CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………..2
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABLILITATEA
DECONTARILOR CU TERȚI………………………………………………...3
1.1. Contabilitatea furnizorilor si clientilor…………………………………………………..3
1.2 Contabilitatea salariilor………………………………………………………………….6
1.3. Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata……………………………………………...10
1.4. Contabilitatea impozitului pe profit si a altor impozite si taxe………………………..12

CAPITOLUL AL II-LEA STUDIUL DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA

TERȚILOR LA S.C. ,, ABC” S.R.L………………….15
2.1 Preentarea firmei………………………………………………………………………..15
2.2 Furnizorii………………………………………………………………………………..16
2.3 Cheltuieli………………………………………………………………………………..20
CAPITOLUL AL III-LEA: ,,MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND DECONTARILE
CU TERȚII”……………………………………………………………………………………22
Aplicații.................................................................................................................................22
Concluzii………………………………………………………………………..24
Bibliografie……………………………………………………………………..25

1
 ARGUMENT

Prezenta lucrare poarta denumirea: ,,Contablilitatea terților. Studiu de caz la S.C.”

Capitolul I poarta denumirea ,,Aspecte teoretice privind contabilitatea decontărilor cu terți” ,
Capitolul al II-lea Studiul de caz privind contabilitatea terților la S.C. ,, ABC” S.R.L, iar
Capitolul al III-lea: ,,Monografie contabila privind decontarile cu terții”.
Pe masura desfasurarii evenimentelor si tranzactiilor economice , entitatea intra in relatie
de decontare cu tertii : furnizorii pentru plata aprovizionarilor , clientii pentru incasarea
vanzarilor , bugetul statului si asigurarile sociale pentru plata impozitelor si taxelor , salariatii
pentru plata salariilor , decontari cu entitati afiliate , asociatii/actionari , debitori si creditori
diversi etc.
In cadrul relatiilor cu tertii , agentul economic contabilizeaza doua categorii de operatii:
datorii pentru plata obligatiilor si creante pentnru incasarea sumelor sau alte drepturi.

2
 CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABLILITATEA
DECONTARILOR CU TERȚI

1.1.CONTABILITATEA FURNIZORILOR SI
CLIENTILOR

Notiuni teoretice: Furnizorii si clientii reprezinta datorii si creante pe care le angajeaza

agentul economic in relatiile cu tertii , prin cumparare si vanzare
In functie de modalitatile de decontare , vanzarile – cumpararile se pot deconta imediat
(in numerar) sau ulterior (prin credit comercial).Creditul comercial este plata ulterioara pentru
aprovizionari , amanarea la plata acordata de furnizor clientului sau.In acest caz achizitia nu
coincide cu plata achizitiilor.In raport cu instrumentele de decontare (documentele care se
consemneaza) , creditul comercial poate fi : clasic (documente : ordin de plata , cec ) sau prin
efecte comerciale (bilet la ordin , cambie).
Furnizorii reprezinta datorii comerciale din aprovizionarea cu stocuri , servicii ,
imobilizari.Datoria se contabilizeaza in intervalul de timp de la contractarea datoriei si plata
ei.Contractarea datoriei coincide cu momentul primirii bunurilor serviciilor.Plata se face ulterior.
Clientii reprezinta creante comerciale rezultate din evenimente anterioare si de la care
sunt asteptate beneficii ulterioare pentru intreprindere.Ele rezulta din vanzari de bunuri (produse
finite , marfuri) , servicii , lucrari etc. in urma carora urmeaza sa se primeasca un echivalent
valoric.Creanta-clienti se contabilizeaza in intervalul de timp de la instituirea creantei pana la
stingerea ei.Vanzarea nu coincide cu incasarea care se va face ulterior.
Efectele comerciale sunt titlul de valori negociabile pe termen scurt sau imediat , care
atesta datorii sau creante in cadrul relatiilor cu furnizorii si clientii.Se numesc : polite , cambii,
bilet la ordin etc.Fiind negociabile ele pot fi : cedate , vandute sau transmise.
Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei , la cursul de
schimb de la data evaluarii operatiunilor si comunicat de BNR , cat si in valuta.
Documente specifice:Operatiile privind furnizorii si clientii se consemneaza in urmatoarele
documente : Factura fiscala , Chitanta fiscala , Nota de receptie , Ordin de plata , Bilet la ordin ,
Cambie , Cec , Extras de cont , Jurnal pentru cumparari , Jurnal pentru vanzari , etc.

Conturi specifice
401 Furnizori (P)

3
 404 Furnizori de imobilizari (P)
411 Clienti (A)
4111 Clienti (A)
4118 Clienti incerti sau in litigiu(A)

