Teleorman. Trasee Cultural-Turistice PDF

MINISTERUL CULTURII DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, CULTE
ŞI CULTELOR ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL

A JUDEŢULUI TELEORMAN
TELEORMANUL
TRASEE CULTURAL-TURISTICE
ALEXANDRIA
2007
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR
DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, CULTE
ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL
TELEORMANUL
TRASEE CULTURAL - TURISTICE
Lucrare editată de
Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional
a judeţului Teleorman,
cu sprijinul
Ministerului Culturii şi Cultelor
Autori: Constantin Ţînţariu

Ştefan Nedelcuţă-Apope
Georgeta Done
MINISTERUL CULTURII DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, CULTE
ŞI CULTELOR ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL
TELEORMANUL
TRASEE CULTURAL-TURISTICE
IN ANEXĂ:
HARTA CULTURAL-TURISTICĂ A JUDEŢULUI

TELEORMAN
ALEXANDRIA
2007
Argument
ARGUMENT
Judeţ atestat documentar în vremea domniei lui

Mircea cel Bătrân, Teleormanul este deţinătorul unui
important patrimoniu cultural, reprezentat prin vestigii şi
situri arheologice, monumente şi ansambluri de
arhitectură laice şi ecleziastice, monumente de for public,
precum şi un număr semnificativ de bunuri culturale
mobile, expuse în muzee şi colecţii muzeale.
Ghidul de faţă urmăreşte punerea în valoare a
acestui patrimoniu şi invită la cunoaşterea lui, vizitatorul
folosindu-l pentru orientare şi pentru o minimă informare.
El se adresează deopotrivă şi deţinătorilor de
bunuri de patrimoniu cultural, în special autorităţilor
publice judeţene şi locale, cu speranţa unei mai mari
implicării în semnalizarea, marcarea şi, mai ales, în
finanţarea lucrărilor de conservare şi protejare a acestora.
Demersul nostru face parte dintr-un proiect
cultural mai amplu privind valorificarea patrimoniului
cultural local, care nu ar fi fost posibil fără înţelegerea şi
susţinerea financiară din partea Ministerului Culturii şi
Cultelor.
Numai prin colaborarea dintre Ministerul Culturii
şi Cultelor, autorităţile judeţene şi locale, Episcopia
Alexandriei şi Teleormanului, instituţiile judeţene de
cultură poate fi realizată o infrastructură culturală care să
stea la baza dezvoltării cultural-turistice a judeţului.
AUTORII
Municipiul Alexandria
MUNICIPIUL ALEXANDRIA
Municipiul Alexandria este reşedinţa judeţului Teleorman. Oraşul este

aşezat pe partea dreaptă a râului Vedea, pe DN 6, la 88 km distanţă de Bucureşti. A
fost fondat în anul 1834, în timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, al cărui
nume îl poartă. Aici funcţionează autorităţile publice judeţene şi locale, cele mai
importante instituţii ale administraţiei centrale şi judeţene, dar şi instituţiile judeţene
de cultură şi ecleziale.
Catedrala Episcopală “Sf.

Alexandru”
Mun. Alexandria, str. Independenţei,
nr. 7-9.
A fost construită în a doua jumătate a
sec. al XIX-lea (1869-1898), după un
proiect al arhitectului Ion N. Soculescu.
Catedrala a fost pictată de către Ştefan
Luchian şi Constantin Artachino, iar
vitraliile au fost realizate de către Rudolf
Ziegler.
În prezent adăposteşte numeroase
icoane, obiecte de cult, precum şi
depozitul de carte veche al Episcopiei
Alexandriei şi Teleormanului.
Cod: TR-II-m-A-14255
Muzeul Judeţean Teleorman

Mun. Alexandria, str. 1848, nr. 1.
A fost înfiinţat ca Muzeu orăşenesc în 1952,

pentru ca în 1981 să se transforme în Complex
Muzeal Judeţean. Din 1997 funcţionează într-o
clădire nouă.
Conservă colecţii de arheologie,
preponderent neolitică şi geto-dacică, provenind
din staţiunile: Ciolăneşti Deal, Siliştea,
Vităneşti, Zimnicea, Orbeasca de Sus, Albeşti,
Măgura - Bran, Măgura - Buduiasca etc.; tezaure
monetare descoperite la: Poiana, Sfinţeşti,
Schitu, Poroschia, Alexandria, Ulmeni, Balta
Sărată etc.; o colecţie etnografică zonală,
valorificată în expoziţia permanentă.
Între 1998-2006 a participat la un proiect
internaţional româno-englez de cercetare a
locuirii preistorice pe Valea Teleormanului,
alături de Muzeul Naţional de Istorie a României
şi Universitatea din Cardiff.
În perioada 2003 - 2004 a derulat un
program de cercetare a procesului de
colectivizare a agriculturii în judeţul Teleorman,
finanţat de Guvernul Statelor Unite ale Americii,
prin intermediul Secţiei Afaceri Publice din
Bucureşti şi Asociaţiei "Prietenii Muzeului" din
judeţul Teleorman.
În prezent, face parte din colectivul
programului româno-francez de cercetare a
locuirii paleolitice din zona Ciuperceni,
împreună cu Misiunea Arheologică Franceză în
România, Muzeul Municipiului Bucureşti şi
Institutul de Arheologie "V. Pârvan" din
Bucureşti.
Şcoala Veche
Mun. Alexandria, str. Libertăţii, nr. 168.
Construcţia a fost ridicată în anul 1897, destinată
funcţionării a două şcoli, Şcoala de băieţi nr. 1 şi
Şcoala de fete nr. 1. Grav afectată de cutremurul din
1977, a fost consolidată între anii 1991-1993.
Astăzi, aici funcţionează Şcoala nr. 5.
Cod: TR-II-m-B-14262
Liceul Agricol
Mun. Alexandria, str. Libertăţii, nr. 64.
Clădirea actualului Grup Şcolar Agricol
Alexandria a fost contruită, împreună cu anexele
administrative, în anul 1923. Grav afectată de
cutremurul din 1990, clădirea se află în plin proces
de consolidare-restaurare.
Podul metalic peste râul Vedea

