31.03.

2020

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU TERŢII 
5.1. Definiţii, forme şi clasificări ale relaţiilor cu terţii 
5.2. Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor 
5.3. Organizarea contabilităţii relaţiilor cu terţii 
5.4. Contabilitatea furnizorilor şi a altor tranzacţii asimilate 
5.5. Contabilitatea clienţilor şi a altor tranzacţii asimilate 
5.6.  Particularităţi  privind reducerile de preţ acordate de furnizori 
clienţilor 
5.7. Contabilitatea decontărilor cu personalul 
5.7.1. Delimitări şi structuri privind datoriile şi creanţele de natură 
salarială
5.7.2. Evidenţa şi contabilitatea decontărilor cu personalul

5.8. Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale, asigurările sociale de 
sănătate şi fondul de şomaj 
5.9. Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială 
5.10. Contabilitatea impozitului pe protofit/venit 
5.11. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată 
5.12  Contabilitatea subvenţiilor
5.13. Contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 
5.14. Contabilitatea fondurilor speciale 
5.15. Contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul  statului  
5.16. Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului 
5.17. Contabilitatea decontărilor cu acţionarii/asociaţii şi a operaţiilor în 
participaţie 
5.18. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi 
5.19. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare şi asimilate 
5.20. Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii
5.21 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor

2
 31.03.2020

5.1. Definiţii, forme şi clasificări ale relaţiilor cu terţii

Contabilitatea decontărilor cu terţii reflectă datoriile şi creanţele entităţii în relaţia

acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului
entităţile afiliate şi cele legate prin interese de participare, asociaţii/acţionarii,
debitorii şi creditorii diverşi.

În cadrul activităţii economice, se realizează schimburi de valori între entităţile care

participă la circuitul economic. În funcţie de poziţia acestora, iau naştere raporturi
juridice de drepturi şi obligaţii, cunoscute sub denumirea generică de “relaţii cu
terţii”.

Acestea sunt generatoare de creanţe pentru cei care oferă ceva şi de datorii pentru
cei care primesc sau în favoarea cărora se realizează anumite prestaţii. În aceste
condiţii, creditorul este în drept să pretindă o contraprestaţie, de regulă sub formă
monetară, iar debitorul este obligat să plătească ulterior, la un anumit termen
numit scadenţă.

Deosebim astfel două fluxuri de sens contrar:

‐ fluxul bunurilor sau prestaţiilor;
‐ fluxul (contrafluxul) valorilor de schimb, în general al banilor.
Nu se includ în categoria decontărilor cu terţii datoriile şi creanţele
referitoare la creditele primite, respectiv acordate, precum şi creanţele
imobilizate.
Decontările cu terţii din operaţiuni comerciale presupun legătura dintre
două entităţi, generic denumite: furnizorul şi clientul.
Furnizorul are calitatea de vânzător sau prestator, fiind cel care pune la
dispoziţia terţilor bunuri sau servicii contra cost, de regulă pe baza unei
înţelegeri prealabile.
Clientul are calitatea de cumpărător sau beneficiar al bunurilor şi serviciilor
achiziţionate contra cost de la furnizor sau prestator.
Furnizorul înregistrează în contabilitate creanţe faţă de clienţi în timp ce
clientul înregistrează datorii faţă de furnizor.

4
 31.03.2020

Elementele de bază ale relaţiilor cu terţii sunt:
‐ drepturile (creanţele);
‐ obligaţiile (datoriile).

A. Creanţele reprezintă contrapartida unei prestaţii, a unei livrări şi se

concretizează în drepturile creditorilor de a pretinde debitorilor
anumite sume de bani, bunuri, servicii sau lucrări.

Ele iau naştere odată cu transferul proprietăţii bunurilor şi valorilor,

lichidându‐se la încasarea clienţilor sau debitorilor diverşi. Acest fapt
determină ca persoanele care gestionează creanţele să se preocupe în
mod direct de încasarea la termen a acestora, fapt care conduce la o
fluiditate sigură a fluxurilor de trezorerie. Din punct de vedere al poziţiei
financiare, sunt încadrate în activul bilanţului.

