Realizat: Afanasiuc Eleonora

Regimul juridic de protectie al Regnului Animal

Sub influenţa factorilor umani diversitatea regnului animal, spre regret, se află
în diminuare continuă. Din fauna salbatică a Republicii Moldova prin Legea
nr.1538 din 25.02.1998 sunt ocrotite peste 300 specii de animale, iar 216 sunt
incluse în Cartea Roşie a Rpiblicii Moldova.
Legislaţia în vigoare reglementează doar relaţiile în domeniul protecţiei şi
folosirii animalelor salbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, peşti, insecte,
crustacee, moluşte etc.) din ecosistemele naturale terestre forestiere, stepice,
pietrofite, acvatice, palustre etc.
Nu sunt luate sub protecţie juridică speciile dăunatoare şi nu constituie obiect
de protecţie atît animalele domestice şi agricole, cît şi reprezentanţii speciilor
sălbatice, întreţinuţi în captivitate sau semicaptivitate în scopuri de cercetare,
estetice sau educative.
Regimul juridic de protecţie şi utilizare a regnului animal (Legea R. Moldova
privind Protecţia Mediului înconjurător din 16 iunie 1993, Legea privind Regnul
Animal din 27. 04. 1995 etc.) este întocmit întru conservarea biodiversităţii
faunistice prin păstrarea mediului de existenţă, păstrarea biotopurilor populaţiilor
de animale sălbatice în condiţii de libertate, de a menţine fondul genetic al
speciilor şi folosirea raţionala a resurselor faunistice. Acest scop strategic se
preconizează a fi atins prin realizarea activităţilor ce ţin de:
a) planificarea şi management în domeniul protecţiei şi utilizarii raţionale a lumii
animale;
b) trecerea în revistă a obiectelor, care necesită a fi protejate;
c) elaborarea normelor juridice cu caracter de avertisment, restabilire, interzicere
etc.;
d) supravegherea respectării normativelor de protecţie şi utilizare a resurselor
faunistice;
e) tragerea la răspundere a infractorilor pentru încălcarea regimului legislativ.
În baza celor expuse concluzionez: protecţia juridică a regnului animal
reprezintă totalitatea măsurilor statale şi obşteşti prevăzute de legislaţia în vigoare,
în scopul conservării şi utilizarii raţionale a resurselor faunistice, asigurării
autoreproducerii regnului animal întru menţinerea biodiversităţii sălbatice,
menţinerea viabilitatii patrimoniului natural ca factor şi componet necesar al
dezvoltării durabile a sistemului socio-economic naţional.
Potrivit aliniatului 4 art.127 al Constituţiei Republicii Moldova şi art.3 al Legii
Regnului Animal, fauna sălbatică este proprietate publică fapt care interzice orice
acţiuni ce contravin dreptului de proprietate publică asupra regnului animal. Acest
imperativ îşi răspîndeşte acţiunea asupra tuturor subiecţilor raporturilor juridice din
domeniul dat, inclusiv cetăţenilor străini si apatrizilor.
În condiţiile de poluare excesivă a mediului (acvatic, edafic, atmosgeric)
protejarea faunei este o datorie a omului, inclusiv şi preîntampinarea transmiterii
unor boli de la animale la om etc..
Dar nu numai poluarea mediului are urmări grave pentru fauna existentă, ci şi
activitatea umană directă conduce la distrugerea biotopurilor, diminuarea
genofondului faunistic. Frecvent pot fi întîlnite acţiuni nejustificate ale unor
personaje sau grupuri de indivizi prin care se cauzează suferinţe de nedescris
acestor vieţuitoare. Pentru obţinerea unui profit cît mai mare, la un preţ de cost cît
mai scăzut, adesea se purcede la exterminarea în masă a multor animale de blană,
luptelor organizate între cîini, cucoşi etc. pentru a obţine un cîştig prin pariuri şi
multe alte astfel de acţiuni inumane fac ca problema protecţiei lor să stea în atenţia
legiuitorului.
Fiind conştient de această stare a lucrurilor, omul, care se găseşte în vîrful
piramidei vieţuitoarelor şi este înzestrat cu judecată raţională, nu poate rămîne
indiferent şi pasiv faţă fe procesele de diminuare a diversitaşii faunistice. Într-un
stat de drept civilizat, societatea, cu toate posibilităţile sale, nu poate să nu
reacţioneze şi să nu acţioneze, folosind toate mijloace legale posibile pentru
protecţia mediului.
Ca rezultat al muncii consecvente şi îndelungate întru protecţia animalelor,
treptat populaţia conştientizează starea animalelor sălbatice şi are atitudine
sănatoasă faţă de regnul animal ca rezultat al activităţii organizaţiilor
guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale în vederea luării
măsurilor concrete. Astăzi putem afirma că, în ultimele doua-trei decenii, a apărut
în societatea umană necesitatea firească de a veni în spriginul protecţiei animalelor.
Legislaţia în vigoare este pîrghia principală şi contribuie esenţial la protejarea
regnului animal. Ea stabileşte urmatoarele domenii de reglementare a protecţiei