Mun. Alexandria, str. Vedea.
Plasat în zona pădurii Vedea, a fost primul pod din
metal construit în judeţul Teleorman, în anul 1905.
Acesta a înlesnit legătura Alexandriei cu
Bucureştiul.
Casa Anghel Capră

Mun. Alexandria, str. Constantin Brâncoveanu,
nr. 71.
Construit în anul 1922 de unul dintre bogaţii şi
influenţii membri ai familiei Capră, Anghel, edificiul
a fost folosit ca locuinţă. Astăzi, aici se află sediul
unor instituţii publice.
Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Mun. Alexandria.
Ridicată prin contribuţie publică în anul 1915,
statuia alegorică a domnitorului Al. I. Cuza, operă
de artă a sculptorului Ion Iordănescu, este amplasată
în parcul central al oraşului.
Cod: TR-III-m-B-14516
Bustul hatmanului Mihăiţă Filipescu

Mun. Alexandria.
Bustul, amplasat în faţa Primăriei, îl reprezintă pe
hatmanul Mihăiţă Filipescu, acesta având un rol
important în înfiinţarea oraşului. A fost executat de
sculptorul Emil Becker în 1934.
Bustul domnitorului
Alexandru Dimitrie Ghica
Mun. Alexandria.
Bustul, amplasat în faţa Primăriei, a fost ridicat
spre cinstirea fondatorului oraşului Alexandria,
Alexandru Dimitrie Ghica, domnitorul Ţării
Româneşti între 1834-1842. A fost turnat de
sculptorul Emil Becker în 1934.
Monumentul eroilor din rzboiul pentru

întregirea neamului
Mun. Alexandria.
Monumentul ridicat în 1934 a fost realizat de
către Spiridon Georgescu, el fiind apoi restaurat şi
reamplasat în faţa Palatului Administrativ.
Municipiul Turnu Măgurele
MUNICIPIUL TURNU MĂGURELE
Municipiul Turnu Măgurele este aşezat pe malul stâng al Dunării, nu departe

de vărsarea râului Olt în fluviu. Oraşul a fost fondat în anul 1836, iar în perioada 1839-
1950 a fost reşedinţa judeţului Teleorman. Oraşul mai păstrează încă o serie de clădiri
din perioada interbelică, multe dintre ele clasate ca monumente istorice.
Este port la Dunăre, iar rutier este legat de Alexandria pe DN 52, de Roşiorii
de Vede pe DN 65A, de Zimnicea pe DN 51A.
Cetatea medievală
Mun. Turnu Măgurele.
Amplasată la circa 4 km sud-vest de oraş, cetatea
a fost construită la sfârşitul sec. al XIV-lea, în
vremea lui Mircea cel Bătrân. Ea a făcut parte din
sistemul defensiv ridicat de domnitor pe linia
Dunării în contextul luptelor antiotomane.
Cod: TR-I-s-A-14229
Biserica "Sf. Haralambie"

Mun. Turnu Măgurele, bd. Republicii, nr. 6.
Ridicată între anii 1901-1905, biserica
impresionează prin aspectul ei monumental. Este o
copie a Catedralei Episcopale de la Curtea de Argeş,
fiind construită după planul arhitectului francez
Andre Lecomte du Nouy.
Ansamblul bisericii "Sf. Vineri"

Mun. Turnu Măgurele, str. Sfânta Vineri, nr. 4-6.
Amplasat pe strada care îi poartă numele, într-o
zonă ce aminteşte de statutul de capitală de judeţ pe
care l-a avut oraşul, ansamblul cuprinde biserica,
casa parohială şi turnul clopotniţă, ridicate în a doua
jumătate a secolului trecut.
Cod: TR-II-a-A-14502
Municipiul Turnu Măgurele
Statuia Dorobanţului
Aflată în centrul comercial al oraşului, operă a
scultorului italian Raffaello Romanelli, statuia a fost
dezvelită în anul 1907, pentru cinstirea eroismului
dorobanţilor în Războiul pentru independenţă.
Cod: TR-III-m-A-14523
Tribunalul, azi Judecătoria

Mun. Turnu Măgurele, str. 1 Decembrie, nr. 6.
Dat fiind statutul de reşedinţă de judeţ a oraşului
într-o perioadă de mari realizări arhitecturale,
construcţia ridicată în anul 1914 are un aspect
monumental, fiind opera arhitectului Dimitrie
Maimarolu. Frontonul şi coloanele pun în valoare
scopul şi importanţa edificiului, caracteristici
păstrate până în prezent.
Turnul de apă
Mun. Turnu Măgurele, str. 1 Decembrie, nr. 8.
Construcţia a fost ridicată în anul 1915, ca
obiectiv social pentru alimentarea cu apă a oraşului.
Arhitectul a urmărit integrarea acestuia în
ansamblul centrului civic al oraşului.
Casa Angelescu
Mun. Turnu Măgurele, bd. Republicii, nr. 4.
Casa d-nei. Elena St. Angelescu, prin amploare şi
bogăţia elementelor arhitecturale, domină piaţa
centrală, fiind unul dintre cele mai frumoase
monumente de arhitectură amplasate în această
zonă.
Municipiul Roşiorii de Vede
MUNICIPIUL ROŞIORII DE VEDE
Municipiul Roşiorii de Vede este cel mai vechi oraş din judeţ. Este atestat
documentar la 1385, iar în perioada 1386-1837 a fost reşedinţa judeţului Teleorman.
Oraşul păstrează încă multe clădiri din perioada interbelică. Este cel mai important nod
de cale ferat, asigurând legătura spre Bucureşti, prin Videle, şi spre Craiova, prin Caracal,
cu Alexandria şi Zimnicea, precum şi cu Turnu Măgurele.
Casa Stângă
Muzeul municipal de istorie “PETRE
VOIVOZEANU”
Mun. Roşiorii de Vede, str. Dunării, nr. 68.
Clădirea a fost ridicată în anul 1927, cu destinaţie
de bancă, apoi locuinţă.
Din 1965 are destinaţia de muzeu. Deţine colecţii
de arheologie, numismatică, etnografie, etnologie
urbană, arhivă istorică şi artă.
Casa municipală de cultură