Creanţele se reflectă în contabilitate în momentul înregistrării drepturilor

faţă de terţi până în momentul stingerii lor, de regulă prin încasare.

6
 31.03.2020

Creanţele pot fi grupate după mai multe criterii:

a) după natura operaţiilor din care provin:
‐ creanţe comerciale;
‐ creanţe financiare;
‐ alte creanţe.

b) în funcţie de conţinutul activităţii la care se referă:

‐ creanţe din activitatea de exploatare şi anume:
‐ faţă de clienţi, pentru livrări şi prestaţii;
‐ faţă de salariaţi, pentru avansurile acordate;
‐ faţă de buget, pentru subvenţiile de primit, TVA de recuperat, etc.
‐ faţă de furnizori, pentru avansurile şi aconturile acordate.

‐ creanţe diverse: faţă de asociaţi sau acţionari, faţă de unităţi din cadrul
grupului, faţă de debitori diverşi etc.

‐ cheltuieli anticipate, constatate şi înregistrate în prezent dar care aparţin de

drept perioadelor contabile viitoare. Ele reflectă o creanţă a exerciţiului
curent faţă de exerciţiile viitoare.

8
 31.03.2020

B. Datoriile reprezintă surse atrase şi angajamente financiare (finanţări

externe) constituind obligaţii actuale ale întreprinderii rezultate din
evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o
ieşire de resurse care să încorporeze beneficii economice.

Trebuie făcută distincţie între obligaţie actuală şi angajament viitor.

Sunt recunoscute drept datorii numai obligaţiile actuale care au apărut
ca urmare a unor evenimente trecute. O datorie reprezintă un
angajament sau o responsabilitate de a acţiona într‐un anumit fel.

O obligaţie apare, în mod normal, în momentul unor livrări sau când

firmele au acorduri (contracte) irevocabile de achiziţie. Tocmai de aceea
datoriile reprezintă o obligaţie actuală şi nu viitoare.

Stingerea datoriilor se poate face pe mai multe căi:

‐ plată în numerar şi / sau virament;
‐ transferul unor active;
‐ prestare de servicii;
‐ înlocuirea unor datorii cu o altă obligaţie;
‐ conversia obligaţiilor în elemente de capital propriu, etc.

Lichidarea obligaţiilor presupune deci renunţarea întreprinderii la anumite

resurse care încorporează beneficii economice.

10
 31.03.2020

Aceasta înseamnă că datoriile iau naştere odată cu obţinerea dreptului de

proprietate asupra bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi se lichidează odată cu
plata acestora.

Prin gestiunea datoriilor unei entităţi trebuie să se urmărească

menţinerea acestora la nivel optim (uneori datoriile pot fi o sursă de
finanţare externă foarte benefică), care poate duce la creşterea valorii
firmei şi scăderea costului capitalului.

Din punct de vedere al poziţiei financiare, datoriile sunt încadrate în

pasivul bilanţului.

Datoriile se reflectă în contabilitate în momentul creerii angajamentelor

(obligaţiilor) şi până în momentul stingerii, adică a plăţii acestora.

11

Clasificarea datoriilor se poate face după acelaşi criterii folosite în cazul 
creanţelor:

‐ după natura operaţiilor din care provin:
‐ datorii din activitatea comercială;
‐ datorii din activitatea financiară;
‐ alte datorii (salariale, fiscale, sociale, etc.).

12
 31.03.2020

‐ după conţinutul activităţii la care se referă:

‐ datorii din activitatea de exploatare:
‐ faţă de furnizori, pentru livrări şi prestaţii;
‐ faţă de personal, pentru drepturile salariale;
‐ faţă de buget: impozite, taxe, contribuţii;
‐ faţă de clienţi, pentru avansurile primite de la aceştia.

‐ datorii diverse:
‐ datorii faţă de asociaţi sau acţionari;
‐ datorii faţă de unităţi din cadrul grupului;
‐ datorii faţă de creditori diverşi.

