Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

Unitate de învăţare Nr. 6

PROTECŢIA JURIDICĂ A ARIILOR PROTEJATE ŞI A

MONUMENTELOR NATURII

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6…………………………………………….......... 2

6.1 Ocrotirea juridica a ariilor protejate şi a monumentelor naturii…………………… 3
6.2 Protecţia juridică a apelor.......................................................................................... 4
6.3 Regimul juridic al apelor........................................................................................... 6
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6……………………………….............. 9
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………............................ 10
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 6………………………………………............. 11

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 6

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 6 sunt:

 să înteleagă noţiunea de arie protejată;

 să cunoască importanţa monumentelor naturii;
 să înţeleagă necesitatea protecţiei apelor.

6.1 Ocrotirea juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

Aria protejata este o zonă delimitată geografic, cu elemente naturale rare

Arie protejată sau în procent ridicat, desemnată sau reglementată şi gospodarită în
sensul atingerii unor obiective specifice de conservare, cuprinde: parcuri
naţionale, rezervaţii naţionale, rezervaţii ale biosferei, monumente ale
naturii, etc. Aria protejată este, deci un teritoriu ocrotit prin lege în
cuprinsul căruia se găsesc plante, animale, minereuri, formatiuni
geologice rare ce au o mare importanta din punct de vedere stiinţific.
Parcurile
naţionale Parcurile naţionale sunt suprafete de teren sau de apa ce păstrează
nemodificat cadrul natural cu flora şi fauna sa, în scopul cercetarii
stiinţifice, recreaţiei şi turismului.

Conservarea biodiversităţii şi peisajului forestier se asigură prin

constituirea de parcuri naţionale si alte arii protejate din fondul forestier
şi vegetaţia forestieră din afara acestui fond.

Monument al Prin monument al naturii se înţeleg specii de plante şi animale rare sau
naturii periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni sau structuri geologice de interes
stiinţific sau peisagistic, referindu-se astfel la un element natural concret,
individualizat. Ex. de monumente ale naturii: peşteri, chei, cursuri de apa
cascade locuri fosiliere situate în afara sau în interiorul perimetrelor
construite etc.

În scopul protejării monumentelor naturii s-au luat o serie de reglemantări

internaţionale, astfel: în cadrul Conferinţei de la Stockholm din 1972 s-
au luat o serie de măsuri pentru gospodarirea zonelor protejate, protecţia
animalelor şi plantelor, pescuitului, circuitelor turistice, în cadrul
Conferinţei Generale ONU pentru Educaţie, Stiinţa şi Cultura din 1972
s-a adoptat Convenţia privind Patrimoniul mondial, cultural şi natural,
potrivit acestei convenţii se considera că fac parte din patrimoniul natural
monumentele naturale constituite din formaţiuni fizice şi biologice,
geologice şi fiziografice, ce constituie habitatul speciilor vegetale şi
animale ameninţate sau pe cale de dispariţie.

Si pe plan intern s-au luat o serie de măsuri în scopul conservării şi

ocrotirii ariilor protejate şi monumentelor naturii, astfel primul act
normativ a fost Legea nr. 213/1930 pentru protecţia monumentelor

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

naturii, acum adoptandu-se şi Regulamentul de funcţionare al Comisiei

pentru ocrotirea monumentelor naturii. Legea prevede ca pentru păstrarea
şi conservarea comorilor naturale de care Romania se impune înfiinţarea
unor rezervaţii şi parcuri naţionale.

Ariile protejate şi monumentele naturii sunt declarate ca atare prin acte

sau reglementari cu caracter normativ, inclusiv prin amenajamente
silvice, fiind evidenţiate în planurile de urbanism şi de amenajare a
teritoriului.

Autorităţile administraţiei publice locale la solicitare agenţiilor pentru

protecţia mediului sau a altor persoane juridice pot să pună sub ocrotire
provizorie în vederea declarării ca arii protejate sau monumente ale
naturii anumite obiective ce justifică aceasta.

Astfel prin Legea nr.82/1993 a fost constituită cea mai importanta

revervaţie din tara noastră Rezervaţia Biosferei “Delta Dunarii”, aceasta
fiind o zonă de importanţa naţională şi internaţională, fiind trecuta astfel
pe lista patrimoniului mondial.

