Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al

României” Timişoara
Facultatea de Horticultură şi Silvicultură

Insecte rare şi ameninţate cu

dispariţia ȋn Europa

Profesor: Student:

nnnnnn Căpăţȋnă Dana – Maria

2019
 Cuprins
Introducere........................................................................................................................................3
Insectele şi importanta acestora .........................................................................................................5
Interacţiune cu omul ......................................................................................................................5
Importanţa insectelor ȋn ecosistem .................................................................................................6
Importanţa ecologică ..................................................................................................................7
Importanţa economică................................................................................................................7
Importanţa ca sursă de hrană......................................................................................................8
Insectele ȋn medicină ..................................................................................................................8
Insectele pe cale de dispariţie ............................................................................................................9
Consecinţe catastrofale pentru ecosisteme şi omenire .................................................................. 10
Exemple de insecte pe cale de dispariţie ....................................................................................... 10
Cosasul de stepă (Saga pedo) .................................................................................................... 11
Sute de specii de fluturi ar putea dispărea din cauză schimbărilor climatice ............................... 12
Calugarita sau Mantis religiosa.................................................................................................. 13
Calosoma mirositoare ............................................................................................................... 14
Albina Vargă ............................................................................................................................. 15
Bibliografie ...................................................................................................................................... 17
 Introducere

Ȋn urmă cu 300 de milioane de ani, pe Terra au trăit insect uriaşe, cu o deschidere a aripilor
de peste jumătate de metru. Nu ȋn aceea perioadă a fost epoca de glorie a acestui uimitor grup de
vieţuitoare. Adevărata eră a insectelor este cea pe care o trăim astăzi, când aceste forme de viaţă
par să domine lumea vie microscopică prin numărul şi divesitate, stăpânind un număr impresionat
de medii de trai şi jucând un rol ȋn viaţa planetei.

Insectele sunt cele mai numeros grup de animale, peste un milion de specii cunoscute, dar
specialiştiiestimează că există ȋntre 6 -10 milioane, iar unii mai optimişti spun că e posibil să existe
chiar vreo 70 milione. Dintre toate formele de viaţă cunoscute de om până ȋn present, insectele
reprezintă mai bine de jumătate. Trăim ȋntr-o eră a insectelor cu atât mai fascinate cu cât ne mai
rămân de descoperit milioane de specii.

Insectele au apărut acum aproximativ 400 de milioane de ani şi aproape toate ordinele de
insect care existau ȋn urmă cu 200 de milioane de ani au reprezentanţi şi ȋn fauna actuală, fiind un
exsmplu impresionant de supravieţuire, rezultat al adaptării perfecte la cele mai diverse condiţii
de viaţă.

Insectele sunt un grup cu o mare plasticitate, evoluând rapid şi adaptăndu-se la schimbări,

la noi situaţii şi oportunităţi. Insectele fitofage mănâncă un număr mare de specii de plante, alte
insecte se hrănesc cu animale vertebrate sau nevertebrate, moarte sau vii, iar o grămadă de insect
mănâncă alimente de-ale noastre, inclusive hrană prelucrată termic, haine, pene, mumii, sănge,
dopuri de plută, hârtie, bălegar, aproape orice.
 Insectele şi importanta acestora

Insectele reprezintă o clasă de animale nevertebrate hexapode ce aparţine ȋncrengăturii

Arthropoda, subȋncrengătura Hexapoda. Ȋn natură există circa un milion de specii de insecte care
vieţuiesc atât ȋn mediile terestre cât şi ȋn cele acvatice. Acestea pot fi apterigote (fără aripi) sau
pterigote (cu aripi).

Cea mai largă şi uniform răspândită categorie taxonomică din cadrul artropodelor, insectele
alcătuiesc grupul cel mai divers de animale de pe Pământ, arealul fiind cu precădere uscatul,
existând cu mult peste 1.000.000 de specii, dintre care aproximativ 925.000 au fost cercetate şi
descrise.

Cel mai numeros grup de animale de pe Pământ ȋl reprezintă insectele, acestea fiind 95%
dintre artropode şi 65% dintre numărul membrilor regnului animal.

Plinius cel Bătrân spunea referitor la insect că: “Ȋn nici una dintre lucrările sale Natura nu
şi-a arătat originalitatea mai mult decât ȋn cazul insectelor”.

