Ecologie

Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interrelatiilor dintre viata si mediu. Aceasta studiaza sistemele
biologice la nivelul supraindividual, integrate in mediul lor abiotic.
Nivelul de organizare a materiei vii
Biosfera Biocenotic Populational Individual Celular Subcelular
Ecologia se adreseaza nivelelor: SUPRABIOTICE (Biosfera,biocenotic,populational
Aceste interrelatii intre materie si viata au fost descrise si evidentiate de Charles Darin !"#$%& sub forma
luptei pentru e!istenta.
Ecologia ca stiinta a cunoscut o multitudine de definitii foarte diverse si care pot fi impartite in " categorii.
Prima categorie: se refera la cele care pun accentul pe organisme.
Cea de'a doua categorie: sunt cele care pun accent pe sisteme supraindividuale.
"%#( N)Botnariuc a spus ca ecologia studiaza sistemele supraindividuale de organizare a materiei vii
(populatiile, biocenozele, biosfera, integrate in mediul lor abiotic.
Charles Darin descopera si atrage atentia asupra importantei dintre raporturile numerice ale unei specii
in raport cu alte specii precum si consecintele aparitiei sau disparitiei speciei dintr#o asociatie.
"#** Ernst +aec,el introduce termenul de ecologie dand si o definitie.
Se poate considera ca evolutia ecologiei ca stiinta a parcurs " etape. O eta-a descri-tiva datorata
problemelor practice legate de cresterea animalelor, de dezvoltare agricola, silviculturii, pescuitului$ in
urma careia s#a acumulat un bogat material faptic bazat pe o serie de informatii$ s#au studiat in special
asociatiile de plante si animale, descriindu#se initial structura si organizarea,asocierea plantelor in
comunitati si raspandirea geografica. Aceste cercetari au facut obiectul autecologiei.
Autecologia este stiinta care studiaza raportul unor indivizi din aceeasi specie si mediul de viata.
%ot acum se formeaza ipoteze privind dinamica populatiilor si teoria regla&ului efectivului dependent sau
independent de densitate. Se introduce notiunea de 'abitat.
+a.itat/ spatiu fizic ocupat de o anumita populatie(efectiv.
Acumularea de observatii si acumularea unui bogat material faptic mai ales in domeniul autecologiei la
plante, a condus la identificarea asociatiilor de plante si animale, in final luandu#se in considerare
ansamblul de populatii de plante si animale, studierea acestui ansamblu reprezinta obiectul de studiu al
SINECO0O1IEI) )data cu studierea acestor ansambluri a aparut imperios necesare introducerea si
definirea unei notiuni noi care sa reflecte corect caracterul unitar al unei comunitati. Comunitate integrata
in factorii abiotici,astfel i#a nastere termenul de .iocenoza !"#22& ' 34.ius si respectiv termenul de
ecosistem !"%5$& ' Tansle6. In continuare insa identificarea entitatilor este negli&ata, spatiul nu este
desc'is, iar cercetarile se a!eaza pe componenta biologica a ecosistemului. *ezvoltarea perioadei
descriptive si trecerea catre studiul e!perimentelor si in teren s#a datorat necesitatii cunoasterii aspectelor
functionale ale ecosistemului, iar cercetarile biocenozelor s#au desfasurat in paralel cu studiul populatiilor,
astfel este studiata si descrisa dinamica efectivului la diferite specii de animale.
"%(7 Elton descopera ca fluctuatiile numerice ale unei populatii au caracter de periodicitate. In aceelasi
an Elton descrie +piramida eltoniana, (trofica, initial a fost descrisa ca fiind piramida numerica.
"%8# legea +ard6 ' 9ein.erg !genetica& # -egea ec'ilibrului populational
In sistem se instaureaza convingerea ca specia are o structura comple!a, ierar'izata, in care populatia ocupa
locul central. Este unanim acceptat astazi ca populatia reprezinta obiectul selectiei si purtatorul material al
evolutiei. Du-a anii :$8 sunt marcati de o noua criza, neputandu#se e!plica productivitatea diferita in
ecosisteme diferite.
.ezolvarea crizei s#a datorat cercetarilor care au cuplat flu!ul de energie cu circuitele biogeoc'imice ale
materiei.
*ensitatea flu!ului de energie trebuie sa fie dependenta de rata de ciclare a elementelor minerale. *e
e!emplu: daca un biotop are o rezerva scazuta de fosfor, dar ea este ciclata foarte repede, ecosistemul
respectiv va avea o productie mare si astfel un flu! de energie radical.
Dezvoltarea teoriei generale a sistemelor "%5(/ 0udig ;on Bertalan<<6, apoi a ciberneticii, a teoriei
grafurilor, a teoriei informatiei permit cercetari privind organizarea si principiile de functionare ale materiei
prime.
Anii :28: sunt marcati de problematica stabilitatii si diversitatii ecosistemelor Sistemele ecologice sunt
sisteme mari, comple!e, iar dezvoltarea lor se face in sensul cresterii gradului de organizare, sunt sisteme
dinamice, /0 'aotice.
*inamica lor se realizeaza intr#un spatiu de stabilitate care le permite sa ani'ileze influentele intamplatoare
ale mediului abiotic.
Ecosistemul dispune de :mecanisme specifice, de a&ustare a starilor in plan functional. %rebuie cunoscuta
insa ecuatia de tranzitie de la o stare la alta, dar si traiectoria acesteia.
In anii =#8/ s#a trecut la perceptia mediului /0 ca un ansamblu de factori,ci ca o entitate organizata
constituita intr#o ierar'ie de sisteme ecologice, se face astfel un mare pas inainte, ecologia devenind
ecologia sistemica.
Analiza sistemelor si modelarea matematica sunt intens folosite in cercetarile actuale in ecologie. Ecologia
sistemica urmareste studiul cantitativ si calitativ al corelatiilor dintre parametrii functionali si structurali,
precum si cei ai sistemelor integratoare. 0rmareste relatiile dintre structurile, functiile si legile ierar'iei
sistemice.
In Romania/
Ale>andru Borza 1 este fondatorul 2radinii Botanice din Clu&. *e asemenea a studiat asociatiile
fitocenologice din Campia .omana. In domeniul zoologiei Emil Racovita a pus bazele biospeologiei.
Intemeietorul ecologiei romanesti este 1rigore Anti-a, dicipolul lui Ernst +aec,el)
*ezvoltarea ecologiei sistematice incepe dupa anii 345. In 674" a fost introdusa ca disciplina
obligatorie la facultatile cu profil biologic.
Cel care a militat -entru ecologia sistematica a <ost Bogdan Stugren) Din "%2$ datorita
studiilor lui Puia si Soran s'a introdus si agroecologia.
Organizarea ierarhica a mediului/
Notiunea de sistem
De<) Ansamblul de elemente identice sau diferite intre ele unite prin cone!iuni intr#un intreg.
Atunci cand acele cone!iuni genereaza o functie comuna, vorbim de un sistem. Acestea fiind de
" feluri: biologic sau nebiologic.
0n sistem viu este intotdeauna programat sa se comporte antientropic si reactioneaza activ fata
de factorii de mediu.
