,Oaa«ta* ie«« In âe-Bare 4i

ieiaetiifisa, ifamittratiiiui $ itotaante w atri AiM i-Biiarit

Tlposiafla: Pe anii anu 12fl., p e staén ttf
BRAŞOVU, piaţa »ara Mr 22. $ fl., pe trei luni 3 fl.,
S*risorI neiransate nu se p ri
m escu. llanuscrip'-e n a ae re*
Ftttn lonhia si itraiiita»
P a luifl a n i 40 frânei, pa féaa
tn m ic a ! lu n i 20 fra a c i, p a tr e i lu a i
Birourile ie aoticiui: 10 franci.
Brayovd, piaţa mare Vr. 22. S e p r e n u m ă r ă la td ta oft-
In serate m ai prim escii In Viena eiele potrtale din în tru fi din
B u d tlf Mosse, Eaasm stem £ YogUr afarft şi la dd. colectori.
(Qto U aas), Heinrich Schalei, Aloit
B trndl, M ,t)uket, A.Opp*Uk,J. Jkm -
Annámul! mtn Braşofi:
» •U r g ; In Budapesta: A. Y G oH-, laadm in istratin n e, piaţam ara
b»rg«r, A utonU ati, EcisteinBem ai’ Kr. 22, etagim û I .:p e unftanù
tn Frankfkirt: 9. L , Daube; în Ham* 10 fl., pa şese luni 5 fl., pe tra i
bai-g: A. SUmer. luni 2 fl. 50 or. Cu d u s u l ü fta
P re ţu l inserţiunilortiL: o s e rii e a a ă ; Pe unù anő 19 fl,, pa
garm ondă pe o col6nă 6 cr. şÂee lu n i 6 fl., pe tre i luni S fl*
şi 80 cr. tim bru p e n tru o p u ­ Unù eiempl&ru 5 or. v. m. sô«
blicare. Publicări m ai dese 18 banL
după, tarif& si învoială. At&tù abonam entele o&tn »
Beclam e pe pagina HX-a • inserţiunile suntù » sa plăM
sen& lO cr. v. a. *6u 80 bani. înainte.

Nr. 269. Eraşovtt, Mercur), Joi 8 (20) Decemvrie 1333.

Braşovfi, 7 Decemvrie v.
Agitatorii unguri, oficioşi şi ne-
eficioşî, dau năvală asupra tutu-
rorü instituţiuniloră nóstre româ­
nesc!, din <}i îQ 4i cu mai mare
cutezanţă, cu mai mare furiă şi
turbare.
Incuragiaţi de guvern deoparte,
de neacţiunea nóstrá de altă parte,
atacă şi lovescă când în şc 6lele
şi învăţătorii noştri, când în bise­
rica şi în clerulă nostru, când în
alte instituţiunl culturale şi fun-
daţiunl ale Românileru,
Au uneltitüín contra averilorü
grăniţărescî din Bistriţa-Năseudă
guvernulü cu uneltele lui oficióse
şi neoficióse, şi au isbutitü, în con­
tra legii şi a dreptăţii, în contra
préínaltelorü disposiţiuni în actele
fundaţionale, să’şl înrădăcineze
ingerinţa în administrarea ave­
rilorü grăniţărescî, încâtă a4l
nu mai cunoscí, décá admi­
nistraţia e románéscá ori un­
gur és că.
Succesulü dobénditű în acésta
parte a grăniţeriloru români a în­
curajată pe guvernă şi pe uneltele
lui, facéndu’i se’ncépá pregătirile
pentru a da năvală asupra ave­
rilorü grăniţărescî din Caraşu-Se-
verinü.
Mai alesü de câteva luni de
4ile íncóce se uneltesce nencetatü,
când în ascunsü când pe faţă, în
contra acestorü fonduri, asupra
cărora agitatorii unguri pándescü
cu o lăcomiă diayolésca, ca se’şl
împlânte şi acolo ingerinţa, lorü
şi cu timpulă să pună mâna pe ele.
Neputându-li-se împuta bărba­
ţii orü, cari administrézá acele fon­
duri, nici cea mai mică necorec-
titate, agenţii guvernului şi duş­
manii neamului románescü îşi iau
refugiulă la apucături meschine,
la volniciă şi arbitriu, pentru ca
sé smulgă din manile Románilorü
administrarea propriei lorü averi,
răsplata şir0eloru de sânge versate
de grăniceri pentru apărarea pa­
triei.
Nu le convine şoviniştiloru şi
guvernului ungurescü, ca grănicerii
întreţină din veniturile acel oră
fonduri şcole românesc!; nu le
convine, că grănicerii cu banii lorü
propagă cultura románéscá între
poporală română, pentru că acésta
nu o iartă „idea de stată ma­
ghiară,“ nu intră în cadrulă pla­
nului de maghiarisare.
Acelaşi fişpană, cu care o parte
din Românii din Caransebeşă au
găsită cu cale se stea împreună
la masa cu bucate, după procesulă
generalului Deda, când acesta a
fostü realesă preşedinte ală co­
munităţii de avere, acelaşă fişpană,
4icemă. .uneltesce a 4l cu toţi agi­
tatorii unguri în contra averiloră
grăniţărescî şi în adunarea comi-
tatensă estraordinară, ce s’a ţinut
la 29 Noemvre n. înLugoşă, şl-a
dată arama pe faţa dovedm-
du-se ca celă mai mare duşmană
ală comunităţii de avere a grăni-
ţeriloră.
In contra statutului de admi­
nistrare a fonduriloră grăniţărescî,
aprobată de guvernulü ungurescü,
fişpanulă Jakabffy a gásitü cu cale
să aducă în desbaterea adunării
comitatense cestiunî priviróre la
comunitatea de avere grăniţărâscă,
care pe elü, ca comisarü alü gu­
vernului, nu-lă privéu, căci statutul
îi dă dreptulü de controlü numai
la aprobarea bugetului, la revisuirea
socoteleloră anuale, la înstreinarea
averii şi la fixarea salarieloră func-
ţionariloră comunităţii. Ce privesce
înstreinarea averii, controlulü fiş-
panului are să se márginéscá nu­
mai a constata, că averea înstrei-
nata e asigurata.
Dér se vede, că fişpanulă caută
noduri în papură şi pete "n sore,
pentru ca administraţiunea fiindă
corectă, nu i-se dă doritulă prilegiu
d’a pune mâna pe administrarea
averii şi a-şî câştiga lauri „patrio­
tici*.
Ne reservămă a aduce amă­ Departe a ajunsü lûcrulü ou defrau-
dările, a cărorti seriă e nesfârşită. Èe-
nunte în numerulă viitoră despre
cele petrecute în acea faimosă gimulü d-lui Tisza, care n’are timpü së
adunare comitatensă şi despre mo­ introducă o controlă severă şi pesté totü
dulă cum uneltescă agitatorii un­ së caute a avé o administrăţiune cinstită,
guri prin foile oficióse în contra fiindft pré multü ocupatü cu maghiarí-
averilorü grăniţărescî. sarea, se póte felicita de ródele ee le
culege.
D efiitaa è ministemla de cofeif
O telegramă dela 13 Decemvre, ce Répo8atulü canonica din Blaşă lo m
ni* o trimisese biroulü de corespondenţă F. Ncgrufö a lftsatfi o ftmdaţiune de 4000
din Pesta, ne împărtăşea, că unü înaltü fl. pentru ajutorarea cu stipendii a stu-
funcţionarii din ministerulü ungurescü denţilora români. *
ducêndu-se la oficiulü vamalü ca sô plă- ♦*
téscà din partea acelui ministerü 42,000 DelegaţUmea congresuală, alésá de
fl., »’a pomenitü, când era ső plătescă, congresulü nationalü-bisericescü din a>
că banii i-au dispărută din buzunarulü nulü ourentü pentru pertractarea şi
paltonului. S’a pomitü repede cercetare resolvirea agendeiorü, ce mai suntü
şi resultatulù ei a fostü, precum ni-a încft pendénte în causă despărţirei ierar-
comun icatü o altă telegramă la 17 De­ chice de cătră Sérbí, este eonchematâ prîn
cemvre, că acelü înaltü funcţionara e Escelenţa Sa, părintele atchiepiscopü şi
directorulü cancelariei presidiale din acelü metropolitü Miron Romanul, în AradÜ pe
ministerü, anume lón Kokan şi că banii, 4iua de 7 (19) Decemvre a. c. pentru
după propria lui mărturisire, i-a de- a începe lucrările avisate prin congrésü
fraudatü. la competinţa sa. Astfelü se speră, că
încă îndată la înce putuiü cercetării, în curéndü se vorü resolvi cestiunile
poliţia a primitü informaţiunî şi date si­ pendente, şi se vorü puté întreprinde
gure , care pentru Kokan erau forte paşii necesari pentru despărţirea ierar-
agravante. Considerândü însë posiţiunea chică a Românilora din comunele mixté.
