Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor i sunt destinate s acopere anumite pierderi sau

cheltuieli a cror cauz este precis i asupra crora exist o incertitudine n ceea ce privete mrimea sau
data producerii lor. Standardul Internaional de Contabilitate IAS 37 Provizioane, datorii i active
contingente definete provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei de
exigibilitate sau al valorii. Acest Standard International de Contabilitate a fost aprobat de Consiliul IASC
n iulie 1998 si a intrat n vigoare pentru situatiile financiare aferente perioadelor cu ncepere de la 1 iulie
1999. Efectul adoptarii prezentului Standard la data intrarii in vigoare (sau mai devreme) trebuie raportat
ca o ajustare la data bilantului a rezultatului raportat aferent perioadei in care Standardul este adoptat
pentru prima data. Intreprinderile sunt incurajate, dar nu obligate, sa ajusteze soldul initial al rezultatului
reportat pentru perioada anterioara prezentata si sa retrateze informatiile comparative. Daca informatiile
comparative nu sunt retratate, acest fapt trebuie prezentat.Obiectivul prezentului standard este de a
asigura aplicarea unor criterii de recunoa tere i baze de evaluare adecvate provizioanelor, datoriilor
contingente i activelor contingente i prezentarea unor informa ii suficiente n cadrul notelor, care s le
permit utilizatorilor s neleag natura, plasarea n timp i valoarea acestora.

Un provizion va fi reflectat n contabilitate numai n momentul n care:

O ntreprindere are o obligaie curent (legal sau implicit) generat de un

eveniment anterior. Obligaia legal este obligaia care rezult: dintr-un contract (n
mod explicit sau implicit), din legislaie sau din alt efect al legii. O obligaie implicit
este o obligaie care rezult din aciunile unei ntreprinderi n cazul n care prin
stabilirea unei practici anterioare, prin politica scris a firmei sau printr-o declaraie
suficient de specific, ntreprinderea a indicat partenerilor si c i asum anumite
responsabiliti i, ca rezultat, ntreprinderea a indus partenerilor ideea c i va onora
acele responsabiliti.
este probabil (exist mai multe anse de a se realiza dect de a nu se realiza) ca o
ieire de resurse care s afecteze beneficiile economice s fie necesar pentru a onora
obligaia respectiv. Prin noiunea de ieire de resurse se nelege fie un flux de
numerar (bani), fie alte active curente ale societii care sunt utilizate pentru a onora
(a stinge) o obligaie curent a societii.
poate fi realizat o estimare relevant a valorii obligaiei. Standardul precizeaz c
numai n cazuri foarte rare nu este posibil o estimare relevant a acesteia. Astfel,
provizioanele se disting de obligaiile deja recunoscute (pentru bunuri sau servicii
furnizate i facturate deja) i de obligaiile recunoscute n avans (pentru bunuri sau
servicii furnizate, ns care nu au fost facturate nc, dei sunt agreate cu furnizorul;
spre exemplu, sume legate de primele de vacan sau contravaloarea serviciilor de
 audit prestate) tocmai pentru c exist o incertitudine privind exigibilitatea i
valoarea.

Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

Provizioanele reprezint surse proprii de finantare ale intreprinderilor, care sunt
constituite diferit, dar au un element comun, i anume rezultatul exerciiului financiar.
Constituirea lor se prezint astfel, n comparaie cu rezervele :

provizioanele sunt constituite pe baza cheltuielilor exerciiului curent, influennd

rezultatul;
rezervele sunt constituite pe baza rezultatului, diminund acest indicator, fie din
valoarea brut, fie din valoarea net.