13

În funcţie de momentul decontării, vânzările – cumpărările se pot grupa

astfel:
‐ cu decontare imediată – în numerar (bani lichizi);
‐ cu decontare ulterioară pe credit comercial clasic sau cambial.

Creditul comercial clasic, constă în amânarea la plată acordată de către

furnizor clientului, când decontarea se face ulterior folosind instrumente
clasice: ordin de plată, CEC, etc.

Creditul comercial cambial, este un credit prevăzut într‐un efect comercial

(bilet la ordin, cambie, etc) care prevede expres: suma de plată, scadenţa
şi banca care va face decontarea.

14
 31.03.2020

5.2. Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor 

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute în situaţiile financiare

valorile corespunzătoare ale creanţelor şi datoriilor unei entităţi.

Recunoaşterea creanţelor şi datoriilor în situaţiile financiare se realizează prin

referinţă la două criterii ce trebuie îndeplinite cumulative:
‐ probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru
creanţe) respectiv, înregistrarea unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii
economice (pentru datorii);
‐ evaluarea să poată fi realizată credibil.

15

Decontările cu terţii, generatoare de datorii şi creanţe, sunt evaluate în

contabilitate la valoarea nominală din momentul înregistrării lor.

Valoarea nominală este dată de suma înscrisă în documentele care

consemnează creanţa ori datoria. Aceasta poate fi: costul istoric, costul
curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată.

Creanţele şi datoriile interne, în monedă naţională, sunt evaluate în lei,

reprezentând sumele posibile de încasat ori de plată la un moment dat..

16
 31.03.2020

Creanţele şi datoriile externe în valută se înregistrează în contabilitateîn

lei şi în valută, dacă operaţiunile ce dau naştere datoriilor şi creanţelor
sunt efectuate în valută sau firma a optat din considerente proprii
pentru întocmirea situaţiilor financiare într‐o monedă stabilă.

Transformarea în lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb

în vigoare la data efectuării operaţiilor prin care acestea au fost
înregistrate. Pe măsura încasării creanţelor respectiv a plăţii datoriilor,
diferenţele de curs între data încasării, respectiv a plăţii şi data
înregistrării în contabilitate se evidenţiează ca venituri sau cheltuieli
financiare, în funcţie de situaţie.

17

La fiecare dată a bilanţului

‐ elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându‐se

cursul de închidere; diferenţele favorabile sau nefavorabile
înregistrându‐se la venituri sau cheltuieli după caz;

‐ elementele nemonetare trebuie raportate utilizând cursul de schimb de

la data efectuării tranzacţiei;

‐ creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al BNR

din ultima zi bancară a lunii în cauză. Cu ocazia inventarierii, evaluarea
creanţelor şi datoriilor se face la valoarea actuală, care se stabileşte în
funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv, de plată.

18
 31.03.2020

5.3. Organizarea contabilităţii relaţiilor cu terţii

Relaţiile cu terţii sunt consemnate în diverse documente justificative, care se pot grupa
după mai multe criterii:
‐ documente care reflectă relaţii cu furnizorii, clienţii, debitori şi creditori diverşi: facturi,
chitanţe,ordine de plată, bilete la ordin, file CEC, dispoziţii de încasare, dispoziţii de plată,
contracte, etc.
‐ documente privind relaţiile cu personalul: state de salarii, liste de avans chenzional,
liste de indemnizaţii pentru concedii de odihnă, dispoziţii de încasare sau de plată,
contracte, decizii de imputare, condică de prezenţă, bon de lucru individual şi colectiv,
raport de producţie şi salarizare, pontajul lucrărilor efectuate, fişa orelor suplimentare,
etc.;
‐ documente privind relaţiile cu bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale şi alte
organisme publice: declaraţii de impozite şi taxe, situaţii de calcul, deconturi, ordine de
plată, chitanţe, desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de
stat.
‐ documente privind operaţiuni neobişnuite, neregulate, întâmplătoare: procese verbale,
decizii de imputare, titluri executorii, hotărâri judecătoreşti, etc.
‐ documente privind relaţiile cu asociaţii sau acţionarii: ordin de plată, declaraţii de
subscriere, prospecte de emisiune, situaţii de calcul, etc.

