UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

SPECIALIZAREA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI

AGROTURISM

IMAPA ID

ANUL II, SEM. I

REFERAT

Profesor coordonator:

Prof.dr. Petroman Ioan

Student:

Harbea Sergiu Adrian

 INGRIJIREA SI PROTECTIA
VANATULUI

INGRIJIREA SI PROTECTIA VANATULUI

Prin protectia si ingrijirea vanatului se inteleg masurile care se iau

in scopul pastrarii si inmultiri , anumitor specii de vanat pentru a ajunge la nivelul efectivelor
optime in conditiile imbunatatiri vigorii si a starii lui sanitare ,iar la speciile purtatoare de
trofee si a ridicarii calitatii lor, astfel ca de pe fiecare fond de vanatoare sa se poata extrage ,
anual o recolta maxima ,corespunzatoare capacitatii de hranire a fiecarui fond. In in acest
scop ,se iau masuri de aparare a anumitor specii de vanat si de imbunatatire a conditiilor lui de
viata,prin amenajarea corespunzatoare a fondurilor de vanatoare.Animalele salbatice , din
grupa carora fac parte speciile de vanat,pt a se dezvolta , au nevoie de liniste , adapost si hrana
,in . In etapa actuala mediul natural in care traiesc speciile de vanat este tot mai puternic
conturbat sau chiar modificat de mijloacele moderne de civilizatie,aceasta influentand negativ
posibilitatile de mentinere in teren a efectivelor existente. Zona Agricola ,schimbarile sunt
cele mai profunde, mediul de viata al speciilor de vanat mic modificandu-se radical. In locul
culturilor agricole foarte variate, numeroa-se adaposturi formate de maracinisuri ,care
constituiau refugii in perioada de iarna pentru adapostirea ,de exemplu a ienuparului sau a
portarnichii , au aparul monoculturile pe zeci si sute de hectare,iar in locul boschetelor de
maracinisuri au fost construite canale de irigatii. Mecanismele agricole si pesticidele produc
pierderi la speciile de vanat mic. In numeroasele zone in care speciile de vanat erau
netulburate unde isi gaseau refugiul mai ales in perioada inmultirii lor , au disparut fondurile
de vanatoare fiind tot mai mult brazdate de sosele moderne. Autovehiculele , care circula
permanent conturba linistea speciilor de vanat ,producand-I pierderi mai ales in timpul noptii.
Silvicultorii si vanatorii sunt cei care au datoria in primul rand inainte de a se gandi la modul
cum ce recolteaza vanatul , se ia masurile care se impun pentru pastrarea si inmultirea
speciilor care ii intereseaza din punct de vedere vanatoresc si economic. Numarul vanatorilor
au crescul mult ca si mijloacele tehnice de care ei dispun in scopul recoltarii vanatului : arme
moderne ,mijloace de deplasare rapide . Toate acestea defavorizeaza numai speciile de vanat
mai ales daca tinem seama si de faptul cca majoritatea vanatorilor sunt tentati mai mult sa
recolteze vanatul , vanatoarea fiind mult mai atractiva decat ocrotirea si ingrijirea lui, care
necesita eforturi si sacrificii materiale, fara o compensare imediata a lor.Existenta vanatului
este influentata de o serie de factori care actioneaza direct asupra lui periclitandu-I viata sau
favorizandu-I inmultirea si indirect prin schimbarea conditiilor obijnuite de trai in privinta
hraniri adaposturi si linistii. Omul , prin cunoasterea acestori factori are posibilitatea sa ia
masurile cele mai potrivite de ocrotire si de ingrijire a speciilor de vanat , inlaturand sau
micsorand efectul negative al unora din factorii sau favorizand actiunea celor care au effect
pozitiv asupra vanatului. Factorii care influenteaza asupra vanatului se pot grupa in douo
categorii , si anume: factori abiotici (sau fizici) si factori biotici,in care se include si factorul
antropic (sau omul),care pot actiona decisive asupra existentei anumitor speciii de vanat.
FACTORII BIOTICI

Existenta speciilor de vanat pana la disparitia totala a lor de pe un anuit teritoriu poate fi
determinate , direct sau indirect, prin efectele lor, de urmatorii factori biotici mai importanti:
factorul antropic(de o importanta deosebita),apoi vegetatia ,animalele,bolile,disproportia intre
sexe si consangvinitatea.