Provizioanele sunt instrumente contabile de corelare a nregistrrilor scriptice cu realitatea

economic faptic. Provizioanele nu trebuie considerate ca fiind provizii financiare. Provizioanele nu-i
au expresia n fonduri financiare depozitate undeva. Ele sunt simple convenii contabile, care mpiedic
distribuirea ctre acionari a anumitor sume din profitul ntreprinderii.
Prin non-distribuie, ele au un oarecare efect asupra disponibilitilor bneti ale ntreprinderii (nltur o
cauz major a diminurii acestora plata dividendelor), dar nu nseamn propriu-zis nici o restricie
operaional de a se dispune de aceste sume pentru activitatea curent.
Din punct de vedere financiar, se poate spune c provizioanele duc la ntrirea capitalizrii firmei
pentru a se putea face fa unor deprecieri, cheltuieli sau riscuri viitoare.
Principala form n care se realizeaz corelarea nregistrrilor scriptice cu realitatea economic faptic
este anticiparea anumitor riscuri i cheltuieli pentru perioada curent i reflectarea lor n situaiile
financiare ale acestei perioade chiar dac manifestarea lor ca fluxuri financiare va avea loc numai ntr-o
perioad urmtoare.
Utilizarea acestor instrumente contabile are n vedere respectarea principiilor de baz ale
contabilitii:
principiul prudenei;
principiul separrii exerciiilor.
Principiul separrii exerciiilor impune ca n cazul n care n exerciiul curent survin circumstane n
urma crora ntreprinderea poate suferi pierderi sau cheltuieli, s poat fi acoperite aceste eventuale
pierderi prin provizioane corespunztoare. Este just atta timp ct evenimentul generator al potenialelor
pierderi are loc n perioada curent. Exemplul clasic este acela al litigiilor survenite n perioada curent,
dar al cror verdict nu va fi cunoscut decat ntr-o perioad urmtoare. n acest caz, verdictul fiind
necunoscut, este necesar provizionarea cheltuielilor care ar aprea n cazul pierderii procesului.
O alt funcie important a provizioanelor este eliminarea caracterului aleatoriu al unor categorii de
cheltuieli, folosindu-se observaia statistic i sporindu-se astfel predictibilitatea unor categorii de
cheltuieli cum sunt reparaiile la bunuri n garanie (n unele perioade pot fi foarte mari, alteori lipsesc
statistic ns se poate determina c, pe o perioad suficient de lung de timp, ele reprezint un procent
oarecare din valoarea vnzrilor). Este o funcie important mai ales pentru: bugetarea activitii
ntreprinderii i antecalculul de preuri, preliminri de profit, planuri de afaceri etc.
ntre noiunea de provizion i cea de rezerv exist o distincie clar, deoarece:
rezerva reprezint o parte din beneficiul repartizat destinat s acopere efectele negative ale
factorilor aleatori ct i pentru a contribui la dezvoltarea global a ntreprinderii;
un provizion este constituit pe seama cheltuielilor, deci el reprezint o prelevare din excendentul
brut din exploatare, chiar i n absena beneficiului i este destinat s acopere o pierdere sau cheltuial
precis, asupra crora ntreprinderea conserv o marj de incertitudine referitoare la mrimea acestora sau
la data exigibilitii.
Privite ntr-o accepiune mai lejer, provizioanele sunt un fel de amortizri, dar cu o arie de
aciune mai larg, i implicit un regim financiar diferit, ceea ce le creeaz i o anumit similitudine att
sub aspectul regimului financiar ct i al tehnicii de contabilizare. Privind acum lucrurile n ansamblul i
obiectivitatea lor nu putem s ocolim esena problemei: nu contabilizarea provizioanelor este dificil, ci
corecta lor dimensionare, consumare i afectare, ntruct se diminueaz profitul anului de exerciiu astfel
c impozitul pe profit datorat bugetului administraiei centrale (sau locale) se diminueaz sau se amn la
plat, n timp ce agentul economic folosete in activitatea curent lichiditile avnd ca surs de
prerezervare provizioanele. De aceea, cel puin n aceast faz de introducere n practica economic a
autoproteciei prin provizioane, de formare i consolidare a agenilor economici, de stabilizare a
economiei de pia dar i de dezvoltare a loialitii fa de fisc i partenerii de afaceri, este necesar o ct
mai extins reglementarea provizioanelor (prin acte normative limitative) alturi de care celelalte
provizioane s aib caracter de provizioane excepionale i provizioane-amortismente derogatorii.

