Sunteți pe pagina 1din 30

CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE

SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI


I. CICLUL DE EXPLOATARE
2. TERŢI
O creanţă trebuie să fie clasificată ca activ curent în următoarele situaţii:

- se aşteaptă ca aceasta să fie realizată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii;

- se aşteaptă ca activul sub formă de creanţă să fie realizat în maximum 12 luni de la data bilanţului.

Toate celelalte active care nu se încadrează în una dintre situaţiile de mai sus trebuie să fie
clasificate ca active imobilizate.

O datorie trebuie să fie clasificată ca datorie curentă în următoarele situaţii:

- se aşteaptă ca datoria să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii;


sau

- datoria este exigibilă în maximum 12 luni de la data bilanţului.

Toate celelalte datorii care nu se încadrează în una dintre situaţiile de mai sus trebuie să fie
clasificate ca datorii pe termen lung.

Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor entităţii în relaţiile acesteia cu


furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile afiliate şi cele legate
prin interese de participare, asociaţii sau acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.

În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv


livrările de mărfuri şi produse, serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii,
nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 408 "Furnizori - facturi
nesosite"), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor. Creanţele
faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidenţiază distinct
în contabilitate (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), pe baza documentelor care atestă livrarea
bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate toate veniturile


şi cheltuielile, respectiv creanţele şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau
contractuale.

În conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele din penalităţi
stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de
termen şi alte elemente de natură similară.

Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate


în conturi distincte.

Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor


furnizori.

1
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI

La scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt
prescrise, entităţile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru
decontarea acestora.

Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum şi


pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii
se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de
încasare. În cadrul conturilor de furnizori şi clienţi, se grupează distinct datoriile şi creanţele
rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate.

Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 "Clienţi incerţi sau în litigiu"
sau în conturi analitice ale conturilor de creanţe, pentru alte creanţe decât clienţii).

În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de


încasat.

Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează


ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

În cazul cesionării unei creanţe, diferenţa dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de
achitat cedentului reprezintă venit la data constatării drepturilor şi obligaţiilor, potrivit clauzelor
contractuale.

Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau
de plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi
valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru
deprecierea creanţelor.

Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

Pentru elementele de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi
valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de
datorii.

În conturile de terţi se înregistrează distinct operaţiunile de scontare, forfetare şi alte operaţiuni,


efectuate cu instituţii de credit.

Scontul comercial reprezintă operaţiunea prin care în schimbul unui efect de comerţ (cambie, bilet
la ordin), instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului creanţei, valoarea efectului, mai puţin
agio (taxa de scont şi comisioanele aferente), fără a aştepta scadenţa efectului respectiv, iar instituţia
are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.

Forfetarea reprezintă cumpărarea, fără recurs asupra oricărui deţinător anterior, a unor creanţe
scadente la termen, ca rezultat al livrării de bunuri sau prestărilor de servicii, contra unei taxe
forfetare.

2
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
Operaţiunile privind vânzările şi cumpărările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pe baza
efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit
sau de plătit, după caz.

Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de legislaţia în


vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara bilanţului
(contul 8037 "Efecte scontate neajunse la scadenţă") şi se menţionează în notele explicative.

2.1. Efecte comerciale

Efectele comerciale reprezintă titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care
atestă, după caz, creditele comerciale primite sau acordate în relaţiile comerciale ale întreprinderii
cu furnizorii şi clienţii. Acestea circulă sub diferite denumiri şi forme, cum ar fi: cambii, bilete la
ordin, cecuri. Fiind negociabile, pot fi cedate, vândute sau transmise.

Modalităţi de transmitere a cambiei:

a) prin gir sau andosare. Posesorul cambiei (girantul) transferă altei persoane (giratarul) toate
drepturile generate de cambie;

b) prin cesiune de creanţă ordinară. Creditorul (cedentul) transferă dreptul său de creanţă unei
alte persoane (cesionarul).

Obs.: Avalul reprezintă angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al cambiei
(avalistul), altul decât trăgătorul sau acceptantul, devine girant pentru obligaţiile unui co-obligat faţă
de o cambie (avalizatul).

APLICAŢIA 1. Societatea A livrează societăţii B mărfuri conform facturii din 15.01.N: preţ de
livrare 1.500, TVA 24%. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 1.000 um. Decontarea se
realizează printr-un efect comercial (bilet la ordin), scadent în termen de 45 de zile.

APLICAŢIA 2. Societatea A are o datorie de 100 um faţă de societatea B şi o creanţă sub forma
unui bilet la ordin asupra societăţii C pe care îl foloseşte pentru decontarea datoriei.

APLICAŢIA 3. În cazul aplicaţiei 1 furnizorul A remite la scontare biletul la ordin după 25 zile.
Banca aplică o rată anuală de scont de 20%, iar comisionul de scont este de 30 um.

Scontul = (Valoarea nominală a efectului x rata de scont x numărul de zile dintre data remiterii la
bană şi data scadenţei) / (365x100)

Scontul + Comisionul de scont = Agio

3
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
În ceea ce priveşte reînnoirea efectelor comerciale, trasul poate solicita:

- amânarea scadenţei efectului (trasul plăteşte dobândă de întârziere);

- anularea efectului deja creat şi înlocuirea lui cu un efect cu scadenţă mai îndepărtată (efectul nou
are o scadenţă amânată şi o valoare majorată a nominalului, incluzând dobândă de întârziere şi
cheltuieli de reînnoire, puse în sarcina trasului).

Cazul 1. Efectul se află în posesia trăgătorului (beneficiarul iniţial)

TRĂGĂTORUL TRASUL

1. Anularea efectului iniţial 1. Anularea efectului iniţial


4111=413 valoare nominală efect 403=401 valoare nominală efect

2. Dobânda de întârziere şi cheltuielile de reînnoire 2. Dobânda de întârziere şi


cheltuielile de reînnoire
4111= % suma S
Se înregistrează la emiterea noului
7581 VN x rata dob. x perioada de amânare efect.
7588 ch. de corespondenţă, poştale, telecomunicaţii

3. Crearea noului efect 3. Emiterea noului efect


413=4111 VN veche + Suma S = VN nouă % = 403 VN nouă
401 VN veche
6581
6588

Cazul 2. Efectul nu se mai află în posesia trăgătorului, acesta fiind remis spre încasare

Trăgătorul: recuperarea efectului de la banca care îl deţine spre încasare

413=5113 VN veche

Şi eventual: 627=5121 comision de recuperare

Trasul: nicio înregistrare

Ulterior: idem cazul 1.

APLICAŢIA 4. În ziua de 15.03 societatea S anunţă furnizorul F de utilaje că se găseşte în situaţia


de a nu putea plăti la scadenţa fixată (31.03) biletul la ordin de 25.000 um. Societatea S solicită lui
F amânarea scadenţei până la 30.05. Furnizorul îşi dă acordul pe 17.03 şi solicită lui S emiterea unui
nou bilet la ordin pe 20.03 cu scadenţa pe 30.05. De asemenea, se impută societăţii S diverse
cheltuieli de corespondenţă în valoare de 100 um. Rata legală anuală a dobânzii este de 30%.

4
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
Din punct de vedere contabil, efectele de tipul cecului ocazionează următoarele înregistrări:

1.Contabilitatea furnizorului X

-primirea cecului de la clientul Y

413.Y=4111.Y

-remiterea cecului la bancă spre încasare

5112=413.Y

-încasarea cecului

5121=5112

2.Contabilitatea clientului Y

-emiterea cecului pentru furnizorul X

401.X=403.X

-decontarea cecului

403.X=5121

2.2. Terţi în lei şi valută

Creanţele şi datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacţiilor entităţii, se înregistrează în


contabilitate atât în lei, cât şi în valută.

În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca
factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de
la data recepţiei bunurilor.

O tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă
monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:

a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;

b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate
sunt exprimate în valută; sau

c) achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate
în valută.

Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede.

Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale
unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.

5
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
În vederea aplicării regulilor privind contabilizarea operaţiunilor în valută, creanţele şi datoriile
exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate
elementelor exprimate în valută.

O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca
Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.