Mun. Roşiorii de Vede, str. Al. I. Cuza, nr. 20.
În centrul civic al municipiului, fosta “Casă de
cultură” a aparţinut omului politic roşiorean, ajuns
senator, Ion Constantinescu Colţatu. Datând din anul
1924, este o construcţie tipică epocii având la bază
planurile arhitecţilor şi antreprenorilor italieni, la
modă la început de secol XX.
Primărie
Mun. Roşiorii de Vede, str. Dunării, nr. 58.
Construcţia a fost ridicată în anul 1912 pe fosta
proprietate a Elenei Perieţeanu, lucrările fiind
conduse de ing. Francesco Venchiaretti. Lucrările
interioare şi finisajele au fost continuate până în anul
1920.
Ansamblul bisericii
"Sf. Împăraţi" - Serdăreasa
Mun. Roşiorii de Vede, str. Oltului, nr. 28.
Ridicată între anii 1832-1835, de către serdăreasa
Maria M. Butculescu, soţia serdarului Marin R.
Butculescu, construcţia iniţială suferind numeroase
modificări ulterioare.
Cod: TR-II-a-B-14430
Municipiul Roşiorii de Vede
Judecătorie
Mun. Roşiorii de Vede, str. Mărăşeşti, nr. 52A.
Situată pe bulevardul Mărăşeşti, cea mai
importantă arteră comercială a municipiului, a fost
construită în anul 1912 de administraţia locală a
timpului; domină şi astăzi arhitectural şi social
acest ansamblu urban.
Casa Daia
Mun. Roşiorii de Vede, str. Sf. Teodor, nr. 10.
De o parte şi de alta a străzii „Sfânta Vineri” se
află un ansamblu arhitectural care mai păstrează
şapte dintre cele mai frumoase case ale
municipiului, construite la sfârşitul sec. al IX-lea
sau la începutul sec. al XX-lea. Capul de
perspectivă este dechis de “Casa Daia”, construită în
1920, cu arhitectură specifică epocii pentru micile
târguri comerciale în plin avânt economic.
Casa Mamut
Mun. Roşiorii de Vede, str. Sf. Teodor, nr. 13.
Casa Mamut, din acelaşi ansamblu, a fost
construită în anul 1899 de familia unor funcţionari
înstăriţi iar arhitectura ei, cu faţadele încărcate de
brâuri şi ancadramente cu ştucatură cu motive
florale, demonstrează dorinţa de a etala
prosperitatea acestora. Interiorul păstrează încă
sobe, draperii şi mobilier care datează din epocă.
Bustul lui Nicolae Bălcescu
Mun. Roşiorii de Vede, Parcul Gării de Nord.

Situat în cel mai mare parc al municipiului, bustul
a fost ridicat în 1957 în memoria marelui
revoluţionar român.
Traseul 1: Alexandria - Drăgăneşti Vlaşca - Videle - Sârbeni
TRASEUL 1:
ALEXANDRIA - DRĂGĂNEŞTI VLAŞCA - VIDELE - SÂRBENI
Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă judeţeană din

Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente de arhitectură şi de for
public din municipiul Alexandria şi oraşul Videle, precum şi din comunele Vităneşti,
Drăgăneşti-Vlaşca, Gratia şi Sârbeni, asigurând totodată legătura cu trasee din judeţul
Dâmboviţa. Această zonă are ca particularitate numărul relativ mare de biserici din
lemn, o parte dintre acestea aflându-se şi astăzi în cult.
Ansamblul fostului conac

Victor Antonescu - capela
Mun. Alexandria, DN 6 Bucureşti- Alexandria.
Este amplasată în ansamblul arhitectural construit
la începutul sec. al XX-lea de către omul politic
Victor Antonescu (1871-1947). Este semnificativă
asemănarea izbitoare cu capela Stella Maris aflată
în incinta castelului reginei Maria de la Balcic.
Cod: TR-II-a-B-14238
Situl arheologic Măgura “La Biserică”

Com. Măgura, pe partea stângă a DJ 506 între
satele Bran şi Guruieni, pe malul pârâului Clăniţa.
Aşezare neo-eneolitică aparţinând culturii
Gumelniţa (cca. 4700-3900 î.Hr.). Pe acelaşi
amplasament au mai fost semnalate urme ale unor
locuiri din epoca bronzului şi epoca fierului
(Latene).
Cod: TR-I-s-B-14210
Situl arheologic Vităneşti “Măgurice”

Com. Vităneşti, sat Vităneşti, pe partea stângă a
DJ 506.
Aşezare neo-eneolitică aparţinând culturii
Gumelniţa (cca. 4700-3900 î.Hr.). Este cercetata
sistematic din anul 1993.
În curs de clasare.
Biserica de lemn "Sf. Nicolae"

