D IM IN E A Ţ Ă

ULTIMELE ŞTIRI
DIN
TOATĂ LUMEA
J l 11 Martie 1921
BUCUREŞTI
J
In altă ordine de idei d. ministru şi la şcoil. ta cealaltă s’a e n u n ţa t. sultele, n'am insultat pe nimeni (apL)

Camera validează pe d. Stere de externe vorbeşte despre avântul

şi entuziasmul cu care s’a făcut mo­
bilizarea în 1913 şd de credinţa sol­
daţilor că trec Dunărea ca să se
ducă la Budapesta. Această pre­
misă, d. Take lonescu o pune in le-
ătură cu alte arţicole ale d-lui
principiul grupăreî ţărilor după na- ! Ca exemplu, d. Stere spune că de­
ţionalităţl. Tot un basarabean a spus : şi atacat încontinu de 20 ani de d.
în 1914, că de îndată ce s’a ridicat Cuza, când se discuta cartea plagia­
principiul naţionalităţilor, România tă a d-lui Cuza, un singur cuvânt n’a
trebue să meargă alături de aliaţi. voit să spună. Pot să mă trateze pe
(Aplauze). mine cu dispreţ, pe mine care bene­
Cred că apărare« d-lul Stere 11 pu­ vol mi-am ales locul de umilinţă.
Discursul d-lui Take lonescu. — Cuvântarea d-lui genera! f tere şi protestează . că s’a putut
scrie ca România să schimbe fron­
ne la nivelul oamenilor obişnuiţi şl (Apl.) Nu sunt dintre acei cari iu­
d-sa trebuia să se ridice mult mal besc o viaţă de a fi mereu tăm âiaţi
Averescu.—Replica d-lui Stere. —Incidente tum ultoase tul şi să meargă împotriva aliaţilor.
Aceasta nu e trădare? înţeleg de­
sus. de ,alţii, eu am avut o credinţă In
A doua parié şi cea mai penibilă glasul conştiinţei mele.
lei de vagon, bani car! l-au şi fost ne! Asta-i extraordinar! Mărturia? mocraţia, d ar înţeleg să se aplice a- a d-lul Stere e când vine şl se pre­ In momentul de fată nu puteţi scă
Aspecte achitaţi. Declaraţiile sunt date tn şte şi tot el ameninţă. Deputaţii in­ ceiaşî pedeapsă pentru toţi, nu ca zintă aici ca basarabean. Când a pa din vedere că toţi suntem tatr’o
In sfârşit după o novă agitată faţa martorilor. M'am indignat spu­ dignaţi es ridică din bănci şi nu mai soldatul care a c'rit Lumina să fie spus d-sa că dacă nu putem avea prefacere sufletească şi împrejurări­
vor să asculte). Eu mai am o ches­ condamnat: iar Stere să fie glorifi­ Ardealul fără ardeleni, tot aşa nu le sunt tulburi, şl nu ştiu ce ne poa-
şedinţă »‘a terminat eri, la Cameră, ne ţăranul tn declaraţie c& un depu­
cat (apl. Scandal între d-nii G. putem avea Basarabia fără basara- te'aştepta. Când s’a făcut apei la mi
discuţia asupra caşului Stere. tat român să primească bani pentru tiune şi rog ca amândouă să fie dis­
cutate odată (Voci: Cere conexarea! Cristescu şi Vasul Cum, ziariştii Cei benl- Această frază a sa a fost foarte ne, eu omul de luptă nu mai puteam
Cetitorii vor lud cunoştinţă din da o astfel de Intervenţie (indigrane). mici să fie condamnaţi şi d-tră să imprudentă şi de ea se va căi d. sta acasă, nu aveam dreptul să
rea de seamă de Incidentele provo- Am adus aceasta Înaintea d-vstră, Ilaritate).
D. I. MANIU roagă Camera să ad­ aplaudaţi pe cei ca Stere («pi. şi alt Stere toată viaţa sa. (Api.) E d. Stere nu-mi servesc ţara (apl.) Nici d-stră
mic de uvăntările de eri. continuă d. Atanasiu, de oarece Corni tumult). expresia Basarabiei ? Mi-aduc amin­ nu mă veţi putea condamna fără a
Basarab enii şi d-rul Lupu au tn- sia de Aprovizionare, indignată, a mită urgenţa pentru această afacere te că ta 1918 un hasarabean mi-a mă judeca şi fără să dovediţi afir­
f,treat să tmpedice, întrerupă cu ve­ şi să fie examinată cu cea mai mare Afirmarea lui Stere dela tribună
cerut să cercetăm cazul. Rog Came­ că a făcut bine ce a făcut, nu se «pus în Sfatul ţări! că dacă Stere va maţiile d-stră (op!.)
