SPANIA

RELIEF
 3

http://lynx.uio.no/lynx/ibelynxco/06_map-centre/basic-maps/political/maps-standard/euromaps_provinces_of_spain_and_portugal.htm
 PENINSULA IBERICĂ

 Peninsula Iberică reprezintă extremitatea occidentală a vestului Europei, distanţa

faţă de celalalt continent, Africa, fiind de 14 km de la Gibraltar.

MESETA SPANIOLA- Meseta Central

 Se află situată în partea centrală a Spaniei, fiind încadrată de culmile Munţilor

Pirinei, ai Cantabricilor şi Galiciei în nord, iar în sud de Sierra Morena.

 Meseta reprezintă un podis dezvoltat în limitele structurilor paleozoice, făcând

parte din cutările hercinice.

 A funcţionat ca un soclu relativ rigid, înregistrând mişcări epirogenetice pozitive

sau negative.

 Definitivarea reliefului s-a realizat prin eroziune diferenţială, inclusiv prin

modelare glaciară (circuri şi creste - Sierra de Estréla, Gredos în Culmea Almanzor
2502);
 alcătuită din granite şi gnaise în vest, roci sedimentare în est (argile şi calcare), divizată de un
sistem montan numit Cordiliera Central, alcătuit din sierre: Sierra de Guadarrama (2430 m),
Sierra de Gredos (2592 m), Sierra de Gata (1735 m);
 sierrele au orientare NE-SV, pornesc dinspre M-ţii Iberici şi se termină pe litoralul atlantic al
Portugaliei; acestea sunt rezultatul mişcărilor de cutare ale Alpilor (aici s-au produs ample
dislocări); definitivarea lor s-a realizat prin eroziune diferenţială, au altitudini cuprinse între
1400-2500 m.
 Meseta mai cuprinde platourile Castiliei Vechi (din nord), mai înalte, 700-1000 m, drenate de
Duero şi platourile Castiliei Noi (în sud), mai joase, 600-700 m, drenate de Tajo şi Guadiana;
 CASTILIILE au funcţionat în Terţiar-Q sub formă de lacuri;
 în prezent, relief de tip playa, cu lacuri temporare, drenate de canale artificiale;
 către sud, Castilia Nouă se continuă cu Sierra Morena, care prezintă un versant impunător spre
Guadalquivir.
 Peisaj din nordul Mesetei Spaniole
(Las Medulas (León) – vechi mine de aur în Castilia Veche)
Aşezare rurală – Provincia Castilla y León
Castilia – La Mancha - Sud
La Mancha – sudul Mesetei Spaniole - Castilia Nouă
 Sierra de Gredos – Vf. Pico Almanzor, 2592 m

- Modelare glaciară;
- alcătuită predominant din granite şi gnaise;
Sierra de Gredos – face parte
din Sistemul Central – Vf. Pico
Almanzor, 2592 m
Circul glaciar - Gredos
Circul glaciar Peñalara – cel mai mare din Sierra de Guadarrama
Vf. Peñalara (2428 m) – cel mai înalt din Sierra de Guadarrama
Sierra Morena
Sierra Morena separă Meseta de valea Guadalquivirului.
Comunicarea între cele două se face în principal prin
defileul Despeñaperros.
Finca- fermă – tipică în Sierra Morena
 Munţii Iberici

 Se desfăşoară între oraşul Burgos în vest şi râul Jucar în est;

 Aparţin cutărilor armoricane şi sunt formaţi din gnaise, cuarţite, gresii şi
calcare, acestea din urmă alcătuind largi sinclinale.

 Prima subunitate, situată în nord-vest, cuprinde Sierra de la Demanda şi

Sierra Moncayo, formate din roci paleozoice şi roci sedimentare
mezozoice; se întind până la râul Jalon (afluent al râului Ebro);

 A doua subunitate, situată în sud-est, cuprinde: Serrania de Cuenca,

Peñarroya, Javalambre – formate din sedimentar mezozoic, separate pe
direcţie N-S de râul Turia.

22
Sierra de la Demanda - Munţii Iberici
Sierra de Moncayo
Picos de Urbion 2228 m
Situat la sud de Sierra
Demanda
 Serrania de Cuenca

Parcul Natural Serrania de Cuenca - Hoz de Tragavivos

Serrania de Cuenca

Nacimiento del Río Cuervo –monument natural – râul se formeză într-o zonă alcătuită
din tufuri vulcanice, apa din izvoare dispare în sorburi şi reapare sub forma unei cascade la
suprafaţă; În spatele căderii de apă sunt peşteri;
 Serrania de Cuenca
Lacurile Cañada del Hoyo
 Complex de lacuri carstice;
 Compus din grupul lacurilor mari: Lacul Gitana/Cruz şi Tejo) şi al
celor mici: lacurile Parra, Cardenillas, Tortugas şi Llana.
 Situate în bazinul râului Guadazaón, în Serranía de los Palancares, în
Montes de Cuenca;
 Declarate monument natural în 1999;
 Fiecare dintre lacuri are o culoare aparent diferită, datorită unor
microorganizme care schimbă culoarea apei la ‘’vizita ochiului uman’’.

Lacul Parra
Serrania de Cuenca
 Serrania de Cuenca

Turnul Alto, exemplu de eroziune diferenţială - Ciudad Encantada de Cuenca.

 Serrania de Cuenca

Los Callejones (lapiezuri) de Las Majadas, roci calcaroase de vârstă

cretacică dizolvate, erodate → forme curioase: arcade, monoliţi, poduri naturale;
 Serrania de Cuenca
Los Callejones de Las Majadas
 MUNŢII PIRINEI
 Lanţ muntos aflat la graniţa cu Franţa, ce se întinde de la Golful Biscaya la Marea
Mediterană.
 Prezintă un abrupt pronunţat spre Câmpia Aquitaniei şi unul mai domol către valea
Ebro;
 Fac parte din cutările alpine, din faza pireneană, puţin mai veche decât cea alpină;
 Sunt puternic fragmentaţi, cu văi adânci şi înşeuări, care permit o bună comunicare
între Franţa şi Spania (San Sebastian-Biaritz; Barcelona-Perpignan);
 Numeroase circuri şi creste glaciare în care sunt cantonaţi gheţari de tip pirenean
(gheţari de circ).
 Cel mai înalt vf. este Pico d’Aneto, aflat în Pirineii Centrali, dezvoltat pe cristalin,
3404 m;
 Caracteristice sunt relieful glaciar şi cel fluviatil;
 Acţionează ca o adevărată barieră orografică;
 Diferenţe foarte mari între vegetaţia din V (păduri) şi cea din E (versanţii sunt
golaşi);
 Cascade, canioane, izvoare termale, Parcul Naţional ORDESA.

