BIODIVERSITATE

Termenul de biodiversitate a fost cunoscut publicului larg abia dupa Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului si Dezvoltarii (UNCED) din iunie 1992 de la Rio de Janeiro.

Bazele conceptului de biodiversitate

relativa a speciilor depasari.

au fost puse de ornitologul si ecologul american

ROBERT H. MAC ARTHUR in anul 1957 intr-o lucrare denumita Despre abundenta

Anul 1969 a fost deosebit de important pentru dezvoltatea conceptului de diversitate ecologica fiind in cadrul Laboratorului National Brookhven s-a tinut cel de-al 22-lea Simpozion dedicat diversitatii si stabilitatii in sistemele ecologice.

Dupa anul 1980 incepe sa se foloseasca in ecologie sintagma de diversitate bilogica. Iar dupa anul 1988 termenul acceptat astazi este de biodiversitate.

ALLABY si colab. afirma ca diversitatea reprezinta un

termen umbrela, un cuvant

fictiv generat prin combinarea a doua sau mai multe cuvinte ce duc la nasterea unui nou termen

cu o alta semnificatie care a

devenit popular la sfarsitul anilor 80. Noul termen este folosit pentru a descrie toate aspectele diversitatii ecologice in special privind : bogatia in specii, complexitatea ecosistemului si variatia genetica.

APARITIA, EVOLUTIA ORGANISMELOR SI RISCUL LA CARE ESTE SUPUSA

BIODIVERSITATEA

Se presupune ca Pamantul s-a format in urma cu 4500 milioane de ani, iar dupa o mie de milioane de ani au aparut primele forme de viata.

Istoria evolutiei vietii pe pamant este dominata de organismele unicelulare, cele

multicelulare nedezvoltandu-se pana in urma cu 100 milioane de ani.

Nu se stie provenienta acestor organisme, daca acestea au evoluat din materie inerta sau daca au ajuns pe Pamant de pe alte planete.

Procesele biochimice fundamentale, ereditatea si materialul genetic al vietii celulare (ADN-ul si ARN-ul) sunt aceleasi la toate formele de viata ceea ce demonstreaza faptul ca toate organismele de pe Pamant au o origine comuna.

APARITIA ORGANISMELOR PE PAMANT (DUPA GUINESS BOOK OF KNOWLEDGE, 1997)

De-a lungul timpului biodiversitatea a fost supusa efectelor fenomenelor naturale: la unele specii a avut loc o crestere a numarului de indivizi numarul de indivizi la unele populatii s-a redus unele specii au disparut In evolutionism, se admite ca o specie poate disparea prin transformarea ei, in timp indelungat , intr-o alta specie pe diferite cai:

- evolutie filetica;
- evolutie divergenta; - evolutie quantum; - evolutie exploziva; - evolutie reticulara

- etc.
Exista si un fenomen numit disparitie in masa in care speciile dispar in mod brusc , fara continuarea procesului evolutiv, fapt demonstrat de fosilele descoperite in diferite straturi geologice.

In lumea oamenilor de stiinta exista opinii conform carora, de-a lungul timpului disparitiile in masa au fost numeroase, si probabil au avut loc in mod ciclice.

Exista ipoteze numeroase si pentru explicarea disparitie animalelor mari preistorice,

dintre acestea cele mai plauzibile pentru paleontologi fiind: - schimbarea conditiilor de clima si racirea Globului - aparitia unor boli sau chiar a unei singure maladii care s-a transmis de la o specie la alta - vanatoarea, iopteza sustinuta de unele dovezi ale paleontologiei, costand in fosilele unor mamuti sau alte animale preistorice care prezentau urmele unor

sageti sau sulite ale oamenilor din epoca de piatra.

La majoritatea fenomenelor naturale de mare anvengura, omul nu a fost prezent, pentru ca nu exista inca, dar influenta sa asupra biodiversitatii, prin distrugerea habitatelor naturale, vanatoarea, etc., se manifesta pregnant in ultimii 10.000 de ani

Dupa aparitia omului, biodiversitatea s-a aflat in fata unui nou factor destabilizator.

Astazi, principalii factori ai reducerii biodiversitatii sunt prezentati de distrugerea

habitatelor naturale si poluare.

Padurile tropicale sunt distruse intr-un ritm de peste 100.00 km/an. Aproximativ 44%din padurile umede tropicale, originale, au fost deja distruse. Se estimeaza ca intre 15-20 procente din totalitatea speciilor disparute pana in anul 2000 au fost pierdute datorita distrugerii padurilor tropicale aceasta rata

este mai ridicata de aproape 10.000 de ori decat cea anterioara existentei
omului.

VIETUITOARE SI PLANTE DISPARUTE DE PE GLOB, IN PERIOADA 16001983

IUCN a elaborat asa numita Lista rosie a speciilor amenintate pentru cunoasterea

speciilor rare, amenintate cu disparitia, si pentru a permite luarea masurilor

corespunzatoare pentru salvarea acestora .

