copreto de : ooNSTANTIN VREMULET I.

IVIU REBNEA}IU

ION
Cuvdnf lnoinle
de
"
PU'A FIOR'CA REBREANU.VASII.ESCU

Pre'fof6, tobel cronologic gi se'lectrio referinlelor critice

si biblirpgrcfice
de
MTRCEA COTO$ENCO

EDITUBA PORTO.FRANCq
GAr.ATr 199?
-
 cuv ANr ittt.qtNrn

Ll mbrele rr ni blclot',..
Pe cdnd. tata Lucra la lon, umpldnd lai dupd. !oi, eu, im'
"prestonatd de i,mportanla cu care era sriuitd" in casd actiuitn-
tect. sa de scriitor, i-am mdrturisit lui Tui cum tL rebote-
zasem pe pdr"itfiele meu .si cum, de altfel, i'a- ;i rdmas nu'mele
'rn casd. cd Dreau .sei scriu ;i eu un romalr Ion. Tata m'a
-
liitd"at pentru ideea mea, spundndu-mi cd este potriui,td, aqa
cd. am suut Ia d.ispozi[ie ui caiet intreg i,n care sd tot sctitt".
De fapt, md Lupttim incd cu alfaltetul.Tu qnultd am'bitie am.
rtrnplut, pagind.-cu pagind, caietul. &ictando, scriind Ia nesfdrgit
cuud.nttil- I6n, cortcbpiia mea fl.espre rol'nan de atu,nci. Cdn'rl,
tntre noi scriitorii, i-am incredin{at tatei caiett't\", I-am tt(tzttt
rdsfoind.u-1. tntr-o stare de uie emofie' Il ginea, apoi, ca pe un
talismnn, deanrpra tnan'uscristt"lui' sdtt'. Am awut, d'esigur, a co'
pildrie fericitd....
Pictoru,l,,Iean Steriaile era mnre gi ca om ;i ca artist. Ve^
dea i.n Li.*iu. Rebreanu un gen'izt gi nu se sfia .s-o -d'eclare in
[tgblic. EL a pd.strat manuscrisul ltti Ion, tncredintat de mdicuta"
in 1978, cdnd. ne-am indreptat spre la.1i, und'e se gdsea pdrin-
tele meu. Add.postitd o treme ii casa fumili.ei' Sterigde, picta-
rtfl rmi-a1 acord,at aceeagi afec{iune ca 9i propriilor l.u'i capi'i -
Mia si Sandtu Rareori, dm tntdlnit in uiatd. ut?, oflt, atdt de
stLbtil,, de f,in, de rafinat ;i, in acelugi timp, cil eLn asemenea
coracter fetm,. De sdte ori priuesc portretul pe core i I-a f(tcttt
tatei,, si m.i se intdmpl& des, fiindcd std" pe peretele din fata
ntesei mele de lucru, incerc sd reudd ctt, ochi,i mintii ;i ch.iprtl
ctTtrestu atr, pictarului * u,n prieten' adeuiLrat.
lar fiindcd a venit uarba, a doua aard., de fon, uoi Ttornerti
rtic:i ttn nnnle poa.te uitat, insd. uiw in memoria mea.: aceltt ttl,
t rlilontlti ltri Ton, Simon Benuenisti. Citittd uriagul nton'z.scrf.s,
can"e trezise in alti editori un sentirrLent de retinerc' bo clt.irlr

V
 de spaim.d., Benuenisti a auut o reuelalie, i,-a i,nfeles ual,oarea,
a acceptat riscul tipdririi,cdr[ii, tn d,oud. uolume. Despre prie-
tenia care ne-a legat de eI Si de solia sa, Ernestina, ar f2 multe
dc .rpus, prea uag cernute in afirmatia cd. ne-au fost prieteni
$ 9 uia!(" Parcd,-i. udd,, in toqmna anu,t"ui;7927, pe perorutt"
Garii de Nord, pe cdnd md. pregdteam sd mi urC in uagon,
Ln trenuL cdtre capitala Franfei, incdrcagi de flori, d,e pachete,
de borcane de dulceatd,, fd.canda-mi urdri pentru nouu perioa-
dii de uiald. ce mi se d,eschidea. inainte.
Dat- dacd. Simon Rerwenisti, a fost ,d.ocLorul" na$terii lui.
Lan, Lt[arco Barasehi a fost aduocatu"I tatei in procesele, nu
'puline, din pdcate, de care a quud parte, Tot et se ocupa de
farntal,itdtiLe pld{ii clti,riilor restantte, cu problemele adminis-
trali'ue. Rebreanu tl preluia pentru cultura, intetiqentn, d.euo-
tamentul, Lui, calitd{i cc{re se gdsesc desh& rJe rar i,ntrunite i.rt-
tr-tnt sinqur orl...
Aici, am, imtervtionat sti rehwiu, Ia. ditnertsiunecL lor din
real,itate, chipuri ce s-rru .retras addnc sau in rtlnLbret atentiei
conternpordne, fie pentru cd au apar$inut altor discipl,ine sau
arte, Jie deoarece stutt Ia tndemdna indeosebi a specialistului.
I.um,ea se sch,imbd, i,n lanlul qeneraliilor, incdt ispitirtd tdlcaL
unei etisten$e, cea pe cdre ant. curToscut-o mai indeapranpe de-
adt pe ortcare al.ta, existen{a pdni,ntelui meu, i.n clipa cdnd tre-
buie sd 6sun condeiu,l jos, .u,u Ttot sd ttu tttd. i.ntreb unde sunt
atdtea nnintiri aschii asculite ;i scdntei orbitoare * aI cdror
scrutn zadarnie -i.l cau,t ttt, pal,ma tlrnptXui, unde ntl se' mai a4-
term decdt umltrel,e um,brelor.,.
PUI ;\ FILOBICA REBREANU-VASILESCU
Buctre;ti, 7 mnrbie 1984
Vi
, , qREFATA
l
Se impline.sc. in noiembr'ie 7994, trei sferturi de ueac de
[a aparitia romnnului lon, pe co;l'e, in unanimitate, Iiterati Si'
spe,*ati4tt ci'
tn gtiinla li,teraturi'i, .de pretutindeni, precy'm -qicott-
tTtorii, d.e orice udrstd., na[ionalitate sau origine sociald, iI,
siderd o incontestabili cobod,operd epicd.. Totodatd", aparilia lui
rnareheazd. d"ata d,e na$tere a romanului romnnesc modertt5 cu
ni.mic mai preios d,ecdt alte opere de efrceptie -din LiteraLu"rct
uniuersald.,'reprezentdnd' o cr'eatie fundam,entald a geni'ului
nastru na$ianal.
cu Ion, ld,teratura ramdnd. a intrat tn rdndul ntc,lnilor cre-
atori, d,e uni,uersuri ?trttane, personaiu.I principal at acelasi nu'
rne, d"euenit clasic, inscriiniu-se triumfal tn reqistrele^stdrii,
atiite, elserneneo, oito, personaie distinc:te datorate lu| Balzac'
"i' olstai. ari Faztlkner
"
2
7a apar'itia ram,Qn'ului Ion, lectura lui a ;ocat, a6inqdnd,,
uneori. parod,smul, e1Ln7. s-a repercutat asupta lui Tudor Ar-
g1hezi., eare, dupd, Wrcurgerea primelor 27 de pgi"ni (,edte ant
auut Wterea sd. tndurdm(), a erclamat stupeftat gi' oind'icativ:
-,tln anist se spdnztird ;i nw dxi Ia tipdrit asemenea rezultate."
(Cum se scrie romdnegte,,in Ctt.qert romenese, I,"nr. 7, februarie'
1922" p. 99-104). 1117s;'ior, cei doi mnri scri'itori) vor stabili'
retalii de respeet reeiproc tpentru tot restul uieti.t.
La polul orys, s-au si'tuat intransigen[i metnbrii Acade'
-m.i,ei Rorndne, aI cdror eoleg de prestigliu ua. deoeni, peste alfi
o.nl (rostind, Di^sanrsu.l. de receptie Laudd t5ranului romnn.
1940), ce i-au acord,at i.n u'nanimitafe Marele Premiu Nalsburel,
ntribuit d,in patnt, in pntru ani, prerniu obtirutt de-u ltutqttl ti.rtr-
VIT
 puhti, de Vasil.e Alecsandri AL Od,obesat, (18Bg1, George
fgsp"c (19!z), t9n Sgy\t1 Q!!!1, Georse Murni lroi'sl
L1e0s);
vlahufd. (1919). In.ani_i rB8s, 789s, rcai, rc09, inaita ctistinc[ie
nu a fost qcordatd. Liuiu Rebreanu se inscrisese, ntoilest,'ra
Prenriul. Adamachi, de 5.000 tei (d.iuizibit), in ,,riii" cila ma-
rele Pretniu Nd"sturer, de 12.000 tei., i;i d.epuserd. candid,aturile :
poe.tul Mi,hai Codreanu, profesarul afta[moloq D. Michait qi"
rteautoscutii N. Rudiuon qi I. I. Stoican. In mod. special, prin_
tr'o_ schimbare fortuitd. de preuederi a,le recrulamentului d"e a-
cardare a Msrelui Premiu Nd.sturel,, ai cdroi principali artizani
fuseserd. I. Al. Brdtescu-Voineqti, Ion Bianu'St Visite pdraan,
a.cesta uctl fi att-ibuit, in unani.mitate, d.e rnembrii comisiei de
,esart, Ia 28 rnai 7927, lr.ti Liuiu Rebreanu pentru creatia lui
a rcepliotreld", r omanul
Ton.
Romanzd u udzu,t lumina tiparului, d.atoritd. ttLi Sirnon
Be.nuen,isti (patronu,l, Editurii .,ALCal,uE( care fuziona atunci cu
E-ditv cL,,V iala r omdne.a.s cdc d,irt, I a ;i), I a T ipo gr af ia,,T riurnf ul(
din Bucu"re$ti, in penultimn hmd a clnului igzlO, tAr cel care
tta scrie 'gtrimnt.I despre romttn u& .fi E. Louitz,escu,, La rubrica
Epiloguri, i,n cele patru Tunnere ol.e reuistel Sburirtorvl din,
Iuna. d.ecembrie 1920 (nr. 30:--34, tlitt, 4-25 clecembrie lg\0,
7s. 49-57, 65-*66, 87*82, 97*99). Au urtnat toiLetoanete Ii-
Lerclre cLIe lui FeLfu ,Aderca (Izb6nda, III, nr. Z1S, din 20 i,a*
ntLnrie 1921, p. 7), Tudar Vianu (Viata rom0neas,ci, Iagi, nr.
1, ilt,"t,ttnrie 1921)" ;i ale atd,tor oltare..
Romarutl Ion o cansacr&t in, li,teratu.rd ntL, numai o etperd
i,neqalabild, <i si tut stil litera", al.e cdrui trd.sirtttt'i au" d,at
ttdl:di de eop speci,alistilor ;i, se, part:. cd, butdlie irzc(t ntt s-a
incheial pentru a-i sl,dpdni tain,ele.
::l
ELaborarea romanur,t'ilott a constitttit subiectur d.e pre-
d,i.Lecfien tuturor exegetilor scriitaru.Ltti. pd.nd, La eiit*t c$' kti,
Liuht Rebreanu, igi auea deia ereat stattrtul de scriitot" si nwbl,i*
aist, con'firmat tnembru al societdfii, scriitorilor Rarn{nd, itt
ttr;ienzbrie 1911, de;i nu publicase uiri ttn uaLunt, il-, ,rl,tiitor,
c,ittd ii 1)or' 11p117n cdteua uaht.rne ile ntntele,: FriimAnl,iri (iglZ),
fiolanii 1ed. t, t9r6 ; ed. II, 1920), }{iicrrrisin: (tgt6), Calvanrl
11919-), R5.fuiale
-(1919),
dar fd.rd rd.stmefid usieptat' in egtoed.
Colabora ra cotidienele uremii, si reuistere titerare,,rnuncf,nd, din
ereu perttru a-;i intrefine famili,a. Fasese 1,Lrr, en d"e zile se_
cretarul Saciet(ttii, Scriitorilor Ramdni (IgI4-1915), fiind, de-
VIII
mis dcftoritd. u.nor susgsiciuni pe chestii de incurcdtu,ri financiar-
sdmi,nistratiue. Romdnta trecea prin perioada neutral,itdgii,
ei At.
ednd, deasupra Europei pluteau" norii de fum. ai mdcelul,ui mon-
diel. deuastator,
Ie;irea Romdniei din neutralitate, prin ald.ttrarea ei la co-
ali{ia Antctntei (august L916 ), napfil,e Bu,curegtiul.ui deuenisera
ttn caluar. Zeppelinurile germane suruolant cerul, Bttcrtregti,ttlr,ti
' t ambarddnd et uandalism, actir,ni prececlate de bd"t,aict clo'po-
t.elnr din Dealul Mitropoliei trase tn dungd
Intr-urut din qceste nop{i, Liuiu Rebreanu a1'e uizittnea
triitorului roman, intitulat initial Zestr.ea. Dar de la plcuutL
gi sztbiectul Zestrei gi pdnd. La cel aL l,ui. Iort, l,aborcttorut crcu;iei
r l;trdbdtztt etdpe succesi,ue de htccrciLri pi renwttdri speci{i<:.e
mqrilor inspirati. Eregelii Ltti I:iviu Rebreanzt, uor colls4?,tnne
r:u ticribie ,,odiseea lui lon., resp:ctiu fazetuE. clestd"purii.ril ren-
lizdrii romanuhti lon, nl cd.rtti succes de librd,rie s,: datore:jt{,
pttblicului cititor gi toarte pt"ttitt, criticii Litet'cre. ('Stancu It'in'
Livi,rr Rebreanrr in Agora. Editura ,"Miirc,ruu'(, Rucuregti, 19.88.)
Puline romnne romdne$ti au ajttns la un, esemenea recard
cd.itot'ial,, ca Ion: 1"2 edigii tn dat;d. decen.il, La fel cn Piltdrrneir
spdnrur-atiloi- !
ln ierar'h.ia l"iteraturi.i ronldne, si{.t{ors'o tui I_iuitt Re trrecnrr
1:e ce!.e mai f.ttnlte trdrfuri ale ei se exysticit, f.tt principgl, lrr.j
Ion.
Tem.a Ttnr.venirii, .in literahtt'u rcmdttl, nu este ftai1.ft, i.y1_
xeprind ut Nicalae Filimon (Dirut Pdtztricir, dirr. Ciocoii verchi
qi noi), continud"rtd. cu, DttiLiu Zamfirescu {I'dnase Sccttitt., d.irz
ramatzu.l at acelaqi nttme), Ion Marin SadoueantL (Iancu urma^
tecu, d.in SfArqit cie veac in Bucuresti), G. CdliriesuL fsfrrnicri
$t11itt" rlir Enigma Otiliei) si tnchein,d cu
(Jum.il Pcl.rescri {lfar
Gheorglidiu, din Uitima noapte de dragcsile...). Insri, in, Ia,r,
tr.ibtrlctliile sufl.etegti sfdrgite tragic uu o dubld, ilr,fdfi;are : ?rc rl<t
o parte, s,irdcin, cu toatd. pohortn ei de ui"cisitudini ntoraLe qi so-
ci.ale, iar, pe de alta, dernnitatea natianald ri,tragiatd, c.r?.c s'e
ri.imenteazd reciproc, r\d,"tdtt-i roma.nlLlui unitatt: c:ompozition.a1d.
.:i id,eaticd.. Din cceustd. perspectirsd, c"reafi;a;1 1tt| yirtiu Rettreattt-t
irtcttqureagd. o nottd" opticd asupra istoriei nean"ru.hr,i rotruift.e$c
tntireq hd Si in Ttlan rnoral nu nurn,(Li, urmdre a rd"zttoiultti cl.r.
.
ittf,reqire, in plan qeoqrafic. ASa se erplicd de ce Liuitt Rc-
I:rcarfit, in ciud,t faptltlui cd. ntt $i-a realiz<tt prai.ectu.L f:rilc'-
qtei e\sicc (Ion, Rdscoala ;i ?Ln rotrnsn d.edicat Rascrrabi.ei). Itt
purtat pe- Tittr. Ilerd,elea (unu| dintre person.ajele complert,
si contradictorii, un alter ego ol autorulu,i insu;i), atd.t irt lo,t
tsr Rdscoala, cril ,si in romanul pctlemic Gorila. co 1o1 ,f{rrsoru.itj-
IX
clteie in, conaeplia sa u.nianistd in planul spirihwl aI tuturor
tomdnilor, De und"e Si conceplia sa cd. rominii, surtt si,nqurul,
popor/nnliune dbt Europa eare nu are frontiere geo-politice,
<-t etrr,ica.
Dincolo (Ie problematicn strict nationaLd,, Liuiu Rebreanu
o reursit sd dea romanului a tuttturd. general-NLnwnd., astfel cd"
"sthiectul sdu, iLustreazd, cu rndiestrie sfd$ierea omenegscd, de
pretutindeni, sdrdcia Jiind dubl.atd. d,e trustrarea de d,ragostea
neimplinitd, ysrintr-un confli,ct etern. .Fiecare personaj din, Ion
reprez'intd. o roti[d" di'n marele angrernj aI uiegii, indiferent de
pozigia geo-politicd. Zguduatoarele drarne ilttslrate de Liuiu
Rebreonu constituie doar o cdtime din dramele cu,rente ale
societd:{ii ciuil,e contenl,portlne de pretutindeni.
4 biiieti qi tot atdtea fete ;
Celel,alte roftvene ale Lui Liviu, Rebreamu ui'r, sd cornple-
t,?ze structura societdlii omenegti,, tapt pervtru care, despre el,
exegelii Literarl au ajuns la un punct de uedere cort7,xri1,, con-
:;iderdndu-I romancierul tota!. Cdci, la Rebrennu, liecare roman
reprezintd. aplica$ia wnei alte metode I'iterure, dar cu aceea;i
ui2iune cicliid dsupra uie[ii" ln pofida detractorilal" care n1r dlL
lost nici pulini,, n"tci lipsili de scrtqnde, crea{i.a lui l;iuiz'" Re'
lreanu a rezistat tu.ttLrar incered.riktr uremurilor. Opera Lui
s-a saluat sinqurd. de la tdtare, datd. ualoarea ei esteticd in'
trin,secd..
L,a canlenlorqre'a a unei jtimdtd.li fls secol de la decesu"l"
ldtnanul Ion l'rece proba de foc a perenit(rfii en't
nulrctrul,tLi),
ccela,si .ri{cces tle Tniltlic ccr ,si in anu.I aporitiei ltti in, Iibrdrii.
MTBCEA COLO$ENCO
79 martie
:{
TABSL CRONOI,{}GIC
1850 : Se cds5toresc, in Transilvania, Petre Diugan (n'
i832, Beclean ?) 9i Natalia CArcu (n. 1832, MAIAu! ?),
bunicii materni - ai lui Liviu Rebreanu, care vor avea- tre'i
tr8S0: Se cdsdtoresc, Samoild Rebrean (n. 1830, Rebra _* ?;
5i Irina Bulea (n. 1843, Chiuza ?), bunicii paterni ai lui
i,iviu Rebreanu, care vor avea doi- bdieli. Cei doi soli au trhit
o via!6 grea, el fiind dulgher, iar ea, fatS de oame'ni sdraci,
filr.i. zestre ;
l-885, 15 februarie : Se cisAtoresc Vasile' Rebrean (n. 18
apriiie 1862, Chiuza 14 iunie 1914, i\llaieru) Ei Ludovica
Dir4lan (n. 7 octombrie - 1865, Beclean __ 1945, Aiud), phrintii
scriiton:lui, arhetipi ai lui Zaharia '9i Mariei Herdelea, din
rornanul fon. Vor trdi inrtr-o sdrdcie lipiti pdmAnttu,luri. Tatdl
absolvis'e soo€,la confesrionald din satul natal, urm6ncl doi ani
r:ursurile liceale din NAsAud, cAnd a fost co,leg cu George
Cogbr.r,e, iar afti doi, ia Preparandia din Gherla, qi un curs de
notnr, dupi) eare d,evenise' adiuncrt 'notarigrl (1883-1885) qi,
rpoi, invai'itor (1885-1914) ;
7994
1885, 2? noiembrie: Se na$te Livitr Rebreanu, la TArliEiua
(forst comitatul Solnoc-DotrAca, asrtlzi jude{ul Bistrifa-Ndsdrtd).
fiind botezafr Vasiliu-Livitt. Bste primul ndscurL din cei 14 copii
aj lui Vasile qi Ludovica Rebreanu (unsprezeee b6iieti qi trei
fete). ,,Sunt nd.srlrt't i,ntr-o naapte 27 noiembrie 1885 -- crind
-
Pdmdntul s-a intdlnit cu reshtrile comeiei Bi'aLLn. In acenstd"
ttoapte, o Jost cea rnai forntid,abild. ploaie de stele. lrni spun'ea
tata cd std.tea pe prispd 9i cd ploua aL stele ctt adeudrat, o'so
<'um plottd crr apd ;
XI
 1887, 23 august : Vris,ile Rebreanlr publicd, articole pe teme
divr:r'so in Gttzeta poporulu.i, din TimiEoara, nu li'psite de vio-
i<'irtrre vrrlbalii, Ei, ul,tcrior, in Tribuncr, din Sibirr. C6{iva ani
nr;ri lrirzirr, in 1901. ia Bragov, ii apare por;'estirea Arm,earuil
n,t,11711fi1,6y ;i fittl sdtt ,Gherqir.el, din care uru-ll diintre eroi va
<lcverri personaj in romann] Ion al fiului sdu. ,r?a1n fd.cea un
lel de literaturd, populard, ad"una poue;ti,, striqdttLri, cimilituri.,
o tost ttn folclorist atm, de altfeL erau pe uremea oceea m.ai toti
i.nud.tdtorii din Ardeal." ;
1891, 15 septembrie : I-ivirr Rcbreanu 0ncc,pe cursurile
qcotii prirmare la Maieru, Lrnd,e s-au mutat pirinfii dinl 1899,
in ciasa iatdlui sdu. ln acelaEi an, la 17 rlecernbrir:, se napte
Emil, prototipul hri Apostol Bologa, din romanul Pddurea
spdnzurafilor. ,,Cele dintd,i pli.ceri al.e s'trouei tzpdrite 9i ale
stiintei d,e carte tot in Maieru le-arn auut, itt forma. ltrimelar
Iecturi cdre n'L-cLu ysasi,onat, PoveStile ardeleneqti al'e hti loan
Poii-"Re teqa.nuL, oreo cinci uolume"."t' ;
L895, 15 septembrie: Este inscris la Gimnaziul grdniceresc
rljn Nasaud
18$7, 15 septembrie : Ilste transferat la $coala de bdie{i
din Bistrila uncle t'or inv.ila alli doi frafi. La sfdrEitul lui de-
.:ernbrie, intreaga familie se mi.rtd definitiv la Frislop, astdzi
<riirtier al oraqului Niis5ud ;
1898 : Aflait in clasa a pa'tra de l.iceu, scri'e ,,irttdict $i u'lti'
ntd, poezte(, iar, in iarnir, ttn vodevil, ambele pierclLr'te ;
1000*f905 : Urrncazl cursurilc $colii rcale srrp€,rioare clc-'
l'ronvezi din $oproniOclcnburg, orirg situat In nordr-il Urrgarier,
Ia hotar ctr Ausitria, in prin'rii 'trc.i arri, cLr turele peripetii cron-
stdnd din incdlcarea regulamerrttrlu.i cazon, iar, dupd absol-
virc, continuA studiiic Ia Acadenria nrilitarai ,,Ludoviccr.ntlls
ciin Budapes,ta, deEi clorinfa sa intirn;i cta sii se faci nre:lit:,
clar din lipsa miiioacelor materirale, a ale's, intre preotie Ei ar*
mat.i, pe ultima. S-a distins, cr: inzesitrare'deo.lebifii, la ilrsLrqi-
rea limbilor s,trr:rine : france-za, gerrnana qi maghiara. in para-
nclret Ticeti,tti, Jiind.c(t nu puteam. u,rma ntedicina, ca're m"i-a.
lost draqd, a trebuit sd alea intre sin'qurele, doud. carte.t"e !J{ cel'e
le pw"team urma fdrd nici, rr"n sprijin rnateri.al de-acasd: prea{in
,ti. armata. Am sLes pe a doua penhtL ed. mi s-a pdrut aftmi mai
conzpatibil"d cu pasiunea scrisultti, care mrt ispitea demul"t.(( ;
XII
L906, tr septembrie 1907, decembrie : Este repartizat cu
gradul de sublo,cotenent- la Regimentul 2 honvezi regarli din
Gyula, oraq afiat pe Tisa, in sud-estul Ungariei, la vest de
$iria, perio,add [n care iqi intensificd preocupdrile literare :
ccnspedteazi literabura universald, din clasici englezi, fran,oezi,
germani, iitalieni, ru$i $i unguri, dar qi incerciri proprii dra-
rnuturgic,e : p,iese,le VetbLtltat'sak-OruinA (Rivalii-VAltoarea).
VaLln fdindnagg (Locortenen'tul Valko) Si Giqi (Ghighi), un frag-
ment de roman de inspirafie cazonS, precum Ei un ciclu de
nuvele din ace,Iaqi mediu, Szamqrldtro (Scara mdgariilor), qi o
sul&i de amintirii din Maieru. Precizdrn cd incercdrile literare
i:u fosit realizate in limba mtaghiard, .iar conspectdrile qi in-
semndrile, din Hugo, Jokai, Shakespearie, Schiller, Tolsfoi, O.
lVilde sau Anton Pann, in limbile fran,eezA, german:i, maghia-
rd qi romAnS, [imbi in care conversa curenfc, scria gi citea fdrd
greu,ta,te ; este inldtnrat din armata ;
1908 : An de acomodare in plan social gi literar, devenind
ajuitor de notar, pe rdnd, la Mdgura Ilvei qi Nimig*r, pers€-"
ver6nd in ocupalii literare, reluAnd vechi proiect2 dramatur-
gice ot'ii n'uvelistice, unele tipdril,e (Codres qi Ofdl'ire, in Lu-
ceafdrul din Sibiu, in ultinrelc doud luni ale anului), altele res-
pinse, fie de ieEeni, fie de bucr-rreqiteni. Cirtegte qi cons,p'eofeazi
din opere'le scriitoqilor romAni, pentru imbogdlirea vocabula-
rultti gi qlefuirea limbii literare ;
1.909, ianuarie-mai : Traducere neterminati, dupa un in-
ternrediar german, a rornanului Rd"zboi ;i pace de Lev Tolstoi,
incep,r-rtd pe cAnd era funclionar Ia Prim5,ria din Viirarea. I se
pubficd traducerea po'emului Moartea $oimul,ui de Maxim
Gorki, in lara noastrd faprilie), qi nuvela originalii RiLfuiala
(intitulatd ini$ial O ferneie ;i cloi bcLrbati), in Lucesf(rrzrl (mai),
scriind prima variantl a Ocrotitortilui (intdituiaitd M'ino), sub
influ,enla nuvelisticii cehoviene. Corespondenla cu M- Drago-
mi,rescrr intrd in impas ;
1909, octombrie decembrie : Viziteazl pe CoEbuc, care
la Bucureqti se implineqte,- fiind aiutat de cdfiva scriitorii din
Rega't (Victor Efrtimiu, Emil Gdrleanu, Corneliu Mo'ld'ovtrn,tr,
Crncinat Pavelescu, Caton Theodorian), dar qi de transiilvdneni
(L A"qArbiceanu, O. Goga qi O. Tiisliioanu), care erau prezenti
Ia scrbJrrile ,,Astrei( din Sibitt ;
1909, octombrie decembrie: Viziteazd pe Cogbur:, r'rrrr
il ,ueoomandd lui M.-Dragomirescu, irrtrdnd in cerctrilc lite-
XIIi
r are bucrlre$bene. Primeqte ajuiorul unui somepan, agent de
pol.i{ic. I sc pnrblicd nuvela Volburq drogostei I Cdnteeul dra*
gostei, in cottuorbiri clttice (decembri'e). Este angajat c'u leafS
lir siaru,l Ordinea (redactor qef : $t. Antim, alias Antirnjr"r" in
r'<rrrranril Iiatscoala) ;
1910 : Ilste arestat, la cererea Guvernului imperial austro-
ungai: (pentru ilegelitdfi eomtis,e la GyuJa, pe cdnd erra ofifer),
la 15 febnrarie, qi definut la Vicdreryti ; este extrAdr:t padru
Iuni rna"i t6rziu organelor oficiale austro-ungarre, care il in-
tem.nileae5 Ia Gyuj.a. Fiind eliberat, la 11 august, se intoarce
in fard. Mortrivele oon'damnlrii erau niqte daraveli financiare
neelueidate la dernisla din arlmata irnperi,ald. rl-a apfutr-{t nu-
vela Ca.lcu,sul, in Conuorbiri critice (n'r,ai), qi Golonil, in aooeaEi
rtvisllS. (atr.gust). P,roieqteazd $umar romanul Zestrea (iu.Ue) gi
face traduceri din operele .lui Gorki, Mikszdth qi Szini. Seoate
- acueat de dezerttare $i spionaj, condarnnat Ia moafite qi spAn-
impreunA cu M. Ssrbrrl, cumnatul sdu, revista de teatnt qi rnu-
zicA ^Scencr (15 septembrie 1910 ianuarie 19f l);
1911 : Devine secretar literar - al Teatrului Nalional din
Craiova, dattorltd prietentilui sdtr Emil GArleanu, numit diresbor.
Debuteazd pe' scend $tefana Rddulescrr (1888-1964), acli,{a
ixrcu,reqtean6 elogiaild atunci de Liviu llebreanu (in Ranrpo,
inrtr-un artibo'l semnat cu pseudonlm), care ii va fi so{ie dor''o-
tati qi sel mai devotat prieten de-o via{d ;
1912: Se cdsAtoregte cu $tefana I. R6dulescu (ianuarie).
Colabor,eazi perrmanent cu cronici dramatice La Rampa (iunie
1972 decembrie 1913). Editeazti volumul de nuvele qi schite
-
Frd.rnanLdr, (Ondqtie, iunie), Merzu se a{li in nevoi financia-
re. Farnilia p5rinteasci ii sotriciiii con.cursul material p€ntru
intref,inere, noud persoane trirind dinttr-o pensie ilnsuticienrtS.
Colaboreazf la Adeudrul, in timpul primr-rh-ri rtizboi traleania.
Proieoteazd drama Rd.scoala qi a,bandoneazti romanlrl Zestrea;
1914 : Moare tatdl s5u (14 iunie), moment transfigurat ln
nuv,ela Dincoto. Colaboreazd, la cotidianuJ Ziua. cond,us de
I. ,slavici (ttrnie). lncepe prirnuJ rdzboi mondia,l (28 iu,Iie). Emil
se incorporeazd vol'untar in armata irrlperiald arxtro-ungarA,
fiind trimis la $ooala militarA din Odonhei * Tg. MureE, ce-
rdndu-i bani lui Lir,tu. Scrie piesa antinafionalisbA Jidonu.l (3
acte) qi $budiul Reuolufia lui Horia, Clogca 9i Crigan, publicat
in Uniuersul literar (septembrie) ;
1915 : An s6rac in evenimente personal€'. TerminA pove6ti*
rea istoricA Iloria, Clogcn gi Crigan (surs6 de inspira$e: N.
xIv
Densinsi'anu. Rettolutia Lui I'lorea in Transi"uanto .pi Ungaria,
1884), pu,blicatd sub tiUul E<isconlo nt.ofil"or {Bttc., 1919) qi nu-
vela Hora morfii. Enail, mutat pe frontul itafian, distruge rrn
far qi e decorat, prec\Jm Apostol Bologa ;
1916: Af15 cA pe front avea trei frali : lJmil, Iuliu Ei Vir-
gil. li apar€ vol. de nu'"'ele Golanii (apritie). Incheie lucml Ia
comedia Cudrilul (pu,blicatd El pusr{ in scend, in 1919). Publicd
nn alt vol. de nuvele 11467Sy7isirea (inrlie). I se r.efuzd, dupa
27 au,guSt, incoeporarea ln amrrata romAnA. lncepe iar lu.crul
la Zeitrea laugrxt). Terrnind nuvela Catastrafa (noiembrie).
Armatele germane intr"A in Bucuregti (6 d,ecernbrie). $td' as-
cuns in fiind nesupus la mobilizarea Gtrvernr:lui imperial ;
cas5,
191? : Moare fratele Severllulu (martie), iar Emil este
zu,rat (12*14 mai, Ghifneq-Palanca). Tot pe fr'ont va1 m\.rri Si
fratele VirgiJ. Termin5 prima r,"ers;iune a lui Ion (au,gusrt), co-
labordnd la l)urnina, condus,i de C. Stere. $,r la Sceno, de sub
:edac.fia lui A. de Hefiz (serptemlrrie). Indeplineqte frrnclii mI-
runte : cu,nitrolor de bilerte, con'trolor de timbru, face traduceri
cle serviciu" Reiq proiieetul penLnl Rd,scoala. Nu a aflat incli
rieqpre
- tragedia morlii lui Emil ;
1918:-"Este arestat 6i anchetat, ca urmare a denunlultli
lr-ri A. de Hertz, administrafiei de ocu,pa{ie. Reuqeqte sa fugn
din Bucuregti, tnecAnd fraudulos frontiera in Moldova. La laqi.
suspectalt de srpion ausilriac. Proieeteazd rornanul uSorpele, i6-
preqionat cte rliama celor doi prieteni $t. O. rlosif oi D. Anghei,
indregostti$i de aceea:qi fumeie, Natalia NeEru. Altte pn:iEete
sunt ifimilare acfiunilor din romanele Pddurea spdnzurctilor
g Adant Si Et'a. Revine tn BucureEti (noieun:[rie);
1919 : Corrtinud lucnrl la Caluarul (terminat ln marbie),
publicd C dtastr of a (aprilie), frecvedteazd oenaclul *Sburi,Lo,rul(,
publircAnd dn paginile r.evistei aceshria enoniei drarnatice. A-
bandoneazd scrisul $i La Adarn gi Ersa qi la Pddrrrea spdnzura-
tilor. Afld de cirsum,stan@le mortii lui Emil (mai) Si se hotd-
rEryhe sd-i catrte urma in Transilvania. Transcrie romanul .lon
(noi,embrie), asist6 la premiera Cctdrilului (decemibrie). Apare
vol. de nuvele Rdfuialo qi plesa Cadrtlul ;
f920: Ultima versiune pentru tipar a lui Ion (3 oobom-
brie), aare va fi tipdrit intn-un timp rrecord (pdn5 la 20 noiem-
brie), oo'rroiderat dr,ept cea mai bun{ cneafie epicd a anulu,i de
cdfire Aoademia RomAnd, acordAndu-i-se Marcle Prerniiu NIs-
XV
turel. Sora sit Li'ria clebuteazl ct-t volumLil de versuri Rduaqe in r.ornffnepte, in paralel, cu alte 2 in limli STqt['g) Ei volurnele
teuedei. Reales ca Fr9*
,r, |y1l1fir'(r, la Arad ; ;;-;;;i.' cuiaui otiirito, qi Cdnteeul
se.dinte al Societ6iii- S*iitoitlnr Rom6ni Ei ales oet5'$ean de
11121 : 'Colaboreazir la Viat,a rotnanea'scd' (1921-1923)'
oir rJnoare al cornunei Maiem l
gooni,'i;;;;;;..^i;-;p;; trei volume de nuvere : crt'tostroJa' lui Ibsen
,v,it"""r p Nrr,u"te ;i- sititb. Triduce rornanul Fecioat^el'e nebutue tg28: Participb Ia sdrbStorirea centenarului Vizi eazi An-
'aota roslo. n'rartie) ittot*u",a cu Aristide Demetriad'
clc lllarcel Prevost. f'r"" drumuri la Ghimeq' exhumindu-i -casitrel.
Iq*pg (Lusoj, august)'
riirndgilele parnanteiii ii itt*o't*Antrindri-i-Ie in
pdmAntul fos- ii#"i;;;;;;:
Anare volumpl
iT;i;
a* tt.i.tete-7antncut
.crdiqorur
iubirii^ Este.nurnit direo'tor
iiiiiii-ri"g"i romanesc, dr-rpit dorinla trltimira eroult'ti; -