34
Pic d’Aneto / Masivul Maladeta
Circuri glaciare ...
 CULMILE GALICIEI

 Galicia este o zonă cu un relief puternic şlefuit şi unde altitudinile nu

depăşesc 1000 m, puternic flexurată, relieful ei având un trend general de
coborâre către Oc. Atlantic.

 Ţărmul Galiciei este unul tipic, cu riass, caracterizat prin culmi separate
de golfuri, aproximativ perpendiculare pe linia ţărmului, formate din roci
dure (granite, cuarţite).

42
 MUNTII CANTABRICI

 Cutări hercinice, alcătuiţi în general din roci dure, dar în N se

întâlnesc şi roci sedimentare, au alt. de peste 2000 m (Masivul Picos
de Europa 2648 m).

 Grad mare de fragmentare, au fost afectați de glaciaţiune, de aceea

multe creste sunt rezultatul acţiunii gheţarilor pleistoceni;

 Râul Ebro izvorăşte din aceşti munţi;

 Aici se întâlnesc specii precum gorunul, stejarul pedunculat, fagul,

fiind un culoar de penetrare a speciilor central-europene.

47
Munţii Cantabrici – Masivul Picos de Europa (partea centrală a Cantabricilor), cel
mai înalt din Cantabrici (Vf. Torre de Cerredo 2648 m)

48
 Masivul Picos de Europa

Vf. El Naranjo de Bulnes (2519 m)

 CORDILIERA BETICĂ/Munţii Andaluziei
 Cutări alpine, datorate apropierii Platformei Afrinane de Meseta Spaniolă;

 Versanţii sunt asimetrici, cel nordic fiind domol, iar cel sudic, datorită unor
sisteme de falii, este abrupt;

 În parte central-nordic, mai precis în Sierra Nevada, Sierra de Alcazar întâlnim

cristalinul, ceea ce determină şi altitudinile mari.

 Cel mai înalt vf. este Mulhacen 3478 m.

 Oraşul Granada, ultimul bastion al maurilor, cucerit în sec XV, este situat în
valea râului Genil, într-o depresiune uşor suspendată.

 În sudul cordilierei se află câmpia litorală a Malagăi, Câmpia Guadalhorcel

(Costa del Sol).

 Vegetaţia - stejar de plută (Q. suber), Pinus silvestris, tufişuri de mattoral - Q.

coccifera, formaţiuni vegetale numite Tomilares asociate cu palmito şi iarba alfa
(Stipa tenacissima).

 Masele de aer sahariene, fierbinţi şi uscate, biciuiesc această regiune care are
caracter de semideşert (ian. 11˚C, iul. 28˚C / pp. 350 – 600 mm/an).
Sierra Nevada - Vf. Mulhacen – 3478 m
Sat în Andaluzia (sate albe – pueblos blancos)
 CÂMPIA ANDALUZIEI

 Este întinsă de-a lungul Guadalquivirului;

 S-a format prin colmatarea unui vechi golf în Terţiar-Q, care, în prealabil,
fusese barat de cordoane litorale;

 La contact cu cordiliera şi cu Sierra Morena, aceasta prezintă o treaptă

colinară propice pentru agricultură (vită-de-vie, citrice, măslini);

 Are o extindere foarte amplă la sud de Sevilla, unde râul se despleteşte într-
o regiune mlăştinoasă numită Las Marismas, care se suprapune peste P.N.
Doñana.
 DEPRESIUNEA EBRO (ARAGON)
 Este un bazin de scufundare, format pe aliniamente de falie, alt. 200 - 700 m, relief
colinar. Ebro curge pe un sistem de falii;
 La ieşirea din depresiune, Ebro traversează culmile Cataloniei printr-un sector de chei,
pentru ca mai apoi să se verse printr-un sector de deltă.
Tierras malas /bad lands
Parcul natural Delta Ebru-lui
 Muntele Montserrat/Muntele Sfiinţit - Catalonia
Masiv izolat, alcătuit din gresii modelate de agenţii externi (relief ruiniform);
Vf. Saint Jerome 1236 m;
Vîrfurile cele mai înalte apar ca nişte degete, acestea fiind rezultatul eroziunii diferenţiale
(durităţii diferite a rocilor);
Eroziunea a fost şi este facilitată de existenţa unor falii verticale;
Parc natural din 1987; Mănăstire benedictină (călugări).
Localizarea Muntelui Montserrat
Montserrat
Climate
Climatul temperat-oceanic N, NV Spaniei – Green Spain;
Precipitaţii 1000 mm/an, temp.: ian. 9⁰C, iulie 21⁰C;
 Cliamtul semiarid - SE Spaniei, provinciile: Granada (Guadix), Alicante, Murcia,
Almeria (Deşertul Tabernas); veri fierbinţi, ierni reci; precipitaţii 150 – 200 mm/an în
Cabo de Gata, cel mai uscat loc din Europa; Valea Ebrului – unde föehn-ul este
principala cauză a cantităţii reduse de precipitaţii;
 Climatul montan – specific unităţilor muntoase;
 Climatul continental – ocupă cea mai mare parte din Pen. Iberică, regiunea Castiliilor
– foarte uscată, veri calde, ierni friguroase şi foarte uscate; iarna 5⁰C, vara peste
23⁰C, precipitaţii 350-550 mm/an;
 Climatul mediteranean/subtropical – Andaluzia şi toată zona litorală estică, pornind
de la Alicante spre graniţa cu Franţa; în ianuarie se înregistrează 11⁰C, în iulie 28⁰C,
precipitaţii 350-600 mm/an;
 Climat subtropical - specific Ins. Canare;

Formarea föehn-ului
 HIDROGRAFIE
 Râurile se diferenţiază de la un sector la altul al Penisulei Iberice, în funcţie
de climă şi de condiţiile orografice.

