Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


MASTER CONTABILITATE ŞI AUDIUL AFACERILOR

POLITICI ŞI METODE CONTABILE

REFERAT:

„ POLITICI CONTABILE ŞI NOTE EXPLICATIVE


LA SITUAŢIILE FINANCIARE ALE
SC COMELF SA BISTRIŢA”

PROPUNĂTOR:
SCHIFIRNEŢ MIHAELA
ANUL I

BACĂU
2009
1. INTRODUCERE PRIVIND POLITICILE
SI OPŢIUNILE CONTABILE

Politicile contabile definesc o conceptie contabila privind ”sinceritatea”


fiecarei întreprinderi sau institutie publica în prezentarea ansamblului
problemelor financiare.
Dictionarul de contabilitate al Editurii Universitatii din Oxford defineste
politicile contabile ca fiind ,,bazele contabile specifice si utilizate în permanenta
de catre o organizatie în întocmirea situatiilor financiare; aceste baze sunt
considerate si determinate de organizatie ca fiind cele mai adecvate pentru
prezentarea eu fidelitate a rezultatelor si operatiilor sale financiare; politicile
sunt focalizat subiecte specifice precum ,,regimurile de pensii”, ,,goodwill-
ul”, ,,costurile de cercetare si de dezvoltare”, ,,operatiile exprimate în monede
straine” etc.”
O definitie mai precisa apartine lui Christopher Nobes: ,,Politicile
contabile sunt metode detaliate de evaluare, masurare si recunoastere
(constatare) pe care o întreprindere le-a ales dintre cele general acceptate de
lege, standarde contabile sau practici comerciale. Aceste politici trebuie sa fie
utilizate în mod permanent si trebuie sa fie publicate. Raportul anual al unei
întreprinderi va include ,,o anexa privind politicile contabile” care au fost
aplicate în situatiile financiare.
De exemplu, o publicare a politicilor ar preciza daca întreprinderea a
utilizat metoda lineara sau degresiva de amortizare, daca în evaluarea stocurilor
a fost utilizata metoda FIFO sau CMP, cum au fost calculate si contabilizate
provizioanele pentru platile viitoare de pensii 1.
Organismul international de normalizare contabila (IASC-IASB)
defineste Politicile contabile drept ansamblul principiilor, bazelor, conventiilor,
regulilor si practicilor specifice adoptate de o entitate în conducerea curenta a
activitatilor a contabilitatii acestora, pentru întocmirea si prezentarea situatiilor
financiare. Prin politica contabila trebuie sa se clarifice ferm varianta de operare
constanta pentru fiecare tip de eveniment în parte, porninduse de la faptul ca
I.A.S. si interpretarile Comitetului Permanent pentru Interpretari ofera diverse
moduri de rezolvare a unei anumite probleme, solutii alternative, calcule
optionale etc.
Cu toate acestea mai apar si alte principii si reguli, cum ar fi 2:
„rationamentul profesional", singurul care permite alegerea alternativelor;
„judecata de valoare" care reprezinta baza solutiilor contabile; „pragul de
semnificatie" conform caruia o informatie - este tratata ca semnificativa în
functie de interesul urmarit (spre exemplu daca ea reprezinta sub 5% dintr-o
cifra de afaceri nu mai prezinta importanta).
Politicile contabile încorporeaza:
• principiile;
• metodele si procedurile;
• bazele de calcul;
• regulile de evaluare;
• practicile proprii, specifice fiecarei entitati în parte.
Conform I.A.S.-urilor si Regulamentului Financiar al Uniunii Europene,
„este necesara elaborarea unui set (manual) de proceduri de catre conducerea
fiecarei persoane juridice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la
întocmirea documentelor justificative pâna la finalizarea situatiilor financiare
trimestriale si anuale”.
„Aceste proceduri trebuie elaborate având în vedere specificul activitatii,
de catre specialisti în domeniul economic, tehnic si comercial, cunoscatori ai
activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de persoana juridica.”
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de baza
ale contabilitatii, si îndeosebi: contabilitatea de angajamente, principiul
continuitatii activitatii, dar si celelalte principii, care guverneaza functionarea
contabilitatii.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât sa se asigure furnizarea,
prin situatiile financiare, a unor informatii care sa fie:
(a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor si
(b) credibile în sensul ca:
• reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a persoanei
juridice;
• sunt neutre, adica nepartinitoare;
• sunt prudente;
• sunt complete sub toate aspectele semnificative;
• reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu
doar forma lor juridica.
În absenta unui I.A.S. specific si a unei interpretari a Comitetului
Permanent pentru Interpretari, conducerea trebuie sa foloseasca rationamentul
profesional - conform art. 22 din I.A.S. nr. 1 - la dezvoltarea unei politici
contabile, care sa ofere cele mai utile informatii utilizatorilor, finantatorilor,
controlorilor si tuturor celor care citesc situatiile financiare. În exercitarea
acestui rationament profesional conducerea ia în considerare:
a) cerintele si recomandarile din Standardele Internationale de
Contabilitate care se refera la aspecte similare si conexe;
b) definitiile, criteriile de recunoastere si evaluare pentru active, obligatii,
venituri si cheltuieli prevazute în Cadrul general I.A.S.C.;
c) pronuntarile altor organisme de stabilire a aplicarii Standardelor si
practicile acceptate în sector numai în masura în care acestea sunt consecvente
(cu restrictiile precedente: a si b).
Odata stabilita configuratia politicii contabile, modificarea acesteia este
permisa doar daca unele din criteriile sale de fundamentare sunt modificate de
lege sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la
operatiunile persoanei juridice.
Schimbarea politicilor contabile se poate face:
• Retrospectiv - deci si asupra evenimentelor anterioare, pentru bunurile si
evenimentele existente si în derulare;
• Prospectiv - numai pentru viitor.

Definitii
6. Termenul de „politici cotabile” este folosit în Standardul International de
Contabilitate (IPSAS 1) cu sensul urmator:

Politicile contabile sunt principiile, bazele, conventiile, regulile si


practicile contabile specifice adoptate de o entitate la întocmirea si prezentarea
situatiilor financiare.
Un set complet de situatii financiare include:
(a) O situatie a pozitiei financiare;
(b) O situatie a performantei financiare;
(c) O situatie a modificarilor activelor nete/capitalurilor proprii;
(d) O situatie a fluxurilor de trezorerie; si
(e) Politicile contabile si note la situatiile financiare.

