ARGUMENT

În general în cadrul activităților economice se realizează schimburi de valori. Adică

una din părțile contractante oferă bunul sau serviciul spre vânzare iar cealaltă remite
contravaloarea sa. În cadrul unei unități de producție, contabilitatea este cea care evidențiază
cel mai bine atât intrările, cât și ieșirile, motiv pentru care am dorit să pătrund și eu în tainele
acestei importante activități alegându-mi ca temă „ Contabilitatea operațiilor specifice
furnizorilor ”.
Este importantă cunoașterea furnizorilor și ținerea evidenței acestora deoarece astfel
putem cunoaște mai bine situația fiecăruia , putem opta pentru o mai bună primire a
mărfurilor, calității acestora și o mai bună funcționare a unității.
Datoriile față de furnizori sunt datorii comerciale sau din exploatare ce apar ca
urmare a derulării operațiilor de aprovizionare a unităților patrimoniale cu cele necesare în
vederea desfășurării în bune condiții a activităților lor.
Obligațiile, unităților patrimoniale față de furnizorii lor se ridică la nivelul valorii bunurilor,
lucrărilor și serviciilor primite, inclusiv cota de T.V.A. aferentă. În situația în care furnizorul
acordă reduceri comerciale, valoarea de înregistrare a obligației este la nivelul netului
comercial, plus cota de T.V.A. aferentă. Cu alte cuvinte, valoarea de înscriere a datoriei
intrate în patrimoniu este valoarea ei nominală de rambursare.
În cazul în care în cadrul relațiilor de schimb nu se produc, în același moment,
ambele fluxuri de valori, se nasc datorii pentru beneficiar și creanțe pentru furnizor.
În contabilitate se înregistrează doar datoriile certe față de furnizori. Datoria devine
certă în momentul transferului de proprietate pentru bunuri, respectiv în momentul realizării
lor pentru lucrări și serviciile.
La data închiderii conturilor, datoriile în devize neachitate vor fi regularizate în funcție de
cursul valutar al ultimei zile din decembrie.
Stingerea obligațiilor față de furnizori se face prin achitarea contravalorii datoriilor cu
numerar sau prin efecte comerciale.

Tema propriu-zisă este "CONTABILITATEA OPERATIILOR SPECIFICE

FURNIZORILOR". Punctul de plecare în elaborarea prezentei lucrări, l-a constituit punerea
în practică a cunoștințelor acumulate la firma SC. Romarta SRL
Am realizat acest proiect pentru obținerea atestatului profesional.

1
 1. FURNIZORI,
CARACTERISTICI GENERALE

Furnizorii unei întreprinderi reprezintă partenerii întreprinderii de la care aceasta se

aprovizionează cu materii prime, materiale, energie electrică, termică, apă etc. Relațiile
economice ale întreprinderii atât cu clienții, cat și cu furnizorii se concretizează în contracte
economice.
Furnizorii sunt reprezentați de persoane fizice sau juridice care livrează agentului
economic bunuri, îi execută anumite lucrări sau prestează servicii contra plată în baza unei
înțelegeri prealabile.
Evidența relațiilor ce se stabilesc între o unitate patrimonială şi furnizorii săi se
realizează cu ajutorul contului 401 “Furnizori”.
Este un cont de pasiv, de resurse atrase, care se creditează cu valoarea materiilor
prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, animalelor, păsărilor şi mărfurilor
intrate în patrimoniu la cost de achiziție, inclusiv diferențelor de preț aferente; diferențele
favorabile sau nefavorabile de curs valutar la închiderea exercițiului; materiale nestocate
aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli; consumul de energie şi apă; valoarea lucrărilor
executate sau a serviciilor prestate de terți; diferențe nefavorabile de curs valutar evidențiate
cu ocazia lichidărilor datoriilor către furnizori; valoarea facturilor primite în cazul în care
acestea au fost evidențiate anterior ca facturi nesosite și taxa pe valoarea adăugată înscrisa în
facturile furnizorilor.
În debitul contului 401 ”Furnizori” se înregistrează plățile efectuate către furnizorii;
reluarea diferențelor de curs valutar înregistrate la închiderea exercițiilor; valoarea biletelor la
ordin sau cambiilor acceptate de furnizori; diferențele favorabile de curs valutar aferente
datoriilor către furnizori externi exprimate în devize cu ocazia lichidării acestora; valoarea
avansurilor virate furnizorilor cu ocazia regularizării plăților cu aceștia; valoarea sconturilor
obținute de la furnizori și valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate
furnizorului.