 Cele mai mari artere sunt tributare Atlanticului: Duero, Tajo, Guadiana,
Guadalquivir, etc. Bazinul hidrografic al Atlanticului ocupă cea mai mare
suprafaţă din peninsulă.

 În est, Ebro drenează Depresiunea Aragonului şi se varsă în Mediterana,

dupa ce străbate printr-un defileu munţii de pe coastă. Dintre râurile mai mari
ale estului trebuie remarcate şi râurile Jucar şi Segura.

 În general, râurile din peninsula Iberică au văi bine dezvoltate, cu terase

largi în cursurile lor inferioare şi mijlocii.

 Din cauza variaţiilor de debit şi a condiţiilor de relief, râurile peninsulei

Iberice nu prezintă importanţă pentru navigaţie; în schimb, ele sunt amenajate
pentru irigaţii şi pentru obţinerea energiei electrice.
Minho

Ebro

Duero/Douro

Tajo/Tejo

Jucar
Guadiana

Segura
Guadalquivir
 SOLURILE
Se diferenţiază de la o regiune la alta datorită deosebirilor de
climă şi vegetaţie.
În „Spania umedă” sunt răspândite solurile brune şi cele
podzolite, între care se remarcă o varietate locală numită
„terra frusca”.
În Andaluzia sunt răspândite soluri negre cu o fertilitate ridicată.
Pe întreaga suprafaţă a peninsulei sunt răspândite, pe areale
discontinue, soluri galbene, slab evoluate, care par a se fi
format pe locul pădurilor defrişate.
 Pe calcare s-au format rendzine (rendzine roşii), mai
precis xerorendzine.
 Numeroase sunt şi suprafeţele salinizate.
 În sud-vestul Mesetei, la periferia Câmpiei Andaluziei şi
în regiunile litorale din sud şi est, suprafeţe importante
sunt acoperite cu terra rosa.
 http://wino-sapien.blogspot.com/2008/01/terra-rosa-old-vines-malbec-2004.html#!/2008/01/terra-rosa-old-vines-malbec-2004.html

Terra rosa (solul roşu mediteranean) – regiunea La Mancha - Spania

Catalonia – Tarragona

http://hogsheadwine.wordpress.com/tag/priorat/
http://hogsheadwine.files.wordpress.com/2011/07/torrojadelprioratdesdelaplaandenricard.jpg
http://hogsheadwine.files.wordpress.com/2011/07/lespereroles1.jpg
 VEGETAŢIA
Vegetaţia Spaniei poartă amprenta climei, dar şi a factorului social- economic;

Pădurile dense, mezofile, de tip central-european, sunt răspândite în nord şi

nord-vest şi sunt alcătuite din fag, stejar, pin, castan comestibil, frasin,
arţar, ulm, mesteacăn, brad ş.a.
În restul regiunilor din nord şi nord-vest, suprafeţele necultivate sunt
acoperite cu pajişti.
În sudul Peninsulei Iberice şi într-o oarecare măsură în centrul său, pădurea
acoperă suprafeţe foarte mici şi este alcatuită din elemente xerofitice.
Fagul lipseşte, iar stejarul îşi reduce talia.
Suprafeţele fără pădure şi care nu sunt cultivate din zona centrală şi de sud-est
au caracter stepic sau sunt acoperite de „garriga”.
Pe litoralul sud-estic al peninsulei sunt răspândite formaţiunile de „palmito”
şi „tomilares”.
În aceste regiuni secetoase creşte iarba alfa, din care se fabrică hârtia de
calitate superioară.
http://viviendoisephanim.blogspot.com/2011/04/monte-bajo-y-espartales-en-primavera.html
http://www.aularagon.org/files/espa/ON_Line/Geografia/Paisajes/CMLG7Tomillar2.JPG
Iarba alfa (Stipa tenacissima)

http://viviendoisephanim.blogspot.com/2011/04/monte-bajo-y-espartales-en-primavera.html
Lygeum spartum – o altă plantă de stepă situată de obicei în locuri joase,
pe soluri argiloase;

http://www.aularagon.org/files/espa/ON_Line/Geografia/Paisajes/CMLG7Tomillar2.JPG
http://www.aularagon.org/files/espa/ON_Line/Geografia/Paisajes/CMLG7Tomillar2.JPG
Garriga

http://diariodeclasedesociales.files.wordpress.com/2011/10/garriga.jpg
 http://diariodeclasedesociales.files.wordpress.com/2011/10/bosque-galerc3ada.jpg

Bosque Galeria – păduri galerii – se întâlnesc de-a lungul râurilor specii de plop (Populus
alba, Populus nigra), ulm (Ulmus iniflor), frasin (Fraxinus excelsior), Pinul de Alep (Pinus halepensis),
stejatul de Kermes (Quercus coccifera), salcie (Salix sp.), Tamarix sp., în provincia Murcia –
singurele astfel de ecostisteme din Spania.
Acest ecosistem a fost distrus în mare parte. Pădurile galerii au jucat în trecut rolul de
baraj natural în calea apelor mari, adăpost pentru animalele sălbatice; Dispariţia pădurilor
riverane râurilor în provincia Murcia a fost motivată prin: canalizarea malurilor, controlul
inundaţiilor, utilizarea acestor terenuri pentru cultivare, construcţia de baraje, urbanizarea
unor zone.
http://www.lalindatapada.com/excursiones/bosque_de_ribera.htm
 Banda 1: Ulmus iniflor, Rubus sp., Rosa canina,
Pinus halepensis, Quercus coccifera, Colutea arborescens.
Banda 2: Populus alba, Populus nigra, Fraxinus excelsior,
Salix sp., Tamarix sp., Rubus sp., Smilax aspera.
Banda 3: Salix sp., Typha sp., Arundo donax, Phragniitcs sp.,
Iris pseudocorus.