*Conturile de furnizori tin evidenta datoriilor rezultate din cumparari de bunuri si

servicii.Se individualizeaza datoriile din cumparari de bunuri si servicii inregistrate in contul 401
Furnizori si aprovizionari cu imobilizari care sunt inregistrate in contul 404 Furnizori de
imobilizari.Sunt conturi de pasiv.Se crediteaza cu inregistrarea datoriei si se debiteaza cu
achitarea ei.Soldul final creditor arata datorii neplatite la sfarsitul perioadei.
*Contul 4111 Clienti tine evidenta creantelor rezultate din vanzari de bunuri sau
servicii.Sunt conturi de activ.Se debiteaza cu inregistrarea creantei si se crediteaza cu incasarea
sau stingerea ei.Soldul final este debitor si arata creante de incasat sau de primit la sfarsitul
perioadei.
*Contrul 4118 Clienti incerti sau in litigiu evidentiaza situatii speciale in care clientii
obisnuiti nu mai pot fi incasati la timp si se decide separarea creantei in aceasta categorie.
Conturile sintetice fe furnizori si clienti se dezvolta in analitice pe categorii (interni ,
externi) iar in cadrul lor pe fiecare furnizor sau client si pe termene de plata sau incasare.
a) CUMPARARI - VANZARI FARA FACTURA: se refera la aprovizionari pe baza de Aviz
de insotire a marfii, urmand ca ulterior sa se intocmeasca factura.
Conturi Specifice
408 Furnizori - facturi nesosite (P)
418 Clienti - facturi de intocmit (A)
Aceste conturi functioneaza similar conturilor de datorii si creante studiate anterior.Valoarea
datoriei sau creantei se stabileste estimativ urmand ca la primirea facturii cand preturile sunt
certe, sa se inregistreze diferentele de pret in conturile de stocuri, servicii, lucrari.De asemenea
TVA aferenta se inregistreaza pe 4428 TVA neexigibila urmand ca apoi sa se transforme in TVA
deductibila sau colectata - dupa caz.Dupa primirea facturii se face trecerea datoriei sau creantei
pe conturile 408 si 418 pe conturile specifice 401 si 4111.
b) AVANSURI PENTRU CUMPARARI - VANZARI: se refera la plati partiale inaintea
livrarii bunurilor serviciilor .

Conturi specifice

409 Furnizori - debitori (A)

4091 Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor (A)

4
 4092 Furnizori - debitori pentru prestari de servicii si de executaride lucrari (A)

419 Clienti - creditori (P)

c) APROVIZIONARI - VANZARI PE EFECTE COMERCIALE se realizeaza prin

folosirea de instrumente specifice de decontare (bilet de ordin ,cambie) a furnizorilor si
clientilor ,ceea ce implica folosirea de conturi specifice pentru evidentierea operatiilor
.Functiunea conturilor se substituie regulilor generale aplicate conturilor de furnizori si clienti .

Conturi specifice

403 Efecte de platit (P)

405 Efecte de platit pentru imobilizari (A)

413 Efecte de primit de la clienti (P)

5113 Efecte de incasat (A)

5114 Efecte remise spre scontare (A)

8037 Efecte scontate neajunse la scadenta

Conturile 403,405,413 inlocuiesc conturile 401,404,4111 si functioneaza similar.Contul

5113 Efecte de incasat (A) este un cont de trezorerie si evidentiaza momentul depunerii efetelor
de primt la banca pentru decontare la scadenta . Aceasta operatie se face prin trecerea
de pe contul 413 pe contul 5113.Contul 5114 Efecte remise spre scontare (A) functioneaza
similar contului 5113 cu specificatia ca se foloseste pentru decontarea inainte de termen
(scontare).In paralel se foloseste si contul in afara bilantului 8037.Scontarea este operatia de
transformare a hartiilor de valoare in bani,inainte de scadenta .In acest caz banca devine
proprietara efectului comercial ,asumandu-si riscul incasarii ulterioare a facturii de la
client.Scontarea presupune palta unui comision bancar si a unei taxe de scont .In acest caz
furnizorul incaseaza valoarea neta scontata calculata dupa formula:

Valoarea neta scontata = Valoarea nominala –Agio

Agio=Taxa de scont+Comision

d)CLIENTI INCERTI SAU IN LUCRU evidentiaza creante incerte sau aflate in litigiu in cadrul
relatiilor cu clientii

Conturi specifice

411 Clienti (A)

5
 4111 Clienti incerti sau in litigiu (A)

Contul 4118 Clienti incerti sau in litigiu evidentiaza situatia in care clientii devin rau
platnici,actionati in justitie,insolabili.Astfel se separa aceasta categorie de clienti (cont 4118) prin
trecerea lor de pe clienti obisnuiti (cont 4111).

1.2. CONTABILITATEA SALARIILOR

Notiuni teoretice

Salariul reprezinta suma de bani pe care o primeste un salariat pentru munca depusa .Salariatul
este persoana incadrata cu contract individual de munca , pe o perioada determinata sau
nedeterminata.Sumele obtinute din salariu se calculeaza dupa formula :

Salariul brut realizat =Salariul realizat +Adaosurile la salariu

Din salariile brute obtinute de salariati se scad obligatiile salariale ale angajatilor si rezulta salariu
net de plata (rest de plata ).Obligatiile salariale se retin pe statul de plata la salariati si devin
apoi , indirect , obligatii ale genului economic pentru virarea la buget sau alte entitati.Obligatiile
salariale se suporta de catre angajati dar sunt platite de catre angajator. Salariile brute sunt
cheltuieli pentru agentul economic.

Agentul economic plateste obligatii patronale ale angajatorului catre bugetul statului,bugetul
asigurarilor sociale si alte organisme publice.Aceste obligatii se concretizeaza in cheltuieli pentru
entitate.

