Tema: Protecția lumii animale

1. Enumerați funcțiile animalelor în biosferă și în viața omului.

2. Enumerați cauzele pieirii sau reducerii numarului de animale și arealului lor de răspândire.

3. Explicați cum are loc protecția animalelor prin exploatare rațională și protecția speciilor rare.

1. De multe ori, supravieţuirea şi existenţa unei specii depind de supravieţuirea altora, iar omul
nu face excepţie. Întrucît omul devine din ce în ce mai deconectat de natură, în articolul de faţă
prezentăm zece specii care ne reamintesc cît de importante sunt necuvîntătoarele pentru
supravieţuirea noastră.

Broaştele

Aceşti ambfibieni sunt indicatori excelenţi pentru sănătatea ecosistemelor şiservesc ca

avertisment. Pielea lor absorb substanţe din mediul înconjurător, iar ca o consecinţă, orice
schimbare a pielii pot indica o contaminare sau alte probleme prezente în zonă.Aceşti ambfibieni
sunt indicatori excelenţi pentru sănătatea ecosistemelor şi servesc ca avertisment. Pielea lor
absorb substanţe din mediul Deoarece broaştele trăiesc atît în apă cît şi pe uscat, animalele pot fi
primele care să reacţioneze la orice hazard. Broaştele se hrănesc cu ţînţari, căpuşe şi alte insecte
purtătoare de boli periculoase pentru specia umană (deci un avantaj direct pentru om pentru că
broaştele asigură menţinerea acelor specii într-o limită sigură, ca număr de indivizi; dacă nu mai
sunt broaşte ne trezim cu o invazie de căpuşe şi ţînţari). Broaştele sunt folosite în cercetarea
medicinală care contribuie la salvarea de vieţi omeneşti.

2000 de specii de amfibieni (broscuţe) sunt ameninţate cu extincţia şi e posibil să nu

supravieţuiască acestui secol, iar 200 de specii de amfibieni au dispărut deja de pe planetă din
1979 pînă în prezent.

Viermii

Aceste creaturi tîrîtoare pot ajuta enorm la reducerea deşeurilor. În loc să arunce gunoiul în
spaţiile special amenajate, oamenii au început să folosească sisteme de eliminare a deşeurilor pe
bază de viermi. Practica poate fi folosită în mod autohton, iar în afară de reducerea poluării cu
deşeuri, substanţele rezultate pot fi folosite ca îngrăşăminte pentru grădină.

Furnicile
Le pomenim cînd aducem în discuție hărnicia, însă furnicile nu sunt numai un etalon al
vredniciei, sunt insecte cu adevărat impresionante. Societatea lor este una elaborată, care se
aseamănă foarte mult cu a noastră. În ceea ce privește forța lor fizică, furnicile sunt construite să
fie foarte rezistente și eficiente în munca pe care o depun.

Nici la capitolul inteligență acestea nu stau mai rău... creierul lor conține în jur de 250.000 de
celule nervoase, fiind cel mai bine dezvoltat dintre toate insectele. Prin comparație, creierul
uman are 10 milioane de celule.

Micile şi harnicele insecte pot ajuta la menţinerea unui sol sănătos pentru plante. Această
activitate crucială are loc atunci cînd furnicile sapă în pămînt, creează tuneluri şi aerisesc solul.
Această activitate ajută la descompunerea prin reciclare a substanţelor nutritive prezente în
pămînt.

Există peste 10.000 de specii de furnici, de dimensiuni variate și culori diferite, de la albastru sau
violet, pînă la verde, roșu sau maro. Pentru că sunt foarte răspîndite și trăiesc pe toate
continentele, biomasa tuturor furnicilor din lume echivalează cu biomasa tuturor oamenilor și
reprezintă aproximativ 10% din biomasa tuturor animalelor.