Insectele pot fi găsite ȋn aproape toate mediile, dar numărul de specii care s-au adaptat la
viaţa de ocean este destul de mic, predominant este crustacee.

Interacţiune cu omul

Unele insecte dăunătoare ne atrag cel mai mult atenţia, multe insect sunt benefice pentru
mediu şi pentru oameni. Viespiile, albinele, fluturii şi furniciile polenizează plantele cu flori.
Polenizarea este o relaţie reciprocă ȋntre plante şi insecte. Insectele aducând nectarul din diferite
plante din aceeaşi specie, au răspândit polenul de la plantele cu care s-au hrănit, crescând
capacitatea plantelor de a trece polenizarea, care menţine şi ȋmbunătăţeşte evoluţia lor. Datorită
polenizării efectuate de insecte, oamenilor le sunt asigurate culturile sănătoase, ceea ce este
esenţialul pentru agricultură.

O mare problemă pentru mediu este scăderea numărului de insecte polenizatoare, iar pentru
a menţine un număr constant de specii de insecte, ele sunt crescute ȋn crescătorii având ca şi scop
polenizarea plantelor din câmpuri, sere şi livezi la stadiul de floare. Acestea produc şi substanţe
utile precum mierea, ceara şi mătasea. Albinele melifere au fost crescute de oameni mii de ani
pentru miere, deşi polenizarea culturilor de aceste albine este tot mai importantă pentru apicultori.
Viermii de mătase au influenţat foarte mult istoria omenirii, drumul mătăsuu a stability relaţii
comerciale ȋntre China şi restul lumii.

Insectele insectivore sunt benefice pentru oameni deoarece ele mănâncă insecte care ar
putea provoca daune ȋn agricultură sau ȋn structure constructive de om. Afidele se hrănesc pe
culturi şi pot cauza problem pentru agricultori, dar buburuzele se hrănesc cu afide şi pot fi utilizate
ca un mijloc de a reduce semnificativ populaţia de afide dăunătoare. Păsările şi animalele de pradă
se hrănesc cu insect, acestea ȋnseşi reprezintă marea majoritate a consumului de insecte. Fără
animalele de pradă pentru a le menţine sub control, insectele pot suferi explozii de pupulaţie
aproape de neoprit. De asemenea, insectele produc substanţe utile cum r fi mierea, ceara , lacul şi
mătasea.

Importanţa insectelor ȋn ecosistem

Unele insecte sunt specii de bază. Speciile de bază au impact deosebit asupra ecositemului
nostru, iar unele sunt insecte fără de care nu putem trăi.

Insectele se află pretudindeni şi uneori provoacă mai multe necazuri decât să ne fie de
ajutor. Ȋn realitate un număr mare din populaţia noastră de insecte a murit, lucru ce a dus la un
dezechilibru ecologic care poate conduce la dispariţia plantelor şi animalelor.

Impactul acestui dezechilibru ecologic ar putea chiar afecta supravieţuirea oamenilor. Când
o specie este trecută pe lista de dispariţie, acestea ȋnseamnă că este rară, mare, atractivă sau cu
valoare economică.

Ȋn general, insectele nu au acelaşi stadiu de cultural sau nu sunt la fel de drăgălaşe ca alte
specii pe cale de dispariţie cum ar fi urşii panda sau gorilele. Insectele au un rol important pe
planeta noastră şi unele din ele sunt chiar specii vitale sau specii care au un efect semnificativ
asupra mediului ȋnconjurător, ori controlează alte specii ori au o funcţie importantă ȋn comunitate.

Insectele sunt prădătoare şi paraziţi, dar sunt de asemenea responsabile pentru polenizare,
descompunere, procesarea solului şi hrănirea altor specii cum ar fi păsările, anumite mamifere sau
peşti.
 Majoritatea comunităţilor ecologice angajează ceea ce e cunoscut ca şi o asociaţie sau ca
un sprijin ȋn ceea ce priveşte insectele, exemplu plantele creează muguri care atrag insectele pe
care de bazează polenizarea.