*
lui socială şi împrejurarea, că Kokan era *#
descrisü de superiorii şi colegii sëi din Cu privire la porto personalii ce e a
ministerü ca unü omü fórte cinstita, care se introduce pe căile ferate, „Egyetértés“
se bucură de cea mai mare încredere, anunţă, că în loculü tarifului de a4l se
concepistulü poliţienescfi ínsárcinatü cu vorü introduce preţuri unitare, aşa că
adunarea datelorü a trebuitü së procédât pentru tote liniile oăilorfi ferate ale sta­
cu cea mai mare precauţiune. Se în­ tului cătră douâ zone de linii vorü esista
ţelege, că s’au föcutü cercetării şi în di­ numai doué preţuri de cálőtoriá: unulü
recţiunea, că óre nu cumva e la mijlocü pentru o anumită depărtare mai mică,
unü furtü, mai alesü că în timpulü re- altuia dela unü capétü alü distanţei pănă
centü s’au întêmplatü în adevërü în edi­ la celalaltü. Aşa d. e. distanţa din Bra-
ficiul Ü oficiului|o vamalü douë pungăşii şovă şi din SemlinÜ pănă la Budapesta
mai micï. In 10 Decemvre însë poliţia ar fi o zonă cu unü j$>reţfi de căl0toriă
ajunse în posesiunea unorü dove4l sdro- şi celü care ar cálétori dela Braşovă la
bitóre cu privire la vinovăţia lui Kokan. Budapesta ar plăti numai atâta ca şi
Acesta fu învitatü séra la direcţiunea cum ar merge pănă la Cluşiu orf la
poliţiei şi fö supusü unui interogatoriu Oradea mar«, Acestü preţfi ar fi după
amSrunţittt. Interogatoriulü se desfăşură planulü de reformă forte micü, celü multü
atâtû de agravantü pentru Kokan, în- 2 —3 fl. Pe zonele mai mici ar 6 pre-
câtü pe la (11 óre nóptea fu. arestatü. ţulă numai 1 îl. de personă. Acestü
In urmă mărturisi, că banii i-a de- esemplu e pentru classa a doua; pentru
fraudatü. classa a treia preţuia e şi mai micü. La

FOILETONÜLÚ „GAZ. TRANS.“
(2)
Acusatoralu pnblieu*
„Ce réspun4i la acestea?* întrebă
sf. Petru.
„Tote acestea, ce acum au4işi, nu
suntü altceva, decátü o ţSs&ură de ca-
lumnii oribile şi invenţiunl urîte născo­
cite de spiritulü celü réu spre perderea
mea. Eu sé fi fostü unü invidiosü, cru-
delü şi unü f&ţarnicti, unü télharü, unü
ucigaşă şi unü călcătoră alü dreptăţii
dumne4eescí şi omenescl! Totü ce eu,
în decursulü vieţii mele, am am
f&cutü, protestézá contra acestorü incuse
false. Am pututü sé pécátuescü
prin excesulü de zelü, sé pedep-
sescü mai aspru decátü ar fi trebuit
sé facü aceea, am sedusü póte justiţia
pentru-că m’am lăsatti a fi răpittt peste
sfera m ea; dér intenţiumle mele au fost
carate, şi eu nu suntü acelü fácétorü
de rele precum suntü descrisü. Norocire
«&omulü nu se póte îndoi Intre afirma-
ţiunile unui om onestü şi între acelea
ale spiritului mincinosü.“
„In 8tare a ta ca acusatü, faţă ou
cele opuse, nu mare valóre are afirma-
ţiunea ta,tt 4is© sf. Petru. ^Altmintrelea
ar sta lucrulü, dâcă toţi acei judecaţi
prin tine ţi-ar veni ca martori mântui­
tori, aceea fără îndoâlă ar fi ponderosü.
Dér tu nu voiesci mărturia lorü, precum
nici ei nu ^orü voi a mărturisi în fa-
vorulü téu.“
„In loculü lorü, iubite sf. Pétre, îţi
va puté spune íngerulü meu apérátorü,
că eu nu m’am fócutü părtaşa nici de­
cátü acelorü intenţiunî culpabile, pe cari
mi-le încarcă diavolulü, deşi eu inspira-
ţiunile aceluia nu în tote lucrurile le-am
urmatü."
„De bună séma nua, dise ángerulü
celü bunü.
„Dér tu nu negi, spirite alü adevé-
rului“, réspunse Sfântula, „că elü, în
deprinderea înaltei sale chiămări după
datina sa nu s’ar fi abátutü dela calea
ce ar fi trebuitü sé urmeze. însuşi elü
a mai recunoscuta acésta.“
„Aceea nu potü nega“, réspunse ân-
gerula.
„Prin urmare“, continua Sf. Petru,
„s’a fócutü cupabilü de ceea ce-lü acusâ
diavolulü, elü a lucrata contra misiunei
sale; oficiulü lui a fostü a stabili delic­
tele şi crimele, a cărora pedepsire o
cere binele comunü şi nu a străforma
în probe presumţiunile, una séu alta
aparinţă din afară, fiă ori cum, numai
sé potă face unü vinovatü dintr’unü acu-
sátü; în locü de a chiarifica justiţia, o-a
sedusü, ori nisuia a-o duce acolo, íncátü
ea însăşi comitea réulü, pe care elü fü
chematü a-lü urmări în numele aceleia»
cum suntü atacurile nedrepte asupra
averei, onórei şi vieţii ómenüorütt.
„Décá elü a făcuta aceea“, réspunse
ángerulü, „nu s’a întâmplata ín acelü ín-
ţelesfi, care i-se impută. Elü n’a lucratü
nici din invidiă, nici din crudelitate, nici
din ură contra lui Dumne4eu şi a ómé-
nilorü. Elü nu şi-a pusü nici o mască
a ipocrisiei spre a comite réulü sub masca
binelui".
„Ce dérá l’a fácutü sé nu’şi recu-
noscă sfânta sa chiămare pănă la aşa mé-
sură ?“ întreba Sf. Petru, Mpentru că elü
a avuta sé ímpünéscáo chiămare sfântă“.
„Durere“, 4ise ángerulü, „nu altceva,
decátü vanitatea profésiunei falsü înţelese,
o datină deplorabilă, carea între domnii
dela judecătoriă a devenita cotidiană,
aceea, de a obţine íáairite de tote restil-
tate de oratoriă; pentru-că, deórece egó-
ismulü, reputaţiunea, promoţiunea staü
în risicü, şi în lupta de cuvinte mai
puţinti voescü sé fiă învinşi tn interesulü
lucrului bunü, decátü în alü lorü propriu,
de aceea se amestecă în pertractări pâ-
siunea personală, care numai de adevérü
şi dreptate ai trebui sé fiă insuflată, şi
prin acésta omulü ajunge la rétáciri re­
gretabile, — opintirile ce se facü de o
parte, spre a dovedi nevinovăţia, provocă
opintiri contrare spre a stabili culpabili­
tatea. Şi de o parte şi de alta se co­
mite greşelă.“
„Tocmai acésta e“, 4ise Sf. Petru,
„precum am demonstrata deja, multü
mai réu când greşesce aousaţiunea, de­
cátü când greşesce apérarea. Cátü de
mulţi nevinovaţi au fost póte pe astă cale,
pentru unü egoismü miserabilü, pentru
unü renume nesánétosü, pentru unü in­
teresă amărîta, prin vina acestui băr-
batü loviţi cu o condamnare nedreptă?
 Nr. 269
bagage nu va mai fi greutate scutită de
plată, dér se va plăti pentru fiecare bu­
cată de bagagiu o sumă unitară, de 50
cr. Acestü sistemû e adoptată după sis­
temulă de porto la scrisori. Ministru
ungurescă de comunicaţiune e hotărîtă
să introducă acéstá reformă.
* *
**
La §-lă 69 ală proiectului de lege
pentru răscumpărarea regalieloră de câr-
ciumărita, deputatulă alesă în cerculă
Lugoşului Béla de Szende propunéndű
modificarea acestui § în acelă înţelesă,
ca comuneloru grâniţâresă din fostidu con-
fîniu militarü bănăţenii să se lase şi mai
departe jumătate din veniturile acestorű
regale. Ministrulă-preşedinte a răspunsă
următdrele: „Ce’se atinge de modifica-
ţiunea propusă de deputatulă Szende,
eu o primescă, pentru că comuneloră
grăniţărescî a fostă asigurată jumătatea
venituriloră din aceste regalii. Facemă
dreptatea deplină, când asigurămă era-
riului dreptulă de proprietate ală aces-
toră regalii de o parte, de altă parte
décá dispunemă, ca statulă să fie înda­
torată a da şi pe "viitoră comuneloră
jumătate din interesele anuale ale capi­
talului din răscumpărare.“ , Va să dică
erariulă privindu-se pe sine de proprie­
tară ală regalieloră din cestiune va lua
în posesiune capitalulă d© răscumpărare
érá comuneloră va da jumătate din in­
teresele anuale obveninde după acelă ca­
pitală.