Sat Teleormanu, com. Mârzăneşti.
Lăcaşul a fost construit din bârne de stejar în anul
1815 în satul Hârseşti - Argeş, de unde a fost adus
pe actualul amplasament, probabil în anul 1832.
Monument comemorativ:
“Şarja de la Prunaru”
Sat Prunaru, com. Bujoreni.
Ridicat în 1930, monumentul comemorează şarja
de cavalerie care a avut loc pe data de 28 noiembrie
1916 şi a fost o operaţiune componentă a "Bătăliei
pentru Bucureşti", ea fiind executată de către
Brigada 43 mixtă şi Regimentul 2 Roşiori, sub
comanda gen. Alexandru Referandru.
Biserica de lemn "Sf. Cuvioasa Paraschiva"

Sat Bujoreni, com. Bujoreni, amplasată astăzi în
cimitirul vechi.
A fost adusă de către preotul Stan Oncescu în anii
1860-1862 dintr-un sat de munte, unde fusese
construită iniţial în anul 1711.
A fost restaurată în anul 2007, resfinţită şi utilizată
ca lăcaş de cult.
Ruinele bisericii de lemn

"Sf. Cuvioasa Paraschiva"
Oraş Videle, str. Luncii, cartier Cârtojanca,
amplasată în cimitir.
Ridicaţă probabil în anul 1782, biserica a fost
restaurată iniţial în anul 1819, când i s-a adăugat şi
zidăria exterioară pictată. Lăcaşul, grav afectat de
cutremurul din 1977 şi de inundaţiile din 2005, se
află în plin proces de conservare-restaurare.
Biserica de lemn "Sf. Nicolae”

Sat Sericu, comuna Blejeşti.
Biserică în cult, amplasată astăzi în centrul
localităţii, lângă şcoală, a fost ridicată în anii 1812-
1813.
În anul 1926 învelitoarea de şindrilă a fost
înlocuită cu una din tablă. Transformările aduse
acestui monument nu au afectat frumusaţea
construcţiei de lemn.
Şcoala veche
Sat Sericu, com. Blejeşti.
Clădirea a fost construită în 1835 cu funcţiunea
de conac ce adăpostea crama boierului Costache
Bellu. Arhitectura acestui obiectiv s-a păstrat şi
după restaurarea efectuată în 1995, locul cramei
fiind luat acum de o colecţie de obiecte
reprezentative pentru istoria locală. În prezent are
funcţiunea de şcoală.
Biserica de lemn
"Sf. Împăraţi Constantin şi Elena"
Sat Puranii de Sus, com. Purani.
Ridicată între 1800-1810, astăzi în cimitirul din
centrul localităţii, păstrează îmbinări specifice artei
de prelucrare a lemnului precum şi diferite elemente
decorative din acest material.
Biserica de lemn "Sf. Dumitru”

Sat Buteşti, com. Siliştea.
A fost ridicată în anul 1799, pictura, de mare
importanţă, fiind realizată în secolul următor de
către meşteri din familia Zugravu, din Roata de Jos.
Este amplasată în cimitirul vechi.
Biserica de lemn "Sf. Nicolae”

Sat Sârbenii de Jos, com. Sârbeni.
A fost construită între anii 1778-1779 şi ridicată
pe temelie de zid în anul 1848.
Valoroasă prin vechime, păstrează planul
original, consolele din lemn profilate şi brâul
caracteristic în formă de funie răsucită.
Traseul 2: Alexandria - Orbeasca - Tătărăştii de Sus
TRASEUL 2:
ALEXANDRIA - ORBEASCA - TĂTĂRAŞTII DE SUS
Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă judeţeană

din Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente de
arhitectură şi de for public din municipiul Alexandria şi din comunele
Orbeasca, Frăsinet, Olteni, Trivalea-Moşteni, Tătărăştii de Jos, Ciolăneşti,
Scurtu Mare şi Tătărăştii de Sus, asigurând totodată legătura cu trasee din
judeţul Argeş.
Conacul Rainer
Sat Lăceni, com. Orbeasca.
Situat pe str. Principală, în centrul satului, a fost
edificat la 1900, îmbinând pe volumetrii diferite
stiluri arhitecturale specifice. Rezultul este un imobil
deosebit, care atrage atenţia.
Situl arheologic "La Cetate"

Sat Orbeasca de Sus, com. Orbeasca.
Localizată pe terasa dreaptă a râului Teleorman,
este cetatea fortificată cu şanţ şi val vitrificat de
pământ, delimitând o suprafaţă de 2,5 ha., datată
sec. IV - III î.Chr.
Cod: TR-I-m-A-14213.01
Biserica de lemn "Sf. Nicolae"

Sat Merişan, com. Băbăiţa.
Biserica a fost adusă din Vultureşti-Argeş
probabil în anul 1860, astăzi fiind amplasată în
cimitirul satului. Se remarcă icoanele de pe
catapeteasmă, pictate în stil bizantin de George
Albany, precum şi cele nouă icoane portabile din
lemn, datând din prima jumătate a sec. al XIX-lea.
Cula lui Costea

Sat Frăsinet, com. Frăsinet.
Construcţie tipică pentru Oltenia din timpul
“crizei orientale”, acest monument arhitectural
reprezintă o raritate pentru această zonă, ea fiind
ridicată la începutul sec. al XVIII-lea, cu destinaţia
de locuinţă fortificată în faţa incursiunilor otomane.
Este situată în centrul localităţii.
Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”

Sat Drăceşti, com. Scurtu Mare.
Aflându-se astăzi în centrul satului, biserica a
fost adusă de la Cocu-Argeş, în anul 1859,
vechimea ei fiind mai mare. În anul 1873 a fost
ridicată pe temelie de zid, iar în jurul anului 1890 a
fost zugrăvită în frescă.
Ruinele bisericii “Sf. Nicolae”

