Mi '

N. I O R G A
Profesor la Universitatea din Bucureşti

SCRISORI Şl INSCRIPŢII ARDELENE

Şl MARAMUREŞENE

SCRISORI DIN ARCHIVA GRECILOR SIBIIULUÎ,

DIN ARCHIVA PROTOPOPIEÎ NEUNITE A FÂGĂRAŞULUÎ
Şl DIN ALTE LOCURI

(FORMIO VOLUMUL XII DIH „STUDII $1 DOCUMENTE CU PRIVIRE l i ISTORI» RODIRILOR".)

BUCUREŞTI
A t e l i e r e l e g r a f i c e SOCEC & Comp., S o c i e t a t e a n o n i m ă

59, STRADA BERZEI, 59

1906.
 N. I O R G A
Profesor la Universitatea din Bucureşti

SCRISORI Şi INSCRIPŢII ARDELENE

Ş! MARAMUREŞENE

SCRTSORÌ DIN ARCHI V A GRECILOR SIBIIULUÎ,

DIN ARCHI VA PR TTOPOI'IEI NEUNITE A FĂGĂRAŞULUI
ŞI DIN ALTE LOCURI

(FORMINO VOLUMUL XII i'M „STUDII $1 DOCUMEITE CU PRIVIRE U ISTORIA ROHlNILOB".)

BCU Cluj-Napoea

RBCFG201300237

BUCUREŞTI
Atelierele grafice BOCEO & Comp., Societate anonimi

59, STRADA BERZEI, 69

1906.
 I.

DESPRE COMPANIA GRECILOR SIBIIULUT.

2 4 9 2 . Voi. XII.
 Din c e l e mai v e c h i timpuri n e g u s t o r i r ă s ă r i t e n î aù p ă t r u n s
p a n ă în văile A r d e a l u l u i . Săpăturile întîmplătoare scot la
iveală m o n e d e ale o r a ş e l o r g r e c e ş t i ale anticităţiî, ale î m p ă ­
răţiei bizantine, c a r e a r a t ă locuri î n d e p ă r t a t e . D u p ă v e n i r e a
T u r c i l o r pentru a lua în s t ă p î n i r e B a l c a n i i şi M ă r i l e L e v a n ­
tului, acest s c h i m b nu s'a oprit, c ă c i a r fi o foarte m a r e
greşeală să se creadă c ă Sultanii osmanlil ar fi adus cu
dînşiî o desăvîrşită barbarie, c ă eî a r fi osîndit la moarte,
din n e î n ţ e l e g e r e , fanatism şi s ă l b ă t ă c i e , o î n t r e a g ă civilisaţie
înfloritoare. D i n potrivă, î n c ă din al X V - l e a v e a c , p a n ă şi
n e g u s t o r i musulmani veniau în U n g a r i a , c u t o a t e luptele n e ­
contenite dintre U n g u r i şi T u r c i . Archiva Bibliotecii A c a ­
d e m i e i din Pesta păstrează astfel o poruncă a lui Matiaş
Corvinul c ă t r e ofiţerii şi c ă p i t a n i i c e t ă ţ i i s a l e B e l g r a d u l s î r b e s c ,
c a s ă îngăduie negustorului R o s t a n sau R u s t e m ( « R u z t h a m » )
a a d u c e din ţ a r a lui, « r e g n u m T u r c i e » , şi a d u c e a c o l o măr­
furi d e t o t felul, «oî şi altele» ( « p e c o r a v i d e l i c e t et alia»)
(II Maiu 1 4 7 8 ) ' . . .
îndată ce Grecii se ridicară din ruina şi toropeala în
care-î a r u n c a s e c ă d e r e a î m p ă r ă ţ i e i lor, eî luară fireşte asu-
pră-şî î n t r e g a c e s t n e g o ţ p e care-1 puteau face m a l bine d e -
cît orîcar't alţii. P e la începutul v e a c u l u i al X V I - l e a e a d e ­
v ă r a t c ă cele m a î multe mărfuri d e « s p i ţ e r i e » , d e mătasă,
de bumbac se aduceau de S a ş i i înşişi sau erau cărate la
t r e c ă t o r i de Armeni din M o l d o v a , d e R o m î n î din tîrgurile
IV COMPANIA GRECILOR

1
şi tîrguşoarele celuilalt principat . Dar peste vre-o ju­
m ă t a t e d e v e a c G r e c i i î n c e p u r ă s ă p r i n d ă r ă d ă c i n ă în Ţ a r a -
R o m ă n e a s c ă , şi li fu astfel mal uşor s ă m i j l o c e a s c ă negoţul
d i n t r e aî lor d e a c a s ă şi A r d e a l . A c e a s t ă sarcină şi-o pu­
teau lua c u atît maî mult, cu cît puterea de iniţiativă,,
vioiciunea şi h ă r n i c i a Saşilor erau într'o vădită şi r ă p e d e
scădere.
0 g r e u t a t e o forma î n s ă privilegiul B r a ş o v u l u i şi Sibiiuluî
d e a nu s e putea d u c e aiurea mărfurile străine ce sosiau
în a c e s t e oraşe ; ele trebuiau vîndute orăşenilor, cu preţurile
pe c a r e a c e ş t i a găsiau c u c a l e s ă le d e a . Intîlnim o d a t ă , la
15 7 1 , pe un Italian din R ă s ă r i t , M a r c o Giliatti, c a r e , voind
s ă t r e a c ă Ia B ă l g r a d , e oprit de Braşoveni, cu piperul şi
mirodeniile din c a r ă l e sale, şi silit s ă facă întăiu vînzarea
2
a c o l o , în c e t a t e a lor .
Giliatti a c e s t a a v e a r u d e în B ă l g r a d , şi ele-î c ă p ă t a s e r ă de
la principele ardelean Ştefan B â t h o r y d r e p t u l d e a-şî putea
d u c e marfa în o r i c a r e locuri ale ţeriî. E r a d e c î î n c ă înnainte
de 1 6 0 0 obiceiul c a R ă s ă r i t e n î , L e v a n t i n i sau G r e c i , b a c h i a r
R o m î n î din Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă , o a m e n i cu a v e r e , c u legături
şi r o s t de negustori, s ă s e a ş e z e prin oraşele ardelene, p e n t r u
cîştig, şi obiceiul c a ei s ă ceară privilegii speciale de la
cîrmuitoriî ţeriî.

1
Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, I, Braşov, 1886, p. I
şi u r m .
2
€ 1 5 7 1 , a d ì 2 3 de s e t t e m b t i o , in B r a s s o v i a . Si d i c h i a r a p e r la presente
c o m e , c o n lo n o m e di D i o essendo v e n u t o qui in B r a s s o v i a io M a r c h u s Gi­
liatti c o n una s o m m a di p e v e r e et spiciaria, dove non potendolla vendere
qui, d a p o y in Alba-Iulia lj mia parentj hebbero gratia dallo mag-co et
ill-mo signor S t e p h a n o W o i e v o d a e ut posso p o r t a r e la deta mia m e r z e de
qui d o v e voglio. Hora, h a v e n d o m e detto il signor iudice, c o n altri signori
de questa c i t t à di B r a s o v i a , che h a n o li l o r o privilegy c h e n o n si poi p o r ­
tar, che non si p o n o portar le m a r c h a n z i e in altro logo, sed v e n d e r l a qui,
p e r ò io M a r c h u s son c o n t e n t o di v e n d e r l a qui, p e r non ronpere lj lor p r i ­
vilegi. Con questa c o n d i z i o n e , se per caso non potterò v e n d e r le altre
spiciarie de qui, c h e le posso portare dove voglio, overo in C h r a c h o v i a t t
in P o l o n i a , per l a via qual a m e piacierà. E t questo schriss'io alli sopra
detti signori, p e r la l o r o c a u t t e l l a . D i o di m a l g u a r d i . E g o M a r c h u s Giliattj..
( A r c h . Braşovului, c o l . S c h n e l l , I I , n ° 1 8 5 . )
 FBEFA'rĂ V

S e p u t e a p r e v e d e a d e c i v r e m e a c î n d a c e ş t i străini, supuşi
turci de limbi d e o s e b i t e şi, cu toată această deosebire de
limbă, «negustori greci», se vor înţelege intre sine şi v o r
c e r e un privilegiu g e n e r a l , c a r e să-î o r g a n i s e z e în Companie
d e n e g o ţ , menită s ă î n t r e ţ i e l e g ă t u r i l e cu R ă s ă r i t u l turcesc.
Cineva-mî s p u n e a d e s p r e un a s e m e n e a privilegiu d a t î n c ă în
v e a c u l al X V I - l e a şi p u b l i c a t î n t r ' o r e v i s t ă u n g u r e a s c ă d e la
începutul veacului al X l X - l e a pe care n'o am la î n d ă m î n ă .
S i g u r a n ţ a deplină o p o t a v e a d e c i n u m a i în c e i a c e p r i v e ş t e
privilegiul p e c a r e 1-a d a t G r e c i l o r un principe ardelean în
bune legături cu T u r c i i , suzeranii săi, G h e o r g h e Râkoczy
cel d'intăiu.

II.

In a r c h i v a C o m p a n i e i G r e c i l o r din S i b i i ù , una din ramu­

rile c e l e mal î n s e m n a t e ale marii C o m p a n i i g r e c e ş t i a r d e l e n e ,
se aflau d o u ă cărţi, c a r e ni s'au păstrat p a n ă astăzi. U n a ,
din 1 6 5 2 , se chiama BijSXiov yjìrou.v7]tj/xTOia;j.oò [tvitiovéSovca sv
zb sij.0 vijiiTyjpvjo TcpaySévia, ovofi.aC(î>u,svov xóvStxa; şi cuprinde,
s u p t a c e s t titlu b a r b a r , s c r i s într'o astfel d e ortografìe, c e l e
d'intăiu procese-verbale de judecată ale S i b i i e n i l o r compa-
x
niştî . Această «condică» a fost copiată apoi, cu multă
îngrijire, în v e a c u l al X V I I I - l e a şi, î n t r ' o o r t o g r a f i e m a l b u n ă ,
d a r cu un a m e s t e c m a r e de c u v i n t e s t r ă i n e , i s'a dat a c e s t
titlu : IvwSrjJ oîtap u.V7ju,ovsòsi àpaoizwc t o ò ; àpyq'iéiat; xat -zpo-
ìa-roóc, TOÒ; TS w;j.oa;Aévouc TtoÀTapios? x,al xax'.Tâvoos xaì y a p a -
tjàpws? v.ai TOÒ; Kv=u;j.aTr/.oòc è^Tj^épiouc, orcoo èicàGvjy.ofv sic TTJV
T;;j.îTspav Kojxrcâv'.av, a d e c ă : « C o n d i c ă c e p o m e n e ş t e în şir p e
c ă p e t e n i i l e şi j u d e ţ i î şi p e pîrgariî juraţi şi p e c ă p i t a n i i şi
h ă r â g e r i î ( s t r î n g ă t o r i î de h a r a c i ù , de bir) şi pe preoţii c e au
fost la C a m p a n i a noastră».
Şi într'una şi în cealaltă se cuprind, în expunere şi în
t e x t , privilegiile c e l e v e c h i râkoczyene, actul d e n a ş t e r e al
aşezămîntuluî a c e s t u i a d e negoţ.
Cel d'intăiu e din 8 Iulie 1 6 3 6 , iar al doilea din 2 9 D e -

1
Registrul e scris de P a n o s I o a n n u din A r v a n i t o c h o r i Ungă T î m o v a ( v .
voi. X I , p . 1 1 5 şi u r m . ) , fiind căpitan al C o m p a n i e i D u c a din Melenic.
 VI COMPANJA GRECILOR

cembfe 1 6 4 1 . P r i n e l e « G r e c i i » , d e n e a m sau d e n e g o ţ , ca­

pătă dreptul de a se judeca între sine printr'un tribunal
alcătuit d m t r ' u n j u d e ţ sau staroste şi din d o i s p r e z e c e a s e ­
sori său p î r g a r î j u r a ţ î , afeşî d e n e g u s t o r i în d e p l i n ă libertate.
Prin harageriî lor eî vor putea strìnge birul c e d a t o r e s c
Craiului, b i r p e care-1 v o r putea împărţi cum î n ţ e l e g î n t r e
aî lor, d a r c a r e e s t a t o r n i c i t p e n t r u c o m u n i t a t e a î n t r e a g ă la
o anumită sumă. în schimb, eî s e îndatorau a merge pe
drumul mare, a nu s e furişa d e v a m ă şi a nu săvîrşi a c t e
1
de t r ă d a r e în p a g u b a principatului .
Alegerea cîrmuitorilor-judecătorî se făcu în luna lui I a -
n u a r 1 6 3 9 . P e r s o a n e l e c a r e ieşiră sînt a c e s t e a : E u s t a t i e P l a -
cico un S î r b sau B u l g a r , d e l o c din A r v a n i t o c h o r i ,
d e u n d e erau mulţi n e g u s t o r i de aceştia, fu p r e ş e d i n t e , iar
j u r a ţ î aî săî D u c a şi Stogios (adecă Stoie, a l t B u l g a r sau
un A r o m î n ) din Melenic, Nikos Papa, Zotos Nikokyritzi,
C h r i s t u D a t i b a i (NraTHMtàY)), G h e o r g h e din F i l i p o p o l , G h e o r g h e
Hagiul, Curtis Stephu, Costas Zotu, Isar XÓTOD, Caloiani
S i s c o ( B u l g a r : Svjsxot)), H a r a g e r i î fură aleşi şi eî, în număr
d e doi. î n t r e a l e g ă t o r i v o r fi fost î n c ă d e p e a t u n c i şi cele­
l a l t e d o u ă naţii : a R o m î n i l o r şi a A r m e n i l o r .
î n c ă din ziua d e 5 Iulie 1 6 4 0 , C o m p a n i a îşi a v e a un ècprjuip'.o?,
un p r e o t , a d u s a n u m e p e n t r u eî din Răsăritul grecesc. La
această dată se dă o asigurare acestui preot, Serafim din
Ivir (de b u n ă s a m ă d e la Atos), de către «negustorii din
Ţ a r a T u r c e a s c ă , c î ţ î n e g u ţ e a z ă în locul A r d e a l u l u i » (jrpoq^a-
lîotdtSsţ T^C Toopxta? t wat xpaYu,at£uovTs o t ţ r / j ? 'EpSsXîas -còv
TOJtOv).

III.

C o m p a n i a era a ş e z a t ă întăiu numai în S i b i i ù . P e s t e puţin î n s ă ,

s e a l c ă t u i r ă şi a l t e l e . C o m p a h i ş t i î din I n e d o a r a c l ă d e s c a c o l o
f r u m o a s a b i s e r i c ă în c a r e s e f a c e a s t ă z î slujba unită. î n B ă l ­
g r a d , în O r ă ş t i e , s e a l c ă t u i e s c comunităţi întocmai ca acea
din S i b i i u , în s t r î n s ă l e g ă t u r ă c u b i s e r i c i l e o r t o d o x e din p a r t e a

1
Se citează şi Âpprobatat constituiiohts, partea a Iii-a, tit. 5 2 , § . 3 ,
 PBEFAŢĂ VII

locului. L a 4 N o v e m b r e 1678 «Grec^ din Braşov capătă

şi ei un privilegiu, c a r e li s t a t o r n i c e ş t e birul la s u m a de 3 0 0
d e t a l e r i pe an. în î66j î n c ă , un alt privilegiu fusese dat
G r e c i l o r cari făceau n e g o ţ în U n g a r i a d e sus, — la T o k a j şi
prin alte părţi. Negustorii «turceşti» din Tokaj mergeau
p a n ă în S i l e s i a la bîiciurî, şi, la 1 3 D e c e m b r e 1 7 4 3 , regele
prusian F r e d e r i c al I l - l e a , noul stăpîn al p r o v i n c i e i , li d ă d e a
voie s ă şi facă o biserică o r t o d o x a în B r e s l a u , c a p i t a l a S i -
lesieî. Unii din c ă p e t e n i i l e lor a j u n s e r ă la o m a r e t r e c e r e şi
înrîurire, c a birăul sibiian a l e s în 1 6 7 2 , P a t e r l a n o ş , sau, c u
n u m e l e său g r e c e s c întreg : ó %ì>p KaXoYtàvvjc IlaTsp, ù nai
I l â t s p Tlavo; xaXoòijisvo?. S e ştie că a c e s t o m a fost a m e s t e c a t
foarte mult în împrejurările p r o v o c a t e de Unirea Romînilor
1
din A r d e a l c u B i s e r i c a r o m a n ă .

IV.

Casa de Austria, luînd în stăpînire Ardealul, avu, ne­

apărat, g r i j a d e a p ă s t r a a c e s t bun izvor de v e n i t c a r e e r a
p e n t r u fisc C o m p a n i a g r e c e a s c ă . Privilegiile n e g u s t o r i l o r de
marfă r ă s ă r i t e a n ă , suditi t u r c e ş t i , fură d e c i întărite. Ei fură
s u p u ş i de-a d r e p t u l C a m e r e i şi T e s a u r a r i a t u l u î imperial, c ă ­
r o r a aveau s ă li răspundă o mie d e florini r e n a n i p e an.
E r a u scutiţi de orice alte s a r c i n i fiscale şi d e ajutorul de
o a s t e . E r a u îndatoriţî î n s ă a nu s c o a t e b a n i sau metale din
ţ a r ă — d u p ă ideile d e economie politică ale v e a c u l u i — ş i li
s e impunea apelul d e Ia Scaunul lor de j u d e c a t ă la j u r i s ­
d i c ţ i a c a m e r a l ă şi t e s a u r a r i a l ă ( 1 2 S e p t e m b r e 1 7 0 1 ) . A c e a s t a
e « d i p l o m a l e o p o l d i n ă » , pe c a r e d e a c u m a G r e c i i o a d u s e r ă
înnainte în t o a t e r e c l a m a ţ i i l e lor.
C u n o a ş t e m î n c ă î n t ă r i r e a din 15 Mart 1 7 1 8 pentru cei din
B r a ş o v , din 3 1 August 1 7 4 2 pentru Sibiienî. Aceştia din
urmă nu erau mulţămiţî cu atîta, şi în 1 7 4 7 ei c e r e a u s ă li
s e d e a voie a vinde şi cu c o t u l , a lua p a r t e la bîlciuri, a-şi
p u t e a face s l u j b a , nu numai la B u n g a r d , unde, cu ajutorul
D o m n i ţ e i M a r i a , a lui A g a Constantin Bălăceanu, îşi cum-

1
L ă p e d a t u , în PrinosulSturdza, p . 3 0 1 şi u r m . Cf. şi maî departe, c a p . I I I .
 VIII COMPANIA GRECILOR

p a r a s e r ă p ă m î n t d e la ţeranî, î n c ă d e la 1 6 9 0 , şi-şî făcuseră

b i s e r i c ă d e zid şi cimitir p e n t r u morţii l o r , ci la S i b i i ù c h i a r ,
î n t r ' o « c a s ă cu c h i r i e » («în d o m o c o n d u c t a » ) . A c e a s t a li s e
învoi, c a şi c e r e r e a d e a nu s e îngădui nobililor cari s'ar
a m e s t e c a în Companie de a i n v o c a la j u d e c ă ţ i privilegiile
l o r nobiliare.
T r e b u i e s ă s e spuie c ă şi T u r c i i , din partea lor, făcură
c o n c e s i i n e g u s t o r i l o r , dîndu-li un firman d e o c r o t i r e în F e ­
bruar 1 7 6 3 . S c r i s o r i de ale D o m n i l o r şi b o i e r i l o r noştri s î n t
destul d e d e s e în corespondenţa Companiei, şi le tipărim
în d o c u m e n t e l e c e urmează.

Din aceiaşi archivă a Companiei din Sibiiù ştim şi c a r i

erau n e g u s t o r i i înscrişi la d î n s a în I a n u a r 1710. Grecii pre-
domnesc încă, dar nu lipsesc şi R o m î n î , veniţi din Ţ a r a -
R o m â n e a s c ă saù strìnsi din A r d e a l c h i a r . E i a r fi a c e ş t i a :
Coman Ocneanul (saù Ocnariul), Iangi (FtavrC^c) Făgără-
şanul, T a n a s e T ă t a r u l (TâtapT]?), Ion Poplăceanul, din P o -
placa, Iovan Făgărăşeanul, Gheorghe Cucul, D i m i t r i e Mol-
'dovanul, I o a n Cazimir ( K a ^ ^ p i r j c ) , G h e o r g h i e Giurgiuvanul
(T£oDpTCoo6âvoţ), M a n ţ u (MâvcCo?) C î m p u l u n g e a n u l , M a t e i B e -
ligrădeanul, I o r d a c h i B r a ş o v e a n u l , Niţu Paplomagiul saù Plă-
pumarul, D u c a B e l i g r ă d e a n u l , A n t o n i e din R î m n i c . M a i d e
demult aflăm şi p e un P a l c u F l o r e a .
Intre scrisori sînt unele din Făgăraş, unde erau mulţi
Companiştî, c a r i a d u s e r ă î n t e m e i a r e a prin anii 1 7 8 0 9 0 a bi­
sericii d e a c o l o , altele din B r a ş o v , d e s t u l e , din B ă l g r a d , din
Aiud chiar, din Banatul T i m i ş o a r e i . V o r fi fost şi d e la
Cluj, c a r i mergeau la b i s e r i c a din satul vecin al S o m e ş f a -
1
lăuluî, unde se c e t e s c şi p a n ă astăzi nume de-ale lor pe
pietrele d e mormînt. Deva, Haţegul, Blajul, c î n d s'a făcut
tîrg, au c ă p ă t a t şi ele « G r e c i » . P a t e r i i eraù d e l o c din S a s - S e b e ş ,
unde iarăşi C o m p a n i ş t i î c o n t r i b u i e la c l ă d i r e a c e l e i d'intăiu
biserici o r t o d o x e din oraş. Gelepciiî, c u m p ă r ă t o r i i de vite
pentru Constantinopol străbăteau părţile d u n ă r e n e ale U n -

1
V . voi. X I I I , c a r e v a c u p r i n d e inscripţii' din bisericile A r d e a l u l u i si părţile
vecine.
 PREFAŢĂ IX

garieî, şi eî erau b i n e î n t e m e i a ţ i în C a r a n s e b e ş . A m g ă s i t şi
un răvaş din Arad, încă din 1 7 1 6 . Ş i la B e i u ş stau pană
astăzî în b i s e r i c a o r t o d o x ă cărţile G r e c i l o r , ediţiile v e n e ţ i e n e ,
p e c a r e le î n t r e b u i n ţ a «ephemeriub, preotul grec adus din
T u r c i a . î n c e l e maî m a r î c e n t r e eraù şi dascăli, tocmiţî de
prin B u c u r e ş t i , c a r i învăţau elineşte p e G r e c i , d a r şi p e R o -
mînî şi p e Armeni. în Secuime, Vaşarheiul avea de mult
C o m p a n i ş t î , în l e g ă t u r ă cu T î r g u l O c n e i m o l d o v e n e s c , plin
de Armeni,

"~ V.

T i m p u l de înflorire al C o m p a n i e i au fost maî ales aniî

d e la 1 7 1 6 Ia 1 7 3 9 , c î t timp O l t e n i a v e c i n ă a fost supt stă-
pînirea a u s t r i a c ă . A t u n c î R î m n i c u l , C r a i o v a , s'au umplut de
Companiştî, maî mult B u l g a r i c a t o l i c i , cu cari negustorii
«turceşti» din A r d e a l s t ă t e a u în legături de fiecare zi. î n
pădurile V î l c e î a c e ş t i a din u r m ă îşî îngrăşaţi porcii, p e cari-î
vindeau apoî p e p r e ţ m a r e la bîlciurile din ţara lor. Tre­
c e r e a B a n a t u l u i oltean înnapoî s u p t T u r c i fu, fără îndoială,
o lovitură adusă comunităţilor greceştî de peste munte.
P r i n a c e s t e multe afaceri cu Oltenii, prin strămutări, prin
c h e m a r e a la viaţă e c o n o m i c ă a unor s t r a t e de Romînî din
Ardeal, Compania ajungea tot maî mult romanească. Nu­
mai slujba în biserică se făcea g r e c e ş t e , de preotul adus
din «patrie» şi p r o t o c o a l e l e de j u d e c a t ă s e ţineau în l i m b a
de datină. î n c o l o , zapisele, înscrisurile, s o c o t e l i l e s e aşter-
neaù t o t maî mult în limba c e l o r maî mulţî, în l i m b a de
c a r e Companiştiî erau încunjuraţî din t o a t e părţile. D e aici
vin b o g a t e l e m a t e r i a l e de l i m b ă r o m a n e a s c ă din care se al­
c ă t u i e ş t e în c e a mal m a r e p a r t e a c e s t volum. Pană la sfîrşit
î n s ă , G r e c i i s e împotriviră î n c e r c ă r i i d e a-î supune p e c a r e o
făcea noua ierarchie neunită a R o m î n i l o r din A r d e a l , înte­
m e i a t ă prin aniî 1 7 6 0 .

Cu timpul numărul C o m p a n i ş t i l o r scăzu foarte mult, şi a f a c e ­

rile s e c o n c e n t r a r ă d u p ă 1 7 5 0 - 6 0 , c î n d fură s t a r o s t i sau birăî,
— p e rînd, I o a n M a r c o , T o m a V i l a r à şi I o a n Cincu,—în minile
urmaşului a c e s t o r a în s t ă r o s t i e , G h e o r g h e Manicati Saffranos,
 X COMPANIA GEBC1LOE

om b o g a t , a c t i v şi cu foarte multe legături, care mergeau

p â n ă la C o n s t â n t i n o p o l şi la porturile G e r m a n i e i d e Nord, cu
c a r e s c h i m b a r e g u l a t s u m e d e n i e de s c r i s o r i . L a 1 7 9 8 , Casa
M a n i c a t i , în c a r e s e c o n t o p i s e a p r o a p e C o m p a n i a , lua o a l t ă
formă : bătrînul G h e o r g h e îşi a s o c i a p e fai săi Ghfeorghiţă,
C o n s t a n t i n , Manuil şi Iosif. U r m a ş u l lui a d e v ă r a t fu Con­
s t a n t i n , c a r e luase în c ă s ă t o r i e , la 1 7 9 3 î n c ă , p e fiica a i t a i
p u t e r n i c şi b o g a t G r e c sibiian, H a g i Constantin P o p , a c ă r u i
a r c h i v ă r o m a n e a s c ă , şi ea d e un m a r e bielşug, v a d a volu­
mul al X I V - l e a din această c u l e g e r e . D a r la 1 8 1 1 G h e o r -
g h i ţ ă era factotumul, şi, c î n d el s e d u s e la V i e n a pe cîtva
timp, în 1 8 1 1 , i s e s c r i a d ş la Sibiiù c ă t o a t e cele c e m e r g
rău în lipsa lui
D i n t r ' o î n s e m n a r e în A l m a n a h u l comercial austriac («All-
gemeiner Handlungs-Gremial-Almanach fur den oesterreichi-
s c h e n K a i s e r s t a a t , J a h r g a n g 1 8 3 8 , von F r a n z B . F r a y , W i e n » )
aflăm c a r e era situaţia Companiei după dispariţia dinastiei
« M a n i c a t e ş t i l o r » , J u d e l e era în 1 8 3 8 Popovicî, iar c a m e m b r i
ai C o m p a n i e i erau priviţi : văduva N . B e n n e , N. G u m a , D .
G . C o s m a , E m a n u i l Manoilovicî, N . G. Marinovicî, fiul unui
B u l g a r , factor al C a s e i M a n i c a t i , G r i g o r e Matei, v ă d u v a lui
Zamfir P r e d a , N . R i z u , D i m . C. S t e p h a n i , G h . P a n a i o t S t e r i u ,
moştenitorii lui Panaiot Steriu, moştenitorii lui P a n a i o t I .
Steriu, P a n a i o t N. S t e r i u , N i c o l a e V i l a r à , urmaşul birăuluî
d e pe la 1 7 6 0 , G h e o r g h e Z a h a r i a şi Mihaî Ziguri.
C o m p a n i a , a c u m iarăşi în c e a m a i m a r e p a r t e grecească,
s e a p r o p i a de sfîrşit. Ultimul ei birău fu un Romîn, născut
în T i r g o v i ş t e în 1 8 0 9 şi a ş e z a t la Sibiiu a b i a pe vremea
tulburărilor din 1 8 2 1 , Grigorie Matheiu. îi era lăsat unui
Romîn deci să s c r i e în r o m â n e ş t e însemnarea despre sfîr-
şitul, în 1 8 5 4 , al C o m p a n i e i vestite odinioară. «La 1854»,
s p u n e el, «aii eşit C o m p a n i a g r e c e a s c ă din dreptu ei, venind
drepturi de o potrivă. Pană a c i a m fost eu birău aceştiî
C o m p a n i i greceşti!, şi azi sîntu şi companistu cel din urmă
şi comerţiatitu c e l mai bâtrîn în S i b i u » .

1
D o c u m e n t e , p. 1 6 7 , no CCCLVI-
 PBEFAŢĂ XI

C a p e l a G r e c i l o r fu luată în stăpînire d e Mitropolitul ro-

mîn Ş a g u n a ; a c t e l e G r e c i l o r fură d e p u s e în A r c h i v a proto-
popieî romaneşti.

VI.

L a un l o c cu aceste a c t e sînt şi unele cărţi d e la C o m ­

p a n i e , a c ă r o r înşirare nu p o a t e fi fără interes şi folos.
La 1 7 3 8 , un inventariù al averii bisericii g r e c e ş t i din S i ­
bilìi p o m e n e ş t e o Pravilă munteană. Cartea s'a păstrat : e
Pravila c e a Mare, şi p e d î n s a sînt î n s e m n a t e aceste notiţe
din veacul al X V I I - l e a :

« S ă să ştie căndu aii murit preoteasa popi lu Sinubotin hagiului o t

D r ă s t o r , în zilele lu Ş e a r b a n - V o d [ ă ] s n ă C o s t a n d i n , al Ş e i t ă n e ş t i l c r , V e l P o s -
t a l n i c , în l i m a lu D e c h e [ m ] « i e dni 2 0 , Sânbătă searia spre Duminecă, vă
leat ot H v o 1 6 7 7 .
S ă să ştie c ă n d u au purces D u m i t r u de s'au dus la Erusalimu înpreun
c u H a g [ i ] G h e o r g h i şi c u T e d r a d i s n ă p o p Lefteriţi înii Iona lu Iiuni d n i 2 7 ,
ot rojdestvo H v o 1 6 S 1 , v ă dni I o n Ş e a r u b a n V o i v o d , snă Costanfidinu Ş e i -
tăneştilar. F e c o r u l popii S ă n u b o t i n u H a g i u l u i .
S c r i s - a m eu C h i r a P e t r o v i c î R ă m n i c a n u [1774].

Cartea a fost dată Companiei numai la 2 6 Mart 1733

d e H a g i S t o i a , fiind «efimeriu» L e o n ţ i u de la Vatoped.

C o m p a n i a a v e a Mărgăritarul g r e c e s c , după c a r e s'a făcut

cunoscuta traducere r o m a n e a s c ă a fraţilor G r e c e n i : Mapfa-
ptrat TjTot XOŢOI Siâcpopoi zob èv « f l o i ţ rcocrpò? vjfuòv 'lwâvvou ò.py.
Któvatavt'.vooróXsw? zob ^poaoaró^oo, V e n e ţ i a , 1 6 7 5 .

Pé p r o t o c o l u l din 1 6 9 1 , se înseamnă sosirea la 1 1 A u g u s t

a lui T o k o l y la B r a n , lupta d e la Z î r n e ş t I , m o a r t e a lui B ă -
l ă c e a n u , s o s i r e a luì T ò k o l y la Sibiiti, în ziua d e 2 S e p t e m -
b r e , şi a markgrafuluî de B a d e n , la 2 6 .

I n t r e cărţile C o m p a n i e i s e află m a i d e p a r t e A c o l u t i a M a i c i i
D o m n u l u i , tipărită la 1 6 9 2 d e Ş e r b a n G r é c e a n u : ' A x o X o o 8 t a i
•ri)? zs óotat [ATjtpò? rj[i(ìiv IlapaaxsDYj? TTJ? véa? x a t zob oatou
zatpeţ 7J[j.wv rprjYopîoo zob foxajroXttoo, B u c u r e ş t i , 1 6 9 2 , I u n i e ,
l u c r a t ă de Antim.
XII COMPANIA GRECILOR

Dedicaţia către D o m n u l e iscălită, în B u c u r e ş t i , l a Iunie

1
1692, de Xsp|i.Jtàvoc, o Seòtspo? A o y o 6 S T T J ? .

P a t r i a r c h u l d e Ierusalim, Hrisant, trimete multe scrisori,

p e n t r u eleimosină, c o n a ţ i o n a l i l o r săi sibienî. E l li d ă d u în
s c h i m b vestita s a I s t o r i e a p a t r i a r c h i l o r d e Ierusalim, d a r o
altă c a r t e a lui, TÓ[AOC " / a p ă ; , n'a fost c ă p ă t a t ă d e la dînsul,
c ă c i în j o s u l eî e s c r i s : ' E x twv toù xopîoo Ilacr/aXîoo S â 6 6 a
3 1 V a , t
BSXTCOO Ilajj.oox'cC^ sx TC»p6îv6oSâ, sic X P ^ ' - ° 5 xal xwv <ptX<«v
aòtoù. Deci cartea a fost întăiu a lui P a s c a l S a v a V e l c î u
P a m u c g i , din C e r v e n a v o d a , în B u l g a r i a .

Tot prin b i b l i o t e c a G r e c i l o r s e c u n o a ş t e o ediţie din dic-

ţionariul luì V a r i n a : Baptvou vb \1s1a Ae£txdv, dedicată lui
C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u , şi t i p ă r i t ă l a V e n e ţ i a în 1 7 1 2 . P r e ­
faţa laudă p e D o m n . L a urmă s e a d a u g e : eutotaoîa Ye<ap'(ioo
2
TpajrsCouvTtoo i[aTpo]y[tXoaócpoo], TOÒ T ^ O j i s v ă , x a x à TO E ' .

F i r e ş t e c ă n e g u s t o r i i , cari c o p i a s e r ă tarifa vamală m u n t e a n ă

(v. n° x x ) , aveau p e c e a a u s t r i a c ă : « V e c t i g a l t r a n s y l v a n i c u m
hungarico-germanicum», 1 7 1 4 , B a r t h şi Heltzdòrffer, Sibiiù.

Cel mai vechiu manual d e g r a m a t i c ă e al lui Alexandru

Mavrocordat Exaporitul, pregătit de Alexandru Amira, cro­
3
nicarul : rpau.u,atixYj 'AXs£âv§poo MaupoxopSâtou TOÒ s£ 'Arcop-
pTjtwv xat stepa M'.yci:q\ SuYŢeXou IOD tspoaoXojuron, închinate
luì Io Constantin Mavrocodat, Domn muntean, EÎUP.sXeta
v.7.1 SiopGwasi 'AXeJavSpoo KaYxeXXapîoo zob ìatpo^tXooóyoo, V e -
neţia, 1 7 4 5 . Prefaţa, de N . G l y k y s , e î n d r e p t a t ă către Domn.

U n al doilea tarif vamal austriac, d e supt I o s i f al II-lea :

«Vectigal universarum hungaricarum haereditariarum ditio-
n u m » , s e a d a u g e la c e l d'intăiu.
I o a n M a n i c a t i , unul din fraţii lui G h e o r g h e , d o c t o r în me­
d i c i n ă *, primia î n t r e a l t e s c r i s o r i b u c u r e ş t e n e , şi una, din 1 5

1
V . Bianu şi H o d o ş , Bibliografia romînă, I, p p . 3 2 6 - 7 .
2
A s u p r a luî H y p o m e n a s , v. Istoria lit. rom. în secolul al XVII'I-lea, tabla.
3
V . v o i . I X , u n d e se dă o o p e r ă italiană a lu't A m i r a .
4 l e
V . p . I 0 2 , n ° CXCV ; pp. IO7-8, n ° CCVOI ; pp. 108-9, n CCIX-CCXI.
Cf. p . I O I , n ° OXCI.
 PREFAŢĂ XIII

Iulie 1 7 8 1 , de la « P o l y c h r o n i u s D e m e t r i u s , m e d i c i n a e d o c t o r
o r p h a n o t r o p h : m. o . » , c a r e studiase la Lipsea (pecetea luì
roşie are literele : FI. A . 0 . A. M.). Ş i t o t a c e l a s c r i e încă din
L i p s e a , la 2 4 / 1 3 I a n u a r 1 7 7 8 .
T e s a luì nu e c u n o s c u t ă , dar am g ă s i t o c o a l ă din prefaţă,
cu o d e d i c a ţ i e lui A l e x a n d r u - V o d ă Ipsilanti, c a unul c e e s t e
«xvj§s;j.wv Yjawv xpivzoţ, YSVOO? ts éXÀYjv.xoù sòspYSTa XTjStatos».
Ea e d a t a t ă «èv Azityix, 1 7 7 8 , SÎÎTTSJJ.. 2 5 » şi iscălită de P o -
l y c h r o n i o s Dimitriu, c a «r?j? laxpixfjc èz'.(sz-q\vq^ Sótopo?».

Se mai află şi o a doua gramatică, după a luì Teodor

Gazi, vestită, c o p i a t ă în 1 7 9 9 , la dascălul Damaschin, de
elevul Zamfirachi Pop, acelaşi ca şi Z e n o b i e , fiul luì C o s -
tandin P o p şi pe u r m ă vestit b a n c h e r în V i e n a şi unul din
directorii B ă n c i i I m p e r i a l e de a c o l o

Mai aflăm Geografia lui Nichifor T h e o t o k i s , vestitul das­

căl: £TO'.)(SÌO( "f5u>7poesìa? èpaviaOévxa òrco zoo àp/isTCtcncóìroo "Ni-
7„7]<pópoo zon Ssozówo, TtXsiazox; Ss a7j[J.si<«)ţj.aao zai oyq^a.v. rcXoo-
ua6évta IJJTÒ 'AV6Î[J.OU TxQfi (tipărită de fraţii Z o s i m a , la V i e n a ,
V e n d o t i , 1 8 0 4 ) . Prefaţa e d e călugărul I o n a s din mănăstirea
C l e m e n t a Olimpuluî. C a r t e a e împodobită cu chipul unui
călugăr, supt care e scris :
v
0(J)EÎ oţjj'.v s'xe'.c xpaSirjc as cpspovto? saw6sv,
SxapXâToo EtoòpCa, xuSt{is OSWTÓXTJ.
C
H s'.xwv SŢpaşT] 'E'/apâ/6vj òrco
sv 'laaup ayoXap- K . EyJvSsXu,a'jsp
yoùvTO?. sv Bisvvţ).
Adecă :
«Cu ochii a i v e d e r e a celui c e te p o a r t ă în inima lui, a l u i
Scarlat Sturza, vestite Theotokis. I c o a n a s'a zugrăvit [de
Sturza] în Iaşi, fiind [Theotokis] dascăl. S'a săpat de C.
S c h i n d e l m a u e r în V i e n a . »
T h e o t o k i s fusese a d u s de G r i g o r e G h i c a p e n t r u creşterea
c o p i i l o r săi. A l e x a n d r u S t u r z a , care luă pe S u l t a n a , fata lui
Constantin Moruzi, urmaşul, în 1 7 7 5 , al lui G h i c a , era pe

1
V . voi. V , p p . 111-3.
 XIV COMPANIA GRECILOR

a t u n c i C o m i s , şi c a unul din epitropiî şcolilor trebuie să fi a u z i t

şi el lecţiile învăţatului G r e c . P e urmă, S c a r l a t u r m a cursurile
U n i v e r s i t ă ţ i i din L i p s e a , doi ani d e zile. D u p ă G e n e a l o g i a
familiei S t u r z a , S c a r l a t sau S c a r l a t a c h i e r a fiul lui D i m i t r i e
şi nepotul Juî S a n d u Sturza de la începutul veacului al
XVTII-lea. Soarta era să reunească în aceiaşi ţ a r ă pe c e l
doi c u n o s c u ţ i , c ă c i T h e o t o k i s a j u n s e s e Mitropolit la C a z a n
şi S t u r z a e r a cavaler, g e n e r a l rus, î n c ă din 1 7 9 8 ; e r a s ă fie
g u v e r n a t o r al B a s a r a b i e i d u p ă 1 8 1 2 . V . Ist. lit, rom. în secolul
al XVIII-lea, la a c e s t e d o u ă n u m e ; Doc. Callimachi, tabla.

O a l t ă tipăritură g r e c e a s c ă în l e g ă t u r ă cu ţerile n o a s t r e e
S w . ^ s ì a r / j ; X071X7J;, din 1 8 0 4 , d e d i c a t ă lui C o n s t a n t i n - V o d ă
Ipsilanti de c ă t r e t r a d u c ă t o r , G r i g o r e i e r o d i a c o n u l C o n s t a n t a ,
Miliotul.
,
I n t r ' o a treia g r a m a t i c ă : 'H x a t ' èmzop.rp 7pa[J. J.axtXTj t s p -
£

'J)i8éa D7cò NsoepòtOD Aoùxa, ed. 3-a, V i e n a , tip. Schraembl,

1 8 1 2 , s e află la p. 5 3 : 'EziozoXcd àjxoiSaìat jrspi fXwaoYjş, zo»
a p / o v t o ? KXotC'àp A7)jJ.Yjtpìou Kazapz£;q xotl Aàu.~poD TQ5 4>W-
ziàdoo, zoo èv BouxopîSTÎcj) SiSaaxâXoo [ 1 7 8 9 ] , — o c i u d a t ă dis­
cuţie gramaticală între Lambru Photiade, un maî vechiu
dascăl decît Neofit D a c a , autorul, şi Clucerul Dimitrie Ca-
targiu, c a r e a r a t ă s ă fi fost d e c î un b o i e r învăţat. Photiade,
care a predat d e la 1 7 9 5 p a n ă Ia 1 8 0 5 , a fost şi dascălul
luì Z e n o v i e P o p şi al lui G r i g o r e B r î n c o v e a n u (Ist. lit. rom.
în secolul al XVIII-lea, I I , p. 4 0 ) .

VII.

Asupra Companiei greceşti din Sibiiu, n ' a m găsit ştiri

romaneşti aiurea, decît între actele, păstrate la P e s t a , în
A r c h . Ţ e r i î , ale p ă s t o r i e i episcopului neunit Dionisie Nova-
covicî.
A c o l o s e află hîrtiile privitoare la p r o c e s u l d e s t r i c a r e d e
l o g o d n ă dintre D i m i t r i e P a n ă , C o m p a n i s t b r a ş o v e a n , şi Ma-
riuţa, fata lui A n d r e i Gheorghe Dabija, «juratul Companii
g r e c e ş t i d e la Sibiiu» ( 1 7 6 2 ) . P a n ă s e logodise a d o u a oară
cu « P ă u n a , fiica j u p . C h i r a [Iovipale] R î m n i c e a n u l » , dar cu-
 /
PREFAŢĂ XV

nunia fusese oprită de episcop. Ioachim, protopopul de

V e ş t e m , e pus s ă c e r c e t e z e , dar Pană s e cunună, şi e pe­
depsit pentru aceasta, «cu opreliştea de la b i s e r i c ă » . Cu­
nunia pare a fi fost făcută, nu de efemeriul grecesc Iacob
din Olimp, «Olytnpiota», «popa Iacov de la Cumpanie»,
ci d e «un preotu c ă l u g ă r de la B r a ş o v » .
A n d r e i sau A n d r e a ţ a r ă t a «chieltuiala c o c o n i i Mariuţi, fe-
cioari j u p a n Andreaţi, pricinuită în j u d e c a t a cu Dimitrie
P a n a » , şi c e r e a o sută de g a l b e n i , «pentru cheltuialjaj, şi
p e n t r u treapăd, şi pentru rămasul neguţtorieî». Judecata o
face un s o b o r d e p r e o ţ i : «eu protopjop] Iochim, popa Ion
din Maeri Sibiiuluî, popa Thoma, popa Ion din Veştîm,
p o p a Ilie din Maeri S ă b i i u l u î » , c a r e o s î n d e ş t e pe P a n ă n u m a i
la « g l o b a soborului, flo[rin]ţ 24»

1
Cf. şi Sate şi preoţY, p, 3 0 S .
 i

II.

DESPRE COMUNITATEA ORTODOXĂ A ROMÎNILOR

DIN FĂGĂRAŞ.

2 4 9 2 . Voi. X I I . II
 I.

P e timpul c î n d G h e o r g h e R â k o c z y l-iu d ă d e a negustorilor

g r e c i d e marfă t u r c e a s c ă din A r d e a l dreptul de a s e alcătui
în C o m p a n i e d e o s e b i t ă , el î n g ă d u i a şi î n t e m e i a r e a în F ă g ă r a ş
a unei b r e s l e , unui ţehiU al R o m î n i l o r din F ă g ă r a ş , oraş cu
o b o g a t ă poporaţie de neamul nostru. Şi pană astăzi se
păstrează tabla, b u c a t a de lemn în formă d e s t e m ă , c a r e p o a r t ă
1SLT
de o p a r t e anul de alcătuire 1 6 4 3 , de alta chipurile a
d o i meşteri cu plete lungi, cari r a d pieile pe o masă. Ţe-
hiul s e zicea al pielarilor sau, cu un cuvînt u n g u r e s c , al ti-
marilor făgărăşenî.
Maî mult pentru aceşti meşteri a făcut mărinimosul c t i t o r ,
Constantin-Vodă Brîncoveanu, în «uliţa chivărarilor», fru­
m o a s a b i s e r i c ă al c ă r e i pridvor pe stîlpî, al c ă r e i turnuleţ
g i n g a ş s e ridică în m a r g e n e a oraşului d e astăzi, în c a r e s'au
s c h i m b a t multe lucruri, fără a primejdui însă fiinţa breslei
saù a zgudui temeliile sfintuluî aşezămînt b r î n c o v e n e s c .
D . N . D e n s u ş i a n u a p u b l i c a t mai de mult, în ale s a l e «Mo­
1
n u m e n t e pentru istoria ţeriî F ă g ă r a ş u l u i » , s t a t u t e l e t ă b a c a -
rilor, a ş a cum ele au fost v o t a t e la 28 Mart 1 6 4 3 . A c e s t e
statute, imitate după ale tăbăcarilor din Bălgrad, asigură
m e m b r i l o r ţehiuluî m o n o p o l u l timărieî, în s c h i m b u l unui nu­
m ă r de piei c e v o r lucra în fiecare an p e n t r u c a s t e l . Numai

1
E x t r a s din Columna luf Traian, B u c u r e ş t i , 1 8 8 5 . V . p. 1 2 2 şi u r m .
XX DESPRE COMUNITATEA ORTODOXĂ A ROMÌNILOR DIN FĂGĂRAŞ

la tîrgurî s e vor putea aduce piei lucrate aiurea. Meşterii

v o r trebui s ă s e c ă s ă t o r e a s c ă - p a n ă la un an de zile de la
i n t r a r e a lor în breaslă. L a primire, o r i c i n e v a da un ospăţ,
afară d e anumite casurî c î n d ajunge numai j u m ă t a t e . Cal­
fele, inasti, p l ă t e s c cu un florin dreptul de a intra în ate­
lierul unui măiestru ; eî s e v o r îndatori a rămînea stator­
nici timp d e treî ani d e zile. L a boală, Ia moarte, ţehiul
va cheltui, d a c ă va fi d e nevoie, pentru membrii săî. Cir-
muirea o are un ţehnieşter şi, s u p t el, un latameştei, pe
lingă c a r e s e întîmpină maî târziu şi un latameşter m i c ; un
număr d e j u r a ţ î bătrînî îî încunjură : eî j u r a u s ă s e ţie d e
articuluşurî. A c e s t Sfat păzia lada, t r i m e t e a tăbliţa pentru
convocări, judeca, putînd să o s î n d e a s c ă p a n ă la o g l o a b ă
de doî florini, şi b ă g a d e s a m ă s ă nu s e facă turburărî şi
necuviinţe, nicî m ă c a r cu p e t r e c e r i la c a r e s'ar a d u c e Ţ i g a n i
şi s'ar b e a p r e a mult.

II.
U n i r e a a d u s e luarea în stăpînire a bisericii d e către cei
c e primiseră l e g e a sprijinită de împărăţie. Mai îndărătnici
printre a c e i cari nu voiau s ă s e p l e c e la învoirea cu Roma
erau negustorii de Companie, dintre cari unii, c a Dridifi,
A r p a ş i , nu erau d e c î t «boieri d e F ă g ă r a ş » trecuţi la negus­
torie. E î m e r g e a u la biserica din satul B e c l e a n , a p o i la c e a
din Galaţi, peste apa Oltului împrejurările erau aşa de
g r e l e pentru dînşiî, încît îşî p e t r e c e a u morţii la g r o a p ă « î n t r e
furci d e fier, între m ă c a u e şi între muieri î n c ă r c a t e cu pie
tre». Generalul B u c c o w ridică furcile în piaţă şi impune
Grecilor c e r b i c o ş î c a p e d e a p s ă o g l o a b ă de 1 8 0 d e florini.
Numai după î n t e m e i a r e a e p i s c o p i e i pentru Romîniî neu-
niţî, după c h e m a r e a în A r d e a l a V l ă d i c ă ! sîrb D i o n i s i e No-
vacovici, F ă g ă r ă ş e n i î de legea veche căpătară voia d e a-sî
ţinea între dînşiî un preot, şi c h i a r de a face cu dînsul slujba
D u m i n e c i l o r şi s e r b ă t o r i l o r la B e c l e a n şi apoi Galaţi, unde
fusese pană atunci numai un b i e t p o p ă d e sat, cu puţină

1
Cf. şi N . A r o n , Monografia comunei Galaţi, Sibiiti, 1 9 0 5 .
 PREFAŢĂ XXI

ştiinţă d e c a r t e . L a 1 7 7 2 , un fiu al oraşului, G h e o r g h e , fiul

negustorului, «jupînuluî» Ioan Petraşcu, cerea să fie ales
preot o r ă ş e n e s c , cu toate c ă , sfinţit de D i o n i s i e , el^ t r e c u s e
1
la cellalt episcop, la unitul « V l ă d i c ă al F ă g ă r a ş u l u i » . Deo­
camdată însă rămase în Făgăraş c a singur preot ortodox
protopopul Bucur fiul unui ieromonah Ştefan, dintre a c e i
c ă l u g ă r i de c ă t r e munte, cari fuseseră g o n i ţ i de curînd din
chiliile lor.
La 1 7 8 3 se ajunse în sfîrşit la cea de mult d o r i t ă ridi­
c a r e a bisericii. P r o t o p o p era încă bătrînul B u c u r , d a s c ă l al
negustorilor greci, cari-şî făcuseră «şcoala normalicească»,
«boierul de F ă g ă r a ş » A n d r e i al lui Ş o v ă i l ă , zis s î r b e ş t e Ş o -
văilovicî, din satul de militari al Mărginenilor. Ca gocîmanî
aî comunităţii se înseamnă bătrînul Arpaşi, Ienachi, Ioan
O n c e a , c e i doi N y e r g e s , Pană şi V a s i l a c h e , amîndoî şelari,
apoi « G r e c u l » cu numele u n g u r e s c d e K o r o d i , « a r ă n d a ş » , şi
l o r d a c h i Petru, c a r e p u r t a titlul de curator. L a 2 4 August,
Gheorghe Petraşcu era numit, după v e c h e a s a dorinţă, al
doilea preot.
S e alese locul familiei B o r ş o ş , şi aceasta adevărat roma­
n e a s c ă , cu t o t numele eî. Chir P a n ă B o r ş o ş , negustor, care
m e r g e a p a n ă şi în B a n a t , n'avea decît o nepoată de soră.
fiică a Nastichiî şi a luì A c h i m B ă d ă l a c h i e , — B ă l ă ş i c a . A c e s ­
teia îî făgăduise el c a s a şi locul. Pentru a o despăgubi, se
dădu în s c h i m b locul d e p e s t e uliţă a lui G h e o r g h e Korodi
şi s e mai a d a u s e r ă trei sute de florinî, din cari o sută s e
plătiră îndată, iar cealaltă j u m ă t a t e rămase ca împrumutată
bisericii. Korodi mai împrumuta la fondul de clădire alţi
2 0 0 de florinî, c e rămîneau să se plătească la măritiş unei
«nepoate fiastre» a lui, Sanda lui Vasilachi Breazul. P a n ă
Nyerges, Nicolae H a r o m p o t o r — « T r e i - B a n î » — î n n ă d i r ă alte
b u c ă ţ i d e loc, din curţile şi grădinile lor. Grecul Nicolae
Fitochi, care şi iscălia în g r e c e ş t e , neamul « S a r l o e ş t i l o r » ,
ba chiar Domnul Ţ e r i î - R o m ă n e ş t î , «Fiurştul din B u c u r e ş t i »
se înscriseră între dăruitorî şi ajutători. Piatra, l e m n e l e , fură

1
V o i . de faţă, p. 1 8 5 şi urm.
XXII DESPRE COMUNITATEA OETODOXĂ A KOMÎBILOR DIN FÂGĂBAŞ

a d u s e d e unul şi d e altul. Astfel biserica se ridica r ă p e d e

din c ă r ă m i d a , şi s e putură tocmi meşterii zugravi şi săpă­
tori : J o h a n n Miiller, «maler d e z i d » , şi I o n i ţ ă I s a i a , b u n R o -
mîn, c a r e făcu c a t a p e t e a z m a saù, cum s e zice mal frumos şi
1
m a l curat p e a c o l o , «tîmpla altariuluî» .
L u c r u l la turn s e începu numai în 1 7 9 1 , după moartea
protopopului Bucur, care, răposînd în 1 7 9 0 , « s ' a î n g r o p a t
în biserică, d e a d r e a p t a p a r t e , lîngă strana dreaptă, de a
căruia lipsire t o t norodul s'a întristat, fiind om p r e a bun şi
2
d u l c e la c u v î n t » . G h e o r g h e P ă t r a ş c u îî urma, şi el s e în­
griji de zidirea c e a nouă, c a r e s e făcu din b a n i strìnsi de la
3
toţi p a r o c h i e n i î bisericii, a c ă r o r listă s'a p ă s t r a t . Noul go-
c î m a n , V a s i l a c h i N y e r g e s , dădu tot fierul. «Malerul» d e lemn
fu S a s u l Martin, iar cel d e «blehî», de tinichea, Andreas
M a r k e l i n d a , amîndoî B r a ş o v e n i . K o r o d i şi N y e r g e s cel tînăr,
c u m n a ţ i unul cu altul, dăruiră clopotele,- c î t e de ş e s e şi d e
p a t r u măjî, c a r e s e atîrnară a t u n c i . Ş i «trihtărariul a ridicat
4
c r u c e a la 2 2 Iulie 1 7 9 1 .
î n anul u r m ă t o r s e a l e g e a cel de-al doilea p r e o t al comu­
nităţii, p e lîngă noul p r o t o p o p G h e o r g h e P e t r a ş c u . Ş i îndată
I a n a c h i F o g o r a ş i , dintre « n e m e ş i » , ajunge g o c î m a n . S u p t el
s e t o c m i şi un al doilea d a s c ă l , p e lingă A n d r e i Şovăilovicî,
Ioan F o g o r a ş i , o rudă a gocîmanuluî, «nemeşi Ioan Pop
Fogoraşi».
Cronica parochiei mai înseamnă lupta credincioşilor in
1 8 0 4 cu preotul V a s i l e H a r o m p o t o r , c a r e s e purta a s p r u cu
ei, după m o a r t e a p r o t o p o p u l u i Petraşcu, moartea dascălului
A n d r e i şi a l e g e r e a în 1 8 0 7 a unui ajutor al nemeşului Ioan
F o g o r a ş i , a n u m e S i m i o n Jinariu, din J i n a Sibiiulul, c a r e S i m i o n
t r e c u apoi la Sibiiù. L a 1 8 0 8 , T o m a ' B a n c i u l ajunge preot
o r ă ş e n e s c în locul urgisitului Harompotor. î n 1 8 2 0 , preotul
e r a J i n a r i u , fostul d a s c ă l , şi-1 v e d e m aducîndu-şî aminte de

1
P r o c e s - v e r b â l închis în turn, p u b l i c a t , nu tărS greşelT, de a r c h i m a n d r i t u l
P u ş c a r i u , în Documente pentru limbă şi istorie, I I , Sibilìi, 1 8 9 7 , p. 3 4 2 şi u r m .
2
L. c, p. 3 4 8 .
3
A c e s t v o l u m , p. 1 8 9 , n ° xnr.
4
P r o c e s u l - v e r b a l , pp. 3 4 6 , 348.
 PREFAŢĂ XXIII

vechiul său meşteşug şi t r i m e ţ î n d dascălilor din Ţinut o

1
«instrucţie» .
D e la G h e o r g h e P e t r a ş c u şi d e la J i n a r i u S i m i o n maî a l e s ,
s'a p ă s t r a t o î n t r e a g ă a r c h i v ă a comunităţiî şi a p r o t o p o p i e î ,
din c a r e a l e g e m aicî extrasele de a c t e c a r e au un interes
c a istorie, l i m b ă şi o b i c e i u r i .

1
t u acest volum, la a c e s t e d a t e .
 III.

STĂPÎNIREA ÎN ŢARA-ROMĂNEASCĂ A UNOR HĂŢEGANÎ.

 încă de ia începutul veacului al X V I - l e a un boier din
Ţ a r a Făgăraşului, « F ă g ă r a ş Işfan» sau F o g o r a s i I s t v â n , luase
in B a n a t u l oltean o moşie în J u p ă n e ş t i de la v r e u n u l din
boierinaşiî Gorjuluî. D e la el c u m p ă r a a c e a s t ă stăpînire un
n e m e ş din H a ţ e g , fireşte la început R o m î n de n e a m , N i c o l a e
Bărbat sau, pe n e m e ş e ş t e , B ă r b a t Miclăuş din satul Rîul-
B ă r b a t . In R ă c h i t o v a , Mujna, S ă t c e l e şi Rîul-luî-Bărbat erau
vechi neamuri de n e m e ş i romînî, c a r e s e î n t î l n e s c în hotar -
1
nica de m u n t e de s u p t N e a g o e B a s a r a b şi în vechile acte
latineşti ale ţeriî. B ă r b a t plătise o s u m ă de b a n i şi P o s t e l n i ­
cului H a m z a B e n g e s c u din Cărbuneştî, pe cînd acesta se
afla p r i b e a g în A r d e a l , în a c e a p r i b e g i e care a d u s e Domnia
2
lui M a t e î B a s a r a b .
D e la Miclăuş, m o ş i a trecu la fiul a c e s t u i a M a t e i a ş , care
stăruia în 1 6 3 8 ca o a m e n i i din J u p ă n e ş t î s ă nu fie îngreuiaţi
cu un b i r mai mare decît un taler, p e care rămîneau să-1
3
împartă între e î . M a t e i a ş sau «Matiia» locuia chiar la J u ­
păneştî, unde-şî făcuse c a s e şi fîntînă «cu ţevile de aramă
4
g a l b e n ă » , cum nu s e prea obişnuia p e la noi .
D e la neamul B ă r b a t moşia trecu în mîna a l t o r nemeşi
din H a ţ e g , din n e a m u l B u d a , sau, cu adausul nobiliar, B u -
daî. D o i m e m b r i aî a c e s t e i familii, A n d r a ş şi Miclăuş, ţ i n e a u
J u p ă n e ş t i î luì B ă r b a t în timpul D o m n i e î lui Constantin-Vodă

' Voi. V , p p . 4 7 3 - 5 -
2
A c e s t v o l u m , pp. 2 2 0 , 222 ; pp. 28r-2, no i x (aici se îndreaptă unele
n u m e date gre?it de c o p i a de a c t d e la p. 2 2 0 , n ° 1).
3
Ibid, p. 3 4 2 ; cf. p. 2 1 9 , no 1.
4
Voi. de faţă. p. 2 2 0 , n" i v .
XXVIII STĂPÎNrREA ÎN ŢARA-ROMĂNEASCĂ A UNOR HĂŢEGANÎ

B r î n c o v e a n u , c a r e li î n g ă d u i e în 1 7 0 6 să-şî a i b ă z e c e o a m e n i
străini scutiţi d e o r i c e biruri şi dăjdî *.
C e v a mai tărziu, proprietarul era Buda Ianăş. E l avea de
vecin, tot în J u p ă n e ş t î , pe puternicul b o i e r B a n u l C o r n e a Brăi-
loiul. S o a c r a lui C o r n e a s t ă t e a la moşie, şi ea s e gîndi s ă
facă un s c h i t d e p o m e n i r e . Iî t r e b u i a un l o c de la nemeş,
c a r e , întrebat, r ă s p u n s e însă c ă « a r e bani destui» şi c ă nu
2
vinde .
D a r în 1 7 2 2 întîlnim c a d o m n d e p ă m î n t şi p e alt B u d a ,
L a ţ c o , fiul lui Miclăuş de supt Brîncoveanu, care acest
L a ţ c o p u r t a s e j u d e c ă ţ i şi p e v r e m e a « D o m n i l o r » , a d e c ă în-
3
n a i n t e de 1 7 1 6 .
C e i doi vor fi fost fraţi sau, m a i d e g r a b ă , veri. E î aveau
în h o t a r pe un N i c o l a V o i n i g e s c u l , din V o i n i g e ş t î , c ă r u i a i
s e m a i zicea, p e n t r u m i c i m e a situaţiei lui b o i e r e ş t i , Ciocoiul.
Ianuş sau I a n c u l poartă proces cu acest N i c o l a în 1 7 3 2 ,
c î n d O l t e n i a e r a în mîna A u s t r i a c i l o r . Stăpînirea Brăiloilor,
r e p r e s i n t a t ă a c u m d e boierii R a d u , fiul B a r b u l u î , şi I o a n , s e
p ă s t r a î n c ă în J u p ă n e ş t î , şi a c e s t e d o u ă rudenii stăteau şi
ele la j u d e c a t ă p e s t e d o i ani *.

La 1 7 8 6 era în viaţă numai văduva lui L a ţ c o B u d a . E a

ţinea încă moşia, şi mai t r ă i a î n c ă şi vecinul R a d u Brăiloiu.
A c e s t a era represintat la J u p ă n e ş t î d e F o t a Vlădoianul, un
5
b o i e r tînăr, ginerele s ă u .

P e o v r e m e c î n d b o i e r i m e a n o a s t r ă s e î n t r e c e a cu D o m n i i
6
în c u m p ă r a r e a d e moşii d e a s i g u r a r e p e s t e m u n ţ i , Cornea
Brăiloiu, fratele lui R a d u , le moşteni, şi la m o a r t e a lui ele
r ă m a s e r ă în s a m a A n i ţ e î , văduva luì Ş t e f a n . A c e a s t a mărita
pe n e p o a t ă - s a A n i ţ a c u căpitanul de nemeşi Hortobâgy. Şi
un alt căpitan, A n d r a ş Zăicul, din nemeşii d e la Zăicanî, în

1
Voi. IV, pp. 342-3.
"' A c e s t volum, p. 2 2 0 , no i v .
3
Ibid., p. 2 2 1 , n» V .
4
A c e s t volum, la a c e ş t i a n i ; cf. voi. V I , p. 49 r, n« 1 6 8 .
5
A c e s t volum, p p . 2 2 5 - 6 .
6
V. voi. X , p. 2 3 3 şi u r m .
 PREFAŢĂ XXIX

acelaşi Ţ i n u t al H a ţ e g u l u i , avea legături cu noî, şi N i c o l a

x
V o i n i g e s c u l îî s c r i a la 1 7 3 0 .
J u p ă n e ş t i î erau o m o ş i e mare, şi în cuprinsul eî îşî făceau,
în veacul al X V I I I - l e a , un l o c t o t m a î m a r e c o b o r î t o r i î u n o r
2
v e c h i stăpînî, Crăsnariî, rude ale B i b e ş t i l o r .
*
Stăpînirea acestor H ă ţ e g a n î la noî, un interesant capitol
din istoria legăturilor noastre cu A r d e a l u l , nu e fără pă-
reche. Ş i alţî A r d e l e n î , maî ales d i n t r e R o m î n î , maî mult
sau maî puţin unguriţî, sau dintre G r e c i i maî mult sau maî
puţin romanisaţî, ajungeau moşieri la noi. A s t f e l , între aniî
1682 şi 1 7 0 1 , Perişaniî din Argeş erau ai «prietenului»
d o m n e s c P a t e r I a n o ş , d e s p r e c a r e a fost v o r b a în altă p a r t e .
E l a v e a s c u t i r e a pentru o mie d e oi nesupuse obişnuitului
oierit şi nu plătia oluc-hacul pentru treizeci d e capete de
vită. In v e c i n ă t a t e a v e a moşie T o a d e r pisarul C o r b e a , din
3
Braşov .
Familia Budaî, astăzi U n g u r i curaţi, e a ş e z a t ă în D e v a .
La dînsa am putut vedea actele care mi-au dat extrasele
p u b l i c a t e p e pp. 2 1 9 - 2 6 . A s t ă z i s c r i s o r i l e s e află în A r c h i v a
«Museuluî A r d e l e a n » din Cluj.
*
Cele cîteva acte adause se află în Archiva vicariatului
unit al Haţegului. E l e fac p a r t e dintr'un foarte întins dosar
privitor la vicariul Chirii Ţ o p a , c a r e , pe d r e p t a t e sau fără
d r e p t a t e , a avut să îndure multe pe v r e m e a lui.

' A c e s t volum, p. 2 2 1 , no v i ; p. 2 2 6 , 1 1 ° X I I I .
2
Ştefulescu, Gorjul istoric si pitoresc, Tîrgu-Jiiuluî, 1 9 0 4 , p p . 6 2 - 5 , 3 3 7 - 8 -
3
V o i , V , p. 1 2 6 , 11 o 4 2 ; p p . 1 2 8 - 9 n-le 4 S , 5 4 .
 IV.

DESPRE ACTELE RĂŞIIMĂRENE.

 In anul 1 7 3 5 satul R ă ş i n a r i l o r începi un p r o c e s cu m a -
ghistratul sibiian de c a r e atîrna, cu privire la nişte hotare
multă v r e m e dezbătute. P r o c e s u l urmà şi în 1 7 7 6 .
Pentru nevoile luì s e alcătui o a ş a zisă diplomă a Cra­
iului M a t i a ş Corvinul p e n t r u întinderea moşiei Răşinarilor,
întărind-o şi cu numele preoţilor, judeluî-cneaz sau s i n d i c şi
ale «bătrînilor j u r a ţ î » . N e a p ă r a t c ă actul e plâzmuit în forma
luì de astăzi, dar e foarte cu p u t i n ţ ă c ă el s ă fi fost alcă­
tuit pe temeiul unui a d e v ă r a t privilegiu al lui M a t i a ş .
A c e i a ş i hîrtie cu s c r i s o a r e din veacul al X V I I I l e a care-1
cuprinde, dă a p o i un e x t r a s de a c t de d a n i e , care a r veni
de la «Radu-Vodă Negru», «marele-herţeg, Domn». Felul
c u m el a r a t ă hotarele unei moşiî, c a r e trebuie să fie prin
Făgăraş, închinarea danieî c ă t r e o biserică, a Sfintei Paras-
chive, c e a mai v e c h e din R ă ş i n a r i , în sfîrşit data de 1 3 8 3 ,
c a r e s e p o t r i v e ş t e foarte b i n e cu anii în cari a putut domni
R a d u fiul lui V l a d i s l a v şi tatăl lui M i r c e a , despre care s e
s p u n e în a c e l e c î t e v a rîndurî c ă a î n t r e g i t d a n i a d e pămînt,
ne fac s ă c r e d e m c ă a v e m înnainte într'adevăr rîndurî au­
tentice. S p r e aceiaşi încheiere ne duc şi cuvintele slavone
presărate şi pe c a r e cu greu le-ar fi p u t u t n ă s c o c i astfel
un d a s c ă l de sat ardelean din veacul al X V I I I - l e a . A v e m
d e c i înnainte în t r a d u c e r e o p a r t e din c e l maî vechiu hrisov
muntean d a t în l i m b a s l a v o n ă , a afacerilor interne.
Cu privire la R ă ş i n a r i , trebuie s ă mai a m i n t e s c petrecerea
aici în a d o u a j u m ă t a t e a veacului al X V I I I l e a a fugarului
A p o s t o l , fiul Banului muntean H r i z e a şi al soţiei lui Gher­
ghina, c a r e s e c ă s ă t o r i de două ori, — a doua, cu o pri­
beagă, Dumitrana, făcînd nunta în casa preotului Manea

2492. Voi. X I I .
XXXIV DESPRE ACTELE RĂŞINÂRENE

Izdrailă — şi c a r e a murit la Cluj, lăsînd o fată E v a , c a r e s e

m ă r i t a cu d a s c ă l u l A l i m a n Galea. în 1783-4, dregătorii ro-
tnînî aî Răşinarului d ă d e a u dascălului Aliman mărturiile şi
a d e v e r i n ţ e l e de n e v o i e pentru a reclama în «ţară» moşiile
1
c e s e cuveniau d ă s c ă l i ţ e i E v a .

1
V . revista Literatură şi arta romtnă, I V ( 1 S 9 9 - 9 0 0 ) , p. 4 0 1 şi u r m .
 V.
DESPRE CÎTEVA ACTE MARAMUREŞENE
ISTORIA BISERICII ROMÎNILOR DIN MARAMUREŞ.
 Istoria bisericii Romînilor din Maramureş.
I.
E foarte m i c numărul probelor de limbă romanească ce
ni-a p ă s t r a t a c e l M a r a m u r e ş din c a r e a p l e c a t însă începutul
scrisului r o m a n e s c \ I c i şi c o l o însă, zapise romaneşti tre­
buie s ă fie a m e s t e c a t e prin deosebitele archive ale ţeriî,
unde cercetarea e maî l e s n i c i o a s ă , din toate punctele de
vedere, pentru un l o c a l n i c .
D . I o a n Mihâlyi din S i g h e t a s c ă p a t astfel de peire c î t e v a
z a p i s e şi răvaşe. In ale sale «Diploame maramureşene*, d.
Mihâlyi a tipărit şi un a c t r o m a n e s c , din 2 4 Maiu 1 5 9 3 ,
prin c a r e s e î m p a r t nişte pămînturî r ă m a s e de la p o p a L a -
2
zăr din B u d e ş t î . Originalul e s c r i s f o a r t e urît, p e o b u c a t ă
d e hîrtie s ă r ă c ă c i o a s ă .
D i n acelaşî timp sînt treî scrisori ale m e m b r i l o r familiilor
P o g a n şi Bilţ, v e c h î n e a m u r i m a r a m u r e ş e n e , c ă t r e birăul B i s ­
triţei d e la sfîrşitul veacului al X V I - l e a . U n a vine d e la şpanul
I u r g şi de la juratul T o m a , pentru a da ştiri despre tre­
c e r e a T ă t a r i l o r prin păsuri, în Iulie 1 5 9 4 : ea e d a t a t ă din-
tr'o ascunzătoare a acestor d r e g ă t o r i fugari, satul S e l i ş t e î .
A d o u a p o r n e ş t e p e n t r u o r e c l a m a ţ i e d e la un I s a c P o g a n ,
c a r e prin M o l d o v a îşî va fi c î ş t i g a t titlul d e fost V o r n i c d e
P o a r t ă . I a r a treia e a luì T o m a Bilţ, j u r a t u l vidiculuî de
3
sus, şi priveşte iarăşi neajunsuri m ă r u n t e .

1
V. a m e a Istorie a literaturii religioase, Bucureşti 1904.
- P p . 638-9.
3
V. ale m e l e Documente romaneşti' din arch. Bistriţei, 1, B u c u r e ş t i , 1899,
pp. 1-2, n l e
ir-in; p. 2 4 , n ° X X X I . ^
 XXXVIII IST. BISERICII ROMÎNILOR DIN MARAMUREŞ

După a c e l e a c t e vin acestea c a r e se p u b l i c ă acum, a ş a

curn le-am p u t u t c o p i a în g r a b ă , î n t r ' o singură sară.
N ° I e o a d e v e r i n ţ ă din satul Ieud, dese orî pomenit în
« D i p l o a m e l e » d-luî M i h â l y . A l d o i l e a e din D e s e ş t î . N ° V I I I
e o s c r i s o a r e particulară, cu veşti d e la Curte, c ă t r e boierii
din A p ş a , — c a r e ar m e r i t a s ă fie tipărită î n t r e a g ă . N ° I X vine
din B r a ş o v , de la p r e o t u l D i m i t r i e D u m a , c a r e era «names-
nic» al «Cutiei Sfîntuluî M o r m î n t » şi în 1 7 5 6 N° X I I e o
1
mărturie d e la satul S ă p î n ţ a . I a r n ultim e o « t e s t i m o n i e »
din B o r ş a , lîngă pasul R o d n e î .
Alte acte au o î n s e m n ă t a t e mai mare, c a unele c e pri­
v e s c ierarchia r o m a n e a s c ă a Maramureşului.

II.

S e cunoştea de mult, într'o formă l a t i n e a s c ă , pe c a r e a

s
tipărit-o Petru M a i o r , în Istoria bisericească, p. 1 4 şi urm. ,
privilegiul d e s t a v r o p i g h i e şi e x a r h i e d a t d e A n t o n i e , patriarhul
d e C o n s t a n t i n o p o l , la 1 3 9 1 , mănăstirii S f . Mihail d e l a P e r i
din M a r a m u r e ş . Mitropolitul m o l d o v e n e s c D o s o f t e î ( 1 6 7 1 - 8 6 )
a avut în mìni originalul g r e c e s c al privilegiului, p e c a r e 1-a
c o p i a t la sfîrşitul c ă r ţ i i Néa covone a lui M a t e i C i g a l a , l e g a t ă
împreună cu o altă tipăritură v e n e ţ i a n ă , nouă pe atunci.
Mihail K o g ă l n i c e a n u a cunoscut această carte pe cînd ea
s e afla la B a n u l P a s c u din I a ş i şi a tipărit-o, destul d e rău,
î n t r ' a s a Archivă romanească, I (pp. 1 1 - 3 din ed. a Il-a).
După un copiariu de acte patriarhale din veacurile al
X I V - l e a şi al X V - l e a s'a dat apoi altă ediţie d e M i k l o s i c h
şi Miiller, în Acta patriarchatus constantinopolitani, II, pp.
IS6'7. între cele două ediţii e o singură d e o s e b i r e : cea
d'intăiu cuprinde privilegiul în forma c a r e s ' a d a t mănăstirii,
iar c e a de-a d o u a pe a c e i a în c a r e s ' a î n c r e d i n ţ a t c t i t o r i l o r .

1
S t i n g h e , Doc. privitoare la trecutul Romtnilor din Schei, II, Braşoy, 1902,
PP- 335-Ó.
s
D e a t u n c i s'a reprodus în Basilovits, Brevis notitia fundationis Theo-
dori Koriathovics, Caşovia, 1 7 9 9 — 1 8 0 4 , 5 părţi, în Dulişcovicî, HCTOpH-
M e C K j a H e p T H y r p Q - p y C C K H X L , U n g v â r , 1 8 7 4 , 3 v o i . ; în Magazinul istoric
III, 1 7 3 şi în Mihălyi, o. c, pp. 1 0 9 - 1 0 .
 PREFAŢĂ XXXIX

1
Din actul acesta se vede că Voevodul Baliţă (Bale) şi
D r a g , fratele său, fruntaşii R o m i n i î din M a r a m u r e ş , pe un
timp c î n d a c e s t a era un Ţ i n u t d e graniţă abia stăpînit de
regii unguri, aveau o mănăstire a S f . Mihail arhanghelul,
zidită d e «părinţii» lor (à.zò TOVÌV.ÓTYJTO?). Baliţă î n s ă era fiul
V o e v o d u l ' J Î S a s saù, mai bine, S a s u l , c a r e î n t e m e i a s e o Ţ a r ă a
Moldovei supusă intru t o a t e U n g u r i l o r . S a s murise, şi B a l i ţ ă
nu p u t u s e să-şî păstreze moştenirea, aşa î n c î t el r ă m a s e cu titlul
d e V o e v o d şi cu r e c u n o ş t i n ţ a regelui său, care-î d ă d u moşii
şi-1 făcu c o m i t e al Maramureşului, domn în cetăţile Chioara d e
la A p u s u l terii, H u s t din miazănoapte, S i g h e t din miazăzi şi
Rodna de la pasul acela care ducea la M o l d o v a noului
V o e v o d neatîrnat al M o l d o v e i , B o g d a n . E l era un fel de m a r k -
g r a f al U n g a r i e i în a c e s t e părţi şi j u c a acum rolul ce se
d ă d u s e cu c î t v a timp înnainte, prin anii 1 3 6 0 , ducelui ru-
t e a n T e o d o r K o r y a t o w i c z , a ş e z a t cu c o l o n i ş t i i s ă i în cellalt
2
c a s t e l din a c e s t e părţi, al Muncaciuluî .
Baliţă veni la C o n s t a n t i n o p o l însuşi, c a «să se închine
m o a ş t e l o r » , şi cu a c e s t prilej el ceru patriarchuluî, a cărui
autoritate era în c r e ş t e r e şi c a r e primi în a c e s t timp, pe
rînd, s u p u n e r e a Bisericilor vidiueană, dobrogeană, galiţiană,
moldovenească şi munteană, să facă din egumenul d e la
P e r i , în m a r g e n e a S i g h e t u l u î , lîngă r e ş e d i n ţ a fiilor lui S a s u l
V o e v o d , un exarh al său, stăpînind o stavropighic. Stavro-
pighie se chiama mănăstirea c a r e , fără legătură cu vre-o
episcopie, a t î r n ă de-a dreptul d e p a t r i a r c h i e , iar un e x a r h
patriarhal are dreptul de a îndeplini t o a t e funcţiile episco- j
p a l e : cu p r e g ă t i r e a preoţilor, cu h i r o t o n i s i r e a lor, cu jude-'
c a t a lor, cu cercetarea parohiilor, cu sfinţirea în sfîrşit a
bisericilor. Mitropolia munteană, î n t e m e i a t ă cu patruzeci de
a n i în urmă, nu fusese şi e a a l t c e v a d e c i t o e x a r c h i e , c ă r e i a
i se a d ă u g i s e titlul m e t r o p o l i t a n fiindcă în A r g e ş s t ă t e a un
D o m n neatîrnat. în S i g h e t păzia î n s ă numai un foarte pu­
ternic dregător u n g u r şi a i c i nu se putea aşeza, în însăşi

* E un diminutiv d e la B a l e , B a l e a .
2
Sate si preoţi din Ardea/, p. 1 3 1 şi u r m .
XL I S T . BISEEICTÎ EOMÎNILOE DIN MAEAMUBEŞ

ţ a r a regelui c a t o l i c , un e p i s c o p saù un Mitropolit ortodox,

cu p u t e r e d e la C o n s t a n t i n o p o l , fără o c e r e r e d e la regele
însuşi, c a a c e i a pe c a r e C a s i m i r a P o l o n i e i o făcuse pentru
R u ş i i din Haliciu.
î n special erau supuse mănăstirii Ţ i n u t u r i l e (stopai), c a r e ,
şi pană acum îşi luaseră preoţii din mîna e g u m e n i l o r d e la
Peri : al Sălagiuluî (SsXatCîou), al A r v e î ('Aptouviiv, 'Aptoxuriv), al
U g o c e î ('OffótCa), al B e r e g u l u î ('Iot>u.itspéxtv), al Ciceuluî (T£i-
zţo&.v), al Unguraşuluî (MuaXSavstCtv = B a l v ă n y o s ) , al B i s t r e î
(lliotpav). A c e a s t a alcătuia o d i e c e s ă d e s t u l de întinsă. A r ­
dealul d ă d e a la a c e a s t ă d i e c e s ă p a r t e a s a nord-ostică, d e c ă t r e
Moldova, aceia care atîrna de castelania Rodneî sau era în
l e g ă t u r i cu d î n s a . C e a l a l t ă p a r t e a ţeriî n ' a v e a nimic a face
cu magister B a l e şi p u t e a fi s o c o t i t ă la Constantinopol ca
făcînd parte din sfera d e a c t i v i t a t e a Mitropolitului m u n t e a n ,
e x a r h al plaiurilor de p e s t e Carpati.
A s t f e l d i e c e s ă egumenuluî-exarh P a h o m i e al stavropighiei
de la Perii Sighetuluî p o r n i a de la Apusul Maramureşului,
unde a v e a treî c o m i t a t e în sus şi unul (al Sălagiuluî) în j o s ,
cuprindea, fireşte, toate satele maramureşene, p ă t r u n d e a în
1
Ardeal cu domeniul de patruzeci d e s a t e al C i c e u l u î şi
cu c î t ă moşie s e ţ i n e a d e c e t a t e a , m a i mică, a Unguraşuluî.
Cît p r i v e ş t e ţ a r a B i s t r e î , ea n ' a r e nimic a face cu Ardealul,
ci e valea rîuluî Bistra (ung. S e b e s p a t a k ) , c a r e c u r g e pe
lîngă P e t r o v a , u n d e a fost mai tărziu reşedinţă de episcop
maramureşean.
D e la a c e a s t ă m ă n ă s t i r e cu un e g u m e n c a r e s e p u t e a s o ­
coti e p i s c o p şi căruia l u m e a îi şi z i c e a V l ă d i c ă , s'a luat d e c î
obiceiul o r g a n i s ă r i î in A r d e a l a episcopiilor d e mănăstire,
cum au fost a V a d u l u i , a Geoagiuluî şi a Silvaşuluî.
A c e s t e împrejurări m a r a m u r e ş e n e nu sînt, de alminterea,
fără analogie în alte p ă r ţ i romaneşti, p r e c u m în M o l d o v a .
Astfel c î n d A l e x a n d r u - c e l - B u n făcu c e a d'intăiu biserică de
zid la R ă d ă u ţ i , c e a d'intăiu mănăstire d o m n e a s c ă , el îi su­
puse nu mai puţin d e c î t patruzeci d e s a t e , şi a c e a s t a nu

1
Bimea, Vechile episcopii, Blaj, 1 9 0 2 , pp. 18-19.
 PREFAŢĂ XLI

numaî în c e priveşte «dajdea, p o c l o n u l (preoţilor) şi cu ve­

niturile t o a t e » , ci şi cu « a l t e lucruri t o a t e » , între c a r e tre­
buie s ă s e î n ţ e l e a g ă şi o l e g ă t u r ă d e i e r a r c h i e , un d r e p t d e
a l e g e r e , d e s u p r a v e g h e r e , d e g l o b i r e şi d e p e d e a p s ă . In a c e ­
leaşi c o n d i ţ i i a l t e s a t e , «cu p o p i i » , erau închinate mănăsti­
1
rilor, P u t n e i d e pildă .

în 1 7 2 1 î n s ă a ieşit la iveală o f o r m ă latină a actului

patriarhal din 1 3 9 1 . Cercetîndu-1, v o m afla în el multe şi
mari d e o s e b i r i faţă d e originalul g r e c e s c . Mănăstirii i s e zice
şi b i s e r i c ă ; c ă l ă t o r i a lui B a l i ţ ă la Constantinopol e pusă
în l e g ă t u r ă cu starea p r i m e j d i o a s ă în c a r e s'au fi aflat îm­
părăţia grecească (infelici et urgente Imperii constantinopo-
litani stătu), p e cînd ştim bine că în Iulie-Octombre 1 3 9 1
cadiul turcesc, primit în C o n s t a n t i n o p o l pentru judecăţile
2
coreligionarilor săi, îşi c ă u t a în linişte d e c h e m a r e a s a . S e
spune c ă V o e v o d u l din M a r a m u r e ş a r fi închinat «biserica»
sa către Patriarhie, ceia ce n'are înţeles pentru acel timp
şi nu s e a t i n g e cîtuşî d e puţin în forma g r e c e a s c ă , precum
n ' a r e r o s t , nici nu e atinsă b i n e c u v î n t a r e a lui B a l i ţ ă d e c ă t r e
patriarh. î n loc să se definească legăturile Patriarhiei cu
stavropighiile şi s ă a r a t e calitatea de exarch a egumenului
faţă d e anumite Ţ i n u t u r i (scopai), se hotăreşte numaî atîta
c ă egumenul v a avea dreptul de a s t r ì n g e veniturile s a l e ,
de a î n d r e p t a şi a j u d e c a faţă de toţi locuitorii, clericii şi
mirenii, din a n u m i t e «pertinentiae» ale mănăstirii, între c a r e
se pun, foarte ciudat, la un l o c ţerî ca Sălagiul şi U g o c i a
cu c a s t e l e l e Ciceuluî şi Unguraşuluî, î n ţ e l e s e într'un chip
foarte restrîns, şi cu sate c a r e nu se pot identifica decît
căutîndu-le p a n ă în c o m i t a t u l S ă t m a r u l u î s a u în B i h o r : «Me-
gyesalja», « B e r z a v a » (pentru Bereg), «Almazigy» (pentru
B i s t r a !). S e mai a d a u g e o c l a u s ă c a r e n ' a r e nicî-o e x p l i c a ţ i e
în împrejurările d e la 1 3 9 1 ; anume că orice adevărat Vlă­
dică, « a r c h i e p i s c o p sau e p i s c o p » , ar sta în mănăstire, v a

' Uricariul, X V I î I , p. 58 şi urm.

2
lorga, Notes et extraits four servir a l'histoire des croìsades, I,
PP- 4 6 - 7 .
XLII IST. UISERICIÎ ROMÌNILOR DIN MARAMUREŞ

trebui s ă s e supuie egumenului. în sfîrşit, neînţelegînda-se

c e e o indicţie, se pune, în ioc de A u g u s t 6899 din in -
dicţia a 1 4 - a , 1 4 A u g u s t 6989.
S e v e d e prin urmare că a c e a s t a e o traducere greşită şi
o t r a d u c e r e prefăcută cu anumite scopuri. A c u m a nu s e maî
p u t e a vorbi de o a u t o r i t a t e b i s e r i c e a s c ă întinsă p e s t e o în­
treagă diecesă, şi egumenii voiau s ă aibă m ă c a r drepturi
depline, ca domni de pămint, în ş e p t e s a t e . E î se temeau
pe acest timp, în veacul al X V - l e a , cînd răsăriau Vlădici
r o m a n e ş t i sau « g r e c e ş t i » uniţî, pe c a r i i sprijinia Cîrmuirea
Forma latină se lămureşte prin porunca din 1 7 Iunie
1 4 3 8 d e a se face din nou h o t ă r n i c i a satului Peri c a r e se
ţine, spune actul, de « m ă n ă s t i r e a Sf. Arhanghel Mihail din
c o m i t a t u l Maramureşului, clădită după ritul g r e c e s c » (ad
modum Grecorum), cuvinte c a r e nu s e p o t r i v e s c cu strălu­
c i t a situaţie d e odinioară, pierdută d u p ă m o a r t e a Meşterului
2
ctitor . Tot a ş a s e lămureşte prin a c t e l e din 1 4 5 6 - 7 , care
a r a t ă c ă «popa S i m i o n , călugărul de la mănăstirea S f . Mi­
hail Arhanghelul lîngă Apşa», împreună cu zece oameni
c ă r o r a nu li s e dă titlul de călugări, de şi locuiau în mă­
năstirea cea m a r e şi într'o alta adausă pe lîngă d î n s a —
c h i a r c u v î n t u l d e «mănăstiri» e lămurit c a în a c t u l latin d e la
1 3 9 1 prin «sau b i s e r i c i » — s u f e r i s e r ă î n c ă l c ă r i d e s p r e partea
o r ă ş e n i l o r din foarte apropiatul Cîmpulung, c a r e s e v e d e la
3
p i c i o a r e l e dîmbului de lut al mănăstirii . T o t a ş a şi într'o po­
r u n c ă din 1 4 5 8 , privitoare la a c e i a ş i n e î n ţ e l e g e r e , p r e c u m şi
într'un al patrulea a c t , c i t a t în s c r i e r e a lui Dulişcovici, a p a r e
numai S i m i o n , Simion S ă l ă g e a n u l , c a a d e v ă r a t c ă l u g ă r : «re-
4
ligiosus fraier Symon Kalugyr», i se zice odată . Pe
cînd m ă n ă s t i r e a n o a s t r ă a j u n g e a în a c e s t hal, s e ridica la o
m a r e î n s e m n ă t a t e remeţia c a t o l i c i l o r d e la S î n t ă - M ă r i a lîngă
s
oraşul T e c e u . î n 1 4 7 9 , preoţii romînî din M a r a m u r e ş erau

1
V . Sate şi preoţi, p. 1 1 şi u r m . , p . 3 1 6 şi u r m .
- Mihâlyi, /. c, pp. 306-7.
3
Ibid., pp. 3 7 7 - 8 , 3 9 3 - 5 .
4
Ibid., pp. 4 0 6 - 7 .
5
Jbid., pp. 4 2 9 , 4 6 9 .
 FBEFAŢA XLIII

scutiţi d e anumite sarcini d u p ă c e r e r e a pribeagului episcop

s î r b e s c d e B e l g r a d , — d a c ă actul c e s ' a a d u s înnainte, a b i a
1
la 1 7 2 1 , e autentic .
La 1494., Maramureşul a v e a un e p i s c o p de lege g r e c e a s c ă ,
luat dintre călugării fundaţiei luì Koryatowicz (1360) — deci
2
iarăşi un e g u m e n V l ă d i c ă — la M u n c a c i u , pe d e altă parte,
Ştefan-cel-Mare, ajungînd Domn la Ciceu, făcuse episcopie
r o m a n e a s c ă la Vad, în v e c h e a diecesă a egumenului din
Peri. A c u m î n ţ e l e g e m d e c e se temeau călugării d e aicî ca
nu c u m v a unul din c e î doi V l ă d i c i s ă li iea mănăstirea ca
să-şî facă dintr'însa, m ă c a r un timp din an, reşedinţa.
A c e a s t a s e şi întîmplâ d e altminterea cu « V l ă d i c a Ruşi­
l o r » . E I se aşeză la P e r i , c a în c a s a s a , şi căpătă poruncă
d,e la r e g e , în 1 4 9 1 , c a să i s e d e a veniturile e p i s c o p a l e de
3
toţi «preoţii ruseşti» şi d e t o ţ i «ţeraniî d e lege g r e c e a s c ă » .
Pentru a dobîndi acest privilegiu, el s e învoise de bună
s a m ă la U n i r e .
La această încercare de usurpaţie, urmaşul lui Simión
S ă l ă g e a n u l , llarie, « d e la mănăstirea bisericii S f . Mihail din
M a r a m u r e ş » , « e g u m e n » (prior), şi nu e p i s c o p , îşi pregăti o
« t r a d u c e r e » c u m îi venia la s o c o t e a l ă , după vechiul privi­
legiu patriarhal şi-1 a d u s e înnaintea regelui Vladislav cînd
a c e s t a s e c o b o r î , în 1 4 9 4 , p â n ă în părţile Caşovieî. E l a d u c e a
cu s i n e şi originalul g r e c e s c , «pe pergament, cu slove g r e ­
c e ş t i şi cu p e c e t e d e plumb», dar d e s p r e acela p u t e a fi si­
g u r c ă nu-1 v a c e t i nimeni, i n privilegiul «tradus din cuvînţ
în cuvînt» s e m a i p r e v e d e a c ă stareţii v o r fi aleşi d e p r e o ţ i
şi d e locuitori la un l o c , c u m se obişnuia a s e face astfel
d e a l e g e r i prin v e c h i l e n o a s t r e biserici şi mănăstiri d e p e s t e
munţi. R e g e l e primi s ă întărească d e c i clausele, astfel pre­
făcute şi î n g u s t a t e , ale actului patriarhal. E l puse însă lui
llarie, c a r e şi el se v a fi a r ă t a t cu a p l e c a r e c ă t r e l e g e a s t ă -
pîniţoare, c o n d i ţ i a îndoită, şi foarte firească, d e a respecta

1
V . Sate şi preoţi, p. 1 4 . Cf. Mţhâlyi, pp. 536-7.
2
Ibid, p . 6 0 1 , n o t a 1.
3
Ibid., pp. £00-1. P e n t r u un înnaintaş al său în 1 4 8 5 , « p o p a rusesc L u c a » ,
v. Basilovits, I , p p . 1 6 - 7 . V . şi ibid., pp. 19-20.
XLIV IST. BISERICII ROMÎNILOR DIN MARAMUREŞ

pe V l ă d i c a de Muncaciu, ca pe un maî mare călugăr (sui

Ordinis reverentiam) şi a asculta (veluti superioribus suiş)
p e arhiepiscopii ardelenî, pe episcopii ardeleni în însuşirea
lor d e arhiepiscopi
V l ă d i c a de Muncaciu nu se lăsă î n s ă cu a t î t a . Luîndu-şi
v e c h i l e s c r i s o r i d e învoire, el veni în 1 4 9 7 să s t r ì n g a veni­
turi şi în s a t e l e m a r a m u r e ş e n e ale Perilor. L a plîngerea lui
Ilarie, regele-î c h e m ă pe amîndoî la Buda, d a r R u s u l nu se
î n c u m e t a s ă s e înfăţişeze, şi astfel p e n t r u a d o u a oară egu­
3
menul de Peri r ă m a s e biruitor .

III.

D a r lupta î n t r e R u s u l d e la Muncaciu şi R o m î n u l din P e r i

nu era cu p u t e r i de o potrivă : astfel a c e s t a din urmă trebui
s ă rămîie învins. V e a c u l al X V I - l e a nu c u n o a ş t e decît uh
3
e p i s c o p de Muncaciu pentru tot Maramureşul . La 1552
începu s ă se c l ă d e a s c ă din nou m ă n ă s t i r e a S f . N i c o l a e , c a r e
se d ă r î m a s e ; e g u m e n e r a pe atunci Ilarion, c a r e c ă p ă t ă şi
4
scutiri d e t a x e pentru p r e o ţ i m e a sa .
In 1 5 8 2 , împăratul, stăpîn al Maramureşului, supunea Vl'â-
5
d i c ă î d e Muncaciu «şi pe Rutenii ce se maî zic R o m î n î .
Ş t la 1 5 9 7 vedem pe episcopul Vladislav, întorcîndu-se dé
6
la C u r t e . '
A c e s t episcop era, neapărat ori, un R u s . Mihaî V i t e a z u l ,
ajungînd stăpîn al A r d e a l u l u i şi rîvnitor al c o m i t a t e l o r unite
cu el, între c a r e şi Maramureşul, nu p u t e a îngădui aceasta.
L a 2 Iunie 1 6 0 0 , lua parte la sinodul din Iaşi P e t r o n i e , epis-

1
Mihâlyi, p. 6 0 7 . . . . . U
2
lbid,t pp. 6 2 4 - 5 . V e n i r e a episcopului rusesc la Perl s'ar putea lămuri
prin prădăciunile pe c a c e prin 1 4 9 0 le făcură ostaşii luì Ş t e f a n - c e l - M a r e în
Maramureş, arzînd « m u l t e moşii şi oraşe» (ibid, pp. 6 2 8 - 3 0 ) . D e alminterea,
mănăstirea de la M u n c a c i u era de lemn, iar c e a din P e r ì , de zid.
3
Seria episcopilor de M u n c a c i u o -dă Mondok, în al său Schtmatismus
dieocesis munkăcsiensis, apărut în 1876, pe c a r e nu 1-arn a v u t la î n d ă m î n ă .
D a r el se razimă de DulişcovicT, prescurtîndu-1.
4
B a s i l o v i t s , I , p p . urm., 27 şi 3 2 - 3 . '
3
DulişcovicT, I)' p. 1 1 7 , n o t a 3 «R'utherii quos et V ă l a c h o s v o c a n t » .
6 1
Basilovits, I, pp. 38-40, 4 0 2 : '
 PREFAŢĂ XLV

c o p d e M u n c a c i u , c a r e nu p a r e a fi fost nicî el un Romîn

T r e b u i e sâ s e amintească î n s ă c ă la M u n c a c i ù erau ostaşi
î m p ă r ă t e ş t i şi v a m e ş î m p ă r ă t e s c şi c ă n i c i o d a t ă Mihaî nu
şi-a pus a i c e a pîrcălabiî. D e c i episcopul d e M u n c a c i u pus de
dînsul a trebuit, ca să fie n e c o n t e n i t în a s c u l t a r e a luì, s ă
l o c u i a s c ă aiurea d e cît în a c e a c e t a t e . N ' a m greşi spuind c ă
el a t r e b u i t s ă ş a d ă d e c i în m ă n ă s t i r e a de la P e r l .

Două documente m u n t e n e din veacul al X V I I - l e a p o m e ­

n e s c p e «părintele arhimandritul Serghie d e aie d e la T i s -
m e a n a , [pe c a r e M i h a i - V o d ă ] l-au pus e p i s c o p în sfînta epis-
cupie ce să chiama Muncaciù, în Ţeara-Ungurească», de
«igumenul părintele arhiereu S î r g h i e c a r e l e au fost arhiereu
la M u n c a c i ù şi la Maramureş, aşezat de răposatul Mihail
2
V o e v o d , cînd au fost D o m n în pămîntul Ardealului» . El a
trebuit s ă fie a d u s de la T i s m a n a , unde cîrmuia încă de la
1 5 8 8 , după data de Iunie 1 6 0 0 cînd întîlnim pe Petronie,
deci în c e l e din u r m ă s ă p t ă m î n l ale stăpîniriî a r d e l e n e a lui
Mihaî.
î n 1 6 0 1 , d u p ă c ă d e r e a lui, în 1 6 0 6 chiar, el primia întăriri
3
d e la urmaşii V o e v o d u l u î în a c e s t e l o c u r i . S î r g h i e trebuise
4
s ă m e a r g ă la 1 6 0 3 la Chiev, pentru sfinţirea a c o l o . D a r el s t ă t e a
în legături şi cu M o l d o v a , şi S i m i o n - V o d ă Movilă făcu s ă i s e
d e a înnapoî de orăşenii d e la H u s t averile c e se luaseră mă­
5
năstirii unde-şî a v e a r e ş e d i n ţ a . E a fu g o l i t ă de a c e i c e s e
î n c u i b a s e r ă î n t r ' î n s a şi intra astfel iarăşi în stăpînirea «epis-
scopuluî romanesc», p r e c u m fusese a înnaintaşilor s ă i . Po­
runca în a c e a s t ă privinţă o dădu din Hust, la 9 M a r t 1 6 0 7 ,
cornitele V a l e n t i n Homonnay, candidatul căzut la alegerea
6
unui nou r e g e al U n g a r i e i .

1
Studii fi documente, I X , p. 3 1
2
Convorbiri litera'e p e 1 9 0 1 , p. 8 1 1 ; A r c h . Statului, Tismana, pachetul
7 din Netrebnice, n ° 6 ( e d . T o c i l e s c u , în Columna lui Traian pe 1 8 7 4 , pp.

237-8).
3
Mihâlyi, p. 3 9 4 , n o t a I .
4
D u l i ş c o v i c î , I I , p. 7 9 , n o t a 2 .
5 6
B a s i l o v i t s , I , pp. 4 2 - 3 , 4 5 " , 4 6 - 7 -
6
Mihâlyi, p. 3 9 4 , nota. Cf. Studii şi doc, IV, pp. LXI-III.
XLVI IST. BISliEIClI EOMÎNILOB DIN MARAMUREŞ

D a r alt H o m o n n a y , G h e o r g h e , s e hotărî s ă facă U n i r e a cu

R o m a a Maramureşului, şi c h e m ă p e n t r u a c e a s t a în 1 6 1 4 p e
Atanasie Krupeski, din Przemysl, în P o l o n i a A c e s t e îm­
prejurări siliră pe S î r g h i e s ă fugă în Polonia. F u g a a c e a s t a
a trebuit să s e întîtnple însă destul d e târziu, supt G a b r i e l
B e t h l e n , principele cel nou al ţeriî, pentru c ă episcopul, c a r e
n'a putut s t a mult timp în a c e a s t ă p r i b e g i e , a fost c h e m a t
de Radu Mihnea, c a D o m n al Moldovei, şi trimes în Ţ a r a -
Romănească, pentru a-1 face egumen d e T i s m a n a , fiului" lui
R a d u , A l e x a n d r u - V o d ă C o c o n u l , d e c i între aniî 1 6 2 2 şi 1 6 2 5 .
« A p o î răposatul părintele D o m n i e i Mele», scrie Alexandru
în A p r i l 1 6 2 6 — data n u m i r i i — , «Io R a d u V o e v o d , D o m n u l
ţeriî Moldovei, l-au a d u s din pămîntul l e ş e s c la D o m n i a S a ,
a p o î l-au trimes la D o m n i a M e a c a să-1 am întru c i n s t e , c u
3
s o c o t i n ţ ă şi cu bună c ă u t a r e de cătră D o m n i a M e a » .
D e maî mult timp, S p i r i d o n , episcopul V a d u l u i , prietenul
calvinismuluî, p e c a r e îl ajutau unii principi ardeleni, luase
titlul d e V l ă d i c ă al Ardealului şi al Maramureşului şi căpă­
t a s e c h i a r d e la Gavril B â t h o r y , î n c ă din April 1 6 0 8 , pu­
3
terea sufletească asupra Maramureşenilor . După moartea
luì s e găsi un e p i s c o p ardelean, un Mitropolit, S i m o n Ş t e f a n ,
c a r e să ajute planurile de calvinisare ale R â k o c z e ş t i l o r , şi
astfel şi el purtă titlul de Vlădică al Maramureşului, unde
locul lui S î r g h i e nu fu luat de nimeni. Titlul maramureşean
rămase apoî în intitularea Mitropoliţilor, dar Scaunul de
episcop de M u n c a c i u găsi totdeauna printre R u ş î c i n e să-1
ocupe.
Astfel, urmaşul luì S e r g h i e fa, în 1 6 1 8 , un E f t i m i e , apoî, în
4
1 6 2 3 , P e t r o n i e , d e bună s a m ă c e l c e mai p ă s t o r i s e odată .
In locul lor vine în 1 6 2 7 I o a n Grigorovicî, apoî Vasile T a -
rasovicî, c a r e fu sfinţit în Moldova, d e marele Mitropolit V a r -

1
Dulişcovicî, I I , p. S i , nota 1.
2
Col. I. Traian, l. c.
3
B u n e a , p. 7 c , nota I ; Iorga, Doc. Bistriţei, II, pp. 9 4 - 5 , n'« CCCLIT,
CCCL1V. V. şi actul 29 al A c . R o m . ( s e m n a l a t d e d. Al. L ă p ă d a t u ) .
4
Basilovits, I , p p . 47-9 (era iiumit şi p e n t r u comitatele -vecine) ; Duliş­
c o v i c î , I I , p. 81 şi u r a i . 1111 Porfirie, înnainte de P e t r o n i e , ibid., I I I , p. 1 2 7 .
 PREFAŢĂ XLVII

Iaam, la 1 6 3 3 , în t o a m n ă , şi a b d i c a la 1 6 4 2 , în u r m a sufe-
rinţilor la care-1 s u p u s e r ă d r e g ă t o r i i domnului din Muncaciù,
principele ardelean R â k o c z y l-iu, pentru c ă m e r g e a la Ca-
şovia c a să î n c h e i e U n i r e a cu c a t o l i c i i . Ş i unul şi altul erau
«episcopi de M u n c a c i ù şi de M a r a m u r e ş » , deci şi ai R o m î -
nilor, adâugîndu-li-se espîicit dreptul de a s u p r a v e g h i a « m ă n ă s ­
1
tirile, egumenii şi a r h i m a n d r i ţ i i » , decî şi m ă n ă s t i r e a din Peri .
In locul luì V a s i l e fu ales a c u m a d e p a r t i d a c a t o l i c ă , o d a t ă
cu declaraţia de Unire de la Ungvâr (1649), alt R u t e a n ,
Petru sau, călugăreşte, Partenie Rotosinschi, care rămase
unit cu B i s e r i c a R o m e i , p e cînd c e i d o i s p r e z e c e p r e o ţ i ruşi
t r e c u ţ î la calvinisti), în posesiunile de la M u n c a c i ù ale vă­
duvei iui G h e o r g h e I-iù R â k o c z y , ridicau din mijlocul lor p e
episcopul Porfirie A r d a n , un G r e c . N u m ă r u l preoţilor c e urmau
p e P a r t e n i e e r a de 3 7 0 , dintre c a r i de s i g u r destui R o m î n î .
D e şi unit, noul e p i s c o p m e r s e la Mitropolitul neunit al A r d e a ­
lului şi fu sfinţit a c o l o , în 1 6 5 1 — s e zice cu ajutorul a doi egu­
2
m e n i din Moldova (ceia ce e foarte g r e u de crezut î n s ă ) .
D a r principesa nul primi nici d u p ă aceasta în mănăstirea
de lemn de la M u n c a c i ù p e c a r e o o c u p a s e , luîndu-î şi t o a t e
veniturile. T o t u ş i c o n s a c r a r e a lui fu r e c u n o s c u t ă d e i e r a r c h i a
c a t o l i c ă la 1 6 5 5 şi i s e supuseră chiar, la 1 6 6 0 , d e a r c h i e -
piscopul d e S t r i g o n i a t o ţ i uniţii din U n g a r i a . I s e d ă d u s e un
3
adăpost în m ă n ă s t i r e a K r a s n o b r o d a , la Ungvăr .
M ă n ă s t i r e a de la M u n c a c i ù adăpostia p e atunci, î n c ă d i n
1 6 5 8 , alt e p i s c o p , a c e s t a însă, nu calvin, ci o r t o d o x , Ioani-
c h i e Z.iican, p o a t e R o m î n de l o c , de la m ă n ă s t i r e a M i s z t i c z e ,
în c o m i t a t u l B e r e g . S e întîmplâ c ă fugarul Domn muntean
C o n s t a n t i n B a s a r a b , d u p ă neizbînda î n c e r c ă r i i sale de c u c e r i r e
a Moldovei, fugi in P o l o n i a şi de aici în a c e s t e părţi a l e

1
B a s i l o v i t s 1, p. 50 şi urm., p . 54 şi u r m . , 5 7 - S , 60 (confirmat la 1 6 ; ' 4 ) ,
62 si urm,, 6 6 - 7 , 69 şi u r m . , 7 8 , 80-3, 92 şi u r m . , nota. V i c a r i u l luì V a s i l e
era p r o t o p o p u l Ioan M a r i n i c i .
3
« E p i s c o p u l de Bistra» p o a t e fi un p r o t o p o p d e lîistra. C e l l a l t , « e p i s c o p u
m o l d o v e n e s c » , vre-nn a r h i e r e u p r i b e a g . V . D u h ' ş c o v j c î , I i , p. 9 7 , nota.
3
INilles, Syini'olae <ìd illustratitiam hislnritii/i Ecdesiae, e t c . I l , p . S 2 4 .si u r m ;
B a s i l o v i t s , I I , p . S 8 , y. 9 4 şi urm.
XLVIII IST. BISERICII ROMÎNILOR DIN MARAMUREŞ

Muncaciuluî, uiide se afla m a m a aliatului său, al doilea G h e o r ­

ghe Râkoczy Evlavia-l făcu să z i d e a s c ă din piatră biserica
de lemn a luî K o r y a t o w i c z , şi inscripţia p o m e n e ş t e c ă el a
mîntuit-o întru amintirea soţiei sale m o a r t e , D o a m n a Balaşa,
2 3
la 1 3 Maiu din a c e s t an 1 6 6 1 . E l trăia î n c ă la 1684 .
N i c i I o a n i c h i e nu p l ă c e a însă d e la o v r e m e stăpînitorilor
c e t ă ţ i i Muncaciuluî, şi astfel întîlnim pe rînd p e a c o l o epis­
c o p i fără trăinicie, p r e c u m I o s i f V o l o ş i n o v s c h i ( 1 6 7 0 - 5 ) , c a r e
se întîlneşte de trei ori în trei s a t e d e o s e b i t e , a r h i m a n d r i t u l
Mihail Serbin, aşezat în Muncaciu chiar (Decembre 1675),
c a şi G r e c u l T e o f a n M a v r o c o r d a t din 1 6 7 7 şi I e r o n i m L i p -
niţchi din 1 6 8 5 - 8 . B i s e r i c a latină î n c e a r c ă şi ea cîţîva admi­
nistratori, şi în 1 6 8 4 ea t r i m e t e p e un P. Kaminszky, care
ştia z e c e limbi şi c u n o ş t e a foarte b i n e ţara. P r o t o p o p i i din
S ă t m a r ajunseseră acum a p r o a p e neatîrnaţi *.
U r m a ş u l lui I o a n i c h i e Ia biserica luì Constantin V o d ă fu
un M e t o d i e R a c o v e ţ c h i , venit d e la T ò k ò l i a n ì din Caşovia,
c a r e p ă s t o r i a la 1 6 8 8 , luîndu-şî titlul d e «episcop d e Mun­
caciu, M a c h o w i c z a , de Zips, d e K r a s n o b r o d a , Maramureş şi
prin t o a t ă Ţ a r a U n g u r e a s c ă » . E l avea fii şi o fată, trăia l a r g
şi nu ştia c a r t e : îl sfinţise un pribeag. L i p n i ţ c h i i s e făcu
vicarili. Catolicii c e r c a s e r ă în zadar să-1 d u c ă la Sîrbiî din
5
E r l a u , c a s ă rămîie a c o l o .
P e a t u n c i însă P a r t e n i e aflase un dibaciu şi luminat conti­
nuator în Grecul din C h i o s , mai mult italianisat, Iosif de
Camilli, c a r e p u r t a titlul d e «episcop d e S i v a s [în A s i a ] , d e
Muncaciu, de M a r a m u r e ş , de Machow, d e Zips, d e K o m a -
i-om, vicariti apostolic al poporului de rit grecesc în toată
Ungaria şi sfetnic al împăratului», c a r e e r a acum stăpînul
desăvîrşit al a c e s t o r părţi. î n c ă de la 1 6 9 0 , el ţinea un s i n o d
la S ă t m a r . D e frica lui şi M e t o d i e se d e c l a r a g a t a , în 1 6 8 9 ,

1
Voi. I V , p p . CCCIX-X.
8
Basilovits, I , p p . 100-1.
* Ibid., p. 1 0 2 . Cf. Dulişcovicî, I I I , p . 69 nota, 7 0 nota, 7 1 n o t a .
4
Basilovits, I, p . 1 0 3 ; Dulişcovicî, I I , p. 1 2 3 şi u r m . Cf. ibid., III, p p .
127-8.
5
D u l i ş c o v i c î , I I , p. 137» nota.
 PREFAŢĂ XLIX

să p r i m e a s c ă U n i r e a , c a r e venia astfel din Maramureşul c î ş .

tigat asupra Ardealului Camilli tipări şi un calechism pentru
Rcmînî, pe cari-î cuprindea însă în n u m i r e a de «neamul
rusesc», chiar cînd s c r i a p e limba l o r ; o a d o u a ediţie, cu
titlul n e s c h i m b a t , ieşi d o u ă z e c i de ani d u p ă m o a r t e a lui, în
2
S î m b ă t a M a r e , la 1 7 2 6 .

Ii.

Prin aceste mijloace şi prin altele, el căpătă în 1693

C r a s n a r o m a n e a s c ă şi în 1 6 9 9 , U n i r e a preoţimiî romaneşti
3
c h i a r şi din a l t e părţi ungurene .
T o t u ş i R o m î n i î din M a r a m u r e ş îşi p ă s t r a u dorinţa lor de
a trăi b i s e r i c e ş t e d e o s e b i t d e R u t e n i . î n 1 6 3 5 , se prevedeau
in d i e t a comitatului, veniturile « V l ă d i c ă î r o m a n e s c » . El era
atunci ( 1 6 3 5 - 7 ) popa Dimitrie, care nu r e s i d a î n s ă la P e r i ,
unde s e va fi d ă r î m a t m ă n ă s t i r e a , ci în m ă n ă s t i r e a c e a n o u ă
4
d e la Moiseiù, din R ă s ă r i t , î n c h i n a t ă P u t n e î din M o l d o v a » -
E i fu p r i g o n i t un timp de v i c e - c o m i t e , pîrît de p r e o t u l din
B o r ş a , c a trădător, dar rămase, poate p a n ă pe la 1640-50,
cînd nu ştim cine-î v a fi u r m a t în Maramureşul romanesc.
N'are o deosebită însemnătate faptul că vedem pe Tara-
sovicî primit d e a d u n a r e a terii supt anumite îndatoriri din
p a r t e a lui.
î n c ă d e la începutul n e g o c i e r i l o r pentru U n i r e , s e g ă s i c i n e
să g î n d e a s c ă şi la R o m î n i î din M a r a m u r e ş . U n a n u m e I s a i a ,
g r e c d e la A t o s , fost p a r o h în Careiu, apoî (1692) în D e ­
breţin, t r e c u t la U n i r e cu toţî preuţiî «din Ţinutul Orăziî
şi c o m i t a t u l Bihorului, p a n ă la Gelmariu», se îndatori faţă
d e Camilli «că-î v a a d u c e p e toţî la U n i r e c h i a r şi fără voia
5
l o r » . în Ianuar 1 6 9 4 , el era numit vicariti unguresc peste

1
DulişcovicT, I I , p. 2 7 .
2
Nilles, /. c; Biol. rum.: I I , p. 2 7 , n 1 9 0 ; voi. X I I I , c a p . 1.
3
D u l i ş c o v i c t , I I , p . 1 5 , nota ; Basilovits, I I , p . 9 3 .
4
T i t B u d n , Disertaţiune despre episcopii si vicarii rominT din Maramureş
Gherla, 1 8 9 1 , p. 1 9 ; Bunea, pp. 82-4.
5
Sate şi preoţi, pp. 197-8.

2 4 9 2 . Voi. X I I , IV
L IST. BISEBIOlf ROMÎNILOB DIN MARAMUREŞ

R o m î n î (in partibus Hungariae super Valachos). S e aşeză

în Ţ a r a Oaşului, la m ă n ă s t i r e a din Bicsad, în 1 7 0 0 , şi d e
a c o l o m e r g e a c u alaiu de c î t e p a i s p r e z e c e o a m e n i , prin s a t e ,
impovărînd pe preoţi, cari s e plîng p e s t e un an, în frunte
cu p r o t o p o p u l Băiî-Marî, P a n t a l e o n . î n 1 7 0 1 î n c ă , A t a n a s i e ,
V l ă d i c a ardelean, c ă p ă t a s e apoi de la î m p ă r a t u l părţile Orăziî
şi Bihorului pentru sine. I s a i a fu ucis la 1 5 Maiu, în mă­
năstire, de un h o ţ . şi s e dădu vina pe R o m î n î Camilli trebui
s ă a l e a g ă în 1 7 0 5 , p e n t r u B i h o r e n î m ă c a r , un vicariu deo­
sebit, pe protopopul Sătmaruluî, B i z a n ţ i e , c a r e fu apoi epi­
2
scop .
C a urmaş al lui I s a i a , trebuie să s e s o c o t e a s c ă l o s i f S t o i c a .
Unii înnaintaşî ai a c e s t u i a fuseseră p o a t e sfinţiţi, c a şi P a r t e n i e
de la Muncaciù, în A r d e a l , a cărui e p i s c o p i e fusese ajutată d e
principii calvini în tendinţele sale i e r a r c h i c e . Iosif, numit de
principele Apaffy, îşi c ă u t ă de sigur c o n s a c r a r e a în Moldova,
c a şi a c e l înnaintaş al său c a r e aduse, prin anii 1 6 7 0 - 8 0 , Mi­
tropolitului D o s o f t e î a c t u l patriarchal din 1 3 9 1 . D e p a r t e d e a
se s u p u n e Ardealului, el nu r e c u n o s c u episcopia, întărită de
Calvini, a lui Teofil (ales în 1 6 9 2 ) , ci deşteptînd, în p u t e r e a
privilegiului patriarchal, vechiul titlu d e e x a r c h al uneî sta-
vropighiî, luă titlul de administrator ortodox al Bisericii
3
Ardealului .
A c e s t titlu îl luăm din antimisul de la 1 6 9 3 , al acestui
e p i s c o p , antimis tipărit p r o b a b i l în Moldova, şi c a r e , lucrat
de călugărul N i c o d i m , p o a r t ă supt icoana c e a mare, obiş­
nuită, a Cinei c e l e i d e taină, un chip al Sf. Mihail, — ceia
c e î n s e a m n ă iarăşi l e g ă t u r a cu vechea mănăstire din Peri.
E l nu stătu î n s ă t o t d e a u n a a c o l o , c ă c i pe la începutul vea­
cului al X V I I I - l e a i se zicea « V l ă d i c a din Hust». în 1 6 9 0 ,
S t o i c a ţinea un «parţialeş s ă b o r » , cu p r o t o p o p i de-aî săî, la
B u d e ş t î , în Ţ i n u t u l m a r a m u r e ş e a n sud-vestic al Cosăuluî, şi

1
B a s i i o v i t s , I I , p . 90 si u r m . ; D i i l i j c o v i c î , I I I , p p . 1 7 - S , nota.
2
D u l i ş c o v i c î , I I I , p. 29, nota I.
3 0
V . antimisul său d i n 1 6 9 3 , în a c e s t v o l u m , p . 29S, 1 1 V. Cf. tipărirea
l u ì cu litere latine şi l i p s u r i în N i l l e s , p . 2 6 S , n o t a 3.
 PREFAŢĂ LI

1
j u d e c a o afacere de moşie, d e «iosag» preoţesc . La 13
Maiu 1 6 9 5 , el d ă d e a o singhelie, pecetluind-o cu o p e c e t e
m a r e c a r e cuprinde c h i p u l Sf. Mihail; el s t ă t e a a t u n c i «la
m ă n ă s t i r e a Gîuleştilor, unde e s t e hramu S[fe]ti Mihail A[r-
ha]ngh[e]l». O altă s i n g h e l i e , din 3 1 M a r t 1 6 9 6 , e p e c e t l u i t ă
cu o a d o u a p e c e t e , purtînd c o r o a n a , semnele pastorale şi
un o s t a ş c ă l a r e , s e m n c ă S t o i c a s e coboria dintr'un neam
2
d e n o b i l . L a 1 7 April 1 6 9 8 , S t o i c a s t ă t e a t o t u ş i la j u d e c a t ă
în S i g h e t , spre a hotărî în c e a r t a dintre «jupîn S t e ţ Lupu»
şi «jupîneasa C o d r e a A x i n i a » , c a r e t r ă s e s e d e p ă r în b i s e r i c ă
pe Măriuţa lui S t e ţ . H o t ă r î r e a p l e a c ă d e la «sâborul m a r e din
Sighet, pre Scaunul părintelui Vlădica Iosif Stoica, fiind
Sfinţia S a de faţă şi p r o t o p o p i i din eraşul de sus : proto­
popul G r i g o r i e din Vişăul-de-jos, p o p a G h e o r g h i e din S ă c e l ,
p o p a I o n a ş c o din Vişăul-de-mijloc, p r o t o p o p L u p u din G i u l e ş t i
ieraşul Cosăuluî, popa Lupu din Berbeştî, protopop Ioan
din J a l o v a ieraşuluî d e S i g h e t , p o p a Ştefan din Trapşa-de-
j o s , popii din S l a t i n a , — t o ţ î a s e s o r i săboruluî mare,—jupîn
D a n L a s l o din B i s e r i c a - A l b ă , jupîn Nan Iuon din Slatina,
3
asesorii, fruntaşii o a r m e g h i e i » . Cele mai multe din aceste
s a t e , c u r a t r o m a n e ş t i , s e află p e valea Vişăuluî şi in părţile
d e pe lîngă S i g h e t ale T i s e î . Ş i în Iunie Stoica era la S i ­
ghet. In ziua de i-iù I a n u a r a anului 1 6 9 9 «Vlădica roma­
n e s c al Maramureşului» era, cu astfel d e t r e b î d e s o b o r , la
4
Drăguieşti . Un a c t pe care-I tipărim în a c e s t volum, nil
a r a t ă dînd, la 2 3 I a n u a r 1 7 0 0 , o singhelie unui p r e o t din
5
C o m o r z a n a , în colţul a p u s e a n al t e r i i , — d i n C î u m ă l e ş t i . P e s t e
doi anî, a c e s t o r t o d o x neînduplecat, c a r e lupta şi cu scrisul
împotriva Unirii, m e r g e a la Sibiiù s ă d e a la Guvern lămuriri
6
în privinţa purtării sale, şi e r a lăsat să s e întoarcă acasă .

1
B u d u , pp. 59-61.
2
DulişcovicT, I I I , p. 2 7 , p. 2 8 , n o t a i.
3
B u d u , pp. 5 6 - 8 .
4
Jbid., p. 6 1 .
5
A c e s t volum, p. 2 3 4 , n ° i v .
6
După Memoriile luì ÎNicolae Bethlen, în I. Puşcariu, An. Ac. Rom.,
X X I I I , p. 7 ; cf. B u n e a , pp. 1 0 3 - 4 .
LII IST. BISERICII ROMÌNILOR DIN MARAMUREŞ

A c t e de ale luì s e mai întimpină la datele d e 1 7 0 4 , 1 7 0 7 ,

b a chiar o c a r t e de iertare pentru nişte bigami e datată
din S i g h e t , în 1 7 1 1 . î i m e r s e s e aşa d e bine în a c e s t e u l t i m e
timpuri d e păstorie, încît la 1 7 0 8 s e c e r e a , de frica lui, nu­
m i r e a fără zăbavă a unui episcop unit, în locul lăsat liber
d e m o a r t e a luì Camilli \ II c h e m a şi e g u m e n u l Petronie de
2
la Muncaciu, prin d o i p r o t o p o p i trimeşî de dînsul .
în 1 7 0 2 însă, unul din c o n c u r e n ţ i i lui Atanasie Anghel,
la a l e g e r e a d e e p i s c o p ardelean, I o a n Ţ i r c ă , o m «învăţat în
l i m b a u n g u r e a s c ă şi l a t i n e a s c ă » , era prins d e Iesuitî şi ţinut
în lanţuri. D e răul catolicilor, el s e dădu cu calvinii, carii
furară din t e m n i ţ a de la B ă l g r a d , îl a s c u n s e r ă la Aiud, în
vestitul lor Colegiu, şi-1 numiră p r o t o p o p al Inidoarei, unde
stătu mult. D e aici el trecu în Maramureş, unde, din pose­
siunile sale m o ş t e n i t e , F r a n c i s c Râkoczy d u c e a lupta împo­
triva Casei de A u s t r i a , cu a c e l e c e t e d e curuţî, care erau
alcătuite în m a r e p a r t e din R o m î n î . î n n a i n t e de m o a r t e a lui
S t o i c a , Râkoczy, c a r e p r e g ă t i Maramureşului, în 1 7 0 7 , şi un
3
nou e p i s c o p unit, cu sfinţire d e la C h i e v , numi pe Ţ i r c ă epi­
s c o p , d a r nu al Maramureşului ci «al A r d e a l u l u i » , cu Mara­
mureşul, fireşte, împreună. Noul V l ă d i c ă fu silit însă a t r e c e
în Moldova. Cînd, în vara anului 1 7 0 6 , lucrurile s e a p l e c a u
spre o p a c e între împărat şi Craiul Curuţilor, el s c r i e din
a s c u n z ă t o a r e a s a acelui cu voia căruia era e p i s c o p , rugîndu-se
4
s ă nu fie u i t a t . Cererea i se îndeplini şi, cînd, în 1 7 0 7 ,
Curuţiî intrară biruitori în A r d e a l , Ţ i r c ă era cu dînşiî, şi
el sili p e A t a n a s i e unitul să fugă la Sibiiù, u n d e era Gu­
5
v e r n u l . U n n o r o c aşa de trecător ca şi al armelor râko-
c z y e n e . P o a t e c ă mai dăinui un timp prin Maramureş, sfin­
6
ţind preoţi şi în Ardealul-de-sus .

1
Dulişcovicî, I I I , p. 3 5 , n o t a I .
2
Ibid., p. 3 6 , n o t a .
3
Nilles, I I , pp. 864-7.
4 0
Ş i n c a î , I I I , p p . 3 3 1 - 2 ; Studii şi doc, I V , p. 7 2 , 11 L X V I I . Cf. B u n e a ,
art. C i r c a în « E n c i c l o p e d i a r o m î n ă » .
5
Cf. Nilles, I , pp. 3 7 2 - 3 .
6
B u n e a , Ioan Inocenţiu Klein, pp. 3 1 3 - 4 , 349.
 PREFAŢĂ LIII

P e o c a r t e b i s e r i c e a s c ă d e la S ă t c e l s e î n s e a m n ă , în 1 7 0 0 ,
p e lîngă numele Vlădicăt Iosif S t o i c a , şi al «protopopului
l
Ş t e f a n P e t r o v a n din P e t r o v a » . E l î n l o c u i s e a c u m a p e S t o i c a
şi p e Ţ i r c ă în t o a m n a anului 17II, c în d e r a sfinţit în Mol­
d o v a şi făcea făgăduieli d e U n i r e , din Alba-Iulia, unde-1 adu­
s e s e teologul episcopiei unite. E l s e g î n d i a la «imunitatea
e c l e s i a s t i c ă » c e a r fi s ă i d e a pentru a c e a s t a împăratul, iar
c a t o l i c i i discutau asupra chipului cum i s'ar putea aşeza şi
2
iui un t e o l o g în c o a s t ă . î n 1 7 1 2 el e r a înnapoî l a P e t r o v a
şi s c r i a intitulîndu-se «popa Ştefan alias Serafim, episcopul celor
d e l e g e a g r e c e a s c ă din v a r m e g h e a Maramureşului». în 1 7 1 4
acolo-1 b ă t e a un dregător străin, de la c a r e c u t e z a s e a ş i
3 4
c e r e v e n i t u r i l e . A c e i a ş i era şi în 1 7 1 5 reşedinţa l u i . Mai
ş t i m c ă el sfinţia p r e o ţ i şi prin părţile de sus ale A r d e a ­
5
lului . Sfîrşitul lui e cu totul necunoscut.