Înregistrarea contravalorii în lei a capitalului social subscris în valută se face la cursul de schimb al
pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din data subscrierii. Diferenţele de curs
valutar între cursul de la data subscrierii şi cursul de la data vărsării capitalului social în valută se
înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

În cazul datoriilor de leasing financiar în valută, acestea se înregistrează la cursul de schimb al


pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data acordării finanţării. În situaţia în
care data acordării finanţării este zi nebancară, la calculul diferenţelor de curs valutar aferente se va
avea în vedere cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României în
ultima zi bancară anterioară acesteia. Aceste prevederi se aplică şi în cazul datoriilor de leasing
financiar în lei, cu decontare în funcţie de cursul unei valute

Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri
diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt
înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar.

Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit,
întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa sau datoria în
valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună,
care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de
schimb survenită în cursul fiecărei luni.

Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, în
funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă
de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte
venituri sau cheltuieli financiare. Atunci când creanţa sau datoria este decontată în decursul
aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună.

Atunci când creanţa sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare
lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de
schimb, survenită în cursul fiecărei luni.

La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei
valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după caz.

Prevederile de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se
face în funcţie de cursul unei valute. În acest caz, diferenţele înregistrate se recunosc în
contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.

6
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
Evaluarea prevăzută mai sus se aplică şi în cazul:

a) creanţelor, respectiv al datoriilor, reflectate în conturile 481 «Decontări între unitate şi


subunităţi» şi 482 «Decontări între subunităţi» de subunităţile din România, care aparţin unor
persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate, provenind din relaţiile cu persoana juridică
căreia îi aparţin aceste subunităţi, respectiv cu alte subunităţi ale aceleiaşi persoane juridice;

b) avansurilor acordate pentru imobilizări corporale şi necorporale (conturile 232 «Avansuri


acordate pentru imobilizări corporale» şi 234 «Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale»);
! posibila anulare de la 01.01.2015

c) avansurilor acordate pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor, respectiv primite pentru
livrări de bunuri şi prestări de servicii (contul 409 «Furnizori - debitori», respectiv contul 419
«Clienţi - creditori»); ! posibila anulare de la 01.01.2015

d) depozitelor bancare constituite în valută (conturile 267 «Creanţe imobilizate» şi 508 «Alte
investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate»).

În contextul datelor informative raportate potrivit legii, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate creanţelor şi datoriilor în lei.

Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în


funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a
României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar. În scopul prezentării în bilanţ, valoarea
creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.

Sintetizăm, mai jos, principalele prevederi cuprinse în reglementările contabile în vigoare cu privire
la evaluarea creanţelor şi datoriilor în valută şi a creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul unei valute, la următoarele momente: la recunoaşterea iniţială,
la finele fiecărei luni (evaluare lunară), la încheierea exerciţiului financiar (la data bilanţului)şi la
data decontării.
Creanţe şi datorii exprimate în lei,
Momentul
Creanţe şi datorii în valută a căror decontare se face în funcţie de
evaluării
cursul unei valute
O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de
Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii. În vederea aplicării regulilor
privind contabilizarea operaţiunilor în valută, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în
valută.
Recunoaşterea
iniţială Prin curs de schimb de la data efectuării operaţiunii se înţelege cursul de schimb al pieţei
valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară
operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării operaţiunii (încasare, plată, emitere
de documente).

Cursul valutar utilizat pentru evaluarea lunară a creanţelor şi datoriilor în valută şi a


creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei
Evaluarea valute este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României
lunară (la din ultima zi bancară a lunii în cauză
sfârşitul
fiecărei luni) Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în Diferenţele înregistrate se recunosc în
contabilitate la venituri sau cheltuieli din contabilitate la alte venituri financiare sau
diferenţe de curs valutar, după caz. alte cheltuieli financiare, după caz.
7
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI

Conturi utilizate: Conturi utilizate:


765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 768 „Alte venituri financiare”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 668 „Alte cheltuieli financiare”

Cursul valutar utilizat pentru evaluarea şi prezentarea elementelor în situaţiile financiare


anuale este cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la
data încheierii exerciţiului financiar.

Diferenţele de curs valutar, favorabile sau Diferenţele favorabile sau nefavorabile, care
nefavorabile, care rezultă în urma evaluării rezultă în urma evaluării creanţelor şi
creanţelor sau datoriilor în valută se datoriilor, exprimate în lei, a căror decontare
determină ca diferenţă între: se face în funcţie de cursul unei valute se
determină ca diferenţă între:

-cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat -cursul de schimb al pieţei valutare,


Închiderea de Banca Naţională a României dela data comunicat de Banca Naţională a României
exerciţiului înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută de la data înregistrării creanţelor sau
financiar sau cursul la care acestea sunt înregistrate în datoriilor respective, sau cursul la care
(data contabilitate şi acestea sunt înregistrate în contabilitate şi
bilanţului)
-cursul de schimb de la data încheierii -cursul de schimb de la data încheierii
exerciţiului financiar. exerciţiului financiar.
Se înregistrează la venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după caz. Se înregistrează la alte venituri sau
alte cheltuieli financiare, după caz.

Conturi utilizate: Conturi utilizate:


765 „Venituri din diferenţe de curs 768 „Alte venituri financiare”
valutar” 668 „Alte cheltuieli financiare”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

Decontare Modalitate de decontare:


-în valută -în lei, în funcţie de cursul unei valute
Conturi corespondente(conturi de trezorerie în Conturi corespondente (conturi de trezorerie
valută): în lei):
Exemplu: Exemplu:
5124 „Conturi la bănci în valută” 5121 „Conturi la bănci în lei”
5314 „Casa în valută” 5311 „Casa în lei”
Curs valutar utilizat la decontare
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de
schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.
Prin „curs de schimb de la data efectuării operaţiunii” se înţelege cursul de schimb al pieţei
valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară
operaţiunii, disponibil ca informaţi la momentul efectuării operaţiunii (încasare, plată, emitere
de documente).

Diferenţele de curs valutar care apar cu Diferenţele de valoare care apar cu ocazia
ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în decontării creanţelor şi datoriilor exprimate
valută la cursuri diferite: în lei, în funcţie de un curs valutar diferit:

-faţă de cele la care au fost înregistrate -faţă de cel la care au fost înregistrate
iniţial pe parcursul lunii sau iniţial pe parcursul lunii sau
-faţă de cele la care sunt înregistrate în -faţă de cele la care sunt înregistrate în
contabilitate contabilitate

trebuie recunoscute în luna în care apar, ca trebuie recunoscute în luna în care apar, la
8
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs alte venituri sau cheltuieli financiare.
valutar.
Atunci când creanţa sau datoria este
Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care
decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este
a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar recunoscută în acea lună.
este recunoscută în acea lună.
Atunci când creanţa sau datoria este
Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa
decontată într-o lună ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare lună, care intervine
de curs valutar recunoscută în fiecare lună, până în luna decontării, se determină ţinând
care intervine până în luna decontării, se seama de modificarea cursurilor de schimb,
determină ţinând seama de modificarea survenită în cursul fiecărei luni.
cursurilor de schimb survenită în cursul
fiecărei luni.

Diferenţele financiare, favorabile sau nefavorabile, rezultate în urma decontării se


înregistrează în conturile:
765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 768 „Alte venituri financiare”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 668 „Alte cheltuieli financiare”

2.2.1. Reflectarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor, exprimate în valută


APLICAŢIA 1. În data de 15.02.2010, entitatea Vulturul încheie un contract cu un furnizor extern,
Alfa LTD, pentru achiziţia unei instalaţii de îmbuteliat apă minerală. Valoarea negociată a instalaţiei
este de 120.000 euro, fără TVA. Furnizorul Alfa LTD nu este persoană juridică română. Înregistrarea
în contabilitate, şi în cazul acestui exemplu, se prezintă prin prisma celor două variante, şi anume:
- varianta 1, când factura este achitată integral în exerciţiul financiar în care a fost angajată datoria;
- varianta 2, când factura este achitată în exerciţiul financiar următor angajării datoriei iar în bilanţ
aceasta trebuie evaluată.
Informaţiile referitoare la cursul de schimb al pieţei valutare sunt ipotetice, fiind luate cu titlu
exemplificativ. În acest sens, pe toată perioada evaluării, presupunem următoarele cursuri de schimb
valutar:

Data (zi bancară) Data (zi nebancară) Curs lei/euro


12 febr. 2010 4,1270
13 febr. 2010 -
14 febr. 2010 -
15 febr. 2010 4,1173
26 febr. 2010 4,1073
27 febr. 2010 -
28 febr. 2010 -
31 mart.2010 4,0958
27 apr. 2010 4,1246
28 apr. 2010 4,1430
30 nov. 2010 4,3065
31 dec. 2010 4,3182
19 ian. 2011 4,3565
20 ian. 2011 4,3462

Notă: Înregistrările contabile se vor efectua numai la beneficiar, persoană juridică română. Nu se
iau în calcul înregistrările privind taxa pe valoarea adăugată, acestea efectuându-se conform
prevederilor Codului fiscal.