Politici contabile

37. Conducerea trebuie sa selecteze si sa aplice politicile contabile ale unei


entitati astfel încât situatiile financiare sa respecte toate cerintele fiecarui
Standard International de Contabilitate aplicabil. Acolo unde nu exista
cerinte specifice, conducerea trebuie sa elaboreze politici care sa asigure
faptul ca situatiile financiare ofera informatii care sunt:
(a) Relevante pentru necesitatile de decizie ale utilizatorilor; si
(b) Credibile, în sensul ca:
(i) Reprezinta fidel performanta financiara si pozitia financiara a
entitati;
(ii) Reflecta fondul economic al evenimentelor si tranzactiilor, si nu
numai forma legala;
(iii) Sunt neutre, adica lipsite de influente;
(iv) Sunt prudente; si
(v) Sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Daca sunt disponibile una sau mai multe politici contabile alternative (de
baza sau alternative permise) conform unui Standard International de
Contabilitate , o entitate va alege si va aplica consecvent una dintre aceste
politici, cu exceptia cazului în care Standardul cere în mod deosebit sau permite
clasificarea elementelor (tranzactii, evenimente, solduri, valori etc.) pentru care
politicile contabile trebuie alese. Daca un Standard cere sau permite clasificarea
separata a elementelor, trebuie selectata o singura politica contabila, si aceasta
trebuie aplicata consecvent fiecarei categorii.
O data ce a fost selectata o politica initiala, o modificare a politicii
contabile trebuie facuta numai în conformitate cu Standardul International de
Contabilitate (IPSAS) 3 ,,Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori
fundamentale si modificari ale politicilor contabile” si aplicata tuturor
elementelor sau categoriilor de elemente în modalitatea specificata în paragraful
de mai sus.
Politicile contabile sunt principiile specifice, bazele, conventiile, regulile
si practicile adoptate de catre o entitate în elaborarea si prezentarea situatiilor
financiare.
Calitatea informatiilor prezentate în situatiile financiare determina
utilitatea situatiilor financiare pentru utilizatori. Paragraful 37 solicita
elaborarea unor politici contabile care sa asigure ca situatiile financiare ofera
informatii care întrunesc un numar de caracteristici calitative. Anexa 2 a acestui
Standard rezuma caracteristicile calitative ale raportarii financiare.
În absenta unui Standard International de Contabilitate, conducerea
utilizeaza rationamentele sale pentru elaborarea unei politici contabile care sa
ofere cele mai utile informatii utilizatorilor situatiilor financiare ale entitatii. În
efectuarea rationamentului sau, conducerea ia în considerare:
(a) Cerintele si îndrumarile din Standardele Internationale de
Contabilitate ce trateaza aspecte similare si conexe;
(b) Definitiile, criteriile de Recunoastere si evaluare pentru active, datorii,
venituri din activitati curente si cheltuieli descrise în alte Publicatii ale
Federatiei Internationale a Contabililor; si
(c) Prevederi ale altor normalizatori de standarde si practici acceptate în
sectorul public sau privat, numai în masura în care acestea sunt conforme cu
punctul (a) al acestui paragraf. De exemplu, prevederile Comitetului pentru
Standarde Internationale de Contabilitate (IASC), inclusiv ,,Cadrul general
pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare”, Standardele
Internationale de Contabilitate si interpretarile emise de Comitetul Permanent
de Interpretari al IASC.
Pot exista împrejurari în care este imposibila reclasificarea informatiilor
comparative pentru a obtine comparabilitatea cu perioada curenta. De exemplu,
este posibil sa nu fi fost colectate date în perioadele anterioare într-un mod care
sa permita reclasificarea si ar putea fi imposibila recrearea informatiei. În astfel
de împrejurari, este prezentata natura ajustarilor care ar fi fost facute pentru
valorile comparative.
IPSAS 3 contine îndrumari privind ajustarile solicitate pentru informatiile
comparative în urma unei modificari a politicii contabile care este aplicata
retrospectiv.
Prezentarea politicilor contabile

Sectiunea privind politicile contabile din notele situatiilor financiare


trebuie sa descrie urmatoarele:
(a) Baza (bazele) de evaluare utilizata la întocmirea situatiilor
financiare;
(b) Masura în care entitatea a aplicat orice prevederi tranzitorii din
orice Standard International de Contabilitate ; si
(c) Fiecare politica contabila care este relevanta pentru întelegerea
corespunzatoare a situatiilor financiare.

În plus fata de politicile specifice de contabilitate folosite în situatiile


financiare, este important ca utilizatorii sa fie informati asupra bazei (bazelor)
de evaluare utilizata(e) în situatiile financiare (costul istoric, costul curent,
valoarea realizabila, valoarea justa sau valoarea actualizata), deoarece
alcatuieste(sc) baza pe care situatiile financiare sunt întocmite.
Atunci când este utilizata mai mult de o baza de evaluare în situatiile
financiare, de exemplu, atunci când sunt reevaluate anumite clase de active
imobilizate, este suficienta indicarea categoriilor de active si datorii la care se
aplica fiecare baza de evaluare.
În a decide daca o anumita politica de contabilitate ar trebui prezentata,
conducere ia în considerare daca informatiile de furnizat ar ajuta utilizatorii la
întelegerea modului în care tranzactiile, alte evenimente si conditii se regasesc
în performanta financiara si pozitia financiara raportate.
Politicile contabile pe care le poate prezenta o entitate includ, dar nu se
limiteaza la, urmatoarele:
(a) Recunoasterea veniturilor;
(b) Principii de consolidare, inclusiv entitati controlate;
(c) Investitii;
(d) Recunoasterea si amortizarea/deprecierea imobilizarilor corporale si
necorporale;
(e) Capitalizarea costurilor îndatorarii si a altor cheltuieli:
(i) Stocuri detinute pentru vânzare;
(ii) Alte active calificabile;
(f) Contracte de constructii;
(g) Investitii imobiliare;
(h) Instrumente si investitii financiare:
(i) Contacte de leasing;
(j) Costuri de cercetare si dezvoltare;
(k) Stocuri:
(i) Detinute pentru revânzare;
(ii) Pentru consum;
(1) Provizioane;
(m) Costuri cu beneficiile angajatilor;
(n) Conversie valutara si acoperirea împotriva riscului;
(o) Definirea segmentelor si baza pentru alocarea costurilor între
segmente;
(p) Contabilizarea inflatiei;
(q) Subventii guvernamentale.
Fiecare entitate are în vedere natura activitatii sale si politicile pe care
utilizatorul situatiilor sale financiare se asteapta sa le regaseasca pentru acel tip
de entitate.
De exemplu, de la o entitate ne-am putea astepta sa furnizeze informatiile
privind politicile contabile pentru recunoasterea impozitelor, donatiilor si a altor
forme de venituri care nu sunt reciproce.
Atunci când o entitate are operatiuni din strainatate sau tranzactii în
valuta într-un volum semnificativ, se asteapta prezentarea politicilor contabile
de recunoastere a câstigurilor si pierderilor din variatiile de curs valutar si
acoperirea împotriva riscului a acestor câstiguri si pierderi. În situatiile
financiare consolidate sunt prezentate politicile utilizate în evaluarea fondului
comercial si a interesului minoritar.
O politica contabila poate fi semnificativa datorita naturii operatiilor
entitatii chiar daca valorile prezentate pentru perioada curenta sau cele
anterioare nu sunt semnificative.
Este, de asemenea, adecvata prezentarea fiecarei politici contabile
semnificative care nu este în mod special ceruta de catre Standardele
Internationale de Contabilitate, dar selectata si aplicata în conformitate cu
paragraful 37.

