Versanti

- Date de morfografie si morfometrie (suprafata inclinata)

- Desi in literatura de specialitate si in cercetare, versantii au ocupat si ocupa un loc important, nu
s-a formulat o definitie completa si complexa care sa redea caracterul geomofologic al acestor
suprafete dependente de gravitatie
- Problemele de geomorfologie a versantilor se pun si se accetueaza dupa jumatatea secolului trecut
(1940) cand are loc primul congres de studiu al versantilor in contextul aniversarii lucrarii lui
Walter Penck – INTEMEIETORUL GEOMORFOLOGIEI DINAMICE (1924)
- In 1950 are loc un simpozion al UIG-ului (Uniunea Internationala de Geografie) aceasta intalnire
aducand in prim-plan studiul versantilor
- Cu toate rezultatele obtinute nu exista o definitie clara, un prim dictionar de geomorfologie
(….aha.. nume francez), nu cuprinde definitia de versant, existand totusi un dictionar mai recent
Dictionaire de Maux Geographic in care apare notiunea de versant explicata astfel ‘’versantul este
unul dintre cele 2 flancuri ale unei vai, unei coline, ale unui interfluviu, care se caracterizeaza
prin: panta, inaltime, profil in general concav-convex luat de la baza cu rupturi de panta,
caracterizandu-se apoi prin expozitie, un anumit stadiu de acoperire (acoperire cu depozite, sol),
se caracterizeaza prin:
 Vegetatie
 Alterare (ravene, torenti)
 Tip de amenajari’’
- In literatura de specialitate din Romania (Editie mai complete a Dictionarului de Geomorfologie
de la Iasi – in mai multe limbi)
- Notiunea de versant include teoretic orice panta inclinata intre 1 si 90º, insa se numesc versanti
numai acele suprafete unde media pantelor depaseste minim 2/3º se exclud astfel campiile si
luncile a calor vai pot avea maluri de pana la 90º, uneori fiind excluse si interfluviile netede,
respectiv platouri (Posea)
- Suprafata sau ansamblu de suprafete inclinate orientate in acelasi sens fata de o vale sau fata de
un deal, munte sau lant muntos, care se termina in partea de jos intr-o vale, depresiune sau
campie.
- Dylik – elementele definitorii ale versantului sunt:
 Limita inferioara – data de tipurile de procese predominante
 Procesele morfogenetice fiind strans legate de limita
 Limita superioara – fiind intotdeauna pe cumpana de ape (nu se tine cont de procesele
geomorfologice)
 Baza de eroziune – legata strict de versant
 Depozitele corelate – indica natura poligenetica a depozitelor care se gasesc pe versant
- Notiunea de versant cuprinde atat elemente spatiale si functionale cat si elemente morfometrice si
morfografice:
 Elemente de geomorfometrie a versantului
 Limite
 Pante
 Procese morfogenetice care sunt in stransa corelare cu aspectele de forma, trebuie sa
cuprinda:
 Tipurile de depozite rezultate din procese
 Sa se refere la relatiile de interdependenta dintre elementele de forma, procese, depozite,
relatii ce determina functiile versantului
UNITATI FUNCTIONALE DE VERSANT
- Pornind de la zona inanta pana spre josul versantului se deosebesc (versant echilibrat)
1. Fasia sau partea superioara
2. Partea medie cu deluvii
3. Partea inferioara cu coluvii
- King stabileste pentru versant urmatoarele elemente (aride)
1. Panta in crestere (4 unitati)
- Pentru regiuni temperate s-au stabilit urmatoarele:
1. Interfluviu unde panta este intre 0 si 1º si unde predomina miscarea verticala
2. Panta de infiltrare unde incepe sa se manifeste eroziunea
3. Convexitatea se accentueaza si predomina creep-ul
4. Transportul
5. Acumularea
6. Distrugerea pantei
7. Malul raului
8. Lunca
9. Raul
Tipuri de versanti:
- Criteriul morfometric:
1. Dimensiuni mari - montani
2. Mijlocii - dealuri
3. Reduse – maluri rauri
- Dupa panta
1. Versanti abrupti – peste 55º
2. Foarte inclinati – 35.1-55º
3. Inclinati – 15,1-35º
4. Versanti slab inclinati – 2,1 - 15º
5. Versanti cvasiorizontali – 0-2º
- Dupa morfografie
1. Rectiliniu
2. Convex
3. Concav
4. In trepte sau complecsi
- Functia versantului
1. Versant de ablatie sau de eroziune
2. De transport
3. De acumulare
- Dupa depozite
1. Eluvial
2. Deluvial
3. Coluvial – inferioara
- Expozitiei versantului
1. Estica, vestica, nordica, sudica si cele care se afla intre punctele cardinale
- Dupa caracteristicile fizico-geografice generale
- Dupa roca
1. In roca dura
2. In roca moale
3. Versant structural
4. Versant in cuesta