POPULATIE, ASEZARI, ECONOMIE

Podişul Moldovenesc; Podişul Moldav; „podiş erozivo-structural”

 POPULATIA
- 3 390 000 locuitori (1992)

- natalitate ridicata = 14%0

- mortalitate relativ mai scazuta = 9,5%0

- Spor natural peste media pe tara = 4,5%0

excedent de forta de munca - migratii interne (catre centrele urbane)

- migratii externe

ritm apreciabil de crestere a populatiei - cresterea rapida a oraselor si

comunelor periurbane

- depopularea ariilor rurale izolate

- Densitatea populatiei = 124 loc/kmp – distributie neuniforma

 POPULATIA
-Vechimea şi continuitatea locuirii

condiţiile naturale
conditii istorice
factori externi
- invaziile popoarelor migratoare
- invaziile tătărăşti, poloneze, cazace,
- campanii militare si anexări teritoriale
factori interni -legăturile economice
- tradiţionale cu oraşe din Transilvania şi Ţara Românească
- roluri politice şi comerciale
- sate-târguri
- extinderea suprafeţei agricole
- abolirea iobăgiei
- reformele agrare în 1864, 1871, 1921
- activităţil industriale
- dezvoltarea reţelei de căi de comunicaţie
- unirea în 1918
-împroprietăriri
- industrializări forţate
Factori externi
 ASEZĂRILE
paleolitice Mitoc şi Ripiceni
neolitice Cucuteni, Ţuguiata, Hăbăşeşti, Stoicani, Mastacani
ep. bronzului şi fierului - aşezări mari cu forme de apărare
Dersca, Arsura, Moşna, Stânceşti, Brăhăneşti, Mereşti,
Criveşti, Copălău – Cotu, Cătălina – Cotnari
ep dacica „dave”
Lozna, Stânceşti, Cotnari, Brad (Zargidava),
Moşna, Arsura, Răcătău
de Jos (Tamasidava),
Poiana (Piroboridava),
Smulţi
CETATI DACICE
Asezari rurale – 51% (2000 de sate)
- sate mare, dimensionate fortat prin comasare administrativa – arii
depresionare, podisuri din NV, zona de stepa
- sate mici, aparute prin poienirea padurilor, in zonele puternic
fragmentate

- predomina satul rasfirat

- aliniamente la contactul dintre unitati
- sate noi, geometrizate, de improprietarire

Asezari urbane – 49% (23 orase)

- retea coerenta, bine distribuita, dar insuficienta
- dezvoltare urbana orientata centralizat (5 orase mari)
Podisul Sucevei Cp. Moldovei
7 şapte oraşe
foarte vechi
Iasi 1395,
populaţia urbană - cca 20% Botosani 1493
aşezările rurale - mari Darabani
- funcţii agricole Dorohoi 1408

- complementare Saveni
Harlau 1394
(exploatări forestiere, sare turism)
Targu Frumos 1448

Suceava, Radauti, Falticeni, Pascani

2 municipii
Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Horodnic,
Iasi
Marginea, Volovat, Poieni Solca Cacica,
Arbore, Ilisesti Schiea Suceava, Botosani
Radaseni, Ciprian Porumbescu, Baia,
Bogdanesti, Liteni, aşezările rurale 25% = recente
1000 de locuitori
funcţie agricolă
 Podisul Barladului
Aşezările mici
500-800 loc - văile mari
150-200 loc - obârşiile văilor secundare
SM: - pozitiv
culturi cerealiere
pomicultură
viticultură
= Moşna-Răducăneni-Bohotin
creşterea oilor

Vaslui – 1434 Negreşti -sec XIV

depres de confluenta oraş din 1968
terasa Barlad – Vasluiet unităţi ale industriei alimentare, textile
Curte domneasca
Huşi, -1487
centru vinificatie
•ind textilă, confecţii
industrie alimentară (vinificaţie, morărit),
• In, canepa, bumbac
textilă, încălţăminte, materiale de construcţii.
• alimentară
• Vinificatie
• Soia
• mobilă
• ambalaje
• materiale de construcţii
•populaţia triplata
Resurse
resurse de sol (vezi informatiile anterioare)
resurse de subsol
- necesar de apă din apa râurilor
- hidrocarburi în Culoarul Siretului, în sud
- rezerve de peste 7 km3/an
- gaze naturale
- fluctuaţii sezoniere şi regionale
- Colinele Tutovei
- artere Siret, Prut
- Găiceanu, Glăvăneşti
- pânze subterane
- Culoarul Siretului
- lacuri amenajate
- Roman – Secuieni - Onişcani
-potenţialul hidroenergetic - valorificat pe
Siret şi Prut
- turbă la Dersca
-sol
- sare la Cacica
- lemn – fag, stejar – Pod Sucevei
- nisip cuarţos la Miorcani şi Hudeşti
- Pod Central Moldovenesc
- materiale de construcţie
- balast - Moldova, Bistriţa, Siret
- carierele de lut şi argilă pentru cărămizi -
Roman, Iaşi, Dorohoi, Bacău
- nisip cuarţos - Miorcani, Hudesti
- gresii, calcare
ramura economică: AGRICULTURA

culturile agricole, zootehnia.