Autoritatea centrală pentru protecţia mediului are mai multe atribuţii:

declară noi zone de arii protejate sau monumente ale naturii şi le
încadrează pe categorii, organizează reţeaua de supraveghere şi paza a
ariilor protejate şi monumentelor naturii, elaborează, editează, ţine la zi
şi difuzează “Catalogul ariilor protejate şi al monumentelor naturii”,
precum şi “Cartea rosie a speciilor de plante şi animale” din Romania,
asigură coordonarea activităţii de reconstrucţie ecologică a zonelor
deteriorate, coordonează activitatea reţelei de arii protejate, etc.

Deţinătorii de arii protejate şi monumente ale naturii au obligaţia de a le

conserva, întreţine şi asigură paza acestora în condiţiile stabilite de lege
sunt interzise culegerea şi comercializarea plantelor, capturarea,
deţinerea şi comercializarea animalelor declarate monumente ale naturii
precum şi dislocarea, deţinerea şi comercializarea unor piese
mineralogice, speologice şi paleontologice provenite din locuri declarate
monumente ale naturii.

RĂSPUNDERI ŞI SANCŢIUNI

Încălcarea prevederilor legale în materie atrage după sine răspunderea

civilă, contravenţională sau penală. Problema răspunderii civile
(reparatorie) pentru prejudiciile cauzate se soluţionează potrivit
principiului “poluatorul plăteşte” şi regulilor răspunderii obiective,
Răspunderi şi răspunderea contravenţională intervine foarte des pentru nerespectarea
sancţiunii regulilor referitoare la protecţia ariilor protejate şi monumentelor naturii,
răspunderea penală intervine cand fapta săvărşită este incriminata de
legea penală.

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

Amenda contravenţională se aplica ori de cate ori se constata săvărsirea

următoarelor contravenţii: nedifuzarea informatiilor deţinute de
autoritatea administraţiei publice locale, introducerea in tara a unor
culturi de microorganisme sau plante si animale vii, culegerea sau
comercializarea plantelor, capturarea, detinerea sau comercializarea
animalelor declarate monumente ale naturii, etc.

Răspunderea civilă intervine dacă prin contravenţia sau infracţiunea

săvăşită se cauzeaza un prejudiciu patrimonial care trebuie reparat,
aceasta avand un caracter obiectiv.

Test de autoevaluare 6.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Noţiunea de arie protejată?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 79.

6.2 Protecţia juridică a apelor

Apa este unul din elementele componente ale mediului natural, fiind în
Apa acelaşi timp o sursă neregenerabilă şi limitată în acelaşi timp, fiind un
element indispensabil pentru viaţa şi acelaşi timp materie prima pentru
activităţi productive, sursa de energie şi cale de transport.

Reglementarile legale cele mai importante cu privire la protecţia juridică

a apelor sunt concretizate în: Constituţia Romaniei, OUG nr. 195 din
2005 privind protecţia mediului modificată şi completată, Legea
nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării
interioare, al mării teritoriale şi al zonei contigue ale Romaniei, Legea nr.
14/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia
şi utilizarea durabila a fluviului Dunarea, hotarari ale guvernului privind
înfiinţarea Regiei Autonome a Apelor Minerale, Regiei Autonome a
Apelor “Apele Romane”, privind unele măsuri de protecţie a calităţii
resurselor de apă, ordine ale ministrilor etc.

Prin aceste reglementari legale se urmareşte: conservarea, dezvoltarea şi

protecţia resurselor de apă, protecţia împotriva oricărei forme de poluare
şi de modificare a caracteristicilor resurselor de apă, conservarea şi
protejarea ecosistemelor acvatice, asigurarea alimentarii cu apa potabilă
a populaţiei, apararea împotriva inundaţiilor şi oricaror alte fenomene
hidrometeorologice periculoase, etc. Dar realizarea tuturor acestor
obiective depinde de potenţialul economic şi situaţia financiară a tării la
un moment dat deoarece ele necesită la un moment dat investitţi serioase
si multa munca vie.

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

Multa vreme apa a fost considerată o resursă inepuizabilă, dar

intensificarea şi diversificarea utilizării apei în contextul creşterii
explozive a populaţiei pe Terra, gradul înalt de urbanizare, apariţia şi
dezvoltarea unor noi industrii mari consumatoare de apa, impun măsuri
de folosire raţională a acestui bun comun şi în acelaşi timp a găsirii unor
soluţii în ceea ce privesc apele uzate (reciclare, refolosire etc).

