Sunteți pe pagina 1din 46

1

Subiecte examen aptitudini 2018 – proba orala (Bucuresti)


1. Bilet nr….
1. Partenerul de misiune intr-o misiune de compilare
Partenerul de misiune este persoana care semneaza raportul de compilare la finalul misiunii si isi
asuma responsabilitatea pentru misiunea desfasurata. Partenerul este cel mai important membru al
echipei si cel care da tonnul in materie de calitate. El este cel care decide acceptarea clientului, membrii
care fac parte din echipa, modul de desfasurare a misiunii precum si forma finala a raportului.

2. Fondul de rulment formula si interpretare


FR=Capital permanent (resurse)-Active Permanente (nevoi)
Interpretafe: - fond de rulment pozitiv – sursele financiare acopera nevoile
- fond de rulment negativ – se mai numeste si insuficienta de fond de rulment – societatea se afla
in dezechilibru

3. Faptul generator si exigibilitatea taxei


a) faptul generator: este faptul juridic prin care se naste creanta fata de bugetul faptului
b) exigibilitatea: data la care autoritatea fiscala devine indreptatita sa solicite plata taxei , chiar daca poate fi
amanata

4. Activele biologice productive si recunoasterea lor


Sunt active altele decat cele de natura stocurilor, exemplu animale de lapte, vita de vie, pomi fructiferi
Activele biologice nu sunt produse agricole ci mai degraba autogeneratoare.
Recunoastere:
a) entitatea recunoaste activul ca rezultat al evenimentelor trecute
b) este posibil ca beneficiile economice viitoare asociate activului sa revina entitatii
c) valoarea justa sau costul poate fi evaluat in mod credibil

5. Contractul aleatoriu si exemple


Este contractul care prin natura lui sau prin vointa partilor, ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig
si o expunere totala la riscul unei pierderi ce depinde de un viitor incert
Aleatoriu are semnificatie de intamplator care depinde de sansa
Ex: contract de asigurare, contract de renta viagera, jocul la loto sau la pronosport

2. Bilet nr…
1. Principiul integritatii,
Presupune ca expertul contabil sa fie drept si cinstit si sa nu se asocieze cu fapte care i-ar afecta onestitatea

2. costul unei Imobilizari Necorporale dobandite separat,


Este pretul pe care o entitate il plateste pentru a dobandi separat o impobilizare necorporala. Ea reflecta
asteptarile privind probabilitatea ca beneficiile viitoare preconizate sa revina entitatii.
Costul este format din :
a) cost de achizitie inclusiv taxele notariale, inclusiv taxele vamale de import, taxele de achizitie
nerambursabile, dupa scaderea reducerilor comerciale si rabaturilor
b) orice cost atribuit direct pregatirii activului pentru utilizarea prevazuta

3. in ce consta procesul de evaluare,


Activitatea de evaluare presupune calcularea si stabilirea unui pret care sa poata fi util intr-o tranzactie intre un
vanzator si un cumparator
Este un proces complex care presupune respectarea unor metode, principii, standarde in stabilirea unei valori
pentru firma sau diferitele categorii de active evaluate.
4. prospectul de emisiune la SA,
La SA si SCA acestea se constituie:
2

a) prin subscriptie integrala si simultana


b) prin subscriptie publica pe baza unui prospect de emisiune
Prospectul de emisiune presupune ca fondatorii vor intocmi un prospect de emisiune care va cuprinde
datele de identificare ale fondatorilor, forma, denumirea si sediul social, capital social subscris si cel
varsat, natura si valoarea bunurilor constituite ca aport, numarul si valoarea nominala a actiunilor.

5. despre impozitul specific.


Se adreseaza hotelurilor, restaurantelor, baruri si cafenele. Este reglemantat prin legea 170/2016 si a intrat in
vigoare la 01.01.2017. Societatile care aplica sunt societatile care la 31.12.2018 aveau inscris pe actul
constitutiv ca desfasoara activitati din sectorul turismului sau alimentatiei si s anu se afle in lichidare.
Intrarea si iesirea din registrul specific se face cu notificarea fiscului pana la 01.04.2019
Se calculeaza in functie de domeniul de activitate. Declararea si plata se fac semestrial in 2 transe (25 iulie si
25 ianuarie)
Impozitul specific nu se aplica microintreprinderilor
K * (x+y*q)*z
K= 1400 lei valoare din standard
X= variabila in functie de rangul locatiei
Y= variabila in functie de suprafata utila
Z= coeficientul de sezonabilitate
Q= 0.9 coeficient de ajustare

3. Bilet nr….
1. audit -imposibilitatea exprimarii opriniei,
Daca practicianul nu poate exprima o concluzie asupra situatiei financiare din cauza imposibilitatii obtinerii de
probe suficiente si adecvate, acesta trebuie:
a) sa exprime o concluzie cu rezerve – atunci cand considera ca efectele posibile ale denaturarilor
nedetectate daca exista asupra situatiilor financiare ar putea fi semnificative dar nu grave
b) sa declare imposibiliatea expunerii unei concluzii atunci cand efectele posibile ale denaturarilor
nedetectate daca exista , asupra situatiilor financiare ar putea fi semnificative cat si grave
Practicianul se retrage din misiune daca:
- nu ii sunt puse la dispozitie informatiile necesare pentru asi putea exprima opinia
- retragerea este permisa prin lege
- a observat ca efectele posibilie ale denaturarilor nedetectate asupra situatiilor financiare sunt
semnificative si grave

2. conta - criterii de recunoastere a veniturilor, cazuri particulare,


Veniturile se recunosc in cont de profit si pierdere atunci cand se poate evalua in mod credibil o crestere a
beneficiilor economice viitoare legate de cresterea valorii unui activ sau de scaderea valorii unei datorii.
Recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoastrea cresterii de active sau reducerii datoriilor
Ex: cresterea neta a activelor, rezultata din vanzarea produselor sau serviciilor, ori descresterea datoriilor ca
rezultat al anularii unei datorii
Cazuri: transferul riscurilor si avantajelor aferente dreptului de proprietate apare intr-un moment diferit de cel
al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor in posesia cumparatorului.

3. drept - patrimoniul de afectatiune,


totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale
sau membrilor intreprinderii familiale, afectate scopului exercitarii unei activitati economice, constituite ca o
fractiune distincta a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau
membrilor intreprinderii familiale, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora
4. valoarea de lichidare a bunurilor,
Valoarea de lichidare reprezintă suma care ar fi obținută când un activ sau grup de active se vinde în mod
individual. Valoarea de lichidare trebuie să ia în considerare costurile necesare aducerii activelor în starea de
vandabilitate, precum și costurile generate de cedarea lor.
3

5. fiscalitate - venituri din cedarea folosintei bunirilor, cum se calculeaza venitul net
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile, în bani și/sau în natură, provenind din cedarea
folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele
decât veniturile din activități independente.
Pt chirii :Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut
Pt arenda: Pentru veniturile din arenda venitul net se stabileste la fiecare plata prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut iar impozitul se calculeaza prin
retinere la sursa de catre platitorii de venit la momentul platii venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra
venitului net, impozitul fiind final.

4. Bilet nr….
1. care sunt aspectele pe care trebuie sa le contina o scrisoare de angajament intr.o misiune pe baza de
proceduri convenite
- Natura misiunii inclusiv faptul ca procedurile efectuate nu reprezinta un audit sau o revizuire si in
consecinta nu exprima nici o asigurare
- Scopul declarat al misiunii
- Precizarea informatiilor asupra carora vor fi aplicate procedurile
- Natura, plasarea in timp si amploarea procedurii
- Forma anticipata a raportului
- Limitari cu privire la distribuirea raportului

2. care sunt etapele in determinarea activului net corectat


Metodele de determinare sunt:
a) metoda substractiva ANCorectat=Active revizuite- Datorii
b) metoda aditiva Activ net corijat = Totalitatea capitalurilor proprii ± Diferenta din reevaluare

3. ce inseamna patrimoniul de afectatiune


Patrimoniul de afectatiune reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice autorizate,
titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei
activităţi economice, constituite ca o fracţiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului
întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general al creditorilor
personali ai acestora.

4. ce sunt si cum se contabilizeaza subvențiile pentru investiții


subventiile sunt acele sume primite de la guvern, agentii guvernamentale si alte institutii similare nationale si
internationale, pentru:
- construirea sau achizitionarea de active imobilizate (in cazul subventiilor aferente activelor);
- compensarea anumitor cheltuieli sau acoperirea unor pierderi aparute in urma unor calamitati, sau pentru a
acoperi anumite cheltuieli viitoare etc. (este cazul subventiilor aferente veniturilor);
- compensarea sumelor primite sub forma de salarii in cazul angajarii de proaspat absolventi, someri cu varste
de peste 45 de ani;
- compensarea diferentelor de pret
Specific subventiilor este faptul ca, datorita caracterului lor nerambursabil, trebuie recunoscute ca venituri in
functie de natura lor. In conformitate cu principiul independentei exercitiului, subventiile se recunosc drept
venituri ale perioadelor, pe masura acoperirii cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le
compenseze.
4452 “Imprumuturi nerambursabile = 4752 „Imprumuturi nerambursabile
cu caracter de subventii” cu caracter de subventii pentru investitii”

5. ce reprezinta evitarea dublei impuneri international


4

dacă un contribuabil este rezident al unei ţări cu care România a încheiat o convenţie pentru evitarea dublei
impuneri cu privire la impozitele pe venit şi capital, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut
de către acel contribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit, prevăzută în convenţie, care se aplică
asupra acelui venit. În situaţia în care cotele de impozitare din legislaţia internă sunt mai favorabile decât cele
din convenţiile de evitare a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile.
Sub aspect practic, dacă persoana nerezidentă care realizează în România venituri impozitabile optează pentru
cota de impozit stipulată în convenţie, atunci ea trebuie să prezinte statului român dovada de rezident al
statului contractant (de rezidenţă), şi astfel acesta din urmă va avea competenţă exclusivă de impozitare,
inclusiv asupra venitului realizat în România (în calitate de stat sursă). Dacă, însă, se optează pentru o cotă
mai favorabilă decât cea prevăzută în convenţie, atunci, după plata impozitului, persoana nerezidentă trebuie
să solicite statului român (de sursă) emiterea unui document care să ateste îndeplinirea obligaţiei de plată a
acestui impozit în acest stat.
Pentru a aplica prevederile convenite nerezidentul trebuie:
- sa prezinte certificat de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea competenta din statul sau de rezidenta
- o declaratie pe proprie raspundere in care se indica indeplinirea conditiei de beneficiar in situatia
aplicarii legislatiei

5. Bilet nr..
1. care sunt aspectele pe care trebuie sa le contina o scrisoare de angajament intr.o misiune pe baza de
proceduri convenite
- Natura misiunii inclusiv faptul ca procedurile efectuate nu reprezinta un audit sau o revizuire si in consecinta
nu exprima nici o asigurare
- Scopul declarat al misiunii
- Precizarea informatiilor asupra carora vor fi aplicate procedurile
- Natura, plasarea in timp si amploarea procedurii
- Forma anticipata a raportului
- Limitari cu privire la distribuirea raportului

2. ce inseamna patrimoniul de afectatiune


Patrimoniul de afectatiune reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice autorizate,
titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei
activităţi economice, constituite ca o fracţiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului
întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general al creditorilor
personali ai acestora.

3. profit reinvestit,
In codul fiscal se precizeaza ca profitul reinvestit caruia i se aplica scutirea de impozit este soldul contului 121
cumulat de la inceputul anului obtinut pana in trimestrul sau in anul punerii in functiune a echipamentelor
tehnologice.
Scutirea de impozit pe profit aferente investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat
pentru entitatea respectiva
Se aplica pentru echipamente tehnologice, calculatoare, electronice, echipamente periferice.

4. principiul necompensarii
Acest principiu prevede ca valorile elementelor de activ nu pot fi compensate cu valorile ce reprezinta pasive,
respectiv venituri si cheltuieli

5. formula lichiditate imediata.


Capacitatea intreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub un an
= disponibilitati / datorii pe termen scurt > 1 se coreleaza cu fondul de rulment
5

= disponibilitati /datorii pe termen scurt <1 reflecta insuficienta disponibilitatilor banesti pt acoperirea dat sub
1 an

6. Bilet nr….
1. nulitate contract,
Orice contract incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabila este supus nulitatii
daca prin lege nu se prevede o alta sanciune
Nulitatea poate fi absoluta sau relativa
Daca prin lege nu se prevede altfel nulitatea contractul poate fi constatata sau declarata prin acordul partilor
Nulitatea absoluta = este nulitatea contractului incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru
acordarea unui interes general
Nulitatea relativa= este contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui
interes particular. acesta este anulabil

2. active fictive,
Active care nu au existenta de sine statatoare, ci sunt considerate ca atare in virtutea unei conventii sau
acceptiuni date prin legi sau alt gen de reglementari juridice.
In aceasta categorie se includ:
- cheltuielile de constituire a firmei,
- cheltuielile de crestere a capitalului,
- primele platite la rascumpararea obligatiunilor,
- cheltuielile pentru prospectiuni, studii si pentru reclama ocazionate de realizarea sediului firmei.
Asemenea cheltuieli au caracter ocazional si sunt susceptibile de a crea conditii pentru obtinerea unor
beneficii, dar nu au existenta statatoare.

3. plafon impozit micro,


Se incadreaza la microintreprinderi o persoana juridica care la 21 dec anul anterior indeplineste cumulativ
conditiile:
a) a realizat venituri mai mici de 1 milion de euro cursul valabil este de la 31 dec a anului in care sau
inregistrat veniturile
b) capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul
c) nu se afla in dizolvare urmata de lichidare inregistrata in registrul comertului sau la instantele
judecatoresti

4. amortizare,
Este modalitatea prin care costul activelor imobilizate este desfasurat pe parcursul duratei de viata utila a
acestora
SAU
Reprezinta recuperarea treptata atat din punct de vedere contabil cat si fiscal a tuturor costurilor ce sunt
aferente achizitiei , construirii, producerii, asamblarii, instalarii sau a imbunatatirii imobilizarilor amortizabile.
Metodele de amortizare, pe baza carora se stabileste anual, lunar etc. valoarea amortizabila sunt:
1. Metoda liniara – este folosita cel mai des atat in teorie, cat si in practica si presupune utilizarea, intr-un mod constant, a
activelor pe durata de viata utila;
2. Metoda degresiva;
3. Metoda accelerata.
Aceste doua metode din urma sunt folosite cel mai des in cazurile in care activele sunt utilizate intr-un mod mai intens in
primii ani de folosinta a lor.

5. scrisoare de misiune proceduri convenite


6

O scrisoare de msiune confirma acceptarea de catre auditor a numirii si ajuta la evitarea neintelegerilor
referitoare la unele aspecte, precum obiectivele si domeniul de aplicare ale misiunii, amploarea
responsabilitatilor auditorului si forma rapoartelor care vor fi emise.
Aspecte care vor fi incluse:
- Enumerarea procedurilor care vor fi efectuate, ca proceduri convenite intre parti;
- O declaratie privind faptul ca distributia raportului aspura constatarilor efective va fi restrictionata
la partile specificate, care au convenit asupra procedurilor care vor fi efectuate;
- Auditorul poate lua in considerare anexarea la scrisoarea de misiune a unui proiect preliminar
raportului asupra constatarilor efective care va fi emis.

