Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar

Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

Seminar 7- Provizioane, datorii contingente şi active contingente

Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.

O datorie este o obligaţie curentă a unei entităţi, rezultată din evenimente anterioare, a cărei
stingere se aşteaptă să determine o reducere a resurselor concretizate în beneficiile
economice ale entităţii.
O obligaţie legală este obligaţia care rezultă:
(a) dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);
(b) din legislaţie; sau
(c) din alt efect al legii.
O obligaţie implicită este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care:
(a) prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o
declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă
anumite responsabilităţi; şi
(b) ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele respon-
sabilităţi.
Un contract oneros este un contract în care costurile inevitabile implicate de îndeplinirea obligaţiilor
contractuale depăşesc beneficiile economice estimate a se obţine din respectivul contract.
O restructurare este un program planificat şi monitorizat de conducere şi care modifică semnificativ fie:
(a) sfera activităţii realizate de entitate; fie
(b) modalitatea în care este condusă activitatea.

Recunoașterea provizioanelor
Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
(a) o entitate are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior;
(b) este probabil ca o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice să fie necesară pentru a onora
obligaţia respectivă; şi
(c) poate fi realizată o estimare fiabilă a valorii obligaţiei.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
Obligaţia curentă
Doar în situaţii rare nu este clar dacă este vorba de o obligaţie curentă. În astfel de situaţii, se consideră că
un eveniment trecut generează o obligaţie curentă dacă, luând în considerare toate probele disponibile, este mult mai
probabil că există la data bilanţului o obligaţie curentă.
Evenimente anterioare
Un eveniment trecut care generează o obligaţie curentă poartă denumirea de eveniment care obligă. Pentru
ca un eveniment să fie eveniment care obligă, este necesar ca entitatea să nu dispună de alternative realiste pentru
stingerea obligaţiei generate de producerea evenimentului. Aceasta este situaţia numai:
(a) în cazul în care stingerea obligaţiei poate fi impusă prin lege; sau
(b) în cazul unei obligaţii implicite, când evenimentul (care poate fi o acţiune a entităţii) induce partenerilor ideea
că entitatea îşi va onora obligaţia.
Situaţiile financiare prezintă poziţia financiară a unei entităţi la sfârşitul perioadei de raportare, şi nu poziţia
financiară a entităţii în viitor. Prin urmare, nu vor fi recunoscute provizioane aferente costurilor pe care le va
suporta entitatea pentru desfăşurarea activităţii în viitor. În bilanţul unei entităţi, singurele obligaţii recunoscute sunt
cele care există la data bilanţului.
Ieşiri de resurse probabile concretizate în beneficiile economice
Pentru ca o datorie să poată fi recunoscută este necesară nu numai existenţa unei obligaţii curente, ci şi
probabilitatea unei reduceri a resurselor care încorporează beneficiile economice pentru a îndeplini acea obligaţie.
Interpretarea termenului „probabil” în acest context este „cu probabilitate de realizare mai mare decât probabilitatea
de nerealizare”.
În cazul în care există mai multe obligaţii similare (de exemplu, perioada de garanţie pentru produse sau
contracte similare), probabilitatea ca o reducere a resurselor să fie necesară pentru stingerea obligaţiei se determină
prin luarea în considerare a clasei de obligaţii ca întreg. Deşi în cazul unei anumite obligaţii probabilitatea reducerii
resurselor poate fi scăzută, poate fi foarte probabil ca pentru stingerea obligaţiilor în ansamblu să fie necesară o
reducere a resurselor și entitatea va recunoaşte un provizion (dacă sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere).
1
 Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

Estimarea fiabilă a obligaţiilor

Utilizarea estimărilor constituie o parte esenţială a elaborării situaţiilor financiare şi nu diminuează
fiabilitatea acestora. Acest lucru este cu atât mai adevărat în cazul provizioanelor, care prin natura lor sunt mai
incerte decât majoritatea celorlalte elemente ale bilanţului. Cu excepţia unor cazuri extreme, entitatea va putea să
determine o gamă de rezultate potenţiale şi va putea, prin urmare, să realizeze o estimare a obligaţiilor, suficient de
fiabilă pentru a fi folosită la recunoaşterea unui provizion.