C a urmaş al lui s e întîmpină un D o s o f t e î , căruia i se zice

Dosofteî T e o d o r o v i c î . E l se intitula «arhimandrit şi adminis­
6
t r a t o r episcopiei Maramureşului» . M ă n ă s t i r e a Perilor era d e
s i g u r în ruină p e atunci, — pricina pentru c a r e Serafim stătu
în v e c h e a lui p r o t o p o p i e d e la P e t r o v a . Dosofteiu a putut fi
î n s ă a r h i m a n d r i t într'o altă mănăstire, înfloritoare t o c m a i pe
a t u n c i , Moiseiul, î n c h i n a t ă d e ctitorii săi la m ă n ă s t i r e a mol­
dovenească a Putneî Acolo va fi şi s t a t noul e p i s c o p .
D e s p r e dînsul s e mai ştie c ă sfinţia, c a şi Ţ i r c ă şi Serafim,
p r e o ţ i şi în A r d e a l , lucru c a r e se opri în 1 7 2 8 , p e n t r u a nu
8
s e j i g n i interesele Unirii .
1
V . voi. u r m ă t o r .
- A c e s t volum, p p . 282-5.
3
Marki, în Ungaria, I I , p. 4 2 3 , citat la Bun ea, Vechile episcopii, p. 1 0 5 .
* A c e s t volum, p. 2 3 4 , n ° V .
5
Bunea, han Inocenţiu Klein, p. 3 1 4 (satele D u m b r a v a şi R â p e d e a - d e -
j o s ) . T r e b u i e să se c e t e a s c ă : t l ' e t r o v a n u Serafim», nu « P e t r o v a n , n u Serafim».
Cf. Vechile episcopii, p . 1 0 5 . — I n călătoria m e a prin M a r a m u r e ş , am trecut pe
lîngit P e t r o v a , c a r e e în c a l e a d e la Visaţi spre S i g h e t , d a r nu m'am putut
opri. î n biserica de a c o l o a r trebui să se c e r c e t e z e însemnările din cărţi.
6
B u d u , p. 5 9 . Adausul lui Dosofteî e fireşte ulterior d o c u m e n t u l u i .
7 n
A c e s t volum, p p . 2 3 4 - 5 , ° VI ; p. 2 3 7 , n ° x i .
s
NiUes, I, p. 4 9 4 ; cf. B u n e a , / . Inocenţi» Klein, p. 3.
LIT IST. BISERICII R0MÌN1L0R DIN MARAMUREŞ

La 1 7 2 3 î n c ă s e împrăştiau şi prin b i s e r i c i l e r o m a n e ş t i din

M a r a m u r e ş a n t i m i s e d e la G h e o r g h e Ghenadie Bizanţie (Bi-
z â n c z y ) , episcopul r u s e s c unit al Muncaciuluî, c a r e p u r t a titlurile
luì Camilli. E l a v e a un vicariu p e n t r u M a r a m u r e ş în s p e c i a l ,
iarăşi un R u s , din Z i p s , P r o c o p i e H o d e r m a r s k i , frate al epis­
copului d e maî înnainte, I o s i f ' . G h e n a d i e izbutise a g o n i pe
Dosofteî şi a strìnge un sobor de Unire la 1 7 1 6 . Un
decret împărătesc înlătura la 22 August 1 7 2 0 pe schis­
m a t i c . D a r la m o a r t e a biruitorului s ă u , la 1 7 3 3 , el se iveşte
iarăşi, şi vicariul Olszawski se plînge de uneltirile acestui
bătrîn aproape orb, c a r e a început iarăşi a sfinţi preoţi
în mănăstirea de la Uglea, unde s t ă ; el propunea ca
D i o n i s i e s ă fie prins şi închis în vre-o m ă n ă s t i r e de lîngă
2
Muncaciù .
î n ultimele timpuri, B i z a n ţ i e a v u s e d e lucru şi cu e p i s c o ­
pul blăjean, I o a n I n o c h e n t i e K l e i n . A c e s t a fusese totuşi preo­
ţit în m ă n ă s t i r e a S f . N i c o l a e , unde venise c a tînăr s t u d e n t
şi-şî făcuse noviciatul. A c o l o t r i m e s e s e el, pentru a c e l a ş i s c o p ,
trei clerici aî săî, dintre cari doi erau s ă fie şi e p i s c o p ! :
A t a n a s i e R e d n i c , S i l v e s t r u Caliani şi G r i g o r i e Maier ( 1 7 3 8 ) .
T o t u ş i K l e i n c ă u t ă cu t o t dinadinsul să cuprindă supt cîrja
3
sa Maramureşul romanesc .
D e aici r e s u l t a că a c e l a ş i K l e i n nu veni s ă sfinţească l a
Poci, cum i se cerea, p e urmaşul lui B i z a n ţ i e , B l a j o v s c h i ,
4
c a r e nu voià s ă vie la B l a j . Noul episcop trebui deci să
m e a r g ă la m ă n ă s t i r e a U n i e v , în P o l o n i a .
î n c ă d e la 1 7 2 5 de altfel, s'ar fi l u a t o h o t ă r î r e definitivă,
prin c a r e o r i c e l e g ă t u r ă b i s e r i c e a s c ă cu A r d e a l u l era r u p t ă

1
V. cap. Antimise.
- Dulişcovicî, I I I , p . 1 0 0 , n o t a : c i n comitali! M a r m o r o s delitcscit e t i a m -
n u m notus iile unus s e n e c i o iam coecus, Dosotheus Theodorovics dictus, in
m o n a s t e r i o uglensi, dictus e p i s c o p u s . . . R e a s s u m s i t temerarius decrepitas v i r e s
suas». Cf. pp. 6 5 n o t a , 7 6 nota, 1 1 8 n o t a .
3
B a s i l o v i c s , I I , p p . 1 7 4 - 6 ( c f B u n e a , / . [nocenţiu Klein, p. 7) ; Dulişco­
vicî, I I I , p. 1 1 8 , n o t a .
* Ibid., p. 1 1 5 , nota I.
 PBEFAŢĂ LV

şi episcopul d e M u n c a c i u c ă p ă t a t o a t e drepturile a s u p r a ţeriî

2
In 1 7 3 6 ţ a r a trecu şi p o l i t i c e ş t e l a U n g a r i a .
R o m î n i î s e ţinură de acum înnainte d e acel S c a u n străin,
căruia i s e î m p o t r i v i s e r ă patru veacuri. D a r episcopii ruteni
numiau, p e lîngă un vicariti general d e neamul lor, şi c î t e
un «vicariuş a sfîntuluî s o b o r a M a r a m u r e ş u l u i » , dintre R o -
mînî. A s t f e l a fost supt Vlădica B l a j o v s c h i ( 1 7 3 8 - 4 2 ) , pro­
t o p o p u l V ă s i l i e din Giuleştî. î n _ c j r c u l a r e l e ~ - c ă t r e R o m î n î s e
întrebuinţa l i m b a r o m a n e a s c ă . T o t u ş î R o m î n i î nu erau mul-
ţ ă m i ţ î cu atîta, ci, unind c o n ş t i i n ţ a naţională cu c o n ş t i i n ţ a
o r t o d o x ă , eî d ă d u r ă a s c u l t a r e lui S i n e s i e , episcopul de A r a d ,
3
c a r e a v e a legături cu R î m n i c u l , u n d e tipăria şi c ă r ţ i . C î n d
e p i s c o p i a s e d u s e la U n g v â r , rostul vicariuluî pentru «dis­
t r i c t e l e r o m a n e ş t i m a î d e p ă r t a t e » , vicariul plătit din venitu­
rile Bisericii bogate a Orăziî-Marî, ajunse şi m a i însemnat
4
( 1 7 7 6 ) . C î t e unul dintre a c e ş t i vicari, c a G h e o r g h e K ò s z e g h y ,
c a r e e r a din B a n a t u l T i m i ş o a r e i şi c ă r u i a R o m î n i î îi ziceau
5
C h i s e g h î , ştia c h i a r foarte bine l i m b a noastră .

A b i a în 1 8 5 6 î n s ă vre-o sută de p a r o c h i î r ă m a s e în m î n a
Romînilor se uniră cu diecesă unită ardeleană d e sus a
G h e r l e i , înfiinţată în 1 8 5 3 . A c e a s t a dă putinţă unei o a r e c a r e
m i ş c ă r i culturale r o m a n e ş t i în a c e a s t ă ţară romanească, mai
n e n o r o c i t ă d e c î t celelalte, a Maramureşului.

Adaus.
In satul Giuleştî am găsit s i n g u r a metrică veche maramu­
r e ş e a n ă c e s e ştie a se fi păstrat. Intr'un caiet de hîrtie
t a r e , in 8 ° m i c , un şir d e p r e o ţ i din vechiul sat al Giule-
ştilor — a cărui istorie, fără nici un interes, de almintereai
s e p o a t e urmări după Diplomitele maramureşene ale d-luî

1
B u d u , p. 24.
2
A c e s t volum, p. 2 3 5 , n ° v i l .
3
V . voi. I V , p. 8 8 ; Mangra, Slujba sfinţirii bisericii, Arad, 1905. Cf.
Budu, p. 3 1 .
4
B u d u , p. 3 1 .
6
B u d u , p. 3 2 şi în a c e s t volum, p. 2 3 9 şi u r m .
LVI IST. BISERICII E 0 M Ì N 1 L 0 B DIN MARAMUREŞ

Mihâlyi — î n s e a m n ă , înrăiţi în latineşte, apoi în româneşte,

botezurile, cununiile şi îngropările din satul lor. S c r i s o a r e a e
d e c e l e maî multe ori cu totul neajutată. Reproducem aici
tot registrul în t r a n s c r i e r e fonetică, îngrijită, lăsînd numaî
la o p a r t e semnul c pentru M (înlocuit cu cî), din neîndestu-
larea materialului tipografic.

Vechiul urbariu al Beişului.

In proprietatea mea se află, într'un caiet lunguieţ, din
anul 1 6 0 0 , urbariul domeniului Beiuşuluî, c a r e s e ţine a s t ă z i
de e p i s c o p i a r o m a n e a s c ă unită a Orăziî-Marî. A-l r e p r o d u c e
în î n t r e g i m e , cu condiţiile a g r a r e , nu mi s'a p ă r u t d e nevoie.
Chiar din nume n ' a m r e p r o d u s , de ia un l o c , d e c î t pe a c e l e a
c a r e p o t să ofere un interes de limbă. D i n n e n o r o c i r e , ele
sînt foarte viţiate şi p e lîngă a c e a s t a , d e t o t rău s c r i s e .
 VI.

DOCUMENTE AMESTECATE.
 I.

A c e s t a c t al luì L u d o v i c - c e l - M a r e înfăţişează un interes

d e o s e b i t pentru c ă din el se vede c ă în ultima luptă a r e ­
gelui cu V l a i c u - V o d ă al Ţ e r i î - R o m ă n e ş t î el şi-a căpătat în-
napol Severinul. D . Hasdeu 1-a văzut în 1 8 7 4 , p e c î n d a c t u l
e r a în stăpînirea d-Iui Carol S z a b ó , şi a d a t un bun r e s u m a t
în Col. Iul Traian p e 1 8 7 4 , p. 1 2 6 . R o m î n i i a c e ş t i a sînt de
sigur fiii unul R a i c u , d e şi o d a t ă numele a c e s t u i a se află
s c r i s « W a y k » . Cf., pentru împrejurări, articolul mieu Luptele
pentru stăpînirea Vidinulul, din «Convorbirile literare» pe
1900.

II.

Un act d e la V l a d Dracul nu p o a t e s ă fie fără i n t e r e s .

Acela pe care-1 d ă m aici într'o traducere din veacul al
X V I I I - l e a , are, d e sigur, o formă neobişnuită. E a vine î n s ă ,
nu dintr'o falsificare, ci din n e î n ţ e l e g e r e a traducătorului din
slavoneşte, c a r e şi-a p e r m i s şi adăugiri. C ă c i unele formule
sînt foarte bine p ă s t r a t e , şi nu e unul din boierii citaţi c a r e
s ă nu se întîmpine în alte a c t e d e la V l a d însuşi saìi d e la
c e l mal apropiaţi urmaşi ai săi. V e z i I. B o g d a n , Relaţiile
Ţăriî-Romîneştl cu Braşovul şi cu 7 a r a - Ungurească, I, Bu­
cureşti, 1 9 0 5 , p. 7 2 şi aiurea.

III.

Despre protopopiatul Inidoareî.

î n c ă din v e c h i , tîrgul I n i d o a r e î , c a r e s e ţinea d e cetatea
Hunyazilor, aveau o biserică de lemn. Atît Ladislas, cît
LX D E S r B E PEOTOPOLIATUL LNIDOARRÎ

şi M a t i a ş , fiii luì Ioan Corvinul, încuviinţează facerea eî

din nou.
Peste cincizeci d e ani d e la a c e a s t ă învoire, Beatricea,
văduva tînăruluî I o a n Corvin, fiul natural al lui Matiaş, folo
sindu s e de drepturile pe c a r e le aveau ctitorii, n u m e ş t e
p r o t o p o p la b i s e r i c a înnoită în 1 4 5 6 pe un anume Petru,
p r e o t u l d e la «Zoczath». Pe acelaşi timp întîlnim un pro­
t o p o p la Ş e b e ş t î , în părţile Beiuşului S î n t c e i mai v e c h i
p r o t o p o p i ardeleni. E î s e întîlnesc î n n a i n t e de biruinţa cal-
vinismului, şi prin urmare aşezămîntul t r e b u i e s ă fie de obîr-
şie g r e c o - s l a v ă , a d u s prin principatele n o a s t r e ; cu t o a t e c ă
a c t e l e c e l e maî maî vechi nu cuprind aici nicî-o menţiune
d e p r o t o p o p , t r e b u i e să s e a m i n t e a s c ă d e p r e s e n t a în Mol­
dova la sfîrşitul veacului al X I V - l e a a unui protopop grec
trimes d e Ia C o n s t a n t i n o p o l pentru c a să împace certele
2
bisericeşti din a c e a s t ă ţară . Intr'un fel, eî îndepliniau şi sar­
cina d e e p i s c o p i .
La 1 2 August 1 5 8 2 abia, găsim o nouă numire d e pro­
t o p o p , p e c a r e o face cornitele perpetuu al castelului, I o a n
T ò r ò k , urmaş al lui V a l e n t i n T o r o k , c a r e cel d'intăiu avuse
a c e s t l o c . D a t a a c e a s t a , p r o t o p o p u l s e c h i a m a M o i s e , şi i s e
dau d r e p t u r i întinse, de s u p r a v e g h e r e şi s t r ì n g e r e a veni-
3
turilor .
Ghenadie, Mitropolitul a r d e l e a n de la începutul veacului
al X V I I - l e a , î n t ă r e ş t e printr'un a c t r o m a n e s c p e protopopul
d e I n i d o a r a I a n ă ş , şi a c e s t a s e mai b u c u r ă d e d o u a întăriri,
a lui Ş t e f a n S i m i o n o v i c î şi a luì S a v a B r a n c o v i c î . P e v r e m e a

1
Voi. X I I I , la Şebeştî.
5
Iorga, Geschichtc des rumănischen Volkes, I , p . 2 9 6 . Cf. A . G r a m a , In-
stituţiunile calvinesti hi biserica românească din Ardeal, Blaj, 1 8 9 5 , p. 207
şi urm.
3
A c e s t volum, pp. 2 7 8 - 8 0 . N-l V e şi în (.'ipariu, Acte şi fragmente, p.
7 2 ; acelaşi, Archivu, p . 6 1 1 . No VIII, în Acte şi fragni., pp. 2 5 3 - 4 , n« x ,
ibid., p p . 2 5 4 - 5 (trebuie a se î n d r e p t a la mine : « s p ă s a s c â » pentru «stăiască»
şi «'parfie» p e n t r u « p â r t i e » ) . Din n« X I , Cipariu a r e a p o î o formă tipărită, c u
u n adaus la u r m ă : «drept aceea, fiiule, şi ţie ţi se c a d e s e fii treaz, nebeţiv,
nesfadnic, neiubitoriu d e argint, c e blînd, smerit, c u învăţătură b u n ă , c a se
te spăşeşti si p r e tine şi p r e ceî c e te v o r a s c u l t a » .
 PREFAŢĂ LXI

a c e s t o r din urmă ierarchî erau alcătuite în p r o t o p o p i a t e d u p ă

m o d a calvină Ţ i n u t u r i l e din jurul localităţilor A l ă m o r , O r ă ş -
tie, H a ţ e g , H u n e d o a r a , Ilia Murăşuluî, Beiuşul sau Ş e g h e ş t i î ,
precum şi Ţ a r a Făgăraşului, unde se rînduiserâ trei pro­
1
topopi .
M o i s e avu c a urmaş p e N i c o l a e , iar în locul a c e s t u i a fu
numit a d m i n i s t r a t o r , la 1 6 9 6 , de V l ă d i c a Teofil, începătorul
Unirii cu Roma, un preot Ioan, din oraş chiar. L a 1 7 1 5
iscăleşte într'un a c t p o p a M o i s e din I n i d o a r ă , lîngă mai mulţi
2
nemeşi d e a c o l o şi fără s ă s e d e a numele protopopului .
Cu a c e a s t a s e î n c h e i e şirul a c t e l o r c e s e p ă s t r e a z ă î n c ă în
a r c h i v a bisericii din Inidoara.

Celelalte d o c u m e n t e din a c e s t c a p i t o l sînt singheliî şi scri­

sori episcopale c a r e n'au nevoie d e lămuriri. Cu privire la
I e
n xv-vi, s e poate adăuga că alte s c r i s o r i ale lui Pataki
s'aù dat în Nilles, pp. 3 2 - 3 , 4 0 6 şi urm.

1
Petru Maior, Ist. bisericească, p. 7 2 saii Cipariu, Archivu, p, 6 2 9 .
2
A c e s t v o l u m , p. 2 8 2 , n ° x , p p . 3 8 6 - 7 , n ° XVII
 VII.

DESPRE ANTIMISE,
 A n t i m i s s e n u m e ş t e m a r a m a de pînză, r a r e ori de mătasă
c a r e , cuprinzînd m o a ş t e d e sfinţi c u s u t e într'însa, s e a ş t e r n e
pe m a s a altarului, pe c a r e s e face sfînta slujbă. P e antimis
s e înfăţişează c i n a c e a d e taină une ori, iar d e regulă pune­
rea în Mormînt. U n e ori se adauge dedesupt vreun sfînt
o c r o t i t o r . In c e l e patru colţuri sînt evangheliştiî. S e mai vede
crucea, uneltele răstignirii, iniţiale *. O inscripţie încunjură
margenile, o a l t a s e află supt s c e n a din mijloc. E l e a m i n t e s c
pe archiereul c a r e a sfinţit antimisul.
T i m p u l , cu s c h i m b ă r i l e c e le aduce, c a şi obiceiul, o b s e r v a t
pe a l o c u r e a , d e a s e da antimisurî n o u ă d e fiecare arhiereu
c e s e urma în S c a u n , a. a d u s p e i r e a multor sute şi miî d e
astfel d e p r e ţ i o a s e d o c u m e n t e de istorie şi artă.

A c e a s t a s'a întîmplat mai a l e s la noi d i n c o a c e de Carpati,

u n d e nu e nimic mai rar d e c î t să g ă s e ş t i un antimis vechiu.
R o m î n i î de d i n c o l o , şi în a c e s t domeniu, au p ă s t r a t m a i bine.
L a e x p o s i ţ i a din 1 9 0 5 d* l a S i b i i ù , c a şi prin deosebite
p a r o h i i am p u t u t s t r ì n g e astfel o mulţime de tipuri de an­
timise. A t u n c i nu m ă gîndiam să le daù unul d u p ă altul,
a ş a î n c î t la unele am lăsat, în g r a b ă , la o parte formulele.
Cele mai v e c h i a n t i m i s e ale n o a s t r e erau d e sigur s l a v o n e ,
D i n Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă însă, nu s'a păstrat nicî-unul cu in­
s c r i p ţ i a în a c e a s t ă limbă. T o t a ş a nici din Ardeal, care a
urmat în viaţa sa b i s e r i c e a s c ă mai ales exemplul principa­
tului c e era mai mult în h o t a r cu R o m î n i î ardeleni. Din
M o l d o v a avem î n s ă un antimis slavon, d e şi nu e mai vechiu

1
P e antimisul luì Iosif S t o i c a ele s î n t : I H . g ì . H H . K d . A M . pK.

2 4 9 2 . Voi. X I I . v
LXVI DESPRE ANTIMISE

d e c î t începutul veacului al XVIII-lea, dar la cuvintele în

v e c h e a limbă b i s e r i c e a s c ă c a r e p o m e n e s c p e P a h o m i e d e R o ­
man ( 1 7 0 7 - 1 4 ) , urmaşul Ghedeon (1737-43) a adus o no­
t i ţ ă r o m a n e a s c ă . S l a v o n e s î n t a n t i m i s e l e episcopilor de Mun­
caciu, chiar p e n t r u b i s e r i c i l e r o m a n e ş t i care-î recunoşteau,
şi t o t slavon e şi a c e l a al episcopului romîn din P e r ì , d e la
sfîrşitul veacului al X V I I - l e a , I o s i f S t o i c a .
A n t i m i s e g r e c e ş t i î n c e p a s e răspîndi prin c ă l ă t o r i a şi pe­
trecerea îndelungată a patriarchilor R ă s ă r i t u l u i , m a i ales a
c e l o r d e Ierusalim, în p r i n c i p a t e , p r e c u m şi prin daruri de
ale n e g u s t o r i l o r g r e c i aşezaţi d e la un t i m p în monarchia
1
vecină. Un patriarch de Antiochia, Silvestru , împarte anti-
misurî g r e c o - r o m î n e (1748).

D e s e m n u l şi formulele sînt d e o s e b i t e d e la o ţ a r ă la a l t a .
Dar A r d e a l u l s e ţine destul de s t r î n s de Ţara-Romănească,
pe c î n d o a s ă m ă n a r e s e v e d e între M o l d o v a şi Maramureş.

Cel mai vechiù antimis al Mitropoliei m u n t e n e e d e la

T e o d o s i e , din v r e m e a lui C o n s t a n t i n - V o d ă B r î n c o v e a n u . Cu­
n o a ş t e m a p o i p e a c e l e a ale lui Mitrofan, Neofit şi G r i g o r i e I-iu,
2
şi în sfîrşit p e al lui I g n a t i e G r e c u l , din veacul al X I X - l e a .
De la R î m n i c s e c u n o a ş t e un antimis al lui Climent, altul
al lui G r i g o r i e şi un al treilea al luî F i l a r e t . N ' a m g ă s i t nicî-
un a n t i m i s buzoian.

Din M o l d o v a avem antimisul de R o m a n , citat, şi unul ale

M i t r o p o l i e i , s u p t Gavriil Calimah.
Din M a r a m u r e ş , un a n t i m i s din 1 7 2 3 al Iui Gheorghie
Ghenadie Bizanţie, se adauge la a c e l a , iarăşi analisat mai
sus, al lui I o s i f S t o i c a .
U n antimis, m a i vechiu, d e la V a s i l e T a r a s o v i c î a r e a c e s t
cuprins, în t r a d u c e r e latină (Dulişcovicî, I I I , p . 7 0 , n o t a ) :
«Gratia S. et vivificantis S p i r i t u s , opera d. Basilii T a -
raszovics, episcopi Munkacs. ac Marmaros. a c totius Hun-
g a r i a e o r t h o d o x a e s. c a t h . E c c l e s i a e e t ap. c o n s e c r a t u m an-

' V . tabla Ia Ist. Ut. rom. în sec. al XVIII-lea.

2
V. ale mele Inscripţii din bisericile României, I , p. 2 8 8 .
 PREFAŢĂ LXVII

timisium, h o c e s t portatile altare m a g n i domini D e i s a l v a t o r i s

nostri Ihesu Christi a d c e l e b r a n d a divina liturgiae m y s t e r i a
ad [ecclesiam S . I o a n n i s B a p t i s t a e et p r a e c u r s o r i s D o m i n i in
p o s s e s s i o n e Nereszvicza, m e n s e iunii 2 0 ] , 1 6 4 8 » .
S e p o m e n e ş t e şi antimisul din 1 6 6 6 a luì I o a n i c h i e (ibid.,
p. 6 8 , n o t a ) .

î n A r d e a l antimisele î n c e p cu I o s i f Budai. Pană la s c i -

siunea religioasă, ele urmează cu V a r l a a m , Teofil şi Ata-
n a s i e , c a r e a pecetluit U n i r e a .

D e aicî înnainte, avem m ă c a r c î t e un antimis, de la fie.

c a r e episcop unit. Gînd C u r t e a a u s t r i a c ă t r i m e t e şi e p i s c o p i
neuniţî, î n c e p î n d cu D i o n i s i e N o v a c o v i c î , avem şi î n t r e g şirul
antimiselor d e la a c e ş t i a .

D e la O r a d e a - M a r e î n s e m n ă m antimisele lui Darabant şi

E r d é l y i , — a c e s t a cu litere latine.
 DOCUMENTE,

2 4 9 2 . Voi. XII.
 I.
[C. 1 6 8 0 . J f Datam s e n s o r e m è la m ă n a jup[î]nuluî G l i -
gorie precum să să ştie c ă m'am rugat de dumnealui de
mi-au făcut bine cu leî 3 0 0 , să abu a i b ă (sic) a-î d a dum­
nealui la Paşti, cu zecuiala lor, fără nice-o g ă l u c i a v [ ă ] , şi
m'am iscălit eu mai j o s , c a s[ă] s ă c r e a z [ ă ] . E ù I v a n p l a t n i c ,
Iul. IO.

II.
După 1 2 Ianuar 1 6 9 0 . «Nos infrascripti Christe Bulieb,
G e o r g e G a a l , O p r e M o d i r a n , Illyie S z e r b u l et T h o m a s Mikul,
s e n i o r e s et iurati r e g i i p a g i Bongard», acordă G r e c i l o r din
S i b i i ù voie de a clădi b i s e r i c a lor, ìndatorindu-se a d a bise-
ricii s ă s e ş t i 1 0 0 d e fi. ungureşti.
Copie.

III.

Sibiiù, 1 8 Iunie 1 6 9 1 . « V l a d P u s c h k a s c h u l , nune in p r a e d i o

A m p i , et P r u d . d o m i n i I o h . S t e n t z e l » , a r a t ă c ă a v î n d u t pă-
mîntul ce a v e a în Bungard, «postquam autèm mercatores
g r a e c i templum eo aedificare cceperunt».
Mai tărziu, C o m p a n i a a r a t ă c ă făcuse b i s e r i c a , « r e s p e c t i v e
p r o suorum d e c e d e n t i u m humatione».

IV.

B u c u r e ş t i , 3 Iunie 1 6 9 2 . Dosofteiù, p a t r i a r c h d e Ierusalim,

către Companie, pentru eleimosină.
4 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUI

V.

Iaşi, î l N o v e m b r e 1 6 9 2 . Dosofteiù de Ierusalim c ă t r e Com­

panie, pentru eleimosină.

VI.
Bucureşti, 1 7 Mart 1 6 9 3 . Dosofteiù de Ierusalim către
C o m p a n i e , pentru eleimosină.

VII.

"j" A d e c [ ă ] eu Ghiorghie Lazăru den satu den Bungar,

înpreună cu fămeaia mia Ana şi cu fecoriî miei O p r e a i
G h i o r g h i e , scriem şi mărturisim cu a c e s t u al nostru zapisu
ca să fie de bună credinţă la cinstită măna Mării Sale
Doamniî Marii Bălăcanca \ precum să s[ă] ştie că am.
văndutu Mării Sale un l o c în hotarul Voichiţeî, care loc
iaste în lungu s t ă n j . 7 0 şi latul s t ă n j . 7 , cum m e a r g e lungul,
alăturea pre den j o s cu locul b e s e a r e c i î ; c a r e l o c au fostu
datu sf[i]nteî b e s e a r e c î de M a n e a Ţ ă r a n u l , şi iar cum m e a r g e
locul în lungu, p r e den j o s , alăturea cu T o m a M i c ; şi l-am
văndutu dreptu ban[i] gata florinţî 7 , şi ne au datu toţ
baniî deplin în mainile n o a s t r e . Ş i am v ă n d u t u cu ştirea tu-
[tu]ror bătrânilor den sat şi a vecinilor noştri, c a r e au fostu
mărturii d e faţ[â], anumfe] : Ion B o b e ş u , i O p r e a Inbăruş, i
T o m a Inbăruşu, i G h e o r g h i e Inbăruşu, i R a d u V l a d , i T o m a
M i c goţmanul, şi alţii c ă r e i vor mai iscăli mai j o s mărt[uriî]. Ş i
p e n t r u c a s[ă] crează, ne am pus mai j o s şi d e a g e t e l e în l o c d e
p e c e ţ . Ş i am scris eu Ion p ă r [ c ă l a b u l ] , şi m ă r t u r i s e s c u . Mart
1 3 dn., U 7202 [1694].
T o m a M i c g o ţ m a n , mărt[urie]. E u G h e o r g h i e L a z ă r u . Ana,
fămeaia lui G h i o r g h i e . Ion B o b e ş mărt. O p r e a Inbăruş mărt.
O p r e a fecoru lui G h i o r g h i e . Ghiorghie Inbăruş mărt. Toma
In[b]ăruş mărt. Ghiorghi.
I Radu Vlad, snă Gheorghie Lazăr.
Ţ R a d u l L o g [ o ] f [ ă t ] Glineanul s n ă I a c o v v l
Vorfnic], mărt.

1
F i i c a lui Ş e r b a n - V o d ă C a n t a c u z i n o şi văduva A g ă i Constantin B ă l ă c e a n u .
V . între altele voi. I I I , pp. 2 7 - 9 .
 DOCUMENTE 5

VIII.

Izvodù.
f Adecfa] eu Radul Vladu de în satu de în Bungaar (

înpreun[ăl cu fâmiia mè S o o r a şi cu fiiulu nostru anum[e]

B a n c u l u , d a t a m zapisul nostru la m[î]nele dumneluî jupu-
nuluî chirie B a n u oluh. (sic) c a s[ă] fie de b i n [ ă ] c r e d e n ţ ă
precum să s[ă] ştii că, fiendu dumneluî ispravnecu Cum­
pănii neguţitorilor ot Sibiiù, i-am văndutu un locu ci s[ă]
chearofă] a[i]ce într'acestă ţear[ăj erdaşu, de a i c e de în
satu de în B u n g a a r , c a s[ă] fii pre s e a m a sf[i]nte[î] b e s j e ] r e a c î
cei de peatră, caar[e] i a s t [ e ] a i c e în Bungaar, făcut[ă] de
n e g u ţ t o r [ i ] de C o m p a n i e Sibiiuluî ; car[e] locu i a s t e în h o t
rul, la Rupturii, şi iaste locul în latu s t ă n j . 1 3 şi în lungu
s t ă n j . 7 0 . Ş i l-am văndutu de a n o s t r a bun[ă] voe şi [cu] ş t e r [ e a ]
vecinilor noştri, şi d e în sus şi d e în j o s , şi cu ş t e r [ e a ] tu­
t u r o r s ă t e n i l o r , şi l-am vândut d e r e p t u b a n [ î ] g a t a frornuţî 1 2
şi am luotu toţî ban[iî] în manele n o s t r e . Ş i iaste a c e s t u er-
daaşu pre den sus în răzor cu Ilie S ă r b u l , şi alăturfe] p r e d e
1
în j o s iaste Mihaiu Buzudighinah , şi în capu de spre a m e z ,
zih s ă loveşte cu locul car[e] l a cumpăreai: D o m n a Mariia
B ă l [ ă ] c e a n c a , iar p r e simah sveinteî bis[ea]riciî, iar în c a p u l
de spri meaznopti să loveşte cu B a n c u l C o m a a n , — c a s [ ă ]
fii sv[i]nteî bis[e]reciî s t ă t ă t o o r în vecî, şi d u m n e i o r pomaan[ăJ
în veciî. I a r c e n [ e ] s'aar scula cu vre o păr[ă] sau cu vre o
g ă l c e v ă , or[i] de în noî, or[i] de în nemul nostru, or[îj d e în
vecine, sau de în săteniî, s ă fii închinat flornuţî 1 0 0 , să-î
d è domnului judeţului ot Sibiî şi sv[i]nte[i] bis[e]reciî să dè
flornuţ I O O , atun[cea] să s[ă] a p u [ c e ] de păr[ă]. Ş i , căndu a m
luotu banfiî] şi am făcuţii a c e s t u zapis, fost-au m ă r t u r i i : L i -
nahrtu cruitoriul, ot Sibiiù, ficorul lui L i n a r t u , cafre] i a s t e
c a a s a h în Cornu, în p o t r e v a casiî Sfatului, şi jupunul Dumitru
Plaşcu i Panaitu G h i o r m a şi I a n e a G r e v a c u şi p o p a Iaon o t
BoiţfăJ şi p o p a I a n e a ot Porceştii şi T o m a B a d u l ot Bun­
g a a r şi I o n Bobeşu ot tam, Ilie S ă r b u l ot tam, Opre Co-

1
Buzdughină.
6 ARCH1VA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIlULUl

maan o t tam, G h e o r g h i L a z ă r . Ş i p e n t r u credinţa ne'm p u s

mai j o s d e g e t e l e şi iscălitur[i]le, c a s[ă] si crez[ă].
Eu R a d u l L o g [ o ] f [ ă t ] Giinenul, cu vo[ia] lor. Ap. 1 6 dn.,
let 7 2 0 2 [1694].
Ayj^TjTpTjc OewSopavoD u.âpTYjpoţ. ţ LTavvaftónji; r'/îovxo? u,apr/]pò
oc àvoGsv. E ù T o m a mart [urie]. A [z] B a d u l u . E ù Ion mărt. B o -
beşu. Eù Elii mărt. Sărbul. Eù Oprea mărt. C o m a n . A z
popa Ianea mărturiu. G h e o r g h i Imbăruşu mărtur[ie]. G h i o r g h i
mări [urie]. L a z ă r .
f lâv.c r'ptSâx'.s [iaprtpa?.
[Şi copie.]

IX.

Circumspecte domine iudex mercatorum.

H a c m e a praesenti notifico S u a e D o m i n a t i o n i quod literas
C o n s t a n t i nopoli a d o m i n o D a via a c c e p e r i m , ad m a n u s eius
pervenisse 300 florenos germanicales in 8 0 ducatis turcicis;
quod volui insinuare S u a e D o m i n a t i o n i pro sua c a u t e l a . Cui
o m n i a p r a e c o r , et m a n e o S u a e C i r c u m s p e c t a e D o m i n a t i o n i s . . .
A l b a e , 2 3 Iulii 1 6 9 4 .
Comes Veterani.
[V°:j Circumspecto domino Demetrio, Graecorum merca­
torum iudici, mihi h o n o r a n d o , Cibinium.
[ P e c e t e roşie cu vulturul.)

X.

i-iù F e b r u a r 1 6 9 5 . « M a t t h e B e n n e , T h o m e Mikul, T h o m e
I m b r u s et K i r s t e B o s s e , O p r e B a r b et O p r e Imbrus, omnes
i n c o l a e regii pagi B o n g a r d t » , împrumută 4 8 de fi. r. d e la
judele grecesc Dimitrie.

XI.
m o 1 r e 10
Ecc sig ', s i g et patron mio C o l " ,
La g r a t i o s i s s i m a di V o s t r a E c c e l l e n z a mi è c a p i t a t a ai 1 5
del c o r r e n t e c o i 5 0 0 ungari d ' o r o , dal l a t o r e della presente,
e la r i n g r a t i o infinitamente. C o n altra o c c a s i o n e s c r i v e r ò al
 DOCUMENTE 7

s i g n o r S c a l v i r o s i , e la m a n d a r e a V o s t r a E c c e l l e n z a per farglila
c a p i t a r e . D e l r e s t o , mi r i m e t t o al l a t o r e , et io r e s t o p e r s e m p r e .
Di V o s t r a Eccellenza
Humilissimo, o b s e q u i o s i s s i m o
1
et o b s e r v a n d i s s i m o s e r v i t o r e : / . Porfiritì .
Adrianop[o]li, 1 6 giugno 1 6 9 5 .
[ A d r e s a :] A l l a S u a E c c e l l e n z a il s i g n o r F . C o n t e V e t e r a n i ,
g e n e r a l i s s i m o nella T r a n s y l v a n i a nelle armi di S . M. C e s a r e a ,
mio p a d r o n e Colendissimo.
[ P e c e t e r o ş i e cu caduceù.]

XII.

f A d e c ă eù Ionù Imbarusù de in satù de în Bungaar,

înpreunfă] cu famiia miah A n a h şi cu fecori noştri anumfe]
Opre i Stana, screim şi marùturisim cu acesta al nostru
zapis c a s[ă] fii d e b j n [ ă ] c r e d e n ţ ă la c i n s t i t ă m ă n ă Mării S a l e
Domni Marii B ă l [ ă ] c i a n c ă i , precum s ă s [ ă j ştii c ă a m v ă n d u t u
Mării Sal[e] de în locul meù de c a a s [ ă ] pre j u m [ ă ] t a t e şi
cu c a a s a , şi locul i a s t e lungul s t ă n j . 2 5 şi în latu stănj. 8,
c a r [ e ] locu iaste al[ă]tur[i] cu b e s [ e ] r i c a , şi locul l-am v ă n d u t u
în flornuţî 2 0 . Ş i casah în flornuţî 1 4 ; şi ne'ù datù tooţî b a n i
g a a t a h în m ă n a n o s t r a . Şi a m văndutu d e a n o s t r a bun[ă]
voi şi cu şter[e] Mării S a l [ e ] domnului judeţuluî-maarfe] şi a
cistetuluî S v a t u şi cu şterfej sătenilor noştri, şi a S a ş i l o r , şi
a R u m ă n e l o r , pentru c'aù voitù şi aù Iăsatu domnii şi s f â j t e n i î
c ă v a s ă fii a c e s t ù locù pre s î a m a b i s [ e ] r e c i î d e p o m a n f â ] . Ş i
l-am v ă n d u t c a s[ă] fii s t ă t [ ă ] t o r in viaciî. Ş i au fost măru-
turiîdefaţă, anumfe] C r ă s t e a Boziaşu Schiau lù i Mateiu B e n e a
fălnogul i T o m a Micul i I o a n B o b e ş u şi Ilii S â r b u l i T o m a I m b e -
ruşu i G h e o r g h i L a z ă r u i O p r e I m b ă r u ş . Ş i pentru a d e v ă r a t ă ere"
d e n ţ ă ne a m pus maî j o s degiteli. Ş i a m s c r i s eu R a d u l L o g f .
Glinianulù cu voia loor. lulea 1 5 dn., I e t 7 2 0 3 [ 1 6 9 5 ] . E ù I o n u .
E u A n a . Eu Crăstea mărt. Boziaşu, Şchiaul. Eù Mateiù B e n e a
fălnogiul mărt. Eù Toma Micul măruturii. I Ioan Bobeşu

1
E cunoscutul Mare-Dragoman Ienachi P o r p h y r i t a . Cf. voi. I I I , pp. 9 6 - 8 .
8 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

tnâruturii. Iiii S ă r b u l mărutru. Eù T o m a Imberu mărt. Eu

G h i o r g h i L a z [ ă ] r u . E ù O p r e Imbăruş mărti.

XIII.

Scrisori' de la patriarchul Dosofteiù de Ierusalim, pentru po­

meni t r i m e s e prin tóptov IIÓXY.OQ <frX<J>pia, d a t a t e Adrianopol,
1 6 9 8 (?), B u c u r e ş t i , I a n u a r 1 6 9 8 .

XIV.

B u c u r e ş t i , 1 6 Mart [ 1 6 9 8 ] . Dosofteiù, p a t r i a r c h de Ierusa­

lim, c ă t r e C o m p a n i e , pentru eleimosină.

XV.
f A d e c j a ] eu Şărban Braşoveanul dat-am zapisul mieu
la m a n a jupînuluî Gligorie din c e t a t e S i b i i u , p r e c u m s ă s[âj
ştie că miau făcut bine cu lei 75, c a s[ă] aibu a plini
1
ceşti bani păn în 2 aî, să dăm întru an leî 37 p şi, al
1 1
doilea an d e c a să va plin[ij, iar s ă dau t 37 p , ca să pli-
1
nescu eu a c e ş t i ban[îj c e scrie maî sus, t 75. Iar, nepurtănd
eu grijfâ] să plinescu a c e ş t i ban[î] la zi şi la s o r o c pecum
m'ara l e g a t şi m ' a m a ş ă z a t cu dumnealui, să aibu a le d a
dobănda acestor ban[î|, de zec[e] doi ; nic m ă c a r niscarfe]
marfă s ă nu-î dau, sau niscarfe] unelte, numai ci s ă i dau
ban[î] g a t a , p r e c u m m'am aşă(ja)zat cu dumnealui. I a r , c ă n d să
va plini anul, precum s c r i e mai sus, s ă î dau t) 37 pl, să aibu
a trimite la dumnealui banii la s o r o c şi la zi. I a r , netrimi-
ţănd banii la zi, şi ar veni dumnealui cu vre o c h e l t u i a l ă ] ,
sau niscar[î] o a m e n [ f | domneşti cu niscarfe] zecuialjă] sau
t r e p e d e , să fie tot de la min[e]. Iar, de s ă va prinde oar[e]-
cum vre o m o a r t e mie, să fie volnic dumnealui să a p u c [ e j
pre fâmeia mea, s ă p l ă t e a s c ă tot c e scrie în zapis. A ş i j d e r e a ,
prinzăndu-sjăj vre o moarte fâmeii meale, să apuc[e] pe
copiii miei s ă p l ă t e a s c ă tot. Ş i , c ă n d a m făcut a c e s t zapis,
fost-aù mulţi oamen[i] bun[î] şi neguţatorfi] mărturie, anum[e]
car[e] vor iscăli mai jos. Şi pintru mai adevăratjă] cre­
dinţă mi-am pus deagetul şi iscălitura mai jos, ca s[ăj
 DOCUMENTE y

creazfă]. Ş i a m s c r i s eu R a d u l B r a ş o v e a n u l cu zisă luì Ş ă r -

1
ban. L 7 2 0 7 [ 1698J, Dichevrie.
f Ş i , d e c a s ă va plin[i] a c e ş t i ban[t] c e s c r i e la zapis, s ă
aibu a da eu Ş ă r b a n lei 5, iar, n e d ă n d a c e ş t [ i ] lei 5, s ă dau
dobânda c e s c r i e maî sus.
Eu Şărban.
Şt sănt eu Radul chezaş pe Şărban şi platnifc] pentru
acestea banfîj, să p o a r t e g r i j a să-î p l ă t e a s c ă a c e s t e a b a n [ i ] .
f E ù Dimitru. f Duumitru sudfitul], martur. f Eu Dima Lea-
ful, martur. -f R a d u l ù sin A l e c s i , mar[tur].
[Tot aşa la D e c e m b r e 7207 [1698], pentru Radul Braşo­
veanul.]

XVI.

[C. 1700.1 Cu fericită viiaţă, p a c e , s ă n ă t a t e , spăseniia sufle­

t e a s c ă , D[u]mnezău sfântulu să vă d ă r u i a s c ă . Ne î n c h i n ă m şi noi
cu plecăoune, mai micî finì şi de b i n e voitori d[u]mnialorvostră,
a n u m e j u p ă n e biro al cinstiţi şi al pravoslavnici C o m p a n i i ne­
guţători Sibiiuluî. Iarăş c a z la faţa d u m n a l o r v o s t r ă , şi mă r o g
iarăs cu plecăoune cum, de ni să vo c a d e c e v a c e v a (sic) di
la r ă m ă ş i ţ a j u p a n u l u i bacul C o m a n B ă c a n u l , în chipul mieii
ieù punti pe jupănulu fratele şi eu Hriza, p o ş t a al ţări, să fie
cu ştiinţa sa, d[u]mnealuî iară c e mi s'a veni mia, p o t ă s ă s t è
suptu m i n a jupanului birăulu, pană 01 pite da ieù faţă cu
dumnealui. Că iacă şi de acasta fac în ştire dumitale,
jupăne birou şi jupăne nănaş, cum iată părintele Cuz-
manù, în viiaţa jupanului socru, anume fratele dumnaluî
I o o n O g n a n , întămplăndu-să şi d ă n d de o r e c e pagubă, s'aù
pus maşterea găzdoi meie şi aù c e r u t ù di la p ă r i n t e l e o
sută de florinţu, şi i a u dat îndată, şi d[u]mneaeî i au pus c a s a
şi b o l t a zălog din B ă l g r a d , c ă a t u n c a nu e r a c ă l u g ă r , şi au
prins b u c u r o s p ă a c e l e s ă dè, şi a t u n c a dumnaluî aù zăs de
c u m n a t ă , de(t) dat voi da b u c u r o s , d a r ă pintru frate-mieu nu
voi c e r e c a m ă t ă , c e , c â n d viti putè, s ă mi î daţi. D u p ă a c e i a
văzând dumnalu[ij că aù muritù găzdoia jupanului socru,
D[u]innezău să-Iu h o d i n e a s c ă , şi d[u]mnealuî i a ù venit v r e m e d e
s'aù călugăritu, s'aù pus de aù î n d e m n a t p e jupănulu s o c r u l ,
10 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I C I l n L U Î

unde au ştiut c ă are Ia dumnaluî a c a s u t ă de florinţ, şi ş'au

adus c e au avut di pe sufletu maî bun, tot, la dumnalufi], şi
bani, şi argintulu, şi c o n t o ş u l cel d e a n g l i e roşu, d e l-au dat
soru-sa j u p ă n e s i Opreni, şi fata, a d e c ă g ă z d o i a m è , au r ă m a s
plină d e obidă şi au eşit di la dumnaluî cu o c h i plin[î] de la-
crămî. D e - a a t u n c nice n'aù maî d a t faţă cu părintele, c ă au
văzut c e milă aii avut, c ă ne-au arsu şi focul d e d o ă o r î şi încă :

s'au pus dumnaluî de au luat c a m ă t ă după frate mortu, treî-

zăcî d e florinţu ; încă au zăs c ă i-aru face c i n c z ă c î , şi g ă z d o i a
mè, d e c ă t e ori ăî vine a m i n t e , de-atăte ori p i a n g e . Acum
jupănulu bacul Cornanti iacă pană trăia dumnaluî tot ne au
făgăduit c ă după m o r t e încă n e vo lăsa c e s'a c a d e , şi a ş a
cum ne spun omeni bunî c ă ar fi l ă s a t c e ar fi lăsatu,
dară c ă amu s o c o t i c ă au fostu frate bun, şi j u p a n u l socru
c a şi părintele călugârulu, dară a h a s t a nu s o c o t e s c u c ă d e
treî fraţi şi o sor n'aù rămas maî mulţî nepot, nice nu
va rămăne cine să-î maî pomenască, că li s ă s t â n g e . l e u
s l u g ă maî mică jup[ănu]l biro : Hriza Frenţi.
[ P e c e t e mică, roşie, ştearsă.]
[ A d r e s a : ] L a marele j u p a n u l birăulu cinstiţi C o m p a n i G r e -
cilorù, a n u m e j u p a n u l naşul Horvatù G h i o r g h i o t Sibiiù.

XVII.

f S ă să ştie precumù aù venit G h e o r g h i e L a m b o v i c o t

R ă m n i c u , fratele Chirii L a m ù b o v i c ù , şi aù tocmitù nişte boi
de la mine, chira Pateriul ot S a s - S e b e ş u , şi au luat boi 58,
far d e răaş (sic), far d e armiţiia, într'o mie şi optù sute
şi c i n z e c î de florinţî, florin[ul] c ă t e treî mariiaşu, şi miau
dat florinţî o mie şi ş a s e s u t e şi p a t r o z e c şi n o a o , şi m i a u
maî r ă m a s neplătit florinuţî doao sute şi unul. L a a c e s t e aù
fost mărturie jupan Toader gelepciul d e la C a v r a n s e b e ş şi
jupan Ion gelepciul ot Chitidă şi S t o i c a gelepciul o t Raduna
şi I a n c i c a hortariul a jupanului Ghiiuriî Colacul ot Sibiiù ;
c a r i i v o r mărturisi cu sufletul lor. Ş i păntru maî adăvăratfă]
c r e d i n ţ ă ş'au pus şi iscăliturile maî jos, c a s ă s [ ă ] c r e a a z ă .
Şi amu s c r i s eu, Ş t e f a n .
 DOCUMENTE

XVIII.

A n u l D o m . 1 7 0 3 , Mai 8 dn. f Noi toţî neguţitoriî g r e c î

[şi armeanî ; şters] aî Cumpanieî Sibiiuluî, împreunfă] şi cu
toatfă] Cumpaniia A r m e n i l o r , carii pre unde s ă află şăzătorî,
şi cu alţiî carii s ă află la F ă g ă r a ş , la B r a ş o v , la V a ş a r h e a î ,
G r e c neguţtorieî aicî în A r d e a l u , dăm legătura n o a s t r ă supt
mărturie credincoasfă] uniî la alţi, precum s ă ştii c ă , văzând
noi reale întămplărî c e s'au î n t â m p l a t la C h i z d i - V a ş a r h e a î şi
în alte locuri, de-aù arsù neguţtoriî, socotitu-ne-am cu toţ,
dup[ă] venirea n o a s t r ă aicî la cinstitul oraş al Aiuduluî, cum
c a să c e a r e m v o e de la cinstitul Sfat s ă ne d e a voe s ă facem
şetrele afar[ă], unde au fost ş'altfă] dat[ă], şi nu d o a r c a s ă
le s t r i c ă m obicaiul, ci c a s[ă] ne p u t e m păzi de vr'o r e a în­
t â m p l a r e şi primejdie. Şi a ş a , m e r g â n d noî t o ţ supt un sfat
şi î n t r ' o voe, am cerşit voe s ă ne d e a să facem c u m s c r i e
mai s u s , şi, cinstitul Sfat s t a n d în p o t r i v ă a c e s t u i lucru, zi-
căndu-ne, de ne iaste voia s ă facem înlăuntru, noî s ă facem,
şi, d e feleluit, de s ă va î n t â m p l a v r ' o primejdie, dumnealor
nu feleluescu, i a r , a f a r [ ă ] , pre locul doilea nu ne vor lăsa, ci
s ă m e a r g e m unde ştim. D r e p t a c e a i a , văzând noî înpotrivirea
cinstitului Sfat şi temăndu-ne a face şătri înlăuntru, ne-am
învoit cu toţii cum scrim mai sus, cum, d e vreame c e nu ne
las[ă] s ă facem afar[ă], maî bine să ne lipsim de tărgu, şi carii
din noi, au G r e c , au A r m e a n , aù c e fealiu de om va fi în
răndul şi b r e a s l a neguţtorii, şi m ă c a r veri de unde va fi, şi ar
face ş a t r ă s ă tinză s ă vănză, s t r i c â n d t o c m e a l a ce a m legat,
cu toţi, s ă fie s u p t gloabfa] Mării S a l e dumnealui T e j a u r a -
reşuluî A p o r , l e g a t a d a galbinî 1 0 0 ; şi ne punem chiezaş
dintre noî, aî fieice b r e a s l e carii s ă n t e m maî de frunte, de
s'ar t ă m p l a s ă s t r i c e c i n e v a t o c m e a l a , m ă c a r c a r e ar fi maî
mic, s ă plătim noî. Ş i p e n t r u mai a d e v ă r a t ă c r e d i n ţ ă neam
pus n u m e l e şi p e c e ţ i l e c a s[ă] s ă c r e a z [ ă ] . D a t în A i u d , anul
şi luna scrisfe] m a i sus.

IIoXXs'xiTjsoXsoo ( ! )
u.sTà SoóXXav 0XX1? zic, Koarcavîa?.
12 ABOHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GBECILOB SIBIIDLUÎ

NTJX. TLTjv/YXCi'Jpa ó eóptaxóixsvoc et? TÒ Baoapyér/ crcpal-fo irà

ò'rtvjrjOsV 6âvo'.? vţj 6oî>Xa [ A G O .
[Iscălituri armeneşti.]
t (
MavcóXrjc T O O FswpY'. aTspfo * àvoOsv.
[ A l t e iscălituri armeneşti.]

XIX.

'Arcò KwvaTavTivoorcóXsdu?, GJ<JI8', 4>ìopooapwD 8~"S. D o s o f t e i ù ,

patriarchi de Ierusalim, c ă t r e C o m p a n i e , pentru salutări. " F y o -
u.îv x a T à vùv và IX8cou.r; Twpa T Ò orriov niv/o. s i ; T Ò Piasi.
P e c e t e cu s t e l e şi linii, cu d a t a d e 1 6 6 9 , pe c e a r ă roşie.

XX.

AiaT£Tafu,svov 5à(j,a xifi KTJVIÎVIOO, t i Toyaîvsi và •rcépvoov ol

6a;j.sa[§=; sic xa6îX&77j? T r p â a a a r o ţ TÒ '^ópTojj.a, T Ò OJTOIOV srfaXev
ó xòp tìxv*3Y]; Bsvsnavòs arcò TTJV J3iaTiap7Jav <J>supooaploo 3 0 ,
ST7] I70S.
Tò TÓpToaa TÒ iz'C,é[v.xo i j . ì r à v Y j a pXa/r/,à 266.
Tò s ó p - o i x a T Ò aaşpâvTj 1000
Tò yópto;j.7. vtfi [lóXvjc 250
Tò -pópTOij.7. TTjc ' A v 8 p a v ó r o X Y ) c 250
Trfi MsTpotea? 266
Tifi Xo'fta? . 14°
To5 Toopvóoo') 166
Tò rcircép-/] 333
Tà aayT'.ivyja 165
Tòt [vrpiM'.i. 1 2 0
Tò v.aXò T Ò poòyo vj àV/Xta 335
Tò XC.TÓTSpO 266
Tà auvTLàffYja 333
Tò 6a;j,uàzYj T
4 0

Mvja y , o p Ó 7 c / . a aajj.oópia 1.600

Tà XSJAÓVW. 8 0

Tò pTjCYj 80
Tà area 80
Taf? X T j S s p a t ? •• !33
Tò jj.aXrj T Ò xaXò 5°
 DOCUMENTE 13

Tò Xivâprj 25
TTJV a'fópa 33
Taîg GTpa[J.aTOÓpai; . . . . . . . . . . . . . . . 166
Aia Iva atSspo tapòy]. . 2
Tò atapTj T Ò cpópTou.a 6
Tò Xì/pv] 4
Tò (póptou.a T Ò icpaaTj 12
Aia Iva 5X070 à.7(jupaouivo 25
Aia Iva Tpavò 6of§Y] 6
Aia u/^av à.7sXa§a 4
Aia Iva jrpóoaTO 2
K a t xapYj TOÒC 6au,»aiòai? o t à xooo • . . . 1
Aia Iva 7 0 D p o ó v 7 ] , S v t a tà Sió'/voov và T à 6pé'jioov . . . 4
Aia Iva 7 0 u p o u v 7 j Tpavò Gpsuivo 6
xaì yâpv] GTà 1 0 0 Iva 1
Tò sópTOU.a tai; y-arcai; 60
TYjv tj.àCap-(] 6
T à oTpàv70t)pa 25
t à àpvtaxà 200
Aia Ivav àv6pM^ov xaoaXàpTjV 2
Aia Ivav avtìpwìrov iteCóv 1
Tò !pópTOU.a r/j? Beveria? 333
T Ò vijj.a 168
T Ò pOOU.sXlÓT«.0 l68
Taì<; oooiat? 120
Aia u.7]av àXoorcoo, Sia Iva à£òép7] 6
Tò <pópTou.a T Ò SiàpYYjpo 333
TÒ ;J.OXYJ§7] • 120

T Ò Xà§7] . 15°
Aia u.7jav toxàv pax/j 2
Aia u/^av wxàv òXtq 1
Aia Ivav Xi^y-ov 4
Aia Iva ipóptou.a ìatptxà Sia àìrotìstópiov . . 140
T à ItXoxépaTa 80
T Ò z'Qr[kqy.-q . 5°
TÒ aajìoóvi 4°
TÒ TTjpYj 4°
14 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEÎ GREC LOR S I B U U L U 1

1
ta âjj.îiâS'.a • 3 3
2 0 0
•cai? YoSvatc . . •
TÒ X £ - / p T r ] a i r â p T i 266

rai? aracpTJSÎC 80
1 2
TTjS a x o u u . 7 c î a ;
TÒ U Ì X Y ] 3°

Tò o a f é v Y j tò x p a a T j 80
Aia ji^av x ó a a v 1
Tò '^ópTOjia TTJ? 8 o [ u â u , a ? 266

T à X'.avójAara 5°
2 0
TÒ ^âpvj
Aia tua %â7ra xaX?j . . . . 20
Aia evav p7]aov 4°
"Eva toupxixò aXo-fo . . . . • . . 133
u,a/aEprja 120
TT]V 6atp'(]v 80
tò àvaawvTj 53
A'.à jiijav (ìaàv aŢioripT] 2
Tò ®ópTOfj.a TÒ £OÒVYTJ 4°
1
Tò 'xspSìXo TÒ cstapv]
Aia u/i}av SyjSpav 2
Atà 2 5ps7tâv7ja 1
1 0
Aia Sóo Sinopia
[V° :] T à 6=xc7]7àX7j T T J ; BXay7]ac S i a TÒ x o u i p x w , èxSoGsv s i ?
TOÒ? 1705.

[ T r a d u c e r e :] Orînduita v a m ă a Cînenilor, c e s e cuvine să iea

vameşii de la p o v a r a d e o r i c e fel de lucru, ce a luat-o domnul
T ă n a s e V e n e ţ i a n u l de la V i s t i e r i e ; 3 0 F e v r u a r i e , anul 1 7 0 5 .
P o v a r a d e A g e m (de P e r s i a ) bani romănesfî 2 6 6 .
P o v a r a de şofran iooo
P o v a r a de Ţ a r i g r a d 250
2
« de A d r i a n o p o l 5°
de Brusa 266
de Sofia H O

« de T î r n o v a . . . . ' 166
 DOCUMENTE 15

P o v a r a de piper 333
l 6
de săftian S
1 2 0
« de meşină
« d e p o s t a v bun sau anglie 335
« d e cel mai de j o s 266
« de s î n g e a p 333
I
« de b u m b a c • • 4°
O c o r o p c ă de s a m u r t6oo
8 0
Alămîile
8 0
Orezul
Smochinele . . . 80
1
Chiverele 33
Lina bună 5°
Inul 25
Sfoara 33
1 6 6
Destrămaturile
2
P e n t r u un fier de plug •
Pentru o p o v a r ă de grîu 6
Meiul 4
1 2
P o v a r a de vin
2
P e n t r u un cal c u m p ă r a t 5
P e n t r u un bou mare 6
Pentru o vacă 4
2
Pentru o oaie
Ş i dar vameşilor, la mie 1
P e n t r u un p o r c , cînd îi m î n ă de-î h r ă n e s c 4
P e n t r u un p o r c mare h r ă n i t 6
Ş i dar, la o sută unul 1
P o v a r a de p r o c o v e ţ e 60
Mazăre • 6
2
Ştreanguri 5
Piei d e miel 200
P e n t r u un om c ă l a r e 2
1
Pentru un om pe j o s
P o v a r a de V e n e ţ i a 333
A ţ a (arnici) 168
Povara de Rumelia '68
16 ARUHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIB1IULDÌ

Betele 120
Pentru o vulpe, pentru un j d e r 6
P o v a r a d e argint viu 333
1 2 0
P o v a r a de plumb
P o v a r a de untdelemn !5°
2
Pentru o o c ă de rachiu
1
Pentru o o c a de uleiù
Pentru un lup 4
Pentru o povară de doftorii de spiţer 14°
Coarne-de-marî (roşcove) . . . . * 80
Oţelul 50
Săpunul 40
Brînza 4°
T u t u n u l şi lulelele 80
Abalele • . 133
2
Blănurile °°
Chihlimbarul 266
8 0
Stafidele
1 2
Scumpia
t-Mierea 3°
Butoiul d e vin 80
1
Pentru o coasă
Povara d e tămîie 266
Lînăriile 5°
Peştele . . . . • • 20
2 0
Pentru un procov bun
Pentru un rîs 4°
1
Un cal t u r c e s c 3 3
1 2 0
Cuţitele
8 0
Văpseala
Anisonul 53
2
Pentru o o c ă de c e a r ă d e biserica
P o v a r a d e osînză 4°
1
F e r d e l a d e grîu
2
Pentru o vidră
1
Pentru d o u ă seceri
1 0
Pentru doi dihorî
 DOCUMENTE 17

V a m a Ţcrii-Romăneştî, s c o a s ă la anul 1705 . 1

XXI.

1712. Patriarchul Chirii d e C o n s t a n t i n o p o l c ă t r e Mitropo­

litul Ţ e r i î - R o m ă n e ş t î , pentru banii unui c ă l u g ă r din Şumla.
'Ev iv/jvl Maptup, IvS. s'.

XXII.

0[só|?. 'Evtiu,oraroi xal ^pfpijxwratOL 7cpay>j.aTS0Tal T T ) ?

sp5sXiX7j? Kou.Tcavîa?, TYJV bjv.<y zr X'j.
J i aa? ţ>t.Xix«S"c yaipsTà).
AsÓTspov •ÎJSYJ YpâţijAa TYJ? s v t t j x Ó T Y j r ó s aoo s'XaSov, îl? TÒ OTÎOÎOV

orj;j.siOLTs 7} [tiv Sia TTJV ò;ró8sa'.v Toò Xatf/j rV.oópxoo, otà tò

óxcoìov xal '8aou.âC(i) xal Xorooţiai. 0aou.a.£«> mio? ó Xaz'Qri
;
Fy.:o ìpY.oc; OOTG»? àStxw? /.al îrapaXOŢro;, xal s£to xàOs yp'.aTiav.-
xfj? Sixa'.oaóvTj?, aà? ao-f/ìCst. A'jjtoòaa:. ÌEM? TJ tCootiiravìa sa?
àS'.Xììtàu 'E-fcó, w? xa8cu? xal sx aTÓaaTQ? 6sXst aà? TÒ SÌTITJ ù
7paij.u,aToxo|j.'.aT7J?, T Ò V Xar£fj rx'.oùpxov tóaàv ó;ro>") YJXSs xal uè
èìtapaxà.Xsas, 'f '.Xixw? STtàV/'.ax v à T Ò V ójrspaainaScò si? T Ò Sìxatov,
sic ST/ TÒ àStx&v, JTOÌO? slvat èxsìvò? ó~oò TÒV SSXSL SoTjSyp-ţ] ; "0-
8sv oaov Sovauat §OT;6SÌV, xal 8éXco 'JrcspaaTtMSfj xal TTJV xotvó-
TTira. A'.à TOÒTO ':•>/) ÓJCOÒ 37;, 7 / , a TÒV àpyov M rrvipo ÌJ7.;J.OOTJX,

waàv óftoò sìvai -(vwp'.uoc xal fiXo? u.oo, ît7.paxaX<îma? T O V và

Ójrspac37ti<i6"ti TTJV xoivórrjTa TMV TtpxYuaTs'jTtùv, aToya£óusvo? TÒ

Sixa'.ov (o-!Ti và >J.7JV à 5 i X 7 j rrapavóuto? TTJV Ko'juiraviav ó lV.ioòp-

xoc. K a ì sXrci'co s ì ; 0sòv TCÓÌ>? 8sXst aà? S'.xa'.cóa-tj "/wpl? aXXo,
sì? xóoov óiroò và [j.yj aa? TapâTT-ţ] ÎTXSOV. K a l rcàXtv, àurcoTs? ó
Osò? ó ayco? và jxs àguinfl xal si? TÒ S?TJ? và a a ? oooXsóau) tp-
Xixw? sì? T à xaTà Sòvau'.v T a i r a x a t à T Ò icapóv oì 5s ypóvo'. a a ?
6só8sv JTOXXOÌ xal siroysì?. 1712, Nos;j.Spìot> 13.

TTJ? SVT'.UÓTYJTO? aa? xaXoSsXT]? 'fiXo?

Kwv3TavTtvo? IvavTaxooLTjvâc, XTÓXVLXO?.

0
[V :] j Tal? èvT'.iAOTàTO'.? xal ypvjotuoTâTO'.? TtpayuaTsoTaì? TTJ?

sposXiXTj? rvourravìa? rjyiw? xal TcavsoToycò?, sì? SÌ[Ì.TCCVYJV.

[ P e c e t e n e a g r ă cu vulturul î m p ă r ă t e s c şi K. T. K. T.]

1
In r o m â n e ş t e , c u data de 1691, acelaşi tarif aproape, în voi. V, pp.

364-7.

2492. Voi. XII. 2

 18 ABCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULTJÎ

[ T r a d u c e r e :] Cu D u m n e z e u . Prea-cinstiţî şi de folos n e g u s t o r i
ai C o m p a n i e i a r d e l e n e , mă închin p r i e t e n e ş t e către cinstiţi
d-voastre. A m primit şi c e a de a doua s c r i s o a r e a d-voastre, în
c a r e - m i daţi de ştire pentru gîndul lui Hagi-Ghiurcu: pentru c a r e
mă mir şi mă şi întristez. Mă mir cum Hagi-Ghiurcu vă supără a ş a
de fără d r e p t a t e şi fără de noimă şi fără o r i c e d r e p t a t e creşti­
n e a s c ă . Mă întristez cum de Compania d-voastre e nedrep­
tăţită. E u , precum şi din g u r ă vă va s p u n e aducătorul seri
sorii, m ' a m sîrguit prieteneşte să î n d r e p t spre dreptate pe
Hagi-Ghiurcu, cum a venit şi m ' a r u g a t ; ci spre nedreptate
cine e a c e l a c a r e l-ar a j u t a ? D e c i , cît p o t ajuta, voiu şi spri­
jini C o m p a n i a . Pentru c a r e iată că am scris d-sale lui S a -
muil B i r o , c a unul c e e s t e cunoscut şi prieten al mieu, ru-
gîndu-1 să sprijine C o m p a n i a negustorilor, gîndindu-se după cum
se cuvine să nu n e d r e p t ă ţ e a s c ă împotriva legilor pe C o m p a n i e
Ghiurcu. Ş i n ă d ă j d u i e s c în D u m n e z e u că vă va j u d e c a fără
altă c e r e r e , întru atîta cît să nu vă mai tulbure. Ş i iarăşi s ă
mă î n v r e d n i c e a s c ă D u m n e z e u sfîntul şi d e a c u m înnainte s ă
vă ajut p r i e t e n e ş t e , după puterea mea. A c e a s t a pentru astăzi,
iar anii tăi s ă fie de Ia D u m n e z e u mulţi şi fericiţi. 1 7 1 2 , 1 5
Novembre.
Binevoitorul prieten al cinstit dumitale :
Constantin Cantacuzino Stolnicul.

[V° :] f P r e a c i n s t i ţ i l o r şi de folos n e g u s t o r i ai C o m p a n i e i arde­

lene, cu cinste şi cu t o a t ă fericirea, la Sibiiu.

XXIII.

'Arcò Tp'-YóSiatov, 1 7 1 3 , '0/.TtoQp£ot) 1 5 . Patriarchul Hrisant

de Ierusalim c ă t r e C o m p a n i e , pentru eleimosină. P e c e t e pe c e a r ă
roşie, c a a lui Dosofteiù, cu d a t a de 1 7 0 7 şt literele jfniA.

XXIV.

1713. Chirii d e Constantinopol către Mitropolitul Ţeriî-

R o m ă n e ş t i şi episcopul de Cerven, pentru un negustor. 'Ev
r
jATjvi Asxsţiopuo, i v § . I s c ă l e ş t e şi 0 OuŢXpoSAayja; "Av6t[ioc.
 DOCUMENTE
19

XXV.

L a A r a d , Iulie 2 dn., 1' 1 7 1 6 .

•j- E u T o a d e r g e l e p c i u l m a r t . •
f E u Ion gelepciul m a r t . »
f E u S t o i c a g e l e p c . mart. »
f E u Iancica » mart. »
Ş i noi a c e s t e mai s u s s c r i s e mărturii mărturisim cu sufle­
t e l e n o a s t r e , păn n'aù d a t bani, au s p a r t zapisul a c e l cu da­
torie.
Şi amu n u m ă r a t eu T o a d e r gelepciul a c e ş t i b a n i , o mie
şase s u t e p a t r o zeci şi n o a o .
[întărire u n g u r e a s c ă din A r a d , 1 5 Iulie 1716.]

XXVI.

f L a al nostru c a un fiiù sufletescu j u p [ a ] n H r i s a n t s t a r o s t e a

şi Sfinţii S a l [ e ] părintelui duhovnicul, multă s ă n [ ă ] t a t e şi t o t
binel[e] pohtim de la D u m n e z ă u s ă v[ă] d ă r u i a s c ă . I a r de la
noi m e t a n i e . A l t a , vă pohtim p e d u m n e a v o a s t r ă s ă ziceţ lui
A n a s t a s i e şi să-î p o r u n c i t într'alt chip să nu facă, ci s[ăj d e e
1
s a m o r ă î (sic) c e au r ă m a s la el, c a r e aù luat : din p a t r u c ă t e
unul şt j u m ă t a t e şi din patru c ă t e u n u l ; care fac de toţ
s a m o r (sic) 1 0 . C e a c e i a să-î d e a în măn[a] părintelui egume­
n i i d e la T i s m a n j a ] , c ă n d v a veni a c o l ò , iar, nedăndu-î toţ )

c e va maî a s c u n d e şi nu va s p u n e direptu, s ă ştie c ă , p e c u m

aù murit A n a n i i a şi Samfira, c ă n d au a s c u n s uniî (banii?) d e
n'aù vrut s ă spue direptù c ă t r ă S[fea]tăi Petru, a ş a şi A n a s t a s i e
va muri. Ş i , dup[ă] a c e a i a , daac[â] v o r m e a r g e la S [ f e J t a g o r a ,
voî să-î trimit c a r t e a patriarhului şi a t o t soboruî s[fân]tăi
măn[ă]stir[î] d e afurisanie, de-1 v o i p r o c l e ţ i şi afurisi cu t o t s ă -
borul, iar, de va s p u n e cu frica lui D u m n e z ă u direptu şi va d a
s a m ă r ă î t o ţ , toţ, a t u n c e a îl vom i e r t a ş i bl[ago]s[lo]vi. Cu a c a s t a
s ă v â r ş i n d , D o m n u H r i s t o [ s ] s ă [vă] p ă z a s c ă . D e c h . 1 2 [ 1 7 1 6 J .
A l dumneavoastră d e bin[e] v o i t o r :

S a u . o ó p i a , blSnile de s a m u r .
20 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBI1CLUI

ficeoycjpNH GrdA\rtu,k M a n a p » a p j f H i u a H ^ p H T i i ctmi ropH aeoNC-

KfII AAONdCTHpA X H A a H A " * p d . . .

Ţ Datu-mi-au părintel[e] M a t e i ermoiiah şi j u p . Hrisa[n]c sta­

r o s t e ş i j u p . A n a s t a s i e samorfiî], 9 p o l : răvaşful] s ă fie d e s a m f ă ] .
G h e n . 4, 1' 7 2 2 5 [ 1 7 1 7 ] . f Nicodim egfumen] ot Tismana-
f Inochentie ermonah, clisear ot T i s m a n a , martor.
0
[V :] Cinstitului dumnealui j u p a n Hrisant, s t a r o s t e a d e ne­
g u ţ ă t o r ^ ] în Sibiiù, cu m e t a n i e şi cu multă sănjă]tate s ă s [ ă ]
dea.
[ P e c e t e cu treî sfinţi şi l e g e n d a ruptă.]

XXVII.

B u c u r e ş t i , 6 Iunie 1 7 1 7 . Patriarchul Hrisant de Ierusalim

către Companie, mulţămind pentru eleimosină. Frumoasă
p e c e t e roşă cu î n v i e r e a , din 1 7 0 7 .

XXVIII.

f C i n s t i t e d u m n e a t a j u p ă n e a s ă , cu p l e c ă c u n e sărut cinstită
m ă n a dumitale. M ă rog dumital|e] să-mu cu[m]perî o căma[ş]ă
de c e l e nemuţăştu, s ă mi-o a d u c ă omul a c e s t a , şi-ţ vo[î] plăti-u
domnealuî jupfănului]. E u Sion slug[aj. G h e n . 1 3 dn., 7 2 2 6
1718].

XXIX.

'AJCÒ BXor/îa?, 1 7 1 9 , 'looXîoo 4. Patriarchul H r i s a n t de Ieru

salim c ă t r e C o m p a n i e , pentru e l e i m o s i n ă . P e c e t e a c u n o s c u t ă .

XXX.

•f Săn[ă]tate şi tot binele poftim dumital[e], gupânea

birău alu G r e c i l o r de la Sibiiù. De acasta scriema du-
mital[e]. pintru morte luì Petru, cumu aù fostù căndu
aù murit: eu popa Şandru amu mersu de l-am cumene-
catu, şi, căndu l-amu întrebată, la ispovedanie, ialù cu
mine n'aù pututù grăi, ci l-au întrebat iaste ci las[ă] de
p o m a n [ ă ] . Cu ialù aù grăit Ciuputtu.(sic), c ă n'au vrut s ă ne
 no ;CMRN'TK. 21

c h e m e Miliu S a s u (sic), c ă i-au fost voia a ş e ; că au zis cà'ìi

l ă s a t luì totu, luì, iară, d e c ă au muritu, au c h e m a t ù p r e d o m n i în­
n a i n t e , şi au s c o s tărgaşul înnainte tot, şi ni-au î n t r e b a t d o m n i ,
ci omù c e [ r ] e d e u[n] sărindariu. Noi, preoţi amu c e r u t . 1 6
florinţî; eî au zis că-î multu, c ă n'are sărindariu mai multu
de 1 2 flori[n]ţî. Iară, cădu au fostu maî apoî, au zis d o m n i :
« F a [ c ] e ţ î cum vi-î lege, c ă v o m p l ă t i » . I a r ă , cfănjdu au fostu p e
hrănit, ni au lăpădatu 12 florifnţî], cu n:are nevoe, precumu
a r fi dat de la el, iară cheltuiala şi ostăniala n o a s t r ă nu s'au
p l ă t i t ă ; p r e c u m D u m n e a z ă u ştie. Ci d u m n e t a viî s o c o t i cu t o t [ ă ]
C o p a n i i a d u m e a t [ a l e ] , precum iastfej l e g e n o s t r a , pre[cu]mu ştiţ
u n d e s ă î n g r o p a omul, ci s ă c a d [ e ] a lăsa b e s e r e c i , precum
sintu şi alte m ă n c î (sic). Ş ţ i ţ cum nu ne m e s t e c ă m u noi în
l e g e lor, a ş e ş i i a î s [ l ] nu s[ă] fiia m e s t e c a t în niamul nostru, c ă
ştiţi b i n e cătu-î de s ă r a c ă b e s [ e ] r e c a n o s t r a , şi ne r u g ă m u şi
n o i preoţi printru sufletulu a c e s t u i mortu, şi dumniavostă viţî
a v e a p o m i a n [ ă ] , de veţ d a pintru sufletul luì. Cu a t ă t a săvăr-
şindu, s ă vă spăsit toţ de la D o m n u l II[risto]s. A m i n . Ş t s ;
Iii. (sic). D e c h f e m v r i e J zil[ej, ani D o m n . 1 7 2 0 .
0
• [ V : ] î n ci[nsti]tă m ă n ă a birăuluî G r e c i l o r de Ia Sibiiu, s ă
(sic) s[ă] dè cu s ă n ă t a t e . -
[ P e c e t e roşă, cu p u n c t e şi linii.]

X X X I .

Ribnik, 1 4 septembris a. 1 7 2 1 . A r g y e s i e n s i s V a s z i l y i e aii

Popi, sub[ditus] tur[cicus], educit e x C a e s a r e a V a l l [ a c h i a ] p e r
A r x a v i a m in T r a n [ s y l v a ] n i a m miile o c c a s l a n a e t o n s o r i a e va-
l[oris] r. f. d u c e n t o r u m quinquaginta, de qua S a c r a t i s s i m a e
S u a e M a i e s t a t i s telonio in tribus p r o c e n t o satisfecit florenis
r h e n . septem, x g r i s triginta. I n v e s t i g a t u s itaque. D . P. R i b -
nicii, die d e c i m a quarta s e p t e m b r i s , anni millesimi septin-
gentesimi vigesimi primi.
1
Petrus Dobra, tultor i b i d e m .

1
Fiscalul Petru Dobra e cunoscut prin traducerea în latineşte a Pravileî
muntene. V. Ist. Ut. romîne în sec. XVIII-lea, I , p. 5 1 8 . Cf. şi voi. u r m ă t o r
din a c e a s t ă culegere, c a p . Zlagna.
22 ARCHITA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBTIULUÎ

P a r i a t a in c a e s a r e o telonio a r x a v i e n s i die i 6 » s e p t e m b r i s
anno 1 7 2 1 per m e Georgium Szabo, tel[o]n[earium] arxa-
[viensem]. V i s a in c a e s a r e a R u b r a e T u r r i s t r i c e s i m a die 1 7 *
s e p t e m b r i s , a n n o 7 2 1 , per I o s e p h u m B e b e n y , t r i c e s i m a t o r e m
R u b r a e T u r r i s . V i s a et p. d. in c a e s a r e a t r i c e s i m a cibiniensi
a
die i 8 septembris, anno 7 2 1 . Ioannes Nagy, tricesimator
cibiniensis.

XXXII.

B u c u r e ş t i , 2 Iulie 1 7 2 3 . Patriarchul P a r t e n i e de Ierusalim

c ă t r e C o m p a n i e , p e n t r u eleimosină.

XXXIII.

Cinstitului şi al n o s t r u bun voitoriu, dumneata chir Cos-

t a c h i D u m a , D o m n u l H [ r i s t o | s r o g şi pofrescu c a s ă dăruiască
dum[i]tale întreagă săn[ă]tate.
Lăngă acasta întâi viu a c e r c e t a d e a dumitale fericită
s ă n ă t a t e , c a , înţelegând, să ne putem bucura. A doao, în-
drăznescu cu un al mieu bun priiaten d e dau s u p ă r a r e du­
mitale. I a t ă c ă trimisă! p e fiiul mieii I o n i ţ ă la învăţătură, şi,
1
fiindcă nu iaste cu putinţă a maî sădea cu p a t e r i i Ia un
locu, poftescu pă dumneata c a s ă fii o s t e n i t o r i a-î găsi o
g a z d ă u n d e ar fi bună s o c o t e a l a dumitale, la nescaî neguţi-
torî dă a i noştri aù la alt c i n e v a den c e t ă c e n î , unde ar fi
un om d ă omenie, c a s ă poarte grija copilului dă t o a t e c e
a r trebui : de mancare, dă spălat, dă altele c a r e ştii dum­
n e a t a c ă s ă n t t r e b u i n c o a s ă ; în zi de p o s t să-î d e a b u c a t e d e
p o s t , — c ă ştii d u m n e a t a c ă p e tot dulcele n o s t r u tot a v e m
p o s t V i n e r e a , M i e r c u r e a , c i , p r e c u m zic dumitale, s ă iaî a c a s t ă
o s t e n e a l ă să-î gasasti o gazdă şi s ă t o c m e ş t i d u m n e a t a pre­
c u m va fi cu d r e p t a t e , şi să-m scrii c ă t ai t o c m i t dumneata
într'un an, c a să-î trimit b a n i i j u m ă t a t e acum, nainte, m ă c a r
că şi noi s o c o t i m , dănd Dumnezeii săn[ă]tate, că nu vom
zăbovi cu venirea î n t r ' a c o l o , şi, împreunăndu-ne Dumnezău
s ă n [ ă ] t o ş , foarte voi multami d r a g o s t e i dum[i]tale c a r e o vei

Franciscani?.
 DOCUMENTE * 23

arăta dumneata cătră mine, şi voi r ă m â n e a d a t o r i a sluji

dumitale.
Pentru n e ş t e p o s t a v i a l t e tărguiale c a r e s'aù fost luat dă
la j u p a n u l Starna, veî şti d u m n e a t a că am trimis banii dă
a s t ă t o a m n ă , şt iară poftescu pă dumneata, ca p e un bun
şi cinstit priiaten, pentru fiiul mieu Ioniţă, c a s ă i înveţ, şi
s ă i cerţi cu cuvântul c â n d îl vei v e d e a c ă face lucruri ne-
t r e b u i n c o a s ă . A c a s t a , şi iarăş r o g pe acel p u t e r n i c Dumnezău
c a s ă te păzasciî pe d u m n e a t a p[u]rurea.
l
Dech[emvrie] 1 7 , l 7232 [1723] A l dumnitalje] purure d e
b i n | e ] voitor, g a t [ a ] s p r e s l u j b ă : Staico Bengescul.
[V:] Cinstitului al n o s t r u bun priiatin şi d e t o t binele voi­
toriu dumniealuî starosteî dă neguţitorî chir chir Costachi
Sibiianul, cu multă fericită săn[ă]tate s ă s ă dea, la S i b i u .
[Pecete roşie, cu blason şters, ţinut de două paseri şi
l i t e r e l e : &. T. K. G]

X X X I V .

•f A d e c ă eu C o s t a n d i n S ă u , inpreunfă] cu R a d [ u ] Piel[e],
înpreunâ cu V a s i l e Buşcul, d a t a m acest al nostru zapis Ia
m ă n a dumnealui jupăn[u]luî G r i g o r i e , p r e c u m să s [ ă ] ştie c ă
ne am tocmit cu dumnealui ca să-î lucrăm pieî d e capră
1
320, însă piialea pă tl. 1 5 p , şi piele s ă fie toatfâ] gata
la R u s a l i i , iară c a r e din noi nu a lucra piele bine, au le
1
ar schimba, să avem a le plăti pielea căte t I . Ş i pentru
c r e d i n ţ a ne am pus iscăliturile mai j o s , c a s ă s ă c r e a z ă .
M a r t 2 2 d., 1' 7 2 3 2 [ 1 7 2 4 J . Şi s'aù dat peile în am mă
(sic) lui C o s t a n d i n Său, şi Costandin Său să-î dè în v r e m e
dumnelui jup[ă]nuluî Glig[o]rie, precum s c r i e şi zapisù mai
sus, şi, dă s ă va schimba vr'o pele, să poarte Costandin
Să[u] griji.
f E u Costandin S a u l . E ù R a d u l Pielea. E ù V a s i l e B u ş c u l .
1
f Ş i s'aù d a t dan ban[i] p e i l o r t 4 , c , şi, căndu va v[e]ni
ziha şi să vor ridica marfa, să vor d a şi ceelaţu ban[î], c a r [ e ]
1
fac t 12.
S ă s ă ştiea că aù dat jupanul G l i g o r i e jupanului Costă
Şafarica tal. 1 3 c a să plătescă măştărilor care au lucrat
 24 AKCHIVA ROMANEASCĂ A COMEANIEÎ GRECILOR SIBtlULUt

păilă, şi s ă fie dumnealui volnic s ă a d u c ă dumisale păilă la

m ă n a jupanului G l i g o r i e a .

XXXV.

j Cu a c a s t a s c r i s o a r e a m e a adeverezu înnaintea tutjujror

celor c e li s ă cuvine a şti şi mărturisescu eu Costandin
fecorul popeî Barbuluî den Buc[u]reşte că, slujăndu eu
jupanului Gligorie anî 1 6 , • acum ne pohtindu dumnealui
ca s ă mă mai ţie, nici eu neputăndu să-î mai sluj[e]scu
dumnealui, i am ceruţii plata pentru slujba mea, c a r e naintea
a mulţi o a m e n i vreadnicî d e c i n s t e , c a r e î s ă vor iscăli mai
jos, mi-eau dat al mieu ce-aù fostu cu d r e p t a t e a şi ce-aù
găsit a c e ş t i neguţtorî maî j o s scris c ă è cu cale* tot deplin,
în mainile meale. D e la c a r e de acum înnainte nimic n'am
să m a i c e r , nici s ă iau de la mai susui pomenitul jupanul
Gligorie, nic î n t r ' a c a s t ă ţ a r [ ă ] , nici î n t r ' a l î ă ţar[ă], şi, ori-unde
şi Ia ce j u d e c a t ă 1 aş trage, să n'aib c r e d i n [ ţ ă | înnaintea j u ­
d e c ă t o r i l o r , — pentru că am luatu plata m e a precum s c r i e mai
sus, şi am datu a c a s t ă c a r t e iscălită d e măna m e a şi cu mai
sas p o m e n i t e l e mărturii pre c a r e l e i-am rugatu d e s'aù iscălit
mărturii cumu c ă d e acum înnainte n'am eù a mai c e a r e
nimic de la dansul, nic multu, nici puţin. P e n t r u c a r e amu
datti acastă c a r t e a mea la măna jupanului Gligorie ; c a r e ,
verî-unde s'ar a r ă t a , s ă fie de c r e d i n ţ ă . Ş i am scriisu eu
dascălul D u m b r a v [ ă ] cu zisa lui Costandin, în Sibiiù, Iule 8
dn., 1 7 2 4 .
Atovoatoţ '.spCMj.óva^G? ìtapóv.
•j" 2kâu.o? Kóaza ' è ì t a p o x o ?
rob jtposatoD ţ i a ţ s£ o ş t x t . . .
jiapttpò xà àv&6sv.
j E u D u m i t r u Moldovan marturu.
R a d u l Cămfinarul], mărturie.
'AvSpsaţ rpYjYopîou ixaprotpw zò. avcodsv.
Eù C o s t a n d i n fecor popii B a r b u l u î den B u c u r e ş t i î n t ă r e s c u
ce scriia m a i sus, şi pun şi p e c e a t e a .
Insă dup[ăj m o a r t e a mea, c a r e s'ar scula să-î d e a c e aù
 DOCUMENTE 25

luat fr'uniî nemeniî ai luì, s ă fie afurisit, c ă c c ă nu m'au slujăt

şi n ' a m avut nici cu el, nicî cu părinţii lui.
Pentru a c e a i a nu i am lăsat nimic, iar c e i-am dat, i-am
d a t pentru Dumnezău.

X X X V I .

1
Craiova, 3 0 A u g u s t 1 7 2 4 . NIXÓXQCO? f l a x s p r e c o m a n d ă Com­
;
p a n i e i p e episcopul de P o l y a n e Calinic, din M i t r o p o l i a S a l o
niculuî, c a r e c ă l ă t o r e ş t e pentru e l e i m o s i n ă .

X X X V I I .

ţ Scrisorea mea Ia m ă n a d u m n e a l o r căm[ă]raşilor o t S l ă -

nic, p r e c u m să s[â] ştii c ă , d ă n d u eu b a n i la domneluî boerul
Portari, pecum s ă s[ă] ştii c ă am fostu dar eù la dumnea­
lui Portarul pentru sare c a s[ă] iaù de la Slănic or[ăJ
7 1 . 0 0 0 , şi domneluî P o r t a r u l au scris cămăraşfilor] de la
S l ă n i c p e c u m n'am d a t eù a c o l o ti. 1 0 , ci s ă m o p r e s c ă s a r e
pentru a c e i b a n [ î ] , şi, văzăndu eù aşa, le'm dat s c r i s o r e m e a ,
că, de nu vor fi banii daţ la P o r t a r u , ş i ' v a f[ij lipsă, s ă aibu
a d a r e iar eu dumnelor, c a să s[ă] pl'enească a c e [ i ] ban[î].
A c a s t a scriu c a să creaz[ă]. Noemfvrie] 4 , 1' 7 2 3 3 [1724].
[Iscălitură e v r e i a s c ă . ]
0 r
[ V : ] TJjioXoyta zob AeoopvsCoo (?) E5paîoo ' arcò EoXÎTcoa S'A
aaX[âv]t[a] 1 0 [ = zapisul E v r e u l u i L e u r n e z din S i l i s t r a pen-
tru lei 1 0 ] .
XXXVIII.

A d e c ă eu Costanfdin] S ă u , înpreun[ă] cu R a d u l V o i c h i ţ ă i
Vasile Buşcor, d a t a m zapis[ui] nostru la m â n a dum. jupă-
n[u]luî G l i g o r e p r e c u m s ă s ă ştie c ă , a v ă n d noi m a r e pricină
cu dumnealui pentru neşte piei c e le am l u c r a t dumnealui,
ş ă eşind vr'o c ă t e v a piei nelucrate, şi dum. lăpădindu-ne t o a i [ ă ]
marfa c a s ă i o plătim, — d e c i , a v ă n d şi j u d e c a l f ă ] î n n a i n t e a
boiarilor, a p o i ne am înpăcat cu dumnealui ca s ă n e în-

1
P o a t e o rudă a luì Pater I a n o ş , pentru c a r e v. notiţa d-lm L S p e d a t u , î n
«Prinos Sturdza».
26 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECJLOR SIBIIULDÎ

t o a r c ă dumnealui piei 7 , şi s ă i le plătim dumnealui, p i i a l | e a ]

1 1 1
căte t [ 1 ] p , c e s ă face pă 3 0 de piei t 4 5 , şi am pus zi c a
să d ă m a c e ş t i b a n i Ia S[fea]tăi Petru, făr d [ e ] nicf-un c u v ă n t u ,
iar, nedănd banfi] la zi dupre cum scrie zapisful], s ă fie
dumnealui volnicii a ne a p u c a cu s t r ă n s o a r e c a s ă dăm a c e ş t i
1
t 45 ce scriu mai sus. Ş i , de să arù face vr'o chieltuial[ă],
să fie t o t de la noi, iar dum. să a i b ă a ne trimite dumnealui
încă piei 4 9 . Ş i pentru c r e d i n ţ a ne am pus iscălitura mai
jos, ca să să crează. Insă piialfea] car[e] nu î va p l ă c e a ,
a c e a i a s ă ne o î n t o a r c ă .
l
f Oc[tomvrie] 2 7 , l 7 2 3 4 [ = 7233 = 1 7 2 4 ] . Din suma a c e s t u i
1
zapis c e s c r i e m a i s u s , t 4 5 , au dat C o s t a n d i n S ă u t' ro, i R a d u l
1 l
V o i c h i ţ ă au d a t t 1 0 , i V a s i l e B u ş c u r t 1 0 ; şi au r ă m a s s ă
1
mai dăm t 1 5 . D e c h f e m v r i e ] 2 7 , 1* 7 2 3 3 [ 1 7 2 4 ] . E u Radul
Voichiţa. Eu Vasile Buşcul. E u Costandin Său

XXXIX.
[29 Novembre] I7[24].
j Dat-amu acastă carùte a nostra noi neguţtori greci
d e la S i b i î pentru bun[ă] şi a d e v ă r a t ă c r e d i n u ţ ă c a să s [ ă ]
ştie c ă , de multe ori întănplăndu-ni se de amu venită noi
şi unii de'î noşutri, cu n e g o ţ şi fără d e negoţ, în Căinenî,
şi, p r e c u m ù aù fostu p o r ă n c ă să facemù lazaretù, amù fă­
cută şi amu plinită în Căinenî, încă ne-aù datù şi nişte
s ă m â n ţ ă de o ' m ă [ = o amù] şi afumată j u p a n u l Filip [pers:
Mihaî), şi, plinindă zilele lazaretului, nu ne aă slobozită p ă
nic-unulù pan n ' a m ù a d u s c a r a t e d e la v a m e ş de la C ă i n e n î
şi de l a sătenii, cu m â r ă t u r i s a n i e . A ş i ş u d e r i a ştimu şi mărtu-
risimă c ă nicî-unul din Cumùpaniia nostra n'aù trecutù făr
c a s [ ă ] nu fac[ă] lazaretù, şi nicî cu un felî de lucru nu ne-aù
s u p ă r a t ă , nici cu sila s ă ne hiie luotu c e v a , nu ne-au luotù,
pentru pricina lazaretului, şi nicîun rău n'amù văzută de
dumnealui, şi pentru a c e s t e , pentru t o a t e , putemù şi mără-
turisim cu toţii, cu sufletă curată, care ne vomù iscăli,
din j o s .
[Şi a l t ă formă, şi forma definitivă, d a t a t ă . ]
 DOCUMENTE 27

XL.

f Jupăne Grigorie, sănătate şi t o a t ă binele îţu potescu

dum[ni]tale de ]a milostivul D u m n e z e u c a s ă d ă r u i a s c ă du-
m[i]tale multă sănătate şi lină p a c e . A l t a , i a t ă că trimisei
a c e s t u omu a n u m e O p r e a , s ă r a u mai dai dumneata lei 3 0 ,
că au venitu omenii de la care am cupăratfl berbecii,
să le plătescu ; ci să-î dai în măna Opreî acestuia, care
aduce răvaşul la d u m n e a t a ; ci să-î p e c e t u e ş t i d u m n e a t a şi
să-î d a i în m ă n a Opreî, să-î d u c ă la mine ; şi răvaşul va fi
în locîi de zapisu la d u m n e a t a . A c a s t a , şi fiî d u m n e a t a să­
nătoşii.
l
L 7233 [1725], G h e n a r i e 2 5 dni. f A l dumitale de bine
v o [ i j t o r î : Lăp[ă]dat de la Căineanî.
f Ş [ i J , vameşi, vei şti d u m n e a t a iară, jupanii N i c a au venitù.
0
[ V : ] întru c i n s t i t ă m ă n a dumnealui j u p a n u l u i G r i g o r i e , Ia
Sibiî, cu multă s ă n ă t a t e s ă s ă d e a .

XLI.

f D a u de ştire d[u]mn[ea]lor şi d e r e g ă t o r i l o r carii săntu

suptu măna luminatului î n p ă r a t cumu ne p l â n g e m n o i ne­
guţătorii carii s â m t e m u de pe Criş, i a c a ne p l â n g e m noi
peîntru neşte neguţători carii vin din ţ a r [ ă ] streină, vinu
şi t ă r g u e s c u pen t o a t e satele, pe u n d e i băişagu, şi ş e d cu
s ă p u t ă m ă n a , şi noî nu putem tărgui nimica, carii slujim şi dăm
porţii şi nevoile t o a t e p e t r e c e m u , — c ă ei vinu dinu ţ a r a T u r ­
cului şi dau maî lesne d e c â t noi. Ş i , d e or ş e d | e ] mult în
v a r m e g h i e n o a s t r ă , noi r ă m â n e m la nimica, c ă n'avem modru
s ă vindemti nimica, d e eî. C ă eî nu văndu la neguţtorii, c e
1
ei vănd p o t o r e ş t e , cine cum c e r e . P e c e s t e c u v i n t e s ă n t e m :
Grecù T o m a dinu B a e , şi Ion F i i a m din R ă ş c u l i ţ [ ă ] , T o a d e r
G a b ă r din B r a d , şi D ă n i l [ ă ] şi L u c a şi A v r a m Morariu, Ionii
2
d e la H ă l m a g i u , şi Ţ e b e n I o n , Ion şi Ilie, noi ne p l â n g e m
toţ la d[u]mnevoastră d e r e g ă t o r i l o r carii s ă n u t e ţ capul ţărăî,

1
C u potorul, c u g o l o g a n u l , — cu mărunţişul.
2
D e la Ţ e b e a .
 28 A R C H : V A ROMANEASCĂ A COMPANiEÎ GRECILOR SIBIIULTJÎ

s ă ne fiţu dereptu, — c ă la d[u]mnevostră a v e ţ p u t e r e să-î oprit

s ă nu vin[ă] la tărgurele n o s t r e . 1 7 2 5 , m [ e s i ] ţ a Iunie 2 9 . L a
Hinidoră.

XLII.

f D u m i t a l e j u p ă n e G r i g o r i e , bl[a]goslovenie.
Alta, pentru baniî carii vorbisem cu dumneata ca să î
dai în m ă n a jupanului Zaharieî, vei şti dumneata c ă , fiind
j u p a n u l Ioan la C ă m p u l l u n g acum, l-aii a p u c a t j u p a n u l Z a h a -
riia şi i-aù d a t toţi baniî; ci, d e a c a va veni jupanul Ioan
a c o l ò , sau va trimite p e alt om al dumnealui, văzând zapisul
1
dumitale, c a r e 1-aî d a t la m ă n a mea, să-î dai a c e î banî, t 5 0 0 ,
în m ă n a celui ce-ţ v a d a zapisul, c a s ă i d e a jupanului I o a n .
C a şi zapisul c a r e l e l-am făcut noi, c â n d am t o c m i t să a d u c ă
hărtiia la m ă n a jupanului Ion scrie, iar nu ,1a a jupanului
Z a h a r i e î . Ci d u m n e a t a făr nic-o îndoială să dai acei banî. Ş i
fii blagoslovit. Iul [ie] 25 d., 7 2 3 3 [ 1 7 2 5 ] . I n s ă baniî să-î d a i
cum s c r i e în zapisul ce am dat la m ă n a dumitale, adecă
3 zloţi drept d o i lei, şi, după c e veT da banii, să iaî s c r i s o a r e
d e la măna jupănu![uî] Ioan, şi s ă s e i s c ă l e a s c ă î n t r ' ă n s a şi j u ­
panul Dimitrie ; şi s ă mi-o trimit la mine. D e va veni j u p a n u l
Dimitrie, pe dumnealui să trimiţi a c e a s c r i s o a r e . Iul[ie] 2 5
1
dni, 7 2 3 3 [ 1 7 2 5 ] . B . [ = Ş t . ] , episcop Rim[niculuî].
[ P e c e t e de c e a r ă n e a g r ă , neînţeleasă (a doua, la închidere).]
0
[ V : ] D u m n e a l u i jupanului G r i g o r i e cu bl[a]gos!ovenie să să
d e a , la Sibiiù.

XLIII.

'Iwivv/jc NwóXaoc 'AXî£dv8poo Bos[3ó§a;, èXstp tìsoò aòftévr'jc

i r â a T j ? OÒYYpoSXayJa?.
f 'EvTi;j.ÓTarì a r x p o 3 r a xa'. Xoircol îîpaYU,aîsotal tfy? iv SiTttvitp
x,ODu.ìravia?, TYJV svxiu.ó'njTa a a ; ^ a i p ì T o ù i i ì v , EÌ'TJTÌ iv oysia. Tò
Ypà;JL[J.a s a ? sXâSo[x=v xxl IxataXaSousv và oaa u.â? CSY]U,SI(ÓV£T£,

rcpoaxXa'.ójisvoi à;rò toù; TiTîstâvoo;. ''06sv a ţ stvat si? SI'STJO.IV

r
a x ; oV. ssrî'LXajiîv v-à 'iÉpdiasv è§w jispixco;, av stva . îutaîo-

1
A t u n c t e r a e p i s c o p de Rîmtiic Ştefan de la G o v o r a .
 DOCUMENTE 29

1
xa ., và jrai3so8watv. Ttr/aîvs'. 0|MD? xai sx aspooţ oa? và cpoXâx-
xwvxat t à opta xaì j \ àpyatat? aovr^eîatţ. T a ò x a [lèv s ì ; àirò-
xpiatv a a ţ . T à Ss IXTJ a a ţ ìtoXXà xai afaSâ. a^xs'^»). AUŢ.
z
"(' 'fl.
Io Nicolae Voevoda.
0
[V :] Ţ ' Ti]) svx'.[xoxàxcp axàpoaxq. x a l toi? XO'.JCOÎ? itpafu.àxso-
xaî? x^c èv S'.utvttj) xoou.iravîa?, GŢKÎK;.

'Arroxp'.aiţ ' ao6svTiy.7j xoò NtxoXàoo MaopoxopSàxoo BosÉóSa

O'JY-xpoÈXayìac, 5tà xoò; svoyXoòvTac T'.xsTctâvoo?.
[Pecete o r t o g o n a l ă cu c o r o a n a şi cele două s t e m e şi J . N .
A . B . = Io N i c o l a e A l e x a n d r u V o e v o d ; 1 7 1 6 . J

XLIV.

•f J u p ă n e Gligorie, s ă n [ ă ] t a t e şi t o t fericitul bine poftim

de la prea-putearnicul Dumnezău ca să te păzească cu
rault[ăj şi fericit[ăj săn[âjtate întru mulţî anî. Pricina
scrisori nu iaste de altă, fâr c ă t întăî a cerceta de bună
săn[ă]tatia dumitale. Alta, veî şti că au r ă m a s dupe c ă r u ţ ă
zeace zlot, ci iat[ă] c ă ţi i-am trimis pe jup[ă]nul Ion, iar
după cafià să-mi trimit d u m n e a t a 20 de coţ de p o s t a v al­
bastru închis, de c a r e [ e ] au luot şi părintele B i s t r i c e a n u l , şi,
înpreun[ă] cu bani postavului, voî trimite şi bani după cafea
şi după piper, făr zăbavfă] A c a s t a , şi mila lui Dumnezău să
te păzească, şi a Sfântului Costandin. S e p t [ e m v r i e ] 2 4 dni,
7234 [1725].
Al dumitale de bine v o i t o r : Ilarwn ar[himandrit] Hu-
r[e]z[uluij.

XLV.

S ă n ă t a t e dumitale, nasule. Poftescù de la milostivul Dum­

nezeu tot binele dumitale. Ş i , d e veî a v e a a î n t r e b a de mine,
mă aflu din mila lui D u m n e z e u s ă n ă t o s . Altă, mă rog du­
mitale, c a la un părinte al mieu, şi să mă erţî c ă c e ţ fac bu-
şuluială, că am înţeles precum ai avut întristare şi buşuluială,
ca D u m n e z e u s ă te b u c u r e întru ceale bune. Ş i m ă r o g du­
mitale s ă fac atîta bine s ă osteneşti, d e va fi cu putinţă, la
ginerele judeţului hăluî mare, la doftor F e a t , c ă iaste un
30 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBI1ULUÎ

1
şolear de şade a c o l o , feéorul popi de la C l o a ş t ă r , şi m'i
d a t o r de a s t ă p r i m ă v a r ă au t r e c u t un anù, d e c î n d am fost
în Ţ a r a N e m u ţ a s c ă , şi i-am aus (sic) 5 0 de pungi de cărţi
mari, şi n'am ştiut c ă sînt ale lui, că mi li-au d a t la L i p ţ c a
ficorul popi din S a s c h i z . Ş i , cînd am venit la S a s c h i z , a t u n c i
li-am c u m p ă n i t acolo în c u r t e la popa, înnainte popi, şi aii
venit 5 0 de p u n ţ n e m ţ e ş t i , şi am t o g m i t puntul cîte 1 0 po-
tor[ij, cu ficorul popi din S a s c h i z , c ă el mi li-au dat mie. Ş i
li-amu lăsat la p o p a a c o l o în c a s ă , şi pe urmă mi au s p u s c ă
nu sînt ale lui. Ş i a c u m a a c e l a au luat cărţile, şi nu plateaşte,
ci m ă ţine cu cuvinte. Ş i mă rog dumitale, nasule, să spui
şi la jup[ă]nul Zafir c ă m ă închin cu s ă n ă t a t e d[u]mnealuî întru
toată cinstita c a s a dumnealui. Iî poftescù tot binele dum­
nealui. A l t , şi mă rog dumnealui s ă facă atîta bine pentru
mine, c ă îi voi sluji dumnealui, să o s t e n e a s c ă înpreună cu
naşul D i m a la j u d e ţ u l hăl mare, c ă c e ştiu c ă a r e coroşpon-
deanţe cu judeţul cel mare, să-î s p u e a h e a s t e a , s ă vază c e
va zîce. Pentru a c e i a mă r o g dumnealui, eu mai m i c şi p l e c a t
şi d e bine v o i t o r al d[u]mnealuî în toată vreamea.
A l t a , vei şti d u m n e a t a , nasule, c ă am c e r u t la L a ţ c u pipe-
riui, şi bani, cîţ au vîndut, şi au vrut s ă mi-î d e a ; şi s'au r u g a t
să facă bine naşul D i m a , s ă facă bine dUmnealuî să-1 a ş t e p ţ i
pîn[ăj la tîrgul Cohalmuluî, c ă va da mie. Ş i mă r o g dumitale
să fac bine să-î dai o j u m ă t a t e d e puntu de a r b a t e î [ = h o r b o t e ?]
l a j u p [ ă ] n u l S t a r n a ; şi m ă închin cu s ă n ă t a t e dumisale. A l t , vei
şti d u m n e a t a că-ţî trimiţi şi ţidula a Sasului din S i g b i ş o r ă ,
pentru vulp[i], să-î iaî ban. Ş i - ţ poftescù dumn[i]tale t o t binele
şi t o t ă s ă n ă t a t e a d e la D [ u ] m n e z e ù . E u mal m i c şi p l e c a t al
dumitale slugă în t o a t ă vremea. Ş i poftescù tîrg bun, s ă t e
văz s ă n ă t o s ; viiaţă îndelungată să-ţ d ă r u i a s c ă Dumnezeu.
Ett Nica Vasile.
1 7 2 5 , în luna lui D e c h e m v r i e 2 7 .
[ P e c e t e roşie, cu c r u c e dublă.]
0
[ V : ] In c i n s t i t a mina jup[ă]nuluî Dima D u t c â , cu sănă­
tate s ă s ă dea, la Sibiî.

1
Schuler, şcolar.
 DOCUMENTE 31

XLVI.

•j" A d e c ă eu S t e r e a dau zapisul meiu la măn[a] j u p a n Gli

g o r i e s â s[ă] şti c ă am v â n d u t nişte lână dumnisale dereptu 6 8
de măji şi 4 0 o c ă . Ce, căndu o va c â n t ă r i , de va işi lipţă,
s ă a v e m înplini.
1726, F e v r a r 2 1 dn.
EU Sterea ot Nicopoî.
Ş i c a r i am maî d a t la Crăciun, ne-aù fostu t o c m e a l ă pentru
2 2 de măjî.

XLVII.

Scrisoarea mea la măna jupanului Giigorie din Sibiî.

cum sâ s[ă] ştie c ă i-am trimis dumnealui lănă, măj — d e
postav — şi destrămaturi măj — . D e c într'acastă lănă nu
este pus şi ban[i] dum., lei — ; însă la l ă n a - d e postav, iar
alţi b a n i sănt aî mieî toţ. Dec m'am rugat dum. de mi
i-au făcut bine cu patru s a t e d e zloţi, şi i-am pus a c e a s t f â ]
lănă zSIog, c ă n d să va vinde, să-ş ià bani cu d o b ă n d [ ă ] , pe
un an zeace la unul, c ă t vor s t a bani la m i n e : pană să va
vinde lăna, sâ umble b a n [ i ] cu d o b ă n d [ ă ] . A c a s t a am s c r i s .
Iun[ie] 1 2 , 1' 7 2 3 4 [1726].
Ilie Otetel[e]şanu, platnic.
[ P e c e t e roşie mică, cu blason neînţeles.]
[Pe V ° : ]
f 1 7 2 6 , I[u]i[ie] 2 4 .
j S ă s[ă] ştie c'am dat dumisalfe] gupăn Ilie V o r n i c u l
Otîtilişanul zlot vechi 3 0 0 , igon [ 7 J 7 0 o v = a d e c ă ] trei sute, pe
zapisul dumisal[e], pecum scrie, cu d o b â n d ă . Eu Dumitru
M o l d o v a n , marturù.

XLVIII.

f S ă s[ă] ştie c ă am luat eu R a d u l sluga jupanului Ilie V o r -

nicu [Oteteleşanul] de la j ă p ă n u G i i g o r i e lei 2 2 , pentru t r a b a
lăniî, d e am plătit la vam[ă] şi la cărăuş, pentru sac 1 8 : să
s [ ă ] prinză în s a m [ ă ] . 1 7 2 7 , Apfrilie] dni 2 3 .
32 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

XLIX.

Bucureşti, 23 Novembre 1 7 2 7 . Hrisant, p a t r i a r c h de Ieru­

salim, c ă t r e Companie, pentru eleimosină;

LI.

Precum să să ştie c ă eu p o p a R a d u T e a m [ p e a ] din B r a -

1
ş[ov] a m luoat f[lo]r[tn]ţu p a t r u s p r ă z e a c e de la j u p a n Dima
birăul n e g u ţ ă t o r i l o r din S i b i î ; c a r e au fost pentru un serin-
dar c e am slujit noî preoţii în B r a ş f o v ] pentru j u p a n Petru
al lui T o d o r . F o i ţ a s ă fie de samă.
In Sibiî, 1' 1 7 2 8 , G h e n [ a r i e ] 1 dn.
Az iereî Radul ot Braşfov] m. propria.

LII.

Sibiiù, 1 -iu Ianuar 1 7 2 8 . C h i t a n ţ ă de eleimosină de Ia

riaiaio? TcpojToaÓYXìÀXoc, XtvaiTYjc

LIII.

Bucureşti, 8 Februar 1 7 2 8 . Hrisant, p a t r i a r c h de Ierusa­

lim, către Companie, pentru eleimosină.

LIV.

Iaşi, 1 1 Septembre 1 7 2 8 . Hrisant, patriarch de Ierusalim,

c ă t r e C o m p a n i e , pentru eleimosină.

LV.

Braşov, 25 April 1 7 2 9 . MavoXâxTjc A a j j . 7 t p r j v d < ; , rcpwTjv M é f a ?

e
KXooTCàprj? ', «cinstitului şi bun priietenuluî nostru dumisal
jupan[ujluî Dimii, starostii neguţătorilor dăn Sibiî, cu c i n s t e
şi cu fericit[ă] săn[ă]tate s ă să dea, la S i b i î » . R e c o m a n d ă doî
c ă l u g ă r i de la A t o s .
P e c e t e p e c e a r ă , cu palme, cu o c o r o a n ă din c a r e iese o
palmă, altă c o r o a n ă sus şi «/l/l. (£.».

1
Cf, tablele de la Ist'. Ut routine în sec. XVIII-lea şi de la Braşovul şi
Rominii.
 DOCUMENTE 33

LVI.

ţ A d e c ă eu Costandin M a l a c h e dat-am zapisul mieu la

m ă n a dumnialuî j u p . birăuluî c a r e să află la Cumpaniia Si-
biiului p r e c u m au aflat n e g u ţ ă t o r i s ă dau 4 0 fior. şi, rugăn-
du-mă neguţătorilor, a făcut d u m n i a l o r bine, mi-au ertat 2 0 ,
şi am s ă dau 2 0 , c a r e s ă slujescu un an, s ă p l ă t i a s c ă j u p a n u l
pentru mine. Şi pentru maî m a r e c r e d i n ţ a am dat zapisulu
mieii în m ă n a dumnialuî jupanul D i m i birăuluî. 1 7 2 9 , Iulie 1 8 .
Dumitru M o l d o v a n . ASOVTÎOU rcapóv. A d a m Ilie, m a r t ă r .

LVII.

f A d e c [ ă ] eu C o s t a n d i n feeoru lui E n e M a l ă c ă , dati zapisul

mieti naintea birăuluî Cumpaniiî Sibiiiuluî de faptele mele,
răutăţile c a r e am făcut, oţiile mele, c a r e a m făcut, şi nu
odatfă], ci de do or[î] şi de trei or[i], şi dumnealui, văzând
răutăţile şi faptele mele mărturisită, dumnealui m'au pus în
prinsore, şi, rugăndu-mă la alţi n e g u ţ ă t o r i c a r e or fi iscălit
de de supt, şi mă rugai, şi au mersu la dumnealui birău,
şi m'au luat în chizăşie, p r e c u m , dă s'ar afla s ă fac de altă
dat[ă] pagub[ă], m ă c a r de un flor[int], să aibă făr de nic-o
judecat[â] chizaşi c a r e vor fi, să mă prinză, sau în Ţ a [ r a ] -
Rumănească, sau în Ţ a r [a] T u r c a s c ă , sau în Ţara Nem-
ţască, sau unde s'ar afla, făr de nic-o judecat|ă] să aibă
s ă m[ă] spânzure. Ş i pentră mai mare c r e d i n ţ a dau zapisul
în mainile dumnealui, şi î n t ă r e s c zapisul cu degetul mieu.
1 7 2 9 , Iulius dn. 1 8 .
E u Costandin Malache întărescu c e scriu (ce) mai sus : d'oî
face maî multu, să m ă spânzure, fără nic o j u d e c a t ă .
'E-jb o T£'.iv/]<; Asovuou rcapay.aXsary]y.ó:;, [j/Yj£s6povcaţ 0 X7]p
Za'şYjpTrj; MavoXyjţ Kî'fTjX'rj? o'.à tòv xvo8sv av6porcov.
E ù A d a m Ilie chizaş pentru omu c a r e scrie maî sus.
Mavrj? AîovrioD r a o ó v .

LVIII.

[C. 1 7 3 0 . J f A d e [ c ă ] eu B u c ş ă bogasiiarlu ot Gîurguv.

•f S ă [să] ştie c'am dat la j u p ă n e a s a A n a , a jupanului C o m a n

2 4 9 2 . Voi. X I I . 3
34 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIE! GRECILOR S I B I I U L U Î

băcanii, un s a c de lăn[a] dintr'a luì Ilie Otitilişanu, şi au t r a s

măj 4 , făr funţî 1 4 , şi au maî luat dumneaei un sac mai
nainte, măj 4 , punţ 1 4 , şi am t o c m i t m a j a nor. 1 2 , şi p e s t e
tot fac f. 8. S u m a — nor.
Şi am d a t la Ivan B r a n d i c i n un s a c d e lăn[ă], măj 4 , funţî
7, şi am luat eu înnapoî o c . 1 6 , cu s a c cu tot.

LIX.

Cîmpulung, 2 2 Iulie 1 7 3 0 . «Safta B u c u r G h e o r g h i , văduva

răposatului Sauli I o a n » , cantorul Companiei, c ă t r e proestosul
acelei Companii. C e r e milă pentru ea, într'un p r o c e s .

LX.

B u c u r e ş t i , 1 6 O c t o m b r e 1 7 3 1 . Meletie, patriarch de Ierusalim,

c ă t r e C o m p a n i e , pentru eleimosină.

LXI.

B u c u r e ş t i , 1 6 N o v e m b r e 1 7 3 1 . Meletie (?) patriarch de Ieru­

salim, c ă t r e Companie, pentru afaceri mărunte.

LXII.

B u c u r e ş t i , 2 3 D e c e m b r e 1 7 3 1 . Meletie, patriarch de Ieru­

salim, c ă t r e C o m p a n i e , pentru eleimosină.

LXIII.

1 7 3 2 . Patriarchul I g n a t i e (?) de C o n s t a n t i n o p o l c ă t r e Mi­

tropolitul Ţ e r i î - R o m ă n e ş t î , pentru h o t ă r î r e a c e luase zob îrw-
XstaGori STJXOVÓU s i c jxîav T ' . v à Stcopio|j.sv7]v UJIYJV zà ò<Jjcovi£ó|j,sva
v.al 7rpaŢu.ai:sDO[iâva nap a ò r o ì c °(wi%à r.at Xoizà. [xezaima Sta-
<pdpwv elSouv îrpa'f[j.ara, "/topic zob eysw aăsiav zivà s£ a o r â v » -
Xsîv sxsîvx Tcapà TTJV 5topia6sìaav T'.U,Y]V, "/.ai SiSovai oXwc t a ù t a
Éepeaiév («de a vinde a d e c ă cu un singur p r e ţ statornicit sto­
fele d e rochii şi celelalte lucruri de mătasă de orice fel,
cumpărate şi n e g u ţ a t e d e eî, fără să a i b ă voie cineva dintre
eî a le vinde peste preţul orînduit şi d e a da în g e n e r e
acestea pe veresie»). Dezleagă pe ceî c e n'au c ă l c a t înşiî
învoiala
 DOCUMENTE 35

LXIV.

Bucureşti, 1 6 Maiii 1 7 3 2 . Silvestru de Ierusalim către

C o m p a n i e , pentru afaceri mărunte.

LXV.

D a t - a m u zapisul meu la măna dumisal[e] j u p u n Gligori

p e n t r u maî m a r e credinţa, pentru c ă m'au î n p r u m u t a t dum­
nealui cu flor[ini] nemţeştî 1 0 0 0 , igon o mie, cu o s t i n e l a b a n i l o r
la 1 0 0 0 într'on an 1 0 0 , igon o sută, şi pentru maî mare cre­
dinţa i-amù datù zapisul miti la m ă n a dumisale. Ş i am s c r i s
eu singur cu m ă n a m è , şi mi am pus şi p e c e t e mè, ca să
s[ă] c r e z ă hieşte înnaiute omin[i] de o m e n i e . 1 7 3 3 , F e v r [ u a r i e ] I .
Eu Dumitru Moldovan întărescfl c e s c r i e maî s u s , şi pun şi
pecete.
[ P e c e t e roşie, fără semne.]

LXVI.

Craiova, 16 Februar 1 7 3 3 . NtxóXao? Ilârsp recomandă

starostelui şi negustorilor g r e c i sibiienî p e un c ă l u g ă r de l a
Sf. Nicolae din Mira.
P e c e t e roşie, cu c o r o a n ă şi m o n o g r a m ă .

LXVII.

1734. Patriarchul Serafim de Constantinopol către Mi­

tropolitul Ţ e r i î - R o m ă n e ş t î , pentru i n t e r e s e l e unuî n e g u s t o r .
'Ev [1.7]vi 'Iavooapup, ivS. i[3'.

LXVIII.

Bucureşti, 1 5 Mart 1 7 3 6 . IIavTa£Tj; jrpó'iv Ms§sXysT£iàpi?

c ă t r e proestosul C o m p a n i e i . Pentru Safta, văduva iul S a u l i .

LXIX.

2 9 Iunie 1 7 3 6 , st? K a X a ' f â u . S c r i s o a r e de la treî G r e c i

c ă t r e Mîtdtaia Xrâţj.o Kwvata, proestosul C o m p a n i e i , pentru in-
ventariul averii fratelui m o r t al unuia din eî.
36 ABCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S1BHULOI

LXX.

f Cinstite d u m n e a t a jup[ă]ne G h e o r g h i e , d e l[a] a t o t pu-

tearnicul D u m n e z e u rugăm dumitale multfă] şi fericitfâ] s ă -
n[ă]tate, înpreună cu toţ cinstiţfi] aî dumitale. Cu a c a s t a
înştiinţezu pe dumneata c ă aici la S c a u n u l nostru al R â m ­
nicului au venit jupfănul] Ion Marco şi spuse cum c ă ar
fi trimis dumnealui nişte bani pe a c e s t n e g u ţ ă t o r din Cupa-
niia noastră, a n u m e R a d u l E f t e m i e , c a sâ-î duc[â] la C r a i o v a
la j u p [ â n ] N ă s t a s e B a l a ş , însă g a l b e n i 1 0 3 , zicând c ă dum­
nealui au s o c o t i t c a s ă fie plătit de a c o l o cu a c e i banî, şi.
dănd a c e l bani la j u p [ ă n ] N ă s t a s e , s ă i ià zapisul, să-1 ducfă]
la dumnealui. Noi am c h e m a t pe j u p [ â n ] R a d u l , fiind şi j u p j a n ]
Ion faţă, c a să vedem [cej r ă s p u n d e j u p [ ă n ] R a d u l . L a c a r e
au răspunsu c ă a c e i b a n î s'au dus toţ pecetluit şi i a u dat
la jup[ăn] N ă s t a s e , numaî fiindcă au fost zis j u p f â n | Ion j u -
p[ănului] Raduiu c a s ă dea nişte lănă la s o a c r a jupfânului] Ion,
pe s e a m a jupfănuiui] Ion, şi, neputănd să s c o a ţ [ â ] acei banî,
şi fiind jupfăn] R a d u l părtaş cu jupfăn] N ă s t a s e pe lănă, c â n d
au fost la număratul banilor, au vorbit j u p [ ă n ] R a d u l cu jupfânj
N ă s t a s e , de au oprit acei bani pentru lână, şi i-au luat iar
jupfăn] N ă s t a s e păn să va j u d e c a cu j u p f in] I o n . I a r jupfăn] I o n
î n d a t ă au pus d r e p t a t e aicî înnaintea n o a s t r ă şi au protecş-
tuluit cu g a l b e n i 5 0 , pecum că jupfăn] Ion fâlăluiaşte pe ju­
pfăn] R a d u l de hoţu, p e c u m că i a u spart p e c e a t e a şi i-au
luat banî, şi s'au plătit de unde au fost j u p | â n ] R a d u l dator,
şi aicî înnaintea noastră i-au s t r i g a t : hoţu, mincinos şi înşă-
l ă t o r , şi s ă m e a r g ă la porcî, iar nu la n e g u ţ ă t o r i e , şi iar au
zis c ă numai un cuvânt va zice la Mâriia S a domnul T i t r i h ,
şi va trimite de va d u c e pe jupfăn] R a d u l în o e a n t e (sic) şi
c u răitarî. î n c ă nu i-au fost destul atăt, ci a treia zi în uliţă,
fiind toţ neguţătorii noştri strânşi, iati strigat: hoţu, înşă-
lător, m i n c i n o s şi unţufut, iar j u p a n R a d u l îndatfă] au p l e c a t
la C r a i o v a , fiind a c o l o jup[3n] N ă s t a s e , la c a r e au dat bani,
si au c h e m a t s ă m e a r g ă şi j u p f ă n ] Ion, fiindcă a c o l o iaste şi
Măriia S a işpectorul, şi, de va fi aşa p e c u m au zis j u p f ă n ]
I o n , a c o l o va fi închis şi va d a tot birşagul, au să şază aicî
 DOCUMENTE 37

la R ă m n i c păn va veni cu a t e s t a ţ i e d e l[a] jupfăn] N ă s t a s e .

Ş i noî am ţinut pe j u p f ă n ] I o n om d e o m e n i e , iar dumnealui
numai c e aii o c ă r ă t omul din C u m p a n i i a n o a s t r ă şi s'au d u s ,
iar a p o i au venit jupfăn] R a d u l cu atestaţie-î, c a r e le veţ v e d e a
şi d u m n e a v o a s t r ă , şi cu zapisul j u p f ă n u i u i ] Ion, c a r e să v e a d e
c â n d au dat a c e î banî c e scriem m a î sus, au fost r ă m a s da­
tor încă flor[in]ţî nemţeşti 5 9 4 , crăiţarfî] 5 0 . A p o i în u r m ă
au adus j u p a n C ă r s t e a şi alţi banî, şi punem şi acea sută
d e florfinjţî şi tot v e d e m c ă m a î r ă m â n e d a t o r jupfăn] Ion,
c u c a r e s ă c u n o a ş t e c ă n'au s p u s destul jupfăn] I o n , ci numai
c e au vrut, c a să s i r p e pe jupfăn] R a d u l . L a c a r e pricini n o i
a c e s t u lucru nu lăsăm j o s , c a s ă fie omul nostru o c ă r ă t d e
jupfăn] Ion, c ă noi păn a c u m îl mărturisim de om bunu,
neştiindu-1 la nici-unile de c a r e au zis j u p f ă n ] I o n asupra j u ­
pfănuiui] Raduluî, ci omul nostru a r e b u n ă d r e p t a t e , p r e c u m
şi atestaţiile îl adeverează, c a r e oamenii din gura vor măr­
turisi, iar jupfăn] Ion au zis multe cuvinte d e ocară, p e c u m a m
zis maî s u s . Ci dumnealui jupfăn] Ion, nevrănd s ă s t e a la j u ­
d e c a t ă aicî unde au protecştuluit, şi fiind omul nostru d r e p t ,
să c a u t e s ă trimiţfă] a c e a p r o t e c ş t a ţ i e cu c a r e s'au î n c ă r ă t
(sic), căci n e c i n s t e au a d u s la t o a t ă Cumpaniia n o a s t r ă a c e a l e
cuvinte c a r e le-au zis jupfăn] I o n asupra jupfănuiui] R a d u l u î .
Ci, n e v r ă n d cu bine, noî vom c ă u t a cu dumnealui înlăuntru,
la C ă m a r ă . î n c ă au zis j u p a n I o n , b ă t â n d cu m ă n a asupra
jupfănuiui] Raduluî, c ă , uumaî c ă t va veni jupfăn] R a d u l la
Sibiî, îndatfă] îl va pune la areştî ; c a r e noi nu-1 ştim să a i b ă
d u m n e a l u i atăta puteare, iar, de s ă laudă dumnealui jupfân]
I o n cu Măriia S a domnul T i t r i h , noi î n c ă vom s c r i e la M ă r i i a
S a , c ă şi n o i a v e m pe Măriia S a p a t r o n , şi ştim pe M ă r i i a
S a s t ă p ă n şi fâcătoriu de d r e p t a t e . Ş i la t o a t e a c e a s t e a poftim
p e d u m n i a t a s ă avem răspunsu. Şi rămânem aî dum[i]tale
d e b i n e voitori : Marco Par . . . su . . .

R ă m n i c , Aprfilie] 2 4 dn., 1 7 3 7 .
fV°:j f Cinstitului dumnealui jupfâ]nu'.uî G h e o r g h i e H o r v a t ,
birăul al c i n s t i t e i C u m p ă n i i G r e c i l o r din Sibiî, cu fericitfă]
s ă n [ ă ] t a t e s ă s f ă ] dea, Ia Sibiî.
[Fără pecete.]
38 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBlIULUl

LXXI.
10 Ianuar 1 7 3 8 . A v e r e a bisericii g r e c e ş t i din S i b i i ù . Tójioc
aYauTjc, BtSXtov îtspi Ttiuv èv lspoocoXoţJtoti; TraTpiap^îoaaVwov T O Ò
XpoaàvQoi). . . BtSXiov SXa^txóv, f/yoov VÓJÌOC .1

LXXII.
D u m i t a l e chir Niculo, săn[ă]tate-ţî poftescù de la milusti-
vul Dumnezău.
A l t ă , a c u m a a trei ori scriu dumitale să-m răspunzi p e n t r u
cele c e a m fost s c r i s dum[i]tale c ă s ă fim fraţi la t o v a r o ş i e
nigoţitorieî, şi să-m răspunzi cum voeştî d u m n e a t a , şi, voind,
aù să o s t e n e ş t i singur, s ă târguim de c e l e c e v a treboi pă
s a m ă bolţii, aù sâ-m scrii c e s ă iaù, şi s ă viù şi eù aci. S o -
c o t e s c u c ă vei fi mulţămit cu mine, p r e c u m au fost mulţă-
miţî şi alţii. Ce mă r o g să-m răspunzi mai curănd. Ş i fii cu
Dumnezău. O t B r a ş o v , 1 7 3 8 , Mai 2 9 .
"j" A l dum[i]tale bun v o i t o r : Hristea Vasilie.
[V° :] D u m [ i j s a l e lui chir Niculae b ă c a n u l , la T ă r g u l - M i c ,
cu săn[ă]tate să s[ă] dea, la Sibiî.
[Pecete roşie.]
LXXIII.
Ţ Dăm scrisorea nostra la măna dum. jupfănului] Ne-
culeî Ion, precum s ă s[ă] ştie c ă ne-aù făcut înprumut cu
f. 45, ne-aù făcut b i n e , şi noi c a r e n e v o m numi mai j o s , s ă
avem a-î d a aceşti bani la m ă n a dumnealui cu mulţămită,
cănd ne vom înt[o]rce p e la Cluj, aù la F ă g ă r a ş ; c i n e n e
va aduce scrisorea, să avem a-î da b a n i aceştiia. Pentru
c r e d i n ţ a a m iscălit, s ă s[ă] creazfă],
Avulumi R a s p a n a c u (sici). Av[gust] 9 d., 7 2 4 6 [1738].
E u S t a n B u n g h e z , plaifnic].
NtxdXaoc 2kâu.o jiaptic.
Av]ţj.otTp'.oc KovaTavuvoo u,aptatpd.
A c e ş t i banî să-î d a m pan la 1 lună, iar, d e va maî t r e a c e
şi altă lun[ăj, să-i d ă m d o b ă n d [ ă ] , — c ă aşa ne-am legat.

1
Cele d'intăiu sînt tipărituri m u n t e n e , c e a din u r m ă — Pravila.
 DOCUMENTE 39

LXXIV.
20 Octombre 1739. Compania face mărturie pentru 0 sv
• ì O Y E v é a ' . v apywv xajrstàv xòp MavóXTjc ó i/« Xtou, care a fost
y.ajrsTàv.oc s i c TTJV BXaytav, SaXuévoc arcò toòc aòQsvTàasc TT,?

BXaytac. Cînd Nemţii au venit în ţară, el a făcut jurămînt

militar împăratului. AÒ6SVTSÓOVTOC TOÒ aò6svToc KwvaiavTtvou
MaopoxopSâTOD s i c TTJV BXayîav, srjtâXSTjaav YpàauotTa TOÒ Ta-
XÓTCTJ sic T Ò V OTOGSVTTJV Sta và TÒ oTsîX-ţj uè ÌTIOTÒV àv6pto7tov sxst,
óìtoO I'fpaşav ó o ò v aòGévTYjc upopTjGsìc K o w G T a v T Ì v o c , 7Vtopì£cov-

Tac TÒV pTjGévTa Karcctàv MavóXrjV TTTSTÒV SoòXov TTJC aòGsvTivajc

f)jiTjpsai.ac, u,7]v sycovTac SISYJUIV Sia TÒV opxov órcoù s l y s Swa-ţj
ó TrpopTjGsi? Karcetàv MavóXrjc s i c TOÒC TtpwTooc TWV xaiaapix&v
aTpaTsojiâtwv, è'Swas Tà *,'pàuuaT« s i c aÒTÒv Sta và t à GTSÌXT/J uè
7ti!3iòv avGpwTtov T o o èxst ÓTCCIÙ
1
l'Ypaiav . în ele era vorba de
v e n i r e a luì R a k ó c z y cu T a t a r i asupra Ardealului şi Unga­
riei. E l le dă la generalul Braşovului. A r u n c a t la închisoare,
s c a p ă a c u m în A r d e a l .

LXXV.

f R ă d u c a n e , îţ pohtim de la Dumnezeu mult[ăj săn[ă]-

t a t e . Scrisoarea-ţî mi iau venit, şi t o a t e scrisele a m înţeles ;
la c a r e nu lungescù mai mult, căci de la Sfinţiia S a pă­
rintele p o p a Iordachie le vei înţeleage toate, şi, precumu
veţi socoti dinpreună, aşa să faceţi; însă, c e a maî dintru toate,
pentru pinzionul de anul trecut, munceaşte prin mijlocirea grofii
Areosti, doar s'ar putea mai curănd s c o a t e . S ă ştie Dum­
nezeu în cătă nevoinţă m ă aflu. Pentru arcu şi pentru săgeţi
şi pentru toate ce-mù scrii, voi nevoi în toţii chipul, c a s â

1
« C e l între boiert dumnealui Căpitanul chir Manoli din Chios . . ., C ă p i t a n
în Ţ a r a - R o m a n e a s c ă , pus de Domnii Ţ e r i î - R o m ă n e ş t î . . . Fiind D o m n C o n s -
a n t i n M a v r o c o r d a t în Ţara-Romănească, s'au trimes s c r i s o r i ale luì [Fran-
c i s c ] R a k ó c z y c ă t r e D o m n , c a să le trimeată cu un o m credincios la adresa
lor. Deci Constaniin-Vodă acela, ştiind pe Căpitan Manoîi drept-credincios
al D o m n i e i şi n e l v î n d cunoştinţă de j u r ă m î n t u l pe care-1 făcuse a c e s t a c ă t r e
fruntaşii oştilor î m p ă r ă t e ş t i , i-a dat lui scrisorile c a să le trimeată cu un o m
sigur la a d r e s a lor.»
 AfiCH [VA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

poci sluji dumnealui d e a c a s t a . Cu c i n e s ă va întâmpla a c u m a

a mearge mai curăndu în ţară, nu voi lipsi a s c r i e şi la
dumnealui frate-mieu şi la t o ţ ceialalţî ai miei. A ş i j d e r e a m ă
voi nevoi ti pentru dumnealui Noianoş a-î sluji la c e a l e c e
m'au p o h t i t de a t ă t a v r e a m e , — numaî s ă faci d u m n e a t a bine
să î zici pentru grăul c e mi l-au d a t înprumutu. C ă dum­
nealui îm scriia c ă mă va a ş t e p t a pană la vară, c a din b u c a t e
noi s ă s [ ă j p l ă t e a s c ă . I a r a c u m a vei v e d e a s c r i s o a r e a c e mi-
iau trimis-o dumnealui provizerul, şi vei nevoi c a s ă r ă m ă e
d u p ă c u m s'aù făcut întăî. Pentru părinţi dumitale, vei şti c ă
ş'au făcut Brăncoveanul pomană cu eî, de i a u luat şi i a u
dus în ţar[ă], c ă a j u n s e a s e foarte lipsiţi d e m a n c a r e ; ci a c o l ò ,
c e le va da D u m n e z e u , — c ă c i a i c e a s ă slăbisă amăndoî, de nu
putia să umble pe p i c o a r e ; şi o Ţ i g a n c ă c e avia, şi a c e a i a
fugis[e] de-î năpustise : biiata mumă-ta a j u n s e a s e de ia sin­
g u r ă îş spăla c ă m ă ş i l e . Cu a c a s t a , şi fiî cu H [ r i s t o ] s . Dum­
nealui jup[ăn] P e t r i c ă ne închinăm cu s ă n [ ă ] t a t e . Din B r a -
ş[ov], G h e n a r 4 , 1 7 4 1 .
Princan (?).
0
[ V : ] Dum. R ă d u c a n u l u î F i e n s c h i î , cu săn[ă]tate s ă s[ă]
d e a , la Sibiî.
[ P e c e t e neagră, ştearsă.]

