Titlu: Efectele dezindustrializării post-socialiste în Europa Centrală și de Est: rezultatele unui

studiu de caz și mapare GIS, în București, România

Autor: Gabriel Simion

Revistă: Geografii Umane- Jurnal de Studii și Resurse umane în Geografia Umană, Vol. 10, Nr.
1.

Anul apariției: mai 2016

În materialul analizat este vorba despre dezindustrializarea tuturor țărilor, începând cu anul 1947,
imediat după cel de-al doilea Război Mondial. Se prezintă modul în care producția era principala
arteră din economie, și cum producția a primit sprijin din partea noilor state socialiste ale
Europei Centrale și de Est. În această perioadă guvernele au început un proces de
dezindustrializare forțată.

După această perioadă, odată cu venirea anilor 70’-80’, dezindustrializarea a început treptat,
astfel încât au existat numeroase dezbateri, printre care și părerile anumitor autori, care afirmau
că această dezindustrializare se manifestă atât de rapid, cu scopul de a muta capitalul țării din
producție și a-l concentra în sectorul serviciilor.

Un alt motiv pentru care dezindustrializarea a avut loc, a fost înlocuirea metodei vechi de lucru,
pe bază de cantitate, și trecerea la un nou mod de lucru și anume de a pune accentul pe calitate. O
data cu dezvoltarea tehnologiei, dezindustrializarea a devenit mult mai proeminentă în cadrul
fabricilor, deoarece, producția rapidă și de calitate a forțat înlocuirea a majorității forței de
muncă, cu utilaje. Acest lucru s-a întâmplat pentru a putea furniza producție de calitate.

Majoritatea fabricilor s-au transformat în shopping-center-uri și în clădiri de birouri. În scurt

timp, partea ce înainte era industrială, s-a transformat într-o societate de consum și cultură,
acestui fapt datorândui-se și centrelor culturale deschise.

În prezent, Bucureștiul se împarte in două mari zone:

1. Cea puternic influențată de societatea bazată pe consum și cultură;

2. Cea uitată, cu vechile fabrici abandonate, și lăsate în paragină.
Majoritatea industriei din România a fost vândută pentru piese, fie de către proprietari, fie au fost
prădate de către muncitori, sau de oameni ai străzii pentru piese și materiale.

Concluziile autorului: Lucrarea examinează efectele dezindustrializării post-socialiste printr-un

studiu de caz în București. Aceasta folosește lucrări științifice și rapoarte ale companiilor
imobiliare pentru a analiza transformarea post-socialistă a vechilor fabrici industriale în țări
europene centrale și de est, și un studiu individual cu mapare în GIS pentru București.

Rezultatele arată un model comun pentru țările post-socialiste, cu efecte în diminuarea rolului
industriei în economia totală, și tendința de a converti fabricile pentru uz comercial și rezidențial.
În mai multe cazuri, fabricile sunt fragmentate sau abandonate. Transformarea socio-economică
sugerează o tranziție la sectorul de servicii pentru clasa muncitoare.

Concluzii personale:

Consider că acest articol a fost accesibil, atât limbajului, cât și a noțiunilor prezentate. Articolul a
fost bine structurat, existând și o relație strâns legată între titlu, conținut, dar și de concluziile pe
care autorul le exprimă. Bibliografia a fost constituită din surse credibile, și recente.