Unitate de învăţare Nr.

PROTECŢIA JURIDICĂ A SUBSOLULUI

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 4………………………………………………...... 2

4.1 Protecţia juridică a subsolului................................................................................... 2
4.2 Răspunderea juridică pentru protecţia subsolului...................................................... 4
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4……………………………………....... 5
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare…………………............................ 5
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4………………………………………………..... 5
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 4
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 4 sunt:

 să înteleagă noţiunea de subsol;

 să cunoască implicaţiile încălcării normelor juridice de protecţie a
subsolului.

4.1 Protecţia juridică a subsolului

Subsolul este o parte componentă a teritoriului de stat, fiind reprezentat prin

Noţiunea de spaţiul fizic situat sub sol şi avand forma geometrică a unui con neregulat
subsol cu baza constituită din sol şi cu vărful în centrul Pămăntului; el reprezintă
deci, totalitatea formaţiilor geologice mai vechi decat pătura actuală de sol.

Protecţia juridica a subsolului se referă la exploatarea raţională a bogaţiilor

sale naturale, a formaţiunilor geologice accesibile lucrărilor de cercetare şi
prospecţiuni geologice.

Între sol şi subsol există o stransă legatură de natură organică ceea ce a

determinat legiuitorul să reglementeze în acelaşi context regimul juridic şi
Subsolul şi protecţia celor doua componente ale mediului.
bogăţiile sale
Dintre actele normative în vigoare cu privire la protecţia solului şi a
subsolului amintim: Constituţia Romaniei, OUG nr. 195 din 2005 privind
protecţia mediului modificată şi completată, Legea fondului funciar nr.
18/1991, H.G. nr. 221/1995 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale pentru Resurse Minerale etc.

Prin bogaţii ale subsolului intelegem: minereurile, zăcămintele de cărbuni,

petrol, gaze naturale, sare, izvoare termale şi minerale, peşteri, vestigii
arheologice, comori îngropate, scheletele animalelor preistorice, etc.

Exploatarea subsolului şi a resurselor sale se poate face în interesul întregii

societăţi, dar cu conservarea acestor resurse şi prevenirea pagubelor pentru
flora şi fauna.

Subsolul şi bogăţiile sale naturale sunt expuse permanent poluarii; resursele

subsolului sunt supuse unei exploatări iraţionale. Omul s-a considerat
întotdeauna stăpănul naturii, el este mai presus de toate, dar toate aceste
acţiuni trebuie să înceteze până nu este prea tărziu, de aceea este imperios
necesară luarea unor măsuri permanente de protecţie.

Astfel, s-a stabilit ca autoritatea centrală pentru protecţia mediului cu

consultarea ministerelor componente trebuie să stabilească: reglementari
privind protecţia calitatii subsolului, procedura de autorizare privind
forajele de studii şi prospecţiuni geologice, reglementări privind refacerea
 cadrului natural în zonele în care subsolul a fost afectat de fenomene
naturale sau de activităţi cu impact negativ asupra mediului.

Pentru realizarea politicii economice a Guvernului în domeniul cercetării,

exploatării, valorificării şi protecţiei resurselor minerale şi a controlului
modului cum se desfăşoară aceste activităţi a fost înfiinţată Agenţia
Obligaţiile Naţională pentru Resurse Minerale, ca organ central de specialitate cu
personaelor fizice personalitate juridică ce răspunde de: gestionarea resurselor minerale ale
şi juridice statului, fundamentarea taxelor legale în domeniu, negocierea clauzelor şi
condiţiilor acordurilor pentru resurse minerale în vederea cercetarii,
exploatarii şi valorificarii acestora, emiterea de normative şi instrucţiuni cu
caracter obligatoriu cu privire la cercetarea geologică, exploatarea şi
protecţia zăcămintelor de substanţe minerale utile.