XLVI.

f A v â n d eù la răposatulu jupănulu S t a n b ă c a n u mai d ă n a i n t e

vreame d ă p[e] nişte b r o c h î (sic) oc. 6 7 , o c a o c ă t | e ] p e t a c 7 ,
şi la j u p . R i z e a , fratele dum., i-am dat c a s ă m e a a d u c f ă ] un
c a r zlot 5, şi c a r l-au luat iar j u p . S t a n , şi am mai d a t j u p .
R i z i î z l o ţ 2 : cu a c e a s t e t o a t e fac p e s t e tot flor[in]ţ[î] 7 2 , banî 7 0 .
Ş i pentru a c e a s t e a avăndu c a s ă iaù a c e ş t i banî d ă la r ă p o s a t
j u p . S t a n ù , am supărat pă dumnealui birău Cumpanie Sibiiu
lui, că, vindù j u p . R i z e a şi lu[à]ndu ş p a r t e a dà la cine a v e a
c a să-ş ià, cu a c e a s t a am r u g a t pe dumnealui j u p . birău c a
să mi-î o p r e a s c ă păn căndu oi veni la d u m n e a l u i , — c ă a c e ş t i
banî am să-î iaù făr de nice-o pricinfă], cu bun[ă] d r e p t a t e ,
după c u m mărturisescu mai j o s ù .
E ù Radul băcan. Mart. 9 d , 1 7 4 1 .
 DOCUMENTE 41

0
[ V : ] A c e a s t ă s c r i s o a r e a m l ă s a t la dumnealui birău, păcum
să s ă ştie, p ă n t r u pricina dum. răposatul j u p . Stanti.

LXXVII.

Milostive şi preaosfinţit ales S c a o n u l u î a p o s t o l i c e s c u , d[o]m-

nuluî Ioan I n o c h e n e n t i e (sic) Clain, liber b a r o n d e la S a d , V l [ ă ]
d[i]ca F ă g ă r a ş u l u i , şi a t o a t ă B e s e a r e c a c e a unită din Ardealu
şi altor părţi, de la D[o]mnul H [ r i s t o ] s , p a c e s[u]fletească, viaţă
norocită, sănătate t r u p e a s c ă poftim Mării T a l e , c a părintelui
nostru în D[o]mnul H [ r i s t o ] s .
A l t a , vel a v e a înştiinţare, Màriia T a , pentru sf[ă]nta be-
searecja] a n o a s t r ă a Bungarduluî p r e c u m are venit de la
n e g u ţ ă t o r i i c a r e s ă î n g r o a p ă a i c i la B u n g a r d , la s f [ ă ] n t a bi-
s e a r e c ă , şi venitul îl ţin n e g u ţ ă t o r i i de la C u m p a n i e de la
c e t a t i a Sibiiuluî, şi la s ( [ â ] a t a b e s e a r e c a nu v o r s ă d e a n i m i c a .
I a s t e c a o m i r e a s ă frumoasă şi n e î m p o d o b i t ă , a ş a i a s t e be­
s e a r e c a n o a s t r ă : nice n ' a r e odăjdii, nice n'are cărţi, nice
n i m i c a c e i să cuvine sf[ijnteî b e s e a r e c ; n e g u ţ ă t o r i i c a r e ştim
numai noi c a r e c e au lăsat sfinţii b i s e a r e c î : s o a c r a lui V a s i l i e
G h e l c a florinţî 2 0 , B u n o a e florinţî 1 0 0 , C a r a d o n florinţu 5 0 , D u ­
mitru C a m b u r a florinţî50, H a g e S t o e florinţî 5 0 , şi pentru a c e i a
b a n i au datu o pravilă, şi o ţin negutetoriî, şi o am c e r u t noi
preoţii şi nu or să o dea a i c e a la sf[ă]nta b e s e a r i c ă ; F ă g î r ă ş a n u l u
florinţî 2 0 0 , afară din 2 0 0 de florinţî, p r e c u m va mărturisi ar-
hiemandritul Mării S a l e , 6 sute de florinţu. P r e c u m am înţeles de
la alţii, maî s î n t : G r i g o r i e . florinţu 2 sute, şi un r ă n d de odăjdii,
B r ă ş c o v e a n u l 4 0 d e g a l b e n f î ] , Maniu A r n a t florinţî 3 0 , c o c o a n a
am auzit c ă au lăsat, — d a r ă nu ştim c ă t . Ş i n o a o preoţilor nu
ne t r e b u e altă, numai să d e a c e să cuvine sf[i|ntiî b e s e a r e c î , —
ca noao preoţilor ne-î ruşine, c ă sf[ă]nta b e s e a r e c a e fru­
m o a s ă şi n'are n i m i c a c e s ă cuvine sf[i]nteî b e s e a r e c î . A d o ? ,
1
D [ o a ] m n a E l i n c a au c u m p ă r a t neşte moşiî, şi noi nice le ştim
unde săntu, şi c ă r ţ i l e s ă n t la eî. A triia, noî preoţii, cum am
fi s p u r c a ţ i , aşa ne ţin, pentru c e sîntem unîiaţî : c ă n d vin de
slujescu, c ă t e o dati sfinta şi d[u]mnezeiasc[a] leturghie facii

1
D e fapt, Maria ( B ă l ă c e a n u ) .
 42 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBtlULUt

întăî o sveştanie, apoî slujescu st[ă]nta let[u]rghie, şi noî

preoţiî nu avemu nice o c i n s t e de la eî, pentru c e s ă n t e m
uniiaţî.
Ai Mării T a l e slugi plecaţi preoţiî d e la B u n g a r d :
Popa Gheorghie, popa Ion.
S c r i s m[e]s[iţa] Aprilie, zile 9, leat 1 7 4 1 .

LXXVIII.
1742, 'AîtpiXXîou 22, MîtXaCv] (Blaj). 'Apy^u,avSpÎTrjc Asóv-
TIO? c ă t r e C o m p a n i e , pentru biserica din Armeni ( A p u i v . ) .
Pecete neagră : AÎWVTYJ. . . , 1731.

LXXIX.

Bucureşti, 2 5 Iunie 1 7 4 2 . Patriarchul de Ierusalim către

C o m p a n i e , pentru eleimosină.
P e c e t e ca a lui Hrisant, cu data de 1 7 3 8 .

LXXX.

Bucureşti, 3 1 Iulie 1 7 4 2 . Partenie, patriarchul d e Ierusalim,

c ă t r e C o m p a n i e , cu salutări.

LXXX1.
Bucureşti, 4 August 1 7 4 2 . S c r i s o a r e de afaceri de la Ca-
linic al Mirelor.
P e c e t e n e a g r ă cu palme, c r u c e şi K A . N. K .

LXXXII.

'Arcò rTjpafLosav, a^u.S'",», Aò'ioòazoo Y.q'^y. Patriarchul de

Ierusalim c ă t r e C o m p a n i e , pentru salutări.

LXXXIII.

[Bucureşti], 1 5 D e c e m b r e 1 7 4 2 . Mopswv KaXXtvr/.oc c ă t r e

C o m p a n i e , pentru o afacere particulară a lui Ioan M a r c u .

LXXXIV.

Iaşi, 5 F e b r u a r 1 7 4 3 . Patriarchul d e Ierusalim c ă t r e C o m ­

panie, pentru p o p a A z a r i a de la Sibiiu.
 DOCUMENTE 43

LXXXV.

B u c u r e ş t i , 2 8 A u g u s t 1 7 4 3 . P a r t e n i e , p a t r i a r c h de Ierusalim,
pentru salutări.

LXXXVI.

[1745.] Să s|ă] şti cum am tărguit lăna Iamandi : am

t o c m i t să-m p l ă c e a s c ă s ă m b r i i a m e a lei 3 , şi nu mi i-au dat,
şi i-am d a t 4 lei, să-m aducă o hălie, şi nu mi i-au adus,
nici banp] nu mi-au d a t ; şi iar a m d a t c ă n d aù trimis bani
cu mine la (Jufut I o r d a c h e , lei 2 0 , şi iar nu mi-aù mal dat,
e e i
şi în lăna c a r e s c r i e d i n c o a c e , am d a t bani miei, 1 . 0 9 3 d ' >
şi am s o c o t i t toatfă] cheltuiala p a n ă la Sibiî, şi i-am plătit-o,
şi bani c a r e mi-a d a t de la dumneluî, 2 0 0 galbifnî], şi c a r e
mi i-a luat de la Iordachie, i-am plătit toţ, lei 2 0 . Ş i eù
am socotit, din s o c o t e a l a mia mai r a m a n e dumnealui să-m
d e a leî 2 . 8 9 0 , fără nicî-o p r i c i n ă , cu totulu.

LXXXVII.

f E ù Alivaş, voinic strein şi cu nevoe mare, carele mă

aflu aicî în Porumbacul-de-jos, la Ţ â r u m o n e a , d e 2 anni, a v ă n d
un p i c o r s t r i c a t foarte rău, şi, p u t â n d d o b â n d i doftorie d e la
Ţ ă r m o n e a , p ă t i m e s c t o c m a c a vaî de mine, p e n t r u că, fiind
eù voinic siriman de t o a t e , păn a c u m t o t a m făcut c u m am
putut d i n t r ' o zi păn într'alta, cu nevoe şi cu chin, c ă t numai
D[u]mnezeù p o a t e şti, de s t r e i n ă t a t e şi singurătate. Ş i am
rămas dezbrăcat, şi dintr'o zi păn î n t r ' a l t a î n c ă fac tocmai
c a vaî de mine, pentru c ă , chielcugul sfărşindu-1, a c u m sănt
şi am r ă m a s , c ă t mai moriù, şi d e goliciune şi de foame.
Pentru a c e a i a mă r o g de d u m n e a t a , c i n s t i t e , de mare şi bun
neam jupăne birău al Grecilor şi de t o a t ă C o m p a n i i a , să
faceţ milă şi p o m a n ă cu mine c a s ă mă miluit cu c e v ' o în­
d u r a milostivul Dfujmnezeù, că-s de t o a t e lipsit, p e n t r u ca
doară aş maî tăvăli şi eù în lumea a c a s t a , c ă t va fi mila
D [ o ] m n u l u î H[risto]s, c a s[ă] nu mor pentru lipsa trupuluî, ci,
c ă n d mă va c h i e m a H [ r i s t o ] s dintru a c a s t ă lume, să-m[îj cu­
n o s c sfârşitul mieù c u alt fealiu d e b e t e ş u g , nu cu f o a m e a
44 AROHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

şi cu alte a s e a m e n e a . D e a c e a s t e a m à r o g s ă nu mă uitat,
ca şi Djojmnul nostru I [ s u j s H j r i s t o j s s ă nu vă uite pre d[u]m-
n e a v o a s t r ă , nic să vă lipsască de Inpărăţiia s a c e a făgăduită
tuturor.
M[e]s[i]ţa I a n u a r i e i, l e a t 7 4 6 .
Eu Alivaş, carele mă aflu la T i r m o i i e a în P o r u m b a c u l -
de jos.
[V°:] A c a s t ă c a r t e s ă s[ă] dea la dumnealui j u p a n u l birău
al G r e c i l o r de la Sibiiù şi la dumnealui jupanul A l e x i e , cu
manile dumnealor amândurora s ă s[ă] despecetluiască, la
Sibiiù.

LXXXVIII.

Bucureşti, 1 0 lanuar 1 7 4 6 . Partenie, patriarch de I e r u s a ­

lim, c ă t r e C o m p a n i e , pentru e l e i m o s i n ă .

LXXXIX.
j Ad[ecă] eu Guţul, dinpreună cu frate-mieu A n g h e l ( ? ) ,
dat-am s c r i s o a r e a n o a s t r ă la măna dumnealui chir Costăndinu,
p e c u m s ă s ă ştie c ă ne-amù rugatù de dumnealui de ne-aù
datù 2 diple h a n ş s p t (sic), de acumù păn c â n d le va sfarsi
sfârşangulu, să avem a-î da dumnealui a t u n c e a baniî cu mul-
ţămită, făr nicî-o pricin[ă]. I a r , întămplăndu-să a s ă face nes-
car[e] guvinte, sau f'o cheltuială, saù f o zecuial[ă], s ă fie tot
d e la noi. Că cu bun[ă] voia n o a s t r ă ne-am datù s c r i s o a r e a
la m ă n a dumnealui şi ne am legatù cu cuvântul nostru ; şi
dăm scrisoare la m ă n a dumnealui c a s[ăj s ă c r e a z ă . Ş i n e
iscălim mai j o s .
1746, Nov. 1 7 .
Eu Guţul, plat[nic]. E ù Ampulù, plalfnic]. E ù Pan Gîur-
gu..., martur.
[Pe margine :]
Preţul dip[le]lor a ş a ne-am t o c m i t . . . 1 0 . . . 3 . . . ug.

XC.
Catastifulù d e deatoriî de târguri d e ţ e a r ă ; 1 7 4 7 .
... A. 1 7 4 7 , Avgust 4 . S e ştii d ă n . . . cu căntarul şi c u
 DOCUMENTE 45

numărul s a c u l u , p r e c u m s e ' r a t ă maî jos anume: . . . Savul

de la D e v a au târguit la tărgu D e v e i . . . A u tărguitu ju-
p[ă]nu! Ilie de la O r o ş t i e . . . Ionù de la Hinidora.. . Iova
d e la Cavaransebeş... La tărgul V i n ţ u l u î . . . Pătrul Săr­
bul de la V i n ţ u s'au r ă m a s de pe un p o g a s i u , mariş 19 .. .
I s t u c tarlatan, '/a Stuc halbăraş . . . 1 stuc p ă n ţ o î de Bra­
şov . . . , 3 c o ţ pantlică cu hir prostii . . . 1 litră arnie roşu . . .
I o s i f Jiduvul d e la T e a u ş . . . L a jup[ă]nul I a n a c h i herarul...
1 măhram[â] de d a m a s c a . . . U n Jiduv de la Bălgrad au
1
târguit la tărgul Aiuduluî negoţu . . . h lfitrăj văpsală mole
. . . Ivan C a l o t a au t â r g u i t . . . C o s t a n d i n T i c u l . . . Chir S a n ­
dul d e la Haţeg... Chir Dum[i]traşco de la B ă l g r a d . . . 8
oc[ă] m ă r g e l e . . . 1 stuc parhet, 1 stuc poşachiu . . ., 1 stuc
surfachil, 1 işlic de iltăs (sic)... 3 leg[ă]tur[i] cărţi d e j o c ,
1 c o l c a g u d e samur, 6 p e p t a r e ordina[r]e, 2 d e t o bunea...
x
2 \t c o ţ m u ş a m j a j . . . D e la L i p o v a au târguit marfă la tăr­
gul D e v i i . . . H r i s t e a au târguit la C e t a t [ e a ] - d e - B a l t ă , d e la
Dum[i]tru . . . 4 loţ şofran t u r c e s c u . . 6 coţ tupoltăc finet.. .
Jupfănul] Ilia de la Sebiş... 1 peptar de B e c î . . . 1 leg.
cheptin . . . Florea de la Zlagna. . . Andriş de la Bănat,
d e la Pitriş . . . 1 11. piatră a c r ă . . . Ianuş de la D o b r a . . .
1 stuc p o s t a v , 3 p e c e ţ u . . . Jup[ănul] l e n e C a l m u c . . . J u p a n u l
S t a r n a S ă r b u l de la H a ţ ă g . . . 1 stuc fachiol albu, 1 rochia
cu hir cusutu, 1 stuc postav vaismelirtu anglie, 1 0 V 2 c o ţ
camilut negru . . . , 1 n ă s t r a p [ ă j c a r e s'au spartii, 3 p o t o r la
grăj (sic=glă.p) c a r e le-aii s p a r t i i . . . Jup[ă]nu l a n e T h e o d o r u de
D e v a . . . 1 s t u c golon l a t . . . 1 şlofmiţ . . . ','2 tuţ (sic) oglinzi...
2 7 V2 loţ băş[i]că . . . , 4 conturi hârtie . . . L a G o r g h e fratele
C a l m u c u l u i . . . 1 leg[ă]tur[ă] a ţ a a l b ă de B o r o s n o v . . . 2 0 tran-
defile... 1 leg[ă]tur[ăj călămăr[î] . . . Jup[ănul] Cristea ce-
bătrăn, Armeanu d e la Gherla... 1 măhramfă] de V e n e i
ţ[i]a... Jup[ă]nul Sima Miclăuş.. . Chiriacu de la Blaj...
Pătrul de la R ă ş n a r . . . A u t â r g u i t socru-su . . . P a n a i o t feco-
rul dumnealui jup[ănuluîj Milei de la L o g o j i i . . . Chir Bădi-
c e a n u l . . . Jup[ă]neasa Maria Popistăşiţa de la Deva.., 10
leg[ăturî] l u b e n i ţ [ ă ] . . . 4 oc[ă] mărgeale de o s . . . 3 Ieg[ă]-
tur[i] granat glat... 30 legfăturî] păişiurl . . . 1 coţ fllis-
46 ARCHITA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

papir . . . Jup[ă]nul lane Calmucul ele la Horoştie . . . Chir

Peia de la O r o ş t i e . . . 1 1 maje robinur[î] n e a g r e . . . Gheor­
ghe de la Aroştie... La Coste Cicârdia... i vidră.. .
A n d r i ş de la A l m a ş . . 52 coţ b o g a c i n . . . , 32 cose m i c î . . . ,
azivasonu..., peputenî de postăvarfî], părjejchî 4, artaru,
ţimeşu, strămătur[i], gur[î], 1 4 b u c ă ţ î . . . .

XCI.

Porunca prea-înălţateî şi prea-putearniciî Doamniî Inpără-

teasiî şi Crăiasiî D o a m n e i , D o a m n e î Marii T h e r e z i i , cu c a r e a
să opreaşte petreacerea baniloru înpărăteştî şi crâeştî în ţă­
rile Porţii Otomîniceştî supuse, scoasă de pre letinie în
l i m b a rumînească, şi tipărită în S c a u n u l u arhierescu, în Blaju,
anulu D[o]mnuluî 1 7 4 7 , în luna luì A v g u s t ù , în 2 7 de zile,
d e D i m i t r i e Pandovicu tipogratulu.
1
Tipăritură .

XCII.

1 7 4 7 , S e p l e m v r i 2 0 . A m luat de la chir Petru L u c a pentru

dipla Guţuluî, f. 1 , 5 0 .
1 7 4 8 , luni 7 , me'Q daţii Guţul f. 2 , 4 0 .
M e ' ù d a t ù şu H a n p u l ban[i] 9 0 .
A m fostù la fonogu, M a î 9 , la S a ş , 2 0 .
[V° :] Zapisul Guţuluî, frati-său den flori.

XCII1.

Ţ Cinstite d u m n e a t a j u p ă n e I o n e , cu t[are] şi fericită sănă­

tate mă închin dumitale cu sănătate. Pentru u[nj răvăşel
al dumitalfe] c e aù fo[s]tù la mine, 1-am datù jupanului A n a s -

1
A c e a s t a e d e c i c e a d'intăiu tipăritură bl&jeană. Cf. Ist. lit. rom. in se­
colul al XVIII-lea, I I , p p . 7 0 - 1 . Se ştia c ă încS din 1 7 4 6 se asigurase c o n d i ­
ţiile d e n e v o i e nouăi tipografii r o m a n e ş t i din A r d e a l (Bunea, Episcopii Petru
Pavel Aron şi Dionisie Novacovici, Blaj, 1902, p. 3 5 6 şi u r m . ) , dar se
credea că tipăriturile aii început n u m a i la 1 7 5 0 ( 1 7 5 3 1 ) , cu Floarea Ade­
vărului.
 DOCUMENTE 47

tasiie, şi d u m n e a t a s ă daî bani la trimisul dumnealui, şi s ă

ià răvaşul dumitale. A c a s t a , şi fii d u m n e a t a s ă n ă t o s .
Costandin jude[ţulj.
D e c h [ e m v r i e ] dn. 2 0 , 7 2 5 6 [1747].

XCIV.

1 7 4 8 , Fev[ruarie] 2 .
ţ A d e c ă eu cel maî j o s iscălit dat-am c r e d i n c o s zapisul
mieu la măn[a] dumnealui j u p a n C o s t a n d i n Şefran, precum
să s[ă] ştie că m'am rugat de dumnealui de mi-au făcut
bin[e] cu u[n]gureş[tî] f. 6 7 , 5 0 . D e acum păn într'o lun[ă]
de zil[e] s ă aib a-î da dumnealui, cu mulţumită, făr de nic-
un fel d e pricinfă], iar, nedănd ban[i] la zi, s ă a[i]b[ă] a umbla
cu d o b â n d ă . Pentru a c e a s t a am d a t zapisul mieu la măn[a]
dumnealui c a s ă fie de bun[ă] credinţă, şi mi-am pus şi de­
getul în l o c de p e c e t e .
E u Ion Ilea, platnic.

XCV.

1 7 4 8 , Fevfruarie] 4, în Sibiî.
m o
l . V e n i n d de faţă a c e s t mai în j o s iscălit anum[e] chir
Dumitrul V o i c u l , şi birturiseaşte (sic) cu Dumnezeu şi cu
sufletul lui p r e c u m c ă , viind chir P a n t a s i A r p a ş d e la F ă ­
g ă r a ş , şi au intrat c h i r Dumitru în boltă, şi au zis Pantasi
c ă t r ă D u m i t r u : «vez mojicul, d a c a s ă b o e r e a ş t e , c e lucruri
î n c e a p e ? ! » . Ş i D u m i t r u au î n t r e b a t : « c e lucru iaste a c e s t a ? » .
Iar P a n t a s i au zis : «vez că Toma m'ali făcut că sănt un
hunţfut şi alte vorbe urâte, dară mă r o g să-î spui c ă iei
iaste un hunţfut şi om d e nimic şi i o b a g i ; s'aù făcut om şi
î m p ă r ţ e a ş t e peşti c a s ă a i b ă omenie, la unu şi la a l t u » .
d 0
2 . A d o a o mărturie mărturiseaşte Vasile B ă c a n u c ă aù
auzit din gura lui Pantasi Arpas c ă aù zis c ă t r ă Dumitrul
V o i c u l s ă m e r g ă s ă sp ie T o r n i : « o d a t ă c e - m zice iei mie c ă
1
s ă n t ieù un hunţfut şi un b l e s t e m a t , dară el iaste un t o p e l
hunţfut şi b l e s t e m a t şi un Mâieran şi o b a g i ù ; şi l-au suduit

Doppelter.
48 ' ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEÎ GRECILOR SIBlIULUl

şi de părinţi, şi i-au zis c ă c i n s t i a ş t e p e ş t i ca să a i b ă o m e n i e .

t r i 0
3 . A u auzit c h i r Gligoraş Scriitoriul şi mărturiseaşte că
aşijdirea au auzit aceale cuvinte c a r e au zis Pantasi Torni
c a s ă i le spuie.

7 4 8 , Fev[ruarte] 4 Mărturiile c a r e m ă r t u r i s e s c c e au auzit

de la T o m a din gură.
m o 1
l . S ' a ù scris chir Sanfir Chiriac de la Arvan[i]toroi (sic) ,
d e anî 3 5 , şi mărturiseaşte cu j u r ă m â n t cuvintele c e au auzit
de la chir Toma, al Mării Sale Craibirău om de curte.
Intăî, m ă r g ă n d c h i r T o m a la sălaşul lui chir Sanfirel, şi find
cu chefu, înpreună au fost şi G l i g o r a ş S c r i i t o r şi V a s i l e B ă ­
can 1, şi chir Sanfir au adus vin, şi i-au cinstit. Ş i a s u p r a che­
fului s'au întănplat şi au ras copii, şi, văzând T o m a că răd
copii, i-au părut cu greu, şi i-au întrebat copii : «cine r a d e » , iar
copii au răspunsu c i : «copilu dumitale r a d e » , a d e c ă al lui c h i r
T o r n i . Ş i , c h e m â n d chir T o m a copilu, i-au zis să sărute m ă n a
la toţi c a r e s ă afla aciî, şi, aflăndu-să şi copilul lui chir Pan­
tasi acu de faţă, s'au întorsu T o m a şi au zis c ă t r ă copilul
lui Pantasi, c ă : «şi tu ieşti un b l ă s t ă m a t , şi stăpanu-tău, şi un
hunţfut şi tu şi s t ă p ă n u t ă u , şi un om de nimic ; şi a ş a să î spui
c ă i-am spus ieu ; şi odată şi de treî ori ; şi să-ş ià s a m a , c ă ,
de oi pune m ă n a şi pe tine şi pă s t ă p ă n u t ă u , d a r ă v ' o î în­
văţa ieu pă voi». Ş i au ieşit cu acel fel de vorbă strigând.
d 0
2 . M ă r t u r i s e a ş t e şi chir P a n ă B ă c a n u , om de 2 4 d e anî,
tntănplăndu-să şi el a c i i la chir Sanfirel la cină, mărturi­
s e a ş t e că iară cuvintele a c e a l e a , c a r e au mărturit « hir Sanfir,
au auzit de la chir T o m a c ă au zis c ă t r ă copilul luì chir Pan-
tasi, c a să-î spue.
U o
3 . Mărturiseaşte şi chir V a s i l e B ă c a n u , om de 3 2 de anî,
cu j u r ă m â n t înnaintea luî D u m n e z e u , c ă şi e) au auzit acele
cuvinte urâte, c a r e au zis T o m a c ă t r ă copilul luì chir Pan-
tasi, c a să-î spue.
t 0
4 . Mărturiseaşte şi c h i r Gligoraş S c r i i t o r , om d e 33 d e
anî, c ă au auzit din gura T o m i zicând c ă t r ă copilul lui chir

1
A r v a n i t n c h o r i . V . v o i . X I , p. 1 1 4 şi urm.
 DOCUMENTE 49

Patitasi : «hunţfut ; aşa să spui c ă t r ă stăpănu-tău, c ă , de oi

p u n e m ă n a şi pă tine şi pă stăpănu-tău, dar v'oî învăţa i e ù » ,

1 7 4 8 , Fev[ruarie] 4 , în Sibiî.
Venind înnaintea noastră celor din jos iscălit, anume
chir Toma omul Mării Sale domnului Craibirău valtităr,
şi a v â n d judecată cu chir Pantasi Arpaş, şi nefiind chir
P a n t a s i A r p a ş aica, fiind dus la F ă g ă r a ş , s'aù î n t â m p l a t şi
s'aù dus chir Toma dinpreună şi cu Vasile Băcanu şi
cu Gligorie Scriitoriul, precum mărturisescu mărturiile,
anum[e] Sanfirel şi V a s i l e B ă c a n u şi Gligoraş s c r i i t o r , pre-
cUra c ă Toma aù fost cu chefu şi a s u p r a chefului s ă fie
o c ă r ă t pe Pantasi A r p a ş , şi, nefiind de faţă, i a ù spus a c e a l e
cuvinte t o a t e c a r e mărturiile au mărturisit, p r e c u m i-au s p u s
T o m a că ie un hunţfut şi un blăstămat, şi s'aù lăudat şi cu b ă ­
taia, şi a c e s t e cuvinte aù fost în sălaşul lui chir Sanfirel, ş i ,
viind după acasta chir P a n t a s i d e la F ă g ă r a ş , şi spuindu î
aceste vorbe care aù zis T o m a , şi întâmplăndu-să la b o l t a
lui chir P a n t a s i Dumitrul V o i c u l , i-aù spus, încă c a m rugăn-
du-să : «să mergi să spui Torni îndoite v o r b e l e c a r e mi-aù
s p u s iei mie, că el iaste un hunţfut şi un b l ă s t ă m a t şi un
M ă i e r a n şi un i o b a g i şi om de nimic, şi umblă d e c i n s t e a ş t e
peşti c a să-ş facă o m e n i e » . Ş i , afară şi fără d e mărturiile c a r e
s'aù s c r i s mai sus, şi î n n a i n t e a n o a s t r ă nu t ă g ă d u i a ş t e vor­
b e l e c a r e i-aù zis chir P a n t a s i . Iară T o m a , fiind cu chefu,
i-aù spusu acele cuvinte lui chir P a n t a s i : nu i-aù s p u s în
t ă r g u , numai în sălaşul lui chir Sanfirel i-aù s p u s ; la c a r e
nu aù făcut bine şi aù greşit. I a r ă chir Pantasi, fiind triazu,
şi după v'o c â t e v a zile, i-aù spus ; la c a r e nu aù făcut bine
c ă i-aù spus îndoite vorbele care i-aù zis Toma. Numai
s'ar fi căzut c a să-1 c a u t e întăi Ia iştanţiia lui, şi ar fi tre­
buit chir Pantasi să î n t r e b e pă T o m a întâi : va s ă s t e a pă
cuvintele acele care i-au spus, fiind cu chefu, aù nu. Iară
chir Pantasi nu i-au spus la v'un l o c unde să fie s ă n g u r ,
numai mai vărtos în tărgu şi c ă t r ă mai mulţi l-au ocărăt.
C a r e lucru, după d e c r e t , la partea s e c u n d a , titulo 36, a lui
Mantian (sic), s'ar fi căzut să p l ă t e s c ă chir P a n t a s i f. 1 0 0 ;

2 4 9 2 . Voi. X I I .
50 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUl

iară numaî, greşind P a n t a s i c ă c e i-aù s p u s îndoite, la S t ă t u t a

a ş a s c r i e , la al p a t r u l e a c a r t e , titula 5, p a r a g r a f o s 4. Ş i la
aceste s'ar fi căzut să s ă bierşăgăluiască atnăndoî ; numaî
chir P a n t a s i , fiind trez, şi în t â r g u spuindu-î maî multe v o r b e ,
s'au aflat vrednic s ă dea, d u p ă m i n t e a prostfă], f. 1 2 . Ş i s ă
fii d e mărturii.

XCVI.

t C i n s t i t e d u m n e a t a j u p [ ă ] n e nasule, cu plecăciune si cu să-

n [ ă ] : a t e m ă închin dumitale. A ş i j d e r e a şi d u m n e a e i naşi şi
naşiloru c e l o r maî m i c . R o g p ă milostivul D u m n e a z e u şi p ă
m a i c a Sfinţii S a l e , s ă p ă z a s c ă p ă dumneavoastră cu mult[ă]
fericire.
Plecat[ă] scrisoare nu iaste de alt[a], numaî mi-au zis
soacră-mea să înştiinţez pă d u m n e a t a pentru nişte răspun­
suri d e la B u c u r e ş t i , c ă dumnealui unchiul totdeauna scrie
Ia s o c r ă - m e a şi aşteaptfă] a c e l e r ă s p u n s u r i d e la d u m n e a t a , ca
[să] ştie dumnealui. Iar, de vel fi trimis d u m n e a t a v'o scri­
s o a r e cu cineva, s c r i e dumnealuî pecum nu i-aù mersu păn
acum. Pentru acèle care au fost înştiinţat p ă d u m n e a t a , că
ş[i] a c u m , c ă n d am p l e c a t d e la R â m n i c , ne-aù venit nişte
scrisori d e la dumnealuî, aş[ij] J e r e a pentru nişte m a n e (sic)
de j e d e r î , — supăru pă d u m n e a t a , c a să facă nişte b l a n e dup(ă]
cum aù fost. Maî supăram pe dumneafta] şi maî n a i n t e , ci,
d e veî fi luat d u m n e a t a păn acum, bine v a fi, iar, d a c a nu,
a ş a s ă r o g [ â ] şi s o c r ă - m e a , s ă dai d u m n e a t a veste la ţefiî
d e coj[o]carî, unde s ă v o r g ă s i , să s[ă] a d u n e , să s[ă] facă
t r e a b a aceaia.—- c ă s â n t foarte de t r e b u i n ţ ă . C i . d e s'ar putea
a p u c a mai nainte, c ă apoî vine şi R a d u l V o i n e s c u l , şi-m i a s t e
c ă le va a p u c a el şi le v a s t r â n g e , c ă le ştie s a m a . C ă aù
venit şi el a i c a , la lăz[ă]ret, de s ă n t a c u m a 1 0 zile, şi acum
au eşit î n n a i n t e a c a i l o r cu c a i [ ă ] şi Iân[â]. D a r nu ştiu cum
v a răzbi, c ă aù ni[n]-j acum zăpad[â], d e c a r e n'am pomenit
a ş a . Ş i copilul C ă r s c i c a încă vine cu c a r ă l e . Pentru j u p [ a ] n u l
Cărstea, păn acum n'aù venit, nic copilul nu l-au trimis.
Ş i , c ă n d aù eşit j u p [ â ] n u l C h e r a din lăz[ă]ret, mi-aù spus c ă aù
zis comisauriului c a să-m s c r i e la lăz[ă]ret. Ş i eù, dup[ă] cu-
 DOCUMENTE 51

vântul jup[ă]nuluî Chereî, am s p u s jup[ă]nu C ă r s t e î . Ş i eu,

viind a c u m a i c a la lăzfăjret, a m î n t r e b a t pe c o m i s a r u l pentru
jupfâjau C ă r s t e a , scrisu-1-aù, şi a ş a mi-au spus c ă nu l-au
scris. Ş i a c u m m ' a m r u g a t destul de comisarul şi de fălcerul,
c a s[â]-lu s c r i e d e a t u n c a , — m ă c a r c ă eu am scrisu la dum­
nealui înnapoî, p r e c u m nu l-au scrie (sic) de atunca, — căci
zic ş'au uitat.
Mart, 9 (?) d n „ 1 7 4 8 .
A c a s t [ a ] , şi rămăî al dumitale m i c şi p l e c a t şi d e bine
voitor :
Radul Băcanul ot Rămnic.
[ V ° : ] Ţ Intru cinstit[ă] m ă n a dumnealui jup[ă]nuluî Ion
M a r c o , cu mult[ă] fericitfă] săn[ă]tate s ă s ă dea, la S ă b i i .
[ P e c e t e roşie. |

XCVII.

B e l i g r a d , în 2 2 E a n u a r 1 7 4 9 .
Cinstitului, alù mieù bun prieaiaten şi bireù a cinstiţi
C o m u p a n i î în S i b i u , dumnealui j u p a n Ionii M a r e e .
D e la D u m n e z e u milostivul totu fericitul bin[e]le poftesc
dumital[e], dinpreurifă] şi Ia c i n s t i t a j u p ă n i a s [ ă ] şi cocona-
şilor d u m n a v o s t r a . Cu a c a s t a viu şi fac î n c o m o d a ţ i a dumi-
talje] şi înştiinţezu, c a pe unul d'intăî a cinstitei C o m u p a n i î ,
pentru c ă , tremeţintu în c e s t e zile la tărgul Sibiului, în t r a b a
n e g o ţ o t o r i i mele, un ficorù al mieù a n u m e Dumitru, acest
fieorù, avăntu c e v a predenzia pentru neşte puţintei ban[î] la
j u p a n E a i a n i D i m a , aù mersù la sălaşul dumnialuî şi a c e -
rutù c u c i n s t e şi cu cuvinte bun[e] dintr' a c e e a i a ş . Dintr'
a c e e a i e (sici domnialuî nu ştiu c e i s'aù părutu, şi s'aù scu-
Iatù şi mi-aù b a ş o c o r i t u fìcorul cumù a ştiutu mai urătu, şi
mai p e u r m ă 1-a trantaluitu şi cu b ă t a e a i e . A c a s t a nu ea-iau
fostù destul, că p e fecorul l-au b a ş o c o r i t u , ci şi pe mine
forte cu cuvinte urate d e sudalmă m'aù suduitù, şi audu c ă
păn a c u m a s ă totù laudă c ă t r ă unul şi altul sânguru pentru
başocura c e aù facutù. A c e s t ù lucru mie îm c a t e forte cu
n e c i n s t e , că, t o c m ă să I fi creşitu dumnieluî ficorul mieù c e v a ,
dumnielul ştie b i n [ e ] c ă eaieu î n c ă nu săntu omù prostù, ci
 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

săntu omù nemeş, şi cu rezedenţia aicî în B e l i g r a d , şi m'aru

fi pututù c a u t a dumnialuî cu treptate, nu să-ş facă dum-
nialuî sănguru destul. Arnìi vrutu într'altu felii să c a u t u ru-
şi[nea] a c a s t ă , pentru să eaia dumnialuî învăţătură, omul
omuluî n e m e ş să nu maî b a ş o c o r i a s c â dumnialuî, t o c m a î pe
vrefme] cătu e a e s t e cubernium, fără, aflăndu-1 d e un prove-
zion, am gănditu s ă înştiinţezu întăî p e dumniata, c a pe un
d'intăî a cinstitei Comupaniî, şi s ă m ă r o g d i n p r e u n ă şi la
toată cinstită Comupanie ca să amu sădesfacţia pentru
ruşin[eaj a c a s t a c e m i a u făcutu şi îm face şi păn a c u m u pe
la omenfîj. Că, nefăcăndu-mu d u m n e a v o s t r ă sădesfacţia, săntu
chitilian a da înştanţia m è şi maî departe, şi a nu lăsa ru-
şin[eaj m è a c a s t a , — c ă eaieù nu ştiu a c e s t u i omu de o m e n i e să-î
fi creşitu c e v a v'o dată. E a i e ù , avăntu n ă d e ş d e bun[ă] la dum-
niavostră, şi găndintu că nice d u m n i a v o s t r ă nu veţu pofti
că să mergă acestù lucru maî departe, recomenduleasesc
totu lucrul mieù a c e s t ù la cinstit jupanul bireu, dinpreun[ă]
şi la t o a t ă c i n s t i t ă Comupanie, s ă a l i a g ă lucrul a c e s t a cumu
va ştii m a î bin[e], fiintu şi omul Comùpanii. Cu c a r e rămăi
A l dumital[e] prieaiaten şi de b i n j e ] voitorù :
Nicolae Ivaşco.
[Pe c o p e r t ă :] Cinstitului, de bun niam dumnialuî jupănulu
Ionu M a r c o , unul d'intăî şi cinstitù bireu a cinstită Comù­
panii n e g o ţ i t o r i [ l o r ] din Sibiî, cu p l e c ă c u n [ e ] s ă s ă dee, l a
Sibiî.
[ P e c e t e cu c o r o a n ă , cu roşu.]

XCVIII.

Sibiiù, 1 2 M a r t 1 7 4 9 . C e r e r e de s e c h e s t r u de la « E l i a s
Cathalenin, B u l g a r u s A l - V i n z i e n s ì s » .

XCIX.
1
Din l a z a r e t , " 1 2 D e c e m b r e 1 7 4 9 . D e la è'fYjjjipio? Grigore
A g i o r i t u l (de la S f . M u n t e ) , c a r e s e a p ă r ă de învinuirea c e i

1
Pieotul Companiei.
 DOCUMENTE 53

s e a d u s e s e d e la Guvern c ă a r a g i t a c o n t r a Unirii şi a r a d u c e
pentru a c e a s t a cărţi m u n t e n e şi g r e c e ş t i . E r a î n c h i s a c o l o .

C.

[Pe la 1 7 5 0 . ] Prea-cinstite dumniata, dumniata birău al

cinstitei C o m p a n i i g r e c e ş t i de la c e t a t i a Sibiiuluî, n o a o m a r e
şi mult milostivii stăpăn.
Cu a n o a s t r ă umilită şi p l e c a t ă s c r i s o a r e c ă t r ă p r e a c i n s t i t ă
faţa d u m [ i j t a l e cu umilinţă rugăndu-ne, venim c a prin graţia
d u m i t a l e cu a m ă r u n t u l a ne lua s a m a plănsoriî n o a s t r e .
F i i n d şi întămplăndu-să a c u m a z e a c e s ă p t ă m ă n î t r e c u t e , ni
i-au t o g m i t pre noî, treî c a r ă , c a s ă d u c e m a c e a s t e a trei c a r ă
1
vineţie păn la Craiova, şi noî amu încărcaţii vineţia, şi a m
dus marfa păn la Căineanî. Ş i , sosăndu n o i cu marfa păn la
v a m a C ă i n e a n i l o r , şi a c o l o am fostù opriţi cu carăle cinci
zile. Ş i , fiind noi opriţi a c o l o , s'au milostivit domnul direac-
torul de la lazaretul nostru, şi aii trimis p e sluga s a aicî la
S i b i î , la d. M â n c a t e , şi l-au î n t r e b a t a pentru c e staù c a r e l e oprite
la C ă i n e a n î . Ş i destul c ă n i c e de la d. j u p a n u l M ă n c a t i e n'ati
a d u s nicî-un răspunsu, şi aşa peste tot aii zăbovit carele
noastre şaptesprăzeace zile la Căineanî. Şi dup[ă] aceaia
s'ati întâmplat vremî greale, de n'amu pututti sosi păn la
C r a i o v a în treî s ă p t ă m ă n î dup' a c e a i a . Ş i prin a c a s t ă nevoe
ni s'ati î n t â m p l a t de amu r ă m a s la m a r e s ă r ă c i e şi nevoe ; şi
noî a c u m amu p u s c a r ă l e zălog pentru c a să ernăm cai noştri.
Ş i prin a c a s t ă î n t â m p l a r e amu r ă m a s la m a r e sărăcie. De
a c a s t a noî săracii cărăuşi venim la mila preacistiteî Frăţii
dumi[i]tale, şi ne rugăm cu lacrâmî c a s ă ne s t a i într'aju-
toriti, ca să ni să înp[l]iniască t o a t ă paguba şi o s t e n i a l a
n o a s t r ă . Că, de unde nu, vom fi siliţi a c ă u t a mai s u s , — c ă
de acolo de la Ţ a r a - R u m [ ă ] n i a s c ă nu ne lasă vitele şi c a ­
răle c a s ă iasă la A r d e a l ù păn c e vomti plăti a d e t o r i a . Ş i , de nu
s ă va î n c r e a d e lucru a c e s t a , noî vom a r ă t a şi cu tisturile de la
lazaret. Şi rămânem

1
Marfă, veneţiană.
54 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIICLCÌ

Aî dumitale maî micî plecaţî: Radu Grancea, Baticiu

x
Simion, Niţu Pascu de la MăhU , toţî t o v a r ă ş i cărăuşî.
0
[V :] L a prea-cinstitul dumnealuî birăul g r e c e s c ù de la
cinstită C o m p a n i a g r e c a s c ă d e la c e t a t e a Sibiiuluî, n o a o m a r e
şi mult milostiv s t ă p ă n , umilită r u g ă c i u n e .

CI.

[C. 1 7 5 0 . ] f S ă n [ ă ] t a t e dumitale, c u m n a t e . M ă rogù p e n t r u

D[u]mnezău, venindu c a r t e a mea, să m e r g î numaî de cătu la
S i b i î , — c ă d u m n e a t a eştî om bătrân şi ştiî totu neamulu mieii,—
s ă spuî cu sunetul dumitale c e l dir[ep]tu, c ă eu săntu fecorul
A n g h e l i n i , şi mumă-mea cu S t r o e Mihu au fostu fraţî, şi eu
E n a c h i e cu Dumitru S t r o i e veri premarî, fiicoriî din fraţî; a l t e
rude noî n'avemu. Pentru a c e i a cinstitul părintel[e], înpreună
cu cinstiţi n e g o ţ i t o r u , — c ' a ş î fiu venitù eù, ci D [ u ] m n e z e u m ă
ştie c ă d e şase săptă[mă]nî n'am eşitu din c a s ă afară, pentru
beteşugu, şi acumu şi nevasta b e t e a g ă . Ci mă rogu la Sfinţiia
S a părintele, c e va fii ramasti din p o r u n c a luì D u m n e z e u şi
d u p ă sufletele ce[le] dir[e]pte, să sfă] d e a la m ă n a dumitale, şi
eu le voi g ă s i la d u m n e a t a . Cu acasta rămăiu plecaţii Sf[i]aţii
T a l e şi la toţ c i n s t i t n e g o s t o r ă î .
Eu Enackie Băbincu.

CIL

[C. 1 7 5 0 . ] L a j u p ă n u G h e o r g h i e Paicu, pe c e r c e î , 5 p â r e c h î ,
şi mi-au p l ă t i t ; şi mai s a n t o să-m p l ă t e a s c ă pe verigi.

cin.
[C. 1 7 5 0 . ] întâi, copiii căţ să află la işcola, nu-s plătit
nic-unul.
Jupfănul] Petru L u c a , pentru polele iconi de la b i s e a r i c a . .
Pentru 2 iconje] a m plătit la astaluş.
L a artofort am dat pentru dres, şi l-am aurit.
J u p ă n u T u d o r a n pe 4 aî n'aù p l ă t i t . . . Ş i pentru a g h i a s m a .
H e r a , M a r i c a şi Calară, p e 4 aî n'aù plătit.

1
M o h u , sat lângă Sibiiu.
 DOCUMENTE 55

J u p ă n [ u l ] O p r e a dela O r a ş t i e , pe 3 aî.
F a t u r i ì c a r e n'au plătit, săntu scris la catastif.
J u p ă n u N i c o l a e , cu j u p ă n u G h e o r g h i din B ă l g r a d , doă case»
afară din m a n c a r e luì Ivănuş, c e va fi cu dreptul.

CIV.

[C 1750] ţ Cinstite d u m n e a t a al nostru maî m a r e j u p [ ă n j

I o a n e , şi d u m n e a v o a s t r ă , cinstiţi juraţi, mă rogu d u m n e a v o a s ­
tră s ă î n t r e b a ţ i pă jupanul A l e c s e , să spue cu sufletulu dum-
neluî dreptu, s ă nu mă î n c a r c e cu patru galbinî, c ă dăstulu
săntu încărcaţii : c ă amu s o c o t i t stafid[e]le, şi am plătit t o t c e
aù fostu. A c u m u i-am făcuţii zapisu, şi me-aù pusii şi a c e î
patru galbinî în socoteală. Ş i eu aşa mărturisescu că a m
s o c o t i t tot c e aù fostu d e atuncî, şi f. 8, car[e] săntu în za-
pisă Ia G h e o r g h i ţ â , şi a c e i a să-î plâtescu dumnealui,— c ă au
s o c o t i t la G h e o r g h i ţ â c ă t au ţinuţii dumnealui baniî, şi aù
pusù optù flo[rin]ţ u[n]gureşt[î] d o b â n d ă ; şi amù fostù fl. 9 2 ,
şi nu ştiu c ă ţ banî sîntu scrişî la dumnealui. A c a s t a foarte
mă rogù d u m [ n e a | v o a s t r ă daca am vrutù să p ă ţ e s c u şi eù
acasta.
Al dumneavoastră mai mică p l e c a t ă [slugă] r ă m â i : Pană
Glurgiveanulu.
C ă ştiţi d u m n e a v o a s t r ă că eù fugù d e cuvintele o a m e n i l o r ,
c ă zicù c ă mă va băga în prinsoare, de voi rămănă dator.
Ş i s ă nu g â n d i t d u m n e a v o a s t r ă c ă am c e v a banî,— c ă n u m a i
d e cheltuială, n'am a ş a multu, numai f. 2 .

CV.

[C. 1 7 5 0 . ] f S ă n ă t a t e dumitale, frate Vasăleia. Sa timeţî

v ' o 8 sute d e n ă r a m z e şi 5 0 şi pat[ru] de protocale şi 35
de lămăî. Ş i a c e l e protocafle], c e n e ţ ' o d a doi ma[r]iaşî, s ă
le dai, cine nu, s ă laşi s ă stia ; lămâile pă un măriiaşu. Ş i
săntu în ladă lucrurile a c e s t e a . Ş i , în c e c a s va s o s ă , s ă le
s c o ţ i la un locù, c a [să] nu unblă o m e n i ; şi năramzăle s ă le
dai c u m vei şti d u m [ n e a ] t a : cu 5 potori, aù cu o d u t c ă , aù
cu trei potori, până o veni nevasta m e a . Că şi eù măine-
p o i m ă i n e o i [e]şi de la lăzăretti. Ş i a c e i a marfă să o dăs-
 56 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUl

cărucî la o c a s ă , şi, c e o fi chiriia c a s e , oî priti (sic) eu totu

care este.
Eii Velclu ot Făgăraşî.
Cu sănătate să să dea întru ci[n]s[ti]tă m ă n a luì j u p a n
V a s i l e B ă c a n u d e la S i b i u .

CVI.

[C. 1 7 5 0 . ] f P a n ă , s ă n [ ă ] t a t e , dragul taicăî, şi lu D u m i t r i c ă

s ă n [ ă ] t a t e şi totu binel[e] v a pohftescu d e la milostivul Dum­
nezeu. C e s[ă] trimit pe Ion ; ci, taică, să-1 iaî cu b l ă n d e a ţ e ,
p a n ă să va deprinde, c ă e copilu c a m şubridu, şi să-lu pui
la s l u | j ] b ă . Ş i trimiţu cu elù pei de ursu 2 : a mică e luată
1
cu zlot 6 , banfî] 5, şt a n e a g r ă luată cu zlot 6 p , şi vulupî
2 : săntu luate c ă t e p e t a c î 1 6 una. Ci, d a c a le-î vinde, taică,
şi vei v r e a s ă maî trimite banî c a s[ă] maî [ s j p r i j ă n e s c u , bine
va fi. Ş i veî şte, taică, c ă eu nu maî pocu trăi a c i , c ă mă
măntuescu cu birul, c ă , de căndu amu venitu aci'î, amu [d|atu
în scrisu c e amu datu la birău, zlot 5 0 , şi a c u m m'au pu[s]
la a c e s t u şife[r]tu zlot 8. Ci să-mu seri unu răvăşel, cumuu te'î
p r i c e p e maî curăndu. A c a s t a , şi fi mila luì D u m n e z e u cu voi,
taică.

CVII.
[C. 1750.J Cu plecăciune mă închin Sf[i]nţii Tale, şi mă
r o g s ă faci bine să erti că d e multe ori ţe-am făcut supă­
rare. A d e v ă r a t , Sf[i]nţiia T a n'aî nici o p a g u b ă , dar eu am,
că, d e m ' a ş fi maî pripit, cu a d e v ă r a t nu aş fi greşit,— c ă
c e a l e c e mi s'au căzut, nu s'ar fi risipit. Ci cu p l e c ă c i u n e
m ă rog, c a unui cinstit, c e v a fi r ă m a s , să mi să d e a ; mai
virtos c a r t e a d e n e m i ş u g , — c ă trimit mărturiseală cum c ă mie
mi s ă c a d e . I a r cela c e va fi luat fără d i r e p t a t e , s ă d e a sin­
g u r s e a m ă înnaintea luì D[u]mnezeu, iar eu ştiu şi mărturi-
s e s c u c ă am direptate. Ş i pentru a c e a i a trimiţu omu străin şi
neamiş, cît, c e a l e c e mi s ă vor da în m[î]na d[u]mnealuî,
maî vîrtos c a r t e a , s ă s ă p o a t ă mărturisi p r e c u m [că] d e la nea­
mul mieù mi-aù r ă m a s dintru întîiaş d a t ă în t a b l a F ă g ă r a ­
şului. Pentru aceaia am făcut mărturiseală cu d e r e g ă t o r i î
 DOCUMENTE Oi

oraşului, c a să aibu bună mărturie î n n a i n t e a cinstitei t a b l e

a F ă g ă r a ş u l u i . P e n t r u a c a s t a mă rog, p r e c u m şi maî sus, ca'
s ă faci c a un c i n s t i t d [ u ] h o v n i c sufletesc c e a l e c e mi s ă vor
c ă d e a s ă mi s ă dea cu direptate, ca s ă p o c i face veacnică
p o m e n i r e pentru s u n e t u l Sf[i]nţii Tale.
E ù Enache Bobicu.
[ P e c e t e roşie, ruptă.]
0
[V :] Acastă c a r t e să să d e a în mîna cinstitului p ă r i n t e l u i
p o p [ a ] G r e c i l o r din Sibiî.

CVIII.

Ţ 'ltoxvvyjc: KwvaTavttvo? Mr/a7]X TaxoolrCa BosSóSa?. èXsc;>-

<s)soò aò6svT7]? xal fjYîjxwv MoXSo§Xa-/laţ.
j 'Evctu.ÓTc.Toi xal ypyjatLUÓTaTO'. îrpaYjj.aTsuTai pwjxafot TTJ?

•xo|Xîravîa? TOÒ ÎItjx;rtvioo, TTJV èvTtjxÓTTjTa sa? -/a'.psTOù;xsv SI'TJTS

ÓY'.aìvovTsc sv sÒTju,spla. rpâjj.jj.a a a c sXâ6ou.îv x a l t à Yp^-'fóu.sva

sxa.TaXâ6a;iîv. Mă? -{py/şiZi Sta xarcotov TtpaYjxaTsoTTjv ZaytpâxTjv
KoplaxTj, ó~oò sSavslaGTj arcò TOÒ? autóGt irpaYfiaTìotà? TOÒ EIJJ.-

TtivEoo, xal l'^îrfî' 6 orcoto?, sp"/â]Xîvo? èS<ì> î i ? Ftaat, StStovTa? ;xa?

TTJV siSyjcstv iva? jtpaYţxaTsoTTj? óìroò TÒV sCjtoùoev, èiitàaGT], xal
TJTOV xpaTTjuivo? sStp Sta TipoaTa/f/j? u-a?. Kat, sjrstâfj r èvTijxÓTTj? t

aa? à u o x a T a a r / j a s T s sTUTpoirov s x uipoo? a a ? T Ò V xòp AyjjxtTptov

BóìxooXa, xal T Ò V soTîtXa.Ts sSto ìtpw? Tj|xà?, TrapaxaXwvTe? ; x a ?
Sta và i?sTaa6^ ó p T j 6 s ì ? 'fsÓYa.To? y p s a m r ] ? , xal, sàv eópsToòv
y.ovTà TOO, sì; TOÒ? à v 6 p c ó ; t o o ? óiioò stvat jxaCl TOO, aarcpa TJ ftpi*(-
ja
jxaTa, và So6oòv è'CTP^'f -? ? 7fi[ -Z tó £ t
T O Ò EipTjjiévo!) sîtiTpoîroo a a c
xòp ArjiATjTpLGu, xal, XOWÌO'V, xa.Tà TTJV rcapaxàXsatv aa?, TÒV spu>-
TTjaajxsv, T Ò V è£sTaaau.sv îtoXXaxi?, xal jxà? àìtsxplGyj O T I aoìrpa
xsXstw? Sèv syBi xovTà TOO, XéYwvTat xal TOÒTO OTI sr/s jj.aCl TOO

jxìav KoaÓTTjTa aaîrpwv, xal Iva? av6pw7toc too ÓÌTOÒ TJTOV xovta TGU

xâya. z i sxXstj*s T Ò Staàxt T O O U.S z i aarcpa T O O , xal và s'fxtfs.

TéXo? jràvTtov, u.ovayó? T O O è£TjTT]aì xal èjrapaxàXsas T Ò và T Ò V
aT£tXw[j.sv aoTóO'/j et? TTJV ivTtjxÓTT]Ta a a ţ . Sta và xoiTà^Tj TOÒ? XO-

Yaptaatxoó? TOO. Et? aÒTÒ TJTOV xal 7} Y <°;XTJ

V
TOÒ sìrtTpÓ7r&o aa?
xòp ATj[XTjTp£oo, xal STLI jxè TTJV G'.XÎ'.OGSXT) STJXTJOÌV TOO xal jxè TT,V

7V1ÓU.TJV xal TOÒ èìriTpóJtoo órcoò | x à ? è o T s t X s t ì , tSoò óìtoò TÒV aTéX-

XOJXSV aÒTÓGt zpò? TTJV svTiu.ÓTTjTà a a c . Aotiróv, ISoò óìtoò a à ? YP*-
58 A R C H I V A ROMÂNEASCĂ A C O M P A N I E I G R E C I L O R SIBI1ULUÌ

ipousv JAS tò ìiapóv, y.at a â c StSou.sv TTJV sì'STjaiv r a ó r / j v s ì ? arco.

xpTjaîv a a c . Tà Ss STT) s a c iroXXà zai SÙTO)(YJ. a'l<A«>, <&îDpot>a-
pioo 15'T/.
"j" Tf^c svT'.jjLÓtYjtót a a c sovouc : /<? Constantin Voevoda.
[V° :] f Tote svuu,orârotc y.ai ^pYjotu.OTaTOtc paratoie xpaŢ-xa-
TîUTatc rrje y.ou.îravîac TO5 Zijj-Jt'.vîoo, 07U&C.

[ T r a d u c e r e : ] Ţ I O C o n s t a n t i n Mihail R a c o v i ţ ă V o e v o d , cu
mila luì D u m n e z e u D o m n al Moldovei.
-\ Prea-cinstiţi şi prea-folositorî n e g u s t o r i g r e c e ş t i ai C o m ­
p a n i e i Sibiiuluî, vă salutăm, fiţi s ă n ă t o ş i în fericire. S c r i s o a r e a
v o a s t r ă am primit-o, şi c e l e s c r i s e le-am înţeles. îmi scrieţi
pentru un o a r e c a r e negustor Zamfirachi C h i r i a c h i , c a r e s'a
împrumutat de la n e g u s t o r i i de a i c e din Sibiiu şi a fugit.
C a r e , venind aici la Iaşi, dîndu-mî d e ştire un alt negustor,
care-1 urinaria, a fost prins, şi a fost î n c h i s aief din porunca
mea. Ş i , de oare ce dumneavoastră aţi pus epitrop din
p a r t e vă pe dumnealuî Dimitrie Voicul, şi 1-aţî t r i m e s aici
c ă t r e mine, rugăndu-ne c a s ă se c e r c e t e z e a c e l d a t o r n i c fugar
şi, d a c ă se vor g ă s i la el sau la o a m e n i i c e sînt cu el banî
orî lucruri, s ă s e d e a cu înscris în minile acelui e p i t r o p al
dumneavoastră, dumnealuî D i m i t r i e , — decî, d u p ă rugăciunea
dumneavoastră, l-am î n t r e b a t , 1 am cercetat adesea, şi ni-a
răspuns c ă n'are nicî-un ban la sine, mai spuind şi a c e i a c ă
avuse cu el o c î t i m e de banî, d a r un om al luì c a r e e r a c u
dînsul, i a furat iute d e s a g u l cu banii şi c ă a fugit. L a u r m a
urmei însuşi a cerut şi s'a rugat să-1 trimetem acolo la
dumneavoastră c a să vedeţi s o c o t e l i l e lui. Aceasta e r a şi
părerea epitropuluî dumneavoastră, dumnealuî Dimitrie. Şi
astfel, cu d e c l a r a ţ i a de b u n ă voie a luì şi cu p ă r e r e a şi a epitro­
puluî d-voastră, iată că-1 şi t r i m e t e m a c o l o la d u m n e a v o a s t r ă .
Altfel, iată c ă vă s c r i e m cu a c e a s t a şi vă d ă m a c e a s t ă ştire c a
r ă s p u n s . S ă trăiţi la mulţi anî fericiţi. 1 7 5 0 , F e b r u a r în 1 5 .

Al dumneavoastră voitor de b i n e :
Io Constantin Voevoda.
0
[V :] P r e a c i n s t i ţ i l o r şi prea-folositorilor n e g u s t o r i g r e c i aî
C o m p a n i e i Sibiiuluî, cu sănătate.
 DOCUMENTE 59

P e c e t e cu c e a r ă roşie, o c t o g o n a l ă , cu bourul supt c o r o a n ă

şi l i t e r e l e : iiv K . p. K . ; 1 7 — • . ]

CIX.

Siştov, 1 8 M a r t 1 7 5 0 . S c r i s o a r e de la ó Ji&ioToaÓYXsXÀoc
zob 'Afirm Tâipoo, MatOaîoţ.

CX.

1 7 5 0 , Sepftemvrie] 2 6 ; Sibiî.
î n s e m n a r e a cheltuialelor p e s a m a [ a j T i ţ : a n u m e : . . . pentru
3
leacuri . . . , p r a f de la p ă n t i c , de o căiţ[â] c r e d i t o r i , / i lot
cipee de a u r . . . , pentru făcut..., 1 păreche papuc, 1 glaj
praf..., 1 şăr sacăzu..., 1 păreche ş t r i m f de i a r n ă . . .,
\ ' 4 11. c a r ă galbină, Va c o t h a b a t ă l a r văn[ă]t, V-t c o t car­
ton, 2 c o ţ golod.... I cot mătat..., pentru midăr, căc
l-au făcut. Pentru r e ţ e t a lu Ş t u b l e r . . . , 3 V 2 c o t ş u n o r albu,
l
pentru s u c n ă . . . , V* c o t c a n a f a t . . . , '/a cot p a r h e t . . ., 1 /n
c o t fachiùl negru l a t . . . .

CXI.

Cu această atistaţie a noastră încredinţăm la măna

dumnealor cinstiţălor neguţători a cinstitei Cumpănii Si-
biiuluî i la lada Cumpănii, ca s ă fie de m a r e şi adevărată
c r e d i n ţ ă pentru fior. fl. 2 . 2 0 8 , c e mi-au fostu rămas de la
dumnealui răposatul tată-mieu S t a n Băcanul, care bani au
fostu la lada cinstitei Cumpănii. Ş i , c ă s ă t o r i n d u - s ă dumneaei
maică-mea după dumnealui fiiastru-mieu (sic) jupfănul]
Gherghe Ioan, aù fostu datù dumnealor neguţătorii aceşti
b a n î aî mieî la dumnealui taica Gherghe Ioan c a să-î ţ i e
cu d o b â n d ă , p e an la sută ş a s ă , de la anul 1 7 4 3 , F[e]v[ruariej
1 2 , şi s ă fiu şi eù în c a s a dumnealui, să mă chivernisască
cu c e a l e t r e b u i n c o a s e p a n ă m ă va da la orânduită a mea
casă. A c u m , cu ajutoriul lui D u m n e z ă u c â s ă t o r i n d u - m ă , şi
mergăndu la orănduitu soţul mieu, a m eşitu î n n a i n t e a dum­
n e a l o r n e g u ţ ă t o r i l o r aî c i n s t i t e i Cumpănii Craioveî, şi ne-aù
făcutu d u m n e a l o r d r e a p t ă s o c o t e a l ă de toţu baniî, d e c a p e t e
60 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUf

i de d o b â n d ă , c ă s'au făcuţii pe a c e ş t i optu anî, luni ş a s ă ,

însă d e la anul cu leatul 1 7 4 3 , F[e]vjruar] 1 2 , p a n ă a c u m
la anul 1 7 5 1 , Iulfie] 2 1 : numaî au scăzuţii c h e l t u i a l a c e aii
făcuţii dumnealui la c e a l e c e mi i-aù fostù de trebuinţa
mea, c ă t am fostù în c a s a dumnealui, şi c e a l e trebuincioase
acum, la haine, i s c u l e , i altele c e aù fostu de trebuinţă
la nuntă. Ş i , c e au 'rătatu, ni i-aù plătitu dumnealui d e la un
b a n p a n ă la o mie, şi d e la o mie p a n ă la unul. C a r e , dup[ă]
plinirea c e ne-aù înplinitu dumnealui toţ banii, am luatu za­
pisul dumnealui ce 1-aù avutù la lada Cumpănii şi l-am
datù. Ş i pentru a c e a i a am datù a c e a s t ă a t i s t a ţ i e a n o a s t r ă la
m ă n a dumnealor n e g u ţ ă t o r i l o r aî cinstitei Cumpănii Sibiiuluî
că, ce a m avutù banî rămaşi de la răposatul tatăl mieu
S t a n B ă c a n u l , la lada Cumpănii, şi d u m n e a l o r neguţătorii
i-aù fostù datù la dumnealui fiiastrul mieù t a i c a Gherghe
Ioan, — i-am luat deplin, a t ă t a c a p e t e l e şi d o b â n d a , i altele
ce aù fostù mai avutù scule Am rămas mulţămiţî, a t ă t a
pentru c r e ş t e r e a mea, cătu şi pentru chiverniseala banilor.
Şi de-acum înnainte n'avem a căuta nic noî, nic copii
noştri la c i n s t i t a Cumpanie nic-o s o c o t e a l ă , nic la dumnea­
lui t a i c a G h e r g h e , nic la copii dumnealui ; că, c e a m avut,
ne-au înplinitu totù p a n ă la unul. Iar, mai sculăndu-ne noî sau
copii noştri a c ă u t a de la cinstită C u m p a n i e , sau de la t a i c a
Gherghe, sau de la copii dumnealui, vre-o socoteală sau
vre-un b a n , ori la c e j u d e c a t ă va fi, s ă nu s ă crează, ci s ă
fie ruşinatu acela c e să va scula. Că noî, c e am avutù, am
luatù totù, deplin. Ş i , pentru î n c r e d i n ţ a r e , a m datù a c e a s t ă
a d e v ă r a t ă atistaţie, iscălită de noî, şi d e mulţî n e g u ţ ă t o r i d e
cinste, c a s ă să crează. Craiovja], 1 7 5 1 , Iul[ie],

Stana, s o ţ i a jupanului G h e r g h i e Ion, înpreună cu fie-mea

Maria, fata răposatului S t a n B ă c a n j u ] , şi, nefiind p e c e t e , a m
pus d e g e t e l e .

V l a d b r a t Milea î n t â r e s c u [pecete].

Milea sin H a g i D u m a , zet jup[ănuluî] S t a n B ă c a n , î n t ă r e s c u

[ p e c e t e cu A\. A. A- * • ] •
. . . tan R a d [ u ] S t . , martfur]. Milco S t o l n i c u l ù , martfur].
 DOCUMENTE 61

Ş i am iscălit eu p o p a S t o i a n , d[u]hovnicul dumnealor, cu

zisa şi învăţătura dum[nealor].
I o a n M a l a c h e , s t a r o s t f e ] , mart[ur].
S t a n J ă a n u , mart[ur].
c
Chira Iov[i]pale, [m]art[ur]. lwavò vTsvtoţiap rcpai. (sic).

CXII.

Anno 7 5 1 , Septemvrie] 2 2 ; Braşov.

f C i n s t i t e şi al nostru bun voitori dumniata j u p f ă n e j I o a n e ,
d e la milostivul D [ u m n e j z e ù pohtescù dumitale t o t fericitul
binele, dinpreună cu t o a t ă a dumitale c i n s t i t ă familie.
Cu a m e a puţină s c r i s o a r e a fac dumitale înştiinţare pentru
c ă am înţeles c ă aî trimis dumniata pe j u p a n u l Petru, de au
luat banii copiliî c e au fost d a ţ Ja j u p a n u l Costia. D e c a r e
lucru mi-au părut bine, însă, înţelegând pecum să să vie
iarăş la m ă n a d u m n i a v o a s t r ă , de c a r e foarte m ă r o g bună­
tăţii dumitale, după cum aî fost d u m n i a t a c a un părinte c o ­
piliî pană a c u m , a ş a mă r o g c a şi a c u m s ă vez dumniata
u n d e s ă vor răndui baniî, să fie la l o c sigurii, c a s ă fie c o ­
pila mulţumită dumniavoastră. Iară, de nu veţ politi dum-
[ n e a j v o a s t r ă Cumpaniia c a s ă ţineţî baniî, eu aşa am g r ă i t
cu nenia E n a c h e , c a să-î ià dumnialuî asupra, şi va da za-
pis s i g o r ca, o r î c ă n d vom pohti, baniî vor fi g a t a . Ce l a
acasta mă rog dumitale c a să aibu răspunsul, s ă ştiu u n d e
r ă m ă n baniî. A c a s t a , şi fii dumniata sănfăjtos.
A dumitale bună voitore :
Maria Căpităneasa.
[ A d r e s a :] Cinstitului şi al nostru d e b i n e voitorî, dumnia­
luî dum. jupanului Ioan M a r c o , birăul cinstitei Cumpănii a
Sibiiuluî, cu î n t r e a g ă s ă n ă t a t e să se dea, la Sibiî.
[Pecete neagră.]

CXIII.

f Adecfă] eu T o m a , înpreună cu fămeaia m e a Maria şi

fecori mei, a n u m e O p r e a , Iachim i T o m a , de satu din B u n -
gart, scriem şi mărturisimu cu a c e s t ù al nostru adevăraţii
zapis c a s ă fie d e bună credinţă la c i n s t i t ă m ă n a Mării S a l e
62 AECHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

D[o]mnii Marii Bălăceanca precum să s[ă] ştie că de a

n o a s t r ă b u n ă voe am vîndutu Mării S a l e un l o c d e cîmpu
dreptu b a n î gata, fior. 1 3 , însă locul d e pre dealul Lupului,
unde i a s t e fîntîna c a r e m e a r g e în lungu, pre rozorul c e l d e
sus, a l ă t u r e a cu B a n c u l C o m a n , pre rozorul cel d e j o s , cu
O p r e a C o m a n ; c a r e loc iaste lungul stînjinî 6 0 , şi latu stîn-
j i n î 1 3 . Ş i am vîndutu de a n o a s t r ă bună v o e şi cu ştirea
a t u t u r o r vecinilor noştri din satu ; şi am luoat t o ţ i bani de­
plin, în mîinile n o a s t r e . Ş i , cîndu am vîndutu acestu loc,
fost aù din B u n g a r d u mărturii, a n u m e : Ilie S î r b u l , I o n B o b i c ,
G h e o r g h e L a z a r , O p r e a I n b ă t u ş î i T o m a Inbăruşî, G h e o r g h e
Imbăruşî, şi alţi c a r e voru iscăli maî j o s . Ş i pentru maî ade­
vărată credinţa ne-am pus maî j o s şi d e g e t e l e , c a s ă să
c r e a z ă ; şi a m scris eu Ion P ă r : cu zis[a] T o r n e i M i c ; şi măr-
turisescu. M a r t 6 , an 7 2 0 6 [ [ 6 9 8 ]
Eù Toma Alicul. Maria, fămeaia T o m e î .
f A z O p r e a , feciorul T o m e î , I a c h i m i T o m a martor.
E u Ilie S î r b u l , Ion B o b o c , martor.
Gheorghe Lazăr.
Oprea Inbăruş.
T o m a Inbăruş. Gheorghe Inbăruş.
P o p i d o s mà[r]turie, de Bungardu.
l
f Radul Logjofătulj Glinianul, snă Iacov v Vfornic],
mart[ur].
CXIV.

f A d e c ă iaeù c a r e maî j o s mă voî iscăli, dat-am s c r i s o r e

m è la măna jupun[u]luî C o s t a Manoli C i c h i r d e c de l a Sibiî,
p ă c u m să să ştie c ă , fiind a m ă n d o î tovaroş pă nişte pei,
a m făcut t o t ă s o c o t e a l a , şi i-am r ă m a s iaeù d a t o r cu u. f. 3 0 ,
a d e c ă treizec ; şi a c e ş t i e ban[i] s ă aib a-î plăti î n c e t , î n c e t ,
pen (sic) să-m s c o ţ zapisul d e la d u m n e l u î ; adecă tărminul,
să-m s c o ţ zapisul cu mulţămită, de astăz în 8 lu[n]î, s ă s ă
p l ă t a s c ă t o ţ bani. Eù Gheorghi Capriţ, platnic.
B r a ş o v , 1752, Maj 22.
[ P e c e t e r o ş i e cu a n c o r ă . ]
1
S'a pus din greşeală la a c e s t l o c . Cf. şi maî sus, a c t e l e bungSrdene, p. 4.
 DOCUMENTE 63

cxv.
Inventarium p r i n t r u celi ci s'aù aflat în c a s a călugăriţii
Nemfodoriî din S a d , c a r e lucruri căutăndu-să în lada d'intăî
s'au aflat aceste : straiu albii, nou, zăbun mueresc negru
d e bogacfù, val d e pănză d'è g r o a s ă , faţă d e m a s ă purtată,
pânză d e faţă de masă, chindeu d e p ă n z ă vechiù, p ă r e c h e
de desajî de lănă noî, Molitfenic r u m ă n e s c . . . , straiù nou
albii, mintie n o a ă de cheţălvan neblănită, blăniş vechiu de
mintie, icoane de lemnu, tinjire cii c o p e r i ş , bardă mare,
fierăstrău de o mănă, păreche d e fiară d e caî. .., zăbun
vechiù scurtu, mintie v e c h e , iarăşi blănită, zăbun negru de
cfinet, cheptariù mueresc vechiù, p ă r e c h e de cizme noaă
m u e r e ş t î . . . , c ă m e a ş e d e lănă c ă l u g ă r i a s c ă , p ă r e c h î d e meşî
negri de piiale, propoialnic n e g r o c ă l u g ă r e s c , val d e pânză
de fuior maî m i c , nişte dăraburî de pănză maî g r o a s ă , că­
meşi muereştî, tulte de cară, faţă de p e r i n ă de pănză, pă­
r e c h e de c o a r e c î muereştî, ghemù de lănă, o foiţă pintru
datoriia de grău la S ă d e n î , un zapis de la Mihail R o z l e r , di
Sibiiù, tisma (sic) de z e a c e florinţu..., Molitfenic rumănesc
nou . . ., c r ă t i n ţ ă de lănă, c h i s c h i n e i a de p ă n z ă , c ă m e ş e slabă,
ştucurele de pănză, c i n g ă t o r f de b u m b a c , c i n g ă t o r î de mă-
tasă, într'un s ă c u l e ţ parale, p ă r e c h î de mătănii, o s c r i s o a r e
pintru o livadie a T o m i î din V e ş t e m . . . , tundră v e c h e mue-
riască, n e a g r ă , şurţu negru m u e r e s c . . . , c i s m e vechî muereştî,
propodelnic negru nou, c ă l u g ă r e s c . . . , s a c vechiù, pat de
pae, coarecî muereştî păreche, sătă, tigae mică, şurţurî
n e g r e călugăreşti, vătraiu, scaun de lemnù de un o m . D u p ă
moarte eî s'aù aflat florinţu ungureşti 8 2 , şi dintr'aceşte
s'au cheltuit pe vin, c a r n e , lumini la o a m e n i care au păzit-o
pană au dus-o din Sibiiù în B u n g a r d ù . L a doaă cară care
au dus-o, p e lumini de c a r ă , la î n g r u p ă t o r î , pintru copărşeu
şi c r u c e , la muerile c a r e au spălat-o ; pintru patru c o ţ u de
r o ş e ; osteniala popi. Suma face florinţu ungureşti 3 1 , 9 8 bani.
Numărăndu-să banii, s'aù aflat banî ungureşt[i] florinţu un­
gureşti, 2 1 , 2 2 banî. B a n i t u r c e ş t î s'au făcut florinţu ungu­
reşti 3 2 , 9 8 b a n î . S u m a banilor p e s t e tot, florfinţi] ungureşti
64 A R C H I V A ROMANEASCĂ A COMPANIEI G R E C I L O R SIBIIULUÎ

5 4 , 8 bani. Ş i s'au aflat cruci de argintii 2 , p ă r e c h î de b u n b f

d e arjintu 2 , c a r e s'au pecetluit într'un l o c cu banii.
Z i c e popa G r e c i l o r că ar fi zis să-î slujască după moarte
un sărindariu.
S ' a u mai g ă s i t o basculă cu 3 zapisă şi cu un testamenti
al Haşiuluî T o m a , şi alte cărţi, şi s'aù pecetluit în tecşulă.
A c e s t e maî sus î n s ă m n a t e r ă m ă ş i ţ ă ale răpăusatiî c ă l u g ă r i ţ a
Ninfodori de la Sad, care atunci la m o a r t e eî li-au fost
luat birăul Grecilor, j u p a n u l D i i a m a n d i , suptu grija Cumpănii,
şi pohtindu-le eu c a s ă le dè la conjiştorium, nefiindù de
j u d e c a t a lor, p r e c u m s'au î n s ă m n a t maî sus li-au dat, şi li-am
loat în s a m a şi grija m e a . Sibiiu, S e p t e m v r i e 9 zile, 1 7 5 2 .
Protopop Avram Dăianul,
noftareş] sfăboruluî] m a r e .
[ P e c e t e cu c o r o a n ă şi iniţiale.]
Ş i , c ă n d s'au luat a c e a s t e a , am fost şi eu faţă.
P r o t o p o p N i c o l a e din S a d .

CXVI.

I
A- 7 S 3 > Ap[rilie] 2 0 ; Sibiî.
C a zapisul, a d e c ă c a r e aù datti neguţtori de la Sibiî, a c e î
însuraţi, şi s'aù rugatù la birăul şi la juraţii Cumpanieî c a s ă
s ă rânduiască j u p ă n e a s e l e lor, cum să m a r g ă la biserică, c ă n d
sau a d e c ă c ă n d mergù la ivanghelie şi la i c o a n e şi la anafura,
c a s ă sărute, şi c a r e şi cine s ă s t e a la foişor susu şi c a r e
să s t e a j o s u , dupre cum am g ă s i t noi cu D[umne]zeu şi c u
sufletele n o a s t e , fără nie-o făţărie. Cu t o t u d e a u n a aù fostu multă
c e r t a r e şi sfadă între ele, şi la b i s e r i c ă şi afară au fost de
acel felî de cuvinte multe într'ele ; şi noî am găsiţii aşa, p r e ­
cum şi c a r e s ă m e a r g ă înnainte şi c i n e maî înnapoî :
m o
i Jupăneasa Horvătoia.
2mo j p ; i Bălaşa.
U n e a s a

m o
3 Jupăneasa Gioneasa.
to
4 Jup. Thodoran.
5. Jup. Vasilia.
6. J u p . T h e o d o r a , sora jup[ănuluî] A l e x i e .
7. J u p . Mariuţa jupfănuluî] M a n c a t e .
 DOCUMENTE 65

8, J u p . Zafira A n d r e i ţ o e .
9. J u p . jupjănuluî] G h e o r g h e F ă g ă r ă ş a n u : Marina.
11. J u p . Crusca.
12. Jup. a jup. Zamfirache.
13. J u p . a jup. D i m i t r u Fug.
14. Jup. a jup. lane Mavrodin.
15. Jup. Marianca.
16. J u p . a răposaţii Zamfir Chiriu.
17. Jup. Nastica a jup. Gheorghe.
18. J u p . E v u ţ a a j u p . Mitrea.
19. Jup. a j u p . M a r c o Cojocariul.
A c e s t e a s ă n t c a r e plătescu b ă r b a ţ i l o r la Cumpanie
Bătrânele care stă josu :
m o
i M u m a a j u p . Mitri.
2. Jup. Opreana.
3. Jup. Anuţa.
4- Jup. Poplecenoia.
5- Gheţoie jup.
6. Calară.
7- F a t a Poplăcanulu
A c e s t e a săntu c a r e am găsiţii noi cu sufletelfe] n o a s t r e , şi
c a r e nu ar a s c u l t a sau s'ar p u n e înpotrivă, s ă fie g l o a b ă cu
1 2 f., s'aibă c a să p l ă t e a s c ă ; şi maî multu pe n e g u ţ t o r î să
nu-î maî supere.
CXVII.
[ A l t ă formă :]
1 7 5 3 , Ap[rilie] 2 0 ; S i b i î .
Adecă zapisul c a r e au datu neguţtoriî acei î n s u r a t d e la
Sibiî, şi s'aù rugatu la birăul şi la j u r a ţ i î Cumpanieî c a s ă s ă
r â n d u i a s c ă j u p ă n e a s e l e loru c u m să m e a r g ă la b i s e r i c ă c ă n d
m e r g ù la ev[an]gh[e]lie şi la i c o a n e şi anafura, şi c a r e a şi c i n e
s ă s t e a în foişor sus, şi c a r e să stea josu, d u p r e cum am
g ă s i t noi cu D [ u m n e ] z e u şi cu sufletele noastre, fără n i c - o
făţărie, căc că totudeauna au fostu multă c e r t a r e şi sfadă
î n t r e iale, şi la b i s e r i c ă şi afară au fostu multă d e a c e l fel d e
cuvinte între iale, şi noî g ă s i m a ş a p r e c u m care s ă şade s ă
m e a r g ă înnainte şi car[e] maî p e urmă.

2 4 9 2 . Voi. X I I . 5
66 A R C H I V A ROMANEASCĂ A C O M P A N I E I G R E C I L O R SIBIIULUÎ

10
I' J u p ă neasa Horvătoia.
2. J u p ă neasa B ă l a ş a .
3- Jupăneasa Gioneasa.
4- Jup. a jup. Thodoran.
5- Jup[ă]neasa Vasilca.
6. Jup. T h o d o r a , s o r a jup[ănului] A l e x i e .
7- J u p . Mariuţa a jupanului] Mancate.
8. J u p . Zafira Andreţoia.
9- J u p . Mariuţa Adămoia.
IO. J u p . Mariniţa.
II. J u p . Crişca.
12. Jup. a jup. Zamfîrache.
13- Jup- a j u p . Dumitru F ă g [ ă ] r ă ş a n u l .
14. J u p . a j u p . E n e a Mavrodi şi soru-sa, s ă fa[c|ă amăn-
d o a o între ale r ă n d cum vor vrea.
15- Jup. Marianca.
16. Jup. a jup. Gheorghe Arnăutul.
t0

17. J u p . a j u p . Dumitrul d .
18. J u p . a j u p . răposatului Zamfir Chiriu.
19. Jup. a jup. Vasilie Bacanu.
20. Jup. a jup. Pascali.
A c e s t e a săntu c a r e plătescu b ă r b a ţ i lorti la Cumpanie.
A c e s t e j u p [ ă ] n e a s e săntu c a r e şed j o s u , car[e] nu plătescu
la Cumpanie.
m 0
i J u p . a jup[ănuluî] T o m e î .
2. M u m a a Mitrei băcanului.
3. J u p . Piperţoe.
4. Jup, Poplocenoe.
5. Jup. Gheţoe.
6. Calară.
Şi fata P o p l o c e n i ţ e î .
Şi a c e s t e a s ă n t c a r e am găsiţii noî cu sufletele n o a s t r e ;
şi c a r e n ' a r asculta sau s'ar pune înprotivă, s ă fie g l o a b ă
c u 2 4 f., s ă aibă c a să p l ă t e a s c ă şi maî mulţii pe neguţtorfî],
c a să nu aibă a-î supăra.
 DOCUMENTE 67

CXVIII.

i o Iulie 1 7 5 3 . M i l c o Stolnicul recomandă Companiei pe

un c ă l u g ă r d e la Sf. Munte.
P e c e t e n e a g r ă , cu un cal.

CXIX. .
r
2 F e b r u a r 1 7 5 4 . «Milco Stolnicu» către Companie. '0u
siv cu xai cpóSoc u i f a ? sic T Ò V Spojiov arcò xaxoò? àv6pcórcoo?, xai.
<5èv 7j|j,jropîî ttvàt và X'.VTJOŢ, jióvog '/«ipl; aovtpoţjîav («că e şi
t e a m ă m a r e p e cale, de o a m e n i răi, şi nu p o a t e s ă se m i ş t e
c i n e v a s i n g u r fără a l a i u » ) .

CXX.

1 7 5 4 , Martiu 2 2 , catastihul d a t o r i e l o r . . .
I l e g ă t u r a inele cu blumin m ă r e . . . 1 4 11. v ă p s e a l a tare...
R o z o l de c u p a . . . 1 p ă r . mănuş cusute cu aur fl. 2 , 4 x . . . ,
2 II. pişcote, '/a 11. turmizol, 1 sunător, 3 11. confecturfîj de
V i n e ţ i e , 1 lotu badiar (?), 6 cremi, 1 2 coţ p a n t l i c e , 17''/a
c o ţ .păntlic, 1 lotti bătiacfe], 1 piepti[n] d e fi[l]diş . . .
7 5 4 , April 6 , Ia jupfăn] M ă r c u ţ 4 11. cară roşie de pecet­
luit . . . 1 p ă l ă r i a . . .
L a V ă s i l o i a a jupfănuiui] V a s i l i e 1 p ă r f e c h e ] şuh glatu, 1 pă-
freche] strimfî vineş, răi, 2 c o ţ pată v e r d e , 2 c o ţ c o n ţ i c a r t o n ,
1 p ă r f e c h e ] şuh c u s u t e . . . 3 c o ţ zomutu pată roşie, 3 V 4
cotii ainrah p a t ă alba, 1 părfeche] chindarşuh glot, 9 coţ
b o g a c i n . . . , 7 II. a r p a c a ş f a i n . . . , 2 loţ cuişorea, 1 lotù s o -
fran; 1 lot ţ i m e a t u . . . , 4 loţ nucşorea, 6 loţ frunzişoră . . . La
ferbăru cel n e m ţ e s c u . . ., I O 11. b u n b a c c a s a b a n - s a s c a . . . , .6
11. 2 loţ ţ u c ă r . . . , 2 11. m i g t a l e . . .
L a B a r t o l o m e i . . . 7 5 4 , Mai 1 0 . . . î n p r o m u t la boeru cară
1
au venit de la B e c . . . 3 5 ţinte g a l b e n f e ] . . . , k II- cafè Ho-
l a n d i a . . . , 3 '/* loţ b u r e t e a . . . , 1 m ă h r a m a de mătafsă] m a r e . . . ,
1 legăturfâ] robinurfi], I stuc g o l o t ă d e a ţ a î n g u s t ă . . . , 3 c o ţ
f a c h i o l . . . , 2 11. c o s i t o r . . . , 2 c o ţ fachiol negru la c o p i l u l . . . ,
1
b r i c e c i mici la c â r t i . . . , / 4 de c u p e z a m a de l ă m ă i . . . , 1 l o t
mătasa nagra s u c i t a . . . , 3 V 2 c o ţ şinor d e a u r . . . , 4 loţ par-
68 ARCHI VA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

mazan caş..., epur[i] negri..., 5V4 c o ţ muşulin fain...,

2 coţ flanel, i cotu futuflănel..., 2 urcorî cu coperiş. ..,
1
k H. t ă m ă i a . . . , 2 0 c o ţ h a l b a s a n d i n . . . , i cutia de hărtia
m a r [ e ] . . . , 26*/* 11. ştocfiş . . . , 1 0 o c a d[r]oşdi de undelemn . . . ,
1 cumpăna de galbenfî]..., 2 loţ s a n t a m e r [şi săntămer}
tabac..., 1 p ă r f e c h e ] d e ocălarfî] fai[n]. . . , 9 6 coţ creditor
l
verde..., k 11. cafea , . . , 2 loţ c a m f o r . . . , 1 r u d a c a r a fain . . . ,
1 p ă r [ e c h e ] mănuş d e l ă n ă . . . , 2 solniţe d e c o s i t o r . . . , o sa­
rica..., 1 şlofmiţa d e b u m b a c . . . , 1 bricag f a i n . . . , 1 cutia de
terînbleh. .., i ' / a . . . bumbi d e i b à l . . . , i m ă t r i n g ă fhir gal-
pen. . . . 3 9 o c a s m o c h i n e şi 2 0 oc[ă] r a z ă c h i . . . , i ' / g c o ţ hal-
l
tărcan...., 1k cotu linţi..., 5 ştrangurî de b o î . . , 2 11.
p r a f de m i j l o c . . . , I budel r o z o l . . . , 1 butel rozol . . . .

CXXI.

Braşov, 18 Septembre 1 7 5 4 . «Rugător de sănfăjtatea du-

1
mfitale] p r o t o p r e z v i t e r E u s t a t i e Vasilievficî] » c ă t r e c h i r Dia-
mandi, d e s p r e afaceri r e l i g i o a s e ( g r e c e ş t e ) .
Fără pecete.

CXXII.

23 Decembre 1 7 5 4 . Către Tesaurariat, contra pretenţii*

lor episcopului unit. « Q u o d i u d e x (non certe parochus), duo-
bus se comitantibus negociatoribus, accessioni Suae Reve-
r e n d a e D o m i n a t i o n i s b e n e v o l e n t e r a g g r a t u l a t u s sit, e o facto non
probatur Compagniae causas eius iurisdictioni devovisse
eumque pro capite agnovisse, sed morem exihibuisse honori-
ficum, quo alios etiam m a g n a t e s visitare c o n s u e v i t ; p e r id
neque p r a e d e c e s s o r e s S u a e R e v e r e n t i a e , d. 1. b . I o a n n e s Pa-
t a k i et 1. b. I a n o c e n t i u s de K l e i n , tillatn s u p r a G r a e c o s iuris-
d i c t i o n e m usurpare t e n t a v e r u n t , n e c debuerunt.»

CXXII1.
f Datam cart[e] n o s t r S d e adeverinţă pentru aceşti ne­
gustori anum[e] Dum[i]tru V o i c u l , Dum[i]trul C o z m a şi la

1
T a t ă l luì Dimitrie EustatievicT, d a s c ă l u l c u n o s c u t .
 DOCUMENTE 69

t o ţ tovaroşiî dumnealor, pentru un G h i o r g h i e Capriţ, c e au

f o s t t r e c u t p e aicia pe la noî, şi au avut bun[ă] pace de
c ă t r ă noî şi de cătră toţ negustorii ce sănt numit • maî
s u s . Numai dumnealui jup[ănul] Ghiorghie Căpriţă, fiind
Oltul încheţat, n'au putut c a sja] t r i a c a pin vad, ci au
trecut pe g h i i a ţ ă , şi s'au întâmplat de s'au înnecat ca­
lul luì Ghiorghie în O l t . D e r e p t acfa dau carte nostjră]
la m ă n a a c e s t o r ù negustorp] c e s ă n t numit mal sus c a s[ă]
aibă pace de cătră G h i o r g h i e , c ă eî ş'au păzit negustoriia
l o r şi n'au nicî-o vină pentru nimic, iar eu, fiind C ă p [ i ] t [ a n ]
d e m a r g i n e , l-am î n t r e b a t de unde vine şi u n d e miarge, şi
i-am d a t şi eu p a c e , şi s'au dus undje] au vrut. [ I j a r a c e ş t î
negustori n'au nicî-un fialù de pricină, nimic, ci să aibă
p a c e . Ş i pentru a c a s t a am iscălit ca [să] aibă d i r e p t a t a (sic).
Iulfiej I I , 1756.
lanfe] Cap[itan] za Lovi[şte].
Vătaful Anghilù, matrursicù za L o v i [ ş t e j .

CXXIV.
[1758.]
Catastiful de d a t o r i e a c e are părintele s ă eà :
f La Patru de la Gheorghi Riniusu florinţî ungureşti,
f. 5 0 .
-j- L a chir C o s t e C e c h e r d e c au făgăduit pentru ostianală leî
turceşti 50.
f L a I a n a c h e de la b o l t ă jupanului A l e c s e , f. 1 9 . . .
Ţ L a jupfănulj D e l i i a n i .

CXXV.

•j" Măruturăturisim (sic) noî ceî maî în j o s iscălit sătenii, R u ­

mânii dinu satulù Bunugaruduluî, noî c a r e ne aflulăm a c u m ,
şi d u p [ ă ] noî şi dăm d e ştire la ceî c a r e s ă c a d e c a să fie
înu ştire dea a c u m în c o l o , la c a r e s c r i s o r e a r ă t ă m şi măru-
turisim noî t o ţ cu Dumnezăulu nostru şi cu sufletulu nostru
p r e c u m să s ă ştie că această sfântă biserică care să afulă
în satul nostru B u n ù g a r ù d ù adevărată e s t e dinu t e m e i zidită
şi p o d o b i t ă dinu c m u s t i t a Cumpaniia Grecilorù d e la S i b i î ,
70 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

de la anulu 1 6 8 9 , precum arată c o n u t r a c t u r i l e , precum să

a r a t ă că s'au cutnpăratu cu ba[ni] dumnealorù, şi, a c u m ve-
nindù dumnealorù la a c e s t ù velatu 1 7 5 8 , la Mat înu 18,
voiindu d u m n e a l o r c a s ă î n u g r ă d e a s c ă înprejuriulu bisericii,
nu p ă banî, c a n e ş t e titorî şi stăpănî, cu ba[ni] dumnealorù
acelù l o c c a r e 1-aù avutù dumnealorù cumpăratu maî de
mulùtù, n e a m ìnùvoitù noi săteaniî înupreună şi preotulù
nostru c a r e îlu avem noî înu satu, c a s ă aibă dumnealorù să
î n u g r ă d e a s c ă cum v o r vrea, loculù dumnealorù, şi noî sătenii,
creştinii s ă avem s l o b o z e n i e fără nicî-o pricină de-a umbla
la sfănuta biserică fără nicî-[o] oprelişte d e c ă t r e noi ; a d e c f ă j
şi cătu pentru î n g r o p a r e a n o s t r a , s ă fim şi noi slobozù c a să
ne îngropăm tot la unu l o c , iară nu osebitù. Ş i de acum
ma[î] înucolea să n ' a v e m noi s ă le s t ă m în p o t r i v a dumnea­
lorù, cănd vorù veni cu morùtulù, aù căfnjd vorù veni
s ă lucreze c e v a la sfinuta b i s e r i c ă , la n e ş t e titorî aî bise­
ricii, nicî s ă avem s ă stricăm c e vor d r e g e dumnealorù între
a c e s t e a : d e s'arù afla o r î c i n e v a c a să s t r i c e c e v a lucrulù de
al bisericii, să fie d u m n e a l o r slobozù, a d e c j ă ] titoriî negustorii
aî Cumpanieî Sibiiuluî, să ne c a u t e cu d r e p t a t e . Ş i penùtru
maî mare credinuţă d ă m noî a c e a s t ă s c r i s o r e la mâna dum­
nealor, iscălind şi cu peceţile nostre, întărind c a să fie de
mare c r e d i n ţ ă .

CXXVI.

Cinstite d u m [ n e a t a ] j u p [ ă n ] Ioan birăul al cinfstiteî] C o m ­

panii a Sibiiuluî şi la toată Companiia mă închin cu să-
nfăjtate.
Cu p r i e t e n e a s c a s c r i s o a r e fac d[u]mneavoastră înştiinţare
c ă , viind jupjănulj D u m i t r u Arnăutul, frate lui S t a v r u , aie,
au a p u c a t pe săraca preoteasa răposatului pop Theodor,
m u m a lui G h e o r g h i e , c a r e aù slujit la a c e s t A r n ă u t , şi o au
dus la j u d e c a t ă pentru fiiul său G h e o r g h i e , zicând c ă i a s t e
a c a s t ă s ă r a c ă c h i e z a ş e pentru fliù-saù, şi s ă fie şi c a s a zălog.
Ş i , luînd a c e s t A r n ă u t p r o c a t o r pe P o s t e a de aie, o aù dus
la g i u d e c a t ă , c a să-î vănză c a s a , şi, c ă ţ banî nu s'ar a j u n g e ,
s ă o prinză. Dar ia s ă r a c a , fiind cu d o o a feate ale eî în
 DOCUMENTE 71

c a s ă , D [ u m n e ] z e ù ştie cum îş c h i v e r n i s e s c u viiaţa lor, mun­

c i n d zioa şi n o a p t e a , de-ş c h i v e r n i s e s c u . Ci p e n t r u acasta
m ă r o g d [ u ] m e a v o a s t r ă c a să aib înştiinţare p r e c u m au fostù
lucru, că, de au făcut fiiul său G h e o r g h i e pagubă stăpănu-
său Arnăutului, el nu i a s t e mortu, trăiaşte încă, şi casa,
d e a c ă s'aù pus zălog, răii o au pus, că, după c e au mu­
r i t ă pop T h e o d o r , c a s a au fostu zălog, pen[tru] fi. 1 5 0 , şi
aceaste doao sărace de feate au m u n c i t cu manile lor şi o
au r ă s c u m p ă r a t , şi a c u m s ă le s c o a t ă din c a s ă , mare păcat
va fi. Că d[u]mnealuî A r n ă u t u l nu i a s t e om s ă r a c şi s ă s ă
b u c u r e la a c e a s t e s ă r a c e , s ă le vănză c a s a , ci poate mai
a ş t e p t a păn va d a D [ u m n e ] z e u să vie fiiul său Gheorghie,
auzind c ă acum au ajunsu s t e g a r , şi p a g u b a c a r e i-au făcut,
îî v a plăti. Ci pentru a c a s t a mă r o g dumneavoastră să v ă
faceţ milă cu a c e a s t e s ă r a c e , să ziceţ a c e s t u i A r n ă u t s ă nu
le maî supere săracele plăngănd zioa şi noaptea, ci să
maî aştiapte pană îl va aduce D[umne]zeu pe Gheorghie
şi îî va plăti, —• că cine iaste datori t r e b u e să p l ă t e a s c ă . C ă ià
s ă r a c a zice c ă de n e v o e au pus c a s a zălog, fiind fiiu-său la
î n c h i s o a r e , şi iară zice c ă ià s ă r a c a nu s'au pus chiezaşe
să p l ă t e a s c ă bani, ci pentru fiiu-său, c a să muncească să
p l ă t e a s c ă p a g u b a , c a r e îî va fi făcutu. Ci pentru acasta iar
mă r o g d u m n e a v o a s t r ă să vă faceţi milă cu a c e a s t e sărace,
şi s ă aib răspunsu cum s'au făcutu lucru, că s'aù pus ter­
m e n u l păn în trei s ă p t ă m â n i , şi apoi să-î vănză c a s a , şi, p e n t r u
căt nu s'ar ajunge bani, să pue la î n c h i s o a r e . Cu a c a s t a
rămăiu

A l d u m n e a v o a s t r ă d e totu binele voitori :

Braşfov], Iun[ie] 7, 759. Căp[itanul] Ilie Birda.
[ P e c e t e roşie cu a r m e şi un vultur.]

[Pe c o p e r t ă :] Cinstiţilor dumnealor jup[ânul] Ioan Zoan,

birăul al cinstitei] Companii Sibiiuluî şi la t o a t ă Compania
cu c i n s t e s ă s ă dea. Sibiiù.

CXXVII.
[C. 1 7 6 0 . ] [ S o c o t e a l ă . ]
C e v a măruţişor c e a terchitu [ = tîrguit] odată, f. 7, 79.
 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

CXXVIII.

Sibiiù, 1 4 F e b r u a r 1 7 6 0 . « D u m i t r u Şufra» arată c ă a îm­

p r u m u t a t «de la jup[ăn] C o n s t ă Manoli u n g u r e ş t i florinţî 5 0 0 » .
«Hristea Anton, martor.»
Copie.

CXXIX.

A d e v e r e z u cu s c r i s o a r e a m e a pentru un boù c-am vândut

în sus la Sibiî a c u m la vl. 1 7 5 7 , că, a d u n ă n d u P a t r u L u c a
d e la S i b i î nişte b o i în Ţ a r a - R u m ă n e a s c ă , la p ă ş u n e , cu nu­
măr o sută şi p a t r u s p e c e boi, şi păscăndu a i c a , ăn Ţara-
R u m ă n e a s c ă , 2 lun[î], şi avăndu vechil p e D u m i t r u R a l i o n şi
un vătaf al luì a n u m e Turca, şi fiind ieù venit de plaiù ì n t r ' a c è
vreme, aù venit vechilful] luì şi cu vătfaful] luì, şi văt[aful] lui
ş'au cerut c o l a c de la mine, şi, zicăndu ieî c'aù nemerit a c e l
1
bou d e pripas ăn b o i lor, ieù am dat c o l a c t . 2 ăn m ă n a
lor. D a r , trecăndu la mijloc 5, 6 lun[i], au trimis dum. Patru
L u c a alt v ă t a f ăn locul celui alalt, anumjej I o n a ş . Ş i a d e ­
vărat au venit la mine ş'au spus c ă bou iaste al luì, d a r ieù
i-am zis s ă a d u c ă 5 mărturii să mărturisască precum iaste
bou al lui, şi să-1 daù ; iei n'aù venit. E u am ţinut boul păn
acum, l-am văcărit şi, cu c o l a c care a m dat, s'aù făcut t . 9. l

1 1
Ş'am maî avut la Patru L u c a iar t . 7 p pentru văcărit,
scriindu-m[î] c a să-î p l ă t e s c u . A m plătit, şi au r ă m a s p e s t e t o t
1 1
t . 16 p , ş'am zis luì Patru L u c a să-m dea a c e ş t i banî,
să-ş ià b o u ; iei n'aù vrut. leu nu l-am adus de acolò, ci cu
boi luì aù venit, şi oameni luì mi l-au dat. Iei s ă d e a s a r r a .
Aşa mărturisescu cu sufletul mieù. A c a s t a adeverez.
Alexi C[a]p[i]tan, Apfrilie] 1 6 dni, 1 7 6 0 .
[Copie.]

CXXX.

Preafericită sănătate de la Domnul H[risto]s poftescù

dumitale eù popa Ioan de la Gurarăuluî, j u p ă n e I o a n e birăul
C u m p ă n i i neguţătorilor de la c e t a t e a Sibiiuluî, înpreună cu
t o a t a c a s a dumitale.
 DOCUMENTE 73

Pricina scrisorii a c a s t a i a s t e : eu p o p a I o a n dumitale m ă f o a r t e

r o g cu m a r e p l e c ă c u n e , c a unui cinstitu şi înţelept, pentru
m a r e p r i c i n a şi s u p ă r a r e a acestui om a n u m e I o a n ù , ce are
•cu j u p ă n u Patru L u c a . C ă aii venit omul a c e s t a la mine, d e
s'au j e l u i t cum c ă au avut multă s u p ă r a r e cu dumnealui ; şi,
nepătăndusă lucru înderepta, aù venitu anul a c e s t a l a m i n e ,
şi, jeluindu-să d e t o a t e , eù m ă foarte rogu dumitale, c a unui
b u n u stăpăn şi patron, c a s ă i s ă i s p r ă v e a s c ă d e r e p t a t e a . C ă ,
neisprăvindu-i-să luì lucrul a c e s t a , îi v a c ă u t a a m e a r g e şi
l a d o m n u J u d e ţ u - M a r e , — c ă aù avutu şi cheltuială şi supărare
foarte multă. Că eu mârturisescu cum că iaste un bun şi
derept. Pentru c a r e l e a rugăndu-mă întru a e a s t a , r ă m ă î al du­
mitale :
D e b i n e voitor : Popa Ioan de la Gur[a-RîuluiJ.
Septemfvrie], i o zile. A . D . 1 7 6 0 .

CXXXI.

Cu acastâ c r e d i n c o a s ă s c r i s o a r e a m e a adevere[z]ù cu ca
Maria P a n a , dinpreună şi cu
n e p o t ă - m e a Safta, spre ăntărire şi ănştiinţarea c e l o r c e s ă
c a d e , a t ă t a s p r e c e a de a c u m a , c ă t şi spre c e i viitori, precum,
fiindu c ' a m avut j u d e c a t şi cuvinte multe a p r o a p e a c u m de 5
a n i cu cinstita C u m p a n i a G r e c i l o r Sibiiuluî pentru n e ş t e negoţ
al n e p o a t ă - m e a Safti, c a r e voiam eu şi muncam că să-1 ià
d u m n e a l o r cu j u d e c a t | ă ] , şi neputăndu-să săvărşi voie mea,
a m alesu maî spre folosul mieù a cere şi a c ă d e a cu dum­
nealor la păcuire. P e n t r u c a r e lucru şi d u m n e a l o r aii cuprins
p a c a (fiinducă a ş a p o r u n c e ş t e şi iubeşte şi D u m n e z e u ) , ş i n e
a m ă n p ă c a t ă n n a i n t e a crăiasculuî T e z a u r a r i a t , dupe cum a r a t ă
şi c a r t e a c a r e s'au făcut c a de păcuire şi de sulfâ (sic), şi
ni s'au dat de la Măririle L o r . Ş i ă n t ă î am priimit la măna
m e a bani toţ, c ă ţ s'au fost văndut din n e g o ţ , suma ungureşti
1
t . 8 4 4 , 4 2 '/a deplin. A m maî priimit şi celalaltu t o t negoţul
c a r e s'au aflat n e v ă a d u t ăn boltă, după c u m l-am văzut şî ăn
c a t a s t i f anume t o t numit, de un. f. 793, 1 0 ; am m a i priimit
şi un zapis al d u m n e a l o r de un. f. 2 0 0 , c a r e banî săntu s ă
să d e a la 9 lunî. Ş i a c e ş t i banî s ă dati de la d u m n e a l o r pentru
74 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

păciuire şi pentru c ă a ş a au fost h o t ă r â r e a Tezaurariatuluî. Ş i

ă n t r ' a c e s t chipu m ' a m desfăcut de t o t şi m ' a m lăsat de ju­
d e c a t a a c a s t a j o s , şi să am ieu s ă n g u r ă de acum ănnainte
a purta de grijă de n e g o ţ dupe cum voi p u t è ; dar a n s ă şi
dumnealor, cu cuvăntul d e ajutori, să s t e a căndu s'ar afla
cineva a 1 cumpăra, după cum s'au şi făgăduit de b u n ă voia
dumnealor. Ş i de a c u m a ănnainte nic într'un chip s ă nu a i b ă
a maî s u p ă r a pe niminea din C u m p a n i e , nic pe mic, nic pe
mare, nice ieu, nice nepoată-mea Safta, nice ginere-mieu cel
viitori, or[î]care ar fi rânduit de la Dumnezeu c a s ă ià
pe n e p o t ă - m e a ; nice fii mea, nice ginere-mieu a c e s t a de la
care să trage a c a s t ă pagubă, anume P a t r u T o c o r , nice alt
cineva din neamul şi familia nostra s ă nu aibă a găsi ni
m i n e a nic-un fel d e pricină, să a m e s t e c e niscaî vorbe au alte
roseole. Ş i ancă, fiinducă am a r ă t a t c o p i a a unei s c r i s o r i c a r e
au fost s c r i s dumnealui cinstit'il birău d i n p r e u n ă cu a l ţ î c ă ţ v a
j u r a t la jup[ăn] I e n a c h e V i l a r à pentru pricina banilor, c a să s ă
dea aca carte oriunde s'ar afla, a d e c ă c a orighinal s ă a i b ă
a nu să prinde ăn s a m ă , n i c s ă aibă nic-un fel de putere cu
d a n s a a ă n c e p e alte vorbe din nou. Ş i , oricine ar maî face
vr'un fel de r o s c o a l ă pentru a c a s t ă pricină, s ă a i b ă s ă să pe-
d e p s a s c ă şi să să ruşineze, trăgăndu-şî cheltuiala c a r e s'ar face.
Ş i , pentru ă n c r e d i n ţ a r e a şi ăntărirea c e l o r din sus numite, mă
iscălescu ă n t r ' a c a s t ă a m e a de sulfă (sic) s c r i s o a r e , şi o ăn-
tărescu şi cu p e c e t e a mea, să fie în t o t locul şi vremea şi
j u d e c ă ţ î , de adeverinţă.

L a Sibiî, 1 7 6 1 , a 2 2 luni luì F e v r u a r i e .

Maria P a n ă , înpreunfă] cu n e p o a t a m e a Safta, am voit ; ne-
ştiind noî c a să le iscălim, am pus pe fnul mieii Zamfir de
ni-au iscălit.
Şi eu am fost m a r t o r : Zanfir M a n i c a t i .
Eu Enachie Arpaşi, martor.
Eii C o s t a n d i n Arpaşi, martor.

CXXXII.
1 7 6 1 , Mart 29, Sibi.
ţ Scrisorea mea la măna dumnealuî jupanului Manicati,
 DOCUMENTE 75

birăul al Cumpănii Sibiiuluî, p r e c u m să s ă ştie c ă mi-au d a t

Ia m ă n a mea c o s t a n d e patruzeci, şi g r ă u n ţ ă de mărgăritar
1 2 , şi g r ă u n ţ e de g r a n a t 1 2 . Ş i pentru a c a s t [ a ] am dat s e n ­
s o r e mè la m ă n a dumnealui, ca să s ă c r e a z ă .
Numit : eu popa Gligorie ot S ă m b ă t a d e - s u s .

cxxxnr.
1 3 April 1762. C ă t r e episcopul neunit, pentru «templum
a maioribus seu parentibus nostris frequentatum, quoda piae
m e m o r i a e principe T r a n s a l p i n a e V a l a c h i a e C o n s t a n t i n o B r a n c o -
v a n o p r o iugi sua m e m o r i a e x t r u c t u m , aedificatum et repa-
r a t u m » . Cer F ă g ă r a ş e n i î neuniţî a li se da înnapoî, împre­
ună cu trei c l o p o t e : unul de la B r t n c o v e a n u , celelalte de la
orăşeni. « P i c t u r a vero totius templi c o m m u n i aere eorundem
oppidanorum consummata 800 fere florenis constiterat. »
Odăjdii şi vase eraiì, p a r t e de la D o m n i i munteni, p a r t e de la
orăşeni".
C o n c e p t în p r o t o c o l .

CXXXIV.

«Sibiî, lt. 1762, N o e m b e r 5.»

Dumitru S t r o e Mihaî a r a t ă c ă a luat de la «jup[a]nul V a -
sile B ă c a n u l . . . ungureşti f. 1 0 . . . in triaba proţesui mieu, şi,
de c u m mi sa va isprevi civa, de a c e s t p r o ţ e s al mieù, căt
maî în g r a b ă să am a-î da(m) dumnealui».

CXXXV.

B r a ş o v , 762, 1 8 Noemjvrie].
C i n s t i t e dumniata j u p ă n e birău.
Am înţeles pentru banii copiliî Tiţiî, f. 200, c a r e era să-î
daţî dumniavoastră,'precumù la altă m ă n ă nu voit a-î d a ,
fără la mănă mea, fiindcă zapisul scrie pe numele mieù.
Pentru a c a s t a neîntămplîndu-mă eu la Sibiî, şi nefiind pu­
t e r e a veni pentru a c e s t lucru, las în locul mieù plenepoten-
ţial p e nepotul mieù, a n u m e C o s t a n d i n A r p a ş i , ca săia bani.
Pentru c a r e eù poftescù c a să-î daţ d u m n i a v o a s t r ă la m ă n a
76 ABCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEÎ GRECILOR SIB1IULUÎ

dumnialuif, şl v o r fi buni daţi, c a cînd i-aş priimi eu. Cu

a c a s t a r ă m ă î de t o t binele v o i t o a r e :
Maria Capitan Marco.
[V° :] Cinstitului dumnialuî jupanului M a n o l e Ş a f r a n o s , cins­
titului birău al Cumpănii G r e c i l o r Sibiiuluî, cu c i n s t e s ă s ă
d i a , la Sibiî.
[ P e c e t e a tăiată.]

CXXXVI.
An 1 7 6 4 , Oc[tomvrie] 2 3 .
•f D u m n e a v o a s t r ă cinstit neguţătorfî], c a r e veţ fi adunat,
a c a s t a fac a d e v e r i n ţ ă precum că au l ă s a t j u p î n D u m i t r u o
putinfă] de zamă de lămîe a i c a la mi[ne] în boltă, pă[n] la
t î r g u Clujuluî. D u m n e a l u i jupîn Hagiul au venit maî nainte,
şi rni-au zis dumfnealuî] s ă caut c ă r ă u ş să încarcu negoţul
Nicoli!, şi s ă puî si putin[a] jupînului Dimitru. Ş i s'au î n c ă r ­
cat t o t , după zisa Iui jupîn Hagiul. Pentru a c a s t a fac lu­
minale].
Eu Petcul ot Cluj.
Eu Dimitrie am auzit şi am fost de faţ[ă] cînd s'au s c r i s
acasta.

CXXXVII.

v i a ţ a mea, c a r e o p e t r e c u întru a e a s t ă r o b i e a ţucta[us]uluî,

p e n t r u d e b i t o r i a ţuctausuluî, — c a r e s u m ă aù fostu florinţ un­
gureşti u. f. 7 0 . Decî, milostivindu-să M ă r i a Sa domnulCi
V ) [ ă j d i c a , m'au a j u t o r a t foarte b i n e . A s e m e n e şi alte s u n e t e
c r e ş t i n e ş t i de neguţători de la al al (sic) mieù l o c u , a d e c ă
d e la B r a ş o v u , ajutorăndu-mă din darul care D[u]mnezeii
le-aù dăruit, şi aşa, din mila dumnealoru, s'au făcut p a n ă la
u. fi. 5 5 , şi, maî r ă m ă i n d reştanţie u. fl. 1 5 , zicăndu-m a-î
face şi a c e i a numit banî, şi a eşi afară de la a c a s t ă r o b i e ,
şi, n e a v ă n d într'altă p a r t e n ă d e j d e , îndrăznit-am la prea-în-
nalta înţelepciune a dumitale, rugăndu-mă cu lacrămî neîn-
 DOCUMENTE 77

cetatù ca să te milostiveştî din darul care Dumnezeu ţ'au

dăruit, a m ă ajutora cu catti t e va lumina D[u]hul S f [ ă ] n t ,
aflăndu întru lumina c e a n e î n s e r a t ă . Ş i . f â c ă n d u a c e s t ù b i n e ,
p l a t e a d e la î n p ă r a t u l H[risto]s veî d o b â n d i , c ă foarte de
multă v r e m e de candii r o b e s c , 9 j 2 lunî, şi foarte t a r e
1
mi
s'au întristat sufletul întru a c a s t ă v r e m e .
Intru c a r e l e rugăndu pre milostivul D[u]mnezeu c a s ă în­
d e l u n g e viaţa dumitale şi a prea-cinstitei j u p ă n e s i e i dumfi]-
tale, cu t o t coprinsul casiî dum[i]tale, întru îndelungaţii aniî,
cu t o a t ă fericirea r ă m â i .
765, Aprfilie] 2 3 (latine).
A l dum [itale]
Cea maî nevrednicii rob, în ţuctaus, slugă p l e c a t [ ă ] în
toată vremea :
IoannU Barùbolovih Pădure, Braş[o]vean[u]L
[ V ° :] Prea-cinstituluî, d e bunii neam, dumfnealuî] d u m n e a l u i
jupanului T h o m e l V i l a r a , birăulu cinstitei C o m p a n i e i , cu cinsti
în m ă n a dum[nealuì] a s ă da, la Sibiî.
[ P e c e t e b r u n ă cu c o r o a n ă . ]

CXXXVIII.

Cinst[ite] d u m n e a t a j u p [ ă n e ] birău, dinpreun[ă] cu cinst(i]-

ţ[ii] j u r a ţ [ i ] ai cinstitei Cumpănii, mie mai mari patroni.
f Protoştuluiescu î n n a i n t e a d u m n e a v o a s t r ă c a s ă am drep­
t a t e cu jupfănul] Ene Mavrod[i], c ă , m e r g ă n d u acumù un
an la Ţ a r i g r a d , m'aìi rugat ca să-î a d u c lâmăî, şi mi i-au
dat lei 2 0 . Ş i i-am a d u s lămâi 3 . 1 0 0 , cu t o a t ă cheltuiala m e a ,
păn în lăzeretu ; d e o c a c ă t e bani 8. Ş i b u t e a a ş a s'au în­
c ă r c a t , 3 0 0 d e oc[ă]; c a r e face chiriia, v a m a lei 2 0 , şi săntu
1
cumpărate t 1 8 şi 2 4 parale. Care a c e ş t i b a n i săntu aî miei,
de mi-î ţine de un anu de zile, şi aii fostu dum(nealuî] să-ş
ià numai 2 . 0 0 0 de lămăî, iar o mie o sută aù fostu ale mel[e].
Pă c a r e mă rog ca s ă faceţ să mi le p l ă t e a s c ă cu 6 gal^
bin[î], pă cutau li-au plătit şi alţi, c ă puteţu dumneavoastră
c u n o a ş t e , 2 . 0 0 0 cu 2 0 de lei, c e pofteşte c ă ş t i g mai multù ?
Ş i mie îm ţ i n e - b a n i d e a t â t a v r e m e , şi eu portu b a n i cu do­
bândă. Ci m ă r o g c a să-m p l ă t e a s c ă bani, cum veţ socoti
 78 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

dumneavoastră c ă va f[i] drepţii. Că şi eli săntu voinic s ă r a c ,

şi mi-iau r ă m a s bani din c a l e . D e a c a s t a mă r o g , şi rămăî
Al dumneavoastră maî m i c şi p l e c a t :
Dumitru Cozma.
Sibiî, Avfgust] 1 5 , 1 7 6 5 .
0
| V : ] Cinstitului, d e b u n n e a m i i , dumnealui jupjănuluî] Tornii
Vilarà, b'trău, dinpreun[ă] şi la cinst[i]ţ[iî] j u r a t aî cinstitei
Cumpanieî g r e c e a a s c ă , cu cinst[e] şi cu c ă z u t a plecăciune să s ă
închine, la Sibiî.
[ P e c e t e roşă cu înflorituri şi literele . . . N ]

CXXXIX.

-j- Penùtru unii fiòorù alu chirù C o s t e i Gîanuliu, c a r e Iau

trimesù la T i m i ş o r ă , stau eti bunii penùtru elù, oricine ìlù
va c ă u t a : anume Stanù de la B r a ş o v u . 7 6 5 , Av[gust] 2 3 ;
Sibiî.
ffag[i] Peatru Ghtca.

CXL.

L o t r i o a r ă , 1 2 Ianfuarie] 1 7 6 6 .
Foaia de socoteala c e aù avut dumnealui jupan Hagi
Patru L u c a cu dumnealui chirii Dumitru Costandin, de la
anu 1 7 6 3 pană astăz.
. . . A u plătit la gazda d e la V e n e ţ i a dumfnealuî] jupan
H a g i iestimbù la 1 7 6 5 , Maî 2 1 , 5 4 0 ducat, 2 1 g r o ş . . . La
T r i e s t ù aù maî p l ă t i t . . . 3 3 r ă m ă t o r î un. f. 1 5 2 , 7 2 b . D o ­
b â n d a c e aù cerutù şi s'aù aruncatù la capitalul lu chirii
Dumitru. . . .

CXLI.

Cu a c a s t ă s c r i s o a r e a m e a mărturisescii şi adeverezù eù
ceia c e maî j o s m ă voi iscăli, Zanfira C o s m a , şi soţiia răpo­
satului V a s i l i e B ă c a n u l , precumu c ă , r ă p o s ă n d u soţiia mea,
Vasilie B ă c a n u l , c a r e l e au r ă p o s a t cu m o a r t e g r a b n i c f ă ] , c ă
zăndu-î cataroî, şi a ş a au murit, n e p u t ă n d a lăsa pe n i m i n e a
epitropu, nici au putut face diiată, s ă o r ă n d u i a s c ă după cum
să c a d e , — l a c a r e lucru văzăndu cinstita Cumpanie a n o a s t r ă ,
 DOCUMENTE 79

au făcut bine d e au pus m ă n a şi au scris t o a t ă marfa pră­

vălii, înpreună cu t o a t e datoriile c a r e le-au lămurit, fâcăndu-le
sumă desăvârşit, p r e c u m a d e v e r e a z ă c a t a s t i s e l e c e s'au scrisu
de d u m n e a l o r cinstiţii n e g u ţ ă t o r i şi j u r a ţ i Cumpănii. Ş i a ş a
s'au făcut părţi, t o a t e după pravilă şi după dreptate, atăt
pentru sufletul răposatului bărbatului mieti, c ă t şi pentru
copii miei şi a tulor (sic). Ş i a ş a am luat p a r t e a m e a t o a t ă ,
căt mi s'au căzut, p r e c u m ieste s c r i s ă şi orânduită la c o n d i c a
cinstitei Cumpaniei, şi a ş a me-am luat toată p a r t e a mea,
a t â t a de marfă, din banî gata, căt şi din datorii ce s'au
găsit, şi nu mai am cere de a c u m înnainte de la cinstita
C u m p a n i e nicî d e cum, nimica, fiiindcă au făcut milă şi au
puşti m ă n a de aù chivernisit. Ş i foarte mulţămescii cinstitei
C u m p a n i e î : milostivul Dumnezău s ă le d e a mult b i n e , că aù
făcut b i n e cu m;ne săraca şi cu s ă r a c i i copii miei. Ş i a ş a
am dat a c a s t ă c a r t e a m e a la m ă n a c i n s t i t e i Cumpanieî, c a
să fie întru adevăreală şi credinţă, având putere în tot locul,
la t o a t ă dreptăţile şi j u d e c ă ţ i l e , — i s c ă l i n d u - m ă cu însuş numele
mi eu şi cu a d e v ă r a t e mărturii.
1766, I a n u a r i e 2 5 d[ni].
Eù Zanfira Cosma, soţiia răposatuluî Vasilie B ă c a n u , ade-
verez c e l e maî sus scrise, puindu-mù şi degetul, c a să să
crează.
Nîo'f OTOC ÀP/'.|J.[av§FJL'CTJC] xal s:p7]aspwc vqc u u t w r â r n c , Kwaîta-
vîac TOÒ S'.u.ît'.vto'j, u,ÂPTIC.
D u m i t r u Cuzma, fratili Zanuflriî Cuzbiî, şi suţiia r ă p u s a t u l
V a s i l i i , mârturisiscu.
Şi a m scris eu Zamfir J e a a n u , cu zisă şi învăţătura dum­
neaei.

CXLII.

Brcureştî, 17 Februar 1 7 6 6 . Mânase Heliades, vestitul

d a s c ă l , c ă t r e C o m p a n i a din Sibiiù. L i va c ă u t a d a s c ă l cum
d o r e s c . C e r e lâmuriri d a c ă p o a t e fi maî t î n ă r , m u s i c a n t , laic
saù c l e r i c , şi c e leafă i se poate da. C ă c i arcooSaìo'. («în-
văţaţi») nu sînt, şi (JjâXtat («cîntăreţî»), iar nu. Toiob-co:
avâpMTroi xal sâ<j) frrjTOÒvrai àìrrjXptSoau.évo'. xat' àpìTYjv %a\ [j.à-
80 AECHIVA ROMANEASCA A COMPANIEÎ GRECILOR SIBHULUÎ

SVJOTV, S7t£I§7) 8X01 oi APXOVTS? ÈVCAÒ6A cmv7]6tCoi>V XAI IRSPVOM*

JIIAA SIC t a ap)(OVUIXÂ TOO? Ó XA6' SIŢ STSAAXAXOV [TÈ JUA6ÓV,
IROLO? ÈXATÒV ÎTSV^VTA YP[ÓO]AI[A], IROLO? SIOWÓAIA, ITOLO? NAI SXT
itAetw, XAI Ó STSAOXAXOC S/SI IVA JJLÓVOV ?J SUO IRATSIA TOÙ AP/OV-
TO? VÀ 8ia6a<XŢ], NAI S'/ST XAI TTJV TPÂITSCAV TOO STOtLi/RJV JJ,STÀ TOÒ-
AP/OVCO?, XAI TÓ6S AXXVJV AVÂRCAOAIV ; O6SV XÂGE OJTOOSAÎOŢ S^WV-
zaţ npóy&ipov SSÌÙ %cd ÀVAFTAOTTXTJV TYJV XUSÉPVTJOTV TOO, LAOV SÈI*
1
ItS'ţjS'ţj Và OTSplTJJ èie' ÒÀtTOlt . . . .

CXLIII.

766, A[prilie] 1 5 .
Pă s a m a luì c h i r V a s i l e .
15 matze a g a t e robin.
15 maţe detto negre.
10 m a ţ e c a ş i a g h i o n t negru.
20 m a ţ e d e t t o alb.
1 litră turnozon.
5 potire.
100 11. cafè.
75 plaivais, 8 4 s p u r c o , 4 0 neto 7 5 .
69 11. c a p e r e .
126 butelì rozoli.
50 II. ştoefiş.
1 măframă m a r e .
117 11. zahăr.

Co st andin Ar paşi.

[ P e c e t e neînţeleasă, o c t o g o n a l ă , p e s t e hîrtie.]

1
«Astfel de o a m e n t şi a i c i sînt c ă u t a ţ i cu scumpătate, după virtutea şi
î n v ă ţ ă t u r a lor, d e o a r e c e toţi boieriî aicî obişnuiesc a lua a c a s ă la eî fieşte-
c i n e cîte un dascăl cu simbrie, care cu 1 5 0 d e leî, c a r e cu 200, ba chiar
c î i e unul şi cu mat mult, şi d a s c ă l u l a r e n u m a i cîte un copil-doî ai boierului
de p r e g ă t i i , şi a r e şi m a s ă g a t a cu boierul, şi t o a t e celelalte înlesniri ; p e n t r u
c a r e o r t c e învăţat, a v î n d aicî la î n d ă m î n ă şi c u t o a t ă o d i h n a rînduiala luT, nu
p o a t e fi adus a se învoi cu m a t puţin. >
 DOCUMENTE 81

CXLIV.
766, May 1 1 .
I n s ă m n e a r a pentru s a m a d e a c e am luatu . . .
Coţ dea p o s t a f . . . peale de primea..., pei la blană şi
peantru feptura . . . , c o ţ cheneafaş . . . .

CXLV.

B u c u r e ş t i , 3 Iulie 1 7 6 6 . Za'fòpvjc; xawp. 'Cbcvwv (Zamfir c ă -

măraşul d e O c n a ) c ă t r e C o m p a n i e . R e c o m a n d ă p e archiman-
dritul c e vine, p e n t r u c a p e l a lor, şi c a sic zà uooaix,à s v e s t e ;
( « p e r f e c t în ale m u s i c i î » ) .
P e c e t e p e s t e hîrtie, cu palme, c o r o a n ă , cruce dublă şi li­
t e r e l e : a. 6. a. T .

CXLVI.

Sòv ®etj3. 7 6 6 , i m a
76pîo!>, sv IleMypâSi.
A domnului j u p [ ă n ] V a s i l i e , c e n e g o ţ aù primitù, totù a n u m e :
. . . M e l i s . . . , t r o c ù , cusătoru, cupfer vosf, 5 0 11. praun pri-
zilù, 1 2 5 11. d e t o r o ş u . . . , fişpan, galeş, c h e l b e drotu, muş
c a t ù , n a g h e l . . . , fain sofron, plumen ainşloh, lazur, l e c m u s ,
runtmesingù, camfor, sacrapè, grintet, badian, norsandel,
şpermeţ, 1 s t u c peţaih î n g u s t ă , 1 ştuh porţelan-tuhel, 6 şpi-
g h e l halbù glat, s u p u ş p i g h e l . . . , fetermeser..., 1 ris postù-
papir....

CXLVII.

A d e v e r e z eu cel maî j o s iscălit, p r e c u m c ă am priimit de

la c h i r D u m i t r u C o z m a ban[î] p e 6 grăj rozol, căte ban[î]
84, f. 5, 4 dto, pentru r ă p o s a t u l j u p [ ă n ] Vasilie.
Eu Zanfir Marco adeverez.
Anno 1 7 6 7 , Fev[ruarie] 2 3 , Săbii.

CXLVIII.

1 7 6 7 , Aprilie 2 0 . S o c o t e a l a a mè, anume Gheorghe Va-

rodi, faturul dum[isale] răposatului V a s i l i e B ă c a n u l , d e la a n u l
1 7 6 3 , A p j n l i e ] 2 0 păn a s t ă z i . . . D o b â n d a banilor, adecă a
simbrii m e l e . . . la I O O / 6 . . . Maî r ă m ă n e să-m maî de, e t c .

2492. V o i . X I I 6
82 ABCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

CXLIX.

f 1 7 6 7 , Apfrilie] 2 5 , SIBÌ. f A m primit eu Dumitru Coinac

galben[î] 3, a d e c ă un f. 1 5 , pentru sărindarî c a r e s'au făcut
la S ă c e l e pentru sufletul răposatului vărului V a s i l i e , d e la
Dumitru Cozma, şogorul său, ŞI răvaşul sa-î fie DE s a m ă .

CL.

1 7 6 7 , Iulie 2 0 . Braşov. Aceştia sănt lei 18 ce au dat

D o b r e pentr[u] 1 p ă t . (sic) pistoaljej ce au fost luat de la
răposat[ul] State,'.să-î dau L i n c u ţ i .

CLI.

D a u s c r i s o r e m è la j u p ă n u Nicola pentru c ă amu rămasu

f. 1 8 , a d e c ă 1 8 .
1 7 6 7 , 'I00X100 2 7 ; SOIJ.7ltl.
E u Alixandru din SALISTE, pladnicù.

CLII.

1 7 6 8 , 2 8 Ianuarie. P r o t o c o l r o m a n e s c pentru « j u d e c a t a c a r e
a r e Dumitru Şufrea cu I o a n e s B a r t u » . D e c i s i e « c a s ă să facă
concurşum, întrănd toţî c r e d i t o r i ; iarăş j u p a n M a n i c a t i n'aù
vrut c a s ă untre în c o n c u r ş u m nicî decum, zicând c ă nu săntu
bani dumnealui, ci sănt bani răposatului Costea Manoli.. .
M ă c a r u c ă aù fostu dat şi chizaş pe E n a c h i Cingul pentru
p e r s o a n a lui.»

CLIII.

B u c u r e ş t i , 2 4 August 1 7 6 8 . Efrem, p a t r i a r c h de Ierusalim,

dă o chitanţă Companiei.

CLIV.
1
Av)u,7]Tfitoc EuoraOóprjrJ, •3sxp|STÀPIOC] TMV VOV-ODVÎTWV » , către
Ioan Cincu, judele Companiei sibiiene ; MîioXfapasy. ( Ş c h e i î
B r a ş o v u l u i ) , 1 1 Maiu 1 7 6 9 .

