Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fructele zemoase si aromate ale zmeurii sunt o completare bine venita gradinii de acasa sau plantatiilor comerciale din Romania. Soiurile de zmeura rosie si galbena pot fi cultivate pe tot teritoriul statului. Plantatiile bine amplasate, viguroase si fara boli si insecte sunt foarte productive. Productii de 2 la 3 kilograme pe planta (2200 la 3000 de kilograme pe 1 ha de fruct ) sunt obisnuite. Alegerea locului si a solului Zmeura creste cel mai bine In lumina soarelui si In locuri aerisite, protejate de vanturi directe. Zone cu o drenare defectuasa, unde apa sta dupa ploaie nu sunt acceptate. Pentru a reduce problemele cauzate de boli si de insecte, izolati platatia de zmeura de plantele de zmeura salbatice si de coacazele negru si plantati-le In zone care nu au mai gazduit plante de zmeura salbatice ori de cate ori este posibil. Plantele de zmeura se dezbolta bine In marea majoritate a solurilor minerale care sunt moderat fertile, bine drenate si usor de cultivat. Este ideal un pamant adanc, nisipos, bogat In material organice (5-7%). Sunt acceptate si solurile putin nisipoase daca sistemul de irigare este disponibil. Plantele se dezvolta bine In soluri putin acide cu un pH de 6,0 pana la 6,8. Oricum, ele vor produce satisfacator Intru-un sol cu un pH Intre 5,5 si 7,7. Selectarea unor soiuri de zmeura rezistente la iarna, productive constitue un ingredient important al succesului. Rezistenta se refera la abilitatea plantei de a face fata conditiilor iernii - temperaturi atat scazute cat si fluctuante si vanturi deshidratanre. Selectati speciile adaptate la climatul aspru si imprevizibil al iernii din Romania. Plantarea Alegeti zona de cultivare cu 1 sau 2 ani Inainte de plantare. Verificati umiditatea, drenajul intern al solului pentru a fi adecvat si instalati tigle de drenare daca este necesar. Adaugati cantitati mari de materiale organice precum gunoiul natural si vegetatie verde. Asteptati un an Inainte de plantare daca s-au folosit erbicide persistente pe baza de triazime, precum atrazime si simazime. Combateti
buruienile perene prin aplicari de erbicid nerezidual sistemic sau prin cultivari frecvente. Faceti un test al solului din acel loc. Inainte de plantare, Incorporati orice ingredient nutritiv recomandat In special fosfor, potasiu si oxid de calciu. Fosforul din sol trebuie sa fie de 25 ppm (parti pe milion); potasiul din sol trebuie sa fie de 100 ppm. Arati sau sapati cu sapa rotativa zona care urmeaza a fi plantata cu o toamna Inainte de plantare. Pentru a preveni eroziunea, puteti planta locul In forma de secara. Sistemul de plantare favorit In Romania este sirul Ingust de arbusti. Plantati plantele de zmeura rosi la o distanta de la 60cm 1m pe rand si Intre randuri la cel putin 1,8m. Permiteti vlastarilor tineri de zmeura rosie sa se Imprastie dealungul randului, dar nu Ii lasati sa se Imprastie mai mult de 30-55cm de la baza randului. Randurile mai largi sunt greu de curatat de buruieni si de tuns si sunt invadate de bolile care se dezvolta bine In conditii de umezeala si de uscare Inceata. Pastrati distanta de 60cm-1m de la planta de zmeura pe ambele parti ale randului fara buruieni si semanati iarba In permanenta In spatiul ramas Intre randuri. Plantele de zmeura pot fi cultivate In sistemul movila/deal. Sistemul movila/deal se refera la manunchiul de nuiele care se dezvolta In jurul unei singure plante. Acest lucru nu Inseamna plantarea plantei Intr-o ridicatura de pamant. Asezati plantele In gropi la o distanta de 1,2-1,8m unele de celalalte si permiteti noilor vlastari sa se Imprastie la un diametru de aproxinativ 30cm. Boli ale zmeurului Antracnoza, taciunele pinten, taciunele batut, ofilirea Verticillium si mucegaiul gri sunt cele mai importante boli fungice care afecteaza zmeura In Romania. Mucegaiul prafos apare sporadic si nu este o problema serioasa mai multi ani. Putregaiul radacinii Phitophthora a fost diagnosticat In mai multe parti ale tarii, si taciunele de foc, cauzat de o bacterie, a fost confimat. Bolile cauzate de virusi sunt larg raspandite In Romania si pot constitui factorul limitator al productiei de zmeura In anumite zone. O diagnosticare corecta a problemei este primul lucru catre un management eficient al bolii. Un management al bolii consecvent este esential pentru o productie pe termen lung a zmeurii. Se realizeaza cel mai bine printr-o abordare completa, care trebuie sa includa plantarea unor soiuri rezistente (cand se cunoaste si este
