„ADEVĂRUL HARGHITEI
Pămintul trebuie să revină proprietarilor de
tiiept. Dar cum...?
Greu - i iupt verigile
vechilor structuri din
timpul dictaturii şi în
procesul revoluţionar dc
trecere a- terenurilor a-
gricole către foştii pro­
prietari, adică către ţă­
rani. E drept. Legea
fondului funciar are
destule ; neclarităţi şi -
neajunsuri; iar pe lingă
acéstea mat sínt' încă
destui dip ce; care o
văd şi o aplică strimb.
minaţi de interese în­
guste, meschine.
Un lucru este insă
clar, anufne.cn ţăranii
trebuie să-şi recapete
terenurile pe care le-au
stăpînit din moşi-stră-
moşi pina .la colectivi­
zarea forţată din 1962.
S-au făcut de atünci
multe abuzuri în legătu­
ră cu situaţia terenuri­
lor agricole, maţ,a!eş a.
acelora care, iarăşi in
.mod abuziv,- au fost tre­
cute îtl proprietatea ac­
tualelor I.Â.S.-uri.
Este Şi cazul terenu­
rilor din Omsbic si Se-
eu, oraşul Topiiţa, de­
venite proprietatea TAS
Micrcurea-Ci mc, prin
schimburi făcute cu fos­
ta C.A.P. Topiiţa. In ur­
ma precizărilor făcute
de către organele com­
petente. pentru aplica­
rea corectă a prevederi-
lor„Légii fondului fun­
ciar, s-a’ stabilit ca 'te ­
renurile lespeetive, ' ne-
fiind arabile, ei', fiind
Spasibo,
Elţîn!
(Urmare din pag. 1>
tru că în ee le priveşte
nu putem avea nimic
de obiectat, din contră,
ci . la simbolul
blestemat ce ne-a stat
deasupra capetelor pre­
cum sabia lui Damocles
acela
— nu mai tentează prin
promisiunile lor . minci­
noase de altă dată. Poa­
te bă aceasta a fost şi
una dintre . .. „micile
scăpări" ale lui Ghen-
nadi Ianaev şi ale aco­
liţilor săi. întrucît, s-ar
părea că n-au vrut să
ţină cont de schimba­
rea- dc mentalitate pe
care reforma a operat-o
in jconştiihţa oamenilor
şi bare i-a indemnat
să persiste .în Jncăpăţî-'
narea salutară — de a-
ceaştă dată, o nobilă ho-
tărîjre ! — de a nu zice
nici; în. ruptul capului
„da? ş( a .porni din noii
spre ghilotina unei i-
deologii vetuste, fali­
mentare) antiumane. Şi
ee poate spune pe drept
cuvînt că una dintre
stelele călăuzitoare le-a
fost tocmai BORIS EL­
ŢÎN, cel care nu s-a
sfiit să-l critice Pe în­
suşi preşedintele Goi-
baciov, dar pentru care,
de această dată, nu a
pregetat să-şi pună în
joc . libertatea şi propria-
i viaţă. Aşa cum, de
altfel, trebuie să pro­
cedeze un OM ADEVĂ­
RAT ! Pentru toate a-
cestea şi pentru multe
altele — nu se spune
oare că timpul este cel
mai bun judecător ? —
SPASIBO, ELŢIN I
Pagina a 3-a — 23 august 1991
P e N is tr u
c_iL'ui inaiéim sc g-s- jocoriţi in proprio lor
M o ş ite on p ăşu n a, să Ve.enu. t.U ftt in p e ri­ (Urmare din oac 1> resc mai sus decât ceta­ ţară.
re v in ă , d e d re p t, fo ştilo r m e tru l d e la Secu, pe tea propriu-zisă, aflată Şi-atunei îţi vin în
p ro p rie la ri. N u m ai că caro c e tă ţe n ii l-au. în ­ a u d u s fa im a M oldovei, chiar pe malul Nistru­ minte, fără să- vrei, cu­
este g reu d e s ta b ilit c i­ g ră d it şi . lo ttaat. S ín t p rin v ic to riile d e ră su ­ lui, îţi face impresia că vintele cronicarului Ion
né a n u m e - a a v u t te re ­ u n ii care a u te re n u ri şi n et pe care o a ste a m ol­ este dominat de măreţia Neculce ; „Oh ! oh ! oh!
