Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice

Unitate de învăţare Nr. 8

PROTECŢIA JURIDICĂ A FAUNEI TERESTRE ŞI ACVATICE

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 8……………………………………………........ 2

8.1 Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice......................................................... 3
8.2 Protecţia juridică a animalelor salbatice.................................................................. 3
8.3 Răspunderi şi sancţiuni............................................................................................ 5
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 8………………………………............. 6
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………............................ 6
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 8…………………………………………........... 7

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 8

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 8 sunt:

 să înţeleagă importanţa protejării faunei terestre şi acvatice;

 să cunoască necesitatea protecţiei animalelor sălbatice.

8.1 Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice

Fauna reprezintă totalitatea animalelor de pe Glob, fiind desemnate astfel

Protecţia faunei diferite grupe de animale: mamifere, păsari domestice şi sălbatice, pești,
albine etc.

Protecţia juridică a faunei are drept scop înlăturarea efectelor negative

produse asupra organismelor animale atât prin acţiuni indirecte cât şi prin
acţiuni directe exercitate de către om. Influenţele negative pot avea urmări
grave asupra animalelor domestice sau sălbatice indirect prin poluarea
unor componente ale mediului aer, apă, atmosfera sau direct prin acţiuni
directe exercitate asupra animalelor sălbatice: uciderea animalelor pentru
valorificarea blănurilor, organizarea de lupte între cocoşi, căini dar şi cele
domestice sunt supuse de multe ori unor acţiuni vătămătoare fiind lipsite
de cele mai minime condiţii necesare existenţei lor.

Observand toate aceste acţiuni negative şi suferinţe produse animalelor

omul singura fiinţă înzestrată cu raţiune aflată în vărful piramidei
vieţuitoarelor trebuie să acţioneze în scopul protejării acestor organisme.

Legislaţia noastra referitoare la condiţiile de viaţa ale animalelor trebuie

să asigure o protecţie firească pentru aceste animale; acolo unde interesele
animalelor şi cele ale oamenilor nu se întalnesc intervine legea care
trebuie să acţioneze în vederea satisfacerii intereselor comune.

Pentru a se putea înlatura răul produs animalelor mai întai trebuie să se

schimbe concepţia potrivit căreia animalele sunt privite ca nişte bunuri,
ele fiind de fapt vieţuitoare ce au drepturi de a se bucura de condiţiile
oferite de mediu.

Avându-se în vedere toate aceste aspecte este imperios necesar adoptarea

unei legi privind protecţia faunei, fiind în concordanţa cu legislaţia
internaţionala în domeniu.

În prezent multe specii de animale sunt ameninţate cu dispariţia, altele au

dispărut deja, impunandu-se astfel înlăturarea tuturor cauzelor care au dus
la această situaţie şi luarea unor măsuri urgente pănă nu este prea tărziu.

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice

Test de autoevaluare 8.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Scopul protecţiei juridice a faunei?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 2.

8.2 Protecţia juridica a animalelor sălbatice

Mediul de viaţă a influenţat şi influenţează continuu evoluţia lumii

organice.

Protecţia Animalele sălbatice se află în libertate şi trăiesc fără intervenţia omului,

animalelor ele constituind fondul cinegetic al tării, acesta fiind o resursă naturală de
sălbatice interes naţional şi internaţional şi fiind administrat în scopul conservării
biodiversităţii şi menţinerii echilibrului ecologic.

Statul are în sarcina protecţia animalelor sălbatice asigurand astfel

menţinerea echilibrului ecologic printr-o gospodarire corespunzatoare a
vănatului.

În domeniul economiei vânatului şi pescuitului sportiv, statului prin

ministerul de resort îi revin următoarele principale sarcini: elaborarea
programului privind dezvoltarea economiei vănatului şi asigurarea
realizarii acesteia, delimitarea fondurilor de vănatoare în cadrul fondului
cinegetic, ocrotirea şi paza acestuia, aprobarea planului anual de
dezvoltare şi valorificare a vănatului pe judeţe şi fonduri de vănătoare.