Varianta 1 - Factura se achită integral la 28.04.2010


9
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
a) la data de 15.02.2010 se înregistrează achiziţia instalaţiei, în baza facturii emise de furnizorul
extern în valoare de 120.000 euro. Cursul de schimb valutar comunicat de BNR la această dată este
de 4,1270 lei/euro (cursul din data de 12.02.2010, ultima zi bancară anterioară operaţiunii,
disponibil ca informaţie la momentul efectuării operaţiunii). Valoarea de intrare a activului este de
495.240 lei (120.000 euro x 4,1270 lei/euro)

213 = 404 495.240 lei

b) la data de 28.02.2010 se evaluează datoria în valută de 120.000 euro, la cursul de 4,1073


lei/euro (cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în ultima
zi bancară a lunii), reprezentând 492.876 lei. Astfel, din evaluarea datoriei la 28.02.2010 rezultă
diferenţe de curs favorabile, în sumă de 2.364 lei, recunoscute în contabilitate drept venituri
financiare (cont 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”).
Calculul diferenţelor de curs valutar din evaluarea datoriei în valută:
120.000 euro x (4,1073 lei/euro – 4,1270 lei/euro) = 2.364 lei

404 = 765 2.364 lei


c) la data de 31.03.2010 se evaluează datoria de 120.000 euro, la cursul de 4,0958 lei/euro (cursul de
schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii),
reprezentând 491.496 lei. Din evaluarea datoriei la 31.03.2010 rezultă diferenţe favorabile de curs
valutar, în sumă de 1.380 lei, care se înregistrează în contabilitate astfel:
404 = 765 1.380 lei
d) la data de 28.04.2010 se plăteşte către furnizorul extern, datoria de 120.000 euro evaluată în lei la
cursul de schimb valutar de 4,1246 lei/euro (cursul de schimb din ultima zi bancară anterioară
operaţiunii).
Diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate între data plăţii şi data ultimei evaluări din data
de 31.03.2010, sunt în valoare de 3.456 lei [120.000 euro x (4,1246 lei/euro – 4,0958 lei/euro)] şi se
înregistrează în contabilitate în debitul contului 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.

% = 5124 494.952 lei


404 491.496 lei
665 3.456 lei

Varianta 2 - Factura se achită integral în exerciţiul financiar următor, la data de 20.01.2011 (curs
valutar de 4,3565 lei/euro)

a) la data de 15.02.2010 se înregistrează achiziţia instalaţiei, în baza facturii emise de furnizorul


extern, în valoare de 120.000 euro. Cursul de schimb valutar comunicat de BNR la această dată este de
4,1270 lei/euro. Valoarea în lei este de 495.240 lei (120.000 euro x 4,1270 lei/euro).

213 = 404 495.240 lei

b) În perioada februarie – noiembrie 2010 societatea va evalua la sfârşitul fiecărei luni datoria în valută
faţă de furnizorul extern, în funcţie de cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca
Naţională a României în ultima zi bancară a lunii în cauză. Eventualele diferenţe de curs valutar,
favorabile sau nefavorabile se înregistrează cu ajutorul conturilor: 765 Venituri din diferenţe de curs
valutar, respectiv 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”, după caz.

La data de 30.11.2010, datoria de 120.000 euro se evaluează la cursul de schimb valutar


comunicat de BNR în ultima zi bancară a lunii (4,3065 lei/euro), valoarea rezultată în urma evaluării
10
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
fiind de 516.780 lei.

c) la 31 decembrie 2010, se evaluează datoria în valută, la cursul valutar de 4,3182 lei/euro, valabil
la data bilanţului, comunicat de BNR (120.000 euro x 4,3182 lei/euro = 518.184 lei). Se
înregistrează diferenţe nefavorabile de curs valutar în contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar”, în valoare de 1.404 lei [120.000 euro x (4,3182 lei/euro – 4,3065 lei/euro)].

665 = 404 1.404 lei

d) la data de 20.01.2011 se plăteşte furnizorului extern suma de 120.000 de euro. Această sumă
evaluată în lei, la cursul de schimb valutar de 4,3565 lei/euro, valabil la data plăţii, este de
522.780 lei (120.000 euro x 4,3565 lei/euro). Diferenţa de curs valutar nefavorabilă este în valoare
de 4.596 lei [120.000 euro x (4,3565 lei/euro – 4,3182 lei/euro)].
% = 5124 522.780 lei
404 518.184 lei
665 4.596 lei

2.2.2. Reflectarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor, exprimate în lei, a căror decontare


se face în funcţie de cursul unei valute

APLICAŢIA 2. În data de 15.02.2010, entitatea Vulturul încheie un contract cu furnizorul Alfa, ce are
ca obiect de activitate comercializarea instalaţiilor de îmbuteliat apă minerală, pentru achiziţia unei
astfel de instalaţii. Valoarea negociată a instalaţiei este de 120.000 euro, fără TVA. Plata
furnizorului se va face în lei, reprezentând cei 120.000 euro la cursul de schimb valutar, comunicat
de Banca Naţională a României, de la data efectuării plăţii (cursul din ultima zi bancară anterioară
operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării operaţiunii). Ambii parteneri sunt
persoane juridice române. Situaţia exemplificată se prezintă în două variante:
- varianta 1, când factura este achitată integral în exerciţiul financiar în care a fost angajată
datoria;
- varianta 2, când factura este achitată în exerciţiul financiar următor angajării datoriei şi în bilanţ
aceasta trebuie evaluată.

Notă: În acest exemplu nu s-a evidenţiat taxa pe valoarea adăugată aferentă, aceasta se evidenţiază
conform prevederilor din legislaţia fiscală în vigoare.
De asemenea, informaţiile referitoare la cursul de schimb al pieţei valutare sunt ipotetice, fiind luate cu
titlu exemplificativ. În acest sens, pe toată perioada evaluării, presupunem următoarele cursuri de
schimb valutar:

Data (zi bancară) Data (zi nebancară) Curs lei/euro


12 febr. 2010 4,1270
13 febr. 2010 -
14 febr. 2010 -
15 febr. 2010 4,1173
26 febr. 2010 4,1073
27 febr. 2010 -
28 febr. 2010 -
31 mart.2010 4,0958
27 apr. 2010 4,1246
28 apr. 2010 4,1430
30 nov. 2010 4,3065
31 dec. 2010 4,3182
19 ian. 2011 4,3565
20 ian. 2011 4,3462
11
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI

Varianta 1 - Factura se achită integral la 28.04.2010


1. La beneficiar
a) la data de 15.02.2010, în baza facturii iniţiale, emise de furnizor, se înregistrează activul
achiziţionat, la cursul de schimb valutar de 4,1270 lei/euro, comunicat de BNR (cursul din data de
12.02.2010, ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării
operaţiunii). Valoarea de intrare a activului este de 495.240 lei (120.000 euro x 4,1270 lei/euro).