Standardul IAS 37 se aplica de catre toate intreprinderile in procesul de contabilizare a

provizioanelor, datoriilor eventuale si activelor eventuale, cu exceptia celor care rezulta din:

1. instrumente financiare ce sunt recunoscute la valoarea justa (IAS 39);

2. Contracte de asigurare cu detinatori de polite(IFRS 4);
3. Operatiunile de leasing (IAS17);
4. Beneficiile angajatilor (IAS 19);
5. Impozitul de profit (IAS12);
 6. Contracte executorii (contractile in care nici una din parti nu si-a indeplinit obligatiile asumate
sau in care ambele parti au indeplinit doar partial si echivalent obligatiile) (IAS11);
In situatiile prezentate nu se aplica prevederile IAS 37, ci ale standardului mentionat.

Suma inregistrata ca si provizion trebuie sa reprezinte cea mai buna estimare a platilor necesare
pentru stingerea obligatiei curente la data bilantului adica suma pe care entitatea ar plati-o in mod normal
la data bilantului pentru a stinge obligatia sau pentru a o transfera unui tert la acel moment. Provizioanele
trebuie reanalizate la fiecare bilant si trebuie ajustate astfel incat sa reflecte cea mai buna estimare
curenta. Provizioanele vor fi utilizate numai pentru cheltuielile pentru care s-au constituit initial.

Prezentarea informatiei provizioanelor:

Pentru fiecare clasa de provizioane, ntreprinderea trebuie sa prezinte:

valoarea contabila la nceputul si la sfrsitul perioadei;

provizioanele suplimentare realizate n cadrul perioadei, inclusiv /cresterea provizioanelor
existente;
sumele utilizate (Cele aparute si platite din provizion) n timpul perioadei;
sumele nefolosite si reluate n timpul perioadei;
cresterea valorii actualizate n timpul perioadei datorita efectului n timp si modificarile datorate
evolutiei ratei de actualizare.
o scurta descriere a naturii obligatiei si estimarea perioadei n care se vor nregistra iesiri de
beneficii economice;
gradul de risc legat de valoarea sau momentul aparitiei acestor efecte, n cazul n care este
necesar a fi furnizate informatii adecvate, ntreprinderea va prezenta principalele presupuneri
referitoare la evenimentele viitoare.
valoarea oricaror rambursari preconizate, mentionndu-se valoarea tuturor activelor recunoscute
pentru rambursarea preconizata.

Pentru toate clasele de datorii contingente, intreprinderea trebuie sa prezinte:

Cu exceptia situatiei n care posibilitatea aparitiei unei iesiri de resurse este nlaturata, o
ntreprindere trebuie sa prezinte, pentru toate clasele de datorii contingente, la data bilantului, o
scurta descriere a naturii datoriei contingente si, daca este cazul:

- o estimare a efectelor financiare;

- indicarea gradului de risc legat de suma sau momentul reducerii resurselor;

 - posibilitatea unei rambursari.

Pentru activele contingente:

n cazul n care este probabila o intrare de beneficii economice, ntreprinderea trebuie sa prezinte
o scurta descriere a naturii activului contingent la data bilantului si, unde este cazul, o estimare a efectului
financiar. Este important ca prezentarea activelor contingente sa nu confere informatii gresite referitoare
la probabilitatea de aparitie a veniturilor.

Standardul explica modul n care se vor aplica cerintele generale de recunoastere si evaluare n
trei cazuri specifice: pierderi viitoare din exploatare, contracte oneroase si restructurari. Nu trebuie
recunoscute provizioane pentru pierderi viitoare din activitatea de exploatare. Previzionarea unor astfel de
pierderi indica faptul ca anumite active de exploatare pot fi depreciate. n acest caz, ntreprinderea
verifica daca respectivele active se ncadreaza n conditiile pentru depreciere, n conformitate cu I AS 36,
Deprecierea activelor. Daca o ntreprindere are un contract oneros, obligatia curenta rezultata din contract
trebuie recunoscuta si evaluata ca si provizion. Contractul oneros este acela n care costurile inevitabile
implicate de ndeplinirea obligatiilor contractuale depasesc beneficiile economice estimate a se obtine din
respectivul contract. Prezentul Standard defineste restructurarea ca fiind acel program planificat si
monitorizat de managementul ntreprinderii si care modifica efectiv:

scopul activitatii desfasurate de ntreprindere;

modalitatea n care este dirijata activitatea.