De asemenea şi păsările se pot baza pe tehnicile insectelor de căutare a hranei care

corespund cu planta. Oamenii de ştiinţă se intersectează ȋn legătură cu declinul păsărilor,
mamiferelor şi plantelor pentru a-şi da seama de numărul insectelor pe cale de dispariţie.

Importanţa ecologică

Insectele se găsesc ȋn orice mediu de pe Pământ, ȋn timp ce un număr mic de insecte,

precum Molia de Mătase din Artica, trăiesc ȋn climatul sever arctic, majoritatea insectelor se găsesc
ȋn zoneletropicale calde şi umede. Insectele s-au adaptat la o gamă largă de habitate, reuşind să-şi
găsească propriul areal, pentru că vor consuma aproape orice substanţă care are o valoare nutritive.
Insectele sunt componente esenţiale ale multor ecosisteme, având multe funcţii importante:
afânează solul, polenizează florile şi controlează insectele şi plantele dăunătoare. Multe dintre
acestea, ȋn special gândacii se hrănesc cu animale moarte şi copaci căzuţi, reciclănd astfel nutrienţii
ȋn sol.

Insectele ajută la crearea statului superior, strat bogat ȋn nutrienţi ai solului care ajută
plantele să crească. Furnicile şi gândacii sapă tuneluri care crează canale pentru apa din care
beneficiează plantele. Albinile, viespile, fluturii şi furnicile polenizează plantle cu flori. Toate
insectele fertilizeazăsolul cu substanţe nutritive din excrementele lor.

Importanţa economică

Insectele au si o importanţă economică extraordinară. Unele dintre acestea produc

substanţe utile, cum ar fi mierea, ceara, lacul şi mătasea. Albinele ai fost crescute de oameni de
mii de ani pentru miere. Viermii de mătase au afectat foarte mult istoria umană. Ȋn momentul ȋn
care chinezii au folosit viermii pentru a cre mătase, comerţul de mătase a legat China de restul
lumii. Insectele adulte precum greierii, larvele de insect sunt utilizate ȋn mod obişnuit ca momeală
de pescuit.
 Importanţa ca sursă de hrană

Insectele nu sunt doar mâncate de oameni, acetea asigurând sursă de hrană pentru multe
amfibiene, reptile, păsări şi mamifere, cee ace face ca rolurile lor ȋn alimentaţie să fie extrem de
importante. Ȋn unele zone, insectele sunt sursă bogată de protein, vitamine şi minerale, fiind
apreciate ca delicatese ȋn multe ţări din lumea a treia. Este greu să găseşti o insect care nu este
mâncată ȋntr-o formă sau alta de oameni. Printre cele mai poopulare sunt cicadele, lăcustele,
mantisurile, omizile, greierii, furnicile şi viespile. Multi oameni susţin această idee pentru a oferi
o sursă de protein ȋn nutriţia umană. Din America de Sud şi până ȋn Japonia, oamenii manâncă
insect prăjite precum lacustele sau gândacii.

Insectele ȋn medicină

De asemenea, insectele au fost utilizate ȋn medicină. Ȋn trecut, larvele viermilor au fost

folosite pentru tratarea rănilor, pentru a preveni sau a opri gangrene. Gangrena este cauzată de
infecţia cărnii moarte. Larvele mănâncă doar carne moartă fiind plasate pe carnea moartă a
oamenilor, ei curăţă rana şi pot preveni infecţia. Unele spitale utilizează ȋncă acest tip de tratament.
 Insectele pe cale de dispariţie

Populaţiile de insect esenţiale pentru menţinerea vieţii pe Pământ scad cu 2,5% ȋn fiecare
an. Ȋn 100 de ani nu vom mai fi.

Numărul total al insectelor scsade dramatic către pragul dispariţiei, ceea ce ar putea
reprezenta “o prăbuşire catastrofală a ecosistemului naturii”, concluzi a unui amplus studiu
mondial.

Potrivit studiului publicat ȋn jurnalul Biological Conservation, mai mult de 40% din
speciile de insect sunt ȋn declin, iar o treime sunt pe cale de dispariţie, ȋn contextual ȋn carerata de
extincţie este de opt ori mai rapidă decât la mamifere, păsări şi reptile. Numărul total al insectelor
este ȋn scădere cu 2,5% pe an, potrivit celor mai bune date disponibile, sugerând că acestea ar putea
dispărea ȋntr-un secol.