19

Contabilitatea sintetică a relaţiilor de decontare de natura creanţelor,

datoriilor şi a operaţiunilor asimilate acestora se realizează cu ajutorul
conturilor din clasa a 4‐a din Planul de Conturi General “Conturi de terţi”.
Aceasta cuprinde următoarele grupe de conturi:
grupa 40 “Furnizori şi conturi asimilate”
grupa 41 “Clienţi şi conturi asimilate”
grupa 42 “Personal şi conturi asimilate”
grupa 43“Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”
grupa 44 ”Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”
grupa 45 “Grup şi asociaţi”
grupa 46 “Debitori şi creditori diverşi”
grupa 47 “Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate”
grupa 48 “Decontări în cadrul unităţii”
grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor”.

20
 31.03.2020

5.4. Contabilitatea furnizorilor şi a altor tranzacţii asimilate

Ca o consecinţă a operaţiunilor de aprovizionare sau ca urmare a

efectuării de către diferiţi prestatori a unor servicii se înregistrează
datorii, faţă de aceştia, ce privesc activitatea de exploatare a unităţilor
beneficiare, denumite „achiziţii pe credit comercial”.

În esenţă, furnizorii şi conturile asimilate, cuprind resursele băneşti

atrase temporar de la terţi şi care contribuie la finanţarea temporară a
activităţii curente, prin amânarea plăţilor adică a ieşirilor din firmă a
numerarului sau a echivalentelor de numerar.

21

Contabilitatea analitică a furnizorului se ţine pe categorii, pe termene de

decontare precum şi pe fiecare entitate în parte. Furnizorii pot acorda
clienţilor reduceri de preţ sub formă de: rabaturile (pentru calitatea
inferioară a serviciilor), remizele (pentru fidelitate, volum mare al
comenzilor), risturnele (pentru depăşirea unui plafon valoric al
cumpărărilor), sconturi (pentru plata înainte de scadenţă).

Facturile care conţin reduceri comerciale (rabaturi, remise, risturnuri) se

înregistrează în contabilitate la valoarea netă comercială. Sconturile
acordate de furnizori se înregistrează în contabilitatea acestora la
cheltuieli financiare iar la clienţi la venituri fin anciare.

22
 31.03.2020

Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”.
Contul 401 „Furnizori”.
După conţinutul economic: reflectă datoriile entităţilor faţă de furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii rezultate din activitatea de exploatare.
După funcţia contabilă: cont de pasiv.

Se creditează cu:
‐ valoarea la preţ de cumpărare a materiilor prime sau standard (prestabilit) a materiilor prime, materialelor consumabile, animalelor de
natura obiectelor de inventar , semifabricate, produse finite , produse reziduale, animalelor şi păsărilor, mărfurilor şi ambalajelor intrate
în întreprindere prin achiziţie (cu titlu oneros) de la terţi pe bază de facturi
‐ valoarea stocurilor cumpărate pentru care s‐au transferat riscurile şi în curs de aprovizionare
‐ diferenţele de preţ nefavorabile aferente stocurilor materiale achiziţionate, dacă evidenţa se ţine la preţuri prestabilite (standard)
‐ valoarea materialelor nestocate achiziţionate inclusiv consumul de energie şi apă
‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (achiziţionate)
‐ valoarea materiilor prime, materialelor, mărfurilor, ambalajelor, etc., achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent
‐ valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi recepţionate
‐ valoarea facturilor pimite, în situaţia în care au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite
‐ rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constate în exerciţiul financiar curent , aferente exerciţiilor financiare
precedente
‐ valoarea taxei adăugate înscrisă în facturile furnizorilor
‐ valoarea TVA –ului aferent achiziţiilor fără factură sau alte situaţii prevăzute de lege
‐ sumele datorate terţilor reprezentând despăgubiri, amenzi sau penalităţi
‐ valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi de călătorie şi a altor valori achiziţionate
‐ diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul perioadei rezultate din evaluarea soldului obligaţiilor în valută