Obligatiile patronale(ale agentului economic,ale angajatorului) si obligatiile salariale(ale

salariatilor,ale angajatilor)pot fi sintetizate in urmatorul tabel(fig.5.7.):

STRUCTURI CATEGORIA DE OBLIGATII Formula

contabila
OBLIGATII CAS individual = 9.5% x venit brut
SALARIALE CAS de sanatate(CASS) = 6.5% x venit brut
Contributia la asigurari sociale de somaj 1% x
(salariat)
salariu negociat
Impozit pe salarii*
Alte retineri personale(rate ,propriri etc.)
Salarii brute

6
 OBLIGATII CAS= total salarii brute x
PATRONALE cota(19.5%,24.5%,29.5%)**
(angajator) CASS total = salarii brute x 6%
Contributia angajatorului la fondul de
somaj=total salarii brute x 2%
Comision pentru pastrarea si completarea
cartilor de munca platit la Inspectoratul Teritorial
de Munca=total salarii brute x 0.75%
Comision pentru asigurarea de munca si boli
profesionale***=total salarii brute x 0.5%

Fig.5.7.Tabel obligatii salariale si patronale

CAS este contributia la asigurarile sociale si este o datorie fata de bugetul asigurarilor
sociale.Contributia este suportata de catre salariatii sub forma de CAS individual(9.5%)si de
catre angajator.

CAS angajator**se calculeaza diferentiat in functie de categoria de munca(conditii normale de

munca 19.5%, conditii speciale de munca 25.5%, conditii deosebite de munca 30.5%).

CASS este contributia la asigurarile sociale de sanatate si se constituie in obligatie fata de Casa
Nationala a Asigurarilor de Sanatate.Se suporta de catre salariatii (6.5%) si de catre
angajator(6%).

Contributia la asigurarile sociale de somaj(fond de somaj) este o obligatie fata de bugetul

asigurarilor pentru somaj.Se suporta de catre salariati (1%) si de catre angajator( 2%).

Impozitul pe salarii* se calculeaza prin aplicarea cotei unice de 16% la baza de impozitare.Este o
datorie fata de bugetul statului si se suporta de catre salariatii.

Baza de impozitare =Venit net-Deducerea personala

Deducerea personala se stabileste diferentiat in functie de nivelul salariului si numarul

persoanelor in intretinere,conform actelor normative,legislative(OMFP nr.19/2005).Pentru
salariatii care realizeaza venituri salariale peste 3000 de lei nu se acorda deducerea personala.

- Comisionul pentru pastrarea si completarea cartilor de munca (comision I.T.M.) se

suporta de catre angajator (0.75%) si este obligatie fata de Casa Nationala de Pensii.
- Comisionul pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale ese
obligatie fata de bugetul asigurarilor sociale. Se calculeaza prin procent diferential in

7
 functie de activitatea intreprinderii incadrata in codul CAEN (consideram exemplu cu
0.5%). Se suporta de catre angajator.
- Alte retineri din salariu se refera la retineri personale ale salariatilor pentru rate,
popriri, chirii, pensii alimentare, imputatii etc. Ele se constituie in datorii fata de
creditorii respectivi. Se suporta de catre angajati.
- Avansurile din salarii sunt o creeanta si reprezinta sume platite de catre angajator
angajatilor cu titlu in avans chenzina I, atunci cand plata drepturilor salariale se face in
doua transe: chenzina I (40% din salariul brut) si chenzina a II-a (restul de plata). Se
evidentiaza in contul 425 Avansuri acordate personalului (A).
Structura centralizata a obligatiilor pe angajator si angajat poate fi prezentata astfel:
Nr. Obligatia de plata Total Angajator Angajat
Crt.
1 Contributia de Conditii normale de munca 29% 19.5% 9.5%
Conditii speciale de munca 34% 24.5% 9.5%
asigurari sociale
Conditii deosebite de munca 39% 29.5% 9.5%
(CAS)
2 Contributia de asigurari sociale de sanatate (CAS 12.5% 6% 6.5%
S)
3 Contributia pentru asigurarile sociale de somaj 3% 2% 1%
(Fond somaj)
4 Comisionul pentru asigurarea de accidente de 0.5% 0.5% -
munca si boli profesionale (Fond accidente)
5 Comisionul pentru pastrarea si completarea 0.75% 0.75% -
carnetelor de munca (comision Camera de Munca)
6 Impozitul pe salarii 16% - 16%

Conturi specifice
421 Personal-salarii datorate (P)
425 Avansuri acordate personalului (A)
426 Drepturi de personal neridicate (P)
427 Retineri din salarii datorate tertilor (P)
428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul (A/P)
4281 Alte datorii in legatura cu personalul (P)
4282 Alte creante in legatura cu personalul (A)
431 Asigurari sociale
4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale (P) -> CAS 19.5%
4312 Contributia personalului la asigurarile sociale (P) -> CAS 9.5%
4313 Contributia angajatorului pentru asig. sociale de sanatate (P) -> CASS 6%
4314 Contributia angajatiilor pentru asig. sociale de sanatate (P) -> CASS 6.5%