*in punct de vedere al relatiei cu mediul 6.Sisteme izolate
".Sisteme inc'ise
8.Sisteme desc'ise
") Sistemele izolate 1 Sunt acele sisteme care nu au sc'imb de materie, energie si informative cu
mediul.
() Sistemele inchise# Au sc'imb de energie si de informatie cu mediul. Ele primesc sau cedeaza
diferite tipuri de energie in mediu sau din mediu (nu e!ista sisteme perfect inc'ise.
5) Sisteme deschise 1 Au sc'imb de materie, energie si informatie cu mediul. In sistemele
desc'ise intra toate sistemele biologice (vii.
Caracteristicile sitemelor .iologice/
6. Sistemele biologice au caracter istoric.
". %oate caracterele structural si functionale ale sistemului respectiv sunt rezultatul evolutiei
in timp a speciei din care face parte.
8. Sistemele biologice sunt sisteme informationale si sunt capabile sa receptioneze , sa
prelucreze, acumuleze si sa transmita informatia catre alte sisteme.
9. )rice organism viu prin activitatea sa metabolic transforma energia diferitelor legaturi
c'imice in alte tipuri de energie, prin care sistemul biologic intretine relatii cu mediul.
Informatia reprzinta o succesiune de semnalemasurabile in timp, iar succesiunea poate fi
liniara sau intrerupta. Semnalele pot fi de naturi diferite, prin urmare informatia poate fi
receptionata sau transmisa pe cai fizice, c'imice sau comportamentale.
:. Sistemele biologice au un stoc informational de la ascendenti la care se adauga informatia
dobandita prin relatiile cu mediul. Cantitatea de informatie este direct proportionala cu
gradul de organizare al sistemului.
In cursul evolutiei sistemele biologice tind sa atinga o cantitate optima de informatie si nu una ma!ima.
Informatia este receptionata si transmisa printr#un sistem propiu de semnale si este codificata intr#un mod
specific fiecarei categorii de sisteme in functie de gradul de organizare.
E>/ Informatia genetica la indivizi este criptata in codul genetic,la populatie codul este determinat de
pozitia filogenetica a acesteia, de structura genetica si modul de functionare a populatiei respective.
Sistemele biologice se dezvolta de#a lungul timpului si o data cu ele evolueaza si cantitatea de informatii.
Pentru pastrarea in timp a caracterelor biologice este importanta fidelitatea transmiterii informatiei, iar un
fenomen care asigura acest lucru este REDUNDANTA (repetarea informatiei transmise sau un e!ces de
informatie fata de strictul necesar. In acest sens este interpretat faptul ca fiecare cromozom este in dublu
e!emplar. In fiecare celula se repeta intreaga garnitura cromozoniala, in fiecare individ se repeta in linii
esentiale structura genotipurilor e!istente in populatie, iar in fiecare populatie se repeta in linii mari
genofondul speciei din care face parte.
Sp 2enofond
Pop 2enotipuri
I/* C.;("u
.edundanta e!cesiva conduce la supraincarcarea canalului de comunicare sau c'iar alterarea informatiei
genetice. *e aceea sistemele biologice au tendinta de a realiza redundanta optima care sa asigure fidelitatea
transmiterii informatiei cu minimum de pierderi.
Integralitatea
)rice sistem biologic este alcatuit din parti componente,intre care se stabilesc diferite legaturi care
determina functionarea sistemului ca intreg.
Insusirile sistemului nou (sistem integrator nu se limiteaza la suma insusirilor elementelor componente.
Sistemul integrator are caracteristici noi,menite sa#i asigure persistenta in timp.
E>/ *in simbioza ciupercilor cu alge se formeaza un nou grup sistematic, lic'enii care in plus au rezistenta
la ger si seceta.
) populatie are insusiri noi comparativ cu cele ale indivizilor componenti.
E>/ *aca indivizii au o longevitate determinata genetic, populatia are o longevitate nedefinita determinata
ecologic.
In populatie avem structuri de:
# se!e
# varste
# dinamica
# productivitate
# longevitate determinata ecologic
Echili.rul dinamic
Prin functia de baza a metabolismului e!ista in timp (NU se dezorganizeaza
2radul de dezorganizare # ENTROPIE
# metabolism antientropic
# sistemele biologice sunt sisteme cu program
0n program poate fi definit ca una din starile posibile pe care le poate realiza un sistem in limitele permise
de organizarea sa. In cadrul sistemului biologic e!ista o ierar'ie de programe care au drept scop persistenta
in timp a sistemului biologic.
Intr'un sistem .iologic e>ista/
# programe pentru sine
# programe inferioare
# programe superioare
Programe -entru sine
Asigura e!istenta si autocontrolul individului,in aceasta categorie intra programele de nutritie si de aparare.
Programe in<erioare
Sunt determinate de desfasurarea programelor pentru sine si se refera la totalul programelor celulelor,
tesuturilor si organelor.
Programele su-erioare
.eprezinta starile realizabile de catre un sistem dat pentru persistenta in timp a sistemului integrator,
respectiv populatia.
Programele superioare reflecta rolul si functia unui subsistem in cadrul sistemului integrator.
Autoreglarea
Este una dintre cele mai importante caracteristici ale sistemului biologic. Sistemele biologice au o anumita
organizare care le permite receptionarea unor stimuli la mediu si transmiterea lor mai departe.
%ransmiterea in urma analizei se realizeaza catre un reflector astfel incat sistemul reactioneaza la stimuli in
sensul autoconservarii sistemului biologic. Asemenea raspunsuri devin posibile datorita cone!iunii inverse
prin care raspunsul este comunicat unui centru de comanda si comparat cu ordinul emis.
Prin cone!iunea inversa sau feed#bac< se realizeaza stabilitatea sistemului biologic, cone!iunea inversa
permitandu#le sa ani'ileze influentele intamplatoare ale diferitilor factori de mediu si sa se opuna activ
perturbarilor. =a&oritatea parametrilor fiziologici si ecologici sunt reglati prin cone!iune inversa (temp.
animale 'omeoterme.
Tem-eratura/
# termogeneza # primeste caldura
# termoliza # pierde caldura
+eterogenitatea
Insusire a sistemelor biologice, care provine din celula insusi si se ref. la natura.
Sistemul biologic nu este omogen, are anumiti compusi interni care ii permite functionarea ca intreg.
Ca si in cazul cantitatii de informatie si in cazul 'eterogenitatii sistemului biologic tind catre optim si nu
catre valoarea ma!ima posibila.
DE?)/ Sistemele biologice sunt sisteme desc'ise,informationale si datorita metodei lor de organizare au
capacitatea de autoconservare, autoreglare, autodezvoltare, au un comportament antietropic si finalizat care
le asigura stabilitatea in relatiile cu alte sisteme.
Integrarea ierarhiei sistemelor .iologice
67:9 1 Betta >aft? concepe teoria sitemelor care spune ca orice sistem este alcatuit din subsisteme si la
randul sau este un subsistem integrator. In teoria sitemelor apar doi termeni intre care trebuie facuta o
diferenta clara si anume: nivel de organizare si nivel de integrare)
Nivelurile de organizare ale materiei vii, reprezinta categorii de sisteme biologice din punct de vedere al
modului de organizare si din punct de vedere al functiilor biologice.
Nivelurile de integrare reprezinta totalitatea sistemelor ierar'izate si sistemelor integrate in alcatuirea
unui sistem biologic dat.
E>)/ 0n organism integreaza o intreaga ierar'ie de sisteme atat nebiologice cat si biologice.
/ivelul obiectiv dupa care dupa care se poate aprecia daca un sistem biologic reprezinta sau nu un nivel de
ierar'izare este universalitatea sistemelor unui sistem dat. Sistemele unui nivel de organizare trebuie sa
cuprinda intreaga materie vie, fara e!ceptie, astfel, un sistem de organizare a materiei vii este ansamblul
sistemelor biologice ec'ivalente cu caracter de universalitate.
Pana in prezent sunt cunoscute si acceptate 9 niveluri de organizare a materiei vii:
") Nivelul individual # avand ca unitati reprezentative indivizii biologici
() Nivelul -o-ulational !al s-eciei& reprezentat prin populatii sau grupari de populatii
5) Nivelul .iocenotic reprezentat prin diferite tipuri de biocenoze
7) Nivelul .ios<erei alcatuit din totalitatea biocenozelor
") Nivelul individual
Individul .iologic este forma elementara si universala de e!istenta si de organizare a materiei vii.
%oate caracteristicile sistemului biologic se regasesc si la nivel individual, avand anumite particularitati
specifice, astfel, sc'imburile de materie si energie cu mediul se produc la nivel individual prin procesul
fiziologic al metabolismului.
Individul e!ista numai in conte!tual populatiei sau speciei si orice fenomen care se petrece la nivelul lui
reflecta mai mult sau mai putin pregnant starea populatiei.
Indivizii biologici pot avea forme de organizare foarte variate de la indivizi simpli pana la indivizi evoluati
cu organizare comple!a.
Individul este preocupat e!clusiv de supravietuire avand un pronuntat instinct de conservare. Acest instinct
fundamental se poate realiza numai in conte!tul functiilor sale ecologice care ii permit rezistenta la
presiunile mediului.
() Nivelul -o-ulational !al s-eciei&
-inn@ a fost primul care a postulat caracterul universal al speciei (orice individ apartine unei anumite
specii, orice specie este reprezentata in natura prin una sau mai multe populatii.
Po-ulatia este o unitate organizatorica prin care o specie este reprezentata in fiecare din ecosistemele
incluse in arealul sau.
Indivizii unei populatii sunt diferiti din punct de vedere genetic si diferiti fenotipic.
Aiind un sistem biologic, populatia prezinta toate insusirile acestuia: un sistem desc'is isi mentine
trasaturile caracteristice datorita mecanismelor de control, este 'eterogena (ii permite realizarea ec'ilibrului
dinamic.
Integralitatea are un rol adoptativ in viata populatiei, fiind consecinta selectiei naturale.
Procesul caracteristic sistemelor populationale il reprezinta relatiile interspecifice, relatii ce determina o
anumita structura si functionarea fiecarei populatii.
Spre deosebire de indivizii biologici, a carora durata de e!istenta este determinata genetic (finita,
longevitatea populatiei este determinata ecologic (nedefinita. Ca urmare a selectiei naturale, populatia se
adapteaza la mediu spre deosebire de individ care reactioneaza adecvat (nu se adapteaza la mediu.
Populatia este unitatea elementaraa evolutiei si purtatorul ei material. Populatia este integrata in
biocenoza, functia principala pe care o indeplineste fiind de veriga in acumularea, transformare si transferul
de materie, de energie si de informatie.
Printre elementele principale ale organizarii populatiei ne intereseaza in mod deosebit efectivul
numeric, natalitatea si mortatlitatea$ structura genetica, structura pe varste, structura pe se!e$ dinamica in
timp si spatiu.
.eferitor la distributia in spatiu, cercetatorii au demonstrate ca indivizii unei populatii prezinta o
distributie caracteristica ce difera de la o specie la alta.
*istributia in spatiu depinde de toleranta indivizilor la factorii de mediu, de relatia dintre acestia si
conditiile de 'rana, de dusmanii naturali, de relatiile ce se stabilesc cu alte grupari de organism, etc.
In distributia teritoriala a populatiei se pot descrie mat'ematic 8 tipuri de distributii:
6. *istributie uniforma

". *istributie intamplatoare

8. *istributie grupata

=odul de distribuire al indivizilor influenteaza 'otarator valoarea densitatii ecologice.
Indivizii unei populatii prezinta o distributie uniforma atunci cand pozitia in spatiu a fiecarui individ
este independenta de pozitia celorlalti indivizi (conditie care in mediul natural se gaseste rar.
E>)/ ) distributie uniforma se regaseste la arborii unei paduri mature care au acelasi regim de lumina ceea
ce determina concurenta indivizilor pentru spatiu si pastrarea unei distante relativ egale intre indivizi.
Atunci cand rata intrarilor este mai mare decat rata iesirilor, populatia va fi intr#o faza de crestere a
efectivului, invers este vorba de un regres.
.ata intrarilor si iesirilor depinde de structura populatiei si de pozitia ei pe scara evolutiva.
/atalitatea este un process comple! care include reproducerea indivizilor si producerea unora noi prin
germinare, ecloziune, nastere, etc.
Cand se discuta despre natalitate trebuie avute in vedere " aspecte. Se discuta despre <ecunditate @
performanta potentiala (capacitatea fizica a unor populatii de a se reproduce, <ertilitate @ masura in care
fecunditatea se fertilizeaza.
5) Nivelul .iocenotic
Biocenozele sunt sisteme de nivel supra individual prezentand toate caracteristicile sistemelor biologice la
care se adauga productivitatea biologiei.
Intr#o biocenoza se intampla grupari diferite functional care coe!ista, inre care se stabilesc puternice
legaturi cu scopul de a realiza integralitatea biocenozei.
*istributia spatiala intamplatoare este caracterizata printr#o aran&are neuniforma a indivizilor unor
populatii in 'abitatul lor. Se intalneste la populatia cu effective numerice mari care ocupa care ocupa un
spatiu restrains si care prezinta un grad mare de mobilitate.
*istributia grupata (distributie aglomerata, frecvent intalnita ca urmare a comple!itatii relatiilor
interspecifice.
Aglomerarile de indivizi, pot fi la randul lor distribuite uniform sau la intamplare. 0n astfel de tip de
distributie poate insemna ca indivizii respective au o viata de grup, o anumita organizare sociala sau
gruparea este determinate de zonele in care 'rana sau anumiti factori de mediu se apropie de optimul
destinatiei respective.
In cazul unei culturi de plante utile, fie in alimentatie, fie ca resursa fura&era, intalnite in ecosistemele
apropiate, putem vorbi despre o distributie uniforma cauzata de te'nicile de protectie a plantelor, de
insamantare, etc.
E!ista o distributie uniforma artificiala, creata si intretinuta de factorul antropic.
In zoote'nie se intalneste o distributie a adaposturilor aran&ate intr#o maniera care sa permita obtinerea
unui optim de eficienta biologica si economica.
Populatia poate fi un sistem dinamic, isi reinoieste permanent elementele constitutive prin procese de
natalitate, mortalitate, imigratie si emigratie.
Individ biologic # Populatie B Pop Speciei (biocenoza vie) care impart un biotop (spatiu
fzic neviu).

Forma de existent a speciei in natura
O specie = 1 mai multe specii
Specie endemic
Biotop + Biocenoza ecosistem (sistem ecologic)
Locul de viata -al unei populatii = !"#$!$
-al unei specii = !%&!'
Structura ecosistemului/
Ecosistemul 1 reprezinta unitatea de baza structurala si functionala a ecosferei alcatuit din biotop si
biocenoza care formeaza un ansamblu integrat aflat in interactiune si capabil de realizare a productivitatii
biologice.
Structura ecosistemului cuprinde structura elementelor componente si anume structura biotopului si
structura biocenozei.
Structura .ioto-ului
Bioto- 1 introdus de *a'l in 675C, reprezinta locul de viata al unei biocenoze.
# nu este uniform, are un aspect de mozaic, atat in ceea ce priveste structura cat si unele caracteristici
fizico#c'imice
# component biotopului provine din litosfera, atmosfera si 'idrosfera, iar totalitatea acestor
component formeaza mediul a.iotic)
# mediul abiotic este diferit si specific fiecarei zone de altitudine sau relief si conditioneaza e!istent
unui anumit tip de biocenoza.
# in functie de actiunea lor asupra biocenozei, factorii abiotici se pot imparti in:
a) factori de e!istenta (>D), )(
b factori de influenta (vantul
a caror actiune nu are efect direct asupra biocenezei, ci are efect asupra altor factori abiotici care pot
influenta activitatea biocenozei
Aactorii abiotici nu au valori constant in timp. Ele variaza intre anumite limite, in functie de amplitudinea si
de intensitatea lor, factorii abiotici pot fi factori cu caracter de regim si factori cu caracter de zgomot.
?actorii cu caracter de regim
# au o anumita periodicitate si o anumita amplitudine iar biocenoza supusa actiunii lor functioneaza
in regim comodat (in ritmul impus de variatia acestor factori.
E>)/ ritmul nictemeral (alternanta zi( noapte impune organismelor biocenoze un anumit mod de viata
datorita consecintelor acestui regim asupra temperaturii, luminii si umiditatii.
Alte e>em-le de <actori a.iotici/ # anotimpurile, fazele lunii, vanturile periodice
Efectul direct al acestui factor cu caracter de regim B ado-tarea -o-ulatiilor
Aiecare populatie( fiecare specie, are o anumita structura care perimite functiile populatiei sa se desfasoare
intre anumite limite ale factorilor abiotici. Aceste limite poarta numele de limite de toleranta)
In functie de aceste limite de toleranta, S'elfold a enuntat legea tolerantei conform careia +Succesul unei
specii intr#un biotrop va fi ma!im atunci cand se vor realiza pe deplin cantitativ si calitativ comple!ele de
conditii de care depinde reproducerea sa,
)rice specie tolereaza o anumita amplitudine a factorului abiotic iar in interiorul domeniului de toleranta a
amplitudinii factorului abiotic se manifesta cu intensitati diferite, astfel domeniul de toleranta a unei
s-ecii a <ost im-artit de catre Shel<ord in $ clase/ o clasa de o-timum !-re<erendum&A ( clase de
medium si ( clase de -rimus !mallusBrau&
In interiorul clasei de regim de optimum, populatia isi desfasoara activitatea cu ma!imum de randament si
minimum de pierderi.
In cele " clase de toleranta medie, valorile factorului abiotic asigura conditii medii de e!istent pentru
populatia sau specia respectiva.
In pesimum sunt conditii aspre de viata, se caracterizeaza printr#un numar redus de indivizi sau prin
absenta indivizilor.
Similar cu termenul de toleranta din c'imie s#a introdus termenul de valenta ecologica, termen ce
desemneaza capacitatea unei populatii de a e!ista in medii diferite, in care e!ista variatii mai mari sau mai
mici ale factorilor ecologici.
Speciile cu valenta ecologica larga se numesc s-ecii euri.ionte)
Speciile cu valenta ecologica ingusta se numesc s-ecii steno.ionte)
Cercetarea domeniilor de fluctuatie a factorilor abiotici a aratat ca acestia se pot comporta in anumite
situatii ca factori limitati. Se numeste factor limitant orice factor de mediu care printr#o concentratie prea
mare sau prea mica are efect in'ibator asupra cresterii si dezvoltarii organismelor.
0egea minimului specifica faptul ca dezvoltarea si cresterea indivizilor biologici sunt intretinute pentru
fiecare factor abiotic intre o valoare minima si una ma!ima. *epasirea acestor valori conduce la disparitia
biologica a individului.
?actorii cu caracter de zgomot sunt acei factori care nu sunt caracterizati de o anumita periodicitate sau
frecventa, iar amplitudinea lor depaseste limitele de toleranta ale speciilor si populatiilor.
Efectul acestor factori asupra biocenozelor este eliminarea unui numar foarte mare de indivizi din populatie
sau eliminarea acestui biotop.
E>em-lu de <actori cu caracter de zgomot/ eruptiile vulcanice, cutremure, temperaturi foarte ridicate
vara sau foarte scazute iarna, secete prelungite, inundatii, etc.
?actorii geogra<ici
Se refera la caracteristicile si relatiile spatiale ale unui ecosistem, din aceasta cauza influenta lor asupra
biocenozelor este indirecta, ei imprimand anumite caracteristici altor factori ecologici (temperatura,
lumina.
E!pozitia geografica este foarte importanta pentru ma&oritatea ecosistemelor terestre. In functie de
e!pozitia fata de soare, ecosistemele se vor deosebi intre ele sub aspect structural si functional.
=orfologia unui ecosistem contribuie la variatia diversitatii specific fie in sensul cresterii, fie descresterii
acestuia.
=orfologia ecosistemului se reflecta in diversitatea biotopului cea ce determina o diversitate specifica a
vegetatiei atragand o mare varietate de consumatori si de aici diversitatea mare a biocenozei.
Pozitia geografica pe glob (latitudine E longitudine indica integrarea unui ecosistem intr#o anumita zona
climaterica si anume caracteristici ale factorilor abiotici.
?actorii mecanici
Sunt reprezenti de miscarile aerului (vant, alti curenti si miscarile apei (curenti ascendenti, descendeti si
toate caregoriile de valuri.
Fantul reprezinta miscarile maselor de aer, de obicei paralel cu suprafata pamantului. =iscarea maselor de
aer este rezultatul incalzirii inegale a suprafetelor terestre. Sesul general al miscarii maselor de aer urmeaza
gradientul baric, deplasandu#se din zone cu presiune ridicata catre zonele cu presiune &oasa. Cu cat
diferenta de presiune este mai mare pe o distant mai mica cu atat viteza vantului va fi mai mare. Ca orice
factor abiotic vantul poate avea un caracter de regim, respectiv sa manifeste o anumita periodicitate si o
anumita amplitudine (A-I;EE-E. *easemenea pot avea comportament perturbator (uragane, furtuni.
Cele mai importante efecte ecologice le are vantul cu caracter de .E2I=. Populatiile adaptandu#se la
actiunea lui prin dezvoltarea unor structuri si functii specifice.Curentii de aer au un rol important in
transportul energiei termice pe care o pot ceda sau primi din mediu, determinand o incalzire sau racire
rapida a aerului intr#o anumita zona.
.olul transportor al curentilor de aer prezinta importanta in deplasarea poluantilor, a substantelor c'imice
volatile, a prafului, a substantelor radioactive, a feromonilor etc.
=aterialele provenite din eroziunea solului sunt depuse in zone in care intensitatea vantului este mai mica
si poate provoca transformarea solului in depozite de material, colmatarea apelor.
=ulte specii de plante si animale si#au largit arealul raspandindu#se cu a&utorul vantului. =ulte specii de
plate au seminte si fructe cu structure specializate, adaptate la transport cu a&utorul curentilor de aer.
In zonele linistite aceste seminte se depun (liziere,paduri devenind o aglomerare si mai departe o geminare
in grup, crescand astfel sansele de supravietuire a speciei si de ocupare a teritoriului.
*easemenea un alt aspect important de adaptare a populatiei la actiunea vantului este dezvoltarea unor
structure( comportamente specific ce le confera rezistenta la vant.
E>)/ -a graminee tulpina este un cilindru gol (PAI, care suporta forta vantului prin fle!ibilitate si
elasticitate. -a plantele terestre arborescente si lemnoase, spre deosebire de graminee, tulpina este un
cilindru plin in care tesutul de rezistenta este dispus in diferite moduri conferind plantei rigiditate si evident
rezistenta la rupere.
E!ista si populatie la care antrenarea de catre vant a organismelor duce la moarte, este cazul insectelor
insulare, montane sau din zona costiera.
Speciile care prezinta aripi reduse fie sunt AP%E.E (fara aripi in asa fel de nu se ridica de la sol.
Fantul cu caracter perturbator are efect negativ asupra vietii multor specii actionand ca factor limitant.
APA
*in punct de vedere al miscarii poate fi: curgatoare si statatoare
-a apele CUR1ATOARE este dominant miscarea intr#un singur sens a masei de apa din zone cu altitudine
mai ridicata spre zone mai &oase, cauza miscarii fiind gravitatia. Fiteza de curgere este data de panta iar
cursul apei modelat de natura substratului si de relieful vaii respective.
Apele STATATOARE: balti, lacuri, mari, oceane, prezinta miscari verticale (curenti ascendenti(
descendenti si miscarii orizontaleale masei apei. Curenti oceanici verticali si orizontali, fie de suprafata fie
de profunzime iau nastere ca urmarea incalzirii inegale a masei de apa si a miscarii de rotatie a Pamantului.
Curentii orizontali si verticali e!ista si in lacuri si apar ca rezultat al interactiunii vantului cu suprafata apei
sau ca urmare a diferentei de densitate provocate de variatii sezoniere sau diurne ale temperaturii si apar ca
urmare a afluentilor si efluentilor lacului respective.
In cea ce priveste valurile ele au e<ect ECO0O1IC important, ele determina amestecarea apelor
superficiale in cazul oceanelor si lacurilor adanci, respectiv amestecarea intregii mase de apa in cazul
lacurilor continentale mai putin adanci. Au o puternica actiune erozionala asupra falezelor si malurilor.
;A0URI0E pot fi provocate de 8 factori: vanturi, maree si seisme.
=iscarile cu caracter de regim ale apei au importanta pentru EC)-)2IE. In primul rand apa are rol de
transport a substantelor dizolvate inclusiv poluante sau a organismelor, contribuind astfel la largirea
arealului unei specii. Aorta de eroziune a apei este data de energia ei mecanica combinata cu puterea de
dizolvare, consecinta fiind e!primata prin crearea de c'ei sau cai de comunicare intre diferite bazine
'idrografice (e!.: C'eile Bicazului. =aterialele provenite din eroziune sunt transportate sub forma de
suspensii si sediment treptat pe masura ce viteza curentului scade.
%ransportul de substante minerale si organice (nutrient efectuat de catre apele curgatoare sau curenti
oceanici mentin active viata in EC)SIS%E=E-E sistemele acvatice. *in cauza sedimentarii permanente
apele oceanice de suprafata sunt in general sarace in /a si P' ce se acumuleza pe fundul bazinelor
respective. Este esential astfel rolul curentilor ascendenti care aduc la suprafata cantitati mari de nutrienti
determinand astfel o crestere a productivitatii in apele superficiale.
C0.E/%I *ESCE/*E/%I produc o!igenarea paturilor profunde ale masei de apa facand posibila
desfasurarea vietii BE/%)/ICE.
Efectul ecologic al miscarii cu caracter de regim a apei este adaptarea foarte variata a speciilor, rolul
acestor adaptari fiind acela de a impiedica antrenarea organismelor prin miscarea apei.
)scilatiile de nivel ale apeicare au o anumita periodicitate: zilnica sau sezoniera, produc modificarii ale
valorilor altor factori ecologici (temperatura, presiune, umiditate iar adoptarile populatiilor din astfel de
zone au rolul de a permite supravietuirea indivizilor mai ales in perioada retragerii apelor.
?ACTORII ?ICICI
Sunt 8 factori:
a temperatura
b lumina
c umiditatea
a) %emperatura 1 este un factor ale carui variatii pe parcursul unui an determina modificari profunde in
activitatea biocenozelor, avand un rol limitativ pentru structura calitativa a biocenozelor. In cazul in
care limita superioara sau inferioara de toleranta a temperaturii este depasita pentru o anumita
specie aceasta este eliminata din ecosistem c'iar daca ceilalti factori abiotici se afla in limite
normale.
*omeniul general de fluctuatie compatibil cu supravietuirea se realizeaza pentru lumea vie intr#un spatiu
a carui limita inferioara absoluta se apropie de 5 absolut (#"G8 C iar limita superioara absoluta depaseste
655 C. -imitele generale absolute sunt suportate de un numar mic de specii.
*omeniul de stabilitate al acestor specii este cunoscut su. denumirea de ANABIOCAD CRIPTOBIOCA
!organismele se contracta si se dehidrateazaA meta.olismul se reduce <oarte mult insa structurile
.iologice se mentin iar in conditii <avora.ile de tem-eratura si umiditate activitatea se reia&EEE
Pt. fiecare specie sau populatie, conform.legii tolerantei se poate delimita:
6. o temperatura letala inferioara (produce moartea prin frig
". o temperatura letala superioara( produce moartea prin caldura
8. o temperatura minima la care organismul respectiv isi mentine o viata active
9. o temperatura ma!ima compatibila cu viata active
:. o temperatura optima preferentiala, la care functiile organismului se desfasoara normal
In cadrul limitelor de toleranta specifice fiecarei populatii e!ista domenii specifice fiecarui stadiu de
dezvoltare biogenetica( fiecarei categorii de varstaHH
TE3PERATURI0E NE1ATI;E cuprinse intre # 45C si # G5C raportabile la unele specii de pasari si
mamifere pot fi considerate ca limite inferioare absolute de tolerant a vietii active. .eversul medaliei
TE3PERATURI0E POCITI;E cuprinse intre C5C si 75C suportabile de unele bacterii si alge sunt
considerate fiind limite superioare absolute de toleranta ale vietii active.
