Tema 1: “Contabilitatea creanţelor”

1. Componența, caracteristica și clasificarea creanțelor.

2. Contabilitatea creanţelor comerciale.
3. Contabilitatea creanţelor bugetului.
4. Contabilitatea creanţelor personalului.
5. Contabilitatea altor creanţe.
-1-
Creanţele reprezintă drepturi ale entităţii ce rezultă din tranzacţii sau evenimente
trecute şi din stingerea cărora se aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează
beneficii economice.
Pentru a fi considerate active ale entităţii, creanţele trebuie să respecte următoarele
condiţii:
• să existe o certitudine întemeiată că pe viitor creanţele vor aduce un avantaj economic;
• să fie posibilă determinarea valorii creanţelor cu un grad înalt de certitudine.
Creanţele entității se clasifică după următoarele criterii:
I) După conţinut economic, distingem:
1) creanţe comerciale;
2) avansuri acordate;
3) creanţe ale bugetului;
4) creanţe ale personalului;
5) alte creanţe.

II) După gradul de afiliere al părţilor, creanţele se divizează în:

1) creanţe aferente părţilor afiliate, ce includ creanţele aferente intereselor de participare.
2) creanţe aferente părţilor neafiliate.

III) După termenele de achitare, creanţele se divizează în:

1) creanțe curente, se consideră curente creanțele dacă termenul de achitare (stingere) nu
depăşeşte 12 luni de la data raportării.
2) creanțe pe termen lung. Creanţele pe termen lung sunt creanţele cu termen de
recuperare ce depăşeşte un an. Ele sunt generate de recunoaşterea venitului din operaţiile
de leasing, din recuperarea prejudiciului material, precum şi din alte operaţii de
recunoaştere a venitului aferent perioadelor de gestiune viitoare. În componenţa creanţelor
pe termen lung se includ, de asemenea, avansurile acordate pe termen lung pentru
imobilizări necorporale, pentru imobilizări corporale, pentru stocuri, etc. La data raportării,
entitatea determină cota curentă a creanţelor şi investiţiilor financiare pe termen lung, care
se înregistrează ca majorare a creanţelor şi investiţiilor financiare curente şi diminuare a
creanţelor şi investiţiilor financiare pe termen lung.
Creanţele entității se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală. Creanţele în
valută străină se reflectă în situațiile financiare în monedă naţională, prin aplicarea cursului
de schimb valutar la data întocmirii documentelor justificative (privind livrarea produselor
şi mărfurilor, prestarea serviciilor, eliberarea avansului spre decontare etc.), la finele
perioadei de gestiune (data întocmirii Bilanţului) şi la data achitării acestora.
 -2-
Creanţele comerciale reprezintă dreptul creditorului asupra clienţilor de a primi la
termenele scadente echivalentul valoric pentru produsele, mărfurile livrate şi serviciile
prestate neachitate. Ele apar când momentul realizării produselor sau al prestării serviciilor
nu coincide cu momentul încasării mijloacelor băneşti. În componenţa creanţelor comerciale
se includ, de asemenea, avansurile acordate şi cambiile primite.
Creanţele comerciale se constată la momentul livrării produselor şi a mărfurilor, când are
loc transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora către cumpărător. În urma livrării
produselor, a mărfurilor şi a prestării de servicii efectuate în baza contractelor comerciale
semnate cu clienţii, furnizorul (antreprenorul) întocmeşte şi prezintă spre plată debitorului
factura fiscală.
Creanţele curente se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.
Evidenţa analitică a creanţelor comerciale curente se ţine pe fiecare debitor, pe termene
de formare şi de achitare a acestora.
Pentru evidenţa sintetică a creanţelor comerciale curente se utilizează contul
221,,Creanţe comerciale". În debitul contului se reflectă înregistrarea creanţei
cumpărătorilor şi clienţilor la valoarea de livrare a produselor şi mărfurilor vândute, precum
şi a serviciilor prestate, inclusiv TVA şi diferenţele favorabile de curs valutar aferente
creanţelor în valută străină la finele perioadei de gestiune.
În creditul contului 221 se reflectă:
- încasarea creanţelor curente.
- trecerea în cont a avansurilor primite anterior în contul stingerii creanţelor comerciale
- valoarea mărfurilor vândute, returnate de către cumpărători
- stingerea creanţelor pe seama datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori
- trecerea creanţelor compromise la cheltuieli
- anularea creanţelor comerciale compromise pe seama provizioanelor privind creanţele
compromise
- diferenţele de curs valutar nefavorabile aferente creanţelor în valută străină la finele
perioadei de gestiune.
Soldul este debitor şi reflectă valoarea creanţele comerciale curente la finele perioadei
de gestiune.
Înregistrarea creanţelor comerciale în momentul livrării mărfurilor, al prestării serviciilor
se reflectă prin formula contabilă:
Dt 221 – la valoarea de vânzare a mărfurilor livrate, inclusiv TVA