* rémáné în sufletul meu“.’— Doctorul
**
D-lă advocată Manű din Deşiu a
dăruită câte 50 de exemplare din opu­
rile lui Simeonă Bărnuţă: 1) Pedagogia.
2) Psichólogia empirică şi Logică. 8)
Dreptulă naturală publică, care opurî
s’au distribuită gratuită eleviloră dela
institutulă pedagogică şi teologică pre­
cum şi bibliotecei institutului, a acercu-
lui de lectură din Caransebeşă şi ai Re-
uniunei învăţătoriloră români gr. or.
din diecesa Caransebeşului.
* în mână sortea ţăriloră pentru vanitatea
**
In loculă răposatului Iacobă Bologa,
s’a alesă membru în comitetulü municipalii,
de cătră ală doilea cercă electorală ală
Sibiiului prefesorulă seminarială Dr. Iónü
Crişiawu.
***
Candidatü de deputata la dieta un-
guréscá în cerculă electorală ală Cisnâ-
diei, représentât pănă acum de Steinacker,
este br. Eugenü Salmen.
* pierdută pe unulă din puţinii feciori
**
S’au aprobaţii de ministerulă ungu­
rescă de interne statutele reuniunei pri­
vate, formată din^feomunele comitatului
Braşovă: Codlea, Hălhii, Ghimbayă, Cârs-
tiană şi Reşnovă, în scopă d’a înfiinţa
staţiuni de prăsilă de mânzî şi viţei de
taură.
* aflămă pe altulă.
**
Comitetulă Reuniunei femeilorű ro-
Câtă de desă s’au străformată slăbiciuni
simple, prin propunerile perfide ale lui, în
crime adevărate ! Câţi săraci rătăciţi
n’au văzută — graţiă declamaţiuniloră
rigide — căcj.endă pe capetele loră cea
mai grozavă asprime a legei, deşi unii
prin întristarea ce i-a cuprinsă degreşelele
loră comise au fostă deja destulă de
pedepsiţi. Dór şi numai cugetându-te
la ele te face a tremura ! Şi apoi decă
mai socotesce omulă nenumăratele rele
ce au resultată, séu au putută să résulté
din acusările acestea calumniătore : fa­
milii desonorate, ruinate, împrăştiate,
legături amicale rupte, dispreţulă neme­
ritată, ruşine, năcază, desperare, poftă de
isbândă, blăstămarea justiţiei omenesc!,
şi acelei dumnecjeescl; se póte întreba
cineva, că óre cu nedreptulă se as0mănă cu
ună tâlhară şi ucigasă ună omă ca acela,
care pentru ună interesă personală
miserabilă, dér sub masca împlinirei
unei datorinţe sfinte, cu inima neso­
cotită a causată séu a profitată de oca­
siune a face tóté aceste rele? Tu pro­
testezi“, urmà mai departe Sfântulă, „tu
4icî că sunt pré strictö, însă ângerulă
GAZETA TRANSILVANIEI.
mâne din Aradű şi provinciă va arangia Aradă — loculă nascerei sale, — se Popa, când şuba Românului lăsa urme
în séra de 9 (21) Februară 1889 ună
bălă în favoruiă fondului reuniunei îîl
sala hotelului dela „Crucea albă.“ In a-
ceeaşi c^i la 10 óre înainte de amâclă se
va tiné şi adunarea generală ordinară a
reuniunei femeiloră române din Aradă
şî provinciă. Interesulă ce Ta arătată
pănă acum publiculă română din Aradă
şi provinciă faţă de acestă reuniune,
care şl-a înscrisă pe stindardulă ei cul­
tura femeiei române prin ridicarea şi
susţinerea unei scóle de fete în Aradă,
face să se spere, că atâtă adunarea ge­
nerală, câtă şi balulă va fi bine cer­
cetată.
* că colegii săi dela gimnasiu îi făcură
**
Réspopv Bucurű din Reşinarl a fostă
condamnată la două luni ínchisóre pentru
loviri date preotului Ionă Platoşa. Curia
a întărită sentinţa.
*
**
Episcopulü ungurescü Domokos Szász,
celă care a inspectată şcolele şi biseri­
cile ungurescl din România, a dăruită
Kulturegyletului 200 fl.
Mircea V. Stănescu.
— O schiţă de caracterü. —
„....O legitimă durere, unü adéncü
sentimentü ce mé împresorâ, îmi
impune datoria,, de a da cursü li­
berii acestorű simţiri. Cetitorule,
nu vei găsi aci decâtft esactitatea
faptelorü şi adevérulú impresiuni-
lorü, cari vecínicü neşterse vorü
Cabanis „Despre boia şi mórtea lui
Mirabeau.
Intre cetitori se voră găsi de aceia,
cari voră c[ice, că prea multă importanţă
se dă acestui omă, ca să se vorbescă şi
după săptămâni despre densulă în pu­
blică , acum când lumea şi peste
evenimente mai mari trece în câ­
teva 4üe ordine. Nu pentru astfelă
de ómenl am scrisă acéstá schiţă. Pen­
tru mine şi pentru o mulţime de prie­
tini şi cunoscuţi ai lui Stănescu, elă mai
multă a valorată, decâtă acelea somităţi
diplomatice şi acei potentaţi, cari avândă
loră personală, storcă mereu sacrificiele
poporeloră, fără a le da în schimbă
dreptulă d’a trăi mulţumiţi. — Pentru
noi, cele 3 milióne de Români, cari
trăimă în acéstá patriă, mórtea lui Stă­
nescu este o perdere ireparabilă! Vene-
rabilulă bărbată Gr. Bariţă a disă odată
că nimenea nu este atâta de indispen­
sabilă, ca se nu potă fi înlocuită cu al-
tulă. O maximă asta, carea trece în
totă lumea de adevără. Ei bine, spu­
neţi asta unui omă săracă, care şi-a
harnici ce-i avea; spuneţi-o şi să vedeţi
decă s’a simţită mângâiată ! — UnQ ase­
menea omă săracă suntemă noi Ro­
mânii, suntemă nespusă de săraci în ca­
ractere; nu caractere private, oneste,
înţelegă, ci caractere marii, bărbaţi cu
curaj ă civică neclintită. Astfelă de ca-
racteră a fostă Mircea V. Stănescu, şi
asţă4l celă puţină, — la loculă său nu
încă ca studentă în gimnasiulă din
tău apărătoră nu aşa cjice. Elă togmai
aşa de bine vede ca şi mine, că pentru
nisce greşele mici câtă de mari suntă
consecinţele funeste, mai vêrtosü cănd
acestea se comită de bărbaţi, cari suntă
învestiţi cu ună oficiu sfântă, dérà cu
acesta abusézâ. Tu erai consternată,
când audiai cum spiritulă minciunei mă­
rea smintelele tale prin intenţiunea’ţl
perversă. Tu te-ai fi revoltată contra
mea, décà eu aşă fi, ca judecătorii pă­
mântului, supusă rătăciriloră, şi la pro­
punerea ângerului rău aşă fi adusă o ju ­
decată nedréptâ. Şi totuşi acésta nu e
altceva decâtă ce tu în cariera ta ca
acusatoră publică ai făcută, şi la care
ai dusă pe alţii să facă. De ce te-ai
puté tu plânge acum, décà ai fi tractată
de mine, cum ai tractată séu ai f&cută
să fiă tractaţi alţii? Nu tu însuţi ţl-ai
fi dictâtă sentinţa ? Dér bilanţulă justi­
ţiei divine nu cunôsce pondurî false.
Măsura esactă a sininteleloră tale (şi
spre nenorocirea ta, aceea e mare) va fi
şi măsura pedepsei tale.“
Trad. de Gr. CardoşS.
distingea între conscolarii săi prin tră­
suri de caracteră extraordinare. Décá
cineva îi era simpatică, îlă iubea ca pe
ună frate şi făcea totulă pentru densulă;
dór pe care nu’lă putea suferi, îlă vexa
fără cruţare, decă mj se arăta blândă şi
nu asculta de dânsuiă. Acestă caracte­
ristică fundamentală a firei sale şl-a
păstrâţ’o pănă târcjiu în etatea: bărbă­
tească, din care causă lumea îlă credea
excentrică şi exaltată. Ună talentă de­
osebită pentru învăţătură însoţită de o
diliginţă de feră: două însuşiri, cari rar
se găsescă într’ună individă, i-au câşti­
gată ună nimbă între conscolarii săi
cu care impunea- nu numai loră, ci şi
profesoriloră, cari se făleau cu elevulă
loră. Intr’o schiţă biografică am cetită
versulă:
„Stănescu Im re Yazul: „Stănescu Emr. Vasilie
Ö éjjel nappal tanul“ ţ>i şi nópte înveţă.“
i In anii, când începuse elă a umbla
la scolă şovinismulă naţională în Aradă
nu era cunoscută nici pe nume. Atunci
începuseră pe acolo, ca în totă Româ-
nimea, luptele ierarchice pentru despăr­
ţirea de cătră Şerbi.