Pentru ma&oritatea speciilor de plante si animale limita superioara de toleranta se afla in &urul valorii de
:5C, fiecarei specii ii este caracteristic un anumit domeniu de temperatura pentru viata activa, respectiv
pentru viata latenta.
In functie de gradul de suportabilitate al variatiilor de temperature speciile se impart in " grupe ecologice:
# s-ecii stenoterme (ingust 1 suporta variatii mici de temperatura
# s-ecii euriterme (larg 1 supoarta variatii mari de temperatura
- tolereaza variatii mici de temperatura. In cazul in care variatiile suportabile sunt in zona temperaturilor
scazute speciile se numesc =IC.)%E.=E SA0 *I2)%E.=E.
-l tolereaza variatii mari de temperatura.
*upa sistemul de sc'imb energetic cu mediul, organismele se impart in:
# >)=E)%E.=E 1 au sistem de termoreglare
# P)III-)%E.=E 1 au temperatura corpului variabila
-a anumite specii dezvoltarea precum si actitatile normale a organismelor nu se pot desfasura decat
incepand cu o anumita valoare a temperaturii, numita temperatura 5 a dezvoltarii. Sub aceasta valoare
dezvoltarea organismului nu mai are loc. 5#ul termic este ultimul reper al unei functii biologice.
Falorile temperaturilor ce depasesc valoarea 5 EC)-)2IC J temperatura eficienta si reprezinta un
domeniu de temperatura in interiorul caruia dezvoltarea se desfasoara normalH
-imitele de toleranta pentru viata activa reprezinta adaptari la variatiile cu caracter de regim ale
temperaturii, adaptarii care sunt mecanisme morfologice, fiziologice sau comportamentale.
CAI-E *E %.A/SAE. de energie intre organism si mediu sunt reprezentate de:
6. Conductibilitatea termica (e!primata prin transfer de energie caloric de la un corp mai cald la unul
mai rece
". Convectia care se produce in cazul in care mediul are o temperature diferita de a organismului si se
afla in miscare in&urul acestuia (aer,apa
8. Energie radiant
9. Evaporarea si evacotranspiratia
ADAPTARI A0E OR1ANIS3U0UI 0A TE3PERATURI RIDICATED SCACUTE
Sunt 8 tipuri:
# morfologice
# fiziologice
# comportamentale
3odi<icarile mor<ologice
.egula lui Bergman spune ca e!ista o corelatie intre talia animalelor, apartinand aceluiasi grup s?stematic
si temperatura. In acest sens talia creste odata cu cresterea temperaturii.
.egula are si e!ceptii cum ar fi marile felise sau este o regula care nu este e!'austive (completa, in sensul
ca talia unui organism nu depinde e!clusive de temperatura.
%alia este un parametru comple! care depinde de factorii ecologici, de relatia cu dusmanii, de conditiile de
'rana si de densitate.
.egula lui Allen este o consecinta a regulii lui Bergman care spune ca dimensiunile apendiformelor
corporale se reduc o data cu scaderea temperaturii$ cu cat temperatura este mai ridicata, apendimorfele (bot,
urec'i, coada sunt mai mari.
Scopul adaptarilor morfologice la temperature ridicate:
# dezvoltarea sub elitre la insectele din zona desertica a unei cavitati pline cu aer care formeaza un
strat termoizolant
# alungirea picioarelor pentru a mari distanta fata de solul fierbinte
# coloritul desc'is care permite o mai buna refle!ie a razelor solare
Ada-tari <iziologice
.egula lui FanKt >off arata ca la o crestere a temperaturii cu 65LC, viteza proceselor metabolice creste de "
ori (dupa unii autori c'iar de 9 ori.
.egula demonstreaza ca ca in scopul scaderii temperaturii, viteza reactiilor c'imice din organism scade,
ceea ce determina o crestere a duratei de viata fata de cea a organismelor asemanatoare din zonele mai
calde.
Cresterea duratei de viata poate defecta structura populatiei, densitatea acesteia, relatiile cu alte populatii
afectand intreaga structura a ecosistemului.
Sintetizarea unor substante antigene o adaptare la unele insecte si alge la care concentratia de glicerol poate
a&unge pana la ":M Bsupravietuirea la temperaturi de #":LC.
Sintetizarea de grasimi si acizi grasi nesaturati la unele alge planctonice fapt care scade punctul de
congelare. Sinteza lipidelor cu grad mare de nesaturare permite e!istenta vietii la temperature foarte
scazute si o productie de biomasa cu o mare valoare energetica.
ADAPTARI CO3PORTA3ENTA0E
Ada-tari com-ortamentale la tem-eraturi scazute
>ibernarea este un fenomen periodic, regulat in care temperatura corpului se adapteaza la
temperaturi scazute, se apropie de cea a mediului ambient, scazand frecventa cardiaca si respiratorie. )
intalnim la anumite specii de animale, ma&oritatea de talie mica.
In timpul 'ibernarii, temperatura corpului scade mult, fiind doar cu 5.: # 8LCmai ridicata decat cea a
mediului ambiant.
=etabolismul bazal, ritmul cardiac si respirator se reduc de cateva zeci de ori. *urata 'ibernarii
variaza in functie de specie si de dinamica mediului (de la 8 la G luni.
E>)/ marmot, ariciul, popandaul.
Somnul de iarna este o stare caracteristica mamiferelor care vara se comporta ca 'omeoterme, dar
iarna nu#si pot mentine temperatura corpului constanta, aceasta coborand la : # 65LC.
E>)/ ursul, veverita.
=igratia de iarna 1 unii considera ca are loc datorita lipsei de 'rana.
Ada-tari com-ortamentale la tem-eraturi ridicate
Estivarea este inversa fata de 'ibernare, nutritia inceteaza iar rata metabolic este foarte scazuta.
Agregarea
E!punerea la soare
=odificarile posturale sunt acele modificari pe care le adopta animalele in scopul reducerii
suprafetei de contact cu mediul.
Scaldatul
Adapostirea
SURSE DE 0U3INA
Surse:
# cosmice
# artificiale
# biologice
Principala sursa de lumina pe pamant este soarele, radiatia emisa numita energie radianta.
Soarele emite " tipuri de radiatii, una corpusculara si una de natura electromagnetica, ce formeaza spectrul
solar.
In cadrul spectrului solar se disting in functie de lungimea de unda, radiatii ultraviolete ("55 1 955nm,
radiatii vizibile (955 1 G55nm si radiatii infrarosii (peste G55 nm.
*in punct de vedere ecologic, din spectrul radiatiilor electromagnetice ne intereseaza radiatiile vizibile,
acestea indeplinind functii esentiale in viata ecosistemelor (energetice, informationale.
-umina influenteaza viata animalelor prin durata, intensitate si lungime de unda.
.adiatiile din spectrul vizibil determina perceptia luminii incon&uratoare prin simtul vazului, asigura
comunicarea inter si intra specifica. Prin calitatea, cantitatea si periodicitatea in timp influenteaza
desfasurarea diferitelor procese determinand aparitia unor adaptari variate.
?unctia energetica a luminii
Cantitatea de energie solara care a&unge in straturile superioare ale atmosferei este de ( calD cm FD min
(constanta solara, cantitatea de energie solara totala ce patrunde in atmosfera pamantului este de ()$G"8
cal/ min
Invelisul vegetal influenteaza cantitatea de lumina ce a&unge la sol, o parte din radiatii fiind reflectate de
catre plante (radiatii rosii( verzi, o parte fiind absorbita si folosita in fotosinteza (radiatiile albastre 96: 1
985 nm si rosii 48: 1 G"5 nm, cealalta parte trecand prin frunzis si a&ungand la sol.
Intrarea de energie in flu!ul care se desfasoara in ecosistemele natural sau antropizate consta in utilizarea
luminii din spectrul vizibil de catre plante pentru sinteza de substante organice, prin procesul de
fotosinteza. Energia radiant( solara este convertita in energia legaturilor c'imice a substantelor organice pe
care plantele le sintetizeaza din substante anorganice din sol.
APA
Conductibilitate termica este mare, fapt ce e!plica de ce organismele acvatice sunt preponderant
poec'ilaterme.
Apa ca mediu de viata determina o serie de adaptari pentru organismele acvatice semnificativ diferite fata
de adaptarile organismelor terestre (plutirea si malul.
Capacitatea de plutire depinde de greutatea organismelor, de vascozitatea mediului si de rezistenta formei
corpului. )rganismele vor pluti mai bine cu cat vor fi mai usoare si cu cat forma corpului va opune o
rezistenta mai mare la scufundare. Ambele se realizeaza pri adaptari morfologice si fiziologice adesea
convergente la plante si animale:
# cresterea cantitatii de apa din corp
# reducerea formatiunilor grele ale corpului
# reducerea formatiunilor usoare (coc'ilii
# adaptarilegate de respiratie ca urmare a solubilitatii reduse a )" in apa
Puterea de mare solvire a apei face un mediu ideal pentru desfasurarea unor procese metabolice, iar pe de
alta parte face posibil transportul, asimilarea de catre alte organisme si face posibila e!istenta a unor
circuite biogeoc'imice, a unor numere mari de elemente dizolvate si compusi.
In ecosistemele acvatice nu se pune problema apei ca factor limitant insa la cele terestre da.
Umiditatea aerului H <actor <izic
Este determinata de cantitatea de vapori din atmosfera, luandu#se in considerare 8 aspecte ale umiditatii
aerului:
# umiditatea absoluta
# umiditatea relativa
# deficitul de saturatie
0miditatea absoluta reprezinta cantitatea de vapori de apa vaporizata la unitatea de volum de aer (g(m
0miditatea relativa definite ca raport intre cantitatea vaporilor e!istenti la un moment dat in atmosfera si
cantitatea ma!ima de vapori c ear putea fi continuta in aceleasi conditii de presiune si atmosfera.
Astfel, se e!prima gradul de saturatie al atmosferei in vapori de apa M
*eficitul de saturatie este diferenta dintre presiunea ma!ima a vaporilor in conditii date de temperatura si
presiune si presiunea reala din acel moment. Cu cat acest deficit este mai mare, cu atat aerul este mai uscat,
evapotranspiratia mai intensa, c'estiune ce implica c'eltuieli mai mari.
In functie de nivelurile de umiditate (nevoi 'igrice, organismele de impart in:
# organisme 'idrofile care nu pot trai decat in medii foarte umede (saturate( aproape de saturatie,
amfibienii
# organisme mezo'igrofile care au nevoi moderate de umiditate atmosferica, suportand foarte bine
alternanta sezoanelor (secetoase # umede$ ma&oritatea speciilor din zona temperate si cele mai
multe plante cultivate$ la speciile de animale de interes economic crescute si e!ploatate in mediu
controlat, trebuie asigurata o umiditate optima realizarii unei productii mari (4: 1 C5M umiditate.
# organisme serofile care traiesc in medii secetoase (desert N dune. Aceste organisme, prezinta o
serie de adaptari morfologice, fiziologice si comportamentale care au scopul de a limita pierderile
de apa (impermeabilizarea tegumentelor, reducerea e!cretiei de urina, reducerea glandelor
sudoripare, eliminarea de fecale desc'idratate, etc..
?actorii chimici ai .iotro-ului
6. Componenta ionica unul dintre factorii important ai productivitatii ecosistemului influentand
introducerea si reciclarea in circuitul materiei a diferitilor anioni si cationi.
Fariatiile in timp si spatiu ale acestui factor conditioneaza distributia florei si faunei, astfel influentand
structura biocenozelor si productivitatea acestora.
In general, in cercetarile compozitiei c'imice sunt luati in calcul principalii nutrienti (/PI, insa in ultimii
ani pentru a intelege si cuantifica transferul de materie si energie in ecos?stem trebuie determinate
compozitia c'imica in comple!itatea sa. Aoarte importanta este compozitia c'imica in ecosistemele
acvatice, in marile interioare, in estuare, in lagune, ca urmare a diluatiilor effectuate de apele continentale$
compozitia ionica se se modifica foarte mult, realizandu#se un adevarat gradient al compozitiei c'imice de#
a lungul liniei tarmului.
In ecosistemele acvatice continentale, compozitia c'imica este total diferita de cea a apelor oceanice,
principalii ioni fiind ionii de =g, I, /a (anioni, carbonat, sulfat, etc. (cationi.
". Salinitatea reprezinta greutatea elementelor solvite, e!primata in grame care poate fi obtinuta dintr#
un litru de apa marina in vacuum la o temperatura de 9C5LC.
Implica o!idarea completa a carbonatatilor in o!izi si inlocuirea 'alogenilor (Br", I", Cl", care se pierd
prin des'idratare cu o masa ec'ivalenta de Cl B clorinitate.
Apa marina este o solutie comple!a a carei compozitie ionica si salinitate sunt determinate de razele de
intrare si iesire a ionilor, de intensitatea procesului de evaporare si de influ!ul de apa dulci.
Salinitatea medie a apelor marine este de 89 1 84M din care CM este clorura de sodiu.
Salinitatea variaza cu regimul peuriometric, cu rata de evaporare si curentii marini. Asa se e!plica
salinitatea =arii /egre de 6G 1 6CM, ca urmare a infuziei de ape dulci provenite de la *unare, /istru,
/ipru si o salinitate de 8GM =area Carcaselor.
Aluctuatiile salinitatii au c'aracter de regim ceea ce determina o actiune selectiva a acestui factor asupra
populatiilor naturale din ecosistemele acvatice, inducand aparitia si dezoltarea unor adaptari comple!e cu
rolul de a mentine un ec'ilibru osmotic intre mediul intern si cel e!tern, fie mentinerea intre anumite limite
a presiunii interne, independent de fluctuatiile de salinitate.
=a&oritatea organismelor acvatice, cu cateva e!ceptii (pestii, teleosteneni si vertebratele superioare sunt
poec'iloosmotice (presiunea mediului intern variaza cu presiunea mediului e!tern.