Ct 611 – la valoarea de vânzare a mărfurilor fără TVA
Ct 534 – la suma TVA aferentă mărfurilor livrate (serviciilor prestate)
Stingerea creanţelor comerciale de către debitori se reflectă prin: Dt 242, 243 Ct 221.
Stingerea creanţelor are loc nu doar prin încasarea ulterioară acestora, dar şi pe seama
avansurilor primite. La suma avansului primit de la cumpărător se întocmeşte formula
contabilă: Dt 241, 242, 243 Ct 523. Stingerea creanţei pe seama avansului primit se
reflectă întocmindu-se formula contabilă: Dt 523 Ct 221. În cazul în care entitatea
primeşte avans de la cumpărător, ea trebuie să calculeze TVA de la suma avansului primit:
Dt 225 Ct 534. Ulterior, după înregistrarea creanţei comerciale, suma TVA aferentă
avansului primit se trece în cont, întocmindu-se formula contabilă inversă: Dt 534 Ct 225.
Diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută străină se reflectă prin
formula contabilă: Dt 221 Ct 622.
Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor comerciale se contabilizează
cu ajutorul formulei contabile: Dt 722 Ct 221.
Respectarea principiului prudenţei necesită formarea la întreprindere a provizioanelor
pentru creanţe dubioase. În astfel de cazuri se utilizează contul de pasiv 222 “Corecţii
privind creanţele compromise” destinat generalizării informaţiei privind existenţa, formarea
şi utilizarea provizioanelor privind creanţele compromise aferente operaţiilor comerciale. În
creditul acestui cont se reflectă constituirea provizioanelor privind creanţele compromise la
sumele prognozate în baza calculelor şi analizei respective, iar în debit - utilizarea
provizioanelor la casarea sumelor creanţelor compromise. Soldul contului este creditor şi
reprezintă suma provizioanelor neutilizată la finele perioadei de gestiune.
Creanţele se consideră dubioase (compromise) în următoarele situaţii:
- la expirarea termenelor de achitare şi a celor de reclamare a creanţelor
- cînd creanţa nu este asigurată cu gaj corespunzător şi nu poate fi realmente recuperată
- la declararea insolvabilităţii debitorului care nu are succesor de drepturi
- cînd persoana fizică debitoare a decedat şi nu există nici o persoană care ar putea să-i
onoreze obligaţiile prin lege
- cînd persoana fizică debitoare a dispărut şi nu este găsită pe parcursul termenului de
prescripţie stabilit de legislaţia civilă
- cînd instanţa de judecată a emis o decizie, potrivit căreia perceperea datoriei (încasarea
creanţei) nu este posibilă.
La formarea provizioanelor aferente creanţelor compromise se reflectă:Dt 712 Ct 222.
Decontarea creanţelor compromise se efectuează pe fiecare debitor în parte pe seama
provizioanelor: Dt 222 Ct 221.
Creanţele decontate pot fi restabilite în situaţia în care debitorii recunoscuţi anterior ca
insolvabili sunt dispuşi să le achite şi se întocmeşte formula contabilă: Dt 221 Ct 222.
Avansurile acordate reprezintă plăţile efectuate în contul procurării ulterioare a
bunurilor, serviciilor, lucrărilor şi se contabilizează ca majorare a creanţelor curente şi
diminuare a numerarului. În cadrul avansurilor acordate pe termen lung şi scurt se
evidenţiază avansurile acordate pentru imobilizări necorporale şi corporale şi
pentru stocuri care se prezintă în situaţiile financiare, respectiv, în componenţa activelor
imobilizate şi circulante indiferent de termenul de achitare a avansurilor.
Pentru evidenţa sintetică a decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii privind avansurile
acordate curente este destinat contul de activ 224 “Avansuri acordate curente”. În debitul
acestui cont se reflectă recunoaşterea creanţei cu privire la avansul acordat în contul livrării
imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale, stocurilor, al executării lucrărilor, al
prestării serviciilor, etc. În creditul contului 224 se reflectă: trecerea în cont a sumelor
avansurilor acordate anterior pentru achitarea datoriilor comerciale, trecerea la cheltuielile
perioadei a avansurilor anterior acordate, nereclamate, etc. Soldul este debitor şi reflectă
avansurile acordate curente la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a avansurilor acordate se ţine pe fiecare furnizor şi antreprenor.
Acordarea avansului curent furnizorilor şi antreprenorilor în contul achiziţiei de active/
beneficierii de servicii se reflectă prin formula contabilă:
Dt 2241, 2242, 2243, 2244 Ct 241, 242, 243
Decontarea avansului pentru achitarea datoriilor se reflectă prin: Dt 521, 522, 544 Ct 224
Restituirea avansului în cazul în care livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor nu a avut
loc se reflectă prin formula contabilă: Dt 241, 242, 243 Ct 2241, 2242, 2243
Trecerea la cheltuielile perioadei a avansurilor nereclamate cu termenul de prescripţie
expirat se reflectă prin formula contabilă: Dt 714 Ct 224.
 -3-