23

Se debitează cu:

‐ plăţile efectuate către furnizori

‐ valoarea efectelor comerciale de plătit acordate furnizorilor
‐ valoarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori, la
sfârşitul perioadei
‐ valoarea avansurilor decontate cu furnizorii, cu prilejul regularizări datoriilor cu aceştia
‐ sumele nete achitate colaboratorilor (persoane fizice) şi impozitul aferent reţinut
‐ valoarea produselor cuvenite unităţilor prestatoare ca plată în natură, potrivit
prevederilor contractuale
‐ valoarea datoriilor prescrise sau anulate faţă de furnizori
‐ valoarea sconturilor obţinute de la furnizori
‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (restituite)

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor de stocuri,

prestatorilor şi colaboratorilor.

24
 31.03.2020

Contul 404 „Furnizori de imobilizări”

Evidenţiază obligaţiile faţă de furnizorii de imobilizări. Cont de datorii cu funcţie
contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
‐ valoarea imobilizărilor achiziţionate de la furnizori, a serviciilor şi lucrărilor
efectuate de terţi pentru realizarea imobilizărilor
‐ rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constate în
exerciţiul financiar curent , aferente exerciţiilor financiare precedente
‐ valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări
‐ valoarea ratelor de leasing financiar facturate de locator
‐ valoarea dobânzilor datorate şi facturate potrivit prevederilor contractuale, în
cazul leasingului financiar
‐ taxa pe valoarea adăugată cuprinsă în facturile furnizorilor de imobilizări
‐ diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului obligaţiilor faţă
de furnizorii de imobilizări la sfârşitul exerciţiului

25

Se debitează cu:

‐ sumele achitate furnizorilor de imobilizări şi valoarea avansurilor

decontate furnizorilor de imobilizări
‐ valoarea efectelor de plătit pentru imobilizări acordate furnizorilor
‐ valoarea datoriilor prescrise sau anulate
‐ valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări
‐ diferenţele de curs favorabile aferente datoriilor către furnizorii de
imobilizări la decontare sau la evaluare, la finele anului

Soldul contului este creditor şi reflectă datoriile întreprinderii faţă de

furnizorii de imobilizări.

26
 31.03.2020

Evidenţa contabilă a decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionări de

bunuri, lucrări executate, prestările de servicii, pentru care nu s‐au primit
facturi, precum şi contabilitatea avansurilor acordate furnizorilor se ţine cu
ajutorul contului 408 „Furnizori ‐ facturi nesosite” respectiv 409 „Furnizori
– debitori” care se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:

4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor;

4092 Furnizori ‐ debitori pentru prestaţii de servicii şi executări de lucrări.

27

Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”

După conţinutul economic este un cont de decontări cu terţii exprimând datorii
(achiziţii) pentru care nu s‐au primit facturile de la furnizori. După funcţia contabilă:
cont de pasiv.
Se creditează cu:
‐ valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate
de furnizori pentru care nu s‐a primit factura
‐ valoarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea
exerciţiului, aferente datoriilor către furnizori pentru care nu s‐au primit facturile
În debitul contului se înregistrează:
‐ valoarea facturilor primite, pentru bunurile intrate anterior fără factură
‐ valoarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor pentru care nu
s‐au primit facturile la finele anului
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care
nu s‐au primit facturi.

28
 31.03.2020

Contul 409 “Furnizori – debitori”.

Evidenţiază avansurile acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau
pentru prestări de servicii şi executări de lucrări. De asemenea reflectă ambalajele care circulă în
sistem de restituire facturate de furnizori. Cont de relaţii cu terţii, exprimând creanţe. După funcţia
contabilă: cont de activ.
Se debitează cu:
‐ valoarea avansurilor achitate furnizorilor
‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (achiziţionate)
‐ diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor
acordate furnizorilor
În creditul contului se înregistrează:
‐ valoarea avansurilor acordate furnizorilor, ca urmare a regularizării plăţilor cu aceştia
‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire returnate furnizorilor, precum şi valoarea
ambalajelor degradate
‐ valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nereturnate furnizorilor (reţinute în stoc)
‐ diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor la
decontarea acestora la finele exerciţiului financiar
Soldul contului este debitor şi reprezintă avansurile acordate furnizorilor, fără a fi decontate sau
ambalajele care circulă în sistem de restituire nerestituite.