nu ri la O rosbic şi m ai în a ltă p a rte . D ar ei au d o v e n ească lc-a o b ţin u t zidurilor cetăţii Soroca, săraca ţară a Moldovei!
a le s cine a p rim it ta o c u p a t u n e le lo tu ri şi în lu p te(e îm p o triv a n ă ­ caro se oglindesc de Ce vremuri cumplite
sc h im b a îte te re n u ri. De la Secu, stăp ân in d şi ju - v ă lito rilo r tu rc i şi tă ­ veacuri în apele Nistru­ au agiunsu şi la ce cum­
a ltfe l, do a c e a sta c h e s ­ c rîn d , în acelaşi b m p , ta ri. A m in tin d u m e de- lui. Privindu-p fălnicio pănă au cădzut" '
tiu n e n e -a m o cu p at ta - şi te re n u rile a fia te ta ele, n u p u te m să n u ne şi trăinicia chiar şi a- însă basarabenii de
ti’-u n a rtico l m ai vechi. a ltă p a rte . Cu a lte cu­ în tre b ă m : unde se g ă­ cuim, după atîtea vea­ azi nu uită nici un mo­
Da, iată, aceiaşi lucru v in te, p rin tr- u n act a- se a u a tu n c i a c tu a lii s tă ­ curi de existenţă, ai im­ ment că sínt români,
este valabil -şi pentru búziv, u n ii şi-a u d u b la t pâni tori (ca să n u sp u n presia că ea veghează •urmaşi ai vestiţilor ră­
s itu a ţia terenurilor de s u p ra fe ţe le pe care le-au c o tro p ito ri !) a i ace sto r şi azi asupra liniştii Mol­ zeşi de odinioară, caic
ta Secu, unde se află d e ţin u t p în ă în . 1959. stră v e c h i p ăm ân tu ri ro- dovei de dincolo de au băgat groaza în toţi
ferma de oi a I.A.S. sfa p în in d te re n u ri ce n u m â n e şti, c a r« s u s ţin , cu Prut şi a locuitorilor toţi cei care au poftit
Miercurea-Ciuc. Aceste le a p a rţin . n e ru ş in a re , că B a sa ra ­ *săi. Vestita ctitorie a ia moşia l o r ; nu uită
pământuri au aparţinut Spunem p ceas ta, cu b ia le -a a p a r ţin u t d in - marelui Ştefan aţ Mol­ că Soroca şi celelalte
unor cetăţeni din comu­ . atît mai mult, cu cât to td e a u n a ? ! L u m e a o dovei, consolidată de cetăţi dc pe Nistru au
na Bilbor, primite prin I.A.S.-ul, aşa cum este să ri c re a d ă n u m a i d u p ă fiul şi urmaşul său, Pe­ fost şi au rămas peste
reforma agrară, aşa că cţ constituit, strîmbi stă­ ce v o r p u te a a d u c e m ai tru Rareş, este Un do­ veacuri semne ale vi­
este just ca éle să revi­ pânind, cu drept ori fă­ în tîi dovezi că to ţi m a­ cument viu despre tim­ tejiei neamului nos­
nă foştilor proprietari ră drept nişte suprafe­ rii voievozi ai Moldo* ri, purile de glorie ale tru, care şi-a apărat cu
Numai că acest lucru ţe de' teren, de pe care in fru n te c u Ş te fa n cel Moldovei. Călătorul de eroism hotarele ţării ;
trebuia făcut cu respec­ s-a asigurat hrana a M arc, A le x a n d ru cel . azi care Ie priveşte, cu -nu uită că la Chişinău
tarea prevederilor legii, 2Ó00 de oi. trebuig să B un, P e tr u R areş, Ion Admiraţie, trăieşte,- cu Ştefan «el Mare stă de
intr-un spirit de ordine suporte, în mornentul V odă cel C u m p lit etc, .siguranţă două senti­ veghe, cu crucea şi cu
şi disciplină, nu în haos. dp faţă, o pagubă de n u a u fost- ro m â n i, e l mente totaj opuse : u- paloşul, îndemnîndu-şi
De ce spunem acest lu­ aproape 1 milion de iei. ru şi !. .. nul de mândrie în faţa poporul la luptă pentru
cru ? Pentru, că 67 ce­ . adică contravaloarea a L a S o ro ca to tu l se trecutului glorios, altul apărarea fiinţei sale na­
tăţeni din Bilbor au o- cél :puţ.in 200 tone de a f l ă ' p a rc ă în um bria de tristeţe faţă de soar­ ţionale şi pentru îm­
cupat cu forţa şi au fân. v e stite i *cetăţi. Chiar şi ta tragică a Basarabiei plinirea marilor sale i-
luat in stăpînire o su­ Iată de ce considerăm o ra şu l, a şe z a t ca tai
dealuri ; libertate, uni-
prafaţă de 43,92 ha te­ că eşte nevoie ca orga­ e v a n ta i, iiitr-u n fel dc de azi Şi a locuitorilor
-V. ajunşi -’să f(- bat­ ., !;A+rv- o.; H^epeftdentä.