213 = 404 495.240 lei


b) la data de 28.02.2010 se efectuează evaluarea datoriei de 120.000 euro, la cursul de 4,1073 lei/euro
(cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de
26.02.2010, ultima zi bancară a lunii în cauză), reprezentând 492.876 lei. Astfel, din evaluarea datoriei
la 28.02.2010 rezultă diferenţe favorabile, în sumă de 2.364 lei, recunoscute în contabilitate drept
venituri financiare (cont 768 “Alte venituri financiare”).
Diferenţele din evaluarea datoriei s-au determinat în funcţie de cursul de schimb din ultima zi
bancară a lunii şi cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la
data înregistrării datoriei respective, astfel:
120.000 euro x (4,1073 lei/euro – 4,1270 lei/euro) = 2.364 lei
404 = 768 2.364 lei

c) la data de 31.03.2010 se efectuează evaluarea datoriei de 120.000 euro, la cursul de 4,0958 lei/euro
(cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de
31.03.2010 (ultima zi bancară a lunii în cauză), reprezentând 491.496 lei. Astfel, din evaluarea datoriei
la 31.03.2010 rezultă diferenţe favorabile de curs valutar, în sumă de 1.380 lei, recunoscute în
contabilitate drept venituri financiare (cont 768 “Alte venituri financiare”).
Diferenţele din evaluarea datoriei s-au determinat în funcţie de cursul de schimb din ultima zi
bancară a lunii martie 2010 şi cursul de schimb la care datoria este înregistrată în contabilitate
(utilizat pentru evaluarea la 28.02.2010), astfel:
120.000 euro x (4,0958 lei/euro – 4,1073 lei/euro) = 1.380 lei
404 =768 1.380 lei

d) la data de 28.04.2010, se achită furnizorului suma de 494.952 lei, reprezentând contravaloarea în


lei a datoriei de 120.000 euro, evaluată la un curs valutar de 4,1246 lei/euro (cursul din data de
27.04.2010, ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării
plăţii).
Diferenţele rezultate între cursul de schimb utilizat pentru efectuarea plăţii şi cursul de schimb la care
datoria este înregistrată în contabilitate (conform ultimei evaluări din data de 31.03.2010) sunt în
valoare de 3.456 lei [120.000 euro x (4,1246 lei/euro – 4,0958 lei/euro)], reprezentând diferenţe
nefavorabile, de natura cheltuielilor financiare (înregistrate în contul 668 „Alte cheltuieli financiare”).
În cazul de faţă, plata în lei a datoriei către furnizor se înregistrează astfel:
% = 5121 494.952 lei
404 491.496 lei
668 3.456 lei
2. La furnizor
Înregistrarea operaţiunilor prezentate mai sus, în acelaşi context, se efectuează astfel:
a) la data de 15.02.2010 se înregistrează livrarea instalaţiei de îmbuteliat apă minerală pe baza
facturii emise, în valoare de 495.240 lei (la cursul de schimb valutar de 4,1270 lei/euro, comunicat de
BNR în data de 12.02.2010, ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la
momentul efectuării operaţiunii):

12
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
4111 = 707 495.240 lei
b) la data de 28.02.2010 se evaluează creanţa de 120.000 euro, la cursul de 4,1073 lei/euro (cursul de
schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de 26.02.2010 (ultima zi
bancară a lunii în cauză), reprezentând 492.876 lei. Astfel, din evaluarea creanţei la 28.02.2010
rezultă diferenţe nefavorabile, în sumă de 2.364 lei, recunoscute în contabilitate drept cheltuieli
financiare (cont 668 “Alte cheltuieli financiare”).
Calculul diferenţelor din evaluarea creanţei:
120.000 euro x (4,1073 lei/euro – 4,1270 lei/euro) = 2.364 lei
668 = 4111 2.364 lei
c) la data de 31.03.2010 se evaluează creanţa de 120.000 euro, la cursul de 4,0958 lei/euro (cursul de
schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de 31.03.2010 (ultima zi
bancară a lunii în cauză), reprezentând 491.496 lei. Astfel, din evaluarea creanţei la 31.03.2010 rezultă
diferenţe nefavorabile, în sumă de 1.380 lei, recunoscute în contabilitate drept cheltuieli financiare
(cont 668 “Alte cheltuieli financiare”).
Calculul diferenţelor din evaluarea creanţei:
120.000 euro x (4,0958 lei/euro – 4,1073 lei/euro) = 1.380 lei
668 = 4111 1.380 lei

d) la data de 28.04.2010 se încasează creanţa în lei, în sumă de 494.952 lei, stabilită în funcţie de cursul
de schimb valutar - BNR, valabil la data încasării (cursul valutar de 4,1246 lei/euro din data de
27.04.2010, ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul încasării).
Diferenţele rezultate între cursul de la data încasării şi cursul la care creanţa este înregistrată în
contabilitate (conform ultimei evaluări din data de 31.03.2010) sunt în valoare de 3.456 lei [120.000
euro x (4,1246 lei/euro – 4,0958 lei/euro)], reprezentând diferenţe favorabile de natura veniturilor
financiare (înregistrate în contul 768 „Alte venituri financiare”).

5121 = % 494.952 lei


4111 491.496 lei
768 3.456 lei
Varianta 2 - Factura se achită integral în exerciţiul financiar următor, la data de 20.01.2011 (la cursul
valutar de 4,3565 lei/euro, comunicat de Banca Naţională a României în data de 19.01.2010 ultima zi
bancară anterioară operaţiunii)
Sunt valabile aceleaşi informaţii, cu menţiunea că plata se face în exerciţiul financiar următor, ceea
ce înseamnă că fiecare din cele două entităţi va prezenta, la finele exerciţiului financiar 2010, sold la
creanţă, respectiv la datoria angajată (presupunem că exerciţiul financiar al celor două entităţi
corespunde cu anul calendaristic). Potrivit reglementărilor contabile, fiecare entitate va evalua soldul,
atât la sfârşitul fiecărei luni, cât şi la data bilanţului, în funcţie de cursul de schimb valutar
comunicat de BNR şi valabil la acea dată. Eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile
rezultate în urma evaluării se înregistrează cu ajutorul conturilor 768 „Alte venituri financiare”,
respectiv 668 „Alte cheltuieli financiare˝, după caz.
1. La beneficiar
a) la data de 15.02.2010 se înregistrează achiziţia instalaţiei, în baza facturii iniţiale, în valoare de
495.240 lei (120.000 euro x 4,1270 lei/euro):

213 = 404 495.240 lei


b) În perioada februarie – noiembrie 2010 societatea va evalua lunar, la finele fiecărei luni, datoria
faţă de furnizor, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României în
ultima zi bancară a lunii în cauză.
La data de 30.11.2010 (ultima zi bancară a lunii), datoria de 120.000 euro a fost evaluată la 516.780
13
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
lei, în funcţie de cursul de schimb comunicat de BNR la această dată (4,3065 lei/euro).
c) 31 decembrie 2010 – Evaluare la data bilanţului
În conformitate cu Reglementările contabile, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare
se face în funcţie de evoluţia cursului valutar al unei valute de referinţă trebuie evaluate şi
prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele favorabile sau
nefavorabile, care rezultă în urma evaluării creanţelor şi datoriilor, exprimate în lei, a căror decontare
se face în funcţie de cursul unei valute se determină ca diferenţă între:
- cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data
înregistrării creanţelor sau datoriilor respective sau cursul la care acestea sunt înregistrate în
contabilitate şi
- cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar.

În exemplul prezentat, datoria de 120.000 euro se evaluează la valoarea de 518.184 lei, în funcţie
de cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data
încheierii exerciţiului financiar (presupunem că acest curs este de 4,3182 lei/euro). Diferenţele
financiare nefavorabile, în sumă de 1.404 lei, rezultate în urma evaluării, se înregistrează în contul
668 „Alte cheltuieli financiare”, astfel:
668 = 404 1.404 lei
Diferenţele rezultate în urma evaluării datoriei s-au determinat în funcţie de cursul de schimb valabil
la data încheierii exerciţiului financiar (4,3182 lei/euro) şi cursul la care aceasta este înregistrată în
contabilitate (4,3065 lei/euro – conform evaluării din data de 30.11.2010), astfel:
120.000 euro x (4,3182 lei/euro – 4,3065 lei/euro) = 1.404 lei

d) la data de 20.01.2011 se plăteşte datoria angajată, la cursul valutar valabil la această dată, de
4,3565 lei/euro (comunicat de BNR în data de 19.01.2011, ultima zi bancară anterioară
operaţiunii). Datoria se plăteşte din contul de disponibil în lei, suma plătită fiind de 522.780 lei.
În contabilitate se înregistrează diferenţa (nefavorabilă) între 31.12.2010 şi 20.01.2011, adică o
diferenţă nefavorabilă de 4.596 lei [120.000 euro x (4,3565 lei/euro – 4,3182 lei/euro)].