Râul Segura – ultimele păduri galerii (vegetaţie luxuriantă de nepătruns); singura

pădure de foioase din provincia Murcia redusă la mai puţin de 20 km din lungimea
totală de 348,3 km (lungimea râului);
Acest ecosistem este cunoscut sub denumirea ‘’ripicola’’; arborii sunt aranjaţi în mod
natural în benzi paralele cu râul, condiţionate de conţinutul de umiditate din sol;

http://www.lalindatapada.com/excursiones/bosque_de_ribera.htm
Asociaţii arbustive mediteraneene - Spania

http://www.aularagon.org/files/espa/ON_Line/Geografia/Paisajes/CMLG7Texto_interiorB.htm
Tomillares – asociaţie întâlnită în zonele cele mai uscate din interiorul Spaniei
(cimbru)

http://www.aularagon.org/files/espa/ON_Line/Geografia/Paisajes/CMLG7Tomillar2.JPG
Tomillares – cimbru (Thymus zigis)

http://viviendoisephanim.blogspot.com/2011/04/monte-bajo-y-espartales-en-primavera.html
 http://www.atlasdemurcia.com/index.php/secciones/10/flora-vascular-y-vegetacion/

PALMITO sau PALMA CHICA – Palmierul pitic (Chamaerops humilis)

Peisajele Murciei (Sierra de la Muela, Cartagena)
Foto: Alcazar Ariza
Madeira - Insulele Canare - Arborele dragon/Drago (Deacaena draco)

Dragon milenario – arborele sub formă de ciupercă, prezintă trunchiuri separate ce cresc
alături; răşina sa la contactul cu aerul devine roşie;

http://ilhabonsai.com.br/product_info.php?products_id=192&osCsid=b094815678f703550d7b88aab7aca022
Insulele Tenerife – localitatea Icod de Vinos
http://photo.m-j-s.net/pic-866.html
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Dracaena_draco_(Puntagorda)_03_ies.jpg
 105

FAUNA
Fauna este tipică mediteraneană, cu o largă răspândire a reptilelor, amfibienilor şi a
păsărilor. Aici trăieşte unicul reprezentant al maimuţelor din Europa- magotul, care
populează zona Gibraltarului.

Dropia (Otis tarda)

Vulturul imperial (Aquila aldarberti)

106
Pasărea flamingo
Linx-ul iberic (Lynx pardinus)
 POPULAŢIA
 În 2012, populaţia Spaniei era de 47.042.984 locuitori.

 Rata natalităţii: 10.1‰, rata mortalităţii 9.5‰, sporul natural 0.6‰;

 Speranţa de viaţă la naştere este de 70 ani la bărbaţi şi de 82,9 ani la

femei.

 Populaţia urbană deţine un procent de 76,5%.

 În 2004 au fost înregistraţi 2,4 milioane străini (390.000 persoane

din Ecuador, 378.000 din Maroc, 244.000 columbieni, 161.000
britanici, 137.000 români – nr. românilor este însă mai mare,
depăşind 300.000 de persoane; 129.000 de germani, 109.000
argentinieni, etc.
108
 Cele mai populate regiuni sunt cele dinspre Marea Mediterană (Catalonia
având drept centru polarizator Barcelona; Valencia; Andaluzia); precum şi
Castilia Nouă (Madrid). Cele mai puţin populate sunt regiunile din interior
(Castilia Veche, Extremadura, Leon) şi regiunile montane înalte.
 Culte: catolicism 96%, islamism, protestantism, iudaism.

Previziuni pentru 2050

Aspecte economice actuale
Industria actuală din zonele:
- Barcelona – Tarragona → reconversie;
- Zaragoza → expansiune;
-Valencia – Castellon legate de dispariţia unor
activităţi – reprofilare, o nouă specializare.
Resurse şi industrii:

CARBUNE – M. Cantabrici, M. Iberici, Culmile Subpireneene, Sierra

Morena.
PETROL - importă peste 50 mil. tone anual, datorită faptului că rezervele
sunt f. reduse sau înca în faza de prospecţie ( ex. platforma continentală de la
sud de Tarragona).
Principalele rafinării sunt cele de la: Tarragona, Cartagena, Algeciras,
Puertollano, Malaga, Bilbao, La Coruña, aprovizionate fie prin căi ferate şi
şosele, fie prin conducte.
Alte resurse sunt: Hg, Au, Ag;

Resurse de minereuri feroase şi neferoase se exploatează din: Cordiliera

Betică, Sierra Morena, M. Iberici, M. Cantabrici;
Siderurgia fierului: Santander, Gijón, Segundo, Valencia;
Siderurgia aluminiului: La Coruña; bauxită la Valladolid;
Siderurgia cuprului: Culoarul Guadalquivirului (Linares, Córdoba, cu
exploatari în Sierra Morena), Santander, Bibao, Murcia.
 CENTRALE ATOMOELECTRICE – ex. Cofrentes pe Jucar.

Zona industrială de maximă importanţă pentru Spania:

 Catalonia, compusă din centrele industriale Barcelona, Badalona,

Segundo, Hospitalet şi Tarragona.

Aceasta este o zonă industrial-agrară complexă, bazată pe ind. tradiţionale:

 pielarie,
 textilă,
 încălţăminte,
 porţelan,
 ceramică, dar şi pe industrii mai noi, industria construcţiilor de maşini
(nave, autovehicule, industria spaţială).

 zona se află într-un amplu proces de reconversie industrială.

 Regiunile administrative (Provinciile):

a. Catalonia (Barcelona, Tarragona, Gerona, Hospitalet, Badalona, Lerida,

Sabadell);
→ industria energetică → cărbune (Munţii Cantabrici);
→ petrol - platfoma Mării Mediterane, dar importă cantităţi mari;
→ rafinării: Tarragona.

b. Valencia (Valencia, Sagunto, Castellón);

- Industria siderurgică → Fe - Sagunto (Valencia);
- important producător de Fe, Cu, Hg pe plan european.

c. Murcia (Murcia, Cartagena, Elche, Alicante);

- siderurgie, Cu – Cartagena;
- I.C.M. → Murcia;
- nave, avioane: Murcia

d. Andaluzia (parţial) (Sevilla, Córdoba, Linares, Cadiz, Malaga, Granada,

Algeciras);
- oraşul Zaragoza;
- economie montană.

e. Aragon - gravitează spre spaţiul mediteranean;

→ Câmpia Aragonului pe râul Ebro.
 Turism
 cea mai mare densitate a populaţiei şi a oraşelor (în zona litorală mediteraneană);
 funcţii complexe: activităţi industriale, comerciale, de transport, financiar-bancare,
activităţi agricole bazate pe irigaţii;
 regiune endodinamică, alături de Madrid şi Valea Guadalquivir;