7. Bilet nr….
1. Audit: proceduri aplicate in Misiunea de revizuire,
- inventarierea si analiza
- alte proceduri cerute de circumstante
Inventarierea si procedurile analitice presupun:
- Abordarea tuturor elementelor semnificative din situatiile financiare, inclusiv prezentarile
- Se concentreaza pe abordarea domeniilor din situatiile financiare in care este posibil sa apara
denaturari semnificative
Intervievarea de catre practician a conducerii si a altor parti din cadrul untitatii si aici practicianul trebuie sa
aiba in vedere o serie de particularitati si aspecte importante
a) Modul in care conducerea efectueaza estimarile contabile semnificative prevazute de cadrul de
raportare financiare aplicabile
b) Identificarea partilor afiliate
c) Daca exista tranzactii sau evenimente neobisnuite
d) Daca exista evenimente sau conditii care par sa puna la indoiala capacitatea entit de a-si continua
activitatea
e) Tranzactiile nemonetare semnificative sau tranzactiile fara contraprestatie din perioada de
raportare financiara respectiva

2. evaluare: rolul bilanțului financiar in diagnosticul întreprinderii;


Importanţa bilanţului financiar în analiza financiară decurge din faptul că serveşte la determinarea marjei de
securitate financiară prin intermediul fondului de rulment, care permite întreprinderii să facă faţă riscurilor pe
termen scurt, garantând solvabilitatea acesteia.
diagnosticul financiar: studiu metodic a situaţiei şi evoluţiei unei întreprinderi sub aspectul structurii
financiare şi a rentabilităţii, plecând de la bilanţ, contul de rezultate şi alte informaţii oferite de întreprindere,
mai ales din anexe şi raportul anual”. Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele
contabile de sinteză

3. conta: tratamentul contabil al schimburilor de active;


in cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de vanzare/scoatere din
evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor justificative, cu inregistrarea tuturor
veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor. Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor
reciproce de servicii.

4. fiscalitate : conditii pt calcul impozit pe venit la imm URI;


Cota de impozitare este de 1% pentru microîntreprinderile care au cel puțin un salariat și de 3% pentru cele
fără salariați. Firmele mai mari de atât plătesc impozit pe profit, de 16%, sau impozit specific activității
HoReCa, dacă sunt hoteluri, restaurante, baruri
- a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de schimb pentru
determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat
veniturile;
7

- capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
- nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești,
potrivit legii.

5. drept: ce e sucursala;
Sucursala este doar un dezmembrământ fără personalitate juridică al societății-mame, fiind o extensie în
teritoriu a acesteia. Sucursala nu are aptitudinea de a avea drepturi și obligații proprii fiindcă nu deține
capacitate civilă de folosință și nici un patrimoniu propriu. Astfel, drepturile și obligațiile atribuite sucursalei
sunt de fapt ale societații-mamă, orice drept și orice obligație se poate naște doar în patrimoniul societății
mamă și doar în cazul existenței unui mandat acordat de societatea-mamă pentru încheierea actului.

8. Bilet nr….
1. Componenta activelor circulante.
Un activ este clasificat ca activ curent (circulant) atunci cand:
– este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie
realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
– este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
– este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.
Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp cuprinsa intre achizitionarea materiilor
prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui
echivalent de trezorerie.
Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt
usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
In categoria activelor curente sunt incluse:
 stocurile (inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura);
 creantele;
 investitiile financiare pe termen scurt;
 casa si conturile la banci.

2. Care sunt ch. Nedeductibile.


-cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din
anii precedenti sau din anul curent
-dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile, datorate catre autoritatile
romane/straine
-cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsa din
gestiune ori degradate, neimputabile, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta
-cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile
livrate sau serviciile prestate contribuabilului
-cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.
-cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte servicii, prestate de o persoana situata
intr-un stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de
informatii.
- cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele si riscurile asociate activitatii contribuabilului, cu
exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea
activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de
leasing, potrivit clauzelor contractuale
- pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor, pentru partea neacoperita de provizion,
respectand prevederile din art. 26 al Codului Fiscal
- cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii
- cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil declarat
inactiv conform prevederilor Codului de procedura fiscala
-cheltuielile cu taxele, contributiile si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile
profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a
8

4.000 euro anual, altele decat cele prevazute de lege si cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii
economice;
· cheltuielile din reevaluarea imobilizarilor necorporale/mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a
efectuarii unei reevaluari efectuate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, se inregistreaza o descrestere a
valorii acestora;
· cheltuielile reprezentand modificarea valorii juste a investitiilor imobiliare, in cazul in care, ca
urmare a evaluarii ulterioare utilizand modelul bazat pe valoarea justa de catre contribuabilii care aplica
reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, se inregistreaza o
descrestere a valorii acestora;
· cheltuielile reprezentand deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, inregistrate de catre
contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare
financiara, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate detinute in vederea vanzarii in
categoria activelor imobilizate detinute pentru activitatea proprie;
· cheltuielile din evaluarea activelor biologice in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei evaluari
utilizand modelul bazat pe valoarea justa de catre contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme
cu Standardele internationale de raportare financiara, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora;
· cheltuielile cu dobanzile, stabilite in conformitate cu reglementarile contabile conforme cu Standardele
internationale de raportare financiara, in cazul in care mijloacele fixe/imobilizarile necorporale/stocurile sunt
achizitionate in baza unor contracte cu plata amanata, pentru contribuabilii care nu aplica prevederile art. 402
din Codul Fiscal;
· cheltuielile cu beneficiile acordate salariatilor in instrumente de capitaluri cu decontare in
actiuni. Acestea reprezinta elemente similare cheltuielilor la momentul acordarii efective a beneficiilor, daca
acestea sunt impozitate conform titlului IV;
· cheltuielile cu beneficiile acordate salariatilor in instrumente de capitaluri cu decontare
in numerar la momentul acordarii efective a beneficiilor, daca acestea nu sunt impozitate conform titlului IV;
· cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind
legate de fapte de coruptie, potrivit legii;
· cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, daca la data evaluarii/reevaluarii
veniturile din evaluarea/reevaluarea/ vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana
juridica romana sau la o persoana juridica straina situata intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie
de evitare a dublei impuneri

3. Persoanele cu scop lucrativ si fara scop lucrativ.


Persoanele cu scop lucrativ sunt:
- societatea comerciala (societatea in nume colectiv, in comandita-intreprinzator, cu raspundere limitata si pe
actiuni)
- cooperativa (de productie, de intreprinzator si de consum)
- intreprinderea de stat (fondatorul este statul, se formeaza in baza Hot. Guv. Sau a deciziei Ministerului, ex
Registru)
- intreprinderea municipala (fondatorul este unitatea administrativ-teritoriala, la cererea primarului prin decizia
Consiliului local, ex Casa de deservire sociala)
Persoanele juridice cu scop nelucrativ (organizatii necomerciale) sunt:
- asociatia (obsteasca, de partid politic, de sindicat-interes profesional, patronat, de locatori etc)
- fundatia – organizatie necomerciala, fara membri ex Soros
- institutia care are 2 forme: publica (teatru, circ, muzeu, biblioteca, scoala, liceu, colegiu, universitate, spital)
si privata (muzeu, liceu, scoala)
O organizație fără scop lucrativ (desemnată uneori și drept organizație non-profit) este o entitate a cărui scop
nu este obținerea de beneficii economice. Acestea pot lua forma juridică de asociație, fundație sau federație,
dar numai dacă fondurile acestora sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau
nonpatrimonial.

4. Cerințele etice intr-o misiune de compilare.


Cerintele etice relevante reprezinta cerintele etice sub incidenta carora intra echipa misiunii atunci cand
efectueaza misiunea de compilare.
9

Principiile fundamentale de etica profesionala cu care trebuie sa se conformeze practicienii sunt:


- integritatea
- obiectivitatea
- competenta profesionala si atentia cuvenita
- confidentialitatea
- comportamentul profesional

9. Bilet nr….
1. Tehnicile folosite in misiunea de revizuire
Misiunea de revizuire este o misiune al carei obiectiv este acela de a permite unui auditor sa stabileasca daca,
pe baza procedurilor care nu ofera toate probele necesare unui audit, orice atrage atentia auditorului ii poate
determina pe acesta sa considere ca situatiile financiare nu sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in
conformitate cu un cadru general de raportare financiara aplicabil.

2. Ce sunt costurile îndatorării și cum se contabilizează


calculul costului indatorarii se face trimestrial pentru cheltuielile de natura dobanzilor inregistrate, pe
datele cumulate de la inceputul anului fiscal, respectiv luand in considerare toate veniturile si
cheltuielile cumulate de la inceputul anului fiscal.
Costurile indatorarii atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricatie sunt incluse in costurile de productie
ale acestora, in masura in care sunt legate de perioada de productie. In costurile indatorarii se include
dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu
ciclu lung de fabricatie
666 = 168x
231 = 722
3, In ce forma se încheie de obicei contractele; excepții
Voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris., Înscrisul care constată încheierea
contractului poate fi sub semnătură privată sau autentic, având forța probantă prevăzută de
lege..
In ce forma se încheie prospectul de emisiune pt. SCA și exemplu de contrat consensual(Contractul
este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință al părților.) și contract
solemn (=În practică, actele notariale sunt cele care, în mod uzual, au caracterul unui act solemn,
întrucât notarul public este persoana ce poate întocmi, potrivi legii, acte autentice, înscrisuri cu
legalizare de semnătură sau cu atestare de dată cert .
Se incheie sub forma inscrisului sub semnatura privata,
4. La ce se folosește diagnosticul
Foloseste la evaluarea situaţiei şi evoluţiei unei întreprinderi
5. Declararea și calculul impozitului pe dividend

Din dividendul brut, care a fost repartizat prin hotarare AGA de asociatii entitatii din profitul net contabil
inregistrat la sfarsitul fiecarul exercitiu financiar, se aplica un impozit pe dividende in cota de 5%,
Impozitul este final, cu retinere la sursa, obligatia calcularii si retinerii revenind entitatii, odata cu plata
dividendelor.Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in
care se face plata. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite asociatilor pana la sfarsitul
anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la 25
ianuarie inclusiv anului urmator. Impozitul datorat se vireaza integral la bugetul de stat.
Entitatea are obligatia sa depuna Declaratia formular 100 pana pe data de 25 ale lunii urmatoare celei in
care s-a facut plata si declaratia 205, cu privire la calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare
10

asociat beneficiar de venit din dividende, pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul
expirat

Bilet nr. 10

1. Ce reprezinta scrisoarea de misiune intr-o misiune de proceduri convenite;


O scrisoare de msiune confirma acceptarea de catre auditor a numirii si ajuta la evitarea
neintelegerilor referitoare la unele aspecte, precum obiectivele si domeniul de aplicare ale misiunii,
amploarea responsabilitatilor auditorului si forma rapoartelor care vor fi emise.

2. ce actiuni detine o societate pe actiuni dpdv al modului de transmitere; NOMINATIVE sau LA


PURTATOR

3. formula de calcul a nfr temporara;


NFR= NECESAR TEMRPORAR(EXCLUSIV TREZ ACTIVA –RESURSE TEMPORARE EXCLUSIV
TREZORERIA ACTIVA
4. veniturile asimilate salariilor.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică
rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui
raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la
care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile
pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate
salariilor
11. Bilet nr….
1. Documentatia misiune compilare,
Practicianul trebuie sa includa in documentatia misiunii:
- prezentarea aspectelor semnificative survenite pe parcursul misiunii de compilare si a modului in care
acestea au fost abordate de catre practician;
- inregistrarea modului in care informatiile financiare compilate sunt reconciliate cu inregistrarile,
documentele, explicatiile si alte informatii care stau la baza lor, furnizate de catre conducere
- o copie a formei finale a informatiilor financiare compilate pentru care conducerea sau persoanele
responsabile cu guvernanta, dupa caz, si-a (si-au) asumat responsabilitatea;
- raportul practicianului

2. tratament fiscal rezerva legala, rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată
asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, la care se adaugă cheltuielile
cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau
din patrimoniu, după caz.

În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă,
reconstituirea ulterioară a rezervei este deductibilă la calculul profitului impozabil.

Condiții pentru constituirea rezervei legale (se ia suma minimă dintre cele două condiții):

 20% din capitalul social vărsat;


 5% din profitul contabil.

3. contractul aleatoriu, contractul care, prin natura lui sau prin voinţa părţilor, oferă cel puţin uneia dintre
părţi şansa unui câştig şi o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor şi
incert.

4. modalitati de iesire din entitate imobilizari corporale,


11

Iesirea mijloacelor fixe din unitatea patrimoniala poate avea loc prin scoaterea din patrimoniu ca urmare
a casarii, vânzarii, restituirii catre întreprinzatorul individual, retragerea în natura de catre asociati
5. elementele intangibile -definitie si exemplificare Elementele intangibile sunt imobilizarile
necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete,
softuri, fondul commercial, etc

12. Bilet nr….


1. Pragul de semnificatie
nivelul, mãrimea unei sume peste care auditorul considerã cã
o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, cât si imaginea fidelã a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului
întreprinderii
pt determinare pot fi folosite procentele 1%-2%din CA; 5-10% prit brut; 1-2% active
- pas 1 – sa identificam utilizatorii +nevoile lor
- pas 2 – scopil situatiior financiare
- pas 3 – sa stabilim cel mai relevant indicator
- pas 4 – sa motivam alegerea

2. Costul de productie
totalitatea cheltuielilor determinate de realizarea mărfurilor (produse sau servicii)”
include : cheltuiala cu materialele si serviciile folosite sau consumate pentru producerea imobilizarii
respective, alariile si alte costuri legate de personalul angajat direct in producerea imobilizarii,  orice
cheltuiala direct atribuibila generarii imobilizarii,  cheltuieli fixe care pot fi alocate pe o baza
rezonabila pentru imobilizare
CP=ch directe+regia variabila+regia fixa*gradul de utilizare
Gradul de utilizare= capacitate efectiva/capacitate normala.

3. impozitul de profit termen de declarare si plata


trimestrial (I-III – 25 a lunii urmatoare) IV – 25 martie prin 101
anual 25 feb org non-profit, venituri din culturi de cereale , pomicultura, viticultura
incetare activitate in cursul anului – la data depunerii SitFin la reg com
anticipate- optional / obligatoriu pt institutii de credit
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:a) În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor
juridice străine având locul de exercitare a conducerii efective în România, precum și al persoanelor
juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil
obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;

b) În cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească
obligațiile fiscale;

c) În cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute la art. 12 lit. h),
asupra profitului impozabil aferent acestora.

(1) Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol, se
efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III.
12

Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul
de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42. Nu intră sub incidența acestor
prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal
următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare. Norme
metodologice

(2) Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la alin. (4) și (5), pot opta pentru calculul, declararea și plata
impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează
plata impozitului anual este termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, prevăzut la art.
42.

4. oferta contractuala
oferta contractuala am gasit asa: este manifestarea unilaterala de vointa adresata unei persoane de alta
persoana ori publicului in general, in scopul incheierii unui contract
Oferta de a contracta este o propunere facuta de ofertant in vederea incheierii unui contract
Este un act juridic unilateral fiind rezultatul unei singure vointe, a ofertantului
Conditii pentru a produce efecte:
- sa cuprinda o propunere de incheiere a unui ctr
- sa fie ferma si neechivoca
- sa fie precisa si completa
- sa fie adresata unui destinatar
Oferta poate fi cu termen si fara termen termen de acceptare
Acceptarea ofertei reprezinta consimtamantul destinatarului

6. modalitati de evaluare

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii


- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evaluarii:


- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri

Din punctul de vedere al scopului evaluarii:


- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte
publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
Metodele de evaluare ale patrimoniului
Evaluarea în contabilitate se efectuează atît în mod curent pentru reflectarea operaţiilor economice şi
financiare care au loc în cursul perioadelor de gestiune şi care modifică mărimea valorică a elementelor
patrimoniale, cît şi în mod periodic cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale şi a elaborării
documentelor de sinteză financiar-contabilă.