29

In conturile de terţi conform OMFP 1802/2014 se înregistrează distinct

operaţiunile de scontare, forfetare şi alte operaţiuni efectuate cu instituţiile de
credit.

Efectele comerciale (cambia, biletul la ordin) reprezintă înscrisuri care au ca scop

decontarea obligaţiilor şi drepturilor de creanţă la termen rezultate din activitatea
desfăşurată de agenţii economici pentru realizarea obiectului lor de activitate.

Aceste efecte comerciale au la bază contracte încheiate între părţile participante la

tranzacţie în care sunt stipulate condiţiile şi termenele scadente de efectuare a
plăţilor.

În aceste situaţii instituţiile de credit joacă rolul de intermediari având drept scop
facilitarea desfăşurării activităţii entităţilor economice prin finanţare. Finanţarea
de către instituţiile de credit se poate face prin operaţiuni de scontare, forfetare şi
alte operaţiuni specifice.

30
 31.03.2020

Scontul comercial ‐ reprezintă operaţiunea prin care în schimbul unui

efect de comerţ (cambie,bilet la ordin), instituţia de credit pune la
dispoziţia posesorului creanţei, valoarea efectului , mai puţin agio (taxa
de scont şi comisioanele aferente), fără a aştepta scadenţa efectului
respectiv, iar instituţia are drept de recurs asupra beneficiarului
fondurilor.

31

Forfetarea ‐ reprezintă o modalitate de finanţare în comerţul

internaţional, pe termen mediu şi lung care constă în cumpărarea de
către o entitate financiară a aunor creanţe scadente în viitor rezultate
dintr‐o operaţiune de export, fără drept de regres, împotriva oricărui
deţinător anterior contra unei taxe forfetare.

32
 31.03.2020

Deosebiri esenţiale între forfetare şi scontare sunt:

‐ scadenţa efectelor de comerţ/acreditivelor acceptate pentru scontare

este în principiu de maxim 90 de zile, în timp ce piaţa forfetării se
ocupă de negocierea creanţelor pe termen mediu şi lung , de regulă 5
ani.

‐ scontările se fac pentru creanţe singulare, în timp ce forfetarea

presupune mai multe creanţe cu scadenţe diferite, într‐un termen
mediu sau lung.

33

Contul 403 „Efecte de plată”
Evidenţiază obligaţiile de plată pe bază de efecte comerciale (bilete la ordin, cambii),  
către furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii ce privesc activitatea de exploatare. 
Cont de decontări, cu funcţie contabilă de pasiv. 
În creditul contului se înregistrează:
‐ valoarea efectelor comerciale de plătit acordate furnizorilor (acceptată de furnizori):
________________________  x   ____________________________
401 “Furnizori”                =    403 „Efecte de plătit”
__________________________  x   ____________________________
‐ diferenţele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valută, a afectelor 
de plătit la finele exerciţiului financiar:
__________________________  x   ____________________________
665 “Cheltuieli din =   403 “Efecte de plătit”
diferenţe de curs valutar”
__________________________  x   ____________________________

34
 31.03.2020

În debitul contului se înregistrează:
‐ plăţile efectuate pe bază de efecte comerciale, la scadenţă:
__________________________  x   ____________________________
403 “Efecte de plătit”       =   512 „Conturi curente la bănci”
__________________________  x   ____________________________
‐ diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor 
comerciale de plătit sau din evaluarea acestora la finele anului:
__________________________  x   ____________________________
403 “Efecte de plătit”       =   765 „Venituri din diferenţe de
curs valutar”
__________________________  x   ____________________________
Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale 
de plătit furnizorilor sau prestatorilor.