% = 5121 522.780 lei


404 518.184 lei
668 4.596 lei

2. La furnizor
Înregistrarea operaţiunilor prezentate mai sus, în acelaşi context, se efectuează astfel:
a) la data de 15.02.2010 se înregistrează livrarea instalaţiei de îmbuteliat, pe baza facturii emise,
în valoare de 495.240 lei:

4111 = 707 495.240 lei


b) În perioada februarie – noiembrie 2010 societatea va evalua lunar, la finele fiecărei luni, creanţa
de 120.000 euro, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României
în ultima zi bancară a lunii în cauză.
La data de 30.11.2010 (ultima zi bancară a lunii) creanţa a fost evaluată la 516.780 lei, în funcţie
de cursul de schimb comunicat de BNR la această dată (4,3065 lei/euro).
c) la 31 decembrie 2010, creanţa de 120.000 euro se evaluează la cursul de schimb valutar
comunicat de BNR valabil la data bilanţului (4,3182 lei/euro), valoarea creanţei evaluate fiind de
518.184 lei.
Diferenţa favorabilă din evaluare este de 1.404 lei [120.000 euro x (4,3182 lei/euro – 4,3065

14
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
lei/euro)].
4111 = 768 1.404 lei

d) la data de 20.01.2011 se încasează creanţa în lei, în funcţie de cursul de schimb valutar


comunicat de BNR, valabil la data încasării (4,3565 lei/euro), suma încasată fiind de 522.780 lei
(120.000 euro x 4,3565 lei/euro). Înregistrarea diferenţelor financiare în sumă de 4.596 lei [120.000
euro x (4,3565 lei/euro – 4,3182 lei/euro)]:
5121 = % 522.780 lei
4111 518.184 lei
768 4.596 lei

2.3. Deprecierea creanţelor clienţi

În conformitate cu prevederile Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a


Comunităţilor Economice Europene, creanţele se prezintă în situaţiile financiare la valoarea lor
probabilă de încasat. Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate
se înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

APLICAŢIA 3. Entitatea X a facturat entităţii Y, în luna ianuarie 2010, produse finite în valoare de
250.000 lei, din care a încasat suma de 230.000 lei. La 31.12.2010, cu ocazia inventarierii creanţelor,
X constată că este posibil ca suma restantă de la Y să nu se mai încaseze în viitorul apropiat
deoarece această societate a intrat în incapacitate de plată. În anul 2011 se pronunţă falimentul
entităţii Y, iar lichidatorii virează entităţii X suma de 8.000 lei.

Conform Codului Fiscal:


Contribuabilul are dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor, astfel:
A. ajustările constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea
creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

Creanţele asupra clienţilor reprezintă sumele datorate de clienţii interni şi externi pentru
produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe
bază de facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270
de zile de la data scadenţei.
Diminuarea sau anularea ajustărilor se efectuează prin trecerea acestora pe venituri în cazul
încasării creanţei, proporţional cu valoarea încasată.
În cazul creanţelor în valută, ajustarea este deductibilă la nivelul valorii influenţate cu
diferenţele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora. Valoarea
ajustărilor pentru creanţele asupra clienţilor este luată în considerare la determinarea profitului
impozabil în trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile de mai sus şi nu poate depăşi valoarea
acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori. Procentele
prevăzute aplicate asupra creanţelor înregistrate începând cu anii fiscali 2004, 2005 şi, respectiv,
2006, nu se recalculează.
15
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
Cheltuielile reprezentând pierderile din creanţele incerte sau în litigiu neîncasate, înregistrate cu
ocazia scoaterii din evidenţă a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperită de ajustarea
constituită.

B. ajustările constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor,
înregistrate de către contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi pierderile înregistrate la scoaterea din
evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;


2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat,
fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

Dificultăţile financiare majore care afectează întregul patrimoniu al debitorului sunt cele care
rezultă din situaţii excepţionale determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, accidente
industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de
război.

Nu sunt deductibile pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în
litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de ajustare. În această situaţie, contribuabilii care
scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din
evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare,
după caz.

În ceea ce priveşte TVA, baza de impozitare se reduce în cazul în care contravaloarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea
este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii
prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi
irevocabilă. Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este permisă numai în
situaţia în care data declarării falimentului beneficiarilor a intervenit după data de 1 ianuarie
2004, inclusiv pentru facturile emise înainte de această dată, dacă contravaloarea bunurilor
livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adăugată aferentă consemnată în aceste facturi nu
se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului.

16
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
2.4. Cesiunea de creanţă (studiu individual)

Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”
sau în conturi analitice ale conturilor de creanţe, pentru alte creanţe decât clienţii). Scoaterea din
evidenţă a unei creanţe poate fi efectuată şi prin cedarea acesteia către un alt creditor. Potrivit
reglementărilor contabile, creanţele preluate prin cesionare se evidenţiază în contabilitate la costul
de achiziţie (articol contabil 461 «Debitori diverşi» = 462 «Creditori diverşi»). Valoarea nominală a
creanţelor astfel preluate se evidenţiază în afara bilanţului (contul 809 «Creanţe preluate prin
cesionare»).

În cazul achiziţiei unui portofoliu de creanţe, costul de achiziţie se alocă pentru fiecare creanţă
astfel preluată.

În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât costul de
achiziţie al creanţei faţă de acesta, diferenţa dintre suma încasată şi costul de achiziţie se
înregistrează la venituri (contul 758 «Alte venituri din exploatare»/analitic distinct) la data încasării.

În cazul în care cesionarul cedează creanţa faţă de debitorul preluat, acesta recunoaşte în
contabilitate la data cedării:

a) o cheltuială (contul 654 «Pierderi din creanţe şi debitori diverşi»), dacă costul de achiziţie al
creanţei cedate este mai mare decât preţul de cesiune al acesteia; sau

b) un venit (contul 758 «Alte venituri din exploatare»/analitic distinct), dacă preţul de cesiune al
creanţei cedate este mai mare decât costul de achiziţie al acesteia."

Conform Codului Fiscal:


Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile
efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative
în vigoare. În acest sens sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi
cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor comerciale înstrăinate, potrivit legii.
APLICAŢIA 4. S.C. X S.A. vinde către S.C. Y S.A. la data de 10 ianuarie 2009 mărfuri în valoare de
100.000 lei. Conform clauzelor contractuale, plata contravalorii mărfurilor de către S.C. Y S.A. se va
face până cel târziu la 30 decembrie 2009. Întrucât S.C Y. se confruntă cu anumite probleme financiare,
aceasta nu a efectuat nicio plată către S.C. X S.A. până la data scadentă prevăzută în contract. La
începutul anului 2010, tribunalul emite o sentinţă de intrare a S.C Y S.A. în procedură de insolvenţă, iar
la data de 1 mai 2010 entitatea S.C. X S.A. încheie un contract de cesiune de creanţă cu entitatea S.C.
Z S.A., entitate specializată în recuperarea creanţelor. În urma contractului de cesiune de creanţă,
toate drepturile şi obligaţiile S.C. X S.A. sunt preluate de S.C. Z S.A. Potrivit contractului de cesiune
de creanţă, preţul cesiunii este de 90.000 lei. Entitatea S.C. Y. şi-a dat acordul privind înţelegerea
dintre cesionar şi cedent.
Contabilizarea operaţiunilor la entitatea S.C. X S.A – cedent

- Înregistrarea în contabilitate a operaţiunii de vânzare a mărfurilor în data de 10 ianuarie 2009:


4111 = % 124.000
707 100.000
4427 24.000

- La data de 31 decembrie 2009, cu ocazia inventarului, se evaluează creanţa la valoarea


probabilă de încasare şi se înregistrează în contabilitate o ajustare pentru depreciere la întreaga
17
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
valoare a acesteia. Pe baza analizei efectuate de experţi şi jurişti, se apreciază că, având în vedere
problemele financiare ale clientului S.C. Y S.A., valoarea probabilă de încasare a creanţei este
zero. În consecinţă, se decide reflectarea în contabilitate a unei ajustări provizorii la nivelul întregii
valori a creanţei:

4118=4111 124.000
6814=491 124.000

- La data de 01 mai 2010, entitatea S.C. X S.A. înregistrează în contabilitate cesiunea de creanţă:

% =4118 124.000
461.Z 90.000
654 34.000

491=7814 124.000

Contabilizarea operaţiunilor la entitatea S.C. Z S.A. – cesionar

- Preluarea creanţei, conform contractului de cesiune de creanţă, de la entitatea S.C. X S.A.:


461.Y= 462.X 90.000

- În continuare, creanţa este urmărită de S.C. Z S.A. şi, în funcţie de evoluţia situaţiei financiare a S.C.
X S.A., se constituie ajustări pentru depreciere în contabilitatea entităţii care a preluat creanţa,
astfel:

6814=496

2.5. Salariaţi (studiu individual)

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile,


premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru
incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea
personalului la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de
entitate personalului pentru munca prestată.