8
437 Ajutor de somaj
4371 Contributia unitatii la fondul de somaj (P) -> Fd. Somaj 2%
4372 Contributia personalului la fondul de somaj (P) -> Fd. Somaj 1%
438 Alte datorii si creante sociale (A/P)
4381 Alte datorii sociale (P) -> Fond accidente 0.5%
4382 Alte creante sociale (A)
641 Cheltuieli cu salariile personalului (A)
645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (A)
6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale (A) -> CAS 19.5%
6452 Contributia pentru ajutorul de somaj (A) -> Fd. Somaj 2%
6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (A) CASS 6%
Contul 421 Personal – salarii datorate este un cont de pasiv care inregistreaza in credit
obligatia de plata catre salariati pentru salariul brut. Se debiteaza cu retinerile din salarii sub
forma de obligatii salariale de platit la buget si salariul net platit (restul de plata). Eventualul sold
creditor constatat dupa plata salariilor se trece pe salarii neridicate (cont 426). Astfel , contul 421
trebuie sa soldeze dupa efectuarea platilor pentru salarii.

D(-) 421 Personal salarii datorate (+)C

obligatii salariale retinute pe statutul de obligatii salarii brute
plata 641=421
421 = %
4312 CAS 9.5%
4314 CASS 6.5%
4372 Fond somaj 1%
427 Retineri personale
444 Impozit
425 Avans
SpI=rest de plata (la sfarsitul lunii)
achitarea restului de plata
421=5311
salarii neridicate
421=426
Sf=0 (la achitarea salariilor)

Remarca: In cazul platii salariilor prin banca cu ajutorul cardurilor, inregistrarile contabile
sunt:
a) Inregistrarea obligatiei de plata a salariilor prin card 421=581

9
 b) Alimentarea cardurilor prin conturi bancare 581=5121
Contul 425 Avansuri acordate personalului (A) se debiteaza cu ocazia acordarii avansului
(425=5311) si se crediteaza cu inregistrarea retinerii avansului acordat pe statul de plata
(421=425). La sfarsitul lunii se soldeaza, cu ocazia inregistrarii statului de plata in contabilitate si
inregistrarea retinerii din salariu.
Contul 426 Drepturi de salarii neridicate (P) inregistreaza operatii generate de neridicarea
la termen a salariilor cand plata se face in numerar. Se crediteaza cu evidentierea salariilor
neridicate (426=421) si in paralel depunerea la termen a banilor la banca (581=5311 si
5121=581). Se debiteaza cu ocazia ridicarii banilor de la banca si depunerea lor in casierie
(581=5121 si 5311=581) irmata de plata salariilor restante (426=5311). Soldul final creditor arata
salarii neridicate.
Conturile de obligatii salariale si patronale care se concretizeaza in datorii fata de buget
sunt conturi de pasiv care se crediteaza cu obligatiile de plata si se debiteaza cu plata obligatiilor
prin banca. Soldurile finale creditoare arata obligatii neplatite.

D(-) Conturi de obligatii 4311, 4312, 4313, 4314, 4371, 4372, 444, 427 (+)C
Plata obligatiilor prin banca a) obligatii patronale
D C
D C Cheltuieli = Obligatii
Obligatii = 5121 b) obligatii salariale
Patronale si salariale D C
421 = Obligatii
SfC=obligatii neplatite

1.3 CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA

ADAUGATA

Notiuni teoretice:

Taxa pe valoare adaugata(TVA) este un impozit general,care se stabileste asupra operatinunilor

privind transferul propietatilor bunurilor si se aplica asupra valorii adaugate la fiecare studiu al
circuitului economic.Valoarea adaugata(VA) este echivalenta cu diferenta dintre pretul
vanzarilor(PV) si pretul cumparatorilor(PC).
La noi in tara se foloseste cota standard de 19% si cota redusa
de 9% pentru medicamente,carti,cazare unitati hoteliere,intrare muzee etc.
Unele entitati sunt scutite de TVA:agentii economici care au realizat o cifra anula de pana

10
la 200.000 lei(RON),activitati adminstative,de invatamant,culturale,politice,etc.