1
Cf. p e n t r u s e c r e t a r m i e p i s c o p a l , d a s c ă l şi scriitor D i m i t n e EustaHevicT,
Braşovul şi RomîniY, p, 3 1 8 , pe LÎNGT Sate şi preoţi, p. \,\.
 DOCUMENTE 83

Pentru c e r c e t ă r i cu privire la d i p l o m a l e o p o l d i n ă a Ş c h e i e -
nilor.
P e c e t e roşie, cu un c e r b c e a l e a r g ă s u p t a r m e feodale.

CLV.

[C. 1 7 7 0 . ] f S [ ă ] n ă t a t e dum[itale] j u p | ă ] n e D u m i t r a c h e C a n . ,
cu multă şi fericitjă] s ă n ă t a t e r o g pe înpărat[u] H[risto]s şi
p e m a i c a Sfinţii S a l e c a s ă t e p ă z a s c ă pe d u m j n e a t a ] şi p e
d u m n e i c o c o n a dum[itale] şi t o t cuprinsul cas[i] dumnitale].
Cu a c e a s t ă c a r t e a d u c aminte dumfitale] pentru v o r b a c e aî
fost vorbit dum[neata] cu dumneluî Agi-Costandin pentru
r ă p o s a t dumn[ealuî] j u p a n P e t u c u , c e au fostu făgăduiţii la c o ­
pila j u p â n e s i Zanftri S t o i c o e î . M ă r o g d e d u m [ n e a t a ] şi de c e -
lalţî negustorfî] c a s ă faceţ mil[ă] c e vă v e ţ îndura dumfnea]-
v o s t r ă ; c ă am r ă m a s s t r e i n ă : numai pe înpărat[ul] H[risto]s şi
p e d u m n e v o a s t r ă am. Ci mă r o g c a s ă faceţ mil[ă], cu ce
mi-au făgăduitu dum[nealuî] r ă p o s a t j u p â [ n u l P e ] t c u , şi, de
nu va fi pus în diiatfăj, dumfneajvostră vă faceţ milfă], c ă
şi mie mi-au venit norocel pană trăia dumnei răposatfa]
m a m a Zanfira, şi mi-ar trebui multe la o v r e m e c a a c e i a , c u m
bine ştiţ dumnevostră, că sănteţi înţălepţi. A c a s t a , şi fiţ
d u m [ n e a v o a s t r ă ] cu s ă n ă t a t | e ] . Iu[li]e 2 7 .
A dum[itale] maî mic[ă] şi plecat[ă] : Dumitrana, fata du-
mi[sale] j u p ă n e s i î Zanfiriî S t o i c o e .
0
[V :] Întru c i s t i t | ă ] m ă n a dum[nea]luî jupan Dumitrachie
c a n ţ a l i s t r u , cu fer[i]cit[ă] s ă n ă t a t e s ă s ă d e a .
[ P e c e t e p e c e a r ă roşie, î n c u r c a t ă . ]

CLVI.

[C. 1770.] Cele c â am cheltuit la mortea cumnatu-meu

Gheorghe. 7 coţ pănză dă S i g h i ş o a r a , cotu x . 4 8 . Pentru
ladă . . . Pentru c u r u c e . . . 2 li. lumină dă c a r ă . . . Chipelu
şi covrigi.. . La B u n g a r d ù , la p o p a . . . Pentru groape am
dat 1 fl., 2 0 . . . La îngropători vinii şi pentru p i t ă . . . Ş i
p e n t r u c l o p o t t i . . . Pentru c ă t e la un l e u t a r b e c h e r i i . . . Ş i l a
c o p i pentru slove . . . Ş i la doftor . . . Ş i la c r o i t o r , pentru caf­
tan . . . Ş i c h e l t u i a l a c ă s i s'au făcut
84 ARCHITA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBI1ULUÎ

CLVII.

[C. 1 7 7 0 . ] P r e a c i n s t i t e i Companii cu multă p l e c ă c i u n e m ă

închin.
înştiinţezu pentru o găleava şi pentru nişte vorbe care
mi-au grăitu a s u p r a c a s i i m e a l e j u p a n u l D u m i t r e a Şufrea, c a r e
a d e v e r e z cu treî mărturii, a n u m e j u p a n u l l a n e Mavrodin, c h i r
Dumitru Arnăutul, dumnealui dascălul H r i s t e a .
I n t ă î , î n c e p ă t u r a . Miercuri s a r à î n n a i n t e a t â r g u l u i , fiind cai
înpreună, t o ţ la un locu, d u p e şatra m e a , z ă c ă n d eu maî d e
v r e a m e dumnealor, la j u p a n u l Dumiftru] A r n ă u t u l şi dum­
nealui : « F r a ţ i l o r , s e m e r g e m maî de v r e a m e s ă luom i a r b ă
pentru c a i » , Şufrea au r ă s p u n s ă : « M e r g e ţ d u m n e a v o a s t r ă , că
eu amu lucru». D e c î m ' a m dus eu cu c h i r D u m i t r u A r n ă u t u l ,
şi am luatu iarbă ; şi Şufrea au rămas la lucrul luì. Dupe
aceia trecând 2, 3 caşuri, m ă n c ă n d c a i dupe şatră la iarbă,
aù venit Şufrea la mine, şi au început în b a j o c u r ă a face
t o c m e a l ă cu mine c a să-î g r i j e s c u calu în zăoa târgului. E u ,
văzăndu-î v o r b e l e luì, c a s ă nu s ă facă g ă l c a v ă , i-am spus c ă ,
de va fi cu putinţe, b u c u r o s . V i i n d v r e m e a c a s ă s ă adape
cai, a m spus şi la unul şi la a l t u l : « F r a ţ i l o r , l ă s a t un fecor
şi cu copilul mieù dinpreaună s ă m e a r g ă s ă a d a p e c a î şi s ă
ne a d u c ă şi apă de b ă u t u » . D u m n e a l o r nicî-unul n'au vrutu
s ă l a s e nicî-un fecor. E u , v ă z â n d c ă i a s t e s a r à , şi n e p u t ă n d
copilu birui 3 caî c a să-î d u c ă , şi să a d u c ă şi a p ă , eu a m
t r i m e s fecorul mieù cu calu, d e mi l-au a d ă p a t , şi mi-au a d u s şi
apă. D u p e a c e i a a d o a r a s a r a , aù strigatu Ş u f r e a d e la ş a t r ă :
adepatu-i-amù calu aù b a . E ù i-am spus c ă nu l-am a d e p a t u ,
c ă fecorul n'aù pututù birui cu 3 c a î şi s ă a d u c ă şi apă, ci
l-am trimis cu calul mieù d e I a u a d e p a t ; « c ă eu v'am spus
de 3, 4 o r i s ă trimiteţ un fecor cu al mieù, s ă a d a p e caii
toţ». C ă eù n'am avut v r e m e c a s ă maî trimit fecorul în-
s ă r a t u . î n t r ' a c e i a Şufrea i a r ă de la ş a t r a luì în mijlocul târgului
au î n c e p u t a s t r i g a nişte o c ă r i i g r e a l e : b l ă s t ă m a t , om d e ni­
mic, şi c e i-aù venitù din gură, cum aù ştiutu maî rău a m ă
o c a r ă , — s t r i g â n d şi a c a s t a c ă nu sântu h a r n i c n i c i cu n e g u s ­
torii a fii la un l o c , nici cu n e g u s t o r i i pe o cale să umblu.
 DOCUMENTE 85

E u , văzând c ă m ă o c ă r a ş t e aşa tare în mijlocul târgului, i-am

zis : « F r a t e , eu ţ'am spus de 3 orî s ă laşi un copil s ă ajute
s e s e a d a p e cai t o ţ , dar eu, d a c ă aş fii ştiut c ă s ' a r e fii în­
tâmplaţii a c a s t ă ocar[ă], eu însuş aş fi mersu de aş fii a d ă p a t
toţ c a i » . E l mai t a r e s'aii aprinsu a striga şi iar a striga,
şi ş'au dezlegatQ şi calul. E u nu i-am zis nimic, şi a m rămas
-ocărătu d e elu p a n ă aica.
A doaa iară, trecând 23 caşuri din noapte, la vremea
c u l c ă r i i , şezănd eu la cină, şi înnaintea şetreî meale era fe-
corul mieù, iară aii început Şufrea în b a j o c u r ă a striga fe-
c o r u l mieù, c a s ă m e a r g ă să-î t r a g ă n ă d r a g i î . F e c o r u l mieii
s'au dus şi i-ati t r a s nădragiî. Dumnealui nicî cu a c a s t a nu
i-au fost destul cu c ă t m'ati ocărăt, ci au început iarăş a
m ă o c a r ă şi a-m s t r i g a : «măgariule, şi c h i e r a t a » , şi : «te voi în­
v ă ţ a eu pe tine cine eştî şi c e porţie plăteşti ; ştiu (?) c ă te-ati
mai bătuţii o d a t ă la C o m p a n i e , şi oî să maî facu s e te b a t ă
încă odată».
P a n ă maî p e urmă, în l o c de mulţămită, am r ă m a s în mij­
locul târgului ocărătu, şi nice refeneao di pe iarbă, c ă t aii
m ă n c a t u calti lui, nu mi-ati plătit.
A l prea-cinstiteî C o m p a n i i maî m i c şi p l e c a t :
Pashalii Sioe.
Prea-cinstiteî C o m p a n i î greceştii previliateî, cu c ă z u t ă c i n s t e
şi cu t o a t ă p l e c ă c i u n e a s ă să închine.
P r e c u m în lăuntru-î.

CLVIII.

1 0 April 1 7 7 0 . Zapis al lui I o a n N i c o l a e I v a ş c o , pentru

1000 fl. d e la «jupănu P e t c u » ,
Pecete roşie.

CLIX.

S Ianuar 1 7 7 1 . Zapis al luì «chir Penu sin T o m a » , pentru

6 0 de «ungureşti», luaţi de la «naşu P e s c u ţ » . «Mă oblăgă-
tuiescu c a să-î am ieu a î d a la zioa lor, cu mulţămită, far
86 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

nice o pricină, t o a t ă suma. » S c r i e «ieu Dumitru S t r o e M i h a î » .

P e c e t e p e c e a r ă roşie cu c r u c e şi n. 8. T . A\.

CLX.

1 7 7 1 , Fevfruarie] 2 1 , în S i b i u . Cele c e am dat pe sama

dum[isalej chir C o n s t a n d i n P o p , a n u m e : 6 11. cumfeturî, 1 11.
c o n d i t e . . ., 1 r ă s hărtie d e p o ş t ă , 1 s t u c linţî ( sic) . . . . 1 11.
grintei, 1 cutie pentru caî, 2 t r ă i s t î . . . Pentru sama Ş t i r b o i : . . .
1
li alerlaî..., 1 traistă t u r c a s c ă mare . . . , 2 0 j u p e b u n e c a r -
majin. A m dat şi la chiria grăuluî de Ia M i e r c u r i . . . Gheorghe
Dumitru. — A m maî dat 3 procviţe de B r a ş o v .

CLXI.

Sibiiu, 2 3 Maiu 1 7 7 1 . Z a p i s în c a r e i s c ă l e ş t e , între m a î

mulţî G r e c î , şi « B a r b u C o r n e ş a n u , m a r t o r i i » .

CLXII.

Cinstite şi de bunii neamii n ă s c u t e a r h o n u proeste, noao

în H | r i s t o ] s iubite fiinţe.
H[risto]s anesti.
Cu c ă t ă plăcută aii fost gratulaţia Invieriî luì H [ r i s t o ] s şi
priimită poftirea dumitale, cu a t ă t a î n d a t o r a t a multami mă
aflu, a s e m i n e şi S m e r e n i a N o a s t r ă dinii inimă pofteşte, pre­
c u m dumitale, aşa şi la toţii cinstitul comunitaşul d u m [ i t a l e ]
î n t r e a g ă s ă n ă t a t e , liniştita viiaţă şi doriţii progresii s p r e s p o ­
rirea sufletescului şi trupescului bine. L ă n g ă a c a s t a , supării
cu a c a s t ă i n c o m o d a ţ i e c a s ă iaî o s t e n e a l ă , a c e s t e d o a o c ă r ţ î
a i c e a încuiate a le trimite fără zăbavă u n d e săntti î n s e m n a t e -
Cu o b i c n u i t a cinstire r ă m ă i n d alù cfinstit] dumfitale] de tot
bine v o i t o r :
Sofronii Chirilovici,
s m e r i t ep[i]sc[o]pu neuniţilor în Ardealu.
a
Belgrad, 2 0 Apr[ilie] 1 7 7 2 .
F ă r ă pecete.]
CLXIII.

1773» Fevruarie prima.

î n s e m n a r e de candii ţiu pe A n d r e i ; şi am priimitti la luna
 DOCUMENTE 87

luì M a i în zile 2 9 pe o jumătate de anu, pentru mancare,

c o s t u l flo : f. 3 5 .
A c e s t u banii am priimitu d e la j u p a n u l birăulu.
Eu Dumitru Cuzma.

CLXIV.

Braşov, 1 3 Mart 1 7 7 3 . 'Avaatao[ioţ] na^àpvcjcoc] către

Ioan Cincu, judele Companiei. Ilspi twv auió-cì îuptaxou.evwv
7tpaY;Aât(i)v TY)C u.axapîttaaac 'AptfrTOYtsi'piai;, xoou,vâTa? [1,00 ( « P e n -
tru lucrurile ce se află a c o l o , ale r ă p o s a t e i Argintoienceî,
cumnată-mea»). Pomenit T o m a Velarà.
P e c e t e r o ş i e , cu a r m e d e blason.

CLXV.
1
1 5 Iunie 1 7 7 3 . 'sloanproig[u]m[en] J a d f o v e î ] » «jupanului I e n a -
che birăul c i n s t i t e i Cumpanieî c e t ă ţ i i Sibiiuluî. . . . Că-m s p u s j e ]
fiiul mieù jupan Dimitrie Cozma, cum că cocoana Zoiţa, a
răp[o]satuluî H a g i Dinul, a r fi c ă u t a t j u d e c a t [ ă ] înnaintea du­
mitale cu j u p a n u l D i m i t r i e şi cu fie-mea T u d o r i ţ a , z i c ă n d că
a r e a lua c e v a , dar d u m n e a e i ştie c ă a r e numai a lua, d a r nu
ştie c ă a r e a şi da(t). Ci eù am făcut a ş t e p t a r e păn va f a c e
Dumnezeu o milă s ă s[ă] î n p e a c e l u m e a ş[i] s ă ias[ă] dum­
neaei afară, şi să ne s o c o t i m , şi atunci, de va rămânea
ca să-î daù, voi d a ; de va r ă m â n e a să-m dea, va plăti. Iar
a c u m făr[ă] rănduial[ă] cautfă] d u m n e a e i ; c a s ă fie a ş t e p t a r e
p a n ă v a veni d u m n e a e i afară, c ă efi am la d u m n e a e i a c e a s t e a
5 0 de g a l b e n i c a r e aù î m p r u m u t a t sf. r ă p o s a t u părintele epis-
c[op] p ă H a g i Dinul. Pentru c a r e b a n î aù mai s c r i s sfint. pă­
r i n t e l e a r h i m a n d r i t ] c h i r C h e s a r i e la dumnealui j u p a n u l I a n a c h e ,
1
soţul dumneaei c o c o a n e i Zoiţeî. 108 t pentru c o n t e ş , c a r e
i-aù d a t r ă p o s a t u ginere-mieù dumnealui H a g i Dinului. Ş i , în-
tămplăndu-s[ă] m o a r t e ginere-mieù, p e s t e banî aù luat şi c o n -
1
teşu. 4 0 t, pentru leamnele de lucru ce le-au luat Hagi
D i n u l d e la c a s a fie-mea T u d o r i ţ e î , d e ş'au făcut Ia c a s a l e
dumnealui c e i-aù trebuit. Ţiganca c e o ştie d u m n e a e i sin-

' Sadovel ?
 88 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEÌ GRECILOR SIBI1ULUÎ

g u r ă c ă i a s t e a m e a , şi o ţine în c a s ă : a c e s t e a s ă n t arătate
şi ştiute, afară din altele c e s ă voar fi făcut g r e ş e l e . C e dum­
neata, c a unul c e eştî povăţuitorî şi chi vera isitorî C o m p a n i e i
cetăţii Sibiiuluî, nu-ţ fie cu supărare, s ă i le arăt, şi veî d a
învăţătură dupfă] înţelepcunea dumitale, — c ă i a s t e ruşine a
p u r t a d e val pă frate fâr[ă] rănduialfă]. Ş i d e o s ă b i mă r o g
dumitale ca s ă aibî în d r a g o s t e pă fii miei şi aî dum[i]tale,
şi, ca un părinte c e le eştî, d e ceale ce voar greş[i] s ă a i b ă
e r t ă c u n e , şi cu duhul înţelepcuniî şi al b l ă n d e a ţ e l o r s ă i înveţ.
M ă c a r c ă m a r e p ă r e a r e de rău am, căcî, c ă t fuseî în c e t a t e a
Sibiiuluî, dănd vreame dup[â] vreame, nu mă învrednicii
a m ă a d u n a cu d u m n e a t a ; numai, dănd D u m n e z e u sănătate,
g â n d e s c c ă nu voi fi lipsit de dorirea m e a . Ş i cu p ă r i n t e a s c ă
d r a g o s t e r ă m ă î al dum[i]tale c ă t r e Dumnezeu rugfător] şi părinte
suf[letesc] :
IunjìeJ 1 5 d., 1773. Ioan proig[u]m[en] jfad[ovetJ.

CLXVI.

Anul 1 7 7 3 , Iunie 1 5 zile. E u popa A c h i m am priimitu

trei măriiaş pentru răpusatul Dumitru ; c a r e la d e s g r o p ă c u n e ,
d e la j u p ă n u P e t c u Petru, a d e c ă , cu t o t ă chieltuiala îngropă-
cuni, la toţi s'au dat cine florinţ şi j u m ă t a t e , f. 5 . 5 0 .
Eu p o p a A chimii din Maerî.

CLXVII.

La 1 7 7 3 , Iulie 3 1 zile. F i i n d u în c a s a dumnealui Dumitru

C o z m a noî c e i mai j o s iscălit, poftindu-ne numitul Andrei
V a s i l i e , dinpreună cu R a h i r a , fata dumnealui j u p a n u l u i Mo-
nolea, avăndu a m ă n d o a o feţele între dănşiî mare supărare,
pentru c ă s ă t o r i i a c a r e s'au s o c o t i t a m ă n d o a o feţele înpreună,
d ă n d u mainile înnaintea noastră, cum că v o r r ă m â n e a des­
părţit unul d e altulu, după porunca şi j u d e c a t a c . conzis-
torium neunit, şi eu A n d r e i , cel maî j o s iscălit, îî dau scri­
s o a r e din m ă n a mea, cu degetul mieù în l o c d e p e c e a t e . . .
[rupt]. Ş i la a c a s t ă s c r i s o a r e şi voinţă s'au aflat mărturii
 DOCUMENTE 89

o a m e n i d e omenie, c a r e maî j o s să vorù iscăli, c a r e aii fost

faţă la î n g ă d u i n ţ a acestoru doao feţe.

P r o t [ o ] p o p loachim s. S c a u n S .

P o p a Ilie, fiindù faţă.

E u p o p a Danti, faţă.

F i i n d ù faţă şi tatălu R a h i r i , a n u m e M a n o l e a din Făgăraş.

A ş i j d e r e a fiindù faţă şi c i n s t i t a jup[ănea]sa C o z m o a e . . . [ruptj m

[Copie.J

CLXVIII.

L a anu 1 7 7 3 , din 1 6 Septemvrie, Sibi. Aù scos pitropi

îuî Dumitru S t r o e Miaî de aù d a t păntru sufletu luì la bise-
rica negustorilorù celorù din Făgăraş neuniţ galben[î] 10,
cafri] fac ungureşt[î] f 50,88, adecă cinzecî de florinţ şi
o p z e c î şi opt de ban[î] ; c a r e am dat eu cel maî j o s iscălit
a c a s t a cvitanţie, c a s ă s ă crază.

Enachis I. Arpaş isc[al].

CLXIX.
AoYfdO)f]9sv («din L u g o j » ) , 3 0 D e c e m b r e 1 7 7 4 . ' I w â v v / j ; K<ov-
oTavTÎvoo ó rcots S'.îaay.aXoc twv 'Pouij-atwv AOŢŢOCÎOD («Ioan
Constantin, fostul d a s c ă l al G r e c i l o r din L u g o j » ) către ju­
dele Cincu. —- Ş i alta din 12 precedent şi a treia din 28
următor.
CLXX.

«Sibilìi», 1 2 I a n u a r 1 7 7 5 . Zapis b u l g ă r e s c al luì Ghiorghi

Marcovicî.

CLXXI.

Sibiiu, 3 0 I a n u a r 1 7 7 5 . Saşiî c e r a se închide prăvălia

«Grecului-; Ioan I v a ş c o , venit din B e l g r a d , c a r e vinde, con­
t r a rînduieliî, marfă nemţească.
Traducere romanească.
90 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIB'IULUÎ

CLXXII.

-j- A d e c ă eu c a r e maî în j o s iscălim, dau s c r i s o r e m e a în

lăcu d e zapis p r e c u m s ă s ă c r e a z ă p r e c u m am luoatù de la
cinstitul părinte arhimandritul popa G r e c i l o r Cumpănii S i i -
biuluî a n u m e o dulamă roşie de anglie v e c h i e şi o p ă r e c h i e
de n ă d r a g i şi un brâu iară viechî, şi u. patru galbeni b a n [ i ] .
Ş i pentru c r e d i n ţ a eu, c a un p r e n e p u t i n ţ a r u ş , am dat a c a s t ă
s c r i s o r e pre a c e s t e numite m a l s u s c a s ă a i b ă la mănă prea­
cinstitul părintel[e] arhimandritul. P e n t r u c r e d e n ţ a şi eu m ' a m
iscăliţii, şi me-amu pus şi d e g e t u l mieù în loc de pecete.
Ioan Oancea din F ă g ă r a ş î scriu în Sibiî, la — .
Anul 1 7 7 5 , F e v r u a r i e 1 2 zile.

CLXXIII.

S c r i s o r e a m e a la m ă n a dumnealui j u p a n Mancati precum

s ă s[ă] ştie c ă , din t o a t e s o c o t e l e l e c e am avut cu dumnealui,
a t ă t a d e marfa de L i p ţ c a , d e B e c i şi de c a r ă , le-am î n c h e i a t ,
şi am r ă m a s eu dumnealui leî n e m ţ e ş t i 4 0 0 , a d e c ă patru
s u t e , s ă am a-î da în 2 luni, cu mulţămită.
1 7 7 5 , Mart 3 1 .
Ştefan Pop, plat[nic].

CLXXIV.

In numele Domnului nostru I s u s H r i s t o s ; F ă g ă r a ş , 1 7 7 5 ,

Maî 1 7 .
D u p ă cum ne p o r ă n c e ş t e n o a o D o m n u l I s u s H r i s t o s prin
S f i n t e l e Scripturfi], zicând c a t o t pravoslavnicul creştin s â fie
g a t a , c ă nu să ştie casulù cănd va veni m o r t e şi va des­
părţi sufletul din trup şi va r ă m â n e a trupul p ă m â n t şi în
p ă m â n t va m e r g e , — a ş a şi eu c e a maî j o s iscălită, a j u n g â n d
la b ă t r â n e ţ e şi în slăbicunfe], arăt cu sufletul mieù, mult
păţinu c e am al mieù, c a , după c e m ă va c h e m a Dum[ne]zău
din l u m e a a c a s t a , să facă t o ţ şi s ă urmeze după cum las eu
cu sufletul mieù şi după c u m a r a t ă în jos anume: la fiul
mieù D u m i t r u , c a r e au r ă m a s de la fie-mea S a n d a , cinsute
d e f l o r i n ţ . . . L a nepotul mieù P a n ă , iarăş 2 0 0 . . . L a s ù m i c ă î
 DOCUMENTE 91

luì D u m i t r a c h e 8 g a l b i n î . . . şi copiii V o i c u l u î Linţiî i a r ă un

galbin . . . L a s ù la E n a c h e , la copile, treî galbin, şi copili luì
Ştefan, S t ă n c u ţ i î , I g a l b ă n . . . L a s copiliî luì B e t l e n i iarăş un
galbin . . . L a s ù pentru sunetul mieii f. 300 . .. Dintr'aceî
bani mai sus numit c e vorù prisosi după moartea mea, să
a i b ă a înpărţi copii miei aceşti patru, unul c a şi altul, c a
fraţii. . . L a s ù să-m facă d u p ă c e mă va c h e m a Dum[ne]zeu
ş a s ă s ă r i n d a r e : unul în S c h e i , altul în cetafte], 3 la S i b i î ,
4 la S ă n b ă t a în sat, 5 la Gălaţ, 6 la părintele Costandin...
L a s ù copili lui Dumitrache, F o t i n i c ă î , o perină c u pene,
î n b r ă c a t ă , cu fata eiî, şi o pănzătură d e masă, şi neşte pSnză
d e b u n b a c , c a r e iaste maî groasă.
L a s ù la copila V o i c u l u î o perină cu pene, î n b r ă c a t ă , cu
faţa eî, şi o p ă n z ă t u r ă de masă.
L a s lui Dumitru o plapumă, care m i a u fost dat-o iar
Dumitru : acasta să o ià şi să o dea cui va vrea, păntru
sunetul mieù.
L a s calabalâcurile, ale casi tot, s ă să î n p ă r ţ a s c ă , fetele
dinpreun[ăj cu fièori, frăţăşte, afară d i n t r ' o pilotă a Mariuţi
A p o s t o l o i , fiindcă este a eî.
L a s ù bărberesi mintiia a v e c h e şi d o o ii.
L a s ù nevesli lui Gheorghe mintiia a neagră, înpreunfă]
cu nasturii d e argind . . .
E ù Creştina Dimoaia am vrut şi am lăsat după cum s c r i e
mal sus.
Acastă diiată am scris-o eù cu voia şi cu zisa marni
Creştini, şi din cuvânt în cuvănt îm citit-o înnaintea dum­
neaei, fiind î n c ă în fire bună. Ş i pentru c r e d i n ţ a mă iscSlescù,
c a s ă s ă crează.

Dimitrie Zuan Pană.

M a r t o r la a c e a s t ă diiat[ă] şi eù : prot[o]pop Bucur Făgăraş

[pecete roşie, cu i n i m ă ] .

E ù E n a c h i i I. A[r]paşi, diştrutualiş a ş e ş o r , martor [pecete

roşie, cu b l a s o n ] .
•92 A R C H l V A ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I B I I U L U Î

CLXXV.

1 7 7 5 , Avfgust] 1, în S i b i .
f Acast[ă] scrisore o facem ca să s[ă] ştie că în anul
t r e c u t , a d e c ă la 1 7 6 9 , am t o c m i t pe T o d o r a n fecorul luì M i -
haî cojocariul din Craiova c a s ă slujască fără de simbrie,
a d e c ă ucenic la învăţătură, patru anî. Ş i au slujit cu de-
r e p t a t e , şi s'au înplinit vreme, şi i-am dat simbrie în anul
d'intăî un. f. 2 5 , d u p e regula Cumpănii, iar al doile au g ă s i t
şi ne-am învoit cu dansul c a să-î dau, şi i-am şi dat s i m b r i e .
A l doile, un. f. 4 5 , şi al treilea anii, a d e c ă d e la anul 1 7 7 5 ,
Av[gust] 1, s i m b r i e să-î unble un. f. 6 0 , — c ă aşa ne-am învoit.
Ş i s i m b r i e din ani trecut, a d e [ c ă ] den 1 7 7 3 şi din anul 1 7 7 4 ,
c a r e face suma un. f. 7 0 , a d e [că] un. f. ş a p t e z e c i , — a c e s t e s ă
a m a-î d a eu s ă n g u r din p u n g a m è ; iarpenftru] anul cfurent],
1 7 7 5 , s ă aibă ca s ă mi s ă dè din b o l t ă . Ş[i] el s ă fie cu
dereptate şi s ă m[ă] a s c u l t e cum s ă c a d e , şi să fie supt as­
c u l t a r e Cozmiţi la cele c e i v a porunci a asculta, la toate
poruncile c a r e s ă n t pentru t r e a b a negustorii. Ş i pentru acasta
întărim cu iscălitura, c a s ă s ă c r e a z ă .
E u Dumitru Cuşma, s[t]ăpănul luì Stafii], eu pi cistia.
Ş i a m scris eu G h e o r g h e Dumitru cu zisa şi cu învăţă­
tura, şi mărturisescu.

CLXXVI.

Făgăraş, die 2 0 Fevruarie, anno 1 7 7 6 , după calindarul

nou. R u g ă n d u - s ă dumneaei j u [ p ă n e a ] s a E v u ţ a , a răposatului
E n a c h e D i m a , fata ju[pănu]luî Dridifi Andraş, adunăndu-ne
pe noî în c a s a ju[pănu)luî A r p a ş i E n a c h e , c a r e mai j o s ne
v o m iscăli, c a s ă fie de c r e d i n ţ ă să-î facem opătuire cu cumnaţii
d u m n e a e i , ju[păjnul G h e o r g h i e D i m a şi cu ju[pă]nul D u m i t r u
D i m a , pentru că zice c ă ar avea c e v a p a r t e de la ju[pă]nul
d u m n e a e i , răposatul E n a c h e D i m a , c a să-î d e a dumneaei...,—
a ş a s'au l e g a t î n n a i n t e a n o a s t r ă cu datul de m ă n ă , unul cu
altul, de bună voia dumnealor, nesilit de niminfî], şi s'au
băut şi aldămaş d e păcuire, cum s ă nu aib[ă] unul la altul
a c ă u t a n i m i c . N o i am aflat aşa, şi am pus şi 1 5 zile între
 DOCUMENTE 9â

dumnealor, ca să socotească amă[n]doo părţile, c a să nu

p o a t ă zice unul sau altul c ă s'au înşelat, şi fiiştecare să să
socotească bine păn la numitul termin... Ş i după datul
banilor de s'ar î n t o r c e v'unul de s p r e o parte, s ă aibă a
d a g l o a b ă o s u t ă d e zlot n e m ţ e ş t i , şi d u p ă a c e i a s ă fie vol­
nic a c ă u t a unde-î va fi voia . . .
Şi pentru maî mare c r e d i n ţ ă întărim cu p e c e ţ i l e şi iscăliturile
n o a s t r e , c a să s ă crează ore-unde. D a t u l die maî sus numit.
N. B . D e s'ar maî afla la C u r t e a c a fişcuşască de aici di[n]
F ă g ă r a ş o r i c e fel de datorie de pe arendele care au ţinut
r ă p o s a t u l E n a c h e D i m a , să l e a g ă dumneaei Dridifi E v u ţ a a
răspunde, şi ià asupra dumneaei, să p l ă t e a s c ă .
S u p t datumul de a s t ă z s'au dat bani înnăuntru numit..
Mich, B e t h l e n i , nobile p e r s o n a (sic), Arpaşi I. E n a k i i , diş-
tretualiş a ş e ş o r , eu V ă s ă l i i e G h e o r g h i i a ş , eu G h e o r g h e Corodi,-
Iordachie P e t r u . E u G h e o r g h i e D i m a stau pe aceastea. Eii
Eva Dridifi A n d r i i a ş stau pe a c a s t a . S t e p h . P. F o g a r a s i d.
. . . plenipot. st[a]r[osteî] Dumitru D i m a .

CLXXVII.
1
Sibiiu, 3 0 Iunie 1 7 7 6 . Ioan Constantinu mărturiseşte că
şi-a primit plata de d a s c ă l pe j u m ă t a t e d e an : 4 5 0 d e lei.

CLXXVIII.

In anul 1 7 7 6 , D e c h e m v r i e 2 0 zile, î n s e m n a r i a c e a m datti

la cumnatul c ă n d aù venitu morunul în lăzăretu, şi au plătitu
v a m a şi chiria, şi de cheltuiala la fatorul.

CLXXIX.

Dat-am s c r i s o a r i a m e a de m a r e c r e d i n ţ ă la c . m ă n a j u p a ­
nului birău T o m a V i l a r a , pentru a c e s t ù fecorù de Ţigan
anume Patru al Gheorghiţani de la Cincu-Mare, fiindcă
l-am b ă g a ţ i i la mine slugă pe un an de zile. P e n t r u care
s l u g ă a m e a stau eu bun, căutăndu-1 c i n e v a , s ă dau eu samă,,
păn Ia anul să-Iu daù înnainte.

' V. m a t sus, p. 8 9 , no CLX1X.

94 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

Care adeverez eu cu iscălitura m e a maî j o s , c a s ă s [ ă ]

crează.
m a
A n u l 7 7 7 , Iunie i . Dumitru Cuzma.

CLXXX.

2 2 D e c e m b r e 1 7 7 7 . H o t ă r î r e r o m a n e a s c ă în p r o c e s u l C o z m a .
«Copilul V a s i l a c h e s ă slujască la boltă, s ă m ă n â n c e şi s ă s [ ă ]
ă n b r a c e iar de la mijloc. A l 4 , costul şi ă n b r ă c ă m i n t e a la 2
copile, să iasă de una c ă t e ungureşti f. 5 0 . A l 5, Cozmiţi
să-î iasă simbrie un. f. 8 0 , dinpreunfâ] şi m â n c a r e a şi cizmele
pe tot anul, iar de la mijloc. Ş i , ieşind toatje] a c e s t e , din
preun[ă] cu alte simbrii şi chirii ale bolţi, ce d o b â n d ă ar da
D u m n e z e u de la boltă, să ă n p ă r ţ a s c ă ân doaă, a d e c ă : Du­
mitru C o z m a o parte, şi soru-sa Zanfira altă parte, puind
capitale uni c ă t a l ţ i . . . Iar, c ă t pentru celelalte cereri m ă ­
runte c a r e mal c e r e j u p ă n e a s a Zamfira de la frate său Du­
mitru, c a r e dintr'unele t a g ă de fraţi iei nu ieste . . . Măcar c ă
cu a c e s t e cu t o a t e , pentru buna linişte şi pentru d r a g o s t e a fră-
ţ a s c ă (mai mult d e c ă t ar dictălui direptatea), şi maî vărtos
c a să putem zice că pentru al nostru h a t â r i a u ăndoit şi
c e v a ş maî mult, etc. Scris şi publiculuit a c e s t deliberat la
anul 1 7 7 8 , Ianuarie 2 2 , Sibiî.
lohannes Wardan, m. propria.
n ' a v a f w o t T j < : Kccvo-cavrà Xa£fj.
Dumitru Dutcă.
Eu Dimitrie Marco, m. propria.
Mav.xâtYji; Saşipâvrjc.
Thomas Veliera.

CLXXXI.

1 0 Ianuar 1 7 7 8 . R ă s p u n s u l lui C o z m a . Pomeneşte «brăne

s ă s ă ş t î . . ., peşchire, c a r e în lume n'amu a u z i t . . . Pentru un
c h e p e n i a g u de Beciu vănătu, alti răpăosatuluî ; adevărat, dar nu
d e anglie, şi purtaţii, l-amu datù la măglaşu de la O g n e , şi
pe urmă totù 1-amù cerutù, şt aù zis măglaşu c ă l-au t i i m i s
pe slujnică, iar slujnica aù fostù fugit, pe urmă apoî miau
datù, daca 1-amù apucatu pentru c ă p e n a g u , măglaşu şasă
 DOCUMENTE 9o

măjî d e s a r e mi-aù datù, c a r e aù luatù iarù ià, de au s ă r a t u

p e a ş t e l e . . . O s u g n ă n e a g r ă c a r e a m a v u t - o . . . Mi-aù lăsat-o
o p o p o a e zălog, şi stâpănu-mieu, eşind eu, m i a u dat-o în
bani şi a m ţinut-o multă v r e a m e , şi, văzăndu c ă nu maî vine,
amu vrutu să o vănzu ; soru-mea m'aù rugatu să o dau eî,
d e c ă t u s ă o vănzu la altu, şi nu ţiu minte, optu au noao
gălbiorî mi-au datù . . . C ă n d o aù desfăcut-o [lada, s'au aflat]
neşte p o t o r î vechî, negreiţarî (sic) de d e multù şi g r o ş î , şi
potori d e demult, şi un banù vechiù şi 3 maî mituteî. ..
Altu zapisù alù R u m â n i l o r de la B o i t ă , de florinţî 5 4 , amù
mersu eù cu ià d i n p r e u n ă la T ă l m a c u , şi i-amù adusù pe Ru-
mănî la j u d e c a t ă . R u m â n i tăgăduia. M. d o m n u l F r a n c ă n ş t a i n
i-au făcutu s ă p l ă t i a s c ă , şi li-aù pusù un anù d e zile s ă pia-
tiască la totù fârtalu de anu... Pentru o c ă l d a r e v e a c h e ,
c a r e s'aù găsit cu drojdî d e untù-de-Iemnù în pimniţă, era
s p a r t ă în fund, şi amu văndut-o la un Ţ ă g a n , nu ştiu cu 9
aù cu 1 0 măriaşî, dară i-am datù şi eù eî o tingire cu c o a d ă ,
de Ţ e l i g r a d , cu c a p a c u e î . . . Pentru Andrei, 4 ai fiind la
soru-mia, eù 1-amù hrănitu, eù i-amù purtatù în grija de în-
b r ă c ă m i n t e , d e t o a t e c e a l e c e i-au tribuit : pentru aceia-î ţi-
neamù s l u j n i c ă . . . Pentru un p e c e a l n i c al răpaosatuluî.»

CLXXXII.
1 0 I a n u a r 1 7 7 8 . E x p u n e r e a lui C o z m a . « 1 . C ă n d amù luatù
bolta prin mărturie, fiind mumă-mia faţă, c a r e cumù va măr­
turisi dumniaeî, d u m n i a v o a s t r ă veţi urma, — c ă eù i săntu fi-
coru, şi ia-î iaste fată, d e la un tată şi d e la o mumă, nici
cu mine, nici cu ia s ă nu ţie. 2 . R u g ă m i n t i a s o r u - m e a aù fostù :
« N e a n e d r a g ă , nu lăsa b o l t a s ă o ià a l ţ i » . E ù amu răspunsu
că nu-mi trebue să-mi bag bani miei în mardale. M'au
rugatù alù doilea, şi al triilea, şi zăcăndu-mi şi m u m a m e a :
«Ia-o, fătu mieù», şi, zicăndu-mi s o r a m e a a p r a t r a (sic) o a r ă :
« N e a n e , d a c a v a lua altu b o l t a , cumù voi s ă m a h r ă n e s c u eu,
şi cum vorù s ă s ă h r ă n i a s c ă copii cu căpitalu celù puţin c e
li-aù r ă m a s , fiindù mici ? Ci mă r o g , n e a n e d r a g ă , nu maî
t r e b u e d e Ia b o l t ă d o b â n d ă n i m i c , fără numai căpitalu mieù
s ă s t e a deplin, şi al copiilor, haine mai p r o a s t e s ă r a i facî şi
 69 A R C H I V A ROMANEASCĂ A COMPAN1EÌ GRECILOR S I B I I U L U I

să-mi porţi g r i j a casiî, înpreună şi l a c o p i i , — c ă ştim noi trăî

şi maî s ă r ă c e a ş t e » . D u p ă a c e a s t e v o r b e maî sus numite, m ' a m
pus eu cu m a r e r u g ă m i n t e l a dumnialuî jupfănul] birău. Dumfnea-
luî] au z i s : «Adu-mi chizaşî, apoî ţi s ă v a d a » . [îi află]. D a r ă
m ă r t u r i s a s c ă m u m a mia, m ă r t u r i s a s c ă s o r a m e a , c ă nu s ă n t
a d e v ă r a t e a c e a s t e cuvinte. V l a g ă n'amu, d a r ă cu v i a ţ a m e a
mă legu î n n a i n t e a d u m n i a v o a s t r e şi î n n a i n t e luì D u m n e z e u ,
c i n e nu va spune dreptu, s ă n ' a i b ă parte de Dumnezeu ;
muma-mia, sau soru-mia, au eu, sau c a r e nu v a s p u n e dreptul.
C ă a c u m nu i a s t e p e pizmă sau p e dujmănie, ci s ă n t e m u la
p a c e , ci, c a r e va tăgădui, sufletulù luì s ă nu fie odihnitu, nicî
p e l u m e a a c a s t a , nici p e ceialaltă, c i n e nu o mărturisi dreptulu.
2 . « S o r u - m e a Zanfira, c ă n d ai venit la lăzăretu şi m'aî
întrebaţii şi ai zis c ă vei s ă te măriţi dup[ă] dumnialuî I o a n u
C a r o l u , eu ţ'amu r ă s p u n s u : « A ş t i a p t ă - m ă , păn voî veni şi e u » .
T u aî r ă s p u n s u : « b i n e * . P e urmă m ' a î întrebatu : « N e a n e , stri-
catu-mi-s'au mult din capitalu m i e ù ? » . E u ţ'amu răspunsu : « F a t a
mea, ştiî bine c ă t u amu chieltuitù cu Ştefu Mihaiu, şi ţ ' a m u
fâcutu d o a o mintii, doao sugne, d a r o mintie ţ ' a m făcut-o
prea scumpă, ci poate d i n t r ' a c e i a ţ'oî t r a g e c e v a , c ă şi eu
amu acumu c a s ă g r e a , daru p e u r m ă voî v e d e a . » Mărturi­
s e a s c ă i à cu sufletulù ei c ă nu-î a ş a : eù voî a r ă t a cu jură-
mănturi, numaî prin chieltuiala eî să fie.
3. D a r ă eù, fiindù frate d u l c e cu ia, d e la un t a t ă şi d e la
o m u m ă , nu i-amù s o c o t i t ù ce-î negru suptù unghie, ci i-amu
mai datù eù 8 4 4 şi 3 6 d e ban[î], c a s ă fie d r a g o s t e între noi,
şi a t u n c i amu fostù opritù 6 lunî de zile. P e urmă, ni-am
înpăcatu ; c a r e m a r e p a g u b ă am avutù, c ă de la culesu a m ù
r ă m a s , şi eù, pentru c a s ă fie p a c e , amu pus 3 . 4 0 0 la b o l t ă ,
şi s o r u - m i a aù pus 2 . 0 0 0 , şi frate-mieu C o z m i ţ a 8 0 0 , şi s ă iau
eù un ban, şi soru-mea un ban, şi frate-mieù un j u m ă t a t e d e
banù. Cu munca luì, c a să fie bine, cumù a r a t ă c o n t r a c t u
nostru, cu p e c e ţ i l e n o a s t r e . . . 6. M ă j ă l u e s c u d u m i l o r v o a s t r e ,
c a l a n e ş t e slufete (sic) d r e a p t e şi î n ţ e l e a p t e . . . amù r ă m a s u
din n e g u s t o r i e . . . , şi de la culesu viilor meale amu rămas...,
şi creditu mi s'au s t r i c a t , şi c a s a prin cărţile d u m n e a e i s c r i s e ;
ci t o a t e a c e a s t e le p r e t e a n d ă l u e s c u , c ă c i n s t e a m a r e e la omu
 DOCUMENTE 97

. . . Ş i capital amu tunatu eu în boltă, alu m i e i i . . . Ş i negus­

t o r i a c e amu făcut-o a p a r t e cu chir Nastu la Ţ a r i g r a d şi la
Z e m o n u şi la M e h e d i a . . . D a r ă eu am fostu făcuţii totu rău
pe lume, ci n e h a r n i c sănt a multami luì D u m n e z ă u , c ă nu m ă
p e d e p s e a ş t e p e lume străinii au păgăniî, , c i s ă n g e l e mieii.»

CLXXXIII.

1 4 Ianuar 1 7 7 8 . A r ă t ă r i c o n t r a lui C o z m a .
« S ă a d u c ă înnainte t o a t e catastifele in ş o g î n s ă m n a t e . . .
Cinstit negustori, socotit atăta anî copii mieî, şi nu mi-ati
datti un cotu de pănză, c e e maî puţin un cotù d e p a n l t i c ă
(sic).. . I-am cosutti c ă m a ş a , şi l-am cărpit, şi l-am g r i ş i t . . .
A m fostu văduvă, c ă n'am loatu z a c e floriţ să facti o ve­
rigă, fără o m i n t i u ţ ă . . . A m fostu şi ajutoare la boltă, şi în
t o a t ă vrema, că vecini noştri ştie bine, aî miei fraţî nu p o t
d a t a g a . D u m n i a v o a s t r ă ştiţi bine c e chelduială aù făcu[t] l a
nuntă, c e chelduială d e haine, d e mărgăritari, d e c e r c e i , de
lefturî şi paftale cu mărgăritari, cu dimiamat (sic), de la
Jidovoaca Bucureştana, arcinteria de Ia Jufranelu, l-au luatu;
d a n'aù fostu destulù. A ù făcuft] cu tuţănu (sic) 4 fesnice
d e arcitu, o solniţe. S o c o d i ţ u : 3 ai aù avutù 4 c o p i î d e la
socru-său Ţ i g a n u , şi Ţ i g a n u 4 caî, cuciaş cu muiare ; în
v r e m a a c è a d e s c u p e t e c ă t e miî aù chiltuitu, şi b ă r b a t u mu­
ieri luì 6 0 0 aù fostù datorù la b o l t ă , şi 1-aù ì n g r o b a t ù şi un
copil al lu[îj cu b a n î d e la b o l t ă . Ş i ieu pocî mărturisi că
am fostù la R ă m n i c , şi 1-aù pletitù d e datorie p e b ă r b a t u mu-
iari la Damian. Cătă marfă şi c ă t e i n t o a (sic) h a m u r i şi
b a n , mu[l]te miî, n'aù adusù n i m i c a d e la ţară î n c o a c e . S ă
nu c r e d e ţ î d u m n i a v o a s t r ă c ă nu a r e : d e s t u l e moşi au cu[m]-
păratu, şi e multă s u m ă în c a m ă t ă risipit. Vedeţi dumnia­
v o a s t r ă , n'aù avutù n i c e frică [de] Dumneză[u], n i c e ruşine de
o m e n i ; vedeţi dumniavoastră : bine ne rugăm s ă faceţî di-
r e p t a t e . . . Io plecata

Zafira Carol.

2492. V o i . X I I . 7
98 AE0H1VA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I B I I U L U I

CLXXXIV.

22 Ianuar 1 7 7 8 . C e r c e t a r e în p r o c e s u l C o z m a .
«Să p i a n g e că d e a t ă ţ e a anî nu iar fi dat nic-un cot
d e p a n t l i c ă sau p ă n z ă pe s a m a copiilor; eî ar fi s t r i c a t s c u l e
de ale dumneaei pă ă n b r ă c ă m i n t e a lor. Ş i maî vărtos să
p i a n g e c ă nic capitalul nu le-ar fi c r e s c u t nic-un b a n , al c o ­
piilor . . . P r e c u m ar fi ţinut pe vitregu-său 7 anî cu cusu-
tură, cu spălat, cu p a t i alte g r i j e l î . . . C e r e a c e de saci,
linguri, b a n î vechî, şurţurî, b r ă n e , c a r p e d e mătase, frunze,
inele d e auru, o c ă l d a r e , o s a l b ă d e 3 0 gălbinaşî, alta deto
cu lanţu şi cu 1 4 fălerî, un c h e p e n e a g , o bundă, d o ă răn-
durî bunbî de mintie, de argintù, un inel d e aur, un za-
p i s . . . de la nişte Boicenî... Cererea bolţi ar fi fără de
cale, fiindcă, c ă n d au luat-o, ar fi fost multe m a r d a l e . . . Ş i
mulţî b a n î are ă n n e c a ţ î la Patru Moşoiul... S p u n e şi face
p r e a multe pă dă laturi . . .
[ A d a u s ă şi o d e c l a r a ţ i e a luì V a s i l e , din 1 1 Ianuar, cu
mărturie d e la « C o s t a n d i n S i r b u l din Sibiî».J

CLXXXV.

B u c u r e ş t i , 1 4 A p r i l 1 7 7 8 . « D a m a s c h i n arhfimandritj, p[roi-
g u m e n ] a r g e ş a n » , c ă t r e C o m p a n i e . P e n t r u afaceri.
Fără pecete.

CLXXXVI.

R ă s p u n s şi c e r ă s p u n d e numitul C o z m i ţ a C o z m a la anul
1 7 7 8 , Iulie în 1 5 .
... La Maerianu de la R ă ş i n a r i u a m d a t eu pentru do­
b â n d a . . . A m fost d a t pentru frate-mieu porţie, c o s t u la 2
copile, î n b r ă c ă m i n t e a c o p i l e l o r şi un hinteu care aù fostu
afară, şi altele c a r e s'au închieiat t o a t e a s u p r a frate-mieu . . .
P e n t r u 2 p ă r e c h î d e b u m b i care-î c e a r e soru-mea d e la mine,
au venitu dumniaeî s o r a m e a , şi mi aii vândut şi i-am plătit,
dar pentru o p ă r e c h e d e bumbî mari şi un inel d e aur c u
pecetea răpăosatuluî bărbatu-său mi-au dat să-î g r i j e s c u păn
 DOCUMENTE 99

să va face V a s i l a c h e m a r e : atunci să-î dau iarăşu îndă-

răptu....

CLXXXVII.

L a anul 1 7 7 8 , Iulie în 2 0 . Pentru răspunsu ce dau eu,

D u m i t r u C o z m a , şi pentru c e mi-a a r u n c ă a s u p r a mia, c u
din aii t r e c u ţ î . . . P e n t r u 3 pinţă t o c u r i c a r e mi le-au t r i m e s
in Ţ a r a - R u m â n e a s c ă , neporuncitù de m i n e şi stau n e v ă n d u t e
păn a s t ă z î . . . Pentru o sabie care i a s t e aurită la b o l t ă cu
curealele eî, pentru ce pretăndueşte să o scoată a f a r ă . . .
P e n t r u un brău cu verigi de argintii, alti răpăosatuluî au
fostu : p o a t e veni v r e a m e să-lu p o a r t e î n c ă copilu tată-său ;
nu-lù priimescu . . . P e n t r u a c e a l e 2 cufere d e B e c i c a r e le-aii
văzut în c a s a m e a la R ă m n i c u , c e a r e a î n t r e b a dumnealui
d e u n d e s ă n t u ? P e n t r u b e a t z a c u , n ' a r e dumnealui a î n t r e b a
Pentru lada aceaia şi pentru alte lăzî şi c u n p e n e şi can­
t a r e . . . , a c e a l e s ă n t m o a r t e . . . L a pitropî voi d a s a m a mia
Ş i d u m n i a t a s ă 1 fi trimis la b o l t ă s ă s l u j a s c ă , unde au foştii,
nu să-ţî vănză lămăî t o a t ă iarna, şi eù să-ţî piateseli costu...
Pentru c e î n t r i a b ă dumnialuî pentru vin, rachiiù şi mărgâri-
tarii, c ă n'amu să-î dati s o c o t e a l a luì. Pentru hainele Bălă-
şichi, s'au hotărătu . . . P o f t e a ş t e C a r o l c a să-î a r ă t la cine
s ă n t d a t o r i ţ i ; răspunsu, candii voî muri, a t u n c i va v e d e a , c e
săntti datoriţi, şi cui sânţii datoriii. Pentru, 5 0 0 de lei, aii
zis C a r o l c ă a m trimis afară să-mî c u m p e r e oî. R ă u şi farti
de cale grăiaşte, că nu-î adevărat, c ă de la un b a n face
cincî. C e a r e Carol unii hinteu, de c a r e eu nu ştiu nimica ;
ceare 3 0 de gălbiorî fărtale, c a r e aii fostu numai 1 2 . Şi
i-amù datù o sugna n e a g r ă pentru eî, şi ceialalţî gălbiorî
i-am d a t ù îndărăptti sororeî meale. P e n t r u 1 4 taleri c a r e
i-au p u r t a t ù la gàtù, aù fostu aî miel, şi i-amù datù, numaî
păn v a fi fată, iar, d a c a s ă v a mărita, s ă mi d e a îndărăptu
că săntu aî m i e l , c ă n'au fostu d e la părinţi noştri, şi t o t
i-am c i n s t i t ei sorii m e a l e 4 ştucurî. U n Sfeatiî Gheorghe
d e a r g i n t , nu ştiu nimic. 6 căldare de 6 veadre, veache,
s p a r t ă , şi eù amu [datù] surori m e a l e o tingire cu c o a d ă , pentru
c ă l d a r e . Z i c e c ă o b u n d ă m a r e c a r e o au c u m p ă r a t , p r o a s t ă ,
100 ABCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUl

soru-mea înpreună cu Cozmiţa, şi au trimis-o la tatălu

nostru, ci să să ducă să-Iu scoată din groapă, s ă o ià.
Care aceaste toate să vorù arăta cu peceţile noastre, că
ne-amu înpăcatu. Ş i pentru un c h e p e n i a g de B e c i ù p u r t a t ,
c a r e iară eî aù luatù s a r e a (sic)... Ş i pentru R u m ă n i de la
Boită, n'am luat eù nice-un ban, care să va a d e v ă r a cu
a t e s t a ţ i a lor. Ş i a c e a s t i a săntu vechî, d u p ă m o a r t e a r ă p ă o s a -
tuluî p ă n la 1 7 7 5 , de maî nainte pană a t u n c î ne-amu în­
p ă c a t u pentru t o a t e . . . Ci m ă r o g d e dumneavoastră ca să
mi s ă î n d r e p t e a z e lucru mieù, c ă mi s ă t r a g e mare pagubă
şi s ă r ă c i e d e 2 anî de zile d e cănd şezu eù aicî, şi eu
pieî î n t r ' o p a r t e şi c a s a mia într'altă p a r t e .
D a r ă pentru o b u n d ă c a r e o aù trimis eî pe R a d u d e la
Ogna pană la lăzăretu, c a s ă o t r i m i t ă la R ă m n i c u la tatăl
nostru, şi aù petrecut-o R a d u l , c i , d e o pofteaşte, s ă a p u c e
p e R a d u l să o p l ă t e a s c ă c u m i v a fi voie, că i a u dat-o de
p o m a n ă tatălui n o s t r u , c ă n d aù murit răpăosatulu Vasilie.
Eu io Dumitru Cuzma.

CLXXXVIII.

1 7 7 9 . Compania cere Guvernului a s e d a înnapoî cărţile

cantorului eî, ţinute de c î t e v a lunî la censura, «siquidem
n e c valachici, n e c illyrici sunt, p r a e t e r unum qui rudimenta
1
linguae v a l l a c h i c a e t r a d i t » .

CXXXIX.
1
D u p ă părinteasc[a] d r a g o s t e cu c a r t e a m ă închin dum , j u -
păne Ghiorghie.
1
în anul t r e c u t a m fost trimisu dum o c o p i e d u p ă zapisul
lui L a ţ c o R a c o i a lui A n a s t a s i e P a s c a l , c a r e a era întărită cu
iscălitura Preasfinţii S a l e părintelui Mit[ropolit] i a Prea-sfinţii
2
S a l e V l ă d i c a F i l a r e t M i r e o n şi de dumnealui doftorul M a n a s i
şi d e alţi doi n e g u ţ ă t o r i c e să afla a t u n c î aici, şi te-am poftit
pă dumnfeata] c a s ă fii vechil, şi n'aî priimitu ; iar a c i a c o p i e

1
De sigur a lut Dimitrie Eustatievicî. V. Ist. Ut. rom. în secolul al
XVIII-lea, I I , p. 2 7 1 şi u r m .
8
Eliade.
 DOCUMENTE 101

s'aù oprit la d u m n f e a t a ] . Ci, fiindcă vechilul a c e l a pre c a r e l-am

trimisu de s'au j u d e c a t cu dănşi, au d a t zapisul fără de ş t i r e a
şi voia mea, te poftesc să-m trimiţi a c e a c o p i e , c ă c i îm iaste
t r e b u i n c o a s ă . D e a c a s t a , şi rămăiu
Al dum' părinte sufletesc:
1 7 7 9 , Mart 1 5 .
D[amaschin] arh[imandrif], pr [oigumen) argeşean.
C ă t r ă dumnealui j u p a n u l G h e o r g h i e M a r c o , cu p ă r i n t e a s c f ă ]
d r a g o s t e s ă s ă dea.
[ P e c e t e neagră, cu c r u c e a şi semiluna.]

CXC.

D a u c a r t e a m e a la m ă n a dum[nea]luî jupfănului] E n a c h e Ma-

vrodin pentru chizăşiia c a r e am vrutu eu s ă mă pui pentru Gheor-
1
g h e M a r i c o v i c î : în casu c e i-am c u v â n t a t dumnealui, d u m n e a l u i
au foştii b u c u r o s , şi au îngăduiţii, dintr'o s u t ă şi patruzeci
să avem i-a (sic) da peste un an d e zile flori[n]ţî 1 0 0 , dar
d u m n e a l u i zicăndu-m c ă p o p a nu îngădueşte nic d e cum în
b o l t ă , am mersu cu dumnealui în caşul ala la popa, şi m ' a m
rugatu şi eu d e p o p a c a să-1 lase. D a r p o p a au zis aşa, cumu
ni c ă a ş a o m slabii nu î tribueşte mai multu în boltă, făr
să-ş s c o t ă negoţul afară, ş i ş da Opri pă c â t e s t e d a t o r , şi
b o l t a o va d a la A r m e n i , c ă c i vin din t o t e părţile ponos[e]
la mine pentru el. Cu a s t ă vorbă m ' a m lăsat şi eu, şi a m
p l e c a t pe c a l e .
P e c e s t e mai sus s c r i s e a d e v e r e z u eu : Petru Voina.
1 7 7 9 , S e p t e m [ v r i e ] 6 ; Sibiî.

CXCI.

[C. 1 7 8 o . | Fără dată. ' 0 EraopoTróXsw? rpyjYÓptoc (Grigorie

e p i s c o p d e S t a u r o p o l i s ) s c r i e medicului T e o d o r a c h i M a n i c a t i ,
chemîndu-1 la b o a l a g r e a c e l-a lovit.

CXCII.

[C. 1780.]
P r e a - c i n s t i t e s t ă p â n e birău, mie milostivii patronii.

A g e n t de c o m e r ţ al C o m p a n i e i , — B u l g a r de n e a m .
102 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEÎ GRECILOR SIBIIULUÎ

Fiinducă din vreamea căsătoriei meale amù avut nişte

pricini d e fâgădaşurî de la cumnatul mie[u] I o n P r ă ş e a , şi
a c u m trăgăndu-mă la j u d e c a t a conzistoriumuluî ca să-î p l ă t e s c u ,
s'au j u d e c a ţ i i să-î dati 11 florinţî, şi el, nelăsăndu-să şi ne-
mulţămindu-să p ă a c e a i a , aù vrutù s ă mă p ă r a s c ă la d[o]m-
nul fălnogul, şi, c a s ă nu mai umblămu în chieltuială pe la
judecăţi, între nişte p e r s i o a n e , am făcutu p a c e , c a să-î daù
50. de florinţî. Ş i , neavăndu eù nice-o pri[n]dere c a s ă pocu
plăti şi a s c ă p a din g u r a şi din r o b i i a dumnealor, cu mare
p l e c ă c u n e cazù şi m ă rogu ca să facă cinstita Cumpanie
milă d e mine, s ă mă ajute şi s ă m ă r ă s c u m p e r e din acastă
g r e a d a t o r i e şi din laţul a c e s t u i cumnatù al mieu. Ş i eù, pană
voi trăi, voi fi rugătoriu cătră Dfujmnezeu pentru n o r o c i r e a
şi fericita îndelungarea vieţii prea-cinstitiî Companii.
Prea-plecată slugă :
Popa Dană din Maeriî Sibiiuluî, neunit.

CXCIII.

'Ev B X a / î a , 1 1 Decembre 1 7 8 0 . Abramios, patriarch de

Ierusalim, c ă t r e C o m p a n i e , pentru eleimosină. — T o t aşa la i-iù
Iunie 1 7 8 1 . — P e c e t e roşie c u c o r o a n ă , b l a s o n şters ş i : app.
MIO. rea. Tp. ip. C M .

CXCIV.

1 7 8 1 , F r e u r 8. Maculatorul de c e s'au găsitu în b a n c ă la

sfânta b i s ă r i c ă .

CXCV.

24 Mart 1 7 8 1 . StXoéatpo? ^iXtr/]? către Ioan Manicati.

D o r e ş t e a m e r g e şi el la Berlin, dar e oprit.

CXCVI.

1 7 8 2 , Ianuar 5.
Maculatorul petru datoriia sfpjnteî bisearicî.
. . . A m u d a t t o t Ia H e ţ Mihailù Marătinu covrigariu, pentru
j ă b l e . . . S i n b r i i a moşului pe anu a c e s t a
 DOCUMENTE 103

CXCVII.

1 7 8 2 , Ghenfarie] 2 7 ; S i b i î .
A d e v e r e z u cu s c r i s o a r e a n o a s t r ă la c i n s t i t a C u m p a n i e pre­
c u m s ă s ă ştie c ă , den v o i a luì D u m n e z e u c e ni-au înpreunat,
fiindu s o c o t i a l ă dum[nea]lui jupfănul] G h i e o r g h i ţ ă birău, pen­
tru pârtia copiii B ă l ă ş i c ă î , c e au avut capital, f. 6 6 6 , 8 0 , şi
d o b î n d a 4 0 , a c e ş t i ban[î] t o ţ i s'aù chieltuit p e l e m n e şi p e
s c u l e c e au t r e b u i t B ă l ă ş i c ă î , soţii m e l e . C a r e noi întărim cu
iscăliturile n o s t r e , c ă , c e ban[î] au fost, deplin s'aù chieltuit.
Ş i nu maî a v e m a maî c ă u t a nimic. A c a s t a încredinţăm.
Ieù Zanfir Radu. Ieù Bălăşica ade[verez].
[Pecete roşie.]

CXCVIII.

Sibiiù, 2 2 Maiù 1 7 8 2 . Manicati Saffranos dă c h i t a n ţ ă p e n t r u

2 5 0 d e leî, r ă m ă ş i ţ a de d a t o r i e a luì « F u r s t H e r Alexander
Morussi».
P e dos, î n s e m n a r e g r e c e a s c ă din 4 Iulie 1 7 7 5 , p e n t r u da­
toria întreagă de 3 5 0 fi., zà orcoia zob zà è^pswoTOòssv o
ap[-/wv] AXe£avâpo? MoopooCT]? và t à 7rAT)p<u(rţ) ó ap[^wv] àSsXtpó? TOO,
KwvaTavTìvos MoopoòCTjc, u i r a ? SpaYoo[j.àvo?, órcoò TTJV aTjfiepa,
1 7 8 2 , etvat aòasvTTjc si? MoXSaotav ( « p e c a r i i-a împrumutat
dumnealui Alexandru Moruzi, c a să-î plătească dumnealui
fratele său C o n s t a n t i n Moruzi, Mare-Dragoman, c a r e astăzi,
1
în 1 7 8 2 , e D o m n în M o l d o v a » ) .

CXCIX.

Cinstite şi maî m a r e dum[neata] arh[on] s t a r o s t e cu fră-

ţască dragoste şi cu multă săn[â]tate m ă închin dumfitale].
f Cu a c a s t ă frăţască scrisoare mai întăî c e r c e t e z d e în­
t r e a g ă şi fericită s ă n ă t a t e a dum[nea]v[oastră], c a , î n ţ e l e g ă n d - o ,
p e deplin s ă mă b u c u r , L ă n g ă a c a s t a , fac dum]itale] s u p ă r a r e şi
r u g ă c u n e , s ă faci d u m [ n e a t a ] b i n e s ă c h i e m e p e un n e g u ţ ă t o r
din Cumpaniia d u m [ n e a ] v [ o ] a s t r ă , a n u m e c h i r N i c o l a Starna, c a
să-1 întrebi dumfneataj s ă a r a t e dum [itale] întru a d e v ă r şi în

1
Pentru acest fâcStor d e datorii, v. Genealogia Cantacuzinilor, p. 394.
104 ARCHtVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I B I I U L U Î

frica luì D u m n e z e u p e n t r u un I a n a i c h e B r â n c o v e a n u şi pen­

tru un G h e o r g h e Cuţovlahu tovaroş lui I a n a i c h e , c ă , la prii-
mirea scumpii d u p e urmă, s ă a r a t [ e ] c ă t e o c a au priimit, şi
c ă ţ î ban[î] au datu-le, şi c e cusur au maî r ă m a s ; şi, c ă n d au
dat bani, fost-au faţă a m ă n d o o . Ş i zis-au numitul Gheorghe
Cuţovlah c ă s ă n t bani luì t o ţ i a c e i după s c u m p i e , sau c ă t ă
sumă au zis(te) c ă e s t e aî lui ? F i i n d c ă a m auzit c ă de a c o l o
au plecaţii î n c o a c e învrăjbiţi, din pricina banilorù c e luase
pe s c u m p i e . Că acel numitu I a n a i c h e ? F i i n d om cu r ă u t a t e şi
bun de pricini, şi făcând g r e ş a l ă cu t o c m e a l a scumpii, d e
au tocmit-o eftin, neştiind cheltuelile c e s ă v o r face, şi vă­
zând c ă nu s ă prind c a p e t e l e , — d i n t r ' a c e i a au pornit între
dănşi vrajbă, şi, viind pe drum pană a p r o a p e d e c a s a lor,
s'au bătut, şi i s'au întâmplat unuia m o a r t e . Ş i , pentru c a s ă
nu între la urgie d o m n e a s c ă şi a lua m o a r t e pentru m o a r t e ,
rog dragostea dum[itale] c a să mă înştiinţez pe largù de
t o a t e pricinile lor, cu amâruntu, c e va a r ă t a numitul neguţă­
tor, c a cu a c e a î n c r e d i n ţ a r e a dumfitale] s ă ştiţi c u r a t , c a s ă
a r ă t Mării S a l e Iui V o d ă . Ş i cu frăţască d r a g o s t e să s[ă] dia
pururea.
Rămnicu, 1 7 8 2 , Avfgust] 1 9 .
A l dumitale c a un fratje] şi g a t j a ] a sluji :
Mihaî Poen[a]r[u] Polcov[ni]cu.
Cinstitului şi mai marelui dum[nea]luî chir Gheorghiţă
M a r c o , birău Cumpănii g r e c e ş t i , cu c i n s t e şi cu frăţască dra­
g o s t e , la Sibiî.
[Pecete p e s t e hîrtie.]

CC.

1 6 I a n u a r 1 7 8 3 . S o c o t e a l ă între Dumitru B u t c ă şi «soru-

rnea M a r i u ţ a A p o s t o l i u » . — P e c e t e cu c r u c e dublă şi.,4,. <w. k.

CCI.

S c r i s o a r e a m e a l a m ă n a stăpânului meii jupfăn] Enache

Marco, precum să s|ă] ştie c ă m'am tocmjt slugă la b o l t a
dumnealui, care a c u m cu ştirea şi bun a ş e z ă m â n t u l c i n s t i t [ i |
C u m p ă n i i şi cu v o i n ţ a n o a s t r ă a t u t u r o r aii priimit-o dum-
 DOCUMENTE 105

nealuî, d u p ă c u m maî pe largii t o a t e să cuprind ăn scri­

s o a r e a c a r e au dat-o unchiul mieii C o z m a la măna dumisale.
D e c î , d u p ă a c e i a m ă legii şi eu la t o a t e a fi. bun şi ascul­
t ă t o r i şi a m ă l ă s a d e toate năravurile rele, c a să-m p o c î
d o b ă n d i nume bun, şi, u r m â n d aşa, voî afla milă, şi din an
ăn an şi maî b u n ă chivernisală, iar, făcând v r ' u n fel d e blăs-
t ă m ă ţ i e , sau fiind neascultători, au nesupus, maî v ă r t o s şi
la p a g u b a c a m a i m i c a d e m ' a r afla c ă a m făcut p e s t e voia
şi p o r u n c a dumnealuî, volnic s ă fie cu m i n e a m ă pedepsi
ăn t o t chipul. C ă t r e unchiul meu, ca către un fatur şi mai
m a r e al meu, a m ă s u p u n e m ă legù, a n s ă la a c e l e c a r e mi
s'ar porunci cu c a l e şi direptate, şi la c ă t e s ă c u v i n e ; iar,
c ă n d m ' a r năcăji farà d e cale şi afară din măsură, a t u n c i s ă
aibù a m ă plânge stăpânului meù jup[ăn] E n a c h e , iar eu
nic d e cum s ă nu o b r ă z n i c e s c u , să mă g ă l c e v e s c u cu dum­
nealuî. D e baluri, beţii, primblări şi alte lucruri n e c u v i o a s e
mă leg d u p [ ă ] numita s c r i s o a r e a unculuî meù a fi s u p t a c a
pedeapsă, şi cu c r e d i n ţ ă a fi păn la banul cel mai m i c , mă
f ă g ă d u e s c u , nic fără ştirea stăpânului mieu nic-un creiţarî
din s i m b r i a m e a s ă nu iaù ; ci dumnealuî cu măna dumi­
sale, cerăndu-î la vr'o m a r e lipsă a mea, să-m dea. D e c î , la
t o a t e c e l e c e p o t fi p e p a g u b a stăpânului meu, nu numaî a
le feri, li (sic) pre folos a-i sluji mă legù, ci şi ănnaintea
lui D u m n e z e u şi a c i n s t i t e i Cumpaniî c a r e m ă epitropeşte,
cu tot solenitaşul m ă f ă g ă d u e s c u . Ş i pentru maî m a r e cre­
d i n ţ ă a m iscălit.

Sibiî, 1 7 8 3 , Aprilie.
Eu Vasilache Vasile î n t ă r e s c u c e l e din s u s s c r i s e .
Oo)u,âc BsXXepâc u,apTupw.

CCII.

Braşov, 9 Decembre 1 7 8 3 .
Neiscălit c ă t r e «birăul a cinstfiteîj Cumpănii greceşti, ju-
p[ănul] G i u a n u l » . «Dumfnealuî] tistulù s'aù a r ă t a t nemulţă-
m i t . . . R e ş t a n ţ i a c e me-aù rămasu . . . M'amù rugat în v'o
c â t e v a r â n d u r i d e chir N i c o l a Pulpaş, s ă u m b l e în cheltuiala
mea, c a s ă ià lucru s f î r ş i t . . . Intru c e putere să ţine dum-
106 A R C H I V A ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBJIULUÎ

(nea]luî de nu-mu t r i m e t e b a n [ V j . . . I a r ă p e n t r u defăima c e

au defăimat pă chir N i c o l a P ă p o s i (?), nu i a s t e omulu mieti
destulă neci[n]ste dum [ i t a l e ] . . . . i o o fu[n]ţ tort s u p ţ i r e . . . , 2
s t r a e a l b e , 2 glugi, i ţol[ej, i funie.»

CCIII.

f E u O p r e a zidariul, care amu săzutu în Ş ă l i n b ă r u , dau

c a r t e d e c r e d i n ţ ă în m â n a văru-mieu Pavălu C o m ă n i c u dinu
F e l d i o a r ă , dinù cistitu S c a u n u l u ( S c a u n u l ) Sibiiuluî, p r e c u m u
amu datti în măna dumisale M u n c a t i e G r e c u şase sute de
g a l b e n i , şi cătti amu lucratù în patruzeci d e anî, şi, c e am
castigata, totù în m â n a dumisale amù datti a c e ş t i bani, s ă i
s ă d e a văru-mieu Pavălu, c ă m'aù grijitù la ne[pu]tinţa mea
în doî anî,— c ă n e c e p r e picorele m e a l e n'amu pututu umbla,
ci totu pre manile luì şi ale fomeilorù luì m'aù purtatù.
D a r ă mal tare să s ă c r e a z ă gura duhomniculuî mieù p o p a
Ionu p o p a satu[lu]î.
Mărturii s t r a i n e aù fostù : B u c u r u lui Curluţu,
T o m a Corni, Iliae Corni, Matheiù al Oprii T a n c u .
Scris-au eu p o p a I o a n ù . P p p a Daniilù, fiindù d e faţă.
C ă eù Oprea amu mănatu pe văru-mieu Pavelu, l-amu
m ă n a t u în d o o rânduri la G r e c u , să-mi g r i j a s c ă amù (sic),
şi dumnealui aù greitù c ă t r â Pavelù : voi griji.
Anul 1 7 8 4 , luna lut G h e n u o r i e , zile 6 .

CCIV.

Bucureşti, 1 4 Februar 1 7 8 4 . A v r a m i e , patriarch de Ieru­

salim, c ă t r e proestosul Companiei, cu urări şi sfaturi. Pecete
cu A B P . MIO. ri A. T P . I P . S M . ; 1 7 7 5 .

CCV.

D u m i t a l e p r e a c i n s t i t e şi d e bun neamù j u p î n e nasule, cu

a d î n c ă p l e c ă c i u n e î n c h i n î n d u m ă , sărut c. mîna dum[i]tale.
Căotîndu-mă D [ u ] m n e z e ù cu acastă certare, de am ră­
mas s ă r a c ă cu copii m i e i şi cu a t î t e a j u d e c ă ţ i şi datorii,
c a r e nu ştiu cum şi în c e c h i p s'au p u t u t face a c a s t a tică­
l o ş i e , şi lîngă c e a l e l a n t e adăogîndu-mi-sî şi a c a s t a , şi neavînd
 DOCUMENTE 107

nici într'un c h i p altă puteare fără, d u p ă D [ u m ] n e z e u , t o a t ă

n ă d e j d e a m e a la d [ u ] m n e a t a iaste, c ă , de vreame c e te-au
învrednicit Dfujmnezeù la a c a s t ă t r a p t ă , şi mulţi săraci să
folosesc din mila 5. Cumpănii, a ş a şi eu sînt nădăjduită
că, adunîndu-să c. Cumpanie, şi arătînd d[u]mneata a
m e a s m e r i t a iştanţie, şi vrînd şi d[u]mneata ca un părinte
sufletesc a s t a lîngă p l î n s o a r e a mea, voiu avea prin dum­
n e a t a milostivul şi c e l d e bucurie r ă s p u n s , — c a şi eu m ă c a r
ce spre acastă parte să fiu odihnită c u copii miei. C ă d e
s p r e alte părţi destule necazuri, trăsuri şi supărări am, c a r e
nu poftesc la nice o m u m ă d e copii a c e s t e necazuri s ă a i b ă .
Şi cu a c a s t a rămîiu maî m i c ă şi p l e c a t ă fiica d [ u ] m n e a v o a s t r ă .
Făg[ă]raş, 3 0 August 1 7 8 4 .
Ilinca a răposatului N i c o l a e F e t o c h e .

CCVI.

S c r i s o a r e a m e a la m ă n a dum[nea]luî Cămăraşuluî S p i r i d o n ,
p r e c u m s ă s ă ştie c ă i-am d a t c a s e l e d e la pivniţă cu chirie,
într'un anu talţerî] o sută, însă numai c a s e l e , afară din pivniţă.
1
C a r e d i n t r ' a c e ş t î t o s u t ă s ă a i b ă dumfnealui] a face grajdiul,
cuhniia, paturile ş[i] p r e u m b l a r e a , iar altele c e î va maî trebui
a face înprejuru c a s e l o r sau în c a s ă , în chirie s ă nu s ă ţie în
s e a a m ă . Ş [ i ] , la [înjplinirea sorocului socotindu-ne, orice va
m a i prisosi din b a n i s ă a i b ă a mi-î da. Ş[i] pentru încre­
dinţare am iscălit. L . 1 7 8 4 , Septfemvrie] 1 5 .
Şt[efan] Părşfcoveanu] Dvor[nic].

CCVII.

S c u r t a t ă c u p r i n d e r e dinu c a d e o b ş t e pentru m o ş t e n i t o a r e a
Ţ a r a U n g u r e a s c ă ale vămiloru noi rânduite porunci, suptu
zioa 2 9 S e p t e m v r i e 1 7 8 4 .
[Tipărit.]

CCVIII.
c
7 M a r t 1 7 8 5 . 0 sv latpoî? e X â ^ i a t o c EiXSsatpo? KiovsTfavcîvoi)]
1
<Pikizr\<; c ă t r e Ioan M a n i c a t i , l a B u c u r e ş t i . II felicită pentru în-
1
V . pentru el Ist. Ut. romìnc in secolul al XVHI-lea, I I , p. 4 5 .
108 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I B I l U L U t

c h e i a r e a călătoriilor şi stabilirea s a în a c e s t oraş. Din parte-î,

e în V i e n a , d u p ă c e a luat d o c t o r a t u l la G o t t i n g e n cu «pa
thologia febrium verminosarum». Constantin Darvari, alt
prieten, a vorbit «de signis c o c t i o n i s in morbis?>. U n altul
e zópto? AfcCxâvioţ.

CCIX.
c
M a g d e b u r g , 2 2 April 1 7 8 5 . 0 sv iatpotg eXâ^tatoţ Kouv-
ataviîvo? 'Iwâvvou ó Aâp6<xpi<; c ă t r e I o a n M a n i c a t i . F e l i c i t ă r i de
începutul c a r i e r e i . Manicati fusese şi la P a r i s .

CCX.
1
Sibilìi, 7 Maiù 1 7 8 5 . M a n a s i E l i a d e arată lui Ioan Manii
cati c ă s t a r e a sănătăţii sale îl face s ă p ă r ă s e a s c ă ideia uue-
c ă l ă t o r i î în Italia şi c ă se î n t o a r c e în Bucureşti. Salută pe
Paharnicul V i l a r a şi alţi prieteni.
[Pecete neagră]

CCXI.

Szombath, 7 / 1 8 Iulie 1 7 8 5 . Demetrio Marco c ă t r e Ioan

2
Manicati. T r i m e t e o carrozza contelui D u d e s c u l . Aminteşte
pe P a h a r n i c u l V e l l a r a .

CCXII.
După' p ă r i n t e a s c a d r a g [ o ] s t e .
S c r i s o a r e a dum[i]tale am priimit-o, şi, de fericirea sănătăţii
dum[r]tale aflăndu-să, pă deplin ne-am bucuratu, şi noi, din
mila lui D u m n e z e u , ne aflăm sănătos. Ne înştiinţăzî dum-
[nea]ta c ă c a s a c e au fost s ă o ţie cu chirie Spiridon în an?
doi, şi a c u m , d u c ă n d u - s ă la Ţ a r i g r a d , te-aî învoiţii şi ai luat-p
1
d u m [ n e a ] t a pă un anù c e e r a s ă mai şaze elu, d r e p t t 100.
V e î şti dumfneajta c ă zapisul luì iaste la noi, şi nu s ă făcea
1
s ă ià t 1 0 0 , c e maî puţin; ci aşa aii vrut dum[nea]luî dă
1
ţ'au luat t I O O dăplinti. Pentru că ai îndrăznit dum[nea]ta
şi le-ai luat mai înnainte p a n ă a mă înştiinţa, bine ai făcut,

1
Cf. ibid., t a b l a , p. 5 2 şi maî sus, p. 1 0 0 , n ° C X X X X I X .
2
V. ibid., p. 4 4 .
 DOCUMENTE 109

î n t o c m a i c a un priiaten, c ă maî b i n e voim şi noî a fi dum-

[neajta d e c ă t alţiî ; şi, c ă t pentru a c e a s t a , s ă îndrezneştî ori­
când. Voia ci ne ceî dumneata ca să poruncim omuluî
nostru aciî, s ă dăşchizî dum[nea]ta u ş a , — a c e a s t ă voie s ă o
aibî dum[nea]ta însuşî d ă Ia mine, însă cheltuiala c e o veî
face, v a fi a dum[i]tale. Ş i r ă m ă î
al dum[i]tale c a un p ă r i n t e :
Şt[efan] Părs[coveanu] Dvorfnic],
1 7 8 5 , Octomvrie 7.
[ V ° :] Cinstfitului] şi al nostru c a un fiiu dum[nea]luî I o a n
M a n e c a n t e s S a f r a n o s , doftor, cu p ă r i n t e a s c ă d r a g o s t e şi feri­
cită s ă n ă t a t e s ă s ă d e a , l a B u c u r e ş t i .
[ P e c e t e n e a g r ă , cu blason, ruptă.]

CCXIII.

Craiova, 15 Ianuar 1 7 8 6 . 'Icoaxetu. 7tpor]Yo{>u.evoc Sivairr)?

c ă t r e C o m p a n i e , pentru eleimosină. P e c e t e cu Maica Dom­
nului şi d o u ă chipuri, la d r e a p t a şi la s t ì n g a , m a i j o s .

CCXIV

« 1 7 8 6 , die 3 1 F i v a r i , S a m o s u j v a r » ( G h e r l a ) . J o s z e f D e â k c ă t r e
«szupunul G e ò r g i e b i r e v » . « A m avut s e ne dej pentru un o k a
d e p e r [de k a p r e ] d o v e o k a l e de s k u m p y e . . . S k u m p y a sei
t r e m a t e pe k i r y a al n o s t r u , si p u n e a k u m a ku o m e n i e b u n e
l-am a ş t e p t a t sei t r e m e t e a k a s e , p e k u m n ' a v fost t o k m a l a . . .,
prekum isti si zsupunul birevul, k e a s t e t o m n e l-am a d u s
e n n a i n t e a luj szupunul b i r e v en t e r g , si s a v prins a s a k e sei
maj a ş t e p t pucinike vreme, k e a t r e m e t e ku o m e n y e b u n e ,
si s e nu fak keltujale.»

CCXV.

P o v t e s k s e n i t a t e b u n e dumitale szupune G e ò r g i e la G e r l a ;
m a
1 7 8 6 , die 7 9-bris.
N ' a m d e a l t a fere fak d e s t i r e dumitale, szupune G e ò r g i e ,
p r e k u m am luvat c i n s t i t a s k r i s o r e d u m i t a l e en m e n e m , si Iam
tsitit, si am e n c e l e s pentru t o t e c s e skrij en k a r t e . D a nuj
110 A B C H I V A ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I B I I U L U Î

nimike, k e , de v a a d s u t a D u m n e z o v s e ne telnim la olalte,

da o m f a c s e k u m a fi maj bin si maj pretineste k a s e fim
şi de a k u m a e n n a i n t e p r e t e n bun la olalte. S i a s a , pentru
a c s e l e 3 0 de turale kare eskrij d u m n a t a k e sent, da daka
a r vini karele ku skunpie, de lej pune dumnata undeva
entrun k a r si lej t r e m e t e la Gerla, a p o j , d a k a nom telni la
olalte, nu non sfedi. K u a s t a r e m e j n e m dumitale totdeauna
pretin bun.
Ioszef Diakul,
Petro Pegomas,
Moyses Pekurar.
Me r o g dumitale se daj kartea a s t a la szupunul Nikola
Stanio.
l
[ A d r e s a latină a judelui M a r c o .j

CCXVI.

« D e la Divanu C r a i o v e î » , 1 7 I a n u a r 1 7 8 7 . Mărturie pentru

G h e o r g h e Căpitanu, fratele luì « C a l o t ă A n a s t a s i i a F o l t e s c u l
de aici, din C r a i o v a » , n e g u s t o r , c e a murit la Sibiiu.
I s c ă l e s c : . . . H[a]gi S t a n J i a n u b[i]v V e l Postfelnic] \ Ion
Brăiloiu biv V e l Stol[ni]c, şi alţi doi.
«Proct. 3ti Logf. »
Fără pecete.

CCXVII.

1787, Ianuarie 1 9 zile. F o i ţ a d e m a r f ă . . . T e s e l i cu pe­

riile lor, 3 b r o a ş t e cu arcu . . ., s ù f r e d e l e . . ., piepteni de
c a î . . . Pentru 1 2 mâjî d e fier.. . .

CCXVIII.

1 7 8 7 , Ghenfarie] 3 1 , C r a i o v a . Cinst[ituluî] şi al nostru ca

un frate dum[nea]ta cinst[it]i birău şi dum[nea]v[oastră] fraţ
epitropî aî Cumpanieî ceî mari, cu frâţască d r a g o s t e ne în-

1
A s e m e n e a scrisori r o m a n e ş t i c u litere latine ale A r m e n i l o r din A r d e a l
sînt m u l t e .
1
A fost trimes la P o a r t ă pentru D o m n i a p ă m î n t e a n ă în 1 7 7 4 . V. Ist. IU.
rom. c i t a t ă , I I , p. 1 1 0 .
 DOCUMENTE 111

c h i n ă m d u m [ n e a ] v [ o a s t r ă ] . Cu frăţască scrisoare înştiinţăm

d[u]m[nea]v[oastră] pentru acest Gheorghie ce iaste frate
cu C a l o t ă A n a s t a s i e , c a r e s'au întâmplat d e au murit a c o l o
la S i b i î , şi iată c ă vine acolea să caute ceale rămasă ale
f r ă ţ i n i s ă u . Ş i d e a t e r ă m şi noî a c a s t ă a d e v e r i n ţ ă c a să v ă în­
c r e d i n ţ a t d[umnea]v[oastră] pentru dansul, c ă i a s t e frate cu
Calotă. Ş i rămânem
aî dumfneavoastră] c a n e ş t e fraţî :

H [ a ] g i Con[stan]d[i]n S t o e n e s c u , s t a r o s t e a .
Ayjui'upi? 'Iwavvoo wâptopac.

[Fără pecete.]

CCXIX.

Dupe prietenească drag[o]ste.

D e v e n i r e a dumitale î n ţ ă l e g ă n d , p r i e t e n e ş t e ne-am buc[u]-
rat, şi pentru prea-iubit fratele dumfitalji I o a n Manicati, c ă l-au
c h e m a t D u m n e z e u , nu puţin ne-au părut rău, fiindu-ne bun
prieten ; D o m n u l să-1 p o m e n e a s c ă , odihnindu-î sufletul întru
înpârăţiia s a . Pentru casale n o a s t r e în c a r e au şăzut dum-
[nea]luî, înţăleaserăm c ă î n c ă p a n ă a c u m t o t s â n t prinsă cu
calabalăcu răposatului, şi, fiindcă le avem date en chirie
dum[nea]luî polcfovniculuî] Iancul, te poftim pe dum [nea ta] c a
s ă le deşărţî de c a l a b a l â c c e v a fi într'ănsele, făcându-le tes-
lim numitului p o l c [ o v n i c ] . Iar, d e va face dum[nealu]î c e v a ş
vre o s u p ă r a r e p e n t r u chirie, s ă nu daî nimănui nimic, pen­
tru c ă răp[o]satul doftor, fiindu-ne bun p r i e t e n , s'au odihnit
întru a c e s t e c a s ă fără d e nicî-un fel d e c h i r i e . A c e a s t a în­
ştiinţăm; şi fii dumfneata] s ă n [ ă ] t o s .

A l dum[ita]li d e bine-voitor şi prieten :

Şt[efan] Prăs[coveanu] Dvor[nic].

1787, Avg[us]t 4 .

0
[ V : ] Cinstit şi al n o s t r u prieten dum[nea]luî c h i r Mani­
cati, cu p r i e t e n e a s c ă d r a g [ o ] s t e .
112 ARGHI VA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I B I I U L U Î

ccxx.
•f Cu acastă credincioasă s c r i s o a r e a m è adeverezù ieu
cel din j o s ă i s c ă l i t ă la m ă n a cinstiţii C u m p ă n i i greceştii a
Sibiiuluî spre b u n ă a p ă r a r e a a de s p r e p a r t e a a m è a c u m a şi
de a i c a înnainte c ă , fiindu-m fostu partea mè d e la r ă p o -
satu t a i c a V a s i l i e B ă c a n u lămurită la 1 7 8 3 , A p r i l i e 1, din
epitropia Cumpănii, a c e ş t i ban[i], u. f , 5 3 , 8 0 . . . , au căzutu
s ă a i b ă a-î r ă s p u n d e j u p ă n u E n a c h e M a r c u cu c a m ă t ă l o r ă ,
6 la sută. [I-a primit.] F ă c â n d u ieu şi a l t e n e c u v i o a s e şi ba-
g u b e , avându şi alţi creditori c e r e r e la a c e ş t i puţintei banî
aî miei, şi vră[n]dă ieu s ă mă ducii în zua de a s t ă z la a l t ă
slujbă, aù rămaşii lucru mieu să-lu c e r c e t e z e c i n s t i t a C u m -
panie din p a r t e a a a s t a a mè, să să plătiască creditori miei
cu c u r a m à ca, procopsăntu vr'odatâ şi ieu după mila Iui
Dumnezău, iară mă legù s ă înplenescu p ă a c e i a c a r e i-am
păgubită, dupe cum arată s o c o t e l e l e t u t u r o r a şi p r o t o c o l u
cinstiţii Cumpăni. Nepută[n]dă isprăvi a c u m a t o a t e , lipsi[n]dù
d ă a i c a , din creditorù, ci lasù la b u n ă îndreptaria cinstita
C u m p a n i e c e v o r face cu creditori ; dăstulu c ă ieu multù nu
am a c e r e nimica, c ă faptele mele aù fostù mari, c a r e m a i
m a r e pediapsă mi s ă c ă d e . D a r ă î n c ă s'au milostivită dă m ' a u
lăsatu să-m p o c i c â ş t i g a un stuc d e pită, unde voi p u t è c ă ­
p ă t a cu j l u b a mè. Ş i a c e s t e t o a t e î n t ă r e s c u cu iscălitura m è ,
s ă fie spre a p ă r a r e şi î n c r e d i n ţ a r i a la o r i c e felî d e j u d e c a t ă .
1 7 8 8 , Fefruarie 7 ; Sibiî.

leu Vasilache Vasile Băcanu adeverezù cele din suse

scrise toate.

CCXXI.

1 7 9 0 . G h e r a s i m A d a m o v i c î , e p i s c o p u l neunit, î m p ă r t ă ş e ş t e
clerului său m ă s u r a luată d e Guvern d e a nu s e maî s ă r u t a
şi î m b r ă ţ i ş a mortul, d e a nu s e ţ i n e a mult în c a s ă , d e a nu
se răzima nimeni «pe copîrşeu şi a s ă p ă s a pe dînsul», d e a
s e face mormîntul «cel puţinu d e 8 urme d e a f u n d ă » , d e a
se opri orice d e z g r o p a r e . S e vor p e d e p s i şi p r e o ţ i i p e n t r u
a c e s t e «ţîrmoniî şi obiceiuri s t r i c ă c o a s e » .
 DOCUMENTE 113

CCXXII.

1790. Compania iea g a r a n ţ i e p e n t r u preotul c a p e l e i , E v ­

g h e n i e Mihail, venit d e la B u c u r e ş t i .
Româneşte.

CCXXIII.

[ 1 7 9 1 . ] Pentru jurămîntul noului capelan al Companiei.

« I n s ă , fiindcă D o m [ n i a S a ] episcopii A d a m o v i c î , c h i a r atunca.
c ă n d vream noî să p u n e m p e numitu c a p e l a n î n n a i n t a Doni-
[nieî S a l e | epfiscopul] la j u r ă m ă n t t i , s'au dusti la T i m i ş o a r f a ] ,
la a d u n a r e c a d e o p ş t e a , şi a ş a din p r i c i n a a c a s t a aù r ă m a s u
numitul c a p e l a n păn în venifrea] D o m f n i e î S a l e ] epfiscopuluî]
n e j u r a t , — d e c î , î n d a t ă ş c u m au s o s i t numitul e p i s [ c o p ] d e l | a ]
T i m i ş o a r [ ă ] , dup[ă] învoire s a am j u r a t pe numitul capelan
cu j u r ă m â n t u l a c e l c a r e noî din v e c h i m e l-am fostu obicnuit,
p e n t r u c ă forma j u r ă m â n t u l u i a c e s t u i a d e la însuş m a r e stă­
pânirile] Ardealului ni s'aù dat.» S e cere acum adaosul:
« c u m c ă din p r o v i n ţ i a a c a s t a maî multu nu v a ieşi, şi în v i a ţ a
sa va rămăne a i c a . . . D r e p t ù a c e i a n e t e m e m c a nu c u m v a ,
silindu-să D o m f n i a S a ] ep[iscopul] s ă ne o p r i a s c ă la a d u c e r e
capelanului din A r h i p e l a g , va umbla s ă nă puie preotù ru-
m ă n e s c u în capei [a] noastră.
D a r ă , maî înnainte d e c ă t s ' a r întâmpla a c a s t a cu noî, g a t [ a ]
s ă n t e m a r ă m ă n e fără toat[ă] slujba b i s e r i c a s c ă , şi mai văr-
tosù din a c e s t e pricini :
î n t ă î . P r e o ţ i r u m ă n e ş t î din pilde vii n i c e p r e sine, n i c e p r e
noî, dup[ăj î n d r e p t a r e d o g m e l o r b i s e r i c e ş t i a ne învăţa, p r e ­
c u m ne î n v a ţ ă l e g e a n o a s t r ă , nu s ă n t u în s t a r e .
l a
2 . L i m b a noastră, far c a r e noi s l u j b a n o a s t r ă eia b i s e r i ­
c a s c ă nu o p u t e m înplini, nu o ştiu.
la
3 . P r e c u m ieste a d e v ă r a t c ă p r e o ţ i r u m ă n e ş t î n i c e c a m o -
r a l i c a s c ă , n i c e eia t e o r i c a s c ă t e o l o g h i e nu ştiu, a ş a i e s t e a d e ­
văraţii c ă ieî făr de a c e s t e învăţături b i s e r i c e ş t i n o a [nu] n e
p o t d a şi învăţa.
l a
4 . N o i şi femeile n o a s t r e în l i m b a g r e c a s c ă ne spoveduim ;
aşa d a r ă de c a p e l a n g r e c e s c u , iar nu de r u m ă n e s c u , a r e lipsă

2492. Voi. XII.

114 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

c a p e l [ a ] noastră. Ş t i a m c ă p r e unul c a a c e s t e necum a i c a în

A r d e a l , d a r nice în Ţ a r [a] U n g u r a s c ă (afarfă] d e capelan [i]
g r e c e ş t i c a r [ e ] s ă află a c o l o ) nu să p o a t e afla.
la
5 . S ă r g u i r e şi grije n o a s t r ă t o t d e u n a a c a s t a aù fostu c a
să fie capelani noştri d e n e a m g r e c e s c ù şi neînsuraţî, şi m a î
vărtosu din a c e s t e 2 pricini : întăî, pentru c ă unul c a a c e s t a
nu numaî limba n o a s t r ă c a g r e c a s c ă , d a r şi t e o l o g h i a şi în­
v ă ţ ă t u r a b i s e r i c a s c ă în limba noastră cu toat[e] celje] din
l a
teneî (sic) o ştie, al 2 , pentru c ă viaţa lor i e s t e m a î curat[ă]
şi m a î c i n s t e l n i c ă în p a r t e preoţască.
[Cer a s e scuti deci d e a d a o s .
Jos:] Yj îcapooaa âsv sâw6f] ( « a c e a s t ă s c r i s o a r e nu s ' a d a t » )

CCXXIV.

6 Novembre 1791. «Gherasimù Adamovic» către «Com­

p a n i e » , pentru «ponoslu nostru a s u p r a jupînuluî H a g i u l P o p u
1
C o s t a n d i n ù , p e n t r u d e z g r o p a r e a c a r e înpotriva tuturorù l e -
gilorù aù îndrăznitu a face».
P e c e t e mare p e s t e hîrtie, cu mitra, cîrja şi o c r u c e m a r e
în b l a s o n .

CCXXV.

Sibiî, 7 D e c e m b r e 1 7 9 1 . «Gherasim Adamovic» către Com­

panie, c a « s ă nu s ă p o f t o r e a s c ă ponoslul nostru înpotriva m a î
d e multe orî numitului chirù Hagiu», pentru c ă a făcut o
dezgropare.

CCXXVI.

1792. K a t â a t e ' . ^ o ? tvjc è x T & T j a t a c , arcò rţj 4 'AjrpiXîoo ( « C a ­

tastihul bisericii, d e la 4 A p r i l » ) .
Finu Răduţu Stoica... F i n u Zanfiru P r e d a . . . I-am d a t
cotitul. . . .

1
C t i t o r u l bisericiî din Jo3ephstadt ( G r o a p ă ) a Sibiiuluî. V. şi Inscripţii din
bisericile romaneşti (supt presă);
 DOCUMENTE 115

CCXXVII.

1 7 9 2 . C o m p a n i a c ă t r e episcopul neunit A d a m o v i c î , pentru

c a ş u l luì H a g i C o s t a n d i n P o p u . « A u dezugropatù pă r ă p o s a t a
s o c r a dumneaaluì şi temeiuri dă zădurfî] arù fi a r u n c a t p a s t ă
morman [turi]». S e î n d r e p t ă ţ e s c c ă nu I a u înştiinţat în s c r i s
pe episcop.

CCXXVIII.

1 7 9 2 , Fevruarie 1 0 . S ă să ştii factura pentru p o r c i a lo

B a r i Nicolaia d e la S p e n e n i amu priimitu evu G h e r g h i Mari-
covicî, să-î vănzu c o frica lui D o m n e z o v u şi osteneala- m e a ,
75 d e lei.
La podu amù datù curusù, la C e r n e ş o a r a cucurusù, la
Maicina, la P a r c a l u p e a (sic)... A c a s t a cucurusù a ma[n]catù
p o r c i p a n a s'a v ă n d u t u . . . V a m a r o m a n e a s c a la R i b n i c ù , la
havaetu D o m n e î , şi la c a m a c a n u l , şi la ispravnicu, la p o r c ù
2 6 p a [ r a l e ] . . . Goşteritu la C a n e n i . . . V a m a n e m ţ e a s c a . . . L a
devu c u b a n i . . . , p a n a amu vandutù p o r c i c c n a c a r i l b r ù . . . L a
p o d ù la S i b i î , v a m a . . . L a doi c o b a n i cari s ' a dusù a p o i . . .
L a v a t a h o a platitù . . . C h e l t o i a l a pe drumù, 2 c a i şi 5 o m e n i . . .
Ş i s a ştii targoelili boeriului Nicolai c e a m ù targoitù : 3 pei
d a v a c a negri d e c o c i i a l . . . Zapisuri cari am priimitù, de la
chirù Zafrachi....

CCXXIX.

1 7 9 2 , Noe[m]vre 3 0 , S i b i i ù . S a s a ştii p r e c u m ù amù a d u s ù

c o m i s i o n ù chirù C o s t a n d i n ù P e t c u l s c o p i i a .
... 5 . 0 0 0 o c a s c o p i i a c o p a r a t a la U r a h o v a , 100 oca, cate
4 lei, parfale] 2 5 . . . Chiriia de la D u n a r i p a n a lazaritù, la
1
s u t a o c a 3 J2 l e i . . . Pentru c a r t e a d o m n e a s c a , lei 6 . C i s t e a
la capitanu şi la T u r c i , 7 . Pantru saci, chiriia d a la Sibiî
p a n a D u n a r i , lei 5 . L a o m e n i p a n a adusù s a c i la D u n a r i , şi
batutu s c o p i i lei 7 . G e r e m è la cărăuşi, c a t e 5 lei ; o s t a n e a l a
mia, prevezc-nu, 6 0 . V a m a n e m ù t a s c a , f. 2 2 , x . 4 5 . . . Chiriia
d e la lazaritù p a n a Sibiî, u g o r e ş t î 38, 4 4 . L a cărăuşi, trichichelu
116 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIB1IULUÌ

şi 4 r o g o j i n i , f. 7 . L a omeni copanitu scopiia şi caratu

s c o p i i , f. 4 . . 2 8 o c a s c o p i i a prisosită...
Gheorghi MaricoviciU.

CCXXX.

1793, Dechevrie 29, S i b i î . . . La cizmaşî, la S i b i î : Io-

hanu Ş r a m u , c i z m a ş u . . . P o s t ă v a r i d e la S i b i î . . . Sofiica S a l -
mon, palariţa. L o o n i a r ù Ş u s t e r u , palarearù....

CCXXXI.

3 Februar 1 7 9 4 . «Timotheus episcopus Sardeon de B a r b a -

R o s a , o SapSéwv TYu,ó8eo<;», c ă t r e Guvern. S e plînge că, lo­
cuind în Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă , e bănuit. I i r e c o m a n d ă p e «iu-
venis iste A t h a n a s i u s Amfibolus.

CCXXXII.

U795-J
O a m e n i î ceî arsì din B o i t ă :
V î l c u Cloaji.
Savu Luca.
Gheorghe Savu Luca.
Qnea Totoiu.
Mihail T o t o i ù .
Iacobu Blînga.
I a c o b u B l î n g a fecorul.
Nicolae Relî.
Stanciu C o s t a , cu 7 copiî.
Mâriia T o t o i u l u î i a u datu.

CCXXXIII.

B r a ş o v , 1 7 M a r t 1 7 9 5 . P e t c u Nicolau c e r e birăuluî Com­

paniei a s e da p a r t e a cuvenită din moştenirea lui D u t c ă ,
«maichi m e a l e Ilinca, n e p o a t a dumnealui c e a mai tineră».
O p r e ş t e banii pentru datoria mamei faţă d e el.
 DOCUMENTE 117

CCXXXIV.

Adeverinţă.
P e n t r u c ă ţ i b a n i a m u priimitù fieştecare de l a dumnealor
cinstiţii epitropî aî r ă p ă o s a t u l u î chiru D i m i t r i e D u t c ă , d u p ă
cutnu maî j o s amu priimit :
F i e ş t e c a r e p r e o t c ă t e un sărindariu, p e un sărindariu c ă t e
cinsprăzeace florinţî u n g u r e ş t i ; în Sibiiu, 2 0 A p r i l 7 9 5 .
Savva P o p o v i c î , protopopii ot Răşinariu, am priimit flo-
rinţ 1 5 .
1
B u c u r B o d e ş , p a r o h I o z v ă ş t a t i i , amu priimitù florinţ 15.
Ilie P o p o v i c î , p a r o h în Maeri-de-jos, a m priimit florinţî
ungureştî 1 5 .
P o p a B a n c u V l a d ù , B u n g a r d ù p a r o g u , a primit 1 5 .
P r o t o p o p G h e o r g h i e d e la F ă g ă r a ş a m priimitù florinţî 1 5 . . .
c
'Ap^iu.avSpiTYjc EÒYSVtoc v.ai è^Tjuipio? r ì j t TMV Pwu,aî(ov Kouu,-
- xavîa?. ..
P o p a B a n c u P o p o v i c d e la B o i t ă a m primit d e la jup[ăn]
Agiu :
1 s ă r i n d a r î la C ă i n e a n î .
1 s ă r i n d a l datu la bisfăjricî.
1 la p o r ù t a Turùnului.
1 la I o s ă ş t a t .
[ D e o s e b i t : ] p o p [ a ] C o s t a n d i n duhfovnicul], o t C ă i n e a n î .
T!.avâxYji; ' A v a c r a a T J o u u,âpT7)poc.

ccxxxv.
Sibiî, 2 Maiu 1 7 9 5 . C h i t a n ţ ă pentru p a r t e a din m o ş t e n i r e a
lui D u t c ă , d e la «fata Nesticăî B o r s o s i » (iscăleşte : «fata
Năstichi Borsosi»).

CCXXXVI.

S i b i i ù , 1 0 Iunie 1 7 9 5 . « E ù I l i n c a fata lui V a s i l i e Sărbu

din F ă g ă r a ş » a r a t ă c ă a primit d e la epitropiî răposatului
D u m i t r u D u t c a «simbriia p e un anu şi j u m ă t a t e , atîta sirn-

1
Josephstadt.
118 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEÎ GRECILOR SIBIIULUÎ

briia, c î t şi cizmele, c i t ă am a v u t s ă i a u » . Martur «eu C o s -

tandin A r p a ş i » .

CCXXXVII.

Sibiiu, 1 5 Iunie 1 7 9 5 . « S a n d a , soţiia răposatului E n a c h [ i ]

Fiera», dă chitanţă pentru partea sa din moştenirea lui
Dutcă.

CCXXXVIII.

Sibiiu, 1 7 Iunie 1 7 9 5 . «Marişca a răposatului Nicolae

B o r ş o î , vărul r ă p o s a t u l u i jupînu Dumitru Dutcă», dă chitanţă
pentru p a r t e a eî din m o ş t e n i r e a lui D u t c ă .

CCXXXIX.

Sibiiu, 2 Iulie 1 7 9 5 . C h i t a n ţ ă pentru p a r t e din m o ş t e n i r e a

lui D u t c ă , de la «Nicoliţa [ = N i c o l a e ] P a n o v î c , d a s c a l u » .

CCXL.

Braşov, 4 Iulie 1 7 9 5 . «Zamfira, fiica d[u]mnealuî Zanfir

Marcu», dă chitanţă pentru partea lui din moştenirea luì
Dutcă. Marturi: «Anastasiia maica Zafiri» şi «Eustathie
Catana, paroh la Bolgasecu».— Tot aşa de la s o r a eî,
Elisafta.

CCXLL

S i b i i , 5 Iulie 1 7 9 5 . « E u V e r o n i c a Ştefan A r p a ş i » dă chi­

t a n ţ ă p e n t r u p a r t e a eî din m o ş t e n i r e a lui D u t c ă .

CCXLII.

Sibii, 1 5 A u g u s t 1 7 9 5 . Constandin Arpaşi către Hagi C.

P o p . « A c a s t ă muere aicî s ă p i a n g e c ă o a o înşelat ficorul
ei şi nu-î d ă nimicù din b a n i c a r e au luat, şi aù venit a c u m
în treî răndurî, t o t cu cheltuială, şi s ă r o a g ă c a s ă faci b i n e
s ă o milueşti cu c e v a . »
Mai j o s : « A n i ş c a asoţiia (sic) a r ă p o s a t u l u i Marin Ştefan
Dutcă» dă chitanţă pentru 1 0 fl., m a r t u r fiind «Gheorghi
Argintar».
 tìOOUMENTIi 119

CCXLIII.

D e la milostivul D u m n e z e u multă şi fericită s ă n ă t a t e pof­

tesc dumniavoastră, jupăne Hagiu.
Cu altă n ' a m d e s c r i e dumitale fără, a v ă n d lipsă d e nişte
ţigle c a să c o p e r i m c a s a , c ă p l o a o în lăuntru, am c ă u t a t s ă
iau şi am c e r u t d e la frate-mieu E n a c h i e s ă plătiască cără­
midarului, şi zice c ă n'are s ă plătiască păn la tărgul Sibiului.
Ş i , n e a ş t e p t ă n d c ă r ă m i d a r u , am căutaţii să-î p l ă t e s c din b a n i î
loterii, c ă d u p ă acasta nu mai puteam căpăta ţiglă, şi ră­
m â n e a c a s a n e c o p e r i t ă . L a c a r e mă rog, jup[ăne] H a g i , s ă facî
d u m n e a t a bine să daî aceî banî la d o m n u A n g h i r - M a c h e r ;
c ă din bani a c i i a am plătit zlot f. 2 0 , cari a r a t ă şi a t e ş t a ţ i e
cărămidarului, c ă t n'am plătit. C a r e r ă m ă î al dumnitale maî
m i c şi p l e c a t s p r e slujbă în t o a t ă v r e m e :
Făgăraş, 7 9 5 , 23 Avgust. Ghiorghie Fogoroş.

CCXLIV.

M ă închin cu sănătate dumitalfe] chir Hagi Constandin.

De a c e ş t i rudeliî să v o r afla multe, cari au t< ''psă, dară
pentru p o m e n i r e a răposatului, şi va hi cu voia dumitalfej,
v r ' o f. 1 0 s ă li s ă dea. Cu a c a s t a rămăî al dumnital[e] bun v o i t o r :
Sibiî, în 4 7-vrie Constandin Arpaş.
1795. Ionică Badalasă.

CCXLV.

Sibiiu, 4 S e p t e m b r e 1 7 9 5 . « E u E n a c h e F o g o r o ş b d ă c h i ­
tanţă pentru 1 0 0 de florini, « c a r e i-au l ă s a t r ă p o s a t u l j u p î n u
Dumitru Dutcă, ca să să facă zidul înprejuriul bisericii
Făgăraşulu, neunite».

CCXLVI.

Făgăraş, 1 7 Novembre 1 7 9 5 . Gheorghie Fogoroşi către

Hagi Constandin Pop. «Avînd cîte ceva foarte rău s t r i c a t
înprejurul casiî, şi neavînd d e n i c ă i r e a îndemînă, mi-au c ă o t a t u
a lua din baniî luterii R f l . 1 5 . »
120 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEÎ GRECILOR SIBIIULUÎ

CCXLVII.

Pera, i o Decembre 1 7 9 5 . Herbert-Rathkeal, Internunţiul,

c ă t r e ministrul T h u g u t . P e n t r u «une q u e s t i o n d e s a g r e a b l e e n t r e
la b o y a r D e m e t r i u s F a l k o j a n et le p r o t o n o t a i r e L a d i s l a s de
T u r y » . F â l c o i a n u vînduse d u p ă p a c e luì T u r y m o ş i a a r d e l e a n ă
« S z e d e r j e s » , fără a primi un r e s t d e 8 . 0 0 0 f l . E l o m o ş t e n i s e .

CCXLVIII.

Braşov, 2 9 Decembre 1 7 9 5 . M ă r t u r i e d e la « n e p o a t e l e şi
s t r ă n e p o a t a unchiului noastru D u m i t r u D u t c ă , a d e c ă eu M a r i e a ,
s o ţ i a nepotului V o i c u , şi eu, Zamfira, s o ţ i e a răposatului Hagi
D u m i t r u Curcu, şi eu, I l i n c a , s o ţ i a H r i s t e î L e b u l , şi eu, s t r ă n e ­
poata răposatului, fiica răposatului Hagi Dumitru Curcu»,
a r a t ă c ă şi-au primit m o ş t e n i r e a şi un adaus.

CCXLIX.

F ă g ă r a ş , 1 1 Iunie 1 7 9 6 . « G h e o r g h i e F o g o r a ş u » c ă t r e Hagi
Constantin Pop. «Maî iaste î n c ă de a să direage: palanul
înprejuru, unu şopti şi a l t e în c a s ă . P e n t r u care foarte mă
rogti ca, de mai iaste ceva, să mi să dea acumu; să
m ă pociţi închide, c ă mi s'au făcut p a g u b ă în g r ă d i n ă şi în
c u r t e , şi poditulu c a s i î s'au s t r i c a t d e totti, şi, î n g r e u i n d u - s ă
coperişulu cu ţigla, păreţiî s'ati plecaţii c ă t r ă uliţă, şi, fiind
t o c m a în c a l e a b e s e a r i c i î , m a î m a r e iaste şi ruşinea. Ş i în-
t r ' a l t chip avem frică m a r e că odată va cădea p r e s t e noi,
d e nu s ă va mai d i r e a g e acum, pană iaste vreamea acastă
b u n ă , — c ă şi l e a m n e l e şi scîndurile acum înnaintea seacerii
s ă află maî eftine... Ş i iată, silitu fiind de lipsa din sus
a r ă t a t ă , a m trimis p e g ă z d o a i a m e a , c a , p e n t r u c e va priimi,
să deae cvietanţie.»

CCL.

Iulie 1 7 9 6 . 'PTjfac BsĂsauvXijc, OsrcaXóc \ către Companie.

Copie.

' Vestitul R i g a .
 DOCUMENTE 121

CCLI.

Bucureşti, 15 Septembre 1 7 9 6 . Dim[itrie] H. Moshu

către Manicati. Pentru d a t o r i a Curţii lui V o d ă Moruzi, s'a
înţeles cu S p ă t a r u l Manu.

CCLII.

Sibiiu, 2 6 S e p t e m b r e 1 7 9 6 , «c[alendarul] v e c h f i u ] . . . S a v v a
P o p o v i c , protopfopul] Sibiiulul şi a s e s o r conz[istorial], I l i e P o ­
p o v i c , p a r o h îmfpărătesc] şi a s e s o r » , c ă t r e C o m p a n i e . Pentru
«fomeaia a c a s t a , S a s S a r a d e la V i z o c n a » , c e a r e o datorie.

CCLIII.

Sibiiu, 2 4 O c t o m b r e 1 7 9 6 . Mărturie de b a n i d e la «con-

zistor neunit. Ioanu P o p o v i c , vicariş, B u c u r Bobeş, paroh
Iozăştat, asesor».
P e c e t e p e s t e hîrtie, cu mitra, cîrja, c r u c e la mijloc ş i : «Pe­
c e t t a e p i s c o p neunitù din A r d e a l » .

CCLIV.

16 Novembre 1 7 9 6 . 'A\é£avdpo<; Ilspatavós Satpfâjpt către

Gheorghe M a n i c a t i . P e n t r u lucruri a l e fratelui săii E m a n u i l ,
1
dragomanul engles .
A d a u s italian al luî.
P e c e t e roşie cu c o r o a n ă şi literele N . S .

CCLV.

B r a ş o v , 2 Mart 1 7 9 7 . «Zamfira H[a]g[i] Dim[i]triu Careul»

a r a t ă c ă , Dumitru D u t c ă nelăsînd nimic «la c o p i l a m e a cea
mai mică, anume L i n ţ a , neştiindu-o dutn[nea]luî saù, d e v a fi
fostu uitat-o», epitropiî i a u d a t totuşi 3 0 0 d e florini. Mai
multe iscălituri g r e c e ş t i .

1
V . voi. I I I , p p . 7 4 - 5 .
122 ARCHITA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

CCLVI.

1 7 9 7 , Iul[ie] 8. Catastiful biserici, la c i n [ e ] c e dau cu ban[i]

şi fâr[ă] banî, şă amu s c o s de pe catastiful cel vechî turn.
(sic).
... Cocoan[a] Păunită [şi «Pagoniţa»] Pelengoia . . . Amu
t o c m i t pe N i c o d i m , pe an R f . 3 0 . . . .

CCLVII.

Cu p l e c ă c u n e şi cu multă sănfăjtate mă închin dumi[tal]i,

j u p a n M a n i c a t e Safran.
înştiinţez dum[ital]i că din bani, a d e c ă florinţî ungureşti,
7 4 0 , c e au r ă m a s asupra dumi[tal]i c a să-î eî d e la O n e a
Popizol, după r a m a t o r i c e le-au v â n d u t D u ţ ă , omul mieu, îm
s p u s e c h i r G h e o r g h i ţ â , fiul dumi[tal]i, c'aî fi priimit dumfneata]
păn a c u m dintr'aceştiî b a n i florinţî ungureşti 6 0 0 , c a r e făcu
florinţii nemţeştii 5 0 0 , a d e c ă c i n c i s u t e . Ş i , viind omul dum-
n[ea]Iuî chir Neacşuluî Guţu, s ă î numeri aceşti banî nem­
ţeşti florinţii 5 0 0 , pentru alţii care mi i-au numărat dum-
n[ea]luî aiciî, şi m ă r o g dumi[tal]i s ă faci silinţă c a s ă apu-
ciî p e a c e l o m c a s ă înplinească şi cusuru de la florinţii 1 4 0
ungureştii c au mai r ă m a s a s u p r a lui. Ş i , luînd t r e a b a sfârşit,
ne vei înştiinţa dumnfeata], şi iarăş îi vom t r a g e poliţă, şi t e
v o m î n ş t i i n ţ a cui s ă o dea. Ş i foarte s ă n t mulţumit dumitale
d e prieteşugul c e 1-aî a r ă t a t p e n t r u noî. î n d a t o r i ţ i i fiind şi
noi la o r î c e vei poftiî dumnfeata], g a t a săntem de a sluji
a p u r u r e a . Ş i rămăiu al dumîftale] maî m i c şi bun prietin :
Ioan Cost[an]d[in] Od[o]bescul.
9 7 , Iuflie] 2 8 , B u c u r e ş t i .
[ V ° : j D u m i s a l e jupanului M a n i c a t e Safran, cu p l e c ă c u n e şi
cu m u l t ă săn[ă]t[atej să s ă d e a la S i b i i ù .
[Fără pecete.]

CCLVIII.

1798. «Panaiotù Nicu de la Cumpaniia G r e c i l o r d e la S i b i î

c ă t r e A g e n ţ i e , pentru z e s t r e a ce-î datoria socrul, «Daniil fon
A l e c s o v i c î » , p e c a r e «l-au tăiată la Ţ a r a T u r c e a s c ă . . . A v u t u
 DOCUMENTE 123

răpusatuluî e s t e o c a s ă la (Jarneţ i d o a o c a s e la R u ş a v a i o
m o a r a la R u ş a v a , i alte avuturì c e va avea înnăuntru, c e nu
săntu ştiute de m i n e » .
U r m e a z ă « c o p i i a d e n foia de z e s t r e a c e m i a u dat răpfo]-
satul s o c r u - m i e u . . . , la l e a t 1 7 9 6 , A v g u s t 1 4 .
6 . 5 0 0 tal[er]i, bani gata.
1 . 4 0 0 în g a l b e n i , c e sănt în salbă.
600, o butcă.
6 0 0 , o pimniţa cu d o a o viî, în Craina, în B a t c o v u .
4 0 0 , 1 rănd h a i n e d e chismeriu, r o c h i i a i t a t a r c ă , înblanite cu
nurcă.
2 5 0 , 1 rănd h a i n e avaiii, r o c h i i a i beniş, înblanite cu nurcă.
1 0 0 , 1 rănd haine, r o c h i i a d e a g a b a n i u i biniş de atlaz cu
flori (sic), albă, d e vară.
2 0 0 , 6 lingurp], 6 părech[f] cuţite, 6 zalfurî, 1 t a v ă d e fe-
l e g e n e , 1 farfuriia cu linguriţe d e argint, cu şervetele, i m a s ă ,
i fekgene.
1 5 0 , 1 seltele, 1 p l a p o m a , 4 căpătâie de maldeh cu flori i
doao carcafurî.
O ,
[Iscălită şi r ieorghie Protopopu.]
1 plapoma t b a s m à i o s a l t è d e c r e d u l c a i e f a s (sic), cu
patru c ă p ă t â i a s e m e n e , i doao carcafurî.

CCLIX.

Cinstit dumneata jupăn[e] Gheorghiţă, cu p l e c ă c u n e mă

închin dumital[e].
Cu p l e c a t ă s c r i s o a r e înştiinţăz dum[ital]i, şi maî întăî c e r c e t e z
pentru a dum[ital]i sănâ[ta]te că, aflând c ă s ă află întreagă, s ă m ă
bucur, dintru a căruia mil[ă] şi dar m ă aflu şi eu s ă n ă t o s , din
mila luì Dum [nejzeu. A c u m , văzând că aii venit vremea d e marfă
dă V e n e ţ i i a , dup[ă] o cinst[it]ă s c r i s o a r e a dumi[tal]i c e mi-eî
trimes-o maî nainte, am fost mai trimesu dumiftalji o scri­
s o a r e . Ş [ i ] , d e s'aQ priimit dă c ă t r ă dumneafvjoastră, eu nicî-un
r ă s p u n s n'am a v u t ; ci a c u m a fac r u g ă c u n e dumfitale], c a să-m
maî priimeştî un c o m i s i o n d e puţinticfă] marfă dă Veneţiia.
Ş i , d ă e s t e cu putinţă, s ă am cinstfitul] răspunsu dum[ital]i
cu j u p ă n u Cărstiian F u n a r u , c ă e s t e c a s ă vie L u n î aicî la
124 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEÎ GRECILOR SIBTIULUÎ

lazaret. Şi cu toată p l e c ă c u n e a s ă n t al dum[i]tale a m i c şi

plefcat] :
Dumitraşco Iordan.
9 8 , Ap[rilie] 1 5 .
0
[ V : ] întru cinst[it]ă m ă n a dum[isal]i j u p a n u l u i G h e o r g h i ţ [ ă ]
Man[i]cate cu cinst[e] şi cu plec[ă]cune să s ă d e a , la S i b i î .

CCLX.

N o i cariî maî j o s iscăliţii dăm s c r i s o a r e de a d e v e r i n ţ ă c u m

s ă s e ştie c ă a m priimitu de la c i n s t [ i t ă ] m ă n a dumnealui
p r e a cinstitul j u p a n u l C o s t a n t i n P o p u H a g i u , şi, al doilea, dum­
nealui j u p a n u l Costantin M â n e c a ţ i Safran 5 0 , a d e c ă c i n c î z ă c î
d e zlot, în mila sf[i]nteî n o a s t r e biserici din B u c u m u l , dum­
nealui r ă p o s a t u l D u m i t r u D u d c ă , fiindu dumnealui epitropî.
L a c a r e noi cu foarte inimî fierbinţi s ă n t e m mulţă[mi]tori d e
neuitată d r a g o s t e a dumnealoru ce au arătaţii cu s ă r a c ă bi­
s e r i c a n o a s t r ă . Ş i pentru maî b u n ă c r e d i n ţ a n o a s t r ă n e - a m u
iscăliţii numele şi cu policra, şi a m întărit şi cu p e c e t u l nostru,
c a s ă r ă m ă e d e crezuţii.
D a t ù B e l g r a d o , 1 7 9 9 , April 2 7 .
Stoian Chitul, gojiman şi ctitoru [ p e c e t e n e a g r ă cu c r u c e ] .
E u loanU Apolzanu, epitropu [pecete roşă, cu două inimî
supt o c o r o a n ă ] .
E u Ioan Afulea, d a s c ă l şi c t i t o r [pecete cu o p a s e r e ] .
Noî ctitori sfintei b i s e r i c i neunite a G r e c i l o r u şi Rumăni-
lorfl dinu B e l g r a d o .

CCLXI.
1
Cfinstite] c o c o a n e ,
Vrut-am a înştiinţa pe dum[nea]ta, m ă c a r u c ă n'amu avutu
pană acuma n o r o c i r e a n e c u n o a ş t e , totuş pentru d r a g o s t e a c e i
o m e n i a s c ă şi iubirea de aproapelui (sic), cu a c a s t ă puţintică
s c r i s o a r e , precumu, întîmplîndu-să d e s'au prins aicea un h o ţ u
a n u m e I a n o ş R ă i t ă r i u d e la Blaj, prin m i j l o c i r e a m e a , p e n t r u
o înşălăcune c e afl făcut cu b a n c o - ţ ă d u l e v i c l e a n e , care şi
acuma s ă află prins aicea, în C u r t e a Sfatului, la S i b i i ù , — a ş a
1 1
V. n următor.
 DOCUMENTE 125

amu înţăles că şi p e d u m n i a t a te-ar fi înşălat a c e s t a cu

1 . 3 0 0 d e leî, cu n e ş t e p o r c i , — însă c u m şi în c e chipu, nu
ştiu.
Pentru a c e i a î ţ fac d e ştire c a să-m trimiţi s c r i s o a r e p e n t r u
totu lucrulù, cumu s'aù întâmplat, de la î n c e p u t p a n ă în
sfîrşit, unde, c î n d şi cumù, precumù şi zapis, sau dovezi cu
mărturie, saù alte scrisori c e veî avea d e s p r e a c e i t r e a b ă , cu
c a r e să-lu pociu dovedi a fi vinovatù ; p o a t e s u p t p e c e a t e s ă
mi le trimiţi ; d e înpreună şi c a r t e d e vichilicù d e la cfinstita]
Aghenţie de acolo, pe numele meù să-m facî, c a s ă pociù
l u c r a în numele dumitale, d u p ă cum voî şti, asupra luì.
Iară, d e s o c o t e ş t i dumniata sîngur a veni, poţi, numai cu
g r a b a , c a s ă nu fie tîrziu, -— c ă elu p â n ă a c u m a iaste t o t în
p r i n s o a r e aicea, Ş i , a ş t e p t î n d răspunsul dumitale, rămîiu
A l dumitale g a t a a sluji :
Ioană Predeticî, propria, plenipotenţiar în lucrul mai sus.
Sibiiù ; 799, Iunie 7 zile.

CCLXII.

Cu plecăcune şi cu p r i e t e n e a s c ă d r a g [ o ] s t e dumitale, domnule.

înştiinţez dumfitalji pentru r a m a t o r i , c ă nu s ă prea g ă s e ş t e
mari, buni, c ă ne aù venit o a m e n i dupe la baltă, şi spune c ă nU
săntu. Iar, pentru boi, d e veî p u t e a face s ă s c o ţ i o c a r t e de
la Măriia S a V o d ă d e aicî, apoi crez c ă ar fi t r e a b ă , c ă aicî
văz c ă aù venit nişte neguţători, totu din ţara dum[nea]v[oastră],
şi c u m p ă r ă boi, iar, d e veî sta, s ă trimiţi pă cinevaş s ă vie la
mine, şi eù să-I portu p e u n d e e s t e marfă b u n ă . A l doilea,
mă r o g Mării T a l e s ă trimiţi la domnul Işfan, fratele Mării
Sale, să-ţi trimită n e ş t e c ă r ţ i c e i le-am lăsatu a s t ă iarnă
pentru p r i c i n a c e am cu I a n o ş R ă i t a r u şi cu Micleuş F ă g ă -
răşanu de la B l a j , şi s ă le trimiţi a c e l e c ă r ţ i la jupanul
M a n i c a t e de la Sibiiù, c ă am s c r i s la dumnealui s ă g ă s e a s c ă
un p r o c a t o r să-1 pue s ă să j u d e c e cu I a n o ş şi cu M i c l e u ş ,
şi a c e l p r o c a t o r u s ă fie în locul m i e ù , — c ă eù nu pocu să viu.
Iar, d e g ă s e ş t î Măriia T a vre un omu să-1 .pul p r o c a t o r în
locul mieù, bine, p a n ă e s t e I a n o ş la opreală. C ă m i a u venit
în s c r i s d e aci d e la Sibiiù c ă e s t e I a n o ş prinsu , în C u r t e a
126 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I B I I U L U Î

Sfatului, aflăndu-1 în altă vină. Ş i mă r o g Mării T a l e , c ă t u

maî în grabfă] s ă trimiţu a c e l e s c r i s o r i la j u p ă n u M a n i c a t e .
De a c e a s t a înştiinţaiu dumitale, şi rămăiu
A l dumitale bun prietenu, g a t a a sluji, s l u g ă :
1 7 9 9 , Iulii 2 9 . Radu Stan cupeţu,
c u m n a t cu O d [ o ] b e s c [ u ] .
[ V ° : ] întru c i n s t i t ă m ă n a dumn[ea]luî domnul V o i n a Micleuş
d e la Ş o r o ş t i n , cu p r i e t e n e a s c ă d r a g [ o ] s t e şi cu multă săn[ă]-
t a t e s ă s ă dea, ori la Sibiiù, ori la Ş o r o ş t i n .
[ P e c e t e neagră.] [Nedesfâcută.]

CCLXIII.