În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit


legii, o entitate recunoaşte ca provizion costul previzionat al acestora atunci şi numai atunci când:

a) entitatea are o obligaţie legală sau implicită de a face astfel de plăţi ca rezultat al evenimentelor
anterioare; şi

b) poate fi făcută o estimare certă a obligaţiei.

O obligaţie curentă există atunci, şi numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă realistă
decât să efectueze aceste plăţi.

În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea
personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala

18
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul financiar în care se
acordă aceste prime.

Ca urmare, în exerciţiul financiar pentru care se propune acordarea de prime reprezentând


participarea personalului la profit se reflectă în contabilitate constituirea unui provizion la nivelul
sumelor estimate reprezentând sumele brute cuvenite salariaţilor, astfel:

6812=1518
În exerciţiul financiar ulterior, în care se acordă primele, în contabilitate se evidenţiază:

- primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii:


643=424
Şi concomitent:
- se reia la venituri provizionul constituit la nivelul sumelor estimate reprezentând sumele brute
cuvenite salariaţilor:
1518=7812

- plata primelor reprezentând participarea personalului la profit:


424=5311/5121

În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare,
nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi
acordate potrivit legii.

Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe


persoane.

Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii
ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza
unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.

Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal),


respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exerciţiului în curs, se
înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi


echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile
stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entităţii
se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.

Beneficiile sub forma acţiunilor proprii ale entităţii (sau alte instrumente de capitaluri proprii),
acordate angajaţilor sunt înregistrate distinct (contul 644 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente
de capitaluri proprii"), în contrapartida conturilor de capitaluri proprii (de exemplu, contul 1068
"Alte rezerve", analitic distinct), la valoarea justă a respectivelor instrumente de capitaluri proprii,
de la data acordării acelor beneficii. Recunoaşterea cheltuielilor aferente muncii prestate de angajaţi
are loc în momentul prestării acesteia.
19
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
Data acordării beneficiilor reprezintă data la care entitatea şi angajaţii beneficiari ai respectivelor
instrumente înţeleg şi acceptă termenii şi condiţiile tranzacţiei, cu menţiunea că, dacă respectivul
acord face obiectul unui proces de aprobare ulterioară (de exemplu, de către acţionari), data
acordării beneficiilor este data la care este obţinută respectiva aprobare.

Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate care intră în drepturi imediat, la data acordării
beneficiilor, angajaţilor nu li se cere să finalizeze o perioadă specificată de servicii înainte de a avea
dreptul necondiţionat asupra respectivelor instrumente de capitaluri proprii şi, în absenţa unei
dovezi privind contrariul, entitatea va considera că serviciile prestate în schimbul instrumentelor de
capitaluri proprii au fost deja primite. În acest caz, cheltuielile aferente se înregistrează integral, la
momentul respectiv, în contrapartidă cu conturile de capitaluri proprii.

Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intră în drepturi numai după îndeplinirea de
către angajaţi a unei perioade specificate de servicii, cheltuielile aferente sunt înregistrate pe măsura
prestării serviciilor, pe parcursul perioadei pentru satisfacerea condiţiilor de intrare în drepturi, în
contrapartidă cu conturile de capitaluri proprii. Suma înregistrată drept cheltuieli va avea în vedere
estimarea numărului de instrumente de capitaluri proprii care vor intra în drepturi, iar această
estimare trebuie revizuită dacă informaţiile ulterioare indică faptul că numărul de instrumente de
capitaluri proprii preconizate a intra în drepturi este diferit faţă de estimările precedente, astfel încât,
la data intrării în drepturi, estimarea respectivă să fie egală cu numărul de instrumente de capitaluri
proprii care intră în drepturi.

Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la


asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru
ajutorul de şomaj.

Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente
exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. Aici se cuprinde şi contribuţia
unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate.

Modele de înregistrări contabile privind contabilitatea salariilor:

-plata avansului salarial

425=5121/5311

-înregistrarea salariilor brute la sfârşitul lunii

641=421

-înregistrarea valorii brute a concediilor medicale suportate de angajator

641=423

-înregistrarea valorii brute a concediilor medicale suportate de Fondul Naţional Unic al Asigurărilor
Sociale de Sănătate (FNUASS)

431.FNUASS=423

20
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
-înregistrarea reţinerilor angajatului reprezentând contribuţiile individuale la asigurările sociale şi
protecţia socială, impozitul pe veniturile de natură salarială, avansul salarial acordat, contributii
individuale la fondurile private de pensii, reţineri din salarii datorate terţilor

%= %

421 4312 asigurări sociale (cas angajat)

423 4314 asigurări sociale de sănătate angajat

4372 fond de şomaj angajat

444 impozit pe veniturile de natură salarială

425 avansul salarial

4281 contribuţii individuale la fondurile private de pensii

427 reţineri din salarii datorate terţilor

-înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale

6451=4311 cas angajator

-înregistrarea contribuţiei unităţii pentru asigurările sociale de sănătate

6453=4313

-înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj

6452=4371

-înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările pentru accidende de muncă şi boli profesionale


(fondul de risc pentru accidente de muncă şi boli profesionale - FRAMBP )

6451=431.FRAMBP

-înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările pentru concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări


sociale de sănătate

6453=431.FNUASS

-înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul pentru garantarea creanţelor salariale (FGCS)

6452=437.FGCS

-plata salariilor nete

% =5121/5311

421

423

21
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
-înregistrarea drepturilor de personal neridicate

421 sau/si 423=427

-înregistrarea facturii privind tichetele de masă achiziţionate

% = 401

5328 numărul de tichete de masă x valoarea nominală

628 servicii de imprimare tichete de masă

4426 tva aferent serviciilor de imprimare tichete de masă

-înregistrarea acordării tichetelor de masă

642=5328

2.6. Bugetul de stat (studiu individual)

În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit,


taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.

Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite.

Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.

Impozitul pe profit, precum şi celelalte impozite pentru care legislaţia fiscală prevede efectuarea de
plăţi anticipate se reflectă distinct în contabilitate, pe seama cheltuielilor şi a conturilor de datorii,
cu evidenţierea separată a achitării contravalorii acestora.

Taxa pe valoarea adăugată pentru achiziţiile din România şi pentru livrările de bunuri sau prestările
de servicii efectuate în România se determină şi se înregistrează în contabilitate potrivit legii.

Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul


impozitelor individuale, calculate potrivit legii.

La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind:
accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, vărsămintele din profitul net al regiilor
autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică
pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

Reflectarea în contabilitate a accizelor şi fondurilor speciale incluse în preţuri sau tarife se face pe
seama conturilor corespunzătoare de datorii, fără a tranzita prin conturile de venituri şi cheltuieli.

Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate în conturi


distincte.

22
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI

2.7. Alţi terţi (studiu individual)

Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii, cuprinde


operaţiunile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea
entităţii debitoare, cât şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari/asociaţi şi entitate
privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu acţionarii/asociaţii şi, de
asemenea, conturile coparticipanţilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul
asocierilor în participaţie.

Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum
şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data
bilanţului.

Cota-parte din profit ce se plăteşte, potrivit legii, fiecărui asociat constituie dividend.

Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii, precum şi
dobânzile aferente, calculate în condiţiile legii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se
înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi.

Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile
financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în
avans, după caz.

În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli şi venituri: chirii, abonamente,


asigurări şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte
venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare.

Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare
clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 "Decontări din operaţii în curs de
clarificare". Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de
cel mult trei luni de la data constatării.

Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu
ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere.

23
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
3. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

Investiţiile financiare pe termen scurt se evidenţiază în contabilitate în conturile din grupa 50


„Investiţii pe termen scurt“. Investiţiile financiare pe termen scurt cuprind:
- acţiuni deţinute (pe termen scurt) la entităţile afiliate
- alte investiţii pe termen scurt, care reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiunile
achiziţionate, acţiuni achiziţionate şi deţinute la alte entităţi decât cele afiliate, efectele de încasat,
efectele remise spre scontare, depozite bancare pe termen scurt.

Contravaloarea acţiunilor pe termen scurt primite cu titlu gratuit se înregistrează în contrapartidă cu


contul 768 "Alte venituri financiare".

3.1. Evaluarea investiţiilor financiare pe termen scurt (studiu individual)


A. Evaluarea iniţială
La intrarea în entitate investiţiile financiare pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin
care se înţelege preţul de cumpărare sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată,
costul de achiziţie nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor, aceste costuri
fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare.
În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, costul de achiziţie include şi costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor.

B. Evaluarea la data bilanţului

Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la


valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare. Eventualele diferenţe favorabile sau
nefavorabile, care rezultă adin evaluarea acestora, se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare
(contul 768 ,,Alte venituri financiare˝ sau 668 ,,Alte cheltuieli financiare˝, după caz).
Valorile mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se
evaluează la costul de achiziţie sau valoarea conform contractului, mai puţin eventualele ajustări
pentru pierdere de valoare. Ajustările pentru pierderea de valoare se reflectă la sfârşitul exerciţiului
financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor. La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar,
ajustările pentru pierderile de valoare reflectate se suplimentează, diminuează sau anulează, după caz.
La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderi de valoare se
anulează.

C. Evaluarea la ieşirea din entitate


La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt se utilizează una din metodele următoare:
- FIFO – metoda primul intrat primul ieşit;
- CMP – metoda costului mediu ponderat;
- LIFO – metoda ultimul intrat primul ieşit.
În cazul vânzării investiţiilor financiare pe termen scurt are loc o abatere de la principiul
necompensării, fiind permisă recunoaşterea directă a câştigului sau a pierderii din cesiune (în
conturile 7642 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate, respectiv 6642 Pierderi din investiţii pe
termen scurt cedate).
APLICAŢIA 1. Societatea Gama efectuează tranzacţii de vânzare şi cumpărare de titluri pe piaţa
financiară, astfel:
- în 15.01.2010 cumpără 100 titluri „A” la un preţ de piaţă de 1.000 lei fiecare;
- în 12.03.2010 cumpără 150 titluri „A” la un preţ de piaţă de 1.050 lei fiecare;
- în 25.04.2010 vinde 125 titluri „A” la un preţ de piaţă de 1.060 lei fiecare;
- în 30.06.2010 cumpără 50 titluri „A” la un preţ de piaţă de 1.020 lei fiecare;
- în 14.08.2010 vinde 150 titluri „A” la un preţ de piaţă de 1.070 lei fiecare.
24
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI

Metoda FIFO
15.01.2010 Achiziţie 100 acţiuni
5081=462 100.000
Rezultă stoc:
100 acţiuni x 1.000
12.03.2010 Achiziţie 150 acţiuni
5081=462 157.500
Rezultă stoc:
100 acţiuni x 1.000
150 acţiuni x 1.050
25.04.2010 Vânzare 125 acţiuni
Preţ de vânzare: 125x1.060=132.500
Cost de achiziţie: (100x1.000)+(25x1.050)=126.250
Câştig: 132.500-126.250=6.250
461= % 132.500
5081 126.250
7642 6.250
Rezultă stoc:
125 acţiuni x 1.050
30.06.2010 Achiziţie 50 acţiuni
5081=462 51.000
Rezultă stoc:
125 acţiuni x 1.050
50 acţiuni x 1.020
14.08.2010 Vânzare 150 acţiuni
Preţ de vânzare: 150x1.070=160.500
Cost de achiziţie: (125x1.050)+(25x1.020)=156.750
Câştig: 160.500-156.750=3.750
461= % 160.500
5081 156.750
7642 3.750
Rezultă stoc:
25 acţiuni x 1.020
Obs. TEMĂ: utilizarea metodelor CMP şi LIFO.

APLICAŢIA 2. S.C. X S.A. achiziţionează, la data de 1 iulie 2010, obligaţiuni de stat cu scadenţa
la 9 luni, în valoare de 200.000 lei. Dobânda este de 30% pe an. Plata se efectuează prin contul bancar.
În cursul anului 2010, în contabilitate se evidenţiază:
1. Cumpărarea obligaţiunilor de stat la 01.07.2010
506=462 200.000
462=5121 200.000
2. Evidenţierea dobânzii cuvenite pentru perioada iulie-decembrie la 31.12.2010 (30% x 200.000 x 1/2
= 30.000 lei)

5088=766 30.000
25
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI

În cursul anului 2011, în contabilitate se evidenţiază:


1. Cedarea obligaţiunilor la scadenţă (31.03.2011)
5088=766 15.000
(30%x200.000x3/12)
461=506 200.000

5121=5088 45.000
5121=461 200.000

APLICAŢIA 3. Societatea comercială A cumpără 1.000 acţiuni emise de societatea B la un cost de


achiziţie de 6.000 um pentru care achită 60% din valoare prin virament bancar la data cumpărării
(ianuarie N). Restul de 40% urmează să se achite după 4 luni, în mai N. După 6 luni de la dobândire
societatea A vinde jumătate din acţiunile deţinute la un preţ de 6.500 um/acţiune. La 31.12.N cursul
unei acţiuni este de 5.900 um.

1. Achiziţia acţiunilor în ianuarie N

5081=% 6.000.000
462 1.000x6.000x60%=3.600.000
5092 1.000x6.000x40%=2.400.000

462=5121 3.600.000

2. Achitarea restului de 40% din valoarea acţiunilor în mai N

5092=5121 2.400.000

3. Vânzarea a 500 de acţiuni în iulie N


461= % 500x6.500=3.250.000
5081 500x6.000=3.000.000
7642 250.000

4. Evaluarea acţiunilor deţinute la 31.12.N

668=5081 50.000
500x(6.000-5.900)

Obs.: Dacă acţiunile nu sunt cotate:

6864=598 50.000

APLICAŢIA 4. Se achiziţionează 200 de acţiuni a 10.000 um/acţiune emise de o societate


comercială X, plata efectuându-se ulterior. Acţiunile sunt cotate la bursă. Achiziţionarea acestor
acţiuni ocazionează cheltuieli în numerar în sumă de 50.000 um. Ulterior se negociază la bursa
de valori în vederea vânzării a 100 de acţiuni la un curs de 12.000 um/acţiune.

1. Achiziţia acţiunilor

5081=462 2.000.000
(200 acţiuni x10.000)

2. Plata cheltuielilor accesorii

668/622=5121 50.000
26
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI

3. Plata ulterioară a acţiunilor

462=5121 2.000.000

4. Vânzarea acţiunilor la bursă

5121/461= % 100x12.000=1.200.000
5081 100x10.000=1.000.000
7642 200.000

APLICAŢIA 5. Se răscumpără de la acţionari 1.000 de acţiuni a 10.000 um/acţiune. Plata se


face în numerar. Ulterior (peste o lună) se revând 200 de acţiuni la un preţ de vânzare de 15.000
um/acţiune, încasarea efectuându-se prin bancă şi se anulează 50 de acţiuni răscumpărate de la
acţionari, valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 8.000 um.

1. Răscumpărarea acţiunilor

1091=5311 10.000.000
(1.000 acţiuni x 10.000)

2. Vânzarea acţiunilor proprii

5121= % 200x15.000=3.000.000
1091 200x10.000=2.000.000
141 1.000.000

3. Anularea acţiunilor proprii

%=1091 50x10.000=500.000
1012 50x8.000=400.000
149 100.000

3.2. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente depozitelor pe termen scurt în


valută (studiu individual)

Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de constituire. Lichidarea
depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare. Diferenţele de curs valutar între cursul de
la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a
României de la data lichidării depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după caz. La sfârşitul exerciţiului, depozitele pe termen scurt în valută
sunt evaluate ca orice element monetar în valută, generând diferenţe de curs valutar.
APLICAŢIA 6. S.C. Y S.A. constituie un depozit în data de 1 februarie 2010 în sumă de 10.000 euro,
cu scadenţa la 31 iulie 2010. La data constituirii depozitului, cursul de schimb valutar este de 4,1220
lei/euro (corespunzător zilei de 29 ianuarie 2010, ultima zi bancară a lunii ianuarie 2010). În acest
exemplu, informaţiile referitoare la cursul de schimb al pieţei valutare sunt luate cu titlu
exemplificativ. În acest sens, pe toată perioada evaluării, presupunem următoarele cursuri de schimb
valutar, cu menţiunea că data de 29 ianuarie 2010, respectiv 26 februarie 2010, reprezintă ultima zi
bancară din lunile respective:
Cursurile de schimb comunicate de BNR (disponibile)
29.01.2010: 4,1220
01.02.2010: 4,0805
26.02.2010: 4,1073
27
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
31.03.2010: 4,0958
30.04.2010: 4,1276
31.05.2010: 4,1792
30.06.2010: 4,2688
30.07.2010: 4,3690
1. Constituirea depozitului la data de 1 februarie 2010:
508=5124 10.000 euro x 4,1220=41.220 lei