ren, asupra căreia ei îşj nele în drept să facă a m fite a tru î v 1" 'a l.' a l-
revendică dreptul- de lumină -deplină şi în' că­
proprietate. Perfect, nu­ zii terenurilor de la
mai că acest drept de Secu, ; astfel îndît fieca­
proprietate trebuie să re proprietar să intre Sm
fie şi dovediţ cu acte, posesia maflái acelui
în faţa lefii. Fiindcă téren ' care-i revine .; de
dia câte am putut "con­ drept, prin lege, liehir
stata, rtu taţi cei care dindu-se abuzurile să-
virşite. ■ . ■-
şi-au revendicat drep­
tul de proprietate au Ilie TANDRU
E X P O Z î ŢI E
Primăria municipiului Miercurea-Ciuc, NOVO&-
S.R.L. Miercnrea-Ciuc, Biroul Internaţional de spe­
cializare agricolă şi ARCHIV KFT din Budapesta,
organizează in perioada 23—2- august a.c., la se­
diul Liceului iudastria» nr. 4 Miercurea-Ciuc, ex­
poziţia de mărfuri agroalimentarc şi întîlnirea în­
tre specialişti jn agricultură şi comerţ. Deschiderea
oficială va avea loc azi, 23 august, 1991, la ora
9. Participă 19 firme româneşti şi 50 de firme din „Aviz amatorilor! A-
Ungaria. Afina* «ie la P o liţie semenea controale con­
tinuă.
mc cherestea ruşinoase.
LEMN CONFISCAT
Democraţia... Cu tot efor to) organe­
A rămas fără ea.
• La gateru] din Plă-
lor de poliţie şi al celor ieşii de Jos s-au identi­
AMENZI LA LEGEA I*
• Budi András
silvice, comercianţi; pro­ ficat, fără documente le­ Miercurea-Ciuc, ştr. Pe­
din
(U rm are d in pag' L filaţi pe lemn îşi conti­ gale, 23,0 mc lemn ro­ tőfi, nr. 45 a plătit re­
nuă cursa. Cind au ghi­ tund ruşinoase care a cept o amendă de 30.000
60 de ore avanpost răsăritean ai libertăţii, va li nion mai intră în oiţe confiscat în totali­ lei. Vindea ţigări „Car*
purtată cu eeva-ceva mai multă voioşie. Sau, ari- un filtru şi atunci lem­ fost tate. în urma investiga­ paţi" fără să posede do­
cum, măcar fără frică. Şi daeă mentalităţile vechi nul le este confiscat. ţiilor făcute s-a stabilit cumente de provenienţă
rămîn Un obstacol greu de trecut, criza economică Baza legală pentru o a- că el aparţinea d -lui a mărfi’
a esluluj sc înalţă ca o Himaiaie imposibil de es­ semenea măsură o con­ Márton Gyárfás,
caladat fără sprijinul unor „pitoane“ înfipte, îna­ stituie Decretul ingi­ • Din aceiaşi motiv,
257/82 ner şef la U.M.T.C.F : > amendă asemănătoare
inte, de alţii. Occidentul s-a lămurit, cred, că are care interzice persoa­ a primit şi László Al­
do plătit nişte poliţe mai vechi statelor din centrul nelor particulare vânza­ Tîrgu Secuiesc
şi răsăritul Europei; şă sperăm că micul lui entuziasm rea surplusului, de ma­ • Cu ocazia unui con­ bert din Odorheiu Se­
la reîntoarcerea lui Gorbi nu se va stinge ca un trai efectuat în Căpîlni- cuiesc. Obiectul comer­
foe dc paie. Sintern, de-acum, aproape pe aceeaşi terial lemnos. ţa de către Poliţia din cializării în cazul său
corabie, sau cel puţin aşa sintern lăsaţi să înţele­ • Bodi Attila din co­ Odorheiu Secuiesc s-au a fost o oombină muzi­
gem. E adevărat că unii se uită prin ochean şi muna Cătălina, judeţul confiscat 9 mc cherestea cală mama „Internatio­
indică direcţia iar alţii vîslesc din răsputeri, dar şi grinzi ruşinoase, ma­
nal", a cărei valoare a
pentru a ajunge eu bine la mai trebuie, măcar dc Covasna, a fost depistat terial lemnos ce urma
trej ori pe zi, să-şi ia fiecare porţia. Inauiţia visla- transportând, din zona a fi valorificat pe ace­ fost estimată la 100.000
şilor nu e o soluţie nici pentru căpitani . .. Vlăhiţa-CăpBniţa, 12 leaşi căi. lei. I s-a confiscat !