Păsările

Păsările sunt vietăți unice avînd abilitatea de a zbura. Există multe tipuri de păsări și nu vedem
decît cîteva dintre ele în apropierea unei reședințe umane. Importanța păsărilor pare minimă
datorită progresului tehnologic și a stilului de viață modern.. Unele păsări sunt crescute pentru a
fi folosite de oameni, în timp ce altele sunt indirect ajutate de oameni. Ele formează o parte a
lanțului alimentar din ecosistem și sunt o parte component a naturii. Acestea par să fie animalele
bune la toate, cel puţin cînd vine vorba de supravieţuirea omului. Au nenumărate roluri
ecologice, realizînd, printre altele, controlul populaţiilor de insecte, descompunerea materiei
organice din păduri, reciclarea nutrienţilor, polenizare, semănarea seminţelor şi aerisirea solului.
Excrementele păsărilor sunt bogate în acid uric care poate fi ușor transformat în amoniac fiind
gunoi fertil pentru plante. Deșeurile provenite de la păsări de curte, dacă sunt adăugate în sol,
sporesc dramatic fertilitatea solului.

2. Un factor principal ce influențează scăderea numărului de exemplare dintr-o specie anume

este defrișarea excesivă și distrugerea ariilor protejate prin braconaj. Mii de specii de animale
rare sunt pe cale de dispariție din cauza faptului că sunt vânate sau, nu mai au sursa necesară
de plante (unele animale) pentru a se hrăni, deoarece plantele respective au fost distruse tot
de om.

Peste 19.000 de specii de plante si 5.000 de specii de animale de pe Glob sunt

clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte câteva mii de speciii ajung în pragul
disparitiei în fiecare an înainte ca biologii sa le poata identifica.
        Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante si animale sunt: distrugerea habitatelor,
exploatarea comerciala (colectarea de plante, vânatul irational si braconajul), distrugerile
produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor
reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii.
        De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante si animale au evoluat încet si au
disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei
pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu
cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale.
        Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, în urma cu 65 de milioane
de ani, astazi ne aflam în mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a
numeroase specii de plante si animale. Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile,
recifurile de corali sau mlastinile, depinde în mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia
uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului
respectiv.
         Scăderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra nivelului de trai al
oamenilor. Ecosistemele sanatoase asigura hrana, aer curat, apa si soluri fertile pentru
agricultura. De asemenea, 40% din medicamentele moderne provin de la plante si animale.

3. Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

            La planificarea şi realizarea măsurilor care pot afecta habitatul animalelor şi starea
regnului animal se va asigura respectarea următoarelor cerinţe:

            a) conservarea diversităţii de specii de animale care vieţuiesc în mod natural;

            b) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a

animalelor;

            c) conservarea integrităţii biocenozelor;

            d) reglementarea efectivului de animale în scopul menţinerii echilibrului ecologic,

ocrotirii sănătăţii populaţiei şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale;

            e) repararea completă a pagubelor cauzate habitatului animalelor şi regnului animal şi

alocarea de mijloace cu destinaţie specială pentru restabilirea efectivului de animale sau a
mediului lor de trai.

Măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal

            Protecţia regnului animal se asigură prin:

            a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie, folosire şi

reproducere a resurselor regnului animal;

            b) prevederea măsurilor de protecţie a animalelor în proiectele de amenajare a teritoriului,

de irigaţie, de construcţii şi în alte proiecte;

            c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;

            d) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a
animalelor;

            e) încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor şi habitatului

lor;

            f) crearea de arii naturale protejate de stat;

            g) reproducerea în condiţii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitate şi

vulnerabile;

            h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural şi aclimatizarea de specii noi;

            i) recultivarea terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor de vieţuire şi reproducere

pentru speciile de animale folositoare;

            j) acordarea de ajutor animalelor în caz de îmbolnăvire sau pericol de pieire, ca urmare a
calamităţilor naturale şi a altor cauze;

            k) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului

animal;

            l) efectuarea monitoringului asupra proceselor şi fenomenelor ce au loc în lumea animală;

            m) educaţia ecologică a populaţiei.