Sat Slăveşti, com. Tătărăştii de Jos.
Ridicată la sfârşitul sec. al XVIII-lea, biserica a
aparţinut fostului sat Zloteşti, astăzi inclus în satul
Slăveşti. Deşi intiţial a fost o construcţie
impunătoare, ea a fost abandonată după anul 1910,
prin ridicarea altui lăcaş de cult.
Ruinele se află în centrul satului.
Ruinele bisericii fostei Mănăstiri Baldovineşti

Sat Baldovineşti, com. Ciolăneşti.
Datorită lipsei izvoarelor istorice, ipotezele atât
despre tipul aşezământului de cult, cît şi despre
data ridicării sale sunt diferite. Una dintre aceste
ipoteze plasează construirea lăcaşului de cult în
jurul anului 1700. Cert este caracterul de
monument istoric, demonstrat prin includerea în
lista din “Almanahul Cultelor” pe anul 1894.
Ruinele curţii boierilor Bălăceanu

Sat Tătărăştii de Sus, com. Tătărăştii de Sus.
Plasată în centrul localităţii, lângă Primărie, în
locul numit "La ziduri”, monumentala construcţie a
fost ridicată de familia boierilor Bălăceanu,
lucrările fiind terminate de Zoiţa Bălăceanu la
finalul sec. al XVIII-lea. Ansamblul arhitectural
este alcătuit din două incinte: curtea boierească
întărită, cu locuinţe şi anexe, respectiv incinta mică,
unde se află biserica paraclis.
Traseul 3: Alexandria - Roşiorii de Vede - Balaci - Siliştea Gumeşti
TRASEUL 3:
ALEXANDRIA - ROŞIORII DE VEDE -
- BALACI - SILIŞTEA GUMEŞTI
Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă judeţeană din

Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente de arhitectură şi de for
public din municipiile Alexandria şi Roşiorii de Vede, precum şi din comunele Nanov,
Buzescu, Plosca, Vedea, Stejaru, Dideşti, Drăcşenei, Săceni, Dobroteşti, Balaci şi
Siliştea Gumeşti, asigurând totodată legătura cu trasee din judeţul Argeş.
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril"

Sat Buzescu, com. Buzescu.
Aşezată în centrul localităţii, ridicarea
construcţiei monumentale a făcut parte dintr-un plan
ambiţios din timpul domniei lui Al. I. Cuza de
înfiinţare, pe locul satului, a oraşului Cuza. Deşi
planul nu a fost realizat, lucrările la edificiul de cult,
începute în anul 1860 de către prinţul sârb Miloş
Obrenovici, au fost finalizate în anul anul 1864 de
către fiul său, Mihail Obrenovici şi soţia sa, Elena.
Casa Andrei
Sat Plosca, com. Plosca.
Construită la începutul sec. al XX-lea ca locuinţă,
ea se înscrie în stilul arhitectural al epocii, în care
marii boieri ai satului, folosind antreprenori italieni,
îşi ridicau reşedinţe orăşeneşti.
Este amplasată în centrul satului, fiindu-i
schimbată destinaţia iniţială prin transformarea în
dispensar.
Biserica "Sf. Dumitru" a

fostei Mănăstiri Drăgăneşti
Sat Coşoteni, com. Vedea.
Cea mai importantă biserică de zid din judeţul
Teleorman a fost ctitorită în anul 1647 de către
domnitorul Matei Basarab şi rudele sale pe linie
maternă. Între anii 1992-2006 a fost restaurată
printr-un program finanţat de Ministerul Culturii şi
Cultelor, urmând a se interveni asupra picturii
interioare, pictura originală păstrându-se doar
parţial.
Muzeul de etnografie Stejaru

Sat Stejaru, com. Stejaru.
Muzeul a fost înfiinţat în anul 1973 prin
strădania învăţătorului Manea Stancu.
Astăzi funcţionează într-o casă ţărănească, fiind
expuse obiecte de arheologie şi istorie, precum şi
piese de etnografie şi artă populară cu specific local.
Biserica "Naşterea Maicii Domnului",

"Sf. Ioan Botezătorul"
Sat Butculeşti, com. Săceni.
Amplasată în cimitirul vechi, biserica a fost
ridicată în anul 1843, avându-l ctitor pe Costache M.
Butculescu.
Este construită în formă de navă, pe un plan
dreptunghiular, pictura, în stilul bizantin, fiind
realizată de Ion Zugravul. Păstrează încă icoane
datate 1803.
Primăria, azi Muzeul de etnografie

Sat Drăcşani, com. Drăcşanei.
Situat în centrul satului, vechiul sediu al Primăriei
a fost construit la sfârşitul sec. al XIX-lea într-o
perioadă de aşezare a instituţiilor administrative ale
României moderne.
Muzeul de etnografie Drăcşani

Sat Drăcşani, com. Drăcşenei.
Funcţionând în vechiul sediu al Primăriei, el însuşi
un monument istoric, muzeul etalează obiecte de
etnografie şi istorie locală, adunate de neobositul
dascăl şi cercetător Anton A. Popescu.
Tot în aceeaşi localitate funcţionează şi o colecţie
muzeală despre învăţământul local, organizată de
Anton A. Popescu în casa părintească.
Expoziţia Memorială “Gala Galaction”

Sat Dideşti, com. Dideşti.
Amplasata în centrul localităţii, lângă şcoală,
expoziţia a fost organizată în anul 1979 de către
profesorul Marin Falcă. Sunt expuse obiecte,
documente şi fotografii privind viaţa şi activitatea
lui Gala Galaction (1879 - 1961), numele literar al
lui Grigore Pişculescu, născut în Dideşti, scriitor,
preot şi totodată profesor de teologie la
universităţile din Cernăuţi şi Bucureşti.
Fostul schit Dideşti

Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
Sat Dideşti, com. Dideşti.
Istoria aşezământului a suscitat numeroase
controverse privind vechimea şi caracterul său.
Primele documente certe datează înspre anul 1700,
când proprietarii moşiei, slugerul Radu Ştirbei şi
soţia sa Stanca, închină schitul Mitropoliei Ţării
Româneşti. După anul 1864 devine biserică de mir,
construcţia actuală fiind rezultatul intervenţiilor de
după sec. al XIX-lea.
Intrarea unei pivniţe şi zidul de incintă sunt
elementele care amintesc de existenţa unui
ansamblu mai amplu.
Biserica "Sf. Voievozi"

Sat Dobroteşti, com. Dobroteşti.
Situată într-o zonă cu puternice influenţe ale
boierilor Berindei, biserica a fost ridicată în anul
1753 de către postelnicul Matei Berindei, aşa cum o
arată atât pisania cât şi tabloul votiv, asupra căruia
nu s-a intervenit, unde sunt zugrăvite figurile
ctitorilor.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului”

Sat Balaci, com. Balaci.
Ridicată ca paraclis în anul 1684 de către aga
Constantin Bălăceanu, ginerele domnitorului Şerban
Cantacuzino, lăcaşul a devenit în timp biserică de
mir. Aşezată în centrul satului, pe partea stângă a
şoselei spre Piteşti, biserica domină întreaga
localitate.
Importanţa istorică şi arhitecturală plasează
biserica în fruntea monumentelor de cult din judeţ.
Ruinele curţii lui Constantin Aga Bălăceanu

Sat Balaci, com. Balaci.
“Curtea Bălăcenilor” face parte, alături de lăcaşul
de cult, dintr-un ansamblu ce a reprezentat dorinţa
agăi Constantin Bălăceanu de a ridica o adevărată
reşedinţă voievodală, a cărei construcţie a început în
anul 1684. Din monumentala casa, neterminată
niciodată, se mai păstrează doar ruinele pivniţelor,
amplasate în centrul satului, pe partea dreaptă a
drumului naţional ce leagă Alexandria de Piteşti.
Şcoala veche
Sat Siliştea-Gumeşti, com. Siliştea-Gumeşti.
Construită în anul 1910, clădirea face parte din
stilul arhitectural care a caracterizat amplul proces
de dezvoltare a instituţiilor şcolare săteşti de la
confluenţa secolelor XIX-XX.
Şcoala în care a învăţat scriitorul Marin Preda este
astăzi un important centru cultural al comunei.
Centrul memorial “Marin Preda” Siliştea

Gumeşti
Organizat în sediul vechii şcoli, unde a descoperit
tainele literelor “cel mai iubit dintre pământeni”,
aşezământul cultural expune obiecte, documente şi
fotografii privind viaţa şi activitatea scriitorului
Marin Preda (1922-1980).
Casa memorială Marin Preda

Aşezată în centrul localităţii, reprezintă un simbol
a ceea ce a fost o parte din universul ţărănesc
interbelic reprezentat de Moromeţi, locul de unde a
venit pe lume Marin Preda.
Cod: TR-IV-m-B-14522
Traseul 4: Alexandria - Roşiorii de Vede - Turnu Măgurele - Islaz
TRASEUL 4:
ALEXANDRIA - ROŞIORII DE VEDE -
- TURNU MĂGURELE - ISLAZ
Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă

judeţeană din Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente
de arhitectură şi de for public din municipiile Alexandria, Roşiorii de Vede şi
Turnu Măgurele, precum şi din comunele Buzescu, Plosca, Vedea, Salcia şi
Islaz, asigurând totodată legătura cu trasee din judeţul Olt.
Şcoala veche
Sat Nanov, com. Nanov.
Construită la începutul sec. al XX-lea, a fost
iniţial conac boieresc, naţionalizat şi extins apoi în
perioada comunistă. Şcoala păstrează pe faţada de
la şosea elemente arhitecturale deosebite.

Sat Buzescu, com. Buzescu.
Aşezată în centrul localităţii, pe şoseaua
Alexandria - Roşiorii de Vede, biserica a fost ridicată
în anul 1860. Are planul sub formă de cruce greacă
şi intrări pe fiecare latură, elemente specifice
arhitecturii sârbeşti.
Biserica "Naşterea Maicii Domnului"

Sat Plosca, com. Plosca.
Poziţionată în centrul localităţii, biserica a fost
ctitorită prin învrednicirea lui Gheorghe Castriş
Tesaloniceanu între anii 1810-1812. A necesitat
mari intervenţii datorită afectării de către cutremurul
din 1838, lucrări încheiate trei ani mai târziu.
Casa memorială “Zaharia Stancu”

Sat Salcia, com. Salcia.
Amplasată în centrul localităţii, casa în care s-a
născut Zaharia Stancu (1902-1974) a fost construită
în anul 1900. Sunt expuse obiecte, documente şi
fotografii privind viaţa şi activitatea scriitorului.
A fost înfiinţată şi organizată în anul 1983 prin
strădania profesorului Gheorghe Olmazu.
Cod: TR-IV-m-B-14521
Podul peste râul Sâi

Aflat pe DN 54, făcând legătura între Turnu
Măgurele şi Islaz, podul metalic peste râul Sâi a fost
construit în anul 1917 în timpul ocupaţiei germane.
El a reprezentat un obiectiv strategic important
pentru desfăşurarea operaţiunilor militare.
Monumentul comemorativ al Adunării de la