2
 1.2 Considerații privind organizarea contabilității decontărilor cu terții

Contabilitatea datoriilor și a creanțelor curente față de terțe persoane fizice sau

juridice se ține cu ajutorul conturilor din clasa 4, denumită "Conturi de terți". Conturile din
această clasă sunt prin excelență conturi cu ajutorul cărora se ține evidența datoriilor și
creanțelor, provenite din activitatea curentă. În cadrul acestei clase conturile operaționale
sintetice de gradul I și II sunt clasificate în mai multe grupe, atașate diferitelor tipuri de
datorii, creanțe.

Operațiile de decontare ce se creează față de furnizori provin din cumpărări de

imobilizări, de active circulante, de lucrări executate, servicii prestate, etc.
Organizarea contabilității operațiilor de decontare cu furnizorii se realizează cu ajutorul
conturilor de gradul I, grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”. Conturile de obligații față
de furnizori au trăsături comune:

 Au funcție contabilă de pasiv;

 Reflectă in credit costul de achiziție aferent aprovizionărilor;
 Oglindesc in debit plățile efectuate către furnizori sau cele indirecte realizate pe bază
de efecte comerciale;
 Sunt conturi de bilanț și pot prezenta solduri creditoare, care reflectă datoriile
nedecontate;

3
  Evidența analitica se organizează pe categorii de obligații și pe fiecare persoana
juridica sau fizica.

Valoarea propriu-zisă a datoriilor față de furnizori nu coincide întotdeauna cu prețul

negociat datorită unor reduceri:

• Rabaturi - reprezintă reduceri de prețuri acordate de furnizori, în facturile de vânzare,

pentru bunurile aprovizionate datorită unor imperfecțiuni sau defecte de calitate, dar
nesemnificative;

•Remize - reduceri de preturi acordate de furnizori, în facturile de vânzare, fie pentru

cantitatea apreciabilă negociată, fie pentru poziția preferențială a beneficiarului;

•Risturnuri - reduceri acordate după o perioadă de timp. Se determină și se restituie

clienților pentru aprovizionările repetate pe care le-au efectuat și depășesc o limita minimă
într-o perioadă de gestiune;

•Sconturile de decontare - reduceri pe care furnizorii le înscriu distinct în factură în cazul in

care clienții plătesc înainte de scadență datoriile.

Atât rabaturile cât și remizele nu se reflectă în contabilitate, unde se înregistrează

numai valoarea netă a bunurilor cumpărate, fără reducerile în cauză. Reducerile amintite mai
sus se determină în etape, ținându-se cont de reducerile deja efectuate și valoarea netă a
operației asupra căreia se aplică procentul de reducere.

1.3. EVIDENŢA OPERATIVĂ

Toți creditorii întreprinderii, sub forma datoriilor comerciale legate de achizițiile de bunuri
sau prestările de servicii proprii ciclului de exploatare ale agentului economic, sunt delimitați
prin grupa 40 „Furnizori și conturi asimilate". În cadrul acestei structuri, furnizorii reprezintă
datoriile curente față de terți determinate de achizițiile pe credit a bunurilor, de executarea pe
credit a lucrărilor și serviciilor în scopul desfășurării activității.

În funcție de momentul decontării, cumpărările de bunuri și servicii se pot clasifica

astfel:

 cumpărări cu decontare imediată la termen;

 cumpărări pe credit (comercial și cambial), când decontarea se va face ulterior:

4
 - creditul comercial clasic este amânarea la plată acordată de către furnizor clientului,
când decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice (ordin de plată, cec,
chitanță);
- credit comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial (ordin de plată
și cambie), în care se consemnează, printre altele, suma de plată, scadența și banca la
care se face decontarea.

În funcție de natura activelor cumpărate pe credit, se disting datorii care provin din:

 cumpărări de stocuri și servicii;

 cumpărări de imobilizări .

În funcție de natura creditelor primite, există datorii din cumpărări:

 pe credit comercial clasic;

 pe credit comercial cambial.

În funcție de moneda în care se evaluază cumpărările, se disting datorii față de furnizori:

 în lei;
 în valută.

În cadrul relațiilor comerciale dintre agenții economici pot apărea situații, în special în
cazul producției și livrării de bunuri complexe, cu ciclu lung de fabricație, în care clienții să
acorde un avans din valoarea bunurilor ce urmează a fi produse și livrate de către furnizor.
Clientul va deveni astfel un creditor al furnizorului și, invers, furnizorul devine un debitor al
clientului pe perioada cuprinsă între momentul acordării avansului și momentul decontării
valorii bunului care face obiectul tranzacției comerciale.

Conturi utilizate

Pentru evidențierea datoriilor comerciale se folosesc conturile din grupa 40 „Furnizori

și conturi asimilate”:

 401 „Furnizori”;
 403 „Efecte de plătit";
 404 „Furnizori de imobilizări”;
 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări";
 408 „Furnizori-facturi nefolosite”;

5
  409 „Furnizori debitori” .

Contul 401 „Furnizori”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența datoriilor și a decontărilor în relațiile cu

furnizorii, alții decât entitățile afiliate, entitățile asociate și entitățile controlate în comun,
pentru aprovizionările materii prime și materiale, obiecte de inventar, animale și păsări,
mărfuri sau ca urmare a lucrărilor şi serviciilor executate pentru activitatea de exploatare de
diferiți terți. Acest cont ține evidența decontărilor atât cu furnizorii interni, cât și cu cei
externi.

Se creditează astfel:

 Valoarea materiilor prime, materialelor combustibile, obiectelor de inventar, a

animalelor, a mărfurilor și ambalajelor intrate în patrimoniu la preț de achiziție, prin
debitul conturilor care arată natura bunului primit: 300 -„Materii prime”; 301 -
„Materiale combustibile”; 321-„ Obiecte de inventar”; 361 -„Animale şi păsări”; 37 1-
„Mărfuri”; 381-„Ambalaje”; Precum și cu diferențele de preț aferente acestor lucruri,
dacă evidența acestora se ține la prețuri prestabilite, prin debitul conturilor: 308-
„Diferenţe de preț la materii prime și materiale”; 328 -„ Diferențe de preț la obiecte de
inventar”; 368 -„ Diferențe de preț la animale și păsări”; 378 -„ Diferențe la preț de
mărfuri”; 388 -„ Diferențe de preț la ambalaje”;
 Valoarea materialelor nestocate primite ,incluse direct în cheltuieli, precum și cu
consumul de energie și apă, prin debitul conturilor: 604- „Cheltuieli privind
materialele nestocate”; 605- „Cheltuieli privind energia și apa”.
 Valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terți prin debitul conturilor:
611-„Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”; 612-„Cheltuieli cu redevențele, locațiile
de gestiune și chiriile”; 613-„Cheltuieli cu primele de asigurare”; 614-„Cheltuieli cu
studiile și cercetările”; 621-„Cheltuieli cu colaboratorii”; 622-„Cheltuieli privind
comisioanele și onorariile”; 623-„Cheltuieli de protocol, reclama și publicitate”

624-„Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”; 625-„Cheltuieli cu deplasări,

detașări și transferări”; 626-„Cheltuieli poștale şi taxe de telecomunicații”; 628 -„Alte
cheltuieli cu servicii executate de terți”.

6
  Valoarea facturilor primite ulterior, bunurile fiind sosite anterior, fără factură, prin
debitul contului 408-„Furnizori-facturi neprimite”;
 TVA înscris in factură de furnizori prin debitul contului 4426-TVA deductibila, 4428-
TVA neexigibilă;
 Valoarea ambalajelor care circulă in sistem de restituire, facturare la furnizori prin
debitul contului 409 Furnizori - debitori.

Se debitează astfel:

 Sumele achitate furnizorilor, prin creditul conturilor care arată modalitatea de plata:
162 -„Credite bancare pe termen lung și mijlociu”, 512 -„Conturi curente la bănci”,
531 -„Casa”, 541 -„Acreditive”, 542 -„Avansuri de trezorerie”;
 Valoarea efectelor comerciale afectate in contul datoriei față de furnizori și care
urmează a se achita la scadență, prin creditul contului 403 -„Efecte de plată”;
 Diferențele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia lichidărilor datoriilor față
de furnizori, exprimate in devize, prin creditul contului 765 -„Venituri din diferențele
de curs valutar”;
 Valoarea avansurilor virate anterior furnizorilor, cu ocazia regularizării plăților cu
aceștia prin contul 409 -„Furnizori-debitori”;
 Cu sumele nete achitate colaboratorilor prin creditul conturilor 512 -„Conturi
curente”, 531 -„Casa”,şi impozitul reținut acestora, prin creditul contului 444 -
„Impozit pe salarii”;
 Cu valoarea sconturilor obținute de la furnizori, prin creditul contului 767 -„Venituri
din sconturi obținute”;
 Valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire, predate furnizorului prin
creditul 409 -„Furnizor debitor”.

Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităților patrimoniale față de furnizori,

neachitate.

Contul 403 „Efecte de plătit"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plătit pe bază de efecte

comerciale (bilet la ordin, cambie etc.).

Contul 403 „Efecte de plătit” este un cont de pasiv.

Se creditează astfel:
7
  valoarea acceptata a efectelor comerciale de plătit (401);
 diferențele nefavorabile de curs valutar, înregistrate la finele lunii, respectiv la
închiderea exercițiului financiar, din evaluarea soldului in valuta (665).

Se debitează astfel:

 plățile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (512);

 diferențele favorabile de curs valutar constatate la evaluarea, la finele lunii, respectiv
la închiderea exercițiului financiar, a efectelor comerciale de plătit sau la lichidarea
acestora (765).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 404 „Furnizori de imobilizări”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plată față de furnizorii de

imobilizări corporale sau necorporale, alții decât entitățile afiliate, entitățile asociate și
entitățile controlate în comun.

Se creditează astfel:

 Valoarea imobilizărilor facturate de furnizori, prin debitul conturilor ce arată natura

imobilizărilor: 201-“Cheltuieli de constituire”, 205-“Concesiuni,brevete şi alte
drepturi şi valori asimilate”, 207-“Fond comercial”, 208-“Alte imobilizări
necorporale", 211- "Terenuri", 212-“Mijloace fixe”;
 TVA înscrisă in factură prin debitul conturilor:446 -“ TVA deductibilă, 4428-“TVA
neexigibilă”;
 Diferențe de curs valutar nefavorabile stabilite la închiderea exercițiului, prin debitul
contului 476-“Diferenţe de conversie”;
 Reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate la sfârşitul anului anterior ca
diferențe favorabile de curs prin debitul contului 477 -“Diferenţe de conversie”.

Se debitează astfel:

 Sumele achitate furnizorilor de imobilizări, prin creditul conturilor, care arată

modalitatea de plată: 162 -“Credite bancare pe termen lung mijlociu”, 512-“Conturi la
bănci”, 531-“Casa”, 541-“Acreditive”, 542-“Avansuri de trezorerie”;

8
  Valoarea efectelor comerciale acceptate în contul datoriei față de furnizorii de
imobilizări şi care urmează a se achita la scadență, prin creditul contului 405-“Efecte
de plată pentru imobilizări”;
 Diferențe favorabile de curs valutar constatate cu ocazia lichidării datoriilor in devize
față de furnizorii de imobilizări prin creditul contului 765-“Venituri din diferențe de
curs valutar”;
 Valoarea sconturilor obținute de la furnizorii de imobilizări prin creditul contului
767-“Venituri din sconturi obținute”;
 Reluarea de la începutul anului a sumelor înregistrate la sfârșitul anului precedent ca
diferențe nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476-“Diferenţe de
conversie - activ”;
 Diferențele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exercițiului financiar,
aferente datoriilor neachitate in devize, prin creditul contului 477 -“Diferenţe de
conversie”.