suficient o umiditate relativ ridicata. Simptomele apar pentru prima data ca umflaturi de un verde deschis pe partea superioara a frunzelor cu pete corespunzatoare albe cu spori pe partea inferioara a frunzei. Eventual apare o crestere prafoasa albicioasa gri si poate acoperi ambele parti ale frunzei. Pe vlastarii afectati puternic frunzele devin deformate si mladitele pipernicite. Aceste cresteri albe prafoase pot acoperi de asemenea frunza. Phitophthora Putregaiul radacinii Aceasta boala cauzata de bacterii telurice, de mucegaiul apei afecteaza tipic plantele care cresc In sol cu un drenaj slab care este umed pe perioade Indelungate. La suprafata, nuielepe par slabite, deformate si nesanatoase si frunzele sunt mici si fara culoare. Sub pamant, radacilile si portiunea inferioara nuielei sunt putrezite si de obicei de o culoare rosiatica maro. Canalul de alimentare si radacinile laterale pot lipsi In Intregime. Plantele declina de obicei cu timpul, si In marea majoritate a cazurilor, eventual mor. Ocazional plantele pot intra In colaps si sa moara brusc. Pentru a evita Phitophthora putregaiul radacinii plantati zmeura In soluri bine drenate. Taciunele de foc Taciunele de foc este o boala serioasa care afecteaza marul, parul si alte plante din familia rozacee. Cu toate ca boala la zmeura este provocata de aceeasi bacterie care ataca marul si parul, tulpinile plantelor de zmeura nu vor infecta marul si parul si tulpinile marului si ale parului nu vor infecta zmeura. Simptomele bolii includ Inegrirea varfurilor mladitetor care se ofilesc formand caracteristicile bIte ale ciobanului , flori cu taciune si fructe Inegrite, imature pe tulpinile moarte. Datorita aparitiei relativ rare a taciunelui foc la zmeura, nu s-a dezvoltat nici o strategie de combatere.
Variante experimentale V1-Turdacupral V2-Tiuram V3-Ziram V4-Captadin V5-Ronilan V6-Tilt 1,6 1,1 2 0,8 1,3 1,5 kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha Martor
Metoda blocurilor Bloc 1 V1 13.1kg Bloc 2 V2 11kg Bloc 3 V3 12kg Bloc 4 V4 14.9kg V2 10,5kg V3 11.3kg V4 14.7kg V5 11.5kg V3 11kg V4 14.2kg V5 11.9kg V6 12.5kg V4 15.2kg V5 12kg V6 12.4kg V1 13.3 V5 12.3kg V6 12kg V1 12.2kg V2 11.4kg V6 13kg V1 12.6kg V2 10.8 V3 11.9
Precizarea parametrilor experimentali Variante Numar de blocuri Numar total de parcele Suprafata Ordonarea productiei
V V1 V2 V3 V4 V5 V6 B B Nr. Bloc I Nr.bloc II Nr.bloc III Nr.bloc IV 13.1 12.6 12.2 13.3 10.5 11 10.8 11.4 11 11.3 12 11.9 15.2 14.2 14.7 14.9 12.3 12 11.9 11.5 13 12 12.4 12.5 75.1 73.1 74 75.5 5640.01 5343.61 5476 5700.25 V 51.2 43.7 46.2 59 47.7 49.9 297.7 22159.87 2621.44 1909.69 2134.44 3481 2275.29 2490.01 14911.87 med.arit. 12.8 10.92 11.55 14.75 11.92 12.47 3731.19
Calculul dispersiei
Factorul (F)
Dl5% t=2.15
Dl1% t=2.95
Dl0.1% t=4.07
Tabel de analiza a variantei Dispersia si cauzele ei Totala Blocuri Variante Eroare SP 38.47 37.88 3.23 -2.64 23 3 5 15 Gl F: calculat F teoretic 5% 2.9
7.57 0.17
44.52
F calculat > F teoretic productie V Kg/ha % V1 6400 100% V2 V3 V4 V5 V6 5460 5775 7375 5960 6225 85% 90% 115% 93% 97% Diferente kg/ha martor -940 -625 975 -440 -175 martor -6.48 -4.31 6.72 -3.03 -1.20 T P% martor Semnificatia diferentelor martor
T=- 940/145 T =-625/145 T= 975/145 T= -440/145 T= -175/145 Diferenta nesemnificativa Semnificativa Distinct semnificativa Foarte semnificativa Pozitiv : Negativ: / / /
Ordonarea variantelor in ordine crescatoare V V2 V3 V5 V6 V1 V4 Productie Kg/ha 5460 5775 5960 6225 6400 7375 V3 5775 175 V5 5960 500 185 V6 6225 765 450 265 V1 6400 940 625 440 175 V4 7375 1915 1600 1415 1150 975 -
Diferenta de productie dintre variante si semnificatiile V V1 V2 V3 V4 V5 V6 Descriere Diferente Semnificatia Diferentele Semnificatia Kg/ha diferentelor % Procentelor Turdacupral 6400 100% martor martor martor Martor 1.6kg Tiuram 5460 85% -940 -15 1.1kg Ziram 2kg 5775 90% -625 -10 Captadin 7375 115% 975 15 0.8kg Ronilan 5960 93% -440 -7 1.3kg Tilt 1.5 6225 97% -175 -3 Dl1%=427.75kg/ha Dl0.1%=590.15kg/ha Productie
Dl5%=311.75kg/ha