Tema 28 Regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii naturii, sănătății și istorico-

culturale
28.1 Regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii naturii
28.2 Regimul juridic al terenurilor destinate ocrotirii sanatatii
28.3 Regimul juridic al terenurilor de valoare istorico-culturala
28.4 Regimul juridic al terenurilor zonelor verzi si suburbane
32.5 Grădinile botanice
32.6 Monumentele naturii
32.7 Ariile cu management multifunctional

32.1 Rezervațiile naturale Potrivit legii, din categoria terenurilor rezervatiilor fac parte terenurile
in al caror perimetru se afla obiectivele naturale ce prezinta valoare stiintifica si culturala
(landsafturile tipice si unice, comunitatile de organisme vegetale si animale, formatiunile
geologice, speciile de plante, de animale rare). Ele sint repartizate pentru pastrare in stare
naturala in complexele naturale tipice sau unice pentru zona de landsaft cu tot ansamblul lor de
componente, pentru studierea proceselor si fenomenelor in mersul lor firesc in vederea elaborarii
bazelor stiintifice ale ocrotirii naturii.
Regimul juridic al rezervatiilor este reglementat de Legea privind fondul ariilor naturale
protejate de stat, nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, cit si de art. 56 al Codului funciar al RM.
La rindul lor, terenurile rezervatiilor se clasifica in:
1. rezervația științifică
2. Rezervatiile naturale
3. Rezervatia peisagistica
4. Rezervatie a biosferei
5. Rezervatiile de resurse
Parcurile nationale. Potrivit art. 56 al Codului funciar si capitolulului 3 al Legii privind fondul
ariilor naturale protejate de stat" nr. 1538-XII din 25 februarie 1998, parcurile nationale sint
amplasate pe terenurile care au o deosebita valoare ecologica, istorica si estetica in virtutea
imbunatatirii reusite a landsafturilor naturale si culturale. De altfel, parcurile nationale reprezinta
una din categoriile fondului ariilor naturale protejate de stat, care cuprind spatii naturale
reprezentative cu diverse landsafturi geografice, obiective si complexe naturale, o ampla
diversitate de specii floristice si faunistice autohtone. Obiectivul acestor parcuri consta in
pastrarea complexelor naturale de o deosebita importanta ecologica, estetica si istorica in vederea
armonizarii peisajelor geografice si folosirii lor in scopuri stiintifice, culturale, instructive si
educationale.
Terenurile si alte obiective naturale au fost repartizate acestor parcuri pe o perioada nelimitata de
timp, iar teritoriile lor sint destinate efectuarii investigatiilor stiintifice si desfasurarii activitatii in
scopuri recreative, economice, culturale, instructive, educative etc.
Parcurile nationale se fondeaza in baza deciziei Parlamentului Republicii Moldova la propunerea
Guvernului Republicii Moldova.
Parcurile nationale au statut de persoana juridica si sint finantate de la bugetul de stat, de
mijloace extrabugetare, inclusiv fonduri ecologice, donati ale persoanelor fizice si juridice, auto-
htone si straine, precum si din mijloace speciale. De mentionat ca programele anuale de cercetari
stiintifice se finanteaza prin intermediul comenzii de stat, din mijloacele bugetare speciale, care
sint gestionate de consiliul stiintific general.
Parcurilor dendrologice Potrivit alin. 4 al art. 56 din Codul funciar al R.M., din categoria
terenurilor parcurilor dendrologice si zoologice, ale gradinilor botanice fac parte terenurile
repartizate pentru studierea, pastrarea si imbogatirea in conditii artificiale a resurselor florii si
faunei, pentru folosirea lor eficienta in plan stiintific, cultural, economic si pastrarea
genofondului.
Grădinile dendrologice au statut de persoana juridica si se afla in subordinea autoritatilor publice
locale. Pentru reducerea impactului antropic asupra gradinilor in cauza pe teritoriul adiacent lor
se stabileste zona de protectie cu dimensiunile de 100 pina la 150 m, iar in insasi zona de
protectie sint interzise fara autorizatie vinatul, pescuitul si capturarea de animale; taierile rase;
constructia de obiective si depozite pentru pastrarea de chimicale si ingrasaminte minerale si alte
obiective auxiliare. Activitatea gradinilor in cauza este finantata din bugetul de stat, iar
mijloacele banesti obtinute din activitati stiintifice, turistice, publicitare, editoriale, din donatii si
din alte activitati practice legale ramin la dispozitia administratiei acestora si sint impozabile.