Deci, evaluarea în contabilitate este prezentă în toate momentele rotaţiei capitalului (fluxurile materiale şi
financiare, procesele economice de modificare şi transformarea a valorilor) precum şi în momentele de
sintetizare, raportare şi analiză a situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.

În funcţie de modul şi timpul efectuării deosebim trei tipuri de evaluare contabilă :

 Evaluarea iniţială
 Evaluarea curentă
13

 Evaluarea ulterioară (de bilanţ).

Evaluarea iniţială se efectuează la data intrării activelor sau înregistrării datoriilor, precum şi a formării
capitalului propriu, constatării veniturilor, cheltuielilor şi determinării rezultatului financiar. La baza evaluării
iniţiale a activelor întreprinderii stă principiul contabilizării la valoarea de intrare (costul efectiv). Conform
acestui principiu, obiectivul contabilităţii nu constă în aflarea valorii care poate să se modifice după efectuarea
operaţiunii economice, ci în determinarea acesteia în momentul efectuării operaţiunii.

Astfel, valoarea de intrare (costul efectiv) a activului se determină în momentul procurării (creării) acestuia şi
figurează în evidenţă la acelaşi nivel pînă cînd activul nu va fi utilizat, reevaluat sau nu va ieşi întreprindere.

Valoarea de intrare a activelor procurate poate fi determinată numai în baza datelor documentelor primare
privind preţurile de procurare şi consumurile aferente procurării (creării) activelor (factura de expediţie,
,factura fiscală, procesul-verbal privind serviciile prestate etc.).

Valoarea de intrare a activelor procurate de la terţi include valoarea de procurare, consumurile


aferente procurării, precum şi consumurile aferente aducerii acestora în stare de lucru sau alte consumuri
apărute la procurarea sau pregătirea acestora pentru utilizare (vînzare).

Valoarea de intrare a activelor create cu forţele proprii ale întreprinderii cuprinde toate consumurile
efective aferente creării acestora: consumurile directe de materiale, consumurile directe privind retribuirea
muncii, inclusiv contribuţiile la asigurările sociale, consumurile indirecte de producţie. Suma efectivă a
consumurilor suportate (costul efectiv) serveşte drept bază a evaluării iniţiale a producţiei în curs de execuţie,
produselor finite, semifabricatelor, instrumentelor şi altor active de fabricare proprie.

Activele primite pe calea schimbului se evaluează într-o consecutivitate strictă prin una din următoarele
metode:

 la valoarea venală a activelor primite în schimb ajustată cu suma mijloacelor băneşti achitate sau
primite;
 la valoarea venală a activelor transmise în schimb ajustată cu suma mijloacelor băneşti achitate sau
primite;
 la valoarea de bilanţ a activelor transmise în procesul schimbului;
 la valoarea contractuală stabilită în contractul încheiat între participanţii la operaţiunea de schimb.

Activele primite cu titlu gratuit se evaluează la valoarea de piaţă stabilită la momentul intrării. Dacă
valoarea de piaţă confirmată lipseşte, valoarea de intrare se determină de experţii independenţi sau în baza
datelor din documentele de primire-predare.

Activele intrate în contul aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al întreprinderii nou-create se


evaluează la valoarea convenită de fondatori şi întreprindere (drept bază pentru determinarea acesteia
serveşte preţul de piaţă).

Pe lîngă evaluarea iniţială care reprezintă baza de evaluare a patrimoniului întreprinderii sînt necesare şi
alte metode de evaluare, utilizarea cărora ar asigura urmărirea totală şi continuă a activităţii economice a
întreprinderii.

Aplicarea evaluării curente este condiţionată de complexitatea determinării valorii de intrare (costului
efectiv) separat pe tipuri de mărfuri şi materiale în momentul înregistrării acestora la întreprindere. Acest
lucru se explică prin faptul că aceleaşi tipuri de mărfuri şi materiale pot fi procurate de la diferiţi furnizori la
diverse preţuri.

13. Bilet nr….


1. Obiectivele practicianului in cazul unei misiuni de asigurare
Sa obtina fie o asigurare rezonabila si o asigurare limitata ,in fct de tipul misiunii (nu contin denaturari
semnificative)
14

Sa exprime o concluzie cu privire la rezultatul masurarii sau evaluarii subiectului implicit intr-un raport scris
care comunica concluzia de asig rezonabila sau de asigurare limitata
Sa comunice mai departe pentru misiunea sa

2 Reducerile financiare - ce sunt si cum se contabilizeaza


Sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul
normal de exigibilitate
La fz in 667 (ch cu sconturile acordate) la client 767 , venituri din sconturi obtinute

4. Ce sunt obligatiunile conform legii societatilor comerciale


Sunt un titlu de valoare emisa de banci ,stat sau agenti economici (SC) care confera posesorului
calitatea de creditor fata de institutia emitenta si care are dreptul sa primeasca pentru suma
imprumutata un venit fix sub forma de dobanda, de castiguri prin ytragere la sorti sau sub ambele
forme.
- Negarantate = imprumuturi tr lung emise de catre soc fara nicio garantie specifica(se bazeaza pe increderea
de care se bucura
- Nominative= au inscrise numele detinatorului si se prezinta sub forma de certidicat nominativ dand
posibilitatea la operatiuni de transfer
- La purtator= confectionate si exprimate dupa norme stricte ,avand cupoane detasabile
- De tezaur=titluri emise de stat, sau admin publica. Purtatoare de dobanzi diferentiat pe perioada
imprumutului
Caracteristici:
-instrument de investitie de capital
Exprima creanta detinatorului aspura activelor emitatorului
Exprima angajamentul unui debior fata de creitorul care pune la dispozitia primului ,fondurie sale

5. Ce cote de TVA se aplica in Romania. De enumerat cate o operatiune pentru fiecare.


Cota standard 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017

Cota redusă de 9% livrarea de proteze și accesorii ale acestora, de produse ortopedice, medicamente de uz
uman și veterinar; alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman
și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea
alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, livrarea apei pentru irigații în
agricultură; livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse
agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor specifice
utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale.

i) serviciile de alimentare cu apă și de canalizare.

Cota redusă de 5% manuale școlare, cărți, ziare și reviste, serviciile constând în permiterea accesului la
castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini
zoologice și botanice, bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt
încadrate,livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite,
cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor
amenajate pentru camping;

e) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea care se
încadrează la codul NC 22 03 00 10;

6. Obiectivul evaluarilor economice si financiare.


15

Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a stării
de sănătate a societarii;
- Stabilirea valorii de piata a valorii de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor
- Constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatiul economic al tarii
- Necesitatea apare cand in viata intreprinderi au loc unele schimbari semnificative , modificari in marimea
si structura capitalului social, numarul si componenta actionarilor, succesiuni, falimente, partaj

14. Bilet nr…


1. Misiunea de revizuire
Misiunea de revizuire este o misiune al carei obiectiv este acela de a permite unui auditor sa stabileasca daca,
pe baza procedurilor care nu ofera toate probele necesare unui audit, orice atrage atentia auditorului ii poate
determina pe acesta sa considere ca situatiile financiare nu sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in
conformitate cu un cadru general de raportare financiara aplicabil.
- Obtinerea unei asigurari limitate prin efectuarea de intervievari si proceduri analitice cu privire la masura in
care Situatiile Financiare ca intreg sunt lipsite de denaturari semnificative
- Practicianul concluzioneaza daca a luat la cunostinta de aspecte care sa il determine sa creada ca Sit Fin nu
sunt intocmite sub toate aspectele semnificative.

2. Dividende, contabilizare si distribuire


Din dividendul brut, care a fost repartizat prin hotarare AGA de asociatii entitatii din profitul net contabil
inregistrat la sfarsitul fiecarul exercitiu financiar, se aplica un impozit pe dividende in cota de 5%,
Impozitul este final, cu retinere la sursa, obligatia calcularii si retinerii revenind entitatii, odata cu plata
dividendelor.Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in
care se face plata. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite asociatilor pana la sfarsitul
anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la 25
ianuarie inclusiv anului urmator. Impozitul datorat se vireaza integral la bugetul de stat.
Entitatea are obligatia sa depuna Declaratia formular 100 pana pe data de 25 ale lunii urmatoare celei in
care s-a facut plata si declaratia 205, cu privire la calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare
asociat beneficiar de venit din dividende, pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul
expirat
- Partea din profit distribuita actionarilor in functie de proportionalitatea actiunilor detinute
- 121=457 457=512 457=446 (cota de 5% din divid brut)

3. Modalitati de distribuire pentru profit

 destinatiile prevazute expres de catre legislatie: rezerve legale;


 destinatiile prevazute potrivit actului constitutiv: rezerve statutare;
 destinatiile hotarate de AGA: dividende, capital social , alte rezerve;

Alte destinatii- acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti.

4. Lichiditatea curenta

= active circulante –stocuri /datorii termen scurt > 1 masoara capacitatea acesteia de a plati datoriile
pe termen scurt utilizand activele circ pe termen scurt

5. Pierderea fiscala Pierderea fiscala, este pierderea declarata prin declaratia 101. Pierderea fiscala se
determina extracontabil, pe baza pierderii contabile influentate de cheltuielile deductibile si
nedeductibile prevazute de Codul fiscal si se reflecta in declaratiile privind impozitul pe profit.
Recuperarea pierderilor fiscale se efectueaza in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata
a impozitului pe profit, conform prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii lor.
16

Venit-ch+ch neded-venit neimp – deduceri-pierderi

Bilet nr. 15

1. Scrisoarea de misiune
O scrisoare de misiune confirma acceptarea misiunii de catre practician si intelegerea comuna a activitatilor care
vor fi desfasurate, precum si a responsabilitatilor partilor contractante. Trimiterea de catre practician a srisorii de
misiune este atat in interesul conducerii, al partilor contractante, daca sunt diferite, cat si a practicianului, deoarece
poate evita neitelegerile privind misiunea.
Continutul scrisorii de misiune:
- obiectivele si domeniul de aplicare al misiuni
- responsabilitatile conducerii
- responsabilitatile practicianului
- confidentialitatea
- planificarea activitatilor
- raportarea
- onorariul

2. Principiul continuitatii activitatii


Principiul continuității activității presupune că entitatea își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în
stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității.
În cazul în care organele de conducere stabilesc după data bilanțului fie că intenționează să lichideze entitatea
sau să sisteze activitatea sa, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora, societatea nu va întocmi
situațiile financiare anuale pe baza principiului continuității activității.Aceste prevederi nu se aplică situațiilor
financiare anuale întocmite de entitățile absorbite în cadrul unui proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii.
Deteriorarea rezultatelor din exploatare și a poziției financiare ulterior datei bilanțului indică nevoia de a analiza
dacă presupunerea privind continuitatea activității este încă adecvată.
Atunci când administratorii unei entități au luat cunoștință de unele elemente de nesiguranță legate de anumite
evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, elementele respective trebuie
prezentate în notele explicative. În cazul în care situațiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului
continuității, această informație trebuie prezentată, împreună cu motivele care au stat la baza deciziei conform
căreia societatea nu își mai poate continua activitatea. Evenimentele sau condițiile care necesită prezentări de
informații pot apărea și ulterior datei bilanțului.
Entitățile aflate în lichidare prezintă acest fapt în declarația care însoțește situațiile financiare anuale. În scopul
prezentării bilanțului, acestea procedează la reclasificarea creanțelor pe termen lung în creanțe pe termen scurt,
respectiv a datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt.
Dintre evenimentele majore care ar putea afecta într-un viitor previzibil activitatea unei entități sau care ar putea
modifica în mod semnificativ rezultatele activității și/sau metodele contabile enumerăm:
- cotarea la bursă;
- intrarea în incapacitate de plată sau dizolvarea acesteia;
- divizarea (în două sau mai multe entități noi);
- fuziunea cu una sau mai multe entități (prin comasare sau prin absorbție);
- modificarea semnificativă a acționariatului, a obiectului de activitate sau a zonei geografice de acțiune;
- schimbarea obiectului de activitate, extinderea sau reducerea acesteia;
- inițierea unui parteneriat strategic sau constituirea unui grup.
Acest principiu se aplică în strânsă legătură cu principiile prudenței și permanenței metodelor.
În cazul în care continuitatea activității devine puțin probabilă sau conducerea intră în posesia unor informații
potrivit cărora s-ar putea ajunge la imposibilitatea continuării activității, acestea vor fi menționate și justificate în
notele explicative, nu se va mai ține cont nici de celelalte principii amintite mai sus, iar elementele patrimoniale
vor fi evaluate la o valoare de lichidare.
Modul în care vor arăta situațiile financiare depinde de evenimentul care va afecta activitatea într-un viitor
previzibil.
Exemple:
În cazul în care o entitate va fuziona cu o alta, aceasta va urmări lichidarea stocurilor supranormative, va vinde
surplusul de active, va amâna noile investiții și va urmări încasarea creanțelor, achitarea datoriilor și reducerea
cheltuielilor, cu scopul de a avea o pondere a activului său net contabil (capitalului) cât mai mare în activul
(capitalul) noii societăți.
În cazul în care o entitate dorește să se listeze la bursă, aceasta va urmări majorarea capitalurilor proprii prin
achiziții de active, creșterea veniturilor, diminuarea cheltuielilor și majorarea capitalului social și a profitului.

3. SA definitie (societate pe actiuni)


- societatea al carui capital este impartit in actiuni, actionarii raspund numai in limita aportului lor. Minim 2 actionari,
17

maxim nu exista
- capitalul social minim 90.000. valoarea nominala a unei actiuni minim 0.1 leu

4. Active definitie

Activele sunt resursele economice care aparțin unei întreprinderi. Conform definiției din IFRS, un activ reprezintă
o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze
beneficii economice viitoare pentru întreprindere.

5. Necesarul temporar
Fondul de rulment brut – reprezinta toate elemenetele de active care pot fi transformate in lichiditati, intr-o
perioada mai mica de 1 an. Acesta reprezinta necesarul temporar. Indicatorul totusi nu poate avea o rezonanta
absoluta in analiza echilibrului financiar pe termen scurt, in idea ca este foarte greu de folosit la emiterea unei
judecati juste asupra echilibrului.

6. Elemente de venit asimilate veniturilor din salarii


Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă
ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act
de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă
acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.
(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate
asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop
patrimonial;
c) solda lunară acordată potrivit legii;
d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz,
precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
e) sume reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;
f) remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la societăţile
administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi drepturile cuvenite
managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
g) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de
mandat, potrivit Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu
modificările şi completările ulterioare;
h) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin subscripţie publică;
i) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite
pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;
j) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
k) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate,
în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor
şi instituţiilor publice;
(ii) străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis
în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
l) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe
perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul
neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru
îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului,
corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituţiile publice
din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
m) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului
constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza
contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist
şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului de management
prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor
şi instituţiilor publice;
18

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român
trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
n) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfăşurării activităţii, de către
administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în
raporturile juridice respective, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru
diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar,
prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar beneficia personalul
din instituţiile publice din România dacă s- ar deplasa în ţara respectivă;
o) remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome,
desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor
şi în consiliul de administraţie;
p) sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum
şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi
irevocabile/ hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;
q) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform
contractului individual de muncă;
r) remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;
varianta concisa
- a contractul individual de munca (salariul de baza+sporuri+recompense concediu de odihna+incapacitate temp de
munca+tichetele)
- b indemnizatii
- c venituri obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de executie
- d sume platite sportivilor ca urmare a participarii in competitiile sportive

Bilet nr. 16

1. Inventarierea
Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii ce include un ansamblu de operatii prin care se constata
existenta elementelor patrimoniale de activ si de pasiv, cantitativ, calitativ si valoric, sau numai valoric, dupa caz,
in patrimoniul unitatii, la data efectuarii ei.