Entitatea X - Situatia politicilor contabile (extras)


Baza întocmirii
Situatiile financiare sunt conforme cu Standardele Internationale de
Contabilitate în ceea ce priveste contabilitatea de angajamente. Baza de
evaluare aplicata este costul istoric ajustat pentru reevaluarea activelor.
Situatiile financiare au fost întocmite pe baza continuitatii activitatii si
politicile contabile au fost consecvent aplicate în perioada.

Caracteristici calitative ale raportarii financiare


Paragraful 37 al Standardului International de Contabilitate (IPSAS 1)
cere elaborarea unor politici contabile care sa ofere siguranta ca situatiile
financiare ofera informatii care îndeplinesc un numar de caracteristici calitative.
Caracteristicile calitative sunt acele atribute care fac informatia oferita de
situatiile financiare utila utilizatorilor. Cele patru caracteristici calitative
principale sunt inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea.
Comparabilitatea
Informatiile din situatiile financiare sunt comparabile atunci când
utilizatorii pot identifica asemanarile si deosebirile dintre acele informatii si
informatii din alte rapoarte.
Comparabilitatea se aplica la:
• Compararea situatiilor financiare ale diferitelor entitati; si
• Compararea situatiilor financiare ale aceleiasi entitati pe perioade
diferite de timp.
O implicatie importanta a caracteristicii comparabilitatii este aceea ca
utilizatorii trebuie sa fie informati privind politicile contabile utilizate la
întocmirea situatiilor financiare, modificari ale acestor politici si efectele acestor
modificari.
Deoarece utilizatorii doresc sa compare performanta unei entitati pe
parcursul timpului, este important ca situatiile financiare sa prezinte suficiente
informatii corespondente pentru perioadele anterioare.

Tratamentele contabile necesare la modificarea politicilor contabile:


Solutia de baza: imputarea efectelor schimbarii asupra capitalurilor
(„Rezultatului reportat");
Solutia alternativa permisa: ajustarea situatiilor economice curente.
Este foarte importanta mentionarea în notele explicative a oricaror
modificari ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca
noua politica contabila a fost aleasa în mod adecvat, efectul modificarii asupra
rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii
persoanei juridice.

Nu sunt considerate modificari ale politicilor contabile:


a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care
difera ca fond de evenimentele sau tranzactiile produse anterior;
b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii ce nu
au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. Modificarea politicilor
contabile aduce dupa sine si actualizarea "manualului de proceduri" care trebuie
sa contina acea conceptie contabila care este în functiune si pe fagasul careia se
realizeaza contabilitatea curenta.

Optiuni contabile
Existenta optiunilor în contabilitate presupune existenta mai multor
politici (în sensul de baze, conventii, metode, reguli sau practici) si/sau tehnici
de estimare pentru rezolvarea unei probleme. Optiunea presupune, deci, o
alegere.
Alegerea unei politici contabile sau tehnici de estimare, dintre cele
acceptate, stabilirea volumului si genului de informatii de furnizat precum si a
formei sub care aceste informatii trebuie sa fie prezentate presupun stabilirea,
dintre optiunile posibile, a celei ce garanteaza cea mai buna informare (altfel
spus, cea mai sincera) pentru luarea deciziilor. Cea mai benefica informare
trebuie sa fie în aceeasi cu cea mai fidela imagine privind pozitia financiara,
performantele sau evolutia pozitiei financiare.
Optiunile contabile apar, în mod evident, atât la nivelul conturilor
individuale, cât si la cel al conturilor consolidate. Pierre Lassegue procedeaza la
un inventar sumar al acestor optiuni în lexicul sau contabil (Lexique
Comptabilité, 4 édition, Dalloz, 1998, pg. 380) 3

Exemple de optiuni pentru conturile consolidate: metodele si criteriile


de consolidare; tratamentul diferentei din prima consolidare (capitalizarea si
amortizarea, durata de amortizare, disparitia imediata prin integrare în rezultatul
exercitiului sau în capitalurile proprii); metoda de conversiune a conturilor
filialelor straine; prelucrarea diferentelor de conversiune; evaluarea
imobilizarilor corporale amortizabile la valoarea de înlocuire; clasificarea
cheltuielilor dupa natura sau dupa destinatie; prelucrarea impozitelor amânate
etc.

2. GRUPURILE DE SOCIETĂŢI

Grupurile de societati: definitie si tipologie


 Grupurile de societati: - definitie
Întreprinderile ce doresc sa fie performante au tendinta de a se supune
procesului de concentrare industriala si financiara. Acest proces se poate realiza
fie în plan vertical, atunci când se urmareste integrarea tuturor fazelor ciclului
de productie si desfacere pentru o singura categorie de produse, fie în plan
orizontal, atunci când se urmareste integrarea de activitati de natura diferita,
complementare sau similare.
Procesul de concentrare se poate realiza prin modalitati economice,
juridice si financiare diferite, adesea complementare, prin:
- stabilirea de legaturi cu alte întreprinderi
- fuziunea cu alte întreprinderi în vederea realizarii unei entitati unice;
- preluarea controlului asupra unor societati existente sau prin crearea de
noi societati, ceea ce conduce la constituirea grupurilor de societati.
Grupul de societati reprezinta ansamblul constituit din doua sau mai
multe societati, fiecare cu propria personalitate juridica, dar care sunt supuse
unei directii economice unitare asumate de una sau mai multe dintre ele.
Grupurile de societati – tipologie
Grupurile de societati pot fi clasificate în functie de trei criterii:
1. structura juridica
2. activitate
3. localizarea geografica a activitatilor