Conturi specifice :
442 taxa pe valoare adaugata

4423 TVA de plata (P)

4424 TVA de plata (A)
4426 TVA deductibila (A)
4427 TVA colectata (P)
4428 TVA neexigibila (A)

-Contul 4423 TVA de plata tine evidenta datoriei fiscale pe care agentul economic o are fata de
bugetl statului ,atunci cand TVA colectata depaseste TVA deductibila.Este un cont de pasiv.Se
crediteaza cu obligatia de plata si se debiteaza cu plata datoriei,compensarea cu TVA de recuperat
pe perioada anterioara.Soldul final este creditor si arata obligatia neplatita.
-Contul 4424 TVA de recuperat tine evidenta creantei fata de bugetul statului atunci cand TVA
deductibila este mai mare decat TVA colectata.Este cont de activ.se debiteaza cu inregistrarea
sumei de incasat si se crediteaza cu incasarea sumei,compensarea cu TVA de plata aferenta
perioadei anterioare.Soldul final este debitor si arata sume de incasat.
-Contul 4426 TVA deductibila tine evidenta TVA aferenta aprovizionarilor.Este cont de activ.Se
debiteaza cu inregistarea TVA aferenta aprovizionarilor si crediteaza prin compensare cu TVA
colectata sau TVA de recuperat.La sfrasitul lunii se soldeaza.
-Contul 4427 TVA colectata tine evidenta TVA aferenta vanzarilor.Este cont de pasiv.Se
crediteaza cu inregistarea TVA aferenta vanzarilor si se debiteaza prin compensarea cu TVA
deductibila cu TVA de plata.La sfarsitul lunii de soldeaza.
-Contul 4428 TVA neexigibila tine evidenta inregistrarii TVA in situatiile cand nu a devenit
exigibaila ca fiind generata de operatii cu particularitati cum ar fi:livrari de produse cu plata in
rate,marfuri in comertul cu amanuntul,livrari de produse fara afactura,etc.Este un cont
bifunctional si poate avea sold final debitor sau creditor(dupa caz).La momentul exigibil TVA
neexigibila se transforma in TVA deductibiala sau TVA colectata (dupa caz).
remarca:Contul de gradul I 442 Taxa de valoare adaugata este neoperational,adica nu poate fi
folosit pentru alcatuirea forumulelor contabile ci numai conturile de gradul II dezvoltatoare.
TVA de plata sau TVA de recuperat se stabileste la sfarsitul fiecarei luni sau periodic.Plata TVA
se face lunar sau trimestrial,in conformitate cu reglementarile legislative.

1.4 CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT SI A ALTOR

11
 IMPOZITE SI TAXE
Notiuni teoretice: In sens general,impozitul este o contributie baneasca obligatorie, cu titlu
nerambursabil si fara contraprestatie directa. Impozitul este datorat, conform legii, bugetului de
stat de catre persoanele fizice si juridice pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le
poseda. Ele se concretizeaza pentru intreprindere in datorii fiscale.
Structura impozitelor se poate clasifica astfel (fig. 5.12.):
IMPOZITE

/ / / / /
Impozit pe profit Impozit pe Impozit pe Impozite si taxe Accize
salarii dividente locale
Fig. 5.12. Clasificarea impozitelor

Impozitul pe profit este un impozit direct perceput entitatilor care obtin profit numiti
contribuabili. El se calculeaza prin aplicarea unei cote unice de 16% (cu unele exceptii) asupra
bazei de impozitare (profit fiscal). Microintreprinderile pot opta pentru stabilirea obligatiei de
plata sub forma de impozit pe venit(conform legislatiei).

Impozitul pe salarii este un impozit direct platit de persoane fizice care obtin venituride
natura salariilor prin intermediul agentilor economici. El se calculeaza prin aplicarea unei cote
unice de 16% asupra bazei de impozitare diferentiat pe categorii de contribuabili.
Impozitul pe dividente este un impozit direct platit de agentii economici care
repartizeaza profit sub forma de dividende prin aplicarea unei cote de 10% asupra dividendelor
brute.
Impozitul si taxele locale sunt impozitele direct platite de persoane fizice si juridice catre
bugetele locale. In categoria lor intra: impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra
mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate etc. Ele se colecteaza
prin diverse metode de impunere in functie de categoria lor.
Accizele sunt impozite directe, taxe de consumatie platite de agentii economici care
comercializeaza sau importa produse cu o cerere mare si neelastica, cum sunt: alcoolul, cafeaua,
produse de tutun, benzina, motorina, produse de lux, etc.
a)IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul pe profit (IP) se calculeaza lunar sau trimestrial si se inregistreaza ca si

o datorie fiscala fata de bugetul statului.

12
 Calculul impozitului se face prin determinarea bazei de impozitare numita
rezultat fiscal (Rf), dupa formula:
Rezultat fiscal (Rf) = Rezultatul exercitiului sau rezultatul contabil (Rex) + Cheltuieli
nedeductibile fiscal (CN) – Venituri neimpozitabile (VN) – Deduceri fiscale
Rf= Rex + CN –VN – Deduceri fiscale
Rex = veniturile totale cumulate (V) – Cheltuieli totale cumulate (C)
CN = Cheltuieli care nu se iau in calculul impozitului pe profit: amenzi,penalitati,depasiri
la cheltuielile de protocol fata de limitele stabilite prin lege,depasiri la cheltuieli de sponsorizare
etc.
VN = Venituri neimpozitabile: sumele reprezentand constituirea si majorarea rezervelor
legale, dividende incasate de la alte societati, amortizare fiscala etc.
Deducerile fiscale cuprind sumele reprezentand constituirea si majorarea rezervelor
legale si pierderea fiscala din anii precedenti care se va recupera din profitul obtinut in perioadele
urmatoare.
Calculul impozitului pe profit (Ip) se face cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul
trimestrului de calcul:
Ip = Rf x cota
Conturi specifice
441 Impozit pe profit/venit (A/P)
4411 Impozit pe profit (A/P)
4412 Impozit pe venit(A/P)
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit(A)
698 Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care
nu apar in elementele de mai sus(A)