Formarea, reorganizarea si lichidarea gradinilor dendrologice se efectueaza conform hotaririi
Parlamentului R.M., cu avizul autoritatii centrale pentru mediu.
Gradinile zoologice, potrivit p. 3 al Anexei nr. 3 la Hotarirea guvernului Republicii Moldova nr.
785 din 3 august 2000, sint institutii stiintifice de culturalizare si instruire, care se constituie prin
delimitarea unor teritorii terestre sau acvatice, supuse unui regim special de administrare, in
scopul conservarii, studierii si prezentarii in conditii artificiale optime a unor specii de animale
valoroase din punct de vedere stiintific, colectiile create servind drept depozit al fondului genetic
si surse de material repro-ductiv.
Aceste gradini sint formate prin Hotarirea Parlamentului R.M., la propunerea Guvernului R.M.,
cu avizul autoritatii centrale pentru mediu si al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova.
Gradinile botanice se constituie, se reorganizeaza si se lichideaza prin hotarirea Parlamentului
RM, la propunerea Guvernului RM, cu avizul autoritatii centrale pentru mediu si al Academiei
de Stiinte a Republicii Moldova. Potrivit p. 2 al Anexei nr. 1 la Hotarirea Guvernului Republicii
Moldova nr. 785 din 3 august 2000, gradinile botanice se formeaza prin delimitarea unor teritorii
terestre sau acvatice, expuse unui regim special de administrare, in scopul conservarii,
aclimatizarii si regenerarii in conditii artificiale optime a unor specii de plante autohtone si
exotice semnificative din punct de vedere stiintific, economic si estetic, colectiile dendrologice si
floristice create servind drept depozite ale fondului genetic si surse de material reproductiv.
Spatiile terestre si acvatice din componenta acestor gradini se scot din circuitul economic si se
transmit acestora in folosinta pe termen nelimitat, iar teritoriul lor se divizeaza in zone fun-
ctionale.
Monumentele naturii Conform alin. 6 art. 56 din Codul funciar al RM, din categoria terenurilor
monumentelor naturii fac parte terenurile care au obiective naturale unice sau tipice, cu valoare
stiintifica, cultural-instructiva si de reconf ortare, dar care nu sint recunoscute drept monumente
de istorie si cultura. Deci, monumentele naturii, potrivit p. 1 al Anexei nr. 2 la Hotarirea
Guvernului Republicii Moldova nr. 782 din 3 august 2000, reprezinta diferite obiective ale
naturii cu deosebita valoare naturala, ecologica, stiintifica, culturala, istorica si estetica, carora li
se acorda acest statut.
Statutul de monument al naturii este atribuit de Parlamentul Republicii Moldova la propunerea
Guvernului RM cu avizul autoritatii centrale pentru mediu si al Academiei de Stiinte a
Republicii Moldova.
O caracteristica a regimului juridic al monumentelor naturii este faptul ca, in jurul fiecarui
monument al naturii se stabileste o zona de protectie. Pentru monumentele geologice, paleonto-
logice, zoologice, botanice si cele mixte zona de protectie este cu o latime de la 500 pina la 1000
m, iar pentru arborii seculari si speciile relicte de plante — respectiv de 30 — 50 m.
Alta caracteristica a regimului juridic al monumentelor nominalizate este ca toti detinatorii
terenurilor in care se afla monumentele naturii sint obligati sa intreprinda un sir de masuri ce vor
asigura paza si respectarea regimului de protectie etc.
Finantarea activitatilor vizind monumentele naturii se face din bugetele locale, din fondul
ecologic local, din mijloacele detinatorilor de terenuri proprietate publica, din alte surse legale.
Orice activitate efectuata in limitele teritoriului unui monument al naturii este reglementata de
regimul de protectie al acestuia.
Ariile cu management multifunctional Potrivind p. 2 al Anexei nr. 1 la Hotarirea Guvernului
Republicii Moldova nr. 784 din 3 august 2000, ariile cu management multifunctional reprezinta
suprafete terestre si acvatice in care, concomitent cu conservarea naturii, se efectueaza valo-
rificarea reglementata a florei, faunei, resurselor de apa si pasunilor, se practica turismul
reglementat.