Arabil - 2/3 din suprafaţa podişului

păduri cca 13%

păşuni şi fâneţe 15% (fig.14.)

Culturile principale.

cerealele 4/5 din arabil

porumb (în centru şi sud),

grâu, secară, orz şi ovăz (numai în Podişul Sucevei)

plante oleaginoase (floarea – soarelui în Câmpia Moldovei şi în sud; soia, in pentru ulei etc.);

plante textile, Podişul Sucevei şi cânepă în culoarele văilor Siret, Moldova, Bârlad;

cartofi (suprafeţe mari în Podişul Sucevei, culoarele văilor Siret, Moldova etc.);

sfeclă de zahăr (Podişul Sucevei, culoarele văilor Siret şi Moldova, fabricile de zahăr

tutun (în centru şi sud).

AGRICULTURA

Pomicultura şi viticultura

ocupaţii tradiţionale

livezi de meri

(Podişul Sucevei la Fălticeni, Rădăşeni),

meri şi cireşi

(Dealul Mare – Hârlău – Cotnari),

meri, cireşi, vişini

(în jurul Iaşiului)

pruni, cireşi, vişini, meri

( SE de Iaşi la Rădudăcneni-Moşna-Bohotin)

vii şi vinurile

pe versanţii cu expunere estică şi sudică

Cotnari, Coasta Iaşiului, Răducăneni-Bohotin-

Huşi, Dealurile Bujorului

AGRICULTURA

Creşterea animalelor

păşuni, fâneţe, culturi furajere, furaje concentrate

bovinele - jumătatea nordică (în Podişul Sucevei rasele Pinzgau şi Siementhal,

în Câmpia Moldovei, Sura de stepă),

ovinele (densitate peste media pe ţară)

Prut şi Siret (ţurcana în nord şi centru,

merinosul în sud,

karakul în Câmpia Moldovei),

porcinele în zonele unde se cultivă cartofi şi porumb

 Industria
Energetica
termocentralele

Iaşi-200 MW
peste 4/5 din puterea instalată,
cea mai putin poluanta

hidrocentrale

Stânca-Costeşti 15 MW Prut

Galbeni 30 MW Siret

Bereşti, Răcăciuni 40 MW

Racova, Gârleni, Bacău I, Bacău II 100 MW Bistriţa

exploatările de gaze naturale sunt restrânse la câteva centre în Colinele Tutovei (Găiceanu, Glăvăneşti),
Culoarul Siretului (Roman-Secuieni-Onişcani), la care se adaugă unele rezerve de petrol în sud
Potentialul eolian
in functie
conditiile
climatice si
configuratia
terenului
(EU / 2000 for 2020
Megajoule energy:
Distributie generala a
vitezei vanturilor cu
potential energetic
rez: 9 km)
Metalurgica

Iaşi (turnătorie de fontă şi oţel, oţelărie electrică, ţevi sudate) SC Tehno Steel

Roman (laminate tubulare şi ţevi fără sudură) SC Arcelor Mittal Tubular Products
construcţii de masini

utilaje, instalaţiile petroliere şi avioane - Bacău

strunguri, utilaj forestier Roman

utilaje pentru industria chimică Iaşi

utilaje agricole şi pentru industria celulozei şi hârtiei Suceava

industria textilă şi agricultură Botoşani

vagoane, basculante Paşcani

rulmenţila Bârlad

aparatură electronică şi electrotehnică Iaşi, Botoşani, Paşcani

aparate de măsură şi control Bârlad, Vaslui

Chimica

fire şi fibre sintetice, medicamente, mase plastice - Iaşi (),

îngrăşăminte Bacău , Suceava, Roman, Vaslui, Fălticeni, Botoşani

materiale de constructii

cărămidă Roman, Iaşi , Bacău, Vaslui Botoşani

prefabricate din beton Roman, Iaşi, Bacău,Vaslui, Suceava

lianţi Roman, Bucecea

semicristal şi ceramică fină Dorohoi

sticlă menaj Fălticeni

izolatori Botoşani
Lemnului

cherestea de răşinoase Vicovu de Jos, Cacica, Fălticeni

fag Bacău, Hârlău, Ciurea

plăci aglomerate Fălticeni, Suceava, Bacău

plăci fibrolemnoase Suceava, Bacău

mobilă Rădăuţi, Bacău, Iaşi, Vaslui

celulozei si hârtiei

Bacău Letea din 1885

textila.
fire şi ţesături din bumbac (Botoşani, Iaşi, Vaslui, Huşi),
aţă (Suceava),
vată (Bârlad),
fire şi ţesături din in şi cânepă topitorii la Dorneşti, Iţcani, Vereşti, Vaslui;
filatură de in Fălticeni,
Ţesătorii Iaşi, Botoşani, Paşcani
mătase artificială (Iaşi),
stofe fine de lână (Bacău),
tricotaje
bumbac Iaşi, Suceava, Siret
mătase, lână, fire sintetice la Rădăuţi, Roman, Paşcani;
ciorapi Huşi
confecţii
alimentara tradiţie
produsele agricole
produse lactate Suceava, Iaşi, Botoşani, Bacău;
zahăr Roman, Şascut, Bucecea, Paşcani;
centre de vinificaţie Cotnari, Huşi, Tg.Bujor
bere (Solca, Suceava, Iaşi, Bacău),
tutun (Iaşi, Bârlad)
CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURI
Transporturile feroviare. = 1180 km cale ferată
2 magistrale Adjud-Vişcani şi
Tecuci-Iaşi-Botoşani
patru legături

12 trasee secundare spre Carpaţi şi alte reg.

racordul cu reţeaua feroviară din R. Moldova şi Ucraina
(Vicşani, Ungheni, Fălciu)
Magistrale:
500
600
700
Densitatea: 5,3 km/100 km2

principalul mijloc ce asigură

transportul de călători şi de mărfuri
 CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI
TRANSPORTURI
Transporturile rutiere gr. de modernizare variate
Cele mai imp. artere in lungul culoarelor vale
(Siret, Prut, Bârlad, Bistriţa, Jijia)

legături R. Moldova şi Ucraina

spre Transilvania
judeţele din sud
noduri rutiere Suceava, Iaşi, Botoşani,
Roman, Bacău, Vaslui, Bârlad
puncte de trecere spre Ucraina-
Siret şi Moldova-Stânca, Secueni,
Ungheni, Albiţa, Oancea etc.
 transporturi

rutiere
densitatea reţelei rutiere
38km/100 km2
CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURI

Transporturile aeriene

3 aeroporturi Iaşi, Suceava, Bacău

Sezonier: Suceava-Constanţa

aeroport international Bacau

Transporturile prin conducte

gaze naturale din Transilvania

magistrala de pe Trotuş care se ramifică spre Suceava,

Botoşani, Iaşi, Vaslui

apă lunca Moldovei (Timişeşti-Iaşi)

reţea electrică linii de înaltă tensiune (110 KV, 220 KV, 440 KV)
Podişul Moldovei se încadrează în Provincia turistică Moldova

Suceava capitala XIV - XVI- centru turistic

ruinele cetăţii medievale
monumentul lui Ştefan cel Mare,
muzeul satului bucovinean
parcul dendrologic
biserici ctitorii voievodale
parcul Arini
Staţiunea climaterică Solca
Centrul de ceramică neagră de la Marginea
Rădăuţi - Herghelia
Casa memorială şi muzeul Ciprian Porumbescu,
Roman - ruinele cetatii din sec. XIV
Bacău - biserica Precista din sec. XVI -,
casa memorială George Bacovia
Mânăstiri si biserici
Dragomirna (sec. XVII),
Pătrăuţi (sec. XV),
Arbore (sec. XVI),
Solca (sec. XVII),
Rădăuţi (sec. XIV),
Siret (sec. XIV – XV).
 Iaşi, capitală a Moldovei în secolele XVI – XIX
ruinele zidurilor Curţii Domneşti
biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitorie a lui Ştefan cel Mare
biserici şi mânăstiri renumite
biserici Galata a lui Petru Şchiopul
Trei Ierarhi şi Golia ridicate de Vasile Lupu
Cetăţuia – ctitorie a lui Duca Vodă
palate din secolele XIX şi XX, - Palatul Culturii

instalaţiile balneare de la Nicolina

Parcul Copou
Grădina Botanică – cea mai mare din ţară
case memorilale precum „bojdeuca” lui Creangă

lacuri de agrement (Ciric)

rezervaţii naturale (Valea lui David, Repedea).
Ruginoasa - muzeul memorial „Al.I.Cuza”
Cucuteni un muzeu al culturi neolitice
Hârlău ctitorii ale lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş
Cotnari o întinsă podgorie renumită încă din sec. XV
Botoşani - biserici din sec. XVI, casa memorială „N.Iorga”
Ipoteşti - Complexul memorial a lui Mihai Eminescu,
Dorohoi - muzeul memorial „George Enescu”.
 REZERVATII
Geologica si paleontologica
S Iasi - Dealul Repedea (Dealul Bucium)
cca 50 hectare
1. « masiv » calcaros format cochiliile molustelor

2. aria avifaunistica Repedea-Barnova – 117 de specii de pasari din 383

de specii semnalate in fauna Romaniei.
Vaslui - ctitorie a lui Ştefan cel Mare
- monumentul voievodului
Podu Înalt - monument amintirea victoriei asupra oştii otomane la 1476
Bârlad - monumente religioase din secolele XVI – XVII
Huşi - podgoriile
vinotecă de ordin naţional
edificii din secolele XV – XIX.
SUBUNITATI