hementă cuvântarea d-lui Take lo­ ra să trim ită cazul înaintea Camerei severitate. Vinovotul să tragă toate veni în Basarabia va fi lu at cu pie­
consecinţele şl de . la noi şi de la poate concepe şi mă întreb avem Sfârşesc: Nu voi bate LFtaşa nimă­
nescu. Iar pe primul-ministru n'au de disciplină (apl. prelungite şi una­ noi dreptul să fim toleranţi ? tre. (Api. D. H a lira : AI vorbit şi cu nui,
voit să'l lase să înceapă cuvântarea nime d-nii Ciceo Pop, Milialache şi d-voastră (apl.). mine. Cine e acela ?). nu voi căuta să complac nimă­
Putem noi fi toleranţi şl ţara a- n u i Când s’a făcut chemare la mi­
tnainie de-a replica d. Stere, De aci alţii aplaudă semnificativ). ceasta va putea tolera (protestări la Nu-mi placa să citez nume. Alaîtă-
0 serie de incidente, in cele din ur­ D. L. OANEA sa întreabă în ce ca­ D. I. RADUCANU. Atrage atenţia basarabenl) aceste fapte. Datoria noa­ ieri am repetat aceste vorbe acelei ne am răspuns şi ori de câte ori se
mă s'a convenit ca d. Stere să repli­ litate d. Atanasiu a venit la tribună Camerei că ar fi bine să se dea po­ stră e să .punem sub ostracism mo­ persoane aici în Cameră şi ml-a răs­ va face apel la mine voi răspunde.
ce şi Federaţia s'a angajat să nu în­ în această chestie (Voci: Ai luat sibilitate ca să se puie întrebări şl ral pe acei cari şi azi susţin că bine puns „atunci era 1918, azi e 1921.1! N’a fost răsturnată nici una din cele
trerupă pe primul-ministru. bani sau n’ai luat, aici să răspunzi). (Apliitizö) o I apuse de mine aici. Acum d-lor de­
adresa interpelări, înaintea de a se au făcut ce au făcut»
Votul a fost semnificativ. Mă învinuiţi fiind eă exercit profesia face alte discuţii. Cere ca bugetul să Nici un calcul, oricât a r părea că Nu se analizează aici faptele unul putaţi să daţi răspuns celor 36.000
S'a pus la vot o contesta(iune a a- de advocat (Voci: Ce advocat, exer­ fie adus cât mai curând deoârce nu satisface interesele momentane, nu basarabean ci ale unu! român pen­ alegători şi să daţi răspuns Basara­
Segerci de la Soroca, nu validarea. ciţi profesia de samsar!) Dacă în mai sunt decât 2 săptămâni până la poate fi ta dezacord cu conştiinţa tru politica pe care a adus-o aici. biei (apl. Fed.)
Aproape întreaga majoritate, afară biuroul meu am luat taxa de 100 lei naţională a ţărei (maj. aplaudă în Consultând conştiinţa dv. veţi ho- PREŞEDINTELE. Vă cer răgaz
aplicarea noului an financiar! (apl.
vre-o 4 guvernamentali, s'a abţi­ ca avocat, e mult d-lor? (Voci: Ruşi Fed.). picioare). tă râ ce veţi face. însă ca şef al gu- cinăi minute ca să suspend şedinţa.
nui părăsind chiar incinta, în mod vemubil, evocând memoria tuturor OPOZIŢIA: La vot.
demonstiativ. D-l Stere cere cuvântul m artirilor neamului, miile şi miile (Şedinţa s’a suspendat. Majoritatea
■ La votul Federaţiei s'au asociat de morţi cari au m urit şi ta numele revine ta incintă şi' se formează di­
U-nil V Sassu şi Tătăreşcu, liberali,
d. Schitănescu yi încă trei din majo­
ritate yi d. Nifă Serghie, ministrul Pa-
C a z u l S te re tW’sre tumult
D. STERE cere cuvântul în re­
plică. Maj. vociferează şi s trig ă :
.sutelor de mii cari au luptat pentru verse grupări, cari de astădată dis­
unitatea naţională, înfierez pe ace! cută potolit. In incintă sunt şl mulţi
cari aici şi cât de departe se ating senatori ta special basarabeni),
Icorăbiei, cu câţiva basarabenl guver­ Trădătorule. Opoziţia protestează. de integritatea neamului nostru.
namentali. Discursul d-lui Tgjce Icnesc« e atunci câncf patria ţa e ocupată Preşedintele lămureşte ca regula­ (Aplauze prelungite. Strigăte de
Votul s?snsra 'umtestatiel
şi faci acţiunea împotriva ţârei tale. mentul permite să vorbească în re­ La redeschidere:
Sfal multi deputaţi din majoritate D. TAKE ÎONESCU (primit cu a- bravo pe băncile majoritătel). B BECESCU-BILVAN span« efi
ou făcut o manifestaţie ostilă minis­ plauze de majoritate) : In discuţia Pp Hí Isz d-iul Stera plică. D. Stere se duce la tribună şi
trului Basarabiei • de eri d. Iorga a avut marele avan­ Stere e de o vanitate şl un orgoliu spune câteva cuvinte preşedintelui, D-l Ster® în replică conform ca art. 4 din regulament,
_ Să-fi dai demisia f | apoi să taj că a risipit două confuzii: Una Majoritatea huidueşte, opoziţia face D. C. STERE (urcă la tribună, care cere ea o alegere să fie validată
nemăsurat. El zice, fiindcă România la feb Pe urm ă deputaţii din opoziţie câţiva din majoritate îl strigă tră ­ trebae să fie viţii de formă, şl Intra
manifestez} cu Stere ! care e a întregeî opinii publice din n’a ascultat de sfatul meu, voi scoa­
Votul s'a făcut cu apel nominal. această ţară. Aşa, un deputat, a voit te gazetă şi voi spune că ţara n’a se duo 1» primul ministru şi-i cer să dătorule. Mulţi deputaţi din m a­ cât raportai spune că nu sânt viţii
Din 397 deputaţi au votat 93, adică să vadă că tn chestia naţională, s’a voit război, eă gazeta a fost trimisă cedeze cuvântul. Voci: Degajaţi tri­ joritate părăsesc incinta. Nici un de formă, alegerea trebae validată.
buna ! Mulţi deputaţi s’au dus la basarabean din m ajoritate n’a pără- S’a prodns însă o contestaţie care
ţm vot araci la limită, pentru a se făcut o înscenare de a desbiria opo­ în tranşee şi din cauza asta unora spune că d. Stere s’a făcnt vinovat
putea 'declara respinsă contestaţia. ziţia. Ce lucru mic aceasta, faţă de ca deputatului Ceoroceanu i s’a luat tribună, miniştrii de asemeni. Mare rit incinta, afară de d. Bogos).
Respingerea' contestaţie} implică marea chestie care e : E posibil ca comanda companiei fiindcă î-au de­ scandal între deputaţii Secară şi D. I. MTHAT,ACHE. — N’aţî spus de trădare. Dacă e aşa, d. Stere tre­
îug. Schitănescu. Şedinţa s'a sus­ dacă votaţi pentru sau contra. bue Să lie dat pe mâna Cartel Mar­
Validarea,_ceeace a proclamat pre­ cineva care e vinovat să vină ale! zertat doi soldaţi după ce au cetit
şedintele. ş) să spună nu regret c’am scos Lu­ pendat. Deputaţii trec în culoare, D. AVERESCU__La mine e acord ţiale; d-stră nu puteţi s& vă ameste­
„Lumina“. Voci: Ruşine trădătoru­ publicul din loji răsuflă. N’a fost, între peroraţie şl fante. caţi In atribuţiile paterii judecăto­
INTERIM. mina, dacă a r fi să Încep din nou, lui ! Afară cu ei).
aş face-o. Alt deputat, mi-â spus că Oratorul citeşte un pasaj dlntr’o nici o bă fac. P. I. MTHALACHE, — Am impre­ reşti. Contestaţia fiind Ilegală, na
Şedinţa am de gând să-mi fac un piedestal broşură a d-luî Stere apărută în Interesăndu-ne ce a spus d. Stere sia că d, prim-ministru a tras în poate ll pusă nici în vot măcar (apl.)
d-lui Averescu, am aflat că i-a spus vânt, (râsete). D. IORGA: Comişîunea trebue să
din pietrele ce se zvârl împotriva 1915, prin care făcea profeţii ta sen­
Ssdinţa se deschide ta orele 3,10 d-luî Stere. Cred că acest deputat sul Ideilor sale. următoarele cuvinte: „Fac apel la (Preşedintele cere deputaţilor din vadă dacă persoana aleasă a fost le­
cunoştinţa dv. d-le general, dacă un m ajoritate să Închidă uşile). gal aleasă; dar când e vorba de vali­
lob presWetitîa d-lui DuIHu Zamfl- când d. Iorga a stârnit stâncile de Iată, continuă d. Take lonescu, ce
«fftSCiî. pe Carpaţi (apl.) nu va vedea nici profesa d. Stere. Politica pe care a acuzat are dreptul să-sl spună ulti­ D. STERE. Regulamentul nu pre­ dare n a putem primi contestaţia care
D-nli general Áverésen Take Tone- calcule politice nici schimbări. Când fâcut’o România era politica naţiu- mul cuvânt“. vede să se transforme Camera tn- s’a produs, şt să n a Aval facem după
9£u, C. Argetoianti. g-ral Văleanu, Cu. cineva are o convingere pentru toa­ neî române. Alianţa de la 18,81 era La redeschidere: tr’o Curte Marţială. Dacă se transfer atâtea greşeli şl nana greşeală caro
dalba. P. P, Nexulescu, Trancu.-Ja$î pe tă viaţa nu aleargă la aceste mij­ de nevoe şi antipatică poporului generalului Averescu m ă în Curte Marţială, atunci amin­ se pregăteşte acum. Bec) vom da vo­
banca ministerială. loace. Sunt altele: Tăcerea, răbdarea nostru. Ea. nu pătrunsese In masele tesc că acolo judecătorii depun în­ tul cum crede conştiinţa fiecăruia
D. QH. BECESCU-SILVAN protes­ şi uitare«. Ce a făcut d. Iorga, ce de jos, ci a rămas totdeauna în ca­ D. GENERAL AVERESCU, prim- tâi jurăm ântul să Judece fără ură şi din noi.
B. BETH.ESC.tT aere ca contestaţia
facem azi cu toţii nu ne serveşte drul oficialităţel (apl.) Liga Cultura, ministru (primit cu aplauze de ma­ fără părtemire.
tează împotriva modulul cum s'au
desfăşurat desbaterilc asupra validă- interesele politice, ci e răspunderea lă reprezenta mai m ult voinţa naţiu­ joritate). __ S’a făcut aici analiza Dacii, n’aim posibilitatea să cer acte săB,fieIORGA:
pusă la vot.
Asta înseamnă ca 10
pe care o au acei cari s’au făcut ex­ ne! decât orice tratat secret, (apl.) uneia din cele maî urâte pagini din şi să pot invoca martori, am dreptul deputaţi
jrcl d-luY Stere, care au durat . prea zilele noastre. (Aplauze) Unii din le­ să facă o contestaţie pentru
mult. Rexretă că preşedintele a su­ ponenţii politicei naţiune!. Nu voi uita ziua de 2 August când să dau lăm uriri asupra punctelor de că nu-i placa figura cuiva (apl. şl
(D. G. Cristescu: vorbe, vorbe). Doc­ l’am întâlnit pe d. Brăttanu la Şina. gitimă indignare, alţii ca să apere o acuzare ce mi s’au adus. Dacă ceia râsete).
primat dela discuţie pe alti deputat! chestiune deşi nu era locul aici, alţii
împotriva regulamentului si roagă pe trina d-tale politică e deasupra ideei ia şi mă întreba ce cred eu. Mi-a ce am făcut aş fi făcut din interese D. I. RADUCANU arată că nu o
de patrie şi deci nu stăm de vorbă. comunicat atunci că cel doi îm păraţi au apărat pe alesul de Soroca din materiale, eu singur aş fi ştiut eă vorba de viţii de formă.
preşedinte să procedeze pe viitor con­ simpatie. Discuţiunile ce se fac au
form regulamentului. (Apl. Fed.) (Incident provocat de d. Cristescu au trimis emisari la regele Carol ca trag concluziile. Stint gata tastă să su- PREŞEDINTELE; Aplic regula-
căruia d. Fillpescu ll strigă : jos 1 să mergem cu Austria, şî d-sa m!-a un scop ca să se ia o hotărâre. Ho­ i pun toste actele din cari să se cerce- m eatul sum 11 înţeleg eu. Contestaţia
PREŞEDINTELE constată că depu­ tărârea se concretizează prin vot. Mi
taţii vor să se aplice după cum le Alţii 11 trim et la Jilava, însfârşlt u- comunicat că guvernul, armata, sunt j teze toată viata mea- (apl.) In acest e conform cn art. 7; deci voi puna
niî la Moscova. Preşedintele: Vă împotriva Austriei. Eu i-am comuni­ s’a părut ceva nefiresc să se vor­ ' proces să mă daţi în judecată dar la vot luarea în considerare a contes­
seonvîne: recunoaşte că observaţiile chem la ordine dacă continuaţi. D. bească într o direcţie şi .să se ajungă
Ü-luí Silvan sunt Juste, dar d-sa a cat că chiar dacă ţara va intra în nu să aruncaţi dela tribună acuza­ taţiei eu apel nominal şt vot secret
Cristescu spune céva dar nu se’ au­ război alături de puterile centrale, la o concluzie opusă. S’a pus în sar­ ţii în mod tendenţios.
«ugat Camera să-si desemneze repre- cina deputatului de Soroca tot ce se Se precede la votare.
wsatantîî cari vor vorbi. de ş| se ceartă cit deputaţii cons.- eu nu voi da nici un concurs, ci S’au făcut citaţii trunchiate din a r Majoritatea împreună cu cons.-
dem. In urm ă se duce la preşedinte voi sta deoparte. (Vociferări). putea pune pentru ca pe urm ă să se ticolele mele, fără ca articolele să fie dem. a părăsit Incinta, abţlnându-se
D. Cuza şl Basarabenll şt cere Înscriere la cuvânt. Nou in­ Oratorul vorbeşte de un consiliu ceară a fi validat. Cred că e o obli­ puse în cadrul lor. V’am spus cli am dela vot.
cident între Gr. Fillpescu şi Fede­ de miniştri, la care s'a redactat răs­ gaţiune ca să respectăm sau să fim
toleranţi cu părerile altora. Eu nu scos Lumina după prăbuşirea impe­ Bîn majoritate au votat d-niî Bo­
D. P. HALIPPA. - Mă urc la tri­ raţie). punsul ce trebuia trimis puterilor riului rus şi ín momentul în care ta cesc« Silvan, Chîrcuîescu, Gorobeţ,
bună pentru două chestii: 1) Am fost Am spus nu urm ărim nici un cal­ centrale. In urm a declarării războiu­ mă pot uni cu o singură părere, a-
ceia care spune că ar fi o ruşine ca Basarabia se proocta unirea. Petrescu (basarbean), Petrescu (din
chemat fa ordine pentru un Incident sl cul politic, Insă avem o datorie pen­ lui în Europa s’a format o nouă Oratorul citează o cuvântare rd in Vlaşca), Scări at T. Sdrîtănescu (apl.),
am aruncat atunci un cuvânt d-lui tru cei morţi în război, pentru ur­ constelaţie şi se putea oare ca Ro­ în parlam ent să fie d. Stere. P arla­
mentul nu e c selecţiune, eu cred Sfatul Ţărei, a unui basarabean, eb­ Blntre liberali d-niî: Sasu V. (apl.),
Caza pe care îl regret, dar trebtte să maşii lor, pentru ce! cari au suferit: mânia să nu intre în ea şl să lupte re spunea că Basarabia nu poate fi Tătăbăscu (apl.).
ţînetî seamă de starea mea sufletea­ (D. Al. Dunăreană : N’al dreptul să pentru tdefa de libertate, (apt. Dr. că avem în Parlam ent elemente pe­
riculoase. (Apl. maj.) S’a spus în a- alături de România. Reprezentanţii săcuî, aî saşilor şl
scă când aud vorblndu-se despre Ba­ vorbeşti pentru cei cari au suferit, Lupu: Dar Basarabia unde era). Da. Atunci eu, continuă, d. Stere, m’am soo’allştiî au votat de asemeni.
sarabia. Când am venit ca studenţi la apl. la F ed ) Dacă n’aş vorbi, a r ră­ că România nu făcea politica ce a ceastă chestiune mal mult decât ce
mâne o urâcîoasă pagină In analele a r fi trebuit să se spună, căci am Întrebat disperat: ce face România? Naţionaliştii dîn vechiul regat au
laşi. d. Cuza ne făcea „ruso-îldan!“, făcut-o nu aveam aici nici Basara­ E uşor să citezi crâmpee de fraze, votat rizibil împotriva luărel în con­
Jldanl-anarhiştt”. scria articole Împo­ parlamentare, eftfei într’o Cameră bia şi ne-am fi întors ia r la ce a dat ta vileag lucruri dureroase, care
română unul a putut vorbi 5 ore şi se întorc la urmă tot împotriva noa­ să le dai interpretarea pe care o vrei sideraţie a contestaţiei, In cap cu d.
triva noastră prin ziarele sale. fost înainte de 1858. şi să duci pe cineva la eşafod, cum N. Iorga.
D. IOROA. —i Eu nu v’am Insultat altul nu poate vorbi, (apl.) Oratorul vorbeşte de ziua când a-u stră. Cred că nu mai am nimic de. a-
venit la laşi "prizonierii români din ^flăogat şl trebue să intrăm In regu­ s’a mai spus. Eu nu puteam face po­ i Votând şi d. Niţă Sergîe, ministru
V n’am tolerat ca fn ziarul meu să lemici sub cenzură germană. in! PasaraMel, opoziţia aplaudă sgo-
Bti batjocoriţi. D-l Stere şl Regele Rusia, ca să se înscrie să meargă pe lament care spune urm ătoarele:
Relativ la pâeagîul privitor Ia di­ imotos. B. Al. OtPteleşeanu lî strigă:
D. P. HALrPPA. — Din această frontul nostru şi de ziua când pe (D. Averescu citeşte a rt. respective
Când In sânul aceloraşi combina­ platoul dela Copou a văzut un regi. din regulament). Va să zică totul se nastie,^ oratorul spune că a fost gre­ IDă-ţî demisia d?n guvern! în acest
Cauză cinci studenţi basarabeni s’au învârteşte ta jurul examinării ale­ şit interpretat; relativ la concepţiile Imoment apar pe le uşi m ar mulţi
retras dela universitate şl când au a- ţii politice se găsesc glasuri dispa­ ment gata de plecare, deşi se pier­
rate, căci num ai unul l-a spus lui duse pe jum ătate pe front : acest gerii dacă are sau nu vicii de formă. politice, pe acestea le va judeca pos­ ideputat! din m ajoritate cari protes­
ftms la Chişinău au fost chemaţi de Raportul a fost depus şi a conchis teritatea. tează. D. Şerpie Nîţă se aşează finîş-
Stere fit bine venit, iar ceilalţi s’au fapt a şters ruşinea actelor de tră ­
politie «} pusr sub supraveghere. Când
ferit să-l absolve, atunci vedeţi că dare. (Tumult. Preşedintele amenin­ la validare; s’a prim it o contestaţie Eu am venit aici cu un trecut pe [tit la lecui săn, zâmbind. Votează ş!
»e-am Interesat de cauza pentru care Ou nu vin să aduc în discuţie ches­ ţă pe deputaţi cu expulzarea). şi urmează ca Adunarea să se pro­ care nimic nu l’a putut şterge şi am :d. Vladimir Chiorăscu, basarabean şl
tsunt urmăriţi am aflat că consulul rus tiuni de mică politică. D. Stere şi d. nunţe. Era vorba ca cuvântările să venit cu sufletul imprescriptibil de jtmul din (opoziţia
cel patru riceureşedlnţl al
Hin iaşi Intervenise, si poliţia care Lupu au spus că voi să atac pe rege. Iar chestia „Lumtaeî“ se termine, d. Stere a cerut ca să hasarabean, care mi-a rămas. (apl. [Camerei aplaudă).
I Rezultatul: Votanţi 99. Majorita-
»punea că dacă profesorul Cuza ÎI De ce d-lor îşi pun ca pavăză pe In paranteză spune că d-sa per­ aibă ultimul cuvânt şi i s’a admis. bas.)
faza de revoluţionari, ce avea să facă rege. Decoraţia, toată lumea ştie că sonal ta război a avqt doi nepoţi şi Fac o deosebire între discuţiune şi . Oratorul respinge acuzaţiile aduse te Bile 93.
albe 6 pentru luarea In consi­
ta. (Voci: Ruşine pentru Cuza! Asta-i nu o dă regele, ci guvernul. Atunci revenind la chestiune se ocupă de vot. Nu sunt de aceiaşi părere cu d. de d. Averescu, în ce priveşte expre­ deraţie.
Bâţkmalism!) Dacă noi am avut de şu­ a r trebui să puneţi In seama rege­ primul articol din prim ul num ăr al Iorga, care a spus că votul e indicat sia „că Basarabia nu o putem avea Bile negre 93 contra luărel tn con­
ie r" In Basarabia, aceasta a fost din lui şl tratatul de la Bucureşti, şi ziarului Lumina.* Dacă d. Stere era de regulament. Votul îl putem da fără basarabeni“ deoarece alegătorii sideraţie a contestaţiei.
Cauza d-lui Cúza, a cărui purtare vă telegrama, etc., se comite o mons­ militar deschidea frontul; fiind om fiecare după cum vrem. (Apl.) din Soroca şi-a dat votul în perfectă Adunarea a respins conelnzflle con­
roe s’d calificaţi d-stră. Şl eu am su­ truozitate. (apl.) - de condei, pune m âna pe el şl scrie Iată pentru ce vă angajez ca îna­ cunoştinţă de cauză. Eu am fost ru ­ testaţiei.
ferit. ca totî ceilalţi, sl într’o scrisoareEu vă aduc o mărturisire, pe care că răz.boiul n’a fost cerut, c| câţiva inte de a păşi la urnă să vă consul­ gat să candidez de basarabeni! de a-
s d-luî Cuza către consulul rus. cerea n’am spus-o niciodată, de ce se pe­ oameni şi-au impus voinţa lor îm­ ta ţi conştiinţa şi să daţi votul cum ici( a.pi.) eu n ’am să bat la uşa ni­ D-! Stere Broefsmat aîcs
»I fiu urmărit, fată ce a făcut naţio­ trecea în sufletul regelui atunci. potriva ţârei. După cum vedeţi, un veţi găsi de cuviinţă. Să nu vă lă­ mănui (apl.) am primit dela conce­ PREŞEDINTELE: Adunarea a ad­
nalistul Cuza pentru noi. (Voci: Ruşi­ P rin tr’o persoană străină, înainte român spune că ne-am călcat onoa­ saţi influenţaţi de cel 36 mii alegă­ tăţenii mei mandat de luptă şi mis deci concluziile raportului ş|
ne Cuza! Să-ţi fie ruşine!) Patru ani de a pleca la Paris, i-am comunicat rea, intrând în război, deşi tratatul tori şi de cuvintele oratorilor care în nu vot da îndărăt, (apl.) proclamă aîjss pe d. Stere (apl. fur­
■sm suferit aceste Insulte ale d-lui regelui că orice s’a r întâm pla nu cu Germania nu ne obliga la acest alte ocazii poporul s’a lăsat hipnoti­ D. AVERESCU. Contra cui vrei să tunoase la opoziţie). Majoritatea stri­
Cuza, sl le-am răbdat, dar când a In­ va putea merge alături de inamici lucru. Un om rămas în ţara ocupa­ zat de fetişi şi câte altele. dai lupta? gă „ruşine".
sultat ţăranii din Soroca, aceasta eu şi trebue să sufere. Acea persoană tă, are curajul să spună asemenea D. IORGA. — Eu totdeauna am D. IORGA: S’au produs aici două
B'o mai pot suporta. (Apl, bravo!). mi-a spus... (Scandal, Preşedintele : lu c ru ri! avut aceiaşi părere tn cazurile Indi­ Lupta pentru democraţie şi manifestaţii cari au nevoe să fie lă­
Rog pe d. preşedinte să retragă a- Am să fiu obligat s’aduc arm ata să (Oratorul citeşte un articol din viduale. murite. S’a aplaudat deoparte desi­
Cea chemare fa ordine fiindcă eu nu vă scot afară ! D. Petre Pop eseu „Lamina" care nu «semnat de d. Ste­ D. AVERESCU. _Da, d ar conve pentru Basarabia gur pentru manifestarea nereuşitei
mă simt vitfovat cu nimica. (Apl.) protestează. Opoziţia aplaudă). re; d. Dr. Lupu spune : Ce-are afa- niţl că părerile dv. nu fac lege. D. STERE. Lupta pentru democra­ linei intrigi care a fost pusă la cale
PREŞEDINTELE. — Ridic chema­ Fusesem prevenit că voi fi între­ ce apel articol nesemnat de Stere ; Găsesc legitimă apărarea d-lul Ste­ ţie şi în special pentru Basarabia (apl. Ia Fed.) iar din m ajoritate s’a
rea la ordine a d-lui Halllppa. (Apl.) rupt, însă nu voi răspunde, fiindcă d. P. B rătăşanu: Dar gazeta e a Iul re, dar nu ştiu dacă d. Stere a câş­ (apl.) Am în urm a mea o hţngă ca­ strigat cuvântul „ruşine“. Suprema
D. CUZA recunoaşte Juste cele spu­ nu voi admite nici o diversiune. Stere). tig at sau nu; nu ştiu ce impresie a rieră politică şi fac apel la memoria ruşine în viaţa politică este să fugi
te de d. Hallppa şf roagă adunarea (Scandal în băncile din fund. Gen. Vă aduceţi aminte că ta August lăsat în dv., dar ştiu că îp mine, am dv. că unul din cei mai atacaţi oa­ şi să n’aî curajul a te- afirma şi a-ţl
să-l asculte tntr’o şedinţă particu­ Averescu întreabă ce-i asta). P. Carp i-a spus regelui că-i doreşte găsit că cel care a vorbit mal mult meni în ţara asta am fost eu. Cu afirm a părerile ce a! (apl. prelun­
lară. (Voci: La Capşa!) Spune că se Dacă România a fost silită Să iasă ca arm ata română să fie sdrobită, împotriva lui a fost d. Stere. (Aplau. toate că sunt cel m ai atacat, eu per­ gite la opoziţie şi strigăte de bravo!)
bucură că a dus acea campanie, dar momentan din luptă ea nu va putea la 25 Oct. 1917 Stere spune aceîaş ze la majoritate). sonal n’am atacat pe nimeni. (Apl.) D. Al. Oteteleşeanu strigă din nou ;
Pace pe basarabeni. bolşevici. merge alături de puterile centrala lucru. Carp înainte de a muri a spus D. Stere a avut o politică a sa, M’am ridicat mai presus de jocurile „Ruşine".
0 nouă afacere Oanea (Voci, Aşa o). Din cauza acestei po­ lui Torna Stelian, că atbnci când i-a căci a fost o politică, d ar eu ÎI cer gladiatorilor cari ocupă ayan-scena Şedinţa se ridică la ora 8.39.
veri, Conferinţa din Paris ezita venit comisarul Curţei Marţiale i-a maî mult, să îmbrăţişeze cauza ta- politicei. (Apl.) Am primit toate in­ Azi la 2.30 şedinţă.
D. 1. C. ATANASIU aduce la cu­ dacă România să fie sau nu admisă răspuns după ce-i «luase interoga­ tregei ţări, nu num ai a une! provin­
noştinţa Adunărel că un ţăran din la Conferinţă. O făcea aceasta de torul : cii. (Apl.) Pe d-sa îl cred destul de
Solnoc Dobâca, care a dus 12 vag. oarece se cunoşteau faptele rele ale
grâu acolo a cerut comisiei de apro­ câtorva.
vizionare să-î fixeze preţul cu care S’a mai lăm urit eii chestiunea în­
Mai sunt vinovat de un păcat pe
care nu-1 ştii. Au venit la mine nem­
ţii şi mi-a spus să fac un guvern.
bine armat, îi cer să se ridice mult
m aî sus şi să îmbrăţişeze chestiunile
în complexul lor nu în detalii.
Chestia Conihrlifiihi
poate vinde grâul. Plenul comisiei e- tre politica României şi faptele
samlnând cheltuelîle. a găsit în art. 7, unor oameni în concepţia acestei po­
d-lui deputat Oanea, pentru Interven­ litici. Dela 15 Aug. până la pace ni­
Eu le-am spus: întâi să nu mai fie
arm ată română în ţară şi pe urm ă
voi lua puterea. Poate că acest lu­
In 1914 nu se punea pentru noi
procesul unei provincii, ci problema
drepturilor imprescriptibile ale nea­
■ l i discuţia Senatului
ţie... (Voci: Sar Oanea! Câţi bani f meni numai avea yoe să aibă o pă­ cru a determinat ofensiva dela Mă- mului românesc. (Apl.) Independent
s’au dat!). Comisia de aprovizionare rere aparte !n ce priveşte politica răşeşti. Petre Carp voia să-şi erte de alte cauze, unica cauză care a de­ — Continuarea dezbatere! a s p r a reform ei agrare —
a hotărât să facă o cercetare şi a în­ României. E un fariseism când se cugetul înainte de a muri. Făcea term inat războiul a fost conflictul
trebat pe acei oameni ce au de de­ spune am văzut faptele, eu nu ştiu acest lucru, fiind că era cinstit. dintre Serbia şi Austria care voia să D. general Coandă, deschide .şe-i todox este exagerată şi inadmisi­
clarat Si ei au declarat că s'au adre­ dacă e vinovat- Instanţa competen­ D. JORGA relevă că P. Carp în ­ domine o ţară mică. dinţa la 3. Pe banca ministerială d. bilă (apl.)
sat d-lui Oanea ca să Intervină şl ţă care trebue să judece sunteţi trebase pe un ziarist olandez care Primul ministru face Un scurt is­ O tav lan Goga şi C. Garoflîd. această chestiune. sa găseşte
d-sa a cerut câte 100 lei de vagon. d-stră, parlamentul, care trebue să venise să-l-vadă. Când vor pleca toric ’al războiului şi arată că Eu­ întemeiate îngrijorările credincioşi­
Flecare ţăran a declarat că a dat pronunţaţi ostracismul (apl). ruşii ? Ziaristul a scris că s’a m irat ropa s’a împărţit tn două tabere : CofiscrdsitsS lor ortodox! de dincoace şi de din­
â'ceeas sumă d-luî deputat, de fiecare Când e vorba de un singur fapt ti­ de ce i-au spus bărbaţii din ţara în tr’una tratatele erau nişte petec* MITROPOLITUL N. BALAN al colo de Carpaţi faţă de cererile exa­
vagon. Afacerea s’a petrecut la 19 Ia­ părit, care stă ta faţa noastră, ce e românească. de hârtie, ta cealaltă, era latinitatea Ardealului spune că nefiind de faţă gerate ale scaunului papal.
nuarie 192L acel fariseism care spune, nu ştiu ,D- TAKE ÎONESCU în continuare care lupta pentru libertate şi care Ia discuţiunile urmate în Senat în Cererea de paritate, a si. scaun
D. ®tonta Citeşte declaraţia tá ra ­ dacă. e sau nu vinovat. Când leal citeşte alte pas&gii din articolele era conştientă eă toate naţiunile chestiunea concordatului, ţine să. în raporturile cu statul nostru or^
id tor din care m esă că de astă dată acestea în faţă trebue să te pronunţi „Lvminei", pasagii cari provoacă in- mici au dreptul la viaţă. (Api.) Ö ta. declare că sé asociază la punctul de
% L. Oanea a carat acum câte SM «*t*goxfe (api) Trădarea de patrfe. dignare in gândurile majoarităţei h&ri. era a i m fa c i controlul până vedere a l mitropolitului prim at i a ÍCitíö continuare» in pag, IV-a).