Persoanele fizice sau juridice care prospectează sau exploatează resursele

subsolului pentru a proteja aceste resurse au o serie de obligaţii:
- să solicite acord şi/sau autorizaţie de mediu potrivit legii şi să respecte
prevederile acestora;
- să refacă terenurile afectate, aducându-le la parametri productivi şi
ecologici naturali;
- să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau pe cele competenţe,
despre orice situaţii accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru şi
să acţioneze pentru refacerea acestuia;

În general agenţii economici trebuie să realizeze exploatarea subsolului, a

resurselor sale naturale astfel încât să se prevină poluarea mediului şi
cauzarea de prejudicii, iar dacă ele sau produs să se înlăture efectele
negative ale acestora.

În scopul exploatarii raţionale şi protejarii bogaţiilor subsolului agenţii

economici care execută lucrări de cercetare geologică (exploatare si
valorificare a resurselor minerale) au urmatoarele obligaţii: să desfasoare
activitatea pe baza documentaţiilor tehnico-economice elaborate, avizate şi
aprobate conform legii, sa obţină atestarea în ceea ce priveşte capacitatea
lor tehnică pentru efectuarea lucrărilor pe care le efectuează, să respecte
prescripţiile obligatorii stabilite în aria acestora pentru protejarea resurselor
minerale etc.

Test de autoevaluare 4.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Noţiunea de subsol?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 2.

4.2 Răspunderea juridică

Răspunderea Încălcarea prevederilor legale referitoare la protecţia subsolului atrage

contravenţională răspunderea contravenţională, penală şi civilă.

O. U. pentru protecţia mediului în Romania nr. 195/2005 modificată și

completată stabileşte o singura sancţiune juridică în privinţa protecţiei
subsolului legată de exploatarea resurselor numai în urma obţinerii unui
acord sau a unei autorizaţii de mediu, altfel se considera contravenţie şi se
sancţioneză cu amenda diferenţiat în funcţie de calitatea persoanei (fizică,
juridică) care a săvărşit fapta.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac prin proces-verbal

încheiat de către personalul împuternicit al Agenţiei Naţionale pentru
Resurse Minerale.

În unele cazuri, cand legea prevede, contravenţiilor le sunt aplicabile

dispoziţiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor.

În cazul în care prin contravenţia sau infracţiunea săvărşite în domeniul

protecţiei subsolului se cauzează şi un prejudiciu patrimonial se va angaja
răspunderea civilă pentru repararea prejudiciului.

Test de autoevaluare 4.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

Răspunderea juridică pentru protecţia subsolului?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 4.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 4.

Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în

În loc de rezumat
această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare Nr.

4 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 4

Protecţia juridical a subsolului?

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 4.1
Subsolul este o parte componentă a teritoriului de stat, fiind reprezentat prin
spaţiul fizic situat sub sol şi avand forma geometrică a unui con neregulat cu
baza constituită din sol şi cu varful în centrul Pămantului; el reprezintă deci,
totalitatea formaţiilor geologice mai vechi decat patura actuala de sol.
Protecţia juridica a subsolului se referă la exploatarea raţională a bogaţiilor
sale naturale, a formaţiunilor geologice accesibile lucrărilor de cercetare şi
prospecţiuni geologice.
Între sol şi subsol există o stransă legatură de natură organică ceea ce a
determinat legiuitorul să reglementeze în acelaşi context regimul juridic şi
protecţia celor două componente ale mediului.

Răspuns 4.2
Încalcarea prevederilor legale referitoare la protecţia subsolului atrage
răspunderea contravenţională, penala şi civilă.
O. U. pentru protecţia mediului în Romania nr. 195/2005 modificată
stabileşte o singură sancţiune juridică în privinţa protecţiei subsolului legată
de exploatarea resurselor numai în urma obţinerii unui acord sau a unei
autorizaţii de mediu, altfel se consideră contravenţie şi se sancţioneză cu
amenda diferenţiat în funcţie de calitatea persoanei (fizica, juridica) care a
săvărsit fapta.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac prin proces-verbal
încheiat de către personalul împuternicit al Agentţei Naţionale pentru
Resurse Minerale.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 4

1. Florica Brașoveanu, Dreptul mediului, Editura Sitech, Craiova, 2016.

2. Mircea Dutu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex, Bucureşti,
2008.
3. Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura. Lumina Lex,
Bucureşti, 2009.