Contributia lui E.

Milterton-Kelly la aparitia si dezvoltarea Ciberneticii

Student : Vlad Antoaneta-Andreea Gupa: 1028, Seria C

E. Milterton-Kelly Aparitia si De !oltarea Ci"erneti#ii

$"ie#tul de studiu al #i"erneti#ii a#tuale este repre entat de siste%ul adapti! #o%ple& '(n en)le * Co%ple& Adapti! Syste% sau, pres#urtat, CAS+. ,n ulti%ii 20 de ani, studiul CAS a atras o serie de oa%eni de stiinta #ele"ri, in#lu and #ati!a laureati ai pre%iilor -o"el. Siste%ele adapti!e #o%ple&e se )ases# peste tot (n .urul nostru, iar /tiintele #o%ple&itatii #on0ir%a 0aptul #a %area %a.oritate a siste%elor reale sunt #o%ple&e. E#osiste%ele naturale, siste%ul at%os0eri#, tra0i#ul rutier, or)ani atiile so#iale, )rupurile teroriste, pietele s.a. sunt toate siste%e adapti!e #o%ple&e. Datorita a"undentei e&#eptionale de ast0el de siste%e, a di!ersitatii lor de!ine destul de di0i#il sa le de0ine/ti /i, poate /i %ai di0i#il, sa (n#er#i sa sta"ile/ti a#ele prin#ipii /i1sau proprietati )enerale #are le #on0era spe#i0i#itate (n #ate)oria %ai lar)a a siste%elor #o%ple&e.

Stiintele Complexitatii si Cibernetica actuala (198 ! in prezent" 2n siste% #o%ple& #apa"il de adapatare si #o-e!olutie se %ai nu%este Sistem Adaptiv Complex si repre inta o"ie#tul de studiu al Stiintelor #o%ple&itatii sau, #el putin, a unei %ari parti a a#estora. ,n#ep3nd #u anii 480 (n#epe #onstituirea 5tiin6elor Co%ple&it*6ii pe "a a /tiin6i0i#* pus* de.a de 7eoria General* a Siste%elor, #i"erneti#* /i de alte dis#ipline /tiin6i0i#e ,,siste%i#e8, #are au a"ordat a#ela/i o"ie#t de studiu, /i anu%e siste%ul #o%ple&. E. Milerton-Kelly '2009+ distin)e, (ntr-o retrospe#ti!* pri!ind de !oltarea 5tiin6elor Co%ple&it*6ii, #el pu6in #in#i #o%ponente i%portante: i+ #on#ep6ia despre siste%ul adapti! #o%ple& /i #o%ple&itate de !oltat* la :nstitutul Santa ;e 'S.2.A.+ prin lu#r*rile lui S. Kau00%an '1<<9, 1<<=, 2000+, >. ?olland '1<<=, 1<<8+, C@ris Aan)ton /i Murray Gell-Mann '1<<B+C

ii+ #on#ep6ia lui A&elrod pri!ind #o%ple&itate /i #ooperare (n pro#esele de adaptare /i autoor)ani are 'A&elrod '1<<0, 1<<D+, A&elrod /i CE@en '2000++C %odelarea /i si%ularea pe #al#ulator a #o%ple&it*6ii 'Casti '1<<D+, Fona"eau /.a. '1<<<+, Epstein /i A&tel '1<<G+, ;er"er '1<<<++C iii+ #on#ep6ia pri!ind stru#turile disipati!e /i siste%ele #are 0un#6ionea * departe de e#@ili"ru 'Hri)o)ine /i Sten)ers '1<8=+, -i#olis /i Hri)o)ine '1<8<++C siste%ele autopoie#ti#e /i #i"erneti#a de ordinul doi 'Maturana /i Varela '1<<2+, -. Au@%an '1<<=++C i!+ teoria @aosului /i siste%elor @aoti#e 'Glei#I '1<8D++C !+ #o%ple&itatea e#ono%i#* /i pro0itul #res#*tor 'J.F. Art@ur '1<<0, 1<<=, 2000++. 2n %o%ent distin#t (l repre int* /i pri%a (n#er#are de uni0i#are a di0eritelor /tiin6e ale #o%ple&it*6ii, (ntreprins* de St. Jol0ra%, #are pu"li#* o lu#rare !olu%inoas*, intitulat* ,,A -eK Kind o0 S#ien#e8, (n #are se in#lud di0eritele tendin6e ap*rute p3n* (n anul 2000 (n a#est do%eniu, 0*r* (ns* a reu/i p3n* a#u% s* #ree e o teorie uni0i#atoare a##eptat* de to6i #ei #are, (ntr-un 0el sau altul, a"ordea * siste%ul adapti! #o%ple&.

Hute%, sinteti a prin#ipalele #ara#teristi#i /i propriet*6i de0initorii ale siste%elor adapti!e #o%ple&e: a+ siste%ele de a#est tip sunt #o%puse din a)en6i indi!idualiC "+ a)en6ii au interpret*ri /i des0*/oar* a#6iuni "a ate pe propriile lor %odele %entaleC #+ a)en6ii pot a!ea, 0ie#are, propriul s*u %odel %ental sau (l pot (%p*rt*/i #u #eilal6i a)en6iC d+ %odelele %entale se pot s#@i%"aC drept ur%are, (n!*6area, adaptarea /i #o-e!olu6ia sunt posi"ile (n a#este siste%eC e+ intera#6iunile dintre a)en6i /i dintre siste%e sunt (n#orporate altor siste%eC 0+ #o%porta%entul siste%ului (n ansa%"lul s*u e%er)e din intera#6iunile dintre a)en6iC )+ a#6iunile unui a)ent s#@i%"* #onte&tul altor a)en6iC @+ siste%ul poate (n!*6a noi #o%porta%enteC i+ siste%ul este neliniarC adi#* %i#i %odi0i#*ri pot #ondu#e la s#@i%"*ri %a.ore (n siste%C .+ #o%porta%entul siste%ului este, (n )eneral, i%predi#ti"il la ni!el de detaliuC I+ predi#6iile pe ter%en s#urt asupra #o%porta%entului siste%ului sunt, uneori, posi"ileC l+ ordinea este o proprietate inerent* siste%ului /i nu tre"uie i%pus* din a0ar*C %+ #reati!itatea /i noutatea e%er) din #o%porta%entul de ansa%"lu al siste%uluiC

n+ siste%ele sunt #apa"ile de auto-or)ani are.

E!ident #* a#este propriet*6i de0initorii pot a!ea, (n #a urile #on#rete ale unor siste%e adapti!e #o%ple&e din realitate, o %ultitudine de 0or%e de %ani0estare, #eea #e d*, de 0apt, !arietatea in0init* de siste%e #are al#*tuies# a#east* realitate De0initia data de E!e Mitleton-Kelly '2009+ asupra CAS-ul este a#eea #a a#easta #onsidera #a un CAS este de0init de e#e #ara#teristi#i )eneri#e, /i anu%e: L #one#ti!itateC L interdependenta L #o-e!olutiaC L istori#itateaC L dependenta de traie#torieC L 0un#tionarea departe-de-e#@ili"ruC L e&plorarea spatiului posi"ilitatilorC L 0eed"a#IulC L auto M or)ani areaC L e%er)enta. Mitleton- Kelly '2009+ !or"e/te /i despre ,,e#osiste%e so#iale8 atun#i #3nd se re0er* la or)ani a6ii /i #orpora6ii din lu%ea a0a#erilor. $r)ani a6iile #o-e!oluea * (n #adrul unui e#osiste% so#ial, deoare#e #o-e!olu6ia nu poate s* ai"* lo# (n i olare. Drept ur%are, un e#osiste% so#ial #onst* din or)ani a6ii, /i nu din indi!i i, /i de ai#i deri!* #ali0i#ati!ul ,,so#ial8. Mitleton-Kelly de%onstrea * 0aptul #* ori#e e#osiste% so#ial este un siste% e!oluti! #o%ple&, de#i un tip de siste% %ai e!oluat de#3t siste%ul adapti! #o%ple&. Con#eptul de e#osiste% di)ital a 0ost de0init de %ai %ul6i autori, dar (n#* lipse/te o de0ini6ie pre#is* /i unani% a##eptat*. Ast0el, :ansiti /i Ae!ien '200B+ utili ea * e#osiste%ul de a0a#eri #a pe o analo)ie #are a.ut* s* e&pli#*% /i s* (n6ele)e% anu%ite #ara#teristi#i ale lu%ii de a0a#eri %oderne. ,,Crede% #* poate %ai %ult de#3t ori#e alt tip de re6ea, un e#osiste% "iolo)i# #onstituie o analo)ie puterni#* pentru a (n6ele)e re6eaua de a0a#eri8 ':ansiti /i Ae!ien, 200B+. A#est lu#ru este posi"il deoare#e e#osiste%ele "iolo)i#e, #a /i e#osiste%ele pentru a0a#eri, sunt #ara#teri ate de un nu%*r %are de a)en6i inter#one#ta6i #are depind unul de altul (n !ederea asi)ur*rii e0i#ien6ei /i supra!ie6uirii. Spe#iile "iolo)i#e din #adrul e#osiste%elor naturale (%part destinul lor #u #elelalte spe#ii (n a#ela/i %od #a 0ir%ele dintr-un e#osiste% pentru a0a#eri.

E!e Mitleton-Kelly a0ir%a in lu#rarea Ten Principles of Complexity & Enabling Infrastructures #a: Co%ple&itatea nu este o %etodolo)ie sau un set de instru%ente '#@iar da#a le o0era pe a%"ele+. Cu si)uranta este un #apri#iu al %ana)e%entului. 7eoriile #o%ple&itatii o0era un #adru #on#eptual, un %od de )andire, /i un %od de a pri!i lu%ea. Co%ple&itatea Dina%i#* apare datorita 0aptului #a siste%ele sunt: 1+ #inamice$ ?era#lit spunea: N7otul este s#@i%"are8. Ceea #e apare a 0i nes#@i%"ator, dupa o perioad de ti%p, (n#epe sa se %odi0i#e. S#@i%"area (n #adrul siste%elor apare (n #adrul %ultor %o%ente de ti%p, /i a#este %o%ente di0erite #3teodat intera#tionea a . 2+ Str%ns cuplate: A#torii din #adrul siste%ului intera#tionea a 0oarte %ult unul #u #elalalt /i #u lu%ea reala . ;ie#are lu#ru este #one#tat #u toate #elelalte... 9+ &uvernate de 'eedbac(: Datorita le)aturilor str3nse dintre a#tori, a#tiunile noastre trans%it un 0eed"a#I #u pri!ire la a#tiunile lor. De#i iile noastre in0luentea a starea lu%ii, #au 3nd s#@i%"ari (n %ediu /i (i deter%in pe #eilalti sa a#tione e, #eea #e da na/tere unei noi situatii , #are !a in0luenta %ai apoi !iitoarele noastre de#i ii. Dina%i#itatea ia nastere din a#este 0eed"a#I-uri. B+)onlineare: E0e#tul este arareori proportional #u #au a, /i #eea #e se (nt3%pla (n %od lo#al (n siste% '(n apropierea pun#tului de lu#ru+, de o"i#ei nu se (nt3%pl* /i (n alte re)iuni %ai (ndepartate. ... -onlinearitatea de ase%eni apare #a ur%are a intera#tiilor nu%ero/ilor 0a#tori (n luarea de de#i ii: Hresiunea e&er#itat de /e0 pentru a reali a %ai %ulte per0or%ante, #re/te %oti!atia an)a.atului /i e0ortul depus M pana la pun#tul la #are a#esta din ur%a per#epe telul #a 0iind de neatins. =+ #ependente de istorie: Hrin ale)erea unui anu%it dru%, de o"i#ei, se e&#lud #elelalte dru%uri, #eea #e deter%ina (n %od de#isi! pun#tul de 0inal 'dependentade traie#torie+. Multe a#tiuni sunt ire!ersi"ile: nu poti re0a#e un ou 'a doua le)e a ter%odina%ii#ii+. Sto#urile /i 0lu&urile 'a#u%ularile+ /i (nt3r ierile pe perioade lun)i de ti%p de o"i#ei (nsea%na 0aptul #a a 0a#e /i a des0a#e au #onstante de ti%p di0erite. G+ *uto-or+anizatoare: Dina%i#a siste%elor pro!ine (n %od endo)en /i spontan din propria lor stru#tura . De o"i#ei, pertur"atii %i#i, (nt3%platoare sunt a%pli0i#ate /i %odelate de stru#turi de tip 0eed"a#I, )ener(nd %odele (n spatiu /i ti%p /i #re3nd dependenta de #ale. D+ *daptive: Capa#itatile /i re)ulile de de#i ii ale a)entilor (n sist%ele #o%ple&e se s@i%"a o data #u tre#erea ti%pului. E!olutia #ondu#e la se#tie /i proli0erarea unor a)en , (n ti%p #e altii sunt pe #ale de disparitie. Adaptarea apare de ase%eni o data #u oa%enii #are (n#ep sa (n!ete din e&perienta , %ai ales (n #a ul (n #are a#e/tia (n!ata %oduri noi de a-/i atin)e 6intele, tre#3nd peste o"sta#ole. ,n!atarea nu este , (nsa , (ntotdeauna "ene0i#*. 8+ Contraintuitive: ,n siste%ele #o%ple&e, #au ele /i e0e#tele sunt distin#te (n ti%p /i spatiu, (n ti%p #e noi a!e% tendinta de a pri!i #au ele al turi de e0e#te, din dorinta de a

)asi o e&pli#atie. Atentia noastr este atrasa de si%pto%e, %ai de)ra" de#3t sa 0i% atra/i de #au a prin#ipala . Holiti#ile de ni!el (nalt nu sunt de o"i#ei e!idente. <+ ,ezistente la politici: Co%ple&itatea siste%elor (n #are sunte% in#orporati #ople/e/te #apa#itatea noastra de a le (ntele)e. Oe ultatul: %ulte solutii Ne!idente8 ale pro"le%elor dau )re/ sau #@iar (nrautates# situatia. 10+Caracterizate de sc-imburi: ,nt3r ierile de ti%p (n #analele de tip 0eed"a#I (nsea%na #a rea#tia pe ter%en lun) a siste%ului #a ur%are a unei inter!entii este de o"i#ei di0erita de rea#tia pe ter%en s#urt. Holiti#ile de ni!el (nalt de o"i#ei au un #o%porta%net de tip N%ai rau (nainte de %ai "ine8, (n ti%p #e politi#ile de ni!el s#a ut de o"i#ei )enerea a o (%"unatatire tran itorie (nainte #a pro"le%a sa de!ina %ai )ra!a .8