Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Abstract. “Glimee” type landslides and their condiţioning on land use. Study case:
landslides from Ţigla Cătinii hill (Cămăraşu). Massive landslides of „glimee” type, trough their
large extension, determine a specific morphology on the land. This morphology is characterized by
specific morphometric and morphographic parameters which have an influence on the way land has
been used by the human society. In most of the cases these areas have been forested, used as
orchards or pastures. In the case of the massive landslide affecting the northern slope of Ţigla Cătinii
Hill, the land is been used as pasture. As a consequence a loss of biodiversity has been induced,
most of the species from the natural plant associations being now extinct in the area, with the
exception of small areas at the top of “glimee” land forms.
Key Words: ”glimee” massive landslides, land use, species, geomorphology.
Introducere. Studiul de faţă are ca obiectiv principal stabilirea legăturilor care există
între alunecările masive de tip glimee şi utilizarea terenurilor, în Depresiunea
Transilvaniei. De asemenea, se urmăreşte corelaţia care există între utilizarea terenurilor
şi prezenţa unor specii de plante de interes naţional şi comunitar, în vederea desemnării
de arii protejate.
Existenţa şi morfologia alunecărilor masive de tip glimee au condiţionat utilizarea
terenurilor rezultând forme specifice ale întrebuinţării lor la nivel local.
Un prim obiectiv, în cadrul acestui demers, este stabilirea şi delimitarea arealelor
afectate de astfel de alunecări de teren, în condiţiile în care Depresiunea Transilvaniei are
o suprafaţă de 24.648 km2.
Alunecările masive de teren de tip glimee sunt procese geomorfologice de alunecare
din categoria deplasărilor materiale pe versant. Alături de acestea din grupa alunecărilor de
teren, sub aspectul criteriului geomorfologic, mai fac parte alunecările în brazde,
alunecările lenticulare, alunecările în pseudoterase, alunecările–surpări (Mac 1986).
Comparativ cu celelalte, alunecările de tip glimee sunt de amploare (suprafeţe de peste
1000 ha) şi de adâncimi apreciabile (20–50 m). Râpa de desprinde apare ca un abrupt cu
valori ale înclinării de 25-30o, în care se pot observa orizonturile rocilor din componenţa
versantului afectat de alunecare. Corpul alunecării se prezintă fragmentat putându-se
deosebi mai multe şiruri de glimee sau monticuli (forme de relief conice sau piramidale) ori
alte forme asemănătoare, dar alungite de-a lungul axei paralele cu râpa de desprindere.
Dintre caracteristicile principalele ale alunecărilor masive de tip glimee se remarcă
următoarele: morfologia specifică, rezultând forme de tipul monticulilor sau ,,glimeelor”
de unde provine de fapt şi denumirea lor; masa de teren alunecată nu afectează doar
orizontul de sol şi depozitele superficiale, ci afectează substratul geologic până la
adâncimi de 20–50 m; momentul producerii este legat de condiţiile climatice şi de mediu
favorabile declanşării unor astfel de alunecări (Pendea 2005), fiind vorba de o vârstă
specifică Glaciarului Târziu până în Subatlantic (8.200–700 ani).
Indiferent de unghiul din care sunt abordate, alunecările masive de tip glimee,
constituie una din notele de specificitate a peisajului geomorfologic transilvan, atât prin
Rezultate. Dintre siturile ocupate de alunecări masive de tip glimee menţionate anterior,
în continuare se vor face referiri la alunecările de pe versantul nordic al Dealului Ţigla
Cătinii (Cămăraşu, judeţul Cluj) (Figura 2).
[1] Jakab S., 1981 Modelarea versanţilor din Dealurile Târnavelor prin alunecări de teren. Lucrările
Conferinţei Naţionale pentru Ştiinţa Solului Braşov, Publicaţiile Societăţii Naţionale Române
pentru Ştiinţa Solului, Bucureşti, pp. 19-26.
[2] Mac I., 1986 Elemente de geomorfologie dinamică. Ed. Academiei Române, Bucureşti, 207 p.
[3] Pendea Fl., 2005 Paleomediile geomorfologice ale Cuaternarului superior în Depresiunea
Transilvaniei (Eemian-Weichselian-Holocen). Teză de doctorat, Facultatea de Geografie, Univ.
”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 216 p.
[4] Rus I., Buz V., 2003 Geografie tehnică. Cartografie. Ed. Silvania, Zalău, 323 p.
Autori:
Gheorghe Roşian, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, str.
Fântânele, nr. 30, Cluj-Napoca, 400294, România, e-mail: georgerosian@yahoo.com
Cristian Maloş, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, str.
Fântânele, nr. 30, Cluj-Napoca, 400294, România
Liviu Muntean, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, str.
Fântânele, nr. 30, Cluj-Napoca, 400294, România
Sabin Alexandru Bădărău, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria
Mediului, str. Fântânele, nr. 30, Cluj-Napoca, 400294, România
Alexandru Tahâş, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, str.
Fântânele, nr. 30, Cluj-Napoca, 400294, România
Vlad Măcocăşan, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, str.
Fântânele, nr. 30, Cluj-Napoca, 400294, România, e-mail: vladmacicasan@yahoo.com
Cum se citează acest articol:
Roşian G., Maloş C., Muntean L., Bădărău S. A., Tahâş A., Măcicăşan V., 2012 Condiţionări ale utilizării
terenurilor datorate alunecărilor masive de tip glimee. Studiu de caz: alunecările de pe Dealul Ţigla Cătinii
(Cămăraşu). Ecoterra 31:80-85.