";''i:*tF.rliti National din Buc'r'rreqti (decernbrie) ;

t\122: Este anul romanului Pdduren spdnzttatiLor' inceput [929 : Viziteazil Franla (Parisi qi Spania (Madrid' Toledo'
in uitimele zile ale u""i"i preoedent, este incheiat la rniiloctrl cu Horia Furtund' Cor.
;;- ;, i;br-un ritm trcpidant..(2? iunie) 5i tr-a-nscrislqentru *r**Ja, Sevilta, naicetonal,'irnpr'bund giton Theoclorian (mai - iunie)'
Maralc Premltt l,e.Lirr h.fotrdouu,.r., nnl'i;;LJ"$i
tiplr?s'r,iiie - lz ii"i"*."i")' fii;d p'rcmilit acttbinectmoscutelor Terrnina de scris, I" b;;;,'romanu'l'- Q75i'porul' -care-apare
in
ylsrnanuLuZ' fipareqte--o vuriuntd proprie (Bucureqti,
,r1
;-,";;;;i "tll.qti o *in 9i unc d'e iopti (douir
vo'ltrme) ; ;..hil";" qi *i*ra'il pr"l"tua ciuteandra
ittlnr{ya Este numit directon aI
o "gaere{('
29 octonebri'e;, consileitia
"i:ipJdr"i, -"uatttt
!i)Zll: Ziarul Romania ii acceptd colaborarea cu cronici ilirectiei Ed,satiei 1" Ministemlui Sdn5itdtii
variant5 integralii a
l'i'6#*,r"il's;;;i", l;-i;t'' Maniu _. prinrul rninistru' I se
'Aaa* in Eua,'dupd
clrant"tiae (pen:i 1925)' incepe prima
io-anului ;i oe a asistat la premiera,.com'e- ;ilond5'trremiul Nationa-l pentru ProzA :
ti-
a]"i"Fir"trr, ta :reair,-* Nniii"or-din Bucure$ti (12oJaprilie)' Societitii L930 : Achizilioneazi, ia V{eg Mare -- Argeq'.
o-casf, qi
pArlba trltcrior in Es'tc alc's vioepreEddittg. Poporu-
"oiu--
Arc pc ,.santierttl dc crea{ie( doui roma- o vie. Dernisioneazi; ;il postul cle 1a Diredia Edr"rca{ia
i'criitoritor RomAni. Irri inal*mbrie) ;
r,e : Minrtrt'ca tninttnilor Si Rd'scoa{'o ; d-
revista sdplim'l- n931 : Luon:,azd ia volumtil Metropote' insemnEri 9*
1"924 : Scoabe, impreuna cu Al' Dominic' r;iorie la eeititt, d;"* ryi Fanis (ian,a*ie-liuJie) qi il tilpSrepte'
rs24 o'ctombnie 1925) ;
,rol:,-di9"o;;;-iii";;;E (noiembrie -- Di n n ou inoope f J rortrr"*i lld.sco ala (august-septemtrrie)
a romanului "**ii-i Jor' sub titJ'r:I
1925 : LucreazS intens la varianta integrala clar il abandoneaz!. lnoup* varianta -r'ornanu;rri
tinarita in aoeasta pri- ial"-*|fi.-ipolltic
an,ari e 1 I 3 2). Proiec{teazd nomanul
*dam ;i Eua (iun.t .iu---martie),
li
fiind"
comedii Apostoril (itrnie-de- ffi .1r,l ii.irtri r"arivis:nulni
md itrmata,te ,', or',riti 1nrail i Ilomani
Goiir"a, dedicat ;

cembrie). ates p.eqlJiritc at bocictrifii scr.iirtorilor

;
t93?: Scoate revista Ramdnia liternr& (2O -feF.ruarie liferaturi
1932
de
X.926:AsistdlapremieraconrcdiciAqtostolii'laTeatr-ulNa-al * 6 i,irnuarie ig3+i co i"*"tii"a la seminarui de
D'
l,ronal din Bucure;i';;;tlt'tpt la Congiesrrl Intcr:"I::l la LJniversitatea ii" B;at;sti, t" invita{ia iui Caracodl'ea
pr.cum gi l1 congnesu'l
ffitil;i;r-a" lir s*"iir,, .,,'clelergar, do.,'*en,leazii, r i2 aorilie), scriind versirrnea definitiv6
a romanului Rdscosla
in Arg'eg,
Autorilor Dramartici de--ia ttt,,uria.'si"
l azir ucr Ld (noietn- (rnai * decem,brie), tipiriti in timpul scrierii ;

;;;il ;;;;;i nar"uo clone

ro i"rira), d u-. al I
"u"ti"tii r I n
ut * eongresul F'E'N" -* Clubultti de la
bri'e), in favoarea dramci '1';lranii (abrndonAnt-*. 1933 : Participi la
aceasta) CitrlcrtrLclrri, dup. nuvela Ne-
; proie"teJr--i-lo-a".rf DubrovniklRagu-sa, Yuqoslavia (mai)' viziitAnd Belgradul Si
Za-
l,lrrnttl .' rf,rebul ;

t927 Terurina Prima versittt.tt.' ;r romanului Cht'Leatt'dra,

: l9l]4: Ssrie :ii public.i romanul Jar (ianr-rarie -' aprilie);
la Orlat-Sibirr (m;rrtie), transcri'sii apoi lxntru tiPar
(iulie-eru-
1935 : Sdrbiitorit Ia Sr,rplinirea a 50 rle ani'
LucreazZi ll
(variarut'i a-
gust), ia lVlaieru, r:nde incepe sai 'sr:de ta Rdscooln
5 editii antume, ( iorila;
bandonatd). Apare Ciul'eund,rct (urmatti cle alte
2 XVII
r,cl. ,i0026 coala
XVI
 1936: Aparre volumul Oam.eni de pe Sorneg, antologie de
nuvele qi schife, qi Calea su'fletului, car"e contine trei oapirtole
disparate din Adam gi Eua;
1937 : Lucreazd 1^ Qoriia (rnaftie * iulie), abandon6ndu-I.
Semneazd cu alfi inteledtuali un probest con'bra campar{eil de
ostracdzare a lui Mihail Sadorreanu ;
1938: Este anulatd propunerea de primire in Academia
Rom6nd, la un denunf al lui Karnabat (mai). Apare romanul
Gorita (iunie) ;
1939: Este ales membru al Academiei Romdne la propu-
ner€a lui Mihail Sadoveanu (26 mai);
1940: Editeazd Am(tndoi (martie). line Disnursul de re-
ceplie La Academia Ro'mAnd, I,audd 76ranu'l'ui rontd,n (29 mai)"
Co,nfere'rrfiazd despre Centen'orul" nuuelei romdnegti, dedi,cat lui
Costache Negruzzi. Egte mr,mirt Director al Teatrului Na{ional
din Bucr:,rregbi, func{ie definutd- pAnd la m'oarte ;
19.t1: Numirb director Ia cotidienelc l,'iata Ei Seora;
1942 t Turneu de conferinfe in Ausltria qi Germanial (ia-
nuarie), revenind in Germania (ootombrie), dar qi in Yugrslavia
ti Italia ;

1943 : Publicd volumul Lmalgam. Cildtoreqte in Finlanda

qi Suedia ;

1944 : Se stinge din viald (1 septembrie), Ia Valea Mare,

ca urmare a unei bofi pulmonare. Tru,pr.rl i-a fost inhumat l,a
locul decesu"lui gi, apoi, transferat la Cimiltinrl Bellu din Busr.r-
regti, in apropierea lui M. Eminescu.