Turismul - foarte bine reprezentat pe litoralul mediteranean, de la N la Sud se identifică:

- Costa Brava, Costa Dorada → Catalonia
- Costa Alzahar → Valencia
- Costa Blanca → Murcia
- Costa del Sol, Costa de la Luz – Andaluzia

 insular (mediteranean) - zone de recreaţie:

- Insulele Baleare - turism predominat de vară;
- Insulele Canare - turism predominant de iarnă;
- sejur hivernal - cu tradiţie, în Valencia-Almeria.
Oraşe turistice:
- Algeciras - primul oraş spaniol cucerit de arabi;
- Granada - arhitectură musulmană din sec. XIII-XIV;
- Sevilla – palate;
- Córdoba – moschee;
- Zaragoza - vestigii romane;
- Malaga - fortăreaţa maură.
1. Barcelona denumit “PARISUL SPANIEI”
- 1,6 mil. loc. (4,6 mil. cu aglomeraţia urbană);
- al doilea oraş al ţării după Madrid (capitala ţării);
- important port al Mediteranei Occidentale;
- economie complexă → (materii prime importate)
- industrie
- comerţ
- administraţie
- cultură (muzeu de artă catalană)
- turism
- oraşe satelit: Bodalona, Mataro, Sabadell, Terrassa, Hospitalet.

2. Valencia
- >750.000 locuitori; circa 2 mil. cu aglomeraţia urbană;
- comerţ, porturi;
- turism

3. Murcia şi Cartagena
- nucleu al industriei siderurgice;
- petrochimie;
- construcţii navale;
- Murcia şi Andaluzia → anterior erau regiuni de exod, astăzi sunt zone de atracţie
datorită:
- dezvoltării serviciilor
- ramurilor industriale noi
- turismului
- produselor destinate exportului
4. Alicante, Almeria şi Malaga - oraşe litorale
- I.C.M.;
- industrie uşoară;
- petrochimie.

5. Zaragoza
- <600.000 loc.
- situat într-un culoar agricol irigat (Canalul Imperial de Aragon);
- nucleu industrial:
- construcţii de avioane;
- industrie textilă;
- industrie alimentară (struguri, vinuri, ulei de măsline);
- important nod de comunicaţii (spre Barcelona).
 AGRICULTURA

 Pescuit – Marea Mediterană, Oceanul Atlantic (Golful Biscaya - anşoa);

 Cereale - monocultură, neirigate (La Mancha);
 Policultură mediteraneană: cereale, viţă-de-vie şi măslin.
 Castilla Veche + Extremadura – culturi cerealiere + creşterea animalelor;
 Cele mai importante zone pt. creşterea animalelor sunt: Pirineii, Galicia,
Cantabricii, în principal ovine - merinos (transhumanţă) şi bovine, care au
început să câştige teren în ultimii ani.
 Cele mai importante zone pentru cultura viţei-de-vie sunt: La Mancha,
Murcia, Andaluzia, Valea Ebrului, Catalonia şi Castilla Veche.

 Şampania Cava, preparată după aceeaşi reţetă tradiţională franţuzească,

este produsă în Catalonia;

 Alte culturi: măslinul, citricele, curmalul s.a.

 Sistemul agrar tipic spaniol este “HUERTA”, practicat mai ales în zona
Valencia (pe circa 100 km de-a lungul litoralului), Murcia, Andaluzia,
Valea Ebrului.

 Pentru irigaţii se foloseşte fie apa râurilor care nu seacă vara, fie apa din
precipitaţiile de iarnă captate în bazine de retenţie;

 apa din precipitaţiile de iarnă captată în lacuri de acumulare este utilizată şi

pentru producerea electricităţii;
 Legumicultura (zarzavaturi – tomate, usturoi, anghinare; plante aromatice
- mirodenii);

Şofranul – plantă mediteraneană:

 Şofranul (Crocus sativus) – condimentul simbol naţional al Spaniei; se
obţine din staminele florii de şofran; provincia La Mancha, între Toledo şi
Albacete;
 Arabii sunt cei care au adus șofranul în Europa, în peninsula Iberică, sec.
X. Cuvântul "azafran" (condiment în spaniolă) provine din za'faran din
arabă.
 Spania exportă șofran din sec. XIV, deține 70% din piața mondială.

 În Spania este folosit la prepararea paella;

Tutunul – cultivat în special în Extremadura (adus din America);

Recoltarea şofranului

122

http://gardenofeaden.blogspot.ro/2009/03/how-to-grow-saffron-
crocus-crocus.html
 Tutun

http://www.agriculturaganaderiapesca.com/
Cultura viţei-de-vie - Ciudad Real
 Huertas-urile (grădinile spaniole) sunt etajate pe diferite nivele: etajul
maslinului în partea superioara, apoi cel al arborilor (portocali, mandarini,
lămâi, piersici, caişi) şi ultimul, în special în vale unde terenurile sunt
cvasiorizontale un etaj unde cele mai întâlnite culturi sunt cele de: orez,
leguminoase, zarzavaturi, porumb, sfeclă de zahar. Iarna, în huerta se
cultivă grâu şi legume.
 În regiunea atlantica a Spaniei nu cresc măslini!
Huera – grădini etajate – se asigură irigare permanent
Huerta de Murcia
Râul Segura şi multitudinea de canale de
irigaţie din regiunea Murcia;
Sistemul circular al apei în huerta,
apele uzate sunt preluate de canale
colectoare după care spre aval se întorc
în râu;
Canale de irigaţie
moderne pe piloni
suspendaţi.