Numarul speciilor de animale amenintate si disparute

In anul 1996, World Conservation Union pe baza unui studiu s-a descoperit ca proportia speciilor de vietuitoare amenintate cu disparitia este foarte ridicata: - 25% la mamifere si amfibieni - 11% la pasari - 20% la reptile

- 34% la pesti
- 10% din speciile lemnoase sunt in pericol de extinctie

BIODIVERSITATEA FUNDAMENTUL EXISTENTEI UMANE

Biodiversitatea reprezinta adevaratul fundament al existentei umane, conform

Global Biodiversity Assessment-UNEP.

este o parte din viata de zi cu zi si a existentei fiecarui individ de pe planeta si ofera mijloacele de trai necesare fiecarei familii, comunitati, natiuni;

de acest factor depinde si viitorul generatiilor urmatoare, precum si existenta omului si chiar a vietii pe Pamant.

Specia uman, ca i component intrinsec a vieii de pe pmnt, se caracterizeaz prin

capacitatea de adaptare i evoluie a indivizilor la condiii de via diferite. Procesul se

realizeaz prin modificri genetice, care modelate prin selecie i drift genetic la condiii mezologice specifice, duc la o exprimare fenotipic variat.

Astfel biodiversitatea reprezint expresia fenotipic ce caracterizeaz relaia dintre fondul ereditar (genetic i epigenetic) i condiiile mezologice la nivel de individ sau populaie.

Specia uman i datoreaz diversitatea att aciunii condiiilor mezologice naturale ct i a celor care rezult din aciunile socio-culturale i economice create i dezvoltate dealungul evoluiei sale i care devin la rndu-le condiii mezologice specifice diferitelor etape istorice.

Actiunea omului s-a accentuat in ultimul secol in detrimentul mentinerii unui echilibru rezonabil in natura. Principalele activitati prin care omul afecteaza echilibrul natural, precum si biodiversitatea, sunt:

Agricultura, care area rolul de a asigura resursele de hrana ale omenirii

Defrisarile, cu scopul de a se obtine noi suprafete agricole sau cu alte

destinatii, actiune care conduce la pierderi imense de plante si animale, prin distrugerea habitatelor lor naturale

Vanatoarea si pescuitul

Poluarea mediului

Daca celula reprezinta unitatea fundamentala de organizare a vietii, individul

constituie forma de baza de organizare si existenta a materiei vii.

Individul poate fi definit ca unitatea biologica elementara, care poate da nastere, pe cale sexuala sau asexuala, la noi indivizi.

Individul, la nivel de organizare, poate fi reprezentat de cele mai primitive forme, subcelulare, cum este cazul virusurilor sau plasmidelor, pana la organismelor pluricelulare, cu celmai inalt nivelde organizare, cum est eomul.

ncepnd cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei i faunei din teritoriul RBDD, aciune ce continu i n prezent, avnd dou obiective majore: cunoaterea unei importante componente a patrimoniului natural ntr-o rezervaie a biosferei i evidenierea speciilor ce necesit msuri de protecie i conservare. Mozaicul de habitate dezvoltate n RBDD este cel mai variat din Romnia i gzduiete o mare varietate de comuniti de plante i animale al cror numr a fost apreciat la 5.429 de tipuri. 30 tipuri de ecosisteme, 429 specii, din care - 1 839 specii de flor alge planctonice (678 specii) licheni (107 specii) macromicete (38 specii) plante vasculare (1016 specii) - 3 590 specii de faun molute (91 specii) insecte (2 244 specii) peti (135 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii) psri (331 specii) mamifere (42 specii)

DEFINIREA PRINCIPALELOR NOTIUNI UTILIZATEIN BIODIVERSITATE

Areal - aria specific de rspndire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale. Banca de gene - depozit ex situ pentru conservarea resurselor genetice

(genofondului) ale unei specii, ca organisme individuale, seminte, tesuturi, sau

celule reproductive de plante sau animale.

Biocenoza- asociaie biologic de plante care se afl ntr-un echilibru dinamic dependent de mediu.

Biodiversitate - reprezint heterogenitatea structural (a componentelor biotice i

abiotice) i funcional (complexitatea legturilor dintre componente) a sistemelor biologice integrate n mediul abiotic.

Biotop - locul ocupat de o biocenoza, cuprinzand mediul abiotic (solul, apa, aerul, factorii climatici etc.) si toate elementele necesare aparitiei si dezvoltarii organismelor.

Biom - Zona majora de viata, determinata de microclima, cuprinzand un complex

de biotopuri si biocenoze.

Conservarea in situ desemneaz conservarea ecosistemelor i a habitatelor naturale, precum i meninerea i reconstituirea populaiilor de specii viabile n mediul lor natural,

iar n cazul speciilor vegetale cultivate, n mediul n care s-au dezvoltat caracterelor lor
distincte.

Conservare ex situ desemneaz conservarea resurselor fitogenetice pentru alimentaie i agricultur n afara mediului lor natural.

Ecosistem-

este o unitate de funcionare i organizare a ecosferei alctuit

din biotop i biocenoz i capabil de productivitate biologic.

Habitat- suprafa ocupat de o specie de plante; biotop.