Izlaz (1848)
Sat Islaz, com. Izlaz.
Monumentul se înalţă în centrul localităţii, pe
locul unde în 9 iunie 1848 s-a dat semnalul
declanşării Revoluţiei muntene. Creaţie a
sculptorului T.N. Ionescu, în anul 1969, acesta este
reprezentat printr-un bloc masiv de beton, având pe
el montate reliefuri executate prin travertin.
Biserica "Sf. Nicolae”

Sat Moldoveni, com. Izlaz.
Situată în centrul satului, lângă biserica nouă,
lăcaşul de cult a fost ridicat între anii 1830-1837,
sătenii fiind ajutaţi de către proprietarul moşiei
Moldoveni, marele vornic Barbu Ştirbei.
Deosebită este pictura în frescă, iar planul
arhitectural iniţial o plasează ca monument
reprezentativ în epocă.
Traseul 5: Alexandria - Turnu Măgurele - Plopii Slăviteşti
TRASEUL 5:
ALEXANDRIA - TURNU MĂGURELE - PLOPII
SLĂVITEŞTI
Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă

judeţeană din Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice şi monumente
de arhitectură şi de for public din municipiile Alexandria şi Turnu Măgurele,
precum şi din comunele Bogdana, Liţa, Lunca, Uda-Clocociov şi Plopii
Slăviteşti, asigurând totodată legătura cu trasee din judeţul Olt.
Situl arheologic "Măgura de la podul

Nanovului"
Mun. Alexandria, DN 52 Alexandria-Tr.
Măgurele.
Amplasată în dreapta drumului naţional ce
leagă Alexandria de Turnu Măgurele, în apropierea
podului “Pârâul Rece”, se află o aşezare neo-
eneolitică de tip tell aparţinând culturii Gumelniţa
(cca. 4700-3900 î.Hr.).
Cod: TR-I-s-B-14183
Muzeul Memorial "Liviu Rebreanu"

Sat Bogdana, com. Bogdana.
Muzeu privat în care sunt expuse obiecte,
documente şi fotografii privind viaţa şi activitatea
scriitorului Liviu Rebreanu şi a celorlalţi scriitori
din familia sa.
Muzeul Memorial "Mihai Rădoi"

Sat Bogdana, com. Bogdana.
Muzeu privat, deschis în anul 1993, de către
ing. Dumitru Rădoi în memoria poetului-erou Mihai
Rădoi. Sunt expuse obiecte, documente şi fotografii
ale scriitorului, dar şi obiecte privind istoria şi
etnografia locală.
Cetate de pământ
Sat Pleaşov, com. Saelele.
Situat pe terasa înaltă a Oltului, situl reprezintă
o importantă aşezare dacică, apărată cu val de
pământ şi şanţ adânc de cinci metri. Este datată sec.
III-I î.Chr.
Cod: TR-I-m-B-14216
Biserica "Sf. Mare Mucenic Gheorghe”

Sat Liţa, com. Liţa.
Se află în centrul localităţii, fiind ridicată între
anii 1867-1869. Este construită din cărămidă, iar
pictura, în stil bizantin, este realizată în ulei.
Biserica este întregită de o frumoasă clopotniţă a
cărei arhitectură atrage privirile turistilor.
Mănăstirea Plăviceni
Sat Dudu, com. Plopii- Slăviteşti.

La 7 km. vest de satul Dudu, pe malul stâng al
Oltului, se află ruinele fostei mănăstiri Plăviceni,
ctitorită, potrivit pisaniei de piatră, în anul 1648, în
vremea domniei lui Matei Basarab, de către marele
vornic Dragomir şi jupâniţa sa Elina. Astăzi se mai
păstrează din vechea mănăstire biserica, o parte a
turnului clopotniţă şi zidărie de incintă.
Aşezământul monahal se află în plin proces de
conservare-restaurare, iar din anul 2000 a fost
reintrodus în cult, aici fiinţând o mănăstire de
călugări.
TR-II-a-A-14338
Traseul 6: Alexandria - Zimnicea - Pietroşani
TRASEUL 6:
ALEXANDRIA - ZIMNICEA - PIETROŞANI
Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă judeţeană

din Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente de arhitectură
şi de for public din municipiul Alexandria şi din oraşul Zimnicea, precum şi din
comunele Ţigăneşti, Brânceni, Smârdioasa şi Pietroşani, asigurând totodată
legătura cu trasee din judeţul Giurgiu.
Tell "Gorgan”
Sat Ţigăneşti, com. Ţigăneşti.
Amplasată pe terasa înaltă a râului Vedea, în stânga
şoselei ce leagă Alexandria de Zimnicea, aşezarea
eneolitică de tip tell este atribuită culturii Gumelniţa
(4800-3900 î.Chr.).
Cod: TR-I-s-A-20212
Biserica "Sf. Apostol şi Evanghelist Luca"

Sat Brânceni, com. Brânceni.
Situată în centrul localităţii, biserica a fost ridicată
pe locul unei biserici mai vechi din lemn, în anul
1850, avându-l drept ctitor pe maiorul Mişa
Anastasievici, originar din Serbia. Figură influentă a
epocii, el şi-a legat numele de numeroase ctitorii
laice şi bisericeşti din Muntenia. Pictura bisericii a
fost realizată de Gheorghe Tattarescu.