II{OTA ASUPRA EDITTET

Edi{ia prezerrta reproduce textul ct'lci drn 1941- ('Socec*),

.onfnrniat cu cel at 6ditiel pnnceps din 1920 (,,Viafa r.omd-
neasca Alcalay() qi coroborat crr cel stabilil de d-l Nibrolae
Ghe,ran -in seria ,.Rebreanu * Opere.te )

M. C.

XVIII XIX
;
Drogii mele Fanny
GLASUL PAMANTULUI
 Capitolul I
INCEPUTUL

Din Eoseaua ce vine de ta Cirlibaba, intovArdgind Some5u.l

cAnd, in dreapta, ciind in stiinga. pand Ja Cluj gi chiar ma,i
departe, se desprinde un drum aib mai sus de- Armadia. tre,
ce rAul peste podul bdtrAn de Jemn, acoperit cu ;indrild mu_
cegditA, spintecd satul Jidovifa qi aleargA spre Bistrifa, unde
se pierde in cealalta gosea na{ionali care cobbari din Fiucovina
prin trecitoarea Rirgdului.
ldsdnd Jidovita, drumul urcd lntai anevoie pdnA -ce-qi
face-loc printre deaiurile strdrntorate, pe urmd insd inainteazA
vesel, neted, mai ascunzdndu-se printre fagii tineri ai pAdu_
rii Domnegti, mai poposind pulin 1a Cigmeaua N{ortului. unde
pigu$^ ve-$mr apd- de izvor rAcoritoare, apoi cotegte brusc pe
sub R6pele Dracului, ca sA dea buzna fn'pripasuf pitit intr-o
scrAntiturd de coline.
_ !a marginea satului te intAmpinA din stAnga o crrlee
strAmbd pe care e r5stignit trn }lristos cu fala spdidciti de ploi
si-cu o cununild de fiori vegtede agdtatd de picioare. Sufld, .
adiere uqoard. Ei Hristos isi tremurX ialnic trirpul de tinichea
ruginitd pe lemnul m6ncat de carii Ei tnnegrit de vremuri.
Sa"tul parci e rnort. Zdpugeala ce pluteqte in r,izcil,rh tese
o
-tdcere ndbuqi'toare. Doar in risrtimrpuri fAgie alene fnmzcle
adormite_ prin- copaci. Un fuior de fiim albdbtrui se opirrteqte
sd se inalle dintre crengile pomilor, se bdldbdneste ca o rnata-
ira16 amelitd si se prdvale ,oeste grddinile prdfuite, invdluin-
du-le intr-o ceald cenuqle.
-" . ln {qilogu-l dmmului picoteqte- c6inele invdfdtorului
Zaharia Herdelea, cu ochii- lntredes'chisi. suflAnd greu. O
pisicd aIbE ca laptele vine in vArful picioarelor, fdrindu-se
sd nu-qi murddreascd ldbulele prin praiui ulilei, zdreEfe cdi-
_

1e19, s$ pulin pe gdnduri, apoi iuleEte paqii'Ei se furiqeazl

in livada lngrdditd cu nuiele, peste drum.
J
Casa irrvitiitorului este cea dintdi, tiiati adAnc in coasta
r-inei coline, incinsii cu un pridvor, cu u$a spre uli!f, qi cu
clouir fercstre calr: se uitd tocmai in inima satului, cercet5-
loarc qi dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, in dreptul uqii,
unde se spalI dimineala inva!5torul, iar dupii-amiaza, cAnd
er ispravit treburile casei, d-na Herdelea, strdiuieqte o ulcicit
verzuic de lut. In ogradA, intre doi nreri tineri' e intinsd
vr:gnic frAnghia pe care acuma atdrnd nigte cdmdEi femeieEti
de stamb5. ln umbra ctimiqilor, in nisipul fierbinte se scalda
cAteva gdini, pAzite de un coco; mic cu creasta insAngerata.
Drumul trece peste PITAuI Doamnei, ldsincl in stdnga
casa lui Alc'xandru Pop-Glanetagu. tlga o inchisii r:u zirvorul :
coperiEul de paie parca e un cap de balaur; perelii vdruili de
curind de."abia se vid prin spdrturile gardului'
Pe urmd vine casa lui Nlacedon Cercetaqu, pe urliri casa
primaruJ.ui Florea Tancu, pe urnl altele." trntr-o ctrrte mare
i'umegi, culcate, douA vaci utrgureqti, iar o babl gade pe pris-
pd, cii o scoab5, prijindu-se la soare, nemigcat5. parc-ar fi de
lemn...
Cirldura picurd nlereu din cer, iti trsucii podrrl gurii. ttr
sugrume. In dreapta ;i in stAnga casele privesc sfioase din
dosul gardurilor vii, acoperindur;i felele sttb stre;illilc gtir:-
bite de ploi qi de vite.
Un dul5u ldlos, cu limba spattzuratd. se apropic in tralr
leneg, fdrd !int5. Din q;an!, dintre buruienile cirualite de colb,
se repede un cdlel murdar. cu coada in vint. L,5!osul nu-l ia
in seam6, ca gi cdnd i-ar fi lene s:i se opreascd. Nttmai cAnd
cella.lt se incdpdlAneazi si-l miroase, ii arat6 niSte colli a-
menintiitori, uimAndrr-5i insf, calea crt demnikrtea cuvenitS.
C5lelui se opreEtc' nedumerit, se rtiti prrlin in urma duliului.
apoi se intoarce in buruieni unde se aude indati rrn rontirit
c;-rznit ri fiimAnd.
De'abia la cArcittma lui Avrutlt lncepe si se sirntii cir
satul triieqte. Pe prispd doi tirani ingAndurali ofteaz[ rar cl1
o sticld de rachiu la mijloc. Din depirrtare p[trutrd pinii zrci
sunete de viori ,si chiuituri...
2 gAttrJ r5gu.git. Dar duph doud-trei versuri o sf6rgeqte intr-un
Duminici..Satrrl e la hc'ri. $1 hora t'Ixr lllita clin, dos'
la Todosia. r'ildrrvlr lui ]t{axim Oprea.
Casa vldr:r'ei vine chiar pcte drttm cltl biscric:ttta lrii-
trAn5, pleoqtitl 5i ddrfipinatri. Virduvirr-i s.lricie I uci+'' T''r'-
rneia a dat din riu in mai riu. Ce agonise$te un cap de b6rbat
intr-o viald lntreage, o muiere nepriceput6 prdpddeEte intr-un
an de zile, Ei mai pulin. Cdnd a impreunat Nlaxim mdinile
pe piept, in ogradd erau cldi de fdn, in cele doui grajduri
nu mai incdpeau vitele, in gurd gi sub qopron n'aveau loc
carele. Se vedea de departe belEugul. Acuma ograda-i goala
bdttditurd, iar ln grajduri rag€ a pustiu o lnchipuire de vacd
stearpd qi veqnic fldmdndd.
Horeri e in toi... Locul geme de oameni... Nucii bltrAni
r{e lirngd guri lin umbr5. Doar cdtevii petc albe de raze rAz-
besc printre frunze gAdil6ttd fetele aprinse de veselie. Zddu-
fut alAta sdngele lumii. Peste M5gura Cocorilor atdrnd soa-
rele ingalbenit de necaz cd mai are o postatd buni pdnd la
asfin tit.
Cei trei lSutari cdntd lAng5 gopron sd-qi rupd nrcugurile.
Briceag, cu piciorul pe o buturugd, cu cotui stdng pe genunchi,
cu obrazul culcat pe vioara, cu ocirii inchiqi, iqi sfdrAie de-
getele pe strune Ei cdntecul saltd aprig, infocat. Holbea e
chior gi are un picior mai scurt, iar la vioard numai trei
coarde, dar secondeazl cu aceeagi patimi cu care Gdvan, un
ligan urdt pi negru ca un harap, apasi cu arcul pe strunele
gordunii. Din cdnd in cdnd Briceag se opregte sd-Ei acordeze
vioara. Holbea qi Gdvan atunci igi indoiesc megteEugul ca sd
pdstreze mdsura. Apoi Briceag reincepe mai aprins, strdm-
bAndu-se uneori la Flolbea, alteori J.a Gdvan, cu deosebire cdnd
schimbl'r n-relodia.
De tropotele jucatorilor se hurducl pdmAnul. Zecile de
perechi bat someqana cu atdta pasiune cd potcoavele flAc6ilor
scapdrd scdntei, poalele feteior se bolb.ocesc, iar colbul de pe
jos se inv6ltoreqte, se a;az[ in straturi groase pe fe{ele brdz-
date de sudoare, lrrminate de oboseal5 gi de multrrmire. Cu
cAt Briceag lnteteEte cdntecul, cu atAt fliciii se indArjesc.
iEi infloresc jocul, trec fetele pe sub mdni, le dau dmmul
sd se invdrteascl singure, topiie pe ioc ridicAnd tdlpile, lEi
ciocnesc zgomotos cdlcdiele, igi plesnesc tureacii ciznlelor cu
palmele ndduqite... Glasurile se ineaci fur norul de praf ce-i
imbrdtiqeazd pe to!i... Numai arar vreunul mai lanlos incepe
o chiuiturd. in tactul zvlpliat al 'iocului, cu oehii pe dos, crt
iuit asprrr. istovit. Apoi iocul trrmeazA tAcut. din cc in ee
parcti rrai silbatir:. Fliciii iqi incol5cese bralele meretr mai
strdns pe drrpi mijloc'ul fetelor... Sdnii ecestora tremrtr,{ sub
iile albc si ating din c6nd in cdnd pieptrrl fliciilor. ttrlburAn-
 du-Ie ochii ;i ininra. Nu schimbii nici o vorbir. Nici nu se
privcx;c. I)o:rr pe br-rze fAlfdie zdrnbete plAcute gi fugare"
lnviirtita line de vreun ceas, frirS- intrerupere, si tinerii
rru sie nrai saturd. I)e dor"rd od Briceag, cu cdrcei in degete, a
incercat sd se opreascA ;i, de arndndoud orile, fldcdii s-au nir-
pustit la el urlgrnd desperali, cir priviri ameninliitoare sau
rugritoare
:
Zi, iigane ! Mai zi, cioard !...
-.
Toate perechile ee imbulzesc in jurtil lJiutarilor, se cioc-
nesc, se izbesc cr-r coatele goale. Cdtiva bdietandri, ing6dui{i
de curdnd la horA, amelili de atlita invdrteali, se ilatina de
ici-colo, abia mai linAndu-se in picioare, spre mare-a ruqine a
fetelor cu care joac5. Vreo trei perechi s*au retras in ;ur5,
mai la larg, unde lnsi praful se urc5 p6nd-s cipriori, des de
si-l tai <:u crrtitul...
I"a cAliva paqi de pAlcul jucdtorilor stau fetele care au re-
mas nepoftite, privind cu jind, pptindu-qi rrneori cine gtir:
ce Ei izbucnind in rdsete silite. La urechi gi in cosile au gi
ele buchetele de vdzdoage pestri{e gi in rn6nii cdte un m6-
nunchi rnai mdrigor pe care sA-l ddruiascir fldcArrlrri cutare
sd-l punA in pAldrie. trrintre fute se mai ndtdceqte gi c.6te o
nevastA tAndrS, cu nAframd de m5tase ln cap, gata si intre
in hor5 dacd s-ar intdmpla s5-i vie chef bdrbatului ei sd joa-
ce. Mai la o parte mamele gi babele, grdmadA, forfotesc despre
necazuri qi-Ei admir5 odraslele. Copiii neastdmpdrali aleargti
printre femei qi chiar prin hor6, furd florile fetelor gi fac
haz cAnd vilctiinlele li ocdr6sc sau se infurie. Cd$iva ntrai fol-
draciti se lasA pe vine aproape de jucdtori, uitindu-se cu mare
irdgare de seami [a poalele fetelor, iar cdnd poalele z.boar6
mai tare, dezvelind picioarele goale mai sus de genunchi, se
intreabi repedc :
-- Ai vlzut ?
-- Vizut. I)ir ttr '/
^: eU.
-- bl
$i apoi continud sd pdndeascA poalele pAnA ce vreo babd
indignatd li, ia la goand, ceea ce pu-i opreqte ca pesto cAtya
timp sA reinceapd...
R5rlratii se tin mai pe departe, pe lAngA casd, pe la
poartd, grupuri-gm,puri, vorbind de treluril'e obgteqti, arun-.
c6nd numai rareori cdte-o privire spre tineretul dimprejurul
Idutarilor.
Primarul, cu rnustdii albe rAsucite tinereEte, cu niEte
ochi albaqtri mari gi blajini, cautd sd--si pdstreze demnitatea
B
apisdnd vorbele Ei inso{indu-le cu gesturi energice, in mij*
locul cAtorva bdtrAni fruntagi. $tefan Hotnog, un chiabur cu
burta umflatd ce gi-o mdngiie intr-una itarc:i ar avea jun-
ghiuri, gAse;te fel de fel de clenciurr prirnarul-ri, nunlai ca
si arate celorlalli ci lui cle nirneni nu-i 1;asii. lntre ddnqii
Trifern ?itari:, rnititel, cu parul gdlbr:i ;i glasul subtire, sc
lr"it.-l cdild la unul cdnd la altr,rl, infrico;at parcJi f;i nu se in-
c:aiere, fiindcA amindoi ii sunt rude *- cam cle departe, nici
vorir:'i. Pe Hc ldturi, ca un cAine la rr;a b'.rcdtdrie'i, trage cu
t.rre"chea Ei Alexandru GlanetaEu, dornic sd se ametece in vor-
bii, sfiindu-se totugi si se vAre intre bogdtaE,i
Pe prispi stipdneqtc Sirnior: Bu.trrnoiu, cal.e aculn treo
cloudzeci de ani a fost invAtltor in sat, iar azi mdnd.ncl o
pensie de cinci zloli pe luna Ei muncegte ia pirn:ant ,r,"i *uiti,
cra un flacdu. lmp,r,ejurul lui s-au aclunal [iacodon cercetaqu
cu straja Cosma Cioc5naE, cu Sirrrion l_un61u, c,u Toacler Bur_
lacu, cLr $tefan Ilina gi cu al{ii, :rscujtdnd clu'er.ilavie palavrele
dascalrrlul, auzite Ei rasauzite. Din cand in cd.rd simion B**
tunoiu strdnutr atdt de zgonotos ci toatc feileili: se lntor.
spdimdntate, sau se porneqte J:e tusa lui obiqnuiti .u care
de multe ori scoald noaptea toi satul din sornn. N{acedon as-
t-qantl cuviincios pAnd ce isprAvegte dasc5lul cu tusa, apoi ia
din ferreastrd o sticli cu rachiu, inchin;i foarte cererr:tnios,
t'age o drrqcr zdrav.{nr gi trece.bdutura bitrAnului care rnor--
rnirie scrlrt ,,sd ne fie l)umnezeu pe toti( qi pune gArliciul le
p1ur6. Sticla pe urrni umtrlS din rnan.I in mAn.i. l\{acedon e
t'am cl"lerchelit qi cnnrandii militlreste tutrrror sI be,a :
.* Torn'ert, Simioane ! VaitAr, Cosma !... Vai*Ir, vaitdr !..,
A fdcut oastea doisprezece ani, i-a lost rlragd foc si. cAnd
e beat, $-acuma nunrai in cornenzi nemteqti se cearti cu ne.
vastii-sa. Altminteri insi are o inimA de r:eard $i in clouizec!
.l opt ile ani nrr gi-a bitut muierea nicioderki ; rna! crrrAnd
Floarea s-a intAmplat sai-i mu*qtruluiasc;.
Sticl.a aiunge la Toader Burlacu goeld.
*-, Goalt:i, ai ? riide i\;Tacccion incintat. CoalA ?... I{alt !
[Ianta.c 1... IJnde e5ti clprar de zi?... Forver! !...
I,In copil de vreo ?pce ani sare clrept in picioa.re pc prispir
gi stri.gri rAzind :
}{ir
- Nu rAde la
!
-- front. rnlgarule ! stt r-erste;te l,Iaceclorr.
Na #,iola, qi aa fuga la can,ti.ni la AvriLlm, s,i-fi mai dea o
_
por{ie pentru mine 1... Fnlelc.s, cApr.ar ?
Cdprarul insd refuzi ordinul, r.lispunzdnd .
 ,,\ :ri:,.jul)irnul tir rtu-!i nrai di filrd bani, bade Mace-
rl.irlrr,, rrit,i r,rr rlu rnir lnai trimili, ci:i degeaba...
Nliu'r'<krtr i;i saltii pulin mustafa, incruntd din sprdn-
lr'rrr.yrrivin<l rrspru I;r copil, apoi se agazd pe prispd cldtinAnd
r itrr t itp 1i ol'tand
: Y[eo petrecere...
l,llrti, rrucic.-i vrertlce cilnd eram etl :;trajameEter !..'
,\t,rrnc'i si fi poflit jupinul sii nr-r-liri dea, c[-i arltatn eu a1I-
l)unr'r(]...
N{ai boscorodeqte ceva, pe urmd inceteazA Ei se uita ur-
sr.rz Ia nevas,td-s,a cjLlre ar€ lrani, d,an nu-i dd, Ei care tiifisuieq-
te cu alte femei firrd sa se sinchiseasci de comenzile lui'..
Tocmai atunci se tAraqte pe poart;i, printre picioareie oa-
menilor, Savista, oJ.oaga satului. ll vard cu fata cca mai fru.
moase din Pripas, cu Florica, t;i ceva neatn cu nevasta lui
Trifon 'lAtartt. Are picioarele incdrcite din nagtere' iar bra-
tele lungi ;i osoase i'a niqte c6ttgi anume spre a-9i tdri schi-
Iozenia,'.5i o gurd ernormli cu buzele albririi de ;ub care sc
intind gingiile-imbilate,
-;I,ilatu cu calli de dinii galbeni, rari qi lungi'
'.frifori o line pe lAnga cas:l, sd-i vadi cle copii' Cdncl
e vrernea bunii Savisti qade in poartA, se ciorovdieqte cu toli
copii din sat gi primeEte pomana treciitorilor miloqi... Soseqte
cii galdgie mare. GdgAie 'ce\,/a cu glasul ei aspru' speriat'
N;baga in seamii nimeni. I)c-rar Trifon face un scl'nn ne'vestei.
care se apropie. repede, suPdrati:
*- f)a acasA nu puteai sta. rnai femeie 7 Ziau, parc;or t'e
rninAnc,i tAlpile.,. t,agi tr,r ograda pustie pe vrelnea asta..'
Si nici barem slugilc nu-s la indemAn5... Ce vrei ? Ai ?
Splrne ce vreri, Savistii ?
Oloaga a fScrit clouf, ceastrri din llli{a cea rnare, .unde
srtdtea fiifcrn, pAnii aici. lncepc ri"r balllAie foarte grAbitil '1i
t:u importan!a, insolindu-si sfortirile eu rriEte $esturi despe*
ratc.
'-- Ce lace ? zice Maria lrli Trifon, care se silelte srl"r
qlriceasci ce spl.lne. S-a bhtrrt Vasile Raciu... cn Avrunt ?..'
Cu l-ltiarea Cinrnttt ?^.. Ei $-apci ? Ce-ti nas5 !ie, femeia lui
f)urnncvzeu ? $i pentm 'asta ai r-enit ttr atAta cale'? \Iai dtr
mine. cA e$ti rnai rea ca copiii cei firi rninte'.' Ilite re ti-ai
fricut poalele | $i numai azi te-irm primenit.'. Of. bat6-te.'.
Savista bomb6ne ce\ra ce ar vrea sI insernne cd ei nu-j
pasd de poale, gi pc urmA se pornegte der:datd pe un r6s pros*
lesc de btreurie.
.- Cum ai zis ?... Cine'-i beat ?..' Vasile Baciu'." Parci
azi s-a imbdtat tntAi..,
r0
Maria o las6, ruEinati, 9i se intoarce intre femei. OIoa-
ga se tArAie in mijlocul fetelor, se ,framanta sa-qi facd loc Ai
privegte apoi cu mare pldcere la hori. Are douazeci gi cinci
de arri gi tremuri de fericire c6nd aude liutarii ori cdnd vede
3
Savista n-are parte sA se desfete multa vreme. piinA sa
se aEezeJ bine, pAnd si se certe cu fetele pentru un loc mai
bun, jocul inceteazd. Briceag, asudat qi istovit, incheie in-
vArtita cu o .apdsare zdravAni de ar.curi, inc6t ii gi plesnegte
o strund la vioarl. Ion, feciorul Glanetaqului, findncl de rnijloc
pe Ana lui Vasile Baciu, se repede la li,rrtari, rugAndu-i :
Mai zi, rni ,Briceag,.. nunrai un pic', arrzi ? Un picut
cle tot, liganc !
Alfi flicdi strigl poruncitor :
** Trage, ligane ! Ce te code:5ti ?... De ce te platim, cioara
dracuh"d ?
Briceag aruncii o privire dispreluitoarc spre cei cr:-l
ocdrisc, lui Ion insd ii r.islrunde convingator, ariitdndi-r*i
trioara :
Nu mai pot, Ionic5... Zf,u, nu mai pot... Crede-m5 1.."
Mi-au- arnor{it degetele... Ile rrrnrii .si struna rni -c-.e r:upt...
* Un 1:ic, ornule, nu-nlclegi ? stdruie fldc5rrl.
figanul insd sc infurie brusc, intoarce spatele, trdntest,e
vioara in bra{ele lui llolbea gi incepo si. blesteme catrinit :
* Fire-ar ale dracului toate, cetereler din lunre; ples-
nire-ar acolo unde-o fi cine m-a invalat si iin arcuqnl... Ca
io-i spun cu frumosul cd nu pot gi el mA omoard sd mai zic.."
Dare-ar Dumnezeu sd trisneascA toate iocufile cu pe cint:
le-r nascocit...
Ion ascultii cAteva clipe mirat cum injurd Briceag. Apoi
deodatd se aprinde ca focul si izbucneqte raguqit:
Ho, cioarS, fi-!i-ar nearuul de ras, ho .!... $i inchidc
- cA te pocnesc de-!i sar nlisclele
pliscul tocmai in curtea bi-
sericii !...
Briceag a mai pdlit-o cu fon ; tace. Numai dup6 ce fli-
cdul e indepirrtea;:d bodogdnind, tncepe iar sd se necdjeasch
cu ceilalli llutari, pe ligdnegte
Fldc6ii imbrdliqeazd pe fete, mullumindu-le pentru jor'.
Fetele se zbat in bralele lor gi qoptesc cu sfiali gi cu pl[ccre :
 - r\l rrlt,trlnitn...
Ia da glaja ceea, mamA ! zise Ion scurt si inshiti in_
la pie'pt pe Ana cu mai mulrd gingdgie, datd o dugci zdravand. Da dumneata bei oleacd ?
,, ,,,,1;'|),.:,[ingc dar
Lasa-md pe mine in piata lui Dumnezeri ci doar nu_s
'drutnul, Jonici ! n:urrnur6 fata ins6rcinatd, rdspunse Zenobia lu6nd totuEi sticla si traeand o
t,,",i* i,?i#.j ugor, cu ,rui.
gura Aolcu, _da gtiu cl-i bun... Vezi numai, dragui hamii,
Si vii, AnrrtA... gtii tu undc , zice iou clonrol. sA nu bei mult c'a !i se urcd la cap gi cine qtie ce-pozni te_o
"- nu rlrspund.e, pr.i*r*
Ana .,il"ra ruce.gte de bur_urie. se
smucegte sii scape ciin'inrbri{i#",'Eoptind mai indemna s5 faci... omul la belie id-I'fereascd Dumnezeu...
-,_ Dr_rni .1r:]r!il:. lo"i._a.l.' rati,'dd_;a intr-una m'are, Ion ii lud sticla 6i i'toarse spatele 'fari sa-i mai ascurte
Fldciu] O-ri*rili.i,..,, sfatu rilt'.
_ o trage^rnai.ayr-oape, zdrnbet aprins, o apu- Copilul rd.masese pironit locului, cu ochii pofticioEi ta
ca ci_l o mani O"^1*" si i le.tir,"go "u'un
Ana siisiie cie clure'e. ca lru
_ uc1 Pc uou|i
' clouii lllere,
rnere, incai. rachiu. CAnd se indepdrtA fldcdul, avu l,iarc5 o sripdrare. Dar
sa ir. trecu gepede Ei, gterpelind intr-o clipire un strul de flori
nu cul'r\'* sei i*r
- poruncitoarn,ii
o prir.ir.e 'i'-i ! repetii
t".oms.'
"PUL Io' i'figd*d i'ocrrii ti din- mAna Margaretei, o zbughi ca sdgeata, urmat der blestc_
meie aprige ale fetei care agtepta merbu s-o cheme cineva la
. i\na ftrgc glon!. t-1
t.lc cie {ctcj lujoraiti, yi scutrrrdnrJu_qi poa_
,\noi, potoJirrriri_'i Joc...
.r,iirliu,,-.1;une l,iargarc[ei iui
'raf.
Cosnra Cio.linas. fi.inta ursuzi, .,ro"i.rr",.,, cu picioare
'
rriLt'in. c:Lr bratc' t,ir.bni.iti-;i;;'
u" T,16, osoa.ri r.o;catti ;
c,af d.,_
-'i):rr.
.li icinici... mercu... zau a$a... 4
in.,-,rcaiiclu-sc,
* Vai cle mine cc cildurti... ".l,;;;;irll.,;;c.:lt, r,,r.b:r : Ion trecu incet pArleazul dc langa grajd, intorcAnd capul
t"r,i,: lr_.un fiicut cl airara.ie... spre Ana .gare nu-l scapa de loc din ochi qi care, pcste cAt6va
Margareta nu jucase pi-r era pe feteie c.re au avut clipe, il urmd cu paqi gribili, rogie ca ,focul de' ru$ine, in-
.oroc. Nu rasr-ru'se ni,ric'an*i, 'ecaz si
.t--*"nrA chipuindu=;i cA toati lumea o pAndeqte
la ct'ata f.iciiic,r- .o." inii,r,r;;'.,, di;-;;;; ii ;irra
pdrr:a ingriiorati *A..ly .* ii,lan ;;.i,!u s{ru aprirrdeau {igari In dosul qurii era o livarld mdrisoard, preslratii cu porni,
tdiatii in doud de o clrare ce cobori parii'la GArla foiii ;i
;