Un provizion aferent costurilor de restructurare este nregistrat numai daca sunt ndeplinite
criteriile generale de nregistrare pentru provizioane. Obligatie de restructurare apare numai n cazul n
care ntreprinderea:

dispune de un plan oficial, detaliat, pentru restructurare, care sa stipuleze cel putin:
- activitatea sau partea de activitate la care se refera;
- principalele domenii /locatii afectate de planul de restructurare;
- numarul aproximativ de angajati care vor primi compensatii pentru ncetarea
activitatii, atributiile si posturile acestora;
- cheltuielile implicate;
- data la care se va implementa planul de restructurare.
 a generat asteptari referitoare la faptul ca va proceda la restructurarea celor care vor avea
de suportat efectele restructurarii, prin demararea implementarii planului de restructurare
sau prin comunicarea principalelor caracteristici ale acestuia.

Decizia de restructurare luata de organele de conducere ale ntreprinderii nu implica o obligatie la

data bilantului, dect daca ntreprinderea, nainte de data bilantului:

a demarat implementarea planului de restructurare;

a comunicat planul de restructurare celor care urmeaza a fi afectati, ntr-un mod suficient
de specific pentru a genera convingerea acestora ca firma va proceda la restructurare.

n cazul n care restructurarea implica vnzarea unei unitati de productie, nu apare nici o
obligatie aferenta vnzarii pna n momentul n care ntreprinderea nu s-a angajat la vnzare, de exemplu,
cnd exista o cerere legata de un acord de vnzare.

Provizionul aferent restructurarii trebuie sa includa numai cheltuielile directe rezultate din
restructurare, care trebuie sa ndeplineasca simultan urmatoarele conditii:

determinate n exclusivitate de restructurare;

nelegate de activitatile obisnuite ale ntreprinderii. Astfel, provizioanele pentru
restructurare nu includ costuri, precum: recalificarea sau redistribuirea personalului
permanent, marketingul sau investitii n noi sisteme si retele de distributie.

Exemplul 1:

Societatea X isi desfasoara activitatea in domeniul transportului de ciment si aggegate naturale . Pe 3

decembrie anul N, Consiliul de Administratie decide ca incepand cu 1 ianuarie N+1, sa lichideze
activitatile de transport agregate. Pe 10 decembrie N, s-a aprobat un plan detaliat pentru aplicarea acestei
decizii. In zilele urmatoare s-a procedat la informarea clientilor si a personalului asupra procesului de
restructurare. In planul de restructurare sunt prevazute urmatoarele: indemnizatii pentru concedierea unei
parti din angajati: 500.000 u.m., profituri estimate a se obtine din vanzarea utilajelor de transport
aggregate 1.000.000 u.m. Care este mrimea provizionului pentru restructurare recunoscut?

1) 6812=1514 500.000 u.m;

 2) Provizionul nu poate fi ajustat cu profituri estimate a se obtine din vanzarea activelor
operatiunilor restructurate.

Exemplul 2:

O firma detine trei fabric X, Y, Z, iar pentru fabrica Z, a fost aprobat un plan detaliat de restructurare, care
afost comunicat angajatilor si principalilor parteneri afectati. Costurile generate de inchiderea fabricii sunt
estimate la 1.000.000 u.m., iar costurile cu plata salariilor catre angajatii disponibilizati sunt estimate la
800.000 u.m. Firma se orienteaza catre noi investitii, pentru care va suporta costuri de 500.000 u.m.
Cheltuielile cu specializarea angajatilor sunt estimate a fi aproximativ 80.000 u.m., iar publicitatea noilor
proiecte este evalauta la 10.000 u.m. Vanzarea activelor din fabrica inchisa se estimeaza ca va genera
obtinerea unor castiguri in valoare de 7000 u.m. Care este marimea provizionului pentru restructurare
recunoscut?

1) Provizionul va fi recunoscut la valoarea de 1.800.000 lei:

6812 =1514 1.800.000 (costurile de generate de inchiderea fabricii+costurile cu plata

salariilor catre angajati)

2) Celelalte cheltuieli nu constituie datorii la data bilantului, chiar daca urmeaza procesului de
restructurare. Castigurile nu sunt luate n calcul, deoarece s-ar incalca p r i n c i p i u l p r u d e n t e i .
A c e s t e a v o r a c o p e r i c h e l t u i e l i l e l a d a t a l a c a r e v o r f i efectiv realizate.

Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau datorii
recunoscute, dar neplatite, datorita factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea
viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:

datoriile din credite comerciale constituie obligatii de plata a bunurilor sau serviciilor ce
au fost primite de la sau expediate de furnizori si care au fost facturate, sau a caror plata a
fost convenita n mod oficial cu furnizorii;

datoriile recunoscute, dar neplatite sunt angajamente de plata pentru bunuri si servicii
care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost nca platite,
facturate, sau nu s-a convenit oficial asupra platii lor cu furnizorul, n aceasta categorie
sunt incluse si salariile datorate angajatilor (de exemplu, sumele aferente concediului
platit). Desi, uneori, este necesara o estimare a valorii sau exigibilitatii acestor datorii,
elementul de incertitudine este mult mai redus dect n cazul provizioanelor.
 Adesea, angajamentele sunt prezentate ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau
din alte activitati, n timp ce provizioanele sunt raportate separat.

Exemplul 3:

Pe 1 august N , societatea X garanteaza creditele bancare contractate de societatea Y.La acea data
situatia financiara a societatii Y era solida . In cursul exercitiului N+1, situatia financiara a societatii Y se
agraveaza iar, pe 30 noiembrie N+1, se declara falimentul. La 31.12. N+1 , se estimeaza ca sumele ce
trebuie acoperite in numele societatii Y sunt de 800.000 u.m.

1) In anul N nu se constituie provizion;

2) In anul N+1 se constituie provizion 6812=1512 800.000 u.m

Exemplul 4:

Societatea A are un contract cu societatea B s achiziioneze 2.000 produse la preul

de 200 u.m pe produs. Pretul pe piata al acelorasi produse este de 180 u.m. Firma A incheie un alt contract
cu firma C sa vanda produsele cumparate la 190u.m. In cazul rezilierii contractului cu societatea B,
penalizarile suportate ar fi de 30.000 u.m. Este contractul incheiat cu B, un contract
oneros? Daca da, la ce valoare va fi constituit provizionul?

Contractul incheiat cu societatea B este un contract oneros, deoarece costurile

inevitabile implicate de respectivul contract (2.000 produse x 200u.m = 400.000
u.m)depesc beneficiile economice (2.000 produse x 190 u.m = 380.000 u.m.). In acest caz va f i
recunoscut un provizion evaluat la mi ni mul dintre costul indeplinirii
contractului (20.000 u.m) i costul nendeplinirii contractului (30.000 u.m),

6812 = 1518 20.000

Exemplul 5:

O firma a incheiat un contract cu un furnizor sa cumpere 200 produse la un cost de 500 u.m. Pe
piata, pretul actual este de 450 u.m. Produsele sunt vandute pe piata la p r e t u l d e 5 4 0
u . m . Este acest contract un contract oneros?
Nu, deoarece costurile i n e v i t a b i l e a f e r e n t e c o n t r a c t u l u i ( 1 0 0 . 0 0 0 l e i ) n u d e p e s c
beneficiile economice esti mate (108.000 u. m.)

Eu am vorbit despre provizionanele de restructurare, mai exista si alte tipuri de provizioane

de garantii , de contracte oneroase(deficitare), pierderi viitoare din exploatare. Am copiat si
aceste ultime 3 probleme, pentru ca atunci cand veti scrie despre un anumit tip de proviz sa
aveti si cate o problemutza, ca sa mergem pe acelasi format. Apoi de exemplu, eu o sa vb
despre provizioane de restructurare( ii explic profei criteriile apoi ii rezolv cele 2 probleme
..si gata..) Sper sa ne faca Gaby slideurile!!

Cateva surse de inspiratie http://www.scribd.com/doc/48557261/Curs-Ias-Ifrs;

http://www.contzilla.ro/2008/12/ias-37-provizioane-datorii-contingente-si-active-
contingente/;

http://www.de-
contabilitate.ro/ceccar/ceccar_legislatie_contabilitate_2/standardul_international_de_contabil
itate_ias_37_-_provizioane_datorii_si_active_contingente_2076.html;