FACTORUL ANTROPIC

Omul influenteaza hotarator asupra speciilor de vanat , pozitiv sau negativ constient sau
uneori inconstient de modul cum actiunile lui pot determina insasi experienta unor specii de
vanat.Exemple de acest fel putem intalni peste tot: actiuni positive de ajutoare a vanatului ,din
partea silvicultorilor si vanatorilor,cand hranesc vanatul sau cand il salveaza de
calamitati(ouale din cuiburile periclitate de inundatii sau pui );de asemenea ,popularea unui
teren cu vanat ,combaterea daunatorilor , selectarea prin impuscare a exemplarelor bolnave
debile la speciile purtatoare de trofee extragerea celor de caliatate slaba precum si numeroase
actiuni.

FACTORII ABIOTICI

Marimea efectivelor , sporul natural inregistrat annual,precum si aria de raspandire a fiecarei

specii de vanat sant influentate de actiunea urmatorilor factori abiotici principali: relieful ,
solul,clima si apa.

1. PROTEJAREA SPECIILOR DE VANAT

Contnua si rapida dezvoltare a progresului si tehnici in etapa acluala si modifica profound

conditiile de existenta a vanatului . Din aceasta cauza , se impune aplicarea unor masuri
deosebite de protejare si de prevenire a pierderilor .Printre masurile cele mai eficiente se
mentioneaza reducerea numarului daunatorilor animali ai vanatului si combaterea
branconajului, deoarece acestia sunt principalii factori negative limitative ai sporului anual
indeosebi pentru speciile principale ,de interes economic si vanatoresc .

2REDUCEREA NUMARULUI DE DAUNATORI ANIMALI AI VANATULUI

Animalele rapitoare daunatoare ce produc pagube mari speciilor de vanat prin distrugereea
oualor,puilor si chiar exemplarelor adulte si care trebuie combatute in tot cursul anului sunt
:lupii,vulpile,pisicile salbatice,caini enoti,dihorii,nevastuicile,hermelinele ciorile grive,
cotofenele si gaitele; la aceasta, se adauga caini si pisicile hoinare.

Combaterea prin impuscare:

Este metoda cea mai recomandata di punct de vedere al etici vanatoresti. Comparativ cu alte
metode aceasta cere un effort deosebit, se aplica mai greu , necesitand cunoasterea vieti
vanatului ,precum si a terenului, constiinciozitate si rabdare , in schimb produce satisfactiile
cele mai mari.

Combaterea cu ajtorul capcanelor:

Un ajutor pretios al personalului silvic si de vanatoare, in actiunea de combatere mai ales a
rapitoarelor daunatoare care duc o viata nocturna sau fiind mici sunt greu,de combatut.

Folosirea substantelor toxice:

Cobaterea animalelor rapitoare daunatoare care se poate executa cu rezultate deosebit de bune
, efectel rapide I fara accidente, daca se respecta instructiunile emise de ministerul silviculturi
si de ministerul de interne in ceea ce priveste detinerea ,procurarea, pastrarea, si folosirea
substantelor toxice . Deoarece pot fi disruse si alte animale , se aplica numai urmatoarele
metode: solutie de strichina pusa inouo , fiole cu letolina si gazarea la vizuini.

3.PREVENIREA PAGUBELOR CAUZATE VANATULUI

Masuri de salvare a oualor si puilor:

Numeroase se produc la oale din cuiburile periclitate( de fazan, potarniche, etc.), instalae in
zone inundabile sau in zonele agricole cultivate cu paioase, lucerna, trifoi etc., care se
recolteaza inaintea terminari incubatiei.In astfel de situatii,salvarea nu se poate face decat prin
culegerealor ,si pastrarea in century specialesau in lipsa acestora se vor tine la temperature
corpului si se transporta de urgenta la incubat,sub closti sau incubatoare,acolo unde sunt
crescatorii de fazani in apropiere.In aceleasi culture agricoe se produc pierderi mari la pui si
chiar la exeplarele adulte de iepure sau la fazanitele si potarnichile care clocesc, mai ales
acolo unde se lucreaza cu mai multe tractoare si se recolteaza mai intai marginile.Vanaul
ramas in mijloc se inghesuie pe suprafata ramasa netaiata si se pe masura ce combinele
inainteaza,speciile de vanat speriate intra sub dispozitivele de taiere.In asemenea situatii,
mijloaceve de prevenire a pierderilor sunt cele de alungare a vanatului din zonaa periclitata,
inaintede inceperea,lucrarilorde recoltare,sau montarea unor simple dispozitive cu lanturi
inaintea tractoarelor care prin zgomotul produs de tararea lor prin culture va alunga vanatul
din fata cutitelor taietoare.

4.PREVENIREA SI COMBATEREA BRANCONAJULUI

Practicarea corecta a vanatorii este reglementata prin legea nr.26 privind economia si
vanatoarea, complementata prin ordine si instructiuni de aplicare a dispozitiilor legale in
vigoare . In spiritual acestei legi s-a intocmit Statutul Asociatiei Generale a Vanatorilor si
Pescarilor Sportivi, s-I sa emis o serie de reglementari referitoare la practicarea vanatorii pe
fondurile date in folosinta AGVPS,care trebuie respectate de toti membri ei.

Prevenirea branconajului:

Personalul silvic, paznici de vanatoare si toti membri vanatori trebuie sa propage in randurile
tineretului, al oamenilor muncii de la orase si sate, ideea ,necesitatii ocrotirii speciilor de
vanat care constituie o bogatie naturala de interes national.Cei care au sarcina si li s-a acordat
increderea de a pazi si ocroti vanatul trebuie sa constituie exemplele de corectitudine demne
de urmat de toti membri vanatori sau nevanatori.Metodele de branconaj sunt fuarte diferite in
functie de zona si de speciile de vanat la care se practica .Pentru orientare, se prezinta cateva
din cele intalnite mai frecvent: branconajul cu latul, branconajul cu curse si capcane,
branconajul cu otrava,branconajul cu farurile autovehicolelor sau lanterna,branconajul prin
culegerea de oua ,branconajul prin prinderea de pui, branconajul cu arma.
Combaterea branconajului:

Munca de prevenire a branconajului prin educare de la om la om si prin propagare a ideii de

ocrotire a vanatului, pentru a-si atinge roadele trebuie completata cu o paza eficienta,deci cu o
exigenta sporita fata de cei care nu vor respecta legalitatea in domeniu economiei
vanatului.Paza da rezultate din cele mai bune atunci cand personalul insarcinat cu exercitarea
ei cunoaste bine fondul de vanatoare si vanatul pe care il are in paza si gospodarie, in ceea ce
priveste efectivele, deplasarile lui zilnica si migrarile sezonale,cerinte de hrana, de liniste si
adapost.braconieri trebuie prinsi asupra faptului penru a avea dovezi concrete; acestea
impreuna cu actele oficiale care se incheie imediat, se trimit la forul superior, pentru a fi
deferiti de organelle penale.Corpurile delicte(vanatul arma latul etc.),trebuie ridicate si
predate imediat ca dovezi.Este bine ca atunci cand se urmareste un caz de branconaj,la
descoperirea lui sa existe si martori.Cazurile de branconaj descoperite si pedepsele primate de
braconieri se aduc la cunostinta locuitorilor.

5.ASIGURAREA ADAPOSTULUI SI HRANEI SPECIILOR DE VANAT

NERAPITOR

Aria de raspandire a speciilor de vanat este determinate de modul cum sunt repartizate
vegetatia forestiera sic ea Agricola, de comparatia si abundenta lor, acestea asigurandu-le
adapostul si hrana sunt principalii factori de care depinde existenta lor.