35

Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”
Evidenţiază efectele de plătit aferente bunurilor de natura imobilizărilor achiziţionate.
După funcţia contabilă: cont de pasiv. 
Se creditează cu:
‐ valoarea efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări acordate şi acceptate de 
furnizori:
__________________________  x   ____________________________
404 „Furnizori de             =    405 „Efecte de plătit pentru
imobilizări”                            imobilizări”
__________________________  x   ____________________________
‐ diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului, din evaluarea soldului 
efectelor de plătit în valută:
__________________________  x   ____________________________
665 “Chletuieli din =    405 “Efecte de plătit pentru
diferenţe de curs valutar”                imobilizări”
__________________________  x   ____________________________

36
 31.03.2020

În debitul contului  se înregistrează:
‐ plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, 
la scadenţa acestora:
__________________________  x   ____________________________
405 “Efecte de plătit        =    512 „Conturi curente la bănci”
pentru imobilizări”
__________________________  x   ____________________________
‐ diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de 
imobilizări reflectate pe bază de efecte comerciale:
__________________________  x   ____________________________
405 “Efecte de plătit        =    765 „ Venituri din diferenţe de
pentru imobilizări”                           curs valutar”
__________________________  x   ____________________________
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru 
imobilizările achiziţionate de la furnizori.

37

Exemple:
1). Societatea Comercială „ALFA” SA acordă unui furnizor un avans facturat de 1.500 lei, TVA 19%, în vederea livrării de materii prime, pentru care 
s‐a depus comanda. Se primeşte factura de la furnizor şi se recepţionează materiile prime al căror preţ de livrare este de 2.500 lei, TVA 19%. 
Evidenţa materiilor prime se ţine la preţul standard (prestabilit), revenind pentru cantitatea recepţionată 2.400 lei. Se achită furnizorul cu ordin de 
plată.‐ avansul acordat furnizorului:
%            =         401                     1.785
4091                                               1.500
4426                                                  285
401          =        5121                     1.785 
‐ primirea facturii:
%            =        401                     3.100
301                                                2.400
308                                                  100
4426                                                475       
‐ stornarea TVA:
4426         =        401                      190

‐ decontarea facturii:
401           =         %                      2.740 
4091                   1.500
5121                   1.240

38
 31.03.2020

2). Societatea Comercială „MARA„ SA achiziţionează materii prime în

valoare de 1.000 lei, TVA 19% pentru care s‐a acceptat de furnizor un
bilet la ordin, achitat la scadenţă.
‐ recepţia materiilor prime:
% = 401 1.190
301 1.000
4426 190
‐ acordarea biletului la ordin:
401 = 403 1.190
‐ plata biletului la ordin la scadenţă:
403 = 5121 1.190

39

3). Se înregistrează consumul de curent electric, în sumă de 75 lei, TVA 
19%, pentru care nu s‐a primit încă factura. Se primeşte factura pentru 
curentul electric consumat, la aceeaşi valoare. Se achită din casierie.
‐ înregistrarea consumului de curent electric fără factură:
%            =        408                               89,25
605                                                         75
4428                                                       14,25
‐ primirea facturii:
408          =         401                               89,25               
4426        =         4428                            14,25
‐ plata facturii:
401          =         5311                             89,25          

40
 31.03.2020

4). Societatea Comercială „RADU SA” primeşte odată cu mărfurile 10 bucăţi ambalaje
în regim de restituire, la preţul de 10 lei/buc. Se restituie furnizorului 5 bucăţi
ambalaje cu o bonificaţie de 1lei/buc, iar 5 bucăţi ambalaje nu se restituie în termen
legal, fapt pentru care ele se înregistrează în contabilitate la gestiunea de ambalaje.
‐ recepţia ambalajelor restituibile:
4091 = 401 100
‐ restituirea la termen, a 5 bucăţi ambalaje:
% = 4091 50
401 45
608 5
‐ recepţia ambalajelor nerestituite:
381 = 4091 50
4426 = 401 12
‐ plata furnizorului pentru diferenţă:
401 = 5121 67

41