Poluarea fonică

Poluarea radioactivă
Poluarea morala
Protecţia mediului
Monitorizarea poluării
 Poluarea fonică
Puţină fizică:
• undele sonore sunt unde mecanice longitudinale ce se pot propaga în
medii solide, lichide şi gazoase.
• Atunci când vin în contact cu urechea dau naştere senzaţiei de sunet.
• Urechea omenească este sensibilă la undele intervalul de frecvenţă situat
între 20 şi 20 000 Hz (un Hz reprezintă unitatea de măsură pentru
frecvenţa; o frecvenţă de un herţ corespunde unei perioade de repetare a
unui fenoment de o secundă).
• Nivelul de intensitate sonoră se măsoară în decibeli (a X-a parte dintr-un
bel). Intensitatea maximă pe care o poate suporta urechea corespunde
unui nivel de intensitate sonoră de 120 dB, numit prag de durere.
• Înălţimea sunetelor este corelată cu frecvenţa. Se acceptă ca definiţie a
noţiunii de zgomot orice sunet ce depăşeşte limita de 35-40 dB, provocând
disconfort urechii umane.
• Nu doar zgomotul este deranjant pentru om ci şi
vibraţiile produse de sunete.
• În acest caz numai anumite părţi ale corpului
omenesc (îndeosebi mâinile) sunt supuse direct
acţiunii virbraţiilor produse de diverse unelte şi
instalaţii.
• Astfel, se cunoşate sindromul de „degete albe” la
muncitorii ce utilizează fierăstraie mecanice şi
care constă într-o degradare treptată a ţesutului
nervos şi vascular al mâinilor până la pierderea
completă a sensibilităţii tactile. Vibraţiile produc
şi fenomenul de „oboseală” a materialului.
 Tab. I. Distribuţia pe tipuri de zgomot a reclamaţiilor referitoare la zgomot

Surse Procente % Specificaţie Procente %

Transport 37,4 Transport rutier 46.4

Transport aerian 28.3
Parcări, încărcări, opriri 19.3
Transport feroviar 5.3
Transport naval 0.5

Meşteşuguri şi 35,7 Zgomote de producţie, reparaţii 49.9

activităţi comerciale Instalaţii de condiţionare a aerului 19.5
Restaurante, baruri 19.0
Comerţ şi distribuţie 11.6
Vecini 17.9 Instalaţii casnice 46.8
Animale de casă 25.5
Copii şi adolescenţi 14.8
Instalaţii de încălzire 12.8
Şantiere de construcţii 7.2 Nespecificate 38.4
Unelte pneumatice 21.1
Maşini 17.3
Baterii piloţi 15.4
Vehicule (buldozere, tractoare) 15.4