si sir nu bage clc $e.ii1ta,.. irl*l'_o pofteascA la joc cineva

Ion irrr'irrri ciin r-,r'lii pe Ana c,Ateva se oprca chiar in spatelc cArciumii jui ,\vrum. FAnul d"
rriu in 1;r'i'i.t'. i.r;L.r'.r l),rriurnr-'r.ir.c '5i t.lipe. Avea ceva stra- curdnd; adunat in cateva claite proptite cu pari, umpl "osit
ea vTaz-
Tot lrtrrnr i zliri rrr,-ri .,l,,iuri ;,i un r-iclclug rr.prefiicut. duhul cu un miros imbatdtor.
Opr.*. 1>i,"f.fi,ri,,,. firt;t r.irri;rrrr,i lrrj Nta_ Ion merse pe cdrare doi-trei pagi, apoi coti in st6nga qi
-rim c' care sc tinusnr-p;i,ia'ri.ur.',.,,.'ufi''.sor'orAtJ,
dar mai ,frurnoasii c:r orjc.dncl. fif,Liii.,i se aqezd sub un nuc bdtrdn Ei scorburos, pe o rdddcini in_
clii-ri aspnr, r:a $i c6nrl cgv3iata ca un jil!. Fata sosi tremurind de- emolie. dar cu o
sir-si ;..ru'g*,," se,ii;i;'.,,.,,;.,,.i,"ii'i,,lielt,,j u'
,.li"lfr',',,, strdlucire bucuroas6 in ochi.
-,* Achise:.i, brc ? .* Aici erai ? tnurmuri r\na asezAndu-s€ f6rA si se .uite
"-* Arlr,rs, bad* J.nit-i, faeu c.opilul Ia ddnsul.
crr iinportanti. Am
dnt-o lolii Z,enohia, s_o tii,... , Ca parci-i mai bine aici, ficn fliciui incet ; apoi in-
- ridicd
datd sticla : Sii tr:iim, Anuta !
'Si, in vrcrnr c,* Ir-n se cjr-rse_. sJrra
' gr:ilpul
6' rrndr: r,ra nlanlii_slr"
l r:i ioinl r -.t l , 1"1'1:r
"1 " t
-- SA trdieqti, Ioane ! rlspunse ea privind nelini;titii
-- L*a f;'rcrr't'fare jrrpinrrl, bade, p-a pu{i zc.cr spre .cirare, pe unde treceau mereu oarieni, care la cdrciumd,
zllhtir,c]r.zi<.<lc'i.iiniii.l-rLrrlcaniiu.io..' rrr;ciitele cri: care inapoi.
Zt:lr,i,riu, cr.r stic:la dn rachiu in n:ani,
* Bea Ei tu. Anu!5, cd pentru tine l-am ir_rat si l-am
r;rdanei, dc un lftrrisit ,t,, '.,i.o ne plitrgea Todoseri. fdcr-rt dulce ca gura ta ! .

t utcvlr zi)e :;i nu.i rrrai tr.ecea.