Culturi intensive
(moderne) de
tomate în apropiere
de Alicante.
Canal de irigaţie

http://www.aularagon.org/files/espa/ON_Line/Geografia/Paisajes/CMLG7Tomillar2.JPG
 dud

Levantul spaniol – coasta mediteraneană îngustă – evoluţia ocupării terenurilor;

Culturi irigate – regadío;
Culturi neirigate – secano;
Huertas (grădini) – pe valea Ebro
 DEHESA
 Sistem agroforestier mixt;
 Păşune cu arbori dispersaţi folosită, în general, pentru creşterea animalelor;
 Arborii: stejar de plută, stejar de stâncă;
 A derivat din ecosistemul forestier mediteranean;
 Exploatarea dehesei corespunde cu zonele care ar putea fi numite ‘’marginale’’,
datorită potenţailului productiv scăzut (sol mai puţin productiv) şi a lipsei
ţesuturilor industriale (ind. agroalimentară);

Dehesa este localizată la extremităţile/marginile provinciilor:

Córdoba
Extremadura
Salamanca
Sevilla
Sierra Morena
Sierra Norte de Huelva
Peisaj din dehesa, în Extremadura

http://diariodeclasedesociales.files.wordpress.com/2011/10/dehesa.jpg
Spania – Bullullos Par del Condado, Huelva
Jamon iberic/jambon
 ORAŞE ŞI COMUNITĂŢI
MADRID

 Puerta del Sol - o piaţă ovală;

 Muzeul Prado - picturi - artişti consacraţi: El Greco, Velasquez, Goya,
Picasso;
 Parcul Retiro;
 Basilica San Francisco el Grande;
 Catedrala Nuesta Señora del Buen Consejo;
 Palatul Regal, Grădinile Sabatini;
 Plaza de Espania - statuile lui Don Quijote şi Sancho Panza;
 Palatul Longoria - opera lui Gaudi – modernism catalan, art-nouveau
organic, imită vegetaţia, animalele s.a.
Palatul Regal şi Catedrala Almudena, Madrid
Palatul Regal şi Catedrala Almudena

http://romaninspania.files.wordpress.com/2010/07/catedrala-almudena-palatul-regal-madrid-vazut-de-sus.jpg
Iglesia de San Jerónimo el Real
Plaza de Cibeles/Zeiţa romană a naturii

Palacio de Comunicaciones/
Palatul Comunicaţiilor
http://romaninspania.files.wordpress.com/2010/07/plaza-cibeles-madrid-vazut-de-sus.jpg
Muzeul Prado/’’pajişte’’
Arhitectură barocă
Plaza Mayor – stil baroc
http://romaninspania.files.wordpress.com/2010/07/plaza-mayor-madrid-vazut-de-sus.jpg
 Plaza De España Iglesia de San Manuel y San Benito

Statuile lui Don Quijote si Sancho Panza

http://romaninspania.files.wordpress.com/2010/07/plaza-espana-madrid-vazut-de-sus.jpg
Torrespaña
Cartierul AZCA – Districtul financiar, centrul de afaceri al Madridului supranumit
‘’Manhattan-ul din Madrid’’
Arhitectura sec. XXI – CTBA – Bussines Park, Madrid
Turnurile ‘’Poarta Europei’’
Parcul Retiro – Monumentul lui Alfonso al XII-lea
Parcul Retiro –
Palatul de Cristal
Cupressus sempervirens – chiparosul mediteranean
http://www.pondjumpersspain.com/2011/04/12/which-did-i-like-better-croatia-or-madrid/
http://www.holidayreview.ro/Activitate-Parque-del-Retiro-Madrid
http://www.bu.edu/madrid/life-in-madrid/sports-in-madrid/
http://romaninspania.wordpress.com/tag/parcul-retiro/
Piaţa Puerta del Sol

http://romaninspania.files.wordpress.com/2010/07/piata-puerta-sol-madrid-vazut-de-sus.jpg
Toledo, fosta capitală a Spaniei vizigote, producția de săbii

Edificul Alcazar
Catedrala din Toledo - gotică
(Santa María)

170

Foto: Raluca Constantin, 2015

 171

Foto: Raluca Constantin, 2015

 172

Foto: Raluca Constantin, 2015

 173

Foto: Raluca Constantin, 2015

Râul Tajo – Toledo
Puente de San Martín

174

Foto: Raluca Constantin, 2015

Foto: Raluca Constantin, 2015
Alcazar

176

Foto: Raluca Constantin, 2015

Iglesia de San Román, Toledo

177

Foto: Raluca Constantin, 2015

178
 179

Foto: Raluca Constantin, 2015

Museo de Santa Cruz, Toledo 180

Foto: Raluca Constantin, 2015

 181

Foto: Raluca Constantin, 2015

 182

Foto: Raluca Constantin, 2015

 183

Foto: Raluca Constantin, 2015

SEVILLA

Locul unde au fost create mai multe personaje imaginare tipice:

- Don Juan (personaj romantic tipic), creat de catre Byron;
- Barbierul din Sevilla al lui Rossini;
- Carmen din Sevilla a lui Bizet.

- mormântul lui Columb (Catedrala din Sevilla);

- Castelul Alcazar, cu minuntele lui grădini cu portocali, trandafiri şi

palmieri, a fost reşedinţa lui Ferdinand de Aragon şi a Izabelei de
Castilla, în timpul campaniei lor împotriva maurilor din Andaluzia;

- Casa Pilates, faimosul magistrat biblic, precum şi podul roman fiind

alte obiective importante întâlnite în Sevilla.
SEVILLA - Catedrala

Foto: Raluca Constantin, 2015

 186

Foto: Raluca Constantin, 2015

 Plaza de España

187

Foto: Raluca Constantin, 2015

 188

Foto: Raluca Constantin, 2015

Foto: Raluca Constantin, 2015
 190

Foto: Raluca Constantin, 2015

 191

Foto: Raluca Constantin, 2015

Palatul San Telmo – faţada principală –
arhitectură barocă
 194

Foto: Raluca Constantin, 2015

 Reales Alcázares de Sevilla

195

Foto: Raluca Constantin, 2015

Castelul Alcazar - arhitectură maură

196
http://sevilla.amr-design.de/index.php/sevilla-fuer-jedermann-
real-alcazar/articles/inhalt-seite-content:sevilla-fuer-jedermann-
kultur-17.html
 http://camel76.wordpress.com/2012/04/02/the-islamic-capitals-
of-al-andalus-cordoba-seville-granada/ 197

Ferestre cu ancadramente treflate sau cu mai mulţi lobi

Frize sculptate în stuc (gips sculptat!) – stil decorativ maur (motive geometrice)
Stucaturi (tencuială+praf de marmură) – arabescuri
Motive geometrice, florale, benzi de caligrafie kufică

198

http://en.wikipedia.org/wiki/Alc%C3%A1zar_of_Seville
Stucatură – arabesc sculptat în gips şi vopsit, în general,
în nuanţe de verde şi albastru