Alte surse 1.7

• Topul poluării fonice în ţară:
– Bucuresti- 85% din populatie afectata
– Constanta- 76% din populatie afectata
– Cluj-Napoca- 64% din populatie afectata
– Brasov, Ploiesti- 61% din populatie afectata
– Galati- 55% din populatie afectata
– Timisoara- 49% din populatie afectata
– Iaşi – 16% din populaţie afectată
• Valorile limita din timpul zilei, acceptate de legislatia in vigoare in
Romania, pentru zonele rezidentiale, sunt de pana la 50 db(A).
• In zona aeroporturilor, strazilor principale si cailor ferate de 70
db(A), iar in sectoarele industriale de 65 db(A).
• Cele mai zgomotoase zone ale capitalei sunt Bulevardul Magheru
(zona Nottara), Zona Oltenitei, Bulevardul Ferdinand (zona Iulia
Hasdeu), Bulevardul Ghencea si Pantelimon (zona Morarilor).
• Inca de acum 4 ani 25 de oraşe de peste 100 000 loc. trebuiau sa
elaboreze hărţi ale zgomotului (update la fiecare 5 ani).
http://www4.p
mb.ro/wwwt/h
arti/harta_zgo
mot/rueszn.ht
ml
 Poluarea radioactivă
• Radioactivitatea naturală - componenta de bază a a mediului
înconjurător - este determinată de prezenţa în sol, aer, apă, vegetaţie,
organisme animale, precum şi în om a substanţelor radioactive de
origine terestră, existente în mod natural din cele mai vechi timpuri,
la care se adaugă radiaţia cosmică extraterestră.
• Omul trăieşte într-un mediu complex, fiind continuu sub acţiunea
multor agenţi fizici (lumina, sunetul, radiaţia ionizantă).
• Mediul înconjurător conţine surse naturale de radiaţii, existente de
miliarde de ani pe Pământ, acestora omul le-a adăugat, în ultimii
aproape 100 de ani şi pe cele artificiale, create de el.
• Radioactivitatea naturală prezintă, în ultimele decenii, modificări
semnificative datorită activităţilor omului (aducerea la suprafaţă a
minereurilor radioactive, extracţia şi utilizarea cărbunelui, a apelor
termale).
• Iradierea ţesuturilor şi a organelor se produce
fie datorită unei surse de radiaţii din afara
organismului (iradiere externă), fie datorită
radionuclizilor ajunşi în organism, ceea ce
constituie contaminarea internă prin care se
realizează o iradiere internă a organismului.
Sursele naturale de iradiere odată „activate” prin
exploatare pătrund în clădiri şi obiecte casnice,
industiale, etc.
a.Radiaţia cosmică.
b. Radiaţiile terestre. Toate materialele din scoarţa
Pământului sunt radioactive. Uraniul, toriul şi Potasiul
40 contribuie la această energie.
c.Produsele de dezintegrare ale radonului. Când gazele
de radon ies din pământ şi se dispersează în aer au
concentraţii în general mici. Concentraţia în încăperi
creşte dacă nu se face o infuzie de aer proaspăt de
afară. Produsele de dezintegrare pot fi îndepărtate prin
creşterea ventilaţiei şi folosirea instalaţiilor de
purificare a aerului.
d.Radioactivitatea alimentelor. În aer, alimente şi apă
sunt prezenţi radionuclizi ai uraniului, plumbului 210 şi
poloniului 210 care iradiază ţesuturile interne ale
corpului.
Modificarea iradierii naturale ca urmare a activităţilor
antropice se face prin:
a.Tratamente medicale. Instalaţii de radiaţii X (Rontgen)
folosite în spitale sunt probabil cele mai cunoscute
surse de radiaţie artificiale. O radiografie a toracelui
transferă plamânului un echivalent al dozei de 20 Sv
(Sievert – unitate de măsură a radiaţiei). Radiaţiile se
utilizează şi pentru tratarea afecţiunilor maligne
(canceroase) prin folosirea radiaţiilor X sau Gamma
date de surse de Cobalt-60, dar şi Iod-131 pentru
tratamentul cancerului tiroidian.
b.Depuneri radioactive de la experienţe cu arme
nucleare. se produc iradieri cu plutoniu – 239, carbon –
14, stronţiul – 90 şi cesiul 137. În urma experimentelor
nucleare radiaţia creşte la nivelul atmosferei superioare
după care are loc o cădere gravitaţională care expune
organismele vii la radiaţii sau se depune pe sol.
c.Deversări în mediu din industria energetică nucleară în
care se foloseşte mai ales Uraniul sub formă de
combustibili în centralele atomoelectirce. Aceste
deversări există indiferent de tipul de centrală şi există
o serie de recompense pe care le primesc oamenii ce
traiesc în preajma acestora.
d.Expunerea profesională. Se referă la personele care
lucrează în mediu radioactiv: personal angajat în
centrale atomo-electrice, sistemul medical, apărare,
etc. Aici intră nu doar radioactivitatea la care sunt
expuse aceste persoane ci şi accidentele care pot
apărea
 Poluarea morală
• Numărul de locuitori ai planetei creşte în fiecare zi datorită
inerţiei demografice dar şi datorită dezvoltării elementelor
de igienă, îngrijire medicală, condiţii tehnologice pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii.
• Un prim aspect al poluării morale se referă la securitatea
alimentară.
• Condiţiile economice caracteristice diferitelor ţări ale lumii
pot determina apariţia:
– insecurităţii locurilor de muncă
– Şomaj
– Degradarea condiţiilor de trai şi implicit de calitate a vieţii.
• Alte elemente ale poluării morale sunt:
– abuzul de alcool,
– tutun,
– consumul de droguri,
– creşterea criminalităţii,
– terorismul
 Poluarea prin lumina (light pollution)
afecteaza migratia pasarilor sau ritmul
de viata al animalelo nocturne