lrlrrgt,i n t;iie prin i$ale der . ,- l.- Despre mine poate si sece rachiul, zise f,ata rnai p<-r-
tolitS. il{i-e sild gi cdnd fi simt mirosul, cri t4ica nu mai larsr'r
1,2
ed. 40010 coala :t
l:l
 $i treacd. nisi o ziulicd fdrd bdutr-lra qi fd.ra L,e!re.". Nu pLiri.
zAu, ce s-o mai alege de noi.
:- Apo-l ag-a bea omul, la supdraren zise Ion, addugdnd
urmd, cu alt gias : Bea, Anu!d... Mi*a 'rgapt:
cirqunat'qi m-fe
datii...
- Ary_ iEi inmuie buzele in rachiu, se s:trambi pi dddu rr:_
pede sticla inapoi, tuEind qi r6zAnd:
-- Avai de mine... nu pot... parcd*i otravA...
--- Ba-i bun, zise lon ducAnd iarAqi sticla ia gurA-
Tdcurd amdndoi un r[stimp,
{A16 si se prlvEasr]i. apci
fi6cdul irii trecu bralul pe dupa'mijiocul
ei pi'oftJ:---'
Hei, AnulA, mult aleanu-i in ininra ,rr*u t
- Anei, lunguiala, ars6 cle soare. cu o inlipirirc de sr-,-
_ . Fala
{erin!e, se posomori.
*- Ce indt.rr eu. sd. fereasca l)umnezeu pe toatd lurnea,
gemu dansa. CA tata gi-a pus-"in gdnd sd rnd rlarite
cu GeorSie
a.Tomii qi o fine mor{ig cu Geoige. $i, Doamn", g.ul, lti niai
vine_s5 taci qi sd inghiti cAnd nl ti_i tlrag ;;;t:--"- -''
Ion se uitA lung la buzele ei sub{iri *il.* ,e migcau r4or
dezvelindu-i din{ii cu strungu,lile, albi ca letptele, girgiil.
trandafirii de deixup'a. $tia diinsul ci \i.sile Bacirr 9l
J inn"-.,
ureche Ei cd de o apucd hbis, apoi,l:dis o fine sA qti; dqili";
^"q_dl
cu carul prin toate, ganfurile. Dar tocmai ;"e;ita-il
intirAta si pc el.
Nu-i fusese dragd Ana qi nici acum nu-si ciddr-,a searria
bine-dacd i-e dr1gd. Iubise pe !.iorica gi, cle or; o ,re,Uea
"at" pr:rta fr.
sau iEi amintea de_ eg, sirnfea cd tot o'rnai iubegte.
suflet rdsul ei cald, -buzele ei pline .,si umecler,'lrrim&vuog.
ouraiii *r fou-
-nu"
gezi. ca piersica, ochii ei albaEtri ca cerul ,<le
Florica eral mai sdracd dec6t ddnsul, iar Ana nt'"" i."**i *i
case gi vite multe.
Ii asculta glasul pldngAtor Ei-l c'prinde. mil*, in acelasi
timp insd se pldndea la Florica. Apoi deoclati trcsdri, st a""'"
la piep_t si, fird sd rosteascd, vieo vorbd, o sirutd"lung pe
bu.zer- Fata cuprinse cq bratele g6tul lui lon,
prinsd, gi inima-i bdtea atAt de ndvalnic. lnc6t "ld"6iia- ii l_
el o auzea.
-_ Noroc, noroc, Ioane ! strig6 un glas aspru pe cdrare.
FlAcduI ridici ochii furi.os Ei vAzu pe Ilie Onu care, fntor-
cAndu-se de la cArciumi c' o sticld de rachirr, ------ gros gi
batjocoritor. ' r6de-a o--
- Du-te-n...
Ilie
I)oanne iartd-md, bufni lon incruntat.
O_nu ajunse la qurd gi se fdcu nevAzut.
Era frate de
cruce cu George al Tomii gi unde putea sd-i facd r6u lui
,,
14
ii fdcea, fiindcd odatd, la o nuntit, il utnpluse cle sdnge ca si-I
irnbldnzeasc6.
Ion incepu sd suduie 5i sa se cAtrirneascd, dar intSlninctr
,, ocl'rii clprui, inlScrimali de fericire Ei de teamd ai Anei, se
potoli...
IIie aducea rachiul pentru George care se silea din rd:i-
puteri sd invete pe Briceag un cdntec nou ce-l auzise de la
chef al doctorului lrilipoiu. Ia ber6ria
lbutarii din Bistri{a la un'Briceag,
cea mare clin Armadia. cu ochii lintd la buzele fld*
c[u]ui, care fluiera rnelodia, lAraia gresigur ctt arcu;ul pe
strune ; I{.oibea, credincios, incerca qi i'l sd sffondezc'. C}rN:r-
ge se tu-nfla, inchidea putin c'chii i;i fluicra tlin ce in ce ntai
aprig, cdci irnprejurul lor se adttnase un piic de fldclii L';ue-l
pliveau cu admiralic.
__ Ei, acu ai fnteles ? zise Cieorge oprindu-se in mijioci:ll
r Antt-'t ilr
r r i
Las' cir l-am prins, mormtii l3riccag pornincl' si tra*
gi\ r.'ir--rrrai nruitA incredcre.
-_ An'r soslt, George, strigi Ilie intinzind sticla.
te-ai intors, vorbi celalt bAnd si trecAnd' indatd
.
rachiul-" L:teiui-Ilie ca el sd poat6 relncepe d6scdlirea lSutariior.
Noud nu ne dai un piihdrei, verc ? se tringugi }Tolbea,
-
zgdndbrindu*I cu arcugul. I
Si vI datt, cioroilor, fire-ati ai naibii ! rdse George foar-
te multumit cd au sd vad5 toli curn cinsteEle el pr: $igani.
-- Reti-o toatri, zise apoi cdt.re Cdvan 'c6trcl '"rru sd-i
in;tnuiczc sticla.
I)ar: atunci sari IIie ca un cocoq:
.- Ia tAsati, bre, sir mai bem qi noi, ci cioarele asteil o
sd plesneascl de at6ta holircA...
. Urmd rtr cior:ovdialA lungA intre IIie Ei liganii care vlu
mai voiau sd renuntp la bduturd Ei era c6t pe'aci sd se fn-
cingd o bdtaie, deoarece Ilie, aprinzAndu-se, se repezea rne-
reu cu piciorul sA spargd gorduna.
5
Deodatl ,toatd lumea se intoarse spre ulitd' Toli bdrbatii
I
p5ldriile, iar cei de pe prispd se sculari ln picioare.""
scoaserA
Venea pieotul Belciug impreund cu doamna Xtgli" {eldelea'
solia invifdtorului, cu domniqoara.I-aura gicu Ti,tu. Primarul
qi'fruntaqii satului ieqir6 ln poartA intru intdmpinarea dom-
lorr, nilor.
15
 . Petreceli, petreceli ?,zise preotul cu un zdmbet bine_
- George !... Nu mai jucali ?... Tocmai ne abd-
voitor.
_ 4poiincemdnd.
cu pildria
sd facenr, clornnule pdrintc, rasprrnsc priinarul
Dumnezeu de aceea a ldiat siritidtorile,
si so mai veseleaicd Ei prostirnea.
llct Lri.
* Da de ce nu poftiti ;i durnneavoastrd sa vedeli petre_
oer',ea noastrd ? relui Fiorea Tansu cu un glas foarte blaiin,
punAndu-si pSldria in cap.
JAranii de asemenea se acoperiri unu_l cAter unul, in vre-
Ine ce preotul gopti cdteva cuvinte dotrmnei Herdelea, care
rispunse rdspicat, ddndu-gi capul pe spate cu mAndrie :
. -; Da, putern privi putin gi noi... Mie chiar irri plac pe-
trecerile poporului...
, O, auzi ct,' idee !... &Ii mir cd nu vi-i...
Maria l{erclelea era fatd de laran cle pe la Monor, dar
pentru cd umblase totdeauna in straie nemtegti Ei mai ales cd
s;a rndritat cu un inv5!5tor, se simlea mult deasupra noro-
dului Ei avea o mild cam dispreluitoare pentru tot ce e {d-
rdnesc
Poftim mai aproape ! fdcu atunci primarul, bucuros,
ddnd- la o parte pe ldranii care se imbulzeau: Ia faceti loc,
rndi oameni !... Dati-vd la o parte !
, Vreo cdliva fruntasi se grdbirl sd dea ajutor primarului
strigdnd :
La o parte !... La o parte !...
-Belciug intrd incetinei in ogradi Ei se opri aproape de
poartA. Babele cucernice se repezirA numaidecdt sd-i sdrute
mAna.
Lisali, ldsali ! nturmura prcotul, intinzdnd insA dosul
- spre sdrutare.cu
palmei o mullurnirc ce-i inviora fala tdbS-
citA de sldbiciune.
Fldcdii, obosili qi cu gAndul la joc, rdmdseserd tot im-
prejuml liutarilor. Numai George, totdeauna silitor si-Ei a.
rate istefimea, se vdri printre bdtrdni, imbu-lzindu-se sd ajun-
gd clit mai aproape de popa Ei farnilia invilStorului. Ilie se
linea ;i aici dupd ddnsul ca un cdtel.
Titu Herdelea, un tAnar de vreo doudzeci gi irei de ani,
in haine curSlele gi sdr5cufe, cu o cravati albastr5-azuiie
la gulerul inalt Ei leapln, ras dc' nrustSli gi iung c6t un par,
cum vlzu pe Georgc, ii intinse prieteneEte m6na imbricatd
in minusi de a!5 cenusie :
16 '::'
turiim - qiNoroc,
noi sd vi vedem...
Curn nu, domniEorule ! Numai sd se hodineascd o lAra
{rganii, c-alr zis atAta de*a amorlit Ei sufletul dintr-inEii,
spuse fldcAul cu glas indulcit. Apoi, apropiindu-se mai bine,
adAuga : Da durnneata nu vrei sd, joci cu noi, dornnigorule ?
Titu rdse Ei se uitd Ia Laura, care zdmbi incurcaki.
?... Nu. George. Altir datd. Acuma nu se poate.
- Eu
Dar flSciul stirui :
IJEoara - lti dau cu o fat5, domnigorule, de sd te lingi pe buze.
ca pana Ei frumoasd ca o domniqoar5... Dar trebuie
sii 'ioace gi domniqoara I-aura...
Scrra lui Titu se fdcu deodatd serioasi pi [c agtila infri*
coEati ile. bra{r"rl mamei sale. murmur6nd :
, -Preotr"rl vorbea cu primarul 5i cu ceilalli lArani desprer
rnensul vrernii, toli fiind inlelegi cI ar fi bine sii rnai dea
l)umnezeu o gurd de, ploaie, sA se mai inmoie pdm4ntul, cdcl
altfel rinldne porumbul nesdpat de-al doilea.... George insd se
tinea scai'care de Titu qi Laura. spre marea indignare a doamnei
t{erdelea n-ar fi ingAduit nici in ruptul capului ca fata
ei s[ se amestece printre ![rani.
Ca sd schimbe vorba, fiindci se mai ,strdngeau Ei al{i olr-
meni sii asculte stdruinla flacdului, z/irnbind 1lulin bati,-rcc-
ritor, 'Iitrr sel uitd deodatd itnprejtrr. ca ;i cArld pi-ar fi aclus
aminte ccva, i apoi intrebd ,
Oare Ion unde-i'
-George, deqi qtia cd, dintre toli feciorii satului, domni-
sorul cu Ion e inai prieten, se simli aproape jignit auzincl
acum intrebilrea. De aceea rdspunse cam in sil5 :
trebuie sd fie Ei dAnsul...
- Pe-aici
Dar Ilie Onu, de la spate, se amestecd iute-n vorbA I
'- Ba e-n gridin-i, sub nllc, cu Ana".
-- IJnde ? fdcu George intorc6ndu-se brusc la e1' parcir
i-ar fi tras o palmri.
__ Acolo, unde zic, incheie Iiie scurt, rAnjind mul{umit'
George puse nasul in pdmdnt si t5cu. Nimeni nu rnai
cleschise gura, iar Titu, bucuros c-il scdnat u;or de invitafia
Iil dans, se apr.opiq $i el de' Belcir-rg care incepuse sit poves*
teascd oamenilor cum i-au scos doctorii cei mari tttr rirrichi
in spitalul de la CIuj.
Vorbele lui Itje loviserd pe Georgb drept in suflet. Artir
lui \,rasile Baciu ii era fdgdduitd lui de nevastl. Ea fati'r rrrr
77
 stare, el fecior de bocotan -* se potriveau. Pirinlii lor erau
inte-leqi mai demult, iar Ana ii plicea. Nu zicca cir-i cine qtie
ce frumoasi, dar nici cl nu pica. Era greoi, spAtos ;i urneroi
ra un tar.rr : urnbla leginat ;i cu genurrcirii inmuiali.
l'icrbca. Se gdndea lncreu s5-Ei croiascl drum panf, in
gridinii, s-o v:rdd cum 6ade ochi in ochi cu Ion. Dar rnereu
igi lua seantA, zicAndu-gi ci poate rnai nrult ar strica d.eciit
ar folosi, dacd cumva nu s-ar isca q;i o battrie, cdci lon e
arfagos ca Lln lup ncn:6ncat. I)e va gti fala cii el gtie, mai rdu
se va inrai. N{ai bine si-i lase in pace. O linguri de istelime
face uner:ri mai mult decAt rut car de puterc.
Dar Ion, ce v-rea lon ? I)e ce cauti sa-i invArteasci el ca-
prrl fctei'i... I;i ar:unc.$ ochii, ftira sd vrea, spre l'lorica vSda-
nei lui l.{axirn. StAtca tot aga de pleor;tita ca gi ddnsul. Se
vedea cir gi ca Etia Ei o bdteau aceleaEi gAnduri... Asta li mai
potoli supdrarea. CAnd nu eEti singur, suferinta se uEureazd.
Oftti o datir din baicrile inirnii gi-;i trase paliria pe ochi, zi-
r:irrdu-si:
_. I)e-amu am si:r joc numai cu lrlorica... Cel pulin sir
plesneasci fiere'a Ei intr-insul !...
6 tit>jana blAndi :
Liutar:ii igi potriveau zgomotos instnrmentele pentru a
da de gtire tuturor, gi mai ales celor rAzletiti prin grAdin[,
cA incepcr jocul. FlAcSii bdteau nerAbddtori din c5lc6ie. sco-
te'ar: cAtt>un chiod de veselie gi-Ei aruncau privirile din ce
in co mai /des printre fctele. care a$teptalr cu inima strdnsii
sd fie poftite la hor;i.
In clipelei acelea sosi, de pe ulitd. Vasile Bacirl, ldldind
r.rn cintec de belie. cu p5idria intr-o ureche, cu ochii inrogili
qi tulburali de bduturdr Se clStina uqor in mers Ei dddea in-
tr-una din mAinj par:cir s-ar sfddi cu nn dugrrran inchipuit,
Ciind ziri grupul cu domnii tn mijloc, se opri pulin, inlepe-
nindu*sc gAnditor, apoi se duse glon{ la preotr.tl Rclciug qi-i
zisE:
-*- Eu. domnrile i:drinte, spun drept, is tuare plcdtos...
Maaaro 1... 'S beliv qi stricat, curl1 nu se rnai pomenegte in
;apte satc, ziru cruce !... Aqa-s ell, ce mai calea-valea !...
Ce-i drept nu-i p6cat, aqa-i dotnnule piirinte'/ Ci de supA-
rare bean daclr bcau, iisa-i ?... $i beau pentru ci beau dintr-al
nleu...
1B
Preotul l;i curmase povestirea gi luase o inf5liqare grave,
misurAnd foarte aspru pe Vaslie Baciu. fdranul.insf, avea
ils'rm un zArnbet, brrn pe btrze qi vonbea apleaat ca la spove*
danie, parcd n-ar fi vrr't sh qtie de nime-ni Fi de nimic in
iume:
* 'S anri:irAt rAr"r, donrnule piirinte, crede-mA I Poate cd
nu mf, crezi ? J)e-aceea beau qi iar bearr si iar !... Uite-aqa !
Ai sai zici dumneata : da de ce eqti amArAt, belivule ? Apoi
r:im sd nu fiu. domnrrle parinte ? Ci o fat* am gi eu gi nu-mi
ptace dd loc fata pe care o €un. Nu-rni place, at:zi ? Ci nu
vrea si nrA asculte. $i tare md doare inima Ei tare-s supdrat
r:i nu.vroa sA se uite in gura mea. Arn ,dreptate ori n-am,
-lpllu(r drLmne'ata !
Bt-'Iciug ntr suferea mirosul de rachiu, clci era bolni-
vicic's, iar Vasilt'- mereu li duhnea in nas gi rAgAia. Purtarea
iSranului il indigna tnsti rnai ales pentru cA-i Etirbea autoni-
batcir in fata popdrului. Doarnna Herdelea 'asculta foarte se-
rioastr, cu capul sus, cu buzele strAnse pungi qi privea mAnioa-
sI la oamenii care se imbulzeau imprejurul lor, curioEi,
rdeAnd ptr infundate de Baciu. Lui 'fitu, dimpotrivd, li pl5*
ceau .ingSimdrile belivului gi nu Etia cum s5-l zgdnddre, fAri
sI bagc popa dc soam;i.
F3erlciug i5i inghi{i rnania ;i catit[ s6-1 potoleasci cu o
--* Il;iu faci, Vasile. cii nu te sfieqti micar cle tineretrtl
care te vede rnereu pe doud cdrdrl. Omul de treabi nu se tine
toati ziulica numai sd imbogAleascd pe jidovi Si sd-$i otri*
veascA trupttl cu hAlbdriile lor drdceqti... Aqa, Vasile !...
Baciu luii deodat6 o infSliEare solemnd, se dddtt doi paqi
inapni qir risprrnse ctr o mtrsrfirare caraghioasi in , glas :
Vai dc tnine, domnule p5rinte ? Dar crii i-am ficut
vreun rdu ? Biut-arn eu banii cuiva, ori averea cuiva ? Ci
trr--.:nr.. ireau... Da bearr din rrtunca si din sudoarea mea... A-
tunci de c'e sI rnili nApirstrriegti ? Ce !i-am gre;it eu dumitale,
spunfl drept !
Primartrl giisi crr ca|: sd sc. atnestece, ii luh de brat qi-
vru s,l*l dea la o parte, mulcomindu-l :
- --* Bine, bine, miii Vasiie, 'a$a-i cum zici... Dar lasi pe
durnnealor in pace. cA durnnealor au venit sir vadA joclrl, nrt
sA audii orostiile tale...
Apoi, intotcAncln-se spre flAcii, strigd porttneitor
:
Da voi ce facefi, mili feciori ? Jrrr:afi ori nu jucaii ?
19
 Atrrrrr.i irrsti Vasile' IJaciu zlri pe George, care satea po_
',r,rr.rrrl, r'ir irrr ('opilc cu mdduva uscati, gi indata il apucd-de
rrurn;r :;i I t;irl in fafa preotului :
(iitt'-1, domnule parinte ! Il vezi ? Asta_i ginerele
ril('u ('irro rni-i drag ! cu ddnsul ai sd-rni cununi dulmneata
littl, ntacar deag qti cd are se crape inima dintr_insa !...
Bine, bade Vasile, lasd ca... fdcu Georgc ruEinat,
rrizand- silit.
Omul se inchpdtdnd insi din ce in ce ;i incepu sA rdc-
neascA
:
_* Nu vreau si
_te las, ai inleles ? &Iie-rni trebuie ginere
curn-secade, nu fleandrd... Io-ti dau fata, iar tu sa ai bici, sA_j
sco{i din cap gergdunii !... Eu nu vreau sri gtiu de alde calici
lanlogi care qknbla sa-i impuieze capur. Eu nu vreau
vreau, qi dacd nu vreau, ii pun g6tul pe tdietor qi n';ai si nu
una_i