La finele fiecărei luni, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, entitatea evaluează


disponibilităţile în valută la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a
României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs se înregistrează în contabilitate la
venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

2. Echivalentul în lei al depozitului la data de 28 februarie 2010, rezultat din evaluarea lunară, este de
41.073 lei (10.000 euro x 4,1073 lei/euro). Entitatea va reflecta în contabilitate evaluarea depozitului
bancar, respectiv diferenţele nefavorabile de curs valutar în valoare de 147 lei [10.000 euro x
(4,1073 lei/euro-4,1220 lei/euro)]:

665=508 147 lei


3. Echivalentul în lei al depozitului la data de 31 martie 2010, rezultat din evaluarea lunară, este de
40.958 lei (10.000 euro x 4,0958 lei/euro). Entitatea va reflecta în contabilitate evaluarea depozitului
bancar, respectiv diferenţele nefavorabile de curs valutar în valoare de 115 lei [10.000 euro x (4,0958
lei/euro-4,1073 lei/euro)]:
665=508 115 lei
4. Echivalentul în lei al depozitului la data de 30 aprilie 2010, rezultat din evaluarea lunară, este de
41.276 lei (10.000 euro x 4,1276 lei/euro). Entitatea va reflecta în contabilitate evaluarea depozitului
bancar, respectiv diferenţele favorabile de curs valutar în valoare de 318 lei [10.000 euro x (4,1276
lei/euro-4,0958 lei/euro)]:

508=765 318 lei

5. Echivalentul în lei al depozitului la data de 31 mai 2010, rezultat din evaluarea lunară, este de
41.792 lei (10.000 euro x 4,1792 lei/euro). Entitatea va reflecta în contabilitate evaluarea depozitului
bancar, respectiv diferenţele favorabile de curs valutar în valoare de 516 lei [10.000 euro x (4,1792
lei/euro-4,1276 lei/euro)]:

508=765 516 lei

6. La data de 30 iunie 2010, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, entitatea a evaluat depozitul
în sumă de 10.000 euro, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a
României din ultima zi bancară a lunii în cauză, respectiv la cursul din 30.06.2010 de 4,2688
lei/euro. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar la data de 30 iunie 2010 în valoare de
896 lei [10.000 euro x (4,2688 lei/euro-4,1792 lei/euro)]:

508=765 896 lei

7. La data de 31.07.2010 are loc lichidarea depozitului, la cursul de schimb valutar de la data efectuării
operaţiunii de 4,3690 lei/euro (cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a
României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii, respectiv cursul din 30.07.2010). Cu ocazia
lichidării depozitelor pe termen scurt în valută se înregistrează şi diferenţele de curs valutar
corespunzătoare:
5124= % 10.000 euro x 4,3690=43.690 lei
508 10.000 euro x 4,2688=42.688 lei
765 10.000 euro x (4,3690-4,2688)=1.002 lei
28
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
4. TREZORERIE

4.1. Reguli generale

Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării cecurilor de încasat,


disponibilităţilor în conturi la bănci sau casierie, acreditivelor, avansurilor de trezorerie şi altor
valori de trezorerie.

Momentul
Prevederi privind evaluarea disponibilităţilor în valută
evaluării
O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de
Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii. Operaţiunile privind încasările şi
plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca
Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.

Prin curs de schimb de la data efectuării operaţiunii se înţelege cursul de schimb al pieţei
Data valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară
tranzacţiei operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării operaţiunii (încasare, plată,
emitere de documente).

Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor


cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca
comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în
contabilitate diferenţe de curs valutar.
Cursul valutar utilizat pentru evaluarea lunară a disponibilităţilor în valută şi a altor
valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută este
Evaluarea cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi
lunară (la bancară a lunii în cauză.
sfârşitul Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după caz.
fiecărei luni)
Conturi utilizate:
765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
Cursul valutar utilizat pentru evaluarea şi prezentarea în situaţiile financiare anuale a
disponibilităţilor în valută şi altor elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele
bancare este cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la
Închiderea
data încheierii exerciţiului financiar
exerciţiului
financiar Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, care rezultă în urma evaluării
(data disponibilităţilor în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs
bilanţului) valutar, după caz.
Conturi utilizate:
765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

4.2. Disponibilităţi băneşti

Disponibilităţile băneşti în conturi la bănci şi în casierie reprezintă active curente ale unei entităţi şi
sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 5 - Conturi de trezorerie. Operaţiunile
financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţională a
României şi a altor reglementări emise în acest scop.

Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. Dobânzile de încasat, aferente
disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă de cele de
29
CONTABILITATE FINANCIARĂ CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE
SUPORT DE CURS – LECT.UNIV.DR. GUINEA FLAVIUS-ANDREI
plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente creditelor
bancare pe termen scurt. Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în
curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.

Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci sau casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a


încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.

APLICAŢIA 1. O entitate are de plătit o factură externă în valoare de 1.039 euro, data scadentă
fiind 30 aprilie 2010. Neavând disponibil suficient în contul deschis în euro, entitatea participă cu lei
la o licitaţie valutară pentru a cumpăra suma de 1.039 euro. La sfârşitul operaţiunilor de vânzare,
respectiv cumpărare de valută, extrasele de cont prezintă următoarele date:
- suma cu care se participă la licitaţie 4.385,52 lei, comision 30 lei;
- cursul de schimb valutar stabilit de banca comercială pentru licitaţie este de 4,2209 lei/euro.

APLICAŢIA 2. La începutul zilei de 31.03.2010, o entitate are în contul curent un disponibil de


5.000 euro, evidenţiaţi la un curs valutar de 4,0682 lei/euro. În cursul zilei de 31.03.2010 presupunem
că entitatea efectuează următoarele operaţiuni:
1) plata unui furnizor: 4.000 euro, la cursul de schimb valutar de la data efectuării operaţiunii de
4,0729 lei/euro. Datoria este înregistrată în contabilitate la un curs de 4,0100 lei/euro.
2) încasarea unui client: 1.500 euro, la cursul de schimb valutar de la data efectuării operaţiunii de
4,0729 lei/euro. Creanţa este înregistrată în contabilitate la un curs de 4,0011 lei/euro.
3) rambursarea unui credit bancar pe termen scurt: 1.400 euro la cursul de schimb valutar de la
data efectuării operaţiunii de 4,0729 lei/euro. Creditul este înregistrat în contabilitate la un curs de
4,0030 lei/euro.
Cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi
bancară anterioară operaţiunii, respectiv din data de 30.03.2010, este de 4,0729 lei/euro.
Informaţiile referitoare la cursul de schimb al pieţei valutare sunt luate cu titlu exemplificativ.
În acest sens, pe toată perioada evaluării, presupunem următoarele cursuri de schimb valutar:
Cursurile de schimb comunicate de BNR (considerate cu titlu exemplificativ):
26.02.2010: 4,0682
30.03.2010: 4,0729
31.03.2010: 4,0958
În perioada 01.03.2010-30.03.2010 nu s-au efectuat operaţiuni prin contul curent bancar în valută.

4.3. Avansuri de trezorerie în valută


APLICAŢIA 3. Se acordă un avans de trezorerie unui salariat care se deplasează în străinătate.
Avansul acordat este de 5.000 euro. Cursul valutar la data acordării avansului a fost de 4,0000
lei/euro. La întoarcerea din delegaţie salariatul justifică avansul astfel: transport 1.000 euro, cazare
3.000 euro, diurnă 500 euro. Cursul în momentul justificării avansului a fost de 4,1000 lei/euro.
Restul de 500 euro nejustificaţi sunt depuşi în casierie, cursul de la data depunerii fiind de 4,0500
lei/euro.

30

S-ar putea să vă placă și