*Contul 4411 Impozitul pe profit este un cont bifunctional care inregistreaza in credit obligatia
de plata iar pe debit plata organizatiei.Soldul final creditor arata obigatii neplatite.Soldul final
debitor arata obligatii platite in plus si se transforma din datorie in creanta.
*Contul 4412 Impozit pe venit ( A/P ) se refera la impozitul pe veniturile
microinteprinderilor ( conform legislatiei)
* Contul 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit (A) , este un cont de activ care evidentiaza
in debit inregistrarea cheltuielii cu aceasta categori de impozit.Se crediteaza cu decontarea
cheltuielilor asupra contului 121 Profit si pierdere. Nu prezinta sold la sfarsitul perioadei.
*Contul 698 se utilizeaza pentru inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe venitul
microinteprinderilor precum si alte impozite si taxe

13
 b) ALTE IMPOZITE SI TAXE

In aceasta categorie cuprindem: impozit pe salarii, impozit pe dividende, impozite si taxe

locale, accize. Evidenta se tine in conturi specifice de datorii (vezi Plan de conturi - anexa la
manual)

CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ: PREZENTAREA

FIRMEI SC ,,ABC” SRL

14
 2.1 Prezentarea firmei, societatea comerciala SC ,,ABC” SRL,cu sediul în localitatea
Focșani,strada Mărășești nr.18,
COD FISCAL 2610901,COD CAEN “4711-Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu
vânzare de produse alimentare,băuturi şi tutun” are un capital social subscris şi vărsat de 13000 lei. Este
plătitoate de impozit pe profit şi se înregistreaza în ca plătitoare de taxă pe valoare adăugată,conform
prevederilor Codului Fiscal L.571/2003.
Îşi desfăşoară activitatea prin 2 magazine :
 magazin mixt
 restaurant
Se desfac către populaţie produse la preţ cu amănuntul.
Evidenţa contabilă se ţine analitic,pe fiecare gestiune in parte,atât la intrare cât şi la vânzări.
Veniturile din vanzarea mărfurilor sunt evidenţiate cu ajutorul contului 707 »Venituri din vânzări
mărfuri »,folosind cele 2 analitice 707 « vânzări pentru restaurant » şi 7072 »vânzări din magazin mixt ».
Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute se face la preţul cu amănuntul,iar adaosul
comercial aferent acestora se determină cu ajutorul coeficientului,stabilit ca raport între adaosul
comercial total aferent intrărilor şi valoarea la preţ cu amănuntul a intrărilor.
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea mărfurilor vândute.
Înregistrarea în contabilitate se face cu ajutorul formulei contabile :
%-371
607
378
4428
Rulajul debitor al contului 4428 »TVA neexigibil » este egal cu rulajul creditor al contului
4427 »TVA colectată »

15
 Rulajul creditor al contului 371 »mărfuri2 este egal cu suma dintre rulajul creditor al contului
707 »venituri din vînzarea mărfurilor » şi rulajul creditor al contului 4427 »TVA colectată ».
Societatea are în dotare mijloace fixe,pentru care evidenţa se ţine cu ajutorul « Fişei
mijlocului fix »,întocmită pentru fiecare în parte.
Amortizarea se înregistrează lunar,în sistem liniar,în funcţie de durata normată de funcţionare
stabilită conform HG.2139/30.XI.2004,publicată în Monitorul Oficial al României partea I,nr.46/13-01-
2005.
Rata lunară s-a stabilit prin împărţirea valorii de intrare la durata de funcţionare
normată,exprimată în ani şi apoi la 12 luni.
Înregistrarea amortizării lunare se face prin formula contabila :681 =281x.
Profitul impozabil s-a determinat ca diferenţă între veniturile înregistrate şi cheltuielile
deductibile aferente acestora.
2.2 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare. Pe de o
parte, este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali în scopul obtinerii produselor
direct din magazinele de desfacere ale acestora ; pe de alta parte, se poate opta pentru o
aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro, Auchan, Atac, Géant-Casino,
Carrefour, Champion, Leclerc, Lidl, etc.
Tabloul furnizorilor este urmatorul :

Denumire furnizor Sediul Denumire produs

IKEA Centre Commercial - ustensile de bucatarie (farfurii, furculite,
Bordeaux-Lac linguri, platouri, pahare, funduri, polonic, etc.)
Avenue des 40 - accesorii de bucatarie (cafetiera, cuptor mico-
journaux unde, storcator fructe, masina tocat, tirbuson,
FRANTA cântar, etc.)
- textile pentru bucatarie (prosoape de
bucatarie, servetele, etc.)
- vesela pentru conservarea alimentelor (cutii
din plastic, sticla, lemn, etc.)
- ustensile pentru gatit (oale, cratite, capace,
gratar, tava, etc.)
AUCHAN Centre commercial - produse de curatat (vesela, tesaturile,
Mériadeck suprafetele de sol, etc.)
FRANTA - echipamente pentru menaj (manusi, serpiere,
aspirator, matura, etc.)
SAINT-ROMAIN 22, Rue Grignard, ZI - chariot plateaux ½
S.A de Montreynaud,
42000 St-Etienne - chariot plateaux 2/2