trag cu barda, mgcg sa Efiu cA md du" p* ,,"-a-ii,'upa""rr_
rdtoare. Aga-i, mdi George ? ' . CAliva bArbali Ei fl5c.li se zvAriirl la Vasile. ostoindu-l.
A$a, aqa, murmurE fldciul, vri.nd si_l astAmpere.
-Vasile se uitd imprejur triumfator gi sc,uipl ur"utit to"_
mai lntre picioarele prlmarului. Apoi, ca'qi cand si-ar ii aaus
?",ilq.de ceva. porni.sprc grupul fttelor, tragAnd p" d*o"g"
dupd ddnstrl qi strigAnd in grira irrar" ,
-1 :1,nu!o !... Anufo ! Undc eEti tu, fata tatii ?
roqi, parcd l-ar fi brigat intr_un cupotor incins. O
^ .George
rnanie amestecata cir-rusine ii cuprinse sufietui.
zise incet, sd nu-l audl Ei alli oameni : $i-aeodate ii
- - Las-o pe Anu{a, cii-i cu lon a GlanetaSului irr gr6dind,
sub nuc...
Baciu tresdri intgpa_t. Scoase un fipi.it scrrrt gi se indrepL,i
cu trj$l- mari sprg colful Eurii, unde locmai sc ivea nnu, t""_
murdnd de- spaimd,-cdci ii
_arrzise glirsul. Jiiranul o vizu, se
Sp"i i".3ijl9cuJ og-rdzii, _undr: ajunsese, isi rr6chira picioarele,
i.5i ttrAnti mdinile in gold^uri qi iqi impirxe burta t' afari, pri_i
vind sigetitor pe Aha. Stdtu aga caleva ctipe, apoi irbircni ,
Bine, Anuto, a$a ne-a fost vorba ?
- se repezi spre ea cu pumnul riciicat, gata
.beasc6.
Ei s_o iz_
O fcmc'ie tipd disperata :
- Tulai
?6ni
! Sdriti c-o omoarir I
sa ajunga insd la fatd, Vasile zlri pe Ion. sosind tot
pe d_upd 5ur5, q;i numaidecdt uitd pe Ana qi'se intoarseame_
ninldtor spre fldcdu. VdzAndr-r-l curn vine drept la el, Ion avu
20
o tresdrire uEoard, dar iEi urmd calea, liniqtit, ca Ei cAnd n-ar
lnfelege nimic, cu o privire nepdsitoare cdtre Baciu.
Ce li-arn spus eu !ie, sdrintocule, ai ? urli apropiin-
du-se- mereu, Vasile Baciu, pe care liniqtea lui Ion il intlrdta
mai rdu.
Fldciul primi ocara ca o lovituri de cufit. O scdpdrare
furioasd ii tAgni din ochii negri, lucitori ca douri n-rdrgele vii.
RAsprrnse cll o \roce pulin tremurAtoare, dar batjocoritoare :'
-- Ce-s eu, 5luga durnitale, si-mi porunceqti ?
_" Am s5-{i poruncesc, tdlharule, si daci nr.r asc'ulti de
r,'orbA, am .sd te umplu de s6nge ! ricni liranul aprins de mA-
nier,pdnd in mdduva oaselor, aruncAndu-se la el.
.Acum Ion se opri, inclegtd purnnii Ei strigil inAbu;it, par-
ci ar fi ciutat si se stipineascii :
-= Sd nu dai, bade '/asile, cd... Sa nu dai !... Se nu dai !...
Ion stdtea neclintit, ca un lemn, doar inima ii sflrdmii coas-
tele ca un ciocan infierbAntat. l)intru-ntAi sc gindise sit-l la.
se in piata Domnului, c5-i beat qi e tatdl Anu!ei... I)ar cAnd I-l
studiat si s-a apropiat sl-l loveascii, gi-n pierdut cump5tul.
Ii clocotea tot sringele qi parca aEtepta inadins si-l ntingi ba-
renf cll un deget, ca sA-l poatii anoi sfAlteca in buciitele, rrra!
aies ci" Ia spatele lui vdzuse pe George care privea disprefui-
tc.t $i multumit.
Baciu se zvArcolea in braleJe oamenilor, ri)cnind, neinc€-
t;tt:
Lasali-md5n !... L6sali-md sii-i scot blohotAile !... Trc-
buie- sd-i beau sAngele, altminteri plesnesc 1... LAsali-md !...
]dranii ins* il duserii, aproape pe sus, paini la poartir.
in vreme ce el nu mai contenea gi sc snrucea din rlsputeri :
Ce are hotul cu fata mea ? Ce are !... Uuuh !... I,a-
- Nistore
s5-m;i, 1... Tfff !..
Ion schimba fete-fele. Genunchii ii trernurtru, iiir in ce
rul gurii simlea o uscdciune parcii i s-ar fi aprins s."rfletul.
Fiece vorbd il impungea drept in inihrd, cu deosebire fiindcii
auzea tot satul. Mereu ii fulg'era sI se repeadi gi cu un pumn
zdravAn s6-i inibuqe in gAt ocdrile. Deodata c:; girndul aces-
t,a insi ii rirsdrea ln minte ;i Anula, oprindu-l ire loc. Se ujtir
dupd ea, dar in invilmi;eaii fata o ;tersese acasi pldngAnd.
Femeile gi fetele se imJ:rdStiarii carc incotro, c{r Lln c'6rd dr.
galite spcriate de uliu, ;i priveau din ulitii gi de nrin ogrirzilt'
vecine, agteptind in fiece minut si inceap[ britiria. Profitincl
2t
 tlr. inr,iiit'nrrt', lrreottrl plecA, spunAnd scandalizat dqamriei
Illt'rlr'lr,ir I pat. In ulilA ceata pbposi o clip6, tropdind furtunos pe loc spre
-.-. Ast'urcnca destribAlali trcbuiesc dali pe mAna jan-
rlirrrnllor sii le inmoaie ciolanele. Numai aga s-ar face oarneni
rlr,orrrt'nic... Picat cA lon nr-r l-a scuturat putin... r\r.fi me-
ri tirt...
lnr.ilatoarca c]itinS'din cap in culmea indigndrii, igi ri-
dici u"gor rochia. s,{ nu milLure praful ulifei, gi porni r€pe*
cie impreund cu llelcirrg 5i cu Laura. Titu ritrrase mai in ur-
rni. li p5rea ri-ru c;h nLr poate vedca cum se ispriive;tc cearta
si, mergdnd, intorcea mereu capul.
{1"" se slrarse. figanii se retrAseser6 spiirndntali in qu-
rir- ; G6van lqi rizintirse gorduna intr-un coit, hoteret s-o a-
pcre cu ori<'e prot, sa nrr i-o spargi bAtau;ii. FlAciii sc adu_
narl imprejuml lui Ion, afdtAndu-I :
(,ag tc-ai .l5sat, IonicA, sd te ocArasctr ?... Trebuia s[-i
tragi-" micar vreo doul scatoalce, si te pomeneascA !...
Allii, cAtir.'a prieteni, de-ai h.ri George, stAteau mai de.o-
parte rdnjincl. Mai tdrzibr voni intre ei Ei George, urffrat der
Ilie Onu, car€r nu-I sldbea, ca o Lrmbrb credincioasd.
George;- tlitc cum se stricii toati veselia din pricina... ! sise
lst-tpiirat putin; cu o privire spre fecioml Glanetaqului.
Ion insa nli vedea, nu auzea. Iluqinea il lintuise locului.
St-' uita nlereu dr.rpA grdmada de oameni intre care se zbdtea
Vasile Baciu, me'rcu muncit de pornirea de a-l zdrobi.
Geor6le mai schirrrbi cAtnva cuvinte ctr tovardqii lui, apoi
strigi iutarrrlr,ri c:rr gals rndndru
-.LIai, tigane, lil .,\vnurr 1... Ce nrai stam aici de po-
ltrlrn:"r ?...
i Glasul acesta zbdrnAi ca o trirnbitd in urechile lui lon.
Din doi pa5i fu' lAngii Briceag ;i-i pbrunci scurt :
-- Hai I
Tiganul st5tr:a lncrrrcat, uitAndu-se cAnd la unul, cdnd
li,r erltul. nestiind .ue care s;--r-l asculte.
" - i\poi stai. Ioane -- fAeu. Ge.oige, tot tnrfal __ ed eu
l-rrnr :irvrrnit 1..
Ion. narcri nici nu f-ar fi auzit, repehi mai aspru
:
- IIai !
In ochii |r-ri arden atat^r nrAnie cI Briceag str.lnse din
rrmeri snre George. ousc vioara la obraz qi inccpu indatA un
cAntec de veselie. Prietenii ltri lon pornirA ,s5 chiuie si sI poc-
neasci din degete3 in semn de izbAndd, apoi si tr:opdie de rd-
srrna bdfirtrrrr. Ton o hrii inninte spre poartA, iar ceilalli dupii
el, fluierind si chitrind. L6utarli li rtrmar[ cint6nd;'GAvan,
22
cu gorduna agetati de-a umir, sufla greu ca un gdscan indo-
nlarea admiralie a fetelor care se uitau din porlile ogrlzilor.
Pe urmi pornird crr tolii irr stAnga, chiuind in tactul c.lntecu-
liri, intov6rSgiti de o droaie de'copii.."
George rdrnase cu ai lui ldngi qurl,'furios, dar neindrdz-
nind sd se impotriveascd. li era necaz mai cu seamA c[ el d5-
dusL' arvuni liganilor 5i tot el avea sd le plSteasci. restul pAnii
la patru zloli. .Adevdrat ci banii ii strAngea de la fldcdi, cAte
doui,zeci de breifari de c5ciul6, dar pAnS sd-i adune trebuia sti
se sfiideascai cu mai to{i Ei str-Ei batA capul, cAci Briceag nu
rnai vrea sd aEtepte, de c6nd a pdlit-o o datd de-a rAmas ne-
plStit. lnsircinarea ace&sta ii pldcea, nifi vorbA, fiindca i
se pdrea c5-l inalla deasupra tttturor. Acum ins5, vdz6nd cd
flScAii lin totuEi partea lui Ion, se simlea umilit, mai ales c5
aceasta venea dupd ce aflase, cd Ion umbia serios dupa Ana...
Se uitase cu jind cun'l au plecat toli cu l5utarii gi avttsese o
clipA gAndul sd se amestece gi el i-ntre ei 5i s5 se arate c5 nu-i
sup6tat. Dar i;i dAdrrse seallta ch s-ar cobori prea mult in.
ochii to.variqiior lui. Drept rlzbunare gi nrdngdiere, dup:r ce
r:eiialfi cotiri spre Ulila cea lrlare. zise zimbind :
._ Eu nu t'nai dau Jtigallilor nici un creilitr. SiI le dea lon,
i:5 Glanetagu are destui.
FlScdii insA nu pricepurir batjocura lui. Erau plouali c-au
riimas biituti ;i firrir lhut:rri. Ilie Onrr rtrps() ticere'a
:
Noi mai aici ? S-a lttserat, toat6 lumea a
- Hai gicenoi la !:Szim
plecat... cr6qmti !...
Nu mai zise nirneni nimic. Se cirSbinirli incet prin grd-
dinA, ,peste GArla Popii. sA aiungA cel pulin mai curdnd la
tr-ntm...
Todosia, in.pragul tinzii, aEteptA p.lnd ce rimase ograda
qoali gi apoi se inchina, murmurdnd :
lVlullumescurli lie 'Doamne cir nu i-ai inciierat, cd
-
m;ri didearn Ei de poznl crr iandarmii !...
LAngd prispd, aproape de poartS, Savista-OLoaga Eedea
ghemuitd, speriati moarti de rdcnetele oamenilor, ferindu-se
i* nr.r fie ciilcatd in picioare. Todosia nici n-o zlri pAni ctnd
n-aerse sA incrhid5 poarta.
* Da tu n-ai plecat, S:rvisti ? Birre r:i ntt te-au shi-
vit... Acu du-te gi trr, drag;r. lelii, du*te, cI ai o postatir buna
pAni acasi si uite-acn;ica se innopteazA...
-savista ttici nu mai sufla cle groazi. l5i sufleci poalele,
igi prinse-n' br:itn zadiile ;l se tAri cAt putut rnai repx-rle
/.1
 piinrr-n ulifii ;i apoi o apucA mai incetigor pe marginea Ean-
(ultri sprt: t'irsrr.
7 Un fldcdu, aprins brusc de mirosul bduturii, izbi cu pum-
Circiilma nu era mai rds6ritd ca alte case din sat, doar
r';i avea acr:periEtrl de ligla gi spre ulili, in doui ferestruici,
aparate cu rEtea de sdrmi, sticle de biruturi colorate, borca-
nele de bonrboane pestrifc qi diferite mirfuri cautate de !i-
rani. Odaia din falri era maj mare, poditi gi nobilatd numar
ctr cAt.cva mese lungi qi de doua ori atitea binci de brad,i
pe care slujnica le;freca crr nisip pi Ie spdla th fiecare vineri de
se ficcau albc ca i.'arul pentru duminicilc ciind sitenii veneau
sh-qi inece necaztu'ile in bduturi. lntr-un col{, ldngA tej-
gheaua addpostitd intr-o cuqcd de leafuri, Avrum impreuni cu
fiul-sau rlizic se invArteau lngrijorali printre siragurile de sti-
cle gi in jurrrl unui butoi uria; de r,aclriu. Din c6nd in cAnd
Aizic se cobora, cu lumdnarea aprisA, in pivnita de .sub cug-
c5, urrde se odihneau alte butoaie ;i damigene cu rachiu, qi
chiar cu vin qi c'rr bere pentru Tetelo spilate care, dacd avealr
poftd sd petreacii, se retrdgeau in fund, in odaia cdrciurnanr-
hri, spre il fi nlai ferili de ochii norodului...
lndati ce s-a stricat hora, birbatii au inceput sA ser in-
drepte, fnai singuratici, tnai in grupuri, spre Avrum. CAnd
sosi George cu prietenii lui, prispa gemea de oameni care dez-
bdteau intArnplarea de la, joc. unii luAnd partea ltri Baciu.
al{ii }ui lon. Flirciiii intrarA dc-a drcptul in crdqmir. Mcsele gi
irdncilt: erau oprite inadins pentru dirnqii, ca sir poatl petroce'
mai in tihnd. Se a;ezarii. ticuti. Se simleau infrAnfi.
Avrum ieqi repede din cugc5, cu dou5 sticle dei rachiu
pe care le puse pe mas5, ln fala lui George, intrebdnd :
-*- Cine plitegte ?
Lasd ci pldtim noi, jupAne ! r5spunse llie Onr: intin-
zdnd-mAna drrpl c sticli.
-- Dacir-i vorba sd scot banii de la tine, apoi slaLrd nii-
dejder, zise cdrciumarul uitdndu-se pe rdnd la to!i, ca qi cAnci
ar fi vrut si le citeaseA pe fatd ce au ln pungd. Pe obrazui
tdu nu dau eu nici o duqcd de apl chioari... Ei. cinc pl6teqte ?
Vreau si qtiu, Ori duc rachiul $i-l torn inapoi in butoi...
George s<-'orrnoni din buzunarr.rl laibiirului o pr-rngd soioa-
sd qi numirir gologanii cuvenili fdrd sdr deschid5 gura.
Ayrum ii strAnse cu bdgare de seami gi plecA spre cuEci Torr
24
rraj,ndu-i in pumni. Ilie insi nu se putu rAbda sd nu.i strige
mdndru, parcd.. eI ar fi cheltuit :
Ai vdzut, jup6ne ?... AltA datd apoi sd nu mai cdr-
tcgti -
!
nul in masd Ei incepu sd chiuie de ddrdgiau geamurile.
Ceiialli se dezmorlird ca gi cdnd le-ar fi turnat in suflet o
rrndi de bucurie. [n cAteva clipe toatd cArciuma se incinse
de strigatele lor ndstrugnice.
CAnd chiuiau mai cu foc, se auzird pe uiild alte chiote
de veselie, mai furtunoase qi mai siibatice. Un ristimp cele
doul grupuri pdrea cb s-au luat la intrecere care sd se in5-
buEe. Cei de-afari insd cu cdt se apropiau, cu atdt vuiau mai
cuprinzdtor. Iar cAnd ndpddirl in cr6Emd amulird de tot pe
oamenii 1ui George. De altfel in curAnd contenird Ei noii-sosili
impreund cu lSutarii, ostenili de sfor!5ri; chiotele prefScAn-
du-sd intr-un zgomot asurzitor de chemdri riguEite. de po-
runci mdnioase, de lipete nerdbddtoare, din care numai uneori
se inlelegea mai Idmurit i '
- Jupdne, o cupd, da dulce !...
Hai mai iute, Avrume !...
- Unde te ascunzi, tArtane, fi-{i-ar neamul de ocari !...
-Feciorii nu mai incdpeau pe bdnci. f,iganii se indesard
la masa 1ui Ion, afar6 de Gdvan care trebui sd stea irr picioa-
.9, ill col!, lAngi gordund. O sumedenie de sticle qi pahare
lasdri pe mese. Mirosul de rachitr se frdmAnta cu fumuJ greu
de tutun qi cu zdpuEeala acrh de sudori. Toati lumea 'ooib.a
de-a valma, inchinAnd, strigdnd, ldlSind. Toate guriie iniurau
de Dumnezeu, de soare qi de lund pe liutari sau pe Avrum,
sau pe Dumnezeu insuqi.
Intre timp se innoptase qi odaia nu mai era lurnjnatA
decdt^de o lampd funinginitS, spdnzurati de o grindd din ta-
van. In lumina galbenS-bolnavd qi tremurdtoarE oamenii pA-
yeag ngi beti de culn erau aievea, ochii luceau mai sllbatic,
i?r bralele goqlg, ciollnoase, cu miEchii umflati
", "i$i*"pi
flimdnzi, se ridicau mereu peste capetele tul6urat",
{dnd ori prevestind o primejdie. Gtisurii" ;l;g";ui^'ii"-n"i"-
.a_
guseau din ce in ce, vorbele deveneau mai grosolane qi str_
ddlmile mai manioase. Felele asudate clipeau care rosii-pard,
care galbene-verzui, iar din gdllgia ametitoare se inilfau,
stip6nitoare, rAsete zv[pdiate, c6te un rdg6it larg, .rlete
prelungi...
Zlt
 Sirnion Lungu, lxtat ieucii, razirnat de un coItr de rnasa,
lEi injura nevasta care stdtea lAngd el, in picioare, cu ull co-
pila6 [a !a!d. Femeia il Lrdgea intr-r:na de mdnecd, zicAndu-ir
cu glas rnonoton, firir. si se sinchiseascd de ocdrile lui I
*- Ilai, Sirnioane, hai z5u acasi, cd lndine trebuie si te
scoli cu noaptea-n cap sd te duci dupd lemne, cd nu n:ai mrr
nic:i cu ce a!6!ar focul,". llai, hai, ziiu !...
Simion se J:l6ngea comt-'senilor care nlt-l ilscultau, lnjrlra'
bea, pdni ce in cele clin lrmd fetneja igi f.lcu loc alatlrri Ce
dAnsul, astup6nd gura copilului ctt sfArcul pieptr-rlui, rAzdiicl
qi trAgdnd zadarnic cu ochiul spre un flAcilu pe care b6utura
ii posomurisc.
lloli flicdii ir:cltinau, pe rAllcl, cu ldutarii care c&ntau d'ln
ce in ce mai cu suflet doino de befie, i;iriginate ;i l5b5r{ate
ca niEte femei dezind{atc. Briceag se amclise bine'de }Iuturi:,
dar arrrrgul h.ri tr6gea parcd mai frumos. pe c0nd Holbea, nrai
trdsnit, se'concla atAt de fals cA iui insuqi ii era ruqine. Nu,tnai