O entitate duce o politică de restituire a banilor pentru bunurile returnate, chiar dacă nu este obligată prin
legislaţie la acest lucru. Politica sa este bine cunoscută pe piaţă. În anul N, entitatea are o cifră de afaceri de 15.000
u.m. Experienţa din anii precedenţi arată că bunurile returnate reprezintă 1,5% din vânzări.
Stabiliți dacă sunt îndeplinite cele trei condiții pentru constituirea unui provizion.

Datorii contingente
O entitate nu va recunoaşte o datorie contingentă. Datoriile contingente sunt prezentate în note. Situaţiile în
care datoriile contingente trebuie prezentate sunt:
▪ situaţia în care nu este probabilă existenţa unei obligaţii curente, cu excepţia cazului în care o reducere a
resurselor care să încorporeze beneficiile economice este îndepărtată;
▪ în cazuri foarte rare, în care nu poate fi efectuată nici o estimare fiabilă.
Datoriile contingente pot evolua într-un mod care nu a fost estimat iniţial. Prin urmare, ele sunt continuu
evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice.
Dacă devine probabil că va fi necesară o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice, pentru un
element considerat anterior datorie contingentă, va fi recunoscut un provizion în situaţiile financiare aferente
perioadei în care a survenit modificarea (cu excepţia cazurilor foarte rare în care nu pot fi efectuate estimări fiabile).

Relaţia între provizioane şi datorii contingente

Se face distincţia între:
(a) provizioane - care sunt recunoscute ca şi datorii, deoarece ele constituie obligaţii curente şi este
probabil că vor fi necesare resurse care să încorporeze beneficiile economice pentru stingerea
obligaţiilor; şi
(b) datorii contingente - care nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece ele sunt:
(i) obligaţii posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligaţie curentă care
poate genera o reducere de resurse care încorporează beneficii economice; sau
(ii) obligaţii curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere, deoarece fie nu este probabil să fie
necesară o reducere a resurselor entităţii care încorporează beneficii economice pentru stingerea
obligaţiei, fie nu poate fi realizată o estimare suficient de fiabilă a valorii obligaţiei.

Active contingente
O entitate nu va recunoaşte un activ contingent.
Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot să
genereze intrări de beneficii economice în entitate. Un exemplu îl constituie o creanţă care este subiectul unui
proces în justiţie, al cărui rezultat este incert.
Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece acest fapt ar putea determina
recunoaşterea unui venit care să nu se realizeze niciodată. Totuşi, când realizarea unui venit este certă, activul
aferent nu mai este activ contingent şi este adecvată recunoaşterea lui.
Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile
financiare a modificărilor survenite. Dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul şi venitul
corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. Dacă a
devenit probabilă o intrare de beneficii economice, entitatea va prezenta activul contingent.
2
 Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

Deosebiri!!!
Certă
Ieşire de beneficii
Probabilă
economice
Posibilă
Certă
Intrare de beneficii
Probabilă
economice
Posibilă

Precizați tratamentele contabile adecvate, pe baza următoarelor informaţii referitoare la fabrica de

confecţii Modalux care:
a) a dat în judecată furnizorul de stofă, societatea Stofin, cerând daune de 5.000 u.m. pentru calitatea inadecvată
a materiei prime achiziţionate de la aceasta. Avocaţii societăţii Modalux susțin că aceasta va câştiga procesul.

b) a fost implicată într-un proces cu societatea Avet. Fabrica de confecţii a câştigat procesul şi urmează să
încaseze despăgubiri în valoare de 3.000 u.m.

c) este chemată în instanţă de către clientul Moda pentru livrarea cu întârziere a costumelor şi i se pretind daune
de 3.500 u.m. Avocaţii fabricii de confecţii cred are şanse egale să piardă sau să câştige procesul.