Over illumination (clădiri) Efecte asupra sanătăţii umane

Inside Efecte asupra ritmului biologic
Outside Efecte asupra mediului în general
Poluare vizuală – orice tip de poluare implică poluare
vizuală (aer, apă, sol)

Tipurile de poluare vizuală:

-Neglijenţa administrativă
-Publicitatea exagerată
-Vandalismul
Dumitrescu, Andrei, Dams,
Visual Pollution and Environment
Damage, Revista de Ecologie
Industriala, nr. 10-12, p59-62, 2000;
 Monitorizarea poluarii mediului
Ministerul mediului transpune şi implementează reglementările
Uniunii Europene privind:
• Prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)
• Plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici
• Instalaţii mari de ardere (IMA)
• Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în
care sunt implicate substanţe periculoae (SEVESO II)
• Compuşi organici volatili (COV)
• Eticheta ecologică
• Schema europeană de eco-management şi audit (EMAS)
Ministerul mediului urmăreşte prin acest departament (al
implementării reglementărilor europene) îndeplinirea cerinţelor
pentru următoarele convenţii:
• Convenţia de la Geneva asupra poluării atmosferice transfrontaliere
pe distanţe lungi
• Convenţia Helsinki privind accidentele industriale cu efecte
transfrontiere
• Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi
(POP).
 Modalităţi de obţinere a datelor de mediu (1)

Cercetări totale - recensăminte

Cercetări parţiale – anchete, sondaje,

Prelucrarea datelor interviuri
brute
Reţele de monitorizare – sisteme de
monitoring ale calităţii apei, aerului
şi solului

Compararea lor cu Măsurători tematice sau din surse

norme şi administrative (administraţii locale,
reglementări (STAS, judeţene, regionale, naţionale,
SR – sisteme de direcţii de sănătate publică, direcţii
referinţă) statistice, etc.)

Acurateţea rezultatelor măsurătorilor depinde de acurateţea colectării lor.

Date publice vs. date colectate
 Modalităţi de obţinere a datelor de mediu (2)

Adesea administraţiile
locale fie nu au personal fie Cosmetizează datele
nu au aparatură pentru pentru anumite scopuri,
colectarea datelor sau le adaptează pe cele
din anii trecuţi

Recensămintele efectuate
în ultimii 40 de ani suferă
din lipsa datelor de mediu

În mod uzual se folosesc date Compararea lor cu

obţinute din sisteme de norme şi
monitorizare permanente sau reglementări (STAS,
temporare SR)

Dezavantaje: siruri reduse de date, puncte puţine de

colectare a lor, lipsa de corelare a indicatorilor
 Modalităţi de obţinere a datelor de mediu (3)
Ape de suprafaţă şi Administraţia Naţională Apele Române, bazine hidrografice; agenţi
subterane economici cu folosinţe de apă, ICIM, Instit. Ecologie Industriala-
ECOIND, laboratoare
Calitatea aerului şi APM, ANM, administraţii locale , agenţi economic, institute de
zgomot cercetare, RAR
Calitatea solurilor Direcţii agricole, institute de cercetare, laboratoare de profil, oficii
judeţene de studii pedologice, departamente de îmbunătăţiri funciare
Calitatea vegetaţiei Direcţii şi ocoale silvice, Admin. Ariilor protejate, institute de cerc
Faună Administratori de fonduri piscicole şi de vânătoare, APM, institute de
cercetare, direcţii silvice, ONG-uri
Gestionarea Agenţi economici generatori de deşeuri, firme de salubritate,
deşeurilor administratorii depozitelor controlate de deşeuri, admin. Locale
Spaţii verzi Administraţii locale prin departamente specializate
Starea de sănătate Instit. Naţional de Sănătate publică, DSP
Modul de utilizare a Direcţii judeţene de statistică, administraţii locale, direcţii agricole
terenurilor
Mari poluatori APM-uri, agenţi economici