Soldul creditor al contului reflectă datoriilor neachitate ale unității patrimoniale fața de
furnizorii de imobilizări.

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plată către furnizorii de

imobilizări, pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.).

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” este un cont de pasiv.

Se creditează astfel:

 valoarea acceptata a efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări (404);

 diferențele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului in valuta, înregistrate la
finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (665).

Se debitează astfel:

 plățile efectuate către furnizorii de imobilizări pe baza de efecte comerciale, la

scadenta acestora (512);
 diferențele favorabile de curs valutar înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia
evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (765).

9
Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările achiziționate.

Contul 408 “Furnizori-facturi nesosite” Reflectă datoria reală față de terți.

Se creditează astfel:

 Valoarea bunurilor constatate ca fiind sosite fără factură, prin debitul conturilor:
300-“Materii prime”, 301-“Materiale combustibile”, 321-“Obiecte de inventar",
323-"Barcamente", 361-"Animale si păsări”, 371-“Mărfuri”, 381-“Ambalaje”;
 Valoarea lucrărilor terminate și a serviciilor pentru care nu s-a primit încă factura de
la furnizori, prin debitul conturilor: 604-“Cheltuieli privind materialele nestocate",
605 -"Cheltuieli privind energia și apa”, 611-“Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile",
612 -"Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”, 613-“Cheltuieli cu
primele de asigurare”, 614-“Cheltuieli cu studiile şi cercetările”, 621-“Cheltuieli cu
colaboratorii", 622-"Cheltuieli privind comisioanele și onorariile”, 623-“Cheltuieli de
protocol reclamă și publicitate”, 624-“Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări”,
626-“Cheltuieli poștale şi taxe de telecomunicaţii”, 628-“Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți”;
 Diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate la încheierea exercițiului, aferent
datoriilor către furnizorii externi și pentru care nu au sosit facturile pentru, prin
debitul contului 476 - „Diferenţe de conversie - activ”;
 Reluarea de la începutul anului a diferențelor favorabile decurs valutar înregistrate la
finele anului precedent prin debitul contului 477 -„Diferenţele de conversie-pasiv”.

Se debitează astfel: la primirea facturii prin creditul contului 401 -„Furnizori”;

 Cu diferențele favorabile de curs valutar înregistrate la încheierea exercițiului

financiar, aferente datoriilor către furnizorii externi şi pentru care nu s-au primit încă
facturile, prin creditul contului 477 -„Diferenţe de conversie - pasiv”;
 Reluarea la începutul anului a diferențelor nefavorabile decurs valutar înregistrate la
finele anului precedent, prin creditul contului 476-„Diferenţe de conversie-activ”.

Soldul creditor reflectă valoarea estimată a facturilor nefolosite încă.

Contul 409 „Furnizori debitori” este un cont de activ ce reflectă creanțele

întreprinderii față de terți pentru avansurile și aconturile acordate. Avansurile reprezintă
sumele achitate cu anticipație furnizorilor de către unitățile patrimoniale, înaintea începerii
10
execuției unei comenzi, deci pentru bunuri, lucrări sau servicii ce urmează a se primi ulterior.
Aconturile reprezintă sumele achitate cu anticipație furnizorilor de către unitățile
patrimoniale ca urmare a executării parțiale de către furnizor a comenzilor, deci pentru lucrări
sau serie de livrări deja începute.

Cu ajutorul contului 409 ”Furnizori – debitori” se ține evidența avansurilor acordate

furnizorilor pentru:
 cumpărări de bunuri de natura stocurilor. Contul utilizat este 4091
”Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”,
soldul lui se va regăsi în bilanț în cadrul stocurilor;
 prestări de servicii. Contul 4092 ”Furnizori – debitori pentru prestări de
servicii” este prezentat ca și datorie curentă, în bilanț;
 imobilizări corporale. Este utilizat contul 4093 ”Avansuri acordate pentru
imobilizări corporale”, soldul lui se va regăsi în bilanț în cadrul stocurilor;
 imobilizări necorporale. Contul 4094 ”Avansuri acordate pentru
imobilizări necorporale”, soldul lui va fi prezentat în bilanțul contabil în
cadrul imobilizărilor necorporale.
Se creditează astfel:

 Valoarea avansurilor sau aconturilor regularizate de furnizori, la primirea bunurilor,

lucrărilor sau serviciilor pentru care au fost acordate, prin debitul contului 401-
„Furnizori”;
 Valoarea sumelor restituite de furnizori din avansuri sau aconturi, ca urmare a
regularizării făcute de aceștia ,prin debitul conturilor: 512 -„Conturi curente la bănci”,
531 -„Casa”;
 Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire înapoiate furnizorilor, prin
debitul contului 401-„Furnizori”, precum şi degradările suferite de acestea prin contul
608 -„Cheltuieli privind ambalajele”;
 Diferențele nefavorabile de curs valutar constatate la încheierea exercițiului aferente
avansurilor acordate în devize, prin debitul conturilor 476 -„Diferenţe de conversie-
activ”;

Reluarea în anul următor a sumelor înregistrate la sfârșitul anului precedent ca

diferențele favorabile de curs, aferente avansurilor acordate în devize, prin debitul contului
477 - „Diferenţe de conversie-pasiv”.

11
Se debitează astfel:

 Valoarea avansurilor sau aconturilor acordate furnizorilor, prin creditul conturilor care
arată modalitatea de plată: 512-„Conturi curente la bănci”, 531-„Casa”
 Valoarea ambalajelor care circulă în sisteme de restituire, facturare la furnizori prin
creditul contului 401-„Furnizori”;
 Diferențele de curs valutar favorabile înregistrate la sfârșitul exercițiului aferente
avansurilor acordate în devize şi nedecorate încă, prin creditul contului 477-
„Diferenţe de conversie - pasiv”;
 Reluarea la începutul anului următor a sumelor înregistrate ca diferențe nefavorabile
de curs valutar la sfârșitul anului precedent aferente avansurilor acordate în devize,
prin creditul contului 476 -„Diferenţe de conversie - activ”.

Soldul debitor al contului reflectă creanțele unității față de furnizori, constând in

avansuri şi aconturi acordate acestora și nedecontate încă.

2. Documente

Cele mai des folosite documente pentru evidența contabilă în domeniul contabilității
furnizorilor sunt:

 Factura;
 Ordinul de plată;
 Chitanță.

2.1 Factura (Anexa 1)

Este documentul de bază utilizat pentru consemnarea transferurilor de proprietate sau

realizării lucrărilor sau serviciilor.

Este un document contabil emis de o companie (furnizorul),către o altă companie sau

persoană (clientul), document ce conține lista cu produsele vândute sau serviciile prestate
clientului de către furnizor. O factură mai conține datele de identificare clientului
(emitentul), datele furnizorului (persoana fizică sau juridica), cota de TVA, precum si prețul,
cantitatea și valoarea fiecărui produs vândut. Factura se completează în 3 exemplare, fiecare
având câte o culoare:
12
  Albastră: rămâne la beneficiar cu marfa;
 Roșie/Roz: rămâne la furnizor în actele necesare contabilității;
 Verde: rămâne la cotor şi acesta se arhivează.

Factura fiscală servește ca:

o Document de însoțire a mărfii pe timpul transportului

o Document de încărcare în gestiunea primitorului (clientului)
o Document justificativ de înregistrare în contabilitate(furnizorului și cumpărătorului).

Circulă la:

o Compartimentul financiar, pentru acordarea vizei de control preventiv

o La persoanele care dispun încasări și plăti din contul de la bancă al unității
o La compartimentul desfacere, in vederea înregistrării in evidențele operative și pentru
eventualele reclamații ale clienților (exemplarul 2 al facturii, la care se adaugă
dispoziția de livrare)
o La compartimentul financiar – contabil, pentru înregistrarea în contabilitate
(exemplarul 3)

2.2 Ordin de plată (Anexa 2)

Este o dispoziție scrisă a unui debitor (clientul) către o bancă spre a vira sau a plăti
din contul său o sumă de bani în contul unui creditor (furnizorul). Pârțile participante la
ordinul de plată sunt:

 Emițătorul;
 Plătitorul;
 Beneficiarul.