Planeta este la ȋnceputul celei de-a şasea extincţii ȋn masa din istorie, cu pierderi massive
raportate deja la animale mai mari care sunt uşor de studiat. Insectele sunt cele mai variate şi
abundente animale, depăşind omenirea de 17 ori, fiind esenţiale pentru buna funcţionare a tuturos
ecosistemelor şi sunt sursă de hrană pentru alte creature, polenizatori, având un rol important ȋn
reciclarea nutrienţilor.

Germania şi Puerto Rico au raportat recent declinul populaţiei de albine, dar studiile
realizate indică faptul că este o criză globală.

“Tendinţele (insectelor) confirmă că o a şasea extincţie majoră are un impact profund

asupra formelor de viaţă de pe planeta noastră. Dacă nu schimbăm modalităţile de producere a
hranei, insectele în ansamblu se vor duce în jos pe calea dispariţiei în numai câteva decenii.
Repercusiunile pe care le vor avea asupra ecosistemelor planetei sunt, cel puţin, catastrofale”,
afirmă autorii studiului. Principala cauză a acestui declin o reprezintă agricultura intensivă, în
special utilizarea din abundenţă a pesticidelor. Alţi factori importanţi care au contribuit la scăderea
dramatică a populaţiilor de insecte sunt urbanizarea şi schimbările climatice.
 Consecinţe catastrofale pentru ecosisteme şi omenire

„Dacă pierderile specilor de insecte nu pot fi oprite, vor fi consecinţe catastrofale asupra
ecosistemelor planetei şi pentru supravieţuirea omenirii”, a afirmat Francisco Sánchez-Bayo, de la
Universitatea din Sydney (Australia), care a scris o recenzie a studiului alături de Kris Wyckhuys,
de la Academia Chineză de Ştiinţe Agricole din Beijing.

Potrivit lui Sánchez-Bayo, citat de The Guardian, scăderea anuală de 2,5% în rândul
insectelor în ultimii 25 - 30 de ani este „şocantă”. „Este foarte rapidă. În 10 ani vei avea cu un sfert
mai puţin, în 50 de ani numai jumătate vor mai rămâne, iar în 100 de ani nimic”, a spus el.

Insectele sunt o sursă principală de hrană pentru multe păsări, reptile, amfibieni şi peşti, iar
lipsa acestora va duce la înfometarea până la moarte a acestor animale, a mai spus cercetătorul de
la Universitatea din Sydney.
Noua cercetare a luat în considerare cele mai bune 73 de studii efectuate până în prezent
(majoritatea în Europa de Vest şi SUA, şi câteva din Australia până în China, şi Brazilia până în
Africa de Sud) pentru a evalua declinul masei insectelor. Cele mai afectate specii sunt fluturii şi
moliile. De exemplu, prezenţa speciilor de fluturi în terenurile agricole din Anglia a scăzut cu 58%,
între anii 2000 - 2009. Marea Britanie înregistrează, de asemenea, cea mai mare scădere a
numărului de insecte, dar este şi zona unde s-au făcut cele mai multe cercetări.
Speciile de albine se numără şi ele printre cele mai afectate de scăderea numărului. În
Oklahoma, SUA, se mai găseau în 2013 doar jumătate dintre speciile de bondari raportate în 1949.
De asemenea, în 1947, numărul coloniilor de albine era de 6 milioane în SUA, însă de atunci au
fost pierdute 3,5 milioane. Un alt declin masiv a fost raportat în rândul speciilor de cărăbuşi.
Autorii studiului mai spun că un număr insignifiant de specii cu capacităţi de adaptare se află în
creştere.

Exemple de insecte pe cale de dispariţie

Cartea Roşie cuprinde specii de organisme pe care de dispariţie. Prima ediţie a fost publicată ȋn
1978 şi cuprindea 26 de specii de plante şi 29 de specii de animale periclitate şi critic periclitate.
Printre insectele pe cale de dispariţie se enumeră: călugăriţa, libelula mercuriu, libelula lui Linden,
cal de stepă, calosoma mirositoare, carabida clatratus, cerofită, pocnitor roşcat, pocnitor işnoides,
pocnitor işnoides, pocnitor portmidiu, caraban, rădaşca, croitorul stejarului, croitorul cenuşiu,
croitorul alpin, bondarul, albina varga, albina megahila, vispea gigant, furnica liometapum, Musca
gigant, fluturele aglia, fluturile ochi de paun mic si ochi de paun mare, porumbacul, arhtiida,
flururele mahaon, flururele meleag, etc.