C u multă plec[â]cune mă închin dumitale, j u p ă n e Cos-

tandine.
Cu p l e c a t a m e a s c r i s o a r e c ă t r e dumfneata], întăiu c e r c e t e z
de î n t r e a g ă şi fericită săn[ă]tate a dumitale, c a , aflăndu-se
pe deplin, s ă mă bucur. O s t e n i n d dumn[eata] a c e r c e t a d e
noi, din mila înpăratuluî c e r e s c ne aflăm săn[ă]toşî. V e l şti
dum[neata] c ă am priimit această scrisoare c e o trimiseiu
dumi[tal]i la 2 7 ale lui Iunie şi văz că-m s c r i e c ă s'au prinsu
I a n o ş R ă i t a r u de la B l a j , şi e s t e pus la opreală în C u r t e a
Sfatului, — cel c e m'au înşălat p ă mine la leat 9 7 cu n i ş t e
ramatori ce i-am pus la tovărăşie cu Ianoş R ă i t a r u şi cu
Micleuş F ă g [ ă ] r ă ş a n u , iar de la B l a j . Ş i nu pocu s ă mă pri­
c e p c i n e mi au trimis a c e a s t ă s c r i s o a r e ; c a r e mă r o g dumi-
[tal]i c e r c e t e a z ă , şi, de v a fi omu sigur, să-1 pui dum[neata]
orănduială, c a s ă fie vechil în locul mieii, s ă s t e a faţă la j u ­
d e c a t ă cu a c e î o a m e n i . Ş i văz că-m s c r i e cum mi s'au întâm­
p l a t — veţi şti d u m n [ e a ] v [ o a s t r ă ] — , c ă eu am întrat în lazaret
şi au venit ş[i] a c e î o a m e n i maî s u s numiţi, c a r e băgăndu-î
tot î n t r ' o c a s ă cu mine, ş{i] aù mai fost şi alţi trei oameni,
d e a m făcut lăzăretu dup[ă] p o r u n c ă cu toţi dinpreună, şt
ş ă z ă n d în lazaret, şi aducându-m vite de ramatori în zilile
cele de târgu, d e le vindeam, I a n o ş cu tovarăşu lui m ' a u
î n t r e b a t : mai a m r a m a t o r i ? E i i l e - a [ m ] s p u s c ă maî am t o t de
a c e a potrivă păcum au şi fost. C a r e făcând t o c m e a l a , eu
cu ei, c ă t e leî 2 5 turceşti p ă r e c h i a , pă răm[ă]torî 1 6 9 , şi
 DOCUMENTE 127

m i a u d a t eî mie leî 6 0 0 , a d e c j ă ] ş a s e s u t e ; c ă n d a m făcut

tocmeala v i t e l o r însă, eî amăndoî o parte şi eu singur o
p a r t e , sau la d o b â n d ă , sau la pag[u]bă. Ş i a m mersu la Cluj
d e a m văndutu r a m a t o r i , şi dup[ă] v ă n z a r e le-am zis s ă n e
t r a g e m u s o c o t e a l a , s ă v e d e m c e am făcut ; d a r eî n'aù vrut,
zicăndu-mu c ă eî s ă n t făgăduiţi să a d u c ă la Vodă de aici
6 t e l e g a r i bunî, c a s ă le d e a Măriia S a V o d ă voe să-ş s c o a t ă
eî c a i l o r d e aici, să-î b a g e în A r d e a l u , — zicăndu c ă a r e 6 0
d e c a i c u m p ă r a ţ i , a i c i în ţ a r ă . Ş i de a c e s t e a n'aù fost nici­
unde, că am purcesu d e la Cluj s ă venim la B l a j , s ă ne
t r a g e m s o c o t e a l a , d a r eî aù s c h i m b a t drumul, şi am mersu
la un s a t ce-î zice Chiraifalău, umblând d o o zile d e la Cluj
p a n ă la Chiraifalău. Ş i a c o l ò s'aù g ă s i t cu unul ce-1 c h i a m a
F e r e n ţ u , şi au vorbit cu a c e l a c e aù ştiut eî în limba ungu­
r e a s c ă , c ă eu nu ştiiam c e grăia eî, şi, eşind eù afară la caî,
miau perit buchilareşu, cu t o a t e scrisorile de toate chel-
tuelile c e c h e l t u i s e m pă drum cu r a m a t o r i , şi de vânzarea
r a m a t o r i l o r . Ş i numaî lui I a n o ş şi lui Micleuş le d e d e s e m la
2 0 0 d e zloţi n e m ţ e ş t i , la a l o r trebuinţă. D u p [ ă ] a c e i a m'aù
a p u c a t u d e s o c o t e a l ă , şi, c ă u t â n d buchilareşu, nu l-am aflat
unde-1 p u s e s e m , şi eî aù î n c e p u t a mă face «unţfut» şi c u m
aù vrut eî. A p o i am mersu la nişte d o m n i ş o r [ î ] c e e r a a c o l ò
la o C u r t e , t r ă g ă n d u - m ă I a n o ş cu Micleuş, şi m i a u luat bani
d e la mine toţi, şi mi aù dat 4 0 de g a l b e n i mie, şi 6 g a l b e n i
a m maî luat un c e a s o r n i c , şi 8 0 de florinţî am dat pe un
cal, a d e c [ ă ] r a m a t o r i a m dat, şi s'aù preţuit a c e ş t î banî, şi
altu cal iarăş a s e m e n e a , 8 0 d e florinţî ; s ă fi tărguitu eu de
a c o l ò c ă t e c e v a ş , c a d e 2 0 zloţi n e m ţ e ş t i , iar mai mult nu.
Iar ceilalţi banî i-aù dat lor toţî, adec[ă] lui I a n o ş şi luî
Micleuş. A p o i am căzut eu G U rugăcune d e a c e l domnişorfî],
să-m d e a vre o s c r i s o a r e la m ă n ă , c ă paşuşu, c e l-am avut,
să pierduse cu buchilareşu, şi a c e l domnişorfî] mi aù făcut
c a r t e d e p a c e la m ă n a m e a şi la m ă n a l o r , — zicăndu-m I a n o ş
cu tovarăşu luì c ă v o r s ă mă b a g e în fiiară pă m i n e şi pă
fecoru c e l-am avut lăngă mine. Ş i eù m ' a m înfricoşat, c a
unu c e eram în ţară s t r e i n ă şi, mai v â r t o s , nu ştiiam c ă au
făcut c ă r ţ i d e p a c e .
128 A R C H I V A ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I B I I U L U I

După a c e i a am venit la Sibiiu şi am umblat de am

găsitu ceî treî oameni care fusese cu noi în lazaret, şi
i-am dusu la domnul drehteru, d e au luat în s c r i s , cum ne-
au fost t o c m e a l a , şi c ă ţ î bani a m priimit eu d e la Ianoş
şi d e la Micleuş, — c ă ei au zis înnaintea a c e l o r domni­
şori c ă am t o c m i t u p ă r e c h i a d e răm[ă]torî cu Iei 2 0 , iar nu
2 5 , şi mi au d a t mie bani în m ă n ă lei 1 . 5 0 0 , iar nu 6 0 0 .
Şi de acolò am dus pă a c e i treî o a m e n i la domnu părcă-
labu d e la T ă l m a c u , şi am luat în s c r i s şi acolò toate pe
rănd, şi cu a c e l e s c r i s o r i am mersu la C u r t e a Sfatului, şi mi
au d a t alte s c r i s o r i . Ş i a c e l e c ă r ţ i d e mărturie le-amu lăsatu
a s t ă iarnă la domnul Iştfan Micleuş, frate cu domnul V o i n a
de la Ş o r o ş t i n . Ci mă r o g dumitale, c e r c e t e a z ă d e omul ce
mi au scris a î a s t ă s c r i s o a r e , şi s ă fie vechil în locu mieii,
sau g ă s e ş t e dumn[ea]ta d e pune pă altul. Ş i iată c ă trimiseiti
şi la domnul V o i n a cu s c r i s o a r e ; c e d u m n [ e a t a ] s ă o trimiţi
pentru ca să trimită dum[nea]luî cărţile c e le am de măr­
turie l ă s a t e la m ă n a domnului Işfan, fratele dumn[ea]luî, De
aceasta mă r o g dumi[tal]i, c a , de s ă v a p u t e a să să facă
vre o t r e a b ă , a nu fi eu a c o l ò , bine, iar, de nu, d u m n f e a t a ]
fă b i n e şi-m s c r i e o s c r i s o a r e , c a s ă ştiţi c e urmare să fac.
Ş i a c e a s c r i s o a r e c e am priimit-o aicî, m ă r o g s ă fie la păs­
trare, şi să-m trimiţi d[u]mn[eata] răspunsu în s c r i s , — c ă vei
avea şt p o m a n ă . C ă eu am r ă m a s datorti, d e numai Dum­
nezeu ştie. Ş i lui Oni al Popi să-î mal zicî dumn[ea]ta
p e n t r u cusuru c e maî e s t e la el, c ă a[stă] iarnă zicea c ă t r e
mine c ă pană la vară oî face c e oi face şi voî d a bani la
Manicate A c a s t a , şi rămăiti :

A l dumitale maî m i c , p l e c a t s l u g ă :

Rad[u] Stan cupeţu, Bucureşti.

1 7 9 9 , Iulie 2 9 .

[ V ° : J f L a cinstită mănă a dumn[ea]lui jupăn[u]luî Cos-

ţ a n d i n . M a n i c a t e , cu plec[ă]cune şi cu fericită s ă n ă t a t e să s ă
dea, la Sibiiù.
[Pecete neagră.]
 DOCUMENTE 129

CCLXIV.
Făgăraş, 30 Novembre 1 7 9 9 . «Antal Arpaşî» a r a t ă că a
primit 8 0 d e florini din m o ş t e n i r e a unchiului său Dumitru
Dutcă. 20 de florini iea apoi «Zamfira hodnogeala» (sic),
c a r e i s c ă l e ş t e «Zamfira B e t l e n i , h o d n o g i ţ ă » . Martur : « I e n a c h e
Fogoroşu».

CCLXV.

[C. 1 8 0 0 C a t a s t i h al luì Marincovicî.]

N u m e : Colovanu, M o h a n u , S t a n c u Militearu, V a l c u l P a -
tronca, Dumitru Cateneţu, Dinu I l i e s c u , Mitu L u n g u , Cos-
tadinu R o t a r u , I o r g a Calangivu ; C a l i m a n e ş t î : Ionu Pongu-
liţa, Stoica Bolbucù, Ispasu Hapuşună, Tudorù Crigangu,
Ionu Potereaşu.] A m lasatù la G h i ţ a Ucnaru . . . Parucalabu
Angh[e]lu Şerpelea... La trei c a r ă la J i b l e a . . . L a Gura
V a l e a n î . . . L a R a c o v i ţ a . . . L a T u d u r u s t r i g a ş u . . . Ionu alti
G h i n c i . . . A m u datù la targu R a u r e n i î . . . 2 5 0 d e lei s a pree-
m e a s c a de la p a r ù c a l a b u d e la C a l i m a n e ş u . . . T e o d o s i i a pa­
r u c a l a b u d e la J i b l e a . . . S i m a c o j o c a r u d e la Calimaneşu . . .
S o c o t e a l a s c o [ m ] p i i . . . 4 6 . 6 2 3 o c a s c o p i i a c o p a r a t u r a , la B a -
n e a s a . . . L a S l a t i n a . . . L a 2 omeni la b a s a c i ! . . . R o g o j i n i . . .
Tiutiunu. 5 0 oca p e ş t i . . . D e la B a n e a s a p a n a D u n e r i chi-
riia s a c i l o r . . . D e la C o s t a c h e a de la S l a t i n a . . . 6 2 de c a r ă
c o totù, cari a t r e c u t u Oltu la Canenì, a platitù 4 7 d a carù,
a platitù G h i ţ a la C a n e n ì c a t e 4 0 d a parali la carù. S u m a :
lei 82,10....

CCLXVI.

[C. 1 8 0 0 . ] Contù p e n t r u halini b e s e r i c i :

I sirta ibrisimù strofa pantlica, c o s u t u .
I stiharù ibrisimù p a n t l i c a , c o s u t u .
1 p o g o n e a t e c ù ibrisimù g a t a n ù cosutu.
1 p a r e c h e a r o c a v i ţ i ibrisimù g a t a n u copii (sic), cosutu.
I petrailù ibrisimù, la c e c u r i ibrisimù, la bubariù, la cucurì,
argintii, şi lucru luì cosutu.
B r a v u (sic) totù.
A m preimitù evu Gheorghi Maricovicìu.

2 4 9 2 . Voi. xu 9
130 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

CCLXVII.

[C. 1 8 0 0 . Cheltuielî la lazaret.]

2 ferdele o v ă s . 4 pite, 1 0 j i m b r e , 7 c o v r i g i s ă r a t , rădichiî,
pătrănjil, ceapă, 1 file r a c h i u d e drojdiî la c o m ă n d a ş u l pen­
tru p a ş i u ş . . . Am dat la un militari. A m d a t la g a z d ă în
Boită

CCLXVIII.

[C. 1 8 0 0 . ] «David Păun» c ă t r e C. M a n i c a t i , p e n t r u «socotala

rozoluluî».

CCLXIX.

[C. 1 8 0 0 ] S o c o t e a l a ban[i]lor c e a m d a t şi c e i-am t r i m e s

cumnatului Vasilach[e] ca să cumpere marfă şi să-m şi
s c h i m b e . . . I-am fost t r i m e s 3 c a s o r n i c e s ă le d r e a g ă , şi el
li-aù fostu zălojit p e la S a ş . . . .

CCLXX.

Iaşi, 3 Ianuar 1 8 0 0 .
T e o d o r Petrovicî către Gh. Manicati. Comandă.
Greceşte.

CCLXXI.

«Plaiu Urizuluî», 2 9 Iulie 1 8 0 0 . G h i o r g h i M a r i c o v i c ù c ă t r e

1
C a s a M a n i c a t i . « A m ù fos[t]ù la Ţ a r a T o r c e s c ă , la U r e a h o v a ,
şi a m ù araunitu s c o p i i a , 2 0 de miî o c a , şi amù arîonitu şi
miţi, şi b a n î amu poţinu. Ş i ve ştii precumu este vremea
tari m e s t e c a t ă d e la Ţ a r a T o r c a s c a , şi, p a n t r u miţi, santii tari
fromosi, şi spalati. Pantru miţi, H a g i C o s t a d i n ù P o p u T o d o -
ranù a tremesù m a i n a i n t e o m e n i şi araunitù mitili la plaiu
mevù, la N o v a c i şi la alto l o c o r i . D o m n e z o v u e s t e bunii şi
p e n t r u m i n e a : facti şi evu.»

1
Ralleva.
 DOCUMENTE 131

CCLXXII.

Braşov, 18 August 1 8 0 0 . «Velicu O b r e s c o v i c i tovaru?»

către Casa Manicati. «Al doile, ne-aru trebui c e v a marfa,
2 0 0 11. zahăr rafìnatù, 2 0 0 11. piper, 1 0 0 11. de t o t fdiulti,
2 II. frunzişora mărunta, 5 lazi razolù baleti fain »

CCLXXIII.

26 Octombre 1 8 0 0 . Summerer, consul engles la Bucu.

restì, recomandă luì [ C ] M a n i c a t t i pe «il s i g n o r cavaliere
Harford J o n a s , r e s i d e n t e i n g l e s e di B a g d a d » , aducătorul.

CCLXXIV.

B u c u r e ş t i , 9 D e c e m b r e 1 8 0 0 . « C h r i s t o p h o r u s Pauer, doctor
chyrurgiae», către «Herr von M a n i k a t i » . Pentru nişte lu­
cruri c e i-au sosit.

CCLXXV.

Postelnicului m u n t e a n .
H i s t o i r e du d i r e c t o i r e constitutionnel, O p t i q u e de l'univers
ou p h i l o s o p h i e des v o y a g e s , L o u i s X V d é t r ò n é avânt d ' è t r e
roi, R e l a t i o n d e s v o y a g e s d e Sauguier, L e Conservateur ou
recueil, e t c . p a r Neufchateau, Abrégé des Mémoires de S.,
A b r é g é de la g é o g r à p h i e p a r Pagés, Raccolta delle revolu-
zioni di V e n e z i a , P i è c e s officielles d ' E g y p t e , D e s signes de
l'art de penser, Voyages de Spallanzani, Description de
l'Indoustan, Déportation et naufrage d ' A y m é , R e l a t i o n du
v o y a g e à la r e c h e r c h e d e L a P é r o u s e , A t l a s du m è m e o u v r a g e ,
Abrégé des transactions philosophiques de la société de
Londres, Voyage de N é a r q u e , Cours d e littérature p a r de
La Harpe, Les G é o r g i q u e s , A n e c d o t e s de Constantinople,
T a b l e a u de l ' E m p i r e o t t o m a n , C h o i x d e v o y a g e s , L e tribunal
d ' A p o l l o n , Nouvelle b i b l i o t h è q u e d e s r o m a n s , A d o n i s . L y c a s
e t C h l o é , Illyrienne, L e s m è r e s rivales, E u g é n i e et V i r g i n i e ,
Mes folies, F r a n z ou le c h a s s e u r , Claire d ' A l b e , V o y a g e d e
P y t h a g o r e , P r é c i s d e s é v é n e m e n t s militaires, Nouvelle carte
de l'Europe.
132 A R C H I V A ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR S I B I I U L U Î

CCLXXVI.

Bucureşti, 5 Ianuar 1 8 0 1 . Polizachi către Manicati. Atà

tT|v KpaioSav xaGw? TJXOÓASTS ootw? etvat, x a i è§U> et/aţi-ev àp-
XBTÒV <pó6*ov xai s/ou,EV, xat, àv eòpiaxav àu.à£ta ó xóa|i.oc, 0X0
TÒ Booxoopsau I^SO^EV el? [J-tav TJUIPAV ou.ioc T] xaxoxatpta xat
•q l'Xet^? twv àu,a£t<ì>v toò? Saotoòv 0X00? 6euivoo? : Iy(ou.sv ou.«?
[j.iav èX7itSav Su và. Tspìaaoov i à Tcpó.'j[mza, VJ700V và xàu.oov
y6taotv, xai ó ©eòe và eòortXayvtaa^ TOÒ? yptauavoò? xai và IOD-
YAAIQ tòv Xaov TOO. ' 0 Mjtaaé'avTÓXoui; cutoxptSixsv et? TÒV xov-
acoXàiov Toóaowv ott et? tò Booxoopéatt 6ev atéXvet t ò a t p à -
teuu,a TOO, àXXà uóvov el? TTJV KpatóSav latetXev x a t à toòg èy6poó?
TOO, 0x00 T;X6av xataìtàvto too và tòv ;ioXeu.Tjaoov. $ a î v e t a t ÌTM?
Sta Cayepèv Tapaìràvw eotetXsv xat aTràtTjaev TTJV KpatóSav, s o é o ó -
u.evo? và [j.Yjv tòv ìreptXDxXcóaoov TTJV avot£iv t à SaatXtxà otpa-
teóu.ata" àXXà 01 àv6pu>Jtoi too xai Tceptcsaótepot ot xXé7rtai o7toi>
svó)67)xav u.a£6 TOO? 1'xau.av ;j.eTàX7]v tpaopàv si? TTJV Kpató^av.

« D e s p r e Craiova, cum aţî auzit aşa este, şi aicî avurăm

d e s t u l ă frică şi o avem, şi, d a c ă s'ar fi aflat trăsuri, toată
lumea a r fi fugit din B u c u r e ş t i într'o zi. I n s ă v r e m e a rea şi
lipsa de c ă r u ţ e îi ţin p e l o c pe toţi. Ci avem n ă d e j d e s ă s e
îndrepte lucrurile, a d e c ă s ă c a p e t e o rînduială. Ş i D u m n e z e u
să a i b ă milă de creştini şi s ă ţie în linişte poporul său. Pas-
vantoglu a r ă s p u n s c ă t r e consulatul r u s e s c că la Bucureşti
nu-şî t r i m e t e o a s t e a , ci numai la C r a i o v a o t r i m e t e î m p o t r i v a
duşmanilor săi, cari au venit a s u p r a lui c a s ă lupte cu dînsul.
Se pare că pentru zaherea mai ales a trimes oastea şi a
înşelat C r a i o v a , temîndu-se s ă nu-î î n c h i d ă ieşirea ostile îm­
p ă r ă t e ş t i , dar o a m e n i i lui, şi m a î ales h o ţ i i c e s'atî unit cu
ei, au făcut m a r e peire în Craiova.»

CCLXXVII.

|Cînenî|, 6 Ianuar 1 8 0 1 . Costandin Vameşu către Manicati.

« A s t ă s a r ă veni patru c a r ă cu marfă de la Slătipara, însă
trei c a r ă cu lână şi un c a r cu b e r b i n ţ e . . ., şi răvaş d e v a m ă
n ' a u . . . Ş ă vedemu c ă t ă s u m ă de c a n t a r e de miţe săntu, şi
c ă t ă s u m ă de o c a d e borbinţe.»
 DOCUMENTE 133

CCLXXVIII.

Bucureşti, 2 6 Ianuar 1 8 0 1 . Polizachi c ă t r e M a n i c a t i . [ P o ş t ă

din Constantinopol, cu vestea că ambasadorii îndeamnă
pe S u l t a n Ia p a c e cu P a s v a n t o g l u şi la r e t r a g e r e a trupelor
din Banat.] /ETCSISYJ 0X0; ó 8oaò; TOÒ MrcaoSavTÓfXoo stvai
olà za a t p a T s { ) [ j L a t a orcoo stvai s ì ; TTJV KpaióSav, ou, àv ţ a at>-
xwaoov, TpaScj xaì aÒTÒ; t a OTpaTsóaaTa orcoo iysi st; TTJV BXa-
yîav. Aéfcovcai St', a u t o ; rcoTs Ssv Ircstpajsv TTJV BXayìav, àXXà
là otpatEÓjjLaTa TOO orcoo saTS'.Xsv s i ; TTJV Kpa'ióSav, t à è'oTstXsv
x a ì à T O Ò ; SaaiXtxoò; x a ì ò'^t x a r à T O Ò ; pa-ftàSa;, xaì àXyjOivà
aùtoi 01 MrcaaèavTaXotSs; Ssv sxaaav si? TTJV Kpa'ióéav TÓOTJV CTJ—

j i ì a v oarjv sxauav 0; SaatXcxot, xaì .diretta oi t'Stot B X à / o ! xaì

jrapaxaTtvoì. x a 6 w ; xal sSfp 6sXst sìvai j i i a a s ì ; TÒ BooxqopsaT'.
sw; Tpsì; T é a a a p s ; ^ i X t à S a ; CorcXàxotSs;, TÓaov arcò T Ò V Jsvoòpav,
orcoo xaì ano B X â ^ o o ; xaì Katt'.oéXooc, orcoo 6 tìsò; và ^oXâ£ţ] :
aóvov a i a àp;/7j àv ?stvfl arcò T O Ò ; Toòpxoo;, xal 01 aXXoi tò
xàavoov f i ; [taSajA. Movov èXrciSa a a ; stvat s ì ; T Ò V ©sóv, órcoò,
xa6w; arcò rcoXXoò; xtvSóvoo; sSta'fóXa^sv T Ò Booxoupsau sui;
xai Ttòpa, Ssv GsXst àtpìa-t] t o ò ; x a x o ò ; và yàpoov srcstSTj à<p' cov-
r a ; sXewjJsv TÒ SaaiXstov TWV Tcoaaìow arcò TÒ '/sìpt TOO; J [3Xérco-
asv aóToò; toò; Sòto TÓrcoo; TYJ; BXa/ìa; xaì M7ro?Savsia; w;
atav atxpTjv rcapyj-ppìav TWV óp6oSó£a>v x a ì TOÒC èStacpòXaJsv ó
tìsò; as tò sXso; roo, xaì Ssv aţpiasv và ŢSVVOOV xaTà TÒV. axorcòv
T W V xaxwv. Sòaspa stpcóra^sv TsXaTXvj; aè rctTàxt tf/ţ a t ţ i a ţ ort
và f|ai>)(aaìfj ó x ó a a o ; , và a/jv tpo&TjSoòv, ort 6sXoov SDOp6u>6^ T à
rcpàfaaTa xaì SVTÒ; óXìf co 6éXoov aoxw6ţj xaì Tà a T p a T s ó a a T a arcò
c
TTJV KpatóSav. H a s t ; ojxw; Ssv àrcoSaXoasv Tà Tpìa àaà£ta orcoo s-
ycoasv uovtauxà sì; TYJV aòXvjv a a ; . R
O ò<j)7]XÓTaT0; aò6svnrj; sòpta-
xsTat s ì ; TTJV SXàTivav àxójw, xaì aóvov ol xa'iasxaaaìot xaì 0!
a p ) ( 0 V T s ; Sìxoov rcpoc3asvo;xsv xaì svav rcâaav JJLS Tà Sów Tpsìc
•^aépai; và S'X6ŢJ và xarotxoùa^ s§tp s ì ; TÒ BooxoopsaTt : s / s t
aóvov T Ò V è^rcafé T O U aaCó T O O , s'w; 3 0 0 7] 4 0 0 àvapwrcoo;, xaì
ìaw;, av Ţsvţj xà.aìa Stóp6wat;, và aoxwft'jj xaì auro; àTr 3
èS<j>.
"OXYJ f| sXrctSa ţxa; sîvat s ì ; TÒV a^iov ©sóv.. . .

«De oare c e t o a t ă mînia luì P a s v a n t o g l u e p e n t r u ostile c e

s î n t în Craiova, c ă , d a c ă le vor s c o a t e , şi el îşî va retrage
134 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

ostile c e a r e în Ţ a r a R o m a n e a s c ă . S e zice c ă el n ' a p ă g u b i t

Ţ a r a - R o m a n e a s c ă , ci c ă ostile luì p e c a r e le t r i m e s e s e la
Craiova, le-a t r i m e s împotriva ostaşilor împărăteşti, şi nu
î m p o t r i v a raielelor ; şi a d e v ă r a t c ă el P a s v a n g i i î n'aù făcut la
C r a i o v a a t î t a p a g u b ă c î t ă au facut-o ostaşii î m p ă r ă t e ş t i , şi p e
urmă c h i a r R o m î n i î şi c e i maî j o s c a eî, p r e c u m şi aicî v o r fi
în B u c u r e ş t i la 3 - 4 0 0 0 d e v a g a b o n z i (zablăî ?), şi dintre străini,
şi dintre Romînî şi Ţ i g a n i ; numai, s ă f e r e a s c ă D u m n e z e u ,
să î n c e a p ă c e v a din p a r t e a T u r c i l o r , şi ceilalţi vor face sfîr-
şitul (?). N ă d e j d e a n o a s t r ă e n u m a i la D u m n e z e u , c a r e , pre­
c u m a păzit şi pană a c u m a Bucureştii de multe primejdii,
nu v a l ă s a p e c e i r ă i s ă se b u c u r e ; c ă c i , de cînd a căzut
împărăţia G r e c i l o r din minile lor, v e d e m că aceste două
locuri, a l e Ţ e r i î - R o m ă n e ş t î şi Moldovei, sînt c a o m i c ă mîn-
gîiere a drept-credincioşilor, şi le-a p ă s t r a t Dumnezeu cu
mila luì, şi n'a l ă s a t s ă a j u n g ă d u p ă s c o p u l c e l o r răi. A c u m a
a s t r i g a t un telai c u p i t a c a l A g i e î s ă s e l i n i ş t e a s c ă lumea,
sâ nu s e maî t e a m ă , căci se vor îndrepta lucrurile şi în
s c u r t ă v r e m e s e v o r s c o a t e şi ostile din Craiova. Ci noi nu
trimitem îndărăt cele treî c ă r u ţ e c e a v e m cu luna în cure
1
a noî. Pre.vînnălţatul D o m n s e află î n c ă la S l a t i n a , ş f n u m a î
Caimacamii şi boierii j u d e c ă a i c î ; a ş t e p t ă m şi p e un P a ş ă
să vie în două-treî zile, s ă s t e a aici în B u c u r e ş t i : a r e n u m a î
e c p a i a u a (alaiul) luì cu el, pană la 3 0 0 sau 4 0 0 d e oamenî,
şi, iarăşi d a c ă s e v a face o î n d r e p t a r e , s e va s c o a t e şi el
d e aicî. T o a t ă n ă d e j d e a ni e s t e la D u m n e z e u Sfîntul.»

CCLXXIX.

B icureştî, 6 Februar 1 8 0 1 . Polizachi c ă t r e Manicati. ' 0

asxpsTapto? t o ò e X t C T j - î t a a â elvat IScj) àxóut, x a i rpoauévst T Ò V
xaÀau7raÀtxt aoToO: Ipystat rcavTUK xai sporea av rjXGav a'oToò
si? Sturavi x a i av èaTàX6yjxav uè T Ò usvCtX. . . Sóuspov 7JX6sv

1
E l se d u s e s e a c o l o c u Arnăuţiî c a să ajute lupta nazîruluî d e B r ă i l a cu
P a z v a n g i i l la C r a i o v a ( F o t i u ò , l a D o m n i a a d o u a a lut A l e x a n d r u Moruzi).
P e n t r u biruinţa cîştigată asupra răsculaţilor, v. şi Acte fi fragmente, I I , p . 363
Ea a fost atribuită lui Moruzi.
 DOCUMENTI! 135

xal Ci X a a à v - I I a a à ? ţie T Ò V syjtaév T O O , Ito? 9 0 0 òvou.aToò?

xal èxó . . . 'JJSV eie TÒ BaxapèaTt, xal aoptov àYanatvsi sì? TO Boo-
xoopéaTt, OJTOO s'yst TÒ xovàxt TOO? si? TÒ IIÓSOO KaXiTCtXop : a Ò T Ò ?
s t v a t Stoptajxsvo? và xaG^a-fl èStp Sta "póXa£tv T O Ò BooxoopsaTtoo.
Aé^oooi và sivat xaXò? avOpwjro?. "AXXw? Sèv s'y wu,sv w xàvévav
(póSov xaxà T Ò 7tapóV Sèv Tj?sópaji,sv îtapâirav av Sèv -fsvìaTj x à -
vsva àXXb xaxóv, àXXà èX5TtCou.=v và StopQioGoòv t à 7rpàYu.aTa.
[El a r e d e g ì n d , la n e v o i e , a fugi la B r a ş o v . ]

« S e c r e t a r m i şi E l c i - P a ş a ( a m b a s a d o r u l ) sînt încă aici şi aş­

teaptă c a l a b a l î c u l lor ; vine p e s t e t o t locul şi î n t r e a b ă dacă
au venit a c o l o la Sibiiù, şi dacă s'aù trimes cu menzilul
(posta) . . . A s t ă z i a venit şi Hasan-Paşa, ou eepaiaua lui,
p a n ă la 9 0 0 d e o a m e n î a n u m e , şi [ s ' a oprit] la V ă c ă r e ş t i , şi
m î n e va veni (?) la B u c u r e ş t i , unde-sî aù c o n a c u l pe Podul
C a l i c i l o r : P a ş a e orînduit s ă s t e a aici pentru paza Bucureş­
tilor. S e zice c ă e un om de treabă. Altfel, n'avem nicî-o
frică a c u m a , ci nădăjduim s ă s e î n d r e p t e lucrurile.»

CCLXXX.

Bucureşti, 13 Februar 1 8 0 1 . Polizachi c ă t r e G h e o r g h e Ma­

n i c a t i . 'ASsXcpè xòp PswpŢtTC*, ol rpóSot xal aî î t s p t a T â a s t ? órcoò
aysSòv I$7] jifjvaţ a ş 'ou ap}(Trjaav u,â? x a T a t â p a ? a v , x a l a/sSòv -/jau-
Xîav Ssv l'yojxsv, Sèv và SV8O[XY]6OÒU,SV T O Ò ? yîXoo? atnòv TÒV ys'-jicuva,
oots ixaTaXàSajxsv Tra? àjrspàaa|xsv T « ? éopìà?, xal TTJV xpeoepa-
v o a T a a T a
Ytav, xal Sèv au.yt6aXou.sv O T I aà? stvat Y °^ > aou,-
T t s p à v s T a t jioXXà xaXà Tà Sàaava si'yau.sv và Swafj ò a^to? @sò?
và sìvat îrspaauxâ: Twpa, oi>? àxoòojxsv, ozi à p x s T o l è'aaiXixol à r c é -
paaav si? TTJV KpaióSav xal eyoov axóìrov và S«ó?oov TOÒ? òXi-
ŢOD? llaCoavTOYXrjSs? ÓJTOÒ stvat èStoQsv. 'ES(]> ó auGévTTj? Sèv
IpyeTat, oaov và TOÒ? XTOJirjaoov Ó rcaaaa? xàGsaTat èSto S'.à
7rpo;póXa£iv T O Ò TÓTTOO- ap/Yjaav và xâfxvţ] Cà:ra TOÒ? Toòpxoo?,
c
StÓTt X « T à p y à ? etyav àpyYja't] và aTaxToòv, à^xaXà stvat xat
T
òXi^oi. HX6sv xal ó àSsXtpò? T O Ò a. Kopixoo xovaoòXoo T o o a t a ?
èS(p, arcò KwvaTav :, arcò TÒV SXT£TJV TTJ? 'EYYXvjTspa?, Sta và
Ssy^Q^ TÒV xooptépov ÓTTOÒ Ip/ovTat T Ó a o v arcò jxéaa. oaov x a l arcò
KtovaTav :• ótxotw? xat 7) [j.ovéSa OÌCOÒ arcò 'lYYXfjTspa aTsXvsTat, TTJV
136 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

rcsptXau-Sâvsc auto? xat trjv atéXvet ò*tà Kowatav :. SYjţJ-eta svavtta

-
pXéìcojtsv, xai Sèv 7j?eòpo[j,£v ti è'^st và sofâX'ţ] ó xatpò? u.à? rca-
pTjYopeî ou,wţ toòto ott E t ? t à xàatpa tfj? Mrco-fSavîaţ Sèv 7 ìvetat
%qf[i[i,ìa cTOt|iaata, àxoòojxsv. . . .

«Frate, dumneata G h e o r g h i ţ ă , frica şi tulburările c a r e ne-aù

zguduit a p r o a p e ş e s e luni d e c î n d au pornit, şi n'am avut
mai d e l o c linişte, nici nu ni-am putut a d u c e a m i n t e de prie­
t e n i în i a r n a a c e a s t a , n i c i nu mai ştim c u m am trecut ser-
bătorile şi L ă s a t u l S e c u l u i , şi sîntem siguri c ă ştiţi t o a t e şi
că î n ţ e l e g e ţ i foarte bine încercările ce am avut, — s ă d e a
Dumnezeu Sfintul s ă fie t r e c ă t o a r e : a c u m a auzim c ă au ple­
cat destui oşteni împărăteşti la Craiova şt au de scop să
g o n e a s c ă d e a c o l o p e puţinii Pazvangii cari sînt. A i c i D o m ­
nul nu vine pană nu-î va b a t e ; P a ş a stă aici p e n t r u paza
loculuî : au început a prinde p e T u r c i , p e n t r u c ă la început
era să se înceapă neorînduielî, deşi sînt şi puţini. A ve­
nit aici şi fratele lui sinîor C h i r i c o , consulul R u s i e i , de l a
Constantinopol, de la ambasadorul Angliei, pentru a primi
curierii c e vin, şi din lăuntru [din E u r o p a ] , şi de la C o n s t a n ­
t i n o p o l ; p r e c u m şi baniî c e s e trimet din A n g l i a , p e aceia-î
iea şi-î t r i m e t e la C o n s t a n t i n o p o l . V e d e m s e m n e protivntce,
şi nu ştim c e va să iasă a c u m ; ci ne mîngîie aceasta că,
d u p ă c î t e auzim, nu s e face nicî-o p r e g ă t i r e în c e t ă ţ i l e Mol­
dovei.»

CCLXXXI.

Bucureşti, 15 Februar 1801. Polizachi către Manicati.

Tà rcp(3qu.ata èS(p eîvat w? xai ap-^tspa, u,7]ts <pó[3ov, [i^te
è'£w 'fópov. "EXrctCev 6 xóau.0? và 7sîvfl xc;.[ua StopQwaic oiAtoc
Ssv eîvat tpórco?, àXXà eStopîa67)xav atpat£Óu.ata rcsptaaótspa và
IX60DV arcava) st? tòv è)(8póv o[Ui>? sw? x a l soft) T Ò ^optàpt, jiè
SoaxoXtav 6éXouv IX6ig. 'Eăip st? tò Bouxoopéatt I)(tò[j.£v rjOU)(ìav
x a t à tò rcapdv xatrcots? ti.óvov xàjj-voov arcò xof.tJ.tav àta£tav o{
Toùpxot toù I l a a à , àXXà sò6ù? XafiSàvoov tòv Oàvatov st? rcXrj-
pcoţjirjv. Uporpsc T » ] V xattav Sòo Toùpxot èxovTfttaav evav SoùXov
TOD XXattvàvoo, oatt? 5oùXo? s'f^Ţsv àrcàvco si? t à a r c a t a toù
 DOCUMENTE 137

afăvcoo x a ì sxpoyâYjXsv. O : Toòpxoi Sè èjj.Ji?jxav si? svav ovTàv

arcoo è'jceCsv yjipia ò E X a w à v o ? jii TÒV EÒTÒJUOV PcaSaosTCov x a ì
aXXoo?, x a ì sxsì àrcóXoaav t à xtaTÓXia T O O ? arcava) si? TÒV Tia-
5a§étCiv x a ì tòv sxTYjjuaav 6avato'fópa>v, orcoo xtvSiveóst và arco-
Gàvtj. TYJV Ssòtspav TYJV 7jjJ.épav ó 7 c a a à ? TOÌ>? s'oTstXsv, x a ì T O Ò ? SÒO,

si? TÒV Moâ[xs6" XXTJV èaTaGYjxav pofţiivoi OXYJV TYJV f^épav xovtà
si? Suo xa<psvé§e?, xa6w? YJTTOOV ?rvquivot JJ.S t à axòvia xaì TÒV

Xsfuov TOU? (sic) . . . slvai Càìm ai Toòpxo'.... Tr/ji'aìvoov si?

i à xovàxia T O O ? xaì aipàXvoov Ta? so>? TYJV SsÓTspav TYJV Yjuipav...
Oì Sia6oXo6Xà)(ot TOÌ>? xàjivouv irsaxéen xarcots? si? và xaìuXia
xaì si? t à ? j r o o T à v a ? ^xpòipav. F
O txpYjXóTaTO? abGsviYj? s l v a i 0X0
si? T à ìrXaYia : Ttòpa rcpoauivouv v à . . . 01 6aatX[ix]oì x a T à TOÒ?

s^Opoo?. . . .

« L u c r u r i l e a i c i sînt c a m a i d e demult, nici cu frică, nici

fără frică. L u m e a nădăjduia s ă s e facă vre-o î n d r e p t a r e , d a r
nu e c h i p ; ci s'au r â n d u i t m a i multe oştiri c a s ă v i e a s u p r a
duşmanului; d a r p a n ă v a ieşi i a r b a v o r veni cu g r e u . A i c i
în B u c u r e ş t i a v e m linişte a c u m ; şi, d a c ă numai fac vre-o
neorînduială T u r c i i P a ş e î , d a r răpede-şî p r i m e s c m o a r t e a ca
r ă s p l a t ă . A l a l t ă i e r i s a r à (?) d o i T u r c i au fugărit p e un r o b
al Slătineanuluî, care rob a fugit î n c a s ă la A g h e n t şi s ' a
a s c u n s . I a r T u r c i i au i n t r a t î n t r ' o o d a i e u n d e j u c a c ă r ţ i S l ă -
tineanu c u E f t i m i e G h i z d a v e ţ u l şi alţii, şi aicî au d e s c ă r c a t
p i s t o a l e l e lor a s u p r a Ghizdaveţuluî, şi l-au rănit d e m o a r t e ,
— c a r e p o a t e s ă şi m o a r ă . A d o u a zi, P a ş a i-a t r i m e s , şi p e
aceştia doî, Ia M o h a m m e d ; şi aii s t a t atîrnaţî toată ziua
Iîngă d o u ă cafenele, c u m erau spînzuraţî cu . . . lor . . . S e
p r i n d T u r c î . . . : vin l a c o n a c e l e l o r şi le s t r i c ă p â n ă a d o u a
zi. D r a c i î d e R o m î n î îî fac p e ş c h e ş u n e o r i în c r î ş m e şi la
femeî, p e a s c u n s . Prea-înnălţatul D o m n e s t e t o t prin plaiuri :
acuma aşteaptă ca să [ p o r n e a s c ă ] o ş t e n i i î m p ă r ă t e ş t i împo­
triva duşmanului.»

CCLXXXII.

B u c u r e ş t i , 2 3 F e b r u a r 1 8 0 1 . Polizachi c ă t r e M a n i c a t i , "Q?
TÓaov a ă ? xâ;j.vo;j,sv f v w s T Ò v TTJV XOÌVYJV u,a? ^apâiro'.av SISTJOIV OTTOU
138 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

rcpo/Gè? xal "/Gè? eXaSausv TTJV TsXsoTaiav aYjuspov u,è pìCtjAOv

fj/Vj SwSsxa TOÎTUOV, oxi toò? TEa£SavToXi5s?, àtp'oò" TOÒ? èxt-rwcinoav
st? TTJV StyâpTCav, tpsî? ă p a i ? uaxpaia arcò TYJV Kpaia>6av, TOÒ?

aftsSfcoţav arcò t à y a p a x ó u a T a , Srcstta èìrf^av xai è x T Ó T t T j a a v sì?

tò TCopó*pr]' SioY/vovra? toò? x a ì à ì t ' s x s ì , toò? s x o v Y J f T j a a v à ? K a -
Xa'paTi, Ó 7 t o 5 arjv ìju.7rop(òVTs? xaì èxsì và aTaXStaoov fjzVy', TJGS_

Xijaav và àìrspaaoòv sì? BtSìvL. Ot StvStXìSs? TOÒ? è'SaXXav Tà

TÓjrta, jjLTjv Séyjmà? TOO? sì? TÒ xàarpov, x a ì x a x T j v xaxw? èStaa-

xopìrtaGrjaav oGsv s ì ? Tà u é p Y j TTJ? KpatwSa? Sèv sastvav 7taC6.av-
T O f X ^ f S s c ] . II pò Sów Y j a s p a ? s t / s v 1X6^ sì'§Y)ai? ozi ó SootpsvTCTjìraarj?
TOÒ aoGsvTou s ì r p o / c ó p T j a s v sì? TÒ xaSTjXTÎxt TOÒ MS/SVSTJTCÌOO.

xat, ìScòxwvTa? (sic) TOÒ? naCSavTOfXYjSs?, SVWGYJXSV uè TÒV Koaé-

MooaTa'^à arcò 'AvTà-KaXsaaT], èitffrav s ì ? ^sTtaXiai] x a ì T Ò
sjrjjpav G[só]Gsv §ó£a Top @ecj) OÌTOO oXa Iv t a Ò T i j ) èaovétps£av xaXà
rcpò? Tjaoyiav u,a?. "AjucoTsţ xaì s ì ? TÒ è£rj? và yaipu>u.s6a TTJV

xaXrjv 'fymyiaY sìrsira à ^ ' o o èaoxtaàaaasv T o a o ó r o u ? x a ì <pó6oo?,

aà yatpwjjLsGa TTJV xaXTjv Yjaoyiav, è'ìrstta ày'oo èSoxtuaaausv T O -

a o Ó T o o ? xaì ®Ó[3OD? xaì xtvSóvoo?.. . .

« D e o c a m d a t ă îţî dăm d e ştire bucuria noastră de obşte

c ă alaltăieri şi ieri, iar maî p e urmă astâzî, hotărîtor, prin
descărcarea a douăsprezece tunuri, a m aflat că p e Pazvangiî,
d u p ă c e i-aù b ă t u t la S e g a r c e a , trei c e a s u r i d e p a r t e de Cra­
iova, i-au g o n i t a p o î din şanţuri, a p o î s'au dus d e i-au maî
1
b ă t u t la Cioroiu ; gonindu-î şi de aicî, i-au urmărit p a n ă la
Calafat, u n d e şi a c o l o neputînd să s t e a , au vrut s ă treacă
la V i d i n . Ci Vidinliiî ( V i d i n e n i î ) au d a t în eî cu tunurile, ne-
p r i m i n d u I în cetate, ş i i-au împrăştiat rău ; de u n d e n'au
maî r ă m a s P a z v a n g i î în părţile Craioveî. Acum două zile
ni-a venit ştire c ă T u f e c c i b a ş a D o m n u l u i s ' a dus în judeţul
Mehedinţuluî, şi, g o n i n d p e Pazvangiî, s'a unit cu Chîose-
Mustafà de la A d a - C a l e s i , au m e r s a p o î la F e t i s l a m şi l-au
luat : s l a v ă D o m n u l u i c ă t o a t e s'au unit b i n e întru aceasta,
p e n t r u liniştea n o a s t r ă . D u p ă c e a m î n c e r c a t a t î t a frică, să

1
L u p t a d e la Cioroiu o ştie şi F o t i n ò (l. c). Coloritul e falş în Dionisie
Eclesiarhul (Papiu, Tesaur, I I , p . 2 0 2 ) , c a r e c r e d e c ă aceşti «cîrjaliî> s'afi dus
de b u n ă voia lor.
 DOCUMENTE 139

ne b u c u r ă m de b u n ă p a c e , d u p ă c e am încercat atîta frică

şi a t î t e a primejdii.»

CCLXXXIÎI.

Bucureşti, 1 6 Mart 1 8 0 1 . Polizachi către Manicati. 'ESiò

u.ac 7JX6ev ó wţ'YjXOTaTOc aoGsvrrjc JJ/XC SIC tac 10 TOÙ jrapóvxoc,
xai ó ITaaâc et/sv sirft] sic t a ? 9 arcò TÒ Booxoopéati Sta TTJV

KpaìóSav, xai àvTau,ió6Y]xav s£co arcò T Ò BooxoopéaTt, sic t'jv

TCopoYÓpXa- arpaTeòu-aTa xoopxixà oXa IpyovTai xa8r)p.spoùaiov
arcò òXi^a, x a i àrcspvoùv Sia TTJV Kpai'óoav. . . .

« A i c i ni-a venit prea-înnălţatul Domn la 1 0 ale lunii, şi

P a ş a a v e a s ă iasă l a 9 din Bucureşti spre Craiova, şi s'au
întîlnit afară din B u c u r e ş t i , la Ciorogîrla : ostile t u r c e ş t i t o a t e
vin zilnic, puţin cîte puţin, şi s e d u c s p r e Craiova.»

CCLXXXIV.

Cîineni, 1 8 M a r t 1 8 0 1 . TstópYtoc Ms5sXv[iTCâpY]c] c ă t r e Ma­

nicati. Ş i pentru o s c r i s o a r e r o m a n e a s c ă a V o r n i c u l u i G o l e s c u l .

CCLXXXV.

B u c u r e ş t i , 2 0 M a r t 1 8 0 1 . Polizachi către Manicati. E li­

nişte. L a 2 7 s ' a aflat un creştin ucis în c a s ă e v r e i a s c ă : bă­
nuială d e o m o r ritual. K a t exsîvrjv TTJV r]uipav l'ytvsv u,sfiXoc
SópoSoc a r c ò T O Ù Xaoù arcò T Ò rcspvò s'io? T Ò
-
6pa5ù èxovrjYrjoav
c
TOÒ? E 6 p a ì o u c aàv TOÙC Xa^ooòc, xai, Sia và rcaùayj ó 8ópo6oc
TOÒ Xaoù, èjcpooi:à^87]oav 01 CarctCoìSec Sia và aovà£oov TOÙC

c
E6paìooc, orcoo TOÙC supoav, xai và TOÒ? ^oXaxwaoov s i c tòv
"Ayav, xai j ^ s T ' a ó T Ò T Ò rcoXiTixòv SŢXuTcoaav 01 E 6 p a ì o i c
arcò TOÙ
Xaoù, ori TOÙC èaxótiovav oXooc. 'À^>'ou èipoXaxióBrjaav stc TÒV "Ayav
rcpò zoo .. . TOÙC su.sTaTÓjnrjaav àrc'oo (?) Sapu,oùc xai 81a7uu.v1au.ouc
ètpàSYj^av àpxsTà. MsTaòpiov e^si và 7évt) SiSàvi rospi, TOÙTO. . . .

« Ş i în ziua a c e i a a fost mare tărăboiu din partea mul­

ţimii : d e dimineaţă p a n ă s a r à a u fugărit p e E v r e i c a pe ie­
puri, şi, c a s ă s e o p r e a s c ă tulburarea norodului, s'au rînduit
zapciî c a s ă a d u n e pe E v r e i , u n d e s ' a r g ă s i , şt să-î p ă z e a s c ă
la A g a , şi cu a c e s t a s o c o t e a l ă s'au s c o s E v r e i i de la popor,
140 ARCHIVA ROMÂNEASCA A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

— c ă c i i-ar fi ucis pe t o ţ i . D e c î n d s'au primit pază la A g a

înnainte d e . . . i-a s t r ă m u t a t ; din c a r e au suferit d e s t u l e j u -
poierî şi d e z b r ă c ă r i . »

CCLXXXVL
Bucureşti, 6 April 1 8 0 1 . Polizachi c ă t r e M a n i c a t i . 'ESoâsv
I)(0'J.ÎV xojvéva aXXo véov, rcapà rcpo)(6sc I8a<j;av TTJV Sou,viT£av
'EXéyxo, aâîX'ffjv toù aùOévToc, orco» TTJV èSasToùasv 6 Xfâtjxavoc]
MrciijLrcîxac, Y j T i ţ àrcé6avev arcò ó ^ T t x t o o , xai s6â<pTj sic t ò Sapaviâpi
p,s ]j.SYaXo àXà't, rcapòv tovta? xai ó ùtjjTjXór. aó6évx7]c. 'Arcò aótTjv
a a T
TTJV Xórcrjv Ijistvèv ^ X P *fc vioiAvltCac, xópyjc TOÙ aò6svTOc,
orcoo YJTTOOV v à réwT/j aupiov. 'E^6èc ISaXav tòv opxov ot oaot
aoòStTot poùaot sùptaxovTO èStp sic BooxoopsaTt si? T Ò V véov §a-
atXéa TOÓC, 'AXé£av§pov, otòv TOÒ IlaóXoo n s T p o S t r t i , orcoo èxopo-
vìaa6/j oaatXsòc àvTt T O Ù TTaùXco IléTpoS'.TCt, rca.Tpóc T O U , orco'J
è'^Tj) àrco6àvt) arcò àrcorcXrj£ìav sic T Ò V xaipòv orcoo su.a6sv T Ò V
6àvarov Ttjc GTjyaTpóc TOO, T7jc TOÙ IlaXanvou. AÙTÒC ò véoc [3a-
atXsùc èrcatvsltat arcò TOÙ Xaoù TOO toc ppóvtu,oc, à£toc x a i ÒCJTJ-

/óc

«De aici n ' a v e m nicî-o a l t ă n o u t a t e , d e c î t c ă alatăieri aù

î n g r o p a t pe D o m n i ţ a E l e n c u , s o r a D o m n u l u i , pe c a r e a ţi­
nut-o Hatmanul Bibica, — care a murit d e oftică şi s'a în­
gropat la S ă r i n d a r , cu alaiu mare, fiind d e faţă şi prea-înnăl-
ţatul D o m n . P e n t r u a c e a s t ă s u p ă r a r e s'a zăbovit n u n t a D o m ­
niţei, fiica Domnului, care era să fie mìni. Ieri aù făcut
j u r ă m î n t sudiţiî ruşi cîţî s e află în B u c u r e ş t i , noului împărat
al lor, A l e x a n d r u , fiul lui P a v e l P e t r o v i c î , c a r e s'a încoronat
în locul luì P a v e l Petrovicî, tatăl său, care ar fi murit d e
apoplexie \ în c l i p a c î n d a aflat m o a r t e a feteî lui, P a l a t i n a .
Acest împărat nou e lăudat de p o p o r u l său c a fiind c u m i n t e ,
v r e d n i c şi iubitor d e p a c e . »

CCLXXXVII.
Cănianî, 12 A u g u s t 1 8 0 1 . «Cos[tan]din vameş ot schela
Căineanilor» către M a n i c a t i . «Pentru 4 3 d e s a c î c u lăn(ă], can-

1
A fost asasinat.
 DOCUMENTE 141

tare d o a ă s u t e treîzăcî, a d[u]m[nea]luî j u p [ ă ] n u l u î Polizachi

Dimitru . . . Trimisăî pă Pantazii copilu mieii la dum[neata]
ca să faci dum[nea|ta o s t e n i a l ă să-î numeri copilului mieii.
D a r m ă rogu d[umita]le sâ-m daî ban[î] t u r c e ş t i sau sfanţih
d e c a r e umblă la noî ; alţi banfij să nu-m dai, că nu-î prii-
m e s t e c a r v a s a r a o a d e la B u c u r e ş t i . »

CCLXXXVIII.
[Cinenî], 8 S e p t e m b r e 1 8 0 1 . «Costandin Vameşu ot Căi­
neanî» c ă t r e M a n i c a t i . « E u a ş a i-am lăsatu, cu c h e z ă ş i e , c a ,
de n u m va aduce banfi] vămiî c e f a c , c u m mai j o s a r a t ă ,
să v ă n z ă eî o p ă r e a c h e de b o i a i c e a , şi să p l ă t e a s c ă v a m a ,
— sati eî, sau chezaşu lor, şi b a n i c u r ă ţ turceştii, sau sfanţihî. »

CCLXXXIX.
17 S e p t e m b r e 1 8 0 1 (?). Ş t e f a n Raun către «Manicăteştî».
«Cu mila luì D u m [ n e ] z ă u ne aflămu s ă n [ ă ] t o ş î , iar, de a m ă r i ţ
şî spăimăntaţ, p a n ă la m o a r t e ne aflăm d e c e l e c e s'au u r m a t
1
acumu de P a s v a n t o l u : t e vei adeveri de la chir M a r i n o v i c ,
omul dun: [neajvfoastrăj.»

ccxc.
Bucureşti, 15 Octombre 1 8 0 1 . Polizachi către Manicati.
r
Hu,sî<; si/ajj-sv àpxsTÒv 'fóoov sS<ţ> aÒTaì? Tai? p e p a t e ' ou/o?
tis T Ò sXso? T O Ò @soò Ircaoasv, x a m Toòpxoi airoaxâvtsţ àrcépasav
si? vr;v BXa^tav, ano [Aspo? XiXvjaTpac, Inetta sìtpooòvnjaav sì?

TOÒ? SaatXixoò?, rcapaxaXtòvTa? TÒV aòOévuv và TOÒ? so^âX-ţj TÒ

<j>aTXàxt. (?), §Y]Xa§Tj TTJV 3'rp/a>p7]aiv aitò TTJV SaaiXstav. K a i ó a ò -

-
8SVTT]?, [lYjv T)[A7ropoòvTa? aXXft)?, toò? èSé /6rjXìv ;i,è Xucpèv x a ì
TOÒ? satsiXev s i ? 3 awu,ata npò? TTJV Kpa'tóSav: sìvai 6 5 0 [lóvov,
r
TCXT]V a?tot Sta 6 ^tX., cfSoovTa? Xófo? ÌI<5? slvat 1 . 9 0 0 . '£w? twpa

Sèv eTÓXujpsv xcjvsva? và. IX6T[J si? TYJV BXa^tav )(opì? aSstav,
I?w arcò toò? xa6oXixoò? s/Gpoò?, xai auTÒ? TJTTOOV ó <pó6o?.
ÒJro^TsòovTat ó xóajio? và JJLTJV slvat àfpot.x!.[j.évo? jiè TOÒ? sâ(j>,
TÒ 6'vou.a tao YjtTODV 'AaXavdXou (otd? Asovtaptoo). . . .

1 1
P o a t e c ă e v o t b a d e a c e l e a ş t evenimente ca şi în n următor.
142 A R C H I V A ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

« N o î a m avut frică d e s t u l ă a i c î în zilele a c e s t e a , dar cu

mila luì D u m n e z e u a î n c e t a t , cu t o a t e c ă T u r c i î r ă s c u l a ţ i au
trecut în Ţara-Romănească din partea Silistreî, apoî s'au
împotrivit oştenilor împărăteşti, r u g î n d p e D o m n să li s c o a t ă
iertarea de la împărăţie. Şi Domnul, neputînd altfel, i-a
primit cu leafă şi i-a t r i m e s în trei c o r p u r i spre Craiova :
sînt n u m a i 6 5 0 , dar v r e d n i c i cît 6.000. El c ì n t a c ă ar fi
1.900. Pană a c u m a n ' a îndrăznit nimeni s ă vie în Ţ a r a - R o ­
mănească fără voie, afară de duşmanii împărăţiei întregi.
Şi a c e a s t a a fost frica. S e t e m e lumea să nu fie p r i n s ă (?)
cu cei de a c o l o . Numele c ă p e t e n i e i era A s l a n - O g l u (fiul lui
1
Leontari) .»

CCXCI.

Bucureşti, 1 6 O c t o m b r e 1 8 0 1 . Stati Pencovicî către Manicati.

'Eu,aCtXsó67j ó aòGsvTYj?, xai spostai ó MtyàX-BóSac S O Ò T ^ O C , x a i
xa'tutaxàvo? spoetai ó fau.Spóc T O O , 'Avspaaàxt? (!), ó órcolo? hcó-
«JJS (!) rcporf 8avsi, x a i ó aoâsVnijţ aou.7ispaivou,sv và iXOij) o'fXyjYWpa,
èrcstOT] èv o3(|) Sèv s y s : aótóc, SJTS'.ST] auto? ó^oò spostai, §sv
aoxwveTat aòtd;, èìisiS'ìj OOTO? S'.aXajiSàvs'. TÒ cpspu,àvi. . . .

«A fost mazilit D o m n u l , şi soseşte Mihaî-Vodă Suţu, şi

c a i m a c a m al luì vine ginere-său A n e r a s a c h i (!), c a r e va v e n i
îndată, şi D o m n u l bănuim că va veni în curînd, c ă c i deo­
c a m d a t ă nu vine î n s u ş i ; dar, p a n ă nu vine el, nu se scoate
cellalt D o m n (?). — c ă c i a ş a zice firmanul.»

CCXCII.

Bucureşti, 1 6 Octombre 1 8 0 1 . Polizachi către Manicati.

'ESij> TJXOÎV 7rpoy6è? -q [j,a£tXta TOÒ aòOévToo Moopoó£vj' rcXvjv
[AS TTJV Ttu,Yjv TOO Ypâcpsi TÒ cpspjiàvt và sîvat aòGévr/jc sto? và
IXGij) ó xatvoòpto; aò6svT7]? MtyavjX-BóSa SOÒTCOC, O ÒÌTOÌO?, a>?
àxoócTai, Ito; s s ; s ; i T à T ) " i p a ? su,7iopsì và etvai sStj), OÎIOO sxi-
vtssv § t à GaXaaarj? . . . .

1
D e s p r e a c e a s t ă venire şi luare în serviciul domnesc a Pasvangiilor vor­
beşte şi raportul prusian din I o N o v e m b r e 1 8 0 1 (Acte şi fragmente, II, p.
3 6 4 , n» 2 ) .
 DOCUMENTE 143

« A i c i a venit alaltăieri mazilia luì V o d ă Moruzi, numai cît

cu c i n s t e a lui : s c r i e firmanul s ă fie D o m n p a n ă c e va veni
D o m n u l cel nou M i h a î - V o d ă S u ţ u , c a r e , cum s e aude, pană
1
în ş e s e , ş e p t e zile p o a t e s ă fie a i c î ; c a r e a p o r n i t p e M a r e . »

CCXCIII.

Cîinenî, 6 D e c e m b r e 1 8 0 1 . G h i o r g h i M a r i c o v i c î c ă t r e Ma­
nicati. « A m ù fostu fostu la Chinenî, şi amu gasitu omu luî
C a p i t a n a , şi v a n d u s e a p o r c i la C a n e n î , c a t e 2 7 d a leî pare-
c h e a , şi bani a d u c e la B o c o r e ş u . . . M a a ducii pentru peili
la R i b n i c u . . . S a - m u t r e m e t i ţ u 3 0 zemnicu, 2 b o r c ^ n i co po-
madiia d e la P ă ş i i . . ., 4 coţii atlasu p a n t l i i c a lana. . . . »

CCXCIV.

Catastiful de c u m p ă r ă t o a r e lăniî cum arată; 1 8 0 2 , luni

1 5, V ă l c a n . — A c a s t a catastifu este pentru Policandru La-
olfù, la uliţa C e c e s n e d i i a .
[Nume : Daful, Becheriul, Haţiganu, Muntiul, Burdulea,
B ă r l a n , I s c r u , O p r i ş d e l[a] U r i c h e n î . ]
C u m p ă r ă t o a r e a lăniî şi t r ă s u r a s a c i l o r cu căntariu nostru . . .
Chiria chirigiilor de l[a] V ă l c a n păn la H a ţ ă g u : [ N i c o l a e B ă r -
bescu, L a s c o ] .
[Şi g r e c e ş t e . ]
Cantariul c e l-am l ă s a t la Sibiî, la m e ş t e r Gheorghie Val-
titer, în uliţa C i s n ă d i i , să-m facă dintr'ănsul cele maî jos
arătate; 802, Sept[em]v[rie] 1 0 . . . Ce să facă: 5 tipsiî în
cornurî, din cos[t]toriù S m ă r a n d e î , 4 castrone de bucate, 4
c a s t r o n a ş e d e hrean ; şi, c e va maî t r e c e , s ă facă t a e r e şi să
să p l ă t e a s c ă lucrulu, 1 2 coţu postavu de la Armeni, cotu
2 5 g r o ş i ţ e , cu vama, 1 svita de la minea. [ V î n z a r e «marţii,
la t a r g u » , la « I l e ş e r î » , cu 2 5 - 6 fi. p ă r e c h e a , ] 3 porcî unu
R u m â n i i , 1 p o r c ù la casili T u r c i l o r t i . . ., 1 porcii la Chechelti
tanarù è o r o g a r i ù , 1 porcù la c a r c i m a r i ù . . . S a s a ştii c o totu
vânzări ramatoriloru, c a t ă bani s'a vandutù : u g o r e ş t î f. 1 . 1 9 6 .

' Pentru aceasta schimbare, v. şi c o r e s p o n d e n ţ a austriacă în Doc. Calli-

machi, I I , pp. 5 3 4 - 5 .
144 ARCHÎVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

V e n i t u l net s e dă la «boeriù Zafirachi».] S e ştiî, arhodo

b o e r u , nainte lui D o m n e z o v u , unu sufletu amu şi davu s o c o -
tala c o r a t a ; nu mei" ruşinea. . . .

CCXCV.

P o l i c a n d r u sfintjei] b i s e r i c i l-am l ă s a t la Volfu c l o p o t a r i u t

în uliţa Cisnădii, s ă facă t o a t e ştucurile c e v a fi lipsă şi să-1
s p e l e frumos, şi a m t o c m i t să-î dau R f . 5 0 .
C a s o r n i c u i S m ă r a n d i î l-am lăsat la A l i c s a n d r u Murgăşanu,
s ă d e a să-1 dreagă.
B u t c a c a r e a m lăsat-o s ' o d r e a g ă la S i b i î şi zapisu meş­
t e r i l o r l-am lăsat la M a n i c a t e ş t î , la copilul Murgăşanuluî cel
mic; 1 8 0 2 , Sept[emvrie| 1 0 .
S ă facă t o t lemnul nou de iznovă şi t o a t e r o a t e l e noă, şi
oiştea maî scurtfă], toate de nou, ş[i] să dau lemnarilor
Rf. 6 0 .
Curărariu s ă pue d e s u p r a un teletin nou şi p o s t a v tot
a c e s t , şi, c e nu s ă v[a] a j u n g e p o s t a v , să pue t o a t e să le
facă î n t o c m a de nou, s'au dat f. 8 0 .
Cu văpsitu cu t o t , să fie lustru frumos, cu figuri, văpsala
vânătă.
F a u r u s'o l e g e piste tot, şi r o a t e l e , şi unde şade cocişu
să fie maî s c u n d , f. 5 0 .
Rf. 6 0 , 3 0 x . , am dat luì chir G h e o r g h i e Marinovicî d e ş'au
c u m p ă r a t calul, 1 1 g a l b e n i .
SO me-au dat un banco-ţidulă. T I . 1 0 0 , am dat lui chir
G h e o r g h i e , de-au d a t p e 2 boi şi o v a c ă , R f . 66.
20 g a l b e n i am d a t cu zapis lu[î] Gheorghiţă Rusoveanu^
s ă a r v u n e a s c ă lănă în ţară....

CCXCVI.

[ 1 8 0 3 . ] S p e c i f i c a ţ i e de t s e l e t s e meu luoat m u e r e din k a s e .

[ G a l b e n i ] tejatz din k e i t z e l e kopiilor, 1 t s a s d e aur, kare
zitse k e i l-am tsinstit : nu stiu sei fiu tsinstit eu t s a s u r mai
innainte de a o l u o a . . . , o t a b a k e r e de marmore, k a r e zitse
jar k e j a s fi tsinstit-o ; nu- stiu d e a fi tsinstit uitse una ;
dar nui numai una, tsi s e n t 2 la j a : 1 d e m a r m o r e , si a l t a
 i u :
'- ' *">•'• D
' óeCMENTB A-!;/,»-,,iu,,;, ri 145

d e t d m b a k , politte ku a u r . . . i p o l i s c h d é atias . v e n e t . . . , i
d è b e r r o k pisfarb d e taffet i v i g a n i pisfarb d e t a f f e t . . .t
i kerpe galbine de metase..., o rokie . . . d e kradel ku
r«èkel ku t o t , — j a s t e k r a d e ! d e k a s e , fekut ku bani m e i . . .
A m avut 1 6 d e r a b e d e k e t n e s i . . . i vigan d e nanginet . . .,
i k e r p e ku flori..., i keitze n e g r e ku spikurihainele
kopiilor, ku k e m e s , si ku k e r p e , si ku viganuri, si ku ke-
puturi d e m o l d o n . . . , kari kind mi j a u a d u s au fost zdren-
tzosi si goli k a n a p i . . . , i p e r e k e d e tsertsei bumbi d e a u r ,
1 laiber al mieu nefekut, k a r e i oprit ku p e t s e t e suderzului
la kroitor, S kurpe de musilin, 4 d° d e bumbak..., 1
l a m p a s t u r t s e s k nou, I fatze d e m a s s e faine, 4 salveturi, 1
k e m a s e ku izmene de mire, a m pletit eu pentru kusut l a
kucsutoare, 4 lepedee faine, 1 karazetel de p o s t a v . . -, 2
kopuri d e unt, 1 A l e x a n d r i e r u m e n e s k e scrise ku m e n e , 1
g r a m a t i k e n e m t z a s k e si t a l i e n e s k e . . . , 7 puntz d e t o r t sup-
tzire, 3 0 d e rifuri k r a d e l ku arnits r o ş u f a i n . . . , 3 0 rifuri
detto a l b e . . . , 1 atestat de la perintele p r o t o p [ o p ] Savu
P o p o v i t s d e la R e s i n a r , k a r e j a m pletit pentru unkul seu,
a n u m e kire C h e r a , pentru slobozenia kununii, fiind k u r v a r
'A6avâot A'!u.ot>.

CCXCVII.

[ 1 8 0 3 . ] Reflexiones a d specificationem pfetensionum Elisa-

b e t h a e Stephani.
' . . . Ku bani mei sau kununat, de nits un ban m u m e s a
nu j a u d a t , bater s e aibe d e keltujale in b o z d o n a r . . . B u n d e
d e prisel a l b e . . . , k e p t a r ku flori d e a u r . . . , spatsel [la r o ­
chie] . . . , b a r s o n r o ş u . . . D e v r a s a s e spenzure, enke nu-i
d a un ban m u m e s a . . . S a l o p lung si surtz negru d e m e t a s e
riu stiu se fiu tsinstit la nitse-o fate in fetie p e nimike...,
4 kotzi d e fratzez si t a f e t . . . , k e r p e d e zankel t a b e t . . . , r o -
ki'e d e valez ku r e k e l . . . , kemesi faine d e L i h t z . . . , izmene
8 de Hausleinvand... Pe mine m'au lesat gol k a şarpele
kend au fusit, k e t o a t e kemesile si izmenele mi l e ' u l u a t . . . ,
2 kemesi g r o s e . . . , lepedee haine ku retzele,,'si : ku spitzuri,
d e k e t e i fl., 2 0 x. kotul, k a r e l-au kusut, p e ,galon d e m e t a s e

2492. V o i . XII. 10
146 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEÎ GRECILOR SţBIIULUl

si l-au trimis la offitzir . . . , salveturi ku s t r a f u r i . . . , kastenul

ku 3 s c h u b a d e n . . . U n divan . . . , o oglinde de mase, un
stokparisol verde, a p e r e t o a r e . . . , keitse albe . . . , spetselul
tsel galbin . . . , keitze d e s p i t s u r i . . . , kortul tsel de ploae,
sfednitse d e a r a r n e . . . , pereki d e m u k e r i . . . , un ibritsel de
ararne..., i d° d e T z a r e . . . , katzie d e a r a r n e . . . , pinteni d e
tejat la a l u o a t . . . , k r a t i t s e d e a r a r n e . . . , p i k e t o a r e d e fier...,
g r e t a r subt k e l d a r e . . . , furkutze de k a r n e . . . , r o a t e d e bum-
bak..., o pereke de kepteni de b u m b a k . . . , tsubere si
t r o t s i . . . , viganul d e a n g i n e t . . . , trokutze kurate sau spur-
k a t e nu stiu, nam v e z u t : dinsa v a sti unde j a s t e , p o a t e ke
so fi î n g r o p a t kopii k a r e jau lepedat dintransa ku lekuri...,
8 tiere d e k u s u t o r . . . . , stiu k e au k u m p e r a t ku bani miei la
anul 7 9 4 , 3 3 11. d e tiere si tipsii, si blide d e kusutor in
d e r a b e 3 3 , si akum inventarium seu gesit numai 11. 3 0 , si
atsel inke j a s t e t o t topit si k r e p a t k a vai d e el, d e ruşine,
ci eu nul skot innaintre oamenilor d e omenie sei vaze . . . ,
d e n s a stie unde au trimis ; kolive in t e j e r e d e k u s u t o r ku
salveturi, s e m e r g e s e le tseje d e a k o l o , a d e k a d e la dom­
nul F e l v i n t z i . . . 2 kipuri roşii, 2 d° n e g r e n e (sic)..., ker-
p e t o r si sutsitor....

CCXCVIII.
{ 1 8 0 3 . C a t a s t i f d e lucruri.]
1 tabekieriu sau piksis d e m a r m u r e . . . , lotsi de csipke de
aur..., 1 r o k i e ku s p e t s e l . . . , I d" d e kreditor lilafarb . . . ,
d° d e k r a g e l alb . . . , 1 shadron negru . . . , 1 kirpe d e bur-
dunariu . . . , d° d e polener..., 1 shurtz d e dindul ku pan-
tlitsi k u s u t . . . , l e p e d e e g r a s e d e kulkare, 6 kindee suptziri, 1
p l a p o m e d e attlatz, 1 d° d e k a r t o n . . . , 1 parizen v e r d e . . . ,
1 kort de ploae de mushatne verde, 1 muzfer ku zdrobi­
t o r . . . , 1 temiernitze d e a r a r n e . . . , 1 t r o a k e d e soponit, 1 blid
de z u p . . . , 2 seleritze . . . , 1 tier mik d e k o p i i . . ., 1 kru-
petoriu . . . .
CCXCIX.

[Sibiiu, 6 'Februar st. n. 1 8 0 3 ] Noi scei mai ins sostz

jschelitz, a d e k e noi ficiori al reposzatului Manicati Saffran
 DOCUMENTE

ssi dumnealui H . Christof Bogdanfi ne a m a s s e s a t ssi n e a m

«nzeless sse facem o kaletorie p e n e la G r a t z , k a ş ş e a d u ­
c e m o r e c e v a marfe d e a c c o l o , adekete c a s s e , blech alb, fir
d e fier, putzenel schmaltz, ssi alte c e v o m socoti che sse
ne fie s p r e foloss ssi s p r e dobinde....

CCC.

Cu f r ă ţ [ e a ] î c ă d r a g f o j s t e m ă închin dum[neajv{oastră].
f Cu s c r i s o a r e a a c a s t a mal întăiu c e r c e t e z fericirea săn[ă]-
tăt[i] şi a buneî p e t r e c e r i a dum[nea]v[oastră], c a , lund ves­
t i r e c ă vă aflat dum[nea]v[oastră] săn[a]toş, bucurăndu-ne s ă
slăvim p r e cel în T r o i ţ ă Dum[ne]zeu, dintr'a c ă r u i a d a r şi
bogată milă ne aflăm şi noî săn[ă]toş. Pentru 550 capre
c e s'au strănsu în tovăroşie şi s'au a ş ă z a t la bun siihât,
c ă t au s c ă p a t d e n'au pătimit dup[ă] obişnuită boia lor, săntu
frumoase, şi p e s t e puţintele zile să vor pune a s ă tăia la
halhanao chir Dinului David, aici în R ă m n i c , şi peile s ă v o r
d a la t a b a c a s ă lucra, şi sau, viind n e g u ţ ă t o r i capanlăi, s ă
v a vinde d u p ă preţu c e s ă v a r u p e , şi, isprăvindu-să văn-
z a a r e a săuluî, şi plătind 'întreiala Diiuluî, voi trimite dum-
[nea]v[oastră] c u r a t ă s o c o t e a l ă . Dum[nea]luî socrumiéù cere
a-î d a dum[nea]lul piile, d a r eu a m s o c o t i t lucrate s ă le trimit
d u [ m ] n [ e a v o a s t r ă ] , c a s[ă] mă deprinsu a sluji d u m [ n e a ] v [ o a s t r ă j
c ă t veţ bine voi, apoi, c u m s ă va s o c o t i d e c ă t r ă dumnea­
v o a s t r ă ] , a ş a voi u r m a ; a m d a t şi ban[î] p e scumpie, şi t a ­
baci săntu bun[i] aici la R ă m n i c . A m şi v r e o 2 0 0 rămăt[o]r^f|
bun[ij. Mă r o g să-m îndreptaţi muşterei la v r e m e . M ă rog
s ă m ă iubit şi s ă maî aveţi al dum[nea]v[oastră], şi eù m ă v o t
arăta cătră d u m [ n e a ] v [ o a s t r ă ] cum s ă cuvine, c a unu c e s ă n t

Al dum[nea]v[oastră] c a un f r a t e :
Ştefan Băcu.
[ i ] 3 o 3 , Sep[tem]v[rie] 1 4 .
0
[ V : ] Cinstiţilor dum{neajlor frat[i]lor Manicăteştî, cu c i n s t e
şi cu frăţ[ea]scă drag[o]ste să s [ ă j dea. D e la R ă m n i c Ia
Sibiiù.
[Pecete neagră, neînţeleasă.]
 ABCHIVA ROMANEASCĂ.A .COMPANIEI GRECILOR SIBII DLTJÎ

•)•! : i- ' ' CGCI. .' ! :<'<.-0,-V •

•li).,; ' io -, ' •

, 15, Q c t o m b r e 1803. Ştefan Băcu către fraţii Manicati,.
Aminteşte scrisoarea precedentă. «O bute vin pelin s'aù
făcut p e n t r u d u m [ n e ] a v [ o a s t r ă ] din viile n o s t r e , s t r u g u r i a l e s .
Mă r o g pentru 10 b u ţ vin albu a l e s , d e s ă v o r g ă s i m u ş t e
reî cu un leu vadra aici, m'aş sigurepsi, că ţaara nostri
i a s t e înfricoşată.»
Pecete roşie, ruptă. I :

•'. • CCC1I. ,,,

C r a i o v a , 1 0 N o v e m b r e . 1 8 0 3 . « E n a c h e Mihail şi fraţ» că'

tre Manicati, «pentru un S a s ù a n u m e Iohan A n b r o s i e cîz-
m ă ş ă l u , d e la S i b i i , c ă , viindù cu o poliţfâ] a d u m n e a v o s t r ă ,
eu a m c u m p ă r a t - o . . . Ş i î n c ă şi a l t e t e b u r l s ă ne p o r u n c e ş t i
s ă vă slujim, m ă c a r l a c e , şi politi d e a c e s t e a s ă n e t r i m e ţ î
n o a o , s ă le vindem, c ă noi a v e m t r o p o s p e t u t i n d e n e a . »

CCCIII.

:
1 8 N o v e m b r e 1 8 0 3 . « S e s s i i c o n s i s t o r i u m u l u î de l e g e a g r e -
cască:»
j E l i z a v e t a S t e f a n i a r a t ă c ă a trăit nouă ani foarte rău c u
A t h a n a s i e D i m a n , «şi s'aù înpăcuit d e t r e i a n i , şi t o t d e a u n a
s'aù l e g a t b ă r b a t u l său c ă nu o v a m a î b a t e , c u r v ă nu-î v a
'zice, c o p i i bitanţî nu-î v a n u m i . . . T o t b e a şi face datorii şi
alte p a g u b e , şi s ă laudă c ă o va omorî şi s ă va duce în
Ţara-Rumînească.» C e r e d e s p ă r ţ e n i e . D e o c a m d a t ă e îndrep­
t a t ă la C o m p a n i e .

CCCIV.

Sibii, 2 3 N o v e m b r e 1 8 0 3 . E i i z a v e ţ a Ş t e a f a n i se plînge c ă
«acum de zăcă ani încoacă, de c î n d sîntâm căsătorit la
plaltă, p ă mine nu c a pă o soţie' a sa, ci c a pă o c u r v ă
m'au ţinut, t o t cu grozăvire şi v r ă j m ă ş ă ş t e m'aù b ă t u t . . .»
şi n u m e d e c u r v ă mi-aù scornit, şi c a d u p ă o c u r v ă au si
 ' DOCUMKNTK
f
~v>>-< ™» A V J . : : . : - A 149I.

1 1
v â l ă t u i t , — c u c a r e v ă t ă t a ş nu m'aù putut' a r a t a c ă a m curvit'
:
c u c i n e v a ; copiilor bitanţî, mie curvă în t ò t c a s ù n'aù î'rf-
cetat a m zîcea, şi cu moalrte â mi s ă lauda, b a î n c ă , nu
numai c ă aù făcut datorii fără ştire şi v o e m e a , ci t o t b e a t
au u m b l a t şi mai cu t o ţ i o a m e n i s'aù gilcăvit, p ă g u b i d e la
t o a t e tîrgurile pă u n d e aù umblat, cu h a s n ă şi folos aù adus,
neaducîndu-şî aminte cum că n e g u ţ ă t o r i e cu zăstrile; m e i e ,
:
p ă c u m ştie cinètita C o m p a n i e bine, au încăput, şi cum c ă a r e '
t r ă i copii. A c u m mai p ă urmă s'aù gurat c u m c ă va lua din
b o l t ă că-î maî bun, şi s ă va d u c ă în l u m ă . . . A ù înprumu-
t a t bani, să-m è t o a t e , de nice c ă m e ş ă s ă nu-m r ă m î n e p ă
t r u p . . . Utîndu-mă la faptele dumnealui îndărâpt, şi căutînd
la treî copii, eu m a i c ă fiind, lesne p o a t e s o c o t i fieşfecine că
a l t m o d r u n ' a m avut a î n p ă d e c a ' u r m ă t o a r i a nefăricire fără
d e c î t la forumu p o p ă s c , înnaifitea cui ne am şi fost îripăoăt,
să m ă plîng.»

;CCCV. j .

Atcstatumu.
Precumù Ditnitrie P r e d a , d e la A c i l i ù , Scaunulù S i b i u l u i ,
s ' â o cununatù cu E l e n a fiica jupanului S t o i a n C h i ţ i , în Bel­
gradi!, la b i s e r i c a hramului Buneîvestirî, în 2Ì3 A v g ù s t ù , prînti
1
sfn. slujirea mea m a i josulù iscălitu, fiindù naşi faţă c h i r ù
G h e o r g h i e Siminicu şi chirù D i m i t r a c h î e C a r a n d o n ù . L a i c a r e
drepţii adeve[re]zu. .'
• în B e l g r a d u , 2 1 D e c h e m v r i e 1803. : i '•''
Nicolae Raţi, p r o t o p o p ù neunit. ' ' '
[ P e c e t e n e a g r ă , cu c r u c e , blason şi H . p.|

;
CCCVI. ' '" ' '

:
+ D ă la milostivul Dumnezeu totu fericitul binele pòfù-
t e s c ù dumitale, c i n s t i t e j u p j ă n e ] G h i o r g h i ţ ă M â n e c a ţ i . Cu alùtà'
nu à v e m ù d ' a supăra; f ă r ă . m ă irogu c a s ă faci duhlneta, c a '
:
tfri părintele al copiilorù miei, s ă dai la cinerile c a r e mi Ì-àtì
dato D u m n e z ă u d ă s'au căsătorit cu fica mò L i n ţ a , după"
cum a r a t ă şi âtfeverinţite d ă la preotul nostrti dâ 'la'cin'-
 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

Ştiţi naşi cari i-aù fostu Ia trebuinţa c ă s ă t o r i i . A l a d u m m i t a l e

ma)t m i c şi plecat t o t d a u n a : Stoian Chitul.
Din B ă l i g r a d , 2 3 Dechemfvrie] 1 8 0 3 .
T r i m i t cinstitului jupfănj şi c o n t r a c t u l , şi vel facie o s t e n a l ă
d ă vei scrie în dosulu c o n t r a c t u l u i a c i a sută d ă zloţii; c a r e
i-aù dâruit-o părintele r ă p o s a t u l la fica-mè L i n ţ a .
0
\V :] Cu multă plecăciune şi cu fericită s ă n ă t a t e s ă s ă
d e e întru cinstită m ă n a dumnaluî jupfăn] Ghiorghiţă Mâne­
caţi!, birău, Ia Sibii.
[ P e c e t e neagră.]

CCCVII.

C. 1 8 0 4 . « G h e o r g h e Marinovici suditu, d e la Sibiî», către

un biv V e l Postelnic. L a 1 7 9 4 , « a m venit aici c a să c u m p ă r
r a m a t o r i , d a r întâi a m vrut s ă c u m p ă r ghindă pentru î n g r ă -
şatu ramatorilor, a p o i să c u m p ă r r ă m [ â ] t o r î . Şi, vind la Rămniq
într'un bolcu, a m găsit ghindă la d[u]m[nea]luî biv 3ti L o g [ o ] f [ ă t j
Vusin, şi, toctnindu-mă cu d[u]m[nea]luî, s ă - I d a u d e un r a m a t o r i
p a r a l e 2 5 , să-m îngraşe d o a ă sute d e r a m a t o r i , şi, cumu vin
1
lui ban[i] p e t o c m e a l ă , i-am d a t t 1 2 5 , şi mi-au d a t zapis
c u m s ă v a v e d e a d e c ă t r e dum[nealuì], mi au d a t şi un om al
d[u]m[nea]luî d e m'au dus în p ă d u r e a d[u]cn[nea]luî d e a m văzut
ghinda; şi ghindă ierea, s ă m ă n â n c e vite îndoite şi întreite d e
c â t [ ă ] s u m a i s ă cuprindfe] în zapis. M'au încredinţat c â arjej
şi p a t r u oameni păzitori d e p ă z ă s c ghinda, şi a ş a , sigurip-
sindu-mă d[u]m[nea]luî, a m p l e c a t la întiia zii a lui S e p t [ e m ] v i [ i e |
de am venit aici la Craiova, d e am cumpărat doaă sute
r a m a t o r i după sinfoniia zapisului c e avem cu d[u]m[nea]hiî.
Şi, sălindu-mă în tot chipu c a să ajungù cu vitel[e] la ghindă»
am ajunsu la 1 2 D e c h e m v r i e , cu r ă m [ ă ] t o r i acolo în p ă d u r e ,
şi a c o l o n'am găsit ghindă nic d e c u m , fiindcă o m ă n c a s â
r a m a t o r i ce-i va şti d[u]m[nea]luî. Şi n ' a m şezut cu r a m a t o r i
nic-un c a s , ci d e loc i-am s c o s afară şi a m mersu la R â m n i c ,
să-î spui d[u]m[nea]lui, şi d[ujm[nea]lui plecasă la Bucureşti. A r a
c ă u t a t l a alte p ă r ţ i s ă g ă s ă s c ghindă, şi n'am găsit, findcă
s ă p r i n s a s ă toati d e n e g u ţ ă t o r i ; porumbi ierea scumpi, c ă t e
6 parale o c a , şi nu să găsiia, şi d e m a r e nevoie m'am dus
 DOCUMENT*: 151

cti dânşii la Sibiî şi i-am vândut slabî. C a r e din pricina dfu]m-

1
(nea]luî a m p ă g u b i t din c a p e t e t 8 0 0 ; şi în multe r ă n d u r î a m
c e r u t bani, şi m ă t o t p r e l u n g e ş t e , şi, cui e voiia să ştie, îş
b a t e j o c d e mine, văzăndu-mă om străin. A c u m , viind pe l a
R ă m n i c , i-am zis d[u] rjfnea|luî c a s ă vie la C r a i o v a s ă ne j u ­
d e c ă m î n n a i n t e a d[u]m[i]l[orvoastre], ci mi au zis c ă , p â n ă nu v a
v e d e a c i n s t i t ă p o r u n c a a d[u]m[i]l[orvoastre], nu vine. Ci m ă r o g
s ă fie c i n s t i t ă p o r u n c a d[u]m[i]'[orvoastre] cu un m u m b a j i r c a
să-1 a d u c ă pe d[u]m[nea]luî aicî, să ne j u d e c ă m , — c ă va fi cu pă­
c a t să r ă m ă î şi ieù p ă g u b a ş , find om s ă r a c , şi bani sînt s t r e i n [ i ] ,
şi p â n ă a s t ă z i a p ă r cu d o b â n d a lor, şi şez a i c e a , d e pieî cu
cheltuială [la] v r e m e d e iarnă. Ş i cum va fi mila d[u]m[i]tal[e].»

CCCV1II.
2 2 Ianuar 1 8 0 4 .
K r i s t o p h B u g d a n f y c ă t r e firma M e n e k a t i Saffranos.
«Szey trimetyetz ku glegehayte atsela 1 stuk futer-flanel
a l b , d e vro 6 0 d y e k o t z , m a k â r si maj mult, si 4 rizuri flis-
papir, si 2 rizur h e r t i e d y e c z k r i s , a f die S z i b y , a f d y O r l a t ,
m a k â r t s e fel, n e m a y nu dye postav fain.. . Pope Betyak
maf rugat sze e s z k r i f la fitsorul A n t o n , szey a d u k e vo &
p i t s o r y e d y vitzel tiner si vun e s t u k d y k a r n y , j a r di vitzel,
si 2 b u t y e l y t o k a j e r vin.»

CCCIX.

25 I a n u a r st. v. 1804. «După coatractu acesta c e am

fekut l'annu t r e k u t p e n t r u k e l e t o r i e ssi negutzetoria Gratzului,
astezi ne am entzeless din nou k a sse facem ssi en anu
accesta kaletorie ssi negutzetorie acceasta a Gratzului, c u
t o a t e condizionurile c e l l e d e sind en c o n t r a k t u d e a c u m a un
anu de ameruntu s c r i s s e . . . L a G r a t z d a t o r i e d e anul t r e k u t . »
I s c ă l e ş t e iarăşi A r m e a n u l C r i s t o p h B o g d a n f i . .

CCCX.

27 I a n u a r 1 8 0 4 . S c r i s o a r e a Unui a g e n t c ă t r e M a n i c a t i . « R ă m ă -
tfojri i-am fostu pornit la lazaret d e V i n e r i , şi s'au întâlnit
eu dânşii, şi i-afl fostu l ă s a t ome[nii] mii c u ţ 1
36 p e r e c h e a ,
 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPAHIEÎ GRECILOR SIBIULUI

ş t dfji3rn[nea]loic :nu i-aù primit. A p o î , d e s'au vândut, n'am,

ş t i r e , c ă trimi$[i] p a n ă a s t ă z nu s'au î n t o r ş i i . . . Pentru vinurîj
te .va prirofòri chir Gheorghe Marincovicî, că am tocmit
chirigii* a veni să-1 încarce, a-1 a d u c e dum[nea]v[oastră].
Pentru cordovane, într'acastă săptămână l e voî porni. Din
s e u , a m v ă n d u t numaî 7 0 0 o c ă : voî c a n t a r i c e c e m a i iaste<
ş i . v o î trimite c u r a t ă s o c o t e a l ă . . . S c r i s o r i î n d e s t u l e am tri­
m i s . . . V o i s ă trimjiţ î n t r ' a d i n s u o m u , c ă am i n t r a t în grije.»-

CCCXI. .'
Braşov, 8 Februar 1804. Ioan Hagi Grecul către Manicati,
Pentru o trimitere d e banî. « Ş i d u m [ n e a ] t a vel prim[i] d u p ă
c u m v a fi cursul ; dară, d e c a ai pofri p r i e t i n e ş t e să t r e c m ă c a r
cu un b a n maî sus, c a s ă avem tragere d e inimfăj şi pen-
[tru] alt[ă] d a t [ â ] a face p 3 a t e şi cu somfă] mal mare.;» ....

f cccxii.
• »

r g Februar 1 8 0 4 . Ştefan Băcu către Casa Manicati. «Lu-

c r ă n d u - s | ă ] piile, 5 5 2 mari, turale 5 5 , şi 6 0 m i c i , t u r a l e 6,
c a r e s ă fac pil 6 1 2 p e s t e tot, s o c o t e a l ă nu t r i m i s ă m p a n ă V o i
isbrăni v ă n z a a r e a sâuluî şi voî trimite c u r a t ă s o c o t e a l ă î n c ă t
ne s t a u piile, d e s ă vor d e s c ă r c a l a lazaret. E ù săntu î n c e r c a t u
c u t o a t ă cheltuiala, i a r d i n l a z a r e t veţ plăti dum[nea]v[oastră]v
D u m [ n e a ] t u ì s o c r u - m i e ù . . . aù trimis s c r i s o a r e . . . , şi î m s c r i e
c ă s'aù a p u c a t de legatu piilor . . . Mijlocit pentru o s u t ă d e
boi cari t r e c e î n lăuntru. î m s c r i e boeru socru-mieQ pentru
(ăfunţi t a b a c Galiţin, să-1 trimiteţ d u m n e a v o a s t r ă ] , . c ă la Craiova;
nu s ă g ă s e ş t e . M ă r o g s ă m ă iubit, 6 4 d e m a s c u r i mai săntu
a i , m i i la Robeşti, a p r o p e de CăineDp] ; mă rog poruncit
dumjneajluî chir G h e o r g h e M a r i n c o v i ţ a-i r ă d i c a cu tl. 36
p e r e ă c h e a : la o tura s ă n t piei 1 2 »
P e c e t e roşie, neînţeîeasăi i

CCCXIII.

* 15 Februar .1804. Ştefan Băcu către Casa Manicati.

*Pcintr'acestu:agazQnu iarăjî nu lipsi, a c e r c e t a p e n t r u ferj-.
c j r e a s ă n f ă j t ă ţ f l ] d { i i i ] m i | ' n e j a ] , v ? | j O a s t r ă ] . ; , Pantru, c a l f a d e la b o l t a l u t
 , iv'.'.i: ;is : DOCUMKH1B J ' . i:-.:-.: -'A. 153

chir B ă l u ţ ă T e i ş a n u d e a c i . P e n t r u c o r d o v a n e , ştiu c ă s ă vor fi

priimit, c ă le-am trimis cu I c n Ocnaru. PentrU jvinurî, a m
g ă s i t chirigii în destul de scumpu, către 1 3 par[a]le d e va-:
1
dr[ă], pană la lazaret, şi am dat şi c ă t e f 1 0 ; de car[e}
arvună, şt fiind v r e a m e a t o t în potrivă, n'au v e n i t s ă î n c a r c e
a r v u n a : i a s t e la dănţ[<]. Nu iaste bir p e R u m ă n [ i ] , nu le tré-,
b u e b a n [ î ] , numai ş ă văzu v r e a m e a m a i u ş o a r ă . . . M a i i a s t e
seu nevăndutu, şi răspunsu n ' a m de la Diiii c u m s ă v a pţătij
î n t r e i a l a : ii zic, d a r cu num [e] de: întrieală r ă d i c ă marfa t o a t ă .
D u m n e z e u s ă le p l ă t e a s c ă mancai [ile] lor d e la n e g u ţ ă t o r i :
nu i a s t e dreptate în ţaara nostra... A c u m i-am s c r i s [lui
M a r i n c o v i c î ] pentru o c ă r u ţ ă cu ladă, u n d e ş a d e cocjşu*. cu
o r o s c ă şi cu l a a d ă suptu gratie, şi 2 c a z a n e d e c ă t e 5 ve-
dr[e] u n u l . . . , pentru prefăcut r a c h i u . . . P e n t r u 6 4 mascuri,
dei va fi luotu , c h i r Gheorghe cu: vrejo t o v ă r ă ş i e a a l t o r
prietenfl].» '

CCCXIV.
-
Ion Hagi Grecul către Mapicati ; B r a ş o v , 25 Februar
1 8 0 4 . « V r ă n d D[u]m[ne]zeu vom şi avem a face m a l d e multe
ori şi cu alte maî multe feluri d e mărfuri, ce cai[e] aduc
:

dumneata,—că eu p e t r e c m u l t e văpselurî şi c o a s e ; şi a l t e ţriulte

felurî la comisionari c e am la C r a i o v a , S l a t i n a şi Piteşti.»

CCCXV. ' ,

Cinsti[tu]lui dum|neajţuî Iosife Manicati, cu p ă r i n t e a s c ă dra­

g o s t e m ă închin dumitale.
f D e apururea rugămu pre milostivu Dumnezeii c a s ă ; te
p ă z a s c â p ă durn[nea]tai din înpi;eună cu c o c o a n a dumitale,,eu.
s ă n ă t a t e t r u p e a s c ă şi cu s p ă s e n i e sufletească, c ă , îriţălegănd
c ă vă aflaţi d u m n e a v f o a j s t r ă s ă n ă t o ş i , s ă n e b u c u r ă m . Oste-i
nind a întreba şi d e noi, din mila Inpăratuluî c e r e s c n e aflăm
şi noî s ă n ă t o ş i . L î n g â a c e s t e a t o a t e , înştiinţăzî dumitale pentru
fii-mieu A l e x a n d r u , c ă , de c ă n d s ă află l ă n g ă dum[nea]v[oastrâ]i
slujind, s o c o t e a s c ă î n ţ ă l e p c u n e a dumitale ! c ^ d e s t u l ă vreme
:
d e . a n î t r e c u t ă i a s ţ e . Ci r o g dragosteaji d u m i t a l e c e a creştin
n e a s c ă , ca să-i d a l b l a g o s l o v e n i e p ă r i n t e a s c ă , s ă ni-1 trimiţi.
Iftl ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMP AN IBI GRECILOR SIBIIDLOl

c ă , şi de vo fi t o c m i t p e a c e s t an» l a Iunie ştiu că. s ă înpli-

o e ş t e . Ci d[u]m|nea]ta s ă n u m p a r a p o n i s e ş t i , c ă r a m a n e fii-mieu
S c a r l a t , tar p e A l e x a n d r u te r o g u s ă mi-1 trimiţi n e g r e ş i t în
s ă p t ă m â n a R u s a l i i l o r , — c ă t o a t e lucrurile p a n ă la un l o c , ori
c u slujbă, ori c u c ă l ă t o r i e , t r e b u i e s ă a i b ă şi OéXw; [ = c a p ă t ) .
Ş i la iubit fratele dumi[ta],le c h i r G h e o r g h e şi la ceialalţî fraţi
m ă închin cu p ă r i n t e a s c ă d r a g o s t e . Dum|n]:ei c o c o n e i d u m i -
jta)le ne închinăm cu p ă r i n t e a s c ă dragoste, măcar că n'am
văzut-o d e c ă n d e r e a numaî d e un c o t . R ă m ă i n d
A l dumitale c a un p ă r i n t e :
Ioan Murgăşeanu, Pafi[ajmic.
1 8 0 4 , M a r t 5.

0
[ V : ] D ă la C r a i o v a .
Cinstiftujluî dum[nea]hii chiriu c h i r I o s i f M a n i c a t i , cu pă­
r i n t e a s c ă d r a g o s t e , la Sibiî.

CCCXVI.

« B ă l g r a d u » , 2 1 M a r t 1 8 0 4 . « l e a n e a î Majăru» c ă t r e [Mani­
c a t i ? } , « î n c ă ăn luna lui Aprilie am fostù îndrăznit cinstitului j u ­
panului G h e o r g h i ţ ă cu o s c r i s o a r e a curteni, c a r e am foştii
trimis-o (sic) p e un Măjeran de la Sibiu.» Apoi afaceri de
bani.

CCCXVII.
Craiova, 3 A p r i l 1 8 0 4 . « A n i ţ a F i l i ş j a n c a ] » (xoxóva KXoo-
xCspâaa 'AvixCa 4>tXioâv)ca, aoa6ta tou ă p / . KXooxCàpt 2spu.7r<x-
voo MoopCtatàvoo) c ă t r e G h e o r g h i ţ ă M a n i c a t i , pentru o d a t o r i e
la chirii « G h e o r g h i ţ ă » . « S ă nu fie la î n d o i a l [ â ] p e n t r u bani c e
i-am luat, fiindcă am uitat-o, c i , fiind vremile în potrivă, n ' a m
p u t u t c a să-î triimitem ; ci a c u m au vrut D u m n e z ă u d e i-am
făcut şi nu ş t i m cuî oî să-î trimiţi a c o l o la dum[nea]v[oas-
tră}... Ş i Sfântfa] î n v i e r e s ă o p e t r e c e ţ l la mulţi ani cu
bucurie şi c u fericitţă} s ă n ă t a t e . . . A d u m [ n e a j v [ o a s t r ă ] c a o
şor|ă}. »
 DOCUMENTE 155

CCCXV1II.

Pentru o î n t r e b ă c i u n e c e face L o g o f e ţ i a - M a r e a prinţipa-

tuluî Vlahii prin cinstita Aghenţie a chesaro-crăeştiî Curţi,
iar prin c i n s t i t m a g h i s t r a t d e aici, c ă t r ă p r i v e l e g h i i a t a Corn-
paniia n o a s t r ă , p e n t r u Cluceriu I o n i ţ ă B u z ă s c u , d e au plătit
vre-o a d e t o r i e a socru-său Petru Ilie la Costandin Petco ot
S i b i i , şi cîţî banî aii plătit, însă d a t o r i a chearù a socru-său,
iar nu din vre-o s o c o t e a l ă ce v a fi avut însuş B u z ă s c u cu
aeel P e t c o , c a s ă a r a t e maî j o s numiţi n e g u s t o r i întru cură-
ţeniia cugetului, fără d e v ă t ă m a r e de sufletu.
t M
i . G h e o r g h e M a r c o e s t e morţii.
l e
2 " . E r a ţ i V i l ă r e ş t î a r a t ă cu suflet c u r a t , însă T o m a V i l a r à
răspunde precum c ă , în v r e m e a răzmiriţi, c î n d s ă î n c h i s e a s ă
Ţ a r a - R u m î n e a s c ă , ţine m i n t e c ă i s'aù fost plîns Costandin
Petco odată c ă are daţi neşte bani de la Petru Ilie al
Craiova, s ă I facă c o r d o v a n e , şi îi era frică s ă nu-î pearză ; i a r ă ,
cîţî b a n i , nu ş t i e . . .
l e a
3 . H a g i C o s t a n d i n Popu a r a t ă cu suflet c u r a t precum la
leatu 1 7 8 9 aù fost venit a i c i Cluceriu I o n i ţ ă B u z ă s c u cu n e ş t e
c o r d o v a n e , c î t e nu ştie, şi numitu Cluceriu de multe ori l-au
fost înbiiat s ă vînză a c e l e c o r d o v a n e , şi n'aù vrut. < Mai la
urmă i a r ă ş l-au fost înbiiat cu c o r d o v a n e l e , zicînd c ă mai bu­
c u r o s le-arù d a dum[nea]luî decîtu altuia, c ă i le c e r e C o s t a n ­
din Petco, fiindcă a r e să-î d e a şi n e ş t e bani, o datorie a
sucru-său P e t r u Ilie (iarù cîţî b a n i , nu i-aù spusù), şi numitu
H a g i l-au î n d e m n a t s ă d e a c o r d o v a n e l e la C o s t a n d i n P e t c o ,
şi i-aù şi d a t din c o r d o v a n e , — c î t e nu ştie. D a r ă la p l e c a r e a
Cluceriuluî I o n i ţ ă B u z ă s c u d e aici aù fostù venit la H a g i C.
Popu, şi i-au l ă s a t c h e i a d e la m a g a z i n a cu c o r d o v a n e l e c e îi
rămăsase, 1 1 5 turale, cu mari, cu mici, pei 1 . 1 5 6 ; c a r e c o r ­
d o v a n e le-au şi c u m p ă r a t H a g i u d e la Cluceriu I o n i ţ ă cu p r e ţ u
c a r e s'aù învoit prin s c r i s o r i , şi i le-aù plătit cu lei t u r c e ş t i
2 . 2 0 0 , la leatu 1 7 9 0 , Septemvrie 1 7 , prin omul dumfisalej
Theodoran Mihail, la C r a i o v a , du[păj adeverinţa Cluceriuluî,
c a r e - e s t e în m î n a dumn[ea]luî şi c a r e a m văzut-o şi noi.
A c e a s t ă mai s u s m ă r t u r i s a l ă s'aù a d e v ă r a t p e î n t r e b ă c i u n e ,
155 1
AR0HIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECTLOR SIBIIUMjf

făcută a d e v ă r a t ă mărturisală- cu suflete d r e p t e înnaintea prive

l e g h e a t e î C o m p a n i i G r e c i l o r din Sibiî.
S i b i î , în 1 9 Maî 1 8 0 4 . "' "
Enache Petru Luca, iurat[u]s prfaeses] Còmpfaniae} Grè-
[corum] cibfiniensiurrj], Stanu N. Ziguri, iufratus] prfaeses]'
C o m f p a n i a e ] G r e f c o r u m ] cibfiniensium]. ' !
;- < - . V I V

11
cccxix. '•
B u k a r e s t , le 7 / 1 9 juin 1 8 0 4 . . . Mfarquis] d e Beaupoil St.
Aulaires c ă t r e « M o n s i e u r Manicati, n é g o c i a n t à H e r m a n s t a d » (

p e n t r u «une malie à m o i » , sosită, d u p ă s p u s e l e luì «M. Gre-

g o i r e » , p e a d r e s a luì M a n i c a t i .

CCCXX.

Cu fraţasca dragoste m'nchinu domnevostra, fraţi M a c a ;

teştiloru, poftescu d e la milostivu D o m u e z o v u t o t ù b i n e a a eşti,;
şi, p a n t r u noî, c o mila luì D o m n e z o v u s a n t e m ù s a n a t o s i . .Să
ştii, chirù D i m o l i , p r e c u m ù t r e m e ţ u 3 0 d a s a c i c o miţa p a n a
C a l e m a n e ş u , şi d e la Calimaneşu amu scrisù la Ionù Sucnarut
sa e a c a r c i p a n a S i b i î , sa-î pleteşu chiriia, şi amù datù arauna,
la N o v a c i pentru 5 0 0 l e î . m i ţ i , şi n'amfl s a c i , şi m a rocù.sa­
mă tremetiţu 1 3 sacî, sa fii buni, co acasta omeni cari
a d u c i c a r t e a . Ş i c o a c a s t a o m u s a ' m ù trimitiţu 5 0 da galbinî
negrişitu, şi s ă ştiu şi ţilisantu c o p o r a t i (sic) 45... , . 1
1804, Avgostu 1 5 ; V a i d a e î , plaiu Urizuluî.
. S ' a r o g a t ù vatahul s a facitù b i n e a sa-î tremetiţu 3 parc-:
c h e a filgeni .co. farfu[ri]î, s a fii buni, şi casorntcu a c a s t a sa-î.
[pui] g l a j a şi sa-î tremetiţu c o a c a s t a o m ù .
0
[V :] Acastă scrisoare s ă s ă d e a la m ă n a d u m n e a l o r fra'-;
ţ[i]lor Maneateşţilor, la G h e o r g h i ţ ă : i la Dinu, Ia S ă b i i . <•

CCCXXI.

i D o m n i i a VoastfM prea-cinstiţilor c o c ò h ì , a î miei prea-ini '

1 1
lóstivilor părinţi, c u fiîasca plecăcunp m ă încnin, iproc.

" 1
P e n t r u care* v. Hurmui'akî, Stipi. I ' , p. 2 9 6 "* ' *
 157

...Nefiind taica Nistorù în atare ca aceia r c a să-m p o a t ă

a d u c e lucru şi lipsa m e a şi r e a s t u , c a r e cu a d u c e r e a mărfi
intîî nu s'au ridicat, c a r e cu v r e a m e a tîrgului Sibiiuluî, prin
preotu de aicî, d e la nojf, d e la A g n i t a , a m fost înştiinţat
pentru nişte mărunţişuri, c a s ă faceţ bine s ă faceţ osteneaală,
fiind putinţă şi v r e a m e să p r i i p e s c u , şi a ş a a m înţeles c ă
foarte tîrzîu s'au d a t s c r i s o a r e la domniia v o a s t r ă .
A ş a a c u m , cu neputinţa veniri meale şi m a r e a grijă a bolţi,
a m încredinţat t o a t e cîte maî nainte am fost scris s ă prii-
m e s c u de la Domniia V o a s t r ă , să binevoiţi şi s ă v ă milos­
tivit, cu a c e s t fecoţ d e n e g u s t o r G h e o r g h e F o c ş a n , fiiul pa­
trii, din F ă g ă r a ş , să trimiteţi, cîtă sumă, c e preţ, c e s ă trimit.
D e veţ fi c u m p ă r a t s t r a m a t u r i , s ă triimiţ bani a c u m , cu c e
preţ, dînd înscris c a s ă ştiu c u m s ă p o ţ şi eu s ă vînzu. I a r ă
pentru pînză de B r a ş o v , neştiind cumpăratu-s'au au nu, a ş a
n'am trimis banî, iară, de s'au c u m p ă r a t , să-m trimeteţ, c u
c e preţ, şi eu cu mulţămită frumoasă voi trimite, cît maî cu­
rma. AI p r e a c . Domniia V o a s t r ă p l e c a t ă fiică sufletească:
Elisaveta Şişcaniţa (:') boltăşiţa la A g n i t a .
I în A g n i t a , 21 Septemfvrie] 1804.
[ V ° : ] D e la A g n i t a , ; ,
C a l a aî miel prea-milostivî părinţi, Şofrane Mîncate i p r o c ,
cu fiiasca plecăcune s ă s ă priimască.
L a Sibiiu.

[ P e c e t e de c e a r ă roşie, cu literele cam jf.]

" " • CCCXXII.

Sibîî, 29 Septembre 1804. « A t h a n a s i e Diman, neguţitor
'de Compagfnia] g r e c a s c â din Sibiiù», pune «prenepotenţial
1rf locul mieu p a n ă la isprânitul cauzi «mele c u muiarea m e a
pentru pricină d e d e s p a r ţ a n i ă » , p e I o a n Moldovoî.
P e c e t e d e c e a r ă roşie. .'

, CCCXXIII.

* 1 8 0 4 , Q c t o v r e 2 6 , Calimaneş.» Marincovicî câtre ffraţi

Macateştilbru». Nu află cărăuşi. t S a . ştiţti p r e c u m u H a g i C o s -
158 ARCHIVA ROMASBASOĂ A COMPANtKI GRECILOR SIBUULUt

tadinu aduci miţi dan Ţara Torcasca : santu Ia C a l i m a -

n e ş u . . . Nu m a t e m u : a l e n o s t e santù m a fromosi.»

CCCXXIV.

Sibiiù, 3 1 I a n u a r 1 8 0 5 . «Ilie P o p o v i c , p r o t j o p o p ] Scaunul

Sibiiuluî », c ă t r e «părintele D o m e t i e , a c i n s t i t e i şi p r i v e l e g h i a t e î
C o m p a n i e i G r e c e ş t i funghenş den slăvită c e t a t e a S i b i i u l u î > .
S ' a făcut c e r c e t a r e la B r a ş o v «prioţilor c e l o r g r e c e ş t i » şi s ' a
văzut c ă «nice la sf[ì]nta leturghie, n i c e la alte r u g ă c u n i nu­
mele prea-înnălţatului înpăratu d u p ă c u m iaste poruncitu riu
l-ar p o m e n i » . E i nu s e supun ierarchieî a r d e l e n e , « c ă afară d e
praznicul botezului î n c ă de patru ori p e s t e an s'ar oblici a
u m b l a cu c r u c e a pe la c a s e l e p o p o r e a n i l o r s ă i » . S ă nu facă
si el t o t aşa.

CCCXXV.

6 F e b r u a r 1 8 0 5 . N i c o l a Ştefanu c ă t r e E l i s a v e t a , nepoată-sa.
« N u am a lungi cu alte cele, fără la 4 ţ'am priimitù seri
s o a r e a ta, E l i s a v e t o , şi c e l e c e m s c r i i am înţăles. D e c a r e
îm scrii c ă d e la conzistorium t e àù despărţitu de bărbatul
tău (aferim, c i n s t i t ă e ş t î ! ) şi pecum c o p i i - e î ţ i î t u . Ş i , d a c a e s t e
a ş a şi a d e v ă r a t a p e c u m totu eştî d e s p ă r ţ i t ă şi ţii tu copii, aşa
s ă fii s l o b o d ă a c u m şi d e la mine c a s ă iei cei 5 0 0 f [ o r i n ţ î ] . . . ,
c a r e am d a t eu de z e s t r e , c a s ă poţ, o r să-î m ă n i n c î , o r s ă t e
chiverniseşti cu copii tăî, şi mai mult d e la mine n ă d e j d e
s ă nu aştepţi, c ă d e s t u l ă ruşine m ' a ţ făcut, şi tu, şi mumă-ta.
Ş i , p e c u m t e vei p u r t a de a c u m înnainte, c i n s t e a a t a v a fi,
şi m a i multù s ă nu ţ e n u m e ş t i n e p o a t a mè, şi, d a c a nu-ţ v a
d a b a n i , p e c u m îî s c r i i , c ă săntu la C u m p a n i ă (de c a r e eu
nu c r e z ) , fiinducă am auzătu pecum săntu la A t h a n a s i , şi,,
u n d e v o r fi, trage-1 lâ j u d e c a t ă c a s ă ţi-i d e a , d a c ă nu v a
v r è s ă ţi-î d è cu c i n s t e . C ă c e eu dau t o a t ă s l o b o z e n i e c a să-I
ceî, dacă te vei fi d e s p ă r ţ i t cu totul de bărbatul tati. Ş i
D u m n e z ă u să-ţ d e mai bună minte, c a s ă p o ţ trăi cu maî
b u n ă c i n s t e d u p ă cum ai avut p a n ă a c u m a . A c a s t a .
Nicola Ştefanu »•
[ T r a d u s din g r e c e ş t e . ]
 ©©CUMÈNtB

CCCXXVI.

Sibii. 7 Februar 1 8 0 5 . «Anghel Fecî, adecă Petcu, cu

Iustina, soţiaa mè, din p r e u n ă » , a r a t ă luì G h e o r g h e Marinovicî
c ă «să să î n c r e a z ă la t o t locul, c ă d e aztăz înnainte să nu
mai a v e m . . . a maî c ă u t a şi a *naî c e r e . . . din socotelile ce
au a v u t . . . la r ă p o s a t u l unchiul mit[u] Costandin Dumitru,
anume Petcu, fiinducă s'aù c e r c e t a t t o a t e socotelile a da-
dutuî (sic) şi a luatului». Scrie pentru ei «Ioanu Ioan M a r e u ,
chesaricescu dragoman, martor».

CCCXXVII.

22 F e b r u a r 1 8 0 5 . Ştefan P ă u n c ă t r e C a s a Manicati. « P a n ă
a c u m u cu m e r g e r e a m e a la Craiujova] a m mai d a t lei 1 0 7 . . .
Şi, o t i c e vei prinde p e c o r d o v a n e , p e mine nu vă veţ mal
înpărtăş[i].»

CCCXXVIII.

P r e a c i n s t i t e ] c o c o a n e Gheorghiţâ, Poftindu-ţi totù binele d e

la milostivulù D[u]mnezeu, şi cu l a c r ă m i îngenuchindu şi sărutîn-
du-ţ minile dumitale, p r e a c i n s t i t e ] c o c o a n e , eù, P a r a s c h i v a c a r e
amu ţinulu pe Costandinù c a r e aù fostù la E n a c h i e Cingù, mă r o g
şi căzu înnaintea miliî dumitale c a s ă t e milostiveştî şi să m ă
ajuţi, c ă ştiu c ă , cîndu m o a r e vr'unu neguţători, lasă bani
a d a la oamenii c e i m a i scăpătat. Aşijderea şi eu, ca unù
omu s c ă p ă t a t şi c a o v ă d u v a s ă r a c ă , c a z înnaintea miliî dumi­
tale şi m ă foarte r o g ù c a , din cîtu v a v r e a D[umne]zeu, şi v a
fi voia dumitale, s ă m ă ajuţi şi pe mine cu c e v a , c ă a c u m a
d e 3 a n i d e cînd sîntu cu beteşugulu ghihtuluî în p i c o a r e ,
altu nime fără numaî D[umne]zeu Sf[ìn]tulù ştie c ă mai multù
sîntu p e patu decîtu p e pămîntu. în c a r e beteşugu a t î t a amu
chieltuit cu doftoriî, încît amù s c ă p ă t a t , d e nu ştiu d e c e să
m ă apucu. Şi cu a c e a s t e a cu t o a t e , prea-c[instite] c o c o a n e , iară
m ă r o g ù şi caz înnaintea domitale cu l a c r ă m î p a n ă la pămîntu
c a să te milostiveştî a c a s t ă puţină a mea rugăciune cu ve-
d e a r e a a nu o t r e a c e , c ă p a n ă într'atîta amù ajuns, încît nice
un ştiuculeţu d e lemnu în c a s a m e a nu amu, s ă b a g u în focù.
160 ARCHIVA BOMĂNEASCĂHA/COMRINIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

Rămîindu a dumitale întru t o a t e p r e a umilită şi p l e c a t ă sluj.

nică, şi cu l a c r ă m î în ochî saritînd mîna dumitale.

„ È fi Paraschiva.
în Sibiî, în Martie 8 0 6 .

CCCXXIX. '
i '' ' •

Sibiî, 9 'April 1 8 0 6 1 A d e v e r i n ţ ă pentru « s c r i s o a r e c a r e a m

f ă c u t - o . . . prin r ă p o s a t u l domnul dragomanul ch'ir E n a c h e
Ioan M a r c u » , pentru s o c o t e a l a lui Gheorghe Mârinovicî cu
«răpDsatul unchiul nostru Costa.ndin D [ u ] m i t r u . . . A m pră-
băluit şi c j j u d e c ă ţ i . » încetează cererile lor. «Dumnealui
J
ne-aă e x c o n t e n t e l u i t cu maî rnultu, Care noi nice o d a t ă nu
a m a v u t a c e r e d s la d[u]innealuî c s v ă , fără c ă t de milosti­
vire aii f ă c u t . . i Iscălită cu iscăliturile şi cu piecetiilfedegetului
nostra, spre încredinţare lamicar ce judecată. JJ Anghel
Pecu adeverez. Iustina P e t c u , soţiia luì, î n t ă r e s c u . » M a r t u r i
nemţî şi iscălitura luì Gh. Manicati, cu p e c e t e roşie, purtînd
literele: G. M. S. ) j ì

CCCXXX.
23 Novembre 1806. « A n i c a Ghîvd (?)» c ă t r e «chir Dinu
David, la R ă t n n i c » . îi c e r e «ca s ă trimit cufărul mieù c a r e
î-am lăsat la d u m n e a t a » .

CCCXXXI.

13 D e c e m b r e 1 8 0 6 . «Ioan Ocunariui cel : mare» c ă t r e « c o ­

conul. Ştefănică Parsùculù» (sic).} « A u fostu şi j u p a n G h e o r g h e
la descărcatul buţilor} ^ù n'atau fostu să ţ . păzăscu omeni
d u m i t a l e . . . L a î n c â r c a t u lor amù c h e m a ţ u pă dumnealui Pos­
telnicul P r e d a , credi[aţceriulu luì jupan G h e a r g h e , 4 e le-amu fă­
cutu destulfy-t-că dumnealui ime-au* zis şi din g u r ă şi m i a u şi
scris s ă le umplu, şi eă c a un p o r c ù d e căine a m făcutu de
amu umblatu doo-trei zile după c a r ă , c ă nu-mi scrie a u (?)
destulu aşa, să; şăzu s ă m ă hc-dînescu.» i • ,1
P e c e t e de c e a r ă n e a g r ă . .,. ..î ; )
 DOCUMENTE 161

CCCXXXII.

[1807.] « A n t o n i e monahulu [de la S l o b o z i a ] » c ă t r e birăul

Companiei, p e n t r u « r ă m ă ş i ţ a ce amu s ă mai iati din creda
Gîuhaneştilor», ca «nişte bani s ă r ă c e ş t i c e s î n t u . . . Nu vă
bucuraţi a mă p ă g u b i , că-mi sîntu foarte trebuincoşî. Gîndiţî
c ă vă c a u t ă o d a t ă a muri şi aveţi şi d u m n e a v o a s t r ă copii,
să ştie fieştecare c ă numai unii banii cu n e d r e p t a t e va b ă g a
în avuţiia lui, din c e i călugăreşti, focii îşi b a g ă în c a s ă , şi
n i m i c a nu s ă va a l e a g e d e dînsul, şi mai pre urmă îşi mun-
c e a ş t e şi sufletulù,—că a ş a zice D u h u l Sfantu prin g u r a lui
Davidù : «celù c e i u b e a ş t e n e d r e p t a t e a , urăşte sufletului său.»

CCCXXXIII.

1807. Luare de copilă de suflet. «Cînd va pofti taicăl

copiii c a să m a r g ă la ei, saù ià v a pofti, t o t d e a u n a cu ş t i r e
să a i b ă voe a merjă la dînsul c a Ia 011 t a i c ă , şi d e aci î n n a -
inte t o t t a i c ă drăpt să-î să numească, p r e c u m şi e s t e a d e ­
vărat, şi, cu c ă va putè, c î t e o d a t ă s ă o ajute, c a p e o fiică
a sa.» înfietoarea e moaşa înfiatei.

CCCXXXIV.

Braşov, 1 1 Ianuar 1 8 0 7 . Anunciti tipărit pentru întemeia^

r e a C a s e i A p o s t o l G e o r g e , I o n i ţ ă R a d o v i c î Ghinoiu şi Cris­
tian T u r c k .

CCCXXXV.

<;Din B ă l ă g r a d u , 2 3 G h e n a r i e 1 8 0 7 . . . S t o i a n Chitul» c ă t r e
*<jup[ăn] G h i o r g h i ţ ă M a n i c a t i » , pentru m o ş t e n i r e a archiman-
drituluî Neofit. « A m î n c ă doî pietri dă fete mari pă capulu
mieù, şi 'ntr'o v r e m e tare c a a c a s t a , bine vedeţu şi dumna-
vostură cu cătă cheltuială să ţine casa, şi iaî încă din
zi în zi s l a b e s c u . F ă r ă mă j u r , te r o g u , să-î daţî şi să-Iu în­
văţaţi c a nişte părin[ţi] bun[î], să unble pă cale maî bună,
că dă la mine puţină nădejide are.»

2 4 9 2 . Voi. X I I . 11
1(32 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANlrf GRECILOR S B I I U L U T

C C C X X X V I .

Sibii, 27 Ianuar 1 8 0 7 . Petiţie cu privire la m o ş t e n i r e a

«răpăsatuluî părintelui a r h i m a n d r i t N e o f i t » , d e la «Dumitru
Preda» şi «Ştefafnj Chiţu».

CCCXXXVII.
1
Viena, 30 April 1 8 0 7 . Neofit D u c a către Gh. Manicati,
p e n t r u un c o l e t d e c ă r ţ i ale sale, c e t r i m e t e la B u c u r e ş t i p e
numele doctorului Silvestru. Salută «frăţeşte» p e archiman-
dritul D o m e n t i e , c ă r u i a i-a t r i m e s d o u ă s p r e z e c e e x e m p l a r e din
Eutropiu.
CCCXXXVIII.

A d e c ă eu cel mai j o s iscălit dau s c r i s o a r e a m e a la m ă n a

dumfisale] c h i r P r o c o p i e V a s i l i e Canusi, precum să s ă ştie
c ă a s t ă z i i-am v â n d u t dumisale o s u t ă c i n c i z e c i de m i n e e de
12 luni, a d e c ă cincizeci d e z l e g a t e şi o sută l e g a t e . C e a l e c i n c i
zec n e l e g a t e le-am t o c m i t un trup florinţî nemţeştii, o p t z e c i d e
florfinţî] nemţeşti, care fac patru miî d e vinar c u r e n t (sic),
adecă florfinţij nemţeşti.
I a r ă c e a l e o sută de trupuri l e g a t e le-am t o c m i t cu dum-
[nealui] c ă t e flo[rinţi] 9 4 , a d e c ă noaozecî şi patru de flor[inţî]
n e m ţ e ş t i . C a r e s u m a R f . 9 . 4 0 0 , z i c : n o a o miî patru sute de
flor[inţîj n e m ţ e ş t i să face. I a r ă cu c e a l e c i n c i z e c i de trupuri
n e l e g a t e î n p r e u n ă t a e suma, preste tot, R f . 1 3 . 4 0 0 , z i c : treîspre-
z e a c e miî şi patru s u t e d e florinţ nemţeşti. Din acastă sumă
am priimit eu a s t ă z i R f . 1 . 4 0 0 , adecă o mie patru s u t e ar­
vună, b a n i gata, flor[inţî] nemţeşti, iară ceialalţî bani, adecă
din s u m a maî sus p o m e n i t ă , să aibă dumnealui chir P r o c o p i e
V a s i l i e Canusi d e astăzî înnainte p e s t e o lună d e zile să-m
trimită, ori de u n d e s ă va afla dumnealuî, din B r a ş o v , ori
din Ţ a r a - R u m ă n e a s c ă , R f . 2.OOO, zic : d o a o miî de florfinţî]
nemţeşti, negreşit.
Iară, a r ă t â n d eu dumisale c ă au venit mineaele din Timi­
şoara, s'au l e a g a t dumjnealuî] chir P r o c o p i e Vasilie Canusi

' D a s c ă l u l cel mare bucureştean de pe a t u n c i .

 DOCUMENTE 163

să-m d e a bani g a t a R f . 5 . 0 0 0 , z i c : cinci mii de flor[inţi] nem­

ţ e ş t i , fără nic-o a ş t e p t a r e . I a r ă p e n t r u s u m a c e r a m a n e din pre­
ţ u l mineâelor, a d e c ă R f . 5 . 0 0 0 , z i c : c i n c i m i i , p â n ă le va plăti,
s ă a i b ă dumnialui a plăti d o b ă n d a : la sută R f . 6, z i c : şasă
florjinţi], şi pană p e s t e un an s ă l e a g ă dumn[ealui] c h i r Pro­
c o p i e V a s i l i e C a n u s i s ă m d e a interesul dinpreună cu capi­
talul, fără nic-o j u d e c a t ă .
• I a r ă eu, Ioan M o l n a r , d o c t o r de ochi şi profesor, mă leg
î n n a i n t e a dumisale c h i r P r o c o p i e V a s i l i e Canusi ca, afară din
m i n e a e l e ce s ă n t d a t o r prea-sfinţitulul părintelui Iosif, chirio
c h i r episcopului de A r g e ş , 5 0 de trupuri, să nu fiu s l o b o d
a vinde nic-un mineiu în partea Ţăriî-Rumăneştî de a s t ă z i
î n n a i n t e . I a r ă , d e va p u t e a dumfnealuî] a r ă t a c ă am vândut,
s ă fiu datoriù a plăti dumi[sale| R f . 3 0 , z i c : cinzecî (sic) de
flor[inţî].
I a r ă cine va s t r i c a dintre noi, ori eù, ori chir Procopie
V a s i l i e Canusi, ori d o m n u l M o l n a r doftorul, să fie unul al­
t u i a trei miî d e florinţî nemţi (sic) d a t o r şi platnic să-î d e a
celuia ce voeşte să stea contractul.
î n s ă eù i dau v o e s ă le vănză dum[nealui] în numele mieii
în Ţ a r a - R u m ă n e a s c ă , c a s ă fie nesupărat la vânzare. Acasta
a m întărit între noî cu iscălitura manilor n o a s t r e . S c r i s în
S i b i i ù , în 2 7 de Iulie 1 8 0 7 .
Ioan Molnar, doftor şi professor, propria. Procopius Vas-
1
silij Kannussy .
[Copie. I

CCCXXXIX.

Vaîdeeî, 2 2 August 1 8 0 7 . Maricovieu c ă t r e M a n i c a t i . P e n ­

t r u miţe. A s t ă z î plecù la Targii-Jiivu sa ardicti şi p a r t e a a i a şi
bani nu fosù dastulù : amu preimitù d e la vatahu Urşonu I O O
de g a l b i n î . . . Avemù miti dastula, poti p a n a 8 miî o c a , a
n o s t r e , poti şi maî multa.»

1
Pentru Mirisele de la B u d a ale luì Molnar, v. Ist. Ut. rom. in secolul al
XVHl-lea, I I , p p . 1 7 5 , 2 1 2 , 2 8 9 , 3 7 7 , nota 7.
 l&i ABCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

CCCXL.

Turnu-Roş, 2 6 August 1 8 0 7 . Ştire despre sosirea ambasa­

1
dorului prusian, b a r o n d e Senft .

CCCXLI.

R â m n i c , 6 O c t o m b r e 1 8 0 7 . Ilie M a t e î c ă t r e C a s a M a n i c a t i .
Pentru o datorie. « A ţ i văzut şi aţi înţeles întâmplarea vre­
murilor c e au fostu, aici ; a c u m ù , d u p ă t o a t e p a g u b e l e c e ni
s'aù întâmplat, s ă mai p l ă t e s c u şi d o b ă n d ă p e s t e dobăndă?
. . . C ă t v o î fi, dă c i n s t i t [ ă ] c a s a d u m [ n e a ] v [ o a s t r ă ] nu mă voi
d e p ă r t a , c ă mult h a r a m c u n o s c u t . »
Pecete de ceară neagră, ruptă.

CCCXLII.

Râmnic, 23 Decembre 1 8 0 7 . Ilie M a t e i c ă t r e fraţii Mani­

c a t i . « C ă t pentru p i e p t e n i , le-am făcut eu c ă p ă t a i , şi, d u p ă n o t a
c e me-aî dat-o, eu săntu dator aţi răspunde ban[i], ori­
unde v e i z ă c e . . . Zărafu R ă d u c a n u V o i n e s c u , acelù cu t a b a -
c h e r e a , n'aù vrut să-mu d e a ban[i] c a r e am d a t eu dumitale,
z ă c ă n d u c ă i-ar [fi] dăruit-o d u m n e a t a , du[m]nealuî. Ţ ' a m şi
mai s p u s d u m i t a l e . C a r e acumu să află la P i t e ş t i , iar zaraf.
M ă r o g ù scrie-î să-mu d e a b a n [ i j ; pentru c e să r a m a i eù d e
p a g u b ă ? C h i r N i c o , te poftescù r o a g ă - t e dă dum[nea]lor stă-
păn[i] să-ţi d e a zapisul mieù, s ă mi-1 triimiţî, c ă l-am p l ă t i t . . .
I n c e c h i p va s ă fie a c e s t u lucru, l a marfă dobăndă peste
dobăndă?!... Dumn[ea]lor nu săntu creştiî (sic), n'aù văzut
2
focu c a r e aù fost a s u p r a capului n o s t r u ? Şi-mu voi face eu
c i n s t e a cu alt c e v a c ă t r e d[u]m[nea|Ior şi c ă t r e dumneata....

CCCXLIII.

1 8 0 9 . S c r i s o r i g r e c e ş t i din Cîinenî d e la vameşul rprfjópio^

fi. AT]U,7VCOI>, cu p e c e t e avînd a c e s t nume şi un î n g e r c a r e
ţine în lanţuri pe un leu.

1
Acte şi fragmente, I I , p . 4 2 4 şi u r m .
• E r a războiul între T u r c i şi R u ş i .
 DOCUMENTE

CCCXLIV.

Viena, 1 7 Februar 1 8 0 9 . «II c o n t e d ' A y a l a » c ă t r e Mani­

c a t i . A n u n ţ ă un p a c h e t pentru «il s i g n o r e general c o n t e di
1
Belleval in B u k o r e s t » .

CCCXLV.

B u k a r e s t , 2 0 février 1 8 0 9 . . . L e g e n e r a l c o m t e d e B e l l e v a l
c ă t r e C a s a Manicati, pentru un p a c h e t de la «Mr. le c o r a t e
d ' A y a l a » . C e r e «pour quelques florins d e s e m e n c e s de b o n n e
qualité : . . . un fund de h a r i c o t s t r è s g r a n d s , qui font des
fleurs rouges et qui s o n t b o n s p o u r o r n e m e n t d'un jardin,
q u e l q u e s d r a g m e s d e s e m e n c e d e n a v e t s pour la cuisine, lai-
tues, petites raves, épinards, choux-fleurs, c\iouy.-brokolis,
c h i c o r é e s , s c o r c e n a i r e s , salsifis, ciboules, é c h a l o t e s , quelques
r a c i n e s d e lavande et de s a u g e » .

CCCXLVI.

R â m n i c , 3 Maiu 1 8 0 9 . Ilie Matei către fraţii Manicati.

P e n t r u un inel de aur lăsat a c o l o , «dă l-au p r e f ă c u t » , şi
< n e ş t e piepten[î]». «Şi-rnu t r a g e ţ u poliţa aici la R â m n i c , dă
a vă r ă s p u n d e a c e l o sut[ă] treîzăci dă zloţi dup[ă] piep­
teni, c ă t şi cheltuiala c e v a fi pentru inel.»

CCCXLVII.

; F a g o r a s , 809, Maj 3 1 / 1 2 . . . Gheorghe F o c ş a n » către Casa

M a n i c a t i . «Mă rogù s ă faceţi bine s ă primiţi la s o c o t i a l a m e a
f. 1 0 0 0 şi s ă p e t r e c e ţ î la conutu m i e ù . . . N u m a i m ă rog să
nu vă supăraţi pentru întîrzierea, căci totă pricina iaste
v r e m i a şi v o r b e l e c a r e s ă facù în multe feluri d e chipuri şi
vrăjbile c a r e sînt, şi s'aù forte s t r i c a t vînzările, d o r i n d u p ă
D u m n e z e u , cum am p e t r e c u t la alalţî anî c a r e au tretut (sic),
a ş a şi a c u m a întru a c e l a ş chipù.»

V . Acte si fragmente, I I , tabla.

 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

CCCXLVIII.

B u c u r e ş t î , 2 0 Iulie 1 8 0 9 . c T h e o d o s i e T h o m a j u , Polizach[i}
Dum[i]triu» c ă t r e Marinovicî, «la Ştstov». «De nu veî găsi
altu undeva banî, s ă pofteşti pe c h i r G r i g o r a s c o D e l e a n c e a ,
c e e s t e la C ă m ă r ă ş i e , c a să-ţ g ă s e a s c ă . »

CCCXIX.

« V a i d a e î , plaiu Urizuluî», 2 5 Iulie 1 8 0 9 . G h e o r g h i Mari-

covicî c ă t r e Casa Manicati. «Pana acuma n'a aceputù sa
t u n g a mitili la plaiu Urizu; a facutu t a r g u miţiioru 5 2 parali.
A c u m aştepţi s a vii I v a n i ţ a I o v u p a l i . . . Ş i s a ştiiţu domne-
v o s t r a s a tremetiţu p a chirù Stamatea la V a l c a n u pantrul
m i ţ i . . . Ş i santti s a c i d a scopiia la minea, cari amu lovatti
d a la g a n t a r u , 45 s a c i . . . Ma rogu pantru vatahu, 2 c e s -
nuslovi pantru copii la s c o l a : s a fii r o m a n e ş t i , şi 1 bricacu
c o farculiţa.»