Ariile in cauza fac parte din proprietatea publica si se afla in subordinea autoritatilor publice
centrale sau locale. Astfel, ariile cu management multifunctional au un regim de protectie si de
gospodarire conform destinatiei acestora, nu pot fi privatizate si nici arendate, iar retragerea
terenurilor din ariile mentionate este strict interzisa, cu exceptia cazurilor cind acestea isi pierd
valoarea in urma calamitatilor naturale sau a catastrofelor si cind nu mai pot fi restabilite.
Fondarea, reorganizarea si lichidarea ariilor cu management multifunctional se efectueaza
conform hotaririi Parlamentului RM, la propunerea Guvernului RM, cu avizul autoritatii centrale
pentru mediu si al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova.
În ariile cu management multifunctional se delimeteaza zone naturale cu regim special de
protectie, unde este interzisa orice activitate economica, iar pentru reducerea impactului antropic
asupra ariilor date, pe teritoriul adiacent lor se stabilesc zone de protectie cu latimea de 700-1000
m. Respectarea limitelor zonelor de protectie este obligatorie pentru toate persoanele juridice si
fizice care activeaza sau locuiesc in zonele respective.

28.2 Conform art. 57 al Codului funciar al RM, din categoria terenurilor destinate ocrotirii
sanatatii fac parte terenurile pe care exista obiecte de tratament natural (izvoare de ape minerale,
namoluri curative) si conditii climaterice deosebit de favorabile profilaxiei si tratamentului
populatiei. Evidentierea, folosirea si protectia acestor terenuri sint determinate de existenta
conditiilor climaterice deosebit de favorabile si altor factori naturale, necesari profilaxiei si
tratamentului cetatenilor.
Aceste terenuri se atribuie in folosinta statiunilor balneare, institutiilor terapeutice si sint
protejate in mod deosebit. Potrivit p. 5 art. 35 al Legii privind ocrotirea sanatatii, nr. 411-XII din
28.03.1995, considerarea unei localitati ca statiune balneara, stabilirea hotarelor zonelor ei de
protectie sanitara si determinarea regimului acesteia sint efectuate de Guvernul RM la
propunerea Ministerului Sanatatii si a Consiliului Federatiei Sindicatelor Independente din
Republica Moldova, coordonata cu autoritatile publice locale pe teritoriul careia se afla statiunea.
Sanatoriu este o institutie spitaliceasca (climaterica ori balneara) pentru ingrijirea bolnavilor.
Statiunea se considera localitatea in care se gasesc conditii climaterice, ape minerale prielnice
sanatatii.
Astfel, unitatile medico-sanitare de recuperare, serviciile medicale din statiunile balneare,
sanatoriile si preventoriile cu rol recuperator si alte unitati de acest profil se organizeaza in zone
cu factori naturali de cura in scopul recuperarii integrale a sanatatii cetatenilor si restabilirii
capacitatii lor de munca.
Elementul de baza al regimului statiunilor balneare, al institutiilor terapeutice etc. este zona de
protectie sanitara, care reprezinta un sistem de masuri in vederea mentinerii si protectiei
factorilor de mediu, chimici, fizici si biologici ai obiectivelor naturale de tratament. in acest
scop, la toate statiunile balneare sint create zone de protectie sanitara. in hotarele zonelor
mentionate se stabileste un regim special de gospodarire, de productie, de trai si de alta natura.
Astfel, in limitele zonelor de protectie sanitara este interzisa darea terenurilor in posesiune,
folosinta, inclusiv in arenda, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor a caror activitate este
incompatibila cu protectia obiectivelor naturale curative si cu mentinerea conditiilor favorabile
pentru odihna populatiei. Totodata, subiectele dreptului de folosinta a terenurilor in jurul carora
se stabilesc zone cu conditii deosebite de folosinta a acestor terenuri sint obligate sa marcheze
granitele lor cu semne informative speciale.
Modul de organizare si de deschidere de institutii balneo-sanatoriale este stipulat in legislatie si
prevede in primul rind sa fie autorizate de Ministerul Sanatatii al RM si Consiliul Federatiei
Sindicatelor din Republica Moldova de comun acord cu Guvernul RM. Iar profilul medical al
institutiilor balneo-sanatoriale este stabilit de Ministerul Sanatatii in comun cu Consiliul
Federatiei Sindicatelor Independente din R. Moldova.