 Tipologia grupurilor în functie de structura juridică


Legaturile de capital dintre mai multe societati reprezinta una din
trasaturile ce permit cel mai bine caracterizarea existentei unui grup.
Atunci când o societate A detine o participatie, de regula majoritara, într-
o societate B, societatea A este denumita societatea-mama a societatii B iar
societatea B este denumita filiala societatii A. La rândul sau, filiala B poate sa
detina o participatie majoritara într-o alta societate C. În aceasta situatie, C este
filiala societatii B, dar si subfiliala societatii A.
Normele contabile românesti definesc filiala ca reprezentând o entitate
aflata sub controlul altei entitati, denumita societate-mama. O societate-mama si
filialele acesteia reprezinta un grup de entitati.
Multitudinea legaturilor de capital dintre societati poate sa stea la originea
grupurilor formate dintr-un numar mare de societati. De exemplu, unul dintre
primele grupuri franceze este Compania Generala a Apelor (Compagnie
Generale des Eaux) ale carei conturi consolidate cuprind în jur de 2.500 de
societati. Cum unele dintre societatile acestui grup nu sunt consolidate din cauza
marimii relativ mici, numarul exact al societatilor filiale si subfiliale este mult
mai mare.
Grupurile de societati pot sa existe si în absenta legaturilor de capital. În
aceasta situatie, coeziunea dintre societatile ce apartin aceluiasi grup se
datoreaza faptului ca:
- actionarul principal al fiecarei societati este aceeasi persoana fizica sau
actionarii principali sunt mai multe persoane fizice ce apartin aceleiasi familii
- societatile grupului sunt plasate sub o conducere comuna, chiar daca
exista o multitudine de proprietari sau actionari;
- societatile au relatii contractuale foarte strânse care genereaza un
comportament de întreprinderi integrate;
- societatile sunt legate prin acorduri de împartire a rezultatelor.
Conturile grupurilor organizate în acest fel sunt denumite conturi
combinate. În masura în care nu exista o entitate dominanta, acest tip de conturi
permite mentinerea structurii juridice a fiecarei societati. Capitalul, prezentat în
conturile combinate, este egal cu suma capitalurilor fiecarei societati.
Un exemplu de conturi combinate este cel al consortiului Eurotunnel,
constituit din doua societati: Eurotunnel S.A., societate franceza, si Eurotunnel
P.I.c, societate engleza. Desi nu exista relatii de capital între cele doua firme si
nici obligatia de a publica aceste conturi, datorita acordurilor financiare si a
exploatarii în comun a tunelului de sub Canalul Mânecii, cele doua societati
publica conturi combinate.

 Tipologia grupurilor în functie de natura activităţii


Grupurile de societati mai pot fi caracterizate si în functie de activitatea
desfasurata. Astfel, unele grupuri desfasoara o activitate unica, iar altele
dimpotriva, îsi desfasoara activitatea în mai multe sectoare de activitate între
care nu exista nici o legatura. Grupurile din ultima categorie sunt denumite
grupuri conglomerat.

 Tipologia grupurilor în functie de localizarea geografică a localităţilor


Anumite grupuri pot fi localizate într-o arie geografica concentrata, la
nivelul unei tari sau a unei regiuni din acea tara. Activitatea desfasurata de astfel
de grupuri poate fi structurata sub forma de filiale care, în interiorul unei tari
sun dependente de un subholding. În functie de nevoile de gestiune ale grupului,
se pot obtine informatii cu privire la activitatea subholding-ului. Dimpotriva,
unele grupuri sunt prezente în mai multe tari (grupul Coca-Cola, spre exemplu),
adica au un caracter multinational. Aceste grupuri au o tara de origine unde se
afla sediul si unde sunt luate deciziile pentru toate societatile.

Societatile (grupurile) multinationale


O societate multinationala reprezinta un ansamblu de societati cu
nationalitati diferite, autonome din punct de vedere juridic, dar care sunt
controlate de o societate-mama sau o societate holding.
O societate poate sa devina o societate multinationala prin intermediul
investitiilor directe pe care le efectueaza în strainatate. Investitia directa în
strainatate se poate realiza atât prin crearea unei filiale în strainatate, cât si prin
preluarea de participatii la o societate deja existenta. Investitia directa ofera
investitorului posibilitatea de a exercita o influenta reala asupra gestiunii
întreprinderii în care face investitia.

Forme ale investitiilor directe în strainatate


 Constituirea unei filiare comune ( joint-venture) în străinătate
Filiala comuna este o structura juridica distincta creata de cel putin doi
parteneri, cu scopul de a realiza împreuna o activitate supusa unui control
conjugat (comun). Dupa constituirea filialei comune, fiecare partener îsi
mentine atât personalitatea juridica cât si independenta strategica asupra
activitatilor pe care le desfasoara , mai putin asupra celor integrate prin structura
comuna constituita.
Avantaje ale constituirii unei filiale comune:
- în cazul grupurilor de societati mai mici, care pot avea dificultati în
procurarea resurselor necesare pentru finantarea investitiei în strainatate,
constituirea unei filiale comune limiteaza importanta investitiei;
- reprezinta o relativa protectie împotriva riscurilor politice si a
exproprierilor;
- poate sa creeze un efect de sinergie pentru societatile participante, daca
acestea îsi asociaza punctele forte în diferite domenii;
- permite obtinerea avantajelor fiscale acordate societatilor straine;
- permite satisfacerea nationalismului local.
Dezavantaje ale constituirii unei filiale comune:
- se pot manifesta diferente de management;
- imposibilitatea de a mai respecta anumite angajamente luate în
momentul constituirii acesteia: obligatia de a finanta activitatea, exportarea unui
anumit procent din productie etc.;
- pierderile obtinute, care pot sa cauzeze mari probleme întreprinderii ce
doreste sa se retraga.

 Fuziunile şi achiziţiile efectuate in străinătate


O cale importanta a cresterii investitiilor directe o reprezinta fuziunile si
achizitiile transfrontaliere. Adesea acestea se realizeaza prin intermediul
ofertelor publice de cumparare si a ofertelor publice de schimb, tehnici
financiare ce permit restructurarea întreprinderilor fie sub forma amicala, fie
sub forma ostila. Pretul este platit sub forma de lichiditati, în cazul ofertei
publice de cumparare, fie prin emisiunea de obligatiuni sau actiuni, în cazul
ofertei publice de schimb.
Fuziunile si achizitiile prezinta diverse avantaje pentru societatile
multinationale, deoarece:
- constituie un mijloc rapid de asimilare de noi tehnologii;
- permit realizarea de economii de scara, mai ales în domeniul cercetarii
si dezvoltarii;
- elimina riscul valutar ce apare în cazul exporturilor;
- atunci când moneda unei tari este slaba, achizitia si fuziunea reprezinta
o modalitate de a cumpara avantajos o întreprindere din acea tara.

 Alianţele la nivel internaţional


Aliantele internationale se realizeaza sub autoritatea simultana a doua sau
mai multe firme. Acestea pot sa apara atât în domeniul industrial (alianta dintre
societatea britanica British Aircraft Corporation si societatea franceza Sud
Aviation, creata pentru construirea avionului Concorde, spre exemplu), cât si în
domeniul financiar (ca de exemplu alianta dintre MATIF, deutsche Borse
London Stock Exchange).
Astfel de aliante reprezinta unul dintre principalii vectori ai mondializarii.