CCCL.

Bucureştî, 9 Septembre 1 8 0 9 . Theodfor] Thoma către

G h e o r g h e Marinoviţî, «la Ş i t o v » Pentru o poliţă a «.Măncă-
teştilor». « D e o mie ce-m maî scriî, n ' a m pututu cunoaşte
s c r i s o a r e a , şi m ' a m ù temutu c a să nu fie fr'un m e ş t o ş i g aî
altuî c u i v a . . . D u m n e a l u i s ă află la Z i m n i c e a . »

CCCLI.

Sibiiù, 1 6 F e b r u a r 1 8 1 0 . C h i t a n ţ ă d e simbrie « d e la dum-

nialuî coconul I o s i f M a n i c a t i S a f r a n o s » , din p a r t e a «MarifeîJ
luì N i c u l a e grădinar».

CCCLII.

Sibiî, 2 6 Iunie 1 8 1 0 . C h i t a n ţ ă pentru «avuţiia c e au r ă m a s

d e la r ă p o s a t u l unchiul meù arh[on] d r a g u m a n u l al Canţelarii
ceî m u s c ă c e a ş t i , c h i r P e t r u P e t r o v i c î » , d e la Zoiţa, fiica luì
G h e o r g h e Maricovicî.
 DOCUMENTE 167

cccLiir.
[ B r a ş o v ] , 9 Iulie 1 8 1 0 . I[on] R a d [ o ] v i c Ghinoiu c ă t r e Ma­
nicati, pentru un butoiu t r i m e s celui d'intăiii d e a c e s t a , « c a
să-1 t r i m e t la l a ş » ; c e i a c e va face, «găsăndii o c a z i o n căt
maî curăndti».

CCCLIV.

La 1 8 1 0 , Avgostu 1 5 . V a i d a e î , plaiu Urezuluî. S ă s ă ştii

evù Gheorghie Maricovicu cată banî amu preimitù da la
chirii I v a n i ţ a Iovupali . . . La Nicola da la Babenî. .. La
Mihalii Petraşcu ot B e [ n ] g e ş t î , pentru miţi . . . La Pavelù
P o e n a r u ,pantru miţi. . . .

CCCLV.
Sibiiu, 1 0 D e c e m b r e 1 8 1 0 . M a n a s i s Eliade către Gh[eor-
g h e ] Manicati, V i e n a . D e s p r e «fiul mieii şi nepotul d[umi]-
t a l e » , c a r e s e p u r t a rău.
P e c e t e p e s t e hîrtie cu b l a s o n (se p a r e vulturul şi c r u c e a )
şi MN. I A . ] .

CCCLVI.

Sibiî, 2 7 I a n u a r 1 8 1 1 . G h e o r g h i Maricovièti către Gheor-

g h e M a n i c a t i , «la B e c i i » . De la p l e c a r e a luì, «Copaniia a
n o s t r a s'a rătăciţii, unu d a u p a r t e , alto d a alta partea . . .
S a ştii., noşoli G h e o r g h i ţ a , şi la b e s e r c a , canti eşti domneta,
a l t a p o d o b a e s t e ; nu e s t e r a n d o i a l a canti [nu] eşti d o m n e t a . »

CCCLVII.

Bucureşti, 21 Februar 1 8 1 1 . «Dimitrie Popovic şi fiii»

către [ ], pentru a se lega «cîte c ă r ţ i sînt dezlegate
la m a g a z i a mea». Apoi pentru «zăhar de Braşov», «pieile
d e vulpe c a r e le-aii a d u s Ghiţă de la B a n a t . . . S ă faci c e
vei face c a s ă le e x p e d i r u e ş t i , a nu m a i avea şi pă la alte
vămi popreliste . . . A s t ă z î n c ă r c ă m şi noi toate postavurile
p e n t r u la O d e s a , c a s ă le desfacem, c ă a i c e a în mare che-
satliuc ne aflăm cu toţii la vânzarea mărfurilor; aicea toate
168 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUI

găurile sînt pline cu mărfuri, d e niminî | n ] ' a r e l o c , şi vânzare

nici d e c ă t nu s ă face.»

CCCLVIII.

T'.p-foţ'.y (Tîrgu-Jiiuluî), 9 Iunie 1 8 1 1 . i l t l ' f a v o ; II'.TCÉT/.OC M S

osXvtTCâpTj? (Ştefan Bibescu, Medelnicer) 1
către Manicati Sa
frano. P e n t r u d r e g e r e a unei b u t c e .

CCCLIX.
:
26 Iunie 1 8 1 1 . Costfandin] D a v i d j c ă t r e Dinul M a n i c a t i .
«Noi, piuă nu vom răteza aice, nu o c u m p ă r ă negustor[i], şt
trebue să găsim legător de c ă r ţ i , c a r e s ă o rateze, şi pin
la A v g u s t p o t şi s ă d e a la v a m a r u m î n e a s c ă , aii u n d e veţ
voi dum[eajv[oastră] . . . Ş i eti m ă aflu c ă l ă t o r în Craiova, şi
la B u c u r e ş t i nu ştiu: putia-voî veni pînă la S e p t f e m j v l r i e ] .
Ce d u m n e t a ai făcut cu porţulanele.»

CCCLX.

Braşov, 1 2 August 1 8 1 1 . « V [ a s i l e ] O b r e s c o , L [ u c a ? j Chi-

r i a c » c ă t r e M a n i c a t i . « L a 1 0 a c e ş t i a ce-am trimes cu cărăuşi
d e la B u n g h e r t , cu I o n D o r n a şi G h i o r g h i M a c a v e î şi cu to­
varăşi loru, în 6 care, 2 0 d e s a c î , cu a r a m a v e c h e a , au t r a s
aicî 11. 2 . 5 4 1 . » S ă se facă c a z a n e : «mânuşile lor s a fiia tot
d e a r a m a , s a nu fiia de fer nic-una, şi ţevile lor s a fiia tot
cu a r a m a lipite, s a nu fiia cu c o s i t o r . »
[Şi altele a s e m e n e a . ]

CCCLXI.

1 8 1 2 . î n s e m n a r e d e la « E l i a s Nyagoy, negoţitoriu de la
Sebeş».

CCCLX11.
Viena, 2 4 Februar 1 8 1 2 . Manasis Eliade către Gheorghe
Manicati. D u p ă s o c o t e l i : Tòv Bpay/.ooavov òsv TÒV sopvjxs zh
7pâ;j.;j.a \xm sì? Boaaiooóv, SJÙS'.STJ sîys rcpoavaytoprpiQ si? V'.bii.
o 3s M'qzpoTcoXirric a'jTGX'.vYjTw? '/top'.? opoivóv a o o sypa'Lsv si?

i
F r a t e l e lut Dumkraclii si unchiul lut V o d ă Iîibescu. •
 DOCUMENTE

Bo*y/.[o'j]fi[é]aT['.] : z p ò ; T Ò V àvstV.óv tot) x ò p £ìX6earpov iarpóv, óiroò

va ;J.S ÀaoTjO'tj « i X t x w ; îtpoţ aoaSioaouóv àXXà ri xaì - w ţ , Sèv
tCSOpOi. 'E*j'(ù TTJV Sv3s"/OU,éVTjV S'.ÓpGwcV.V T7jC ÓìtoGéaSW? SsV TYjV
sX-tlco a::ò àXXoò, z a p à JJ.ÓVOV arò T.TJV sjxtppova jtsooXaSrpiv n j ?
1
SVT'.;J.Ó-TJTO<; TYjc . [ S e p l î n g e c ă e n e a j u t a t şi p ă r ă s i t cu totul.
P e c e t e p e s t e hîrtie.

CCCLXIII.
r i
[ R î m n i c ] , 5 Maiù 1 8 1 2 . « Ş t e f a n biv 2 Log[o]f[ă]t» către
un treti L o g j o f ă t ] Stoienesc[u]. «Dă te'î întălni cu N i c o l i ţ ă
dă la Manicăteştî, să-î ceri ciasornicul ce l-am lăsat să-1
dreagă şi să-î puie Ianţu . . . Să-1 trimiţi la c o c o n a E l e n c a . »
P e c e t e roşie, ruptă.
CCCLXIV.

[1813. L i s t ă d e datornicî.] A n a Ciculuî V o i v o d a . . . Lina,

fata luì G h e o r g h e ÎJoră, T o m a A l p i din B o i t ă . . ., Stănuţa,
Ionica. F a t a lui G h e o r g h e Gîurgi, Lina, muiarea luì Tomi
din V e ş t e m . N e m ţ o i c a de la B e n d o r f . . . .

CCCLXV.

Galaţi, i-iu April 1 8 1 3 . «Carlo Matthaeides» şi Daniel

R e i c h oferă serviciile l o r C a s e i M a n i c a t i , în c o m i s i o n .

CCCLXVI .

In luna Ianuarie s'au trimis o carte supt pecete şi cu

a d r e s la d o m n u M ă n u c a t e , priu a c ă s t căprari. Să r o a g ă cu
aplecăeune a i să da la m ă n ă răţipis, precum s'au primit
a c e s t a c a r t e . î n s ă r c i n a r e : T u r n i ş o r , în 1 3 M a r t i e 8 1 4 .
Apostolii, strajameşter
d e la r e g h i m e n t u rumănesc.
[ A d m i r a b i l ă caligrafie fină.]
1
« P e B r î n c o v e a n u nu 1-a aflat s c r i s o a r e a m e a la B r a ş o v ţ căct avea să se
ducă la IaşT ; iar Mitropolitul [Dosofteifi P'IIitis], d e la sine, fără orînduirea
mea, a scris la BucureşlT, nepotului săii doftorul Silvestru, c a să mă p r i m e a s c ă
prieteneşte la învoială, — dar c e şi cum, nu ştiu. Eii nu aştept îndreptarea c e
ar fi să fie a stăriî mele de aiurea decît numaî d e la cuminţea mijlocire a
d-tale.»
170 AKCHIVA ROMANEASCĂ A C O M P A N I I GIÌ1ÌCIL.OR S I B U U L U I

CCCLXVII.

[Sibiî, 7 / 2 9 N o v e m b r e 1 8 1 4 . C o n t r a c t d e c ă s ă t o r i e . F o a i e d e
zestre:] 6 teiere d e c o s i t o r i , 1 zupşisel d[et]o, 2 tipsii, 1
blid de s o s d e t o , 2 părfechî] cuţite d e argintù, cu linguri d e
argintii, 2 linguriţe de cafea, de argintii, 2 solniţe de cosi­
tori, 2 linguri d[et]o, 2 paplomă de m ă t a s e , 1 pipotă cu
4 perinî, 4 lepedee, 4 m e a s e , 4 chindie, 6 serveturî, 5 şire
margaritarî, 1 părfeche] cercei de aur, 1 inel.

CCCLXVIII.

[Bucureşti], 2 0 August 1 8 1 5 . «Mariia luì I o n Multea» c ă t r e

M[anicati]. V e î şti că, viind aci l a B u c u r e ş t î , n'au vrut frate-meu
să m ă maî lase s ă viii îndereptu, şi miie mi-era urăt s ă şez
aşa, m ' a m b ă g a t la Brăncoveanca a b ă t r ă n ă , în c a s e . Dar
eu m ă rog, domnule, să daî cheile la Mariuţa, să meargă
să-m s t r â n g ă aşternutu di pe pat şi să-1 b a g e în ladă, şi
iar s e dia cheile la d u m n e a t a . Ş i , d e nu-î fi v â n d u t v a c a , s ă
o vinzi, iar bivăliţa şi v i ţ a o a s ă o ţii. Ş i bani să-î schi[m]bi
cu a u r sati argint, c a să nu rămăiu în pagubă cu ţudulele.
Ş i m ă maî r o g c a să-m vinzî şi peile, si nu le m ă n c i molile,
s ă s ă s t r i c e . Ş i pentru cele 2 0 0 de zloţi eu le-am spus, şi
aii zis c ă n'au nicî-o putere, şi eî m'aù rugat c a să mă r o g
de d u m n e a t a să-î mai aştepţi pană c ă t r ă primăvară, c ă s'aii
b ă g a t la S i c h e l a r i g r ă d i n a r i , şi la p r i m ă v a r ă va trimite bani
cu multă mulţămită. E î t r ă e s c u bine ; numai ià e s t e c a m r e a
de g u r ă şi el o b a t e . Ş i m ă r o g c a s ă a m c i n s t i t răspunsu
dumital[e], ca se mă bucur. Ş i la t o a t e soţiile mele m'am
închinat. Cu p l e c ă c u n e , şi-î dorim cu maî vârtos la j u p a n
Antonie....

CCCLXIX.

Z a l a t h n a , d. 2 7 A v [ g u s t ] [ I ] 8 I S .
D r a g chir T h e o k a r ,
D o a m n a şpăniţa noastră, după obicnuitul c o m p l o m e n t , s ă
r o a g ă c a cu v e n i r e a î n c o a c e să faci b i n e să-î a d u c vr'o 1 0
11. d e caie, sati să-î trimit. A ş i ş d e r e a d o a m n i Tiorai vr'o 6
 D OC l" MENTE 171

font. D è e m ă r o g şi eiì c a c a r t e a a c a s t a s ă a i b ă maî multă

omenie ca aceaia c în d am s c r i s păntru d o a m n a Aroniţă.
Cu a c e a s t e , poftindu-vă să a g u n g e ţ şi s ă p e t r a c e ţ Crăcunu
cel g r e c e s c cu p a c e şi s ă n ă t a t e , sînt
A l D o m n i i T a l e a d e v ă r a t preatin :
Anghel.
[ A d r e s a g e r m a n ă a luì D e m e t e r T h e o c h a r i von S t â m b o l i ,
sau a luì Manikati.]

CCCLXX.

[1816] «Ilie P o p o v i c , proftopop] Sibiiuluî», c ă t r e birăul

grecesc, pentru «Soflia, fata dumnealui chir Nanu Zigur,
neguţetoriuluî din Sibiiù», care se plînge că «domniiata
0 aî fi silind stante pedeum (sic !) a să muta din casa
părinţilor ei şi a ş e d e a în c a s ă de chilin cu pomenitul eî
maî sus b ă r b a t [P^nachie Demitriu de la P i t e ş t i ] » .

C C C L X X I .

Sibiiù, 2 3 / 1 1 Maiù 1 8 1 6 . «Iuon Dimitriu Rosolja» cere a

1 se t r i m e t e n i ş t e scrisori. « G e ò r g i e G o z s a m i s s , D i m i t r i e B e s -
s a r a b a , martorj.»
C o p i e cu litere latine.

CCCLXX1I.

[Piteşti, 7 Iulie 1816. « G h e o r g h i e Steriopulu» c ă t r e [Mani­

cati].] Mult ne-au părut rău pentru supărările ce rabzi d e
la r a c h i e r u , şi după s c r i s e l e dumitale n'am lipsit c a să cer-
cetezu pentru dânsul foarte tare ; unde m ' a m înştiinţat de
la un cuvios p r e o t cu c a r e . . . de arhimandrit Tutăneanu,
carele e s t e patriotu luì, şi din n e n o r o c i r e s ă şi rudefşte] cu
dânsul, prin frate-său, şi c ă s ă numeşte R u ş i , c ă au trăit
viiaţă cu rele cheltuelî, şi c ă au p r ă p ă d i t de multe ori bani
aî frăţine-său Gheorghie, şi c ă acum nu are nici-o s t a r e ,
neavănd modu c a s ă p l ă t e a s c ă la un doftor bani carii ş'au
înprumutat cînd era în prinsoare, pentru datoriia c e e r a
c ă t r e d u m n e a t a . . . I e n a c h e povarnagiu n'aù fost nici v r e d n i c ,
nicî destoinic pentru rudeniia dumitale. Am c e r u t de la
172 ABUHIVA ROMANEASCA A CUMPANIEÎ GUKOILOB BtBIIULL'I

dansul în scrisu mărturiia, pentru maî multă adeverire, d a r

n'aù vrut să-m d e a , cu c u v â n t că acasta e s t e înprotiva da­
rului său, fiind p r e o t . Mi s ă pare c ă s â n t destule scrisoare
c a r e a ţ'au scris-o maî dăunăzî Medelniceru Dincâ Brătiianu,
c a r e l e e s t e om cinstit şi la mulţi c u n o s c u t , dinpreună şi cu
a c a s t a a mea, c a s ă astupî gura povarnagiuluî ; cu t o a t e c ă
d â n s u l au g r ă i t multe nimicuri înprotiva mè, atingăndu-să de
cinstia mea. Pentru care ieù de l o c am şi prosteluit, şi,
c ă n d iei s ă va î n t o a r c e aicî, va învăţa c i n e sânt, şi c e t r e a p t ă
am, şi cătă omenie a m . I a r , pentru Carolina, a c e i a î i era
c u r v a , dar dansul o v e s t e a c a pe o m u e r e a luì ; adevărul
niminp] nu-1 ştie. L a p a t e n t i l e c e a r e , una r u s e a s c ă şi a l t ă
n e m ţ a s c ă , îl n u m e s c n u m a î I o a n Dimitriu, fără nicî-un ţu
n a m e n . Ş i a c e s t e p o a t e să ţî fie spre folos, fiinucă nu poate
fi om de o m e n i e , c a r e , c ă n d s ă face Neamţu, cănd Muscal.
A r e doî c a i p ă cariî i-au trimis la multe t â r g u r i slobode,
fâgăduindu-î numaî treî sute de leî, şi au r ă m a s nevănduţii.
A c a s t a e s t e t o a t ă averea luì....
[Copie.]

CCCLXXIII.

Piteşti, 2 1 Iulie 1 8 1 6 . « S t e p h a n B e s s a r a b » c ă t r e un « n e n e
N i c o l a e » . Pentru I e n a c h i povarnagiul. «Aflîndu-me la g a z d e
la dumnjaluj M e d e l n i t s e r u D i n k e B r e t j a n u . . ., m ' a m pomenit
ke vine dumnjaluj Keminar A l e k u F i l i p e s s k u , isspravniku,
schi ku dumnjaluj Medelnitseru Steriopulo schi ku Drega-
j e s s k u schi a l t e o b r a z e . »

CCCLXXIV.

Sibiiù, 3 N o v e m b r e 1 8 1 6 . Expunere a lui Nanu Ziguri.

« Ş i aù luat şi p e soţiia s a cu sine, fără pat, şi fără haine
de d r u m , în v r e a m e d e iarnă, numaî cu b u n d a mîne-sa în
s p a t e , cu c a r e a s'aù şi c u l c a t amîndoî noaptea, neavînd eî
alt a ş t e r n u t , şi aù stricat-o d e tot, m ă c a r u c ă m'aù c o ş î ă l u i t
acei b u n d ă 2 5 0 Rf. »
 DOCDMI'Nl'E 173

CCCLXXV.

[IS17. Cercetare în procesul Dimitru.J Nu tăgăduiaşte

dum[nea]luî c ă n'au m î n c a t c o s t u l d e la mine în 4 lunî şi
o j u m ă t a t e , cu m u e a r e a s a şi cu ciledul său . . . 1 0 cară de
ì e a m n e , de 1 0 0 zlot . . . V o r b e a ş t e nimic, c a un om d e s p e r a t ,
c a r e cu mincunî vrea s ă t r ă i a s c ă şi ş ă nu plătiască undei
d a t o r . . . S ă t a c de slujnica lui, c a r e au băgat-o maî tîrzifl,
c a un c a v a l i r . . . Cu fruştuc, cu prînz, cu c i n a . . . B e a cafè,
r<ţzclî şi v.n, p e lingă m î n c a r e , iară nu pită şi slănină cu
apă c a proşti, şi aşa, d a c ă zice el c ă i a s t e lucru de rîs d a c ă
am pus atîta cheltuială pe 4 lunî şi o j u m ă t a t e , s ă v e a d e c ă
nu ştie cum s ă ţine c a s a la Sibiiù, c e s o c o t e a ş t e , c a la Ţ a r ă ,
c î n d s ă fac prune m u l t e , — î n s ă a i c e a şi a c e l e a sînt s c u m p e . . .
B a zice maî î n c o l o t o t la a c e s t p o n t o n i că el au înbrăcat
de nou şi c a s a m e a şi casa Pacuriî, la vreamea nunţii, şi
precum că eu nice păpucî în p i c o a r e n'aş fi avut c î n d au
venit în c a s a m e a . Aferim ce cavaleariu ! A i c e a nu-î pociu
zice a l t ă decît c ă el însuş să face m ă s c ă r i c şi b a t j o c u r ă oa­
menilor, c ă c i , de-ar fi avut el atîta puteare, n'ar fi lăsat să
cheltuiască Pacure la nunta luì . . . De care să-î fie ru­
şine a vorbi, d a c ă n'au putut el î n b r ă c a n i c e pe frate său
la nuntă, c e i a u dat hainele sale de pe trup, cu c a r e aii
fost el î n b r ă c a t în S î m b ă t a nunţiî, de l-au rîs oamenii. . .
Z i c e prapăditu şi fălosul c e l fără p u t e a r e câ-î c a d e greu c ă c e
v e a d e pe m u e a r e a lui şăzind pe vatra mea, unde poate că
ià nu va avea c e a l e t r e b u i n c o a s ă , şi c a r e la el, în mila cei
maî înnaltă, le-ar fi putut a v e a . . . A u dus pe muearea sa
acum un an g o a l ă şi d e z b r ă c a t ă în vrigul cel maî m a r e prin
Ţara-Rumăniască, şi ce minte slabă poartă el d a c ă n'au
putut el pitula şi un rînd de haine d e ale featiî meale, a d e c ă
de a mueriî sale, cum au pitulat 40 de galbinî fără ştirea
eî, şi a p o î s ă i le fie d a t pe drum, s ă s ă î n b r a c e cu iale mu­
earea, să nu îngheaţă de frig ! B a putea să iae şi n e ş t e
pierne sau v r ' o p a p l o n ă sau v r e un ţol, s ă le p u e în c o c i e cu
titulă, c a s ă nu-î î n g h e a ţ ă picoarele, şi s ă nu o ducă goală
fără aşternut şi fără h a i n e de drum, în v r e a m e de iarnă, c a
174 ARCHIVA ROMÂNEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

un n e b u n . . . Sibiiù, Ja 1 6 Ghennar 1 8 1 7 . Smerită slugă:

Nauti Ziguri, n e g u ţ ă t o r d e la C o m p [ a n i a ] G r e c a s c ă , în Sibiî.

CCCLXXVI.
[ L i s t ă de o b i e c t e din 1 8 1 7 , p r i v i t o a r e la un divorţ]
1 p i l o t e . . . , 3 sztraje : unul nou r o s c h u , 2 a l b e , j a r e noo...,
4 m e s s e fajne d e tissaholtz, 2 bigel-eizen, 6 tellere de p o r -
tzolan cu 6 s e r v i e t e , schi kutzite ku lingurile, 2 blide d e
kusentorju, d" pentru supa, de portzulan, 2 scatultze de
portzulan pentru piper schi szare, 2 peschtire de Czali-
grad.... 1 tavă de b l e c h vapssite frumosz pentru c s i n s s t i t ,
2 s c a t u l t s e de portzulan pentru z a c h a r , 1 d° dultsatze...,
2 k e p e n e z s e n o j , 1 fajn de szarbatorj s c h i 1 maj ordiner
d e t o a t e zille s c h i de drum, 3 palarij de matasse fajne ku
kutya lor, 1 0 k a m a s c h j d e punze fajne, 1 0 parekj de iz­
mene, 1 lajber v e r d e de matasse, 1 d° g a l b e n de pikéth,
t d° alb ku florj roschi de pikéth, 1 d° alb de s c h a l ku
florj r o s c h i , 1 d" d e p i k é t h cu varzsi r o s c h i , 1 d° d e kar-
Q
ton ku varzsj a l b e s c h i r o s c h i , 4 d maj ordiner, 1 6 kirpe
de batist pentru grumazj, 8 forhémete a l b e fajne, I kirpa
p e n t r u grumazj s c h i 1 f o r h é m e t , n e g r e , 2 parékj d e nadrazsj
d e anginét, 1 p a r e k e d° de m a n s e s t e r vinétzj, 1 kamasche
de matasze turtsaszke de Czaligrad, lunge, 1 pareke de
jzmene, d°, d°, 1 b u k t s a turtsaszke infaschurate. .., 1 ha-
maili de arzsint kare poarte jkoana la drum intrinsza, 1
d a r a b d e 2 2 de k o t z j d e k a r t o n pentru i n b r a k a r j a szkaune-
lor kare ljam fakut..., 1 darab iiberzuch de karton maj
ordiner pentru akoperirja szkaunelor, 1 kaput nou, 1 pa-
x e k e d e hamurj de kaj ku czinte d e a r a m a , ku frine s c h i
hetzurj de matasse s c h i ku tot takimul lor, 2 s c h e l e ku
frine, 2 trajszte de kotsye, 1 pareke nadrazsj de flanel
pentru jarne, 3 rekele de flanel fajn d" d", 4 parekj de
c s i z m e noo, 1 féder-messér, 1 j k o a n â a luj Szfùntu Niko-
l a j e . . . , 2 parékj d e strimfj b a r b a t e s c h t j , 6 kipurj, 2 sztikle,
1 de k o p , alta d e fele, 2 p a c h a r e .

S z i b j . 19 7br_._ g [ 6

18 8 b r . ' Jenake Dimitriu Russi.

 DOCUMENTI': 175

CCCLXXVII.

[25 F e b r u a r 1 8 1 8 . « D a v i d Paun» c ă t r e C o s t a n d i n Mani­

cati.] Intr'adinsu să trimisă a c e s t ù slujitor c a a c a s t ă scri­
s o a r e c ă t r e dumnata, din c a r e scriu d u m [ i ] t a l e pentru a c e s t e
c ă r ţ i , c ă , d e s ă vor afla la d u m n a t a , b i n e , iar, d e nu, va m e r g e
chir S c a r l a t , omul dum[i]tale, la domnu Molcăru saù la B a r t u
tipografu, c a , d e să vor găsi aceste cărţi care le araţii
anume c e fel de cărţi s ă fie, şi cu trimisul acesta să să
c u m p e r e , şi să mi se trimi;[ă]. Ş i , c ă ţ î banî s ă va da pentru
a c e s t e cărţî, mă veî orândui unde să-î trimeţî, sau în prii-
mirea vătafului în Căinenî, sau eu, g ă s i n d ucazion, în grab[ă]
iî voî trimite aciia la Sibii. Dar a ş a mă rog, găsindu-se
a c e s t e cărţî, să s ă trimeaţă în grabă, fiindcă sănt poftite
de dumnealui S ă r d a r u Nica, s a m e ş u l a c e s t u i j u d e ţ , şi a ş a so­
cotesc că s ă vor găsi a c i i a . . . A r ă t c e fel d e cărţî s ă fie:
2 tacăme minie de lună, în 2 4 d e stur ; fieşicare minei
pe o l u n ă ; c a r e să c u p r i n d e pă 1 2 luni a c e s t e minie.
3 molitvelnice [ a d a u s : f. 1 4 ; din S i b i i (şters), Blaj],
3 c a t a v a s i e r e [ a d a u s : f. 5 ; d e Sibii],
3 minie de c e l e mari, cuprinzători un miniî p e s t e t o t anul.
A c e s t e cărţî, rumîneştî s ă fie, şi de B u d a .
[Pe V " : ] 1 8 1 8 . D a v i d Paun. R â m n i c , 2 5 F e b r u a r pr. R ă s ­
puns, 1 Martie, p r e c u m c ă mînie (sic) nu s ă află, aşijderea
şi c e l e l a l t e cuprinzătoare, de B u d a , ci numai de Blaj şi de
Sibii, şi 1 m o l i t v e n e c de B l a j , f. 1 5 , 1 c a t a v a s i e r de Sibii, f. 6 .

CCCLXXVIII.

Sibii, 2 7 / 1 5 Maiù 1 8 1 8 . «Elena, văduvă a răposatului

N a ş t o D i m i t r i u » , dă chitanţă pentru partea eî din moşte­
nirea archimandrituluî Dometie.

CCCLXXIX.

In S i b i n ù . H. Costanùdinù Manicati.
In T i m i ş a r ă ; 1 8 1 9 , Martù 2 1 .
D u p ă cumu m'au scrisù chirù T i m o t e î c a s ă trimetù unù
s a c ù cu făină de A r a d ù , amù trimesù cu cărâuşu anume A c h i m
176 ARCHIVA ROMANEASCĂ A COMPANIEI GRECILOR SIBIIULUÎ

B a l a n u de la T o p ă r u c a , şi trimiţu făina înu p a c e . S ă - î daţu

penutru chirie f. 5, alute nimica. Ş i pofutescu înuviera D o m u -
nuluî Hrisutosu la muluţu anî cu s ă n ă t a t e . Ş i ramanti de
bine voitorii :
GheorUghe Trombiţas.
Nota: 117 1 1 . făină, 1 s a c u şi h a r a r u .
0
[ V : ] în Timişoră.
D u m n a l u î H. C o s t a n d i n M a n i c a t i s , S i b i n u .

CCCLXXX.

9 A p r i l 1 8 1 9 . Mărturie de la «privileghiata Companie a

G r e c i l o r » , pentru Ş e r b a n G r t g o r i e , c a r e e «în b o l t a c o m e m -
bruluî nostru Hagi Constantin P o p : maî întîiu adecă ca
b e s e l (tyro), după aceaia, precum şi a c u m a , după obiceaiu
negustoriei, c a fecor d e boltă, — i a s t e născut în Ţinuturile
t u r c e ş t i [şters: din părinţii g r e c i ] , a s e fi p u r t a t totdeauna
o m e n e a ş t e , p r e c u m d e la un n e g o ţ i t o r î cinstit s e p o f t e a ş t e » .
[Şi latineşte.]

CCCLXXXI.

1820. Socoteală a luì D a v i d Păun, care trimete o plată

î n : «4# olandezii, funduci şi rebiale, mahumudia[le], neasfiele,
ruble, sfanţihî găurit, sfanţihî nigăuriţ, p i t a c î » .

CCCLXXXII.

1820. R a p o r t al C o m p a n i e i c ă t r e «inclytum militare regi-

men coronense», care făcuse o î n t r e b a r e cu privire la ne­
goţul ardelean.
B u m b a c u l s e a d u c e din Turcia, de s e lucrează în patru
fabrici greceşti din Braşov şi în alte locuri. «Et partim
album, partim vero in fabricis coronensibus hidvegiensi-
b u s q u e rubro a c c a e r u l e o c o l o r e tinctuin, partim textum, ac
praeprimis in vestimenta muliebria fote nuncupata effabri-
c a t u m in pari m a g n a quantitate ad ditiones t u r c i c a s repor-
tatur.» Tot a ş a lîna, din care s e face p o s t a v de B r a ş o v ,
«petaso similiter», şnururi d e B r a ş o v , foarte multe, «stra-
gula e t d i v e r s a v e s t i m e n t a valachica, tam Coronae, quam
 DOCUMENTE 177

in adiacentibus regiouibus in simili q u a n t i t a t e et taliter

effabricatae l a n a e r u r s u s in d i t i o n e s t u r c i c a s referurtur.» Pieî
d e v a c ă şi d e c a p r ă , din p r i n c i p a t e , pentru hamuri, c u r e l e ,
cizme, «effabricatae et confectae rursus, haud in exigua
quantitate, revehuntur in Valachiam.» Funii de cînepă s e
a d u c « p r a e c i p u e e M o l d a v i a et P o l o n i a . . . L a g e n a e in simili
quantitate.» Cară, t o t a ş a ; mobile, foarte multe. F i e r ă r i e :
« a t e m p o r e t a m e n , quo eius pretium elevatum e s t , in minori
quantitate exportatur, ex ratione quod e Russia leviori
p r a e t i o r e p e r i t u r » . S t i c l ă r i e de la Porumbacul-de-sus, A r p a ş ,
C î r ţ i ş o a r a şi B i c l a d , şi din S e c u i m e . Hîrtie de O r l a t , S i b i i ù ,
Cirţişoara, B o g a t a şi B r a ş o v . A p o i mărfuri «sub titulo bra­
şovenie*, c e r u t e maî a l e s la B u c u r e ş t i . P l u m b , v a s e d e lut,—
multe,— piepteni d e c o r n , pollentae s e c u i e ş t i . — Din T u r c i a
se a d u c e : b u m b a c , pieî, m ă s l i n e , untdelemn, c a r e « s e r v i t usui
fabricantium et opificum in t i n g e n d o praeprimis g o s s y p i o » ,
orez, cafea, m i g d a l e ( « r a r o » ) , p o r t o c a l e , Jămîî, migdale ( « n o n
in m a g n a c o p i a » ) , p e ş t e s ă r a t mult, p o r c i î n g r ă ş a ţ i , vinurî,
«pro usibus incolarum, praeprimis ad limites degentium».
P î l n g e r e c o n t r a beşliilor turci şi vătafilor noştri.

CCCXXXIII.

2 6 F e b r u a r 1 8 2 0 . «Măriia lui Ion M u n t e a n u l » c e r c a i s e

d a 2 5 0 fior. nem.
CCCLXXXIV.

B u c u r e ş t i , Iunie 1 8 2 0 . A n d r e i P a l a i o l o g o s c ă t r e C o m p a n i e .
Nu li p o a t e afla d a s c ă l cu 2 . 0 0 0 de lei p e a n , — a b i a cu 2 . 5 0 0 .

CCCLXXXV.

Sibiiù, 2 7 F e b r u a r 1 8 2 1 . E p i s c o p u l M o g a d ă c h i t a n ţ ă p e n t r u
3 0 0 de zloţi, «cariî arhimandritul şi p a r o h u l cinstitei C o m p a n i i
g r e c e ş t i d e la Sibiiù, părintele D o m e t i e , pînă era în viaţă
i-aù închinat c a un făcătoriu de bine şi bun părinte neamului
r o m î n e s c neunit din Ardeal, pe s e a m a rădicăriî c a s e l o r d e
ep[is]c[o]pie şi d e b o g o s l o v i e aicî în Sibiiù..., s p r e v e c n i c a po­
menire a răposatului în D o m n u l arhimandrit, căruia şi pentru

2492. Voi. X I I 12
•78 ARCHITA KOMĂNEASCĂ A COMPANtEÎ GREOILOR S I B H U L U l

rugaèunile iiearnt*lui r o m î n e s c să-î facă odihnă D o m n u l întrw

v i a ţ a de v e c i » .

CCCLXXXVI.

[ N a g y a g , 16 M a r t 1 8 2 1 . B a k o v a y c ă t r e C o n s t a n t i n L i i t z o . j
D a r e , b à t e t y e s z i n e t â t y e , t s e fel g y e p a t r i o t e j e s t , k e leszasz
p e un musztiân szetz predaze Czâre-Rumunyaszke ! Du tye
sie mutiel afâre, si t y e fo V o d a , apoj me fo si p e minye
vo un L o g o f e t t , a p o j tze vetz trâj, ku T u r k u l e s z n y e tyaj
p o t y e i n p e k a ; numay t r e m e t y e multye p u n g e ku b â n y . P a g u b e
k e nuntz j e u pope, sze t y e s p o v e d e s k j e u : â l m i n t y e r e t y â ş
l e g ă j o g y e fetye si g y e mujér, pekum aj foszt p o n e a k u m a
l e g a t : si drâkiil a r plinse de mila d u m n y e t â l e . . . .

CCCLXXXVII.

Cu a c a s t ă p l e c a t ă mia s c r i s o a r e dau d u m n e a v o a s t r ă , m a i c a
d r a g ă , în ştire c ă p ă c u m eufiiul d u m n a v o a s t r ă tn'am foarte să­
turat de: lumia acastă, c ă , flint săntem lipsiţi de t o a t e ; a ş a d a r ă
să faceţî bine s ă iertaţi şi să mă blagosloviţi, c ă eu a m
p l e c a t să-m c e r c norocu : ori că nu mă m a i vedeţi, ori c ă oi
veni n o r o c i t , — d u p ă voia lui D u m n e z e u . Numai a t ă t a m ă r o g
c a s ă vă ierte Dumnezeu păcatele c e aveţi. Nădejdea la
D u m n e z e u , şi să vă rugaţi lui D u m n e z e u , c ă c î , cine a m să-m
ajute : M a i c a P r e c i s t a şi I[su]s H [ r i s t o ] s . Ş i v o i înştiinţa u n d e m ă
aflu eu maî bine şi curat. N u m a î m ă r o g şi iară m ă r o g , aveţi
n ă d e j d e a la D u m n e z e u , c ă m a r e milostiv iaste D u m n e z e u . Ş i
rămâneţi sănătoşi.
16/28 M a r t i e 1 8 2 1 , Mărgăriţi Gheor£ghe]
aii p l e c a t din Sibiî. Mărgăriţi.

CCCLXXXVIII.

Prea-vrednice p a t r o n e al ep[i]sc[o]pii neunite din Ardeal.

î n p a c e , întreg, cinstit, s ă n ă t o s întru zile îndelungate, pa-
tronindu lejiî creştineştfîj, c a r e s ă întăreaşte prin patronia c e
bine aî voit a o lua asupra, t o a t ă eparhia neunită a A r d e a ­
lului de la inimă pofteaşte să petreci !
Eu, c ă n d am primit pre l ă n g ă cvietanţie miea de zlot de
 479

la D o m n i a T a pe sama ridicării" ş c o a l e l o r şi a ep[i]sc[oJpji

a i e in Sibiiù, a t u n c a m fost lăsat şi altă cvjetanţie, d e 300
z l o t , d e la r ă p ă o s a t u l în D o m n u l frate şi a r h i m a n d r i t D o m e t i e , —
; D[o]mnul s ă i odihnească.
M ă r o g s ă mi s ă trimită î n n a p o î , aceaiaş cvitanţie, pjntry
,şă nu s ă facă c u m v a zăuşală mai nainte d e primireia banilor.
f C u a c e a s t e a s ă n t al D [ o ] m n i i T a l e g a t a s p r e s l u j b ă :
Sibiiù, 2 6 A v g u s t 8 2 1 . Ep[i]sc[o]pU Vasilie Moga.
, . i | V " : ] Prea-cinstituluî domnului birău, birău al Companii
g r e c e ş t f î ] , chir C o n s t a n t i n Manicati, cu b l a g o s l o v e n i e , a i c e a .
[Pecete pe ceară roşie cu legenda: <<Basii. M o g a epjşc.
g r a e c . rit. non unit. T r a n s y v . » , iar în mijloc, s u p t c o r o a n ă
,şi înger, un b l a s o n cu c r u c e . ]

CCCXXX1X.
1 8 2 2 . Petiţie d e la « E l e n i Nicola P a t s u r a , Sofia N a n o S i g u r i »
•contra fratelui lor, c a r e nu p u n e « m a k a r o k r u t s e d e piatre» p ă ­
rinţilor, dar «fâtse p e t r e k a n i j , mésze ku musitse ; i n k e kiel-
t u e s ţ e intre atsészt vremur, unde ej ku a v e r e fak e k o n o m i a
la t a t e ; z o a k e kértzile din greu, d u p e k u m auzim, si szţe-
p e n e s z t e ku p u t e r e a t o a t e tsele putzine ale perintzilor nostri»

CCCXL.

[ 1 8 2 2 . ] D a v i d Păun c ă t r e C. Manicati. « I a t ă trimesâl so­

coteala a hărţii şi a părţălanurilor. . . 205 taiere (sic) de
p ă r ţ ă l o n . . ., 4 5 d e confeturî, 1 9 d e friptură, 24 de corbă,
fără c a p a c e , 7 castrone d e rasol cu c a p a c e . »

CCCXI.I.

1 8 2 2 . Petiţie a lui « M i c h a e l Nanu Siguri*, pentru j u d e c a t a

c u surorile.

C C C X L II.

[«Craeova», 2 9 Qctombrg 1 8 2 3 . «Vasili PavlovicI* c ă t r e

«Gheorghiţă M a n c a t i Şofrari,] Fiindu bolnavu, şi alta, cu
m u l t a c e r c e t a r e c e facura şi facu c ă sudiţ, a m u totO adestatu
c a sa vadu e m » a r a m a n e t r a b a ; d e c a r e a c u m a vedeaiu ,că
180 ABCH1VA BOMĂNKASCĂ A COMPANIEI GBtCILOB SIBIIULUÎ

uni s e n t u c u n o s c u ţ i de sudiţ, iară alţi nu. Noi săntemu trei

fraţi c a r e avemù o c a s a , o n e g o s t o r i e şi, dinii multe c e r c e t ă r i
totOdeună şi suparerî, c ă avemu a c a r e t u r f i ] , eu şi R a i c o ne
a m aşezatu la oreduiala teri, d a r ă fratele V e l a , fundu becherii
şi mai tinar, le am lasatu suditù, fiindù era cunoscuţii şi d e
c ă t r e c i n s t i t a A g h e n ţ i i a cu p a t e n t a la m ă n a . Că i s'aù s c o s ù
d e mulţi a n i prin hanteru c i n s t i t c h e s e î a dumjisale] j u p u n
Hagi Costadinù Popu. Care şi acuma tragă nadejda dupe
r u g a c u n e c e r u g a s e pe c o c o n u Zafrachi c ă cu m e r g e r a du-
m p s a l e ] la B u c u r e ş t e să-Iu a r e t e la domnu A g h e n t . Ş i , c e aii
facutu, nu ştimu. V ă z u c ă a c u m a îlii a p u c a de birii ; a ş a d a r ă
nu r ă m ă n e m u nicî-unu suditù, a puta plăti după cumù plătamu
cinstit C u m p e n e . D a r ă , poftindù a r ă m ă n e fratele meu Vela
în locu meii Ia cinstitfă] Cumpaniia, ni o s t e n i şi i a r a t a cu
vr'o doo s l o v e c ă t r e cinstitfă] A g h e n ţ i e , şi cinstita A g h e n ţ i e
va a r a t a lă V i s t i e r i i a a nu-lù s u p ă r a a i c e de birù, fiinucă au
plătit şi p l ă t e ş t e şi a c u m a lă cinstitfă] Cumpaniia. Ş i , cum
au plătitu pana a c u m a pentru noi cinstita casa jupunului
Hagiu, şi de a c u m a înnainte vomù r u g a şi vomù poftfi] p e
alţii prietin a nu mai supera pe dumnalor. ..

CCCXLIII.

Sibiiù, 3 0 A p r i l 1 8 2 6 . Moisi F u l e a , «naţ|ional]-director» t

a m i n t e ş t e C o m p a n i e i c ă dascălul eî este de acum înnainte

supus direcţiei sale, şi c e r e a i s e a r ă t a c e calificaţie a r e .

CCCX.LIV.

1 8 3 2 . «Episcopul Vasilie Moga» către birăul C o m p a n i e i ,

pentru « s ă r i n d a r e , şi s ă r ă c u s t e » c e iea a r c h i m a n d r i t u l g r e c , d e
la Gura-Rîuluî, « c a c î n d t u n d e cineva oilea altui p ă c u r a r i u » .

CCCXLV.

9 M a r t 1 8 3 3 , «câflindariu] n o ù » . « A l e x a n d r u G a v r a , c r ă e s c u
al preparandiei r o m î n e ş t î din A r a d p. o. p r o f e s o r i » , p r o p u n e
un «plan d u p ă c a r e s ă v o r tipări nişte c ă r ţ î r u m î n e ş t î » , prin-
t r ' o « o r t ă c i e , care are 4 s c o p u r i : a) a tipări cărţi Rumî-
 DOCUMENTE 181

nilor spre f o l o s ; b ) a lăţi lumina c u n o ş t i n ţ i ; c) a îndemna

p r e ceî învăţaţi s p r e a l c ă t u i r e a c ă r ţ i l o r ; d) a mijloci cu c ă r ­
ţile o n e g u ţ ă t o r i e foarte r o d i t o a r e , în c a r e nici d e c u m p o a t e
o m u l să p ă g u b e a s c ă , m a din potrivă cu b u n ă s e a m ă p o a t e
nădăjdui că împrumutaţi săi banî nu v o r fi nici î n t r ' o pri­
mejdie, şi că foarte bun c ă ş t i g îî vor a d u c e . » în ea i n t r ă
« o r i c a r e naţionaliştii de c i n s t e » .
L i s t a c ă r ţ i l o r : « U l i s s e , Corăbierul c e l d'intiî, P e p e l i a , L u -
c r e ţ i a , M a r m o n t e l , F r a m e n t u r î de la o b a g i e , S t a r e a R u m î n i l o r
din U n g a r i a de la î n t o a r c e r e a preparandiei, G h e o g r a f i a , P a l i d
cel verde clin Veneţia, A r ă t a r e a naşteri lui H u n e a d i , Arit­
metica memioreală».
P r o p u n e îndeplinirea a c e s t u î plan C o m p a n i e i G r e c i l o r .

CCCXLVI.
1 6
Sibiiù, ; g 8 Maiù 1 8 4 1 . Mărturisire de datorie de Ia
«Sranfi St. Popovicî, vremelnicie b i r ă u » , după o adresă a
B ă n c i i N a ţ i o n a l e « c ă t r ă prezidium Companii Grecilor aicî».
«Chizaşî i s c ă l i ţ i : chirii Nicolache Guma, Grigore Matheiu,
F o t a c h e N. Leca, Ştefanu Z a h a r i a , Gheorghe C. D i m i t r i u ,
Nicoliţa G. MarinovicT, G h e o r g h e Z a h a r i i a » .

CCCXLV1I.
l
Sibiii, i c lanuar 1 8 4 7 . «Mihail Z i g u r ă , birăul c h . cr. C u m
panii greceşti», către protopopul Ioan Moga. Refusa a da
«sămădaşul b i s e a r i c i » . C o m p a n i a c o r e s p u n d e in m a t e r i e de
t a x e d i r e c t cu Guvernul.
A N E X E
 i.

Documente făgărăşene din archiva bisericii neunite.

I.

1 9 D e c e m b r e 1 7 7 2 . «Conşiştorium din F ă g ă r a ş , de liaga

grecască neuniţî, diupreunâ cu părintele nostru protupop
B u c u r sin i e r o m o n a h Ş t e f a n , fiind noi a d u n a t la c a s a dutn-
nialuî jup|ănu]luî E n a c h i e I. Arpaşi, n i a m e ş » , a r a t ă c ă jupînul
I o a n P ă t r a ş c din oraş a cerut c a fiul său G h e o r g h i e , « c a r e
e s t e la un sat, la B e r e a » , şi a r e în F ă g ă r a ş « c a s e şi m o ş i e » ,
să fie p r e o t aicî. « D a r ă noi, năavănd aci la F ă g ă r a ş bise­
rică, şi m e r g ă n d u noi la alte p a r t e la b i s e r i c ă , la G â l a ţ , p e s t e
Olt, în v a r m ă g h i a Biligraduluî, n'am cutezat, d e mai mari
noştri, c a s e primim, nefiind b i s e r i c a la o r a ş , şi, fiind a c o l o
la Galaţii şi alt preot, nu p o a t e încăpea şi al treila, şi noî
de apia am c ă p ă t a t cu multe osteneli a reposatuluî prea»
sfinţitu V l ă d i c a D i o n i s i e N o v a c o v i c I , d e n'aii d o b â n d i t acastă
mile d e la c o m i s i a c r ă i a s c ă c a s ă a v e m un p r e o t la F ă g ă ­
raş, d e v r a m a lipsi (sic), c a s e nu ne m o a r e c o p i i n e b o t e z a ţ
şi o a m ă n i neispovăduiţ şi n e c u m e n e c a ţ î , de n'au d a t preot
la oraş şi ne l-aii rânduit preosfinţitu cu p r e o t u n o s t r u ca
să mercem acolo Ia G ă l a ţ la rugă, d i n p r e u n ă c u preotu, şi
s'au făcut c a să aipă şi r ă n d a c o l o la b i s e r i c ă . » D a c ă do-
b î n d e s c voie de b i s e r i c ă la F ă g ă r a ş , «l-om primi cu c o n d i ţ i e
b u n ă : nu va hi altu mai dintei, fere Sfiinţia S a , c a , văzinfdj
,şi noî che-î copil de o r a ş , şi a v â n d c a s e şi m o ş i e la F ă g ă ­
raş, şi au slujit la oraş d e au fost d a s c ă l la b i s e r i c ă , şi eu
învăţătura copiilor, şi s'au purtat cu c i n s t e şi cu omenie;
186 D3O0MENTK FAGĂBÂŞKNK DIN ARCHI VA BISERICII NEUNITK

numaî, î n t r e c ă n d u s e vremile, s'au î n s t r e i n a t şi Sfinţia S a , c a

un o m d e lume, de părinţ[î] şi d e fraţii Sfiinţii S a l e » . Iscă­
l e s c : « p r o t o p o p B u c u r F ă g ă r a ş , eu G h e o r g h e C o r o d i , a r ă n d a ş ,
E n a c h i e I . A r p a ş i , n i a m e ş , eù I o a n M a t e , niamiş, Gheorghie
Fuste adeverez, eu Neculae Gheorghi, V ă s ă l a c h i e salariu,
eu I o r d a c h i i P e t r u , NTjxwXa? <&7jt<óci [ = F i t o c h e J , E n a c h i e D i m a
a d e v e r e z , Pană, g o c i m a n , ş e l a r i ; eù D a v i d G o r g o n e a , timariu».

II.

S i b i î , 1 4 N o v e m b r e 1 7 8 0 . « G h e d e o n u Nichiticî» c ă t r e pro­
t o p o p u l B u c u r din F ă g ă r a ş , pentru « m o a r t e a Iui p o p a Du­
mitru din Paloşu*.

III.
( F ă g ă r a ş ] , 2 4 A u g u s t 1 7 8 3 . P o p a G h e o r g h i e Pătraşcu s e î n d a
t o r e ş t e c ă t r e p r o t o p o p şi « n e g u ţ ă t o r i şi c o r a t o r i » şi «orăşanl
din c i n s t i t e l e ţăihiurî şi alţii d e o p ş t e » , a fi p r e o t la eî, neunit.
« E ù , au d e faţă, au după dos voiu fi cu t o a t ă direptatea.
A ş i j d e r e a să nu fiiu s l o b o d a mă d u c e din oraş fără ştirea
protopopului locului, n i c e p r o t o p o p u l locului, mergînd în vre
o t r e a b ă , s ă nu p r e a g e t e a m ă înştiinţa. P a r t e a dascălului s ă
nu s ă închiză a nu i s ă da. Aşijderea pre cinstiţii orăşanj
mă voiu sili a le d a titula şi cu t o a t ă silinţa, d u p ă hărniciia
lor, nu o voiù împiedeca.» Altfel, «să fiii lipsit de toată
preoţiia».

IV.

Sibiî, 5 Septembre 1 7 8 3 . «Ioan P o p o v i c , vicariş neuni-

ţilor», a r a t ă c ă p o p a G h e o r g h e P ă t r a ş c u , numit de Novaco-
vicî şi trecut la «epfijscopul Făgăraşului», s'a întors la
neunire.

V.

3 0 l a n i e 1 7 8 5 . « F i i n d dumnealuî chir Tana B o r ş o ş , care

mai j o s s ă va iscăli, în cinstitul oraş F ă g [ ă ] r a ş , cu în prilejui
negustorii a m e r g e la B ă n a t , şi cinstiţii o r ă ş a n [ i } de rituşui
legii g r e c e ş t i a v â n d a d a o sută şi c i n z e c î d e florinţî ungu-
 DOCUMENTE 187

resti unii nepoate ai dumnealui, B ă l a ş i c a , faţă cinstitului

A c h i m B ă d ă l a c h i e şi cinstiţii surori dumnealui, Nastichiî . . ,
Cinstiţii orăşanî, căpătănfd] milă î n p ă r ă t i a s c ă să-ş facă bise-
ricjă], şi neavănd loc, a ş a cu s c h i m b u l . . ., au pus sf[îjnta
b i s e r i c ă pe funduşul d u m n e a l j u î j . . . , c a r e funduş şi c a s ă I a u
cinstit mai nainte cocoani Bâlăşichii, nepooateî bune de
sşcurţă]» : 1 5 0 de florini i se d a s e ; a c e ş t i a i s e asigură.. I s ­
c ă l e ş t e : «Pană Iatţăş Borşoş, contenta» (pecete neagră).

VI.

Sibiî, 2 April 1 7 8 6 . «GhedeonCi Nichitiòu» către proto­

popul B u c u r . « F i i n d c ă în pricina Ani dinu C a n t a , avută cu
G h e o r g h i e DragovîcQ şi trăctăluită înnaintea forumului pro-
t o p o p e s c u al F ă g ă r a ş u l u i . . ., au eşitu c ă G h e o r g h i e D r a g o v i c
să fi înşelat pă Ana cu oareşcare scrisori, precum s ă fi
r

fostu muritu barbatula ei .cel d'intâî, D u m i t r u Părţache»,—

se p o r u n c e ş t e s ă s e t r i m e a t ă a c t e l e .

VII.

'Sibiî, 2 9 Iunie 1 7 8 6 . E p i s c o p u l « G h e d e o n u Nichiticu» c ă t r e

jirotopopul B u c u r , vestind rescriptul imperial «pentru litiile
sau u m b l a r e a în zilele p r a z n i c e l o r la p r a p o r » .

VIII.

1 6 O c t o m b r e 1 7 8 6 . învoială c u G h e o r g h i e Corodi, pentru

2 0 0 d e florihî ungureşti luaţî «întru facerea sf[i|nteî bisea-
ricii neuniţilor din F ă g ă r a ş . . . Ţ i i n d dfujmnealui o nepoată
fiastră, a n u m e S a n d a , fată luì V ă s ă l a c h i e Breazului, fecoruluî
răposatei jupîneasiî Sandii, soţii d[u]mnealui, adecă fiind
adastă copilă c u c e a r n i c ă , a s c u l t ă t o a r e şi cu dreptate, să o
ţife pînă o va c r e a s t e şi o va şi mărita ; căriia i-au făgăduit
dţufmnealui c[institui] jup[anulj G h e o r g h i e C o r o d i că o va în­
z e s t r a cu u. fl. 2 0 0 ; c a r e făgădaş 1 au şi d a t d[u |mnealuî pe lipsa
sf|i]nteî b i s e a r i c T , — v e n i n d v r e m e a copilei de a să căsători,
şi dîndu-i DJujmnezeu n o r o c , şi vrînd a s ă î n t e m e i a în găz-
d u ş a g » , — biserica-î va d a banii. I s c ă l e s c : «prot(o]popO B u c u r ,
•Ra'nă şelar, g o c m a n , V ă s ă l a c h i e şelar, p o p a G h e o r g h i e Pă-
188 DOCUMENTI* F A G Ă R Ă Ş E N E DIN'AECHIVA BISEEICIÎ NEUNITE

t r a ş c [ u ] paroh, Ioan Copăcan, Andrei Şivaillovici, al n[eu

niţilor] F ă g f ă r a ş u l u î ] normalis dascalu şi reghiuşu, V a s ă l a c h i .
Nierghiş, Ioniţă Isar>.
Peceţi. ,

R
IX. ,'; '

i o Ianuar 1 7 8 7 . D i a t a lui P a n ă Nergheş şi a soţieijluh-

Catrina Petcu. « C e mi-au d a t D u m n e z e u şi a m a g o n i s i t d e
a t u n c a î n c o a c e cu soţu-mieu, am agonisit amândoi, că au
fost g ă z d o e b u n ă şi au t r a s în d i r e p t a t e cu mine . . . C a s e l e
din uliţa C h i ş - G ă l a ţ mi-au r ă m a s mie d e la părinţii m i e i . . . ,
şi, mai deregăndu-le noi a m â n d o i , s'au î n t â m p l a t de au ars ......
S ă mi s ă facă pe u r m a m e a î n g r o p a r a mfe]ă ca la un ne­
g u s t o r d e cinste, treî p o m e n f î j frumoase şi treî s e r i n d a r e . ..,
Mintia a de angh'e şi s u c n a cu şurţu de anglie, cu chipce
şi spigelele şi brău el d e argint, al dumnaeî, şi o p e r i a c h e
;
c e r c e i d e aur.»

X.

Sibiî, 1 0 Mart 1 7 8 7 . «Ghedeonù Nichitiò» către proto­

popul din F ă g ă r a ş , pentru o greşală în lista germană, de
s e r b a t o r i , t r i m e a s ă din «Beciù».

XI.

D e v a , 9 Iunie 1 7 8 7 . « G h e d e o n ù Nichitiò» c o r r u n i c ă pro­

topopului B u c u r din F ă g ă r a ş o m ă s u r ă relativă la c o n s c r i p ţ i e ,
(«numărul fameliilor»).

XII. ' .

2 8 M a r t 1 7 9 1 . Mărturie de notar c ă N i e r g h e ş P a n ă , cura­

torul b i s e r i c i i neunite din F ă g ă r a ş , din «uliţa G r e c i l o r » , «cu,-
n o s c î n d lipsa strimtoril înprejurul biseariciî, maî vîrtos de,
cătră c u r t e a şi g r ă d i n a d[u]mnealuî, au voit şi au dat în
lungul heiuluî din uliţă pînă în. fundul g r ă d i n i î . . ., jdin,
parul gardului v e i c h i i i . . . , încă doi c o ţ i din .lăţimea fundu-.
şuluî». Mărturii străini, şi a c e ş t i a : G h e o r g h e Corodi, V a s a l a
c h i e N i e r g h i e ş celu tînăru, Dumitru I a r b ă , p o p [ a ] G h e o r g h i e
 DOCl'MENTK

Fogoroşi, nemiş, Toma Ioan, Vasălachie Focşanii. Scrie :

«Andrei dascălul biseariciî».

: XIII.

4 Maiu 1 7 9 1 . «S'ati rînduit d u m n e a l o r jupfăn] I a c o v ù B ă ­

lanii şi j u p | ă n ] I o n i ţ ă P u r c e l e a , ca să s t r i n g a baniî c e s'aù
tăgăduit de la n o r o d : . . . G h e o r g h i e C o r o d i pleititor, Ioniţă
isarî, V a s ă l a c h i e şelariul cel tînăru, I o a n C o p ă c a n u l u , Matei
Roşa, G h e o r g h i e F o g o r o ş i î , Ioniţă Purcelea, Şerbanu Rîu-
reanulù, Nicu Mănişoru, Ghiţă Edeveşi, Gheorghie Crasta-
veate, Patru V a ş a r h e i a n u , G h e o r g h i e Ş o h a n u , M a r c u R î u r e a n u ,
Toma Strugariul, Iacovù Bălan, Enachie Arpaşiî, David
C o z m a , D u m i t r u T a r b a , I o a c h i m ù B ă d ă l a c h i e , Ioan M u n t e a ­
nul, Cornila, J o j i i I o r g a , Iosifù Munteanul, G h e o r g h i e Zmîn-
tînă, Radu Murăşanu, Axentie Comănariulu, Ilie al Vişiî,
G h e o r g h i e Moldovanu. B a n î g a t a aflaţi la jupfăn] Corodi de
la Ţ i r c ă , din s u t a c e aù d a t . . .
: I săculeţ în c a r e sînt b a n i
g a t a , din lumini. A r e s ă d e a jupfanul] V a s ă l a c h i e N e r g e s c e l
tînăr.»

XIV.

Făgăraş, 7 Novembre 1 7 9 2 . învoială a unui al doilea

p r e o t neunit al «slăvituluî o r a ş F ă g ă r a ş » , faţă d e p r o t o p o p u l
Gheorghie, «de efinstitul] c u r a t o r , de cjinstiţii] n e g u ţ ă t o r i » .
1". Nu va t r e c e la l e n i r e ; 2 ° . V a fi «zmeritù, blîndu, p l e c a t ,
cucernicù, negìlcevosù, nepricinuitorù, întru nicì-un feliù de
zminteală aù s c a n d e l ă , arătîndu-mă . . . d e beţie, d e ì n p r e u n a r e a
0
cu c e i beţivî feritori şi 3 . V a împlini slujba r e g u l a t . « Ş i iarăş la
t o a t e strigările şi lipsele d e o r i c e felî d e slujbe a l e norodului
a a c e ş t i ! parohi nu mă voiù lenevit nu mă voiù trîndăvi,
.nu mă voiù mări, ci, p r e c u m la b o g a ţ i , a ş a şi la s ă r a c i , p a n ă
la cei mai de j o s ù , î n d a t ă voiù sări şi voiù m e a r g e , o r zioa,
ori n o a p t e a , m a i alesu la botezuri, la c u m i n e c a t , la v r e m i în-
t î m p l ă t o a r e , a ş i j d e r e a şi l a altele.»
. P e c e t e roşie, cu c o r o a n ă şi s t e l e .
 190 DOOUMKSTiS KĂGĂRĂŞENE VIS ÂBtJHIVA BISERICII NBONITK

XVI. . i t ,..

F ă g ă r a ş , 8 April 1 7 9 5 .
C e r c e t a r e «in kassa gotsinanului sup. E n a k j e F o g a r a s i » .
în causa «dumnaej supenessi Szemkutsi Vesselyoai» cu
jupăneasa «Theodora szotzia dumnalui sup[anulj Enakje
Arpasi».
«Prekum ke dumnajei s u p e n j a s s a Thodora, szotzia dum
nalui supenului Enakje Arpasi din Fagaras, fiind t i n e r e Si
de kurend meritate, au jesit in bisserika la myr, la a n a
fore, la evangelie s i l a j k o a n e innaintja nurori mele, fiind nòra
me mai betrine, ku kopij kessetoritz si m e r i t a t a de 2 0 d e
a n y si mai b i n e , si j e u dupe c a r a k t e r u l mjeu si al norori
m e l e ştiind si kum purtem toate greutetzile, mare csude
mau a s u n s s , si prekum t o k m a si akum L u n y a d o a zi d e
P a s t y a inpinss d e la evangelie pe noru-me si pe alte su-
p e n e s s e , atunts j e u , ne m a y puţind r e b d a , j a m ziss : k e fere
d e k a l e au fekut, pentru ke nu de csinsste tselor mai be­
t r i n e , si sse sse omenjâsske d e atsi innainte, k e nu v a fi
bine, d e va mai inpindse pe noru-me si de-i v a mai pesi
i n n a i n t e . S i d e a t u n t s in t o a t e zilele, in b i s s e r i k e si in ulitze,
j m y tzine drumul, si ne o k e r a s t e , ku supunul dumnajei din
p r e u n e , zikindu-my sztrigóaje si mujere d e ruşine si nora-me
j e s s t e fate d e kalik, si din niminja, si perintzi j e i j a ù murit
prin g u n o a j e , menlcatz d e p e d u k y . Jeu stiu k e ssint supe-
n j â s s e de c s i n s t e , si noru-me j e s s t e kopil j â r e s din oameny
d e c s i n s s t e , si i n s s e s s j a j e s s t e d e c s i n s t e , si ssintem g a z d e ,
k a r e purtem t o a t e rindujelele ku c s i n s s t e , si o k e r i l e a t s e s s t j a
nu putem rebda. Pentru atseja ku pleketsune me r o g k a
mai intej s z e m y hoteritz rendul merdseri nurori mele in
b i s s e r i k a dupe betrinetzele si v r e d n i t s i a j e i , la tsele bisseri
t s e s t y . A l dojlja s z e m y datz a d e v e r i n t z e din tse sau i n t s e -
put a t s e s s t j a si k u m mau okerit, fiiindke t o a t e b i s s e r i k a au
v e z u t t s e l e din biserike si tsele din ulitze, c a ssem pots
d u t s e lukrul in v é g unde s s e k a d e s s p r e kepetarja csinstei
mele.»

Cealaltă răspunde că «innaintja nurorii lui A. totde-

 DOCUMJ5XTK
lai
una va m-erdse, k e isse k a d e , jare d e s z t r i g o a j e nu j-am
ziss j e u ; tsi b ă r b a t u l mjeu j a u ziss d u p e g u r a altora, si j a r e
va grei orj k e n d ; j a r e , d e nui platse, s s e a s s t u p e mai entei
g a u r a d e unde au j e s i t v o r b a a t s a s s t a . » i
M ă r t u r i i : «Mariutza szotzia lui Gjòrgje Golja szpune fere
surement ke, szerutind S. Evangelie innaintja nurori lui
A . , nu ssau i n t o r s s innapoi k a alte s u p e n e s s e , tsi au merss
mai nainte si sau fekut lok cu k o t e l e pin tre A . si pintrc
nepoatessa Zoitze».
«Marinitsa Joksenoaja fere surem'mt szpuue : k e a s a au
vezut pe I. sserutind evangelia innaintja nurori lui A.; si
nu s s a u intorss la lokus, tsi au merss mai nainte pintre
A . si pintre nepoatessa si sau fekut lok ku dossul sseu
inpingind pe A . »
«Supuniassa Mariutza Gjórgitzoae, kare fere surement
sspusse : jeu mjam pezit rindul si rugetsunja me, alta nu
stiu nimik.»
« M a r i k a lui Nikolajie B o r a t o s : nimik.»
« M a r i n i t s a O n t s o a e : nimik alte, fere numai atsassta ani
auzit p e k o k o a n a Zoitza zikind : k e nu mau inpinss pe mine,
k e j a r fi sserit k e i t z a din kap.»
D e c i s i e : « A t s e s s t lukru el s s o k o t i r e m a fi fere de tsinsste,
fiind k e in szfinte b i s s e r i k e s s e k a d e szmerenie, p l e k a r e si
r u g a t s u n e , j a r e nu as k e o t a inneltzare si m e r i m e ssau tsarta.
Pentru atseje am aless ka J . sses tsare jertetsune de la
A. si de atsi innainte sse sse omenjasske si s s e s tzie
rindul, jâre innaintja actritzeilor sze nu indrezniasske la
nitse un fely d e rindujâle bisseritsăsske, k e intrâlt kip va
urma s s p r e kanon greu, c a r e v a veni s s p r e nepletsere, j a r e ,
inkituj d e s s p r e p o r n i r j a g e l t s e v e i in b i s s e r i k e , ssau sudekat
g l o a b e J . si A . k i t e 2 11. c s â r e , k a n o n b i s s e r i t s e s c , j a r é , d e s ­
spre t s e l e afare din bisserike, sse rindujessk la sudekata
csìnstitej table, neputindu-sse i n p e k a si d e s s p r e a t s e j a . »

XVI. •

2 Novembre 1 7 9 6 . Contract «înnaintea domfnuluî] di­

rectorii alu şcoalelor neunite naţionaliceştî R a d u T e m p e a » ,
192 DOCUMENTA FĂGARĂŞENB DIN A ROTI IVA BISEKICIÎ N "GUNITE

şi a protopopului Gheorghie Petraşcu, pentru t o c m i r e a în­

văţătorilor Andrei Şivailovici şi Ion Fogoraşiî. «Dascălul
A n d r e i s ă ţie s t r a n a beseariciî c e a dreaptă la c i n t a r e , iară
Ioan Fogoroşiî de-a stìnga.» Andrei va avea 25 d e zloţi
pe an. V e n i t u l bisericii s e va împărţi după timp. «Dascălul
Ioan Fogoroşiî să aibă a-ş lua s i m b r i e de la toată casa
p r e anii cîte ş a s e creiţarî, neavînd a să a m e s t e c a dascălul
A n d r e i c e v a la lucrul a c e s t a . »

XVII.
[C. 1 8 0 0 . J Noi c e i mai j o s iscăliţi a r ă t ă m şi încredinţăm pentru
fiica n o s t r a E l e n c a , că, d u p ă orănduiala şi obiceiu cel l ă s a t de
D u m n e z e u , voind a o c ă s ă t o r i după dumn)ea]lui I o a n C r e ţ e s c u i ,
d e a c e i a încredinţăm supt ale n o a s t r e iscălituri c ă nici vre-o
rudeniie a fi cu soţu-său I o a n nu ştim, fiind numitu născut
C r e ţ e s c u i în Ţara-Rumănească Ia B u c u r e ş t i , iar noi o a m e n i
din Ţ i n u t u l Ţ ă r i T u r c e ş t i , ot S c u t ă r i , A n d r i i a n o p o î i . A s e m e n e
arătăm c ă pe numita noastră fiică cu vre o pricină nu o
ştim. Ş i spre siguranţiia Sfinţii S a l e p r o t o p o p u l u i S i m i o n J ă n a r u
ot F ă g ă r a ş c e i c e i-au cununat, am d a t a c e s t al nostrul în­
scris ; şi s ă a i b ă putere în t o a t ă v r e m e a şi în totu locul.
Koatâvuvoţ IlaìtaCÓYAoo îroaepac taxa/.su.o.
©ewSopoc IlarcaCÓYXoo 6sto? rţjc 'EXsvxooc xat voovoţ u-stà zffi
tìoyaTpóc JJ.00 Mapîac.
Ioan Creţulescu, logodnic.
'EXsvxo.
C o s t a n d i n P r i j b e a n u Med[e]l[ni]c[e]r, m a r t o r .

XVIII.
F . d. C e r e r e pentru c r e ş t e r e a lefii a lui «Nemeşi I o a n P o p
F o g o r o ş i » , c a r e , «acum d e 1 1 a n i » , e d a s c ă l . «Acumfl mai
de 3 ani cu vreamea scumpeatiî aceştiia numai cu acastă
s i m b r i o a r ă nu m ' a m ù pututù ajunge, şi încă şi altele amu
l u c r a t şi n o a p t e a şi zioa, şi totu d e a b e a amu trăitu dintr'o
zi î n t r ' a l t a , şi m'amù şi îndatoritu d e la alţii d e mi i-amu
încurcatu zilele p â n ă acumu . . . D e 1 1 ani n'amù trăit c a
alţi d a s c ă l i , ci numai amù chinuitu, că t o c m a şi a c u ş , a v î n d
 DOCUMENTE 193

puţintelu căştigu la a c a s t ă sf. N a ş t e r e a luì H[risto]s, n u m a i

o d a t ă în trăi ani, şi şi acumu amù avutu p a g u b ă c a d e R f r .
4 , d u p ă cumu au fostu într'alţî ani, fiindcă nu ştiu dintr'a
cui sfătuire au î n d e m n a t ă p e dumn[ealuì] L a c h i e alu dum-
n [ e a e î ] j u p [ ă n e s e i ] Mariuţiî L ă c h i o a i de aù luatu i c o a n a Naşterii
din b e s e a r i c ă fără d e ştirea nimuruia, şi au a p u c a t î n n a i n t e a
m e a cu N a ş t e r e a d e au umblat, şi me-aù lùatù cîştigul mieu
şi c i n s t e a m e a me-au s t r i c a t - o ; d e c a r e . eu nu ştiu s ă fie
a i c i d a s c ă l u afară de mine şi afară d e S i m i o n u . »

XIX.

Praesentium exhibitor — ingremiato oriundus, r e l i g i o n i q u e

non-unitae a d d i c t u s , p r a e s c r i p t a m pro ludi m a g i s t r i s v a l l a c h i c o -
nationalibus methodica instructionem ea s e d u l i t a t e audivit,
ut in a r i t h m e t i c a , in ducendis menstrualibus super compor-
t a t i o n e s c h o l a s t i c o r u m c a t a l u g i s , formando p r o t h o c o l l o , facien-
dis e x t r a c t i b u s semestralibus, determinatoque p u e r o s sylla-
b i s a r e , l e g e r e , m e m o r i t e r d i s c e r e , s c r i b e r e , c a t h e g i s m u m intel-
l i g e r e et t a b e l l a s d e p r a e m e n t i o n a t i s studiis formare, d o c e n d i
m o d o b o n o s p r o g r e s s u s fecerit. I d c i r c o in p a g o — ludi m a g i s t e r
est c o n s t i t u t u s . In cuius rei fidem has mânu p r o p r i a sub-
scriptae et usuali m e o sigillo m u n i t a s eidem extradandas
duxi. Cibinii,— 1 8 0 — .
Rudolphus Tempian,
disunitarum nationalium s c h o l a r u m d i r e c t o r .
[ P e c e t e cu R . T . ]

XX.

1801 (?). H o t ă r î r e în p r o c e s u l d e d e s p ă r ţ e n i e al luì Cos-

tandin Pene din Vineţia-de-jos. « D i n pricină că ià iaste
foarte mare b e ţ i e , din c a r e a eî b e ţ i e , nu numai din c a s a
A . p r ă d e a z ă şi d ă p e beutură, şi, nefiindu-î în destul cu a c e a i a ,
şi d e la alţii streini au furat şi p r ă d a t . . . D i n a c a m a r e b e ţ i e ,
şi în curvie ar fi c ă z u t . . . A u furat pănză şi altele. C a r e a c e a s t e
greşale prin pedeapsa prinsoriî şi a bătăii să pot socoti
î n d r e p t ă t o a r e . I a r ă , c e s ă atinje d e s p r e prea-curvia I . cu c a -
t a n e l e , numai presupusuri, a d e v ă r a t urate şi d e nimica, d a r ă

2492. Voi. X I I . 13
 194 DOCUMENTE PĂSĂBĂŞENE DIN ARCHIVA BISERICII NEUNITE

n i c e un d o c u m e n t sau mărturie . . . nu s ă v e d e . » D e s p ă r ţ e n i e
pe un an.
XXI.

7 Novembre 1 8 0 2 . C e r c e t a r e pentru d e s p ă r ţ e n i e a «Marii

luì Z a h a r i a T o a n c ă » cu « M o i s i a lui C o m a n » . P o m e n i t I o a n
Z g r i p c e a , B u c u r a luì T o a d e r Pileiu, T o a d e r B o l d e a , I o a n ù P i t ă u .
« D e nu aş fi îuot, aş a v e a p ă c a t , d e aş m e a r g e în iad pentru i à . . .
C î n d o au luoat, o au luoat p l i n ă . . . . S'au d a t în M e r c h i a ş a (

în c a s a fulnogiuluî H o n ă s Gregherù.»

XXII.

Sibiî, 1 9 N o v e m b r e 1 8 0 2 . Ioan Popovic vicariş ( « A a r o n

B u d a i » , a d a u s ) : «oblicind a c e s t ù c o n z i s t o r i u m p r e c u m p e m u l t e
locuri s'aù obicinuit a p r i n d e şi a p u n e la r o b i e pe preot
c e î neuniţî fără n i c e o c ă u t a r e la c i n s t e a preoţii şi s l u j b a d e
o b ş t e c a r e o face», G u v e r n u l a oprit a c e a s t a .

XXIII.

28 Ianuar 1 8 0 3 . H o t ă r î r e în proces de despărţenie între

D u m i t r u F l o a c ă şi s o ţ i a , din M u c h e n d o r f . «Nu numaî c ă s ă ­
t o r i a lor s'aù făcut p r e a cu pripa, fără d e plinirea v e s t i r i l o r . . . ,
silită şi boldită d e mătuşă-sa Arjona, afl r ă s p u n s la obic-
nuita preotului întrebare.»

XXIV.

2 6 Maiù 1 8 0 3 . C e r c e t a r e pentru procesul de despărţenie

al « B u c u r i i , feti O p r i B o r a n i » şi soţului eî, G h e o r g h e T e a m -
p e a , din C o h a l m .
M ă r t u r i i : O p r e a R e a p e d i , I o a n Salariu. « Ş t i u c ă la tîrgu
S a s - S c h i z u l u î m ' a m tîmplat cu nănaşu-mieu j u p ă n u D u m i t r u l a
c î r j m ă în Zoltan, de amù prînzit a c o l ò , şi, tînplăndu-să şi m a i c a
p[ărinteluî] p r o t o p o p a c o l o , au zis j u p ă [ n u ] l Dumitru cătră
m a i c a pfărinteluî] p r o t o p o p c ă va s ă m e a r g ă cît de curând
să vorbească cu protopop[ul] pentru fiul său Gheorghe şi
pentru noru-sa, c ă nu p o t trăi amîndoî. M a i c a p [ r e o t e a s a ] au zis :
pentru ce nu p o t trăi ? J u p î n u l Dumitru aù răspu[n]s : c ă - î
 DOCUMENTE 195

c u r v a , şi e a şi m a i c â - s a şi taică-so, şi au p u r t a t c ă t a n e l e de
m î n ă prin c î r j m ă . »
L ă [ p ă ] d a t Biza : « A m fost la t o c m e a l a loru şi t o c m a eu
a m î n t r e b a t p r e numita B u c u r ă , la m a s ă , cu voia ei e s t e , şi
p l a c e G h i ţ ă au b a . Ea răspunsfe] rîzînd : că-î p l a c e , şi c u
v o i a e i . . . D u p ă d o ă sau tri zile m'aù c h e m a t m u m a B u c u r i
la ei a c a s ă şi mi-au s p u s cî Bucura nu voiaşte a merge
d u p ă G h i ţ ă , cu capul odată.»
S a m u i l ă R e a p e d e . «Au mers la O p r e a B o r a n întru s a r ă , şi
a u venit şi mirele a c o l o , şi e a au şăzut p r e un s c a u n la foc,
c u s p i n a r e a c ă t r ă dînsu, şi el au şăzut pre o laviţă d e altă
parte, şi nic-o vorbă a m i n d o î n'aù vorbit, şi a m priceput că
n'aù dragoste.»
Mihaiù B u d r e a . « A m î n t r e b a t pre dumnealui, c e pricină d e
nu p o t trăi tinerii uni cu alţi. Dumitru aù r ă s p u n s c ă aù
f o s t bună B u c u r a s ă o d u c ă tatâ-so l a armăsari înpărăteştî,
d a r nu în c a s a n o a s t r ă , c ă e s t e o foche.»
Ioan Bercan. «Văzînd că n'are încătrău fărî-î caută să
meargă, au zis numita Bucură c ă , d e v r e a m e c e o fac eu
a s t a , eù î n c ă voi face una, c ă t o c m a în b e s e r i c ă , c î n d m'o
î n t r e b a p o p a , oi zice c ă nu-m p l a c e şi nu-î voia mea.»
Măriia lui S a m o i l ă R e a p e d e . « L a d a r e a mìni n ' a m ù fost,
d a r ă d u p ă 2 zile d e la t o c m e a l ă , m ' a m u dus cu furca într'o
s e a r ă la n u m i t a B u c u r ă , şi o'm găsit culcată în pat, şi aù
vinit şi mirile a c o l o d u p ă noî, şi eù i-am z i s : S c o l a , B u c u r o ,
c ă au venit Ghiţă la tine, şi ea n'aù răspuns n i m i c , fără
n u m a î să uita din pat la el. Ş i am zis lui G h i ţ ă : du-te, o
t r a g e din p a t . E l au r ă s p u n s c a m b u ş u l u i t : las-o s ă d o a r m ă . »
Bucur Homorozanul. «Din gura numitului Ghiţă Tenpea
a m auzit zicînd c ă nu-î mai t r e b u e Bucura în c a s a luì mai
mult, c ă aù j u c a t cu c ă t a n e l e , şi s'aù p r i n b a t cu ele de m î n ă . »
B u c u r a lui Ion Hişăreanul. «Am auzit din g u r a jupînuluî
Dumitru zicînd c ă aù j u c a t cu c ă t a n e l e în cîrjmă şi s'au t r a s
d e mînă cu iale, şi a c e s t lucru n u m a î curvele îl fac, şi aù zis
c ă a ş a fac fochi, c ă n'o fi m a i b u n ă d e c î t maică-sa şi d e c î t
tată-so.»
Măriia, slujnica luî Dumitru. «Am auzit din g u r a jupî-
196 DOCUMENTE EĂGĂBĂŞENE DIN AECH1VA B 1 S E B I C I Î NEUNITE

nuluî D u m i t r u şi a j u p î n e a s i zicînd c ă nu eştî m u e r e a de

o m e n i e , c ă numai curvele şi scrofele j o c ă cu c ă t a n e l e şi c u
Ţ i g a n i i prin c r i j m e : a ş a eştî scroafă.»
B u c u r a luì B u c u r S p o r n i c u . « A m auzit din g u r a jfupînuluî]
D u m i t r u c ă noru-sa B u c u r ă nu s ă satură d e î n p r e u n a r e a cu
G h i ţ ă , c ă e s t e tîner[ă] şi ar pofti maî în putere, iară, de aş fi
eu s l o b o d să mă cui cu dansa, o'ş sătura, dar nu sînt
slobod. »
B u c u r a luì B ă l ă b a n . «M'am dus eu la O p r e a B o r a n c i d e
i-am ajutat s ă c e a r n ă grău în şură şi fata p l î n g e a şi zicea
c ă nu s ă va d u c e n i c e d e cum, c ă nu-î p l a c e . Ş i a m zis c ă ­
t r ă O p r e a s ă nu o dea, c ă nu v a face nimica cu ea, că fata
plîn[ge] d e m o a r t e . O p r e a au zis c ă , d ă m va tăia nasu, şi
a c u m a t o t cu picoarile o v a c ă l c a şi o v a b a t e d e t o t . »
A n a lui C o m a n S p o r n i c u . « A u venit D u m i t r u a c o l o şi aii
zis s ă m e a r g ă s ă nu să s t r i c e , c ă va trăi cu G h i ţ ă c a o ju-
pîneasă, şi tatălu Bucuri încă-î zicea : du-te, d r a g u taichi.
Iară numita Bucură plîngea de m o r t e şi zicea c ă nu s ă va
duce.»
M i t r e a C o m a n . « O d a t ă , tîmplîndu-să în c a s a luì Dumitru,
şi v e n i n d Dumitru din oraş, au început a sudui p r e numita
B u c u r ă d e suflet, şi într'alt c h i p , şi-î z i c e a s ă a s c u l t e porun­
cile lui, s ă unble cu vălitoare în c a s a luì nu-î t r e b u e , ci s ă
s ă d u c ă în p . . . mumă-sa, c ă nu-î t r e b u e . »

XXV.

1804. L i s t ă d e preoţi făgărăşenî. Ioan Bîrscan, Ioan T ă -

flan, D a v i d G r a m a , B u n e Chiujdea, B u c u r F l a n j a .

XXVI.

13 F e b r u a r 1804. P r o c e s d e d e s p ă r ţ e n i e al « A n i i luì I o a n
Mihăilă din D ă i ş o a r a » cu « G h e o r g h i e Morariu din Crihalma»,"
în c a r e e a m e s t e c a t şi « p o p a G h e o r g h i e c e l unit din P o l o ş » ,
cu care e cununată «de iznov» preuteasa.
 DOCUMENTE 197

XXVII.

16 F e b r u a r 1805. « G o c m a n i şi j u r a ţ i i şi cu t o a t ă o b ş t e a
d i n F ă g ă r a ş , d e p a r t e a legii g r e c e ş t i neunite» cătră consis-
toriu. A m i n t e s c c ă î n c ă din 1804 au c e r u t «un p r e o t bătrîn,
c a s ă ne p u t e m folosi p e n t r u spăseniia sunetelor noastre».
S e plîng a c u m c ă , la o cerere a lor, «c. părintele V a s i l i e
H a r o m p o t o r » li-a r ă s p u n s « c ă n'aù putut fda răspuns], « c ă
aù fost s ă p t ă m î n a c e a m a r e » , apoî « c ă t o t n'aù a v u t v r e a m e ,
c i m ă mir c e maî umblaţi c a nişte prilostiţî», iar a treia
o a r ă : «nu vreau s ă ştiu d e a d u n a r e a v o a s t r ă şi d e c o n z i s t o -
riumul vostru, c ă b a r b a m e a şi părul mieu iaste f[ă]ntîna
conzistoriumuluî de la Sibiî : c î n d oî a v e a d e a c o l o p o r u n c ă ,
v o î d a r ă s p u n s » . P r e o t u l nu-şî face d a t o r i a : nu m e r g e n i c i
la copiî «în periculù de moarte», să-î b o t e z e . «Cînd să
a d u n ă j u r a ţ i î la c a s a gocmanuluî, îl c h e m ă m , îl poftim ca
s ă vie, şi nu vrea a ne cunoaşte şi a ne şti, şi nu vine.
C î n d să a d u n ă j u r a ţ i î şi din obşte Ia c a s a gocmanuluî, au
zis c ă ne adunăm ca hora. S ' a ù dus cu p u t e r e a c a s ă i à
l a d a b e s e a r i c i î de la g o c m a n u l , p e c a r e go&man l-au a l e s şi
1-aù pus o b ş t e a , d i n p r e u n ă cu juraţiî, şi fiind şi cu v o i a r ă ­
posatului G h i o r g h i e protopop Petraşcfu], fiind şi părintele
atuncea de f a ţ ă . . . In postul Crăcunuluî am poftit să ne
aducem un preot bătrîn, din preoţi care singur i-au
adus aicea de aù slujit, ca, d u p ă leage, să ne ispove-
duim, s ă n e c u m i n e c ă m , şi n'aù îngăduiţii, şi a ş a maî t o a t ă
obştea aù rămas nespoveduiţî, necuminecaţî, după cum
a r a t ă . . . Murindù un omu de cinste, fiind din ţehiul tăbă-
carilor, c a r e mulţi ani aù fost şi în slujbă înpărătească,
a n u m e Ş t e f a n Ş o c h e a r i u l , pentru c a r e slujbă s'aù milostivit
înnălţata C ă m a r ă d e i-aù rînduit penzie la j u p ă n e a s a dum­
nealuî din susuluî numit, l-au poftit şi 1-aù c h i e m a t p e pă­
r i n t e l e s ă m e a r g ă să-1 î n g r o a p e , şi n'aù vrutù, ci aù trimis
p e un p o p ă d e la s a t e , foarte prost, c a r e n'aù ştiut s ă slu-
j a s c ă după c u m s'au căzut, c ă maî nimic nicî a ceti n'aù
ştiut, aflindu-să la a c e a î n g r o p ă t o a r e o a m e n i d e c i n s t e şi d e
a l t e neamuri, care, văzînd a c a s t a , ne-aù rîs şi ne-aù b a t j o c o r i t ;
|8 DOCUMENTE F Ă G Ă R Ă Ş E N E DIN ARCHIVA BISERICII NEUNITE

şi aşa am r ă m a s ruşinaţi.» Se înstrăinează unii de la bise­

rică. C e r deci «investigatori» c o n t r a preotului. Deocamdată
d o r e s c , p e n t r u i s p o v e d a n i e «pre cjinstit] parentele] T h o m a d e
la S a c a d a t e , c a r e aii slujitù maî nainte la B r a ş o v , în l o c " ' dom-
[nuluî] d e r e a c t o r » .

XXVIII.

26 M a r t 1805. P r o c e s d e d e s p ă r ţ e n i e al luì S t a n c u B ă r ă ş
din C ă c u l a t a cu s o ţ i a s a , « R a h i l a Oniî P r o s t din c o m u n a de
j o s » . E a m e s t e c a t şi flăcăul, «fecorul» I o a n H i r c o a g ă .

XXIX.

27 D e c e m b r e 1806. R a p o r t pentru « G h e o r g h i e B u z e a din

C o h a l o m » , c ă l c ă t o r d e c a n o a n e la c ă s ă t o r i e . «Vasilie D a n c i u
t o t din C o h a l o m , ş'au luoat a 4 muere p e Măriia Bărdaşuluî
din H i ş ă r , căriia şi aztâzî îi trăiaşte b ă r b a t u l cel d'intăî, în
Moldova. »

XXX.

15 S e p t e m b r e 1807. Contract cu noul d a s c ă l făgărăşean

Ioanu Fogoraşii, «dascăl şi cantor... învăţătura pruncilor
singurii s ă aibă v o e a ţinea ş c o a l ă . . . S ă fi nitileacù la t o a t ă
slujba b i s e a r i c i i . . . Preoţilor să fie p l e c a t şi ascultător. ..
L î n g ă a c a s t a simbrie s ă fie datorii, cînd v o a r a v e a j u r a ţ i i adu­
n a r e , a fi mînă d e ajutor cu scrisoare... S l o b o d s ă nu fie
a m e a r g e p ă o zi şi 2 la s a t e sau orî-unde, fără d e ştirea şi
voia p r e o ţ i l o r şi a juraţilor.» Iscălesc protopopul Vasilie
Chiş, parohul T o m a Bancul şi alţii, între cari G r e c u l N i x ó -
Xaoc Aît[x.vjipiou.

XXXI.

Sibiî, 30 O c t o m b r e 1807. C o n t r a c t «între cinstitulti dum­

1
nealui j u p a n u l H a g i u C o s t a n d i n P o p i i şi î n t r e dascălul S i m i o n
J i n a r î de la F ă g ă r a ş . . . S ă leagă a ţ î n e a ş c o a l a din Iozef-
ştatti, a jupînuluî Hagiu Costandinti Popii, cu învăţătura şi

1
Din Sibiiu.
 DOCUMENTE 199

cu c ă u t a r e a la s t r a n a d r e a p t ă duminecile şi sărbătorile.» Pe
an: 135 zloţi de la P o p , d e la c u t i a bisericii alţi 15. «Sîm-
b ă t a s ă ià d e la c o p i l 1 c r e i ţ a r i , iară, c a r e nu v a avea, silă
să nu i s ă facă. D e la streini, care vorù veni d e afară la
î n v ă ţ ă t u r ă , s ă nu ià n i m i c , dar, de-lu va cinsti cu c e v a , v a fi
o m e n i i a lor, dară care va veni să înveţe cîntărî, cu a c e i a
c u m m ă voiu p u t e a învoi şi îngădui cu dumnealorti, s ă a m
s l o b o z e n i e . I a r ă m a i p r e urmă m ă legu şi m ă f ă g â d u e s c , pre-
cumù p r e s c o l a s t i c i îi voi învăţa, d u p ă poruncitufu, methoda
norm [alicesc].
I a r ă , întîmplîndu-să c a preotul locului să-m grăiască ceva
vorbă necuviincoasă, s ă n'amù a r ă s p u n d e nimic, ci s ă fiu
datoriţi a c a s t a a a r ă t a dumnealui jupfăn] Hagiu Costandin
Pop. Mă leg c a la 8 c e a s u r i pană la 1 1 c e a s u r i s ă învăţu
c o p i i şi d u p a a m e a z de la 2 p a n ă la 5 c e a s u r i iară să invăţti
copii... S ă fiu datoriù a-m da e x a m e n u l şcoali într'un an
d e d o ori.» I s c ă l e s c : H a g [ i ] C o s t a n d i n P o p [ p e c e t e c u : «n[e-
gu]s[tor] H . C. P » . ] şi S i m e o n Jinarî, d a s c ă l norfmalicesc] [pe­
c e t e roşie].

XXXII.

' 17 N o v e m b r e 1807. « N e m e ş I o a n Popii F o g o r o ş i î , dascăl

neunfiţilor] F ă g ă r a ş [ului]», s e î n d r e p t ă ţ e ş t e de învinuirile c e i-a
a d u s «părintele T h o m a B a i c i . . . Zăbovindu-mă pană a face ş a t r ă
soţii meale, n ' a m m e r s la minuta poftei s a l e , . . Nu c a la unii
c a p e l a n ù , ci mai multù c a protopopului mieii cu supunerea
c ă t r ă Sfinţiia s a m ' a m u a r ă t a ţ i i . . . M ă t r a g înnapoî fiindu-mî
frică c ă nu şi pre mine, precumti şi p r e alţii, s ă m ă î n c h i n e
d r a c u l u i , aii s ă zică c ă să-mi s c o b e a s c ă coarăle ochii, pre­
cumti mai în t r e c u t e i e zile ati zişii c ă t r ă nişte muerî.»

XXXIII.

15 M a r t 1808. î n d a t o r i r e c ă t r e « c r o t o r i şi j u r a ţ i i şi t o a t ă
o b ş t e a sf[i]nteî b e s e a r e c i d e l e g e a g r e c a s r ă neunitâ din F ă g ă ­
r a ş » , a lui T h o m a B a n c u l , noul preot din oraş. întăresc:
« V a s i l i e Chiş, p r o t o p o p , G h e o r g h i e Corodi j u r a t , E n a c h i F o -
goraşii, N i c o l a e Chiş, Ioan Neari, Ioan Fetochie, Nicolae
2QÌ DOCUMENTE FĂGĂHĂŞENE D I N A R C H I V A B I S E R I C I I NEUNITE

Z a h a r i e » . — Copie din 1 8 1 1 , d e «nemeş I o a n P o p F o g a r o ş i i ,

dascfal] neunit n o r f m a l i c e s c j F ă g ă r a ş » .

XXXIV.

Sibiî, 28 Iunie 1808. î n ş t i i n ţ a r e de la vicariti c ă t r e proto­

pop, «pentru obicaiul rău c e s'aù o b i c n u i t a fi în unile locurî
d e a d u c e trupurile morţilor a t u n c e a c î n d pentru putrejunea
şi p u t o a r e a sînt sănătăţi foarte stricătoare, la b i s e a r i c ă , şi
a c o l o a le ţinea sub slujba c e a d u m n e z e i a s c ă : sub pedeapsa
canonului d e 1 2 beate, în cîtu-î pentru oameni ceî proşti,
iară pentru nemeşi s u b constituţional p e d e a p s ă , a c e l o b i c e a i u
să-I o p r e a s c ă de t o t şi să-1 r ă d i c e . »

XXXV.

7 Februar 1809. P r o c e s d e d e s p ă r ţ e n i e al «Marii lui V i -

c h e n t i e G r i d » cu «fujitul eî b ă r b a t Ghiţu Pop Ianoş». «De
v r e a m e c e Ghiţu P o p Ianoş nu numaî s'au dovedit ucigaş
omorănd zilcoşeaşte, din preună cu vinovaţii săî, p e catana
de marjine Ionaşc Strova, cărora la fieştecare robie de
c ă t e un an şi 100 d e b e a t e , e t c . . . . li s'au. j u d e c a t , ci şi c a
unul de c ă p e t e n i e ghilcoş, temăndu-ş viaţa, cu fuga scăpând
pe locurî neştiute, s'au înstreinat.»

XXXVI.

29 M a r t 1809. L i s t a c e l o r c e aii dat «pentru funduşul de

ş c o a l ă » : părintele T h o m a B a i c i , Nicolae D e m e t e r , S t o i c a S e -
celean, I g n a ţ î B ă d ă l a c h i e , Ioan al Stanculuî Covoran, Tă-
nasie Pilea, Răduţu din uliţa Ilenilor, Adam Betlereanu,
Gheorghie Căldărariu, Thoma a lui Filipp Boghiù, Anna
P u c i c ă , G h e o r g h i e Crizbăşan, B u c u r F e r d e l ă , Nicolae Iorga,
S o m o i l ă Părăian, I o a n din uliţa Inului, iobagul B o e r Gheor­
g h i e , T h o m a F â r t a r î , Matheî Mîndrean, G h e o r g h i e C r a i o v a n ,
D i m a C h i ş , Naţii C h i ş , L i ţ u Prăvarî, G h e o r g h i e F o c ş a n , I o a n
Fetochie, Ghiţă Şărbănuţ, ţehî-meşterul, Antonie Nedelcu,
Ivanii Murăşan, C o s t a n d i n Mihailovici.
 DOCUMENTE 201

XXXVII.

«Sibiiù, 2i Maiù c . v. 810... Instrucţie care s'au dat

dascălului S i m e o n J e n a r i u l d e la I o s e f ş t a t din S i b i i ù , p e n t r u
învăţătura candidaţilor de preoţie.» Va preda: «cetania
c u r a t ă , fără o p i n t e a l e sau poftorire sau r u p e r e a cuvintelor,
dur foarte desluşită, cu sporiţi şi cu lovirea cuvîntuluî, la
a c ţ e n t sau o x i e ; s c r i s o a r i dezvoaltă şi s l o b o d ă , aşa ca slo­
vele unui cuvînt să fie la o laltă s c r i s e , iară cuvînt d e c u v î n t
despărţit, priiveghind t a r e dascălul la a c e a i a c a s ă nu d e s p a r t ă
slogurile, şi cuvînt cu cuvînt s ă înpreune, păzind la s c r i s o a r e
orthografia, a d e c ă la c u v i n t e lovitoarea, a p ă s ă t o a r e a , î n p r e u n ă
toarea, iară la î n c h e e t u r î c o m a ; cathihisisul c e l m i c , d e r o s t
bine, din t a b l ă în t a b l ă ; s ă să înveaţe cum trebue a ceti
A p o s t o l u l , E v a n g h e l i a şi L e t u r g h i a , cu glasul cuviincos, c u r a t
şi fără d e nice-o t r ă g ă n a r e , gîngăire sau poftorire, aşa ca
slujba şi c e t a n i a în urechile ascultătorilor s ă fie p l ă c u t ă ; s ă
să înveaţe 4 părţi ale arithmetici bine, precum şi tabela
arithmeticiî de mine aşezată, fieştecare c a n d i d a t să o î n v e a ţ e
şi s ă o ià cu sîne, de mîna s a s c r i s ă , c a r e fără altă p o v a ţ ă
v a fi fieştecăruia temeiù de neuitarea a c e l o r 4 părţi ale arith­
meticiî. F i e ş t e c a r e s ă ştie cîntările sau glasurile b i s e r i c e ş t i şi —
a ş e z a r e a slujbelor sf[l]nteî bisearicî, după tipicul din O c t o i h u l
cel b o g a t : spre c a r e sfîrşit va numi d a s c ă l u l în f i e ş t e c a r e zi un
c a s , întru care în auzul c a n d i d a ţ i l o r va c e t i tipicul. Să-î înveaţe
cum s ă s t e a cu trupul drept, atîta înnaintea c e l o r mari, cît şi în
b i s e a r i c ă , cum să-şî facă c r u c e şi s ă fie t o t d e a u n a cu părul
c h i e p t ă n a t , cu unghiile tăiate, cu faţa şi cu minile spălate. » V a
d a a p o i « a t e s t a t , după formulariul de la mine la mînă-î l ă s a t . »
Iscăleşte : Gheorghie Haines, director şcfoalelorj n. neunite
din mfarele] prfinţipat] Ardealului». Pecete roşă, cu vul­
turul c u c r u c e a 'n p l i s c şi G. H .

« P r e lîngă c e a l e c e s ă n t în iştrucţie î n s e m n a t e , s ă î n v e a ţ e
d a s c ă l i p r e ucenicii săi, mai a d a o g ă să-î înveţe a c ă n t a şi : «Bine-
cuvintează, suflete al mieù, Dfomnul], şi t o a t e c e l e din lăuntrul
mieii» şi celelalte, « L a u d e suflete al mieti p r e Dfomnul] », şi s ă
facă d o a o s t r a n e d e prunci în b i s e a r i c ă , c a a c e ş t i psalmi să-î
 202 DOCUMENTE FĂGARĂŞENE DIN ARCHlVA BISERICII NEUNITE

c ă n t e t o t d e u n a prunciî, numai d a s c ă l i i să-î înveţe bine c a s ă

c ă n t e cu toţi lin şi frumos şi m ă n g ă i o s . M a i pre urmă părin-
ţeaşte milostivindu-să î n . C. G u b e r n i u m a porunciift] c a s ă
s ă t i p ă r e a s c ă o c a r t e c e p o a r t ă în frunte titula: «Cărticica
năravurilor b u n e » , p e n t r u folosul pruncilor, şi a c e i a în ş c o a l ă
a s ă întruducălui, iară d a t o r n i c e a ş t e t e poftesc pre Sf[i]nţiia
T a tuturor preoţilor şi dascălilor a le vestii eşirea eî la
lumină, şi, t r i m e ţ ă n d una aicî, s ă o daî la un dascăl maî
h a r n i c , d e la c a r e l e cerănd cvitanţie d e s p r e primirea cărtî-
cichiî, d e a c e l a şi de c ă t r ă Sfinţiia T a iscălită, s ă o trimiţî
de grab încoace ca să mă pocî şi eu ligătimălui la în.
G u b e r n i u m . Ş i s ă p o r u n c e ş t i în numele mieti t u t u r o r a dascălilor
să î n v e a ţ e ucenicii, să-î şi daî a c a s t ă c ă r t i c i c ă , îndatorind şii
pre p ă r i n ţ i a c u m p ă r a fiilor lor cartie de acest felî, c a r e
s ă află la Sibiî, în tipografiia lui B a r t , legată, cu 50 d e
creiţarî de vândut.»

XXXVIII.

[C. 1812.] E p i s c o p u l M o g a c ă t r e p r o t o p o p . P e n t r u caşuri d e

vărsat. « O f o m e i e . . . , s o c o t i n d d e s p r e sine c ă dînsa în c o p i l ă r i a
ei ar fi zăcut d e vărsatul c e l m a r e şi p e n t r u a c e i a nevrînd a
s ă oltoi cu vărsatul de v a c ă , iată că cade în b o a l a vărsa­
tului (să v a r s ă ) , şi au avut doi prunci, dintru cari unul e r a
î n c ă d e s u p t la p e p t ( ţ i ţ ă ) . . . î n b o a l a vărsatului greu (cum­
plit) . . . Nu s'au lipit bubatu . . . Un tinăr j u n i g a ş , la v î r s t ă
d e 19 a n i . . . Să bubează... Numitu t e n e r din 19 anî ( j u -
nişan)... î n satul M e r c h i n d e a l , între Ţ i g a n i , c a r e din multe
a l t e s a t e a c o l o v e n i s e şi s ă lipise (aşezase), lăţindu-se buba-
tul cel m a r e , cu g r o a z ă e r a de a v e d e a patimile Ţ i g a n i l o r . . .
Cu b u c u r i e era d e a auzi d e s p r e altă p a r t e glăsuirile (chiue-
turile) Ţ i g a n i l o r c e l o r a c e s'au fost oltoit cu vârsatu de v a c ă ,
zicind : L a u d ă s ă fie luì D u m n e z e u , s i n t oltoit c u vărsatu de
v a c ă , nu am nice o n e v o e şi n i c e nu mă tem de nimica...
V ă r s a t u l în dînşiî nu s'au fost prins... Să săvîrşaşte prin
t ă e r e în pele.»
 DOCUMENTE 203

XXXIX.

26 Iunie 1812. P r o c e s de d e s p ă r ţ e n i e al « R a d u l u i F r a t t i
din B e r i v o i u - M i c » cu Bucura lui Ioan Şoflete din Recea.
«Au încredinţat pe inita noaptea şi o au şi dus în B e r i -
voiulù-Micù, a d o a o zi seara s'aù şi c u n u n a t cu dînsa...
S
E r a de tot să o o m o a r ă . . . A 4 zi d u p ă cununie, c ă p ă t î n d u
prilej, aù f u g i t ù . . . , nici c ă i a s t e vre-o n ă d e a j d e de a s ă face
vre-o c ă s ă t o r i e între părţi.»

XL.

S i b i i , 20 D e c e m b r e 1812. V a s i l i e M o g a către protopop,

«înţelegînd eù precumù a c e a i a arù fi d o r i r e a iubitului clerù
d[u]hovniceştiî m e a l e p ă s t o r i i î n c r e d i n ţ a t ca Scaunul episco-
p e s c ù , pentru m a i b u n e î n d e m î n a r e , isprăvirea m a i cu g r a b a
întîmplătoarelor trebî şi c ă p ă t a r e a sufleteştii mîngăerî, pre­
c u m din v e c h i m e pană a c u m a , a ş a şi d e a c u m î n c o l o s ă ră-
mîe în S i b i i ù , şi, iarăşu, p r e c u m mulţi din sinul clerului î n t r ' a c o l o
ş'ar fi d e s c o p e r i t gîndulu inimii sale, c a , la c u m p ă r a r e a c a s i î
în Sibiiù, pe s a m a rezidenţii episcopeşti, şi pe s a m a semi-
nariuluî c e c u g e t ă a s ă ridica din prisosul averilor cu c a r i i
i-aù dăruitu D u m n e z e u , c a b e n e f a c t o r î vorù d a ajutoriù, m'am
îndemnatu dorirea acasta a iubitului clerù şi cujetul b e n e -
factorilor d e a d a trebuinciosul ajutoriù la prea-înnaltul tron
î n p ă r ă t e s c u , cu a c e a r u g a r e ă-lu d e s c o p e r i c a s ă s ă milosti-
v e a s c ă a s a Preaosfinţită M ă r i r e î n p ă r ă t e a s c ă a mă s c u t i de
la ş e d e a r e a în Clujù, c u m s p r e a c a s t a amù fostù îndatoratu,
şi a m ă lăsa c a să-mi aşezu rezidenţia în Sibiiù.
F i i n d ù dară c ă întru urmarea s m e r i t e i m e a l e aceştiî c e a -
reri s ă p o t o l e a ş t e (sic) a c u m a c a p e b e n e f a c t o r u s ă arăt cu
numele, iscălindu-şî fieştecare făgăduinţa sa, cu semnarea
vremi pană cîndu ar putea aceaia s ă o p l ă t e s c u , — a ş a cu
t o a t ă n ă d e a j d e a sîntu p r e c u m F r ă ţ i a T a , c a o faţă din c e a l e
mai d e frunte a legii neunite, cu a ş a făgăduinţă pentru în-
t e m e i a r e a legii şi p r o c o p s i r e a neamului vei binevoi a te a r ă t a ,
din c a r e şi alţii, c a r e cu a c e s t prilejù, pentru neştiinţa stă­
rilor, nu sîntu a i c e a c u n o s c u ţ i , s ă se î n d e a m n e la a c a s t ă f a c e r e
204 DOCUMENTE FĂGĂRĂŞENE DIN ARCHIVA BISERICII NEUNITE

de bine multu folositoare. Ş i , c a s ă amu n o r o c i r e între c e î

dintîiu benefactorî la a c a s t ă fundaţie a mă număra, aşteptu
d a r ă a d e v e r i n ţ a F r ă ţ i i T a l e cîtu mai cu g r a b a s p r e a o aş-
t e a r n e la prea-ìnnaltulù l o c ù . A ş a F r ă ţ i a T a pe feaţele a c e l e a
c a r e s'aru afla î n t r ' a c e l u protopopiatù cu îndestulă avuţie de
la D[u]mnezeu chivernisite pe lîngă a r ă t a r e a lipsii a c e ş t i i a , s ă
le î n d e m n i , c a , c e s ă v o r îndura, s ă v o i a s c ă a făgădui, şi răs-
punsulù acelorù b e n e f a c t o r î şi făcuta făgăduinţă şi d e s p r e
partea Frăţii Tale, fără d e a face a d u n a r e d e la p r e o ţ i sau
d e la norodu, fără nice-o z ă b a v ă să o trimiţi încoace, spre
a o a ş t e a r n e la prea-ìnnaltulù locù.»

XLI.

Februar 1813. Se înştiinţează Mitropolitul de o d a n i e fă­

cută pentru seminariu : «aşa o pornire cu răvnă pentru
c i n s t e a şi p r o c o p s e a l a neamului şi clerulu[î] nostru prin iz­
v o d i r e a şi osîrdiia Preosfinţii T a l e » .

XLII.

Sibiiù, 5 O c t o m b r e 1813. M o g a c ă t r e p r o t o p o p , pentru pa­

r o h u l I o a n R u ş o i u saù R u j o i u .

XLIII.

19 Novembre 1813. Moga către protopop, pentru «rude­

nia d e b o t e z între V e r o a n a , fata lui I o a n C o j o c a r i ù din Ga­
laţi, şi I o s i v a lui D u m i t r u Bârcea».

XLIV.

4 August 1 8 1 5 . Moga către protopop, pentru plîngerea

c ă r e unu «birău d o m n e s c din Ş î n c a - N o a ă , D a v i d F l u c u ş » , c a r e
a zis rău «de c ă t r ă » p o p ă . Z i c e : « p e mine nu mi b a t e , c ă ieu,
şi pe t i n e făcîndu-te coflic, şi pe b o c o c o l tău îl daù în c a t a n e ,
şi ti-oî mìnà la slujbă în A r d e a l , c î n d o fi drumul maî rău ;
c ă o murit D u m [ n e j z e u tău B u d i c şi o înviat Dum[ne]zeu mieù
C r i ş t o f . . . B u d i c aù vrut s ă ieaie dominiumul F ă g ă r a ş u l u i în
arîndă.»
 DOCOMENTE 205

XLV.

13 D e c e m b r e 1816. M o g a către protopop. « S t e a r p a atît

d e c u r î n d t r e c u ţ i l o r 3 ani, c î t şi a c e l i a din estan [nejrodire şi
născuta foamete şi s ă r ă c i e au a d u s [Guvernul] la a c e i a c a
spre apărarea sau încaî micşorarea mişălătăţi săracilor lă-
cuitorî cari cu f o a m e t e a s ă l u p t ă » , e t c .

XLVI.

C. 1817. C e r c e t a r e pentru despărţenia lui Stan a lui

Gheorghe F r î n c u şi s o ţ i a , «Maria lui I o n a ş c [ u ] B ă b î r n a t . . .
N i c e un n ă r a v s l a b lîngă s i n e n'au avut : hoţ, nu, curvariu,
nu, beutoriu, nu . . . Casa de c h i l i n . . . A u tocmit altă fată
în C o m a n a - d e - j o s . . . Nicî-un cuvînt slab nu s'au auzit de
c ă t r â d î n ş i . . . Ş i nu m a i poate a trăi cu dînsa... T o t cu
neamurile c a r e au avut mai a p r o p e l-aii făcut, şi cu drago­
manul maî sus numitei M a r i i . . . E u a m fostu a m e r g e cu m a i
sus numitul S t a n la d a r e a de mînă . . . Gheorghe Socia .. .
A ù î n c e p u t a să apropiia la d î n s a mai s u s numitul drăguţ...
A ù prins nevasta năravuri s l a b e , a-şî urgisi bărbatul şi a
lipi pre alţi înprejurul ei... David al Nichiî lui Mani
P o p a . . . T o t netraiul lorù dintr'acela nemit li să trage . . .
V ă l ă t a ş u viclean aù făcut, d e d e c a r e nu li s'aù căzutu dum-
nealorù a s ă cupri[n]de s u p t j u [ r ă ] m î n t . . . S ă le fie de spri-
j u n e a l ă . . . D a v i d M i j i a . . . V ă l ă t a ş u nu s'aù făcut pre c a l e a
legi, s ă d u c [ ă ] o a m e n i streini, iară nu neamurile s a l e , să-şu
v a t ă m e sufletele lîngă n e d r e p t a t e ; aù m a i fostu alţi o a m e n i
în s a t , ci nu i-aù poftit, ştiindu-să deşerţi.»

XLVII.

1817. D e c l a r a ţ i e în p r o c e s u l lui R ă d u ţ ă . C h i a m a la l o g o d n ă
«doa părechî de omeni de cinste, anume dumneal[ui] ju­
p a n u l S i m i e şi dumnealui B o b ă n ă , înpreună cu soţiile dum­
nealor.»
206 DOCUMENTE FĂGĂRĂŞBNE DIN ARCHIVA BISERICII NEUNITE

XLVIII.

1 8 1 7 . C e r c e t a r e de despărţenie. «S'aù l e g ă d u i t cu o săp-

t ă m î n ă m a i n a i n t e d e cununie, şi i-au c u n u n a t în s ă p t ă m î n a
c a d e d u p ă h a r ţ i . . . [ A căzut într'Jo b a l t ă cu m u s t d e gunoiù
în c u r t e a s a , de s ă umplu cu c a p , cu h a i n e cu tot, d e nu s ă
c u n o a ş t e a . . . F i i n d noi la m a s ă t o ţ , ià s ă d e a la foc şi nu v r e a
s ă s ă s c o a l e să vie să d e a mina, p î n ă m ' a m dus eù, după
v o r b a tată-său, a d e c ă a numitului I o n a ş c , şi o amu sculat-o
în silă, şi o am dus-o d e aù d a t m î n a . . . N'am auzit s ă fie
t r ă i t b i n e amîndoî de cum s'aù luat, ci tot cu c î r t e a l ă ; din
care pricina i-aù chilinit î n t r ' o c a s ă d e c h i l i n . . . î n zio d e
S i m p e t r u d e i a r n ă . . . Nu s'aù plăcut amîndoî, c ă Măriia au
t o t d o s i t d e c ă t r ă numitul S t a n , b a t ă r c ă el mult au umblat
d u p ă d î n s a . . . Numitul I o n a ş c iaste om năpraznic, de n'are
s o ţ i mulţi, c ă în c a s a lui s ă t e m toţî d e el c a d e un ursu
puşcat, de nu-î c u t e a z ă r ă s p u n d e n i m i c a . . . Măriia, m u e a r e a
lui I o n A l d i ş o i u . . . S ' a ù luat în dulcele t r e c u t al Crăcunu-
luî.. N ' a ù c u n o s c u t a s ă p l a c a amîndoî, c ă am ţinut şăză-
t o a r e un d ă r a b de v r e a m e , şi, c î n d m e r g a numitul S t a n c ă t r ă
Măriia, ià îş lăsa s c a u n u l , şi fuga d e e l . . . l à nu mearge,
ci maî b u c u r o a s ă s ă d u c e în O l t de s ă î n n e a c ă . . . N ' a ù trăit
nic un b i n e . . . Cînd să punea Stan s ă şază lîngă Măriia,
ià fuga d e el de nu-1 l ă s a s ă s ă apropie de dînsa, s ă o bî-
zăiască... David al Aldi M i j a . . . Decît să o dea după
S t a n , maî b i n e să-î facă o samă, să o spînzure, sau s ă o
b a g e în O l t saù în t e m n i ţ ă , — c ă eî nu-î p l a c e . . . A m s t a t la
fereastă în în g r ă d i n ă , p a n ă au dat m î n a . . . N u m i t a Mărie
plînga d e tot, şi n i c e ochii n'aù î n t o r s c ă t r ă numitul mire...
l à s'aù z v î r g o l i t . . . Numitul S t a n , n ă c ă j i t , s'au dus u n d e e r a
ficorii cu I ă u t a r i u . . . R a h i r a , m u m a Mării, răspunse zicând :
«de d r a c u nu p o ţ i s c ă p a » , şi au î n c e p u t a plînge . . . Fiind
b a l t a a d î n c ă c a p î n ă la b r ă c i n a r i u şi d e ' biia aù eşit biata
c o p i l ă î n s o r t a t ă d e gunoiù şi d e must, d e nu s ă c u n o ş t e ce
e . . . A m avut tîlnire cu numitul I o n a ş c . . . A s t a au făcut-o
cam p ' i n t r e g u , c ă fata nu v r e a s ă m e a r g ă . . . Z i c î n d c ă d î n s a
mai b u c u r o a s ă v a s ă d e a în t e m n i ţ ă măcariu 1 9 anî, sau pînă
 DOCUMENTE 207

v a c ă d e a t e m n i ţ a pre dînsa, decît să meargă după numitul

S t a n . . . N e tîmplasem de legam n i ş t e porţii d e f î n . . . De
aceaia căce că-m era frică s ă nu s u c a s c ă , să s c h i m b e în-
tr'alt c h i p . . . D e 4 anî, în toţî o au cerut-o, d e c î n d e r a
z ă b l a i c ă . . . N'aù trăit b i n e nice-o ţîră. . . . »

XLIX.

[1817,] însămnare ce am făcutu cheltuiala din început

l o g o n i ì fiici m e l e pentru dum[nea]luî N e c o l a î R ă d u ţ ă Mariişu,
din F ă g ă r a ş l ă c u i t o r î . . . : 4 cofe vinu . . . , 1 fărtal rachiu...
B u c a t e l e , cu pită cu t o t ù . . . A m datù o m a r a m ă d e batistă,
d e s'au l e g a t Ia g ă t . . . Pentru cărpitul c i s m e l o r . O oală c u
s a r m a l e d e drumù, 1 fl.; 1 şervetu vărgatu, d e fuiorî.»

L.

4 M a r t 1817. «Noî juraţii» c ă t r e «cinstitul C o m i s i o n . . .

Noî, nu, după cum zice dumnealui, că căutăm viţăl s u p t
boù, ci c ă u t ă m d r e p t a t e şi a d e v ă r . »

LI.

Novembre 1817. C o n t r a c t de învăţător. « S ă pul la învă­

ţ ă t u r a pruncilor, să aib d a t o r i e a-î ţinea p e dînşiî la orîn-
duială bună, atît în ş c o a l ă , c î t şi în b i s e a r i c ă , şi a-î dezbăra
de vorbe necuviincoase, de jurămînturî, de jurăturî şi d e
vorbe de necinste, de sudalme, nu numaî în ş c o a l ă , ci şi
afară . . . G r e ş i n d copii, saù în ş c o a l ă , saù în s[fînta] bisfearecă], şi
fiind vrednici de p e d e a p s ă , s ă li s ă d e a p e d e a p s a , d u p ă v î r s t a
şi g r e ş a l a , î n s ă cu luare a m i n t e c a s ă nu s ă v a t e m e vr'unul
din p r i c i n a b ă t ă i . D a r ă , fiind greşala maî mare, s ă fie şi i ş p e c -
toriî faţă c î n d s ă vor p e d e p s i . î n rîndul învăţăturii, atît c o p i i
c e l o r b o g a ţ i , cît şi c e l o r s ă r a c i , t o t într'un chip s ă s ă t r a c -
t ă l u i a s c ă . . . Copii c a r e cuprind maî cu a n e v o e î n v ă ţ ă t u r a şi
s î n t maî g r e i de cap, să nu-î silesc nicî într'un chip cu
b ă t a i a s p r e învăţătură, ci t o t cu binişorul, c a s ă nu capete
uriciune spre învăţătură.» L e a f a va fi d e 400 fl. austr. pe an,
«şi, p e lîngă sălaş s l o b o d , şi 6 stînjin l e m n e , în 4 r e t e , a d e c ă
la t o t fîrtali[u]l d e an un fîrtal din s i m b r i e » .
208 DOCUMENTE FĂGĂRĂŞENE DIN AECH1VA BISERICII NEUNITE

LII.

C. 1 8 2 0 . C e r c e t a r e în pricină de despărţenie. « M ' a u în­

t r e b a t maî la u r m ă P[reas]f[inţitul] p r o [ t o p o p ] S t a n R a . , vreau
să-1 c o p r i n z p r e b ă r b a t u l mieii T o m a B î r a , au nu-1 cuprinz,
şi, d e 1-oî c u p r i n d e , îî v a dudui pe c u r v a d e la el.»

LIII.

C. 1 8 2 0 . C ă t r e p r o t o p o p , pentru c ă s ă t o r i a luì « N i c o l a e lui

Gheorghe Ţuţura cu fata luì N i c o l a e L u d , lăcuitorî în B e -
c l e a n ù » . S e c u m p ă r ă : «un c o j o c , un chieptariu, 4 c î r p e cu c a r e
s ă le d e a la p r e o ţ î , 3 cofe de arpăcaş, rachiu 9 cofe şi 3
fîrtare şi o j u m [ ă t a t e ] , piperiu ; s'au c o p t dintr'o ferdălă d e grîu
şi din 2 d e s ă c a r ă ; s'au cusut 2 c ă m ă ş î d e b u n b a c şi 2 la
copii ; s'au d a t pentru cusut pe patru h a i n e 3 zloţî, 4 2 d e
creiţarî».

LIV.

1 8 2 0 . P r e o t u l Jînariu c ă t r e alţî p r e o ţ î făgăraşenî. « V i n e r i s ă

fie r e g r a ţ i e , c a şi d a s c ă l u l s ă p o a t ă veni să-ş c u m p e r e din F ă g ă r a ş
ce-î t r e b u e , pe s a m a casiî sale, şi hîrtie p e s a m a p r u n c i l o r , i a r ă
S î m b ă t ă să î n v e a ţ e copii. I a r ă c a r e copil p o f t e a ş t e şi v a r a a î n v ă ţ a
Ia c î n t ă r î şi la s c r i s o a r e r u m î n e a s c ă şi l a t i n e a s c ă , c a s ă p o a t ă
fi şi n o t ă r a ş sau s c r i i t o r i la sat, şi a r i t m e t i c a şi rînduiala sf[i]nteî
bisearicî, şi alţiî c a r e pofteaşte a priimi darul p r e o ţ i i , — a c e l a
v a veni în ş c o a l a F ă g ă r a ş u l u i la mine, c a să le a r ă t eu c e a l e
t r e b u i n c o a s e , întru c a r e s ă s ă p o a t ă întru a c e i a învăţătură r ă z i m a
î n n a i n t e a S c a o n u l u î e p i s c o p i e i la Sibiî, şi s ă p o a t ă î n t r ă şi
la cursuşul şcoaleî c a n d i d a ţ i l o r d e p r e o ţ i e m a î cu îndrâs-
n i r e , — n u s ă s ă t r a g ă î n d ă r ă p t la uşe c a proşti ; p r e c u m a m v ă z u t
c u o c h i î mieî, fiindcă a m fost v r ' o opt ani diiacon a r h i e r e s c :
şi c e î învăţaţi, au îndrăznire, iară c e î neînvăţaţî bine, s ă t r a g
la uşe, cînd untră arhiereul în ş c o a l ă , în c a p e l ă , Ia slujbă. V a
veni diiacul acela c a r e d o r e a ş t e a primi darul preoţii, maî
întăî s ă vie s ă î n v e a ţ e , s ă să tragă la m a s ă , înnainte, nu
la u ş e . »
 DOCUMENTE 209

LV.

[ 1 8 2 0 . ] L a l a ş în Ţ a r a - R u m î n e a s c ă să află lipsă d e doî d a s ­

căli latineşti, a d e c ă s ă fie R u m î n î , învăţaţi în l i m b a l a t i n e a s c ă .
P l a t ă b u n ă v o r avea, pe an o mie d e zloţi ; unde s ă va afla,
să să arate la S c a u n u l protopopesc, şi d e a i c a s ă va arăta
3
la S c a u n u l arhieresc .

LVI.

F ă g ă r a ş , 17 M a r t 1 8 2 0 . <Simion J i n a r î , p a r o h la F ă g ă r a ş » ,
«din p o r u n c a preosf[i]nţituluî Vasile Moga», despre creşterea
copiilor, «atrăbuind acuma a umbla pruncii în ş c o a l ă » . S ă
nu umble d a s c ă l i i «pustii». « S ă înveţe prunci după i n s t r u c ţ i e ,
să-î î n v e a ţ e cu s l o v e latineşti şi u n g u r e ş t i a cetii şi a s c r i e
rumăneaşte, şi să-î î n v e a ţ e c a t e c h i z m u l pe de r o s t tot, şi să-1
t ă l c u i a s c ă ucenicilor, s p r e a-1 p u t e a î n ţ e l e a g e , s ă t r i m i t ă s c r i ­
sorile pruncilor d e s p r e t o a t ă luna, înpreună cu e s t r a c t u l c a ­
rele trebue fieştecarele dascăl să-1 facă cu slove latineşti şi
să-1 a d u c ă iscălit d e c e i c e au fost d e faţă la e c s a m e n ne­
g r e ş i t , pre D u m i n e c a T h o m e î , c a s ă s ă p o a t ă v e d e a aicî c e
s p o r î au făcut fieştecarele p r u n c în î n v ă ţ ă t u r ă şi în s c r i s o a r e . »

LVII.

«Peştea», 28 Septembre 1820. «Mihail Covaci, dohtor

a U n i v e r s i t a t e î m e d i c a s c ă în P e ş t e a » , a n u n ţ ă s c r i e r e a s a a s u p r a
caşurilor năprasnice. «Fiindcă de obşte bine c u n o s c u t iaste
c u m c ă c e a maî m a r e p a r t e a Crăimiî U n g u r e ş t i din R u m î n î
şi din S î r b î s ă cuprinde, am dat aceste t a b l e d e o b ş t e fo­
l o s i t o a r e prin încrezuţi b ă r b a ţ i întru a m î n d o a o a c e a s t e limbi
a le î n t o a r c e . » M o g a le recomandă.

LVIII.

[ 1 8 2 0 - 3 0 . ] F . d. «Bujtan P e t e r » c ă t r e « d r a g si preczintit
s o g o r si s z o d a m e . . . Tate noszt o foszt mult de vin . . .
K e , k u n t o murit dumnaluj taika, j o n a m foszt a k o l o , si o
k e r â t t o t e c z e l e din k â s z e : perin, d r i k a l e , lingurj, furkutze,

1
S e cereau pentru S e m i n a r m i Mitropolitului Venianin, V. Ist. Ut. rom. în
secolul al XVIII-lea, I I , pp. 5 1 9 - 2 0 .

2 4 9 2 . Voi. X I I . 14
210 DOCUMENTE FĂGĂRĂŞENE DIN ARCHIVA BISERICII NEUNITE

tipszy, t a g i r e , si j o n i m i k a n'am k e p t a t , nitsi k i t tine [ = c î t ă

t i n ă ] s z u p t u n g y i j e . . . N ' a m ş t i u t n i m i k a k u m au murit, au kum
Iau e n g r o p a t : k u n d m a m dusz j o a k o l o , n u m a peretzi g o l y a m
k e p e t a t . . . S e r u t m e n a si Ia s z o g o r u S i m o n , si la s o g o r i t z a
Cika... La tergu R u s z a l e l o r , de ne o azsuta Dumnezeu,
apoj venim.»

LIX.

1 8 2 1 . C e r c e t a r e , la P ă r ă u . « A u maî venit încă 2 o a m e n i ,

anume M a t h e î C r e ţ u l şi S a m o i l ă I t o a f ă , a m î n d o î brăniştearî
care păzăsc pin s a t şi n o a p t e a şi la b ă d u r e (sic) şi eî m î n ă
şi la d o m n i î d i m i n e a ţ p a n ă în zioo.»

LX.

4 O c t o m b r e 1 8 2 1 . P r o c e s de d e s p ă r ţ e n i e . « Ş i me-au adus
o p o t o r i ţ ă d e r a c h i u . . . M ' a u b ă t u t t o t cu hurduzău, şi m'aii
trîntit j o s în c u r t e ; au s t r i g a t : tulvaî mumă-sa.»

LXI.

[ 1 8 2 2 . Proces de despărţenie. Zestre:] 2 b o î şi o v a c ă ;

d a r [el au zis] : o proştilor, nu c e r e ţ î d e la m a m a d e a c e l e a ,
c i i o s a g şi m o ş i e , c ă eu a m iosag şi moşie ca de 6 0 0 de
z l o t . . . N u m i t a R a f i r a au zis c ă nu m e r g e c a s ă m a î fie d e
rîsu V e n e ţ i i . . . A m fost beteagă şi aii s ă r i t cu un băţî l a
m i n e , şi d e a t u n c a l-am urît.

LXII.

Mîndra, 9 F e b r u a r 1 8 2 4 . Mărturie p e n t r u unul c ă r u i a i-a

fugit n e v a s t a . I s c ă l e s c : P o p a T ă m a ş T ă f l a n , N i c o d i m T ă f l a n ,
tiziduş, I o n C o c a n jurat, Zahiiu Dugală bătrîn, Gheorghe
Z a r , A n d r i i a ş C o c a n , om bătrîn, I a c o v D a n .

LXIII.

«Vaşarheiu, 2 4 Xvrie 8 2 4 . . . Pantea Toader, Pantea V a -

sili, a m î n d o î ţivilişu», c ă t r e P a n t e a Ş t e f a n , « c a r e s ă află l a
m e ş t e r ş u g u timării, la cfinstită] j u p a n e a s a C r e ş t i n a T ă b ă c ă r i ţ a
 DOCUMENTE 211

întru b u n ă aflare la F ă g ă r a ş . . . Cu prilejul a c e s t a a târgului

d e la Sibiiù n ' a m vrutù a t e uita s ă nu te cercetăm cu o
frăţască c a r t e şi noî fraţi tăî, d i n p r e u n ă cu p ă r i n t e l e proto­
popul, unchiul nostru. Ş i s ă ştii şi tu, frate Ş t e f a n e , c ă noî
cu t o ţ i din darul luì D u m n e z e u s ă n t e m s ă n ă t o s , şi c a r e şi
ţie îţ poftim ca să te găsască a noastră înştiinţare întru
asemenea fericită s ă n ă t a t e , şi anul nou viitoriu să-1 a j u n g î
întru î n t r e a g ă şi desăvârşită bucurie. După cuvântarea ta
m a î d e nainte, nu ştim : a d e v ă r a t încununatu-te-aî, au b a , şi,
d e t e ' î încununat, s ă n e scriî, sau, d e vreî amù în fărşangu
viitoriù, b u c u r o s a m fi şi noî c a fraţî şi c a unchiù s ă t e pu­
t e m c o r t e n i întru frăţasca d r a g o s t e . D a r ă , pentru depărtarea
locului, nu vom p u t e a slugări faţă cu toţi. Poftim c a să-ţ
d e a D[u]mnezeu n o r o c i r e şi cas n o r o c i t şi fericit, şi, c ă s ă t o -
rindu-te, cinsteaşte pre aceia, şi p r e a c e i a care ţi-o da-o
D[u]mnezeu s o ţ şi p r e t o a t e neamurile a v u t e d u p ă sine, c ă
eştî strein în locurile a c e l e . Cinsteaşte-î c a p r e părinţfi] t ă i
cei trupeşti, şi p o a r t ă năravuri b u n e , şi cu o a m e n i slabî s ă
nu t e î n s o ţ e ş t i în s o ţ i e t a t e slabă. F e r e a ş t e - t e d e rău şi d e
urgie, c a din unile c a a c e l e s ă nu ţi s ă î n t ă m b l e c e v a rău,
c ă a p o i ţie să-ţ î n p u ţ , — c a s ă auzim şi noî v e s t e b u n ă , s ă n e
b u c u r ă m d e tine. L a cinstitul părintele p r o t o p o p î n c ă ne închi­
n ă m cu fericită s ă n ă t a t e , d u p ă c ă t ne-au fost scrisu şi D [ o ] m -
nia S a , c a un unchiù a c o c o n i ; c a r e bucurăndu-ne şi noi d e un
n e a m bun şi fericit, p e c u m şi noi a v â n d p e c i n s [ t i ] t u l p r o -
t [ o p o p ] al V a ş a r h e i u l u î unchiù şi c a un tată bun povăţui-
toriù, neîndoindu-să cumva nimene pentru fratele nostru,
c u a d e v ă r a t c ă e s t e din neam bun. Să ne scriî la tărgul
viitoriu la M [ u r ă ş ] - V a ş a r h e î , s ă ştim de tine. Ş i r ă m â n e m de
bine voitori aî dumitale fraţ.»