Autoritatea centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri prin inspecţia

de stat a pădurilor trebuie să asigure paza fondului de vănătoare în
conformitate cu dispoziţiile legale, să asigure controlul folosirii
pesticidelor, seminţelor tratate chimic sau altor produse toxice dăunătoare
vănatului, să urmărească raţionalizarea creşterii efectivelor de vanat, etc.
Administrarea
fondului Administrarea fondului cinegetic al tării se realizează de către autoritatea
cinegetic centrală care răspunde de silvicultură şi are numeroase atribuţii:
elaborează strategia privind fondul cinegetic al Romaniei, stabileşte
efectivele optime de vănat şi de calcul al cotelor anuale de recolta şi
aprobă cotele anuale de recoltă, finanţarea acţiunilor de refacere a
potenţialului cinegetic al unor fonduri de vânătoare.

În art. 18 din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.

103/1996 se prevede ca gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi
să asigure paza şi ocrotirea vânatului prin personal de specialitate şi
inspectori voluntari de vânătoare.
3

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice

Conservarea Pentru conservarea biodiversităţii faunei sălbatice, animalele de interes

biodiversităţii vânătoresc se vâneaza numai în limitele cotei de recolta aprobate şi al
faunei salbatice reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii.

Introducerea unor specii noi în anumite zone se face numai după

efectuarea unor studii şi cercetari de specialitate aprobate de autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură.

În scopul protecţiei vănatului sunt interzise: popularea fondurilor de

vănătoare cu vânat bolnav, debil, degenerat sau din crescătorii de vânat
destinate exclusiv consumului, tulburarea liniştii vânatului în perioadele
de înmulţire şi de creştere a puilor, ţinerea în captivitate a animalelor
sălbatice, precum şi înfiinţarea de crescătorii de vănat şi complexe de
vănătoare fără autorizaţie din partea autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură etc.

Deţinătorii pădurilor şi ai vegetaţiei forestiere au obligaţia să exploateze

fondul cinegetic şi piscicol în limitele potenţialului de regenerare şi să
sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidentele sau
activităţile care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea
ecosisteme terestre.

Deţinătorii terenurilor pe care sunt arondate fonduri de vănătoare sunt

obligaţi să permita exercitarea vănătorii, aplicarea măsurilor de protecţie
a vânatului, amplasarea instalaţiilor şi amenajarilor vânătoreşti provizorii,
fără ca prin aceste acţiuni să se dauneze folosinţei de bază a terenurilor.

Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 stabileşte

în ceea ce priveşte exercitarea vănătorii mai multe reguli:
- vănătoarea este permisă la specii de vănat, în locuri, perioade, condiţii şi
cu mijloace stabilite de lege;
- vănătoarea se exercită numai de către vânători, posesori de permise de
vănatoare vizate anual în limitele cotei de recoltă;
- permisele de vănătoare se elibereaza de către organizaţiile vănătoreşti
legal constituite solicitanţilor cu cetăţenie romăna sau rezindenţilor în
Romania care au împlinit vârsta de 18 ani, au absolvit examenul de
vănător susţinut în faţa unei comisii de examinare legal constituite;
- în afara perioadei legale de vănătoare vănzarea, cumpărarea şi
transportul vănatului aflat sub protecţie sunt interzise.
- să nu se depasească cota de recoltă aprobată fără motive justificate.

Test de autoevaluare 8.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Obligaţiile Autorităţii centrale pentru agricultură, alimentaţie şi păduri?

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice

Răspunsul la test se găseşte la pagina 3.

8.3 Răspunderi şi sancţiuni

Prin încalcarea normelor legale care protejează animalele salbatice

indiferent dacă s-a produs sau nu poluarea factorilor de mediu intervine
răspunderea juridică ce poate fi: contravenţională, civila sau penală.

Sunt considerate contravenşii si se aplică sancţiuni contravenţionale în

cazul săvărşirii următoarelor fapte: exploatarea fondului cinegetic în
Răspunderea limitele potenţialului de regenerare, nerespectarea de către proprietarii de
contravenţională terenuri a obligaţiei de a lua măsuri prevazute de lege pentru protecţia
vănatului şi a mediului său de viaţă, popularea fondurilor de vănătoare cu
vănat bolnav, debil, degenerat sau din crescatoriile de vănat destinate
exclusiv consumului, tulburarea liniştii vănatului în perioadele de
înmulţire sau de creştere a puilor, păşunatul în pădurile statului şi
înfiinţarea şi recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei
vănatului, mutarea, distrugerea sau sustragerea momelilor, nadelor şi
hranei destinate vănatului precum şi depozitarea în teren sau utilizarea în
combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi silvice,
a substanţelor chimice toxice pentru vănat, deţinerea în captivitate a
animalelor sălbatice precum şi înfiinţarea de crescătorii de vânat şi
complexe de vânătoare fără autorizaţia cerută de lege.