Importanta inventarierii este data de faptul ca prin intermediul ei se realizeaza o verificare a modului de
gestionare a patrimoniului si se stabileste situatia patrimoniala reala a unitatii in vederea intocmirii bilantului
contabil la inchiderea exercitiului.

Necesitatea inventarierii este impusa de faptul ca pe parcursul desfasurarii activitatii curente, in masa
patrimoniala, pot interveni modificari cantitative si valorice care nu pot fi consemnate in documente: schimbari de
produse in substanta materiala sub influenta factorilor naturali (uscare, evaporare, alterare); greseli de manipulare
a bunurilor; neglijente; furturi; delapidari, neatentie, etc. Din aceste cauze este necesar sa se confrunte datele din
evidenta contabila cu realitatea faptica pentru cunoasterea elementelor patrimoniale.

Sub aspectul importantei, inventarierea indeplineste urmatoarele functii:

a) Determinarea situatiei reale a patrimoniului, contabilitatea trebuind sa reflecte „imaginea fidela” a acestuia,
pe baza careia sa se determine indicatori semnificativi ai activitatii economico-financiare.

b) Controlul asupra integritatii materiale si financiare a patrimoniului, ca

urmare a caruia se descopera: modificarile ce au loc in structura acestuia, erorile sau omisiunile la inregistrarea
in contabilitate a elementelor patrimoniale; neregulile in ce priveste pastrarea, depozitarea, manipularea,
transferul bunurilor; actele de indisciplina (furturi, risipa, neglijente, etc), sau efectele calamitatilor (incendii,
cutremure, etc.), asupra elementelor patrimoniale.

c) Calculul si evidenta nivelului real al elementelor patrimoniale, cantitativ si

valoric in raport cu preturile si tarifele pietei.

Inventarierea se poate clasifica dupa mai multe criterii:

● Dupa intervalul de timp la care se efectueaza, poate fi: - inventariere anuala, obligatorie pentru toate unitatile
si se efectueaza inainte de intocmirea bilantului.
19

- inventariere periodica, care se efectueaza la anumite intervale de timp (decada, luna, trimestru), pentru
verificarea existentei mijloacelor economice si a surselor in cursul anului.

- inventariere ocazionala, efectuata la predarea-primirea gestiunilor sau cu ocazia producerii unor calamitati, ori
comasarii de unitati.

- inventarierea inopinata, efectuata in cazul aparitiei unor indicii de plusuri sau minusuri in gestiune. Este de regula
o inventariere partiala, fara anuntarea prealabila a gestionarului, dar efectuata in prezenta lui, la o data stabilita
de organul de control.

● Dupa sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale, inventarierea poate fi:

- inventariere generala, care cuprinde intregul patrimoniu al societatii, dar si bunurile ce apartin altor unitati si se
afla la societatea in cauza.

- inventariere partiala, consta in verificarea numai a unei parti din patrimoniu, a unei anumite categorii sau feluri
de elemente patrimoniale (marfuri, materiale, produse finite etc).

● Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi : - inventariere totala, ce consta in numararea, masurarea,
cantarirea mijloacelor patrimoniale cuprinse in inventariere;

- inventariere prin sondaj ce consta in numararea, masurarea, cantarirea doar a anumitor feluri de mijloace
economice, a anumitor elemente patrimoniale.

● Dupa scopul urmarit, inventarierea poate fi: - inventariere de constatare a

existentei mijloacelor economice si surselor agentilor economici.

2. Etapele inventarierii

Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre o comisie de inventariere numita de conducatorul


unitatii printr-o decizie scrisa. Comisia este formata din cel putin 2 persoane din care nu pot face parte contabilul
care tine evidenta gestiunii si gestionarul care, insa, este obligat sa asiste la inventariere.

Persoanele care au obligatia gestionarii patrimoniului trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor
necesare unei bune desfasurari a operatiunilor de inventariere, adica: inventarierea valorilor materiale sa se faca
la locul de depozitare si pastrare a bunurilor; organizarea corespunzatoare a depozitarii valorilor materiale pe
sortimente, tipuri, dimensiuni, codificarea acestora; tinerea la zi a evidentei contabile la gestiunile de valori
materiale; punerea la dispozitia comisiei de inventariere a mijloacelor tehnice de calcul si a materialelor necesare
sigilarii spatiilor unde sunt depozitate si pastrate bunurile materiale. etc.

Etapele inventarieii sunt urmatoarele

Pregatirea inventarierii care presupune lucrari preliminare cum sunt:


— numirea comisiei de inventariere;
— sigilarea spatiilor de pastrare a bunurilor;
— vizarea documentelor la ultima operatie;
— luarea unor declaratii gestionarului;
— separarea bunurilor depreciate de cele in buna stare;
— operatiuni de sortare, ambalare, etichetare;
— separarea bunurilor proprii de cele primite in custodie etc.

Inventarierea propriu zisa este etapa in care comisia de inventariere trece


efectiv la stabilirea stocurilor faptice prin masurare, cantarire, cubare sau numararea bunurilor, in prezenta
gestionarului. Bunurile constatate faptic sunt inscrise in listele de inventariere, in 3 exemplare, semnate pe fiecare
pagina de membrii comisiei si de gestionar.

Stabilirea rezultatului inventarierii este etapa in care se confrunta datele


scriptice din contabilitatea analitica sau sintetica, cu datele din listele de inventariere. Prin compararea stocurilor
faptice cu cele scriptice pot rezulta urmatoarele situatii:

a) stocurile faptice corespund cu cele scriptice:


20

Sf = Ss

2. Amortizarea imobilizarilor corporale


Amortizarea reprezinta recuperarea treptata, din punct de vedere contabil si fiscal, a costurilor aferente
achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii imobilizarilor amortizabile

3. Sucursalele si cum se inregistreaza ele

Ce este o sucursală? Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea 31/1990, “sucursalele sunt dezmembrăminte fără
personalitate juridică ale societăţilor şi se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului
din judeţul în care vor funcţiona.”
Unde se înregistrează sucursalele?

 În cazul în care sucursala se înfiinţează în acelaşi judeţ în care îşi are sediul profesionistul care a înfiinţat-
o, atunci aceasta va fi înregistrată la acelaşi oficiu al registrului comerţului, însă ca înregistrare independentă.
 Dacă sucursala se înfiinţează în alt judeţ decât acela în care îşi are sediul profesionistul care a înfiinţat-o,
atunci aceasta va fi înregistrată la oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială sucursala are sediul.

Important: Menţionarea înregistrării sucursalei la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde este
înmatriculată firma fondatoare se face, din oficiu, pe baza copiilor certificate de pe încheierea de înregistrare
a sucursalei, certificatul de înregistrare şi certificatele constatatoare care atestă înregistrarea declaraţiilor pe
propria răspundere privind autorizarea funcţionării, comunicate pe cale electronică de către oficiul registrului
comerţului la care s-a înregistrat sucursala.

Orice modificare ulterioară privind sucursala – sediul, denumirea, obiectul de activitate, persoana
împuternicită – se înregistrează la oficiul registrului comerţului unde a fost înmatriculată sucursala. Aceste
modificări sunt înregistrate, de asemenea, la oficiul registrului comerţului de la sediul profesionistului care a
înfiinţat sucursala, din oficiu, pe baza notificării şi a înscrisurilor doveditoare, transmise pe cale electronică
de către oficiul registrului comerţului la care s-a înmatriculat sucursala.

Având în vedere că sucursalele sunt lipsite de personalitate juridică, fiind dependente de firma fondatoare,
conform art. 51 din Normele metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a
înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor, “firma sucursalei se compune din firma persoanei juridice care a
înfiinţat-o, denumirea localităţii unde se află sediul social al acesteia, urmată de cuvântul “sucursală” şi de
denumirea localităţii în care are sediul sucursala”. Legislaţia în vigoare permite unui profesionist să îşi
înfiinţeze mai multe sucursale în aceeaşi localitate şi, în acest caz, se poate adăuga în denumirea acestora
un indicativ de natură să le deosebească între ele.

Important: Societăţile pot deschide sucursale în străinătate, dar trebuie să aibă în vedere obligaţia menţionării
acestora la oficiul registrului comerţului din România – acolo unde este înregistrată şi firma fondatoare, după
înregistrarea lor în statele respective (art. 23 alin. (41) din Legea 26/1990).

4. Trezoreria neta

4. Trezoreria netă

Trezoreria netă este indicatorul general de echilibru. Aceasta analizează echilibrul atât pe termen lung, cât și
pe termen scurt, formula de calcul fiind următoarea:

TN = Fondul de rulment – Necesarul de fond de rulment


sau
TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

Activele de trezorerie sunt disponibilitățile curente din cadrul societății la care se adaugă plasamentele pe termen
scurt (valori mobiliare de plasament). Pasivele de trezorerie reprezintă în principiu creditele bancare curente. O
21

valoare pozitivă a acestui indicator arată un surplus de disponibilități în comparație cu datoriile financiare imediate,
o situație de dorit, pentru că scoate în evidență existența echilibrului general.

5. Tratament fiscal tichete de masa

Tichetele de masă sunt emise fie pe suport hârtie, fie pe suport electronic, sunt destinate exclusiv alocaţiei
individuale de hrană şi sunt suportate integral pe costuri de angajator.

Valoarea nominală a unui tichet de masă este reglementată prin lege. La data publicării prezentului material,
valoarea nominală maximă a unui tichet de masă este de 15,18 lei.

Sumele corespunzătoare tichetelor de masă acordate de angajator sunt deductibile la calculul impozitului pe
profit, iar pentru salariat sunt scutite de plata impozitului pe venitul sub formă de salariu.

Sumele achitate cu titlu de tichete de masă nu se iau în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea
drepturile şi obligatiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Bilet nr. 17

1. Continutul scrisorii de acceptare in cazul procedurilor convenite

Este atat in interesul clientului cat si al practicianului ca acesta sa trimita o scrioare de misiune care sa
documentele termenele cheie ale misiunii. O srisoare de misiune confirma acceptarea de catre practician a numirii
si ajuta la evitarea neintelegerilor referitoare la unele aspect, precum obiectivele si domeniul de aplicare ale
misiunii, amploarea responsabilitatilor practicianului si forma rapoartelor care vor fi emise.
Elemente specifica intr-o scrisoare de misiune:
- enumerarea procdurilor care vor fi effectuate, ca procedure convenite intre parti;
- o declarative privind faptul ca disributia raportului asupra constatarilor effective va fi restrictionata la partile
specific, care au convenit asupra procedurilor care vor fi efectuate.
- suplimentar, practicianul poate lua in considerare anexarea la scrisoarea de misiune a unui proiect preliminar
al raportului asupra constatarilor effective care va fi emis.

2. Tipuri de evaluare

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii


- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evaluarii:


- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri

Din punctul de vedere al scopului evaluarii:


- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte
publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

3. Dividende

Dividentele reprezzinta cota parte din profit care se plateste fiecarui asociat.

Dividendele = sunt distribuite și împărțite din profitul societății către asociații acesteia. Dividendele sunt calculate
ca întreg și apoi se împart între acționari în funcție de proporția acțiunilor pe care le dețin fiecare. Dividendele pot
fi distribuite doar după aprobarea situațiilor financiare anuale, niciodată în timpul exercițiului financiar.
O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să
declare și să plătească impozitul pe dividende către bugetul de stat. Începând cu 1 ianuarie 2016, impozitul pe
dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului
22

brut — asupra veniturilor din dividende distribuite.Impozitul este zero dacă persoana juridică română care
primește dividendele deține, la plata plății dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte
persoane juridice, pe o perioada de un an împlinit.

O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană fizică română are obligația să rețină la sursă
impozitul de 5% asupra dividenului brut distribuit. Declararea și plata impozitului este în sarcina persoanei
juridice..

4. Provizioane

Un provizion reprezintă, în general, o sumă recunoscută în contabilitate pentru cheltuieli viitoare care vor fi
angajate în mod sigur sau probabil, dar pentru care există o incertitudine privind suma care va fi plătită şi/sau
momentul plăţii. Cheltuielile viitoare trebuie să rezulte din tranzacţii şi evenimente anterioare.
Trebuie sa indeplineasca 3 conditii simultan:
- sa existe o obligatie curenta care sa provina intr-un eveniment trecut;
- sa aiba o marime estimabila credibila
- sa existe probabilitatea iesirii de resurse

5. Venituri neimpozabile in cazul unui ONG


În cazul organizațiilor nonprofit, la calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri
neimpozabile (cele cu rosu sunt deseori trecute cu vederea, sau mai putin cunoscute):
a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații
sportive;
e) donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente
disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi potrivit legii de
organizare și funcționare;
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
j) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de
participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului
acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât
cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
l) veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații publicitare pe: clădiri,
terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de
organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum
și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale; nu se includ în această
categorie veniturile obținute din prestări de servicii de intermediere în reclamă și publicitate;
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea, potrivit legii,
sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii
următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după
caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele
corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului IV;
p) sumele colectate de organizațiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea
responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor.

Bilet nr. 18
1. Principiul confidentialitati
Trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a relatiilor profesionale si de afaceri, nu
trebuie sa divulge astfel de informatii catre terte fara autorizare specifica adecvata cu execeptia cazului in care
existaun drept sau o obligatie legala sau profesionala de a le dezvalui si nici sa foloseasca aceste informatii in
avantajul personal al altor parti

2. Determinarea si repartizarea rezultatului fiscal


(1) Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor
contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile
23

nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit
normelor metodologice, precum și pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31.
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați să evidențieze în registrul de evidență fiscală
veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, potrivit alin. (1), precum și cheltuielile efectuate în scopul
desfășurării activității economice, în același an fiscal, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare
Repartizarea profitului se înregistreaza în contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale.
Repartizarea profitului se efectueaza în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exercitiului financiar curent, în baza unor prevederi legale,
se înregistreaza prin articolul contabil
129 “Repartizarea profitului” = 106 “Rezerve”.
Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia la începutul exercitiului financiar urmator celui pentru
care se întocmesc situatiile financiare anuale în contul 117 “Rezultatul reportat”, de unde urmeaza a fi repartizat
pe celelalte destinatii hotarâte de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor
legale.
Evidentierea în contabilitate a destinatiilor profitului contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor
sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite
actionarilor sau asociatilor, rezerve si alte destinatii, potrivit legii.
Închiderea conturilor 121 “Profit sau pierdere” si 129 “Repartizarea profitului” se efectueaza la începutul
exercitiului financiar urmator celui pentru care se întocmesc situatiile financiare anuale. Ca urmare, cele doua
conturi apar cu soldurile corespunzatoare, în bilantul întocmit pentru exercitiul financiar la care se refera situatiile
financiare anuale.
În contul 117 “Rezultatul reportat” se evidentiaza distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul
exercitiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit si pierdere al exercitiului financiar precedent, precum
si rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile.

3. Care sunt viciile de consimtamant in incheierea unui contract

Consimtamantul, reprezinta un element esential pentru incheierea unui act juridic, trebuie sa indeplineasca patru
conditii pentru a fi valabil: sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exteriorizat, sa fie exprimat cu
intentia de a produce efecte juridice si sa nu fie viciat.
Potrivit N.C.C consimtamantul este viciat cand este:
 dat din eroare;
 surprins prin dol;
 smuls prin violenta;
 obtinut prin leziune;

Exista mai multe explicatii aduse de Noul Cod civil.

a) EROAREA este esentiala:


1. cand poarta asupra naturii sau obiectului contractului;

2. cand poarta asupra identitatii obiectului prestatiei sau asupra unei calitati a acestuia ori asupra unei alte
imprejurari considerate esentiale de catre parti in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat;

3. cand poarta asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta careia contractul nu s-
ar fi incheiat.