Exercitarea controlului asupra activitatii institutiilor balneo-sanatoriale si acordarea ajutorului
stiintific, metodic si consultativ se efectueaza de catre Ministerul Sanatatii al Republicii
Moldova. Terenurile destinate ocrotirii sanatatii constituie proprietate publica s statului, fiind de
interes national, si sint atribuite de Guvernul RM statiunilor balneare, institutiilor terapeutice si
curative, care apar si ca subiecte ale acestor folosinte.
Terenurile pentru activitatea recreativa
Legislatia actuala prevede atribuirea si protectia terenurilor destinate activitatii recreative pentru
folosirea acestora in scopuri de odihna si turism. Conform art. 58 al Codului funciar al RM, din
aceasta categorie fac parte terenurile pe care se afla case de odihna, sanatorii, campinguri, baze
turistice, tabere turistice si tabere de fortificare a sanatatii, statii turistice, parcuri si tabere pentru
copii, poteci didactico-turistice si trasee marcate.
Turismul este un domeniu ale economiei nationale cu functii complexe, ce reuneste un ansamblu
de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor
obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv este altul decit exercitarea unei
activitati remunerate in locul vizitat.
Potrivit p. 5 art. 8 al Legii turismului, nr. 798-XVI din 11.02.2000, in scopul atragerii
investitiilor in sfera turismului, unele terenuri care fac parte din domeniul public sau privat pot fi
concesionate pe o perioada de pina la 50 de ani in conformitate cu legislatia funciara, cu
prioritatile stabilite prin programele de dezvoltare a turismului.
O conditie obligatorie a regimului juridic al terenurilor destinate activitatii recreative consta in
faptul ca toate aceste terenuri si sectoare de terenuri urmeaza a fi folosite conform destinatiei lor:
pentru odihna si turism. Este interzisa orice activitate care impiedica folosirea terenurilor
respective potrivit destinatiei lor speciale, cum ar fi: constructiile, taierile neautorizate sau vata-
marile spatiilor verzi etc. Sectoarele de teren necesare potecilor didactico-turistice si traseelor
marcate sint atribuite in drept de folosinta limitata asupra sectoarelor de teren straine (servitutea),
in cazul in care dreptul asupra sectorului de teren trece altei persoane, servitutea nu se abroga.
Pentru recreare se atribuie teritorii de catre organele administratiei publice locale, din
extravilanele localitatilor urbane si rurale al caror scop consta in crearea cadrului adecvat
practicarii sportului, turismului si altor activitati recreative.
Conform Codului silvic al RM, pentru organizarea odihnei populatiei, autoritatile publice locale
si gestionarii de terenuri din fondul forestier desfasoara activitati de amenajare a sectoarelor de
padure si de deservire social-culturala a populatiei in padurile zonelor verzi ale localitatilor si in
alte paduri care sint folosite pentru odihna, sport si turism, pastrind concomitent mediul silvic si
landsafturile naturale, arhitectura zonelor suburbane si respectind regulile sanitare. Padurile
zonelor verzi se incadreaza in grupa intii functionala, cu functii igienico-sanitare si de recreare,
fapt ce genereaza unele restrictii, ca taierile principale, permitindu-se doar taierile secundare si
de regenerare. Subiectele dreptului de folosinta pe aceste terenuri sint obligate sa realizeze
exploatarea patrimoniului turistic si de alta natura, asigurind totodata protectia si conservarea
acestuia si a mediului inconjurator.

28.3 Terenurile de valoare istorico-culturala sint sectoarele de teren pe care sint amplasate,
potrivind art. 59 din Codul funciar al RM, rezervatiile istorico-culturale, parcurile memoriale,
monumentele arheologice si arhitecturale si complexele arhitecturale de landsaft. Conform art. 1
al Legii privind ocrotirea monumentelor nr. 1530-XII din 22.06.1993, monumente sint obiective
ori ansambluri de obiective cu valoare istorica, artistica sau stiintifica, care reprezinta marturii
ale evolutiei civilizatiilor de pe teritoriul republicii, precum si ale dezvoltarii spirituale, politice
si sociale si care sint ocrotite de stat.

Pentru categoria terenurilor de valoare istorico-culturala se instituie un regim special indreptat

spre mentinerea integritatii initiale a acestora si a mediului inconjurator.
Pe aceste terenuri este limitata orice activitate care contravine destinatiei lor speciale. Avizele
asupra zonelor de protectie a acestor terenuri sint luate in mod obligatoriu in considerare la
intocmirea planului general de constructii urbane si rurale. Detinatorii terenurilor, indiferent de
titlul pe care il detin, in perimetrul carora sint amplasate obiective luate sub protectie sint obligati
sa ia masuri ce asigura protectia si paza acestora.
