1. Structura.

Principiile de contabilizare si evaluarea operatiilor cu tertii

2. Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale
3. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii si clienti in conditiile utilizarii efectelor de comert
4. Contabilitatea datoriilor si creantelor fata de personal, asigurarea sociala si protectia sociala
5. Contabilitatea datoriilor si creantelor cu bugetul statului si alte organisme publice
6. Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii
7. Contabilitatea operatiilor de regularizare
8. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creantelor.

1. Relatiile cu tertii se concretizeaza in datorii si in creante.

Datoriile sunt resurse externe de finantare puse la dispozitia intreprinderii fie de o institutie de
credit, (datorii financiare) , fie de un furnizor ( datorii comerciale), fie de alti terti (datorii fiscale, sociale,
etc.)
Creantele sunt drepturi care permit titularului acestora (creditorul) sa pretinda unei alte
persoane (debitorul) executia unei obligatii constand in remiterea unei sume de bani, a unui bun sau
realizarea unui serviciu.
Totalitatea operatiunilor cu tertii este influentata de principiile contabile general admise, doua
dintre ele fiind mai puternic legate de acest domeniu :
-principiul independentei exercitiului - care presupune atasarea exercitiilor financiare
corespunzatoare. Aceasta inseamna ca trebuie inregistrate (creante si datorii) in momentul in care apar
indiferent de data lichidarii financiare (incasare sau plata).
-principiul prudentei - care implica luarea in considerare a tuturor riscurilor si pierderilor
intervenite in cursul exercitiului, scaderea valorii creantelor sau cresterea valorii datoriilor.
Evaluarea urmeaza regulile generale cu urmatoarele precizari :
-valoarea contabila (e cunoscuta sub denumirea de valoare nominala a creantelor si datoriilor)
-valoarea de inventar (e cunoscuta sub denumirea de valoarea probabila de plata, respectiv de incasat)
-in cazul creantelor si angajamentelor exprimate in devize in afara provizioanelor pentru deprecieri, pot
fi calculate si provizioane pentru pierderi din schimb valutar.

2. Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale

Acestea sunt rezultatul operatiilor de vanzare-cumparare si sunt generatoare de cheltuieli, respectiv

venituri. Legatura dintre cei doi parteneri -client-furnizor - este consemnata in factura comerciala de
vanzare, respectiv de cumparare. Pentru contabilizarea datoriilor comerciale se utilizeaza conturile din
grupa 40, cu exceptia lui 409 sunt de pasiv si evidentiaza in creditul lor obligatia de plata, iar in debit
diminuarea sau lichidarea obligatiilor.
Contul 409 - creantele constituite fata de furnizor pentru avansurile acordate, care se retin din
obligatia efectiva consemnata in creditul lui 401.Pentru contabilizarea operatiilor cu clientii se utilizeaza
conturile din grupa 41, cu exceptia contului 419-clienti-creditori toate sunt de activ. In debit reflecta
cerante, drepturi de incasat; in credit reflecta lichidarea, diminuarea ca urmare a incasarii.
Contul 419 - reflecta in creditul sau avnsurile incasate de la clienti, iar in debit retinerea acestora din
creantele constituite.
Sunt cunoscute mai multe tipuri de operatii contabile:
1). Vanzari-cumparari cu factura simpla;
2). Vanzari-cumparari cu facturi cu reducere de pret;
3). Reduceri de pret consemnate in facturi separate intocmite ulterior;
4). Vanzari-cumparari pentru care nu s-au intocmit facturi;
5). Vanzari-cumparari pentru care s-au intocmit facturi, dar nu s-au livrat bunurile.