FAMILIA . . . a maţ realizat nişte im­ Consumatorii vor putea primă a r urma să fie Rechiiitele . . .
provizaţii, a mai. făcut aprecia măsura pricepe­ prelucrată astfel incit
nişte amenajări Şi, aşa rii lor, e drept, la pre­ ea să fie valorificată d t
(Urmare din pag l) (Urmare din nag. 1)
cum spuneam, în aces­ ţurile ce se practică mai bine, cu folos pen­
te zile speră să iasă eu astăzi. Să nu uităm în­ tru producător şi consu­ Nu am avut intenţia
fel au zis şi concurenţii, mator. în sistemul ac­
care au mai făcut o ul­ marfă pe piaţă. Desigur, să că orice negustor să facem aprecieri şi Să
în condiţii occidentale doreşte să vîndă cît mai tual birocraţia este atît
timă surpriză firmei tragem concluzii vizavi
particulare ; au venit la toată această vacanţă ieftin ca să poată vin­ de mare incit i-ar tre­ de situaţia înserată în
impusă firmei particu­ de d t mai mult şi ast­ bui câţiva oameni care prezentul articol de ziar
mijlocul lui martie şi să facă scriptologie.
i-au luat toate utilajele, lare ar fi costat bani fel să câştige eît mai dar totuşi, un semnal
grei pe cei care au în­ mult. Mai ales că pro­ Desigur, noi am con­
inclusiv cele frigorifice, semnat aceste lucruri de alarmă trebuie tras.
deşi chiria pentru aces­ călcat înţelegerea, dar dusele de carne nu sínt Şi acesta pentru factorii
cum noi sintern aici la nici blugi, nici ţigări şi pentru că omul şi-a spus
tea era plătită pînă la responsabili de buna a-
1 aprilie. Faptul că porţile Ox’ientului... nici cafea ca să le poţi păsul, schimbările în a- provizionare a unităţilor
Acum ce a fost a tre­ ţine depozitate pînă vi­ cest 9ens depinzând de
Primăria nu a mai a- alţii mai mari decît noi specializate în desface­
cordat spaţiul supli­ cut şi ce a trecut nu ne fraierul sau cel ne­ rea rechizitelor şcolare
mentar promis nu a mai dorim să mai fie. Cei voit să dea preţul ce­ şi decît cei care au un
care lucrează sub firma rut. Domnul Florea Po­ cuvânt în gospodărirea pentru că, aşa cum am
produs mirare. în a- Topliţei. Aceştia din ur­
ceastă situaţie, Potor Potor sânt oameni pri­ tor ne spunea că tot ne­ amintit, noul an şcolar
a ajuns la concluzia că cepuţi, bătrînul Florea cazul vţne de la faptul mă insă, ar putea să a- e ca şi sosit. Despre a-
Potor este un maestru că impozama cărnii nu jufce mica firmă pentru
haina este mai aproape sigurarea cu manuale şi
decît cămaşa şi a fugit ai preparatelor de car­ se face direct în aba­ că interesul este în pri­
ne, iar fiul este specia­ tor. în funcţie de talen­ mul rind al locuitorilor uniforma şcolare — în-
la Braşov de unde n tr u n număr viitor.
mai adus ceva utilaje. list in industria cărnii. tul fiecăruia materia oraşului.