Sunteți pe pagina 1din 16

CORIDORUL VERDE AL DUNĂRII

,,Apei i-a fost dată puterea magică de a deveni


seva vieţii pe Pământ!”

-Leonardo da Vinci
1. FLUVIUL DUNĂREA

Date Hidrografice – Hidrologice


• Dunărea ia naștere pe culmile joase (679 m) ale Munților Pădurea Neagră, din unirea a doua
pâraie: Briegach și Brege și se varsă în Marea Neagră la țărmul de nord-vest al acesteia.
• Suprafața bazinului Dunării este de 817.000 km2, ceea ce echivalează aproximativ cu a
douăsprezecea parte din suprafața continentului sau cu 3,5 ori întinderea țării noastre. Față de
celelalte bazine fluviale ale globului, Dunărea ocupa locul al 24-lea, iar în Europa locul al
doilea după Volga.
• Între izvoare și vărsare,
Dunărea străbate
teritoriul a 8 țări .
• La izvoare, limita de vest a bazinului este situată pe culmile joase ale Munților Pădurea
Neagră
• Cursul Dunării este întretăiat de două ori de lanțul muntos Alpino-Carpato-Balcanic:
prima dată lânga localitatea Devin, unde culmile Alpilor de nord-est se racordează cu
Carpații Mici, formând poarta de la Devin; a doua oara între localitatea Moldova Veche și
Turnu-Severin, unde fluviul străbate Carpații, formând defileul de la Cazane și Porțile de
Fier (defileul cel mai lung (144 km) și cel mai frumos din Europa).

• Dunărea se varsă în mare prin trei brațe care


formează Delta Dunării.
• Aceasta reprezintă un adevărat paradis al
faunei și în special al păsărilor și peștilor.
Dunărea colectează majoritatea râurilor din România cu excepția celor din
Dobrogea, transportând anual circa 60 de milioane de tone de aluviuni și 200 de miliarde
m³ de apă.
De asemenea, prezintă importanță deosebită pentru: navigație, hidroelectricitate,
piscicultură, furnizând apă pentru industrie, agricultură, populație.
Împarţirea Dunării pe sectoare
• Din perspectiva diversității zonelor pe care le parcurge, Dunărea se împarte în trei sectoare:
1) sectorul superior, de la izvoare până la localitatea Devin;
2) sectorul mijlociu, de la Devin până la intrarea în defileul carpatic, și
3) sectorul inferior, de la intrarea în defileul carpatic până la vărsare.
Împărțirea Dunării în sectoare geo-morfologice
• În definirea punctelor geo-
morfologice ale Dunării, accentul a
fost pus pe elemente geo-
morfologice, cum ar fi
caracteristicile geologiei,
topografiei, hidrologiei, panta sau
caracteristicile peisajului regional.
Cu toate acestea, date fiind
obiectivele specifice ale JDS (Joint
Danube Survey), criteriile utilizate
în divizarea Dunării, față de cele
anterioare, sunt completate în acest
caz de aspecte ale impacturilor
majore antropice asupra Dunării,
fapt ce a dus la divizarea fluviului
în nouă sectoare.
2. CORIDORUL VERDE AL DUNĂRII

• Cu un parcurs de peste 1.000 km prin Bulgaria, România, Ucraina şi Moldova, Dunărea


Inferioară a fost identificată de către WWF (World Wide Fund for Nature) ca fiind una dintre
cele mai importante regiuni de biodiversitate din lume.

• Guvernul României a inițiat, în cooperare cu guvernele Bulgariei, Moldovei și Ucrainei,


crearea unui “culoar verde” de zone umede naturale de-a lungul Dunării de Jos.

• Cea mai importantă inițiativă de restaurare și protecție a zonelor umede din Europa va
include zone umede, lacuri, zone inundate temporar ce conțin păduri de luncă și pajiști.
Acest culoar verde va extinde capacitățile naturale ale Dunării în privința reducerii poluării
și a inundațiilor și conservarea naturii. Facilitarea protecției, restaurării și o gestionare
sustenabilă a luncilor Dunării de Jos, culoarul verde va aduce beneficii localnicilor și
ecosistemelor fluviului Dunărea și Mării Negre.
• În data de 5 iunie 2000, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina au semnat la București
două documente în domeniul protejării naturii și a conservării biodiversității:
• Acordul privind cooperarea în zona formată din ariile protejate ale Deltei Dunării;
• Declarația priviind cooperarea în legătură cu crearea Coridorului Verde al Dunării
Inferioare.
• Culoarul verde are drept scop reconectarea acestor locuri izolate, restaurându-le, astfel,
funcțiile esențiale.
Culoarul verde al Dunării din Ucraina
• Insula Tătaru: o piatră prețioasă în cadrul culoarului verde al Dunării din Ucraina
• Tătaru este una dintre insulele Dunării din cadrul Parcului Peisagistic Regional Izmail,
situată la 25 de km. în aval de orașul istoric Izmail. Insula are 6 km. lungime, cu o lățime
maximă de 1,6 km. (738 ha. ca mărime).