Terenurile de valoare istorico-culturala, a caror lista este aprobata de Guvernul RM, sint terenuri
proprietate publica a statului, conditionata de factori economici, ecologici, istorico-culturali,
necesari de a asigura securitatea si protectia acestora.
28.4 Toate terenurile din exploatare din extravilan destinate amplasamentelor, legate de
amenajarea si functionarea normala a gospodariei orasenesti, precum si cele ocupate de paduri
publice si alte spatii verzi, cu functii de protectie, sanitaro-igienice, de fortificare a sanatatii si
care sint locuri de odihna ale populatiei, sint incluse de catre autoritatile publice locale in zona
suburbana si zona verde.
Categoriile de terenuri mentionate sint reprezentate de terenuri din afara intravilanului
localitatilor, adica in limita teritoriului administrativ, si care inglobeaza activitati dependente sau
nu de functiile localitatii, conform planurilor urbanistice si planurilor de amenajare a teritoriului.
Terenurile zonelor suburbane si zonelor verzi sint protejate de stat si se folosesc conform
proiectelor de organizare a acestora. Includerea terenurilor zonelor suburbane si zonelor verzi in
fondul terenurilor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale este conditionata de
necesitatea utilizarii eficiente a terenurilor, interesul satului, comunei, orasului, municipiului etc.
La elaborarea documentatiei de urbanism si amenajare a teritoriilor, potrivit prevederilor Legii
privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului nr. 835-XIII din 17.05.1996186, se tine
cont de amplasarea spatiilor verzi. Spatiile verzi reprezinta un sistem armonizat arhitectural,
format din elemente ale complexelor peisagistice si care, indiferent de apartenenta si destinatie,
servesc la imbunatatirea calitatii mediului, mentinerea echilibrului ecologic si a genof ondului
autohton la imbogatirea asortimentului de plante ornamentale, la mentinerea si protejarea
obiectivelor naturale pretioase si armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale in vederea
realizarii unei ambiante favorabile desfasurarii activitatilor antro-pogene. Conform art. 15 al
Legii cu privire la spatiile urbane si rurale, nr. 591-XIV din 23.09.1999 187, spatiile verzi din
extravilane cuprind padurile-parc, spatiile verzi din zonele de agrement si alte categorii de spatii
verzi suburbane care au in principal functia de a asigura odihna intr-un cadru natural.
Spatiile verzi care sint folosite in interes public constituie obiectul exclusiv al proprietatii publice
si pot fi date in posesiunea provizorie si in folosinta altor persoane juridice si fizice. La
includerea terenurilor in zona suburbana si in zona verde drepturile detinatorilor de terenuri se
pastreaza. Pe terenurile date, constructiile si amenajarile incompatibile cu destinatia spatiilor
verzi, ca obiectivele industriale, locative, statiile de alimentare cu combustibil etc, sint interzise.
Atribuirea terenurilor pentru constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru
activitati economice si sociale (terenuri pentru practicarea sportului, pentru jocuri si odihna,
obiective cu caracter cultural si artistic etc.) se efectueaza de catre autoritatile publice locale cu
acordul autoritatii centrale pentru mediu. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor
si conditiile de desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza documentatiei de
urbanism si amenajare a teritoriului. Totodata se interzice efectuarea constructiilor in spatiile
verzi ale zonelor respective fara a obtine avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat si obstesti
si fara acordul populatiei din zonele limitrofe.
Autoritatile publice locale de comun acord cu organele teritoriale subordonate autoritatii centrale
pentru mediu stabilesc hotarele spatiilor verzi si ale zonelor de protectie ale acestora.
Prin Hotarirea Guvernului RM cu privire la procedura unica de tinere a evidentei spatiilor verzi
ale localitatilor urbane si rurale nr. 676 din 11.07.2000188, s-a stabilit ca evidenta se constituie din
trei niveluri:
a) nivelul unu — local (comuna, oras, municipiu),
b) nivelul doi — local (judet, U.T.A. Gagauzia, municipiul Chisinau);
c) nivelul trei — national (autoritatea centrala pentru mediu).
Componenta si regimul juridic ale terenurilor suburbane legate de amenajarea si functionarea
gospodariei orasenesti si terenurilor urbane in principiu sint identice.