LXIV.

1825. P r o c e s de divorţ. F u g e o femeie î n g r e u n a t ă , «şi a c o l ò

a m u şi d o b î n d i t . . . S ' a ù luat cu un rud după mine pană
în s a t u l P ă r ă u . . . M'au dus la o ţarină numaî în poale, cu
z e a c h e a p e umere, şi cu c o p i l a în b r a ţ e , şi după a c e i a me-au
p u s viţa în g î t şi m'aù l e g a t de c a r . . . S ă nu-ţ a d u c P a ş t i ,
212 DOCUMENTE FĂGĂRĂŞENE DIN ARCHIVA BISERICII NEUNITE

nici s ă le g u ş t î . . . M'au b ă t u t cu un l e a m g r o s . . . Nu m ă
d u c , d e aş u m b l a cu t r a i s t a . . . S i n g u r ă îm fac moarte, că
m ă voî a r u n c a î n t r ' o apă.»

LXV.

1825. P r o c e s d e divorţ. N u m e : « A n a lui Gafton, V i r o a n a ,

1
G h e o r g h i B r î n z e a . » «O-a şi î n p o v ă r a t - o . »

LXVI.

1826. « A n i ţ a M u n t e a n u » a r a t ă c ă , «cînd au venit în c a s a

mea Aidea Sima de au tocmit pe fata mea, atuncea au
venit dumnealui cu muiarea dumnealui si cu doi fecorî ai
dumnealui, şi au a d u s o fele d e rachiu şi un blid de uscă-
ţeale ; altă cheltuială nu au făcut nimic.» I s c ă l e s c m ă r t u r i a :
Cucu, D u m i t r a ş , Raibu.

LXVII.

1827. P r o c e s d e divorţ. «Cînd va fi h a din urmă, nu eştî

maî b u n ă d u m n e a t a , d r a g a mea, d e c î t mine, nice eu decît
dumneata... E u T o v i t h a i-am văzut şăzînd amîndoî pe un
s c a u n a c o l ò la c a s a Bucuriî, şi s ă ţinea cu mîna pe după
cap, şi î n s ă focul e r a c a m potolit, d a r ă t o t s ă v e d e a . . . Ei
aveau gătituri d e ospăţ p e masă, şi, d a c ă m'au văzut p e mine,
au c o p e r i t şi au pitulat in pat, între perine . . . Ş i , zice, o
ţinea p e B u c u r a în poală c a pre un copil m i c . . . în multe
rîndurî i-am văzut n o a p t e a răzimaţî la gardu Bucuri.. . Au
u r d i n a t numitul M o i s e la c a s a ei şi zua şi n o a p t e a . . . Fără
a fi ş ă z ă t o a r e la B u c u r a , urdina a c o l o a d e a s e . . . î ş i băgase
minile în sînul ei d e le îritorca pînă la s p i n a r e . . . A u în­
c e p u t M o i s e a s ă pupa cu B u c u r a . . . A u strîns'o de cătră
s p i n a r e c ă t r ă el.»

LXVIII.

1827. P r o c e s d e d e s p ă r ţ e n i e . «Să-1 d e a [pruncul] din iosa-

gul mieù afară, la a c e l a c a r e l-au c r o i t . . . C ă ià, t o c m a c a

1
lngreunat-o.
 DOCUMENTE 213

o e ş i t ă din minte doară, chiara aù t ă i a t pinza, fiind ţesută

n u m a j u m ă t a t e , şi aù scos s p a t a şi iţele di[n] h i r e şi le-au
l ă s a t în c a s ă ; şi ş ' a u c u l e s c e aù a d u s cu sine şi au luat t e a m a (?).>

LXIX.

1827. Proces de divorţ. «Aù luat c l o c a şi au trîntit de

c h e o t o a r e . . . C ă ţ ă fără suflet.»

LXX.
1 8 2 8 . P r o s p e c t al cărţii « D i r e g ă t o r i u l b u n e i c r e s c e r e » , d e
D a m a s c h i n T h . B o j i n c ă , n o t a r j u r a t la t a b l ă .

LXXI.
Braşov, 7 August 1 8 2 8 . «Ioan P o p zograf» c ă t r e fiul său
C o s t a n d i n , în F ă g ă r a ş . « A c u ş a lucrăm în b i s e a r i c a din sus, la
catretă.»

LXXII.

1 8 3 1 . R e c o m a n d a ţ i i c o n t r a h o l e r e i de Morvaî I o a n , p a r o h
la T i s a - B a b o l n a ( B o b î l n a ) .
 A D A U S

ACTE DIN ARGHIVA ŢEHULUl (CORPORAŢIEI) TIMARILOR SAU PIELARILOR DIN FĂGĂRAŞ.

I.
1766. Primire de membru. I s c ă l e s c : Ioniţă Pătraş ţ[ehj-
m [ e ş t e r ] , S t a n R o ş e a l[ata]m[eşter], Ştefan Ş o c h e a r i u l l[ata]-
m [ e ş t e r ] mic, B r î n z e a , G o r g o n e a , I a d v e ş , G a n e a , j u r a ţ i bătrînî,
B ă d ă l a c h i e P ă t r a ş , ş. a.

II.
1781. J u d e c a t ă pentru o c e a r t ă a unui «cizmaş . . . S ' a ù r e .
pezit prin t ă r g după d a n s a , însă, fugind, aù ocolitù înprejur
scaunele, pană c ă n d nişte Sălăşan[î] l-au opăcit, a v ă n d alte
pricini cu dansul.»

III.
1796. Pentru c l ă d i r e a unei b o i t e n o u ă . « T ă b ă c a r i î cu con-
t r a c t u ş e l e lorù d e uricù nu a r a t ă . »

IV.
24 M a r t 1 7 9 9 . A d e v e r i n ţ ă c ă s'aù luat 4 0 fi. din c a s ă , c e
d e p r e m a s a prea-cinstituluî ţ e h î » , cu «chizeşî m a r i . . . A c x e n -
tie C o m ă n a r i u , ţ e h î - m e ş t e r î . . . I o a n F o g o r o ş i i , d a s c [ ă l ] [nor-
m a l i c e s c ] F ă g ă r a ş u l u i şi reghiuşuluî ţehiuluî.»

V.
[C. 1 8 0 0 . ] P r o t o c o l u m pentru folosul şi ţ i n e r e a şi m a i bine
păstrarea j u d e c ă ţ i l o r . . . Aù furat o l e g ă t u r ă de t o r t şi unù
 DOCUMENTE 215

p o m e s e a l n i c . . . L-aù aflat la p r o p t e a l e l e popiî celui s ă s e s c . . .

F i i n d cu p e l e a g o a l ă , l-au gonit veghetorii... H a i n e l e i-au
r ă m a s în ţărmuri... S'aù dusù pe c h e o t o a r e în podul luì
S a m o i l ă J i g a . . . A ù furat o traistă cu ţiparî....

VI.

[C. 1800. J u r ă m î n t u l pentru bătrîni.J î n numele S f [ i ] n t e î

T r o i ţ e , T a t ă l , F i i u l , Duhului Sf[î]ntu, j u r eù — saù j u r ă m n o i
— p r e c u m ù ne v o m ţ i n e a t o a t e articuluşurile cpnstituluî] ţ e h î
şi poruncile c e l o r maî m a r i d e r e g ă t o r î *, şi meşteşugulu din
mîna nostra pană vomù trăi nu l-om da [şters: şi orice
pricină vom vedea înprotriva articuluşurilor, cu sunetele
noastre drept vom arăta şi vom da înnainte.] A ş a s ă v ă
ajute D [ u ] m n e z e ù .
[ î n t r ' o formă maî nouă, d e la * î n n a i n t e : ] Ş i la o r i c e j u ­
d e c a t ă v o i lua s a m a , şi la nime n'oî părtini, şi numai sufle­
tului. A ş a să-m ajute Dumnezeu!

VII.

C . 1800. L a d ă v e c h e , p e c a r e e zugrăvit Sfatul ţehiuluî,

c u m e m b r i i î m b r ă c a ţ i în haine a l b a s t r e , afară d e unul s i n g u r
cu cojoc. Pe masă e s c r i s : «Socotim să judecăm ca nişte
dum., întru al cui nume vă voi (sic).-» De-asupra capetelor
e s c r i s : Nic[o]l[ae] Petr[a]ş[cu], S t [ a n ] c [ u ] Corţun, Şt[e]f[an]
Ş o c h f e a r i u l ] , V[a]s[i]l[ie] Ş o c h [ e a r i u l ] , N i c ă P e t r [ a j ş [ c | .

VIII.
1807. R î n d u i a i ă pentru corporaţie, /naşii vor face p r a c t i c ă
d e t r e i ani. « F e c o r i i de meaşterî c a r e m e a r g e la tîrg d'in-
tîhi, c a s ă d e a nănaşulu 10 p o t o r i la a c e l tîrg» ; altfel, se
v o r d a cinci du[t]ce.
IX.
[ S o c o t e l i :]
L a meşteri de la B e c l e a n s'aù dat pentru 4 cofe şi o fele
d e rachiu . . . D u p ă s c h i m b a r e a cfinstituluî] ţeh s'aù t r a s s o ­
c o t e a l a c h e l t u e l i . . . P e o j u m ă t a t e d e veadră de vin . . . S ' a ù
d a t la B e c l e r e a n î . . . Pentru ascuţitul unialtelor ţehuluî s'aù
216 ACTE DIN ARCHIVA ŢEHULUÎ DIN FĂGĂRAŞ

d a t . . . C e s'aù cheltuit la ospăţî... O pele de am dat-o

pentru pricina b e l i t u l u î . . . S ' a u cheltuit p e unieltele ţehuluî
c e l e d e s ă p a t , a d e c ă pe s a p ă , şi pe lupată, şi pe c o c a n e . . .
L a anul 8 2 0 . . . s'au s c o s din lada cfinstituluî] ţehî, şi au
plătit pentru lada feciorilor, a d e c ă a meşterleghinilor aî tima-
rilor din F ă g ă r a ş . . . La un cetitorii c a r e au poftit să ne
c e t e a s c ă c ă r ţ i l e de b e l i t . . . Dresulu văii ce s'au dresù . . .
O căptuşală . . . Pentru 2 coade de cocane. . . Pentru mu-
i a r e a ca s ă r a c ă anume G ă n o i a , ce s'au îngropatei. . . Unel­
tele ţehuluî c e l e de săpătura morţilor. . . Cheltuiala Becle-
renilorù, c a r e aù avutù pricină cu c o r o g a r i pentru c ă c e le-aù
luatù peile din mănă . . S ' a ù datù din a n g a r i e . . . L a o ri­
d i c a r e d e b i s e r i c ă s ă s a s c ă , de milă . . . L a unu p o p ă d e ba­
r a t i . . . P e n t r u s c u m p i e . . . L a gubernie, pentru piiatra c a r e a
ne silea s ă d ă m Ia facerea drumului . . . T a c s a bolţi . . . L a
d r u m , pentru 15 gubigurî... .

X.

1 8 3 8 . H o t ă r î r e de j u d e c a t ă . I s c ă l e s c : « L u c a Mănişor, ţeh-
meşter, Gheorghie Boeriiî, latameşter, Neculae Ghimbăşan,
băftrînj, A n t o n i e B r ă n z ă u , băftrîn], G h e o r g h i e P ă t r a ş n o t a r i ş » .

XI.

[Hotărîre de j u d e c a t ă . ] 1 8 4 1 , la 2 1 de zile, noî bătrâni

a m j u d e c a t pe I o a n T o f l e a , pentru c ă c e aù zis Ia meşterle-
ghinu de la V a s i l e A l u t a n ù : « h o h e r » , şi a ş a , s t â n d d e faţă
înaintea noastră, şi aşa Ioan Toflea n'aù putut arăta pe
a c e l m e ş t e r l e g h i n d e h o h e r , — s'aù hotărătu c a I[oan] T [ o f l e a ]
s'aù birşăguluit de 3 f , şi s'au mulţămit pe a c a s t ă j u d e c a t ă .

Alte acte fâgărăşene.

1.

[C. 1 8 3 0 . L i s t ă de nume fâgărăşene:] Andreiu, Bragheş,

G h . C a n d i t popa, David Fîcî, Gh. V o d ă , G h . Ilie D o g a r i u ,
G h . Gocan, I o a n E f t e n e , A v r a m F r e g h e n c , B u c u r Ş ă r b ă n u ţ ă ,
 DOCUMENTE 217

G h . din B i a t ă , I o a n Ş t e f a n B î ţ ă , G h . B o s , B u c u r Alisandru
C î r s t e a , G h . C o v i c a , Ilie Oovica, N e c u l a e P o p a , D u m i t r u B o s ,
B u : din U l i ţ ă , Ioan Dumitru Dogariù, Gh. Nică, Alisandru
Cucu, D a v i d Miclăuş, Gh. Gh. Codlia, David Ioan Debu,
M o i s e M. B ă r b a t , Bucur Codlea, Ilie Franţ, David Călin,
T o m a O a n c a , I o a n M u n t e a n , v ă d u v a Z a h e D o t r i , I a c o v Naf-
tanailă, Ioan Voina, Gh. Simion Bîţă, Ioan Zahe Dogariù,
O a n a Idomir, Ioan Bebelea, Gh. Aldia Codlia, Gheorghie
Hîrsean.
[ P r o p r i e t a t e a mea.]

II.

Contract. Noî V ă s ă ş t i î ne-am alcătuit cu Ş e r b e ş t i î a face

o moară, adecă vatra de moară este a Şerbeştilor şi locul
d e iaz e s t e al nostru, şi a ş a ne-am alcătuit c a s ă fim fraţi,
a d e c ă noi j u m ă t a t e p a r t e la moară şi Ş e r b e ş t i î iară ceialaltă
j u m ă t a t e . Ş i sîntem părtaşi la moară dintru V ă s â ş t î ficoriî
luì N i c o l a e V a s Stanchi, adecă V a s i l i e şi A v r a m , Ioan a
popii I o a n V a s , şi N i c o l a e Irimie V a s căprariu, I o n B o g d a n
şi V a s i l e N i c o l a e V a s , pe m o a r a j u m ă t a t e , şi dintre Ş e r b e ş t î
pe ceialaltă j u m ă t a t e p ă r t a ş i : V a s i l i e Ş e r b , Ion Ş e r b , A v i -
salom Şerb şi M a x i n Ş e r b . Ş i aceia legătură am făcut c a l
c o p i i la toţi dintre a c e s t e a fraţi c a r e sînt aica mai s u s nu­
miţi s ă macine fără de v a m ă , dară, afară de a c e s t e a , toţi
din famelie să macine cu v a m ă c a şi streinii. Ş i noi Ş e r ­
beştiî s ă fim fraţî, aceste patru, nice-unu s ă nu fie s l o b o z
mai tîrziu a-ş c ă u t a p a r t e p r e c u m ţinem moşia.
Ş i a c e s t a c o n t r o t u ş s'au făcut în faţa n o a s t r ă , a c e l o r a i c a
iscăliţi, cu m a r e întărire :
Ion Pop Vas tizidiş, Ion A v r a m Dobrin jurat, Ion Ioje
L e a n c u d°, Saraftin D o b r i n , G h e o r g h e B o g d a n .
Bătrînî :
V a s i l e B î r s a n , C o s t a n V a s [ d e g e t e p u s e p e crucî].
Arpaşu-de-jos, în i o M a r t i e 1 8 3 3 .
Erbittener Verfasser : George W a s s , Corporal.
Iscălitură neînţeleasă.
(Idem.)
218 ALTE ACTE FĂGĂEĂŞENE

III.

P r e a - c i n s t i t e d[o]mnule v i c a r e ş , a c e s t fecor a n u m e N i c o l a e
S t o i c a v r e a a s ă c ă s ă t o r i şi a luoa p e a c a s t ă văduvă a n u m e
M ă r i i a luì N i c o l a e I o r d a c h i u ; vestirile s'au înplinit, pricini
canonió[e], sau politfice], nu ştim. P e n t r u a c e i a s ă r o a g ă de
s l o b o z e n i e de-a s ă p u t e a cununa.
U t s a d e szus, 28 I a n u a r i e 843.
N. Bursz, paroh unitus.
D a c ă nu e s t e c e v a î n p e d e c a r e , s ă p o t cununa.
T h e o d o r , vicariu.
(Idem.)
 II.

Documente hăţegane dintr'o colecţie particulară

1
(a d-lui Budai din Deva ).

I.

22 Iulie 7141 (1633). M a t e i - V o d ă , p e n t r u « B ă r b a t Mic-

euş o t H a ţ ă g , den s a t d e la R ă u l B ă r b a t » . P o m e n i t « B a r b u l
Posftelnic] d e la T ă r g u l Gilortuluî, c ă t au fost ţinut F ă g ă r a ş
Işfan. Fusese c u m p ă r a t ă cu 5.000 d e aspri moşia Jupă-
neştî. Zapisul d e c u m p ă r ă t o a r e e întărit de «Palaloga Clu-
carul din Cămpina, şi A n d r o n i e d e la G r e c i , i B a r b u l de la
Curpenî, i S t a n c u l vătfaf], i N i c o l a de la Curte, i Alecsei
P a t r u , D a t c o o t V ă l a r î , i Opriş ot U r e z , i N e c o l a Păhar[nicul]
ot Grumi.» î n t ă r i r e . — Traducere.

II.
f D e a c a s t a dămu în ştiire cuî s ă va cuveni a ştii c ă aù
venitù O n a B o ţ a în B a r ă în cas[a] solgăîbirău I o v ă n i ţ a Manea
şi d e n n e i n t e a luì Patru B a r b ă şi Ştefan G ă r b e a şi P a t r u U n ­
gurii şi Ştefan R a h o t [ ă ] şi Ştefan Nanii şi I o v a n M a n e a , avăndti
n e ş t e locuri în Jiiu, î n t ă l e a (sic), le-amti zălojit eù Ona Boţa
la T o d o r t i B o ţ a şi la frate-său Dumitru B o ţ a , cu în luncă, cu
în dealù, cu în vale, şi în pomii, cu totù ce-î al mieù, i-lù daù
d e v e c h e moştin[ă], nime s ă nu-1 p o a t e s c o a t e , fără căndu 1-oiù
s c o a t e eù, au ficoriî miei. I a r îl dau cu florinţî 8 şi 2 mirţă d e
o v ă s , c ă iaste locu d e curătură [ c e l am d e la m o ş ] , de stră-

1
V . şi voi. V , pp. 3 4 3 - 4 .
 220 DOCUMENTA HĂŢEGANE

moşii, — c ă mi l-au domni dat, [ce n'are nime] nic-o putere,

din min[e] încolia. Ş i am l o a t eu Todor B o ţ a . . . ică de o
leite (sic). Mărturie l o r a c e s t o r , şi am d a t diiaculuî un zlot.
Şi amu scris în aniî Domnului 1700, în lun[a] lui Apriiliia
28 d e zile.

III.

1. î n t r ' o listă d e a c t e : 18 Iunie 7217 (1708). C a r t e d e j u d e ­

1
c a t ă de la Banul C o s t a n d i n Ştirbeaiu .
2. 15 Iulie 7217 (1709). A l t a de la Athanasie, egumenul
de Tismana.

IV.

Şi eu popa Radul din Gîupăneştî încă mărturisăscu că,

2
c ă n d au fostu în zile Banului C o r n i , eu amu fostu slug[ă]
cu tatăl Nicoli la s o c r a Banului Coroni, şi, aducăndu dum-
neluî B a n u pe s o c r ă - s a aci la J u p ă n e ş t î , şi-au făcutu schitu
aci, ş'avăndu dumneluî m ă ş i e puţin[ă], şi fiindu a c a măşie a
dumniluî gupăn B u d a I a n ă ş aci în Gîupăneşt[î], m'au trimis
dumniluî Banul Corni la gupănul B u d a I a n ă ş în R ă u - B ă r b a t ,
cu s c r i s o r i ca s[ă]-î vănză aca moşie din G î u p ă n e ş t î ; iar
domneluî gupănul B u d a I a n ă ş au zis c ă dumnialuî ar[e] ban[î]
destui, ci ne va d a moşie d e a c o l o , c ă dumniluî încă-î trebue.
Ş ' a a t u n c a şi P r e d a V o i n i g e s c u l , tatăl Nicoli, î n c ă şi el sponi
d e aca m o ş i e a gupănuluî B u d a I a n ă ş , c ă e a dumneluî, şi-m
a r ă t a u n d e i a u fostu c a s e l e luì B ă r b a t Matiia, şi s p u n e şi o
făntănfă], iar a dumneluî, de au fost cu ţivile de a r a m ă gal-
b i n ă , — iar acum N i c o l a v o r b e ş t e c e nu e s t e a ş a . Mărturisăscu
eu p o p a R a d u l , c ă a ş a am auzit din g u r a Prediî, tatăl Nicolii,
şi m ' a m iscălit m a i gos, c a s [ ă să] crez[ă].
Av[gust] 13, 1* 1722.
Ş ' a m s c r i s în R ă u - B a r b a t .
Ţ E u Popa Radul ot Gîup[ă]neştî.
[Pecete neagră.]

1
V. voi. V, p. 6 S 7 .
2
C o r n e a Brăiloiîi, B a n u l lui V o d ă B r î n c o v e a n u .
 DOCUMENTE 221

V.

Craiova, 26 A u g u s t 7230 (1722). Guvernul Olteniei ( « G h e o r g h e

C a n t a c u z i n ò , G l i g o r i e B ă l e a n u l , R a d u l Golescul, I[lie] Ş t i r b e a i ,
S t a i c o B e n [ g e s c u l ] » ) p o r u n c e s c la «12 boiarî, anume Matei
B ă l ă c e s c u l şi B a r b u l R ă i o ş a n u l şi I o n B ă l ă c e s c u l şi D u m i t r a ş c o
R e a n g h e a şi N i c o l a R e a n g h e a şi A l e x a n d r u ot D r ă g o i a n î şi
G l i g o r i e Buziloiul şi P r e d a M o t o c şi P a p a pârcălabul ot R u n c u
şi D u m i t r a ş c o A n d r e e s c u l şi D u m i t r a ş c o Cernăianul şi M a t e i
R u n c a n u l » , pentru «fiiul dumnealui Budiî Micleuş den Haţăg,
d e l a R ă u l lui B ă r b a t , a n u m e B u d a L a ţ c o » , proprietari la J u -
păneştî, «şi 'n zilele D o m n i l o r . . . V ' a u luat pe d u m n e a v o a s t r ă
la mijlocù îndreptători.» S ă c e r c e t e z e şi «mărturisaniia moş-
neanilor d e a c o l ò . . . S ă puneţi s e a m n e d u p e o b i c e a i ù » . B u d a
m a i făcuse c e r c e t a r e «în zilele răposatului Ştefan C a n t a c u z i n o
V o e v o d . . . S ă daţi scrisorile d u m n e a v o a s t r ă de a l e a g e r e a şi
dreptatea c e veţ face la a m u n d o a o ă părţile.»

VI.

Ţ [ C . 1730.] Cinstite şi al mieù m a i m a r e domnule Aadraş

biv V e l H o g n o g h î , cu c i n s t e şi cu multă plec[ă]cune închinăndu
mă, sărut cinstită m ă n a dumitale, domnule, şi de la milostivu-
Dumnezău t o t fericitul binele pohtim c a să-ţ dăruiască Mării
T a l e şi d o a m n e i .
Cinstită c a r t e a Mării T a l e , domnule Zăicul A n d r a ş , biv
H o g n o g h î , cu c i n s t e şi cu multă p l e c ă c i u n e o am luoat, şi c e a l e
ce-m s c r i i Măriia T a , a m înţăles. Pentru nişte piei de lup
ce-m scrii Măriia T a c a să-ţ g ă s e s c u , cu c e preţu s ' a r g ă s i s ă
t e înştiinţez, — d e a c a s t a veî şti Măriia T a , domnul, că piia-
l e a d e lup bun, frumoasă, iaste c ă t e treî florinţî, ci, trimi-
ţ i n d Măriia T a baniî pe c ă t e piei veî socoti că-ţ v a fi. d e
t r e b u i n ţ ă c a s ă cumpări, eu mă voi sili în t o t chipul, şi, c u
p r e ţ u l lor, c u m s ă v o r vinde, voi c u m p ă r a şi voi trimite Mării
Tale. D e acasta înştiinţăz.
A l Mării T a l e m i c şi p r e a - p l e c a t :
Nicolai Voinigescul
1
v . n° IV.
222 DOCUMENTE HĂŢEGANE

[Adresa.]
Domnule, o sabie turcească am de vânzare d r e p t zloţi
d o a o z e c î ; ci, de va fi d e trebuinţă, îm vei s c r i e .
[Pecete neagră.]

VII.

I o a n e Murgule, săn[ă]tate. A l t a n ' a m a-ţ s c r i e , făr c ă t , în-

dat[ă] c e vei lua r ă v a ş , să m e r g i la N i c o l a Chielariu, c a r e au
fost la Jup[ă]neştî, şi s ă m e a r g e ţ la J u p a n e ş t î , la dumfnealuî]
B u d a I a n c u l , şi s ă m a i întrebi pe oameni de acolo, care
v o r fi m a i ştind, c ă va s[ă] s ă h o t [ ă ] r a s c ă moşiia cu N i c o l a ,
Ùocoiul. Ci, cum zic, s ă m e r g i a c o l o , dinpreun[ă] cu unchiiaş
Nicolai, iar pentru oamenfi] c a r e v o r fi ştind, v a trimite du-
m[nealuî] B u d a Iancul, d e - ì va c h i e m a , ceî c a r e vor fi ştind
d e p r i c i n a luì. A c a s t a , şi fii săn[ă]tos.
Şt. Brăiloiul.
Noemfvrie] 25 dni, 7241 [1732].
L a Ionu Murgul d e la V o i [ n i ] g e ş t î să să d e a .

VIII.

3 D e c e m b r e 7241 (1732). B o i e r i i numiţi m ă r t u r i s e s c pen­

tru c e r c e t a r e la J u p a n e ş t î , unde se hotăreşte şi d e către
p o p a M a t e i , vărul V o n i g e s c u l u î . B u d a a r a t ă un zapis al luì
« H a m z a P o s t [ e l n i c ] B e n j e s c u l din T â r g u l Gilortuluî», vînză-
tor la 7138 (1629-30), «încă când au fost Hamza Pos­
telnicul] p r i b e a g în Ţ a r a U n g u r e a s c ă , d e r e p t u ban[î] g a t a
5.000, şi pe a c e s t u zapis au fostu fâcut a c e s t ù n e a m i ş h r i s o v u l
luì A l i o n ' - V o d f ă ] d e stăpănire, cu 1'7139 (1630-1)». S e pome­
n e ş t e a p o î alt a c t , din 7138 (1629-30), «al B a r b u l u î din J u -
pfăjneştî, fecorul popiî din Corbi, c a r e zice N i c o l a că iaste
moş lui C ă t a n [ ă ] s . S e dau 2.500 aspri g a t a «şi un c a l b u n » .
N i c o l a pretinde « c ă iaste fâcut în m e ş t e r ş u g u r î » . A l t r e i l e a
a c t din 7130 (1621-2), de Ia « s ă t e a n i din P o r c e a n î » , p e n t r u
cumpărătura luì «Radul Armaşul, moşul N i c o l i î » , la Por-

1
L e o n . D e c i şi H a m z a a fost unul din pribegii cari aduseră D o m n i a lut
M a t e i B a s a r a b . I V . voi. V, p. CLXII şi u r m . , p . 1 0 2 ; I X , p. 1 şi u r m .
 DOCUMENTE 223

ceni, plătită în g a l b e n i . R e f u s a părţile j u r ă m î n t u l . «Tră-

soarea de la mijloc» (la măsurat). «Porceaniî j u d e c i i . . .
Şi au pus seamne dispre Jiiu, în câmpii bolovan şi cu
pietri d e s u p r a . . . Pe d e la d e a l s'au înhierat în 2 nuc şi
direptti îu sleamî (sic), î n t r ' o g ă r n i ţ e . . . P ă n în hotarul S ă m -
b o t i n u l u î . . . P e părul lui S t ă n ă r a c , pe c u r s u r a părăuluî păn
în piiatră, şi din piiatră păn în vadul b ă t r â n , în nucul Po­
pică!, pe und[e] aii î n b l a t Jiiul m a ! d e d e m u l ţ i i . . . Ş i pen­
tru muntele Chinea . . . P e n t r u o vie . . . , c a r e aii foştii dat
S ă m b o t e a n i pop[i] luì D u m i t r a ş c o şi pop[i] Radul Gărlea.»

IX.

Adecă eù Nicola V o n i g e s c u dat-am scrisoarea mea la

m ă n a dumnealui B u d a Ianuşi, fecor dumnelui B u d a M i c l ă u ş ,
din Ţ a r a Haţăguluî, din R ă u l - B ă r b a t , c a să-i fie d e bun[ă] şi
ad[e]vărat[â] c r e d i n ţ ă p r e c u m s ă s[â] ştie c ă , lund noî 4 b o e r [ î ]
d e la prea-cinstit[ă] a d m i n i s t r a ţ i e c a s ă n e j u d e c f e ] şi s ă
ne h o t ă r a s c ă moşiia din J u p ă n e ş t î , sud Gorjiî, dintr'amfăn]-
d o o o h o t a r ă l e , d e c , adunăndu-sfe] b o e r i î dinpreunfăj cu Du-
m [ i ] t r a ş c o 2 P o r t a r , şi cetindu-l[e] d u m n e l o r toatfe] s c r i s o r i l e
c e a m a v u t , — d e c , find pricinfă] pentru 2 zapisfe], unul al mieti,
altul a dumnealui B u d a I a n ă ş , şi j u d e c a t a a ş a ne-ati d a t c a
să jurăm amăndoo părţile cu mărturii pentru aceal[e] za-
pis[e], cum c ă sint b u n [ e j şi d r e p t e e , — deci noî, pentru v e c h i r e a
vremi, ne-am î n p ă c a t d e a nost[ă] bun[ă] v o e , d e n a i n t e b o e -
riilor, dup[ă] c u m ne s c r i e c ă r ţ ă l e de h o t ă r n i c i e car[e] ni le-aii
datti d u m n e a l o r ; iar noi de acum î n n a i n t e să ţinem cin[ej
c u m ne-au d a t d u m n e l o r boeriî, şi s ă trăim cu b u n ă pac[e].
Iar, d e s'ar î n t â m p l a a mai a v e a noi vre o s u p ă r a r [ e ] şi vre o
pâră de acum nainte pentru a c e s t j e ] moşii, s ă avem a ne
c ă u t a a m ă n d o o părţile cu a c e i a cin[e] ar c ă d e a a s u p r a nos­
tra. I a r , pentru m u n t e l e Chenia, a ş a ne-am a ş ă z a t s ă ţi eii
N i c o l a treî părţi şi dumnealui B u d a I a n ă ş o p a r t e . A ş i j d e r e a
şi n o i a m ă n d o o părţile, de nu ne v o m ţ i n e a de acast["ă] l e ­
g ă t u r ă şi ne v o m r ă d i c a unul a s u p r a altuia, cu v r e o părâ,—
car[e] p a r t e nu să va ţinea de l e g ă t u r [ ă ] , s ă fie î n c h i n a t
gloabfă], s ă d e a florinţî 10. Ş i pentru c r e d i n ţ a maî j o s n e ' m
224 DOCUMENTE HAŢEG ANE

pus şi p e c e ţ i l [ e ] c a s[ă] s ă c r e a z j ă ] . Ş i boerfi] cari s ă v o r is_

căli m a î j o s , mărturii. I a r , de s ' a r maî s c u l a c i n e v a cu n e s -
car[e] scrisorfî] b u n e , şi a r a j u n g e c a s[ă] ià niscarfe] m o ş i a
d i n t r ' a c e s t h o t a r , s ă fie şi d e s p r e m i n [ e ] şi de s p r e dumneluî
dup[ă] cum s'au înpărţit.
Dich[e]m[vrie], 3 d., 7241 [1732].
F e j é r v a r i B â l i n t F a r k a s m. p.
Mihaî Gălcescul, mărturie.
M i h a î Căm[ă]raşul, m a r t u r .
Alexandru Mărginearaul, martfur].
D u m i t r a ş c o P o e n a r P o s t [ e l n i c ] , martfur].
M a t e î S ă n [ ă ] t e s c u l , mart[ur],
[ D o u ă p e c e ţ î roşiî.]

X.

F. d. R a d u Brăiloiul c ă t r e Administraţia Craioveî. Jupă

neştiî îî a v e a « C a s a Brăiloilor, mai multù dă 150 de ani...
P a n ă c ă n d a m u plecatù la V i e n a . . . A c u m , fiind v r e m e a lu­
crului, unde vinu s ă s[ă] o p r e a a s c ă locurile şi livezile p e n t r u
trebuinţa e c o n o m i i m e a l e . . . S ă facă a c a s t ă graţie să-mu d e a
o carte... M ă obligăluescu înnaintea j u d e c ă ţ ă î a fi g a t a a
răspunde.»
La 1734 s c r i s o a r e a p r e c e d e n t ă s e t r i m e t e în c o p i e de V o -
n i g e s c u lui B u d a i Micloş, împreună cu s o m a ţ i a ce-î făcuse
Administraţia.

XI.

Cinstite şi al mieti bun şi adevăraţii patron, dumneata

l i b e r b a r o n B u d a I a n c o , de la c e r e s c u l Inpăratti r o g şi pof-
t e s c ù , e t c . Cu lungirea acestei scrisori cătră dumneata nu
i a s t e d e a l t a , far d e cătti înştiinţăzu p e d u m n e a t a că acum
a v e m j u d e c a t ă cu R a d u l Brăiloiul p e n t r u moşiia Vonigeşteî
şi J u p ă n e ş t i . . . Am luat acum c o m i s i o n d e la c i n s t i t a A d ­
ministraţie . . . S ă venim toţî cu cărţile n o a s t r e a c o l o la faţa
locului, s ă n [ e ] c ă u t ă m al n o s t r u . . . Ci d u m n e a t a s ă nu şăzu,
 DOCUMENTE 225

ci s ă iaî comision de la Măriia S a maî m a r e l e nostru d e r e c -

t o r . . . Cu totti r e s p e c t u l rămăî
A l dumitale bun priiatin, g a t a s p r e slujbă.
Ioan Bengescul,
id est I. D . B e n s e s k u l .
C r a i o v a , Maî 17, 1* 1734.
[ A d r e s a latină.
P e c e t e n e a g r ă , ovală, cu leul s u p t c o r o a n ă şi : « S t a i c u B e n ­
g e s c u l » (cirilic).]

XII.

Cinstite dum[neataj domnişorule B u d a I a n c u . [ P r o c e s u l cu

R a d u sau R ă d u c a n u Brăiloiul ; se j u d e c a s e şi la «răposatul C o s ­
tandin V o i v o d . . . S'ati ales 2 boiarî, a n u m e Costandin Al-
bianul şi dumnealuî Logof[â]t Al[e]xandrul Mărgineanul. ..
L-au c u n o s c u t Divanul c ă unblă s u r d a . . . A u r ă m a s di l a
D i v a n s ă o t ă r a s c ă a c e î 4 boiarî şi Vonigeştiî, ci dumneata
s ă s c o ţ un c o m i s o n di la Măriia S a ghinărariul, pecumu că
ne-amu judecaţii cu tată-său S ă r d a r i u l B a r b u l şi cu fratele
S ă r d a r i u l u î Matei la C o s t a n d i n V o i v o d şi la Ş t e f a n V o i v o d . . .
Eu voî fi t o t cu d u m n e a v o s t r ă păn în veacu nedespărţit...
Ci veî şti d u m n e a t a c ă amu găsăt şi o c o l n i c a c a v e a c h e a
moşiiî J u p ă n e ş t i l o r . . . A l dumitale maî mic şi p l e c a t :
Necula Vonigescul...
Şi mă rog dumneavostră, acestti c o m i s o n de g r a b ă să [să]
scoaţfă] afarfă], Maî 11 dni, lt. 7243 [1734].
[ P e c e t e mică, roşie.]

XIII.

i-iu A u g u s t 1768. «F[ota] Vlădoianul V e l Medfelnicer]»

către «dumneaei doamna a Budeî L a ţ c o . . . Fiind frăţie,
cinstita şi mie ca o s o r ă şi c u m n a t ă , dumfnealui] răpoo-
satul boiariul dumitale cu dumneluî B a n u l C o r n e a , moşul
j u p ă n e s ă î mele, fiindu-le d e m o ş t e n i r e a l e a s ă şi h o t ă r â t ă de
multă v r e m e , şi aşa o au stăpănit-o pe în d o a o şi părinţăî ju­
p ă n e s ă î m e l e cu boiariul dumitale, şi, în s t ă p â n i r e a căndu e r e a
N e m ţ ă î aicî în j u d e ţ ă l e a c e s t e a păn la v r e m e a răzmiriţăî, în-

2 4 9 2 . Voi. X I I 15
226 ALTE DOCUMENTE rfĂŢEGANE

tămplăndu-să d e au murit părintele j u p ă n e s ă î mele. . . , i o b a c i

c a r e au fost şăzătorî la moşie, s'au făcut m o ş t e n i t o r i şi aù
î n p r e s u r a t moşăia, a t ă t a p a r t e a n o a s t r ă , c ă t maî mult a dum­
n e a v o a s t r ă au perdutu-să cu totul. [ A c ă p ă t a t a t u n c î o c o m i s i e ,
a l c ă t u i t ă din episcop şi boieri. IobacuJ au şi văndut-o pe
la alte măinî. [ S ă d e a copil întărite] de boiarl de ai var-
m e g h i e î de acolea, . . î n n a i n t e a răzumiriţâî cu 4, 5 ani, tatăl
jupănesăî mele aù fost dusù la B e c i , şi au fost zăbovit 5
ani. [Vînzare de iobagi la moşnenii din Porcenî.] Nu mai
p o c î ţ i n e a în maî multe zăle boiari în cheltuialfă]. O s e b i t d e
a c a s t a , iar maî înştiinţăzu p e d u m n e a t a c ă a v e m 2 m o ş ă î în
v a r m e g h i i a E n i i d o r e î , c a r e moşăî rămăindu supt c h i v e r n i s e a l a
mătuşăî A n i ţ a î , c a r e o au ţinut-o unchiul j u p ă n e s ă î mele, Ş t e f a n
Brăiloiul, şi, după m o a r t e a dumisale, aù r ă m a s supt s t ă p â n i r e a
n e p o a t e i dumisale p e c a r e o aù ţinut-o dumnealui căp[i]t[anul]
O r t o b a c h i e , şi aù fost pusă a m a n e t pentru o sută d e g a l b e n i . . .
V o i să trimet om adinsu, să c e r c e t e z pentru acele moşăî
c a r e s ă n t c u m p ă r a t e de S ă r d a r i u l B a r b u l , moşul nostru, şi, d e
veî v r e a d u m n e a t a să stăpâneşti acolo, şi noî vom stăpâni
aicî, c ă , nic dumitale nu-ţu dă m ă n a aicî, nici noi a c o l o . »

XIV.

2 August 1768. «Rad[u] Brăifloiul] biv Vel Pit[ar]»

c ă t r e « c i n s t i t a şi a m e a c a o s o r ă d u m n e a i domna a dom­
nului vărului Budeî Laţco». Pentru «dumnealui F o t a Vlâ-
d[o]ian[u], nepotul dumnealui răpoosatuluî unchiul n o s t r u S ă r -
dariuluî B a r b u » , c e r î n d cărţile eî la h o t ă r n i c i a J u p ă n e ş t i l o r .

Alte documente hăţegane (din archiva vicariatului

unit al Haţegului).
I.

C. 1790. Mărturie d e la preoţiî S c a u n u l u i « M o r o s s e c u l u î > .

I s c ă l e s c : D i m i t r i e B i t din Milaşteu, p o a p a V o i l e i a ot Boţco
M ă d ă r ] a ] ş u , p o p a A r t i n i e din A g a r d , p o p a N e c u l a e din Ţ i -
pretnic, F a r c a ş Ioanu din Mădăraş, popa Dimitrie Graur
 DOCUMENTE 227

din..., popa Petre G o l o b a , p o p a V a s i l i e Mineş, p o p a Du­

mitru din Cloaşu, popa Toderu Surăşag, popa Antoni ot
Crăconufalău, p o p a . . ., D i m i t r i e M a i e r din O i a , p o p a Chirii
din S i n t i o n u , p o p a S a v u din S à b a d ù , j u r a t u l eparhii, popa
Sandu din Săntana, Teodorus F o r n a ş din Culpiiu, popa
S a n d u din B a r d u ş , p o p a Trifan den V e l ţ , popa I a c o b ù din
E r n e i u , p o p a T o a d e r din H ă r ţ e u , popa Ionù din Mşamşud,
p o p a L u p ù din B ă n i a .

II.

io Mart 1 8 0 6 . «Vlădica Ioan» [Bob] către vicariul hă-

ţ e g a n Chirii Ţ o p a . P e n t r u o «inştanţie» d e n e g u s t o r contra
numirii lui. «I-am zis s ă fie întru a ş t e p t a r e c ă , m ă c a r şi în
H a ţ ă g , t o t în ţ a r ă eşti, d a r ă el, c a un neodihnit, n'ati v r u t
să aşteapte.»

III.

Sibiiù, 3 Iulie 1 8 0 6 . A d e v e r i n ţ ă pentru viaţa c u r a t ă a lui

Ţ o p a , c a r e fusese pîrît. I s c ă l e s c : A a r o n Buda!, Ioanù Pop
controler, Nicolae Popp, T e o d o r Capîlna, T o m n a P o p a can-
toru, Dumitru Popa dascălu, Simion Pantea, Iordan Niţu,
A v r a m Mateiù, A n d r e H o r v a t u , I a c o b u Irimie, Z o r i l a R a d u -
c a n , G h e o r g h e Ghiula, F l o r e A r m i n s (?).

IV.
[Inventariù al averii lui Ţ o p a (1811).] Doao măsarî bune
şi unul mai slabù, salvetunurî, 1 6 coţi de pănză, 5 câmeş
şi 2 p ă r e a c h î d e izmene şi 2 findeae, o păreachie de mu-
c â r î , p e t a c î d e 7 c r e i ţ a r î din anul 1 8 0 2 , m ă r e ş d e c e i m i c i ,
1
p e t a c de c e l v e c h i , un h u s o ş şi o g r o ş i ţ ă , un blid d e leveş ,
d e c o s i t o r i , o p t t ă e a r e , un b ă t de t r e s t i e , un c ă p e n e a g , un
şlofroc, 2 c h i s c h i n e a e a l b e , 3 l e p e d e a e , o mintie, un laibăr
v e r d e cuptuşit, i b u n d ă d e lup, 4 p e r n e şi 5 feaţă, un po-
plon cu lepedeù şi m ă t r e a ţ ă , o ploscă cu cureale, armariù
d e (?) g a t a , s c a u n e d e un om, un cupfer, o ladă de car, o
p ă r e a c h e d e hamuri c u frînele, un p a r n a j a c d e piiale, 2 pro-

1
Supă.
228 ALTE DOCUMENTE HĂŢEGANE

c o v i ţ e , o bîtă, o t a b l ă d e l o c ş ă , o p l o s c ă d e pămînt, o t o a n ă ,
2 trocî, doao fireaze, un h ă m b a r i u cu 4 oteade, Ia ogradă
21 b î r n e de b r a d pentru c a s ă , un vătraiu, doao păhară şi
o g l a j ă , doi stupi slabi, p a t u cu o pilotă, o mătraţă.»

V.

10 M a r t 1 8 2 7 . C e r c e t a r e . Cu «obştia F e r e g a n i l o r şi a F i -
ţ ă j e a n i l o r . . . P r e o ţ i din B o ş o r o d . . . D u p ă ritul nost.»
 III.

Documente răşinărene (păstrate la şcoala

romanească din Răşinari).
1
I .

Cu numele T a t ă l u i şi al Fiiuluî şi al Duhului S f [ ă ] n t u şi cu

v o i a a Mării S a l e d e D [ u ] m n e z e u cinstitului şi î n p o d o b i t u l u î
cu t o a t e b u n ă t ă ţ i l e , dinpreună şi cu paza h o t a r ă l o r , a M ă r i i
S a l e d e D u m n e z e u c i n s t i t Matiaş Craiu, prefăcutu-s'au şi s'au
p r e a î n n o i t u c a r t e o c o l n i ţ ă a hotarului a satului R ă ş i n a r i u l u î ,
prin i n d e m n a r i a şi r u g a a cinstiţi S c a u n d e l e g e 4 0 bătrînî,
pentru c a s ă s e ştie şi s ă s e p ă z a s c ă pe unde m e r g u mar-
gi[ni]le hotarului nostru a Răşinarului, p e s t e t o t înprejuru, p r e ­
c u m v e a c h i a c a r t e h o t a r n i c a , c e a d e l a bunul şi vechiu Craiu
Atila 4 2 0 şi în aniî maî pe urmă Măria Sa Matiaş
Craiu, anul 1 4 8 8 , datu-ni-lau mai pă din j o s mult ; iară
a c u m pe a i c e a întărit cu hialmurî.
I n c e a p e m din c a p u l din j o s , d e l î n g ă p ă d u r e d e s t e j e r i ş , cu ve­
2
cinii cei mari, C e s t n o d i , m e a r g e m , d u m n e a l o r pe din j o s , şi R ă ş i -
nariu pe din sus, m e a r g e m s p r e răsăritul de iarnă, c u r m î n d l u n c a
da în g u r a V ă i A l b i n e l o r în rîu d e spre răsărit, halm. M e a r g e m p e
a p ă în sus, c a o pistreală de l o c , halm. F e r e a s t e spre s t i n g a , prin
p ă d u r e m e s t e c a t ă , suie şi m e a r g e p e s t e vinele V ă i A l b i n e l o r

1
S e dă a c e s t d o c u m e n t , evident falş, p e n t r u că el întrebuinţează izvoare
m a t v e c h t şi c u p r i n d e o mulţime de nume, de lucrurt şi de oameni. Plăz­
m u i r e a e făcuta, de a l m i n t r e l e a , de mult, î n c ă din v e a c u l al X V I I I - l e a .
2
A t Cisnădiet.
230 DOCUMENTE RAŞIX'ĂRENE

iasă în F a ţ a cu năsip, m e a r g e puţinei, c o b o a r ă pe un g r u i a

în j o s , d ă în vale d e la Coşteiu maî sus, o pistreală de l o c , în-
tr'unù gruiu, m e a r g e puţinei, iară dă în vale Calbau (sic). Mearge
p e apă în sus, iase în c u r m ă t u r ă la F î n t î n a N e a g r ă . C o b o a r ă
p e o vale, dă în a p a c e a mare, m e a r g e pe a p ă în s u s , — n o î
de c ă t r ă faţă, vecinii ceî m a r i pe d e s p r e d o s — , şi, făcîndu-se
2 rîurî, m e a r g e m pe a p a c e vine d e s p r e Munteni, muntele
Buceciu, al marelui hearţegu Radu-Vodă Negru, cel d e l a
anii 6740 [1232], i a s e în C u r m ă t u r ă : aici dinna s t ì n g a rămîn
vecinii c e î mari. S u i m a l ă t u r e a cu Munteani muntele B u c e a c i u ,
ţinem t o t vîrful : munţi C l ă b u c , muntele lui N e a g o e Ivan, p a n ă
l a Ţ î c u î n n a l t : aici ne despărţim de Munteni. S p r e m i a z ă n o a p t e ,
p e după vîrful lui N e a g o e Ivan în M u c h e , mearge pe picor
în j o s , în g u r a Izvorului, m e a r g e p e apa cea m a r e în sus,
treci izvorul A d î n c i î Gropii în sus ; p e un piscu suim în vîrful
muntelui Cindrea, luom c î t v a sus, pin s e a m n e . A i c i n e tîlnim
c ă Cîrstianul, de s p r e faţă muntele Cneazului; din vîrful muntelui
C i n d r e a m e a r g e m pintre iazere, pe p i s c în j o s , pă u n d e s ă îm­
p r e u n ă izvoarle, m e a r g e , t r e a c e spre d i r e a p t a , în C o a s t a R e a c e
m e a r g e prin dosul munţilor R ă c i , iase pe picorul Băjinovului,
la p i a t r a cu Jipu, iase în vîrful muntelui B ă t r î n a , ţîne vîrful
pînă în vîrful muntelui Gaur, care c a u t ă s p r e răsăritul de v a r ă ,
din capul muntelui, halm. M e r g e p e izvorul din a s t â n g a , c o ­
b o a r ă colo j o s în izvorul c e vine d e s p r e resăritul d e iarnă,
mearge pe izvoru în jos păn în izvorul din sus,
m e a r g e p e p o t e c u l de pin Crîngu, iase în capul muntelui
V ă l a r u , ţîne vîrful M u c h i a ; în vîrful Ganţu, hălmul. N e des­
părţim d e Cîrstianu, venim alăturea cu T u r n u , coborîm pe
ripe ; aie hălmu. M e a r g e p e s t ă vinele V ă i i plopişuluî, peste
o b r e a j i e cu năsip, m e a r g e în c a p de dealu ; la pădure d e ste­
j e r i ş , h ă l m . M e a r g e pin s t e j e r i ş pe aici, supăr de T u r n , m e a r g e
în dealu cu p ă m î n t roşu, — hălm. M e a r g e în j o s , zboară
r o g o z u în stejeriş; hălm. Mearge pin stejeriş, ne tîlnim
cu vecinii ceî mari, Cistnădii; aie hălm. C e i a s t e în lăuntru
a c e s t u i ocol, i a s t e pămînt rumînescu, a satului Răşinariuluî,
nimăruî înduplecat ; n ' a r e nime a-1 porunci, n i c e în pămînt,
n i c e în apă, nice în g h i n d e , nice în jiru, nicî în aluniş, nice
 DOCUMKNTE 231

în rînsă. Ş i s'au p r e a î n n o i t a c e a s t ă c a r t e o c o l n i ţ ă în zilele

Mării S a l e d e D u m n e z e u cinstitului Craiu Matiiaş, cîndu au.
fost cursul anilor o t r o j d e s . H[rist]vo 1 4 8 8 .
Popa Iacov, Popa Vasilie Tomuzea, Pop Petru, i P o p a
I o s i f Petriţi din sus i ţ p K K a , i P o p a S a i n , şi P o p a M a n a s s a u .
O n b i t s u d [cînd a fost j u d e ţ ] c n e a z u B u n e a sindic, Co-
man D e s e a , i Patru Codrus, Oprea Codrea Şerban, i 4 0 de.
juraţîj:
R a d N i s t o r , A liman Gal [ea], T o m a M i h n e a , Patru T o m u ş e a
Băncilă, Rad Băncilă, Rădoiţă, Rad Pinciu Sain, Bucur
Oance, Comşe Omotă, Cîrstia, Comşe Băra, Sav Hodrea
Man[iu], m o r a r b i s e r i c i i .
XpaiM CKTA u,pKKd npf-kjnofAojKHa Parascheva, pentru mo­
şiile b e s e a r i c i î , c e a l e d a t e b e s e a r i c i î de M a r e l e H e r ţ e g D o m n i i .
Rad[u]-Vodă Negru.
î n c î m p u d e j o s , din c a l i a Coşteuluî, în sus, p a n ă în S t r î m t u , .
j u m ă t a t e d e s p r e p ă d u r e a biseariciî, j u m ă t a t e p o p i l o r , alta,
d i n j o s d e c a l i a Coşteiuluî, a l t a p e s t e rîu din G u r a V ă i , c u
piatră rătundă, precum mearge vărsătura pin rîu pe lîngă
merii p o p a O p r e a Pătruţu, pe lîngă stupină, pin calia C o ş ­
teuluî. D a r ă c e a din j o s d e c a l e a Coşteuluî e d a t ă de M i r c e a -
Vod[ă] Basarab.
Leat 6891 [1383], m[e]s[i]ţa Ghen[arie] 7, 3a ric>A\HnaNH{
Ama H y [pentru p o m e n i r e a sufletului s ă u ] .

II.

Pentru anul 1735.

f N o i ş a p t e p r e o ţ i , dintipreună cu patruzăcî de bătrâni,

diniipreună şi s ă t e a n i , mărturisimu cu s u n e t e l e noastre pre-
cumti că judecată cu m a g h i s t r a t u l au avutu părinţii noştri
pentru h o t a r ă , c a r e şi noi acumù a v e m ù , d a r ă p a c e nu aù
facutù nice părinţii noştri, n i c e noi, p r e c u m ù zicù ei, n i c i
nu ne-amù rugatù de maghistratù, nici iştanţie nu amù d a t ù ,
ştiindu c ă i a s t e p ă m â n t u l nostru c a r e ni 1-aù luatù moghis-
t r a t u l în s i l ă ; c a r e i a s t e păn astăzi luatù.
2. F i i n d ù la î n t r e b a r e la anulù t r e c u t 1776 în c a s a dom-
232 DOCUMENTE RĂŞINĂRENE

nuluî grofului T e l e c h i Carolo, cu maghistratul, şi ne-aù între-

batù d o m n u l H a n b a î d e oî şi d e munţî, şi s l u j b ă c â t ă facemu
la m a g h i s t r a t ù , iară noi preoţii şi bătrîniî a ş a amù d a t ù răs-
punsulu, c ă noi amù venitù aicia la M ă r i a Voastră pentru
plănsoarea satului nostru c a r e a o amù d a t u la prea-milos-
tivulù î n p ă r a t u , p e n t r u hotarul nostru c a r e ni 1-aù luatu m a ­
g h i s t r a t u l în silă. Ş i a c e s t ù r ă s p u n s u amù datù, iară noi cu
Sfatulù nu amù făcutu p a c e , nici nu ne-amù iscălitu, nice iş-
t a n ţ i e nu a m datu p r e c u m zicù eî, ci amu aşteptatu ca să
a v e m ù d i r e p t a t e s ă ni să d e a hotarul, după cumu amù d a t ù
prănsoare Inpăratuluî.
3. F a m e l i î s ă n t e m noi dăjdearî Răşinăreaniî, care dămu
d a j d e înpăratuluî z e a c e s u t e şi şaizeci şi doi. A c e s t e mai
s u s s c r i s e cuvinte mărturisim cu s u n e t e l e n o a s t r e noi preoţii
şi patruzăcî de bătrâni ; care dăm noi cu m a r e direptate.
Bătrâni 4 3 .
Eù judele Bucurù Dancăşu.
E u sindic Maniù Păsatu.
Noi P r o t o p o p Coman.
Popa Neagoe.
Popa Isaiia.
Popa Savva.
B u c u r ù Ş e r b u , Patru R ă s p o p u , D a n ù D a n c ă ş u , B u c u r ù A l b u ,
Mani N e a i c u , C o m a n u A l b u , C o m ş e B ă r a , R a d u A l b u , G î u r g a
G î u r c o î , Ş e r b a n Pitariù, Ş e r b u D u c a , A l ă m a n F i o c a , Romanù
Cenuşear, Alăman Măţă, Şerbanu Grebenea, Radul Popi
Ionăş, Pantelimon Drăghic, Bucur Drăgoiu, Şerbu Duca,
Maniù Măglaş, Oprea Barbă-Albă, Oprea Licoiu, Băncilă
A l ă m a n , Maniù P i n c u , Ş e r b a n u D a n c ă ş u , Iosiv Piòu, Muntiu
Dăndărează, Ionù Cănăî, Alăman Măţă, Dumitru Măglaş,
T o a d e r ù [ B j ă c i l ă , A l ă m a n D u c a , O p r e a T a t u i , V a s i l i e Predoiu,
Maniù F â n t â n ă , Maniù Blezul, R a d u l Căndoiu.
S ă t e a n i î : B u c u r S a s , O p r e a S a s , Maniù Gìurcoiù, Alăman
Măţă, Sain Albu.
 IV.

Documente maramureşene.

«Noî în m r m e g ù [ v a r m e g h i a , c o m i t a t u l ] Maramureşului, în
eraşul d e susù, în satù în I e n d u lecuituri, p o p a Pinte, aşuşoru
d e s o b o r , şi p o p a L u p u l , p r e u ţ a satului, dernu ştire d e t u t u ­
r o r a c ă r o r a s ă cuvine p e s t e t ă ş t i m o n i e n o s t r e a c a s t a » , p e n t r u
o c e a r t ă la b i s e r i c ă . « I n n a i n t r e n o a s t r e . . . N i c e aurile . . . P o p a
P i n t e , aşîşor sobor[u]l[uî], p o p a L u p u preutu.»

II.

Eu lăcuitoriu în oarmeghea Maramureşului, în eraşulu

Casouluî, în satu în D e s e ş t î , D r ă g u ş p a p a I o a n [dă de ştire]
c ă , c h i t e l i n i n d u m ă eu d e şuşugurile meale, a m luatù d e la
S ă p ă n ţ a i V a s i l i e , guratul eraşuluî d e sus, din s a t din C u h n i e ,
d o î s p r e z e a c e florinţî vonaş d r e p t un iobagiù al mieù, a n u m e
Hărbariu S i m i o n din Poenî, şi l-am d a t dumisal[e] şi a t o t
mărădiculuî dumisal[e] c a să-î p o r u n c a s c ă , p a n ă c ă n d voiù d a
doîspreace florinţî v o n a ş , eù, aù mărădicul mieù, pană la
aceaia vreame să stea iobagul zălog. P e n t r u maî a d e v ă r a t ă
c r e d i n ţ ă am întărit a c e s t ù c o n t r a c t u ş iscălit cu m ă n a m e a şi
peceatie.

III.

«Noî S t o i c a Iosifù, din mila luì D[u]mn[e]zeù ep[i]sc[o]pul M a -

ramoroşuluî i p r o c » , a r a t ă c ă « î n t r ' a c e s t a an 1 6 9 0 , în a 15 zi
Mai, avindù noi parţialiş s ă b o r pentru îndrăptare a multe
234 DOCUMENTE MARAMUREŞENE

trebî, în satu B u d e ş t î , a t u n c i aù statuto, nainte n o a s t r ă din

V a n c i c e ş t î lecuitor G r i g o r f e ] Ş t e f a n » şi alţii, «în chipul fa­
miliei grigorasche şi drăguşaşche .. . Foglăluitu . . . Isagul
boltescu sau iurescu... Acest alenuşagu şi felălet... Cu
todomană afl f e l ă l u i t . . . Nu cu hetalmù, ce ca moşia sa
driapta... A r e o a r m e g h i e să-1 c e r c ă cu l e a g e . . . Mai dăbiu
va felălui atuncu . . . P r e minunţel s o c o t i n d u , chemuluîndu şi
bine cerchindu acest lucru . . . A c e l u e va fi m i r i ş u g u l . . .
V l ă d i c a Iosif, p r o t o p o p Ştefan, Nemiş Gherghelu.» Pecetea
V l ă d i c ă î a r e c e i treî îngeri şi l e g e n d a scrisă pe dos, gre­
1
şită. A protopopului e cu totul n e î n ţ e l e a s ă (cirilică) .

IV.

« S c r i s în (Jumăleştu, 23 m s ţ a Ianuariia 1700.. . Iosifu S t o i c a ,

mlstiifl bjieiu p r a v o s l a v n i c arhiep[isco]pu maramoreschi eşteje,
i p r o c a » , dă singhelie Ia « a c e s t ù smeriţii, a n u m e O l e x a , din satu
CjanojzftLw.
I s c ă l e ş t e : Vl[ă]d[i]ca Iosif.
P e c e t e c u : « S t o i c a I o s . b j . ml., M a r a m . . . » şi cîrja.

V.

L a un a c t privat din S i g h e t , 1 9 I u n i e 1715, i s c ă l e ş t e « S e ­

rafim e p i s c o p » , d e s p r e c a r e se s p u n e c ă locuia în P e t r o v a .
2
P e c e t e roşie, r u p t ă .

VI.

D e r e g î t o r i l o r şi t u t u r o r boiarilor . . ., aflîndu-sî a d u n a r e de
fraţ la s[fe]tea m î n î s t i r e . . . , C o m a n T o a t e [ r ] şi cu nepoţiî sîî,
C o m a n L u p u l , C o m a n Mîteî, avîndu suşig mare pentru c e a l e
sufleteştea pentru sufletul sîu şi p e n t r u sufletul unuî fiiu ce

1
Cf., p e n t r u episcopul S t o i c a , Nilles, Symbolae ad illustrandam historiam
Ecclesiae orientalis in terris Coronai S. Stephani, I, pp. 268-96 (urmează in­
scripţia d e p e antimisul de a c o l o în alt capitol al cSrţit a c e ş t i a ) ; T i t B u d u , Diser-
taţiune despre episcopii şi vicarii ramini din Maramureş, p. 5 6 şi urm. ; B u n e a ,
Vechile episcopii', p, 1 0 2 şi urm.
- < P o p a Ş t e f a n » , în c ă l u g ă r i e Serafim, era c u n o s c u t c a episcop pentru anii
1 7 1 2 - 3 , în cursul c ă r o r a e pîrît c a bătăuş şi bătut el însuşî ( B u n e a , /. c, p. 1 0 5 ) .
 DOCUMENTE 235

aù avutù, c e i s'aù tîmplat m o a r t e d e tîlarî, neavăndu cu c e

p u t e a plini c a n u n c e i s'aù d a t duhodnici, oluindù 4 fărtae
d e pămîntu carele singur cu p a l m e l e sale 1-aù fìcut din
pîdure vearde,—ìntr'acesta formi oluescu eù C o m a n Tcader
a c e s t ù i o s a g sv[in]teî mînîstirî să-i fia nacù (sic), pănî unde v a
ţ i n e a M a i c a P r e a c i s t î lîcaşul S v i n ţ i e î S a l e nime s ă nu s i m ţ i a s c â ,
n i c din fraţi, n i c din nepot, ce să fie guruinţa noastrî în
l o c . Iarî c a r e l e s'arî afle a zminti guruinţa noastrî, acela să
hie afurisitù de 3 1 8 o[te]ţu c e aù s ă b o r î t la N i c h e i a , şi 1 2
A p [ o ] s [ t o ] l î , şi Maica P r e a c i s t î încî sî-î fie pîrăşe, cînd va
vini d r e p t u l şi nefîţarnicul a luì H | r i s t o ] s gudeţ. Ş i de noi
pîcîtoşi încî sî hie n e e r t a t . Ş i oslaşi acestui iosagù : despe
răsîrit s o m s i g H o j d a N e c h i t a , d e s p e p a r t e a din gos sîmsigu
C o m a n L u p u l . Cursul anilor d e la H[risto]s 1 7 1 7 , m e s [ i ţ a ]
N o e m [ v r i e ] 2 2 . S c r i s la s v p n j t a mînîstire Moiseî.
P o p a L u p u l T i t e s c ù din Selişte. A c a s t a c a r t e e s t e a Go-
măenilor.
[însemnare pe dos de la] nepotul luì Oumău T o a d e r :
agungăndu-mă suşig, a m vinit la s v ă [ n ] t a m ă n ă s t i r e , şi am
luat 2 fonti de c a r ă pe[n]tru 2 fonţî, şi eù, ce am găsit de
naşi m e i , nu s t r ă c n e m i c ă , c e întărescu ; şi c i n e s'arù g ă s i . . .
A ù fost şi preutul I o n din S ă c e l aşişor Svăntuluî Săboru.
Ş i c i n e arù s t r ă c a a c a s t ă s c r i s o a r ă , unul c a a c e l a s ă fie d e
globă de 12 floriţu,—să è d e r e g ă t o r i î . Ş i locul tot să fie
mănăstire.»

VII.

« G h e o r g h e Gavrielù B l a j o v s c h i , cu mila luì D u m n e z ă v u şi

s v ă n t u a p o s t o l [ i c e s c ] S c a u n u l ù cu bunù darù e p [ i s c o ] p ù Ainan-
schiî (sic) de la M u c a c ù şi a Maramurăşuluî, iproc.» Circu­
lară p e n t r u rugăciuni. «Potrupopù V a s ă l i e . . . . din Gîuleştî şi
1
vicariuşu a svănutuluî soborù a Maramorăşuluî . »

VIII.

« D a n în P o j o n , în a 2 8 de zile a luì I u n i e 1 7 4 1 . » «Mihaiù

1
P e n t r u B l a j o v s c h i ( e p i s c o p 1 7 3 S - 4 2 ) , v. Nilles, /. c., II, pp. 5 0 0 , 8 7 0 .
236 DOCUMENTE MARAMUREŞENE

I o n a ş » s c r i e d e s p r e lucrurile d e la C u r t e , c ă t r e «cinstiţi b o e r i
din A p ş e - d i n - m i j l o c u » .

IX.

«Anul 1750, F e v r u a r i e 21 dni.» E ù monachila Ccasiia»

dă zapis «jupînuluî Gheorghie otnogu C h i ş » , pentru «un
ş t u c u de l o c c a r e i a s t e din j o s , direptu florinţî 16». M a r t u r î :
« i e r e î D i m i t r i e D u m a , iereî N i s t o r » .
Scrisoare braşoveană,

X.

P a c e şi s ă n ă t a t e pofutimù de la milostivul D u m n e z e u dom-

niloru v o a s t r e , cinstiţi b o e r i , făcători d e bine şi d e dreptate.
A l t a nu avemu pe dumniloru voastre a vă înştiinţa cu s c r i ­
s o a r e a , fără numai de a c a s t a , ce ne rugăm, j u p ă n e j u r a t e şi
la aceialalţî purtători de g r i j ă , careî vă aflaţi la a c e l cinstit
Scaunu, carele noî nu prè bine ştim a vă scrie tituluşul
dumniloru v o a s t r e p r e c u m s ă c a d e şi s ă cuvine a vă c i n s t i , —
i a c ă t ă eu Niculae Ş u c h i a din Maeru m ă rogù d u m n i l o r v o a s t r e
s ă faceţî bine să-m daţî c e i a s t e al mieù, că nu s a n t ù vinovatù cu
nimica, nicî ficiori mieî, n i c î ' s l u g i l e mele, c ă c e d u m n i l o r v o a s t r e
sănteţî harnici a vă s c o a t e m u n c a şi p a g u b a dumnilorvoastre,
c ă c e că totu nu s ă p l ă t e ş t e p a g u b a d u m n i l o r v o a s t r e cu a c e ş t i
b o i a mei. Ci, c e va hi p a g u b a dumnilorùvoastre, va eşi d e
la vinovaţii dumnilor v o a s t r e . I a r ă eù nu sănt vinovatù cu
nimica ; căce că eù amù tot supăratu la Domnie să-mu
p o r t e d e găndu, iară domniî aù zis s ă lasă p e ' n c h i t i n e l , că­
c e c ă a r face destul d e la vinovaţii dumnilorùvoastre, iară
al mieù îm va eşi. C e eù mă rogu dumnilorvoastre să-m
daţ bunul mieù a c a s ă , c ă c e că, pană s'a îndirepta lucrul
şi pană a face destul, iaù săntu de pagubă mare ; căce că
c a s a mi o ţiu cu cheltuială, şi d u m n i l o r v o a s t r e încă ţineţi
boi cu cheltuială, c ă s ă iaruniază. I a r ă bine s ă ştiţi dumnilor
voastre c ă s'a face destul pintru paguba dumnilorvoastre,
c ă c e c ă domniî au forte g r i j ă mare a vă face destul, şi noî
cu sătenii noştri î n c ă ni-am nevoi a vă s c o a t e de la c i n e c e
v ă va hi luatù, pană într'un banù. N u m a î să ne trimiteţi omu,
 DOCUMENTE 237

şi cu s c r i s o a r e , cu suflet direptu, c u m şi c e p a g u b ă aveţî d e

la M ă e r e n i î noştri, c ă c e c ă forte ne v o m nevoi a vă plini ;
c ă c e c ă ştim c ă vă s ă n t e m vecini, şi a v e m a maî trăi uniî
cu alţi, şi n'i voia s ă facemù p a c e , şi n'i voia s ă trainiti c u m
amu trăiţii şi p a n ă a c u m , şi noî, şi părinţii noştri. D e c i , iată
c ă mi-amu trimişii a c a s t ă slugă, şi d u m n i l o r v o a s t r e încă să
trimiteţi omti crezuţii al dumnilorvoastre la noi, s ă facem
isupravă a c m u în iarnă, c ă c e nu săntu toate aşezate. De
a c a s t a ne rugami! dumnilorvoastre.
Alti d u m n i l o r v o a s t r ă voitoriti de bine, eu Niculae Şuchia
dinţi Maerfi, şi cu alalţî sătenî, m a î mici şi voitori de b i n e .
De acasta să fie în ştire dumnilorvoastre că aî meî
săntu 9 b o î d e j u g şi un jungti, iară alţi, cine c e pagubă
va m a î ave, eşî va certica.
A n n i D[om]nuluî 1 7 5 1 , N o e m v r i e 21 zile.
Cu multă fericită s ă n ă t a t e să s ă dè a c a s t ă s c r i s o a r e în
c i n s t i t a m ă n a dumisale j u p a n u l u i j u r a t u l u i dinu Cohia, cu să­
nătate să să dè.

XI.

« V l e a t 7267 [1758 9].» E g u m e n u l C a l i s t r a t d e P u t n a a r a t ă

cu privire la «o sfăntă m ă n ă s t i o a r ă c e s ă află la Moisei, cărie-î esti
h r a m u l a s e m e n e c a şi la maî sus n u m i t a m ă n [ ă ] s t i r e n o a s t r ă ,
p r e c a r e dănd-o ctitorii, aii numit-o s ă fie m i t o c sfinteî mă­
n ă s t i r i P u t n i » . R o a g ă p e t o ţ î archiereiî şi «cinstiţii d e m a r e
niam b o e r i » , s ă ţie în s a m ă închinarea. «Pentru c ă şi a i c e a
în ţ a r a n o a s t r ă a Moldoviî s ă n t măn[â]stirî şi biserici, şi ati
p a c e de-ş ţin t o a t ă rănduiala şi d o g m e l e Apusului, de n i m e
întru nimica s c h i m b a t ă sati s t r ă m u t a t ă , a t ă t den preosfinţiţiî
arhierei, c ă t şi d e tot cinul b i s e r i c e s c u ; încă le d ă m toţî
m a r e c i n s t e şi laudă, după cuviinţă, şi d e la făcătorii d e milă
boeri şi neguţători săntu c ă u t a ţ i şi miluiţii, cărue căt îî
i a s t e mila şi îndurare l o r » .

I s c ă l i t : « Calistrat, eg[u]m[enul] Putni H KkC CKBOp». P e ­

c e t e : « P e c e t e a sfinteî m ă n ă s t i r i » .
238 DOCUMENTE MARAMUREŞENE

XII.

«In S ă p i ţ a , în luna luì D e c h f e m j v r i e 2 8 d e dzile, 1780.»

Mărturie d e la B o z g h e ù Pinite. « D e r a b u de locu cositorii . . .
Mejdeşu de o l ă t u r e . . . Bizoşecu : P o p ă Grigore, Hicăta
Ştefanii, Işaacu Ionii, Popii T o d e r î i . »

XIII.

«Noî maî gos iscăliţi, lăcuitorî în v a r m e d e a Maramureşului,

în eraşulti d e susù, satti B o r ş ă , dâmii a c a s t ă testimonie piè-
cinstituluî d[o]mnti în v a r m e d e a Maramureşului, m a i cu ade­
văraţii părinte şi stăpînitoriu alu eraşuluî de susù, Soplonţaî
Pavelù, guratù-mare. » Ii r e c u n o s c ostenelile. « B o r ş a , în 8 zile
Iunie, a n o 1 8 0 1 . . . Mihaî Dumitran, nemiş birău, D a n c î I o n i ţ ă ,
strajameşter, T i m i ş Matheiù, I v a ş c o Mihaî, vătavu, Mihaî I o n ,
cîrsnicu, Ion S i m a , T i m i ş Ş t e f a n H o v r e , Mihaî V a s i l i e a N a c i ,
Mihaî O n e ţ i a P o p i , S t e ţ c o V a s i l i e B i h o l , I v a ş c o G r i g o r i e zăti,
D a n c î Găvrilă C r a m a ş , S t e ţ c o Ghiorghî, Mihaî Filipu Măgă-
rete, Timiş Istratie a Petri, Dancî Pricopu Prăhar, Danii
Ş t e f a n P l e a v ă , T i m i ş T i f o r Ş u b r a , T i m i ş Nitul, T i m i ş I s t r a t i e
Cofă, T i m i ş Găvril Ţ i g u î , G r a d Dumitru, Mihaî Găvril Pă-
truţan, T i m i ş V a s i l i e Săcere, Timiş Niculaî, Timiş Găvrilă
Raita, Timişu Ioan a Puchi, Timişu Vasilie Coată. . . B a l -
magi P r o c o p i e , notarişu loculuî».
P e c e t e cu o c a p r ă şi «Sigil[lium] p o s j s e s s i o n i s ] B o r s a ; 1 7 8 6 » .
 V.
Registrul parochiei maramureşene a Giuleştilor
(I755-I78I).

POKS GîKiia /A$H(, A\u,a anpHAia, \na f, s a n p i i r o A ^ w npiKt-

AÉRii'ktiincro vvu,a A / m H A a r a K p H A O K H m * K " k K a p i a M a p a A \ o p o c K o r o
3aMa era nHcaTH MCTPHKA. eira npH iiipKKH ^SSAÉCKCH 1
.

[2.] Matricula e c c l e s i a e parochialis Gyulafalvensis s u b pro-

tho[pres]biteratu reverendi A n d r e a e Rednic, ab anno 1775.
M a y 12. B a p t i z a t a filia G r e g o r i i R e d n i k et P a r a s k a R...
s a filia Ierina, cuius p a t r i n u s fuit S t e p h a n u s R e d n i k aj V a s -
skan.
Pop Andras.
13-tia. Baptizatus Ioannis Arasan et Iannae Pop filius,
I o a n n e s , cuius p a t r i n a fuit M a r i a filia I [ o ] a n n i s R e d n i k .
Pop Andras.
T e s t o r o m n e s e x p a r o c h i a mea personas usque annos 7
s. c o n f e s s i o n e m p a s c h a l e m p e r c e p i s s e et communicasse.
Pop Andras.
18 M a y . S e p u l t a filia Ladislai Mititel, E u p h r o s i n a , anno
rum 12.
Pop Andras.
13 lunii. S e p u l t i s u n t fillius domini S t e p h a n i Rednik, Si-

' J o c u r i de condeiil :
« R ă d n i c I o o n [şters]. Pîrîe I o n ; 1 7 7 4 .
O c o c o a n ă M ă r i c a au murit. B u n condeiu, b u n din . . .
B a n d r e Lupii aii plătit. Şi I o n f e c o r u , 2 măriş . . . [ d e la punct, şters] l o n u
luT L u p e s'au plătit. Şi V a s a l i e Safta s'ati plătit plată. P o p Ionaş n'au plătit .
la pop Cupul.» P e dos, î n s e m n ă r i ungureşti din 1 7 8 7 .
 240 REGISTRUL PAROCHIEÌ MARAMUREŞENE A GIULEŞT1LOR

m e o n , I o a n n e s I[oan]nis A r a s a n filius, H o t e Timok, Cosma

filius, et M a r i a , filia.
30 Iulii. Ienluj (sic) filia, B a r b a r a filia.
4 Iulii. P e l a g i a filioUa D e m e t r i i P o p , alias K a r e t e , s e p u l t a ,
a
nnorum 6.
B a p t i z a t u s p u e r G a b r i e l dictus, A n a n i a e B e r e s filius, p a t r i n o
I o n a R e d n i k a Padei.
13 Iulii. B a t i z a t u s et etiam sepultus filius Ladislaus Ak-
s e n i a e B o r k a v o c a t a e , qui fuit spurius.
Andreas Pop.
28 A u g u s t i . S e p u l t a filia R e d n i k V a s s k o k , H a p h i a v o c a t a
Andreas Pop.
29 Cuiusdam R u t e n i filia, T h e o d o r a v o c a t a , s e p u l t a est * 1

20 7-bris. B a p t i z a t u s filiollus Ioannis Rednik, Alexander

v o c a t u s , patrino S t e p h a n o R e d n i k V a s s k a n e x i s t e n t e , 1755*.
23 8-bris. M i c h a e l i s B a r l a filius I a c o b u s baptizatus, p a t r i n a
H e l e n a R e d n i k , c o n s o r s d. I o a n n i s R e d n i k .
Popa Andras.
14 9-bris. Volffg. V i s o a n filius, Philippus, et A l e x i i R e d n i k
filia, l o a n n a , patrina Kalina Rednik, filia condam Nicolai
R [ e ] d [ n i ] k , baptizati.
E a d e m die filius A n d r e i O r g h , I o a n n e s , baptizatus, p a t r i n a
Pelagia R â d , consor[s] Simonis Rudsina*.
Item Simonis Ardelan filius sepultus.
Theodorus Pop.
30 X b r i s 1755. B a p t i z a t a filia Anisia Orgh, Szaplonczai
V a s s i l y et Mariucza D z o b a n , p a t r i n a R u d z i n a Palagia*.
18 F e b r u a r i i 1756. D e m e t r i u s B o r k a c u m A n u c z a A r d e l a n
copulatus, assistente Ioanne Rednik*.
E a d e m die b a p t i z a t a filia Calistrati P e r s a , A n u c z a vocata,
patrino Stephano Rednik seniore*.
Anno 1756, die 1 1 Marţii, baptizatus filius domini S t e p h a n i
Rednik fiscalis, nomine Gregorius, patrina domina Theodora
Rednik, consorte Stephani Rednik Vasskan.
Andreas Pop Rednik.

1
D e aici înlocuim iscălitura preotului A n d r a ş c u a c e a s t ă steluţă.
 DOCUMENTE 241

28" Marţii baptizatus Iacobus, filius cuiusdam Rutheni,

patrina Gafia Pop*.
a
28 eiusdem, S i m o n i s A r d e l a n filius, Gabriel, patrina He-
lena Rednik*.
20 A p r i l i s baptizatus filius I a c o b u s K a r e t e , alias S t e f e n e l ,
patrina Marika Persa.
a
2i eiusdem filius Niceti C s u r t y e , G e o r g i u s , baptizatus, pa­
trina P e l a g i y a Cziple, c o n s o r t e A l e x i i R e d n i k .
20. S e p u l t u s filius Michaelis Cziczaj. S i m o n , annorum 17,
a n n o 1756*.
In festis p a s c h a l i b u s a n t e et p o s t o î n n e s ad ultitnum in
mea parochia existentes confessi sunt, et c o m u n i c a r u n t *.
17 M a y . B a p t i z a t u s filius I o n a e R e d n i k iuvenis, A n t r o n i k ,
patrino Iona R[e]dni]k seniore.
E o d e m die T h e d o r i H o s a n filia, A n d r o n i k a , p a t r i n a Sofro­
nia M e t e l i s * .
S i n g a r i Grigucza filia, Maria, baptizata, a s s i s t e n t e A k s s e n i a ,
c o n s o r t e I o a n n i s O r g h , item Nicolai S i n g a r i filia eiusdem no-
minis, a s s i s t e n t e L u p a B a n d r e , 1756, 2 Iulii.
Andreas R[e]d[ni]k
praesb[yt]er.
ta
24 9-bris. B a p t i z a t u s filius G r e g o r i i R e d n i k , filii I o a n n i s ,
n o m i n e Nicolaus, patrina Helena Rednik, consorte Ioannis
R e d n i k , 1756*.
Item Ioannis Rednik, Niceti filii, baptizatus filius, Nicetus
nomine, patrina Ierina Jura.
Andreas Rednik, parochus.
io a
Marţii 1757. B a p t i z a t u s filius n o m i n e K o n d r a t , I o a n n i s
Orgh, patrina P e l a g i a *.
12 e i u s d e m m e n s i s , A n d r e j O r g h o s s filius, F t e o f a n , p a t r i n a
Palagia Râd*.
a
2i eiusdem, Petri O a n z a e filius, F l o r i a n u s baptizatus, pa­
trina A n a s t a s i a Marina, I o a n i s R [ e ] d [ n i ] k c o n s s [ o r t e ] , 1757*.
1757, die 30 Marţii, o m n e s parochiani parochi Andreae
R e d n i k s u n t confessi et s a c r a c o m m u n i o n e provisi*.
1759 die. .. Hote Timok filius Vaszilie, patrino Elia
Rednik. Rednik Andras.

2 4 9 2 . Voi. X I I . 16
242 REGISTRUL, FAKOCHIEl MARAMUREŞENE A GIULEŞTILOK

I t e m Ussuli K o r o j i filius, V â s s i l i e , baptizatus, p a t r i n o Ni-

c e t o P o p *.
Itera, die i o Marţii, R u s s Ivan filia b a p t i z a t a , V a s z i l e (sic),
p a t r i n o E l i a R e d n i k *.
1 7 6 2 , 2 4 F e b r . A k s s e n i a , filia Gregorii R e d n i k , b a p t i z a t a ,
p a t r i n a M a r i a R e d n i k , filia I o a n n i s R e d n i k * .
a
n Aprilis. Marikuza, filia I o a n n i s R e d n i k , baptizata, p a t r i n a
T h e o d o s i a Rednik*.
I t e m H o t e T i m o k filius, A n d r o n i k , patrino E l i a R e d n i k *.
24 7 - b r i s , R e d n i k A l e x a filia, T h e o d o r a , patrino Andrea
P o p *.
1 5 8 - b r i s , Z i n g a r i Nicolai filius, S o l a s , baptizatus, patrina
Lupa Bandre.
10 9-bris, filius R e d n i k Ivan, A l e x a n d e r (?) b a p t i z a t u s , pa­
trino T h o d o r o P o p .
T e s t o r aeque a n n o praesenti o m n e s in m e a p a r o c h i a s a c r a
c o m m u n i o n e usos e s s e in festis p a s c h a l i b u s .
I d e m Andreas Rednik,
prothopraesbiter.
pCK. 1764.

1. A m botizatù a lu R u ş u c ă i , şi s'a numitu V â s e l u , ş'au

fostu n ă n a ş ă C o d r o e dinu B ă r u b ă ş t u , ìnù luna luì Făurarii
1 1 zilă.
2 . A m u botăzatii a Rusului a lui Dumitru, ìnù luna lui
Mai, fata numălă P a l a g h i e , n ă n a ş ă R ă d n i c u Ivanù, ìnù 4 zilă
a lui M a i .
3 . Inù luna lui Maiù a lui R u s ù Ivanù fată ezil (sic) I r i n a t

n ă n a ş ă P a l a g h i e morăriţa.
4 . Inù 5 zilă a lui Maiù, amù botazatù a lui R a d u n i c i ! V a ­
silie, fată numălă eî Irina, nănaşu I u r a G o r ù g h i e .
5 . Ìnù 2 3 a luì Maiù amù botazatù a luì Papù Lupulù,
numălă Mihailù, nănaşu R ă d n i c u I o n ù .
6 . 2 5 d ă zilă a luì Maiù, amù b o t a z a t ù a lui B a r ù c ù I o n ù
făcîoru, numălă I o n ù , nănaşu R a d ù n i c ù Ionù.
7 . 2 zile a lui Iunie, amù botazatù unii prunùcù a lui I o ­
nului P ă t c ă , numălă prunùculuì Chiforù, nănaşu Radùnicù
Iliesù.
 DOCUMENTE 243

8. 2 3 d ă zii [e] a luì Iunie, amu botăzatu a luì F ă r ă Ionii

fată, numălă A g r i p ă , nănaşu Popu Onaşu.
9 . 1 5 zile a lui Iulie amu botăzatu a lui Fără Simionu
făcîoru Chirilă, nănaşu Rădunicu llieşu.
1 0 . 3 1 dă zilă a lu Iunie amu botăzatu a lui Rădunicu
Ionii fată, nănaşu R ă d u n i c u Todosie.

p*K. 1 7 6 5 .
1 1 . Botăzat-amii 1 prunticù a lui R ă d n i c i i Ilieşti, 2 zilă a
lui F ă u r a r i i , numălă Ionii, nănaşu Rădunicu Ionii.
1 2 . Botăzat-amu a lui Pirtijă Vasalie o coconă, ìnù luna
1
luì Marutie 1 1 zilă, numălă S o f r o n ă , nănaşu Rădunicu Ionii .
1 3 . B o t â z a t - a m a lui Rădnicii Grigorti, numele I o n i i , 2 7 d e
zile a lui Martie, nănaşe Rădnicoe.
1 4 . Botezat-am a lui H o t i a n T i m o c , 2 7 , fată Matrona,
Martie, nănaşe R ă d n i c i i llieşu.
1 5 . Botezat-am în 4 zilé a lui Aprilti, fată Mâriuţa, nănaşu
R ă d n i c i i L u p u l , a lui B a r z ă I o n a ş .
1 6 . B o t e z a t - a m a lui P o p Ionan, numele G h e o r g h i e , nănaş
A v r ă m ă s c u l din B e r b e ş t î , luna lui A p r i l 7 zile.

pOKk 1 7 6 7 .
1 7 . B o t e z a t - a m a lui R ă d n i c i i Ivan o fată, în luna lui M a i
în 2 0 d e zile, Ionii n ă n a ş ; p o p a Toaderu.
1 8 . B o t e z a t - a m a lui A r d e l i a n S i m i o n feòorù, numele I s a i e ,
n ă n a ş e Oorăniasă.
1 9 . Altul lui Bîrgîti fecoru, numele I o n , nănaşe P o p I o n a ş ,
am.'rvdoi într'o lună.
2 0 . B o t e z a t - a m a lui Raosu P e t r e o fată, n u m e l e Anisie,
în luna lui Maiii 2 7 d e zile, n ă n a ş e nora lui R ă d n i c Ionaş.
2 1 . B o t e z a t - a m a lui R u s Ivan o fată, în luna lui Iunie 1 0
zile, numele I o a n ă , n ă n a ş e s o a c r a lui llieşu.
22. Boteza[t-a]m a lui Rohnian Grigorfej fată, numele
I o a n ă , în luna lui A g u s t 2 6 d e zile, n ă n a ş e Corăniase.
2 3 . Boteza[t-a]m a lui R u s V a s a l i e fecoru, în luna lui A v -
g u s t în 2 9 d e zile, numele I o a n , nănaş Morariii Irimiia,

1
D e aici, altă scrisoare, m a î mare. A p o î iarăşi se s c h i m b ă .
244 REGISTRUL PAROOHIEÎ MARAMUREŞENE A GIULEŞTILOR

2 4 . B o t e z a t - a m a luì V a s a l i e lui N i c o a r ă fată, în luna O c -

tovrie, M ă r i c a , n ă n a ş e P ă r ă s e a lui B u d i e a .
2 5 . Boteza[t-a]m a luì Plămădială fecoru, în luna lui F e -
vrarie 1 zi, Ion, nănaşe Părăsea.
1 7 6 7 , am c u n u n a t pe fata eî R ă v n i c , Ilenă, şi au fo[s]tu
n ă n a ş işipanul.
1768.
[Adaus din 1 7 8 r, unguresc şi romanesc. A c e s t a zice : }
A u căzut pă fîn în 27 a luì N o e m v r i e In V a l e a S a c ă , p ă
fânul eî Năstafe, a d e c ă Sănbătă.
[Iarăşî a d a u s , d e pe atunci:]
I t e m , în 31 a luì Dechemvrie s'au mînat oile în Pièorul
Zazeì (?) pă fânul mieù, a d e c ă o s ă p t ă m î n ă pînă în Crăcunu,
Vineri, în zioa Sfî[ntu]luî p r o r o c D a n i i l .
î n 1 a lui D e c h e m v r i e aù căzutu pă fînul mieù, în P r e l u c ă .
I a t ă s ă r i [ n ] d a r e pă postul lui Crăcun, 1 7 6 4 .
Popa Adraş. Acusănie.
Mărica. f Popa Toder.
Mărie. Năstafie.
Acusănie. Paladie.
M. Ş t e f a n u . Morţi :
Mărica. Pite.
Ştefanu. P. Ş t e f a n .
Vasălie. Lupe.
6.
Toderù. Tămaş. Berce.
Acsănie. Năstafă. Găvrilă.
Grigore. Ghiorghie. Măriuţa.
Ghiorghie. Palaghie. Ionu.
Ionù. Ghiorghie. xMihaù.
Vasalie. Paladie (sic). Ionu.
Netifta] şi doţi a lol. Ionù.
Palaghie. Thoma. Savă.
Ion. Grigorie. Icnatù.
Acsănie. Mihaù. Dumitr[u].
Mihaù. Ionu. 4 mărieş.
Toderù. Zaharie. Bahocu.
 DOCUMENTE 245

Gahia. Mărica. Frăină.

Timone. Acsănie. Năstafă.
Acsinie. Văsile. Vasalie.
Ană. Timohie. Todoru.
IonO. Năstafă. Ionu.
Todor. Ionu. Ionu.
Moifş]. Todorù. Paladie.
Ionu. Cozma. Danu.
Paladie. Irină.
8 mărăeş.
Viruvară. Jacob
Grigorie. 6 . 2 merţî
Ionu. Odotie.
Alecsa. Odoti.
Mărie. 4 florinţî,
16 m ă r i e ş . Timoc.
Ionaş. Todosie.
Dumitru. Netita.
Acsănie. Ionu.
Mărie.
Po . . .
f A u murit m a m a Gîoti.
f A muritu fata Zubuţiî.
f A u muritu făcîorul luì B ă l e d r u p .
•j" A ù muritù R u g i n ă , cu muere.
I n anul 1770 am b o t e z a t pru[njc[u]l lui Onul R o t ă r i ţ i , şi
au fo[s]tu nănaş F e i r u I o n u , m o ş e B e o c a Odreî (?), ; O c t o -
vrie 22.
1770, am b o t e z a t un p r u c u a l u î I o n o Morarului, şi au fostu
n ă n a ş e fata lui B o d e Ilişu, Mărie.
N o e v r i e 7 zile, am b o t e z a t pă pru[n]c[u]l lui Milei (?) Ivan,
şi au fo[s]tu n ă n a ş a B o d e I l e s o e .

1771. M e t r i c ă .
F a t a lu M a c o v e e ş u au făcut cocono, număle I o n u , şi a u
fo[s]t n ă n a ş e A c s ă n i e lui O n u Netie.
1 7 7 1 , Inuori, I zi.
246 REGISTRUL, PAROCHIKÎ MARAMUREŞENE A GIULEŞTÎ LOR

F a t a eî R e v n i c u Ionii, Mărie, aii fecutu unu fecioru, şi-î nu-

măle I o n u , nănaşe p r e u t a s a luî P[o]p[aJ A[n]draşu.
M a r t i e 3 zile, a m m u bozetu pruncul luì Z a h o c u , şi e nă-
naşa Adindoe.
A ş a s e ştii am botiazatu pe o v a t a a unu R u s Minau, şi-î
nănaşe Părască.
P r ă unu Ţ i g a n u a n u m e P e t r e , muere luî au avut prufnjcu,
nu S t r u t u r ă (sic), şi-î b o t j e j z e t u în G i u l e ş t î . . .
In F e r e ş t i .
A m b o t e z a t pă O a n ţ a Mărie, şi au fost nănaşe Rednicu
T o a d e r , şi nu-î miruitti, şi p l a t a nu o'ti dat, că n'am af[l]at
mirulu. L e a t 1 7 7 1 , m s ţ ă A p r i l 5 zil[e].
î n T u n a lu A p r i l i e 5, înu 24 de zile, am boftejzat o c o -
c o n ă , şi n ă n a ş e I u r o e , şi miruitù ; a guratuluî.
î n t r ' a c î a s t a lună am î n g r o p a t pă î n r e U ţ u , 1 7 7 1 .
î n t r ' a c i a s t a lună a m u î n g r o p a t u pe S r b a c a .
înu luna lui Maiù în 8 zile, am b o t e z a t pru[n]cul s o c ă c i ţ i î
guratuluî, fecioru, şi-î n ă n a ş e I b r o e .
î n u luna lui Maiu 12 zile, amu b o t e z a t pru[n]cul luî A l b a ş u
şi o fătuţă a V e t i lu P o p a P e t r e , şi la amidoî Adrăşoe nă­
naşe; 1771.
î n u luna Iulue 2 0 zile, au botezatu p r e fata Ţ i g a n a Ia[n]-
col, şi n ă n a ş e . . . Ţ i f r o e .
1771.
în luna lui Maiti în 21 am îngropatu p e fata luì R e v u -
nicu, l [ r i ] n a .
1771.
î n luna luî Iunie înu 8 zile am î n g r o p a t u pe Ţ i f r o e .
î n t r ' a c î a s t a lună în 10, a m botezatu pă fata luî P l ă m ă d e l ă ,
şi n ă n a ş e P ă r ă s e a B u d i .
î n t r ' a c î a s t a lu[nă], înu 14 zile, am î n g r o p a t u pe m u e r e luî
Vasalie a Epanului.
î n t r u a c î a s t â lună, 2 0 d e zile, am î n g r o p a t pă muere luî
Macoveeşu.
î n u 21 am b o t e z a t pă o fată a lui B e r c e I v a n u , şi-î n ă n a ş e
Revnicu Acsănie.
1771, n u n t ă t r e b ă s ă fie, a n u m e B u ţ u M a c o v e î cu Mări
 DOCUMENTE 247

dinu Gîuleştî ; pe D u m i n e c ă va fi nu[n]ta ; luna S ă p t e [ m ] v r i e 2 0 .

1 7 7 1 , S ă t t ă v r i e 7 zile, am c u n u n a t ă birăul eî I l e n e cu I d r e i u ţ o e .
9 zile, amu î n g r o p a t u pă fata luì Biruie Patru.
1 0 zile amu b o t e z a t u prufnjcu lui Răvnicu Simionu, şi
nănaşe Adrăşoe.
înu 1 0 zile, a m î n g r o p a t u pru[njcu lu B e r b e ş t a n u l u î .
1 2 zile, b o t e z a t u pru[n]cul lui B e l e d r u g U r s u l , şi n ă n a ş e
Ofnjcîoe.
î n u F e r e ş t i , am îngropatu unu mut ce a căzutu dintu
meru a c o l o ; numi n ' a r e ţ î p o p ă de s o b o r u , c ă i bugătu popa
Ş t e f a n u şi cu popa Costanu, că elu isprăveşte I o t e , dinu
leturghi atară ; eu m ă t r u d e s c u pă n e m i c ă .
1772.
L a Gîuleştî, G h e n o r i e 1 7 , aù t o c m i t u de nu[n]tă fata R e v n i c u
l i a n ă , Poruşunoriţă, cu feciorul luì Caretul G r i g o r e , a n u m e I o n u ,
şi nu-ş s m n e n i c . P o p a Chifor, p a r o h u ş Gîul[e]şti.
1772, pe neo.
F e c i o r u l gupinuluî R ă v n i c u V a s a l i e , l o n u , a tomitu cu fata
Morarulu S i m i o n u , feciorul e i Poruşunaru, şi nu-şî su nimica.
P o p a Tiffor], I n o r i e 2 4 .
1 7 7 2 , am î n g r o p a t u fa [ta] lu R e v n i c u G r i g o r u , F e u r a r e înu
4 zile.
î n u t r ' a c î a s t a zi amu î n g r o p a t unu pru[n]cu a iui I a c o b u .
î n u anulu 1 7 7 2 , F e u r a r i e 8 zile, a fecutu nuntă feciorul
lu N i c o r ă cu fata Ş e d e , şi şi-su nimica.
1 7 7 2 , H o t e n u T [ u ] d o r u , omu s l o b o d u , au tocmitu cu v ă ­
duva a R e v n i c îonu d i n ^ u s u Poruşnoriţă, M ă r i n c u ţ a , fecerul
Iacob.
1 7 7 2 , i cunatu feciorul E p a n u l u î cu fata Ionu Fraţi; nu
şi nimica, şi sintu o m e n î s l o b o z i .
î n anul 1 7 7 2 amu îngropatu pru[n]cul lui R u s Iani, O n u .
î n u anul 1 7 7 2 cununatu pe B o r ù c e N e t i t a cu P o p A c s ă n i e ,
cu s l o b o z e n i e d e la vicarişu ; F e u r a r i e 1 2 .
Feurarie 1 4 zile, amu cununatu pă Ţ i p l e P e t r e cu fata i
N e t i t e s ă : o p a r t e a ci[n]ce, o p a r t e a p a t r a , cu b l a g o s l o v e n i e
d e la v i c a r i ş u ; 1 7 7 0 .
Poruşinarî. 1 7 7 2 , F e u r a r i e 1 4 , am cununatu pe fata lui F a r u
248 REGISTRUL PAROOHIEÎ MARAMUREŞENE A GIULEŞTILOR

V i r ù t o m u , şi o'u (sic) înu V a l e Porcului : nu ş'ou fosutu n e m i c ă .

înu luna lui F e u r a r i e înu 2 5 , am î n g r o p a t u o fătuţă a mo-
rarulufi] înu Fereşti.
P$K KJKH 1773.
Moişu Mihaiu, 3 fecerî are, fer Ioanu, au murit : V a s a l i e ,
Dumitru, Vasalfie].
Ferù I g n a t m o m ş[i] A n u ţ e au 2 coconii : T o d e r , Cîină.
R ă d n i c u S i m o n , holteiu, fecîoru lui F e r I o a n ă : o fată fecioară.
F e r u V î r t o m cu găzdoaia lui, B o r o d i Mărie, fecior : G r i g o r [ e ] ,
altu, Ion, o fată : Gafie, A x e n i e , I o a n ă .
F e r i i Ivan, găzdoia n'are, şi feciori 2 : Grigorfe] şi T o m a .
Feru S i m i o n , cu g ă z d o i a lui, P o p Gafie, feciori 4 : I o n u ,
Chirilă, T i m o c ù , Grigorù, f a t a : Ioană.
F e r i i Ionù, cu găzdoia lui, B î r g ă u M ă r i c a ; 3 feciori: Ş t e f a n ,
G h e o r g h i e , Ion. F e t e : A g r i p ă , Călina, iară Agripină.
C o d r e T o m a , cu s o a ţ a sa, P o p M ă r i c a , fecîoru D o r o t h e i u ,
cocoana Năstafă.
C o d r e Patru, cu s o a ţ a lui, B l e d e Mărie.
C o d r e Dumitru, cu s o a ţ a sa, P o p Ionă,
Berce T i m o c ù , cu s o a ţ a sa, T o d o s i e , feciorul N e c h i t a , şi
m u e r e lui, V ă s i l e (sic) ; fete : I o a n ă şi Mărie.
B e r c e Ionu, muere lui, B o r î s Mărica ; ficîoru : Chirilă şi I o n ;
fete : T o d o s i e , Irinî.
Berce Ivan, cu s o a ţ a sa, G r i g u c e A n u ţ e , fecîoru : Patru ;
f a t a : P ă r ă s e a şi Mărie.
Berce Gheorghie şi m u e r e lui, Slovan N e d e ; feciori 2:
A n d r a ş şi T o a d e [ r ] ; fete 3 : V ă s i l e , Mărie, Todoră.
R e d n i c ù Ioanù, n e p o t aù murit.
R ă d n i c u T o m a , cu s o a ţ a sa, Moiş Măriuţe ; fată : Irină.
R ă d n i c u T o d e r , cu s o a ţ a sa, A c s e n i e , şi fecior Ion.
P o p A n d r a ş , cu s o a ţ a s a : I ş ş t o c P a l a g h i e ; feciorul: Ion, cu
muere, R ă d n i c u A c s e n i e ; fată : P ă r ă s e a . A l t ù fecîoru : Ni-
chita, cu soaţa s a , Iura M ă r i c a ; are 5 feciori : Ionu, I s a i e ,
Tanasie, Leontie, Toadîr.
P o p Dumitru, cu m u e r e lui, A c s i n ă , fecior: G h e o r g h i e ; 3 fete.
Pop L u p u l , cu s o a ţ a sa, B e r c e V ă s i l e (sic), feciori 4 .
Radfu], Odochie.
 DOCUMENTE 249

P o p I o a n a ş cu m u e r e luì, M ă r i c a , fecior 2 : D u m i t r u şi I o n .
P o p L u p u l , cu m u e r e luì, F o n t a Iliană, feciorii : U r s u l , fete
2 : M ă r i c a şi P ă r ă s e a .
P o p T o a d e r t i , m u e r e , B ă l i n [ t ] I r i n a ; are un fecior şi 2 fete.
P o p I o n a ş , m u e r e lui, M ă r i c a ; 3 feciori, 4 fete.
P o p Ionu, cu m u e r e lui, B u l e A n t i n i e , fată 1.
P o p T o d o r , cu m u e r e lui A r d e l i a n I o a n ă ; fecior 1, fete 2.
B e d e o a n O d o c h i e ; feciori 3, fată 1.
R ă d n i c i i Iliană, feciorul S i m i o n , o f a t ă : Todoră.
R ă d n i c t i O l e x a şi muere lui, Morozan Mărie ; feciori 2,
fete 2.
R ă d n i c t i V a s a l i e şi m u e r e lui, G o ţ e P ă r ă s e a ; 1 fecior.
R ă d n i c i i I o n a ş şi m u e r e lui, B e r c e Odochie.
C o d r e Ionaş şi m u e r e lui, B u d I o a n ă ; fecior 1.
B e r c e S i m i o n şi m u e r e lui, C o d r e Mărie ; are un fecior :
O l e x a ; m u e r e : Ţ i p l e I o a n ă şi o fată, Năstafă.
Rădnic Ion şi m u e r e lui, T o d o s c a P a l a g h i e , şi fecioru în­
s u r a t , M a c o v e i u , şi m u e r e lui, C ă l i n ă ; 1 fecior şi o fată.
Rădnicti Lupul, fără m u e r e , şi a r e g i n e r e : Mînăilî I o n a ş ,
şi m u e r e lui P ă r ă s e a : ati 2 feciori, 3 fete.
R ă d n i c t i Ilieş şi m u e r e lui, R u s Năstafă ; 3 feciori şi 2 fete.
R ă d n i c t i I v a n , cu m u e r e lui, F ă r M ă r i c ă ; feciori 4, fete 2.
B u d u I g n a t şi m u e r e lui, RădnicQ Mărie ; 1 feciorii.
V i ş e o a n Ştefan şi muere lui, Găilian P a l a g h i e ; 1 fecior şi fatî-
Bălin Ion, cu m u e r e lui, Pinutu I o a n ă ; are 1 feciorii şi
3 fete.
Nicofor P o p I o a n a ş ; 2 feciori însuraţi, şi 2 holtei, şi 2 fete.
R ă d n i c t i Grigor[e] şi I u r a P ă r ă s e a ; 2 feciori, 3 fete.
Rădnicii G h e o r g h i i a s e , A c s e n i e .
Pîrîe U r s u l şi muere lui, C r ă c e ş t a n M ă r i c a ; 1 fecior, 2 fete.
R ă d n i c I o a n t i ; are 3 feciori şi trei fete.
R ă d n i c u Dimitru şi m u e r e lui, B î r l e I o a n ă .
R ă d n i c i i V a s e l i e şi m u e r e lui, P ă r ă s e a ; 1 fecior însurat, 2
holtei, 1 fată.
R ă d n i c u S i m i o n şi m u e r e lui, F e g h e ş M ă r i e .
R ă d n i c u I o n a ş , muere Miron [stersj Codre Frăsină ; fată
1, fecioru 1.
250 REGISTRUL PAROCHIEI MARAMUREŞENE A GIULEŞTILOR

Rădnicu Nechita, muere Herniceştan Ioană; are 4 feciori

şi o fată.
Rădnicu O l e x a şi m u e r e lui, P a l a g h i e ; feciori 3 , fete 2 .
R ă d n i c u I o n a ş şi mueria luì, T a s i e ; 1 feciorii, 6 fete.
Pîrîe Istratie, cu Iura M ă r i c a ; 1 feciorii şi 2 fete.
Pîrîe Ionii şi muere lui, E r i n ă , f a t a : Iliană.
P e t r i c Mihaiu şi m u e r e lui, I o a n i n V ă s i l i e .
Pîrîe Ş i m o n şi m u e r e lui, O d o c h i e ; 2 fete.
Mînăilă T i m o c u şi muerje] lui, M ă r i e ; 1 fată.
F o a i e N e c h i t a şi m u e r e lui, O d o c h i e ; 1 fecior.
R ă d n i c Ş t e f a n şi gupîniasa sa, S o p l u n ţ a î A n u ţ e ; 4 feciori,
o fată.
R ă d n i c u V a s a l i e , cu gupîniasa sa, Raţii E v a , şi m a i c a lui,
Irina ; 1 fecior, 3 fete.
B e r c e A c s e n i e ; b î r b a t n ' a r e ; şi a r e 2 feciori, holtei.
D e vărstă au murit prăncî ; 1 7 8 5 .
In 2 0 a luì Iulij, a lui Ursii A n d r a ş (?) un prunc Andraş.
In 2 3 , a potului (sici) un prunc.
In 1 a lui Agust, a lui Ioa[n] lui Mătereţcu 1 prunc,
anume Matheiu.
D ° a luì P o p T a n a s e c o c o n a , Părăsea.
In 1 4 a lunii, a luì B u d ù T i m o c ù un prunc, I . . . .
D ° a lui . . . Ion un prunc, a n u m e I a c o v .
In anul 1 7 7 8 , în luna luì Aprilie în 5 zile, adecă în J o i
M a r e , sîntti preoţită de Exţelenţie Sa de ep[is]c[o]pu Ba-
c i n s c h i A n d r e i , în oraşul Muncacîuluî.
în anul 1 7 7 8 , în 2 1 a luì Aprilie, am botezaţii pă pruncul
lui A r d e l e a n a Găvrile, ginere lui Lupii, a n u m e Mihaî, a că-
rue nănaşe aii fostu j u p î n e a s a lui P o t o c Ştefan din B e r b e ş t î .
1 7 7 8 , în 3 0 a lui A p r i l i e , am botezaţii şi am miruit pă
p r u n c a lui F e t e i a n Ursii, a n u m e P e l a g h i e , a carie n ă n a ş e au
fostu j u p î n e a s a I l e a n a a lui R e d n i c Oncîul.
1778, în 1 7 a luì Mai, eu preot Theodor am botezata
şi am miruitu pă pruncul lui Ivonu lui P ă t c ă , a morariuluî»
a n u m e T h e o d o r , a căruia n ă n a ş e aa fosta j[upîneasa] Năs-
tafa lui R e d n i c Ilieşi.
1 7 7 8 , în 2 4 a luì Mai, eu p r e o t p o p a l o n a ş u de la mînă-
 DOCUMENTE 251

ştirea, an botezaţii şi an miruitù pă pruncul lui A r d e l e a n I o n u ,

Ivan cel mik, a n u m e pă Mihaî, a cărue n ă n a ş au fost — .
In 1778, în 1 a luì Iulie.
E u preot T h e o d o r am botezaţii şi am miruit pă pruncul
luì B o d î r j o c Ivon, a n u m e Chirilă, a c ă r u e nănaşă aii foştii
j [ u p î n e a s a ] luì P o p N e c h i t a .
Anul 1778.
A m botezaţii şi arn miruitti pă pruncul lui Ard . . (sic).
In 5 zile a luì A u g u s t ù , preotul p o p a Ionaş aii botezaţii
şi aii miruit pă c o c o n a luì P o p Nechita, a cări nănaşe aii
fost j [ u p î n e a s a ] R e d n i c I l e a n a , a carie n u m e e Marie.
In 12 a luì Augustù, eù p r e o t T h e o d o r am b o t e z a t şi am
miruit pă p r u n c a luì P o p V a s e l i e , annme Odochie, a carie
n ă n a ş e aù fostù R e d [ n i c ] P ă r ă s e a .
în 19 a lunii luì A u g u s t , eù p r e o t Theodor am botezat
şi am miruit pă p r u n c a luì F e r i ù G r i g o r [ e ] , a luì Ivan, anume
Mărie, a carie n ă n a ş e aù fost j[upîneasa| Măricuţa a j[upî-
neseî] a Ilene.
î n 4 a lui O c t o m v r i e , am botezat pă pruncu lui Codrea
T h o m a , a n u m e Ivon, şi l-am miruit; a c ă r u e nănaş aù fost
M ă r i c u ţ a R e d n i c , Ileanea.
î n 7 zile a lui O c t o m v r i e , am b o t e z a t pă prunca lui Moişă
Mihaî, a n u m e Mărie, a c a r i e n ă n a ş ă aù fostù R e d n i c Mări­
cuţa din B e r b e ş t î , a lui R e d n i c Ş t e f a n , şi o am şi miruit.
în 7 a lui O c t o m v r i e am b o t e z a t şi am miruit pă pruncul
luì R o t a r i ù Dumitru, a n u m e T h o m a , a c ă r u e n ă n a ş e aii fostu
Morariù Irimiasă.
în 15 a lui N o e m v r i e , eu p r e o t p o p a Ionaş am botezaţii
pă p r u n c a luì Morariù, a jfupînuluî] a lui Vasalie, anume
Mărie, a carie nănaşe aù fost fata B a n d r e î , Catalina.
Iu 2 4 a luì D e c h e m v r i e , eù preot Theodor am botezatù
pă p r u n c a lui Ursul A n a n i e , anume — , a carie n ă n a ş [ e | aù
fost I l e a n a lui P ă r ă s c h i î Budù.
î n 1775.
î n 2 0 a lui Ianuarie, s'aù botezat de d. vicariuşu pruncul
Rednic Gheorghi, anume Ivcn, a carie n ă n a ş e aù fost jfu-
pîneasa] Rednic Vasalie.
252 REGISTRUL PAROOHIEÎ MARAMUREŞENE A GIULEŞTILOR

î n 2 6 a luì Ianuarie, eu preot Theodor am botezaţii pă

pruncul luì Moldovoî Mădăran, anume Gheorghie, a cărue
n ă n a ş e au fostu p r e o t e a s a mè.
într'aceiaş zi am botezat pă pruncul lui Berce Olexa,
anume Cozma, a căruia nănaşe au fost jfupîneasa] Rednik
P ă r ă s e a , a lui Budiî.
î n 1 a lui F e b r u a r i e , pfreot] p o p a Ionaş aù botezatù pă
p r j n c a luì Ţ i g a n Petre, a n u m e —, a carie nănaşe au fost
p r e o t e a s a mè, P a l a g h i e .
î n 2 6 a lu F e b r u a r i e , eu p r e o t p o p a T h e o d o r am botezat
pă pruncul lui R e d n i c N e c h i t a , a n u m e V a s i l i e , a c a r i e n ă n a ş e
au fost j [ u p î n e a s a ] R e d n i c Ileana.
î n anul 1 7 7 9 , în 2 6 a lui F e b r u a r i e , la p a t r u ciasurî pînă
în zio, a d e c ă L u n i , au născut p r u n c a mè, a n u m e M ă r i e , şi
s'au b o t e z a t şi s'au miruit ; n ă n a ş e au fost jfupîneasa] Red-
icoie, şi b o t e z a t ă de d. vicariş C h i s e g h i .
în 4 a lui M a r t i e , am b o t e z a t eu preot Theodor pă co­
pilul aî Zuza I o a n e , a n u m e T h e o d o r , a cărue nănaşe au fost
m u m a mè, F e r i ù M a l i c a .
î n 3 a luì Martie, am botezatù şi am miruitù eù preot
T h e o d o r pă p r u n c a lu T r u f a n Mărie, a Ţ i g ă n c e î , a d e c ă co­
pila a n u m e A x ă n i e , a c a r i e n ă n a ş e aù f o s t R u s ù îndreiasă.
î n 2 7 a lui Martie, am botezatù şi am miruit pă pruncu'
lui B e r c e A n d r e ş , a n u m e Ş t e f a n : n ă n a ş [ e ] aù fost muiar[e]
mè, şi aù şi muritù.
î n 2 8 , eù preot Theodor am botezatù şi am miruit pă
p r u n c a lui F e r i ù I g n a t , a n u m e Mărie, a carie n ă n a ş e au fost
Pop Nechita.
î n t r u a c e i a zi, şi pă pruncul lui B u d I g n a t , a n u m e Chirile,
a c a r i e nănaşe aù fost p r e o t e a s a Odochie.
î n 2 a lui A p r i l i e , am botezatù şi am miruit pă pruncul lui
F e r i V ă s i l e , a n u m e Iosib, a carie n ă n a ş e aù fostù F e r i ù T o m a .
în 1 5 a lui A p r i l i e am botezatù şi am miruit pă pruncul
lui H o t e Măteî, a n u m e — , a carie nănaşe aù fostù F e r i M ă r i c a .
î n 1 7 a luì A p r i l i e am b o t e z a t şi am miruitù d o ă cop[il]e
a lui A r d e l e a n L u c a , a n u m e I o a n ă şi Năstafă, a c ă r o r a nă­
naşe au fost P o p Ion, a lui A n d r e i a ş diaconului.
 DOCUMENTE 253

Intru a c î a s t a am botezatu şi am miruitù pă pruncul lui

Ion a Porfirea, a n u m e S i m e o n , a c ă r o r a n ă n a ş e au fost I e r e -
miasâ Mariuţa.
în 1 4 a luì Mai am b o t e z a t u şi am miruitù pă p r u n c a lui
Ion aî V ă s i l e , a n u m e P a l a g h i e , a carie nănaşe au fost Ioa-
neasă.
î n 22 a lui Iunie am botezatu şi am miruit pă pruncul
luì I o n a lui Mătăleşicu, a n u m e I o n , a c ă r u e nănaşe aii f o s t
P ă r ă s e a luì B u d ù I a n o ş .
î n 7 a lui Iulie am botezatu şi am miruit pă p r u n c a lui R u s
Grigorje], anume Ana, a carie nănaşe aii fost Năstafa lui
Ilieşi.
î n 22 a luì Iulie a m botezatu şi am miruitù pă prunca
v
lui G î u r g e Oncul, a n u m e Theodoră, nănaşe Feriù Mărica.
î n t r o a c e i zi am botezatu şi am miruitù p ă p r u n c a lui R u s
R o m a n , a n u m e Mărie, n ă n a ş e aù fostù R e d n i c P ă r ă s e a .
în — A u g u s t u am î n g r o p a t pă prunc[ul] lui Piţoî T i m o c .
în 5 a lui O c t o m v r i e am botezatu şi am miruit pă prunca
lui Ilie, a n u m e A x ă n i e , a carie nănaşe aù fost R e d n i c Pă­
răsea.
în 13 pă pruncul luì F e r i ù T r i c ù (? G r i g o r e ?), anume
N e c h i t a , nânaşa j [ u p î n e a s a j I l e a n a .
Ş i pă prunca luì Ivan a lui M ă t e l e ş c u , a n u m e A x â n i , nă­
naşe aù fost R e d n i c ù A x ă n i e .
î n luna lui O c t o m v r i e , pfărintele] p o p a I o n a ş . . . pă pruncul
luì P o p L u c a , a n u m e Cozma.
î n 1 8 zile a lui D e c h e m v r i e , p|ărintele] A n a n i e . . . p ă pruncul
luì R u s ù S i m e o n , a n u m e I o n u , n ă n a ş e au fost p r e o t e a s a mè.
1780.
în anul 1 7 8 0 , în 1 6 în zile a lui I a n u a r i e . . . , pă p r u n c a lui
R e d n i c G h e o r g h i e , a n u m e Măriuţă, nănaşe au fost j [ u p ă n e a ] s a
lui R e d n i c V a s i l i e .
î n t r u acei zi şi pruncul lui Birău (?) Ivan, a n u m e Vasilie ;
n ă n a ş e aù fost nora eî P ă r a s c ă .
în 25 a luì F e b r u a r i , p[ărintelej p o p a D i m i t r i e din B o d e ş t î au

1
P u n c t e l e î n l o c u i e s c de aicî formula : * a m botezat şi am miruit>.
254 KEtìlSTBUL FAROCHIEÌ MARAMUREŞENE A tìlULESTILOK

botezatù pă doî c o c o a n e a luì R u s ù Minai, şi n ă n a ş e aù fost

morăriţa luì Irimia.
Ş i a fetei luì un c o p i l a .
Numele celor căsătoriţi:
î n anul 1 7 7 8 am c u n u n a t eu p r e o t T h e o d o r pă feciorul
lui B e r c e Ivon, a n u m e Chirilă, cu fata ei Rednic Părăsea,
a n u m e I l e a n a , a c ă r o r a n ă n a ş ă aO fost jfupîneasă] R e d n i c I l e a n a ,
s o a ţ a j[upînuluî] R e d n i c Ivon.
1
î n 2 9 a lui I u l i e . . . , pă r ă m a s a lui S a v a T o a d e r u , a n u m e
T a s i e , cu G o j e Ivon din O a n c i c e ş t i , fiindù şi el rămaşii ; a
c ă r o r a nănaşî au fost C h i r a de la Oanciceşti.
în 2 0 aceştiî luni s'aù cununat d e părintele popa Ionaşi, la
m ă n ă s t i r e a , feciorul lui Cotoi Ursu, anume V a s i l i e , cu fata
luì P o p G r i g o r f e ] , anume Ş o f r o n ă , a c ă r o r a nănaşe aù fostù
P o p N e c h i t a a lui Andraşu.
[în 2 0 a lui A u g u s t aù ìngropatù pă pruncul lui R e d n i c
Ilieş, a n u m e Pinte.]
î n 3 0 a lui S e p t e m v r i e , am cununat pă feciorul lui Morariù
S i m i o n , anume I o n , cu fata lui P o p Theodor, anume Năs-
t a f ă ; a c ă r o r a nănaş aù fost R ă d n i c M a c o v e i ù .
în an. 1 7 7 9 .
în 2 0 a lui Ianuarie s'aù cununat de p a r e n t e l e ] p o p a Chi-
for G h e o r g h i e s o c a c i j[upîuului] R e d n i c Ş t e f a n cu o fată din
S ă p î n ţ a , anume A n u ţ ă ; a c ă r o r a nănaşe aù fostù preoteasa
protopopeas[a] Pelaghie.
în 2 4 a lui Ianuarie, p[ărintele] popa Ionaş aù cununatù
pă Moldovoî T h e o d o r cu Buzat Mărica din Budeştî, a că­
r o r a n ă n a ş e aù fost p r o t o p o p [ e a ] s [ a ] Palaghie.
î n 9 zile a lui M a i . . . , p ă Mutu S i m o n cu pă I u g a M ă r i e ,
a c ă r o r a nănaşe aù fostù p r e o t e a s a mè.
î n anul 1 7 8 0 .
în 4 a lui G h e n a r ( ? ) . . . pă feciorul lui Balint Ion, a n u m e G ă v -
rilă, cu fata lui R e d n i c Ilieş, anume H a g i e , n ă n a ş e p r e o t e a s a m è .
î n t r u a c e i a zi şi pă fata lui Balint Ion, anume Ileana, cu
fecîoru lui P o p a A t i m din Călineşti.

' P u n c t e l e înlocuiesc cuvintele cam c u n u n a t » .

 DOCUMENTE 255

în 1 1 a luì F e b r u a r i e , pă feciorul luì Feriti Ivon, anume

T o m a , cu fata luì B o d i r j o î Ion, a n u m e P ă r ă s e a , nănaşe j[u-
pîneasa] I l e a n a .
Intru a c e i a zi, şi p ă fata luì Pop G r i g o r [ e ] , anume P ă r ă s e a ,
c u Petru O l i ţ ă din B e r b e ş t î .
In 2 0 , am c u n u n a t pă fata lui R e d n i c I o n a ş a Marcului,
a n u m e M ă r i c u ţ a , cu fecioru luì B e d o o a n Ivon din Călineştî.
In I I , p o p a Chifor . . ., pă fata luì P o p Lupul, a n u m e M ă r i c a .
1781.
A m cununatù în 7 a lui F [ e v r u a r i e ] pă fata lui R u s u Maer
c u feciorul lui Ştefan din Hotenî.
In 7, am cununatù pă fata luì R u s ù Mihaiù cu un Mol-
d o v o î V a s i l i e : în S ă r b î s'au dusti.
Ş i iarăşi pă prunca lui Ionii şi cu c o c o a n a lui M o s .
Ş i iarăşi pă fata lui S i m a V a s i l i e cu un fecior din B e r b e ş t î .
Ş i iarăşi pă s o r a Suciuluî cu un Hârniceştan.
I a r ă ş întru a c e i a zi p o p a I o s i b aù cununatù pă Berce Ti-
m o c ù cu fata luì F e r ì Ion.
în 3 1 am cununatù p ă Ion a luì N i c o a r ă cu pă fata luì
Iacob a Epenceî, Năstafă.
î n 2 7 a luì O c t o m v r i e am cununat pă Rednic Grigor[e]
a î A x ă n i e cu fata a P ă r ă s e a i Budù, a n u m e Ileana.
în 8 a lui F e b r [ u a r i e ] am cununatù pă Radul Nekita cu
p ă fata O n c î o e , a n u m e H a g i e , şi iarăşi pă feciorul lui j u b ă n u -
luî, a n u m e N e c h i t a , cu pă fata lui P o p T o d o r , şi iarăşi pă
P i ţ o c T i m o c cu pă A r d e l e a n D o c h i e (?).
în an 1 7 8 5 .
în 8 zile a luì F e b r [ u a r i e J , a lui R e d n i c M a c o v e î un prunc,
Simeon. A lui A r d e l e a n G a b o r o c o c o a n ă , a n u m e D o m n i ţ ă . A
lui B e r c e G a b o r , a n u m e Mărie. A lui B u t a N e c h i t e o c o c o a n ă ,
P a l a g h i e . A lui Ilie un c o c o n , T h o d o r .
în a n n o 1 7 8 2 .
A lui N e u c Ion c e l mic o c o c o a n ă , a n u m e — , n ă n a ş ă — .
A lui H â b i a n Ion un p r u n c ù , anume Găvrilă, n ă n a ş e preo­
teasa mè.
A Iui Morar I o n o c o c o a n ă , Pălăguţă.
A lui R u s Ion o c o c o a n ă , anume Axena.
256 REGISTRUL PAROCHIEl MARAMUREŞENE A GIULEŞTILOR

A luì H o t e M a t e i , c o c o a n ă M ă r i e .
In 2 0 a lui A u g u s t , p ă prunca lui B e r c e Oncîul, anume
M ă r i a , nănaş mama.
Ş i a lui B ă l i n t Găvrilă, a n u m e Mărie, n ă n a ş e p r e o t e a s a m è .
Ş i iarăşi a lui B o d ă r j o c I o n o c o c o a n ă .
Ş i iarăşi a lui P ă t c ă I o n o c o c o a n ă .
Ş i a lui M u t Ş i m o n .
Ş i a lui RHSS Simeon.
Ş i i a r ă ş i a lui A n d r o n cocoană, anume — .
î n 9 a luì N o e m v r i e , a lui Zuban A v a s a l i e c o c o a n ă , a n u m e
P ă r ă s e a , n[ăjn[aşă] B a d e a o a n a .
în 13 a lui Noemvrie, a lui B e r l i b a ş S i m e o n un prunc,
a n u m e Găvrilă, n ă n a ş e p r e o t e a s a mè.
Ş i iarăşi a lui V ă s i l e un p r u n c a n u m e Mihaî, n ă n a ş e Pă­
r ă s e a luì B u d ù .
Şi iară a lui R u s l a c o b , A x e n i e , năn[aş]ă : I r i m i a s ă .
î n 1. 1 7 8 3 .
î n 7 a lui Ianuaru, am b o t e z a t pă p r u n c a lui B e r c e An­
draş, a n u m e A n i s i e , n â j n a ş e ] [preu]tea[sa] mè.
în 1 6 a lui Ianuaru, a lui A r d e l e a n G a b o r , a n u m e Măria,
năn[aşăj preoteasa mè.
în 15 a lui F e b r u a r i e , a m b o t e z a t şi a m miruit pă p r u n c a
S t r u g a r i u l u î , a lui V a s i l i e , a n u m e T o d o r ă , nănaşe Albăşoe.
A lui Greliş Găvrilă, a n u m e Todor.
A lui V a s a l i e C o t o i , pruncă, anume—.
A lui P i ţ o c T i m o c .
A lui B ă r l e Mihaî.
5 Mal, a lui R e d n i c N e c h i t a un pruncu, a n u m e — , n ă n a ş e
nora spânului.
A lui B ă r l e U r s u .
în 15 a lui M a l , un pruncu a lui B ă r l e P a t r u , Grigorfe] ;
l-am şi îngropat.
în 1 1 a lui I u n j , a lui R e d n i c S i m i o n , p r u n c , T o d e r , nă­
n a ş e p r e o t e a s a mè.
A luì Pop L u c a o p r u n c ă , T o d o r ă , n ă n a ş e I l e a n a eî B u d u .
A lui V a s a l i e , g i n e r e l e luì V î r t o c , c o c o a n ă , Varvara, nă­
naşe F e r i ù T o m a .
 DOCUMENTE 257

A )uî I u l y , a luî A r d e l e a n Irimie (?) un prunc, Andreî.

A luî T o d e r aî V ă r v a r e o p r u n c ă . . .
In 16 a a c e s t i e , a luî A r d e l e a n L u p e o pruncă, — .
A luj Ionakj Meteleske prunc, a n u m e — .
In 8 a luî A u g u s t , un p r u n c a luî g i n e r e l e luî P i ţ o c ă .
A luî Ş t e f e i ă Ţ i g a n u un prunc.
A luî A r d e l e a n N e c h i t a un prunc.
A luî R u s l a c o b o c o c o a n ă .
In 13 a luì Octomvrie, un pruncii a luî Hote Mateiă,
anume Părăsea.
î n 9 zile a luì Dechfemvrie] un p r u n c a luì P o p Ştefan,
a n u m e Nicole.
A luî A r d e l e a n A n d r e î , d e la mînâstire, un prunc, anume
Nechita.
O c o c o a n ă a luî Z u b a b N e c h i t a , a n u m e Pălăguţă.
î n anulă 1 7 8 8 , în 2 4 a luî Aprilie, s'au îngropatu Melnic
N e c h i t a la m ă n ă s t i r e a Gîuleştilor.
în anul 1 7 7 8 , în 2 0 a luî Maî, s'au r ă p ă u s a t întru D[o]m-
nul, şi în 2 2 aces[teiaşî] s'au î n g r o p a t de mine, preotù T h e o ­
dor, a n u m e R e d n i c Ilieşî.
în 5 zile a luì A u g u s t ă an îngropatu pă (Joară P ă r ă s e a .
In 20 a luî A u g u s t u . . ., pă pruncul lui Ilieş, anume
Pinte.
în 2 1 . . . pă p r u n c a luî Grigorje] a luî P'erî Ivan, anume
Mărie, c a r e a treia zi d u p ă naştere aii şi murită.
în 3 1 a luî S ă p t e m v r i e a m îngropatu pă pruncul luî T i m o c
a luî P i ţ o c , a c ă r u e nume e s t e — .
în 1 8 a luî S ă p t [ e m v r i e ] . . . , pă pruncul N e c h i t e î Marculuî,
anume, Athănasă.
î n 2 0 a luî S ă p t [ e ] m v r i e . . . , pă pruncul eî P ă r a s c h e Ignă-
tesă, anume Dimitrie.
î n 7 a luî O c t o m v r i e . . . , p ă pruncul eî P a r ă s c ă aî I g n ă t e s e
anume Ivan.
î n 9 a luî O c t o m v r i e . . . , pă pruncul luì I u g a I o s i b u , a n u m e
Nechita.
în 1 1 a luî O c t o m v r i e . . . , pă fata luì B o r e a Ioan, anume
Eodochie.