Cosasul de stepă (Saga pedo)

Este o specie o specie nocturnă de insecte din familia Tettigoniidae care trăiete ȋn Europa
de Sud şi ȋn Asia, respective ȋn ţările: Armenia, Austria, Azerbaijan, Bulgaria, China, Republica
Cehă, Franţa, Georgia, Ungaria, Italia, Rusia, Spania, România. Cunoscută sub denumirea
populară dde cosaşul de stepă, această insectă este atipică judecând dupa stilul de viaţă carnivore
pe care-l duce, se hrăneşte cu insect mai mici.

Specia este ameninţată cu dispariţia din cauza păşunatului excesiv, a distrugerii biotopului
prin folosirea tratamentelor cu substanţe chimice toxice sau a capturii de către colecţionari. Ȋn
Rusia, Saga pedo este protejată prin lege.

Cosaşul de stepă are capul obtuz, antenele filiforme şi foarte lungi (mai lungi decât corpul)
şi fruntea abruptă. Marginea posterioară a protoracelui prezintă o bordură ȋngustă. Tibiile
picioarelor anterioare şi ale celor mijlocii sunt ȋnzestrate cu 10-11 spini. Aripile, anterioare şi
posterioare, sunt foarte reduse sau chiar lipsesc. Corpul foarte alungit, verde, gălbui-brun, la părţile
laterale cu câte o dungă mai deschisă decât fondul general. Lungimea corpului este de 53-80 mm,
iar lungimea ovipozitorului de 34-36 mm.

Se reproduce prin partenogeneză (dezvoltare prin ouă nefecundate). Femela depune ȋn sol
aproximativ 7 ouă, aranjându-le la adâncimi diferite. Ovipozitarea decurge exclusive ȋn timpul
zilei. Perioada de ovipozitare durează până toamna. Larvele eclozate din oua pargurg 8 stadii de
dezvoltare. Atât larvele cât şi adulţii sunt prădători polifagi consumând diferite specii de insect
(coleoperemici, ploşniţe).

Sute de specii de fluturi ar putea dispărea din cauză schimbărilor climatice

Schimbările climatice pun ȋn pericol sute de specii de fluturi din Marea Britanie, care riscă
să dispară, ameninţare ce planează şi asupra unor regiuni din nordul Europei şi din SUA, conform
unui studiu apărut ȋn resista “Nature Climate Change“.

Oamenii de ştiinţă avertizează că dispariţia acestor lepidoptere nu va avea doar efect de

ordin estetic, reamintind faptul că ele au şi rol important ȋn polenizarea plantelor.

Fiind urmăriţi de mai multă vreme, observaţiile făcute asupra fluturilor dau informaţii şi
legături cu ceea ce se poate ȋntâmpla şi cu alte tipuri de insecte, cum ar fi libelulele sau
coleopterele, declaraţie făcută de unul dintre autorii studiului, Tom Oliver de la Centrul de
Ecologie şi Hidrologie Wallingford din Marea Briatanie.

Specialiştii s-au concentrat pe impactul pe care unele perioade de secetă, cea mai gravă din
1995, l-au avut asupra a 28 de specii de fluturi din Marea Britanie şi au constat că şase dintre ele
sunt foarte sensibile la acest fenomen meteorologic. Ȋn etapa următoare, cercetătorii au coroborat
aceste informaţii cu diferite scenarii ale ȋncălzirii globale, care prevăd o creştere a perioadelor
secetoase.

Calugarita sau Mantis religiosa

Mantis religiosa este o insectă din familia Mantidae şi este ȋntâlnită ȋn lunci, stepe, la liziera
pădurilor, preferând povârnişuri uscate şi ȋnsorite. Este răspăndită ȋn Europa, Asia până ȋn Siberia
şi Extremul Orient, Africa. Ȋn Republica Moldova specia este răspândită pe ȋntregul teritoriul.