Tóté naţionalităţile trăiau aici în
cea mai bună armoniă înainte de anulă
1848. Dovadă este că în Aradă, în a-
cestă an scaunulă de primară ală oraşu­
lui era ocupată de Dimitrie Haica,
fiiu de plugară română din Aradă, a
. cărui casă era în acelaşă timpă cen­
trală Româniloră inteligenţi din oraşă.
Advocaţii Arcaşi, Brădeanu, profesorii
preparandialî Dr. Şandoră, Alexandru
Gavra, protopopulă R aţă, proprietarii
Şerb, Fruşa erau elita societăţii româ­
nesc! pe timpulă dela 48 íncóce. Ia
acelea familii se cultiva fără genare
limba şi musica românescă. Streinii nu
găseau trădare de patriă în convenirile
şi petrecerile românesc! la casa primului
cetăţenă ală oraşului, ală „polgar-maistă-
rului.“ Maghiarii petreceau cu ei împre­
ună şi jucau jocurile românescl şi cân­
tau horele şi doinele nóstre. Décá to­
tuşi multă puţină Românii se separea
de celelalte neamuri, era biserica, care
îi făcea să-şi caute pretini intimi întru
de ai loră.
Luptele, ce în anii dela cincl4ecî se
încinseseră cu mare vehemenţă în contra
ierarhiei serbescî i-au strînsă pe Românii
din Aradă şi mai multă la olaltă, în­
tocmai precum jugulă comună ală ab­
solutismului făcu să se înfrăţâscă la în­
cepută tóté naţionalităţile în contra sis­
temului. Din tradiţiunea familiei sciu, că
deja pe la începutulă aniloră cincl4ecl
românimea privea la Şaguna ca la mân-
tuitorulă nostru, care avea să ne salveze
de jugulă clerului serbescă. Etă tradiţi­
unea : Haica, primarulă oraşului, care
mai târ4iu, refusândă d’a primi sluj­
ba sub absolutismă, rămase advocată
în Aradă, avea două fetiţe, cărora la ser-
bători le arăta bustulă noului episcopă
română ală Ardealului, 4icândă că acesta
este bărbatulă dela care aşteptămă noi
salvarea nostră. Apoi aşe4a bustulă sub
icóna Maicei Domnului lângă candela
aprinsă. Fetiţele, cari se crescuseră
în acestă spiritu, cărora li se arătau la
4ile mari bărbaţi mari, pentru a le in­
spira veneraţiune, astâ4i suntă con-
sortele duoră Români distinşi, unulă
civilă celalaltă militară.
Ce colosală deosebire între atunci
şi astă4i! Decă privimă pe Români
în deosebi, şi anume numărulă inteli­
genţei şi ală familieloră române din
Aradă, în comparaţiune cu trecutulă, nu
putemă tăgădui óre-care înaintare. Dér
să facemă comparaţ ă între Aradulă cu
societatea de astă4l şi între întrega so­
cietate de acum 20—30 de ani, şi vomă
perde şi cea din urmă fărîmătură de op-
timismă. Gimnasiulă era pe atunci îm-
populată de sute de Români şi 4ecI de
străini, a4l suntemă mai pe josă decâtă
cu proporţia întorsă.
ir.
După generaţiunea aniloră 48, a
urmată i.lta. Intre tinerii români pe
cari îi găsimă aruncându-se în luptă,
acum nu numai pentru drepturi biseri-
cescl, ci şi pentru cele naţionale, vedemă
pe Mironă Romană, Popovici Deseană,
PopovicI Alexa, Popovici Iosifa, Deme-
triu Bonei, Lazară Ionescu, Nic. Fili-
monă etc., toţi advocaţi — afară de celă
dintâiu — şi toţi devotaţi causei române
în timpulă când lupta nostră era sufe­
rită, ba póte încuragiată de sferele înalte.
Dintre aceştia unii puţini au susţinută
lupta dreptă şi în constelaţiunile vitrege,
dér ceilalţi au aflată, că e mai „prudentă“
a se da după pără. Relaţiunî intime Stă­
nescu n’a întreţinută decâtă cu Alexă
Popovici şi Nic. Filimonă.
Apogeulă activităţii naţionale din
Aradă cade pe timpulă prefectului George
1888
pe catifeaua fotolieloră din salonulă pre-
fecturei. Pe atunci s’a întemeiată şi
„Assopiaţiunea aradană*. A41 prefectă şi
asociaţiune au rămasă numai „de piă me­
moria“. Din acéstá a doua generaţiune
făcea parte Stănesculă nostru. Elă însă
a rămasă între tóté împrejurările ne­
strămutată în convingerile sale şi în
modulă său de combatere. Mergea oblu,
cu fruntea deschisă şi ridicată, isbea fară
milă în cei lăbăi şi în acelaşă timpă
arunca cu furiă în faţa contrarilor némului
nostru fărădelegile, cucari asupreau pre po-
poră. Aşa în sinóde şi congrese; aşa la
comitată şi în dietă, şi totă aşa şi în
representanţa oraşului, unde era singurulă
apărătoră ală populaţiunei şi eonfesiune-
loră române. De ună temperamenta
sanguinico-colerică, se aprindea în vede­
rea celoră mai mici fapte nedrepte şi se
revolta înfricoşata contra apucăturilora
despotice. In asemenea momente Stă­
nescu nu avea consideraţiuni pentru
acela, pe care îlă credea păcătQsă.
In adevără am cunoscută şi eu pre
neuitatulă nostru amică şi potă cu sufletă
curată 4i°e despre dânsuiă ceea ce cla-
siculă Cabonis susţine despre Mirabeau:
Stănescu ori-câtă de îndrăsneţa ar fi
fostă în ideile sale, ori-cât de neobicinuite
erau câte-odată demersurile sale, ori câtă
de exagerate se păreau propunerile sale,
pentru cari lupta încruntând adeseori fără
milă pe adversari: decă îşi găsea omul, care
cu duhulă blândeţei scia să-lă convingă,
că interesulă causei pretinde să-şi calce
pe inimă şi să se supună, elă ceda.
HI.
Lumea románéscá atribue tóté nen-
ţelegerile Româniloră de pretutindenea,
ou deosebire cele dela Aradű, lipsei de
disciplină a fruntaşiloră. „Toţi vreau
să fiă conducători“ au4i 4ic©nda pre cei
ce nu cunoscăjjbine trebile. Ei bine, măr-
turisescă, că şi eu eram multa timpa
de acéstá părere, dér câta pentru Stă­
nescu, trebue să o spună, că nu odată
am avută ocasiune se mă convingă, că
toţi Taină cunoscută rău. Nu-i vorbă,
avea şi densulă ambiţiune, avea nobila
aspiraţiune d’a servi causa naţională
după cum îi dicta simţulă său curata şi
capulă său celă luminată; apoi compa-
rându-se cu alţi tovarăşi în luptă, nu
recunoscea pre altulă mai capabilă nici
ca talentă, cunoscinţe, oratoriă, nici ca
zelă şi activitate asiduă, ce se recere
dela ună conducătoră. Ceea ce-i lipsea
era acea manieră blândă, de multe ori
făţarnică, d’a se apropia de fiecine cu
mănuşi pe mâni şi cu miere pe buze,
ceea ce în limba diplomatică se 4ic©
„tactă*. Ei bine, Stănescu, totdeuna cu
respectă şi politeţă, — făţarnică nici­
odată n’a sciuta şă 6ă. Ajutorii săi din
cancelariă scieau, că atunci când, adre-
sându-se cătră ei, le 4i°ea nţucu4e dom­
nule N .“ era supărată focă, dér se stă­
pânea. —
Ii mai lipsea ceva, nu scia să fie pru­
denta. Vai câte păcate se comită de
cătră bărbaţii noştri publici sub maSca
„prudenţei“. De atunci a încetată viéta
politică a Româniloră din Aradă, de
când cei mai mulţi s’au făcută „prudenţi.“
Astă4i în Aradă „prudenţa“ este egală
cu laşitatea, nemernicia. „Fi prudenta“
4ice şefulă cătră subalternii săi înainte
de alegeri. „Fi prudentă“ 4i°0 mitui-
torulă cătră mituita. Aceştia se facü
toţi prudenţi în contulă moralului pu­
blică, care decade de multa „prudenţă“
ce jnereu se veră în capetele omeniloră
făcendă inima să tacă.
Stănescu n’a fostă „prudentă“. Totă
viâţa sa a fostă o continuă luptă în con­
tra acestei prudenţe afurisite, care tinde
a slăbi caracterele pănă şi în băncile
scólei. Respingeţi băieţi cu indignaţiune
sfaturile aceloră caractere slăbănoge,
cari mereu vă îndemnă să vă înăbuşiţi
foculă sacru ală inimei june şi să vé fa­
ceţi vermi tîrăitori! Ce va fi de gene­
raţiunea care se cresce în asemeoea
epocă a „prudenţei“ ? Ce va fi mai vér-
tosă de dânsa, decă nu va ave înaintea
sa modele luminătore, modele de curajü
civică, cum era fericitulă Mircea! Ce
mai plătescă pentru noi congregaţiuniJe
comitatense de când figura sa imposantâ,
dréptá ca ună firă de bradă, nu mai stră-
luce la masa verde? Ce era sinodulü
acela, în care glasulă lui tenora, limba-
giulă său res icata, argumentele sale
sdrobitóre nu răsunau în sală ? Nu-i vorbă,
nu erau primite ideile sale, nu, pentru
că erau ale sale, erau radicale. Ideile
sale, răsunau în inimile sinodalilorü,
dér nu putéu străbate pănă la creerl,
căci acolo se încuibase „prudenţa“. Urme
neşterse însă au lăsata în inimile şi, îmi
place a crede. în capetele celoră din ga-
leriă, cari chemaţi voră fi la réndulü
lora să ocupe loculă prudenţilora de as-
tăqfl! O durere pătrun4ătore mă cuprinde
gândindă, că a trebuită ca noi sé per-
demü pre aoestü bárbatü, care ne aducea
aminte de figurile clasice din anticitate ;
să-lă pierdemü în flórea vieţii sale în-
tr’unü timpii, când pornită pe o cale,
care avea sé convingă şi pe contrarii
sői, că se înşelaseră în credinţa, că Stă-
nescu e escentricü. In adevără, în anii
din urmă se părea că s’a retrasü de pe
tóté terenele publice, pe când în faptă
era celü mai zelosü muncitorü naţionali
Activitatea sa ínsé era tacită, fără os-
tentaţiune, alăturea şi nu în fruntea to-
varăşilortt séi de muncă. Schimbarea
acésta ínsé nu s’a f&cutü fără órecare
influinţă binefăcător© din partea ami-
cilorü séi. (Va urma.)
Vederile deputaţiloru Grünwald Béla
şi Ludovicű Mocsáry asupra ces-
tiunei naţionalităţilorii.
(Estrasü din capitolulü X I alü. opului „A regi
magyar nem es“, scrisü de d-lü Ludovicii Mo­
csáry.)
Amü amintitu deja, că d-lü
Ludovicü Mocsary a scosü de sub
tipării o carte întitulată „A régi
magyar nemes“ (Vechiulü nobilü
maghiarü), în care critică ve­
derile lui Grrünwald Béla espuse
ín opulü séu „A régi Magyarom
szág“ (Vechia Ungaria) care a a-
vutü mare trecere înaintea Ungu-
rilorü şovinişti şi în care primulü
locü îlu ocupă „politica naţională.a
In capitululü X I alü opului séu,
d-lü Ludovicü Mocsary, vorbindü
ín specialü despre vederile * lui
Grrünwald Béla asupra cestiunei
naţionali tăţiloru, între altele:
Orî cine scie, că Grünwald Bela
este aderentulü acelei politice, care cu
euphemismü se numesce politică naţională,
aşa precum reuniunile de maghiarisare
se numescü reuniuni de cultură; este
aderentulü acelei politice, care susţine,
că „tmti statü este o naţionalitate^,
care pretinde că maghiarimea trebue
râslăţită în ţâră fócéndu-se presiune cu
tóté mijlócele ce stau la disposiţiunea
statului şi a societăţii.
Grünwald Bela vorbesce aşa, ca şi cum
el cu elü punctulü lui de mânecare ar apar-
ţin0 directü la aceaideăde naţionalitate,
care, cum se dice, este unadinţre ideile
dominante ale secuiului alü XIX-lea. Este
ínsé deosebire între aceste idei şi între
punctulü de raclimü alü lui Grünwald
Bela. Presupunerea lui Grünwald Bela,
că adecă „secululü alü X IX pretinde,
ca, statulü sé aibă ca basă o individuali­
tate naţională“, care presupunere figu-
rézá între cefe mai principale, nu este
adevératá. Acesta este unü postulatü
alü centralisaţiunii. ceea ce ínsé nu este
creaţitinea secuiului alü XIX-lea, care
este însufleţitfi de idea libertăţii, egali­
tăţii şi frăţietăţii, ci este o creaţiune a
regimului absolutisticü, care suprimă
constituţiunea ordinelorü şi a statelörü,
amésuratü formaţiunei lui datorită secu­
iului alü XVn-lea şi X V in-lea. Ten­
dinţele de naţionalitate álé secuiului alü
X IX nu-şî au punctulü lorü de mâne­
care în idea de statü, ci în individuali­
tatea naţională, şi nu pretindă ca basa
statului s’o formeze individualitatea na­
ţională, ci din contră pretindü, ca esis­
tenţa statului sé şerv^scă ca basă la
esistenţa naţională, căci — ^icü ej.et(na­
ţionalităţile) — fftră esistenţa statului,
naţionalităţile ca individualităţi naţio­
nale _nu potü esista şi nu se potă des-
volta. Ambe aceste teorii ínsé se bată
în capete prin aceea, că amândouă cu-
prindii în sine principiulă esclusivitâţii,
ac^lü principiu, după care într’unii statü
numai o naţionalitate póte sé fiă.
Grünwald Bela îşi ia ca punctă de
mânecare „idea de statü.“ înaintea lui
statulü este ţînta supremă esistentă, elü,
după ale lui vederi, stă la înălţimea „ideei
de statü.“ înaintea lui' tote celelalte
suntü numai mijlóce, cărora numai întru
atâta li-se póte atribui óré-care valóre,
întru cátü servescü la întărirea scopului,
adecă la organisaţia statului. Tote a-
cele sentimente, pe cari le deşteptă séu
pe cari le ţine în neadurmire consciinţa
naţională, limba ca résunetü şi catóracterü
alü individualităţii naţionale, înaintea lui
suntü de importanţă numai întru atâta,
întru cátü servescü ca mijlóce la con­
solidarea şi la formarea unităţii statului;
elü nu dă multü pe sentimentalitatea şi
fanatismul naţionalfi; nu de aceea pretinde
elü dela ómenl entusiamü pentru limba
şi naţionalitatea lorü, pentru-că garanţia
stimărei de şine însuşi aduce cu sine, ca
omulü sé se alipescă lajpropria lui naţio­
nalitate şi pentru-că este unü postulatü alü
stimărei din partea altora, ca omulü să
nu fiă turburată în naţionalitatea lui, ci
după ale lui vederi entusiasmulü pentru
naţionalitate este o datorinţă civică, fiă-
care cetăţenfi alü statului este datorü sé
validiteze din tote puterile mijlócele a-
celea, cari servescü la întărirea şi sus­
ţinerea statului.
Din contră, după punctulü de por­
nire de astăq[I alü naţionalităţilor^ na­
ţionalitatea nu este mijlocü, ci este scopü;
mijlocii este statúlü, pentru ca prin elü sé
se asigure susţinerea şi desvöltarea na­
ţionalităţii, statulü numai întru atâta este
respectată, întru câtă în elă şi prin elă
este posibilă desvoltarea şi susţinerea naţio­
nalităţii', 'după punctulü de pornire actuală
alü naţionalităţilorü, cea mai înaltă da -
torinţă a fiă-cărui omă este, ca s& ali-
péscá la naţionalitatea lui şi sé se desvólte
în favorulă acesteia cea mai înflăcărată
activitate posibilă , estt celü mai înaltă
dreptă ală omului, ca sé nu fiă vătemată
în sentimentele lui naţionale şi se nu fiă
împedtcată a practica în celă mai vastă
cercă aceste sentimente.
Dór orî ar fi statulü, ori naţionali-;
tatea scopulü punctului de pórmire, este
necesarü în ambele caşuri, ca sé fiă unü
ötatü şi o naţionalitate; dupăprifna ex-
pectorare din acea causă, ca între cetă­
ţenii statului sé nu se afle de aceia,
caii sé nu-şî împlinescă süsü 4isa dâto-
rinţă civică; după a doua expectorare
ínsé din aceea causă, ca naţionalitatea
care formézá statulü sé fiă cu totulü
stăpână în easa ei şi în acésta nimenea
sé n’o strîmtoreze, sé n’o împedece.
(Va urma.)
Corespondenţa »Gaz. Trans.“
De lângă Napoca, în Decemvre 1888.
On. D-le Redactorii !
Intr’ună timpii ca acesta, când vieţa
nostră intelectuală este restrînsă la bi­
serică şi şcolă, şi când şi aceste — strîm-
torate şi ameninţate, — abea au ici şi
colea câte unii apărătorăfcelosă, ne cade
forte bine, când vedemii printre cei ce
se însufleţesctL de focul ii sacru câte pe
Unii venerabilii părinte, a căruia che­
mare este a conduce şi pe alţii, căci
d£că capulă se încălcşfesce de idei salu­
tare, *atunci membrele împărtăşindu-se
de aceeaşi căldură, cu totele conlucră
spre binele corpului din carele faeâ
parte.
Este lucru cunoscuţii on. publicii
cetitoră, cumcă preoţimea gr. cat. din
întrega provinciă bisericescă aparţină­
tor© metropoliei Blaşiului ţine conferinţe
preoţesc! tractuale numite altcum şi adu­
nări sinodali, în cari preoţimea din fie­
care tractâ covenindă, în frunte cu pro-
topopulo traetului, se . consulteză despre
afacerile bisericesc! şcolari, caută medi­
cină pentru vindecarea boleloră ce rodii
la corpulă bisericei şi ala scolei, s&i
mijloce pentru promovarea binelui acelora.
Unuia dintre cei mai zeloşi amici
ai acestora conferinţe preoţescl, una prac-
tisatora ala acelora de 20 ani neîntre­
rupta, este Reverendissimula d-n<i Archi-
diacona ala traetului Gherlei Andrei»
Antona.
Credemă a ne împlini numai o da­
torinţă plăcută lăsânda să urmeze aci
cerciilarulă prin care R. Sa conv6că
preoţimea tractuală l a ' acostă conferinţă
lăsânda ca on. publica cetitora să apre-
ţieze ideile şi simţămintele ce respiră în
acesta circulara ala R.-Sale. Etă cir-
cularulă: ; din suma totală a şcolarilora, rămână
Nr. 382-1888. 11,447 şcolari nemaghiari, dintre car! au
Multa onorare în Cbristosa Fraţi! sciutü unguresce 10,848, séu totü din
După cum vë şste cunoscută, nu din 1000 de inşi 87&ţ ín anulüde mai ’nainte
cause atêrnëtore de mine am fostü silit au sciutü unguresce totü dela 1000 de
inşi 876, va 8é 4ică ín decursulü unui
a amâna convocarea conferinţei preo­
ţesc! de tomnă, şi fiindcă a-o amâna mai anü numérulü nemaghiarilorü, cari sciu
încolo esté imposibilă, de-orece ne stau vorbi unguresce, s’ar fi sporită cu 2 la
înainte unele cestiunl forte ponderôse miiă.
de interesü bisericescü şi şcolara, cari Statistica e câtă se póte de falsă.
Intre Maghiari suntă socotiţi toţi şco­
pretindü desbaterî forte seriôse într’unü
larii jidovi precum şi dintre naţionali­
timpü aşa critică, lăsaţi fără sprijină
în mâna sorţii, atuncïf»când neghina ic! tăţi cei cari soiu perfectă unguresce şi
colea îşi ridică capulü spre a cresce încă cei car! au, din nenorocire, nume ungu-
şi acolo, unde nu i-ar fi loculü, atunci, rescü.
cândü imoralitatea per fas et ne/as îş!
aşterne patulü său ca să prindă rădăcini
afunde şi la timpă binevenită să-şi îm- TELEGRAMELE„GAZ. TRANS.“
prăştiă feţii săi şi să rëspândéscâ să­
mânţa sa : — noi preoţii, cari suntema (Serviciulii biuroului de coresp. din Pesta)
chiămaţi a estirpa aceste congrese, së Berlinfi, 18 Decemvre. „Nordd.
stăm cu mânile în sînü ca rusticuïü lui
Horaţiu, aşteptândfl ca să 'se scurgă rî- AUg. Ztg. “ desminte nencetatu soi­
rile ce se iv^scu din nou despre
ulü P! Nu se pote ! Prescrisă ne este
calea şi cărarea pe care trebue sé mer- apropiate schimbări în organisaţia
gemü, prescrisü ne este modulü a îm- armatei.
pedeca acestü toreptü, medicina cea mai Berlinfi, 18 Decemvre. „Post“
salutară nï-o oferü conferinţele dictate
de consiliulü provincialü, cari după pă­ scrie, că canalulu Panama
rerea unora nu odată, nie! de do»ë x>ri •âfr puteî* yilbuti ca o între­
ar fi a se ţin0, ci faţă ' cu nîscé împre­ prindere coiDiună a mariloru state
jurări critice, ca acele în cari ne aflăm, culturale; nu Lessepts ci pofta de
de 4 ori pe anü. Avemü agende bise­ revanşe (resbunare) a Francesiloru.
ricesc! şi şcolare în abundanţă numai
së voimü a-le îmbrăţişa cu căldură. A- p 6rtă vina principală, că între­
colo ne suntü bisericele sérace, fără mij­ prinderea n^a isbutitii.
loce de subsistinţă, acolo ne suntü scô- Belgradu, 18 Decemvre. Resul-
lele nostre scăpătate, de nu astă4l, mâne tatulu alegeriloru de pene acum
aprope pierdute, acolo suntemü noi pre­ este: 504 radicali, 86 liberali, 4
oţimea cu învăţătorii noştri.; Décâ noi
pentru noi şi pentru ale nostre nu vom progresişti, 19 de coltire necunos­
lucra, nu prin mijlôce forţate/ ci pe căi cută.
bine chibzuite, cine së lucre pentru noi, Parisu, 18 Decemvre. Agentulu
cine së ne pregâtéscâ unü viitorii mai de schiipbu Bex a dispărută lă-
bunü? ■■ sându unu deficitu de optă mili-
Deci, onoraţilora fraţi preoţi, vë
one. Mai multe bănci suferu pa­
provocă stricta a vë preseritie pe a 3-a
gube. S’a datu mandatu de urmă­
4i de Orăciunula nostru, adecă pe 8 Ia-
nuşriâ şţ. ji,. 1889, 8 ore dimi^ţa, în rire contra lui Bex.
GicÎnşii^i14ft* jo s4 conferinţă preo-
ţéscă, aducêndu-vë şi vestminte preoţesc!
pentru fcoacelebrare, îndatorândü a se
présenta la acéstâ conferinţă şi curatorii
primar!.
DIVERSE.
Provisiunea, prşoţii : voră* avé-o la Câfe teatre au arstt în l8 8 8 ^ D in 8
preota, érâ curatorii la curatore. Decemvre a. t. pănă în 8 a lunei c.
Obiectele de pertractata vora fi cele au arsă 30 de teatre: 7 în Anglia, 6 în
curentate de aie! cu datula 25 Octom- America, 5 în Francia, câte 2 în Rusia,
vre a. c. Nr. 322 şi alte obiecte de in­
Spania şi România, câte 1 în Ba varia,
teresa bisericescă şi scolarü.
Aşteptându-v0 ca së vë potü, îm-, Portugalia, Belgia, Ţările-de-josă şi Al­
brăţişa cu căldură şi iubire fi^éscâ, sunt sacia. Cu prilegiulă arderii acâstoră
sincerü frate în Christosü teatre aU murită în fo6ă 300 de persone.
Andreiu Antonă m. p. Cea mai grozavă, catastrofă în anulă
£rotop. Gherlei. acesta a, fostă arderea teatrului din Oporto,
Më credü dispensatü de a mai face în Portugalia, la 20 Martie, unde au
comentariulü acestui cercularü, voiu a- murită la 170 de persane.
datige numai dorinţa mea, carea sperezü
că va fi împărtăşită şi de on. publicü Cursul« pieţei Brasovu
cetitorü, ca cerulü së ţină încă mulţî din 19 Decemvre st. n. 1888.
Biuicnote romàjiescï Cump. 9.12 Vênd. 9.15
ani în ^ ţ ă pe. acestü venerabilü pă­
Argint* românescü . „ 9.05 „ 9.10
rinte, ca cu însufleţirea sa juvenilă së Napoleon-d’orï . . . „ 9.61 „ 9.65
potă ţin0 nestinsü foculü sântü alü iu- Lire turcesc! . . „ 10.90 „ 10.92
birei faţă cu biserica şi soôla în inimile Imperiali . . . . . . 9.90 „ 9.92
clerului şi poporului din tractulü séu. Galbinl . . . . . „ 5.70 „ 5-72
Scris. fonc. „Albina“6u/# „ 10L.— „ —.—
Ausonia
„ „ „ 5°/o „ 98.- M 98.50
Ruble rusesc! . . . „ 122.— „ 123.—
Discontulü . . . . 61/,—8% P® an^-
\ fO statistica şcolară.
Din celü mai nou raportă ală mi­ Cnrsnlö la bursa de Vienâ
nistrului unguresca de culte şi instruc­ din 17 Decemvre st. n. 1888.
ţiune publică asupra şcoleloră medii şi Renta de aurü 4°/0 . ........................ 101.65
altoră institute superióre de învăţămentâ, Renta de hârtiă 5% . . . . . . . 92.90
tstragema următorele daltö : Imprumutulü cäilorü ferate ungare . 144.50
Numérula totală ală scolariloră a Amortisarea datoriei cäilorü ferate de
fostă de 39,333. Aceştia se împartă după ostü ungare (1-ma emisiune) . . 98.75
naţionalitate astfeliu : Amortisarea datoriei cäilorü ferate de
In an. 1887 In an. 1884. ostü ungare (2-a emisiune) . . —.—
Amortisarea datoriei cäilorü terate de
Maghiarî(???). . 27,886 . . 27,130.
Germani . . . 6,312 . . 5,892. ostü ungare (3-a emisiune) . . - 117.50
Bonuri rurale ungare ........................ 108.70
Români , . . 2,323 . , 2,103.
Italieni. . . . 103 . . 132. Bonuri cu clasa de sortare . . . . 103.70
Slovac! . . . 1,659 . . 1,626. Bonuri rurale Banatü-Timi^ü . . . 104.50
SerbI-CroaţI . . 778 . . 719. B6nuri cu cl. de sortare . . . . . 104. —
Bonuri rurale tran silv an e................... 104.—*]
Ruteni . . . 92 . : 112.
De alte limbi . 180 . . 172. Bonuri cro ato -slav o n e ........................104.50
Despăgubirea pentru dijma de vinü
Numărulă şcolarilora [maghiarii în u n g u re s c ü ............................ .... . 99.25
scólele medie cresce din ană *în anii.
Imprumutulü cu premiulü ungurescü 131.10
Astfeliu acum 9 ani erau 26,203, acuin Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
6 .ani 27,019, acum 3 ani 27,130, acuuî. 1 g h e d in u lu i................................. . 124 75
însă numărulă loră s’a suita la 27,886!
Renta de hârtiă austriacă . . . . 81.80
Se mai adauge, câ pe când Ungurii cer- Renta de argintü austriacă . . . . 82 60
ceteză şi scólele civile în . numérü mai în- Renta de aurü auätriaeö. . V . . . 109.30
sémnatá ca alte naţionalităţi, pe atunci Losurl dm 1 8 ^ . *. i , - '* •. • • , 138.50
Ronâânii şi Germanii diiri. Ungaria* propriu A.cţiunile bäncei aiistro-üngare . . . 876.—
4isă cerceteză aprópe esclusivü numai Acţiunile bäncei de creditü ungar. . 302 25
Acţiunile bäncei de creditü au str. . 304.60
scőléle medii. Galbeni împărătesc! . . . . . . . 5.77
Din suma totală de 39,333 de şco­ Napoleon-d’orl . . . . . . . . : 9.62
lar! au sciutü unguresce 37,936, séu totü Mărci 100 împ. germane . . . . . 59.65 ift
din 1000 de inşi au sciutü unguresce Londra 10 Livres Sterlinge . . . . 121.80
965 (în anula presentü 964). Subtra-
géndu-se numărulă şcolarilora maghiari Editoră şi Redactoră responsabila;
Dr. Aurel Mureşianu.
 Nr. 269 GAZETA TRANSILVANIEI 1888.
208
Sz. 4304—1888 tlkvi.
Numere singuratice Cotă oficialăBursa de Bucuresci.
dela 6 Decemvrie st. v. 1888.
Árverési hirdetményi kivonat. din „Gazeta Transilvaniei“ R enta română 5 % ................... Cump.94.— vend.
A fogarasi kir. jbiroság mint telekkönyvi hatóság közhírré teszi, hogy 94.3/i
Renta rom. amort. 5% . . . 94. ^ 95.-
Dr. Micu András ügyvéd tömeg gondnak által képv: Schuster Karoly csódtö- & 5 cr. se potli cumpăra în Renta convert. 6°/0 • 95./4 96.‘/4
megé végrehajtatónak Schuster Karoly fogarasi lakos végrehajtást szenvedő n « » WL
106.—m i
a brassói kir. törvényszék (a fogarasi kir. járásbiróság) területén lévő Fogaras tutungeria I. Gross, în libră­ „ „» urban 7% .
„ 6%. . . .
. .
100—101—
nagy községben fekvő a fogarasi 305 sz. tjkben foglalt A f 307, 308, 309 hrsz. „ „ 5% . . . . 9 3 .- 98.*i
ingatlanokból Schuster Károlyt felerészben illetöjutalék az árverést 1200 írt. ria Mcolae Ciurcu şi Al- Ac. Banca naţ. a Rom. 500 Lei. .
de asig. Dacia-Rom.. . .
1035.
235. .240.
ezennel inegállapitott kikiáltási árban elrendelte, és hogy a fennebb megjelölt Aurü contra bilete de bancă . —.— —
ingatlanok az 1889 évi Januar hó 2á-ik napján délelőtt 8 órakor fogarasi kir.
brecht & Zillich. Bancnote austr. contra aurit. . —
Aurü contra argintü séu bilete 2.34 3.—
—

jbiróságnál megtartandó nyilvános árverésen a megállapított kikiáltási áron

eladatni fognak.
Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsárának 10%-át vagyis
S o n si l i n t m i M à ik M ii im un.
120 frt. készpénzben, vagy az 1881 évi LX. t.-cz. 42 §-ában jelzett árfolyammal I. Plecarea trenurilorü :
s z á m í t o t t és áz 1881 évi november hó 1-én 3333. sz. allatt keltigazság- 1. Dela Braşovâ la Pesta
ügyministeri rendelet 8. §-ában kijelölt ovadékképes értékpapírban a kiküldött Trenulü de persône Nr. 307: 7 ôre 10 de minute séra.
kezéhez: letenni, avagy az 1881: LX. t.-cz. 170. §-us értelmében a bánatpénznek Trenulü mixtü Nr. 315: 4 ore 10 minute diminâţa.
2. Dela Braşovâ la Bucuresci:
a bír óságnál elöleges elhelyezéséről kiállított szabályszerű elismervényt átszol-
Trenulü mixtü Nr, 318: 1 6ră 55 minute după amé4ï.
gáltatni.
Kelt Fogaras 1888 évi September hó 29 napján. II. Sosirea trenurilorü:
A fogarasi kir. jbiróság mint telekkönyvi hatóság. I. Dela Pesta la Braşovâ:
Trenulü de persône Nr. 308 : 9 ore 46 minute înainte de amé4l.
Trenulü mixtü Nr. 316: 9 ôre 52 minute séra.
A v ís íl d-lorü abonaţi! 2. Delà Bucurecï la Braşovâ:
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sé Trenulü mixtü Nr. 317: 2 ôre 32 minute după amétjï.
binevoiască a scrie pe cuponulü mandatului postalü şi numerii de A. Plecarea postelorü.
o) Dela Braşovtt la Üèfnovü-Zêmesci-Branü : 12 ôre 30 m. dup&amé$.
pe fâşia sub care au primitü (Jiarulü nostru până acuma. Zizinu : 4 ore după amécfl,
b) u
Domnii, ce se abonézá din nou, sé binevoiască a scrie adresa c) V » în Sëcuime [S. G-eorgï] : 1 oră 30 minute nóptea'
d) n r> la Fâgâraşă : 4 óre dimin0ţa.
lămurită şi sé arate şi posta ultimă. la Săcele : 4 óre diminéta.
e) 7) 71
Totodată faeemű cunoscutű tuturorü D-lorü abonaţi, că mai B. Sosirea posteloru:
avemü din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloni a) Dela Reşnovu-Zernescî^Brcmu la Brasovü : 10 óre înainte de amétjí
„Gazetei“ , precum şi câteva întregi colecţiuni, pentru cari se potü b) n Zizinu la Brasovü: 9 óre a. m.
adresa Ia subsemnat^ Administraţiune în casű de trebuinţă. c) Din Sêcuime la Braşovtt: 6 óre séra.
d) „ Fâgâra§ü la B»raşovtt: 2 óre diminéça.
Administraţ. „Gaz. Trans.“ e) „ Sâcele la Braşovtt: 6 óre 30 minute séra.

iI
e liniele orientale ale căii ferate de statű r. ii. valabilft din 1 Iunie 1888.
I B u d i ^ e s t a —P r e d e a l û P re d e a lu -B u d a p e s ta B .- P e ş t a - A r a d ii- Ţ e iu ş T e iu N - A r a d ii- B .- P e s ta C o p s a - m i c & —S iV ţiiii
Tren de Tronô Trenù Tren de Trenü Trenù Trenù Trenù Trenu Trenù
per­ accele­ omni­ Trenù per­ accele­ Trenü omni­ omni­ de de Trenù de TrenùCopşa-mieâ 2.29 4.35
sóne raţii bus mixt sóne raţii mixt bus bus pers. pers. mixt pers. mixt
iŞeica mare 3.03 5.00
3.46 5.46
11.10 8 . - 11.10 2 . - 11.24} 3. 1.42 Lómne^ü

k
Viena Bucurescï 7.30 Viena Teinşâ
12.09 3.44 2.32 Ocna 4.18 6.17
Budapesta T M 2 - 3.10 'rëdealà 1.14 B u d a p e sta 8.20 9.05 Alba-Iulia
12.30 4.10 SibUn 4.42 6.40
Szolnok 11.06 4.05 7.38 1.45 Szolnok 11.20 12.41 Vinţulă de josü
P. Ladáfty 2.02 5.47 5.39 imiéü 2.32 4.10 5.45 Sibotù 1.01 4.43
4.10 7.10
Aradâ j
2.17 4.30 6 . - Orăştia 1.32 5.13 11. § ib iiii-€ o p § a -m ic â
Qradea-mare 4.18 TÔT "isM Braşovâ
4.56 7.31 Glogovaţu 2.37 4.43 6.13 Simeria (Piski) 2.32 6.15 11.21
7.11 9.18 2.52 6.35
Várad-Velencze 9.27
Feldióra 5.37 8.14 Győrök 3.19 5.07 6.38 Deva Hibilu 8.50 10.
^ Apaţa 8.36 3.43 5.19 6.51 Branicîca 3.23 7.02
Fugyi-V ásárheli *9.44 6.07 Paulişfi
3.55 7.28
Ocna 9.17 10.24
Mezö-Telegd 7.41 10.21 Agostonfalva 6.55 9.12 Radna-Lipova 4.05 5.41 7.10 Ilia Lomneşu 9.45 10.50
7.37 Gurasada 4.08 7.40
Rév -8.10 M.38 Homorodü 8.36 10.24 Conop 6.09
4.44 8.11
Şeica mare 10.20 11.20
Bratca 12.16 Haşfalău 9.13 10.46 Bêrzava 6.28 7.55 Zamü Copşa-mi că ;10.49 11.4Ş
Soborşinu 7.25 8.42 Soborfinù 5.30 8.46
Bucia 12.54 Sighisóra 9.56 11.19
Ciucia 9.04 1.57 Elisábetöpole 10.37 11.47 Zamü 8.01 9.12 Bêrzava 6.27 9.33 C u c e rd e a -O ş o rlie iii-
Huiedin 9.34 3.11 Mediaşti 10.59 12.02 Gurasad.. 8.34 9.41 Conopü 6.47 9.53
Stana Ilia 8.55 9.58 Radna-Lipova 7.28 10.27 5.50 R e ^ b i n u l û s ă s e s c «
3.40 11.16 12.09
Aghiriş Copşa mici
Micăsasa 11.37 12.25 Branicica 9.19 10.17 Paulişu 7.43 10.42 6.13
4.15 10.42 Gyorok 7.59 10.58 6.38
Ghirbôu Deva 1.47 9.51
4.36 6.24 Blaşiu 12.16 12.53
2.08 10.35 11.07 Glogovaţ 8.28 11.35 7.1.9 Cneerdea 3.05 10 20 3.25
Nădăşel 12.33 1.05 Simeria (Piski)
4.58 6.38 Cràciunelù 8.42 11.39 Cheţa 3.35 10 50 3.58
Cluşiu j
10.34 5.26 6.56 Teinşâ 1.51 1.47 Orăştia
Şibotu
11.09
11.39
11.37 Aradâ
12.—
j 9.17 12.31
7.38 Ludoşu
6.20j M.-Bogata 3.56 11 11 4.2Q
11.15 7.15 Aiudü 2.18 2.08
Vinţulfi de josü 12.12 12.29 Szolnok 2.32 5.12 4.06 11 ,20 4.30
Apahida 7.41 Vinţulă de süsü 2.48 2.30 Iernutü 4.43 111 57 5.11
11.34 Alba-Iulia 8.55 12.29 12.46 B u d a p e sta 6.- 8.20
Ghiriş 1^.45 9.18 Uióra 2.56 2.37
Teiuşâ 9.54 1.16 1.26 Viena 3. 6.05
Sânpaulü 4.58 12 .12 5.2^
Cneerdea 1.30 10 . - Cucerdea 3.14 2.53 Miraşteu 5.21 12 36 5.53
10.09 Ghiriştl 4.01 3.26 .5.401 12 55 6.13
Uióra 1.37
Vinţulu de süsü 1.45 10.19 Apahida 5.28 4.4d S i m e r i a (P is k i)-J P e tro ş e n l J P e t r o ş e n î - 8 i m e r i a (Piski) Oşorheiu j 6 . - 4 58
Aiud 10.48 5.56 5. Reghinul-siş, 7.56 7 . -
2.07 Cluşiu 4.26
T einşt 2.26 11.55 6.37) 5.32 8. Simeria 6.47 2.42 Petroseni 9.36
Cräciunelü 3.11 12.34 Nădăşelfi 6.58 8.36 Streiu 7.40 3.25 Baniţa 10.17 5.12 B eghinulu s&sescü-
Blaşiu 12.52 Gîhrbău 7.14 9.Ó2 Haţegfi 8.51 4.16 Crivadia 10.58 5.55
3.24
Micăsasa 3.54 1.34 Aghireşft 7.29 6.11 9.32 Pui 10.02 5.11 Pui 11.42 6.41 Oşorlieiu-Cucerdea
Copşa mie& 4.09 2.19 Stana 7.56 10.11 Crivadia 11.02 5.58 Haţegfi 12.23 7.26
Mediaşft 4.21 2.46 B. Huiedin 8.18 6.43 10.51 Baniţa 11.50 6.40 Streiu 1.12 8.14 Reghinul-s&s. 8.35 8 . -
Elisabetopole 5.11 3.31 Ciucia 8.58 7.12 12.16 Petroseni 12.30 7.12 Simeria 1.51 8.50
12.50 nOşorheiu <I 10,20 9.49
Si^hifóra 5.45 3.59 Bucia 9.15
9.34 1.19 6.56 12.15 10.20
Hàçfalëu 6.12 4.32 Bratca jţrad u —Tlm işora Tim isora—A rad u Miraşteu 7.16 12.35 1Q.89
Homorodü 6.53 Rév 9.53 7.51 2.
7.32 Mezö-Telegd 8.17 3.041 Sânpaulü 7.40 12.58 11.02
Agostonfalva 7.21 10.25
8.17 Fugyi-V ásárheli 10.47 3.36 Aradû 6.05 5.48jTimlséra 6.25 5 . - Iernutü 8.03 1.19 11.23
Apatia 8.37 8.23 M. Bogata 8.37 1.49 11.53
Feldióra 9.02 Várad-V eleneze 10.57 3.52 Aradulü nou 6.33 6 .19|Merczifalva 7.19 6.02
9.06 4.03 Németh-Ságh 6.44|Orczifalva Ludoştt 8.51 2.02 12.06
9.52 Öradea-mare 11.04 8.42 6 .58 7.46 6.32
„Braşovâ; < 1 9.45 11.19 8.47 10.50 4.47 Vinga 7.29 7.16 Vinga 8.15 7.02
Cheţa 9.08 2.18 12.22
1.55 Cneerdea 9.40 2.46 12.50
P. Ladány 1.15 10.08 1.33 7JŞ0 Orczifalva 7.55 7.47pém eth-Sàgh 8.36 7.23
Timişfi 2.53 Szolnok Merczifalva 8.14 8.08|A-r adulü nou 9.11 8.01
3.29 11.51 3.29
P r e d e a lù 3.28 B a d a p e i t a 6*33 1.55 7.45 10.- Timisóra 9.12 9.02[Aradtt 9.27 8.17 S i m e r i a (Piski)-U nied*.
Bucurescï 9.35 Viéná : 2.50 7.15 6,05
O l i i r i s9u T u rd a T u rd a —€»liirişâ Simeria (Piski) 2.18
Cerna 2.39
M u re s ii-liu d Q ş u -B ls triţa B fs triţa -M u re ş u -Iiiid o ş ii Ghirişâ 9.26 4.191 Turda 8 .29 3.19
Uniedóra 3.08
Turda 9.47 4.401 Ghirlÿâ 8 .50 3.40
Muréçü-Ludoçü 4 îoj Bistriţa U n I e d * r Ş i m e r i a (Piski)
Ţagti-Budatelecii 8.02J Ţagfi-Budatele cü 9.41 Sighişora-O dorbeiit O d o r l i e i H - S i g l i l s7 ó r a
Bistriţa Murëçü-Ludofü 1.11 Uniedóra 9.30
Sighiş0ra 6.05 Odorheiu 15.38 Cerna 9.56
Notă: Numerii încuadraţî cu linii gróse însemnézà órele de nópte. Odorheru 9.45 Sighişoră |ÏÏ.16 Simeria 10.15*
Tipografia A, MUREŞIANU, Braşovu