De asemenea a fost introdusa eroarea de calcul- eroare care priveste simplele motive ale contractului nu este
esentiala, cu exceptia cazului in care prin vointa partilor asemenea motive au fost considerate hotaratoare.
Contractul nu poate fi anulat daca faptul asupra caruia a purtat eroarea putea fi, dupa imprejurari, cunoscut cu
diligente rezonabile.

Pe de alta parte, simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea acestuia, afara de
cazul in care, concretizandu-se intr-o eroare asupra cantitatii, a fost esentiala pentru incheierea contractului.
Eroarea de calcul trebuie corectata la cererea oricareia dintre parti.

Noutatea adusa de N.C.C consta in faptul ca pana si eroarea esentiala poate fi acoperita, in sensul ca legiutorul
lasa la latitudea partilor daca invoca sau nu aceasta cauza de nulitate iar textul de legel reglementat de vechiul
Cod Civil scria ca "eroarea nu produce nulitate decat cand cade asupra substantei obiectului conventiei", ceea ce
insemana ca in aceste conditii efectul era nulitatea, fara ca partile sa poata trece peste acest obstacol.
24

In lumina Noului Cod Civil putem spune ca primeaza vointa partilor.

b) DOLUL

Consimtamantul este viciat prin dol atunci cand partea s-a aflat intr-o eroare provocata de manoperele frauduloase
ale celeilalte parti ori cand aceasta din urma a omis, in mod fraudulos, sa il informeze pe contractant asupra unor
imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie.

Partea al carei consimtamant a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar daca eroarea in care s-
a aflat nu a fost esentiala.
Dolul nu se presupune, ci trebuie dovedit de catre cel care il invoca.
In ceea ce priveste dolul noutatea din N.C.C consta in dolul comis de un tert, situatie nereglementata in vechiul
Cod Civil.
De asemena se prevede ca "Partea al carei consimtamant a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului,
chiar daca eroarea in care s-a aflat nu a fost esentiala”, ceea ce inseamna potrivit legiuitorului chiar daca dolul nu
cade asupra unuia din elemente esentiale acesta poate fi invocat.

O alta noutate consta in reglementare in mod clar a raprotului de prepusenie cu privire la dol: art.1225 alin 3
"Contractul este anulabil si atunci cand dolul emana de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte
parti”.

c) VIOLENTA
Este definita de Noul Cod civil ca o temere justificata indusa, fara drept, de cealalta parte sau de un tert.Exista
violenta cand temerea insuflata este de asa natura incat partea amenintata putea sa creada, dupa imprejurari,
ca, in lipsa consimtamantului sau, viata, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav si
iminent.

Violenta poate atrage anularea contractului si atunci cand:

• este indreptata impotriva unei persoane apropiate, precum sotul, sotia, ascendentii ori
descendentii partii al carei consimtamant a fost viciat;
• se prezinta sub forma de temere insuflata prin amenintarea cu exercitiul unui drept facuta cu scopul de a
obtine avantaje injuste.
In schimb, simpla temere izvorata din respect, fara sa fi fost violenta, nu atrage anularea contractului.
In toate cazurile, existenta violentei se apreciaza tinand seama de varsta, starea sociala, sanatatea si caracterul
celui asupra caruia s-a exercitat violenta, precum si de orice alta imprejurare ce a putut influenta starea acestuia
la momentul incheierii contractului. Prevederile Noului Cod Civil reglementeaza caracterul ca si standard de
stabilire a violentei ca si viciu de consimtamant.

d) LEZIUNEA

In ceea ce priveste leziunea, aceasta a fost introdusa prin Noul Cod Civil in categoria viciilor de consimtamant.
Exista leziune atunci cand una dintre parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de experienta ori de lipsa de
cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil
mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei prestatii.

Existenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului Leziunea poate exista si atunci cand
minorul isi asuma o obligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala, la avantajele pe care le obtine din
contract ori la ansamblul circumstantelor.

Sanctiune

Partea al carei consimtamant a fost viciat prin leziune poate cere prin instanta, la alegerea sa, anularea
contractului sau reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita.

4. Rolul bilantului financiar

Bilanțul financiar se bazează pe criteriile lichidității crescătoare a activelor și exigibilității crescătoare a


capitalurilor și datoriilor.
25

Lichiditatea crescătoare a activelor, așa cum am precizat și mai sus, reprezintă capacitatea activelor de a se
transforma în bani lichizi. Activele sunt prezentate în bilanț în ordinea crescătoare a lichidității, deci a capacității
acestora din ce în ce mai mare de a deveni „lichide” și de a acoperi necesitățile financiare ale întreprinderii. Astfel,
vom pleca de la activele imobilizate, cel mai puțin „lichide”, iar la final vom avea disponibilitățile, cele mai „lichide”.

Clasarea elementelor de capitaluri și datorii (resursele) în ordinea exigibilității crescătoare semnifică faptul că
exigibilitatea unei surse de finanțare este legată de scadența sa, primele elemente fiind cel mai lent exigibile
(capitalurile proprii), iar ultimele, cel mai rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).

Construcția bilanțului financiar implică respectarea unor principii și reguli care permit ordonarea elementelor de
bilanț după criteriul pe termen scurt și pe termen lung. În acest sens, dintre elementele constitutive ale bilanțului
trebuie să se facă distincție între cele care rămân la dispoziția întreprinderii pe termen lung (peste un an) și cele
care nu îi aparțin decât pe termen scurt (sub un an).

Ordonarea elementelor de activ conduce la existența a două categorii: active imobilizate, cu scadența mai mare
de un an, care reprezintă elemente pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate (necorporale, corporale
și financiare), și active circulante (curente), cu scadența mai mică de un an (stocuri, creanțe, disponibilități etc.).
În activul circulant, din perspectiva bilanțului financiar, se includ imobilizările cu scadență scurtă, de sub un an,
cum ar fi imobilizările financiare care ajung la scadență sub un an.

Ordonarea elementelor de capitaluri și datorii le structurează pe acestea în categoria capitaluri permanente,


formată din capitalurile proprii și datoriile pe termen mediu și lung (cu scadența peste un an), și categoria datorii
pe termen scurt (cu scadența sub un an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare curente,
venituri realizate în avans). Dacă o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadență mai repede de un an, ele
vor fi evidențiate, din perspectiva bilanțului financiar, la datorii pe termen scurt.

Așadar, realizarea bilanțului financiar implică efectuarea unor corecții ale elementelor de activ, capitaluri și datorii
pe baza informațiilor de la nivelul întreprinderii, prin regruparea acestora după criteriul vechimii (peste un an sau
sub un an).

5. Patru exemple de cheltuieli nedeductibile


- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;
- dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile, datorate catre autoritatile
romane/straine, potrivit prevederilor legale, cu exceptia celor aferente contractelor incheiate cu aceste autoritati;
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsa din gestiune
ori degradate, neimputabile, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta.
- cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat
- cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil declarat
inactiv conform prevederilor Codului de procedura fiscala, cu exceptia celor reprezentand achizitii de bunuri
efectuate in cadrul procedurii de executare silita si/sau a achizitiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile
aflate in procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014;

· cheltuielile cu taxele, contributiile si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale
care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual,
altele decat cele prevazute de lege si cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice;

· cheltuielile din reevaluarea imobilizarilor necorporale/mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii
unei reevaluari efectuate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, se inregistreaza o descrestere a valorii
acestora;

· cheltuielile reprezentand modificarea valorii juste a investitiilor imobiliare, in cazul in care, ca urmare a evaluarii
ulterioare utilizand modelul bazat pe valoarea justa de catre contribuabilii care aplica reglementarile contabile
conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora;

· cheltuielile reprezentand deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, inregistrate de catre contribuabilii care aplica
reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, la momentul transferului
din categoria activelor imobilizate detinute in vederea vanzarii in categoria activelor imobilizate detinute pentru
activitatea proprie;
· cheltuielile din evaluarea activelor biologice in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei evaluari utilizand modelul
bazat pe valoarea justa de catre contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele
internationale de raportare financiara, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora;
26

· cheltuielile cu dobanzile, stabilite in conformitate cu reglementarile contabile conforme cu Standardele


internationale de raportare financiara, in cazul in care mijloacele fixe/imobilizarile necorporale/stocurile sunt
achizitionate in baza unor contracte cu plata amanata, pentru contribuabilii care nu aplica prevederile art. 402 din
Codul Fiscal;

· cheltuielile cu beneficiile acordate salariatilor in instrumente de capitaluri cu decontare in actiuni. Acestea


reprezinta elemente similare cheltuielilor la momentul acordarii efective a beneficiilor, daca acestea sunt
impozitate conform titlului IV;

· cheltuielile cu beneficiile acordate salariatilor in instrumente de capitaluri cu decontare in numerar la momentul


acordarii efective a beneficiilor, daca acestea nu sunt impozitate conform titlului IV;

· cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de
coruptie, potrivit legii;

Bilet nr. 19
1. Ce este misiunea de evaluare

2. Principiul Necompensarea

Componentele elementelor de active și de datorii trebuie evaluate separat. Orice compensare între elementele
de active și datorii sau între cele de venituri și cheltuieli este interzisă. Toate creanțele și datoriile trebuie
înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative.

Eventualele compensări între creanțe și datorii față de aceeași entitate efectuate cu respectarea prevederilor
legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și veniturilor, respectiv a datoriilor și cheltuielilor
corespunzătoare. În această situație, în notele explicative se prezintă valoarea brută a creanțelor și datoriilor care
au făcut obiectul compensării.

În cazul schimbului de active, precum și în cel al prestărilor reciproce de servicii, în contabilitate se evidențiază
distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, pe baza
documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operațiunilor.

3. Competenta profesionala si atentia cuvenita


Trebuie sa isi mentina cunostintele si aptitudinile profesionala la un nivel necesar pentru a se asigura ca un client
sau un angajator primeste servicii profesionale compente, bazate pe ultimele evolutii din practica, legislatie si
tehinica sis a actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile.

4. Penalitatile (se refera la cele din contracte) avantajele lor, daca exista
societatea are obligatia de a inregistra in contabilitate cheltuielile din penalitati astfel cum acestea rezulta
din contractele incheiate cu partenerii.
6581 = 401
„Despagubiri, amenzi si penalitati” „Furnizori”

Cheltuielile reprezentand penalitati de intarziere stabilite in cadrul contractelor incheiate, in derularea


activitatii economice, cu persoane rezidente/nerezidente, sunt cheltuieli deductibile pe masura
inregistrarii lor conform art. 25 alin. (1) din Codul fiscal
si pct. 13 lit. j) din normele metodologice de aplicare.
5. Impozitul specific si cum se calculeaza. Impozitul la activitatile economice

Se adreseaza hotelurilor, restaurantelor, baruri si cafenele. Este reglemantat prin legea 170/2016 si a intrat in
vigoare la 01.01.2017. Societatile care aplica sunt societatile care la 31.12.2018 aveau inscris pe actul
constitutiv ca desfasoara activitati din sectorul turismului sau alimentatiei si s anu se afle in lichidare.
Intrarea si iesirea din registrul specific se face cu notificarea fiscului pana la 01.04.2019
Se calculeaza in functie de domeniul de activitate. Declararea si plata se fac semestrial in 2 transe (25 iulie si
25 ianuarie)
Impozitul specific nu se aplica microintreprinderilor
K * (x+y*q)*z
K= 1400 lei valoare din standard
27

X= variabila in functie de rangul locatiei


Y= variabila in functie de suprafata utila
Z= coeficientul de sezonabilitate
Q= 0.9 coeficient de ajustare

Bilet nr. 20

1. Riscul de nedetectare

Riscul de nedescoperire constă în faptul că controalele declanşate de auditori nu reuşesc să


descopere o eroare semnificativă în soldul unui cont sau într-o categorie de operaţiuni, izolată sau
împreună cu alte solduri sau categorii de operaţiuni.
Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi
eliminat în totalitate, oricare ar fi tehnicile şi procedurile folosite de auditor.
Există anumite relaţii între cele trei componente ale riscului de audit.
Riscul de nedetectare este invers proporţional cu cumulul riscurilor inerente şi riscurile legate de control. De
exemplu, dacă riscurile inerente şi cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de
nedetectare redus, astfel încât să fie redus cât mai mult riscul de audit şi, invers, dacă riscurile inerente şi cele
legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducând astfel
riscul de audit.
Pe de altă parte, trebuie sesizată şi relaţia de invers-proporţionalitate: dintre caracterul semnificativ şi riscul de
audit; cu cât pragul de semnificaţie este mai mare cu atât riscul de audit este mai mic şi invers. Dacă, de exemplu,
auditorul constată că pragul de semnificaţie acceptabil este redus, riscul de audit creşte; atunci auditorul va putea:
- să reducă nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau
suplimentare;
- să reducă riscul de nedescoperire modificând natura, calendarul şi întinderea controalelor proprii.
Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nu detecteze o
eroare existenta intr-un sold sau categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificativa.
VARIANTA 2
Riscul de nedetectare = una din cele 3 categ de riscuri; este riscul ca o procedura de fond a auditorului sa nu
detecteze info eronate ce pot exista in soldul unui cont sau categorii de tranzactii care ar putea fi semnificativa
in mod individual sau cand este cumulata cu info eronate din alte solduri/tranzactii.
RN=RA/RI*RC; gr de incredere in audit = 100%-RN. Grad de incredere mare= esantioane mari

2. Costul de achizitie al unei imobilizari necorporale achizitionata separat


In mod normal, prețul pe care o entitate îl plăteşte pentru a dobândi separat o imobilizare necorporală va reflecta
aşteptările privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate ale imobilizării să revină entității.
În aceste situații entitatea preconizează o intrare de beneficii economice, chiar dacă plasarea în timp a sumei
generate de intrare este nesigură. Astfel, imobilizările necorporale dobândite separat îndeplinesc întotdeauna
criteriul referitor la probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile imobilizării să revină
entității.

În plus, costul unei imobilizări necorporale dobândite separat poate fi în general evaluat în mod credibil. Acest
lucru se întâmplă mai ales când contravaloarea achiziției ia forma numerarului sau a altor active monetare.

Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din:

a) costul său de achiziție, inclusiv taxele vamale de import şi taxele de achiziție nerambursabile, după
scăderea reducerilor şi rabaturilor comerciale; şi
b) orice cost direct atribuibil pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută.

Exemple de costuri direct atribuibile sunt:

a) cheltuielile cu personalul determinate de aducerea activului la starea sa de funcționare;


b) onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condiția sa de funcționare;
c) costurile de testare a activului privind funcționarea sa în mod corespunzător.
Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:
28

a) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate şi activități
promoționale);
b) costurile de desfăşurare a unei activități într‐un loc nou sau cu o nouă clasă de clienți (inclusive costurile de
instruire a personalului); şi
c) costurile administrative şi alte cheltuieli generale de regie.

Recunoaşterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează atunci când activul se
află în starea necesară pentru a putea funcționa în maniera intenționată de conducere.

3. Nulitatea contractului. Diferente intre nulitate, rezolutiune, reziliere. De ce este gresita formularea
daca nu platesti chiria anulez contractual

Rezilierea si rezoluțiunea sunt modalități de încetare a contractelor pe care le are la dispoziție creditorul dacă nu
cere executarea silită a obligațiilor ce decurg din contract.

Rezoluțiunea desființează contractul cu efect retroactiv (se consideră că nu a fost niciodată încheiat), pe când
rezilierea produce efecte numai pentru viitor. Rezoluțiunea atrage după sine și restituirea prestațiilor primite până
la data desființării contractului („fiecare parte este ținută (…) să restituie celeilalte părți prestațiile primite”), spre
deosebire de reziliere căreia nu ii este aplicabil acest regim deoarece ea nu poate produce efecte decât pentru
viitor.

Orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității,
dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune.

Nulitatea poate fi absolută sau relativă.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților.

Prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară
este considerată nescrisă.

Nulitatea absoluta
Este nul contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.

Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție. Instanța
este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută.
Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege.
Nulitatea relative
Contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este
anulabil.

Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată.

Nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța judecătorească.

Contractul anulabil este susceptibil de confirmare.

4. Diferente intre pret si valoare

Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre parţi aflate in cunoştinţa de
cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. Stabilirea preţului presupune negocierea,
evaluatorul nu-si propune sa determine preţului ci gama de valori, respective zona in care ar putea începe
negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul.

Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie
punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele
criterii sau factori care influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura
psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordează atât separate cat
si împreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau întreprinderii in ansamblul sau.

5. Determinarea venitului net din proprietate intelectuala


29

Impozit pe venit

A Sistem cote forfetare de cheltuieli

1. daca platitorul veniturilor este persoana juridical sau alta entitate care are obligatia de a conduce
evidenta contabila

Impozitul : Venit net = venit brut – che forrfetare (40% x venit brut)

Bilatul nr. 21

1. Cerintele etice sunt:

Integritate- trebuie sincer si onest in toate relatiile profesionale si de afaceri

Obiectivitate- trebuie sa fie impartial, sa nu se afle in situatii de conflict de interese sau sub influenta nedorita a
altor parti, care sa prevaleze asupra rationamentului professional sau de afaceri

Competenta profeionala si atentia cuvenita – trebuie sa isi mentina cunostintele si aptitudinile profesionala la
un nivel necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale compente, bazate
pe ultimele evolutii din practica, legislatie si tehinica sis a actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele
tehnice si profesionale aplicabile.
Confidentialitatea- Trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a relatiilor
profesionale si de afaceri, nu trebuie sa divulge astfel de informatii catre terte fara autorizare specifica
adecvata cu execeptia cazului in care existaun drept sau o obligatie legala sau profesionala de a le dezvalui
si nici sa foloseasca aceste informatii in avantajul personal al altor parti
Conduita profesionala – trebuie sa respecte legile si reglementarile relevante sis a evite orice actiune care
discrediteaza profesia

2. Evenimente ulterioare bilantului


Potrivit prevederilor pct. 72 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate,
cu modificările și completările ulterioare, evenimentele ulterioare datei bilanțului sunt acele evenimente, favorabile
sau nefavorabile, care au loc între data bilanțului și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru
emitere. Acestea includ toate evenimentele care au loc până la data la care situațiile financiare anuale sunt
autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc după declararea publică a profitului sau a altor
informații financiare selectate.

Prin autorizarea situațiilor financiare anuale se înțelege aprobarea acestora de către un consiliu director,
administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizării entității, în vederea înaintării lor spre aprobare,
conform legii.

3. Din ce categorie de garantii fac parte: dreptul de gaj, dreptul de ipoteca si dreptul de retentive. Care
este obiectul unui gaj

Gajul poate avea ca obiect bunuri mobile corporale sau titluri negociabile emise în formă materializată.
In doctrină s-au formulat mai multe clasificări ale garanţiilor, una fiind însă unanim acceptată anume clasificarea
în : garanţii personale şi garanţii reale.
· Garanţiile personale constau în angajamentul pe care o persoană, alta decât debitorul principal al obligaţiei,
şi-o asumă faţă de creditor de a executa el obligaţia în cazul în care debitorul principal nu o va executa. Codul
civil reglementează o singură garanţie personală, fidejusiunea (cauţiunea).
· Garanţiile reale – presupun afectarea unui bun pentru garantarea obligaţiei prin instituirea unui drept real
accesoriu, de garanţie, cu privire la acel bun. Acest drept real accesoriu da naştere unui drept de preferinţă şi
a unui drept de urmărire. Din această categorie de garanţii fac parte gajul, ipoteca, privilegiile, dreptul de retenţie.

4. Ce principii au la baza alegerea metodelor de evaluare

5. Operatiuni scutite de TVA cu drept de deducere


Operatiuni scutite de TVA cu drept de deducere sunt cele pentru care nu se datoreaza TVA, dar este permisa
30

deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

In aceasta categorie se includ:

-exporturile,

-prestari de servicii direct legate de importul sau de exportul de bunuri,

-transportul international de persoane,

-livrarile intracomunitare.

Bilet nr. 22

1. Confirmarea externa ca procdura de audit


Confirmarea externa consta in raspunsul la o investigatie pt a corobora informatiile continute in inreg
contabile. De exemplu, pt conturile de terti se foloseste tehnica circularizarii sau confirmarea directa. O
confirmare externa repr. Proba de audit obtinuta de auditor drept raspuns scris primit direct de la terta
parte.

Procedurile frecvente de confirmare externa sunt relevante atunci cand sunt abordate afirmatiile
associate cu anumite solduri ale conturilor si cu elementele acestora., Cu toate acestea, confirmarile
externe nu trebuie sa fie restrictionate doar la soldurile conturilor
2. Contabilizarea iesirilor de imobilizari corporale
La ieșirea din entitate, imobilizările corporale trebuie scoase din gestiune la cedarea sau la casarea lor,
atunci când nu se mai așteaptă generarea niciunui beneficiu economic viitor prin folosirea ulterioară a
acestora.

3. Ce sunt dividentele si cum se repartizeaza ele


Dividentele reprezinta cota parte din profit care se plateste fiecarui asociat. Dividentele se distribuie
asociatilor proportional cu cota de paricipare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutive nu se
prevede asftel. Acestea se platesc la temenul stability de AGA sau dupa caz , stabilit prin legi special, dar
nu mai tarziu de 6 luni de la aprobarea situatilor financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat.
In caz contrar societatea datoreaza dobanzi penalizatoare pentru perioada de intarziere daca prin actul
constitutive sau prin hotararea AGA care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar
incheiat nu s-a astabilit o valoare mai mare a acestor dobanzi penalizatoar. NU se vor putea distribui
dividente decta din profiturile determitate potrivit legii.

4. Scopurile evaluari entitatii

5. Calcularea si declararea impozitului pe dividente

Calcularea si plata impozitului pe venit din dividende fac parte din responsabilitatile platitorului de venit.
Dividendele sunt calculate ca intreg si apoi sunt impartite actionarilor in functie de valoarea procentuala a
actiunilor (cota de participare) detinuta. Astfel, daca un actionar detine 30% din totalul actiunilor companiei,
acesta va primi 30% din valoarea totala a dividendelor distribuite.

In ceea ce priveste impozitarea veniturilor din dividende, acestea sunt impozitate conform Codului Fiscal, cu
modificarile aduse prin OUG nr. 79/2017, astfel:

 5% din valoarea totala a venitului brut;


 plus 10% pentru plata contributiilor la asigurarile sociale de sanatate (CASS).

Contributia de 10% la CASS este calculata din venitul brut si este stabilita din baza declaratiei unice depuse de
catre beneficiar, dupa anul in care au fost realizate dividendele. E important de mentionat ca se plateste CASS
doar daca valoarea dividendelor este mai mare de 12 salarii minime brute pe economie. In prezent, salariul
31

minim brut este de 1.900 de lei.

Plata impozitului si a taxelor pentru dividende se face astfel:

 impozitul de 5% din dividentul brut trebuie platit la bugetul de stat, de catre platitorul de venit
(societatea pe actiuni), pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite dividendele
catre actionari, intr-un cont unic;
 contributia de 10% la CASS trebuie achitata in baza Declaratiei unice, pana la data de 25 martie a
anului

Declararea veniturilor primite din dividende, din Romania si din strainatate

Indiferent ca veniturile din dividende sunt obtinute din tara sau din strainatate, acestea trebuie declarate dupa
cum urmeaza:

Dividendele din Romania

Veniturile obtinute din dividende primite din Romania trebuie declarate la ANAF de catre platitorii de
venituri, prin completarea formularului 100 - Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat.
Declaratia poate sa fie depusa in format PDF, pe CD, impreuna cu formatul pe hartie, sau pe e-mail,
semnata conform prevederilor legale.

Dividendele din strainatate

Beneficiarii veniturilor obtinute din dividendele din strainatate, care au rezidenta in Romania, trebuie sa declare
anual aceste venituri. Daca pana acum acest lucru se facea prin completarea formularului 201, acum acesta a
fost introdus in declaratia unica pe care contribuabilul trebuie sa o completeze in fiecare an. Formularul poate fi
descarcat gratuit de pe site-ul ANAF, la rubrica Formulare fiscale si ghid de completare sau direct de la sediul
oficiului fiscal, prin completarea formularului.

Bilet 23

1. Principii etice

Integritate- trebuie sincer si onest in toate relatiile profesionale si de afaceri

Obiectivitate- trebuie sa fie impartial, sa nu se afle in situatii de conflict de interese sau sub influenta nedorita a
altor parti, care sa prevaleze asupra rationamentului professional sau de afaceri

Competenta profeionala si atentia cuvenita – trebuie sa isi mentina cunostintele si aptitudinile profesionala la
un nivel necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale compente, bazate
pe ultimele evolutii din practica, legislatie si tehinica sis a actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele
tehnice si profesionale aplicabile.
Confidentialitatea- Trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a relatiilor
profesionale si de afaceri, nu trebuie sa divulge astfel de informatii catre terte fara autorizare specifica
adecvata cu execeptia cazului in care existaun drept sau o obligatie legala sau profesionala de a le dezvalui
si nici sa foloseasca aceste informatii in avantajul personal al altor parti
Conduita profesionala – trebuie sa respecte legile si reglementarile relevante sis a evite orice actiune care
discrediteaza profesia

2. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni si ce sunt

• de tezaur, sunt titluri emise de stat, de administraţia publică de stat. Sunt purtătoare de dobânzi,
prin al căror plasament mobilizează importante active monetare disponibile necesare acoperirii
cheltuielilor bugetare curente. Acestea asigură un nivel al dobânzii competitiv, diferenţiat în funcţie de
durata împrumutului, fapt ce îl atrage pe deţinătorul de disponibilităţi.
Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt:
• • este un instrument al investiţiei de capital;
32

• • exprimă creanţa deţinătorului asupra ansamblului activelor emitentului;

• • exprimă angajamentul unui debitor faţă de creditorul care pune la dispoziţie primului,
fondurile sale.

• de tezaur, sunt titluri emise de stat, de administraţia publică de stat. Sunt purtătoare de dobânzi,
prin al căror plasament mobilizează importante active monetare disponibile necesare acoperirii
cheltuielilor bugetare curente. Acestea asigură un nivel al dobânzii competitiv, diferenţiat în funcţie de
durata împrumutului, fapt ce îl atrage pe deţinătorul de disponibilităţi.
Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt:
• • este un instrument al investiţiei de capital;

• • exprimă creanţa deţinătorului asupra ansamblului activelor emitentului;

• • exprimă angajamentul unui debitor faţă de creditorul care pune la dispoziţie primului,
fondurile sale.

3. Lichiditatea imediata

2. Lichiditatea imediata = (active curente – stocuri )/datorii curente

Firmele nu pot converti toate activele lor curente in numerar , foarte repede. Exista tipuri de
activitati in care miscarea stocurilor este foarte inceata, stocurile lor nefiind foarte lichide datorita
unui ciclu lung de fabricatie. De aceea, in asemenea situatii este relevant calculul indicatorului
lichiditatii imediate.

Lichiditatea imediata ar trebui sa fie cel putin egala cu 1 pentru firmele cu o miscare lenta a
stocurilor, iar pentru cele cu o viteza de rotatie rapida a stocurilor poata sa scada chiar si sub 1,
fara a sugera ca firma ar avea dificultati financiare.

Lichiditatea unei firme este strans legata de modul in care conducerea gestioneaza capitalul de
lucru.

4. Profit impozabil
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile
efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la
care se adauga cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor.
Veniturile si cheltuielile de care se tine cont la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in
contabilitate. Elemente similare veniturilor sunt:
 diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat ca urmare a retratarii sau transpunerii;
 rezervele din reevaluare la cedarea activelor atunci cånd au fost deductibile fiscal si nu s-au mentinut in
contul de rezerve.
Elemente similare cheltuielilor sunt:
 diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat ca urmare a retratarii sau transpunerii;
 cheltuielile cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare.
Pentru determinarea profitului impozabil, se completeaza intr-un registru de evidenta fiscala toate situatiile in
care informatiile cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate din
inregistrarile contabile.
Registrul contine minimum 100 de file, se completeaza intr-un singur exemplar, cronologic, in forma scrisa
sau electronica. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarei societati, in
functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acesteia.

Inregistrarile se refera la: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea
fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate, valoarea fiscala in
cazul efectuarii operatiunilor de reorganizare sau al transferurilor de active si titluri de participare, precum si
33

alte asemenea operatiuni.

Bilet nr. 24
1. Opinia cu rezerve
Daca practicianul nu poate exprima o concluzie asupra situatiei financiare din cauza imposibilitatii obtinerii
de probe suficiente si adecvate, acesta trebuie:
a) sa exprime o concluzie cu rezerve – atunci cand considera ca efectele posibile ale denaturarilor
nedetectate daca exista asupra situatiilor financiare ar putea fi semnificative dar nu grave

2. Venituri definitie si clasificare


Veniturile reprezinta sumele sau valorile primite sau de primit din livrari de bunuri, executari
de lucrari, prestari de servicii si din avantajele pe care o unitate patrimoniala a consimtit sa
le primeasca, din executarea unor obligatii legale sau contractuale din partea tertilor, în mod
exceptional, fara contrapartida.
În cadrul contabilitatii financiare, veniturile se urmaresc în mod asemanator cu cheltuielile,
în functie de natura activitatii care le-a generat iar în cadrul acestora pe feluri de
venituri astfel:

a) Veniturile din exploatare, care cuprind:

 venituri privind cifra de afaceri neta;


 venituri din variatia stocurilor;
 venituri din productia de imobilizari;
 venituri din subventii de exploatare;
 alte venituri din exploatarea curenta.

b) Veniturile financiare, care cuprind:

 venituri din imobilizari financiare;


 venituri din investitii financiare pe termen scurt;
 venituri din creante imobilizate;
 venituri din investitii financiare cedate;
 venituri din diferente de curs valutar;
 venituri din dobânzi;
 venituri din sconturile obtinute;
 alte venituri financiare.

c) Veniturile extraordinare, reprezinta acele venituri care nu sunt legate de


activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la subventiile aferente unor
cheltuieli determinate de evenimente extraordinare.

De mentionat ca în cadrul primelor doua grupe un caracter distinct îl au veniturile din


diminuarea sau anularea provizioanelor ori a ajustarilor pentru depreciere sau
pierderea de valoare care se regrupeaza si se includ la venituri din exploatare, si la venituri
financiare în functie de natura operatiilor care le-au generat.