Contabilitatea creanţelor bugetului
Decontările cu bugetul au particularităţi datorită reglementării normative specifice a
modului de determinare şi de achitare a creanţelor şi datoriilor faţă de bugetul de stat.
Raporturile entităţii cu bugetul au un caracter multiplu şi divers, de aceea decontările cu
bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile şi creanţele.
Creanţele bugetului sunt generate de raporturile entităţii cu bugetul şi reprezintă diferenţa
dintre sumele impozitelor şi taxelor datorate bugetului şi cele efectiv plătite. Creanţele
bugetului se formează din:
• impozit pe venit achitat în avans în decursul anului, plătit în plus;
• TVA de recuperat, TVA pentru trecerea în cont, TVA aferent avansurilor primite;
• alte impozite şi taxe achitate în avans sau plătite în plus.
Sumele calculate şi achitate ale creanţelor bugetului se înregistrează în contabilitate în
baza documentelor primare: calcule şi note contabile, facturi fiscale, ordine de plată, ordine
şi decizii ale unităţilor economice sau organelor de stat etc.
Evidenţa analitică a creanţelor bugetului se ţine pe feluri de impozite şi plăţi, pe termene
de recuperare a acestora din buget.
Pentru generalizarea informaţiei cu privire la existenţa, înregistrarea şi stingerea
creanţelor bugetului aferente diverselor impozite şi taxe, precum şi privind sancţiunile
economice, cuvenite întreprinderii din buget în conformitate cu legislaţia fiscală, este
destinat contul de activ 225 ,,Creanţe ale bugetului". În debitul acestui cont se înregistrează
avansurile vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA),
sumele plătite în plus la buget, precum şi diferenţele dintre sumele TVA plătită şi primită, iar
în credit - sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor bugetului realizate în perioadele
de gestiune curente sau ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate din buget. Soldul
acestui cont este debitor şi reprezintă creanţele bugetului faţă de entitate la finele perioadei
de gestiune.
În cadrul contului 225 pot fi deschise subconturi pentru evidenţa creanţelor bugetului
pe tipuri de impozite şi situaţii de apariţie a creanţelor specificate.
Contabilitatea creanţelor privind impozitul pe venit
Suma impozitului pe venit datorat bugetului se calculează la finele anului de gestiune
de către contribuabil, însă achitarea acestuia se efectuează în cursul anului de gestiune, care
poate fi plătit direct, în rate trimestriale şi/sau indirect - prin reţineri la sursa de plată.
Conform art.84 din Codul fiscal, agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu
de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4
din:
a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform prezentului titlu, pentru
anul respectiv; sau
b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent.
Virarea la buget a plăţilor în rate a impozitului pe venit în cursul perioadei de gestiune se
reflectă în felul următor: Dt 225 Ct 24l, 242.
Impozitul pe venit reţinut la plata dividendelor pe parcursul anului fiscal acţionarilor săi
la cota impozitului pe venit în anul reţinerii se reflectă: Dt 225 Ct 534 şi Dt 534 Ct 242
La sfîrşitul anului suma impozitului pe venit trecută în cont se reflectă prin reducerea
datoriei curente privind impozitul pe venit: Dt 534 Ct 225.
Dacă suma impozitului pe venit achitată în decursul anului de gestiune depăşeşte suma
calculată la sfîrşitul anului de gestiune, diferenţa se înregistrează în debitul contului 225.
 Contabilitatea creanţelor privind taxa pe valoarea adăugată
Creanţa bugetului cu privire la TVA apare în situaţia în care suma TVA aferentă
procurărilor depăşeşte suma TVA aferentă vînzărilor în perioada fiscală (o lună).
Dacă suma TVA achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor
materiale, serviciilor depăşeşte suma TVA primită sau ce urmează să fie primită de la
consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate, diferenţa se raportează în următoarea
perioadă fiscală sau se restituie în modul stabilit de către Guvern.
Sumele primite în avans contra livrărilor impozabile ulterioare condiţionează apariţia
obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată aferentă
avansurilor primite se determină utilizînd cota de 16,67% de la suma avansului primit şi se
reflectă ca creanţă a bugetului pînă la data efectivă a livrărilor impozabile.
Dacă, potrivit Declaraţiei privind TVA, suma TVA de la totalul procurărilor este mai
mare ca suma TVA de la totalul livrărilor, diferenţa formată constituie creanţă a bugetului şi
se reflectă prin formula contabilă: Dt 225 Ct 534. Trecerea în cont a sumei TVA la
începutul perioadei următoare de gestiune se contabilizează: Dt 534 Ct 225.
În situaţia în care suma TVA se restituie entităţii, la înscrierea mijloacelor băneşti în
contul curent al acesteia se întocmeşte formula contabilă: Dt 242 Ct 225.