Capul este triunghiular, articulat mobil. Aparatul buccal este tip rozător. Antenele sunt
lungi, liliforme. Picioarele sunt bine dezvoltate, cele anterioare fiind ȋnzestrate cu spini. Aripile
anterioare sunt ȋnguste şi tari, iar cele pesterioare late, membroase, ȋn stare de repaus fiind strânse
sub cele anterioare. Abdomenul este alungit, voluminous, format din 6 segmente la female şi 8
segmente la masculi. Corpul este verde, galben sau brun. Lungimea corpului aproximativ 11 cm.

Călugăriţa are un simţ al văzuluimult mai bine dezvoltat decât al altor insecte, acesta
putându-şi răsuci capul cu 180 grade, ȋn căutarea prăzii.
 Călugăriţa este o specie hemimetabolă, adică se dezvoltă prin metamorfoză incompltă, iar
după fecundare femela depune 100-300 ouă. Ouăle sunt ȋnconjurate de o masă spumoasă care
ulterior devine consistentă formând o capsulăchitinoasă, ootecă. Laevele eclozează din ootecă ȋn
primăvara următoare şi se deosebesc de adulţi atât prin dimensiune cât şi prin particularităţi
morfologice. După patru năpârliri larva se transformă ȋn insectă adultă. Atât adulţii cât şi larvele
sunt prădători specializaţi consumând doar anumite specii de insecte, fiind caracteristic
canibalismul.

Calosoma mirositoare

Calosoma sycophanta sau calosoma mirositoare este o specie ȋn stare critică. Are corpul
lucios, partea dorsală este viu colorată, capul, pronotul sunt de un colorit albăstrui-ȋnchis, la unele
exemplare au reflexe verzui, elitrele verzi-aurii cu reflexe roşii arămii, antenele şi picioarele negre.
Partea ventrală a corpului albastră-violacee cu reflexe verzui.

Pe acesta ȋl găsim ȋn toate tipurilr de păduri, preponderent cele de foioase, preferând ȋn

special pădurile de cvercinee.

Caracteristicile biologice şi ecologice ne precizează ca aceasta este o specie monovoltină.

Iernează ȋn stadiul de adult ȋn sol şi litieră. Adulţii hibernanţi revin din latenţă la sfârşitul
primăverii. Noua generaţie de adulţi apare la sfârşitul verii-ȋnceputul toamnei şi supravieţuiesc ȋn
general un an , ȋn unele cazuri daoi sau trei ani. Atât adulţii, cât şi larvele sunt prădători polifagi,
preferând omizile păroase ale molidului, pinului şi stejarului.
 Calosoma mirositoare se găseşte ȋn Europa Centrală şi de Sud, Caucaz, regiunile muntoase
din Asia Mijlocie şi Cazahstan, ţinutul Altai, Africa de Nord- Vest, Turcia, Iran. Specia a fost cu
succes introdusă ȋn SUA pentru combaterea dăunătorului omidă păroasă a stejarului, care a nimerit
pe comtinentul american din Europa.

Măsurile de protecţie şi conservare interzice colectarea speciei de către colecţionarii

amatori, protejează biotopilor caracteristici, iniţiază un program de conservare a speciei ȋn
teritoriul Republicii Moldova şi reduce tratamentele cu substanţe chimice toxice ȋn păduri şi făşiile
forestiere ȋn perioada de reproducere a speciei. Specia este protejată ȋn Anglia, Cehia, Germania,
Polonia, Rusia, Ucraina.

Albina Vargă

Albina vargă sau Xylocopa vargă este o specie vulnerabilă. Aceasta are corpul negru cu
luciu metalic violet, acoperit cu perisori negri, lungi. Capul este masiv, aproape la fel de lat ca şi
toracele. La female, antenele sunt negre la partea dorsală şi roşiatice la cea ventral, iar masculii au
ultimele segmente ale antenelor negre. Cel de-al doilea segment al antenelor este egal ca lungime
cu cele doua premergătoare. Picioarele sunt negre, cu pilozitate de asemenea neagră, iar aripile
sunr negre cu luciu albăstrui-violet având pterostigma şi mervuri negre. Lungimea corpului variază
ȋn limite de 20-27 mm.