Givan rimdsese treaz, intdi ca sA-gi poatir 4:izi gordulla' apoj
fiinclcir era'un betriv flri perecire, in stare nb sr'rg.l r: vaclri1 dt:
sirirt fdrd mdcar si clipeascd
Ion se simleil atAt de atnrlrAt cii nici rachiul nu-i tiiinea'
RuEinea ce i-o facuse !-asile Baciu i se aqezase- pe inirni ca
o piatr5 cle rnoarA. Se silea sA nu se rnai gAndeasci la ce*a
paiit Ei totuEi tnintea ii era otrAvit[ nntnai der octtrri' C) tLi-
iintA grorayA il cuprindea din ce in cc lrai stArr-ritor itt ;urt-
jeie ei: sA loveasci, si spargA, sii se-descarce ca sd se riicc-
reascd. Se uita in r.Sstimpuri cu coada oc-hir-ilui sp'e cealaitd
masd, unde George, inviorat, inchina mereu 9i danddnea, cu
glasu| gros gi un cintec' d''rnt:sc, crt ochii fuJgcrA-
Iori, ctio trufie 'efi1crit,
provocdtoare pe fa!d. Privindu-l aqa, holeqte'
Ion'sim{i deodati ca gi c6nd l-ar ciidca . plinzi dc pc oclti"
lgi arrrinti cd Ilie OnLi 1-a v5zut f' gr6.dina, irnbrdliErlrtdu-.se
cu Ana. Acum llie ;edea lAngd George. Ilie trebuie sd-i fi
dat der veste, iar George a asmr-riit pe Bac'iu' $i, fiindci nu
s-a putut rifui cu Baciu, i se infipse in creier gandr:l ci tre-
buie sd se rdfuiascd cu George" lndatd cc-i veni lrotararea
aceasta, incepu sd-I chinuiascS. se frirndnta Ei'suferea pentru
cd nu qtia cum sA inceaP6.
Atunci pica in carciuma Titu }"lerdelea. Intrarea &ui curt:rir
o clipA gdldgia.
Buni seara ! rosti 'Iitu pu{in incurcat, ciici toate pri-
-
virile se intorseserA spre ddnsul'
26
-* Buna seara I rAsunA aproape in cor raspun$ul tuturor,
dupd care zgomotr:i. igi reiud stipdnirea mai avan ca inainte,
"Iitu venise mai aies impins de curiozitate. Avea o pre-
simlire ci cearta de la hora nu va rimAne firA r"rrrndri ;i nrr
'puttit
- s-a st6pdn-i sd nu treacFi pe la Avrtun, ,sa vaclA c€ se,
mai petrece ? La cind farnilia ilerdelea dezbatuse amanunfit
intAmplarea Ei cu tolii cAzusera de partea hd' Ion, gi pentrr:.
cd li-era vec'irfo pi pentru ci feciorul Glaneta"qr:lui era mai
deqtept decdt to{i fldcaii din Pripas- I)iscutia o incheiase Titu,
declardnd grav :
_. Bin.e-alface sd-i traga o sfAnta de irAtaic !
Dar n-a spus cui sd*i tragd gi ninreni din casd nu l-a mai
intrebat, cAci se fdc-use tdrziu Ei pe toli il cuprinsese sotnnul,
lar invdlatorul chiar adormise imbricitt in tirnpui convorbirii.
Dupi ce s-a culcat toatd farnilia, 'Iitu s-a ;rgezat sd lucrezer,
pentru tatAl sAu, la nigte registrc de inscriere. ;\ lucrat ce*a
lucrat, pe urmi nu gi-a inpi putut opri nerdbdarea. $i, cum
tutunul ii era pe isprivite, -gi-a ]\rat pil5ria gi s-tr dus giont
la r:iircium.l.
Dddu mdna cu Avrunt, cunr obignuia totdeauna cdnd lua
ceva pe datorie, cem url tutun, ii spuse sa-l treacai la conf
qi apoi, ca sd mai poatd zdbovi, vorbi cine Etie ce cu ovreiu.l.,
trAgdnd cu ochiul spr€ mesele fiacdiior. 1l rodea sd intrebq
ce s-a mai int6mplat, dar se sfi;r. Ce-ar zicc oantenii sti afle
cd el se intereseazd der hArjpnelile praScriilor ? In sfirEit por:ni
nrangdindu-sc' cu glinclrri ci nrr se po.'rtc sI fi fost nici o in*
cdierare de seam;i, altfr,'l n-;rr ti toli ittrpreunii.
Trec6nd pe ldnga ttasil ltri lon, ztntbi pricieneqte. F15-
cdul se sculA. in picioare pi-i zise respectuos. intinzAndr,l*i un
pahar de rachiu:
Td domnigorule, qi inchini cu noi urr pAharut !
- sebine, codi pulin, mai mult de ochii lumii, cdci prile-
tui i"'fiht
_
se pdru bun ,sd afle cAte ceva. Agtept6 deci sd strdiuias-
cd gi ceilalti, qi atunci hld'paharul gi-l ridicd in sus' in semn
cd vrea sd inchine. Ion strigd deodatd poruncitor si se facd
tAcere, qi toate glisurile se Jtinserl intrjo clipire. DornniEoruJ.
insi acuma se zdpici, nefiind rneqter in hiritisirile lungi Ei
ceremonioase care plac idranilor.
trdieqti, Ioane !... Sd triili cu tofii gi... noroc ! zise
dAnsul,- Sd
dupd o pauzd, cu vocea rdgugitd, uqqr fle emolie.
BAu gi dddu inapoi paharul, abia stAp6nindrr-Ei un fior
de greald. Ion ii rdspunse cu o inchinare foarte iscusiL{, dar
acoperit5 do gdl5gia care reincepuse. Tit'*r ii intinse mAna ;
27
r
Noapto buna, IonicS,
9i mullunresc ! 8
--- Mullumim noi de cinste, domnigorule ! facu fldcaul
petrecandu-i pdn5 afarA.
' ln fala idrciumii, pe prispd qi in uli{a, pdlcuri-p6lcuri
de oameni inchinau, povesteau sau se sfddeau. Irete rnai
curioase-gi copii mai ireostoili cdscau .gura pe la ferestrele
dinspre grddind, lipindu-qi nasul de geamuri. Macedon Cer-
ceta$u, riort de beat, comanda militAreEte. tolSnit in margi-
nea qanlului, de vuia satul.
Ai vazut ce tni-a fdcut badea Vasi.le, clomniEorule ?
- incetinel, pd nu-l audd qi altii.
z.'ise Ion
_- I)a, gi-!i' spun drept, m-am mirat curn ai putut sta
aga, cu mdinile in s6n, rSspunse Titu cldtinAnd din cap.
, ",si n-o gdsea, cdci George petrecea intre tovardgii sdi Ei pici
Ce puteam face, domnigorule ? Eopti lon scrAgnind
dinfii.- Daca-l plesneam, poate-i omoram qi infundam temni-
!ele... $-apoi, vezi dumnea,ta, nu-i de vind cine face, ci de
vini-i c:int'-l pune sd faci !...
Titu se apropie sd nu piarda cumv+ vreo Eoapti. Iar
fiindcii Ion tAcu, il scormoni :
mA ? Adici tu crezi cd I-a pus cineva ?
- 7,'au,
L-a pus, pot sa jur pe sfdnta cruce... f)umneata nu
gtii cir- vrea si dea pe Ana dupi George a lui Toma Bulbuc
Aa ? Dupi George ?
--_ Vezi bine c-aqa. Doar mereu o spune in gura nlare,
s-audir toli cAinii... Apoi amu vezi'Ei dumneata cine-i de vini.:"
Titu, ca sd-l intArate, il mulcomi :
.- I3ine, dar poate cI George nu l-o fi indemnat si..,
Ion, cirtrdnit, il intrerupse :
Vai de mine, domniEorulc, curn poli grii aqa ? Ci
doar-eu ;tiu bine cd George nu md sufere ca sarea-n och'i...
Nu qtii dttnrneata currit urnblS dAnsul dup5 Ana, Ei incd de
cAnd ? Anula nu-l vrea, cI nu-i place gi-apoi el cati si se
rirzbune,pe rnine.
.
Titu tiicu un rdstimp, se gAndi Ei pe urmi vorbi rar
-. Rdu, foarte rdu cd George trmbld cu d-astea...
=- Clrezi dtlmneata ci mii las eu asti-searir pAnA nu-,i
mu5truluiesc ? Poate numai de m-ar tr;isni Dumnezett din se-
nin... Altminteri in cearqaf o s5-l duci de-aici...
Glasul. fl5clLrlui se sugrumase der furie. Tittt se spiitrAnti"r
si-i zisc foartc ir-rcet qi sincer
: cdrnAgii, sucind-o aqa incdt vinele lui tro,n s€ umiflau, iiar fe{a i
Astampiiri-te, foane, si nu dai de vrco pozni |
.
- SI ;tiu cI zece ani nu scap din temnila qi tot nlt mit
- nu-i vird sAngele ! murmurd lon, aprins ca r-ur ba-
las pdni
laur. incle;tAnd pumnii qi clttretnttrindu-se'.,
?B
Titu qtia acum sigur' cd va fi scandai mare, qi nici nrl 6e
mai duse'acasA. Trebuia si I'adi bdtaia, sa aibd ce povesbi
mdine familiei gi poate chiar prietenilor din Armadia. Merse
.leci incet, plimb6ndu-se, pini la gura lllilei din dos, se in-
toarse iar inapoi, trecu prin fala cArciumii pdnd spre casa lui
Simion Butunoi, nevrdnd sd se depirteze prea mult ca sd
poatii
- Iricu sosi grabnic Ja fala locuiui cAnd va ?ncepe'incdierarea.
fiimbarea aceasta de -zece ori, de dou6zeci de ori,
gi tot degeaba... Ion, oricdt era de hot6rAt, nu indriznea sA, se
agale tam-nisam de oameni. li trebuia o pricinS, cdt de mic5,
nu se uita spre masa lui, parc-ar fi bdnuit ci-i cautd gdiceavd.
Buba se sparse de-abia pe-aproape de miezul nop{ii. Ldu-
tarii, vrdnd sd plece; cdci erau tocmai din Lugca Ei aveau de
mers vreo doud ceasuri, se sculard cer6nd plata de la George,
care parcl tocmai aqteptase elipa aceasta aa sd se rizbune.
Se rdsti Ia Briceag cu pumnii :
m5,' cioarA, mie-mi ceri bani ? Mie mi-ai zis ?
--_ Ce
Nu m-ai tocmit tu'? se zborgi liganul presimlind cd
va rdmine nepldtit.
Pl5teasci-li cui i-ai zis qi are bani, cd eu nu pldtesc !
-_. Apoi n-ai strdns tu barrii de la feciori ?
* N-am strAns, incheie George mAndru gi batjocoritor,
punllnd sticla l:r gurir gi trdgdnd r: duEci zdravAnA
In.r6stimp Ion se sculase qi se apropiase de masa lui
George.
:- Pldte$te ! sdsAi dAnsul incurcat.
Eu, md ! Eu ? strigA celalt s6rind in picioare, incura-
- liniEtm
de lui lon pe care o lua drept slSbiciune.
-jat
Tu!
- Da crezi tu cd i-os cArpa voastrl, mi ? rdcni George
:
-
tot mai ddrz qi ameninlitor. $i incd mai sare la mine ! $i
incE cine ?...
Nu mai puttl iurma cdci Ion il izbi cu amAndoi pumnii,
neste mas5, drept in obraji. In cealalt5 clipi se repezi pi
George, dar Ion il lovi a doua oari mai !eapdn... Pe urmd sc
lncdierard. George mugea ca un taur $i-l apuc5 de cheotoarea
se rogea din ce ln ce mai tare. Ctt toate acestea lon il lovea
aprig c6nd ln cap cdnd irr burt5, incht pumnii i se umplari\
de sSngele ce curgea giroi din nasul lui George, stropindu-le
hainele.
cd. 40026 coala 4 29
 In cArciunrii tclati lurnea se adr.rnase ciopor in .jurul
lor""
strigarrd :
il*,'il 3:g:,ifl:li,l'"u qi cand toli ar ri vrut sa vada
intai care-i rnai tare ? Numai Avrum, infricoEat sii nu-i pra-
padeasca sti'cleie ;i pahareie sau sa-i spargd geamurile, sd nA-
pusti la ddngii cu un curaj nebdnuit, nu ca sA-i {:sparta, ci
siiindu-se din rAsputeri sa-i intpinga spr-o uga ae ta utl1a.
Latnpa incepu sd furnege mai grer,r, gata sii se' stingA in val-
mSgeald. Jertfind c6teva smocuri clin barba-i roEcovand qi pri-
mind bucuros o droaie de pumni, .r\r,rtirn izbuti, in cele din
unni, sti-i.,scoatir afard. Dupd, britiiuql napidirA tofi oamenii.
in ulilA, incdt in cAteva clipe odaia se goli. Ovreiul. fericit c-a
scdpat flri pagube, incirisu repcdc rrsa ;i tra-qe drugul cle fier,
si nu se intiimple cumva sd se nrai reintoarcir mirsteriii"
Rostogolindu-se in ulild, cei doi se desc'leEtard. fon se re.,
pc.zi J.a gardrrl cdrciumarului, sniulst: lrn pilr ;i, rnai ir:ainte
sd-l poatd opri cineva, croi pe George peste spinare, incAt
acesta cdzu grirnadd, gemAnd prelung
:
Valeu ! iVI-a ornordt ! "
-Gura, musta!ile. bar.ba, tdlharul
t'irnula lrri Ct'orge erau vopsittr
_
de sd.nge, dar nr:rnai lovitnra de par il bir.trise. NIai btilborosr
cdteva suddlmi, incercAnd sd se ridice din Eantul in carer sq
i;rdvdlise, durerea insd il cople;i curAnd, ptircd i s-ar ii rupt
gira spindrii. Rimase incdrcit in buruien'ile murdare, iilcoll-
jurat de unii fldcii ce sdriserd sA-l aiute. Niste femei pornirir
sa !ipc, bdrbatii injurau, iar copila;ul lui Simion Lurftu, spt:.
riat de gildgia care se inteted rncr.L'u, sc;ipantl sf.lrJLil lAtei
din gurA, incc,pu sth zlticrcl. Ilie Onrr so ciznca si ru1:ri Lur
_ldtunoi dint-r-un gerrd de pesto drutn c.a sir c'r.a1te <,a1tui "iui
Ion, urlAnd frrrios :
"- Aesta-i ucigaq, oiilreni iruni, ac-sta-i lrot !...
Ion cra rrrulfurnit aculna q,i racorit, qi nr-r st'rnai siltelriseir
de nimic. St6tea sprijinit in'par, ciobdne;tt'. privind triu:rnfd
tor ;i amenintdtor. dacd culllva ar rnai indrirzni r--incvtl si-l
suporc.
_i
Smucind la litunoi, Ilie iqi astAtnpdrii rnirria qi apoi inr^
preund cu alii fldcii luard pe brale p,e George Ei-I duseri a*
casd, suduind care de care mai naprdsnic. In rrnna lor rnrtr,
geau o mullirne de femei spdirnantate si cAtiva copii intrir-
ziafi pe uliti...
Pe cer se ivise o junritate de lunA lunrinoas[ pi rere,
argintdnd Soseaua qi vArfurile pomilor...
;r0
-9
Ceila1li fldcdi se strAnseri in jurul lui Iotl, privindu-l cu
respect gi aruncanclu-i cate o vr:rba glumeala prin care-voiart
si-i a,,aic. prietenia ;i adrniralia. ,'Lr mai fi ar-ut. pofta dc
petr€cere. dar {iganii o Eterseserd iu vremea bltdii, iar irl uEa
iui A'rum zadarnic biturd, cdci nu se deschise. Mai povestiri
r.in rAstimp in fala crdgmei, pe urmd se tmpr69tiar5,-ulrii
pe-acase! lllii pe'la drigu{e... Ion zvArli parul in gradina
uweiului pi porni,spre case''agale, mulfumilt, ca.dupS-q qpra-
va bine facuta. Trecea pe diriaintca casc:i 1d \/asile Racilt, "
treia de lit carciumii. stl opri gandindu-se sd intrc la ;\na. sr'
simtea doar acurn risbunai qi mai vrednia. Dar' iqi eisc cd
fata poate nu ,stie cr: v'iteiie a sdvArEit dAnsul adineauri. iar
sd.i ipunir el, nu j s"e pArea potrivit.' l\Iai bine sir afle eEr de
la'al1ii qi s;i-l'doreasci mai muit. Se uitii insa ir-rng la.c:.sa
rlotri,'ascunsd in urnbra celor trei meri bdtrdni din grirclinita,
la ferestrele negre ca niEte ochi somnoroqi, la ogrldq largi'
la grajdurile adormite, la poarta de scandr,rri cu stalpi inalii,
qi ii cupri'se o bucurie ca qi cLlm acuma toate ac.stca a' l'i.
alc lui.
ir1 dosui portilei Ana pandea cu itlilxa cat r:n purl(ic"
Auzise larma de la.Avrum ;i se strecurerse afari, b^dnuind cil
Ion; de supdrare, trebuie sii fi stdrnit vreo pozl9. Ii- tren:r'rra
sufietrrl si 1r: i se intArnple ceva. Ar fi ic;it in gli!5, dar ii c'ra
I'ricir sii nu scarliir: portita gi sir se trezeasci tatf,l siiu, care
sforaia pe prisp-a
- de' cirnd il aclusc-scni acasi oanrenii del la
hord. Vdz* apdi .,ttn-l il clucear.t pe Geo.ge qi-;i fircrr cruc€-
rnullumiti'ci^ce} zclrobit nu ora lotl. Acunl i1 agtepta lic el,
rniscatir dc mAnclrie ;i parci sin-ilind cul"n ii crc$to in rnlmir
iubirea stdpf,nitoarc,, iubirea care pecetluieqlo soarta-.oamcil iltlr.
Simtirea aceasta o infiora qi in aceea$i .vren]e "ii ;r;i|indea
toate tainitele sufletr-rli-ri... Pe urniir i1 auzi apropij nclu-st-'. Prr
unrrd il virzu oprinclrr-se. vru sa-l -cherne ca sa se arttncc itt
b|alele lui van.joasc Fi ocrotitoare, $-i totusi nu se llutrr" c'liril,i.
l)e Lrntr;-r cancl el ntr se urni, sc infrico;ir, i;i franso rnainiic 5i
gopti clriigostoasii, rltgaltoale, cu bllzele ttscartc ;i ilttit dc i:rt't'i
cI *singurii nu-qi anzi glasul :
!... Ionicd !... Ionici !';.
- Ionicd
Ion insir iEi r"elui calea, flttierAnci 9i pirSind nrai apisai'
cizmele lui bo,ciineau pe uiifa colbuita. iar uneo'ni polcoa*
vele zdngdni:au lizbind 'urreo piatril...
Cdndajr-rnse aproape de cas5, Ion se pomeni-din-urrrlii ('I1
nigte paqi fbarte giebiti. Era Titu, care alerga gAfAind' N-avtt-
:i I
sLrse noroctrl sir vadd bitaia qi era nemiingAiat. Se plictisise
plirrrbandu-se de colo pdnd colo, mereu prin fala cArciumii
;i, in cele din urniai. ia s6-i treacd mai u;oriremea, se duse
pirnii \la rdscrucea din celait cap5t al satului, Acolo a auzit Costitolul Il
zgomotul incS.ieririi. $i-a iutit pagii cdt a putut, dar pdn6
sli soscascl la Avrurn se nrulcomise tot ;i n-a mai gasit tipenie ZVARCOLIREA
dc orn.
* Ei, ce-a fost, Ioane ? intrebd dAnsui frecAndu-gi i'
miiniie.
rnurrnurA flAcitrl iiniqtit. M-am rAcorit olcaca..
' -MaiIr{imic,
rntrlt nu putu smulge. clintr-insul Titu, oricdt ii des- L
CUStr.
Se desparlird zicAndu-;i in acelagi tirnp :