-4-
Contabilitatea creanţelor personalului
Creanţele personalului reprezintă sumele datorate entităţii de către angajaţi şi sunt
generate de următoarele operaţii:
• avansurile acordate în contul salariului; avansuri acordate titularilor de avans;
• procurarea de către angajaţi a mărfurilor cu achitarea în rate;
• recuperarea daunelor materiale de la persoanele culpabile;
• alte operaţiuni, cum ar fi: plata pensiilor alimentare şi alte titluri executorii, plata
serviciilor comunale şi a altor plăţi similare.
Creanţele personalului se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente
primare: dispoziţia de plată, ordinul conducătorului privind recuperarea daunelor materiale,
documentele cu titlu executoriu, contracte de procurare a mărfurilor cu achitarea în rate,
contracte de împrumut şi alte angajamente de plată.
Evidenţa analitică a creanţelor personalului se ţine pe fiecare debitor, pe tipuri de
creanţe, pe termene de apariţie şi de achitare a acestora.
Pentru evidenţa sintetică a creanţelor personalului se utilizează contul de activ 226
,,Creanţe ale personalului". Acesta este destinat generalizării informaţiei privind existenţa,
formarea şi achitarea creanţelor nominalizate. În debitul contului 226 se reflectă înregistrarea
creanţelor personalului faţă de entitate, iar în credit - încasarea acestora. Soldul contului este
debitor şi reflectă creanţele personalului faţă de entitate la finele perioadei de gestiune.
Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans
Titulari de avans sunt angajaţii entităţii care primesc avans spre decontare pentru
acoperirea cheltuielilor de deplasare a acestora în interes de serviciu şi a cheltuielilor
aferente procurării unor active.
Deplasarea în interes de serviciu este o detaşare a angajatului în vederea executării în
altă localitate a unor anumite lucrări (servicii) legate nemijlocit de activitatea întreprinderii.
Detaşarea angajatului se efectuează conform dispoziţiei conducătorului întreprinderii şi se
perfectează prin eliberarea legitimaţiei de deplasare.
Compensarea cheltuielilor de deplasare se efectuează pentru zilele aflării efective în
deplasare, conform legitimaţiei de deplasare şi documentelor de călătorie prezentate, în
limitele termenului pentru care angajatul a fost detaşat. Acestora li se păstrează locul de
muncă, funcţia şi salariul mediu pentru timpul deplasării, inclusiv pentru timpul aflării în
drum.
Cheltuielile de deplasare recuperate de întreprindere angajaţilor detaşaţi cuprind:
• cheltuielile de transport (costul biletelor de călătorie);
• diurnele (în conformitate cu normele zilnice stabilite);
• cheltuielile de cazare (în limita normelor stabilite).
În baza documentelor justificative prezentate, angajaţilor detaşaţi li se achită cheltuielile de
transport tur-retur (cu transportul aerian, feroviar, pe apă, transportul auto public, cu excepţia
taximetrelor) la tarifele clasei economice. În cazul neprezentării documentelor de călătorie
cheltuielile pentru transport pe teritoriul RM se recuperează conform tarifului minim.
Angajatul detaşat poate folosi pentru deplasare transportul de serviciu. În astfel de cazuri i
se compensează cheltuielile pentru combustibil şi lubrifianţi, în conformitate cu ruta şi
kilometrajul aprobate de conducătorul întreprinderii. În acest caz este obligatorie prezentarea
documentelor (chitanţe, cecuri, iar pe teritoriul RM şi a facturilor fiscale) eliberate de staţiile
de alimentare cu combustibil care confirmă cheltuielile respective.
Întreprinderea achită angajaţilor detaşaţi diurnele, conform normelor stabilite în
Regulament, care sunt diferenţiate pe categorii (I şi II), în funcţie de posturile deţinute de
persoanele detaşate, de scopul şi caracterul deplasării. Angajaţii întreprinderilor se
încadrează în categoria I, deplasările acestora avînd drept scop schimbul de experienţă,
specializarea, stagierea şi instruirea, elaborarea de lucrări sau documente, încheierea sau
semnarea contractelor etc. Categoria II vizează personalul detaşat pentru efectuarea vizitelor
oficiale la invitaţia organelor guvernamentale ale altor state, participarea la adunările
generale şi speciale ale organizaţiilor internaţionale, îndeplinirea misiunilor diplomatice etc.
La detasarea angajatului pe teritoriul RM lui i se eliberează un avans în lei, iar în cazul
detaşării peste hotare - în valuta ţării respective sau, prin acordul dintre administraţia
întreprinderii şi angajatul detaşat, în altă valută convenabilă pentru ambele părţi.