faunei :
I. Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor faunistice;
II. Măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal;
III. Reglementarea efectivului de animale;
IV. Prevenirea pieririi animalelor la efectuarea unor procese de producţie;
V. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile;
VI. Protecţia animalelor în cazul aplicării chimicatelor în economia naţională;
VII. Importul, exportul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor;
VIII. Restricţii la drepturile beneficiarelor şi stabilirea obligaţiunilor acestora
privind folosinţa obiectelor naturale în scopul protecţiei regnului animal.
I. Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal
în procesele de planificare şi realizare a activităţilor de teren, să fie evitate măsuri
ce ar putea afecta: a) conservarea genofondului populaţional şi specific din
ecosistemele naturale; b) degradarea habitatelor şi condiţiilor de reproducere a
animalelor; c) structura şi funcţia biocenozelor; d) menţinerea efectivului tuturor
populaţiilor şi comunităţilor din diverse grupe de animale (vertebrate, nevertebrate,
microorganisme); e) restabilirea habitatelor şi biodiversităţii specifice acestor
habitate.
II. Măsurile de asigurare a conservării regnului animal
Conservarea genofondului faunistic poate fi asigurată prin: a) stabilirea regulelor şi
normelor de utilizare raţională a resurselor faunistice; b) în proiectele de amenajare
teritorială a evita activităţi ce ar afecta elementele structurale ale Reţelei Ecologice
Naţionale; c) crearea reţelei de arii protejate cu reprezentativitate specifică
adecvată situaţiei actuale; d) conservarea taxonilor rari şi pe cale de dispariţie; e)
limitarea întroducerii speciilor noi alohtone in ecosistemele naturale; f) recultivarea
terenurilor afectate prin extragerea resurselor subterane; g) instaurarea în teren a
monitoringului ecologic complex; h) utilizarea tuturor modalităţilor de educaţie şi
propagandă a necesităţii conservării biodiversităţii regnului animal; i) realizarea de
curand a planurilor de acţiune incluse in Strategia Conservarii Biodiversităţii R.
Moldovei.
III. Reglementarea efectivului de animale
Evitarea fenomenului de dezvoltare explozivă a efectivului unor specii de animale
ce pot provoca daune economiei naţionale sau ecosistemelor naturale cum ar fi
cîinii sălbatici, insectele defoliante, albinele agresive şi alte specii invazive.
IV. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de producţie .
În procesele de valorificare a terenurilor naturale şi aplicarea tehnologiilor de
producere a evita activităţi ce provoacă pieirea în masă a regnului animal: a)
interzicerea incendierii miriştelor; b) interzicerea desecării terenurilor înmlăştinite
etc.
V. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile.
Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile sunt în mod obligatoriu protejate
de stat prin Legea cu privire la ariile protejate?, prin includerea in Cartea Roşie a
Republicii Moldova.
VI. Protecţia animalelor în cazul aplicarii chimicatelor în economia naţională.
Gospodăriile agricole, intreprinderile şi organizaţiile preocupate de utilizarea,
transportarea şi stocarea chimicalelor precum şi persoanele fizice sunt obligate să
respecte regulile de aplicare a chimicalelor în vederea evitării pieirii animalelor. Se
interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de
concentraţii maxime admisibile în mediul înconjurător. Regulile de aplicare a
chimicalelor precum şi lista lor propuse pentru a fi utilizate e necesar sa fie
coordonate cu serviciile corespunzatoare ale Ministerului Sănătaţii, Ministerului
Protecţiei Mediului şi Amenajarii Teritoriului, Ministerul Agriculturii şi Industriei
Prelucratoare.
VII. Importul, exportul, strămutarea şi aclimatizarea, încrucişarea animalelor.
Activitaţile ce ţin de import, export şi comercializare a animalelor, aclimatizarea
speciilor alohtone, precum şi încrucişarea animalelor se admite doar în baza
deciziilor Ministerul Mediului şi Amenajarii Teritoriului.
VIII. Restricţii la drepturile beneficiarilor şi stabilirea obligaţiunilor acestora
privind folosinţa obiectelor naturale în scopul protecţiei regnului animal.
Conform legislaţiei în vigoare persoanele fizice şi juridice pot aplica modalităţile
de utilizare a resurselor faunistice numai în limitele stabilite de legislaţia în vigoare
şi în baza permiselor speciale. Reglamentarea folosirii resurselor regnului animal
pot fi limitate de către organele administraţiei publlice locale în cazurile reducerii
efectivului de animale sau retragerii din folosinţă a unor specii, populaţiile carora
s-au pomenit în proces de diminuare esenţială.