2492. V o i . X I I . 17
258 REGISTRUL PAROCHIEÎ MARAMUREŞENE A GtULEŞTILOR

Şi pă pruncul lui Vârtolomeî a gineruluî R u s Andrei,

anume Vasilie.
î n 21 a lui O c t o m v r i e . . . , pă p r u n c a luì Morariù Simion,
anume. Ş i iarăşi î n t r ' a c e i a zi . . . pă un prapom-meşter, anume
Iugaş.
In 27 a lui O c t o m v r i e . . . , pă prunca lui Rus Dumitru,
anume Anna.
î n 8 a lui N o e m v r i e . . ., p ă pruncii luì P o p V a s a l i e , a n u m e
Theodor.
Ş i iarăş întru a c e i a zi, p e pruncu lui P o p Mihal, a n u m e Mihaiu.
I n 1 1 a lui N o e m v r i e . . . , pă prunca luì G r i g o r f e J a lui
Măteleşte, anume A x e n i e .
î n 11 a lui N o e m v r i e . . . , pă pruncul luì P o p L u c a , a n u m e
Dimitrie.
î n t r u aceia z i . . . , pă pruncul lui Rednik Ion, a lui V a s a l i e
ui M â t e a , a n u m e T h e o d o r .
î n 20 a lui N o e m v r i e . . . , pă p r o n c a lui P o p L u n g u l a F r i ­
zei, a n u m e M ă r i e .
I n 24 a lui N o e m v r i e . .., pă p r u n c a lui Ardelean Ivan,
a n u m e Mărie.
î n 25 a lui N o e m v r i e . . . , pă pruncul a î A n t i n i e a L e u l u i ,
anume Ignatu.
î n 13 a luì D e c h e m v r i e , pfărintele] popa I o n a ş . . . , pă
copilul aî I r i n e lui I o n ă ş u , a n u m e I v o n .
î n 15 a luì D e c h e m v r i e . . . , pe pruncul lui B e r b e ş t a n M i ­
hal, a n u m e Petru.
î n 18 a Iui D e c h e m v r i e . . . , pă Rotari D i m i t r i e , şi în 20
a c e ş t i e pe prunculu lu R u s D i m i t r i e , Oncîul.
î n 1779.
î n 2 1 , p o p a I o n a ş . . . p ă Zuza (Uucîa, Iuga?) cel bătrăn.
î n 9 zile a lui F e b r u a r i e . . . , pă p r u n c a lui M o l d o v o î Mă­
ria, a n u m e p ă A x ă n i e .
î n 13 a luì Iulie, a m î n g r o p a t pă N i c o a r ă , p ă şpanul (?).
Î n 2 2 . . . , pă pruncul fratel[uî] mieu, a i u l G h e o r g h i e , a n u m e I o n .
î n 28 . . . , p ă p r u n c a lui P o p V a s i l i e , a n u m e E u d o c h i e .
î n 26 a lui Săptemvrie... pă'prunca luî Rosti Simion,
a n u m e Ileana-
 DOCUMENTE 259

în i o a luì O c t o m v r i e . . . , pă I e r n a t e i Nechita,
în 15 a luì O c t o m v r i e . . . , pă feciorul Z u b e i c e î , aî M ă r i e ,
anume Grigorje].
î n — O c t o m v r i e . . . , pă R u s Ivon.
In 15 a lui O c t o m v r i e . . . , pe o fie a lui Patru Chirilă
A luì M ă t e î aî T o d o r o e o c o c o a n ă o an îngropatu.
în 1780.
In 8 zile a luì I a n u a r . . . , pă p r u n c u l luì Ivan alù T o m o a e ,
anume Simion.
Ş i pă un pruncu a Zuze luì I o s i b ù , pă numele lui — .
Ş i în 1 1 a luì F e b r f u a r i e ] . . . , p ă M a t e i aî R o t ă r i ţ e î .
î n 5 a luì M a r t i e . . . , pă T o d o r o e , pă A x e n i e .
în 14 a luì M a r t i e , s'au r ă p ă u s a t untie-mieu I o n a ş , şi în 31
l-am şi îngropat.
î n 31 a luì Martie, pă prunca luì P o p N ă c h i t a , anume
Asenie.
în 1 a luì A p r i l i e . . ., pă pruncul lui Ion a Porfiră, a n u m e
Simion.
î n 9 zile a lui Aprilie, p o p a Ionaşu au î n g r o p a t pă prun-
c [ u l ] eî Ierini I o n ă ş o e , a n u m e Adam,
în i 6 . . . , p ă Marcul Ionaş.
î n 3 a lui Iunie . . . , pă T i v o d o r Ilenă.
în 3 a lui I u n y . . . , pă c o p i l a Ţ i g ă n c e î , a Mărie, anume
Axenie.
î n — a luì Iunie, p o p a I o n a ş . . . pă pruncul lui S a v e î L u p e ,
anume —.
în 15 R e d n i c O l e x e s'au îngropatu.
î n 20 a lui S ă p t e m b r i e . . . , p ă Ion al Intriuluî.
î n 2 8 a c e l a n . . . , pă fie lui S i m i o n a ş .
1781.
în 5 a lui I a n u a r . . . , pă Ţ i g a n c a luì S t r u g a r Gheorghie,
anume Ţircă.
î n 20 a luì I a n u a r pă fata lui M e l n i c I a c o b , a n u m e M ă r i e .
î n 21 a lui F e b r u a r p ă Rujină Ion.
î n 2 1 . . . , p ă T i m o c o e , pă M â r i c a .
î n luna lui M a r t i e . . . , pă Z u b a n c a , pă M ă r i e .
S i iară p ă R e d n i c Grigorje], pă Tomoţoî.
260 REGISTRUL PAROCHIEÌ MARAMUREŞENE A GiULEŞTILOR

î n 2 9 a lui M a r t i e . . . , p ă Mîcăcălul, p ă V a s i l i e .
î n 2 4 a luì A p r i l . . . , p ă feciorul U r s u l u i a lui Coţoî, a n u m e
Alexa.
întru a c e i a zi, pă a lui H o t e M ă t e î pruncii, a n u m e Petru,
î n 1 a luì Maî, pă pruncu lui H o t e Mtăi (sic), a n u m e Mi-
haiti.
Ş i iarăşi a lui N e c h i t a Marculuî, a n u m e — , şi iarăşî pă
pruncul lui I o n ă ş c â u .
î n 3 1 a lui Iulie, din v o [ e ] luì D [ u m n e ] z ă u l-au fulgerată
pă R e d n i c Ion din F e r e ş t i , şi în 1 a lui A u g u s t ù l-am şi în­
gropată.
î n 1 6 a luì S ă [ p ] t [ e m v r i e ] , am î n g r o p a t p ă P ă t c ă .
î n 2 1 a lui S ă p t [ e m v r i e ] , pă n o r a luì P i ţ o c , a n u m e V ă s i l e .
în 1 6 a luì O c t o m v r i e . . ., pă Bîrle Mihaiù.
în— O c t o m v r i e . . .,pă R a d n i c V a s a l i e .
î n 6 zile, pă pruncul luì B e r c e O n c î u l , a n u m e Costantin . . .
Ş i p ă m i n a r e a l u i . . . Iarăşi pă C o s t a n . . ., şi iarăş.
în 1 7 8 2 .
în 2 1 a lui F e [ v r u a r ] . . ., lui Ion a lu . . .
[17I81.
. . . P. P o p a I o n a ş u . . . aù miruitù pă prunfcul l u ì ] . . . I o s i b f

nănaş... t-o Ştefan, a n u m e . . .

î n 2 3 a lui Marţi, am botezatù . . . , pă pruncul luì L a z u r
Ion, a n u m e I a c o b , n ă n a ş e M o r e r i ţ a Irimeiasă.
întru a c e i a zi, un p r u n c a lui C o d r e I o n a ş , a n u m e Vasilie,
nănaşe P ă r ă s e a lui B u d ù .
î n 2 2 , p o p a I o n a ş . . . pă pruncul lui A r d e l e a n ù L u c a , anu­
m e — , n ă n a ş e aù fost — .
î n 2 0 a lui M a î . . . , p ă p r u n c a lui B î r l e Patru, a n u m e Irină...
î n t r u a c e i a zi p ă pruncul lui B e r c e A l e x e , a n u m e — , nă­
naşe aù fostù P ă r ă s e a lui Budù.
în 4 a lui I u l i e . . . , p ă pruncul luì R u s G r i g o r [ e ] , a n u m e
Grigor|e].
Ş i iarăşi a lui B e r c e O n c î u l prunc, a n u m e C o s t a n t i n , nă­
n a ş e aù fost m a m a .
î n 8 zile a lui S ă p t [ e m v r i e ] . . . , pă p r u n c a lui Ţ i g a n Mihaiù,
Anna, nănaşe Ceperaş Vasîlie.
 DOCUMENTE 261

în 8 a lui O c t o m v r i e . . . , p ă pruncul luì I g n a t i e B e r b e , a-

n u m e —-, n ă n a ş e au fostu I o n a luì N e c h i t a a lui I n d r e ş u .
în 31 a lui Octomvrie, popa Mihaî Şboremi ( ? ) . . . pă
pruncu a lui P o p V a s i l i e — , n ă n a ş e P ă r a s f c a ] .
Ş i iarăşi a lui I o n Ş c ă u .
Ş i iarăşi a lui s o c a c i u l u î spânului.
î n 9 a lui N o e m v r i e . . . , p ă pruncul lui B e r c e , — a n u m e Mi­
haî, n ă n a ş e aù fostu R o g i n ă (?) A x ă n i e .
î n t r u a c e l e zile, p ă fata lui B e r c e Chirilă, a n u m e — .
Ş i iarăş a lui R ă d n i c G h e o r g h i e pruncù, a n u m e G r i g o r f e ] .
Ş i iarăşi a lui R e b n i c Ion fecior, a n u m e Chirilă, nănaşe
preoteasa mè.
Şi în 21 a luì F e b r [ r u a r i e ] . . . p ă n e p o t u l lui P o p L u p u l , — ,
n ă n a ş e au fost p r e o t e a s a mè.
1780.
P. P o p a Chifor . . . pă pruncul lui Savel Lupe, anume — ,
nănaşe P o t o c Ştefan.
î n t ă e zi a lui M a r t i e . . . , pă pruncul lui Grigorfe] sin Mă-
teleşie, anume Olexa, a cărue n ă n a ş e au fost nepotă-să,
Axănie.
Ş i întru a c e i a ş z i . . . p ă pruncu lui I o n F e r e ş t e n u l u , a n u m e
V a s i l i e , n ă n a ş e au fost R e d n i c T o d e r F e r e ş t a n u l .
î n 7 zile a lui A p r i l i e . . . , pă pruncu Ţăganuluî, anume
M ă r i e , a c a r i e n ă n | a ] ş e au fost P e t r i c a Ţ i g a n u l .
în 12 a lui A p r i l i e . . . , p ă p r u n c a lui P o p . . . , a n u m e M ă r i e ,
a c a r i e n ă n a ş e j f u p î n e a s a ] Ileanfa] lui R e d n i c .
în 2 4 a luì M a î . . . , p ă p r u n c a lui R u s I a c o v , a n u m e T h e o -
dosie, nănaşe Morăriţa Irimiasă.
î n 2 4 . . . , p ă pruncul lui Berce Andreş, anume Costantin,
nănaşe preoteasa mè.
Ş i iarăş a lui H o t e M a t e i , a n u m e Mihaiu, n ă n a ş e mamă.
î n 28 a luì I n a r i e . . . p ă c o c o n a P e t r e s ă î , a n u m e —, n ă n a ş e
au fost F ă r u T h o m a , a d e c ă C o p i a .
î n 3 1 . . . , p ă p r u n c a luì R e d n i c M a c o v e i , a n u m e I r i n ă , nă.
n a ş a aù fost P o p I o n a Ş o p e î (?).
Ş i a t u n c e pă p r u n c a lui F e r i ù D u m i t r u , a n u m e I r i n ă , nă
naşe Rednic Părăsea.
202 REGISTRUL FAROCHIB.Î MARAMUREŞENE A GIULEŞTiLOR

î n 7 a luì Iunie . . . , pruncul lui Bîrle D u m i t r u , a n u m e Chi-

rilă, n ă n a ş au fost I o n e a s ă .
în 1 4 . . . , p ă p r u n c a s o c a c ì u l u ì a Zirii (?) a n u m e Domniţa,
n ă n a ş e au fost m a m a .
în 2 0 a A u g u s t u . . . , pă prunca lui Berce Tirila, anume
A n n a , n ă n a ş e au fostu j [ u p î n e a s a ] I l e a n a .
într'aceia zi..., pă prunca lui Morariu Iacobu, anume
M ă r i e , n ă n a ş e au fostu A r d e l e a n c a .
î n 2 0 zile, p o p a C h i f o r . . . p ă pruncu lui Z u b o r V a s a l i e ,
a n u m e M a t h e i u , n ă n a ş e au fost—.
î n t r u a c e i a zi p ă pruncul sluji Morăr[iţi] Irimfiasi], anume
M a x i n , n ă n a ş e au fost M o r ă r i ţ a I r i m e a s ă .
în . . . a lui A u g u s t , p o p a Grigorfe] pă p r u n c a lui P o p Ion,
a n u m e — , nînaşe j [ u p î n e a s a ] R e d n i c I l e a n a .
î n t r u a c e i a zi, a i u l H o t e I a c o v , a n u m e — , n ă n a ş e au fostu
soru-mè I o a n ă .
î n luna lui S ă p t e v r i e . . ., p ă p r u n c a lui Ursul..., a n u m e Mă­
rie, n ă n a ş e p r e o t e a s a mè.
în 1 lui O c t o m v r i e . . . , p ă pruncul luì S t r u g a r ù a luì V a s i l i e ,
a n u m e M a t e i (?), n ă n a ş e F e i i ù Ion.
în 11 a luì N o e m v r i e . . . , p ă pruncul luì P o p Ş t e f a n a V i -
şovanuluî, a n u m e L u c a , n ă n a ş e aii fost R e d n i c P ă r ă s e a .
în 1 6 . . . , pă pruncul lui Moldovoî Grigorfe], a n u m e — ,
nănaşe m a m a .
în 1 6 . . . , p ă pruncul lui B e r c e N e c h i t a , a n u m e — , n ă n a ş e
au fost p r e o t e a s a mè.
î n t r u a c e i a zi, a lui Moiş Mihaiti, a n u m e — , n ă n a ş e aii fost
fata lui R e d n i c Ş t e f a n din B e r b e ş t î .
î n 1 1 . . . , pă doi prunci a lui C o t o i Ursii, a n u m e F i l i p şi
I a c o v , n ă n a ş e au fost p r e o t e a s a mè.
în 2 4 . . . , p ă pruncul lui U r s u l lui A n a n i e , a n u m e Mihaiu,
n ă n a ş e au fost P ă r ă s e a lui Budti.

1781.

B i r l a P a t r u dinu gosu aii pletit la nemişii-biraia 16 po­

tori, la p o a p a 1 fărdelă d e ovesu.
R ă d n i c u A c s e n i e au plătitii la nemişti-birao d ă t o m o l u .
 DOCUMENTE 203

R ă d n i c u N e c h i t a au d a t ù la nemiş-birău, la Ionù luì V a -

salie, i mărăşu, la p o p a u fărdelă d e h r î s ş c h e .
A r d e l a n ù I o n ù la p o a p a o pletit.
P o p a totù B i r l e I o n ù ; la Ionu luì V a s a l i e , d e t o t ù plătitu.
La nemisù-bireù, la Ionù, aù datù 16 potori Făchet
Ursulù.
I a c o b ù E p e n c i , totù la netnisù-birao. R ă d n i c _ T o d ă r , I m ă .
răş o daţii la b i r a e . B o r c ù S i m o n aù datù la p o p a i măreş,
a unu măreşu datorù, şi u patacù. B o r e a Pătre, I măreşu
aù d a t ù la nămi[ş]-birae, 16 potori. F ă r ă D u m i t r u aù datù
la p o p a i măreş, 16 p o t o r i la nemisù-birae. F ă r ă V i r t o m a ù
datù la nemiş-bireu I măreşu, 16 p o t o r i . Datori Ivanù lui
Mihaiù totù aù pletitù, 16 potori, la O n i g a , I m ă r e ş la p o p a .
R u s ù Ivanù aù datù la p o p a de t o t ù . B o d i r j i o c ù Ionù aù
datù totù la O n i g a . R ă d n i c u I o n e a ù datù totù la p ă r i n t e l e .
B a d ù Ihnatù unù p a t a c ù , datorù la p o p a 2 m ă r e ş . B ă r b e ş t a n u
Mihaiù totù la p o p a . A ş i j d e r e a şi F a r e I h n a t ù . Fare Ivanù
n e m i c ă . R ă d n i c u T o m a la nemisù-biraù 1 mărăş, 16 p o t o r i .
D a t o r i Birle Mihaiù 1 m ă r e ş la T o m a , 1 la perintele, 1 far
(sic) ferdelă de melaiù la p o p ă . Budù Grigorie eî datorù
dinù prohodù p o o a p i c u 16 potori, iare pintru popuştina cu 2
măreşu datorù. P o p ù I o n a s ù cu 2 m ă r e ş .
Slujitori.
B o t n a r u A l e x a şi muere lu, Porfiră, fecîoru: P r i c o p , fata: Gafie.
M e l n i c I a c o b , cu s o a ţ a sa, A n i s i e , fecîoru : Ion şi fete 4 :
M ă r i c a , I o n ă , Năstafă, A c s e n i e .
M e l n i c Ivan, cu s o a ţ a sa, B r o j a Gafie, fecior : Mihaiù, I o n ,
iară I o n , T i t i i a n ă , T o d o s i e .
A r d e l i a n S i m i o n , cu s o a ţ a sa, Mărie, feciori 5 : I o n , Măteiu
I s a i e , T a n a s i e ; fată : M ă r i e . U n u l aù murit.
Rus Ivan, cu m u e r e lui, Rus Gafie, a r e 1 feciori : Gri-
gor[e] şi I o n ; f e t e : A n u ţ a , Mărie, M ă r i c u ţ a , T o d o r ă , 5; iară
una aù muritu.
Bodîrjoc Ion, cu muere lui, Năstafă, fete 2 : P ă r a s c ă şi
Lupă.
A r d e l i a n G r i g o r f e ] , cu muere lui, Ardelian Mărie; fecior:
Iosifù, fata: Ş o f r o n ă , T o d o s i e .
264 REGISTRUL PAROCHIEÌ MARAMUREŞENE A GIULEŞTILOR

Melnicù N e c h i t a , cu m u e r e luì, N e d e .
A r d e l i a n G h e o r g h i e , cu s o a ţ a sa, I o a n ă .
A r d e l i a n Filipu, cu m u e r e lui, A r d e l i a n Ioană.
B l e d e C o s t a n , cu s o a ţ a sa, R ă d n i c u Năstafă, feciori : I o n u ,
Mitaşcul, fata Gafie, 3 feciori, unul a murit.
Melnicù T o a d e r u , cu s o a ţ a sa, C ă l i n ă .
Ţ i n ţ a ş Mihaiù, cu s o a ţ a sa, N ă s t a f ă Pop.
F ă c h e ş M a c o v e i ù , cu muere luì, B o r e a I o a n ă , 3 feciori.
A r d e l i a n Ion, cu muere luì, Pope O d o c h i e .
B o r e a S i m i o n şi muere lui, C h i ş e l b e A x e n i e , şi fete 3.
B o r e a P e t r e şi m u e r e lui M ă r i e ; feciori 3, o fată.
O l a r I l e şi muere lui, A r d e l i a n T o d o r ă , 2 feciori şi o fată.
Melnic A n a n i e , cu muere, Jofie, 2 feciori, o f a t ă .
E p a n N i c o r ă , m u e r e lui, B o t a Călină, fete 3, una a r ă c o ­
pil cu u[n] feciorù.
B o t o ù Ş t e f a n , m[uere] H o t i a n Irină.
R a o a s P e t r e , muere A r d e l i a [ n ] Mărie, 3 feciori şi o fată.
E p a n Mihaiù, cu muere lui, H o z m a n P a l a g h i e , are 2 fe­
c i o r i şi 2 fete.
S a v ă T o a d e r , cu muere lui, T a s i e , 1 feciorù.
Arùdelian G h e o r g h i e , cu A r d e l i a n Pîtcî.
V r a j e Grigorù, cu muere lui, A r d e l i a n F l o a r e ; aù 2 feciori-
A r d e l i a n V a s a l i e şi m u e r e lui, A n i ţ a , feciorul I o n ù şi I r i n ă .
E p a n V a s a l i e şi muere lui, I o a n ă , feciorù 1, fată 1.
Rohnian Grigorje] şi muere lui, P o p Năstafă, 4 feciori,
6 fete.
H o t i a n Ursul şi muere lui, R u s Gafie, 4 feciori.
R u s Mihaiù, muere, A n u ţ e şi fete 6.
R u s V a s a l i e , cu muere lui, R u s Gafie, 2 feciori.
R u s Niculaia, cù muere lui, F l o a r e ; un fecior.
A r ù d e l i a n E r i m i e şi m u e r e lui, A r d e l i a n I o a n ă ; aù 1 fe­
c i o r însurat şi 2 fete f e c i o a r e .
A r d e l i a n G r i g o r [ e ] şi muere lui, Ş o f r o n ă ; fată 1.
Melnicù T o m a , cu muere lui, T o d o [ s ] c a , şi o fată, M ă r i c a .
R u s I a c o v şi muere lui, Ardelian M ă r i u ţ e , 2 feciori, o fată.
I a n ă , m a m a lui Porfie, şi, fecioru, I o n .
R u s Dumitru, cu muere lui, A r d e l i a n I r i n ă ; 2 feciori, 2 fete.
 DOCUMENTE 265

F r ă ţ A r d e [ l ] i a n şi muere luî, T e o d o s i a .
R u s V a s a l i e şi m u e r e luî, Bîrlă Năstafă, fecîorî 2 , h o l t e i .
Ş i g i n e r e în c a s ă şi m u e r e luî, Porfiră, fată i.
Morozan Dumitru şi muere luî, Bîrlia Iliană, 2 fecîorî şi
o fată.
Hotian Todorù cu muere luî, B e r c e A c s e n i e , şi fecîorî 3
holteî, 2 însuraţi, unul I o n , altul I a c o v ; la unul fata birîu-
luî, la I a c o b ù fata luî F e r Ioanù ; a r e copil fecioru.
V î r v a r ă R o m a n , cu feciorul el, T o d o r ù .
Mo[ro]zan V a s a l i e şi muere luî, T a s i e ; 3 fecîorî, 2 fete.
Hotian T i m o c u , B e l n i ţ e M ă r i c a ; a r e 3 fecîorî.
B î r g î u V a s a l i e şi muere, T o d o s i e ; 5 fecîorî, o fată.
B o r e a Ionù şi muere luî, Copîrlî Mărie ; 2 fecîorî, 2 fete.
B o r e a Z a h o c ù , cu m u e r e luì, F r ă s i n a luì D a n .
Farudinù V a s a l i e şi muere luì, Borea Todoră ; 1 fecìorù.
R u g i n ă Ion şi muere luì, A c s e n i e .
Ardelian Pricop şi muere luì, I o a n ă ; a r e 1 fecior, altul
însurat an.
R u s Ivan şi m u e r e luì, B o r e a A c s e n i e , 3 fecîorî holteî.
R u s S i m i o n şi muere luî, P a l a g h i e B o n e .
O a n ţ a L u p ù , a r e 2 fecîorî.
O a n ţ e I o n , muere luì, V i ţ i Mărica, fecîoru 1.
Cotîrlia V a s a l i e are 1 fecîoru însurat şi muere luî, Ioană.
Socacîul Imvre, m u e r e luî, I o a n ă ; a r e 1 fecior şi o fată.
Bîrle I g n a t şi muere lui, R u s P ă r ă s e a ; 4 fecîorî.
S t e ţ N e c h i t a şi muere, Pătcă.
R u s Andreiu şi m u e r e lui, R u s Mărie ; 4 feciori, 1 fată.
P i ţ o c u A l e x a , muere n ' a r e , m a m ă a r e ; 3 fecîorî holteî.
Melnicù Mihaiù şi m u e r e luì, R ă d n i c Năstafă ; 1 fată.
A r d e l i a n I o n , şi m u e r e luî, T o d o r ă ; 1 fecior, 2 fete.
Ardelian O l e x a şi m u e r e lui, A n i s i e .
R o t a r u Ion şi muere lu, Mărie ; 1 fecîor.
A r d e l i a n S i m i o n şi muere luî, V î r v a r ă ; 3 fecîorî, 1 fată.
D a n c u ş P e t r e , cu m u e r e luî, A n g h [ e l ] i n ă .
A r d e l i a n Mihaiù şi m u e r e luì, L u c u t e .
F e c h e t i Ursul, cu m u e r e luî, Iura Iuliană ; I fecîor, 1 fată.
F e c h e t i Mihaiù, cu m u e r e luì, Barzù Anuţe.
 REGISTRUL PAROCHIEÎ MARAMUREŞENE A GIULEŞTILOR

F e c h e t i M a c o v e i ù , cu muere luì, S u g a t a t i Nâstafă, I f e c i o r ,

I fată.
Bîrle Ion, cu muere luì, R ă d n i c u M ă r i c a ; 2 feciori h o l t e i .
B î r l e Pitru, cu muere lui, Moiş Călină ; i fecior.
A r d e l i a n Ion, cu muere lui, B o r c o Nâstafă, I fecior, I fată ;
Ion, frate seu.
B o r e a Dumitru, cu m u e r e lui, Ardelian A n u ţ e ; 3 fete, 2
feciori şi un frate holteiu.
R u s Ivan, cu muere lui, R u s Mărie ; I fată, 1 fecior ; a r e
o soră.
A r d e l i a n S i m i o n , cu muere luì, R u s P ă r ă s e a ; 1 fecior; şi
a r e frate, — nemele : G h e o r g h i e .
O o ş a n u T o d e r , cu muere lui, A r d e l i a n I o a n ă ; 1 ficior, 1 fată.
Ardelian L u c a , cu muere lui, Năstafă ; 2 feciori, o fată.
A r d e l i a n Ion, cu muere lui, A r d e l i a n P ă r ă s e a ; 1 ficior, 2 fete.
Ardelian Mărie are 1 fecior, 1 fată.
E p a n L u c a , cu muere lui, A r d e l i a n Nâstafă.
A r d e l i a n Mihaiù, n'are m u e r [ e ] , 4 feciori, o fată.
L a z o r ù A c s e n i e , b ă r b a t n'are, şi are 4 fete, 1 fecior.
V a s i l i e Mititelul, cu m u e r e luì, B u r d u j e P a l a g h i e .
[ L a u d a scrisori.
D a u laudă şi mărire lui D[u]mr[e]zeu în Troiţă, precum
începutul şi sfârşitul am ayus.]
Prunci.
A lui M e l n i c I a c o v am botezat o fată, în luna lut De-
c h e [ m ] v r i e în 2 6 ; A r d e l i a n I o a n ă , m o a ş e , R ă d n i c u M a c o v e i ù ,
nănaşii ; 1 7 7 2 .
A lui Melnicù Toder am botezat fată, numele M ă r i e , în
luna Noe[m]vrie 2 0 ; m o a ş e Cupce O d o c h i e , nănaşî P o p N e c h i t ă .
Altulù a lui P o p L u p u l fecior, Dumitru, în luna O c t o [ m ] v r i e
în 1 0 z i l e ; m o a ş e C u p c e O d o c h i e , nănaşă, Rădnicu Illiană.
A lu Ardelian Ion fecior, Ion, şi aù murit ; m o a ş e Cupce
O d o c h i e , nănaşfe] R ă d n i c u Părăsea.
A lui R u s Nicolaia fecior am b o t e z a t în luna Iunia 8 zile ;
m o a ş e C u p c e O d o c h i e , nănaşe R ă d n i c u Părăsea
A lui R u s I a c o b am b o t a z a t fecior, Găvrilă, în luna April
2 0 zile ; moaşe C u p c e O d o c h i e , n ă n a ş R u s Ierimie.
 DOCUMbN'lE 207

A luì E p a n Mihaiù ara b o t e z a t fată, n u m e l e M ă r i e , în luna

O c t o [ m ] v r i e 6 zile ; m o a ş e R ă d n i c M ă r i c a , n ă n a ş e R ă d n i c I l i a n i a .
A luì A r d e l i a n S i m i o n a m b o t e z a t fecior, în luna O c t o [ m ] v r i e
i o zile, şi au murit, şi m o a ş e P o p P a l a g h i e , şi n ă n a ş e Uţa.
A l t u l a lui R ă d n i c Ion fată, M ă r i e ; moaşe Pop Palaghie,
n ă n a ş e R ă d n i c P ă r ă s e a , în luna D e c h e [ m ] v r i e 9 zile.
A luì R ă d n i c M a c o v e i u am b o t e z a t fată. M ă r i e ; m o a ş e P o p
P a l a g h i e , nănaş Popu I o n a ş , în luna M a î 2 zile.
In luna luì E n u a r i e a m b o t e z a t a lui R u s S i m î o [ n j o c o c o n ă ,
a n u m e A x e n i e , nîn[ajşe R ă d n i c Ivan cu g [ ă ] z d o e , fiind (sic)
M î r i c ă în 3 0 de zile a lui E n u a r i e .
1774-
B o t e z a t - a m a lu B î r l e Patru fată Mărie, nănaşe Rădnicu
Iliana, şi m o a ş e R ă d n i c u P a l a g h i e , în luna luì D e c h e fmjvrie
1 0 zile.
Popuştina.
La Borcă I o n u ţ ă datorù cu unti banii de 1 0 greiţarî. L a
B o r e a Z a h e ù , 2 măreşti, şi unti pătacti d a t o r . Ardelanti V a s a l i e
datorita cu 7 mărăşu. Făcheti Ursulti 1 măreşti datorii.
F ă c h e t i Macuveiu un pătacti datorù pintru popuştina. Ar-
delanù L u c ă a datorù 2 m ă r e ş u aind aşa (?) v a m ă . Ardelanù
M ă r i e pletitù 1 fărdelă de mălaiîi la p o p a . A r d e l a n Mihaiù
aù datù 1 ferdelfă] de hrisşcă la popa şi o g u m ă t a t e de
ovăsu p o p a aù plătitu. Aosanù Toader aù datù o mirţă
de mălaiu. A r d e l a n ù Ionù aù pletit la p o p a totù. Ardelanù
I r i m e a i ù maî a r e la p o p a . A ù pletitù A r d e l a n ù O l e c s a 1 măreşu
datoriù. A r d e l a n ù A c s e n i e aù datù la p o p ă 1 m i r ţ ă de h r i ş c ă ,
la p o p a tatù. Ţ i f r ă Mihaî aù datù la p o p ă o mirţă d e ovesù,
aù d a t ù la popa. L a R ă d n i c S i m i o n ù aù datù la p o p a 1 miiţă
d ă o v e s ù , la nemisù bireù 1 6 potori. Romanù aù datù la
p o p a o m i r ţ ă d e g r i ş c ă şi una mirţă d e o v e s ù , totù plătitu
la p o p a . R u s ù Indreiù aù datù la p o p a 1 mirţă de ovesù, 16
p o t o r i , la b i r a o a . R [ a ] d n i c ù O l e c s a aù datù 1 mirţă d e ovăsu
1 6 p o t o r i . P i t o c ù A l [ e j c s a aù pletitù la p o p a totù. G i u n e r e l e
1 măreşu datorù. R|a]dnicù Ion aciaş au pletitù la popa
R ă [ d ] n i c u D u m i t r u , aù datù la p o p a . P i s t e I s t r a t i e la p o p a
aù datù. R[ajdnicù liane aù datù la nemisù-bii00. Rusù
208 REGISTRUL PAROCHIEI MARAMUREŞENE A GIULEŞTILOR

I a c o b ù aù datù Ia p o p a i mărăşu, la diiacù i, la nemişu-

birao pătacu. R ă d n i c u Ionaşu la popa aù datù 16 p o t o r i ,
n e a m i ş u b i r a e i mereşu. I n d r e i c a Ş t e f a n u aù datù la n e m i ş u .
bireù i p e t a c , la p o p a i mărăşu, datorù i m. R ă p ă au datù
t o t ù Ia popa. R u s ù S i m i o n ù la p o p a totù aù datù. I o n ù L u p e
la p o p a totù. R ă Ş t e o f r e , totù la p o p a .
B i r e ù T i m o c u aù pletitù-aù po (sic) p o p a 2 m e r e ş u , i mereşu
datorù. B i r g h e ù V a s a l i e aù datù la p o p a t o t ù . V a s a l i e S a d e
a ù d a t ù la p o p a 16 p o t o r i , i mereşu la nemesù-birae. Ne.
c h i t a F e c h e t j e ] i p a t o c ù datorù. R u s ù Mihaiù i petacù da.
t o r ù . Stefanù lui N i c o r ă 1 6 p o t o r i la b i r a o , i m e r e ş datorù.
Ile Olariù la birae a pletitù totù. Codre Ionesù la birae
t o t ù . Z u b ă 0 1 [ e ] c s a p e t a c ù Ia p o p a , 2 m e r e ş u la b i r a e . B e d e -
o n c a O d o c h i e p e t a c ù la popa, 2 m e [ r e ş î ] la nemiş-birae. B i r e u
Ursulù la p o p a totù. C o d r e Merie la nemiş-birae p e t a c ù , da­
torù cu şese potori şi ;6 greiţarî. Merielaù Ionù a cositù
ì n t r ' o zi popi, 16 potori datorù. Popù I o n a ş datorù I petac,
2 m. aù datù la b i r a o . T o d a r ù Popù 2 mereşu, la p o p a , i la
birae. Popă Inaş I me. la popa, I la b i r a o , petacù dator.
 VI.

Urbariul din 1600 al domeniului Beiuşuluî.

Urbarium sive conscripţie- et c o n n u m e r a t i o b o n o r u m S a c r a e

Caesareae et Regiae Maiestatis in pertinentiis Bellenes,
in c o m i t a t u bihariensi, per Georgium Varasdy et Petrum
B e s s e n e y , die 16-a F e b r u a r i i a n n o 1600 incepta.
Pertinentia Bellenes.
Oppidum Bellenes.
. . . Relieta Ioannis Olâh h a b e t . . . P e t r u s C r a n i k disit (sic)
nobilis... Petrus Gaura habet bo. 2... Relieta Caspar
S i n k a , I o a n n e s S y n k a . . ., I o a n n e s Moiiszi habet bo. 2 . . . ,
Georgius T o d o r domus nobilitaris, Franciscus Vargha bo.
4, v a . 3 . . . , Stephani I â n t z a . . . , Olah L u p a s u l . . . , Ioannes
P i p a s , B e n e d i c t u s V i n c z e . . . , B l a s i u s B o r y a , relieta Ioannis
P a p . . ., relieta S t e p h a n i B e g i c h . . .
Târkâny.
Petrus Sebestion, Michael Sebestion, Thomas Olâh, re­
lieta A n d r e a e F o r k o s , S t e p h a n u s S z o n k o , F r a n c i s c u s L a n i o ,
M i c h a e l Molnar, M a t h i a s P o g o r , F r a n c i s c u s Zipo, filius S e ­
bastiani Boldisar, Ioannes Kupas, Petrus T o n k o , Stephanus
V a j d a , Michael P e t r a n , D e m e t r i u s L i t t e r a t u s , I o a n n e s B o g h o ,
Michael Mathias, Georgius K o v a c s y , C a s p a r u s M i h a l y , Mi­
c h a e l G e r g e r , M i c h a e l P e t h e r , G r e g o r i u s P a p , Michael S i m o n ,
Ambrosius Simon, Simon Olâh, Stephanus Goâts, Deme­
trius G a â l , M i c h a e l Zabo, Nicolaus Lassló, Stephanus Se-
bestin, relieta Gregorii Sebestin, Petrus Mikola, Andreas
Mikola, Stephanus Bertha, Franciscus Sebestin, Benedictus
27(i UKBARIUL DIN 1 6 0 0 AL DOMENIULUI BE1UŞULUÎ

Fai, relieta S t e p h a n i Miszaros, relicta Laurentii Kiss, re-

licta I o a n n i s P o p , I o a n n e s Olâh, r e l i c t a Michaélis Denkhò,
Michael Bernâth, Michael Sipos, I o a n n e s IUis, relicta Lau­
rentii Agoston, relicta Antonii Fazokas, relicta Antonii
B a d i t s , I o a n n e s D e â k , r e l i c t a Blasii K i s s .
Felseo-Solmos.
Ioannes Egrid, Andreas Messaros, relicta Stephani Dia-
bath, L u c a s Santa, relicta Ioannis Kiss, Lazarus Olâh, Ga­
briel Olâh, Ladislaus Fazokas, Petrus Nagy, Benedictus
Nagy, Lucas Santha, Mathias Nagy, Michael Nagy, Ste-
phanus Sonthoragh, Michael Dosny, Ioannes Kiss, relicta
Ladislai Vargha, Stephanus Ghembe, Ioannes S i m o n . . .,
Petrus Burdan Krainik, Burdan P e t h e r Crainik, B u r d a n Far-
k a s , C h i o n t a Ivan, K o s z t Ivan, K o s t G e o r g y , K o s t h M i c h a e l ,
G e o r g e K o r s z , B u r d a T h a m a s , Paulus Cantil, Paulus Turna,
Regia Georgy, Regia Ioannes, Ilia Thoma, Karian Gabor,
Zeliest L u p , Zeliest Ignatius, Zelisti Istvan, Zelisti Mihaly,
Zeieşti Z a m a s o n , X u o r G r e g o r y , X i a n t u z a , Uzun Nagor.
Krezulya.
Dragomher Recs, Drago Ioan, Drago Lupan, Dragoi
Grosza, Dragoi Pether, Demeder Dragul, Marcus Dragul,
Sima Farkas, Simion Pether, Hans Lwnkul, Hansz Dimidar,
H a n s z Irum, Hansz Ivan, Hansz P e t h e r , Thoma Illis, Ulis
Lukas, ..., Emericus Illis, IUis P e t r u s , Nagyhomus Far­
kas, Ashogomus Lulia, Naghomus Pether, Naghomus Kun,
Naghomus Illis, Naghomus Matzo, Mathias Gyurko, Ma­
thias Ivan, Mathiz Par, Nagomus Russa, Laiko Simon,
L a i k o Petraczo, L a i k o Pether, L a i k o Thodor.
Karbonar.
Mihaly G y ò r g y , T h u s Mihaly, M i h a l y A n d r a s , Mihaly Pe­
trus, Z o h a K u z t i n , Z o h a A n d r o , M a n i a P e t h a r , M a n i a M i h a l y ,
M a n i a Illis, Mania Gyorgy, Honys Matyas, Konsstion An­
dras, K o n t z t i n Mihaly, T i b a T h a m a s , T i b a n K a , T a n Gurko,
U a n z a Ivon, U a n z a G y o r g y , U n z a P e t h e r , P o g p e s s y Unnes.
Burdoiaza.
R u s Zpia, R u s F a r k a s , Zayko Lupa, Rus Andras, Rus
Lupasy, Zayko Matyas, Zayko Simon, Zayko Thurhely»
 DOCUMENTE

K y r i l a I a n o s , K y r i l a Pinthir, S a n i l a Pinth, I o g a Gansil, M a y -

lath M , Maylath Pether, Maylath Gergy, Maylath lanos,
Christophor Mihaly, S u r y Vaszon, Kyrile Simon, S o s Lupsa,
Sos Mathias, M a n t z . .., Manny Georgy, Manz Thamas,
Vajda Ianos, B o y h o . .., Boyho Thamas, Boyho Marthon,
B o n y a . . ., B o n y a I a n o s , Dobras Beryha, Pya Simon, Trot
P e t h e r , P e t r u s G u r k o , Petrus L u k o s s y , G e z a Mihaly, Petrus
Iankul, Illa Machu, Orro Thurkul, Illa Ivan, Illia Ighach,
Manhtul G u r k o , M a t h i a s Mugus, M a t h i a s Serandrahar.
Ghorams.
Kozha Merche, Kostha Simon, Kostha Georgy, Kostha
A . . . , K o s t h a D r e g i c z , D e n u d a r Ganul, C z y n d e B o r y a n , A n ­
d r e a s Ivon, V a s i A n g e l , F . . . ther I a n n u s , I o s e p h u s Farkas,
K o t z a Iuon, Philipus I a n o s , Michael M i h a l y , M i c h a e l P o g o r ,
Miche Ianos, Michael Farkas, Boghea Gabril, Rumany
Gyeorgy, Rumany Simon, Rumany Pether, Tyns Michael,
T y n s P e t h e r , . . . D o b r a . . ., K o n d n a r D i v a d a r , S t e p h a n u s B a r -
busz, Cristoph Simon, Palaghia Tyvadar, Stephanus Csana,
D o m o t h a Mihaly, S a n d o r Ivan, T y t h a , Volftgangus Lazar,
F o d o r P e t r u s , Paulus, Thovador, Paulus Karatson, Turbul,
Paulus Mihaly, F o d o r Mihaly, B o g d a n Lup.
Petroz.
T h o m a . . . , T h o m a Mihaly, T h o m a G o r g y , T h o m a P e t h e r ,
T h o m a Simon, T h o m a Mathe, T h o m a Ianos, T h o m a Lupus,
T h o m a Psopan, T h o m a Uram, Dunosa Andreas, Duma . . .
D u m s a Mihaly, D u m s a G o r g y (bis), D u m s a I a n o s (bis), Thuia
P e t h e r , K y r t h a F a r k a s , K o s z t h o D r a g i t h , K o s z t h a Ivon, K o s z -
t h a I a n o s , K o s z t h a Nistor, K o s z t a Iuon, D o b r a Triff, D o b r a
Thodor, D o b r a Balinth, Dobra Giurko, Dobra Stephanus,
D o b r a Mathias, P e r h Mihaly, P e r h a . . ., P e r h a L a z a r , Perha
G u r k o , P e r h a M a t h e , Iosu P a s k u l . . ., Ion Sthanthul.
1
Zeoldeo .
Mes Ianos, Pusthan Georgy, M e s . . ., Mes Georgy....
. . . D i u a d a r . . ., T u n j a L u p p . . ., Iradul, Pop Mihaly . . .
G a v r i l . . . , Fulinas IUis, Fulinas Mihaly..., Bode Georgy,
B a g i o Puskul, B a g i o M i h a l y . . . .
1
D e aict se aleg n u m a i n u m e l e c a r a c i e r i s t i c e .
272 UEBABIUL DIN 1 6 0 0 AL DOMENIULUI BEIUŞULUI

Kiss Bellenes.
K o m a n P e t h e r . . ., R o m a n Crif, R o m a n M a t h i a s , K r e s s e r a
I s t v a n , K r e s s e r a A n d r a s . . ., K r e s s a S i m o n . . ., M a t h i a s Ivan,
Barda, Vaida, Balthazar Lupa, P'lamonda Ianus, Flamonda
P e t r u s ( S i m o n ) , Gavril, T r i p p o n , K o d r a n S i m o n , F o d o r D r u g a ,
Alexander Ivan.
Pocza Velestse.
. . . Kirill, Popa Georgy, Vasza Farkas, Balinth Petrus
(Sandor), Gergy Isak.
Zlevecztky.
Bogdan Simon, Adama, Petrilla.
Ponthafalva.
A n d r e a s Mladyn, L u c a s On.
Also-Poyn.
B u g h y Ignat, Daniel Dobrul.
Bradetfalva.
G y m b a Nanlup, B o g d a n B a r t h o l o ( D e m e t e r ) .
Felseò Poyn.
Carachion Petrus, Flora Ivan, B a l t h a s a r Nizthor, Ioanes
Guba, Dan Zygan, Dan Lupa, Zonba L a y b a , Sandra Marko.
Chemfalva.
Kochuba.
Popa Petriko.
Razthoka.
Donbrovam.
Fekete-Patak.
Rechwleny.
Szaka.
Talpan.
Palma Ianos, Csupa F a r k a s Mihaly (Daniel).
Maczola.
Also-Mézes.
S z e r b u l F a r k a s ( M i c h a e l ) , S a r b a n Mihaly, L a s a r I v o n .
Fereczye.
B l a g a Petrus, Ivan P a n t h a , Bud Gavrill Gorgy (Mihaly,
Farkas).
 DOCUMENTE 273

Felsò-Mizes.
D a n P e t r u s ( T h o d o r ) , P o p s a Ivan, C h o m a r a Thodar.
Bikafalva.
Lelestien.
Thelek.
Tripon (Gabor, Ioan).
Moghoran.
Chionca (Ignats, Ivan, Petrus, Gavril, Lupus, Mathias)
Hordobagy Illis ( F a r k a s ) .
Kis-Kocs.
[Trei preoţi.]
Szelesthe.
Herczcesth.
Ioannes Uztkath.
Segesd.
Skey.
G r o s a Miklos, B i b T h o d o r , B u l d a Mathias (Ivan), Doma
Mathias, Barthin Kosstha (Maximii), K o l i b a s P e t h e r , Mihil
Mathias.
Vayen.
V a n a L u p a s , B u r t h a Gavrill, B u z a M a t h i a s , R o s s o g h An-
dras, R a c z Lupus, Georg Pis, Ioannes Orban, Borsza Ioan.
Rhen.
K o t z L u p u s (Ioan), M a g o s Philipp.
Pantosest.
Henkeres Baltha.
Vanthia Mihaly.
Burdest.
Michael Hytsras Kraynik, Grama Georgy.
Hothâr.
Mogha Petrus (Gyurka), Khristho Ioanes.
Lonka.
M o o s M i k l o s ( G o r g y ) . H o r g h a ( L u p u s , I o a n , Mihaly, L u p p ) .
Kolestis.
Koba Ioanes (Petrus, Christhof, Mathias, Mihaly), Sus
N i k a (Gavrill).

2492. V o i . X I I . 18
274 U E B A R I U L DIN 1600 AL DOMENIULUI BE1UŞULUÎ

Kerpeneth.
N e m e ş Petrus, N i c o l a u s B u r d , G y m o l a ( S t e p h a n u s , M i k o l a ,
G y ò r g y ) , B a s a (Mathias, T h o m a , L u p p , T h o d r a , Illis, P e t r u s ) .
Szelesthe.
Lupsa Thoma.
Boy.
Kralyoma.
Susth.
Boriila.
Blehen.
Urszesth.
Zohodol.
Keompedszoy.
Folferth Sukan
Vallenigya.
Iordan iudex.
Also-Vorzad.
Felsò-Vorzad.
Pogany.
K i s s Ban iz va.
Fonach.
Segistel Hanes, Hannus, Bodor Niko (Ivon, Abraham)
Brogia, Bogis Lupp, Magheras Pether (Paska, Thudok, Mar.
ko), Zojka Stephan, Ionitha Ieremias.
Felso-Kompânth.
B a y k o Abraham, H a n d a M a t h i a s , Ştefan A m b r a m , B o n t h a
I â n o s , Zela Illis ( L u p u s , T r i p p o ) , E t e n I o n a s , P e t r o s k a I v o n ,
Chirile Illis, M i h o t h a M i h a i y ( V a s z u l l ) .
AlsoKompânth.
S o r b a Ieremie, B u d Ivonis, B i b M i k o l a , P e t r a s s k o Mihaiy.
 Vii.
Documente amestecate, maî mult de la Exposiţia
din Sibiiù.

I.

« D a t u m B u d e , s a b b a t o p r o x i m o post festum B e a t e D o r o t h e e
m o
v i r g i n i s et m a r t y r i s [31 marţii], a n n o D o m i n i M ° C C C ° L X X X
s e x t o . » R e g i n a Maria, pentru « D e m e t r i u s filius R a y k , O l a c h u s
N o s t r e M a i e s t a t i s d e districtu M y h a l d , in sua, item Smiani,
B o g d a n i , T h o m e et Blasii, fratrum suorum uterinorum, per-
s o n i s . . . , super d o n a c i o n e cuiusdam possessionis Walasnicha
v o c a t e , i u x t a fluvium W a l a s n i c h a n o m i n a t u m , in dicto dis­
trictu d e M y h a l d , e x i s t e n s . » R e p r o d u s ă d o n a ţ i a luì L u d o v i c :
«Attendentes fidelitates et servicia S m i a n i , B o g d a n i , De-
metrii, Thome et Blasii, filiorum Wayk, Olachorum nos-
trorum, quae ijdem in plerisque nostris e x p e d i c i o n i b u s , et
s p e c i a l i t e r in e x e r c i t i b u s n o s t r i s a d v e r s u s R a s t e n o s et e c i a m
contra Bulgaros motis, signanter vero in reoptencione
civitatis et terre zeurinensis Nostre studuerunt exhibere
Maiestăţi et exhibent in praesenti ac exhibituros se oflfe-
runt in futurum, q u a n d a m p o s s e s s i o n e m W a l a s n i c h a v o c a t a m .
i u x t a fluvium B l a n i c h a nominatum, in districtu de Myhald
1
e x i s t e n t e m , quae p r o p t e r infidelitatem L a d i s l a i , filii L e h a c h ,
qui, derelicta fidelitatis via, ad p a r t e s fugit transalpinas, in
despectum N o s t r e Maiestatis, et nostro adhesit emulo, ad
n o s t r a s manus et regiam n o s t r a m c o l l a c i o n e m revoluta fore

V. Prefaţa.
276 DOCUMENTE MAI MULT DE LA EXPOSIŢIA DIN SIBIIÙ

perhibetur, eisdem filiis R a y k , O l a c h y s nostris fidelibus, ipso-

rumque h e r e d i b u s et posteritatibus universis, cum omnibus
suis utilitatibus et pertinenciis, sub suiş veris metis et anti-
quis, n o v e d o n a c i o n i s titulo, iure proprio et irrevocabili t e r
a b s q u e praeiudicio iuris alieni dedimus, donavimus et contu-
limus, e a libertate et c o n s u e t u d i n e p o s s i d e n d a m , t e n e n d a m et
habendam, qua ceteri n o b i l e s olachi districtu in e o d e m suas
p o s s e s s i o n e s c o n s e r v a r e sunt consueti. P r a e s e n t e s autem sub
m a g n o nostro sigillo e m a n a r e faciemus, dum nobis fuerunt
reportate. Datum in Wysegrad, in octavis festi Corporis
0 M
Christi [ 1 9 iunii], a n n o D o m i n i M C C C ° L X X ' sexto.»

li.

Ţ Intru H[ristojs luì D[u]mnezău bun c r e d i n c o s şi iubitoriù

întru H[risto]s, creştinul I o a n V l a d V o i v o d şi D o m n ù , cu mila
luì D u m n e d z ă u şi cu b u n ă t o c m a l a luì D u m n e z e u , am biruit şi
am d o m n i t toată Ţ a r a R u m ă n e a s c ă , şi am fost biruitor Amla-
giuluî şi F ă g ă r a ş u l u i , şi am dăruit D o m n i i a M e a , cu a m e a b u n ă
voe, a c e s t u i cinstit şi s l u g ă bună, c a r t e a Domnii M e a l e , cu
slugile şi cu boerii D o m n i i Meale, jupînuluî Stan Ciulmoe-
nescul, cu 5 fecorî a lui : Moian şi S t o i c a sin (sic), şi V l a d ,
şi Mihail. Moian are fecor[i] pe A l d e a şi p e Moian, şi feate
pe S t a n c a . S t o i c a are fecorî pe Ş e r b a n , şi p e C o m a n şi p e
Mihail. Ş i le am d a t lor j u m ă t a t e din V o i l a , şi din hotar, şi
din ceialaltă j u m ă t a t e le-am maî d a t lor a treia parte, şi
le-am d a t locul loru din s a t din părău, c e să c h i i a m ă C ă c î c e a ,
şi a p a mori păn în R î u c e l S e c , şi de ceaia parte de apa
mori pană în p ă r ă u l cel tinos c e s ă chiiamă matca, şi din
c a l e a din s a t pană în Oltu, ocolu hotaruluiù din Oltu, pre
rîul cel s e c , în s u s , pană în gruiul F e a t e l o r , şi d e a c o l o di-
reptù p r e s t e dumbravă, şi preste cîmpu, şi p r e s t e dealuri,,
preste un cornii d e dealu, pană în părău c e s ă c h i a m a L u -
dişorel, şi pre părău în j o s pană în Oltu. Ş i le-am d a t pe
munte J n e a p ă n u , şi din vîrful muntelui a Pariului p a n ă în
mijlocul Oltului, şi le-am dat lor l o c de m o a r ă în Olt, în
V o i l a , şi apa mori, a p ă de 2 roate, şi i-am slobozit să p o a t ă
 DOCUMENTE 277

-duce a p a din rîu pană la m o a r ă , p r e u n d e ar v r e a eî, şi să fie

s l o b o z în apa lor a păscui, şi a maî face şi a l t e m o r i , şi vîr-
t o p e şi dîrste, iară nu alţi, şi din sus d e s a t pană în h o t a r u
V o i v o d e a n i l o r , şi din j o s de s a t pană în O l t u . Ş i le-am d a t
lor s ă fie boerî şi sloboz, înpreună cu boeri Domnii Meale,
şi le-am dat lor Ţ i g a n i 15 : p r e M a n e a Ţ i g a n u l cu 5 fecor
al lui, şi pre P a s c u l Ţ i g a n u l cu 3 fecorî aî luì, şi p r e C a z a c
Ţ i g a n u l cu un fecor lîngă el, şi pre Micul Ţ i g a n u l cu 2 fe­
c o r î lîngă el. Ş i le-am dat lor p a r t e din ocină, şi le-am dat
lor j u m ă t a t e de Cîoruş din Ţ a r a - R u m ă n e a s c ă , şi a t r e i a p a r t e
din Mislea, şi a treia p a r t e de la Plopeanî, şi j u m ă t a t e di
C o c o r e a ş t î , şi moşiia lor d e la M o e n e ş t î . A c e a s t e a t o a t e le-am
d a t lor, s ă le fie ocină, şi moşie, şi b o e r i ş a g lor, şi rămăşi­
ţelor lor, şi a n e a m din neamul lor. Ş i d e a c a s t ă am p o r u n c i t
D o m n i i a M e a , din n i c e un fealiu din m a r h a lor s ă nu li s ă
ià vama domnească dintîî, nice din oî, nice din stupì,
nice din porcî, nice din g ă l e a t ă , nice din vinăriciu, nice din
d i j m ă , nice din sămănăturî, nice din livezi, nice din po-
m e a t e , nice v a m ă din tîrgu, şi să nu hie nice î n t r ' o g l o a b ă
d o m n e a s c ă . Poruncit-am de la c e i m i c p â n ă la ceî mari, c a r e î
a u slujbă, de îţ voru umbla în ţara birariî D o m n i i M e a l e , s ă
nu-ş rîză d e dînşiî şi s ă nu-î învaluiască, pre acealea ocine
s ă nu p u e j u d e ţ , nice g l o a b ă , nice biru, pentru c e c ă c e , cu
ce-î vor învălui, vor dobîndi mare r ă u t a t e şi urgie de la
D o m n i i a M e a . Ş i într'altu chipu s ă nu î n c e a r c e p r e s t e c a r t e a
D o m n i i M e a l e . Ş i î n c ă şi după m o a r t e a Domnii Meale, pre
c i n e îl va dărui D o m n u l D u m n e d z ă u s ă fie D o m n i i în Ţ a r a -
R u m ă n e a s c ă , şi va învoi şi va întări a c a s t a c a r t e , şi pre
acela Domnul Dumnedzău îl v a întări întru D o m n i i a sa, iară
c e l a c e o va s p a r g e , şi o v a s t r i c a , şi nu o va învoi, şi p r e
acela Domnul Dumnedzău îl va risipi şi îl va ucide. A c î a s t a
iarăşi, pentru la cel l o c luminat, a sufletelor celor curate,
a c e l a c e o ar s t r i c a s ă fie s o ţ Iudei şi A r i e i , şi s ă fie bles­
t e m a t de D u m n e d z ă u şi de t o ţ sf[i]nţi a p o s t o l i , şi d e 3 0 0 şi
18 d e părinţi sf[i]nţî, carii aù fostu la săborulu cel dintîî în Ni.
c h e i a , şi a s e a m e n e cu c i n e c e ziseră la r ă s t i g n i r e a lui H [ r i s t o ] s :
s î n g e l e lui s p r e noî şi s p r e fecori noştri, î n t r ' a c e s t u v e a c c e
278 DOCUMENTE MAI MULT DE LA EXPOSIŢIA DIN SIBIIÙ

iaste şi în cela c e v a să fie în veaci veacilor, amin. Iară

mărturii am pus într'acastă carte a D o m n i i M e a l e , boeriî
Domnii Meale: jupan Toder, jupan Nanul, jupan Tatui,
Stancul Honoî, jupan Voicul, jupan Manea V e l Dvornic, jupan
Nan P a s c u l , R a d u Borcev, Dumitru Spătar, jupan Ştefan
Logofet, jupan Şerban Vel Visternic, jupan Simen Stolnic
jupan Miclea V e l Paharnic, jupan Badea V e l Comis. E u
C o i c a L o g o f e t am scris a c a s t ă c a r t e în c e t a t e în T î r g o v i ş t e -
•n luna luì Aprilie 23 [ = 2 1 ] de zile, anul d e Ia Zidirea L u m i
6945 [1437], n e d e u p o p a ş t e a [ = D u m i n e c ă după PaştîJ.
Ion Vlad Voevod, mlstiia bjiia gsnU. — D u p ă o t r a d u c e r e
din veacul al X V I I I - l e a , la parohul din D r ă g u ş , în Ţ a r a F ă ­
găraşului.
III.

« B u d a , feria q u a r t a p r o x i m a p o s t festum V i s i t a c i o n i s M a r i e
[5 iulii]», 1458. R e g e l e M a t i a ş arată c ă «fìdeles nostri I a c o b u s
Hwthman et B e n e d i c t u s R a d o , i n h a b i t a t o r e s opidi nostri Hw-
n y a d , in ipsorum a c aliorum fidelium n o s t r o r u m R a s c i a n o r u m
et V o l a h o r u m personis, in e o d e m opido n o s t r o H w n y a d com-
morantium, n o s t r a m v e n i e n t e s a d p r e s e n c i a m » , a r a t ă s c r i s o r i d e
la L a d i s l a s , c o m i t e de B i s t r i ţ a , fratele său, «quibus m e d i a n t i b u s
R a s c i a n i s et W o l a c h i s in d i c t o opido H w n y a d c o m m o r a n t i b u s id
ut ipsi q u a n d a m capellam in l o c o pristino, in d i c t o opido n o s t r o
H w n y a d h a b i t o , edificare et c o n s t r u e r e possint, concessisse
dinoscitur.» U r m e a z ă privilegiul: « Q u i a n o s , a d humilime sup-
p l i c a c i o n i s i n s t a n t i a m R a s c i a n o r u m et W o l a h o r u m nostrorum»
scilicet i o b a g i o n u m in H w n y a d c o m m o r a n t i u m , id c o n c e s s i m u s
ut ipsi in loco pristino unam capellam edificare et ordi­
nare valeant a t q u e p o s s i n t , ymmo concedimus praesencium
per vigorem.» T i m i ş o a r a , «in festo beati Andree Apostoli
[30 N o v e m b r i s ] » , 1456.

IV.

« D a t u m in c a s t e l l o n o s t r o R a k . . . ok, in festo beati G e o r g i t

martiris [23 aprilis], a n n o D o m i n i millesimo q u i n g e n t e s i m o s e x t o
• . . N o s B e a t r i x d e F r a n g e p a n , Illustris c o n d a m domini l o h a n n i s
Corvini, L y p t o v i e ducis, r e g n o r u m D a l m a c i a e , C r o a c i e et S c i a -
 DOCUMENTE 279

wonie B a n i , e t c , r e l i c t a » , a r a t ă c ă , « a t t e n t i s et c o n s i d e r a t i s
vn . . . virtute, morum h o n e s t a t e a c s e c u n d u m m o r e m Rascia-
norum Htteralis s c i e n c i e sufficienti p e r i c i a aliisque p r o b i t a t u m
meritis discreti P e t r i praesbyteri Walahorum de Zoc[zat]h,
q u i b u s ipse a p u d n o s nonnullorum fidelium nostrorum fide-
d i g n o t e s t i m o n i o meruit c o m m e n d a r i , eundem, veluti perso-
n a m i d o n e a m et b e n e m e r i t a m , a d officium p r o t h o p a p a t u s e c -
c l e s i a e W o l a h o r u m oppido n o s t r o Hwnyad vocato fundate,
a d p r a e s e n s de iure et d e facto v a c a n t i s , simul cum domo,
etc., prothopapatus, a u c t o r i t a t e nostri i u s p a t r o n a t u s , duximus
nominandum, eligendum et confìrmandum.» P e c e t e roşie p e s t e
hîrtie.

V.

« N o s G e o r g i u s , D e i g r a t i a marchio b r a n d e m b u r g e n s i s , S l e -
sie, P r u s i ş , e t c , fidelibus nostris Andreş litterato de Sen-
t h y m r e h et Ioanni B e k w à , castellanis c a s t r i nostri Hwnyad
e o r u m q u e s u c c e s s o r i b u s in tali officio c o n s t i t u t i s , benivolen-
c ì a m . Cum nos e x speciali meritorum praerogativa Petrum
p o t r o p o p u m de Z o c z a t h inter p r a e s b i t e r o s W a l a c h o r u m in dis-
trictu H w n y a d in verum p r o t o p o p u m eligimus et c o n s t i t u i m u s
r u r s u s q u e a u c t o r i t a t e iuris p a t r o n a t u s n o s t r i eumdem confir-
mamus et d o n a m u s , — quare v o b i s p r a e s e n t i b u s ac vestris
s u c c e s s o r i b u s officii c a s t e l l a n a t u s c o m i t t i m u s e u m d e m potro_
p o p u m c o n t r a quoslibet i m p e d i t o r e s a c m o l e s t a t o r e s m a n u m
defenditoriam t e n e r e d e b e a t i s et t e n e a m i n i , a c alios praesbi­
t e r o s W a l a c h o r u m , cum d e omnibus p r o v e n t i b u s et f r u c t i b u s
e medio ipsorum sibi provenire d e b e a n t , eidem obtemperare
c o m p e l l a t i s . S e c u s non facturi. P r a e s e n t i b u s p e r l e c t i s ac re-
ditorj e x h i b i t i s . D a t i s in c a s t r o riostro Z . . . sunia, feria t e r c i a
in festis P e n t h i c o s t e s [22 maii], a n n o D o m i n i millesimo quin-
g e n t e s i m o v i g e s i m o s e x t o . » P e c e t e roşie.

VI.

Huniedoara, 12 A u g u s t 1582. Ioan Tòrok de Enningh,

c o m i t e p e r p e t u u al comitatului H u n i e d o a r e î , «praefectis, pro-
v i s o r i b u s , c a s t e l l a n i s , vice-provisoribus a r c i s , item krainicis )
280 DOCUMENTE MAI MULT DE LA EXPOS1ŢIA DIN SIBIIU

kenesiis ditionis e t pertinentiarum nostrarum quibuslibet,

n e c n o n iudicibus e t c o l l e g i s oppidi nostri Hwniad». Face
pe «Moyssin, praesbyterum valachalem, nune prothopopum
i u x t a ritum G r e c o r u m oppidi nostri H u n i a d in T o t t s s e r (!) c o n -
stitutum». Citează privilegiul luî M a t i a ş , luî G h e o r g h e de
Brandenburg, «postremo vero e x literis magnifici V a l e n t i n i
T e o r e ò k , avi n o s t r i . . . P r a e r o g a t i v a s a c e r d o t a l i c u n c t o s [pres-
b y t e r o s ] v a l a c h a l e s in ditione n o s t r a c o n s t i t u t o s regat, e x a -
minet, instruat et arguat ritu Graecorum utque ut i u x t a
v e t e r e m consuetudinem c a e t e r i p r a e s b y t e r i sua munera solita
et o b v e n t i o n e s , simul etiam c e n s u m m o r e antiquo usitatum
et ordinatum, eidem d i s c r e t o M o y s s i m p r o t o p a p a administrare,
persolvere debeant et teneantur a b s q u e defecto ; qui si r e
cusaverint v e l e x t r e m i t a t e aliqua non vellent p r a e s t a r e , c o g a n -
tur e t apellantur sub p o e n a merita.»

VII.
« A l a m o r i O p r a Pop, Zanisslau A v r a m , din Al amor, i a r din
O c n a : M a r c u Pais^ Ioaja„Mrlcan, M i r c e a Mihaî, P o p a G h e o r ­
ghe, B a k Gheorghe, Szocs Balint, Cherecheş Ştefan, Oprea
Miclăuş, M a r g e s Martor, S t o i c a Pais, Strbul Petru» certifică
în i<5c>9 c ă b i s e r i c a r o m a n e a s c ă din O c n a Sibiiuluî a fost fă­
c u t ă d e Mihaî Viteazul cu s u p r a v e g h e t o r u l luî V a s i l e Vis­
tierul şi oferă o t a x ă bisericii reformate pentru ca a Tor să
nu fie ruinată. — C o l e c ţ i a păr. p a r o c h c a t o l i c B a k k din O c n a .

. VIII.
f fllrtCTiw K>KIK> n p ' b w e n j É N a r rtpjftHHÉiicKnS K v p I^cHA^IE W T

CTWA EMrpdA,CKlTH | | Bd^CKlM M KApdA,CKTH H CdKMApCKÎH H K k C f H

3EMAH ap^-bACKi'H HnpoM. P a c [ e ] şi b l [ a g o ] s | l o ] v e n i e . Scriem tu-

t[u]ror d o m n i l o r şi işpanilor şi viţeai-işpanilor şi birailor şi

solgabirailor şi tut[u]rora deregătorilor carii s ă n t e ţ î făcători
de d e r e p t a t e şi p u r t ă t o r i d e c[in]ste din v a r m e g h i e Hinedoriî,
să fie d o m n i e vostra săn[ă]toş. A l t a , d ă m ştirfe] domniilor
vostre şi a l t o r tut[u]ror preoţilor şi birailor d e pren toate
s a t e l [ e ] , înpreunfă] tuturor R u m [ ă ] n i l o r cari s e ţin d e l e a g e
g r e c a s c ă şi s â r b e a s c ă , cum, văzăndu n o î prot[o]pop I a n ă ş din
 DOCUMENTE 281

H i n e d o a r f a ] ia m ă n a luì c ă r ţ i l e şi a l t o r vlădici maî denainte

v r e a m e , într' a c e l a c h i p d a t a m şi V l ă d i c i e a M e a c a r t e a nostra
c u m s ă fie tar[e] şi s t a t o r n i c a s o c o t i întru toate lucrurile
legii, a l e g ă n d u s v e n t e l e b e s e a r e c d e a c o p e r i ş , d e ţinterimurfj]
şi d e s[ă]criul din lăuntru, cum i s p r ă v e s c p r e o ţ i i , şi c u m învaţ[ă]
s[fîn]taev[an]gh[e]lia, şi t o ţ o a m e n i i c u m petrecu şi c u m a s c u l t ă ,
şi d e t o a t e n e c ă d e r i l [ e ] s ă s o c [ o ] t e a s c ă p a n n a al c i n c e l e v ă r ,
ş i d e cuscrii, şi de cumetrii, d e carii s e m e s t e c [ ă ] , cu ştir[e] şi
fărjă] ştir[e], şi de omen[i] c a r i îş l a s ă muerilfe], a ş i j d e r e a şi
muerilfe] car[e]-şî las[â] b ă r b a ţ i i . D e r e p t u acae şi v o i p r e o ţ i l o r
şi cu t o t cliricul b e s e a r e c [ i ] l o r s ă aveţ asculta de toate de
ce va d a protfojpopul învăţ[ă]tur[ă], pentru c ă i-am dat pu-
t e a r e c u m , u n d e va fi l e a g e , înpreun[ă] cu giurati! să poatfă]
despărţi şi birşăglui, cu d e r e p t a t e , iar cin[e] nu va a s c u l t a
d e c u v â n t u l cărţii n o s t r e s ă fie b i r ş a g 1 2 florinţ ; iar, s ă s e
va ţinea î n t r ' alt c h i p c i n [ e ] v a , a c e l a s ă fie oprit d e b e s e a -
r e c f ă ] . D e a c a s t a s c r i a m - v ă ; 11 KK KKCAMT IWYMIH. IIHC A\cii,a ,I,HK
H H
A A ? K A - k T 1 6 2 8 . G h e n a d i e a r h i e p i s c o p ; în chipul mieù s ă
p o r o n c a s c ă în tot locul. Ş t e f a n a r h i e p i s c u p i Mitropolit.

[ P e c e t e cu un c h i p d e o m ; la s t ì n g a T N , la d r e a p t a şters.
In l e g e n d a o c t o g o n a l ă : [KA^KA reH<\],4,fle-
Pe V ° foiî 2 :J S a v a , V l ă d i c a de B e l g r a d şi d e totă ţara
Ardealului, maî d e r e p t u mai m a r e c r e d i n ţ ă a m întărit cu i s c ă ­
litura n o s t r a a c e a s t ă c a r t e . [Iscălitura:] a r h i e p i s c u p i M i t r o p o l i t .
V leat o t r o j d . H a 1 6 6 0 , î w a . , m[esi]ţea S e p [ t e m v r i e ] 2 1 dni.
[ Ş t e r s p e d o s :] Ş t e f a n a r h i e p i s c u p i Mitropolit.

IX.

B u c u r e ş t i , 2 0 A p r i l 7 1 3 9 (şi 1631).
Leon-Vodă iipiraTM» pcakmxh JKSnaH B h p K a T - K H 3 H <liiiK,\eSni
H mé,a,8 c h Matiiaş din H a ţ a g ,
7 şi cu fiii, p e n t r u J u p ă n e ş t î , de
1
la Gura J i i u l u î , p a r t e a Crăsnarilor, luată de la Hiii<j>Jii <I>Arapaiii ;

între s a t e l e P o r c e n i î şi S ă m b o t i n u l . Le avea d e Ia Hamza

P o s t e l n i c din T r ă g u l Gilortuluî, fiul lui B a r b u l P o s t e l n i c , p e n t r u
54 OOO d e aspri g a t a . In zapis s e m n e a z ă :,«ot C a m p ì P a l e o l o g a

1
D e la i n t r a r e a în şes a Jiiuluî.
282 DOCUMENTE MAÎ MULT DE LA EXPOSIŢIA DIN SIBIIÙ

L o g [ o ] f e t i ot G r e c i A n d r o n i e , i o t C â r p e n e ş S t a n d u l v a t [ a v ] ,
i o t Curte N i c o l a P o s t [ t e l n i c J , i o t Curpen B a r b u l , i o t A l e -
xeanî Patru, i ot V ă l a r î D a t c o , i ot Hurezi Oprea, şi ot
Ogrumù Nicola Pehfharnic]».
Semnătura Domnului, monogram, pecete.
D u p ă o fototipie S o c e c .

X.

Din mila lui D[u]mnezău T h e o f i l , arhiepiscupul Mitropoliei

şi a t o a t ă ţ a r a Ardialuluî e s t e j e , iproc B e l g r a d u l u i .
Cătră a c a s t a , de la noi trimitem m[o]l[i]tvă şi bl[a]goslovenie
Mîriilor V o a s t r e p r e o ţ i l o r şi boeriloru din eparfie d e la Hu-
nedoarfă] şi oroşenilor de c i n s t r e (sic). Pricina aeştiî cărţi
nu e s t e altă, fără numai, poftind Dfujmnezău pre cinstitul pro­
topopul Niculae dintre noi, D [ u ] m n e z ă u să-1 s t ă i a s c ă , dici,
fiindù a t ă t a nevoi pre ţ a r ă şi pre săporul nostru, nu putum
l ă s a a c e i a pârtie c a o turmă făr de păstoriţi, ci iatjă] c'am
orânduit s ă fie ispovnic [ = i s p r a v n i c l pre cinstitul p o p a Ionu'din
Hunedoarfa], s ă fie purtătoriu d e grijă în locul spăsitului proto­
p o p N i c o l a e pană la s ă b o r u l m a r e : adoul î n p ă r ă t e s c , dăjdile
vlădiceştî şi alte venituri c e săntu, s ă le s t r â n g ă şi s ă le a d u c j ă ]
la s ă b o r , a l t e lucruri ce să vor tămpla necuvioasje] între
creştini, înpreunfă] cu m[o]l[i]tvele v o a s t r e s ă le îndrepteze. D e
la s ă b o r u l m a r e să v a aşăza protopopie cum va fi mai
bine, iar pană a t u n c i de p o p a Ion s ă a s c u l t a ţ i c a şi d e pro­
topopul, că, vare cine s'ar afla neîngăduitoriu poruncii
n o a s t r e , o a r e preot, o a r e mirian, cu p e d e a p s a săboruluî mare
să v a bintătui. Cu atăta săvărşănu, să vă stăviţî de la
H [ r i ] s [ t o s ] . S c r i s în B ă l g r a d , 1 6 9 6 , Apfrilie] 9 .

Vl[â]d[ijca Theofil.
[Pecetea cunoscută.
P e d o s , s c r i s o a r e d e la e p i s c o p u l reformat V e s z p r é m i Istvân.]

XI.

D i n mila lui Dumnezău A t h a n a s i e a r h e i p i s c o p i Mitropolit

S c a u n u l u i Belgradului, e ş t e j , iprocî.
Pavel, marele a p o s t o l al D o m n u l u i , scrie la Tim., cap.
 DOCUMENTE 283
I

în 3, viarş 7, s ă s ă dea preoţilor poslanie tocmite di la

ceia ce-î h i r o t o n e s c u , d e tocmiria preoţilor ; decî unii po­
runcii c a a c e i a plecăndu-să, şi a c e s t ù s m e r i t anume Ianăşî
din H a ţ ă g , pintru acasta tocmim carte c a di la noi, cu
darul Duhului Sf[ă]nt, a făcătoriuluî deplin D u m n e z ă u , l-am
h i r o t o n i t pre l e a g e şi pe pravilfă] citeţ, ipodiacon, diacon, di­
a c o n şi p r e o t şi p r e o t (sic). Poruncim tuturor celora ce cătră
voi va veni a c e s t s l o b o d preoţii, arherelor, zic, şi preoţilor,
e g u m e n i l o r , b o i a r i l o r şi mirianilor, cumu s'au î m p o d o b i t cu
vrednicie p r e o ţ i t de S m e r e n i i a Noastră, mărturisit de băr­
băţie, vriadnic credincoşî, cum i a s t ă vriadnic d e rănduialjă]
c a a c a s t [ a ] . D e r e p t a c a s t a , şi întăriria lui, dă-să a c a s t ă c a r t e
după cum iastă obicîaiul di la n o i întăritu. Anii di l[a]
D o m n u l H [ r i s t o ] s 1 —, în Mai 2 zilje].
Vl[ă]d[i]ca Athanasie.
[ P e c e t e c u : « A c e s t e iaste p e c e t e Mitropolia Belgradului»
şi ceî trei î n g e r i . ]

XII.

«In B o s o r o d z i e , I Marţii 7 0 6 . . . obligatus servus Athana-

sius, a r c h i e p i s c o p u s V a l a c h o r u m » , iea supt o c r o t i r e a sa pe
« p o p a K o s t a de B o s o r o d z i e » , prin s c r i s o a r e c ă t r e nişte domni.

XIII.

Eminentissime ac Serenissime princeps, domine, domine

ac patrone summo honore reverendissime.
Afflante divina Spiritus Sancti gratia, me h i s c e diebus
Reverendissimo a c Illustrissimo domino Athanasio archi
episcopo, necnon eiusdem r. patri t h e o l o g o F r a n c i s c o Szu-
n y o g h e S o c . I e s u p r a e s e n t a r i a c quod me s a n c t a e roraano-
catholicae Ecclesiae unire vellem e i s d e m insinuavi, quod
ipsum e t i a m E m i n e n t i a e V e s t r a e p r a e s e n t i b u s notitiae d a r e
volui et simul submississime rogare quatenus, quemadmo-
dum antecessor Eminentiae V e s t r a e , piae memoriae emi-
nentissimus dominus cardinalis a K o l l o n i t s , clerum g r a e c i
ritus valachicum transylvanicum in gremium sanctae ma-
tris r o m a n o - c a t h o l i c a e E c c l e s i a e a c c e p t a v i t , etiam me clerum-
284 DOCUMENTE MAÎ MULT DE LA EXPOSIŢIA DIN SIBIIÙ

que mihi subiectum marmorosiensem acceptare haud gra-

vetur et ut e a d e m immunitate ecclesiastica qua sacerdotes
r o m a n o c a t h o l i c i fruuntur et gaudent, gaudeamus, idipsum
a p u d a u g u s t i s s i m a m A u l a m efficere d i g n e t u r . Gratiam hanc
mihi exhibitam diebus vitae meae praecibus apud Deum,
quam etiam fidelitate mea in E c c l e s i a m sanctam romano-
catholicam demereri faciam. Qui me gratiis patrociniisque
E m i n e n t i a e V e s t r a e humillime r e c o m m e n d a n s , maneo
Eiusdem Eminentiae Vestrae
Humillimus servus :
Seraphin Petrovay,
e p i s c o p u s m a r m a r o s i e n s i s , mânu a l i e n a .
A l b a e Iuliae, 25 n o v e m b r i s 1 7 1 1 .
[ I n s c r i p ţ i o :]
E m i n e n t i s s i m o a c s e r e n i s s i m o principi C h r i s t i a n o - A u g u s t o ,
S. Romanae Ecclesiae cardinali de Saxonia, archiepiscopo
S t r i g o n i e n s i , primati r e g n i H u n g a r i a e , e t à , e t c , S a c r a e Cae-
sareae Regiaeque M a i e s t a t i s intimo consiliario, d o m i n o ac
patrono reverendissimo.

XIV.

E m i n e n t i s s i m e , s e r e n e n i s s i m e et reverendissime cardinalis
d u x , a r c h i e p i s c o p e , domine, domine benignissime. Intelligo
m a
e x iis quas E S e r e n i t a s 14 d e c e m b r i s a d me d a r e d i g n a t a
erat, episcopum maromarosiensem graeci ritus uniri velie
romanae Ecelesiae adeoque theologum iliL a nostris adden­
dum e s s e a quo in iis quae ad veram U n i o n e m s p e c t a n t , di-
m o e
rigatur. S u p e r quo, si p e r E Vestrae Serenitatis bonitatem
licet, c o n s i d e r a t i o n e mearum (sic) omni s u b m i s s i o n e aperio.
i°. Hic episcopus^ e s t electus a plebe et sacerdotibus
g r a e c i s , q u o d non videtur snfficere, imo e s t c o n t r a iura r e g i s ,
cuius e s t e p i s c o p o s per H u n g a r i a m et T r a n s y l v a n i a m nomi­
nare, adeoque hic episcopus deberet per m e m o r i a l e sup­
p l i c a r e S u a e Maiestăţi ut n o m i n a t i o n e m pro h o c episcopatu
consequatur. Ita fecit etiam A t h a n a s i u s , e p i s c o p u s transyl-
vanus g r a e c u s , licet pariter prius a suis e l e c t u s fuisset.
 DOCUMENTE 285

2 ° . Iile S e r a p h i m m a r o m a r j o s j i e n s i s episcopus curavit se

c o n s e c r a r i p e r e p i s c o p u m M o l d a v i a e , s c h i s m a t i c u m ; dubium
a u t e m est m a x i m u m , an iste ipse Moldaviae e p i s c o p u s fuerit
rite c o n s e c r a t u s , a d e o q u e Seraphim deberet prius, saltem
sub conditione, reordinari in sacerdotem et reconsecrari
in e p i s c o p u m ; ita factum cum A t h a n a s i o , cuius c o n s e c r a t i o n i
m a
ipsa S u a E S e r e n i t a s interfuit.
3 ° . Priusquam Seraphim ad Unionem admittat, deberet
facere v e r a e fidei professionem, g r a e c a r u m errorum detesta-
tionem et in illa p u n c t a iurare, quae iuraverat olim Atha-
nasius T r a n s y l v a n i e n s i s .
m a e
4°. Gratia E Serenitatis maxima est quod ad hanc
unionem firmandam velit opera meorum patrum uti (pro
quo favore humillimas g r a t i a s a g o ) ; quia t a m e n in t o t o dis-
trictu M a r o m a r o s n o s nullam residentiam habemus, dubium
est u n d e vivet iile adiungendus theologus. Si debeat ali
ab e p i s c o p o g r a e c o (praeterquam quod ipse nunquam car-
nes comedat), erit huic valde gravis ideoque exosus, et
minus libere operări poterit theologus. Athanas[i]us ivit
A l b a e - I u l i a e in nostra residentia et pro itineribus aliisque
expensis habet fundationem pro 3 0 0 fi. rh. per annum.
B o n u m p r o i n d e foret si subsidium aliquod simile titulo elee-
mosynae e x aliqua fundatione h a b e r e p o s s e t .
0
5 . Gravissima est Transylvaniae totius querela quod
e p i s c o p u s g r a e c u s i n n u m e r o s ordinat s a c e r d o t e s , qui omnes
eximunt a robotta et c o n t r i b u t i o n i b u s , cum magno detri­
mento dominorum terrestrium, a d e o q u e videretur per S u a m
i a m
E , t a m h u i c n o v o , quam veteri severe demandandum ut
nullum ordinent sacerdotem, nisi a p p r o b a n t e post eorum
examen t h e o l o g o , ita ut, qui s i n e huius a p p r o b a t i o n e ordi-
natus e s s e t , non g a u d e a t immunitate. E p i s t o l a s mihi acclu-
sas interim servo, donec a Serenissima Maiestate responsum
h a b e r e merear. Cuius favori humillimo cum purpurae o s c u l o
me commendo.
m a e
E Serenitatis humillimus, devotissimus et obsequen-
tissimus : Gabriel Hevenesi.
Claudiopoli, 2 9 d e c e m b r i s 1 7 1 1 .
286 DOCUMENTE MAÎ MULT DE LA EXPOSIŢIA DIN SIBIIU

XV.

F ă g ă r a ş , 20 Maifi 1712. « I o a n n e s P a t a k i , m i s s i o n a r i u s » , c ă t r e
c a r d i n a l u l C r i s t i a n - A u g u s t . A c u t r e i e r a t un an ţara ; a izbîndit
deplin. S t ă acum în F ă g ă r a ş , «cum districtus'fogarasiensis
s i t ferme t o t u s v a l a c h i c u s » . D e şi unii nu vreau, «partim e x
i g n o r a n t i a , partim e x h o r r o r e nominis p a p i s t a e seu c h a t o l i c i ,
verum unionem s e t e n e r e fingant, plures t a m e n ipsorum no-
b i l e s v e r a m U n i o n e m a m p l e x i s u n t et confitentur, nam boje-
r o n e s seu nobiles o m n e s mânu p r o p r i a ( e x industria supremi
e t vice-capitaneorum, o p t i m o r u m c h a t o l i c o r u m ) subscripserufit
et sigillo munierunt se esse veros unitos, quorum chata-
logum r e v e r e n d i s s i m u s p a t e r provincialis S o c i e t a t i s Iesu, dum
h i c e s s e t , s e c u m a c c e p i t . E g o p r o salute m e a e n a t i o n i s o m n i a
sufferre sum paratus.» [Bulină roşie,]

XVI.

M e d i a ş , 10 D e c e m b r e 1712. « I o a n n e s P a t a k i , missionarius
apostolicus», către un cardinal. «Cum zelosissimus Ill-mus
dominus Comes Michael Mikes cum toto stătu chatolico
a g n o v e r i t E c c l e s i a m f o g a r a s i e n s e m sine alto E m i n e n t i a e V e s t r a e
patrocinio subsistere non p o s s e » , c e r e a i s e d a de la el,
c a e x e c u t o r al răposatului Ş t e f a n A p o r , c e i 1000 d e florini ai
bisericii s ă s e ş t i de la A g n i t a , pentru biserica Făgăraşului,
«inter h e r e t i c o s c o n s t i t u t a . . . C u m aliunde hic apud m e a m
charatn n a t i o n e m v a l a c h i c a m E m i n e n t i a e V e s t r a e sim indignus
missionarius. L i b e n t e r enim me t a m p o p a e , tam nobiles et
c o m m u n i s p l e b s s e instruentem audiunt, p r e c i p u e a quo tem­
pore illorum libros et literas adiuverim. Quod fatigium
p r o e m o l u m e n t o s a n c t a e matris R o m a n a e E c c l e s i a e et m e a e
charae nationis v a l a c h i c a e ad D e u m c o n v e r s i o n e m , si o p u s
fuerit, m e o s a n g u i n e confirmare p a r a t u s sum.»

XVII.

f î n aniî D o m n u l u i nostru Is[us] Hrfistos] 1715, în luna luì

O c [ t o m v r i e ] în zaua d'intăî, eu p o p a Moise din Hin[e]doar[a]
<Jat-am c a r t i a m e a înpreună cu a fraţilor miei I a n ă ş şi Nicula
 DOCUMENTE 287

Si a unchiu-mieù Nicula. Eù popa M o i s e din Hin[eJdoar[aj

m ă l e g în chipul acestora al tuturor şi-m daù c a r t i a m e a
la măna văruluî p o p a Nicula şi la m ă n a vărului V a l e Mihaî
din Hinedoarâ într'acesta chip cum, ce iaste rămas de
p o p a M o i s e cel b ă t r â n , d e fratele moşu nostru, p o p a Nicula,
u n d e au r ă m a s , h o l d e şi fănaţă, şi vine, şi în o r a d ă , la M a n g a ,
unde c e s ă v a ,afla, t o t , să î m p ă r ţ ă m frăţeaşte cu vărul p o p a
Nicula şi cu vărul V a l e Mihaî. I a r cari d i n t r e noî nu va s t a
pă a c a s t ă s c r i s o a r e şi c a r t e , să-ş piarză pârtia şi s ă s ă glo-
b a s c ă cu gloaba săboruluî mare, 66 de florinţî. Eu popa
M o i s e pă a c a s t a mă leg şi dau m ă n a înnaintia a c e s t o r o a m e n i
d e o m e n i e c a r e - s scris aicî din g o s :

E u popa M o i s e ot H i n i d o r e .
Piiale I a n ă ş o t neamiş din Hin[e]dor[ă|.
B â s ă r a b N i c u l a o t neamiş pp".
Covaniî P a t r u ot neamişu pp.
B u z g u r e Mihuţu pp.
S t o i c h i ţ a Ianuşu pp.
Dancu Ianăş.
[Peceţî negre. |

XVIII.
H r i s a n t ù , cu mila luì D[u]mnezeù patriarhù alù sf[i]ntei şi
d[u]mnezeeştiî c e t ă ţ i a Ier[u]s[a]limuluî şi a t o a t ă Palestina.'
Smerenia Nostra dinu darulù şi mila şi p u t e a r e a a prea­
sfântului de viaţă începătoriuluî D[u]hu, c a r e l e s'aù datù
d e la mìntuitoriulù n o s t r a Is[us] H | r i s t o ] s d[u]mnezăeştiloru
şi sf[i]ntilorù luì ucenici şi ap[o]stolì, a l e g a si a dezlega
ale oameniloru p ă c a t e , zicìndù lorù : «Priimitù D[u]hù Sf[a]ntù :
oricui veţi e r t a păcatele, ertate să fie lorù, şi oricui veţi
ţinea, ţinute s ă fie, şi o r î c î t e veţi l e g a şi veţi dezlega pre
pămîntu, să fie l e g a t e şi dezlegate în ceriurî, iară de la
a c e i a şi la noi, unulù după altulù, cuvenirea acelui d[u]mne-
zăescu darù, — amù ertatù pe fiiulù nostru sufletescù — , în c î t e
şi elù c a unu omù aù greşiţii şi pre D[u]mnezeù aù mìniiatù,
cu cuvìntulù, cu Iucrulù, cu gìndulù, cu voe ori fără voe, şi
cu t o a t e simţirile lui, saù de va fi cazutù s u p t blestemulù
288 DOCUMENTE MAI MULT DE LA EXPOSţ'I'A DIN SIBIIÙ

saù afurisaniia arhiereului, saù a preotului saù alù tătîni-său-

s a ù a mìne-sa, saù singurù elù, saù blestematù, saù va fi
j u r a t ù s t r i m b ù , saù într'alte păcate ale luì, şi elù, c a unù
omù fiindù, s'aù poticnitù, şi d[u]hovnicului aù ispoveduitù,
şi c a n o n u l ù d e la dìnsulù aù priimitù, — deci de aceaste
g r e ş a l e d e t o a t e şi de l e g ă t u r i ìlù slobozimù şi ìlù e r t a m ù ,
cu p u t e a r e a şi cu darutù a t o c m i t o r u l u î şi d[u]mnezăescu}uî
închinătoriu, a prea-putearniculuî D[u]h. Iară, cîte va fi
uitatù, saù a i c e a va fi lasatù neispoveduite, şi a c e a l e a să
iarte lui milostivulù D[u]mnezeù. Cu rugăciunile prea-bl[a],
g[o]s[lo]vitei s t ă p î n e î n o a s t r e de D [ u ] m n e z a ù N ă s c ă t o a r e i şi
pururea Fecoareî Măriei şi a sf[ă]ntuluî, slăvituluî şi î n t r u
totù lăudatului Ap[o]stolù Iacovù, fratele lui D[u]mnezău
şi întîiulu arhiereu alù Ier[u]s[a]limului, şi a t u t u r o r sf[i]nţi-
lorù, aminù. V l e a t 17 — .
Xpóaav6o? èXito
0 î o o îiuTptâpyjjc
:
UpoaoX6|x<i)V
•/.al îrâav]; IlaXaiaTÎVY]?.
(Tipărit.)

XIX.

«Scris în Sămbăta-de-gos, zile 6 lui Noembrie, văliatu

1725... Noi Ioan Nămeş, b a r o n d e la P a t a c , din mila l u i
D u m n e z e u şi S c a u n u l a p o s t o l i c e s c V l [ ă ] d [ i ] c a F ă g ă r a ş u l u i şi
a t o a t ă B e s e r i c a c è unită din Ţ a r a A r d e i u l u i şi părţilor Ţ ă r i
U n g u r e ş t i , s v e t n i c al înnălţatuluî Imparata şi al Craiului A r ­
deiului», face pe «popa Drăgan din Haţag», «hirotonitù
p r e o t ù la A r a d d e I n o c h i n t i e , e p i s c o p u l locului aceluia, i a r ă
d u p ă a c e i a aù venit şi la noi de s'aù unitù, c ă r ă n d u blagos-
lovenia n o a s t r ă c u m s ă c a d e , cu zmerenie. Pintr'aceia iată
că-î d ă m u şi noi b l a g o s l o v e n i e şi s l o b o z i e la p ă s t o r i a p r e o ţ i i ,
c a s ă p o a t ă fi preotù deplin şi v r e d n i c a sluşi la totù cinul
besericescù».
Iscălit: «Vlădica Ioan», «Boer F r a n ţ Logo[fă]t».
P e c e t e cu : « I o a n n e s N e m e ş , liber b a r o [de P a t a k ] , D e i e t
 DOCUMENTE 289

a p o s t o l i c a e S e d i s g r a t i a e p i s c o p u s fogarasiensis, S a c r a e Cae-
sarea Regiaeque Maiestatis consiiiarius».

XXI.

« S c r i s în Sibiiù, m[esi]ţa Martie 12 zilje], ani Domnulu

1 7 3 3 . . . Ion I n o c h e n t i e Clain, liber b a r o n d e S a d , din mila
luì D u m n e z ă u şi S c a u n u l u i A p o s t o l i c e s c u Ţ ă r i A r d e a l u l u i şi
părţilor Ţ ă r i U n g u r e ş t i eî a d a o s f e ] , R u m â n i l o r , G r e c i l o r , R u ­
şilor şi S â r b i l o r d e l e g e g r e c a s c ă unit e p i s c o p Făgăraşului,
sfinteî şi înnălţateî Inpărăţiî R a m u l u i sfetnic, iprocî.» S i r -
ghelie pentru preotul «Iosif din H a ţ e g » . I s c ă l e ş t e : « V l ă d i c a
I n o c h e n t i e m. p., T i s m a n d i I o a n , L o g o f ă t săboruluî mare iscal.»
Pecete, p e s t e hîrtie, cu legenda : «Ioannes Innocentius,
liber baro de Klein, Dei e t a p o s t o l i c a e S e d i s g r a t i a epis­
copus fagarasiensis, Sacrae Caesareae Regiaeque Maies­
tatis c o n s i i i a r i u s » , cu pălărie d e cardinal şi a r m e nelămurite
într'un scut, p e s t e c a r e mitra, cîrja şi c o r o a n a de baron.

XXII.

Sibiiù, 23 M a r t 1734- W a l l i s c ă t r e districtul Făgăraşului.

F u g e ţ a r a d e T a t a r i . Nu e a d e v ă r a t , «cum exploratum ha-
b e a t u r T a r t a r o s a d confinia Moldaviae c o n g r e g a t o s , non alior-
sum, s e d c o n t r a P o l o n o s et M o s c o v i t a s t e n d e r e v e l i e » . Altfel,
v a lua alte măsurî. — A r c h i v a Făgăraşului.

XXIII.

«In B l a j , luna D e c h e m v r i e zile 5, 1750 [ a d a u s 5]... Noî

Petru Pavelù A a r o n ù de B i s t r a , dinù mila luì D u m n e z e u şi
a Scaunului Apostolicescu tuturorù celorù dinù l e g e a gre-
c î a s c ă prin Ţ a r a Ardealului şi părţilor eî î n p r e u n a t e Vlădi-
culuî Făgăraşuluî, iprocî.» Singhelie pentru Iosif Pop din
«oraşu H i n e d i o a r ă , în v a r m e d i e H u n e d i o a r e , în e p a r h i a Hi-
nedioari» I s c ă l i t : «P. P a v e l A a r o n , ep[i]sc[o]p (?) F ă g ă r a ş » ,
«I. M. S i l v e s t r u Caliani, capitularis şi e c l e z i a r h » , şi « R a ţ P e ­
tru, L o g o f ă t sfântului s ă b o r m a r e » .

2492. Voi. X I I . 19
290 DOCUMENTE MAÎ MULT DE LA EXPOSIŢIA DIN SIBI1Ù

P e c e t e p e s t e hîrtie, cu : « P e t r u s Paulus Aron, episcopus

f a g a r a s i e n s i s » , şi a r m e l e c u n o s c u t e .

XXIV.

12 D e c e m b r e 7268(1759). S i n g h e l i e din p a r t e a episcopului

Grigore de Rîmnic a preotului « S i m e o n din satul Telucu,
Ţ i n u t u l I n i d o a r e î » . I s c ă l i t u r ă a episcopului.
P e c e t e o c t o g o n a l ă , cu d o u ă ramuri d e p a l m i e r şi literele
r p . ffi. pA\. L a d r e a p t a , j o s , « C o s [ t a n j d [ i n ] log[o]f[ă]t episco­
piei] R ă m f n i c u l u î ^ . — Tipărită.

XXV.

Petru Pavel A a r o n de B i s t r a , din mila luì D[u]ranezeu şi

a Scaunului A p o s t o ì i c e s c ù prinù toată ţara Ardealului şi
părţiloru eî î n p r e u n a t e V l ă d i c u l F ă g ă r a ş u l u i , i p r o c l , Molitve-
loru V o a s t r e preoţiloru şi celorù de bun neamu neamişiloru,
b o e a r i l o r ù ş[i] tuturorù de totù rìndulù fiilor noştri celorù
sufleteşti, p o p o r e a n i l o r din e p a r h i a n o a s t r ă de la H i n e d o a r a ,
p a c e de la D o m n u l H[risto]s şi s p o r i r e a darului, iară d e la
n o i b l a g o s l o v e n i e . Auzindù d e c e a multă s t r ă d a n i e a voastră
şi c r e d i n c o a s a p e t r e a c e r e cu c a r e a , î n t r ' a c e a s t e multe ispite
b ă r b ă t e a ş t e luptîndu-vă, m a c a r ù c ă ceî maî mulţi d e la c r e ­
dinţă aù eşitu, voi î n t r ' î n s a b i n e întăriţi, n e m i ş c a ţ i şi neîn­
doiţi, aţi r ă m a s , prin a c e a l e a şi d e p r o t o p o p u prin s c ă d e a r e a
din c r e d i n ţ ă , alunecîndu-să aţi fostù lipsiţi, noî după păstori-
c î a s c a d e a t o r i e spre t o ţ i p u r u r e a priveghind, n'amù vrutù a
v ă l ă s a mal multă vreame fără d e a p r o a p e povăţuitoru, ci,
fiindu bine î n c r e d i n ţ a ţ i de vrednicie preotului Iosiv, pentru
aceaia bună nădeajde avindù c ă va fi s p r e toate ceale de
folos bine sîrguitoriu, l-amu făcutu, l-am rînduitu şi l-am
numitu acolo protopop deplin, precurmi din d o n a ţ i a lui
despre aceaia mai d e prisositu s ă va v e d e a . Pre c a r e l e şi
pre v o î p r e toţi, iubiţilor n o ş t r i în H [ r i s t o ] s fii, cu de-a
dinsul vă î n d e m n ă m u în D o m n u l , c a , precumù p î n ă acumù
nemişcaţi şi bine sporindu, să p e t r e a c e ţ î în unirea credinţil
 DOCUMENTE 291

s p r e î n t e m e i a r e a şi zidirea b e s e a r i c i luì H [ r i s t o ] s , a căruia

darti şi b l a g o s l o v e n i e s ă fie c u n o î cu t o ţ i .
B l a j , 3 Iunie 1762.
P[etru] Pavel Aaron.
[ A d r e s a : ] Molitvelor S a l e preoţilor, d e bun neamu boia-
rilor şi tuturor iubiţilor fiilor noştri c e l o r sufleteşti din eparhia
Hunedoriî, c u b l a g o s l o v e n i e .
[ P e c e t e p e s t e hîrtie.]

XXVI.

« S c r i s ă în V e ş t e m u » , 4 Iunie 1762. H i r o t o n i r e . « F e r e de
ştirea protopupuluî locului s ă nu îndrăzneşti a c u n u n a pă
nimine, suptu lipsirea preoţiei.» Iscăleşte sîrbeşte episcopul
Dionisie Novacovicî.
P e c e t e p e s t e hîrtie, cu inimă străpunsă, c a d u c e u , vultur,
s o a r e şi c o r o a n ă , c u c r u c e şi cîrjă.

XXVII.

Fiiule. V e ţ fi înţeles c u m feeorul F a u r P a t r u şi cu fata

S u s a a luì Andresti dinu L e l e g au fost fugitu şi s'au cunu­
n a t undeva pe ascuns, fiindu-şu rudenii cam departe, şi
pentru a c e i a au fost prinşi a c o l o în c e t a t e e . P e c a r i i după,
luund e x a m e n , eî s'au cerut din b u n ă v o i n ţ a lorù (măcar
şi s c h i z m ă t i c fiind pînă a c u m a ) s ă vie la noi pentru desle-
g a r e a d e a c e s t p ă c a t u , şi pentru b l a g o s l o v e n i e , c a s ă p o a t ă
r ă m î n e laolaltă pe l e g e , p r e c u m li s'aù şi fâcutu d u p ă ce­
rere, d u p ă c u m a r a t ă p a t e n t u l nostru lorù d a t ù . C a r e l e pa
tentù v a fi bine, fiiule, să-1 c e t i ţ i şi să-1 t ă l m ă c i ţ i la c . c .
tisturi ale D o m n i i . B a t o c m a b i n e ar fi, a ş a s o c o t i m noî, şi
h a s n ă ş u datăndu, c e însuş, cu stareţii, j u r a t u l I o a n ù la L e -
Ies, cu a c e l patentu să-1 c e t i ţ i bătrînilor cum am deslegatu
pe a c e s t p ă c ă t o ş i şi i-am b l a g o s l o v i t , şi p r u n c u l c a r e l e s'ar
naşte, s ă fie leguitù, nicî c i n e v a c u m v a s ă zică că doară-î
copilù, s u p t g r e a p e d e a p s ă şi b l ă s t ă m a r h i e r e s c . C a r e l e cu­
vinte saù ecsplicaţiî pe lung ale voastre auzindu-le acel
norodu, poate că şi eî ar veni la c u n o ş t i n ţ a adevăruluî,
fiindcă şi popa a c e l dinù L e l e s , aù zisu c ă t r ă cc tisturi
292 DOCUMENTE MAI MULT DE LA EXPOSIŢIA DIN SIBIIÙ

c ă nici el nu-î d e p a r t e de-a s ă î n t o a r c e r e a la noî. D a r ă luaţi

sama c ă aù luatu el 4 g a l b e n i d e la a c e ş t î s ă r a c i pentru
c a cu b l a g o s l o v e n i a lu[î] s ă poată sădea laolaltă în pace,
dară iacătă cum au pututu şi cîtu i a u slujit b l a g o s l o v e n i a :
datorù i a s t e d a r ă s ă le d e a g a l b e n i i îndărăpt. Ş i pre acasta
v a fi bine s ă invitaţi p e c e . tisturi, numai s ă i s c o a t ă de la
dînsul şi cu de-a sila. Ş i le feleluseî eù d e s p r e t o a t e părţile ;
şi a c a s t a ni s e v e d e a fi foarte bună mijlocire c a s ă s ă în­
t o a r c ă p o p a şi sătenii din p r e u n ă la c r e d i n ţ ă . A c u m a siliţi,
fiiule, a le plini a c e s t e t o a t e în dragoste şi linişte dumne­
zeiască. Din Blaj, 18 Iunie 1779.
A d e v ă r a t părinte :
Grigorie MaerU iscal.
[ P e c e t e p e s t e hîrtie, cu un vultur, s e p a r e .
A d r e s a :] Fiiuluî nostru în H[risto]s, N i c o l a e popiî, cu bl[a-
go]sl[o]venie, curăndu, la H i n e d o a r ă .

XXVIII.

«Dată în Blaju, d e la Mitropolie, 3 D e c h e m v r i e 1780..-

Noî Gavriilu Grigorie Maerù, dinù mila luì D u m n e z e u V l ă .
dica Făgăraşului, a prea-înnălţate-chesaro-crăeştiî Mărimi
sfeatnicu dinu Iăuntru, iproò, fiilorù noştri vicarişiloru,
decanilorù, arhidiaconilorù, protopopilorù, notarişiloru, na-
m e a s t n i c i l o r ù , parohilorù, igumenilorù, călugăriloru şi tuturorù
sufletelorù pravoslavnici, cariî vă aflaţi suptù arhipastoriia
n o a s t r ă , p a c e v o a o » . Pentru m o a r t e a M a r i e i - T e r e s e î . « F o s t u -
ne-au a d e v ă r a t ă înpărăteasă, dară ne-aù fostù a d e v ă r a t ă şi
m a i c ă . . . Cătu aù împărăţitu, totù pace aù strigatù, p a c e
tuturorù. .. Făcut-au bisearicî luminate prin toate ţările,
s c o a l e , coleghiumurî n e maî p o m e n i t e , t r a n j a m e n t u m u r î unde
s ă c r e s c u pruncî s ă r a c i cu miile şi feţişoare d e învaţă fealiù
d e fealù de meşteşuguri. Dăruitu-ne-au şi p r e noî nevread-
niciî cu t o a t e a c e a s t e a c e vedeţî în Blajiù şi aiurea prinù
ţ a r ă ; făcut-au acumù nu de multù acolò în Iăuntru în c e t a t e a
B e c i u l u i p e s a m a neamului n o s t r u unu c o l e g h i u m u minunaţii
şi b i s e a r i c ă maî minunată decîtu a c a s t a dinù Blajulù n o s t r u ;
la Sibiiù ne-aù dăruitu moştenire veacnică şi locù cu totulu
 DOCUMENTE 293

desfătată u n d e s ă face b j s e a r i c ă şi ş c o a l ă , u n d e pană a c u m u

n'aù maî fostu. D a r ă odăjdii luminate, potire întraurite cîte
şi m a i c î t e aii dăruiţii pre la sf[i]ntele luì D[u]mnezeù bisea-
ricî.» Iosif, urmaşul eî, c a r e c a «noî înşine s ă facemu aicî în c a ­
thedra p r o h o d u după rituşulu nostru g r e c e s c u » , pentru a c e i a
c a r e «s'aù adusù aminte de Smereniia Noastră şi d e lipsa
mişeiloru noştri, d e aù scrisù însăşu dinù patulù dureriî cu
sfîntă m î n ă sa, lăsîndu cu l i m b ă d e m o a r t e c a după p r o h o d ù
să s ă î n p a r ţ ă aicî în locù săraciloru cinci sute d e florinţî
n e m ţ e ş t i din Vistieriia î n p ă r ă t e a s c ă . »
T i p ă r i t ă . P e c e t e p e negru, cu c o r o a n a e p i s c o p a l ă , o a doua,
c r u c e a , cîrja, vultur cu aripile desfăşurate şi alte embleme.

XXIX.

1789. C a r t e de hirotonire d e la R î m n i c , pentru un »cu-

c e a r n i c ù g r ă m â t i c u » din A r d e a l . I s c ă l e ş t e V l ă d i c a F i l a r e t «al
R î m n i c u l u î , Noului S e v e r i n » , cu un d u e t patriarhal. Pecete
d o m n e a s c ă cu negru şi m e n ţ i u n e a c ă «s'au t r e c u t la c o n d i c ă » .
T i p ă r i t ă , afară de cifra unităţilor din dată.

XXX.

S u d V ă l c e a . —După s t r a ş n i c i l e p o r u n c i ale cinstit[u]l[uî] D i ­

van al B a n a t u l u i Craioviî c e ni s'aù trimis c a s ă nu lăsăm pă
n i m e n e a s ă c u m p e r e vite şi s ă le t r e a c ă înlăuntru, domnul
E p e r i e ş Iozef, trimiţind î n t r ' a c e s t j u d [ e ] ţ o a m e n i aî dum[nea]-
îuî, aù c u m p ă r a t doao sute c i n c î z e c î c a p r e făr d e a nu ne
a d u c e sau a ne a r ă t a vre o p o r u n c ă ; pentru c a r e luănd noi
înştiinţare, a t ă t pe a c e i c o b a n î , căt şi p e a c e l e vite, le am
d a t p ă chiezăşie pană aù venit stăpănu lor, adeefă] C o p a n d i
I a n o ş , şi, înştiinţând Divanului d e li s ă dă voie a t r e c e , ne-aù
v e n i t p o r u n c ă astăzi, la 15 ale aceştiî luni, c a s ă le l ă s ă m ;
c a r e s'aù şi s l o b o z i t s ă meargă.
1790, Aprfilie] 15. D o u ă i s c ă l i t u r i . — C o l e c ţ i a parochuluî
B a k k , din O c n a Sibiiuluî.
294 DOCUMENTE MAÎ MULT DE LA EXPOSIŢIA DIN SIBIIU

XXXI.

La aniî 1795, O c [ t o m v r i e ] 18, s'au aşezaţii g o c m a n u şi

ctitorii p e numitul N i c u l a T a n a s i e , lăcuitorul din satul B u n -
gardii, c a s ă a i b ă g r i j e şi a d e t o r i e numitul Nicula a matura
b i s e r i c a , a o curaţi d e p r a h şi d e painjinî şi a a p r i n d e can­
delele şi luminile la v r e a m e a lorii, şi a p u r t a grije de toate
c e l e c e s ă află în s f [ ă ] n t a b i s e a r i c ă , c a s ă nu s ă fure saii s ă
s ă î n s t r e i n e a z e c e v a d e ale biseareciî, s ă p o a r t e g r i j a a tra­
g e r i i c l o p o t u l u i la v r e a m e a sa, a d e c ă l a v e c e a r n i e , la u t r e n i e
şi la liturghie, a d u c â n d focii, a p ă şi vin, s ă fie cu frica lui
D [ u ] m n e z e u , ascultătorul preoţilor, nepuindu-să înprotivâ, şi,
fiind d e lipsă a s ă d e s c h i d e cutia, s ă n g u r s ă nu î n d r ă z n e a s c ă ,
ci, dănd ştire p r o t o p o p u l u i locului, preoţilor şi ctitoriloru
celorti b ă t r â n i , s ă s ă deşchiză cutia şi s ă s[ă] n u m e r e bani,
şi, c ă n [ d ] s ă v a afla, s ă s[ă] î n s e m n e a z e în c a t a s t i f şi c â t şi
p e c e s'au cheltuit, şi s ă dea sama d e t o a t e c e l e maî s u s
scrise, g o c m a n u l , şi la c u t i a biseariciî s ă fie doao chieî,
una s ă fie la p r e o ţ i e şi a l t a la j u d e l e satului, sau a l t a s ă fie
la j u d e l e satului, sau a l t a la b ă t r â n i . A c a s t a am aşezat la
anul, luna, zioa mai sus p o m e n i t [ e ] .
Preotul Bătrânii.
popa B a n c e Vlad. Crăsnic : Nicula T ă n a s i e .
Acasta mai sus pomenita avuţie a sffijntiî bisearicî a
B u n g a r d u l u î s'au s c r i s înnaintea preotului şi a b ă t r â n i l o r sa­
tului B u n g a r d u c e s'au aflat prin m ă n a maî j o s iscălitul :
Savva Popovic, protopopù alti Sibiiuhri, d e la R ă ş i n a r i , şi
a s e s o r conzistorum episcopesc.
 VIII.
Alte documente amestecate, în păstrarea mea.
I.

« D a t înu O r a d i e - M a r e » , 26 M a r t 1754. S i n g h e l i e p e n t r u
I o n ù A a r o n ù dinu B i s t r a , d e Ia «noi, M e l e t i e , dinu mila Iui
D [ u ] m n e z e u şi Scaunului A p o s t o l i c e s c u arhiereu sfintei B i s e r i c i
R ă s j â j r i t u l u î Orezi Mari şi ala B i h a r u v a r m e d i , G r e c i l o r , R u -
mîniloru şi R u ş i l o r , i p r o c î » . R e c o m a n d a t şi «boiariloru». Is­
c ă l e ş t e : M e l e t i e V l ă d i c a . P e c e t e mare cu r o ş u . J o s : « E x t r a -
datum per me, Ioannem Nagi, secre[tarium]».

II.

Blaj, 16 Iunie 1758. S i n g h e l i e d e la Pefru Pavel A a r o n ,

pentru p r o t o p o p u l A v r a a m A a r o n . I s c ă l e ş t e : P . P a v e l A a r o n ,
V[lădi]ca Făg[ă]raşuluî. P e c e t e cu : « P e t r u s Paulus Aaron,
episcopus fagarasiensis».

III.

S m e r e n i e N o a s t r ă s ă s ă ştie c u c e r n i c u l u i întru p r e o ţ i slujba

d[u]hovnicieî părinţască, de c a r e l e lucru ţi s ă c a d e s ă prii-
meştî g â n d u r i l e şi lucrurile şi tota fealiulu de p a t i m i ale
c e l o r a c e voru veni c ă t r ă t i n e la i s p o v e d a n i e , şi s ă t o c m e ş t i
pocaianie a bogateloru păcate, cărue după cumu-î va fi
p u t e r e a şi s p ă s e n i e lor, să l e g a ţ i c e a l e c e s ă c a d e a l e g a şi
să dezlegi ceale c e să cade a dezlega, iară p r e c e î c e veî
t r i m e a t e c ă t r ă r ă n d u e l e l e a p r e o ţ i e i , — a ş i j d e r e a e ş t i datoriu de
296 ALTE DOCUMENTE AMESTECATE, ÎN PĂSTRAREA MEA

lucrurile lor d e toate să ispiteşti cu de-adinsulu, cura po-

runceaşte apostoleasca pravilă c a s ă nu, p e n t r u Jeanea sau
vre-o r ă p i r e c e v a , s ă t e înşeli adinsu tineşu, s ă fii părtaşii
p ă c a t e l o r s t r e i n e ; cutau am zis d u p ă cuvăntulu dumnezees-
culuî apostolii, pentru a c e a i a s'au făcuţii şi a c a s t ă porunci-
tore carte a Smereniei Noastre, şi ţi s'au datu, să-ţii fie
tărie, întărită cu iscălitura măniloru noastre,
î n O r a d i e - M a r e , anulti 1 7 5 4 , Martie 2 6 .
Meletie Vlădica m. p.

IV.

15 August 1 7 9 0 . «Dtvanu B a n a t u l u i Craioveî» n u m e ş t e c a

« s e c r e t a r m i c e l maî întăiu al Divanuluî», « a t ă t din nemţeşte
în r u m ă n e ş t e , c ă t şi din rumăneşte nemţeşte», pe Leopold
B e n e d i c t i . I s c ă l e s c : Ş t . Părşcoveanfu], B [ a r b u ] Ş t [ i r b e î ] V [ e l ]
Vor[ni]c, C o s t | a n ] d [ i n ] Gîan[ogIu] V e l S p a t f a r ] , I o a n Glogfo]-
vjeanu], V e l Vistfier]. P e c e t e cu mărcile j u d e ţ e l o r oltene
(cerbul, a l b i n a , peştele şi g h i n d a p e ramură), cu literele la­
tine B N .
« P r o c t 3ti L o g o f [ ă ] t u . »

V.

Ocolişul-Mare, Iunie 1825... Din porunca Domnii Sale

B e n e d i c l o j a din S ă n j o r z , am a d u n a t birău şi cu j u r a ţ i sa-
tuluî, înpreună cu. b ă t r â n i , c a s ă biculuim viia şi m o ş i i a luî
L a z o r Vişoviia, viţa ca d e frunte 6 x . c r e i ţ a r î , viţa c a de mi­
j l o c 4 . . ., viţa 6a d e p r e urmă 2 . . ., viţa c a de frunte face
s u m a 8 0 0 d e viţă, viţa c a d e m i j l o c 8 0 0 . . ., viţa c a m a l d e
pre urmă 8 0 0 . S u m a vii face 1 6 0 de zloţi; casa iobagului
13 zloţi, gardurile d e la casă 2 z l o ţ î . . . Omeni care aii
fost la acest bicu au f o s t : 1. P e t r u Tăba, birău satuluî;
al d o i l e a L a z o r R o t a r i , al 3-lea Z a h a r i a F â l o n , al 4-lea L a ­
zor Crişan, al 5. T h e o d o r Aron, al 6-lea Simedru Tinci,
al 7-lea T h e o d o r Crişan. C a r e a c e s t a bicu c u c u n o ş t i n ţ a s u ­
fletului l-au f ă c u t . . . G h e o r g h i e P o p o v i c . B i c u b ă t r â n i l o r i o
ferie d e vin, c a r e face 2 zloţî şi 8 x . creiţjarî].
 IX.
Antimise aflate în Ardeal.

I.

Jrătăvniculu dumnezăescu, prespe carele să obrăşescu

d[u]mn[e]zeeştile sluj[ù]be bl[ago]s[lo]vitu-s'au şi s'au sf[i]nţit
d e presf[i]nţitul Mitropolit V a r l a a m al Mitropoliei Belùgra-
duluî, şi s'au d a t — î n zilele M ă r i e S a l e Craiului Apafi Mi-
1
h[a]il, v ă l e a t 168— .—Exposiţie.
[Tot a ş a de la Ioasaf, din 1682.]

II.

Jrătăvniculu dumnezeescu prespre carele să obrăşescu

d[u]mn[e]zeeştile, slujbe, bl[agojs[lo]vitu-s'aù şi s'au sfjijnţit de
presf[i]nţitul Mitropolitù T h e o f i l al Mitropoliei Belgradului,
şi s'au d a t în zilele Măriei S a l e Craiul L e o p o l d , I o s i f ; 1 6 9 — .
— Exposiţie.

III.

Jărtăvniculu dumn[e]zăescu prespe carele să obrăşescu

d[u]mn[e]zeeştile slujbe, bl[ago]s[lo]vitu-s'au şi s'au sf[i]nţit d e
sf[i]nţitul Mitropolit A t h a n a s i e al Mitropoliei Belugraduluî,
şi s'au d a t — în zilele M ă r i e i S a l e Craiului L e o p o l d , I o s i f ;
1 6 9 — . — Blaj, Residenţă.

Pe un e x e m p l a r e a d a u s ă d a t a : 1686.
298 ANT1MISE A F L A T E ÎN ARDEAL

IV.

A c e s t ù d[u]mn[e]zeescu j e r t v e n n i c , pre c a r e l e s e săvîrşaşte

d[u]mn[e]zeiasca c e a făr d e s î n g e şi sf[i]nţita slujbă, s'au bl[a]-
g[o]s[lo]vitti şi s'au sf[i]nţit cu mîna preasf[i]nţituluî Mitro-
politu chirii T h e o d o s i e , în zilele p r e a l u m i n a t u l u i şi d e H [ r i s -
t o ] s iubitorii D o m n ù I o C o n s t a n d i n Bas[a]rabu Bfrîncoveanu],
Voevodulù a toată Ţara-Rumînească ; leat 7 2 0 0 [1691-2].—
Dublu e x e m p l a r , la E x p o s i ţ i e ; un al t r e i l e a la b i s e r i c a din
Rămeţî.

V.

EKCTBEHMH H ciueiiiiiH ivATdpS rd i;a 11 cncd liniero ic<\ jfa

WCUJCHS K A r A T I W K C f C T r O H JKHKOTKCtp/SMjiaH (sic) AJfd, p 8 K 0 , y k C T K « H

XI H EACKCH KrOAWKHKHitt rC&HQMV WTU,ÉA\ IlVCH$OAAh (rTOHKA

A\ACTÎK> EHtfEK» lipaKOCAdKIIHya tllCIIOA\ MdpdAAOpHCKHA\ fgap\'C>K>

,
crâKponlrlH uaTpiVîvpiuecKoii i L d p H r p . d^ A\HH'kcTpdTC pOA\v
J AWTpo-

noA'fH K M r p A A C K O H CIBAMI rpa,s,a HnpoM.

M r
P0K8 GJKIA tă\ — . A\CU,d. PCK8 AY -
HHKOA,HAU\

— L a părintele vicariti T i t Bud, din S i g h e t . Cf. Nilles,

Symbolae, p. 2 6 8 , n o t a 3 .

VI.

. . . rWpl*UA\ riHd^UM £H3dH. MHAOCT'iiK> KîKilO H CTr. U,.

poa\. ancTAKoro mcn. CÉIUCTICKIH, AISKAMOK, A\apaA\opnicKin ;

CIlkCKitl (sic) H KCÉH 3£AIA*k SrOpkCKOH, rOpHfH II ,V,OAH(H H

C T p A H 4,C>HÉHC (sic) H d A f J K H T H y K-fcKdpHC AI1CTAM. I I irO U,fCdpCKOrO

II KpOAlKCKOrO MdfCTdTS COK'lîTHHKh.

[Iscălit :] riHdA- KH3AHT. uit\h A\SKa. A \ d p o A \ o p . . . poK d^'Kr.

La păr. vicariti T i t B u d , din Sighet.

VII.

Jrătăvniculu d u m n e z ă e s c i i , p r e s p e c a r e l e s ă obrîşescti d[u]m-

n[e]zeeştile slujùbe, bl[a]g[o]s[lo]vitu-s'au şi s'au sf[i]nţit d e
presf[i]nţitul Ioanti V l [ ă ] d [ i ] c a F ă g ă r a ş u l u i , în zilele înnălţa-
tuluî Inpăfrat] Caroluş 6. — Blaj.. Residenţă.
 DOCUMENTE 299

VIII.

Făcutu-s'au acest tipar în dzilel|ej smeritu[luî] Pahomie,

ep[i]sc[o]p R o m a n [ u l u i ] .

QaTap ra e a H cnac HauHro i c . ra H npeKHRamt e r r o j,ra

Ck3 A,a C/h K k H A I A CTrO — H WTCT. C/h I V T Ilpf O C U H H N a r C » H

KI'OAK>KIIK.\l'C> IVIia H.UIUI'Ci l'f\,ÉU'H eilCKMK pOAUNCKiH Kh A,HH

EAroMCTHsar r p k rniur i w K o c . HIK8. R o r K O A , , /ac—, mu,.—.

— S i g h i ş o a r a . B i s e r i c a neunită veche.

IX.

A n t i m i s g r e c e s c d i n 1733, d e l a Paisie p a t r i a r c h u l d e I e ­
rusalim. — E x p o s i ţ i e .

X.

S ' a ù blagoslovitù şi s'aù sf[i]nţitu c u m ă n a iubitoriuluî de

D[u]mnezeù ep[i]scopù alù R â m n i c u l u i chir Climent, leat
7246 [1737-8].—Biserica din L u ţ a . Cu d a t a d e «7245» l a
b i s e r i c a neunită d i n D o b î r c a .

XI.

A c e s t u d[u]mn[e]zeescu j e r t v e n n i c , p r e c a r e l e s e s ă v î r ş a ş t e
d[ujmnezeiasca c e a făr d e s î n g e şi sf[i]nţita slujbă s'aù bl[a]-
g[o]s[lo]vitu şi s ' a u sf[i]nţitu c u mîna preaosf[î]nţituluî Mitro-
politù alù U n g r o v l a h i e î chir Neofitù, leat 7253 [1744-5]. —
Exposiţie.

XII.

A c e s t ù d|u]mn[e]zeescù j e r t v e n i c p r e c a r e l e s e săvîrşaşte
d[u]mn[e]zeiasca c e a făr d e s i n g e şi sf[i]nţita slujbă.
f Ooaiaar/jpt Ssîov x a i lepòv zob s7rtTsXeîa6at St 'aòtoò àfiav
6sîav îspoopyîav à-(iaa6èv òrco rSjjî Seta? Rapito? zob iravaYioo x a i
£«oap)-ixo5 7tv[sóu,ato]? xai UptoOsv Ttapà zob -xaxaptWTâTOo ir[a-
T]piâp3jot> 'Avtto/sîac EtXésoTpoo, 'AîrptXXup, a-J'FÎ- — E x p o s i ţ i e .
300 ANTIMISE AFLATE ÎN ARDEAL

XIII.
S ' a u b l [ a ] g o s l o v i t şi s'au sfinţit d e p r e a l u m i n a t u l şi p r e a o -
sf[i]nţitul I o a n I n o c h e n t i e ep[i]s[co]pul F ă g ă r a ş u l u i , în zilele
prea-înnălţatuluî înpărat Caroluş 6, a. D[o]mnuluî [adaus :
1 7 5 1 , m a n u s c r i p t ] . — E x p o s i ţ i e , dublu exemplar,—se pare
cu micî d e o s e b i r i de ortografie.
[Pe un e x e m p l a r : « A c e s t a n t i m i s l-au cumpăraţii Molfdo]-
vean Toaderù cu 10 florinţî şi l-au dat la b ă s e r e c a M ă e r i l o r
Bălgrfaduluî], d e pomeanâ».]

XIV,

. . . XovSpo;j/(j xaì sîutj.sXsîa x o p i o o Eowswv àp/'.aavSpitou TOÒ

«7100 tâcpou, olà Sa7râvŢj TWV svau,0TâTwv xopito[v] ATj;j.v]tpî(j) Mi­
otti) èx xoXsto; KoCsvYj? x a ì Tsmp'(i(OTZooXioo èx ÌTÓXSWC SiaTTJaTTjc,

rapa TMV àcptspwQèv aòv tò /aXxofpaş'.X(j> TÒTKJ) si? TÒV a y t o v

•câşov, sic U.V7JU.YJV TWV f ovéwv auTwv, sic TI[J.YJV S S TWV aovìtoX'.Twv
aÒTwv, ETCÌ T t j c îraTpiapyiac TOÒ u,axapwoTâTou xopioo IIap8svìoo
1 7 5 1 , Bisvva. — E x p o s i ţ i e .

XV.
A c e s t ù d[u]mn[e]zeescù j e r t v e n n i c pre c a r e l e s e săvîrşaşte
d [ u ] m n e z e i a s c a c e a far d e s î n g e şi sf[i]nţita slujùba s'aù b l a ­
goslovit şi s'aù sf[i]nţit de prè-luminatul şi prea-sfinţitul
domnul Petru Pavel A r o n vl[ă]d[i]cul F ă g ă r a ş u l u i , în zilele
î n n ă l ţ a t e î c h e s a r o - c r â i e s e î Marii T h e r e z i i . — E x p o s i ţ i e .

XVI.

D [ u ] m n e z ă e s c u l u şi sf[ă]ntulu oltariù s ă s ă s ă v î r ş a s c ă pre

dînsulu sf[i]ntele dumnezâeştile slujbe, c a r e s'aù sfinţitu de prea-
sfinţitul Mitropolit a toată Moldaviia c h i r Gavriilu, p r e nu­
mele tuturorù sfinţilor; 1761. — B i s e r i c a din Rămeţî.

XVII.
. . . S'aù blagoslovită şi s'aù sfinţitu cu m î n a iubitoriuluî
de D[u]mnezeù chir Grigorie, episcopulu Rîmniculuî, msţa
M a î 25, leat y26g[ij6i] . — B i s e r i c a neunită din Lisa.
 DOCUMENTE 301

XVIII.

D [ u ] m n e z e e s c u l ù şi sf[i]nţitulu oltaru alù D [ o ] m n u l u î n o s t r u

Iis[us] H [ r i s t o ] s sf[i]nţitu cu darul preasf[ă]ntuluî şi d e viiaţă
fâcătoriuluî D[u]hù, prinu mina şi b l [ a ] g o s l o v e n i i a preaosf[iJn-
ţîtuluî chirù D i o n i s i e N o v a c o v i c u , p r a v o s l a v n i c a e p i s c o p o alu
B u d i î şi a totu A r d e a l u l ù , a să sluji p r e dînsulu d[u]mneze-
i a s c a l e t u r g h i e în hramulu — , cu n e v o i n ţ a şi cu t o a t ă chiel-
tuiala celui mai susu numitu, la anii d e la H [ r i s t o ] s 1 7 6 2 . —
E x p o s i ţ i e , cu d a t a d e 1 7 6 5 . A l t e x e m p l a r , cu c e a de 1 7 6 2 ,
în p r o p r i e t a t e a m e a . Multe a l t e l e prin b i s e r i c i .

XIX.
. . . Prinu mîna şi b l j a j g o s l o v e n i i a preaosf[i]nţituluî chiru
Gherasimù AdamovicO pravoslavnică e p i s c o p o alo marelui
prinţipatu alù A r d e a l u l u i . . . , 1 7 7 3 .

XX.

. . . Sf[i]nţitu cu darulù preasf[ă]ntuluî şi de viiaţă făcăto-

riului D [ u ] h u prinu m ă n a şi b l [ a ] g o s l o v e n i i a preaosf[i]nţituluî
chirù G h e d e o n ù N i c h i t i c ù , pravoslavnicù e p i s c o p ù alù Marelui
Prinţipatu alù Ardealului, a să sluji pre dînsulu dumne­
z e i a s c a liturghie în [hramul Precisteî Născătorii în oraş[u]l
Miercurii, 1 7 9 2 ] . Cu n e v o i n ţ a şi cu t o a t ă chiltuiala celui d e
m a i susù numitù, la anii d e la H[risto]s 1 7 8 4 . — Biserica
din Miercurea.

XXI.

. . . S ' a ù b l a g o s l o v i t a şi s'aù sf[i]nţitu cu mina preasfinţi-

tului episcopù alù R ă i m n e c u l u î , chirù Filaretù, leat 1 7 8 5 ,
Iun. 5.

XXII.

S ' a ù sf[ijnţitu j ă r t v e n i c u l Domnului D[ujmnezeuluî şi măn-

tuitoriuluî nostru I s [ u s ] H [ r i s t o ] s în hramul Innălţăriî Dom­
nului Dumnezeului şi Mîntuitoriuluî nostru Is[us] H[risto]s,
supt stăpânirea şi înpărăţirea prea-înnălţatuluî Inpăratuluî
 302 ANTIMISE A F L A T E ÎN ARDEAL

R ă m l e a n i l o r i p r o c Iosifù al doilea, prin b i [ a ] g o s l o v e n i a şi tăr-

n o s i r e a preaosf[i]nţituluî domnii G h e d e o n N i c h i t i c , ep[i]scopii
neuniţilorti alu A r d e a l u l u i , s p r e p o m e n i r e a Innălţăriî D o m n u l u i
n o s t r u Is[usJ H[risto]ş, în anul 1 7 8 6 , în luna luì I a n u a r i e 1 3
zile [în Saliste.] — Saliste.

XXIII.

. . . De prea-luminatulù şi preaosfinţitulti domnii Ignatie

D o r o b o n t , V l ă d i c u l u Orăziî-Marî, în zilele înnălţatului î n p ă r a t
F r a n ţ i ş c al 2 . — E x p o s i ţ i e .

XXIV.

...De prea-luminatulu şi preaosf[i]nţituki domnii loannu

Bobbii, Vlădiculu Făgăraşului, în zilele înnălţatului Inpărat
F r a n ţ i ş c al 2 - l e a ; 1 8 0 1 . — E x p o s i ţ i e .

XXV.

A n t i m i s d e la L e m e n i , cu a c e s t e s c h i m b ă r i faţă d e urmă­
torul : « V l ă d i c u l » , « F r a n ţ i ş c I» şi « 1 8 3 3 » . — E x p o s i ţ i e .

XXVI.

... De Măriia S a prea-luminatul şi prea-sfinţitul Domn

Ioann Lemeni, episcopul Făgăraşului, în zilele înnălţatului
I n p ă r a t F e a r d i n a n d I, 1 8 3 7 . — E x p o s i ţ i e .

XXVII.

...De e p i s c o p u O r a d i i Mari, V a s i l i e F r d é l y i , în anul 1844.

[Cu litere latine.]
 TABLA CUPRINSULUI

Prefaţă.
I. D e s p r e C o m p a n i a G r e c i l o r S i b i i u l u î 1
II. D e s p r e Comunitatea ortodoxă, a K o m î n i l o r d i n Făgăraş. . . . X I X
III. Stăpînirea in Ţ a r a - R o m a n e a s c a a unor H ă ţ e g a n î XXVII
I V . D e s p r e actele răşinarene XXXIII
V. D e s p r e cîteva acte m a r a m u r e ş e n e . I s t o r i a bisericii R o m î n i l o r
din M a r a m u r e ş XXXV-f-
y.VI. D o c u m e n t e amestecate LVII
v i l . D e s p r e antimise LXIV
A r c h i v a romanească a Companiei Grecilor Sibiiuluî 4
Documente.
Anexe 183
I . D o c u m e n t e f â g ă r ă ş e n e d i n a r c h i v a bisericii n e u n i t e . . . . . 185
> I I . D o c u m e n t e h ă ţ e g a n e d i n t r ' o colecţie p a r t i c u l a r a 219
I I I . D o c u m e n t e răşinărene 229
IV. D o c u m e n t e maramureşene 233 t
V. R e g i s t r u l p a r o c h i e l m a r a m u r e ş e n e a G i u l e ş t i l o r 239 r
VI. U r b a r i u l d i n 1600 al domeniului Beiuşuluî 269
» V I I . D o c u m e n t e amestecate, m a î m u l t d e l a E x p o s i ţ i a d i n S i b i i u . 275
l V I I I . A l t e d o c u m e n t e amestecate, î n păstrarea m e a 295 •*•
« I X . A n t i m i s e aflate î n A r d e a l 2 9 7 +•