Criterii de Clasificarea apelor

clasificare a Criteriile de bază dupa care se realizeaza clasificarea apelor sunt:
apelor - criteriul administrării lor;
- criteriul destinaţiei lor economice;
- criteriul formei de proprietate etc.

Dupa criteriul administrarii lor apele pot fi: naţionale, internaţionale, şi

teritoriale.

Apele internaţionale sunt cele la care statul roman este riveran cu alte
state, cele care intră sau trec prin graniţele ţării, precum şi cele cu privire
la care interesele unor state au fost recunoscute prin tratate sau convenţii
internaţionale.

Apele teritoriale sunt cele cuprinse în porţiunea de la tărmul mării spre

larg, limitele fiind stabilite de fiecare stat prin lege.

Apele naţionale sunt fluviile, rîurile, paraurile, canalurile şi lacurile

navigabile interioare, precum şi apele fluviale şi raurile de frontieră
stabilite prin acte juridice internaţionale.

După asezare distingem: ape de suprafaţă, care se găsesc deasupra

solului şi pot fi curgătoare sau stătatoare şi ape subterane care se găsesc
la o adancime oarecare sub pămant.

După destinaţia lor economică distingem: ape de uz general (destinate în

principal satisfacerii nevoilor populaţiei) , ape destinate industriilor,
agriculturii, dar şi ape cu destinatii speciale (utilizate pentru pescuit,
navigaţie, producerea de energie electrică).

Dupa formă de proprietate distingem ape aparţinand domeniului public

şi ape apartinand domeniului privat.

Apele aparţinand domeniului public sunt cele de suprafaţa cu albiile lor

minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depaşesc
suprafata de 10 km pătrati.

Apele apartinănd domeniului privat sunt cele cuprinse în albiile minore

cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depaşesc
suprafaţa de 10 km pătraţi, acestea aparţinand deţinătorilor cu orice titlu
ai terenurilor pe care apele se formează sau curg.

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

Test de autoevaluare 6.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Criterii de clasificare a apelor?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 79.

6.3 Regimul juridic al apelor

Conform art.1 alin.2 din Legea apelor nr. 107/1996 modificată şi

completată, apele fac parte din patrimoniul public şi astfel protecţia si
dezvoltarea durabilă a acestora sunt activităţi de interes general.

Administrarea domeniului public al apelor, gestionarea cantitativă şi

calitativă a acestora, se realizează de: Compania Naţională “Apele
Romane” –S.A. şi filialele acesteia, Regia Autonomă a Apelor Minerale
şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”.

Aceste unităţi se ocupă de gestionarea calitativă şi cantitativă a apelor,

folosirea raţionala a acestora, protecţia împotriva epuizării şi a degradării,
coordonarea lucrărilor hidrotehnice pentru asigurarea bunei circulaţii a
apelor pe canaluri, ghioluri şi lacuri precum şi pentru împiedicarea
fenomenelor de eroziune a platformei marine.

Gospodărirea Gospodarirea apelor reprezintă un ansamblu de mijloace tehnice, măsuri

durabile a legislative, economice, administrative ce duc la utilizarea, valorificarea
apelor şi mentinerea resurselor de apa în bune condiţii pentru satisfacerea
necesităţilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizarii şi a
poluarii precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale
apelor.

Pentru realizarea unei gospodăriri durabile a apelor sunt necesare

efectuarea mai întai a unor studii asupra rezervelor de apă, calităţii şi
cantităţii resurselor de apă şi abia apoi să se treacă la luarea unor măsuri.

Poluarea reprezintă alterarea fizică, chimică, biologică sau bacteriologică

a calităţii apei peste limitele admisibile stabilite prin lege.

În 1961 a avut loc la Geneva Conferinţa internaţională privind situaţia

poluării apelor din Europa, unde s-a dat o definiţie a poluării =
modificarea directă sau indirectă a compoziţiei sau stării apelor ca urmare
a activitatii omului. Poluarea este un fenomen general fiind întalnită
Poluarea apelor oriunde pe Terra, ea nefiind specifică unei anumite zone.

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

Apele de orice categorie sunt supuse permanent poluarii, afectandu-se

calitatea acestora iar folosirea necorespunzatoare şi risipirea lor reduc
considerabil resursele de apă care sunt limitate şi neregenerabile.