16
 Denumire furnizor Sediul Denumire produs
FRANTA
-chariot stockage

-dérouleur pour housses

-chariot à linge

-collecteur à déchets SK130

GASTROPOLIS 24 Hettelerstraβe 29 -aparate pentru spalat în bucatarie

D-59759 Arnsberg
GERMANIA masina de spalat vase G24ProfiLine

paniere pentru spalat vase

bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL

jet pentru apa

aducator apa G24 StarLine

separator grasime NGT2

-aparate pentru gatit în bucatarie

aragaz electric 65/70 PCE

friteuse 65/70 FRE

panier à frites C12 F

gril 65/70 FTE CR

aparat de fierbere apa 220273

-aparate pentru racit/congelat

celula congelare ultra-rapida 728214

masina de facut gheata

17
Denumire furnizor Sediul Denumire produs
camera frigorifica si
etajere pentru
camera frigorifica

-alte echipamente bucatarie

dulap pentru bauturi

hota aspiranta IWH1100

ventilator centrifuga DDRE994

aparat anti-insecte CE

SOFINOR ZI de la Houssoye
rue Ambroise paré mese de bucatarie
Bois Grenier
FRANTA

dulap

MIXIT CREATION 88 route d'Auvers -scaune

95300 Pontoise -mese
FRANTA -mini-canapele
LAMY Rue Nicolas Appert -saci pentru lenjerie
Châlons en -prosoape baie
Champagne
FRANTA
ANCILIA Parc Industriel, La -aparate si instalatie de iluminat
rivière de Mansac,
Bordeaux
FRANTA
COLORCOM 1 Rue Jules Isaac, Bât. -carte meniu
A, Marseille -carte vinuri
FRANTA -materiale promotionale
DECO CENTRE 16, Rue Emile Zola, -fier de calcat
Montluçon -masa de calcat
FRANTA -masina de spalat rufe
-uscator haine
HENRI JULIEN Avenue Kennedy, -fete de masa
Béthune -servetele
FRANTA -perdele

18
 Denumire furnizor Sediul Denumire produs
BIOMIDI Parc de la Plaine -echipament personal restaurant (camasi,
35 Avenue Marcel pantaloni, fuste, bonete, sorturi, tricouri,
Dassault, Toulouse pantofi, etc.)
FRANTA
CARREFOUR Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru
4 pavillons, Lormont pregatirea produselor culinare (faina, orez,
FRANTA zahar, sare, condimente, etc)
-bauturi nealcoolice (sucuri, ape minerale, etc.)
-echipamente de IT si telefonie
MARCHÉ DES Piata din Bordeaux -zarzavaturi, legume, fructe
CAPUCINS
AU COCHON 18, rue Saint-Germain, -carne si preparate din carne
GOURMET Bordeaux
FRANTA
ETHNOARTA Str. Bariera Valcii, nr. -sculpturi din lemn, masti traditionale din
319, Craiova lemn, alte elemente traditionale românesti
ROMANIA pentru decor

PRODVINALCO Str. George Cosbuc, -vin alb si rosu

S.A nr. 257, Galati -tuica si rachiu
ROMANIA
URSUS Cluj Napoca -bere
SOCIÉTÉ DU GAZ 6, Place Ravezies, -gaz natural
DE BORDEAUX Bordeaux
ACE2i 1, rue Pierre de Marie -electricitate
Curie, ZI, Blanquefort
LACUB Direction -apa potabila
opérationnelle de l'Eau
et de l'Assainissement,
Tour d'Aquitaine-rue
du Corps Franc-
Pommier, Bordeaux

O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii, plata facându-se în
termen de 30 de zile. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si
desfacerea urmeaza un program ritmic. In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere
calitatea produselor comercializate de catre acesta, pretul acestora precum si rapiditatea cu care
se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune
cu furnizorii, restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru

19
 diferite perioade de timp.

2.3 Cheltuielile înregistrate de societate sunt :

 cheltuieli cu obiecte de inventar ;
 cheltuieli cu energia şi apa ;
 cheltuieli cu valoarea mărfurilor vândute;
 cheltuieli diverse cu întreţineri şi reparaţii ;
 cheltuieli cu primele de asigurare ;
 cheltuieli cu telefonul ;
 cheltuieli cu serviciile prestate de terţi ;
 cheltuieli cu impozitele şi taxele locale ;
 cheltuieli cu salarii şi asigurările sociale ;
 cheltuieli cu diferenţele de curs valutar ;
 cheltuieli cu dobânzile.
Societate a achiziţionat în baza unui contract de leasing financiar un autovehicul pentru
care lunar plăteşte rata lunară la care se adaugă prima de asigurare şi dobănda aferentă.
În baza acestui contract s-a înregistrat autovehiculul la « mijloace fixe ».
Pentru aceasta s-a calculat amortizare lunară, proprietar al autovehiculului fiind
societatea comercială SC ,,ABC” SRL.
Pentru operaţiunile din fiecare lună,se întocmeşte “jurnalul de cumpărări” pentru
toate achiziţiile efectuate,iar pentru vânzări se întocmeşte « jurnalul de vânzări »
În baza acestora se întocmeşte “Decontul privind taxa pe valoarea adăugată” cod 300
care se depunde lunar la Administraţia Finanţelor Publice,unde societate îşi are domiciliul
fiscal. Pentru celelalte obligaţii la bugetul de stat(impozit pe profit,impozit pe salarii,impozit pe
dividente) se întocmeşte « Declaraţia privind obligaţiile la bugetul de stat »-cod 100.
Pentru obligaţiile faţă de bugetul asigurărilor sociale şi fondurile speciale se
întocmeşte « Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor
speciale »cod 102. Acestea se depun lunar,la Administraţia Finanţelor Publice de care aparţine
agentul economic.