În cadrul entităţii evidenţa mijloacelor băneşti eliberate spre decontare pentru deplasări
se ţine în lei cu aplicarea, după caz, a cursului de schimb valutar stabilit de B.N.M. la data
eliberării avansului. În termen de 5 zile de la revenirea din deplasare angajatul detaşat
prezintă raportul (decontul de avans) privind cheltuielile suportate şi restituie soldul
neutilizat al avansului. Dacă sumele neutilizate ale avansului nu se restituie în termenul
stabilit, ele se reţin din salariul angajatului. Neprezentarea raportului privind sumele primite
anterior spre decontare exclude posibilitatea eliberării a unui nou avans în aceste scopuri
angajatului respectiv.
Decontul de avans se întocmeşte în valuta în care a fost eliberat avansul. Totodată în
el se indică cheltuielile suportate în valută străină cu recalcularea acestora în valuta în care a
fost eliberat avansul. Recalcularea se efectuează la cursul de schimb valutar indicat în
documentele eliberate de casele de schimb şi prezentate de angajatul detaşat. Dacă astfel de
documente nu sunt prezentate, recalcularea se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit
de B.N.M. la data eliberării avansului.
Soldul avansului neutilizat sau nejustificat prin documentele necesare se restituie de
către angajatul detaşat în valuta în care a fost eliberat avansul sau, prin acordul între
administraţia întreprinderii şi angajatul detaşat - în lei, la cursul de schimb stabilit de B.N.M.
la data restituirii avansului.
Dacă angajatului detaşat nu i s-a eliberat avans, recuperarea cheltuielilor de deplasare
se face în lei. La sumele cheltuielilor suportate în valută străină pentru recalculare se aplică
cursul de schimb valutar, conform documentelor eliberate de casele de schimb şi prezentate
de către angajatul detaşat. Dacă astfel de documente nu sunt prezentate, recalcularea se
efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de B.N.M. la data care precedă detaşarea.
Diferenţele de curs valutar rezultate din aplicarea diferitelor cursuri de schimb
(stabilite de B.N.M. şi casele de schimb valutar) se includ în componenţa cheltuielilor sau
veniturilor întreprinderii care suportă şi cheltuielile pentru procurarea valutei străine.
Necesitatea cheltuielilor suportate de către angajatul detaşat şi reflectate în decontul de
avans se confirmă de către conducătorul subdiviziunii structurale a întreprinderii, în funcţie
de destinaţia deplasării. După verificarea de către contabil, decontul de avans se aprobă de
conducătorul întreprinderii şi se acceptă spre contabilizare.
Evidenţa decontărilor cu titularii de avans se efectuează prin utilizarea:
a) contului de activ 226, subcontul 226.1,,Creanţe ale titularilor de avans" - pentru
contabilizarea creanţelor privind avansurile acordate spre decontare;
b) contului de pasiv 532, subcontul 532.1 ,,Datorii faţă de titularii de avans" - pentru
contabilizarea datoriilor faţă de titularii de avans în cazul în care aceştia efectuează cheltuieli
fără a primi avansuri de la întreprindere;
La contabilizarea decontărilor cu titularii de avans prin utilizarea contului de activ 226,
subcontul 226.1 "Creanţe ale titularilor de avans" se întocmesc următoarele f. c.:
a) la eliberarea avansului spre decontare: Dt 226.1 Ct 241, 242, 243,
b) la trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularii de avans (în baza
decontului de avans):
- la valoarea fără TVA a activelor achiziţionate (inclusiv consumurile de
aprovizionare): Dt 111, 112, 121, 123, 211, 213, 217 Ct 521
- la valoarea fără TVA a serviciilor achitate prin intermediul titularului de avans:
Dt 712, 713, 821 Ct 521
- la suma TVA trecută în cont: Dt 534 Ct 521
- la stingerea creanţei titularului de avans în baza facturilor acceptate:Dt 521 Ct 226
- la suma cheltuielilor de deplasare efectuate în scopuri gospodăreşti şi generale de
producţie: Dt 712, 713, 821 Ct 226.1;
În cazul în care suma cheltuielilor efective confirmate depăşeşte suma avansului
eliberat spre decontare, diferenţa respectivă se recuperează tilularului de avans. Această
operaţiune se reflectă prin formula contabilă: Dt 532.1 Ct 241.
Dacă titularul de avans nu a folosit toată suma avansului acordat sau a efectuat
cheltuieli din contul avansului, dar care nu sunt confirmate în modul stabilit, la suma
respectivă se întocmesc formulele contabile:
- la suma restituită a avansului: Dt 241 Ct 226.1;
- la suma reţinută din salariul calculat titularului de avans: Dt 531 Ct 226.1.

Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale

Creanţele privind recuperarea daunei materiale apar în cazurile în care entităţii i-au
fost cauzate anumite prejudicii, cum ar fi lipsurile de bunuri materiale din vina gestionarilor
constatate cu ocazia inventarierii, rebuturile în producţie etc. Suma prejudiciului material
calculat la valoarea de piaţă a bunului material respectiv se reflectă ca venit în perioada de
gestiune în care ea a fost recunoscută de vinovaţi sau adjudecată de organele judiciare. Ca
urmare, creanţele privind recuperarea prejudiciului material se reflectă prin:
Dt 226, subcontul 2262 ,,Creanţe privind recuperarea prejudiciului material”
 Ct 612 la suma prejudiciului material care urmează a fi recuperat în perioada de
gestiune curentă
Ct 535 - la suma daunei care urmează a fi recuperată în perioada de gestiune ulterioară,
dacă aceasta nu este mai mare de un an
Ct 424 - la suma daunei care urmează a fi recuperată în perioada de gestiune ulterioară,
dacă aceasta este mai mare de un an
Ct 534 - la suma TVA aferentă sumei totale a prejudiciului material care urmează a fi
recuperată de gestionari.
Recuperarea prejudiciului material cauzat întreprinderii se reflectă astfel:
• la vărsarea numerarului: Dt 241 Ct 226;
• la reţinerea din salariile calculate: Dt 531 Ct 226.