Evaluarea provizioanelor
Valoarea recunoscută ca provizion va constitui cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii
obligaţiei curente, la data bilanţului. Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente este
suma pe care o entitate o va plăti, în mod raţional, pentru stingerea obligaţiei la data bilanţului sau pentru
transferarea acesteia unei terţe părţi, la acel moment.
Estimările rezultatelor şi efectelor financiare sunt determinate pe baza raţionamentului profesional al
conducerii entităţii, luându-se în considerare experienţa unor tranzacţii similare şi, în unele cazuri, rapoarte
elaborate de experţi independenţi.
Elementele incerte referitoare la valoarea care va fi recunoscută ca provizion sunt tratate în diferite moduri,
în conformitate cu circumstanţele date. In cazul în care provizionul de evaluat implică o gamă largă de elemente,
obligaţia este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile cu probabilităţile de realizare ale fiecăruia.
Această metodă statistică de evaluare poartă denumirea de „valoare preconizată”. Prin urmare, provizionul va diferi
în funcţie de probabilitatea, de exemplu, 60% sau 90%, cu care se poate înregistra o anumită pierdere. În cazul în
care există un interval continuu de rezultate posibile şi probabilităţile de realizare a fiecăruia sunt egale, se va utiliza
punctul de mijloc al intervalului.
Exemplu
O entitate vinde produse însoţite de un certificat de garanţie care acoperă costurile reparaţiilor generate de
defecte de producţie ce apar în primele şase luni de la data cumpărării. Dacă la toate produsele vândute se
identifică defecte minore, se vor înregistra costuri de reparaţie de 1.000 u.m. Dacă la toate produsele vândute se
identifică defecte majore, se vor înregistra costuri de reparaţie de 4.000 u.m. Experienţa entităţii şi estimările indică
pentru anul care urmează că dintre produsele vândute 75% nu vor înregistra defecte, 20% vor înregistra defecte
minore şi 5% defecte majore.
Entitatea va evalua probabilitatea unor costuri aferente obligaţiei rezultate din garanţii, pe ansamblu.
Valoarea estimată a costului cu reparaţiile este: (75% x 0) + (20% x 1.000) + (5% x 4.000) = 400 u.m.
În cazul în care este evaluată o singură obligaţie, rezultatul individual cel mai probabil poate constitui cea
mai bună estimare a datoriei. Totuşi, entitatea ia în considerare şi alte rezultate posibile.

Exemplu Dacă o entitate trebuie să remedieze o eroare în construcţia unei fabrici realizate pentru un client,
rezultatul individual cel mai probabil ar fi ca reparaţia să se desfăşoare cu succes de la prima încercare la un cost de
1.000 u.m., dar se constituie un provizion pentru o sumă mai mare în cazul în care există posibilităţi sporite să fie
necesare mai multe încercări.

Riscurile şi incertitudinile legate inevitabil de multe dintre evenimente şi circumstanţe vor fi luate în
considerare în procesul de determinare a celei mai bune estimări.
3
 Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

Provizioanele vor fi revizuite cu prilejul fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare
curentă. în cazul în care nu mai este probabilă o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice, pentru
stingerea unei obligaţii, provizionul va fi anulat.
Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.
Societatea Martina livrează mărfuri unui client. Clientul constată că mărfurile prezintă defecte şi intentează
firmei un proces judecătoresc, solicitând despăgubiri în valoare de 20.540 lei. La sfârşitul anului N, societatea
Martina estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfârşitul anului N+l, procesul nu este
terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%. În mod similar, la sfârşitul anului N+2, probabilitatea
de pierdere se estimează la 90%. În anul N+3, procesul este terminat şi societatea Martina este obligată la plata unei
amenzi în valoare de 29.000 lei. Precizaţi tratamentele contabile în perioada N - N+3.

Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului va reprezenta valoarea
actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei.
Rata de actualizare utilizată va fi rata înainte de impozitare care să reflecte evaluările curente pe piaţă ale
valorii-timp a banilor şi ale riscurilor specifice datoriei.
Valoarea contabilă a provizionului crește în fiecare perioadă pentru a reflecta trecerea timpului. Această
creștere este recunoscută drept cost al îndatorării.

Exemplu
O entitate care are ca obiect de activitate explorarea unui zăcământ de cupru îşi asumă obligaţia, la data
instalării, ca la sfârşitul duratei de utilizare de 30 de ani, să demonteze echipamentele în condiţiile cerute de
legislaţie. Înstalaţia utilizată pentru exploatarea zăcământului are un cost de 1.350.770 lei, costurile aferente
restaurării zonei afectate de exploatare sunt estimate la 140.000 lei. Rata de dobândă 10%.
a) Achiziţia instalaţiei:
1.350.770 lei Echipamente tehnologice = Furnizori de imobilizări 1.350.770 lei
b) Recunoaşterea provizionului pentru dezafectare în costul activului, la data achiziţiei:
Valoarea actualizată a provizionului = 140.000 / (1 + 10%)30 = 8.023 lei
8.023 lei Echipamente tehnologice = Provizioane pentru dezafectare 8.023 lei
imobilizări corporale şi alte
acţiuni similare legate de acestea
După un an, se recalculează provizionul pentru dezafectare astfel: 140.000 / (1 + 10%)29 = 8.826 lei şi trebuie
contabilizată diferenţa de 803 lei ( 8.826 lei – 8.023 lei).
803 lei Cheltuieli cu actualizarea = Provizioane pentru dezafectare 803 lei
provizioanelor imobilizări corporale şi alte
acţiuni similare legate de acestea
4
 Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

În cazul activelor care sunt reevaluate, modificarea provizionului poate afecta rezervele din reevaluare.
Interpretarea IFRIC 1 Modificări ale datoriilor existente din dezafectare, restaurare şi de natură similară
Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul reevaluării:
(a) modificările datoriei transformă surplusul sau deficitul din reevaluare recunoscut anterior pentru acel activ,
astfel încât:
(i) o scădere a datoriei trebuie (subiect al literei (b)) recunoscută în alte elemente ale rezultatului global şi
trebuie majorat surplusul din reevaluare în capitalurile proprii, cu excepţia cazului în care ea trebuie
recunoscută în profit sau pierdere în măsura în care reia un deficit din reevaluare al activului care a fost
recunoscut anterior în profit sau pierdere;
(ii) o creştere a datoriei trebuie recunoscută în profit sau pierdere, exceptând cazul în care trebuie
recunoscută în alte elemente ale rezultatului global şi reduce surplusul din reevaluare în capitalurile
proprii în măsura oricărui sold creditor existent în surplusul din reevaluare în cadrul capitalurilor proprii
în ceea ce priveşte acel activ.
(b) în cazul în care o scădere a datoriei depăşeşte valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută dacă activul ar fi
fost înregistrat în baza modelului costului, excesul trebuie recunoscut imediat în profit sau pierdere.
Despre un echipament tehnologic se cunosc următoarele informaţii:
– a fost achiziţionat la sfârșitul lunii decembrie N-1, la costul de 50.000 lei;
– durata de utilitate a fost estimată la 4 ani, iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a amplasamentului au fost
estimate la 2.000 lei;
– rata dobânzii de piaţă a fost estimată astfel:
An N N+1 N+2 N+3
Rata dobânzii 10% 12% 15% 17%
– la sfârşitul exerciţiului N+1, s-a reevaluat echipamentul la valoarea justă de 25.803 lei.
Prezentaţi înregistrările contabile până la sfârșitul anului N+2.

5
Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

6
 Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

Evenimentele viitoare ce pot afecta sumele necesare stingerii unei obligaţii vor fi reflectate în valoarea
provizionului, în cazul în care există dovezi suficient de obiective că aceste evenimente vor avea loc.

Exemplu
O entitate poate considera că dimensiunea costului curăţării unei zone de lucru la sfârşitul perioadei utile
va fi diminuată de descoperirile tehnologice viitoare. Valoarea recunoscută reflectă o estimare rezonabilă realizată
de specialişti, cu obiectivitate, estimare ce ia în considerare toate dovezile disponibile referitoare la tehnologiile
care se vor putea utiliza la momentul curăţării. Astfel, se pot include, de exemplu, reducerile de costuri estimate, ca
urmare a sporirii experienţei în aplicarea tehnologiei existente sau ca urmare a costului estimat al utilizării
tehnologiei existente, aplicate la o operaţiune pe o scară mai largă sau la un nivel mai complex decât se realiza
anterior. Cu toate acestea, o entitate nu anticipează dezvoltarea unei tehnologii complet noi pentru curăţare decât
dacă se bazează pe dovezi suficient de obiective.

Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu vor fi luate în considerare în evaluarea unui
provizion, chiar dacă cedarea este strâns legată de evenimentul care generează constituirea provizionului.
Rambursări privind provizioanele
În cazul în care se estimează că o parte sau toate cheltuielile necesare stingerii unui provizion vor fi
rambursate de către o terţă parte, rambursarea va fi recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi
primită dacă entitatea îşi onorează obligaţia. Rambursarea va fi considerată ca un activ separat. Valoarea
recunoscută pentru rambursare nu va depăşi valoarea provizionului.
În contul de profit şi pierdere, costurile legate de un provizion pot fi prezentate la valoarea acestuia
diminuată cu valoarea recunoscută pentru rambursare.

Exemplu
Societatea Alfa este specializată în producția de autovehicule. În exercitiul N, cu ocazia unui târg
international, ea a lansat pe piață un model nou din care a vândut 10 bucăți. După vânzare, s-au constatat defecțiuni
grave la sistemul de frânare. Societatea a informat cumpărătorii asupra defecțiunilor și s-a angajat să le repare
gratuit. Cheltuielile cu reparațiile sunt estimate la 100.000 lei. Furnizorul sistemului de frânare și-a asumat
responsabilitatea defecțiunii și a decis să ramburseze societății Alfa suma de 80.000 lei, pentru acoperirea
cheltuielilor cu reparațiile.
Societatea Alfa va recunoaște suma de 80.000 lei drept creanță și doar 20.000 lei drept cheltuieli cu
provozionul, astfel:

100.000 lei % = Alte provizioane 100.000 lei

20.000 lei Cheltuieli cu provizioanele
80.000 lei Debitori diverși

Pierderi viitoare din exploatare

Nu vor fi recunoscute provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare.

Contracte oneroase
Dacă o entitate are un contract oneros, obligaţia contractuală curentă va fi recunoscută şi evaluată ca un
provizion.
Exemplu
O entitate îşi desfăşoară activitatea într-o secţie închiriată printr-un contract de leasing începând cu anul N-
3. Contractul prevede o durată de 5 ani, o redevenţă anuală de 15.000 u.m. şi o clauză conform căreia entitatea nu
poate rezilia contractul şi nici nu poate subînchiria secţia. În luna decembrie N, entitatea îşi transferă activitatea într-
o secţie nouă.
Analiza criteriilor de recunoaştere:
- există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior: încheierea contractului care presupune o obligaţie
legală;
- sunt probabile ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice: contravaloarea redevenţelor aferente
ultimilor 2 ani;
- există o evaluare fiabilă.
Entitatea recunoaşte un provizion în valoare de 15.000 x 2 = 30.000 u.m.

7
 Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

Restructurare
Următoarele situaţii sunt exemple de evenimente care se pot circumscrie definiţiei restructurării:
(a) vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii;
(b) închiderea sediilor dintr-o ţară sau regiune, sau mutarea unei activităţi dintr-o ţară sau regiune în alta;
(c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; şi
(d) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii.

Un provizion aferent costurilor de restructurare este recunoscut numai dacă sunt îndeplinite criteriile
generale de recunoaştere pentru provizioane. Pe lângă acestea, trebuie îndeplinite şi alte criterii, aşa cum sunt
prezentate mai jos.
O obligaţie implicită de restructurare apare numai în cazul în care:
(a) o entitate dispune de un plan oficial, detaliat, pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin:
- activitatea sau partea de activitate la care se referă;
- principalele domenii afectate de planul de restructurare;
- numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii, distribuiţi şi
posturile acestora;
- cheltuielile implicate; şi
- data de la care se va implementa planul de restructurare; şi
(b) cei afectaţi au motive să creadă că restructurarea va fi realizată prin demararea implementării respectivului
plan de restructurare sau prin comunicarea principalelor caracteristici ale acestuia celor care vor fi afectaţi
de procesul de restructurare.

Nu există nici o obligaţie de vânzare înainte ca entitatea să se fi angajat să vândă, adică să existe un contract
de vânzare.
Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare, şi anume,
cele care sunt simultan:
▪ generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi
▪ nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii entităţii.

Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele implicate de:
▪ recalificarea sau mutarea personalului permanent;
▪ marketing; sau
▪ investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie.
Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activităţii nu reprezintă datorii de restructurare la data
bilanţului. Astfel de cheltuieli sunt recunoscute pe aceeaşi bază ca și în cazul în care apar independent de
restructurare.

La 25.10.N, Consiliul de Administratie al unei entităţi a decis să închidă începând cu 01.01.N+1 o fabrică
care produce autoturisme. Pe 15.12.N a fost aprobat un plan detaliat pentru închiderea fabricii, care a fost comunicat
angajaţilor şi principalilor parteneri de afaceri afectaţi. Costurile generate de închiderea şi dezafectarea fabricii sunt
de 5.000 u.m., costurile cu plata compensaţiilor către angajaţii care vor înceta activitatea sunt de 2.000 u.m. De
asemenea, entitatea suportă costuri cu specializarea unor muncitori de la o altă fabrică în valoare de 200 u.m. Din
vânzarea utilajelor din fabrică se va obţine suma de 10.000 u.m.
Analiza criteriilor de recunoaştere:

Valoarea provizionului care va fi constituit va fi egală cu: …

Cheltuieli cu provizioanele = Provizioane pentru restructurare

Celelalte cheltuieli sau venituri nu afectează valoarea provizionului.

8
 Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

Verificaţi-vă cunoştinţele!!!

La începutul lunii ianuarie N, compania Lux a fost dată în judecată de un angajat în legătură cu un accident
la locul de muncă ce a avut loc în septembrie N-1. Avocații sunt de părere că societatea va pierde procesul și au
furnizat următoarele informații:
Valoare estimată de plată Probabilitate de plată
100.000 40%
200.000 70%
300.000 20%

Compania Lux a vândut în cursul anului 100.000 de produse electrocasnice, pentru care a acordat garanție.
Dacă un produs prezintă defect major, costul mediu suportat de compania Lux pentru repararea acestuia este 1.000
lei, iar dacă un produs prezintă defect minor, costul pentru reparare este de 200 lei. Se estimează că 7% din produse
vor prezenta defecte majore, iar 9% defecte minore. Se va ignora valoarea timp a banilor.
În luna decembrie N-1, directorii companiei Lux au decis să restructureze afacerea și au întocmit un plan
detaliat în acest sens. De asemenea, au anunțat angajații cu privire la disponibilizarea acestora în luna februarie N.
Costurile estimate cu activitatea de restructurare sunt:
Plăți privind disponibilizarea angajaților 200.000 lei
Relocarea personalului 40.000 lei
Investiți în sisteme noi 300.000 lei

A. Determinați valoarea care trebuie recunoscută drept provizion referitor la plângerea privind accidentul de
muncă la sfârșitul anului N-1.
B. Determinați valoarea care trebuie recunoscută drept provizion pentru garanții la sfârșitul anului N-1.
C. Determinați valoarea care trebuie recunoscută drept provizion pentru restructurare la sfârșitul anului N-1.

9
 Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

Pentru cine vrea să știe mai mult...

Studiu de caz. Entitatea ALFA are ca obiect de activitate comercializarea de produse textile către terţi
printr-o reţea de magazine proprii.
Politica entităţii este de a restitui clienţilor contravaloarea bunurilor achiziţionate într-o perioadă de 30 de
zile din momentul cumpărării acestora, condiţia impusă fiind ca articolele să nu fi fost desfăcute din ambalajul
original.
În plus, toate produsele au o garanţie de 1 an din momentul cumpărării acestora, pentru defectele de
fabricaţie apărute. Pentru majoritatea bunurilor, ALFA va suporta costurile necesare cu remedierea defectelor de
fabricaţie.
Pentru bunurile achiziţionate de la entitatea BETA, s-a negociat o reducere pentru a compensa pierderile
probabile datorate eventualelor defecte de fabricaţie apărute. Dacă în perioada de garanţie apar defecte de fabricaţie,
entitatea BETA nu va suporta aceste pierderi. Răspunderea s-a transferat asupra entităţii ALFA.
Entitatea ALFA practică un adaos comercial de 25%, cu excepţia produselor achiziţionate de la entitatea
BETA pentru care adaosul practicat este de 40%. Din totalul produselor vândute, 20% provin de la entitatea BETA.
În luna decembrie a anului N, entitatea ALFA a înregistrat venituri de 1.750.000 lei. Din perioadele trecute,
există probabilitatea ca 10% din bunurile vândute să fie returnate într-un interval de 30 de zile, perioadă în care
10
 Aprofundări privind contabilitatea financiară – Suport de seminar
Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia

entitatea ALFA a anunţat public faptul că va restitui sumele către clienţi. Aceste bunuri returnate nu prezintă defecte
de producţie. Din totalul bunurilor returnate, 70% vor fi vândute ulterior la preţul normal de vânzare practicat de
entitate, iar restul de 30% vor fi vândute la 50% din preţul normal de vânzare.
În plus faţă de bunurile returnate în intervalul de 30 de zile, bunuri vândute în cursul anului reprezentând
160.000 lei (preţ de vânzare) prezintă defecte de producţie şi sunt returnate entităţii ALFA. Bunurile astfel returnate
nu mai pot fi vândute.
Determinaţi mărimea provizionului constituit de entitatea ALFA pentru:
- bunurile care pot fi returnate în intervalul de 30 de zile; şi
- bunurile care prezintă defecte de producţie.

Soluţie:
1. Bunurile care pot fi returnate în intervalul de 30 de zile
Obligaţia asumată de entitatea ALFA de a rambursa contravaloarea bunurilor returnate în intervalul de 30
de zile este o obligaţie implicită (nu legală). Probabil, entitatea ALFA are postere afişate în magazinele proprii, prin
care clienţii sunt informaţi asupra acestei posibilităţi (de a returna produsele).
Entitatea se aşteaptă să ramburseze clienţilor suma de 175.000 lei (1.750.000 lei x 10%). Această sumă NU
reprezintă obligaţia asumată. Din aceste produse returnate, 70% vor fi vândute la acelaşi preţ, astfel încât efectul
acestei politici practicate de entitate constă în amânarea profitului.
Modalitatea cea mai uşoară de a reflecta această amânare a profitului constă în constituirea unui provizion
pentru profitul nerealizat. Provizionul trebuie să fie determinat având în vedere cele 2 marje de profit practicate:
• pentru produsele achiziţionate de la BETA (marja este de 40%):
Provizion = (175.000 x 70%1 x 20%2) x 40/1403 = 7.000 lei

• pentru bunurile produse de ALFA (marja este de 25%):

Provizion = (175.000 x 70% x 80%4) x 25/1255 = 19.600 lei
Vânzarea celorlalte produse reprezentând 30% din cele returnate la jumătate din preţ va duce la
recunoaşterea unei pierderi pentru ALFA. Şi aici trebuie să ţinem cont de cele două categorii de produse:
• pentru produsele achiziţionate de la BETA:
Provizion = (175.000 x 30% x 20%) x 50%6 = 5.250 lei
• pentru bunurile produse de ALFA:
Provizion = (175.000 x 30% x 80%) x 50% = 21.000 lei

Provizionul total constituit pentru bunurile care pot fi returnate în intervalul de 30 de zile este de
52.850 lei (7.000 lei + 19.600 lei + 5.250 lei + 21.000 lei).

2. Bunurile care prezintă defecte de producţie

Bunurile returnate datorită defectelor de producţie trebuie să fie tratate diferit. Acestea sunt retururi pentru
entitatea ALFA. În mod normal, producătorul va rambursa clienţilor preţul produselor cu defecte. Efectul constă în
faptul că entitatea ALFA nu ar fi înregistrat acelaşi profit ca cel din prezent. Acest tratament este valabil pentru
toate bunurile, cu excepţia celor achiziţionate de la entitatea BETA.
Astfel, retururile din vânzări vor fi de 128.000 lei (160.000 lei x 80%7), iar costul bunurilor returnate este de
102.400 lei (128.000 / 1,258). Impactul este acela că ALFA va trebui să elimine un profit de 25.600 lei (128.000 lei
– 102.400 lei) sau 128.000 x 25/125 = 25.600 lei
Pentru bunurile achiziţionate de la BETA, ALFA va suporta întreaga pierdere apărută, deoarece aceasta a
fost înţelegerea între cele două entităţi. Provizionul necesar pentru aceste produse va fi de 32.000 lei (160.000 x
20%9).
În concluzie, entitatea ALFA va înregistra un provizion de 57.600 lei (25.600 + 32.000) pentru
bunurile care prezintă defecte de producţie.

1
Ponderea produselor revândute la acelaşi preţ
2
Produsele BETA deţineau 20% din totalul vânzărilor
3
Marja de profit este de 40% (noi facem provizion doar pentru profitul amânat; de aceea luăm doar adaosul practicat în calcul)
4
Produsele ALFA deţineau 80% din totalul vânzărilor
5
Marja de profit este de 25%
6
Ţinem cont că le vindem la 50% din preţul normal
7
Ponderea produselor fabricate de ALFA în totalul produselor vândute (produsele BETA deţineau 20% din totalul vânzărilor)
8
Marja de profit practicată pentru produsele ALFA este de 25%
9
Produsele BETA deţineau 20% din totalul vânzărilor
11