20
21
CAPITOLUL AL III-LEA: ,,MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND
DECONTARILE CU TERȚII”

Aplicații

Furnizori , clienti , alte operatii

Se da : SiC 1012 4.000 SiD 5121 130.000 SiC 5191 126.000
Operatia I : 3.V.N. Agentul economic INTER SRL se aprovizioneaza cu stocuri
de la furnizorul ALFA conform Facturii fiscale 437/3.V.N:
*materii prime 30.000
*marfuri 40.000
*TVA deductibil 19% 13.300 .
TOTAL factura 83.300

Analiza contabila : 301 + A  D 30.000 4426 +A  D

13.300
371 + A  D 40.000 401 +P  C
83.300
Analitic : C401/ALFA 83.300

Formula contabila :
% = 401 Furnizori 83.300
301 Materii prime 30.000
371 Marfuri 40.000
4426 TVA deductibila 13.300

Operatia 2 : 4.V.N.Agentul economic inchiriaza obligatiile de plata pentru

servicii de la furnizorii ELECTRICA si APANOVA conform facturilor:
Factura fiscala nr. 832/4.V.N
*consum energie electrica 3.000
*TVA deductibila 570 .
Total factura 3.570
Factura fiscala nr.887/4.V.N
*consum de apa 2.000
*TVA deductibil 19% 380 .
Total factura 2.380

Analiza contabila : 605 + A  D 5.000

4426 + A  D 950
401 + P - C 5.950
Analitic : C401/ELECTRICA 3.570 C401/APANOVA 2.380
Formula contabila:
% =401 Furnizori 5.950

22
 605 cheltuieli cu energie si apa 5.000
4426 TVA deductibila 950

Operatia 3 : 5.V.N.Agentul economic se aprovizioneaza cu imobilizari corporale

de la furnizorul BETA conform Facturii fiscale nr. 328/5.V.N
*strung 20.000
*furgoneta transport 60.000
*TVA deductibila 19% 15.200 .
Total factura 95.200
Receptia imobilizarilor s-a facut pe baza documentului : Proces – verbal de
receptie nr. 83/15.V.N
Analiza contabila : 2131 + A  D 20.000 4426 + A  D 15.200
2133 + A  D 60.000 404 + P  C
95.200
Analitic C 404 / Beta
Formula contabila :
% =404 furnizori de imobilizari 95.200
2131 Echipamente tehnologice 20.000
2133 Mijloace de transport 60.000
4426 TVA Deductibila 15.200
Operatia 4 : 6.V.N.Agentul economic da in consum materii prime in valoare de
10.000 lei.Document : Bon de consum nr 312/6.V.N
Analiza contabila : 301 – A  C
601 + A  D
Formula contabila :
601 cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime
10.000
Operatia 5. 24.V.N. Se obtin produse finite in valoare de 15.000 lei la cost
efectiv.Document: Bon de predare 70/25.V.N
Analiza contabila: 345 + A -> D 15.000
711 A/P -> C 15.000
Formula contabila:

345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 15.000

23
 CONCLUZII

Contabilitatea relatiilor de decontare cu tertii inregistreaza evenimentele si tranzactiile

generate cu aproizioanari ,vanzari,salarii,impozite si taxe ,decontari cu actionarii sau
asociatii,cu debitori si creditori diversi ,operatii de regularizare etc. Contabilizarea
acestor operatii determina instituirea de creante si datorii in relatiile cu tertii : furnizori
,clienti ,personal,asigurarile sociale ,bugetul statului,entitatile afiliate ,asociatii sau
actionarii ,debitorii si crditorii diversi .Creantele se inregistreaza in conturi specifice de
activ,iar datoriile in conturi specifice de pasiv.Conturile de activ inregistreaza in debit
instituirea creantelor iar in credit incasarea lor.Soldul final arata creante
neincasate.Conturile de pasiv inregistreaza in credit datoriile de platit,iar in debit plata
datoriilor.Soldul final creditor arata obligatii de platit,restante.Creantele si datoriile se
evalueaza la valoarea nominala.La sfarsitul exercitiului,cu ocazia inventarierii se pot
inregistra ajustari pentru deprecierea creantelor.

24
 Bibliografie

1. Bîrsan M., Analiza economico-financiara,vol I, Editura Universității Ștefan cel

Mare

2. Bîrsan M., Analiza economico-financiara,vol II, Editura Universității Ștefan cel

Mare

3. Coman F., Contabilitatea financiară a societaților comerciale-ediția a III-a,

revazută-, Editura Fundației România Mare, București, 2007
4. Feleagă N. ,Feleagă L., Contabilitate financiară: o abordare europeana și
internațională, vol.I și II, Editura Economică, București, 2007.
5. Iacovoiu V.B., Străoanu B.M, Teodorescu C.D ,Instrumente si tehnici de analiza
a starii
economico-financiare a firmei,Editura Karta-Graphic Ploiesti 2011
6. Marinescu C. ,Dicționar de economie, Editura Economică, București, 2007
7. Moroșan I., Contabilitate financiară și de gestiune – Studii de caz și sinteze de
reglementări, Editura CECCAR, București, 2010.

25