 Constituirea de societăţi de capital de risc


Capitalul de risc reprezinta o forma particulara de finantare a
întreprinderilor din sectoarele de înalta tehnologie. Aceasta presupune:
- punerea la dispozitie a fondurilor proprii necesare prin participare la
capitalul social sau prin subscrierea de obligatiuni convertibile în actiuni, si
- asistenta în materie de gestiune.
Crearea unei societati de capital de risc în strainatate poate sa constituie,
pentru marile societati multinationale, un mijloc de acces la tehnologiile
avansate. Astfel, se poate coopera cu întreprinderile ce au participat la crearea
societatii de capital de risc, se poate aprecia mai bine evolutia anumitor piete, se
poate urmari evolutia întreprinderilor inovatoare.

3. METODOLOGIA ÎNTOCMIRII
SITUAŢIILOR FINANCIARE CONTABILE

Necesitatea întocmirii situatiilor financiare consolidate.


Conditii de întocmire a situatiilor financiare consolidate
Pentru a aprecia evolutia pozitiei financiare si performantelor societatilor
multinationale este necesar sa se dispuna de situatii financiare consolidate.
Acestea sunt elaborate pe baza situatiilor financiare individuale prezentate de
fiecare societate a grupului si au drept scop furnizarea de informatii financiare
cu privire la grup, ca si cum acesta ar forma o singura entitate.
O entitate trebuie sa întocmeasca situatii financiare anuale consolidate si
raport consolidat al administratorilor daca aceasta entitate, denumita societate-
mama, este organizata într-unul din tipurile mentionate mai jos, face parte dintr-
un grup de entitati si îndeplineste una din urmatoarele conditii:
a) detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor
într-o alta entitate, denumita filiala;
b) este actionar sau asociat al unei entitati si majoritatea membrilor
organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale entitatii în cauza
(filiala) care au îndeplinit aceste functii în cursul exercitiului financiar, în cursul
exercitiului financiar precedent si pâna în momentul întocmirii situatiilor
financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii
drepturilor sale de vot;
c) este actionar sau asociat al unei filiale si detine singur controlul asupra
majoritatii drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor acelei filiale, ca
urmare a unui acord încheiat cu alti actionari sau asociati;
d) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a exercita o
influenta dominanta asupra acelei filiale, în temeiul unui contract încheiat cu
entitatea în cauza sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca
legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte sau clauze;
e) societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv, o
influenta dominanta sau control asupra unei filiale;
f) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a numi sau
revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de
supraveghere ale acelei filiale;
g) societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre
societatea-mama.

Tipuri de entitati care întocmesc situatii financiare consolidate


a) societati comerciale:
• societate în nume colectiv;
• societate în comandita simpla;
• societate pe actiuni;
• societate în comandita pe actiuni;
• societate cu raspundere limitata;
b) societati/companii nationale;
c) alte entitati care, potrivit legilor speciale, pot detine participatii în
capitalul altor entitati.
O societate-mama este scutita de la întocmirea situatiilor financiare
anuale consolidate daca la data bilantului sau, entitatile care urmeaza sa fie
consolidate nu depasesc împreuna, pe baza celor mai recente situatii financiare
anuale ale acestora, limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii:
- total active 17.520.000 euro
- cifra de afaceri neta: 35.040.000 euro
- numar mediu de salariati în cursul exercitiului financiar: 250
O societate-mama este exceptata de la obligatia elaborarii situatiilor
financiare anuale consolidate atunci când ea însasi este o filiala iar propria sa
societate-mama este înfiintata în conformitate cu legea româna sau cu legea
unui stat membru al Uniunii Europene, în unul din urmatoarele doua cazuri:
a) societatea-mama în cauza detine toate actiunile entitatii exceptate. În
acest sens, nu se iau în considerare actiunile la entitatea exceptata, detinute de
membrii organelor sale de administratie, conducere sau de supraveghere, în
temeiul unei obligatii legale sau prevazute în actul constitutiv sau statut; sau
b) daca societatea-mama în cauza detine 90% sau mai mult din actiunile
entitatii exceptate, iar restul actionarilor sau asociatilor entitatii în cauza au
aprobat exceptarea.
c) notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate ale entitatii
exceptate trebuie sa prezinte:
- denumirea si sediul social ale societatii-mama care întocmeste situatii
financiare anuale consolidate; si
- exceptarea de la obligatia de a întocmi situatii financiare anuale
consolidate si raport consolidat al administratorilor.
Exceptia nu se aplica societatilor-mama ale caror valori mobiliare sunt
admise la tranzactionare pe o piata reglementata, în conformitate cu legislatia în
vigoare privind piata de capital.
Practica întocmirii situatiilor financiare consolidate
Elaborarea situatiilor financiare consolidate presupune parcurgerea mai
multor etape:
1. Determinarea perimetrului de consolidare si a metodelor de consolidare
utilizate
2. Retratarea conturilor individuale pe baza principiilor si metodelor
retinute de grup
3. Conversia conturilor societatilor aflate în strainatate în moneda de
consolidare (moneda societatii-mama); aceasta conversie poate sa se efectueze
înaintea sau dupa omogenizarea conturilor
4. Cumulul conturilor individuale retratate si convertite
5. Eliminarea operatiilor dintre societatile din cadrul grupului (operatii
reciproce si rezultatele interne)
6. Partajul capitalurilor proprii si eliminarea titlurilor
7. Prezentarea situatiilor financiare consolidate: bilant, cont de profit si
pierdere, note explicative la situatiile financiare consolidate

Determinarea perimetrului de consolidare si a metodelor de


consolidare
Perimetrul de consolidare include ansamblul format din societatea
consolidata (societatea-mama) si societatile consolidate, respectiv societatile
asupra carora aceasta exercita controlul exclusiv, controlul comun
(concomitent) sau influenta notabila.
Controlul exclusiv
Se prezuma existenta controlului exclusiv daca societatea-mama detine,
direct sau indirect, mai mult de jumatate din drepturile de vot ale unei
întreprinderi, fara sa se poata demonstra clar, în circumstante exceptionale, ca
aceasta detinere nu permite controlul. De asemenea, controlul mai poate exista
atunci când societatea-mama, chiar daca detine mai putin de jumatate din
drepturile de vot, dispune de:
- puterea de a poseda mai mult de jumatate din drepturile de vot, ca
urmare a unui acord
cu ceilalti investitori;
- puterea de a conduce politicile financiare si operationale ale
întreprinderii, în virtutea
prevederilor contractuale sau statutare;
- puterea de a numi sau revoca majoritatea membrilor consiliului de
administratie sau al
unui organ echivalent;
- majoritatea drepturilor de vot în consiliul de administratie sau alt organ
echivalent.
Inspirate din Directiva a VII-a si normele contabile internationale,
normele privind întocmirea situatiilor financiare consolidate din tara noastra
mentioneaza ca societatea-mama exercita controlul asupra unei alte societati
numita filiala atunci când aceasta:
a) detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor
într-o alta entitate, denumita filiala;
b) este actionar sau asociat al unei entitati si majoritatea membrilor
organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale entitatii în cauza
(filiala) care au îndeplinit aceste functii în cursul exercitiului financiar, în cursul
exercitiului financiar precedent si pâna în momentul întocmirii situatiilor
financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii
drepturilor sale de vot;
c) este actionar sau asociat al unei filiale si detine singur controlul asupra
majoritatii drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor acelei filiale, ca
urmare a unui acord încheiat cu alti actionari sau asociati;
d) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a exercita o
influenta dominanta asupra acelei filiale, în temeiul unui contract încheiat cu
entitatea în cauza sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca
legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte sau clauze;
e) societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv, o
influenta dominanta sau control asupra unei filiale;
f) este actionar sau asociat al unei filiale si are dreptul de a numi sau
revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de
supraveghere ale acelei filiale;
g) societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre
societatea-mama.

