Nuvela în literatura română şi cea univerală

Definiţie:
Nuvela este o specie a genului epic în proză, cu un singur fir narativ, conflict concentrat şi
personaje puţine.Acţiunea se construieşte, de regulă, în jurul unui singur personaj principal.Nuvela are
construcţie riguroasă, conflict bine conturat, atitudine obiectivă din partea autorului.

Citate despre nuvelă

“Cred ca fiecare fiinţă umană are în interiorul său gînduri suficiente pentru cel puţin un poem ori o
nuvelă, dacă nu chiar un roman întreg..” (Dee Brown) 
„O nuvela buna ne spune adevarul despre eroul sau, o nuvela proasta ne spune adevarul despre
autorul sau.” (Gilbert Keith Chesterton) 

Titluri şi autori
 din literatura română:
 Alexandru Lăpuşneanu de Costache Negruzzi;
 Delfinul de George Meniuc;
 La ţigănci de Mircea Eliade;
 Lostriţa de Vasile Voiculescu;
 Ultima lună de toamnă de Ion Druţă;
 Două loturi de Ion Luca Caragiale;
 În vreme de război de Ion Luca Caragiale;
 Moara cu noroc de Ioan Slavici;
 din literatura universală:
 Dramă la vânătoare de Anton Cehov;
 Un duel de Anton Cehov;
 viaţă de Guy de Maupassant;
 Inima noastră de Guy de Maupassant;
 Puternic ca moartea Guy de Maupassant;
 Sat indian de Ernest Hemingway ;
 Preludiul de Katherine Mansfield;

Nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici

Ghiţă, soţia sa Ana şi mama ei hotarăsc să ia in arendă cîrciuma de la Moara cu noroc, pentru a
cîştiga rapid bani. Cîrciuma este aşezată la răscruce de drumuri, izolată de restul lumii. O vreme, la
Moara cu noroc, afacerile merg bine, în familie domină armonia.Însă din momentul apariţiei lui Lică
Sămădăul, începe procesul înstrainarii lui Ghiţă faţă de familie. 
Din dorinţa de a se îmbogăţi, cîrciumarul se îndepartează de Ana si devine treptat complicele lui
Lică la diverse nelegiuiri.Reţinut de jandarmi, Ghiţă este eliberat.Cîrciumarul se aliază cu jandarmul
Pintea, pentru a-l da în vileag pe Lică. Ghiţă nu este însa sincer faţă de Pintea, deoarece ii oferă dovezi
ale vinovaţiei lui Lică, numai după ce îşi opreşte jumatate din sumele aduse de acesta din urma.La
sărbatorile Paştelui, Ghiţă îşi arunca soţia în braşele lui Lică, lăsînd-o la cîrciumă în compania lui, în
timp ce el merge sa-l anunţe pe jandarm ca Lică are cu el banii furaţi.Dezgustată de laşitatea soţului
care se înstrăinase de ea şi de familie, Ana i se daruieşte lui Lică. Cînd se întoarce şi înţelege acest
lucru, Ghiţă o ucide, iar el la rîndul lui este ucis de Răuţ, din ordinul lui Lică. Un incendiu provocat de
oamenii lui Lică mistuie cîrciuma de la Moara cu noroc. Pentru a nu cădea viu în mîinile lui Pintea,
Lică se sinucide, izbindu-se cu capul de un copac. Singurele personaje care supravieţuiesc sunt bătrîna
şi copiii.
Ghita este un cizmar sărac, dar onest, harnic şi muncitor.Ana este soţia lui Giţă.Ghiţă şi Ana au
doi copii.Mama Anei la fel trăieşte la Moara cu noroc, însă ea credea că dorinţa de a cîştiga mulţi bani
duce la pieire.Lică Sămădăul – un porcar, un hoţ şi un ucigas.Pintea este un jandarm care doreşte să –l
prindă pe Lică.
Subiectul acestei nuvele îl constituie urmările negative, consecinţele nefaste pe care setea de
îmbogăţire le are asupra vieţii sufleteşti a omului.Convingerea că goana după bani zdruncină tihna şi
amărăşte viaţa omului, generează multe rele, iar în cele din urmă duce la pierzanie.
“Sămădăul Lică este un hoţ şi un ucigas, acoperit de persoane tari, interesate să aibă un om cu
experienţă.Cîrciumarul Ghiţă se aşază în drumul porcarilor, unde se cîştigă bani mulţi ţi se pune la
mijloc, între ordinea juridică a satului şi legislaţia mutuală a hoţilor. Drama lui complexă este analizată
magistral.” ( George Calinescu )
“Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.
Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătății sale. Eu
sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât de multe bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile celor tineri și
mă tem ca nu cumva, căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în
ziua de astăzi și să dau la sfârșitul vieții mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică.”

“Dincolo de nisipuri” de Fănuş Neagu

În vara secetoasă a anului 1946, Şuşterul iese din casă după o ţigară.Primul om pe care îl
ăntălneşte este dscălul satului, considerat de săteni nebun.Apare un călăreţ care anunţă venirea
gîrlei.Şuşterul anunţă satul şi toţi se adună pe malul rîului.Convinşi că apa va veni, sătenii aşteaptă pînă
la apusul soarelui.Şusterul cu sătenii pornesc către cele două mori.Cîţiva călăreţi renunţă, iar restul îl
urmează pină cînd realizează că apa a fost un miraj.
Şuşterul este un ţăran care are năluci din cauza foamei.Dascălul este un ţăran pe care toţi îl cred
nebun.Oamenii din sat sunt afectaţi de psihoze şi au năluciri.
Tema nuvelei este aspiraţia către ideal.Apa simbolizînd puritatea, iar seceta redînd degradarea
satului.Şuşterul esteîndrăgostit de puritate, nostalgic după timpul inocenţei, avînd dorinţa de a se
întoarce la curăţenia începuturilor, de aici desprinzîndu – se motivul biblic.
“O naraţiune aproape fantastică, povestirea, e scurt, a unui miraj într – un cadru de viaţă
debordantă.” (Eugen Simion)
„Privi luna ce se ofilea pe muchia aceluia;i deal, ridică braţul fără mînecă şi lovi calul pe gît, cu
dîrlogii.Simţea mereu în faţă răcoarea valurilor.”

„Delfinul” de George Meniuc

Dik şi Ursula sînt doi delfini care petrec clipe minunate împreună.Ursula dispare şi Dik o caută în
toate mările.Zbrog îi spune că ea ar putea fi nimerit în mrejele pescarilor.Iar Nardus îi spună că Ursula
se află în Marea Neagră şi îi aşeaptă.Dik se reîntîlneşte cu Ursula şi ei sunt fericiţi.
Dik este un delfin care o iubeşte pe Ursula şi cînd ea dispare o caută cu sîrguinţă şi demonstrează
că speranţa moare ultima.Ursula – veselă, sprintenă, copilăroasă,jucăuşă, grijulie, îi iubea pe Dik.
Tema nuvelei este existenţa iubirii între delfini asemănătoare cu cea ce există între oameni.
Dikomes demonstrează că speranţa moare ultima, doar cu sîrguinţă şi curaj se poate obţine fericirea.
“Un om şi un destin: Ne adună inaginea omului erudit, înţelept, iubitor de carte şi de oameni care
a fost George Meniuc.” (Botezatu Eliza)
“Vai,ce ochi înfriguraţi ai Dik, parcă – s două făcli.” , “Îţi închipui prin ce groază am trecut.Doar
aceeaşi nenorocire se putea întîmpla şi cu tine, Dik.”

Concluzii
Din nuvelele pe care le – am citit am dedus lucruri importante care mă vor ajuat în viaţă.Am
înţeles că:dorinţa de a cîştiga mulţi bani duce la pieire, animalel la fel ca şi oamenii doresc să
trăiască o viaţă fericită.