Protecţia pădurilor  împotriva  bolilor şi dăunătorilor (protecţia pădurilor)

constituie activitatea autorităţilor şi beneficiarilor silvici, ce cuprinde un complex
de reguli, metode şi tehnologii folosite în scopul sporirii rezistenţei masivelor
forestiere, pepinierelor  silvice, plantaţiilor, culturilor silvice, produselor pădurii şi
altor  obiecte ale gospodăriilor silvice şi protecţiei lor de boli şi dăunători.

Protecţia pădurilor se efectuează pe baza programelor privind folosirea,

regenerarea, paza şi protecţia pădurilor  şi  include  un complex  de  măsuri
organizatorice, economice etc., care  se realizează ţinându-se  cont de starea
diversităţii biologice şi asigură protecţia acesteia de distrugere, degradare sau alte
acţiuni dăunătoare. Menţinerea  stării de sănătate a pădurilor la nivelul cuvenit se
efectuează de organele silvice de stat şi de deţinătorii de terenuri din fondul
forestier prin efectuarea măsurilor de prevenire a răspândirii şi de combatere a
dăunătorilor şi a bolilor vegetaţiei forestiere.
Fondul ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include
urmatoarele categorii de obiecte şi complexe naturale:
a) rezervaşii ştiinţifice - 5
b) parcuri naţionale - în curs de organizare
c) monumente ale naturii - 1035
d) rezervaţii naturale - 63
e) rezervaţii peisagistice - 41
f) rezervaţii de resurse - 13
g) arii cu management multifuncţional-32
h) rezervaţii ale biosferei - în curs de organizare
i) grădini botanice - 1
j) grădini dendrologice - 2
k) monumente de arhitectură peisajeră - 20
l) gradini zoologice - 1
Cele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate în mod prioritar
protecţiei mediului, sunt rezervaţiile ştiinţifice. Acestea sunt: Codru, Iagorlîc,
Prutul de Jos, Plaiul Fagului, Padurea Domnească. Ele fac parte din prima
categorie a Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii şi au cel mai strict regim
de protecţie.

Destinaţia acestor rezervaţii este de a proteja ecosistemele naturale cu toate

componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori, arbuşti şi alte
specii de plante, la fel şi specii de muchi, licheni, ciuperci şi intregul complex
faunistic. În rezervaţiile ştiinţifice se efectuează în mod obligatoriu investigaţii
ştiinţifice pentru a studia procesele naturale şi a elabora bazele ştiinţifice de
protecţie a mediului.
Rezervaţii ştiinţifice
Rezervaţia ştiinţifica "CODRU" este o arie naturală protejată de stat de aspect
silvic, amplasată în partea centrală a codrilor seculari ai Republicii Moldova şi are
o suprafaţă de 5177 ha.Rezervaţia a fost fondată în 1971. Din cele 5177 ha,
teritoriul acoperit cu paduri constituie cca 4 666 ha, sau 90%.Predomină arboretele
de gorun - cca 1800 ha, arborete de frasin - aproximativ 1800 ha, arboretele de
carpen - 460 ha, de stejar - cca 400 ha . 
Se întîlnesc pe alocuri şi terenuri acoperite cu arboret de fag. Învelişul ierbos
este determinat de gradul de închidere a coronamentului arborilor şi constituie cca
30% din teritoriu. În rezervaţie se întalnesc cca 1000 de specii de plante, dintre
care o parte sunt determinate ca specii rare . Din plantele vasculare peste 50 de
specii sunt rare. Rezervaţia serveşte ca depozit al genofondului pădurilor central-
europene.
Lumea animală este de asemenea diversă şi bogată. Se întîlnesc astfel de specii
de animale cum sunt cerbul nobil, cerbul patat, căprioara, mistreţul, bursucul,
jderul de pădure, pisica sălbatică, diferite specii de amfibieni, şerpi şi păsări. Este
de asemenea larg reprezentată clasa insectelor.
Regimul de protecţie asigură dezvoltarea populaţiilor fiecărei specii de plante şi
de animale, concomitent contribuie la creşterea numerică a reprezentanţilor fiecarei
specii floristice şi faunistice.
Rezervaţia ştiinţifică "IAGORLÎC"
Rezervaţia ştiinţifică "IAGORLîC" a fost fondată în anul 1988 şi are o suprafaţă
de 836 ha. Este amplasată pe malul stîng al rîului Nistru la vărsarea afluentului său
Iagorlîc în apropierea satului Goian. 
Teritoriul rezervaţiei constă din doua componente naturale principale - un sector
de stepa de peste 300 ha şi un sector acvatic reprezentat de golful Goian - de
aproximativ 250 ha . Se mai întîlnesc sectoare neînsemnate de padure, de luncă,
versanţi abrupţi etc.
Rezervaţia a fost creată în vederea conservării speciilor de plante şi animale
specifice condiţiilor de stepă şi celor acvatice. 
Se întîlnesc peste 600 de specii de plante, inclusiv liane, semiarbuşti, arbuşti.
Dintre speciile de arbori predomină speciile de stejar, carpen, tei, din arbuşti -
măceşul, porumbarul, scumpia şi altele. 
Complexul faunistic principal este cel din cadrul sectorului de stepă, în care se
întîlnesc specii de ţistari si alte rozatoare, din clasa reptilelor şi amfibienilor se
întîlnesc diferite specii de şerpi, şopîrle, broaşte. Este reprezentată clasa insectelor
şi, parţial, cea a ornitofaunei (păsărilor). În sectorul împădurit se întîlnesc unele
specii de pădure cum ar fi căprioara, mistreţul, veveriţa.