Poluarea apelor este un fenomem cu efecte negative, constituind o

problemă majoră atat pe plan intern cât şi internaţional, consecinţele
negative observandu-se în privinţa sănătăţii oamenilor, animalelor şi
plantelor.

Protecţia Protecţia juridică a apelor

juridică a apelor
Legislaţia noastră stabileşte pentru protecţia apelor menţinerea şi
ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora în scopul
evitării unor efecte negative asupra mediului, sănatătii umane si a
bunurilor materiale.

Statul trebuie să asigure prin unităţile sale competente un control

permanent luănd astfel măsuri eficiente pentru protecţia apelor, a
ecosistemelor acvatice, inclusiv a populaţiei umane în cazul poluării
accidentale.

În scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor

hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere a apelor se instituie
zone de protecţie pentru albia minoră a cursurilor de apă, suprafaţa
lacurilor naturale sau a celor de acumulare, a ţărmurilor mării, a lacurilor
de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, lucrari de amenajare
împotriva inundaţiilor, instalaţii de determinare automată a calitaţii
apelor.

Potrivit legii dreptul de folosinţă a apelor de suprafaţa sau subterane se

stabileşte prin autorizaţia de gospodarire a apelor.

Apele pot fi folosite liber cu respectarea normelor sanitare şi de protecţie

a calităţii lor pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat şi alte trebuinţe
gospodăreşti dacă se folosesc instalaţii de capacitate mică de pană la 0,2
litri/secundă.

Satisfacerea ceriţelor de apă ale populaţiei are prioritate faţă de folosirea

apei în alte scopuri, ca si alimentarea cu apă pentru animale, refacerea
rezervei intangibile de apă după incendii, precum şi debitele necesare
Obligaţiile menţinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.
utilizatorilor de Utilizatorii de apă sunt obligaţi:
apă -să respecte normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe
activitate;
-să economisească apa prin folosirea judicioasă, recirculare şi folosire
repetată;
-să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a sistemelor de
alimentare cu apă;
-să adopte tehnologii cu cerinţe de apă reduse şi cât mai puţin poluante;
7

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

-să urmarească starea calităţii apelor subterane din zona de influenţă a

zonelor de reziduri;
-să întocmească planuri de prevenire şi combatere a poluarii accidentale
si să ia măsuri de înlăturare acauzelor şi efectelor acestora;
În OUG nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului modificată şi
completată sunt enumerate obligaţiile persoanelor fizice şi juridice în
scopul protecţiei apelor:
-obtinerea acordului sau autorizatiei de mediu pentru unele activitati ca:
navigaţia pe ape, construcţii hidrotehnice, amenajări piscicole etc.
- respectarea standardelor de emisie şi de calitate apelor;
- să nu arunce sau sa depoziteze pe maluri sau în albiile raurilor deşeuri,
tensiune electrică, narcotice sau alte subsţante periculoase;
- să execute lucrări de refacere a resurselor naturale, de ameliorare a
calităţii apelor, de asigurare a migrarii faunei acvatice;
- să amenajeze porturile cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare sau
neutralizare a deseurilor de orice natură;
-să nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în
apele naturale.

Orice activitate desfasurată pe cursurile de apa navigaţia, plutaritul,

flotajul, recoltarea stufului, pescuitul se vor realiza astfel încât să nu
producă efecte negative asupra malurilor şi cursurilor de apă şi să
influenţeze cat mai puţin folosirea apelor de către alţi utilizatori, în nici o
situaţie ne fiind permisă deteriorarea calităţii apei.

Răspunderi şi Răspunderi şi sancţiuni

sancţiuni Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în Legea apelor atrage răspunderea
disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală după caz.

Răspunderea disciplinară apare în cadrul raporturilor juridice de muncă

dintre angajat şi angajator.

Răspunderea Răspunderea contravenţională –

contravenţională Sunt considerate contravenţii : executarea unor lucrări care au legatură cu
apele fără a avea aviz sau autorizaţie, folosirea resurselor de apă de
suprafaţa fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodarire a
apelor, deversarea de ape uzate sau reziduri în resursele de apă,
neexecutarea de lucrări de întreţinere a malurilor, pescuitul în lacuri de
acumulare, neparticiparea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor,
de combatere a secetei sau a altor calamităţi naturale, etc.

Contatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se

fac de către inspectorii din Ministerul Mediului şi Gospodarii Apelor şi
din Compania Naţională “Apele Romane”- S.A., directorii filialelor
bazinale ale Companiei Naţionale “Apele Romane”- S.A., inspectorii din
agenţiile de protecţie a mediului.
Răspunderea Răspunderea penală
penală În Legea apelor nr.107/1996 modificată şi completată sunt reglementate
mai multe infracţiuni în domeniul apelor:
8

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

- evacuarea, injectarea sau aruncarea în apele de suprafaţa sau subterane

a deşeurilor ce pot schimba caracteristicile apei;
- utilizarea resurselor de apă fără autorizaţie de gospodărire a apelor;
- poluarea resurselor de apă ce produce daune utilizătorilor;
- otravirea în masă, provocarea de epidemii sau de alte consecinţe
deosebit de grave;
Răspunderea Răspunderea civilă - intervine atunci cand prin contravenţiile sau
civilă infracţiunile săvărşite se cauzează si un prejudiciu patrimonial, aceasta
răspundere avand un caracter obiectiv, independent de culpă.

Test de autoevaluare 6.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Gospodărirea apelor?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 79.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 6.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 6 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 6

Protecţia juridică a apelor?

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 6.1
Aria protejata este o zonă delimitată geografic, cu elemente naturale rare
sau în procent ridicat, desemnată sau reglementată şi gospodărită în
sensul atingerii unor obiective specifice de conservare, cuprinde: parcuri
naţionale, rezervaţii naţionale, rezervaţii ale biosferei, monumente ale
naturii, etc. Aria protejată este, deci un teritoriu ocrotit prin lege în
cuprinsul căruia se găsesc plante, animale, minereuri, formaţiuni
geologice rare ce au o mare importanţă din punct de vedere stiinţific.

Răspuns 6.2
Criteriile de bază după care se realizează clasificarea apelor sunt:
- criteriul administrarii lor;
- criteriul destinaţiei lor economice;
- criteriul formei de proprietate etc.
După criteriul administrarii lor apele pot fi: naţionale, internaţionale, şi
teritoriale.
Apele internaţionale sunt cele la care statul roman este riveran cu alte
state, cele care intră sau trec prin graniţele ţării, precum şi cele cu privire
la care interesele unor state au fost recunoscute prin tratate sau convenţii
internaţionale.
Apele teritoriale sunt cele cuprinse în porţiunea de la ţarmul mării spre
larg, limitele fiind stabilite de fiecare stat prin lege.
Apele naţionale sunt fluviile, raurile, paraurile, canalurile şi lacurile
navigabile interioare, precum şi apele fluviale şi raurile de frontieră
stabilite prin acte juridice internaţionale.
După asezare distingem: ape de suprafaţa, care se găsesc deasupra
solului şi pot fi curgătoare sau stătatoare şi ape subterane care se găsesc
la o adancime oarecare sub pămant.
Dupa destinaţia lor economică distingem: ape de uz general (destinate în
principal satisfacerii nevoilor populaţiei), ape destinate industriilor,
agriculturii, dar şi ape cu destinaţii speciale (utilizate pentru pescuit,
navigaţie, producerea de energie electrică).
După forma de proprietate distingem ape aparţinând domeniului public
şi ape aparţinând domeniului privat.

Răspuns 6.3
Gospodărirea apelor reprezintă un ansamblu de mijloace tehnice, măsuri
legislative, economice, administrative ce duc la utilizarea, valorificarea
şi menţinerea resurselor de apă în bune condiţii pentru satisfacerea
necesităţilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării şi a
poluării precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale
apelor.
Pentru realizarea unei gospodariri durabile a apelor sunt necesare
efectuarea mai întai a unor studii asupra rezervelor de apă, calitaţii şi
cantitatii resurselor de apă şi abia apoi să se treacă la luarea unor măsuri.

10

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

 Protecţia juridică a ariilor protejate şi a monumentelor naturii

Poluarea reprezintă alterarea fizică, chimică, biologică sau bacteriologică

a calităţii apei peste limitele admisibile stabilite prin lege.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 6

1. Florica Brașoveanu, Dreptul mediului, Editura Sitech, Craiova, 2016.

2. Mircea Duţu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex,
Bucureşti, 2008.
3. Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex,
Bucureşti, 2009.

11

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului