Unitatea de studiu 3

CONTABILITATEA DATORIILOR DE NATURA PROVIZIOANELOR

Cuprins
3.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND RECUNOAȘEREA ȘI EVALUAREA PROVIZIOANELOR ....................... 56
3.2. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR ............................................................................................. 58
3.3. TEME DE VERIFICARE .................................................................................................................... 62
3.4. RĂSPUNSURI LA TEMELE DE VERIFICARE ...................................................................................... 62

Obiectivele unităţii de studiu 3

La terminarea US 3, cursanţii vor fi capabili:
- să definească provizioanele
- să înțeleagă, să explice și să interpreteze condițiile de recunoaștere a
provizioanelor
- să descrie tipurile de provizioane care se pot constitui conform legislației
naționale
- să înțeleagă mecanismul de contabilizare al provizioanelor
- să aplice mecanismul de contabilizare al provizioanelor în elaborarea
diferitelor studii de caz

Timp de studiu: 2 h

55
 3.1. Aspecte generale privind recunoașerea și evaluarea provizioanelor
Desfăşurându-şi activitatea în condiţiile economiei concurenţiale, orice unitate este supusă la
multiple riscuri şi cheltuieli. Riscurile şi cheltuielile care au clar precizat obiectul lor, impun, potrivit
principiului prudenţei în evaluare, constituirea de provizioane. Acestea sunt destinate să acopere
datoriile a căror natură este clar definită și care la data bilanțului este probabil să existe sau este cert
că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea.
Aceste provizioane sunt pasive (datorii) cu exigibilitate sau valoare incerte care vor fi
înregistrate în contabilitate (recunoscute1), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii, cumulativ:
(1) există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;
(2) este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiei respective;
(3) suma poate fi estimată cu suficientă credibilitate.
Important de menționat este faptul că provizioanele nu pot depăși, din punct de vedere valoric,
sumele care sunt necesare stingerii obligației curente la data bilanțului. Provizioanele se disting de alte
datorii (datorii aferente creditelor comerciale sau cheltuielilor angajate) prin prisma factorului de
incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei.
Exemple: datoriile aferente creditelor comerciale reprezintă obligații de plată a bunurilor sau
serviciilor care au fost primite de la sau expediate de către furnizori și care au fost facturate sau a căror
plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; datoriile aferente cheltuielile angajate sunt obligații
de plată pentru bunuri și servicii care au fost primite de la sau expediate de către furnizori, dar care nu
au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plății lor cu furnizorul, inclusiv salariile
datorate angajaților (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deși uneori este necesară o
estimare a valorii sau exigibilității acestor datorii, elementul de incertitudine este - în general - mult
mai redus decât în cazul provizioanelor.
Observăm că provizioanele se constituie pentru obligațiile curente/prezente. Obligaţia curentă
este o obligaţie legală (rezultă dintr-un contract, din legislaţie) sau implicită (rezultă din acţiunile
entităţii, în cazul în care prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o
declarație specifică, aceasta a indicat partenerilor săi că își asumă anumite responsabilități și a indus
acestora ideea că își va onora acele responsabilități; de exemplu: politica de despăgubire în caz de
returnare a bunurilor). Aşadar, nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare,
care vor depinde de modul de desfăşurare a activităţii firmei în viitor, ci numai pentru elementele care
sunt independente de acţiunile viitoare ale entităţii. Exemple de astfel de obligații sunt:
- amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege,
ambele generând ieșiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acțiunile
viitoare ale entității (pentru astfel de obligații de va recunoaște un provizion);
- costurile de închidere a unei instalații petroliere, cu condiția ca respectiva entitate să
remedieze daunele produse deja (și pentru aceste obligații, o entitate trebuie să recunoască un
provizion). Spre deosebire de această situație, o entitate poate intenționa sau poate avea nevoie,
datorită presiunilor de ordin comercial sau a cerințelor de ordin legal, să efectueze cheltuieli pentru a
putea acționa într-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de filtre pentru fum într-un anumit tip de
fabrică). Deoarece entitatea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse acțiuni, de exemplu, prin
modificarea procedeului de fabricație, ea nu are o obligație curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare și,
deci, nu va recunoaște nici un provizion.
Provizioanele se constituie pentru următoarele elemente:
- litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;

1
*** Recunoașterea, din punct de vedere contabil, reprezintă procesul încorporării în bilanț sau în contul de profit și
pierdere a unui element de natura: activelor, datoriilor, cheltuielilor sau veniturilor.

56
 - cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind
garanţia acordată clienţilor;
- dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;
- acţiunile de restructurare;
- pensii şi obligaţii similare;
- impozite;
- terminarea contractului de muncă;
- prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale
sau contractuale;
- provizioane în legătură cu acorduri de concesiune;
- provizioane pentru contracte cu titlu oneros;
- alte provizioane2.
În conformitate cu principiul prudenţei şi al contabilității de angajamente, provizioanele se
constituie, chiar dacă riscul sau cheltuiala nu se cunoaşte decât între data închiderii exerciţiului şi cea a
elaborării situaţiilor financiare. În plus, provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi
cheltuielile estimate şi nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor (adică nu pot fi utilizate
pentru ajustarea valorilor activelor).
De asemenea, la constituirea provizioanelor trebuie avute în vedere şi următoarele cerinţe:3
1) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate;
2) Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în
considerare toate informaţiile disponibile;
3) Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data
bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente; cea mai bună estimare a costurilor necesare
stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plăti-o, în mod rațional, pentru stingerea
obligației la data bilanțului sau pentru transferarea acesteia unei terțe părți la acel moment;
4) Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în
evaluarea unui provizion;
5) Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate
de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi
primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat;
6) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună
estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de
resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri;
7) Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut;
8) Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al
acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală;
9) Provizioanele prezentate în bilanţ la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative,
dacă acestea sunt semnificative;
10) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă
valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. Cheltuielile cu
actualizarea provizioanelor sunt cheltuieli financiare (6861 “Cheltuieli privind actualizarea
provizioanelor”). Actualizarea provizioanelor se efectuează de personae specializate, la sfârșitul
fiecărui exercițiu financiar pentru care se impune o asemenea actualizare.

2
***, OMFP nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate, publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 963 din 30.12.2014, pct. 377.
3
***, OMFP nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate, publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 963 din 30.12.2014, pct. 369-388.

57
 3.2. Contabilitatea provizioanelor
Contabilitatea provizioanelor este condusă pe feluri de provizioane, în funcție de natura, scopul
sau obiectul pentru care au fost constituite. Contul sintetic de gradul I cu ajutorul căruia se ține
evidența provizioanelor este contul de pasiv 151 “Provizioane”, care se creditează cu valoarea
provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor, inclusiv a celor corespunzătoare primelor care
urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (6812), cu
cheltuielile estimate inițial cu demontarea și mutarea imobilizărilor corporale și cu restaurarea
amplasamentului pe care acestea sunt instalate (212, 213, 215, 216), precum și cu valoarea actualizării
provizioanelor (6861) şi se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor
(7812). Soldul creditor al contului reflectă provizioanele existente.
Contul 151 “Provizioane” se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul II, astfel:
1511 Provizioane pentru litigii;
1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor;
1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de
acestea;
1514 Provizioane pentru restructurare;
1515 Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare;
1516 Provizioane pentru impozite;
1517 Provizioane pentru terminarea contractului de muncă;
1518 Alte provizioane.
Notă: Câteva explicaţii relative la mecanismul general al provizioanelor:
Presupunem că la sfârşitul exerciţiului N s-a constituit un provizion. În exerciţiul financiar N+1
pot să apară următoarele situaţii:
- riscul avut în vedere nu s-a produs, deci provizionul constituit nu are obiect şi trebuie
anulat;
- mărimea cheltuielilor efectuate este inferioară provizionului constituit, caz în care acesta
trebuie consumat, pentru partea aferentă cheltuielilor efective şi, respectiv anulat, pentru
diferenţă;
- mărimea cheltuielilor efectuate este superioară provizionului constituit, când acesta din
urmă se consumă în întregime, diferenţa neacoperită afectează cheltuielile perioadei;
- se estimează o nouă creştere a cheltuielilor pentru exerciţiul financiar următor, situaţie în
care se suplimentează provizionul constituit în anul N.
Provizioanele pentru litigii se constituie, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar pentru
litigii în curs de judecare şi pentru care există un anumit risc de a le pierde. Valoarea provizionului de
constituit se obţine prin estimarea sumei care face obiectul litigiului, a cheltuielilor de judecată, a
expertizelor tehnice şi/sau contabile şi a altor cheltuieli care privesc cauza aflată în litigiu.
Provizioanele pentru garanţii acordate clienţilor se constituie de către entitățile economice
care produc şi vând produse sau mărfuri cu perioadă de garanţie, fapt pentru care sunt denumite şi
provizioane pentru garanţii de bună execuţie. Mărimea acestor provizioane rezultă din clauzele
prevăzute în contractele încheiate cu clienţii şi nu poate depăşi limita cheltuielilor necesare reparaţiilor
în perioada de garanţie.
Provizioanele pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de
acestea se constituie în situația în care există o obligație prezentă privind dezafectarea unor imobilizări
corporale la expirarea duratei utile de viață a acestora și sunt incluse în valoarea activelor la care se
referă. Acestea vor fi înregistrate drept cheltuieli pe măsura amortizării activelor. Costurile de
demolare şi înlăturare a imobilizării corporale şi de restaurare a zonei în care aceasta s‐a aflat
reprezintă obligație pentru care o entitate suportă cheltuieli fie la momentul dobândirii imobilizării
corporale, fie ca o consecință a faptului că a utilizat‐o pentru o anumită perioadă de timp. Modificarea

58
în evaluarea datoriilor existente din dezafectare se contabilizează diferit, în funcție de modul de
evaluare al activului imobilizat: la cost sau la valoarea reevaluată. Aceste aspecte vor fi prezentate
detaliat în Capitolul destinat imobilizărilor corporale.
Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii:
a) vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii;
b) închiderea unor sedii ale entităţii;
c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;
d) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor
entităţii.
Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de
restructurare, și anume cele care: sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare și nu sunt
legate de desfășurarea continuă a activității entității. Un provizion pentru restructurare nu trebuie să
includă costuri legate de: recalificarea sau mutarea personalului permanent; marketing sau investițiile
în noi sisteme și rețele de distribuție. Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activității
nu reprezintă datorii de restructurare la data bilanțului.
Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare se referă la sumele care vor fi plătite de entitate
după ce angajaţii părăsesc entitatea în scopul pensionării şi se constituie în baza prevederilor din
legislaţia muncii pe parcursul perioadei de muncă rămasă până la pensie, atunci când există
certitudinea achitării lor într-o perioadă previzibilă de timp.
Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului
de stat, în condiţiile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relaţia cu statul.
Exemple: diferenţe de impozite rezultate din operaţiuni de control nefinalizate; impozite pentru care
entitatea are deschise procese în instanţă etc.
Provizioanele pentru terminarea contractului de muncă se constituie pentru obligațiile
asumate de entitate în relație cu angajații, pentru terminarea contractului de muncă. Este vorba despre
obligații rezultate din contractul colectiv de muncă, de a plăti o sumă în corelare cu numărul de ani
lucrați în entitate. Aceste provizioane se recunosc atunci când există certitudinea achitării lor într-o
perioadă previzibilă de timp.
Provizioanele în legătură cu acordurile de concesiune se constituie atunci când operatorul
unui acord de concesiune a serviciilor are o obligație contractuală de a întreține infrastructura la un
anumit nivel de utilizare sau de a aduce infrastructura într-o anumită stare înainte de a fi predată
concedentului la sfârșitul acordului de serviciu și se evaluează la cea mai bună estimare a cheltuielii
care ar fi necesară pentru a deconta obligația actuală la data bilanțului.
Provizioanele pentru contracte cu titlu oneros se constituie pentru obligațiile contractuale
actuale prevăzute în asemenea contracte. Un contract cu titlu oneros este un contract în care costurile
inevitabile aferente îndeplinirii obligațiilor contractuale depășesc beneficiile economice preconizate a
fi obținute din acel contract. Costurile inevitabile ale unui contract reprezintă valoarea cea mai mică
dintre costul îndeplinirii contractului și eventualele penalități generate de neîndeplinirea contractului.
Alte provizioane pot fi constituite, în baza prevederilor legislative, pentru alte categorii de
riscuri şi cheltuieli, cum sunt: alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaţilor sau
persoanelor dependente de aceștia, care nu sunt legate de restructurare, pensii, impozite sau terminarea
contractului de muncă; cheltuielile legate de protecţia mediului înconjurător; obligații asumate în
comun cu o terță parte etc. Aceste provizioane trebuie descrise în Notele explicative atunci când sunt
semnificative.

Exemplu 1: Provizioane pentru garanții acordate clienților - La închiderea exerciţiului N, se

constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor în valoare de 40.000 lei, pe baza estimărilor
făcute. Presupunem că în exerciţiul financiar următor apar situaţiile:
a). riscul nu se produce şi provizionul se anulează;

59
 b). riscul se produce, iar cheltuielile cu reparaţiile efectuate de o firmă specializată sunt de
30.000 lei, TVA 19%;
c). riscul se produce, iar cheltuielile cu reparaţiile efectuate de o firmă specializată sunt de
50.000 lei, TVA 19%;
d). riscul nu se produce, iar cheltuielile estimate pentru perioada următoare sunt de 60.000 lei.
La închiderea exerciţiului N, se constituie provizionul:
1. 6812 = 1512 40.000 40.000
În exerciţiul N+1:
a). anularea provizionului rămas fără obiect:
2a. 1512 = 7812 40.000 40.000
b). înregistrarea cheltuielilor şi consumul, respectiv anularea provizionului:
2b1. % = 401 - 35.700
611 30.000
4426 5.700
Şi transferul provizionului la venituri (30.000 – consum, 10.000 – anulare):
2b2. 1512 = 7812 40.000 40.000
c). înregistrarea cheltuielilor şi consumul provizionului:
2c1. % = 401 - 59.500
611 50.000
4426 9.500
Şi transferul provizionului la venituri, consumat integral:
2c2. 1512 = 7812 40.000 40.000
d). Suplimentarea provizionului pentru perioada următoare:
d. 6812 = 1512 20.000 20.000

Exemplu 2:4 Provizioane pentru litigii - O societate se află în litigiu, în exerciţiul N, cu un

furnizor în legătură cu o datorie rezultată în urma unei achiziţii de materii prime, în valoare de 20.000
lei, exclusiv TVA. Cheltuielile cu onorariul avocatului până la sfârşitul exerciţiului au fost de 1.800
lei.
Pentru reflectarea corectă în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere a provizionului, valoarea
acestuia va fi de 21.800 lei.
Înregistrarea cheltuielilor efectuate de unitate, aferente procesului (onorariul avocatului
neplătitor de TVA):
1. 622 = 5311 1.800 1.800
Constituirea provizionului la 31.12.N:
2. 6812 = 1511 21.800 21.800
În exerciţiul financiar N+1 poate să apară una din situaţiile:
a) câştig de cauză furnizorului – se plăteşte datoria şi se transferă la venituri provizionul
constituit.
a1. 401 = 5121 23.800 23.800
a2. 1511 = 7812 21.800 21.800
b) câştig de cauză societăţii; în această situaţie provizionul rămâne fără obiect şi se anulează,
datoria devine venit, iar TVA aferentă se anulează
b1. % = 7588 - 20.000
401 23.800
4426 3.800
şi concomitent anularea provizionului

4
Scorţescu, Gh., Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Mardiros, D. N., Haliga, I., Contabilitate financiară I, Ed.
Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2004, p. 30.

60
 b2. 1511 = 7812 21.800 21.800

Exemplu 3: Provizioane pentru litigii - La închiderea exerciţiului N, firma A se află în litigiu

cu alte două companii: B şi C. Juriştii apreciază că în procesul cu B, toate şansele de câştig revin
societăţii A, iar în procesul cu C, şansele de câştig sunt foarte mici, astfel încât se estimează cheltuieli
cu despăgubirile de 50.000 lei. În exerciţiul financiar N+1, procesul cu B este finalizat şi societatea A
trebuie să suporte cheltuieli de 30.000 lei. Litigiul cu C nu este finalizat şi se estimează pentru
exerciţiul financiar următor, cheltuieli de 40.000 lei. Care este situaţia prezentată de societatea A în
exerciţiile financiare N şi N+1?
La 31.12.N+1:
- constituirea provizionului de 50.000 lei pentru procesul cu C:
1. 6812 = 1511 50.000 50.000
La 31.12.N+1:
- suportarea cheltuielilor în procesul cu B:
2. 6581 = 5121 30.000 30.000
- ajustarea provizionului aferent procesului cu C:
3. 1511 = 7812 30.000 30.000
Observație: Un provizion constituit nu poate fi utilizat decât pentru scopul pentru care a fost
recunoscut iniţial. Acoperirea cheltuielilor dintr-un provizion care a fost recunoscut iniţial pentru un
alt scop, ascunde impactul a două evenimente diferite.

Exemplu 4: Provizioane pentru restructurare - O firmă deţine trei fabrici (A, B, C), iar pentru
fabrica C, a fost aprobat un plan detaliat de restructurare, care a fost comunicat angajaţilor şi
principalilor parteneri afectaţi. Costurile generate de închiderea fabricii sunt estimate la 1.000.000 lei,
iar costurile cu plata salariilor către angajaţii disponibilizaţi sunt estimate la 800.000 lei. Firma se
orientează către noi investiţii, pentru care va suporta costuri de 500.000 lei. Cheltuielile cu
specializarea angajaţilor sunt estimate a fi de aproximativ 80.000 lei, iar publicitatea noilor proiecte
este evaluată la 10.000 lei. Vânzarea activelor din fabrica închisă se estimează că va genera obţinerea
unor câştiguri în valoare de 7.000 lei. Care este mărimea provizionului pentru restructurare
recunoscut?
Provizionul va fi recunoscut în contabilitate la valoarea de 1.800.000 lei:
1. 6812 = 1514 1.800.000 1.800.000
Celelalte cheltuieli nu constituie datorii la data bilanţului, chiar dacă urmează procesului de
restructurare. Câştigurile nu sunt luate în calcul, deoarece s-ar încălca principiul prudenţei. În plus,
acestea vor acoperi cheltuielile la data la care vor fi efectiv realizate.

Exemplu 5: Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare

legate de acestea - O firmă neplătitoare de TVA achiziţionează o sondă de extracţie în valoare de
1.000.000 lei. Firma estimează că la finalizarea extracţiei va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea
activului şi refacerea amplasamentului în valoare de 100.000 lei, rata de actualizare este de 5%. Durata
utilă de viaţă a imobilizării este de 10 ani.
Înregistrarea recepţionării sondei (valoarea actualizată a provizionului este de
100.000/(1+0,05)10 = 61.350 lei):
1. 2131 = % 1.061.350 -
404 1.000.000
1513 61.350
Înregistrarea amortizării anuale (1.061.350/10 ani):
2. 6811 = 2813 106.135 106.135

61
 În aceste condiții, provizionul afectează cheltuielile pe măsura amortizării imobilizării
corporale.
Actualizarea provizionului (Anul 1: 61.350*0,05 = 3.068 lei):
3. 6861 = 1513 3.068 3.068
Actualizarea provizionului [Anul 2: (61.350+3.068)*0,05 = 3.068 lei = 3.221 lei]:
4. 6861 = 1513 3.221 3.221
Operațiunile se repetă până în ultimul exercițiu financiar, când provizionul pentru dezafectare
ajunge la valoarea estimată de 100.000 lei.
Exemplu 6: Provizioane pentru terminarea contractului de muncă 5 – O S.C. a prevăzut în
contractul colectiv de muncă acordarea unor sume salariaților la terminarea contractului de muncă, în
funcție de vechimea în cadrul entității: angajații cu o vechime sub 5 ani – 3 salarii brute, angajații cu o
vechime cuprinsă între 5 și 10 ani – 6 salarii brute, angajații cu o vechime mai mare de 10 ani – 10
salarii brute; salariile brute se calculează la nivelul salariului mediu obținut în cursul anului anterior.
Pentru angajații entității, aceasta estimează la sfârșitul exercițiului financiar 2015suma
maximă ce poate fi acordată în valoare de 210.000 lei:
1. 6812 = 1517 210.000 210.000
În anul 2016 încetează contractul de muncă a trei salariați, pentru care societatea plătește
suma de 43.000 lei:
- înregistrarea obligațiilor salariale în anul 2016:
2. 641 = 421 43.000 43.000
- consumul provizionului aferent celor trei salariați:
3. 1517 = 7812 43.000 43.000

3.3. Teme de verificare

1. Ce reprezintă provizioanele?
2. Care sunt elementele pentru care se constituie provizioanele?
3. Prezentați mecanismul general al provizioanelor!

3.4. Răspunsuri la temele de verificare

1. Provizioanele sunt pasive (datorii) cu exigibilitate sau valoare incerte care vor fi înregistrate în
contabilitate (recunoscute6), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii, cumulativ: există o obligaţie
curentă generată de un eveniment anterior; este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea
obligaţiei respective; suma poate fi estimată cu suficientă credibilitate.
2. Provizioanele se constituie pentru următoarele elemente: litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri,
daune şi alte datorii incerte; cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte
cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor; acţiuni de restructurare; pensii şi obligaţii similare;
dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea; impozite; terminarea
contractului de muncă; prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit
prevederilor legale sau contractuale.
3. Mecanismul general al provizioanelor: Presupunem că la sfârşitul exerciţiului N s-a constituit un
provizion. În exerciţiul financiar N+1 pot să apară următoarele situaţii: riscul avut în vedere nu s-a
produs, deci provizionul constituit nu are obiect şi trebuie anulat; mărimea cheltuielilor efectuate este
inferioară provizionului constituit, caz în care acesta trebuie consumat, pentru partea aferentă

5
***, exemplu inspirat din RENTROP & STRATON, Noile Reglementări contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014.
Interpretări și aplicații practice, București, 2015, pp. 139-140.
6
*** Recunoașterea, din punct de vedere contabil, reprezintă procesul încorporării în bilanț sau în contul de profit și
pierdere a unui element de natura: activelor, datoriilor, cheltuielilor sau veniturilor.

62
cheltuielilor efective şi, respectiv anulat, pentru diferenţă; mărimea cheltuielilor efectuate este
superioară provizionului constituit, când acesta din urmă se consumă în întregime, diferenţa
neacoperită afectează cheltuielile perioadei; se estimează o nouă creştere a cheltuielilor pentru
exerciţiul financiar următor, situaţie în care se suplimentează provizionul constituit în anul N.

63