Pe lângă amenda contravenţională se reţine şi permisul de vănătoare al

aceluia care a săvarşit contravenţia.

Potrivit O.U. privind protecţia mediului nr. 195/2005 modificată şi

completată sunt considerate infracţiuni urmatoarele fapte: folosirea de
Răspunderea momeli periculoase şi de mijloace electrice pentru omorarea animalelor
penală sălbatice şi a peştilor în scopul consumului sau comercializării,
nerespectarea restricţiilor şi a interdicţiilor la vânat şi pescuit ale unor
specii de animale protejate.

Potrivit Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996

constituie infracţiuni: braconajul săvărsit fără permis sş autorizaţie legală,
asupra animalelor a căror vânare este interzisă sau în perioada în care
vânarea lor nu este permisă, utilizarea dispozitivelor care permit tragerea
şi ochirea pe întuneric, utilizarea curentului electric, explozibililor,
otravurilor, apărăturii electronice etc.

Constatarea acestor fapte se face de către organele de urmarire penală şi

de către personalul care constată şi contravenţiile în acest domeniu.
Răspunderea
civilă Răspunderea civilă – poate interveni când prin contravenţia sau
infracţiunea săvărşită s-a cauzat un prejudiciu patrimonial.

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice

Test de autoevaluare 8.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunderea contravenţională?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 5.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 8.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în

rezumat această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 8 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 8

Protecţia juridică a faunei?

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 8.1
Protecţia juridică a faunei are drept scop înlăturarea efectelor negative
produse asupra organismelor animale atât prin acţiuni indirecte cât şi prin
acţiuni directe exercitate de către om. Influenţele negative pot avea urmări
grave asupra animalelor domestice sau sălbatice indirect prin poluarea
unor componente ale mediului aer, apă, atmosferă sau direct prin acţiuni
directe exercitate asupra animalelor sălbatice: uciderea animalelor pentru
valorificarea blănurilor, organizarea de lupte între cocosi, căini dar şi cele
domestice sunt supuse de multe ori unor acţiuni vătămatoare fiind lipsite
de cele mai minime condiţii necesare existenţei lor.

Răspuns 8.2
Autoritatea centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri prin inspecţia
de stat a pădurilor trebuie să asigure paza fondului de vânătoare în
conformitate cu dispoziţiile legale, să asigure controlul folosirii
pesticidelor, seminţelor tratate chimic sau altor produse toxice dăunătoare
vanatului, să urmarească raţionalizarea creşterii efectivelor de vânat, etc.
Administrarea fondului cinegetic al ţării se realizează de către autoritatea
centrală care ăaspunde de silvicultură şi are numeroase atribuţii:
elaborează strategia privind fondul cinegetic al Romaniei, stabileşte
6

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice

efectivele optime de vânat şi de calcul al cotelor anuale de recoltă şi

aprobă cotele anuale de recoltă, finanţarea acţiunilor de refacere a
potenţialului cinegetic al unor fonduri de vanatoare.

Răspuns 8.3
Sunt considerate contravenţii şi se aplică sancţiuni contravenţionale în
cazul săvarşirii următoarelor fapte: exploatarea fondului cinegetic în
limitele potenţialului de regenerare, nerespectarea de către proprietarii de
terenuri a obligaţiei de a lua măsuri prevazute de lege pentru protecţia
vânatului şi a mediului sau de viaţă, popularea fondurilor de vânătoare cu
vânat bolnav, debil, degenerat sau din crescatoriile de vânat destinate
exclusiv consumului, tulburarea liniştii vânatului în perioadele de
înmulţire sau de creştere a puilor, păşunatul în pădurile statului şi
înfiinţarea şi recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei
vânatului, mutarea, distrugerea sau sustragerea momelilor, nadelor şi
hranei destinate vanatului precum si depozitarea in teren sau utilizarea in
combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi silvice,
a substanţelor chimice toxice pentru vânat, deţinerea în captivitate a
animalelor sălbatice precum şi înfiinţarea de crescătorii de vânat şi
complexe de vânătoare fără autorizaţia cerută de lege.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 8

1. Florica Brașoveanu, Dreptul mediului, Editura Sitech, Craiova, 2016.

2. Mircea Duţu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex, Bucureşti,
2008.
3. Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex,
Bucureşti, 2009.

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului