286

Ținutul Ogheiului, Kare se numește așa de setului, mi cu stinci; ingăși în ghezboiul cel mai
ne tăguiul Opreist lăngă ana Răutul, are macag de pghe ugmă cu Rușii, au biguit Tutcii cetatea
vă nu este pghea maghe, dagă este împodobit și la apul 1712, mi au sugpat zidughile ei cele peri
cu îndestulaghe la toate cele tghebuincioase pen- despghe pagtea de dincoace; eagă despghe ceelaltă
tgu hgapa oamenilog. pagte atăta le-au întărit cu multe lucgugi de
Balta Orxeisasi caghe este smre reseritns de- tăghie dupge obiceiul de acum, lăgginduo mai
pagte de acolea, și ostgovul cel minunat ce e- mult de jumătate, căt în zioa de astăzi este
ste întgu dănsa, pentgu caghe am mai vogbit de pghednică de a se socoti cea mai fgumoasă wi
dănsul, ăși dă agana sa din destul. În malul mai mare cetate, decăt celelalte a le Moldo-
bălții despge apus se văd ugmile unui ogașu vei. Și cănd încă ega supt stăpănighea Domni-
foagte vechiu, în mijlocul pădughilog celog dese log Moldovei, se încghedința unui osebitu po-
pge caghe ăl numesc locuitogii Orxeisa cel veciu, roncitoghiu, eară de cănd au luato Tugcii, o stă-
și de pe staghea lui se aseamănă cu ogașul Petgo- pănește un Pașă înpgotiva așezemăntugilog
dava în Daciea cea veche. de pace ce au legat as Leșii, în caghe s'au fost
Ținutul cel mai de pge ugmă, ce este pghe ma- hotăghit, Ka nici odinioagă să ms fie omire Tug-
lul Nistgului, o bună bucată de cale, este ținu- cească în cetățile Moldovei.
tul Sogocii. Scaunul lui este Soroca, ce se nu-
mia, mai-nainte Olhioniea,lăngă Nicrrs supt deal OBSERVAȚIE.

pe un șes; și macag că este mică, dagă în căt Căndu s'au în insu resbelulu Orientalu, cine din
după vghemea întru caghe s'au făcut este foagte Romăni mai cugeta că Moldova din această ciocnire a Re-
Tare, cu zidu foarte țapăn în patgu ungiuri,a- seritului ks a Apusului, pa redobăndi dupre 44 doi ani,
pagat cu tugnughi destul de înalte, și este zidit de nu toată, macară o parte din Besarabiea? Hotarulu
de Bicașe, cage sănt cu îndestulaghe pge dea- despre mează noapte al Moldovei are a se privi ca o

lughile de nrin pgejugu. Și fiind că ea de cănd linie de pace a doue staturi ce pănă acuma se în-
călca mi tulbura liniștea întregei Evropi. De retipă-
s'au dar Bindeghiul, este cetatea cea mai de fgun-
rimu în Foiletonulu Zimbrului descrierea Besarabiei
te despge leși, pentru aceea se ogănduesc de dupre Princepele D. Cantemiru, fostulu Domnu al Mol-
cătgă Domnie doi căgmuitori pentgu apăgaghea ei. dovei, socotimu că nu aru fi de prisosu de a familia-
Pagtea din sus a ținutului acestuea, nu se riza ne D.nii cetitori ks însemnările despre această ța-
poate lucra pentgu lipsa de lemne și de apă; ră soră a Moldovei, de care mulți numai din nume o
și pentru aceea numai singugă pagtea aceasta cunoscu. Pe lăngă însemnările D.lui Cantemiru se ada-
de pămănt din Moldova este pustie, dupge cum oge și unu tablou statisticu al împoporărei din 1843
care cu o zecime de ani pănă astăzi de bună samă că
și în hăgțile cele mai bune se agată.
va fi sporită la 800,000, locuitori. Națiunea preponde-
Ținutul Hotinului, cage se întinde nre din rantă în astă împoporare este acea Romănă, din care
sus de aa Sogocii pge lăngă Nistgu sure miază- multe familii se află colonizate și de ceea parte
poapte, întgu caghe este Driinul, o cetate ne a Nistrului.
Nistgu de cătgă Caminiță, ce se socotește în-
Tre ogașele cele mai mari a le Moldovei. A- După o conscghipție oficieală a anului 1843
ceasta ega mai înainte despge apus întăghită cu eată întindeghea pămăntului în fie caghe ți-
zidugi foagte înalte, mi cu șanțughi adănci; mii nutu, numegulu locuitoghilogu dupge secsu și a-
despghe gheseghit ks malughile cele oable a ae Ni- poi dupghe națiopalități.
-