ECOLOGIA POPULATIILOR

Lect. Dr. Gabriela STAICU

Universitatea Ecologica
Facultatea de Stiintele aturii si Ecologie
Tema! Estimarea marimii populatiei prim
metoda capturare-marcare-recapturare
Cuprins
pagina
1. Obiectivele studiului de simulare.............................................................................1
2. Prezentarea metodei MARCARE I RECAPTURARE!TU"IU "E !IMU#ARE
........................................................................................................................................2
$. Metoda de lucru% .......................................................................................................$
&. Calcule 'i analiza datelor..........................................................................................$
". Obiectivele studiului de si#ulare
Sco$ul aceste a$lica%i de laborator este de a introduce c&teva din $rinci$iile
#etodelor de esti#are a #'ri#ii $o$ula%iei $rin #arcare(reca$turare) utili*+nd un
#odel de si#ulare de #'ri#e cunoscut'. De ase#enea se va esti#a #'ri#ea
$o$ula%iei $rin re$etarea #etodei #arcare(reca$turare.
Po$ula%ia si#ulat' const' din ,-- de boabe de .asole +ntr(o $ung' de /&rtie.
0oabele sunt considerate ca .iind ani#ale dintr(o $o$ula%ie) ceea ce re$re*int' un
#odel de si#ulare .i*ic'.
1
1. Pre*entarea #etodei 2ARCARE 3I RECAPTURARE(
STUDIU DE SIMULARE
Probarea $o$ula%iilor ani#ale di.er' #ult de $robarea $o$ula%iilor de $lante) #ai
ales datorit' #odului de viat' ascuns. Rareori se $oate lucra cu o $o$ula%ie ani#al'
+n care to%i indivi*i sunt u4or de observat 5colonile de $inguini sau #arile ierbivore din
savana a.rican'6. Dac' ave# ca sco$ deter#inarea #'ri#ii 4i densit'%ii unei
$o$ula%ii ani#ale trebuie sa .olosi# o #etod' care $er#ite esti#area nu#'rului de
indivi*i 7ascun4i8.
2ulte #etode de esti#are a #'ri#ii $o$ula%iilor ani#ale se ba*ea*' $e
ca$turarea(#arcarea 4i reca$turarea indivi*ilor. De e9e#$lu $o$ula%iilor de $e4ti sunt
#arcate $rin ciu$irea unei #ici $'r%i din +not'toare) re$tilele 4i a#.ibienii $rin t'ierea
unei g/eare sau a unui deget) #a#i.erele cu #ici $l'cu%e .i9ate $e urec/e) iar
$'s'ruile $rin inelarea $iciorului. Aceaste #etode se a$lic' $entru $robe
re$re*entative luate la dou' intervale de ti#$. Cea #ai u*ual' #etod' de esti#are a
#'ri#ii $o$ula%eii $rin #arcare reca$turare este cunoscut' ca Indicele Lincoln sau
Petersen . 2etoda $resu$une c' $ro$or%ia de indivi*i #arca%i este aceea4i cu
$ro$or%ia de indivi*i reca$tura%i care $'strea*' se#nul #arc'rii.Ast.el)
M/N=R/C
:n care 2;nr total de indivi*i #arca%i +n $o$ula%ie) ;este #'ri#ea $o$ula%ie 5$e care
nu o cunoa4te# dar o $resu$une#6) R;nr de indivi*i #arca%i care au .ost reca$tura%i
la a doua $robare) C;nr total de indivi*i 5#arca%i sau ne#arca%i6) ca$tura%i la a doua
$robare) deci)
N=MC/R
2etoda #arcare reca$turare %ine sea#a de c&teva condi%ii!
:ntre dou' $erioad' de ca$tur' indivi*ii se a#estec' +ntre ei la +nt+#$lare
2etoda de #arcare nu d'unea*' individului
:n intervalul dintre $rob'ri nu au loc i#igr'ri 4i nici na4teri
:n intervalul dintre $rob'ri nu au loc e#igr'ri 4i nici decese
Fiecare individ are 4anse egale de a .i ca$turat
Procedeele de ca$turare 4i #arcare nu a.ectea*' $robabilitatea de
reca$turare a indivi*ilor
2arca<ele nu se $ot $ierde
2
=. 2etoda de lucru:
Se nu#'r' ,-- de boabe de .asole) evit+ndu(le $e cele deteriorate.
Se $un +ntr(o #ic' $ung' de /&rtie. Fiecare bob re$re*int' un individ) iar $unga
re$re*int' /abitatul. Probarea se .ace utili*+nd o linguri%' sau alt siste# si#$lu.
Probele vor .i utili*ate $entru a deter#ina c&t de a$ro$iat' este esti#area $rin
indicele Lincoln .a%' de nu#'rul total de boabe
:ntr(un vas se$arat se $une o #&n' de boabe care vor servi #ai t&r*iu $entru
re.acerea $o$ula%iei.
A. Marcarea
F'r' a $rivi +n $ung' se introduce lingura 4i e9trag dou' $or%ii de boabe. u#'rul de
boabe e9trase di.er' considerabil de la o $ersoan' la alta 4i de la un interval la altul. .
Acesta este un .a$t real +n $robarea $o$ula%iilor din natur'. :n general ecologii
+ncearc' s' #ini#i*e*e varia%iile e9$eri#entale) dar noi le vo# acce$ta $entru c'
este e9$eri#ent de laborator. Fiecare boab' e9tras' se #arc/ea*' $e a#bele $'r%i
cu un #ar>er. u#'ra%i boabele ca$turate. ?aloarea aceasta re$re*int' M din
Indicele Lincoln.
B Recapturarea. Pune%i boabele +na$oi +n $ung'. A#esteca%i bine 4i a$oi e9trage%i
alte dou' linguri%e. u#'ra%i! C) nr total de boabe ca$turate) R;nu#'rul de boabe
#arcate
Nu puneti boabele marcate inapoi in puna!
,. Calcule 4i anali*a datelor.
:n aceste #o#ent $ute# calcula indicele Lincoln con.or# .or#ulei N=MC/R. Pe tabl'
se va desena un gra.ic utili*&nd toate valorile esti#ate $entru N, +n ra$ort cu valoare
total'.
R's$unde%i la ur#'toarele +ntreb'ri!
". E9ist' o #are variabilite +n esti#area lui N@ Dac' da) esti#'rile sunt $recise@
1. Cu# se $oate ob%ine o #'sur' a variabilit'%ii +n esti#are@ 5se calculea*'
dis$ersia valorilor ob%inute6.
3
#. Esti#'rile lui N se $lasea*' +n a$ro$ierea valorii reale@ :n acest ca* acurate%ea
lor este #are@ E9ist' tendin%a de sub sau su$raesti#are@
$. Cu# se $oate .ace ca esti#area lui N s' aib' un grad 4i #ai #are de acurate%e@
5cresc&nd nu#'rul de $rob'ri6
Te%tarea con&i'iei ". (%e e)it* ame%tecarea in&i)i+ilor,
E9trage%i toate boabele #arcate. :nlocui%i .iecare boab' #arcat' cu o boab'
ne#arcat'
A#inti%i(v' de $resu$unerea c' toate organis#ele se a#estec' +nt+#$l'tor +ntre ele.
?o# veri.ica acu# aceast' condi%ie .'r' a a#esteca boabele. Re$eta%i e9tragerea
e9$licat' la $unctul A. u#'ra%i boabele e9trase 4i #arca%i(le. Cu gri<') $une%i
boabele la loc +n $ung' 4i $roba%i din nou $o$ula%ia $rin e9tragerea a dou' liguri%e de
boabe de la su$ra.a%') evit&nd a#estecarea acestora. Stabili%i valorile $entru R 4i C
4i esti#a%i valoarea lui N con.or# .or#ulei de calcul. :ntoc#i%i o /istogra#' 4i
co#$ara%i(le
". C&t de variabile sunt valorile esti#ate@
1. Aceste valori tind s' .ie sub sau su$eresti#ate@
=. C+t de i#$ortant' este condi%ia a#estec'rii +nt&#$l'toare a indivi*ilor@
,. Indicele Lincoln $oate .i considerat robust sau sensibil atunci c+nd nu se
+nde$line4te condi%ia "@
Te%tarea con&i'iei -
Pune%i boabele la loc e9act ca #ai +nainte. Condi%ia 1) anu#e c' organis#ele nu
sunt a.ectate de #arca< este .oarte i#$ortant' 4i uneori +n condi%ii naturale este
+nc'lcat'. De e9e#$lu) v+n'torii ar $utea detecta v+natul $rin rece$%ionerea undelor
radio) e#ise de ni4te a$arate s$eciale .i9ate la g+tul ani#alelor de cercet'torii care
#onitori*ea*' $o$ula%ia res$ectiv'. Proba%i $o$ula%ia e9act du$' #etoda descris'
#ai sus.
S' $resu$une# c' .iecare individ are 4ansa de A-B s' #oar' ca ur#are a o$era%iei
de #arcare. :nainte de a re$une .iecare boab' inde$artati <u#atate din boabe.
4
Daca aveti nr i#$ar de boabe da%i cu banul $entru a stabili dac' individul 5boaba de
.asole6 in $lus tr'ie4te sau #oare. Ast.el) $une%i +na$oi +n $ung' doar indivi*ii care
tr'iesc. Pune%i deo$arte indivi*ii #or%i! ve%i avea nevoie de ei +nainte de e9$eri#entul
ur#'tor. A#esteca%i boabele 4i .ace%i o nou' $robare. Calcula%i indicele Lincoln 4i
construi%i /istogra#a res$ectiv'.
". C&t de variabile sunt valorile esti#ate@
1. Aceste valori tind s' .ie su$ra sau subesti#ate@
=. C&t de i#$ortant' este condi%ia ca indivi*ii s' .ie nev't'#a%i $rin #arcare@
,. Indicele Lincoln este robust sau sensibl .a%' de neres$ectarea condi%iei 1 @
A. Ce ne s$une re*ultatul acestui e9$eri#ent +n $rivin%a $erioadei o$ti#e de ti#$
dintre 1 $rob'ri) +ntr(o $o$ula%ie real' @ 5$erioada trebuie s' .ie scurt' $entru ca
#'ri#ea $o$ula%iei s' nu .ie a.ectat' de dis$ersie6
Te%tarea con&i'iilor # .i $.(/ara na%teri0 morti0 emiratie0 imiratie,
Aceste condi%ii $ot .i re*u#ate ast.el! $o$ula%ia const' din aceia4i indivi*i la +nce$utul
4i la s.+r4itul e9$eri#entului.
E9ecuta%i o $robare 4i o alt' $robare ca #ai +nainte) dar +ntre cele dou' $rob'ri .ace%i
ur#'toarele!
". du$' a#estecarea boabelor e9trageti .'r' s' v' uita%i A- de boabe. Acestea
re$re*int' organis#ele #oarte sau e#igrate
1. $une%i A- de boabe noi +n $ung'. Acestea sunt organis#ele nou n'scute sau
e#igrate. Calcula%i indicele Lincoln ca #ai sus 4i construi%i /istogra#a si
r's$unde%i la ur#'toarele +ntreb'ri!
C+te de varuabile sunt valorile esti#ate
Aceste valori tind s' .ie sur$ra sau subesti#ate@
C+t de i#$rtant' este condi%ia de a nu +nregistra e#igr'ri) e9tinc%ii na4etri
sau decese@
Indicele Lincoln este robust sau sensibl .a%' de neres$ectare condi%iilor =
4i , @
Ce ne s$une re*ultatul acestui e9$eri#ent +n $invin4a $erioadei $ti#e de
ti#$ dintre 1 $rob'ri +ntr(o $o$ula%ie real' @
5