6.MIJLOACE DE IMBUNATATIRE A ADAPOSTULUI PENTRU VANAT

VEGETATIA FORESTIERA: asigura in decursul intregului an adapostul necesar pentru

odihna sau constituie refugiu impotriva intemperiilor sau a animalelor daunatoare pentru
majoritatea speciilor de vanat.De exmplu , la speciile de cervide care gasesc indeosebi in
perioada de vegetatie conditii optime de adapostire, preferinte lor de a se stabili intr-o padure
sau alta, sau intr-un loc sau altul din cuprinsul aceluias trup de padure, este determinate de
compozitie de varsta esentelor forestiere precum si de regimul si tratamentul aplicat fondului
forestier.

Vegetatia Agricola:

Prin felul abundenta si inaltimea la care acopera solul si prin variatia sa in decursul aceluias
anotimp, determina o schimbare continua a adapostului pe are il asigura pentru speciile de
vanat. In functie de aceasta se schimba concentrarea sau dispersarea speciilor de vanatpe
cuprinsul unui fond de vanatoare chiar la speciile sedentare avand loc deplasari sau asa
numitele migratii sezoniere in cautarea unui adapost mai bun si a unei hrane corespunzatoare.

Hrana naturala:

Prefrintele animalelor pentru un anumit sortiment de hrana ca si cantitatea necesara, difera in

primul rand in functie de speciia de vanat . cervidelor le plac mai mult plantele lemnoase si
agricole comparative cu fazanul si potarnichia care consuma mai multe seminte fructe si
insecte.Chiar aceeasi specie consuma o hrana diferita in functie de : natura vegetatiei care
acopera terenul pe care abiteaza ;de anotimp; de temperaturile extreme;de varsta si sexul
animalului;de stadiile fiziologice,precum si de gustul sau preferinta fiecarui animal.

7.HRANA CULTIVATA PENTRU VANAT

In fondul de vanatoare , in special acolo unde efectivele de vanat sunt mari, pentru a asigura
conditii cat mai bune de dezvoltare speciilor existente ,se amenajeaza suprafete speciale , pe
care se cultiva hrana pentru vanat.

Suprefata necesara pentru hrana vanatului, pe fondurile de vanatoare intens gospodarite

cinegetig se calculeaza astfel:

-productia medie de masa verde la hectar care se obtine in zona forestiera.

-consumul de hrana mediu , in perioada cu vegetatie ai fiecarei specii.

-necesarul de furaje care trebuie recoltat de om si administrat suplimentar iarna.

Astfel se considera ca productia unui hectar de pasune amendata , sau ogor cultivat ,pentru
vanat in fondul forestier poate hrani de la 2 pana la 10 cerbi comuni , sau 4 pana la 20 cerbi
lopatari ,sau 10 pana la 50 capriori ;daca pe teren mai convietuiesc si alte specii de vanat se va
adauga si suprafata necesara hraniri lor.

8.PASUNI PENTRU VANAT

Toate poienile mici ,sub 0,5 ha , din interiorul padurii, care nu pot fi cultivate agricol din
cauza suprafetelor reduse, liniilor somiere inguste si umbrite sau chiar poienile mari situate la
altitudini care nu permit o cultura agricola buna se mentin ca fanete pentru vanat.Ele se
intretin bine si se insamanteaza pentru a da o productie de furaje cat mai ridicata.Oparte din
furajele obtinutese recolteaza si se conserva pentru a fi date vanatului in perioada de iarna.

9.OGOARE PENTRU VANAT

Dintre plantele de cultura folosite care au o valoare nutritiva mare mentionam urmatoarele:
trifoiul rosu,trifoiul alb,lucerna ,sparceta, topinamburul sau napul porcesc,cartoful, sfecla de
nutret, varza furajera sau varza “palmier”, iarba de sudan ,dughia .

