Măsurarea înălțimilor

Înălțimea unui arbore este dimensiunea lui măsuratâ pe vertical, de la mugurele terminal până la
sol.

Această caracteristică biometrică necesară calculului volumului (pe specii), dar şi pentru
stabilirea altor caracteristici ale arborului (clasa se producție etc.) se determină cu ajutorul
dendrometrelor sau hipsometrelor.

În practica noastră forestieră se foloseşte în principal dendrometrul românesc cu pendul. Acesta

este compus dintr-un corp metallic de formă specifică, pe care sunt montate luneta de vizare, cu
un cadran cu cinci scări, pendulul cu ac indicator, butoane pentru blocarea şi respectiv
deblocarea pendulului, precum şi o tăblită (plăcuță) de corecție a pantei montată pe corpul
dendrometrului. În plus, dendrometrul este dotat şi cu o miră pliantă de 1,5 m, prevăzută cu
plăcuțe albe, care serveşte la determinarea distanței de la operator la arbore.

Dendrometrul cu pendul se utilizează pentru măsurarea înălțimii arborilor, pentru determinarea

pantei terenylui, precum şi pentru determinarea suprafeței de bază la hectar în lucrările de
amenajare a pădurilor etc. În ceea ce priveşte determinarea înălțimii arborilor se procedează mai
întâi la stabilirea distanței dintre operator şi arbore şi doar apoi la măsurarea propriu zisă a
înălțimii.

Figura … Dendrometru cu pendul

Părțile componente ale dendrometrului cu pendul

Determinarea distanței de la operator la arbore

Pentru început se fixează mira gradată pe arboreal cu ajutorul cuiului cu care este prevăzut.
Pentri stabilirea propriu-zisă a distanței dintre operator şi arbore se procedează la încadrarea
plăcuțelor de pe miră, corespunzător distanței evaluate visual anterior, în cadrul celor două
repere (fire reticulare) de pe reticolul lunetei din partea stânga acestuia.

După ce a fixat reperul superior al lunetei pe plăcuta corepunzătoare gradației 0 de pe miră

(maerializată în partea superioară a acestuia), operatorul se depărtează sau se apropie de arboreal
a cărei înălțime urmează a fi măsurată, până ce cal de-al doilea fir reticular de pe lunetă(cel
inferior) se suprapune peste plăcuța de pe mira corespunzătoare distanței de 15, 20, 25 sau 35 m
(în funcție de distanța de măsurare aleasă).

Rezultate bune se obțin numai în cazul în care vizarea prin lunetă se face astfel încât ocularul
reglabil, prevăzut cu un manşon de cauciuc, să se sprijine pe arcada ochiului, evitându-se în acest
fel posibilele oscilații ale aparatului ce pot conduce la erori. Depărtarea lunetei aparatului de ochi
conduce de asemenea la obținerea unor valori eronate.

Alegerea distanței de la care trebuie citită înălțimea se face în aşa fel încât ea să fie aproximativ
egală cu înălțimea arborelui.

De exemplu: pentru înălțimi ale arborilor de până la 17,5 m se va determina distanța de 15m, la
înălțimi ale arborilor de 17,5 – 22,5 m se va determina distanța de 20 m, etc.

În situația în care măsurarea înălțimii arborelui se face de la alte distanțe decât cele
corespunzătoare scărilor prevăzute pe dendrometru, distanța operator – arbore se măsoară cu
ruleta. Dendrometrul cu pendul fiind un aparat construit pe pricipiul relațiilor dintre unghiuri şi
laturi (trigonometric), măsurarea distanței exacte de la operator la arbore trebuie făcută cu
maximum de atenție, orice eroare la determinarea acestuia resfrângându-se cu aceeaşi pondere
asupra preciziei de măsurare a înălțimii.

După distanța operator – arbore a fost stabilită se trece la măsurarea înălțimii prin blocarea
pendulului aparatului. Se vizează prin lunetă, fixându-se firul reticular cel mai lung al acestuia pe
mugurele terminal al arborelui, după care se blochează pendulul, în clipa în care se consider că
vizarea este optimă. Înălțimea arborelui se citeşte pe scara corespunzătoare distanței determinate
(15, 20, 25 sau 35 m). În cazul în care distanța aleasă şi măsurată este de 30 m sau 40 m,
înălțimea se va citi pe scara corespunzătoare distanței de 15 m sau 20 m, iar valorile obținute se
vor înmulți cu 2.

Întrucât vizarea vârfurilor arborelui prin lunetă se face de la înălțimea ochiului operatorului,
pentru determinarea înălțimii totale a arborelui este necesar a se adăuga şi înălțimea de la sol la
ochiul operatorului. Pentru aceasta, operatorul va viza cu acelaşi fir reticular şi baza arborelui,
citind pe aceeaşi scară valoarea corespunzătoare acestei măsurători.
Aşadar, la prima vizare s-a determinat înălțimea de la orizontală care trece prin ochiul
operatorului până la vârful arborelui (h1), iar la cea de-a doua vizare s-a determinat înălțimea de
la aceeaşi orizontală până la baza arborelui (h2).

În cazul în care operatorul se găseşte mai sus ( în amonte) față de baza arborelui, înălțimea totală
se obține prin însumarea celor două citite ( htotală = h1 + h2 ).

Dacă ochiul operatorului de găseşte mai jos decât baza arborelui, atunci înălțimea rezultă din
diferența celor două citite ( htotală = h1 - h2).

Înălțimea determinată este valabilă doar când înclinarea terenului nu depăşeşte 3 o. Pe teremuri cu
pantă mai mare de 3o se aplică o corecție în raport cu valoarea acestuia. În acest scop se
determină mai întâi înclinarea, prin vizarea cu ajutorul lunetei, pe arboreal măsurat, a unui punct
situate la o înălțime egală cu a ochiului operatorului. Se declanşează pendulul, se prinde cu
reperul de sus de pe reticol înălțimea fixată pe arbore, apoi se apasă pe butonul de blocare şi se
citeşte pe scara gradată respectivă unghiul corespunzător în grade centezimale.

După stabilirea valorii înclinării se citeşte pe tăblita ataşată dendrometrului coeficientul de

corecție K. Acesta se scade din 1, iar rezultatul obținut se înmulțeşte cu înălțimea rezultată din
măsurători.

Aşadar, înălțimea unui arbore se poate determina cu ajutorul dendrometrului românesc ci pendul
folosind relațiile:

htotală = ( h1 + h2) ( 1 – K), atunci când ochiul operatorului este situate mai sus decât baza arborelui
( înălțimea arborelui se măsoară din amonte);

htotală = ( h1 - h2) ( 1 – K), în situațiile în care ochiul operatorului se găseşte mai jos decât baza
arborelui (înălțimea arborelui se măsoară din aval).

În situațiile în care măsurarea înălțimii de la distanțele impuse de scările dendrometrului nu este

posibilă datorită lipsei de vizibilitate, operatorul se aşează în poziția din care poate urmări
trunchiul şi observă vârful arborelui. Distanța de la operator la arboire se va măsura cu ruleta, iar
pentru determinarea înălțimii se va proceda ca mai sus, cu deosebirea că citirile se vor face pe
ultima scară a dendrometrului, care redă mărimea unghiului de vizare în grade. Cunoscând
distanța şi unghiul de vizare se va intra în tabelul din anexă de unde se va citi înălțimea arborelui
măsurat.

Exemplu:

Se măsoară înălțimea unui arbore de la distanța de 38 m, pe o pantă de 10o ( î naval):

- Unghiul de vizare de la ochiul operatorului la mugurle terminal - 44o;

- Unghiul de vizare de la ochiul operatorului la baza arborelui - 10o;
- Înălțimea corespunzătoare unei distanțe de 38 m şi 44o – 31,4 m;
- Înălțimea corespunzătoare unei distanțe de 38 m şi 10o – 6 m;
- Înălțimea totală măsurată (31,4 + 6) – 37,4 m;
- Corecția de pantă ( 37,4 x 0.03) – 1,12 m;
- Înălțimea reală a arborelui – 36,3 m.

Se recomandă ca acest procedeu să fie folosit frecvent , ceea ce se jutifică prin următoarele două
avantaje:

- Se elimină erorile de măsurare a distanțelor care se transmit asupra înălțimii;

- Oferă posibilitatea alegerii locului de vizare, respective a locului de măsurare de către
operator.

În vederea obținerii unor rezultate cât mai apropiate de realitate în ceea ce priveşte măsurarea
înălțimii arborilor, sunt utile a fi făcute următoarele recomandări:

- Se vor evita de la măsurare arborii nereprezentativi, cu vârful ript sau cu coroana foarte
dezvoltată care nu permite observarea mugurelui terminal, precum şi cei înclinați.

Reprezentările grafice din figura de mai jos ilustrează erorilecare se produc dacă nu se
respectă acese condiții.
Erori de măsurare a arborilor cu coroană lăbărțată (a), sau a celor înclinați cu dendrometrul
(b), cu hipsometrul Christen (c).