-5-
Creanţele privind veniturile calculate reprezintă sume datorate întreprinderii aferente
veniturilor din dobânzi, redevenţe, dividende, leasing şi alte operaţiuni.
Recunoaşterea creanţelor privind veniturile calculate este fundamentată pe principiul
contabilităţii de angajamente, care stipulează că elementele contabile trebuie să fie
recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii mijloacelor
băneşti sau compensării în altă formă. Astfel, creanţele privind veniturile calculate sunt
recunoscute şi reflectate în contabilitate în aceeaşi perioadă în care au fost constatate
veniturile corespunzătoare.
Creanţele privind veniturile calculate sunt recunoscute şi contabilizate în baza
contractelor de locaţie curentă, a contractelor de împrumut, a contractelor de depozit, a
notelor de contabilitate, a deciziilor privind plata dividendelor, etc.
Evidenţa analitică a creanţelor privind veniturile calculate se ţine pe tipuri de venituri
înregistrate, pe debitori şi perioade de încasare a acestor creanţe.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi stingerea creanţelor
curente privind veniturile calculate este destinat contul de activ 231 ,,Creanţe privind
veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii". În debitul acestui cont se
reflectă înregistrarea creanţelor privind veniturile calculate, iar în credit achitarea acestora.
Soldul este debitor şi reprezintă suma creanţelor pe termen scurt aferente veniturilor
calculate la finele perioadei de gestiune.
Recunoaşterea creanţei privind serviciile de locaţie curentă prestate se reflectă prin
formula contabilă: Dt 231 Ct 612
Înregistrarea sumei TVA aferentă serviciilor de locaţie curentă: Dt 231 Ct 534
Constatarea creanţei privind dobînzile calculate: Dt 231 Ct 622
La suma numerarului încasat în vederea stingerii creanţei: Dt 241 Ct 231
La sumele înscrise în conturile curente ale creditorului transferate de debitori pentru
achitarea creanţelor: Dt 242, 243 Ct 231
La compensarea creanţelor cu datorii reciproce faţă de debitorii respectivi se reflectă
prin formula contabilă: Dt 521, 522, 544 Ct 231

Contabilitatea creanţelor privind asigurările şi a altor creanţe curente

Creanţele privind asigurările apar în urma efectuării unor plăţi către Casa Naţională de
Asigurări Sociale (C.N.A.S.) și Compania Națională de Asigurări de Medicină (CNAM) ce
depăşesc datoriile entităţii cu privire la asigurarea socială şi medicală calculate.
Evidenţa analitică a acestor creanţe se ţine pe feluri de creanţe, pe perioade de încasare,
etc.
Pentru generalizarea existenţei şi mişcării creanţelor privind asigurările este destinat
contul de activ 233 ,,Creanţe curente privind asigurările". În debitul acestui cont se reflectă
înregistrarea creanţelor privind asigurările, iar în credit - achitarea lor. Soldul este debitor şi
reprezintă suma creanţelor curente privind asigurările la finele perioadei de gestiune.
Creanţele organelor de asigurări sociale și medicale se constată la trecerea soldului
debitor al contului 533 în contul 233 şi se reflectă prin formula contabilă: Dt 233 Ct
533.
Aceste creanţe pot fi recuperate de la organele de asigurări sociale și medicale în contul
curent sau pot fi trecute în contul plăţilor perioadelor viitoare.