• Este una dintre puținele insule ale Dunării


cu un sistem bine dezvoltat de lacuri interne,
ce deține populații importante de plante
acvatice și fauna asociată acestor plante.
Stufărișul din jurul lacurilor conține colonii
de egrete mici, ibiși și cormorani pitici.
Insula reprezintă, de asemenea, o importantă
zonă pentru reproducere pentru speciile
native de pești, incluzând carasul, crapul
comun, plătica și roșioara.
Culoarul verde al Dunării din România
Cotul Pisicii, Crapina / Jijila, România
• Similar binecunoscutului cot al Dunării de lângă Budapesta, Ungaria, Cotul Pisicii face o
curbă dublă de 900 către est și se îndreaptă către Delta Dunării. În anii 1970, lunca situată
în partea de sud a acestui cot a fost separată de fluviu prin baraje și a fost asanată. Aceasta
reprezenta o zonă de aproximativ 15.000 de hectare în total. Zona din centru, Rotundu,
parte din Rezervația Biosferei Deltei Dunării din vecinătate, este la o distanță de doar 10
km.
• Cotul Pisicii reprezintă un blocaj hidraulic al Dunării, deschiderea barajelor în această
zonă va putea rezolva problemele datorate inundațiilor și, în același timp, va constitui o
oportunitate “naturală” de control al inundațiilor.
Culoarul verde al Dunării din Bulgaria
 Parcul Natural Persina, Bulgaria
• Vasta câmpie a Dunării și insulele Dunării de lângă Belene și Svishtov (“Persina”) – deși au fost
în mare majoritate asanate – reprezintă una dintre cele mai importante centre de biodiversitate a
zonelor umede din Bulgaria. Multe specii de păsări, unele dintre ele pe cale de dispariție în
Europa sau pe plan mondial, își au habitatul de cuiburi, iernat sau migrare aici. Zona se laudă cu
o varietate bogată de mamifere, amfibiene și, în special, specii de pești.
• Până la sfârșitul anului 2000, Ministerul Mediului și Apelor a desemnat Persina (21.762 ha) din
cadrul luncii Belene-Svishtov ca fiind Parc Natural, incluzând, de asemenea, și câteva insule ale
Dunării.

• Stabilirea unui parc natural în această zonă a


primit o susținere majoră din partea
părților interesate de pe plan local.
Culoarul verde al Dunării din Moldova și România

• Zonele umede de pe Prutul Inferior din Moldova și România


• Partea inferioară a văii râului Prut este situat, în principal, în partea
de sud-vest a Moldovei, între orașele Cahul și Giurgiulești, în cadrul
regiunii administrative unice a Județului Cahul. Însuși râul Prut
constituie granița de stat între Moldova și România. Lungimea totală
a zonei este de 147 km., iar suprafața este de 21.850 h, incluzând
6.114 ha de zone umede.
• În ciuda schimbărilor majore ți a utilizării intensive de către oameni,
zona încă deține un biotop bogat, susținând un nivel ridicat de
biodiversitate de o semnificație internațională, conținând, în special
păsări migratoare cum ar fi pelicanul creț, lopătarul și barza neagră.
Cele mai mari lacuri din Moldova, Beleu (aprox. 1.700 ha) și Manta
(aprox. 1.100 ha) sunt situate aici.
CONCLUZII
Culoarul Verde
Într-un efort fără precedent de a extinde capacitățile naturale ale
Dunării în privința reducerii poluării, prevenirii inundațiilor și
protejării naturii, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina s-a angajat
să creeze un Culoar Verde de-a lungul luncilor Dunării pentru a:

• Garanta zonele care sunt deja protejate și a le administra într-un


mod sustenabil;
• Identifica noi zone umede și lunci cu scopul de a le proteja;
• Desemna zone care, anterior, au fost lunci cu scopul de a le
restaura.
Mulţumesc
pentru
atenţie!