C. Contabilitatea decontarii cu furnizorii si clientii in conditiile utilizarii efectelor de comert.

Efectele de comert sunt instrumente de plata si credit prin care se reglementeaza achitarea unor
creante provenite din operatii comerciale. Achitarea poate fi facuta la vedere sau la termen in beneficiul
persoanei care detine efecte de comert acceptate. Sub aspect patrimonial efectele de comert sunt
creante transmisibile, adica pot trece din proprietatea unei persoane in proprietatea alteia prin cedare.
Ca structura efectele de comert cuprind trata, biletul la ordin si cecul.
Cambia este un inscris prin care creditorul (tragator) da ordin unei alte persoane (tras) sa plateasca
o suma determinata la vedere sau la termen intr-un anumit loc unei terte persoane (beneficiar).
Beneficiarul efectului de comert poate fi chiar tragatorul sau un creditor al acestuia. Cambia
indeplineste 3 functii principale:
-functia de instrument de incasare care se manifesta la initiativa tragatorului sau beneficiarului si consta
in remiterea cambiei spre incasare la banca.
-functia de instrument de credit care consta in transformarea creantelor in lichiditati inaintea
termenului de plata (scontarea cambiei).
-functia de instrument de plata - se manifesta in situatia in care tragatorul sau beneficiarul utilizeaza
cambia ca mijloc de decontare (mijloc de plata) catre un creditor al sau. Operatia este cunoscuta si sub
denumirea de andosare.
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana (debitor) se angajeaza sa plateasca la o
anumita data o suma unei alte persoane (beneficiar).
Cecul este dispozitia data unei banci de a plati unui beneficiar o suma de bani.
Conturi utilizate:
413”Efecte de primit” in care se evidentiaza creanta obisnuita care devine creanta transmisibila.
5113”Efecte de incasat”, 5114”Efecte remise prin scontare” - conturi care tin evidenta relatiilor cu
bancile comerciale pentru decontarea efectelor de comert.
627, 667- in care se contabilizeaza comisioanele bancare calculate de banci la decontarea efectelor de
comert, respectiv sconturile calculate cu ocazia scontarii efectelor de comert.

Constituirea si decontarea normala la vedere sau la termen a aprovizionarii cu efecte de comert

O societate vinde produse la pretul de 100 lei, TVA 22%. Odata cu factura si celelalte documente se
trimite clientului cambia pentru acceptare. Dupa acceptare combia revine la furnizor si se evidentiaza de
acum ca o creanta transmisibila.
1. 411 = % 122
701 100
4427 22 evidentierea cambiei
2. 413 = 411 122
3.depunerea cambiei spre incasare
5113 = 413 122
4.incasarea cambiei la valoarea nominala minus comisionul bancar
627 = 5113 10 lei comision bancar
5121 = 5113 102 (suma neta incasata)
Operatii de scontare a cambiilor
Scontarea intervine cand cambia este cu plata la termen, iar beneficiarul ei avand nevoie de lichiditati
vinde unei banci inainte de termen efectul de comert. Banca achita contravaloarea efectului de comert,
retinand din el comisionul si scontul calculat (dobanda pe perioada de la plata efectului de comert pana
la scadenta).
Operatia de scontare are caracter de creditare de catre banca. Banca urmeaza ca la termenul
scadent sa incaseze valoarea nominala a efectului de comert de la tras. In cazul in care acesta (trasul) nu
are capacitate de plata, banca se indreapta impotriva vanzatorului efectului de comert, incasand de la el
valoarea nominala.

Reinnoirea efectelor de comert

In decontarea efectelor de comert pot surveni anumite incidente generate de dificultatile financiare ale
trasului, care poate solicita fie decalarea scadentei efectului existent, fie anularea efectului deja creat si
inlocuirea lui cu un efect cu o scadenta mai indepartata.
In primul caz trasul va plati dobanzi de intarziere
In cazul 2, tragatorul anuleaza efectul de comert, emite un efect de comert nou cu o scadenta mai
indelungata a carui valoare nominala se majoreaza cu dobanzile de intarziere si cheltuieli de innoire:
cheltuieli fiscale (timbre fiscale), cheltuieli postale (timbre postale).
Operatii privind efectele de comert neplatite
In situatia in care trasul la scadenta sau la prezentarea efectului de comert nu are posibilitati de plata,
tragatorul (beneficiarul) intocmeste un protest (actioneaza in judecata trasul). Tragatorul va trece in
seama trasului valoarea nominala a efectului de comert si cheltuieli efectuate cu intocmirea protestului.
Concomitent, tragatorul, in virtutea principiului prudentei constituie un provizion pentru deprecierea
creantei (provizionul se constituie pentru valoarea nominala mai putin TVA) in functie de gradul estimat
de recuperare a creantei, grad exprimat in procente.

Operatii privind contributiile la asigurarile sociale

1.Contributiile la asigurarile sociale sunt suportate de catre intreprindere si sunt calculate pe baza unor
procente legale din veniturile brute. Contabilizarea se face la sfarsitul lunii odata cu inregistrarea statului
de plata.
In cursul lunii societate poate efectua plati in contul asigurarilor sociale, reprezentand ajutorul pentru
personal (ex. concedii medicale)
2.Contributia societatii la fondul de somaj (5%) se varsa in intregime la BAS
3.Contributia societatii la fondul de sanatate (7%)