Controlul comun (concomitent)


Controlul comun reprezinta împartirea controlului unei activitati
economice în virtutea unui acord contractual.
Efectuarea controlului comun presupune existenta unui contract care sa
cuprinda dispozitii referitoare la activitatea, durata, conturile întreprinderii joint-
venture aflata sub control comun, numirea membrilor consiliului de
administratie, aporturile la capital, împartirea de catre asociati a productiei,
cheltuielilor, veniturilor si rezultatele întreprinderii joint-venture. Daca unul
dintre membri este desemnat sa administreze întreprinderea jointventure, nu
înseamna ca acesta poate sa exercite un control exclusiv, deoarece el actioneaza
pe baza deciziilor acceptate de ceilalti asociati.
Influenta notabila (semnificativa) reprezinta puterea de a participa la
deciziile operationale si financiare ale unei întreprinderi, dar fara ca, totusi, sa
se exercite controlul asupra acestora. Aprecierea capacitatii unei întreprinderi de
a exercita o influenta notabila necesita rationament profesional. Se presupune ca
o entitate exercita o influenta semnificativa asupra altei entitati, daca detine
20% sau mai mult din drepturile de vot ale actionarilor sau asociatilor în acea
entitate. În acest caz, entitatea care exercita influenta semnificativa este numita
investitor.
Influenta notabila se poate manifesta prin:
- prezenta în consiliul de administratie sau în alt organ de conducere echivalent
- participarea la procesul de luare a deciziilor politice;
- tranzactii importante cu întreprinderea în cauza;
- schimbul de personal de conducere;
- furnizarea de informatii tehnice esentiale.
O entitate la care un investitor exercita o influenta semnificativa asupra
politicii sale operationale si financiare este o întreprindere asociata.
Daca o entitate inclusa în consolidare exercita o influenta semnificativa
asupra politicii operationale si financiare a unei entitati neincluse în consolidare
(întreprindere asociata), în care detine un interes de participare, acel interes de
participare se prezinta în bilantul consolidat la elementul "Titluri puse în
echivalenta".
Prin interese de participare se întelege dreptul în capitalul altor entitati,
reprezentat sau nu prin certificate, care prin crearea unei legaturi durabile cu
aceste entitati, sunt destinate sa contribuie la activitatile entitatii.
Detinerea unei parti din capitalul unei alte entitati se presupune ca
reprezinta un interes de participare, atunci când depaseste un procentaj de 20%.

Procentajul de control, procentajul de interes si stabilirea metodelor de


consolidare
Procentajul de control reprezinta capacitatea întreprinderii consolidante
(societateamama) de a controla, direct sau indirect, o societate susceptibila sa
intre în perimetrul de consolidare.
Procentajul de control este calculate pe baza drepturilor de vot, fara sa se
tina cont de procentajul de capital (cota de participare la capital). Acesta se
calculeaza ca raport între drepturile de vot detinute într-o societate si numarul
total al drepturilor de vot ale acesteia.
Calculul procentajului de control permite definirea perimetrului de
consolidare si a metodei de consolidare utilizata.
Procentajul de interes corespunde cotei-parti pe care o detine societatea-
mama, direct sau indirect, în capitalul societatilor din cadrul grupului. Acesta
este un element esential în realizarea consolidarii, deoarece sta la baza
repartizarii capitalurilor proprii între societateamama si asociatii minoritari.

Prezentarea metodelor de consolidare


A. Metoda integrarii globale
Consta în înlocuirea titlurilor de participare din bilantul societatii –mama
cu activele si datoriile filialei, chiar daca societatea-mama nu detine totalitatea
titlurilor acesteia. Metoda se utilizeaza atunci când posesia titlurilor de
participare permite societatii-mama sa exercite un control exclusiv asupra unei
filiale.
Metoda presupune:
- cumularea activelor, pasivelor, cheltuielilor si veniturilor societatii consolidate
cu cele ale societatii-mama;
- eliminarea operatiilor reciproce;
- eliminarea titlurilor de participare detinute de societatea-mama în
contrapartida cu cotaparte din capitalurile proprii ale filialei. Aceasta conduce la
aparitia urmatoarelor rubrici specifice conturilor consolidate:
a. rezervele consolidate – formate din rezervele societatii-mama si
rezervele acumulate de filiala dupa creare sau
achizitie;
b. rezultatul consolidat – constituit din rezultatul societatii-mama si cota-
parte ce revine societatii-mama din rezultatul
filialei
c. interesele minoritare – reprezinta cota-parte din capitalurile proprii ale
societatii consolidate ce revine actionarilor, altii
decât societatea-mama;
d. diferenta de achizitie (fondul comercial) – reprezinta diferenta dintre
pretul de achizitie al titlurilor si cota-parte din
valoarea justa a activelor nete ale filialei
achizitionate.

Exemplu de integrare globala a unei filiale de catre societatea-mama:


Societatea A detine 60% din capitalul societatii B, titlurile de participare
fiind achizitionate de societatea A în momentul înfiintarii societatii B.
La 31.12. N bilanturile si conturile de profit si pierdere ale celor doua
societati se prezinta astfel:

Bilant la 31.12.N
mii u.m.
A B
Titluri de participare B 720.000 -
Active diverse 4.080.000 3.600.000
Datorii 2.400.000 1.800.000
Capital social 1.320.000 1.200.000
Rezerve 720.000 360.000
Rezultat 360.000 240.000
Contul de profit si pierdere la 31.12.N
mii u.m
A B
Venituri 19.200.000 12.000.000
Cheltuieli 18.840.000 11.760.000
Rezultat 360.000 240.000

Integrarea proportionala a societatii B de catre societatea A presupune


parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Cumulul conturilor celor doua societati (conturile societatii B sunt
cumulate proportional cu cota de participare la capitalul social):
- cumulul bilanturilor:

6.750.000.000 % % 6.750.000.000
6.150.000.000 Active diverse = Capital social A 1.500.000.000
600.000.000 Titluri de participare B Capital social B 600.000.000
Rezerve A 600.000.000
Rezerve B 120.000.000
Rezultat B 600.000.000
Rezultat A 60.000.000
Datorii 3.270.000.000

- cumulul conturilor de profit si pierdere:

% = Venituri 30.000.000.000
Cheltuieli 29.340.000.000
Rezultat A 600.000.000
Rezultat B 60.000.000

2. Eliminarea titlurilor detinute de societatea A la societatea B:


780.000.000 % % 780.000.000
600.000.000 Capital social B = Titluri B 600.000.000
120.000.000 Rezerve B Rezerve consolidate 120.000.000
60.000.000 Rezultat B Rezultat consolidat 60.000.000

3. Înregistrarea rezervelor si rezultatului societatii A la rezerve consolidate


si rezultat consolidat:
1.200.000.000 % % 780.000.000
600.000.000 Rezerve A = Rezerve consolidate 600.000.000
600.000.000 Rezultat A Rezultat consolidat 600.000.000

4. Prezentarea bilantului consolidat si a contului de profit si pierdere


consolidat:
Bilant consolidat la 31.12.N
mii u.m
Specificare elemente Valori
Active diverse 6.150.000
Datorii 3.270.000
Capital social 1.500.000
Rezerve consolidate (600.000 +120.000) 720.000
Rezultat consolidat (600.000 + 60.000) 660.000

Contul de profit si pierdere consolidate la 31.12.N


mii u.m.
Specificare elemente Valori
Venituri 30.000.000
Cheltuieli 29.340.000
Rezultat consolidat 660.000

C. Metoda punerii în echivalenta


Se aplica întreprinderilor asupra carora societatea-mama nu exercita decât
o influenta notabila (semnificativa).
Punerea în echivalenta consta în substituirea valorii contabile a titlurilor
detinute de societatea consolidata cu partea ce-i revine acesteia din capitalurile
proprii ale societatii consolidate.
Metoda nu presupune cumularea bilanturilor si conturilor de profit si
pierdere. Partea ce revine societatii consolidante din rezultatele obtinute de
întreprinderea asociata dupa achizitionarea titlurilor este înscrisa în:
- contul de profit si pierdere, pentru partea corespunzatoare beneficiului
sau pierderii realizate în timpul exercitiului;
- rezerve consolidate, pentru beneficiile din exercitiile anterioare.
De asemenea, în contul de profit si pierdere consolidat, partea ce revine
societatii consolidante din rezultatul societatii consolidate este evidentiata la
rubrica Cota-parte din rezultatul societatilor puse în echivalenta.

Exemplu:
Reluam exemplul prezentat la metoda integrarii proportionale, dar
presupunem ca societatea B este controlata de un alt asociat care detine 55% din
drepturile de vot. În aceste conditii, societatea A nu exercita decât o influenta
notabila asupra societatii B.
Consolidarea societatii B prin punere în echivalenta presupune
parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Înlocuirea valorii contabile a titlurilor de participare cu cota-parte
corespunzatoare din capitalurile proprii (înlocuirea titlurilor de participare cu
titlurile puse în echivalenta):

Titluri puse în echivalenta = % 780.000.000


Titluri B 600.000.000
Rezerve consolidate 120.000.000
Rezultat consolidat 60.000.000

2. Înregistrarea cotei-parti ce-i revine societatii A din rezultatul societatii


B:
Rezultat consolidat = Cota-parte din rezultatul 60.000.000
societatilor puse în echivalenta

3. Înregistrarea rezervelor si rezultatului societatii A la rezerve consolidate


si rezultat consolidat:
1.200.000.000 % % 780.000.000
600.000.000 Rezerve A = Rezerve consolidate 600.000.000
600.000.000 Rezultat A Rezultat consolidat 600.000.000

4. Prezentarea bilantului consolidat si a contului de profit si pierdere


consolidat:

Bilant consolidat la 31.12.N


mii u.m.
Specificare elemente Valori
Active diverse 4.650.000
Titluri puse în echivalenta 780.000
Datorii 2.550.000
Capital social 1.500.000
Rezerve consolidate (600.000 +120.000) 720.000
Rezultat consolidat (600.000 + 60.000) 660.000

Contul de profit si pierdere consolidat la 31.12.N


mii u.m.
Specificare elemente Valori
Venituri 24.000.000
Cota-parte din rezultatul societatilor puse în echivalenta 60.000.000
Cheltuieli 23.400.000
Rezultat consolidat 600.000
4.BILANTUL CONTABIL

JUDETUL BISTRITA-NASAUD FORMA DE PROPRIETATE SA 34


SC COMELF SA BISTRITA CONSTRUCTII
STR INDUSTRIEI NR 4
J 06/2/1991
BILANT
incheiat la data de 31 decembrie 2008
LEI
Nr Sold la
rd începutu 31.12.20
l 08
anului
A B 1 2
A.ACTIVE IMOBILIZATE
I.IMOBILIZARI NECORPORALE
1.Cheltuieli de constituire(ct.201-2801) 01
2.Cheltueli de dezvoltare(ct.203-2803-2903) 02
3.Concesiuni,brevete,licente,marci,drepturi si 03 116184 152674
active similare si alte imobilizari
necorporale(ct.205+208-2805-2808-2905-2908)
4.Fond comercial(ct.2071-2807-2907) 04
5.Avansuri si imobilizari necorporale in curs de 05 4280
executie( ct. 233+234-2933)
TOTAL:(rd.01 la 05) 06 120464 152674
II.IMOBILIZARI CORPORALE
1.Terenuri si constructii(ct.211+212+2811-2812- 07 14889798 14794455
2911-2912)
2.Instalatii tehnice si masini(ct.213-2813-2913) 08 11926538 14266015
3.Alte instalatii,utilaje si mobilier(ct.214-2814- 09 47062 35932
2914)
4.Avansuri si imobilizari corporale in curs de 10 2777582 1540133
executie ( ct. 231+232-2931)
TOTAL:(rd.07 la 10) 11 29640980 30636535
III.IMOBILIZARI FINANCIARE
1.Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.261- 12
2961)
2.Imprumuturi acordate entitatilor afiliate 13
(ct.2671+2672-2964)
3.Interese de participare(ct.263-2962) 14 66600
4.Imprumuturi acordate entitatilor de care 15
compania este legata in virtutea intereselor de
participare (ct.
2673+2674-2965)
5.Investitii detinute ca imobilizari(ct.265-2963) 16 10182 10182
6.Alte 17 1031588 1188960
imprumuturi(ct.2675*+2676+2678*+2679*-
2966*-2968*)
TOTAL:(rd.12 la 17) 18 1041770 1265742

ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL(rd.06+11+18) 19 30803214 32054951