=odificarile de salinitate produc modificari ale presiunii atmosferice prin intrarea sau iesirea apei in
functie de gradientul de concentratie, astfel, se mentine ec'ilibrul osmotic.
In functie de toleranta la variatiile de salinitate, organismele pot fi steno'uline sau euri'aline.
Speciile steno'uline sunt cele intalnite in oceane si mari desc'ise, prezentand o toleranta scazuta iar
speciile euri'aline sunt intalnite in estuare si zona neritica (zona din apropierea tarmului, la "55 m ma!im.
Pentru a regal 'ipertonia mediului intern in raport cu mediul e!tern salmastru sau dulcicol, s#au dezvoltat
la organismele acvatice o serie de adaptari:
# talie mare a indivizilor si impermeabilitatea suprafetei corpului, asftel 'ipertonia mediului intern cu
minimum de c'eltuieli energetic
# talie mare a indivizilor cu permeabilitatea corpului
# permeabilitate pronuntata idiferent de talie, cu formare de urina 'ipotonica
# controlul 'ipotoniei mediului prin reducerea pierderilor de apa si pomparea ionilor impotriva
gradientului de concentratie.
Compozitia salina a bazinelor acvatice are o influenta deosebita asupra taliei dezvoltarii si reproducerii
organismelor. .itmul de crestere difera de la organismele marine comparativ cu cele de apa dulce.
RE0ATII0E INTERSPECI?ICE INTRE SPECII
Relatiile inters-eci<ice in .iocenoza
Prima relatie 1 relatia bilateral neutra (neutralism
# populatiile luate in considerare nu ne afecteaza direct in nici un fel
# mutualism( simbioza
.elatia bilateral pozitiva
Ambele populatii profita de pe urma convietuirii, sunt dependente una de cealalta.
E>)/ bacteriile fi!atoare de azot din genul din radacinile plantelor leguminoase.
Protocooperarea este o relatie bilateral pozitiva, ambele specii profita de pe urma convietuirii, insa relatia
nu este obligatorie.
E>)/ unii crabi care au fi!ate pe spate actinii.
Comensalismul relatie de tip N5, este o relatie obligatorie pentru comensal, gazda nefiind afectata, in cazul
in care gazda este folosita de catre organisme din cadrul altor specii, gazda nu este afectata in nici un fel.
Amensalismul relatie de tip 1 5, se mai numeste antibioza sau competitive cu sens unic. .elatia nu este
obligatorie pentru nici unul din parteneri, insa atunci cand se produce, consta in in'ibarea dezvoltarii unui
partener de catre unii produsi eliberati de celalat partener. Cazul clasic al anibioticelor produse de unele
ciuperci.
Parazitismul facultativ este o forma de convietuire interspecifica, reversibila, in care unele organisme trec
de la viata lor libera la la viata parazitara, c'estiune ce presupune o preadaptare a celor " parteneri,
conditiile de viata devin altele.
-a insectele diptere, in special la muste ale caror oua si larve paraziteaza facultative unele cavitati naturale
producand mitazele.
Parazitism o.ligatoriu este o caracteristica a acelor paraziti pentru care gazda reprezinta o conditie sine
Oua non. Astfel se disting endoparazitii (paraziti interni si ectoparazitii (paraziti e!terni.
Parazitismul poate fi:
# temporal periodic poate fi de tip larval
permanent imaginal
# stational
Parazitismul de tip larvar caracterizeaza acei paraziti ale caror larve sunt adaptate vietii parazitare, in timp
ce adultii traiesc in mediul ambiant.
Parazitismul de tip imaginar se intalneste la parazitii ale caror stadii adulte sunt adaptate la viata parazitara,
formele libere, traind liber.
Parazitismul permanent sunt parazitii care sunt adaptai e!clusiv la o astfel de viata (toate stadiile sunt
parazitare, in anumite cazuri sunt necesare mai multe gazde.
*e obicei, parazitul nu isi omoara gazda, insa daca se intampla asta, relatia aluneca in pradatorism, situatie
in care parazitul se numeste parasitoid.
Pradatorismul, este o relatie obligatorie pozitiva pentru pradator si negative pentru prada.
*in punct de vedere populational, pradatorismul este un factor de relatie, de obicei prada fiind constituita
din indivizi bolnavi, batrani sau care din diferite motive nu convin mediului.
Intre efectele celor " populatii, se stabilesc ecuatii cu valori oscilatorii, intre anumite limite repetabile
periodic -ot<a (67"5, Folterra (67"4descriu ecuatia ce le poarta numele, ecuatia -ot<a 1 Folterra, care ne
arata ca in cazul cresterii efectivului populatiei prada, ca dupa un anumit timp creste efectivul populatiei
pradatoare, ceea ce conduce la o scadere dupa un anumit timp a efectivului populatiei prada si apoi a celui
pradator.
Pradatorii au o influenta ecologica deosebita. Eliminarea lor din biocenoza, cauzeaza cresterii efectiva a
populatiei prada, afectand integralitatea ecosistemului.
Competitia( concurenta 1 relatie bilaterala, relatie # #
Este o interactiune a " populatiicarora le sunt necesare aceleasi conditii de 'rana, trai si adapost, ele
reprezentand o forma a selectiei naturale.
.elatia de tip concurential, sta la baza conceptului de nisa ecologica, conform careia nu pot e!ista in
aceeasi nisa ecologica " specii.
Relatii tro<ice intr'o .iocenoza
Aceasta structura trofica este rezultatul relatiei de nutritive intre populatiile component, din punct de vedere
al relatiei trofice, toate speciile sunt biocenoze si se impart in 8 mari categoriifunctionale:
# producatori
# consumatori
# descompunatori
Producatorii primari 1 sunt cuprinse toate plantele verzi, bacteriile
Consumatorii reprezentati de toate animalele unei biocenoze, acestia, in functie de 'rana consumata pot fi:
# consumatori primari de ordinul I (se 'ranesc direct cu producatori B animale fitofage
# consumatori secundari B carnivore de ordin I
# consumatori tertieri B Carnivori de ordin II
# defitrofagi B se 'ranesc cu resturi organice
*escompunatorii 1 specii de bacteria si fungi, degradeaza substante organice pana la nivel de substanta
anorganica, indeplinind functia de mineralizare
Sunt asemanatori cu detritifagii insa numai din punct de vedere al nutritiei. Animalele necrofage sunt
plantele saprofite.
Speciile in functie de rolul lor trofic si de numarul de trepte care le despart de producatorii primar?, se pot
grupa in niveluri trofice.
In functie de ponderea in biomasa a diferitelor component ale 'ranei, specia trebuie incadrata pe mai multe
niveluri trofice, in populatii corespunzatoare energiei consumate din fiecare nivel trofic. Aceste raporturi
numerice pot fi reprezentate sub forma unei piramide trofice (C'. Elton 67"9.
Speciile din niveluri trofice diferite sunt legate intre ele prin relatii de nutritie, alcatuind lanturile trofice.
Acestea sunt cai de transfer ale energiei si substantei in orice ecosistem.
0antul tro<ic 1 este o succesiune de organisme diferite functional in care unele se 'ranesc cu precedentele
si la randul lor, servesc 'rana celor care succed.