În cadrul grupului altor creanţe curente se includ:

• creanţele privind ieșirea activelor imobilizate;
• creanţele privind ieșirea altor active circulante;
 creanțe privind subvențiile;
 creanțe privind reclamațiile înaintate și recunoscute;
• creanţe privind alte operaţiuni.
Creanţele privind recuperarea pierderilor ţin de despăgubirile înaintate companiilor de
asigurări ca urmare a producerii riscului asigurat, precum şi de recompensele înaintate
organelor de stat şi altor agenţi economici. Mărimea creanţelor specificate se determină în
modul prevăzut de legislaţie şi conform condiţiilor contractuale în baza deciziei luate de
companiile de asigurări sau alte unităţi economice.
Creanţele privind pretenţiile înaintate şi recunoscute ţin de reclamaţiile entităţii,
înaintate furnizorilor, antreprenorilor, cumpărătorilor şi clienţilor pentru încălcarea
condiţiilor stipulate în contractele semnate de comun acord cu aceştia şi alţi debitori.
Reclamaţiile prezentate includ suma daunei materiale provocate, suma veniturilor
ratate şi amenzilor sau penalităţilor, care pot fi stabilite sub forma unei sume fixe sau sub
formă de cote procentuale din valoarea datoriei. Reclamaţiile se prezintă împreună cu
documentele care justifică încălcarea condiţiilor contractuale şi mărimea daunei produse
(procese-verbale de recepţie a materialelor, mărfurilor, acte de constatare a lipsurilor,
rebuturilor, calităţii bunurilor, procese-verbale de inventariere, facturi, contracte etc.).
Reclamatul poate accepta total sau parţial suma reclamaţiei sau poate refuza satisfacerea
acesteia. Reclamaţiile prezentate se constată ca venituri în contabilitate şi în scopuri de
impozitare numai în cazul existenţei acordului în scris al persoanei vinovate privind
satisfacerea pretenţiilor sau a deciziei organelor judiciare privind recuperarea reclamaţiei.
Recunoaşterea altor creanţe curente se efectuează în baza extraselor din conturile
curente ale entităţii, contractelor comerciale şi de asigurare, facturilor, notelor de
contabilitate, proceselor-verbale, hotărîrilor organelor judiciare etc.
Evidenţa analitică a acestor creanţe se ţine pe feluri de creanţe, tipuri, pe reclamaţii, pe
debitori, pe bănci comerciale şi pe perioade de încasare.
Pentru generalizarea existenţei şi mişcării acestor creanţe este destinat contul de activ
234 ,,Alte creanţe curente". În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea altor creanţe
curente, iar în credit - achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă suma altor creanţe
curente la finele perioadei de gestiune.
Reflectarea sumei despăgubirii destinată încasării de la companiile de asigurări, alţi
agenţi economici sau instituţii publice privind pierderile rezultate:
 - din situaţii excepţionale: Dt 234 Ct 623;
- în urma altor operaţiuni şi evenimente economice: Dt 234 Ct 612.
La momentul acceptării în scris a reclamaţiei de către debitor sau adoptării deciziei
organelor judiciare cu privire la recuperarea reclamaţiei se înregistrează: Dt 234 Ct 612.
Creanţele aferente vânzărilor activelor imobilizate se reflectă prin formulele contabile:
Dt 234 - la preţul de vânzare, inclusiv TVA
Ct 621 - la valoarea de vânzare (fără TVA)
Ct 534 - la suma TVA aferentă livrărilor de active imobilizate.
Încasarea creanţelor: Dt 241, 242, 243 Ct 234.
Creanţele aferente vânzărilor altor active circulante se reflectă prin formulele contabile:
Dt 234 - la preţul de vânzare, inclusiv TVA
Ct 612 - la valoarea de vânzare (fără TVA)
Ct 534 - la suma TVA aferentă livrărilor.
Încasarea creanţelor: Dt 241, 242, 243 Ct 234.

Creanţele privind decontările cu alţi debitori pot fi trecute în cont pe seama datoriilor faţă
de aceiaşi debitori la efectuarea decontărilor prin compensarea cererilor reciproce,
întocmindu-se formula contabilă: Dt 521, 542, 544 Ct 234.
Dacă creanţele analizate sunt considerate compromise ca urmare a expirării termenului
de prescripţie sau falimentului debitorului, acestea se trec la pierderi: Dt 714 Ct 234.
La sfîrşitul anului de gestiune la trecerea creanţelor pe termen lung spre achitare în anul
curent în categoria creanţelor pe termen scurt se întocmeşte: Dt 221, 234 Ct 161;
Dt 223 Ct 162
Operaţiunile privind decontările cu alţi debitori se reflectă în registrul pentru contul 234
elaborat de fiecare entitate de sine stătător şi structurat pe clienţi.