LEI
Nr Sold la
început 31.12.20
rd
ul 08
anului
A B 1 2
B.ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI
1.Materii prime si materiale consumabile (ct. 301 20 7654793 7269267
+ 3021
+3022+3023+3024+3025+3026+3028+/308+35
1+358+381+/-388-391-3921-3922-3951-3958-
398)
2.Productia in curs de 21 1025870 6918453
executie(ct.331+332+341+/-3481 + 3541-393- 7
3941-3952)
3.Produse finite si marfuri(ct.345+346+/-3485+/- 22 3613296 4419385
3486 +3545+3546+356+357+361+/-371+/-378-
3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)
4.Avansuri pentru cumparari de stocuri(ct.4091) 23 398952 10949
TOTAL:(rd.20 la 23) 24 2192574 18618054
8
II.CREANTE
1.Creante 25 1466953 13694962
comerciale(ct.2675*+2676*+2678*+2679*-2966*- 7
2968*+4092+411+413+418-491)
2.Sume de incasat de la entitatile afiliate 26
(ct.4511+4518-4951)
3.Sume de incasat de la entitatile de care 27
compania este legata in virtutea intereselor de
participare (ct.453-495*)
4.Alte 28 1595789 1334218
creante(ct.425+4282+431+437+4382+441+442
4
+4428+444+445+446+447+4482+4582+461+4
73-496+5187)
5.Capital subscris si nevarsat(ct.456-4953) 29
TOTAL:(rd.25 la 29) 30 1626532 15029180
6
III.INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1.Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct.501-591) 31
2.Alte investitii pe termen scurt (ct.505+506+508- 32
595-596-598+5113+5114)
TOTAL:(rd.31+32) 33 0 0
IV.CASA SI CONTURI LA BANCI 34 1784301 4888064
(ct.5112+5121+5124+5311+5314+5321+5322+
5323+ 5328+5411+5412+542)
ACTIVE CIRCULANTE- 35 3997537 38535298
TOTAL(rd.24+30+33+34) 5
C.CHELTUIELI IN AVANS(ct.471) 36
D.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA
DE UN AN
1.Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, 37
prezentandu-se separat imprumuturile din
emisiunea de obligatiuni convertibile( ct.
161+1681-169)
2.Sume datorate institutiilor de credit 38 1461738 20296346
(ct.1621+1622+ 1
1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)
3.Avansuri incasate in contul comenzilor(ct.419) 39 3283212 5443136
4.Datorii comerciale - furnizori (ct.401+404+408) 40 1297240 8764399
8
5.Efecte de comert de platit(ct.403+405) 41
LEI
Nr Sold la
început 31.12.20
rd
ul 08
anului
A B 1 2
6.Sume datorate entitatilor afiliate 42
(ct.1661+1685+2691+ 4511+4518)
7.Sume datorate entitatilor de care compania este 43
lagata in virtutea intereselor de participare
(ct.1663+1686+2692 +453***)
8.Alte datorii,inclusiv datorii fiscale si alte datorii 44 3924531 3242882
pentru asigurarile
sociale(ct.1623+1626+167+1687+ 2698+421
+423+424+426+427+4281+431+437+4381+44
1+4423+ 4428
+444+447+4481+4551+4558+456+457+4581+
462+
473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL:(rd.37 la 44) 45 3479753 37746763
2
E.ACTIVE CIRCULANTE,RESPECTIV DATORII 46 5177843 788535
CURENTE
F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 47 3595601 32843486
(rd.19+46) 8
G.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA MAI MARE DE UN AN
1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, 48
prezentandu-se separat imprumuturile din
emisiunea de obligatiuni
convertibile(ct.1614+1615+1617+1618+1681-
169)
2.Sume datorate institutiilor de credit 49 3546408 804678
(ct.1621+1622+
1624 +1625+1627+1682+5191+5192+5198)
3.Avansuri incasate in contul comenzilor(ct.419) 50
4.Datorii comerciale - furnizori (ct.401+404+408) 51
5.Efecte de comert de platit(ct.403+405) 52
6.Sume datorate entitatilor 53
afiliate(ct.1661+1685+2691 +4511+4518)
7.Sume datorate entitatilor de care compania este 54
legata in virtutea intereselor de participare
(ct.1663+1686+2692 +453***)
8.Alte datorii,inclusiv datorii fiscale si alte datorii 55 0 0
pentru asigurarile sociale
(ct.1623+1626+167+1687+2698+421
+423+424+426+427+4281+431+437+4381+44
1+4423+
4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+4
57+4581
+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196
+5197)
TOTAL:(rd.48 la 55) 56 3546408 804678
H.PROVIZIOANE
1.Provizioane pentru pensii si obligatii similare 57
( ct.1515)
2.Provizioane pentru impozite (ct.1516) 58
3.Alte provizioane 59 974230 1171668
( ct.1511+1512+1513+1514+1518)
TOTAL (rd.57+59) 60 974230 1171668
I.VENITURI IN AVANS
1.Subventii pentru investitii 61 25039
( ct.131+132+133+134+138)
2.Venituri inregistrate in avans ( ct.472) 62
LEI
Nr Sold la
început 31.12.20
rd
ul 08
anului
A B 1 2
TOTAL (rd.61+62) 63 25039 0
I.CAPITAL SI REZERVE

J.CAPITAL
1.Capital subscris varsat(ct.1012) 64 1357950 13579505
5
2.Capital subscris nevarsat(ct.1011) 65
3.Patrimoniul regiei(ct.1015) 66
Total ( rd. 64 la 66) 67 1357950 13579505
5
II.PRIME DE CAPITAL(ct.104) 68
III.REZERVE DIN REEVALUARE(ct.105) 69 7427365 7427365
IV.REZERVE
1.Rezerve legale(ct.1061) 70 1035018 1141493
2.Rezervele statutare sau contractuale(ct.1063) 71
3.Rezervele reprezentand surplusul realizat din 72
rezerve din reevaluare ( ct.1065)
4.Alte rezerve(ct.1068) 73 2976757 5115481
Actiuni proprii ( ct.109) 74
Total (rd.70 la 73-74) 75 4011775 6256974
V.REZULTATUL REPORTAT(ct.117)
Sold C 76 1622835 1622835
Sold D 77
VI.REZULTATUL EXERCITIULUI(ct.121)
Sold C 78 5082612 2086936
Sold D 79
Repartizarea profitului(129) 80 288712 106475
TOTAL CAPITALURI 81 3143538 30867140
PROPRII(rd.67+68+69+75+76-77+ 78-79-80) 0
Patrimoniul public(ct.1016) 82
TOTAL CAPITALURI(rd.81+82) 83 3143538 30867140
0

DIRECTOR GENERAL DIRECTOR ECONOMIC


ing.STOIAN DORIN ec.POP STEFAN
5. NOTE EXPLICATIVE
LA SITUAŢIILE FINANCIARE