Circuitul local al ordinului de plată:

 Local;
 Intrajudețean;
 Interjudețean;

2.3 Chitanța (Anexa 3)

13
 Este un document cu regim special ,completat de regulă de casier. Ea atestă faptul că
s-a făcut o încasare în numerar. Se completează în două exemplare fără ștersături, îngroșări
de cifre sau litere și nu se aduc ulterior niciun fel de modificări. Elemente:

o Antetul emitentului în stânga, sus;

o Denumirea de “CHITANŢĂ”;
o Data şi numărul;
o Denumirea persoanei de la care s-a încasat suma;
o Suma de bani în cifre și litere;
o Ce reprezintă suma respectivă;
o Semnătura casierului.

3. DATE DESPRE UNITATE

Societatea S.C. ROMARTA LUX S.R.L. a fost înființată la data de 20 Octombrie

2003 în baza registrului comerțului cu numărul J01/333/2003, codul unic de identificare fiind
15711090.
S.C. X S.R.L. are sediul pe strada Alexandru Sahia, nr.112 Cugir, judeţul Alba,
telefon 0258/75xxxx.
Societatea va putea înființa filiale ori sucursale în România prin respectarea
reglementărilor legale în vigoare la data și locul unde acestea se vor înființa.
Durata de funcționare a societății este nelimitată, cu începerea de la data înmatriculării
în Registrul Comerțului.
Societatea a pornit cu un capital social subscris vărsat de 200 RON pe o durată
nelimitată, iar obiectul de activitate îl reprezintă comerțul cu amănuntul al încălțămintei şi
articolelor din piele.
Cifra de afaceri a ajuns la 157314 RON, iar profitul net este de 2092 RON. În
societate sunt active circulante în valoare de 35104 RON, stocuri 21534 RON, disponibilități
bănești în valoare de 9203 RON iar creanțele de 4367.

14
 3.1 PRINCIPALII FURNIZORI

S.C. ROMARTA LUX S.R.L. are numeroși furnizori din toată țara, dar cei mai
importanți sunt următorii:
SC.NOZSOLT.SRL - Satu Mare (confecții bărbați)
SC.VIADA.SRL - Făgăraș (confecții femei)
SC.ROMA FASHION.SRL - Cluj-Napoca (import confecții femei și bărbați)
SC.EMA.SRL - Piatra Neamț (încălțăminte femei)
SC.NALDO M&K.SRL - Timișoara (încălțăminte femei și bărbați)
SC.ALISIA FASHION.SRL - București (încălțăminte bărbați)
SC.MARATEX.SRL – Deva (confecții)

3.2. TIPURI DE INREGISTRARI

Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind furnizorii și efectele comerciale de
plătit:

A. Cumpărări de bunuri și servicii pe credit comercial clasic

1. În data de 03.03.2010, S.C .Romarta Lux S.R.L. achiziționează de la furnizori materii

prime în valoare de 50.000 lei, TVA 19%, conform facturii. Se achită furnizorii din
disponibilul de la bancă.

a. Achiziția de materii prime:

% = 401 „Furnizori ” 59.500

301 „Materii prime” 50.000

4426 „TVA deductibilă” 9.500

b) Plata furnizorului:

401 „Furnizori” = 5121„Conturi la bănci în lei” 59.500

15
La fel se vor va înregistra decontările cu furnizorii și pentru celelalte categorii de stocuri
achiziționate, evidențiate în conturile: 302, 303, 351, 356, 357, 358, 361, 371, 381.