199

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Alcazar-
sevilla_patio1.JPG
Tavane cu bolţi (cupole);
Muqarnas – stucaturi în formă de faguri de miere;

http://en.wikipedia.org/wiki/Alc%C3%A1zar_of_Seville 200
Arcade sub formă de potcoavă;
Curţi interioare (patios) – amenajate datorită capriciilor climei; 201
vara erau utilizate dormitoarele de la parterul clădirilor, iar pe timpul iernii erau utilizate
cele de la etaj, datorită iluminării mai puternice.
http://beammeupbiscotti.wordpress.com/2012/05/10/sevilles-
feria-de-abril-or-april-spring-fair/
 Casa Pilates, Sevilla
Arhitectură maură
Curte interioară – prezenţa fântânii

202

http://www.travelocafe.com/2012/06/casa-de-pilatos-gardens-
seville.html
 http://www.travelocafe.com/2012/06/casa-de-pilatos-gardens-seville.html

Artesonado – tavane încasetate, cu sculpturi complexe

203
 • Arhitectura maură a
continuat cu stilul mudejar
(meşterii arabi au lucrat
pentru creştini, astfel au
combinat elemente
specificii arhitecturii arabe
cu elemente vest-
europene);
• La partea inferioară, pereţii
erau placaţi cu gresii
multicolore (plăci
ceramice) decorate cu
motive geometrice şi
florale; şi podelele erau
placate cu ceramică;
• Stucaturile erau amplasate
la partea superioară a
pereţilor, pe arcade, tavane,
datorită fragilităţii
materialului de construcţie.

http://www.travelocafe.com/2012/06/casa-de-pilatos-gardens-
seville.html
 La Giralda
Faţade de cărămizi
sebka.
Zidărie bogat
ornamentată şi arce
oarbe

205
Foto: Raluca Constantin, 2015
Mercado de la Encarnation

207

http://gastronofilia.blogspot.ro/2011/04/mercado-de-la-
encarnacion-sevilla.html
 GRANADA
 Ultima fortăreaţă maură care a cedat în 1478 în faţa creştinilor în războiul de
Reconquista.

 Cel mai important complex architectonic, simbolul Granadei, construit din

cărămidă roşie este Alhambra.

 Declarat neoficial una din marile minuni ale lumii, el cuprinde de fapt mai
multe palate: Palatio Nasrid şi Alcazaba, grădinile Generalife.

 Grădinile Alhambrei sunt dispuse în terase (,,Curtea Leilor’’), fântâni antice.

Stilul mudejar
este numele dat musulmanilor spanioli care au rămas să trăiască pe teritoriul
cucerit de creștini, și sub control politic, în timpul procesului numit
Reconquista („recucerirea”), care s-a întins în timpul Evului Mediu în
Peninsula Iberică.

Acestor musulmani li s-a permis să-și folosească limba și obiceiurile. În

timpul Evului Mediu au fost forțați să se convertească la creștinism, numiți
apoi în noua condiție moriscos.

Arta mudejar este un stil creat pentru creștini, dar care încorporează influențe,
elemente sau materiale din stilul hispano-musulman, fiind vorba de un fenomen
autohton și în exclusivitate hispanic.
O simbioză între stilul musulman şi cel creştin (sec. XII); principalul material
de construcţie era cărămida.

209
 Turnul San Martin, Teruel
(Aragon)

Arhitectură mudejar

Cărămizi sebka
-Tipare în utilizarea
cărămizilor aparente;
-Motive în formă de arcade
oarbe;
-Arcade treflate sau cu mai
mulţi lobi, sub formă de
potcoavă, ascuţite etc.
-Arcade suprapuse
(etajate).

http://en.wikipedia.org/wiki/Mud%C3%A9jar#mediaviewer/File:Igl
esia_de_San_Mart%C3%ADn,_Teruel,_Espa%C3%B1a,_2014-
01-10,_DD_51.JPG
Alhambra (Andaluzia – Orientul occidental)

211
Interior maur – arta mudejar - stucatură
Patios - curţi în cadrul cărora au fost amenajate grădini cu portocali, lămâi, palmieri, cimişir,
flori (iasomie, bougainvillea), de asemenea prevăzute cu fântâni arteziene şi bazine de apă etc.
Ceramică smălţuită (zelij)
Plăci ceramice smălţuite zellije

Zellije caligrafic
alicatados – panou cu zellije
(mozaic ceramic)
Stucaturi complexe (motive florale şi geometrice)

http://www.liveinternet.ru/users/3485865/post124941164/
(stalactite)

229
Honeycomb," "stalactite," sau muqarnas “mocarabes"
 CÓRDOBA

 a fost sediul Califatului de Córdoba.

 aici se găsesc opulente cartiere musulmane şi evreieşti, case ale căror
ziduri sunt vopsite în alb şi au foarte multe muşcate la ferestre, porţi şi
grilaje la ferestre din fier forjat, zidul maur s.a.

 Moscheea din Córdoba, supranumită şi ,,MESQUITA’’

- mare moschee a califilor omeiazy, realizare artistică de amploare care
,,i-a scutit’’ pe locuitorii oraşului de marea călătorie la Mecca (singura
din lume de aceeaşi dimensiune şi importanţă).
- capodoperă a artei maure.
-creştinii au construit în centrul moscheei o capelă creştină; evreii erau
consideraţi de musulmani o rasă superioară, educată, bogată.
 Moscheea din Córdoba - ,,MESQUITA’’

Utilizarea benzilor alternative de cărămidă roşie cu piatră

 Foto: Alessandro Abete, 2015

Podul roman din Córdoba

Podul roman din Córdoba

Foto: Raluca Constantin, 2015

Podul roman din Córdoba

Foto: Raluca Constantin, 2015

Podul roman din Córdoba

Foto: Raluca Constantin, 2015

Patio de Cordoba

240

Foto: Raluca Constantin, 2015

Foto: Raluca Constantin, 2015
 242

Foto: Raluca Constantin, 2015

Foto: Raluca Constantin, 2015
 244

Foto: Raluca Constantin, 2015

 245

Foto: Raluca Constantin, 2015

Foto: Raluca Constantin, 2015
Foto: Raluca Constantin, 2015
Foto: Raluca Constantin, 2015
Foto: Raluca Constantin, 2015
 250

Foto: Raluca Constantin, 2015

 251

Foto: Raluca Constantin, 2015

 CASTILLIA Y LEON
 Denumită şi Vechea Castillie, este una din principalele
zone de cultură a măslinului, grâului şi a viţei-de-vie.
Este situată în partea central-nord-vestică a Spaniei, şi
are capitala la Valladolid.