Zonele unde se găsesc aceste albine sunt cele se silvostepă şi stepă, fiind ȋntâlnită ȋn diferite
tipuri de păduri, livezi, parcuri, făşii forestiere de protecţie. Femela sapă galerii vertical de
aproximativ de 25 cm lungime ȋn tulpinile copacilor putreziti. Ȋn aceste galerii construieşte camera
ȋn care depozitează rezerva de hrană (polen şi nectar). Ȋn fiecare camera femela depune câte un ou.
Larva eclozată se hrăneşte cu rezervele de polen şi nectar. Indivizii adulţi pot fi deseori observaţi
zburând la liziera pădurilor. Specia vizitează ȋnlorescentele diferitelor plante. Măsurile de protecţie
şi conservare luate sunt protejarea şi consevarea biotopilor caracteristici (pădurile bătrâne cu
esenţe foioase), interzicerea colectării specie de către colectionarii amatori, protejarea arborilor
bătrâni din padurile de foioase; reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice ȋn
ecosistemele forestiere. Ȋn Rusia specia este protejată.
 Bibliografie

1. Smith, Deborah T (decembrie 1991). Agriculture and the Environment: The 1991
Yearbook of Agriculture
2. Gullan, P.J. (2005). The Insects: An Outline of Entomology (ed. 3). Oxford: Blackwell
Publishing
3. „Biocontrol Network - Beneficial Insects”. Biocontrol Network. Accesat în 9 mai 2009.
4. Davidson, RH and William F. Lyon (1979). Insect Pests of Farm, Garden, and Orchard.
Wiley, John & Sons, Incorporated.
5. Ionescu A. Mihail, Lăcătușu Maria Entomologie Editura Didactică și Pedagogică, București,
1971.
6. Enciclopedia Britanică http://www.britannica.com/EBchecked/topic/170810/dragonfly
7. Columbia Encyclopedia http://www.encyclopedia.com/topic/dragonfly.aspx#1
8. The Gale Encyclopedia of Science http://www.encyclopedia.com/topic/Dragonflies.aspx
9. http://www.british-dragonflies.org.uk/faq
10. Zaharia Neculiseanu, Anatol Danila, Grigore Cilipic - Asociatia Zoologilor din Republica
Moldova
11. Cartea Roșie a Republicii Moldova. -ed. a 2-a. -Ch.: Știința, 2002.
12. Insectă” la DEX online
13. Entomologica Romanica http://er.lepidoptera.ro/06_2001.html
14. Era insectelor, 1 mai 2012, Mihaela Stanescu, Descoperă
15. Atentie la soldatii cu sase picioare!, 2 martie 2011, Revista Magazin
16. Dezastre biologice cauzate de insecte (Galerie foto), 6 februarie 2010, Julian Chitta, Ziare.com
17. Imagini incredibile din lumea insectelor (FOTO), 17 mai 2010, Descoperă - sursa
18. Macrocosmosul vazut de foarte aproape (FOTO), 31 octombrie 2010, Descoperă - sursa
19. Uimitoarea lume a insectelor, văzută de aproape (FOTO), 22 martie 2012, Descoperă
20. Incredible close-up photography reveals the usually unseen beauty and vibrant colours of the
insect world, 7 aprilie 2013, Katy Winter, Daily Mail
21. https://www.publika.md/studiu-declinul-insectelor-poate-duce-la-un-colaps-catastrofal-
al-ecosistemelor-naturale_3033814.html
22. https://www.descopera.ro/natura/17870974-specii-insecte-declin-disparitie-viata-pamant
23. http://jcmm.ro/importanta-insectelor
24. https://0219662.ro/eco/importanta-insectelor-in-ecosistem-6
25. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Ro%C8%99ie_a_Republicii_Moldova
26. http://salvaeco.org/insecte/page/xylocopa_valga.php
27. http://www.ziare.com/articole/insecte+disparitie
28. http://www.zooland.ro/arhiva/specii+de+insecte?search=specii%20de%20insecte&page
=9
29. http://www.zooland.ro/cosasul-de-stepa-saga-pedo-3128 Corina Dovinca
30. http://www.zooland.ro/sute-de-specii-de-fluturi-ar-putea-disparea-din-cauza-
schimbarilor-climatice-5831

31. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mantis_religiosa