1. În data de 9.03.2010 societatea primește factura de la furnizorul de energie

electrică, în valoarea de 200 lei, TVA 19%. Se achită factura în numerar.

a) Primirea facturii:

% = 401 „Furnizori ” 238

605 „Cheltuieli cu energia și apa” 200

4426 „TVA deductibilă” 38

b) Plata facturii:

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 238

2. Societatea comercială achiziționează de la furnizori un utilaj industrial în valoare

de 100.000 lei, TVA de 19%, conform facturii. Decontarea datoriei către furnizor
se face dintr-un acreditiv deschis anterior de către cumpărător în favoarea
furnizorului.

a) Achiziția utilajului tehnologic:

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 119.000

2131 „Echipamente 100.000

tehnologice”

4426 „TVA deductibilă”

19.000

b) Achitarea utilajului tehnologic din acreditivul deschis în favoarea furnizorului:

404 „Furnizori de = 5411 „Acreditive în lei” 119.000

16
 imobilizări”

B. Cumpărări pe credit comercial cambial

3. Se achiziționează de la furnizori materiale pentru ambalat la pretul de 5.000 lei,

TVA 19%, conform facturii. Cumpărătorul emite în favoarea vânzătorului un bilet
la ordin care se decontează la scadență, prin virament bancar.
a) Achiziția materialelor pentru ambalat:

% = 401 „Furnizori” 5.950

3023 „Materiale pentru 5.000

ambalat”

4426 „TVA deductibilă”

950

b) Emiterea biletului la ordin:

401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” 5.950

c) Plata biletului la ordin prin bancă la scadență:

403 „Efecte de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 5.950

4. Societatea are o datorie față de furnizor de 5.000 lei, pentru care a emis un bilet la
ordin cu scadența la 3 luni. Furnizorul solicită achitarea înainte de scadență a
contravalorii biletului la ordin. În acest scop, furnizorul a consimțit o reducere de
10%, reprezentând taxa de scont.
a) Emiterea biletului la ordin:

401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” 5.000

17
 b) Achitarea biletului la ordin:

403 „Efecte de plătit” = % 5.000

5121 „Conturi la bănci în lei” 4.500

767 „Venituri din sconturi 500

obținute”

C. Cumpărări de bunuri și servicii pentru care nu au sosit facturile:

Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire „factura trebuie emisă în termen de cel mult
în a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al TVA”

7. Societatea comercială achiziționează pe bază de aviz de însoțire a mărfii, piese

de schimb la prețul de 500 lei, TVA 19%. Ulterior se primește factura care se decontează prin
bancă.
a) Achiziționarea pieselor de schimb pe baza avizului de însoțire a mărfii:

% = 408 „Furnizori-facturi 595

nesosite”
3024 „Piese de schimb” 500

4428 „TVA neexigibilă” 95

b) Primirea facturii:

408 „Furnizori-facturi = 401 „Furnizori” 595

nesosite”

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 95

c) Achitarea datoriei:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 595

18
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Scopul societății nu este neapărat deținerea unei trezorerii nete pozitive care sa permită
efectuarea de plasamente și deținere de disponibilități, ci antrenarea resurselor în activități
eficiente. Pentru o mai bună funcționare a întreprinderii este foarte importantă cunoașterea
furnizorilor. Trebuie să ne informăm cât mai bine despre persoanele și societatea cu care vom
lucra. De asemenea trebuie cunoscută calitatea materialelor folosite și locul de proveniență al
acestora. Trebuie câștigată încrederea, deoarece una e să faci afaceri cu o persoana despre
care nu știi nimic şi alta e cu o persoană cât decât cunoscută. Pentru aceasta propun ca
furnizorii aleși să fie din zone cât mai apropiate de societate, nu doar pentru a-i cunoaște mai
bine, dar astfel taxele de transport a mărfii pot fi mai mici deoarece este o distanță mai mica
între întreprinderi, sau pot fi monitorizați mai ușor pentru a vedea dacă sunt de încredere sau
nu. Alte propuneri pentru gestiunea datelor despre furnizori:

 Verificarea cu atenție a tuturor ofertelor;

 Condițiile comerciale oferite;
 Pentru fiecare articol este posibil să se introducă în sistem,note pentru fiecare
furnizor;
 Notele pot fi introduse de diferite compartimente, cu referire explicită la articol și
furnizor sau cu referire la un anumit articol consumat;
 Identificarea si clasificarea furnizorilor;
 Lista de articole posibil de furnizat si condițiile oferite. Totodată, pentru a menține
magazinul în atenția cumpărătorilor propun ca aprovizionarea să se facă cel puțin
odată pe săptămână cu un număr redus de articole, diferite de fiecare dată, astfel
obținând o gamă diversificată de produse.

19