10.HRANA COMPLEMENTARA PENTRU VANAT

Se administreaza in perioada de iarna sau chiar in restul anului, in rezervatii imprejmuite si in

terenurile populate cu pui de fazani

11.RECOLTAREA SI CONSERVAREA HRANEI COMPLEMENTARE PENTRU

VANAT

Prezinta o mare importanta modul de recoltare si de conservare a hranei pentru vanat,

deoarece chiar un furaj cu valoare nutritive mare, preferat de vanat, daca este recoltat si
conservat necorespunzator , acesta il va refuza sau chiar dak il va consuma din lipsa de alta
hrana , va fi predispus la imbolnaviri.

Ca hrana complementara intalnim: fanul,urzica lucerna, frunzare uscate, nutretul insolizat din
frunzare si furaje,suculentele(tuberculi,bulbisi radacinoase, semintele si fructele,etc.
Administrarea hranei complementare vanatului:

O hranire optima a vanatului , precum si executarea in bune conditii a planului de impuscare

selective , se pot realiza numai intr-un teren bine amenajat sau dotat cu toate instalatiile
vantoresti neceasare .In acest scop, o data cu intocmirea sau revizuirea amenajamentului se
prevad si aceste lucraricare in ordinea importantei sunt:instalati penru adminisrarea hranei
suplimentare vanatului; dapatori, scaldatori si sarari:poteci ,observatoare,si standuri.Pentru a
raspunde functionalitati pentru care se executa ele trebuie instalate in teren din timp, sa fie
construite din materiale cat mai asemanatoare mediului inconjurator, pentru a nu pera
suspecte vanatului sa nu aiba mirosuri respingatoare sis a fie amplasate in locurile preferate si
frecventate de vanat.

Ca locuri de depozitare si administrare intalnim: depozite de hrana,hranitori pentru cervide

mufloni , fazani si potarnichi sau iepuri, platformele pentru mistreti , silozurile pentru
conservarea hranei suculente etc.

12.SAREA SI APA PENTRU VANAT,

Speciile de vant au nevoie de sare si apa , la fel si de hrana.Unele specii consuma direct sarea
si apa , iar altele si-o asigura din hrana vegetala si animala pe care o consuma.

Sarea pentru vanat:

Pentru a mentine speciile de cervide si capre negre in terenurile intens populate , este necesar
sa se amenajeze sararii.Sarea este un condiment care mareste pofta de mancare activeaza
digestia si actioneaza favorabil la transformarea substantelor nutritive consummate, usurand
asimilarea lor. Sarariile se amplaseaza in locuri mai linistite, langa instalatii si locuri de
hranire, pe potecile de trecere ale vantului , pe langa ape , scaldtori si in apropierea ogoarelor
si finetelor de hrana.Instalatiile in care se administreasa sare (sarariile ) sunt de diferite tipuri:
sararia in par cu ramificatie,sararia in cadru de lemn.

Sarariile in troace de lemn si in cioate( putrezite sau sanatoase) se folosesc de obicei la

asezarea bulgarilor de sare.

Apa pentru vanat:

Adapatori si scaldatori se construiesc indeosebi in padurile de la ses, unde in perioadele

secetoase ,indeosebi speciile de cervide, mufloni, minstreti, si fazani, sufera din cauza lipsei
apei .In acest sens se construiesc adapatori cimentate, putin adanci cu pereti usor inclinati
pentru a permite iesirea din ele animalelor mici. De regula insa de executa in slurile argiloase
depresiuni , pe vai ,gropi mai adanci , unde in perioadele ploioase, se depoziteaza apa ,
putandu-se pastra pe tot timpul verii.Acestea folosesc si drept scaldatori.Lipsa de apa are
efecte grave , negative, atat pentru vanat cat si pentru padure.

Prin specificul reliefului, climei si solului tari noastre, fauna se prezinta intr-o diversitate rar
intalnita pe un teritoriu atat de mic.De la golul de munte si pana la malul mari , animalele
salbatice de tot felul populeaza terenurile de folosinta Agricola, dar mai ales padurile ,
constituind una dintre bogatiile tari noastre.