Contabilitatea impozitului pe profit

Baza legala ordonanta 70/94, modificata in decembrie ’99
Contribuabilii sunt persoane juridice romane sau straine pentru venituri realizate in tara si
strainatate, persoanele juridice si fizice pentru activitatea desfasurata in asociere. Sunt exceptati de la
plata impozitului: trezoraria statului, institutiile publice, organizatiile de invalizi.
Cote de impozitare: 25% cu unele exceptii: BNR=80% din profitul persoanelor juridice care realizeaza
venituri din activitatea barurilor, cluburilor de noapte, persoane juridice straine.
Determinarea profitului impozitabil:
Pentru ca la noi exista un dezacord intre contabilitate si fiscalitate pentru impozitare primeaza regula
fiscala. Aceasta inseamna ca baza impozitarii nu sta numai profitul contabil, acesta este retrata;
extracontabil se adauga cheltuieli nedeductibile si se scad deducerile contabile. Intre cheltuielile
nedeductibile fiscal avem:
-amenzi si penalitati datorate catre autoritati
-cheltuieli de protocol, sponsorizare
-cheltuieli cu provizioanele constituite peste limitele legale.
Intre elementele reprezentative deducerii fiscale mentionam:
-dividendele primite de la o alta societate
-repartizari din profit pentru rezerve legale.
Calculul si varsarea impozitului
Calculul impozitului pe profit se face lunar pe baza calculelor cumulate de la inceputul anului, aplicandu-
se la profitul impozabil 25%. Varsarea impozitului se face trimestrial. Ca urmare a faptului ca impozitul
se calculeaza lunar pe baza de date cumulate, apare necesitatea de a se determina impozitul calculat
cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii curente minus impozitul cumulat pana la sfarsitul
lunii precedente.
In eventualitatea ca la finele anului societatea inregistreaza pierderi nu se calculeaza impozit,
pierderile urmand sa fie acoperite din profitul realizat in urmatorii 5 ani. Pierderea se contabilizeaza sau
se reporteaza In anii urmatori cand se recupereaza din profit

Contabilitatea cu TVA
Ordonanta 3/92, HG 519/97, ordonanta din decembrie ’99 care modifica ordonanta 3/92
Sfera de aplicare a TVA. Din acest punct de vedere distingem 2 situatii:
1.Operatii incluse in sfera TVA -; au ca efect transferul proprietatii bunurilor, serviciilor indiferent de
forma in care se realizeaza aceste transferuri (operatiile care au ca scop obtnerea de profit).
2.Operatii care nu intra in sfera TVA (operatii desfasurate de asociati, institutii publice, care nu au ca
scop obtinerea de profit).
Reguli si cote de impozitare
Regula o constituie destinatia produselor livrate. Bunurile si serviciile sunt supuse taxei in tara in care se
consuma, nu in cea in care se produc. Se supun TVA toate bunurile din tara si import destinate
beneficiarilor si nu se supun bunurile exportate.
Cotele de TVA sunt 2 in prezent: cota de 19% pentru toate bunurile, cota de 0% pentru bunurile
exportate. In cazul cotei de 19% societatea in cauza la cumpararea bunurilor platesc TVA (deductibila), la
vanzare incaseaza TVA (colectata) si realizeaza la sfarsitul lunii regularizarea cu BS pe baza contului de
TVA. Daca se aplica cota 0%, la aprovizionare se plateste TVA, iar la export nu se plateste.
Faptul generator -; momentul cand ia nastere obligatia agentilor economici de a plati TVA. Exigibilitatea
este momentul cand organul fiscal pretinde incasarea TVA. Ambele iau nastere in acest moment (la
livrarea bunurilor). Exigibilitatea poate precede faptul generator (ex. cand se intocmesc facturi fara sa se
livreze bunurile).
Baza de impozitare este reprezentata de pretul de vanzare al bunurilor, facand exceptie atunci cand TVA
este inclus in pretul bunului sau tarifului de serviciu.
Regimul deducerilor -; TVA calculat sau platit pentru bunurile achizitionate poate fi dedus integral
(atunci cand societatea efectueaza operatiuni scutite de TVA) sau partial.
-TVA dedus partial -; specific situatiilor in care societatea comerciala efectueaza si operatii scutite de
TVA. In acest caz societatea comerciala calculeaza prorata TVA raportand suma vanzarilor (reprezentand
operatii impozabile) la suma totala a vanzarilor. Prorata se aplica apoi la suma TVA deductibil aferent
bunurilor cumparate pentru nevoile firmei => TVA deductibila neta pentru aceste bunuri.
Totalul TVA deductibila neta = TVA deductibila neta pentru bunurile cumparate pentru nevoile firmei +
100% TVA deductibila pentru bunurile cumparate pentru exploatare.
Se mai calculeaza si TVA deductibila care devine nedeductiba scazand din TVA deductibila pentru
bunurile pentru nevoile firmei, TVA deductibila neta aferenta acestor bunuri.
Prorata TVA se calculeaza lunar sau anual. Anual se calculeaza pe baza datelor anului precedent,
urmand ca ea sa se aplice in tot cursul anului urmator. La finele anului urmator se calculeaza prorata
efectiva si daca diferenta fata de prorata utilizata in cursul anului este mai mare sau mai mica de 10% se
efectueaza regularizarea diferentei.
Prorata calculata lunar
Vanzari Decont lunar Cumparari
Nr crt Categorii de operatii Valoare fara TVA TVA colectata Nr crt Categorii de operatii Valoare fara TVA
TVA deductibila
1.Prorata TVA = (2165000 -;45000) / 2165000 = 97,92%
2.TVA deductibila neta = 248400 + (27000 * 97,92) = 274838
3.TVA deductibila care devine = 27000 -; 26438 = 562
-se inregistreaza TVA deductibila care devine nedeductibila
-in continuare operatiile se contabilizeaza similar situatiei precedente
Contabilitatea diferentelor de conversie si curs valutar
Diferente de conversie = diferente de curs valutar calculate pentru creantele si angajamentele in valuta
in sold la finele anului. Pot fi de conversie de activa pierderi latente care se calculeaza a.In cazul
creantelor externe ca diferenta intre suma in lei pentru cursul din 31 decembrie (mai mica) si suma in lei
pentru cursul de la data constituirii creantei (mai mare). b.In cazul angajamentelor externe ca diferenta
intre suma in lei din 31 decembrie (mai mare) si suma in lei corespunzatoare cursului de la data
constituirii angajamentului (mai mica).
In cazul castigurilor latente diferenta se calculeaza invers.
1.Contabilizarea diferentelor de curs valutar pentru valuta in sold in contul 765 sau 665 in totalitatea
lor se face nunai daca societatea nu are aport la capital in valuta.
2.Daca societatea are aport la capitalul social in valuta, iar soldul in valuta al contului 5124 este mai
mic decat aportul la capital in valuta, intreaga diferenta de curs se contabilizeaza pe seama rezervelor.
5124 = 1068 sau 1068 = 5124
3.Daca societatea are aport la capital in valuta, iar soldul contului 5124 este mai mare decat aportul la
capital in valuta, atunci diferenta de curs aferenta valutei corespunzatoare aportului de capital se
contabilizeaza in contul 1068 si restul diferentei de curs se contabilizeaza pe seama cheltuielilor sau
veniturilor financiare (665 sau 765).
 Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creantelor
Provizioanele pentru deprecierea creantelor se calculeaza la finele anului comparandu-se valoarea
probabila de incasat cu valoarea nominala. Daca valoarea probabila de incasat este mai mica, rezulta
depreciere pentru care se constituie provizioane. Provizioanele se constituie numai pentru creantele
inceret luandu-se ca baza de calcul valoarea probabila de incasat, exclusiv TVA. Operatiile sunt:
1.trecerea creantelor din categoria certe in incerte pentru intreaga valoare inclusiv TVA
416 = 411
2.Concomitent se constituie comisionul pentru depreciere 6814 = 491