Sat Smârdioasa, com. Smârdioasa.
Construită din cărămidă în anul 1824 prin
contribuţia polcovnicului Cernea Popovici, arendaş
al moşiei, biserica păstrează, pe lângă frumosul
candelabru de aramă, trei icoane suflate cu aur,
deosebit de valoroase.
Cetatea de pământ de la Frumoasa

Sat Frumoasa, com. Frumoasa.
Făcând parte din sistemul defensiv al liniei
Dunării construit de domnitorul Mircea cel Bătrân
(1386-1418) în faţa atacurilor otomane, cetatea de
pământ datează de la sfârşitul sec. al XIV-lea. Este
situată pe o înălţime ce domină lunca Vedei, în
punctul “La Cetate”. Ansamblul fortificat ocupă o
suprafaţă de 2,5 ha.
Cod: TR-I-s-A-14203
Situl arheologic de la Zimnicea, punct "Cetate”

Oraş Zimnicea, punct “Cetate”.
Făcând parte dintr-un complex cultural ce se
întinde din epoca bronzului până în epoca
medievală, alături de necropolă, cetatea întărită de la
Zimnicea se află pe terasa înaltă a Dunării, fiind
apărată de un val de pământ şi de şanţuri adânci.
Cetatea geto-dacă este datată sec. IV-II î. Chr. Peste
ea s-a suprapus, în sectorul nord-vestic, fortificaţia
medievală ridicată la sfârşitul sec. al XIV-lea, în
timpul domniei lui Mircea cel Bătrân.
Cod: TR-I-s-A-14233
Situl arheologic de la Zimnicea, punct

"Câmpul Morţilor"
Oraş Zimnicea, punctul "Câmpul Morţilor".
Plasată în acelaşi complex cultural, alături de
cetate, în punctul “Cîmpul Morţilor”, se află
necropola getică, având cea mai veche datare sec.
IV-II î.Chr.
În aceeaşi arie geografică se află şi morminte
medivale, plasate în sec. al. XIV-lea, în strânsă
legătură cu cetatea din sistemul fortificat al Dunării.
Cod:TR-I-s-A-14234
Aşezare - "Reca Mare"

Sat Pietroşani, com. Pietroşani.
Amplasată pe terasa înaltă a Dunării, în imediata
apropiere a localităţii, într-o zonă cu un bogat
inventar arheologic, se află o aşezare tipică epocii
fierului, cunoscută sub numele de “Reca Mare”.
Cod: TR-I-s-B-14214
Ruinele bisericii "Sf. Treime"

Sat Pietroşani, com. Pietroşani.
Situate în centrul satului, ruinele amintesc de ceea
ce a fost ctitoria fraţilor Dimitrie şi Hristodor
Lapaty. Biserica a fost ridicată în anii 1812-1819,
reparată în 1887 de către prinţul Dimitrie Ştirbey, iar
după 1950 a fost părăsită, încetându-şi rolul de
biserică parohială.
INFORMAŢII UTILE
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR

www.cultura.ro
- MONUMENTE ISTORICE
www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=55
- MUZEE ŞI COLECŢII
- ARHEOLOGIE
- Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
www.inmi.ro
- Institutul de Memorie Culturală
www.cimec.ro
DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL

CULTURAL NAŢIONAL TELEORMAN
- Alexandria, str. Dunării, nr 222, bl. 911, sc. E, ap. 40

- tel: 0247-313799
- tel/fax: 0247-311930
- http: www.teleorman.djc.ro
- e-mail: contact@teleorman.djc.ro

Teleorman. Trasee Cultural-Turistice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teleorman. Trasee Cultural-Turistice PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL CULTURII DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, CULTE

ŞI CULTELOR ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL

Autori: Constantin Ţînţariu

HARTA CULTURAL-TURISTICĂ A JUDEŢULUI

Judeţ atestat documentar în vremea domniei lui

Municipiul Alexandria este reşedinţa judeţului Teleorman. Oraşul este

Catedrala Episcopală “Sf.

Muzeul Judeţean Teleorman

A fost înfiinţat ca Muzeu orăşenesc în 1952,

Podul metalic peste râul Vedea

Casa Anghel Capră

Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Bustul hatmanului Mihăiţă Filipescu

Monumentul eroilor din rzboiul pentru

MUNICIPIUL TURNU MĂGURELE

Municipiul Turnu Măgurele este aşezat pe malul stâng al Dunării, nu departe

Biserica "Sf. Haralambie"

Ansamblul bisericii "Sf. Vineri"

Tribunalul, azi Judecătoria

MUNICIPIUL ROŞIORII DE VEDE

Casa municipală de cultură

Bustul lui Nicolae Bălcescu

Mun. Roşiorii de Vede, Parcul Gării de Nord.

Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă judeţeană din

Ansamblul fostului conac

Situl arheologic Măgura “La Biserică”

Situl arheologic Vităneşti “Măgurice”

Biserica de lemn "Sf. Nicolae"

Biserica de lemn "Sf. Cuvioasa Paraschiva"

Ruinele bisericii de lemn

Biserica de lemn "Sf. Nicolae”

Biserica de lemn "Sf. Dumitru”

Biserica de lemn "Sf. Nicolae”

Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă judeţeană

Situl arheologic "La Cetate"

Biserica de lemn "Sf. Nicolae"

Cula lui Costea

Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”

Ruinele bisericii “Sf. Nicolae”

Ruinele bisericii fostei Mănăstiri Baldovineşti

Ruinele curţii boierilor Bălăceanu

Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă judeţeană din

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril"

Biserica "Sf. Dumitru" a

Muzeul de etnografie Stejaru

Biserica "Naşterea Maicii Domnului",

Primăria, azi Muzeul de etnografie

Muzeul de etnografie Drăcşani

Expoziţia Memorială “Gala Galaction”

Fostul schit Dideşti

Biserica "Sf. Voievozi"

Biserica "Adormirea Maicii Domnului”

Ruinele curţii lui Constantin Aga Bălăceanu

Centrul memorial “Marin Preda” Siliştea

Casa memorială Marin Preda

Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril"

Biserica "Naşterea Maicii Domnului"

Casa memorială “Zaharia Stancu”

Podul peste râul Sâi

Monumentul comemorativ al Adunării de la

Biserica "Sf. Nicolae”

Traseul mijloceşte vizitarea instituţiilor culturale de importanţă