Contabilitatea veniturilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de


venituri", care au functia contabila de pasiv cu exceptia contului 711 "Variatia
stocurilor" care este un cont bifunctional. Conturile de venituri ca dealtfel si conturile de
cheltuieli nu se încadreaza în conturile bilantiere, iar la sfârsitul lunii acestea nu prezinta
sold.
34

Cu exceptia contului 711 "Variatia stocurilor", conturile din clasa a 7-a functioneaza dupa regulile conturilor de
pasiv.
3. Formele contractului in dreptul romanesc. Exceptii. Ce forma ia contractual de prescriptive la entitatile
care se infiinteaza prin subscriptie publica. Contract consensual exemple
Contractul consensual-Sunt acele contracte care se încheie prin simplul acord de voinţe al pârtilor (solo
consensu), fără nicio formalitate. în dreptul vechiului Cod civil, consensualismul era principiul fundamental al
încheierii contractelor şi al transferului contractual al dreptului de proprietate. Deşi consensualismul a rămas
principiul de bază în continuare în încheierea contractelor (o urmare firească a autonomiei de voinţă), el
cunoaşte şi numeroase excepţii expres prevăzute de lege. Existenţa principiului este consacrată expres
de art. 1178 Noul Cod Civil, care prevede: „Contractul se încheie prin simplul acord de voinţe al părţilor, dacă
legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă” şi este reluată de prevederile art. 1240 noul
cod civil Astfel, conform alin. (1):
„Voinţa de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris”, iar conform alin. (2), „Voinţa poate fi manifestată şi
printr-un comportament care, potrivit legii, convenţiei părţilor, practicilor statornicite între acestea sau uzanţelor,
nu lasă nicio îndoială asupra intenţiei de a produce efecte juridice corespunzătoare”. Acelaşi consensualism îl
regăsim cu valoare de principiu şi în art. 1674 noul Cod Civil, în materie de vânzare, unde se prevede că
transmiterea proprietăţii are loc, cu excepţiile prevăzute de lege sau generate de voinţa părţilor, „de drept”,
„din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă.”
De la principiul consensualismului sau lipsei formalismului în încheierea valabilă a contractelor există numeroase
excepţii. Existenţa acestora este determinată de necesitatea ocrotirii intereselor părţilor şi terţilor iar, alteori, de
apărarea unui interes public. Astfel, în ce priveşte părţile, obligaţia de a respecta anumite condiţii de formă este
dispusă de lege pentru a le atrage atenţia asupra importanţei hotărârii lor de a contracta şi le oferă un răgaz de
gândire; pe de altă parte, respectarea unei anumite forme, care constă, de regulă, în redactarea unui înscris,
înseamnă precizie şi claritate în stabilirea efectelor contractului şi a răspunderii părţilor, oferind terţilor, care
intenţionează să contracteze cu una din ele, posibilitatea de a cunoaşte cu certitudine raportul juridic existent.
Alteori, forma scrisă a contractului este de natură a servi interesul public constând în necesitatea cunoaşterii, de
către anumite autorităţi ale statului, a tuturor schimbărilor care intervin în situaţia juridică a unor bunuri de mare
importanţă pentru societate, cum sunt imobilele. Excepţiile de la regula consensualismului se concretizează în
celelalte două categorii de contracte din cuprinsul prezentei clasificări: contractele solemne şi contractele reale

4. Criterii de clasificare a bunurilor in evaluare

5. Veniturile asimilate salariilor


Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă
ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act
de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă
acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.
(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate
asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop
patrimonial;
c) solda lunară acordată potrivit legii;
d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz,
precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
e) sume reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;
f) remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la societăţile
administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi drepturile cuvenite
managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
g) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de
mandat, potrivit Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu
modificările şi completările ulterioare;
h) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin subscripţie publică;
i) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite
pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;
j) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
k) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate,
în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor
şi instituţiilor publice;
35

(ii) străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis
în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
l) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe
perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul
neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru
îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a
angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în
ţara respectivă;
m) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului
constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza
contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist
şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului de
management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor
şi instituţiilor publice;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român
trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
n) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor
de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfăşurării activităţii, de către
administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în
raporturile juridice respective, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru
diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar,
prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar beneficia personalul
din instituţiile publice din România dacă s- ar deplasa în ţara respectivă;
o) remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome,
desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor
şi în consiliul de administraţie;
p) sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum
şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi
irevocabile/ hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;
q) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform
contractului individual de muncă;
r) remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;

25. Bilet nr…


1. Proceduri convenite de enumerate
Procedurile convenite intr-o misiune de efectuare a procedurilor convenite includ in principal urmatoarele;
- intervievarea;
- recalcularea, comparatiile si alte verificari ale acuratetei redactarii;
- observarea;
- inspectia;
- obtinerea de confirmarii

2. Cum se contabilizează minusul la inventar. Exemplificări.


La inventariere se pot constata plusuri sau minusuri de inventar.
Plusurile se inregistreaza in contabilitate prin diminuarea cheltuielilor, prin inregistrari contabile in
negru sau in rosu, in functie de politica contabila si de programul informatic
utilizat
3xx = 6xx
Minusurile - Lipsurile imputabile/neimputabile se evaluează la valoarea de înlocuire In
cazul neimputarii
6xx = 3xx
635 = 4426 ajustare TVA aferent In
cazul imputarii
36

461 = 7588 + colectam TVA

3. Ce sunt penalitățile și dacă pot fi redimensionare în cauze penale


Penalităţile de întârziere reprezintă sancţiunea pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă şi se
calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la
data stingerii sumei datorate inclusiv. Nivelul penalităţii de întârziere este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere,
iar penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.
Reductibilitatea clauzei penale în Noul Cod civil

Din economia art. 1538 N.C.civ. deducem regula potrivit căreia în caz de neexecutare, debitorul
datorează penalitatea prevăzută în contract. De la această regulă, legiuitorul a dispus două excepţii: 1.
reducerea ei când obligaţia principală a fost executată în parte, iar executatea a profitat creditorului; 2.
reducerea ei când clauza penală este excesivă, instanţa constatând că penalitatea este mult
disproporţionată faţă de prejudiciul pe care părţile l-ar fi putut anticipa la încheierea contractului.

Observăm că ambele excepţii rămân la aprecierea instanţei, aceasta nefiind obligată să procedeze la
reducerea penalităţilor. Prima excepţie reprezintă o reiterare a art. 1070 coroborat cu art. 1.101 din
vechiul Cod civil.

Cu privire la a doua excepţie de la regula enunţată, art. 1.541 alin.(1) lit.b) N.C.civ. prevede că instanţa
poate reduce penalitatea în mod excepţional, atunci când este mult disproporţionată faţă de prejudiciul
ce putea fi prevăzut de părţi la încheierea contractului, iar alin.(2) stipulează că penalitatea astfel redusă
trebuie, totuşi, să rămână superioară obligaţiei principale. Legiuitorul a vizualizat astfel în clauza penală
un profund caracter punitiv, care în opinia noastra va prevala caracterului reparatoriu în noua
reglementare.

4. Cum se evaluează stocurile în analiza și diagnostic

legislația românească stabilește care sunt metodele agreate pentru evaluarea


stocurilor, atât la intrare, cât și la ieșire.

La intrare, stocurile sunt evaluate la:

a. costul de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;


b. costul de producție – pentru bunurile produse în entitate;
c. valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
d. valoarea justă, stabilită de regulă de evaluatori autorizați – pentru bunurile
obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

La ieșirea din entitate sau la darea în consum, de regulă, bunurile se evaluează și se scad
din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în
contabilitate.

Aceste valori pot fi calculate prin aplicarea următoarelor metode de determinare a


costului la ieșire:
a. metoda costului mediu ponderat (CMP);
b. metoda primul intrat – primul ieșit (FIFO);
c. metoda ultimul intrat – primul ieșit (LIFO);
d. metoda prețului cu amănuntul;
e. metoda costului standard.
37

5. Când își schimba o microîntreprinderi regimul fiscal


Definitia microintreprinderii

Art. 103. - In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50%
din veniturile totale;
b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 1.000.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul,
autoritatile locale si institutiile publice
Daca in cursul unui an fiscal microintreprinderea realizeaza venituri mai mari de 1.000.000 euro,
aceasta datoreaza impozit pe profit, incepand cu trimestrul in care s-a depașit aceasta limita.

Bilet nr. 26
1. Cand trebuie sa exprime auditorul o opinie cu rezerve.
Daca practicianul nu poate exprima o concluzie asupra situatiei financiare din cauza imposibilitatii
obtinerii de probe suficiente si adecvate, acesta trebuie:
a) sa exprime o concluzie cu rezerve – atunci cand considera ca efectele posibile ale denaturarilor
nedetectate daca exista asupra situatiilor financiare ar putea fi semnificative dar nu grave

2. Transferul in sau din investițiile imobiliare.


Transferul in si din categoria investitiilor imobiliare
Trebuie făcute dacă şi numai dacă există o modificare a utilizării, evidenţiată de:
- începerea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria investiţiilor imobiliare în
categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor;
- începerea procesului de îmbunătăţire în perspectiva vânzării, pentru un transfer din categoria
investiţiilor imobiliare în categoria stocurilor;
- încheierea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria proprietăţilor imobiliare
utilizate de posesor în categoria investiţiilor imobiliare; sau
- începerea unui leasing operaţional cu o altă parte, pentru un transfer din categoria stocurilor în
categoria investiţiilor imobiliare.

3. Conditii ce trebuie sa le îndeplinească oferta de a contracta? Ce condiții trebuie s îndeplinească


acceptarea unei oferte pentru a conduce la încheierea contactului?
O propunere constituie ofertă de a contracta dacă aceasta conține suficiente elemente pentru formarea
contractului și exprimă intenția ofertantului de a se obliga în cazul acceptării ei de către destinatar.
Oferta poate proveni de la persoana care are inițiativa încheierii contractului, care îi determină
conținutul sau, după împrejurări, care propune ultimul element esențial al contractului.

Oferta de a contracta
(1) O propunere constituie ofertă de a contracta dacă aceasta conţine suficiente
elemente pentru formarea contractului şi exprimă intenţia ofertantului de a se obliga
în cazul acceptării ei de către destinatar.
(2) Oferta poate proveni de la persoana care are iniţiativa încheierii contractului, care
îi determină conţinutul sau, după împrejurări, care propune ultimul element esenţial al
contractului.
4. De cine depinde utilizarea unei metode de evaluare?
Utilizarea unei metode de evaluarea depinde de: constatarile din diagnosticul de evaluare

5. Reguli de iesire din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor in cursul unui an fiscal.
(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro,
aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.
38

(2) Limita fiscală prevăzută la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul
anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea
exerciţiului financiar precedent.
(3) Calculul şi plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se încadrează în prevederile
alin. (1) se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul
respectiv.

27. Bilet nr…


1. Probele de audit frecvent utilizate in misiunile de revizuire.
Proceduri privind revizuirea situatiilor financiare sunt:
Intervievarea:
- obtinerea unei intelegei a activitaii entitatii si a sectorului in care acesta opereaza;
- intervievari privind princiipile d contabilitate si practicipe entitatii;
- intervievari privind procedurile entitatii in legatura u inregistrarea, clasificarea, sintetizarea
tranzactiilor, acumularea informatiilor pentru prezentarea lor in situatiile financiare si intocmirea
acestora
- intervievai privind toate afirmatiile sem nificative din situatiile financiare;
- intervievarea peroanelor ce au responsabilitatea apectelor financiare si de contabilitate privind:
a) daca toate tranzactiile au fost inregistrate;
b) daca situatiile financiare au fost intocmite in concordanta cu baza de contabilitate indicata;
c) modificari ale ativitatilor entitatii si ale principiilor si parcticilor contabile
Proceduri analitice:
- compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare;
- compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate

2. Tratamentul contabil al schimbului de active conf. Omfp 1802.


in cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de vanzare/scoatere din
evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor justificative, cu inregistrarea tuturor
veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor. Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor
reciproce de servicii

3. Ce sunt sucursalele si cum se înregistrează.


Ce este o sucursală? Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea 31/1990, “sucursalele sunt dezmembrăminte fără
personalitate juridică ale societăţilor şi se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului
din judeţul în care vor funcţiona.”
Unde se înregistrează sucursalele?

 În cazul în care sucursala se înfiinţează în acelaşi judeţ în care îşi are sediul profesionistul care a înfiinţat-
o, atunci aceasta va fi înregistrată la acelaşi oficiu al registrului comerţului, însă ca înregistrare independentă.
 Dacă sucursala se înfiinţează în alt judeţ decât acela în care îşi are sediul profesionistul care a
înfiinţat-o, atunci aceasta va fi înregistrată la oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială sucursala
are sediul.

Important: Menţionarea înregistrării sucursalei la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde este
înmatriculată firma fondatoare se face, din oficiu, pe baza copiilor certificate de pe încheierea de înregistrare
a sucursalei, certificatul de înregistrare şi certificatele constatatoare care atestă înregistrarea declaraţiilor pe
propria răspundere privind autorizarea funcţionării, comunicate pe cale electronică de către oficiul registrului
comerţului la care s-a înregistrat sucursala.

Orice modificare ulterioară privind sucursala – sediul, denumirea, obiectul de activitate, persoana
împuternicită – se înregistrează la oficiul registrului comerţului unde a fost înmatriculată sucursala. Aceste
modificări sunt înregistrate, de asemenea, la oficiul registrului comerţului de la sediul profesionistului care a
înfiinţat sucursala, din oficiu, pe baza notificării şi a înscrisurilor doveditoare, transmise pe cale electronică
39

de către oficiul registrului comerţului la care s-a înmatriculat sucursala.

Având în vedere că sucursalele sunt lipsite de personalitate juridică, fiind dependente de firma fondatoare,
conform art. 51 din Normele metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a
înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor, “firma sucursalei se compune din firma persoanei juridice care a
înfiinţat-o, denumirea localităţii unde se află sediul social al acesteia, urmată de cuvântul “sucursală” şi de
denumirea localităţii în care are sediul sucursala”. Legislaţia în vigoare permite unui profesionist să îşi
înfiinţeze mai multe sucursale în aceeaşi localitate şi, în acest caz, se poate adăuga în denumirea acestora
un indicativ de natură să le deosebească între ele.

Important: Societăţile pot deschide sucursale în străinătate, dar trebuie să aibă în vedere obligaţia menţionării
acestora la oficiul registrului comerţului din România – acolo unde este înregistrată şi firma fondatoare, după
înregistrarea lor în statele respective (art. 23 alin. (41) din Legea 26/1990).

4. Rolul bilanțului financiar


Importanţa bilanţului financiar în analiza financiară decurge din faptul că serveşte la determinarea marjei de
securitate financiară prin intermediul fondului de rulment, care permite întreprinderii să facă faţă riscurilor pe
termen scurt, garantând solvabilitatea acesteia
5. Conditii pentru impozitul pe venit microintreprinderi
Se incadreaza la microintreprinderi o persoana juridica care la 31 dec anul anterior indeplineste cumulativ
conditiile:
a) a realizat venituri mai mici de 1 milion de euro cursul valabil este de la 31 dec a anului in care sau
inregistrat veniturile
b) capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul
c) nu se afla in dizolvare urmata de lichidare inregistrata in registrul comertului sau la instantele
judecatoresti

28. Bilet nr…


1. Pragul de semnificație
nivelul, mãrimea unei sume peste care auditorul considerã cã
o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, cât si imaginea fidelã a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului
întreprinderii.

2. Formatul contului de profit si pierdere cf OMFP


1. Cifra de afaceri netă
2. Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5.
a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii și indemnizații
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii
7.
a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depășesc suma ajustărilor de valoare care
sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinctă a celor
obținute de la entitățile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat și venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile deținute ca active circulante
40

13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit entităților afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea după impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

3. Nulitatea contractelor, diferenta dintre nulitate, rezolutiune si rezilierea


Rezilierea si rezoluțiunea sunt modalități de încetare a contractelor pe care le are la dispoziție creditorul
dacă nu cere executarea silită a obligațiilor ce decurg din contract.

Rezoluțiunea desființează contractul cu efect retroactiv (se consideră că nu a fost niciodată încheiat), pe când
rezilierea produce efecte numai pentru viitor. Rezoluțiunea atrage după sine și restituirea prestațiilor primite până
la data desființării contractului („fiecare parte este ținută (…) să restituie celeilalte părți prestațiile primite”), spre
deosebire de reziliere căreia nu ii este aplicabil acest regim deoarece ea nu poate produce efecte decât pentru
viitor.

Orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității,
dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune.

Nulitatea poate fi absolută sau relativă.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților.

Prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară
este considerată nescrisă.

Nulitatea absoluta

Este nul contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.

Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție. Instanța

este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută.

Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege.

Nulitatea relative

Contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este
anulabil.
Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată.

Nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța judecătorească.

Contractul anulabil este susceptibil de confirmare.

4. Evaluarea stocurilor in vederea determinării valorii entității


Modul de evaluare a stocurilor poate avea drept impact majorarea sau diminuarea rezultatelor entității
La intrare, stocurile sunt evaluate la:

a. costul de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;


b. costul de producție – pentru bunurile produse în entitate;
c. valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul
social;
d. valoarea justă, stabilită de regulă de evaluatori autorizați – pentru bunurile obținute cu titlu gratuit
sau constatate plus la inventariere.
41

La ieșirea din entitate sau la darea în consum, de regulă, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la
valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.

Aceste valori pot fi calculate prin aplicarea următoarelor metode de determinare a costului la ieșire:

a. metoda costului mediu ponderat (CMP);


b. metoda primul intrat – primul ieșit (FIFO);
c. metoda ultimul intrat – primul ieșit (LIFO);
d. metoda prețului cu amănuntul;
e. metoda costului standard.

5. Creditul fiscal extern

Pentru veniturile realizate în statul cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei
impuneri și care nu au fost globalizate în vederea impozitării, creditul fiscal extern este limitat la
impozitul pe venit plătit în străinătate, dar nu mai mult decât cel datorat pentru un venit similar în
România, potrivit Codului fiscal.

(5) Dacă suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plătit în statul cu care
România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, suma recunoscută care se deduce este la
nivelul impozitului plătit în străinătate. În situația în care suma reprezentând creditul fiscal extern este
mai mică decât impozitul plătit în statul cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei
impuneri, suma recunoscută reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate
conform alin. (2) al prezentului punct.

(6) Calcularea creditului fiscal extern se face de către contribuabil, separat pe fiecare sursă de venit. În
situația în care contribuabilul în cauză obține venituri din străinătate din mai multe state cu care România
are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat
în România se va calcula, potrivit procedurii prevăzute mai sus, pentru fiecare sursă de venit și pe fiecare
țară.

(7) În cazul veniturilor prevăzute la art. 61 lit. b), d), e), g) și h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se
acordă pentru fiecare venit similar din România. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care
România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, a căror impunere în România este finală, se
va acorda astfel:

a) în situația în care în străinătate cota de impozit este mai mare decât cea prevăzută în titlul IV din Codul
fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se
cota prevăzută în acest titlu;

b) în situația în care cota de impozit este mai mică în străinătate decât cota de impozit pentru un venit
similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plătit în străinătate, iar
impozitul anual rămas de achitat în România se calculează ca diferență între impozitul pe venit calculat
aplicându-se cota de impozit prevăzută la titlul IV din Codul fiscal și impozitul pe venit plătit în
străinătate pentru venitul realizat în străinătate.

29. Bilet nr. ..


1 Cine stabileste pragul de semnificatie intr.o misiune de revizuire
Practicianul trebuie sa determine pragul de semnificatie al SF ca intrg si sa alice acest prag in
conceperea de proceduri si in evaluarea rezultatelor obtinute in urma lor.

2 Imobilizari necorporale: definitie, componenta, recunoastere la evaluare


42

Imobilizarile necorporale sunt active intangibile, si cuprind toate acele valori economice de investitie care nu
imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete.
1. Cheltuieli de constituire ;2. Cheltuieli de cercetare si dezvoltare ;3. Concesiuni, brevete si alte
drepturi si valori asimilate ;4. Fond comercial ;5. Alte imobilizari necorporale.
Evaluarea ,cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar,stabilita de comisia de inventariere
sau de evaluatori autorizati,potrivit legii. (nu stiu sigur)

3 Despre SRL.uri: val min cap soc, val min parti sociale, nr max asociati, aport: obligatoriu,
admisibil si inadmisibil
Capital social minic 200 lei, val minima a partii sociale 10 lei,nr maxim asociati 50, aport : in
numerar sunt obligatorii, aporturile in natura sunt admisibile, aporturie in creante nu sunt
admisibile; prestatiile in munca sau servicii nu constituie aport

4 Obiectivele evaluarilor economice si financiare


Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a stării
de sănătate a societarii;

5 Impozitul pe profit. Sfera, termen de declarare si plata


Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:a) În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor
juridice străine având locul de exercitare a conducerii efective în România, precum și al persoanelor
juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil
obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;

b) În cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească
obligațiile fiscale;

c) În cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute la art. 12 lit. h),
asupra profitului impozabil aferent acestora.

(1) Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de prezentul articol, se
efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III.
Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul
de depunere a declarației privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42. Nu intră sub incidența acestor
prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal
următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii de lichidare. Norme
metodologice

(2) Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la alin. (4) și (5), pot opta pentru calculul, declararea și plata
impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează
plata impozitului anual este termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, prevăzut la art.
42.

30. Bilet nr….


1. Misiunea de proceduri convenite
Poate presupune ca practicianul sa desfasoare anumite proceduri cu privire la elementele individuale
ale datelor din SF (de ex, datorii, creante,achiz de la parti afiliate ,vanzari,profituri) sau ale unei SF(
situatia fluxurilor de trez) sau chiar un set complet de SF avand un cadru de raportare sau un sistem
de reguli speciale.Ulterior, practicianul emite un raport in care prezinta constatarile efective rezultate
in urma procedurilor aplicate.
43

2. Fondul comercial si recunoasterea in SF


Fond destinat achizitionarii unor active fixe corporabile (magazine, depozite en gros etc.) ce pot
conduce la un potential economic deosebit datorita pozitiei lor strategice in ceea ce priveste vadul
comercial, retelele comerciale, debuseul, dotarile si personalul calificat de care dispun etc.

Fondul comercial se recunoaste, de regula, la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie
si valoarea justa la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre o entitate.

În situatiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaste numai în cazul
transferului tuturor activelor sau al unei parti a acestora si, dupa caz, si de datorii si capitaluri proprii,
indiferent daca este realizat ca urmare a cumpararii sau ca urmare a unor operatiuni de fuziune.

3. Activul net corectat


(valoarea patrimonialã a întreprinderii
metoda substractiva Activ net corijat = Total activ in val. ec – Total datorii
met. aditiva Activ net corijat = Totalitatea capitalurilor proprii ± Diferenta din reevaluare

4. Veniturile asimilate veniturilor din salarii


Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o
persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de
perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv
indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din
salarii și asimilate salariilor

5. fraza din drept de completat ceva despre contractele comutative


Este comutativ contractul în care, la momentul încheierii sale, existența drepturilor și obligațiilor
părților este certă, iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă.
Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voința părților, oferă cel puțin uneia dintre părți
șansa unui câștig și o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor și incert.

31. Bilet nr….


1. Ce termene are misiunea de proceduri convenite,
- Auditorul trebuie sa se asigure impreuna cu reprezentantii entitatii si cu alte parti specificate
ca exista o intelegere lara privind procedurile convenite si conditiile misiunii.
- Aspecte : natura misiunii; scopul declarat al misiunii; informatiile financiare; natura,
plasarea in timp si amploarea proedurilor specifice; forma anticipata a raportului; limitarile
cu privire la distributia raportului asupra constatarilor efective

2. ce presupune metoda inventarului intermitent,


- consta in stabilirea stocurilor doar la finalul perioadei (luna trimestru an)
- presupune urmatoarele:
- trecerea directa pe cheltuieli a stocurilor achizitionate (clasa 6)
- E (iesiri)=Si(stoc initial) +I(intrari)-Sf(stoc final)
- necesita volum redus de munca
- In cazul inventarului intermitent eventualele lipsuri în gestiune nu se pot identifica,
deoarece această metodă nu permite cunoaşterea în orice moment a valorii stocurilor
existente în gestiune.
44

3. de ce factori se tine cont pentru reevaluarea bunurilor,


La estimarea valorii bunurilor imobile evaluatorul va ţine cont de o mulţime de factori ce au o influenţă asupra preţului final al
acestora: amplasarea bunurilor imobile, conectarea la sistemele de comunicaţii, sfera de utilizare a bunurilor, starea actuală şi
întreţinerea acestora, corespunderea cu normele de prevenire a incendiilor, posibilitate de conectare la utilităţi,
Majoritatea imobilizărilor corporale se degradează cu timpul, şi, ca atare, trebuie găsită o metodă pentru constatarea diminuării
utilităţii lor. În acest context, amortizarea poate fi definită ca echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizări, ca
urmare a utilizării, a acţiunii factorilor naturali, a progresului tehnic sau a altor cauze.

4. termenul de declarate și plata a impozitului pe microîntreprinderi,


- acesta se declara trimestrial prin intermediul formularului 100 care se depune pana cel tarziu
data de 25 a lunii urmatoare trimestrului incheiat, se plataste pana cel tarziu acelasi termen
de declarare
-
5. calitatea normei juridice
- norma de drept – regula de conduita generala, impersonală și obligatorie, instituită sau
sancționată de autoritatea publică, stabilită de stat într-o formă specifică dreptului (lege,
decret, ordonanță, hotărâre de guvern, ordin al unui ministru, hotărâri și dispoziții a unei
autorități), aplicată din conștiința juridică a oamenilor și, în caz de abatere, prin
constrângerea asigurată de autoritatea publică.
- Trasaturi: are caracter general si impersonal; are caracter obligatoriu; are caracter tipic;
norma juridica este publica.

32.Bilet nr…
1. Echipa de misiune în misiunile de compilare
- Reprezentata de toti partenerii si angajatii care efectueaza misiunea si orice persoane
contractate de firma sau de o firma din cadrul unei retele care realizeaza proceduri aferente
misiunii, exclude expertii externi contractate de firma sau de o firma din cadrul unei retele

2. Costul de producție, cum se calculează și sa detaliez fiecare cost direct și indirect și regia fixa un
exemplu
- CP=chelt directe + regia variabila+regia fixa * grad utilizare
- Grad utilizare= capacitate efectiva / capacitate normale
- Chelt directe : ex: chelt cu mat prime+ch cu salarii muncitori productivi
- Regia variabila: cheltuieli cu energia
- Regia fixa: ch cu hala de productie+amortizare utilaje din sectia de productie

3. Anc cum se calculează, în ce bilanț este regăsit, ce reprezinta, unde se folosește


- Activul net corectat se calculeaza prin 2 metode:
- Metoda aditiva= capital propriu +/- diferente din reevaluare active
- Metoda substractiva=total activ reevaluat-total datorii reevaluate
- Il regasim in cadrul bilantului economic, bilant folosit in evaluarea intreprinderii atunci cand
apar unele schimbari semnificative (fuziune, divizare)

4. Ce caracteristici au acțiunile preferențiale


- Dividendele actiunilor preferentiale trebuie platite de regula inaintea dividendelor
actionarilor obisnuiti
- Nu au de obicei drept de vot
45

- In Romania nu se pot tranzactiona decat actiuni ordinare

5. Cheltuieli cu deductibilitate limitata 4 exemple


- cheltuieli de protocol – 2% (Bază de calcul = (Total venituri – Total cheltuieli) + Cheltuieli cu impozitul pe profit
curent și amânat + Cheltuieli de protocol (inclusiv TVA colectată) )
- ajustare deprecieri creante – 30%(>270 zile) (100% daca e faliment sau insolventa)
- chltuieli sociale 5%(ch cu salariile) (aj nastere, inmormantare)
- Scazamintele, perisabilitatile, pierderile rezultate din manipulare si depozitare ex 0.5%(mere)
- Cheltuielile cu autoturismele care nu sunt utilizate exlusiv in scopul activitatii
- Amortizarea (în limita a 1.500 lei/luna.)

33. Bilet nr.


1. Cerințe etice la misiunea de compilare.
- Principiile fundamentale de etica profesionale cu care trebuie sa se conformeze practicienii
sunt : integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala si atentia cuvenita si
comportament profesional
2. Tipuri de entități cf 1802.
- Microentitate A<350.000 euro ; Caneta < 700.000euro; <10 salariati
- Entitati mici A<4.000.000 euro; Caneta<8.000.000 euro ; <50 salariati
- Entit mij+mari A>4.000.000euro; Caneta>8.000.000euro; >50 salariati
3. Ce este sucursala și cum se înregistrează.
- Dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor si se inregistreaza inainte de
inceperea activitatii lor la registrul comertului din judetul in care vor functiona
- Sunt lipsite de personalitate juridica fiind dependente de firma fondatoare
4. Metoda DCF.
- Reprezinta o metoda de evaluare a intreprinderii prin cash flow actualizat
𝑛 𝐶𝐹 𝑉𝑅
(1+𝑅)𝑡
+ (1+𝑅)𝑛
- Valoarea DCF =∑
𝑡=1
- CF= PN+amortizare+provizioane-investitii pt mentinerea potentialului intrep -∆NFR
- Valoarea reziduala VR= CF(din anul n)/piata de actualizare (valoarea intrep la sfarsitul
ultimului an n luat in analiza
- R = rata de actualizare

5. Venit neimp la calc imp pe profit 4 exemple


- Dividende primite
- Dobanzi sau penalitati
- V din provizioane (care nu au fost deductibile)
- Ajustari deprecieri creante (la constituire deductibil 30% din valoarea creantelor => la
scoatere doar 30% impoabil , restul neimpozabil)

- Alte intebari:
1. ce este Si Cum se distribuie dividendele.
2. Ce semnifica provizioanele si reguli.
Provizioanele sunt instrumente contabile de corelare a inregistrarilor scriptice cu realitatea economica faptica.
Ele sunt simple conventii contabile, care impiedica distribuirea catre actionari a anumitor sume din profitul
intreprinderii.
Din punct de vedere financiar, se poate spune ca provizioanele duc la intarirea capitalizarii firmei pentru a se putea
face fata unor deprecieri, cheltuieli sau riscuri viitoare.
Principalele doua forme in care se realizeaza corelarea inregistrarilor scriptice cu realitatea economica faptica sunt:
46

 reglarea valorii activelor si pasivelor inregistrate in patrimoniu la costul istoric si aducerea lor la valoarea de
utilitate, de piata sau de realizare, valoarea justa in prezent;
 anticiparea anumitor riscuri si cheltuieli pentru perioada curenta si reflectarea lor in situatiile financiare ale
acestei perioade chiar daca manifestarea lor ca fluxuri financiare va avea loc numai intr-o perioada urmatoare.

3. Tipuri de evaluare.
4. Venituri si condiții venituri activitati economice ong.
5. Cum se determina impozitul pe profit si particularități.
6. Ce sunt obligatiunile.
7. Livrari intracomunitare (aici au fost si intrebari suplimentare pe tema operațiunilor
triunghiulare)
8. riscul de audit si componente.
Riscul de denaturare seminificativa este riscul sit fin sa fie denaturate semnificativ inainte de
auditare
Componente:
- riscul inerent – susceptibilitatea unei afirmatii cu privire la o clasa de tranzactii :
1)risc general (deriva din managementul entitatii; mediul contabil; mediul de afaceri – operational-;
aspecte de audit
2)risc specific
- riscul legat de control

9. Fondul comercial ce este cum se calculează.

Fondul comercial se determina pe baza valorii activelor nete existente la data achizitionarii titlurilor, inclusiv rezultatul intreprinderii asociate existent
la aceasta data. Astfel, in bilantul consolidat este prezentata numai cota-parte din rezultatul obtinut dupa data achizitionarii titlurilor.