Contabilitatea repartizarii profitului

Calculul si repartizarea profitului reprezinta o etapa premergatoare intocmirii bilantului.
Profitul se calculeaza la finele anului ca sold a contului 121 calculat dupa repartizarea cheltuielilor si a
veniturilor.
121 = cls.6 cls.7 = 121
Daca exista sold creditor => se realizeaza profit, iar daca exista sold debitor => pierdere
Profitul se repartizeaza pe urmatoarele destinatii:
-constituirea de rezerve
-acoperirea pierderilor din anii precedenti
-pentru constituirea fondului de participare la profit
-pentru constituirea unor surse proprii de finantare
-dividende de plata rpartizarea profitului pe aceste destinatii se face numai la sfarsitul anului in 2 etape:
1.Cand se intocmeste bilantul care se discuta la AGA ( adunarea generala a actionarilor) se face o
repartizare provizorie.
2.Are loc repartizarea definitiva dupa discutarea si aprobarea bilantului de catre AGA.
Presupunand ca la finele anului s-a calculat un profit de 23000 lei, iar repartizarea provizorie s-a facut
pentru suma de 8000:
-pentru fondul de participare la profit 3000
-pentru dividende 5000
129 = % 8000
112 3000
457 5000
Dupa discutarea bilantului profitul realizat se repartizeaza pe urmatoarele destinatii:
-pentru fondul de participare le profit 4000
-pentru dividende 7000
-profitul reportat 12000
Pe baza aprobarii AGA se repartizeaza din profit diferentele pe destinatiile stabilite:
129 = % 15000
112 1000 (4000 -; 3000)
457 2000 (7000 -; 5000_
107 12000
Se inchide contul 129
121 = 129 23000