 Salamanca - oraş construit din gresie de culoarea

mierii, oraş universitar,Universitatea din Salamanca
fondată în 1218.
 Obiective turistice: Plaza Mayor ,,Casa de Los
Conchas’’, Universitatea, Catedrala San Esteban.
Salamanca - Catedrala San Esteban
Valladolid – Catedrala San Pablo
Arhitectură gotică
- fostă capitală a Spaniei
Castelul Simancas - gazduieşte a doua
bibliotecă după marime din Europa, dupa cea
din Vatican (peste 30 mil de documente).
Metereze cu turete (mici turnuri)
Catedrala din Leon - renumită
pentru vitraliile sale
Catedrala din Burgos –
stil gotic
Burgos - locul de baştină al eroului naţional El Cid (Rodrigo Diaz de Bivar), nobil
şi cavaler în timpul dominaţiei maure, care, cu o armată minusculă a reuşit să-i
învingă pe mauri în diferite războaie, ce-a mai mare realizare a lui fiind cucerirea
Valenciei.
Obiective: Mausoleul dedicat lui El Cid, Catedrala Burgos.
Segovia - Apeduct roman - cel mai mare monument roman din Spania
Cadiz
Catedrala din Cadiz – faţadă barocă
 ARAGON

Castillio de la Aljaferia – arhitectură

maură - Zaragoza
NAVARRA - PAMPLONA
SĂRBĂTOAREA DE SAN FERMIN
ŢARA BASCILOR

 Provincie autonomă, situată în partea N a Spaniei, în care se vorbeşte

limba ,,euskera’’, o limbă care nu aparţine familiei indo-europene (se
crede că bascii sunt descendenâii omului de CroMagnon).

 Limba a fost păstrată de familiile de la ţară în timpul lui Franco, posedă

o foarte restrânsă litaratură. Este predată alături de castilliană în şcolile
basce.

 În Ţara Bascilor nu s-a manifestat influenţa romană. Numeroase peşteri,

dolmene preistorice.

 Sunt consideraţi cel mai religios popor din Spania (catolicismul

bascilor).
Bilbao – oraşul podurilor
Puente de Zubizuri
Muzeul Guggenheim – artă contemporană. Puente de la Salve
CANTABRIA
Capricho, castel construit în 1883
conform planurilor arhitectului
Gaudi în oraşul Comillas, Cantabria;
Atrag atenţia cărămizile smălţuite şi
decoraţiunile cu motive florale.
CATALONIA

 Regiune situată în partea NE a Spaniei, cu capitala la Barcelona.

 Trăsături – Barcelona - oraş bilingv (catalana şi castilliana).

 Limba catalană se înrudeşte cu provensala, din Franţa.

 Catalanii au fost din totdeauna un popor cu valenţe cultural-

economice distincte faţă de restul Spaniei, de unde a rezultat şi lupta
pentru autonomie.

 În prezent, există un Guvern catalan autonom, limba catalană a fost

recunoscută ca şi limbă oficială, se predă în şcoli şi este folosită în
mass-media.
BARCELONA
Portul industrial
Portul de agrement
Amenajarea danelor pentru acostarea ambarcaţiunilor
Peştele lui Frank Gehry

289
Diagonal Mar – unul dintre cele mai noi cartiere
Parcul Güell
Domeniu public, decoraţiuni din piatră,
mozaicuri pline de culoare, motive
polpulare catalane şi mistice.
Sala Hipostila
Azulejos – plăci ceramice multicolore smălţuite
(folosirea excesivă a fragmentelor de ceramică)
Azulejos
Structuri de inspiraţie organică

Viaduct
Portico de la Lavandera
Detaliu din Parcul Güell - dragon
 Faţadă ondulată, balcoane curbate,
Casa Mila
asemănată cu o ‘’carieră de sare’’
- Coşuri de fum - înalte
Espai Gaudi/Spaţiul lui Gaudi
– mic muzeu dedicat lui
Gaudi, situat pe terasă şi în
podul clădirii (Casa Mila);
Spaţiul mai este cunoscut
drept La Pedrera – după
asemănarea cu o carieră de
piatră (hornuri sculptate).
Casa Batllo
- decoraţiuni din ceramică şi
mozaic, totul pe un
fundament gotic;
- balcoane curbate, mult fier
forjat, coşuri de fum stilizate,
coloane, o faţadă ce pare
făcută din solzi uriaşi de
zidărie.
Casa Batlo
Casa Vicens – faţada Se pot identifica două
ornamentată cu plăcuţe stiluri arhitecturale:
ceramice în culori vii şi
cu modele inspirate din 1. Nivelul inferior - stil
natură. tradiţional spaniol;
2. 2. Nivelul superior -
arhitectură maură.
Barcelona - Spitalul Santa Creu i Sant Pau
Sagrada Familia- Faţada Pasiunii
Piaţa Monumental
Turnul Agbar –simbol
reprezentativ al Barcelonei
Piaţa Cataluna
MURCIA - Catedrala Santa Maria - arhitectură barocă
MURCIA - Cartagena
Teatrul Roman din Cartagena
CORIDA
♦ Corida este un sport naţional;

♦ Îşi are rădăcinile din Roma

antică;

♦ Pentru toreador prima lovitură

este cea mai importantă;
♦ Cei care nu reuşesc nici
din a 3 lovitură îşi atrag
dezaprobarea publicului.

♦ Corida este contestată de

activişti drepturilor
animalelor.

♦ Ilegală în unele oraşe din

Spania.
 FLAMENCO
 Dans specific;

 Arta regională creată de

cei săraci şi marginalizati;

 Evidenţiază pasiunea,
tristeţea împletită cu pofta
de viaţă;
 Flamenco este improvizat
si nu vei vedea acelasi dans
de 2 ori.

 Iubitori de flamenco se
aduna anual la Festival de
Jerez.
335
Insulele Baleare

336