O lumind cenuqie, tulbu.re privea pe fe'esibre g6nd se

-- Noaptc bunA I
trezi Glanetaqu.. Din depdrtare se auzi un cucurigu slab, pier-
CocoEii porneau sii vesteascd miezul noptii...
dut Ei rdgugit. Peste o clip5 altuln mai aproape, rdspunse
sublire Ei tAios. Pe urmA altele, din ce in ce'mai apropiate
;i mai !an!oqg, p6nd" ce o bAtaie surdd din aripi, ln tindd,,
urmatd de un cAntec de cocoq, poruncitor, gros, sfArgindu-se
intr-un cArAit vesel, cutremurd toatd cSsulA, incdt Glanetaqu
trcsAri de spaim6 gi-gi f5cu cruce.
-- Batd-te .f)utnnezeu, cocog nebun ! murmur5 bitrAnul
nrai zr.arcolindu-se pulin in pat pdnd sd se dezmeticeascir
lrinr..
.- IJormi, muiere ? intrebd apoi, atingAnd cu cotul pe
Zenobia.
_- Ba, rdspunse fetneia repede cu glasLll limpede.
TdcurA amAndoi, scdrpin6ndu-se Ei icnind bdtrAneEte'
-_ Da cAte ceasuri sA fie, hai ? cAscd iar birbatul, intr-un
tArziu.
Hai, scoald cb-i vretDea de scttlat, mormii Zenobia
mai -ursuz6 acutn gi urnindu-se din aqternut.
'-_.Oare?--se mir6 GlanetaEu pocnindu-gi alene oasele"
ScoalA, zAu, mdi bdrbate, pAnd md duc si trezesp pe
Ion, -cd el qtiu cd n-are sd se trezeascl singur, c-a jucat toati
ziua gi a mai stat Ei pe la Avrum pAnd tdrziu"'. Scoald, scoa-
la, sd te duci Ia lucru, sd nu ne apuce prAnzul lenevind, cd-i
rnai mare ruqinea !...
BdtrAnul se scdrpind iar in cap, in barb5, pe piept, ciscd
prelung cu poftd, se rnai uitd spre ferestre gi apoi murrnurd
intrebator :
__ Oare lund-i ori ziud ?,
. ln clipa aceea, in tindd, cocoEul rdspunse mai aspru 6i
rnai poruncitor :
qc
I
-.- Tl-am pus, 9i la prdnz oi veni gi !i-oi inai aduce;
rdspunse Zenobia sufldnd din rlsputeri in tdciunii din vatr;r
care fAsdiau, afumau Ei nu se aprindeau de loc.
* SA vii nesmintit sd intorci dumneata pologul, sd nu
mi mai int6rzii eu qi cu asta, altfel nu ispr5vesc cu cositul,
c6 deinita-i mdricicS, murrnurS Ion tnchindndu-se Ei ieqind"
UmblA sAnatos
-ln tindd fldcdul iEi ! lu6 coasa din cui, agd![ traista in coasa
gi coasa pe umir, Ei porni. Trecu repede pe dinaintea casei
invAfdtorului Herdelea, care dormea dusd, in vreme ce gdinile
in cotelui de ldng6 gard s6reau, cdrAiau qi se sff,deau. Merse
pe goseaua rdvenitd de roud pdnd unde se desparte drumul ce}
vechi, apoi coti in dreapta gi sui incet pe o cdrare linii, prin-
tre porumbiEti care mai late, care mai inguste, despdrflte rle, rd-
zoare crescute cu iarbd grasd. PAEea grdbit sd ajungd mai
curAnd, sA apuce a cosi o bucati cAt mai zdravlhd inainte
de rS.slritrrl soarelui, cdci iarba umeda se taie rnai bine qi
rnai lesne.
Hotarul era incd pustiu. Doar pe Simion Lungu il g5si
cosind de zor, in livada ce o linea cu arendd de l.a Avrunr.
lAngd o holdd de ovdz a Iui Vasile Baciu. Trecind, ii strigd
in loc de binele :
-_ I{arnic, harnie !
Simion mai trase c6teva brazde, pe urm5 se opri sd-gi
i.scutd coasa Ei rdspunse iui lon, care se tlepArtase de-a bi*
nelea, inc6t nici nu-l mai auzi :
...- Apoi ce sd facem ?... Muncirn, cA de-aceea rle.a l5sat
Dumnezeu pe lume...
2 minrrnea lumii...
Mai urcd Ion vreun sfert de ceas. Locui era tocrnai i4
inirna hotarului ; o fAqie lungd gi ingust6, de vreo trei carq
de fdn. Ateta rimlsese din livada de doudsprezece care ce
mersese pAn5-n Ulifa din dos gi care fusese zestrea Zenobiei"
Incetul cu incetul Glanetaqu iI tot ciop6rlise... Ii canr pldcuse
bdtrdnului rachiul, iar munca nu prea il indemnase. In tinel
retea lui a fost mare cdntdret din fluier, de i se dusese veste'a
pAnd prin Bucovina. 2i"nu atai an-f."-o. tlin triqcS, parc-ar
fi fost clarinet. De aceea l-a qi poreclit lumea ..Glanetagu{.
Fusese bdiat curdlel gi 'istet, dar .sArac iascd si lenevitor de
n-avea pereche. Fugea de munca grea. Se zjcea cd in viala lui
n-a tras o brazdd cumsecade, ad6ncd qi cAt trebuie de latd,
36
cd nici nu 'Etia line bine coarnele plugului ; coasa iardEi il
dobora repede gi-i stAtea in mar-ri ca un bd{. I-au placut mai
--mult lucrurile muieregti : sipatul, pologttl, cAratul, semanatul.
Dar Ei rnai bucuros trdnddvea prin ogrdzile domnilor, pe la
notar, pe la preot, pe la inv6{dtor gi chiar pe la ovreii din
Armadia qi din Jidovila. NiciodatA nu i-au crescut ,bdtdturi
in palmd de muncd, nici nu i s-a pldmddit pimdntui in piele...
Norocul lui a fost Zenobia, ti fetncie ca un bArbat. ir5rd de' ea
cAinii l-ar fi mAncat. S-a mdritat cu dAtlstrl fdrd voia parin-
lilor, care-i ziceau cA din frumusele nu se face porumb Ei
din istelime mAmAliga. Singur6 la parinli qi din bameni cu
.qtare, .ar fi putut lua frtintea satului. Ba insd l-a vrttt pe Gla-
netagu ;i parinlii, ca $A ntt-i iasA din voie, in cBle din I'rmii
au dat-o ;i au. inzestrat-o cu patru table de porumb 9i doua
de fAneafS, trecAndu-i gi casa din capul satului'cu grddir:a
dimprejur. Cilnd s*au ntutat tirrerii'in casa uncic stdtustl b&-
'. tr6nii pinir qi-au clddit-o pe cea de peste drun dc-a popii,
au giisit pfrnd Ei oalele pe foc, iar in ogradA o pereche de boi
Ei doud vacin o droaie de ghini 5i vreo cinci ra!e... Gospod6rie
deplind, numai Glanetaqu 'sir fi fost bdrbat, s-o ingrijeasc5.
Glanetaqu insd nici dupd ce s*a insurat nu qi-a schimbat
ndravurile. Zenobia l-a ldsat cAt t-a rldsat, pe urlrlr-t' vtrzdncl
ci nu-i nici o nddejde, s-a fdcut ea bhrbAt 9i a dtts casa-
Era harnicd, alergStoare, strAngdtoare. Dacd n-a dus-o mai
bine, n-a fost vina ei. Unde nu-i-ap, nu-i spor' Din zi in zi
s-au inglobat tot mai r5u. O datorie naEte pe alta. Ce s;&
asutpe o gaurd, stArneau o spdrturd cdt o 9ur6. Azi se duce
pe. apa sdrnbetei o lirnb6 de porunrbiEte, rn6ine o livadir ir:-
treag5.., Mare noroc cd Durnnezeu nu ie-a hdrdzit decAt un
singur copil. Dac-ar fi venit mai mul{i poate c-ar fi ajuns de
Cdnd atr murit ,i:irintii Zenobicj, Glanetaqu stdtea tocmai
in doutr porrrmbiEti ciopAr{ite Ei in douA vaci sterr:e. Moartea
bitrAnilor iar i-a rnai ridicat pufin deasupra nevoilor : vreo
zece capete de vite. vreo cinci locuri buniqoare qi casa cea
nouA... Aceasta au qi v6ndut-o indatA lui Iftode Condratu, ca
sI se mai ugureze de datorii.
Mdcar acum de-ar fi pus umiirul Glanctagu... Dar nu l-a
pus. S-a l6sat de fluier gi -s-a apucat de belie. CAt e Armadia
de mare, toate crdEmele le bdtea. In loc sA rnunceascd la coasd
ori la plug pe pdmdntul-lui, umba pe la ovreii din Jidov$a,
sA fac[ bani, iar banii sd-i bea. Nu" se imbdta insd niciodatl
.)n
JJ
{
rdu gi era bland Ia betic ; rddca intr-una Ei povestea fel,de
fel dc rninciuni, de-!i era tnari mare dragul dc c1...
Asa lpcii, in ca{iva ani, iar s-a incuscrit cu sArdcia. ln
zadirr se jura Zenobia pe toti sfinlii din calendar, dupd fiecare
ci'opAr.lire d,e mo; e, cd rn,ai curdnd se spenznrd decdt sd n'r,ai
vAndir o palmd de loc. Picau hArloagele de judeciata Ei trebuia
si dea de bun6voie, daci nr-l vrea si vini cu toba sa-i facd
haratn qi pulinul din carer-9i inai tArau viala.
CAnd s-a ridicat Ion, stiitcau nutnai in trci peticq de
pimant : fAneata, spre care s(' griibca ztctlmil, ;i douil po-
rurnbigti, diircolo de ;osea, tocrrai in hotrrul sittultti Sir6ctt-
ta. Ce-ar fi trebuit sir fie Glant'ta;ur, a fost fer:iorul. Era iute
qi harnic, ca mir-sa. llndc punca eI mitna, punea ;i l)utnnezeu
mila." Iar.r pinrAntul ii era drag ca ochii din iap. Nici o biaz-
dd dc, mogie nu s-a mai instrlinat de cdnd s-a fricut ddnsul
stAlpr.rl casei. ln schitnb, 'cum necuttt, in doi-trei ani a plAtit
qi datoriiie ce le aveau la ,.SomeEana6' din Armadia, incdt a
putut atAla focul cu cArtuliile verzi 5i roEii care pricinrtiseri
Zenobici atAtea zilc friptc..
Fldcaul sosi inc6lzit dc drum.-Se opri in marginea del-
nilei, pe rdzorul ce-o despdrlea de alti fdnea{5, tot aEa do
lungi qi de latd, pe care Toma B'.rlbuc o cumpdrase acunl vreo
zece ani de [a Glanetaqu. Cu o privire setoasil, Ion cuprinse
tot locuI, cdntdrindu-I. Simtea o pldcere atdt de nlare vdzAn-
du-qi odmAntul, incAt ii venea -qd cadir in genunchi si sa-l
imbrS{iqeze. I se pdrea mai frttnros. pentru ci era al
lui. Iarba deas5, gra.sil, presdratd cu tr:ifoi, unduia ostenitd de
rdcoarea diminetii. Nu se prrtu stripAni. Rupse un smoc .de
fire si lc mototoli piitimal in pahne.
Se agezd pe rizor. intepeni nicovala in pi-rmirnt', potrivi
tdiqul coasei gi apoi incepu a-l batc ctt ciocanttl, rltr', apitsat,
cu ochii tintd la otelul argintiu.
CAnd isprdvi, se scul5, scoase de la brAu gresia, 'o in-
muie bine in apa din toc qi apoi nriing6ie ascu{iqul coase'i ctt
gresia, schimbdn<l mereu degetele rndnii stAngi' Pc urnll. ctt
un pumn de iarbi, Sterse toatl coasa. ln <lipa accea -privirear
i se odihnea pe delrrita lrti Toma F}-rlbuc. cositir, cu fAnul a-
dunat in cipite care stdteau incremenite ici-eolo, ca niqte mor-
moloci speriati. PirmAnttrl negru-g;-ilbui p:irea un obraz rnare
ras de curdnd... Privindu-l. Ion oftir qi nrurtnuri : cdciul[ zdrav5n6'de pidure, dar trupr:l i-e ldzuit, arat ;i se'
I-ocrrl nostru, s.lracul !...
- gdndi pulin de'unde si inccerpir 9i hokiri sii oorncits-
Se
e5 brazda de la capirtul dinspre sat. (ru fata cirtrc risirrit. st1-l
vadli soarele cAnd .sn .ra innlia de dupii dealurile V:iriirei. In-
38
cerci intAi coasa in col!, fdcAndu-qi loc, apoi croi brazda in la-
locului ca sd se usuce mai deodat6 9i mai repede'
trrl 'Cdnd
ajunse. la mar5linea delni{ei, se opri sd mai nete'
zeascd coasa cu gresia. Acuma stdtea cu fala spre satul care,
sub cl cea!6 verzuie, tremitra ugor," se intindea qi'se strdn-
gea, ca gi cAnd s-ar feri de imbrdliqarea r6coroasii a dimine-
tii. Vedea casa lor peste drum de a invi{dtorultti I{crcielea,
chiar in capul satului dinspre Jidovila, despdrlite prin Ulila
Mare ce coboari pdnd la Avrum, suie iar pAnI pe la preotul
Belciug, mai merge drept o bucati qi apoi urci dealul, grdbin
du-se spre Sdricula. Ldngd casa noui a lui Vasile Bacitt por-
neEtel Ulila din dos care face un ocol mare' ca sd treaci prin
fata bisericii Ei si se arunce iar in Ulita Mare, dincolo de
gr.{dina popii, printre bordeiele figdnimii. Funditgra pleacd
din Ulila din dos, de idngd bisericd, se addncegte mereu in-
tre dealuri qi, la $tefan Ilina, se despicd in doud. Un bra! mai
scurt o ia Ja st6nga, numai printre vreo trei-patru cdsule"
apqi se face drum de car, se ca!5r5 pe coastd qi se pierde in
-merge
cdmp ; cellalt insd inainte, cu casele tot mai rare, pe
urmi, mereu pe lAngd PdrAuI Dracului, din ce in ce mai qer-
puit, pAni ce intrd in Pddurea Fulgeratd...
Satul pdrea mititel sd-l cuprinzi tot intr-un pumn 5i s5-l
pui in traistS, ca o jucdrie pentnt copii. I'Iotarul insir se in-
tindea atdt de mare, incdt Ion llu se mai situra privindu-I,
ca o slugir credincioasi pe un stipAn falnic qi neindurltor.
I)in qosea qi de la marginea satului incepea coasta lini
cu sute de parceLe,'unele galbene, altele verzi, altele cenuqii,
invilmdqite gi incurcate, lintuite ici-colo cu c6te un p5r sau
mir pidure!. Urci incet pAni la pddurea Virdnbi, din care
rte-qbia se vedea. de aici o dungl liliachie, coborE.nd din ce in
ce mai groasd qi mai intunecatd spre Jidovila, pAnd se ple-
quve;te qi se schimbd in lanuri de gr6u qi de porumb... Din-
colo de Pdrdul Dracului se inaltd Zdhata, mai pie"ziEd, mai
ingustS, cu multe c6nepigti, adumbritd toatA de Pddurea Ful-
geratir care merge pdnd la PIunis 5i p6nd la Sdscttta, dar firi
i5 treacti peste .5osea. Peste drum, in zare, albistreqte Pidu-
rea SpAnzuratului, unde se zice c'ar fi fost spAnzttrAtori pe
vreme:l revolutiei, dar care tine de satul Sdsclta. M5gura
Cocorilor insd e a pripisenilor. Mai poart6 qi azi in r'6rf o
m{nat. Tocmai la picioarele M5gurii se ingird casele din U-
lila Mare... Apoi vin Lazurile, de la PirAttl Doamnei pAnA la
hotarul Sdrdculei gi pAnd la P6dirrea l)omneascd ree se co-
boari pe tirmul Somegului intre .lidovita Si Armadia...
39
t
Sub sdrutarea zorilor tot pbrndntul, crestat ln mii , 'de
frAnturi, dupA toanele gi nevoiie at6tor suflete moarte ;i vii,
pdrea cI respird qi trdiegte. PorumbiEtile, holdele de grAu si
de ov6z, cdnepiEtile, gridinile, casele, pidurile, toate zuln-
zL'rill, quqoteau, fAgAiau, vorbind un grai aspru' inlelegAn-
dtt-se intre ele Ei bucurdndu-se
'Ei de iumina ce se aprindea din
ce in ce rnai biruitoare roditoare. Glasul pbmdntultli pA-
trundea nivalnic in sufletul fldciului, ca o chemare, cople-
s'indu-I. Se simtea mic qi slab, cdt un vierme pe care-l calci
in picioare, sau ca o frunzd pe care vdntul o vAltoreqte cjl.lm
ii piace Suspind prelung, ulnilit 9i infricoqat in fala ulLa-
Suh"ti :
-"'* Cat parmAnt, l)oamtrc' !..-
acelaqi timp insi iarba tiiati 9i udi parcir incepea -<i
ln
i s<.zvlircoleascir sub picioare. Un fir i1 inlepa in gleznA, din
sus de opinci. Rrazda culcatd il privea neputincioasd, birui-
tri, umplAnclrr-i inirna deodatd cu o mAndrie de stipin. $i a-
tr.rnci sc vAzu crescAnd din ce ln ce ruai nlare. VAjAiturile :;tra-
nii pdreau nigte c6ntece de inchinare. Sprijinit in coasi r-'iotrr-
tul i se umflA. spinarea i se indreaptA, iar ochii i se a1:rin-'erii
intr-o lucire cle izbAnct6. Se simlea atdt de puternic inr:f;t. sI
clomneasci peste tot cupriusull ;
Totu;i in fpndul inimii lui rodea ca un cariu iriirererir dt'
riliu cd din atdta hotar el nu st5pAneqte decfrt doud-trei crdrj:-
peie, pe cAnd toati fiinta lui arde de dortil de a ar,'ea pdrndnt
rnult, cAt ntai mtrlt...
Iubirea piirnintului l-a stripAnit de rnic copil. Veqnic it
piz,muit pe cei bc,ga{i gi veqnic s-a inarmat intr-o hotdrArre
pdtimaqd : trebuie sa aiba pdnrAnt tnult, ltrebuie ! f)e po {!r-
trrnci pdmdntul i-a fost mai drag ca o mamit...
Cdnd a umbldt la qcoala din sat a fost cel mai iubitl elev
at invS{Sltorului Herdelea, care mereu i-a bdturt capul_ Glane-
tagului sd dea pe Ion la' qooaia ce'a mare din Armadia, sd"i
facd domn. GlanetaEu s-a qi invoit pAnd in cele din tlrmh'
ntai ales cA toatd treaba n-avea sa-l coste multe parale. I)oar
cdrfile, pe care le putea lua vechi,. $i taxa de inscriere' vrero
trei' zloti. Ba Herd6lea a alergat gi s-a zbltut pAnd ce X-art
iertat qi cum$n-
$i \de cei tne,i zlofi, fiindcdi biiatul era sfilitor gcoalA
"il'gizd,h
i;. n-avea neioie. Copilul putea merge, la
fiecare"dimineaid, sd-gi duc6 m-erinde pentru amiaz6, iar sea-
ra sA se intoarcd acasi ; din Pripas pdni in Arrnadia e o nlirir-
bare de o jumdtate de ceas... Dupd dor'rd luni de invdt6turt:r
insd Ion n-"a 'mai vrut sd se di'tcd la gcoala c€a lrlare' De ct:
40
-;ii-Ei sfarmr,r ca1:ul cu atAta carte Cdt ii trebuie lui, gtie. ,rSi
]
;rpoi i-e mai drag sd piizeascii vaciier pe ciitnpul plequv, sei !ic.
i:oarnele plugului, sa coseasca, sA fie veSnic insolit cu pdm6n-
lul.". $i Glanetagu, pe cAt ds- greu l-a dat la liceu, tot atdt de
lesne s-a implcat sd nu mai urrneze ; doar de cci cdliva zloli
aruncafi pe cdrli ii pArea riu. Mai bine sa-i fi birrrt dec6t si-i
fi btigat in alte bazac'onii nefolositoare. Ion insir uu s-a des-
pdrfit de tot nici de ele. Le-a pistrat qi-n siirbltori ]e-a sitit
si riiscitil pAnd li s-au ferfenitit foile. Iar mai tdrziu nlereu ce-
rea invAldtorului ba erarii dr. povegti, ba cAte o gazetii veche,
sii se desfete...
Acurna Ion cosea din rasputeri. Brazdele se prdvAieatt clrep-
lql, €frele, nrirositoare. C6nd r;isriri soarclc, ro.5u qi solnnoros,
Ion simtea o amorleali u;oarA in gale gi degetele parcii i se itr-
r:leqtau. pe codoriqtea coasei. Se indrepta din spinare la ca-
p5tul brazdelor, qtergea tiiqul cu ;omoioage de iarb6 moale,
il atirrgea cu gresi:r, rAsufla greu gi iar se a$eza pe lucru. O-
boseala il intiirdta ca o patinri. Murrca ii. era drng^d, oricAt 'ar
fi fost de asprd. ca o rAvnri isp'ititoare.
Sosrele urca rr€ireu pe cer, culegAnd, cu razele-i calde,
stropii cie rouii dc pe cAinpuri, invior:dnd din ce in cel vdz-
tiuhul. Pretutindeni pe liotar oan"rerrii, ca nigte gandaci albi,
:ie tmdeau in sfortiri vajnicr-. spre a stoarce roadele pdmdn-
tului. Fiiciului ii. curgea sudoarea pe obraji, pe piept, pc
spate', iar ctlte rrn strop de pe frunte i'se prelingea prin
sprincl:ne ;i, vrizirnd, se friirndnta in I'nm6, infrilind, parca
mei puternic omul cu lutul. ii dureau picioarele din genunchi,
spinarea ii ardea Ei braleie ii atArnau ca nigte poveri de plumb.
lnsprc' pirAnzul cel mic, oprindu-se si-gi qteargi sudo-
cile care."i tigneau acum din sangele incins de dogoarea soa-
relui, iar se uita in vale, spre sat. Deodatd fata i se insonin;i
dr: bucurie. Pe cdrare stria incet Ana, cu Lrn co$ pe caro-l tnu-
ta trcreu dintr-o rnan;-r in cetaialtA.
Uun, nri ,\rrrrlcrooo I strigd [on, rritAnd intr-o clipire
-
'rsfrlneala gi fierbin{cala.
Fata, cam departe, ridicii fruntea, il vdzu qi riispunse cu
p,l;rs sublire ca o alir
:
-- [Irru. rni hnit';iAa !...
Ion ii iegi inainte Ia capatul dinspre cArare al locului,
in Obrajii Anei erau irrbujorali de cildurd qi ume-zi dc nldu-
;eali. Puse coqul jos Ei zise incet:
; [trg de m6ncare tatii... A iegit cu doi oameni sI taic
iarba din dcal.
41
;
Ion o privca ;i, Iarii si vrea, se gandea : ,,CAt e de slibrt-
tu si clc r-rraficii !... Curn sa-!i fie dragi ?'...'(
l,'ata ir-rsri, ctr ochii in pinrAnt, vorbi dojer-ritoare qi cu inr.
put.an' in glas :
- N-ai vr:nil aserarrl . $i tc-atl agteptat pdnir dupd rnie-
zul noplii...
-- Am fosr necajit -rau, z\uu!o. ;tii bini:'.' Ai virzttt d<'xrr
ce ru;ine mi-a fircut bade'a Vasilc ?...
"_ Parcf, ttt nu-l ;tii pe dansui cum e la belie ?"'
Apoi, clupii o tacere scurtil, adiir-rgit :
te-ai rirzi:unat pe Gerorgo...
-- $i
CI Georg.'-i ctr viclequguJ, che ! facu rcpede Ion cu t--
lrrcire :r1.6t de strlanic' in cirutaturir inc'At Ana se clttretnura'
jMai stiltr-rrir catcvtr t:lipe, fir;i sir mai vorbeasc[ 9i chiar fii-
ri sA srr priveasca. Pel ttrimit fata, zdpdcitti, i9i lr.ti coqul, zi-
t:iind
:
__ Actt trii dttc, c:A tn-o fi a;teptand tata'..
** I)u-te, du-te; zise lon siprPlu.
Ana porni pe chrare la deal. Dr-4rir c6!iv.r paqi n-rai in-toar-"
se capui, cu lrn'zimbet'blAnd pc br,tzc, carc insti pe Ion ii fA-
ctl sd se gandeasca iaritqi mai urst-lz : ,.'Iare-i sltibuti qi uri{it-i,
sAracer dc'na !..."
Rimase crr ochii pe urmele ei prini ce dispdru- Ia- o._ aotittr-
rri. $i vlzand-o cum se legdna in mers, ca o trc.stie bolnhvicioil-
sA, fdrA vlagd, sldblnoag5, a\ru o tresdrire .,si o pirere cie r;'ru
,,Uite pentr[ cine rabd ociri qi sudilmi !(
lncrcmt:ni aga un rirstin-rp. Dar deodutii iEi revcnj, scuturli
clin cirp. ca gi cAnd s-ar incitpirtAna sir*;i krped6.o -slirbic:itrnr'"
;i-;i zi-so aspru : ,,iVlir nrolcqesc c'a o llabii nt'roadill' Pi"trci:r n-a;
*ui fi in stare sd'mE scutlrl dc c.licic.,. Ltts' .ii-i br-rnir Anqrla
Ag fi tl nirtafleaii si dau cu piciorttl trorocuiui llentnr ni$tt"
\ a ,fl){'...r"
' i)irciu sa sc intcrarci:t la coasi, ctind r-rn $las plaicut rifstrni'i
lir sl;rrtr'lt'lui:
--- Lettcvcsti. lenc've;ti i'
Ti picri din suflet l.oatii fratriirntare.a Vitzind.pc_Irlori.ca, r'rr
fa{a runreni, plinir ;i zirmbitoare. apropiindu-sc sprintenti I'a <'
ispita. RalbAi zap;:rcit cie mttllumire :
.-.- Nl-ttm oclihnit olei,rci.'. A trccltt pc ;lici ;\na lni Vasilc
liucitr;i...
lgi curma glasul. brusc, intdlnind i*tristarea ce rdsdrise irt
ochii'fetei. li friru rdu ci n-a tdcut gi v^r s-o dreagd, fdcdnd
A.)
un rpas ca sd schim,be vorba. Flor:icu insa nu-i, nrai dAdu rAgitz si
inceapa si-i zise cr.r impr,rtare :
-- Anr vdzut... Cum sir nu vii fi. vlzut... (-lr dr,ur ltll-s oal:-
bd... iJmbli dupi ea ca armisarul dupit iepe... M;i mir .ci nrt
ti-c rusirrc...
Ion incercii si rAda.. Nrt ii::buti. clar riitspunsc cald, mAtiga-
ind-o din ochi :
Nu vezi tu clrrn e lurnc,tt erzi. Jr'lorico l/... Vai de suflt:ttrl
- Crede-ma ! In inima nrc;l insi tot tu ai ri"rmas criiarsli...
meu...
Ochii fetei se umplurA de lacrinri irrglimiind : '
Te faci de rAsul ldrlii ca s-o iei pe ea...
-Flacdul tdcu. .Apoi ofti. Clocotea. Firi"r sI nrai sc'oatri o
r'orbd, o lu[ in brafe, o strAnse s-o ineibuge si o s;irtrtri pc gu-
rd cu o patimi sdlbaticS. Fata se zvarcolea, dar ctt ficcrt rnis-
care se lipea mai tare de pieptr"rl lui gi, printrc siirtttiri. urr-rr:*
mura;
* Ionicii... lasa-ma... Te vid oarnenii... Lasa-mir... Te vid.."
oamenii...
' A;a munceEti tu, dragul marnii ? stligir in ciipa rrceea
- care venca cu mAncare, grirbitA qi sup5rati.
Zenobid
Tinerii se despdrtirir indati. Florica, rogie foc de ru;ine,
de-abia putu ing$na ceteva r:onbe si 'se flcu rievizr-rta printlc
delnite. fon insai, ca sd-Si ilscr-rndd z.ipiiceala, se ri-rsti la rnit-sa :
CA Ei durrrneata, zdu, vii c-cl falci'r-n c(\' gi cu unir-n
- parcd
pamAnt, eu as sta toatli ziua cu mAinile-n .-*irn I Mai lli-
I
ue veneai mai devreme, c& r'ezi birre cri soarelt'-i iutr'-lmiezi .si
pologul s-a usclt ca h.Arlia...
*3
I
Ana a.iunsr- in deal gifiind.
Virsilr. Rar:irr, imprerinA c'u cloi L-rcr:itori coseau din rirspr-r-
teri, schinbiind <loar din ciind in cAncl cAte-o vorl:ir.
Ai rrenit ? intrebi \,'usile can'l n-roroclinos, r'i*rzin{l pr'
Ana. -
Ar fi vnrt sir trrai fi int;irzirt cu rnfillcarca. sli poatn riarre-
nii sd lucreze' mai mult pAni\-rr prAnz, r:[ tot ii pliteer destul cle
scunlp.
Era un bdrbat silitor Vasile Raciu cAnd se gdsea in toancr
bune. A avut o viald grea si plina de trudi, dar s-a linut ttrt-
deauna prinire fruntagi. !5rin!ii nu i-uu dat decAt suflotrrl
dintr-insul S-a insurat cu o fatd bogati ;i urAti, dar a irrl;i-
4:J
t
t*o ca ochii din cap, caci ea ii intruciripa pAmAnturile, casa, vi-
tele, toatir averea care-l ridicase deasupra nevoilor. Bogdlia ii
deschisese nrai mare dragostea de munca. RAvna de a agonisi
ii puse stapanire pe suflet. Ii era frica mereu cd nn trdsnet
din senin ii va zdrobi toati truda viefii. Trei copii, cei dint6i,
ii muriseri inainte de a impiini un an de zile. Ana a fost aI
patrulea, In trma ei au mai venit doi, dar fdrA zile... Vasile Ba-
ciu naddjduia mereu un bdiat. in cele din urmd a sosit, dar
incapdjdnAndu-se sA intre in lumea necazurilor cu picioarele
tnainte, a stdrnit nunai jale Ei ncnorocire. Moaga satului, care
era chiar mama femeii, a incercat toate descdntecele Ei buru-
ienile. Zadamic. O saptdmAnd incheiatd casa a trernurat de ge-
rnete gi vaiete. Atunci Vasile s-a repezit de ,a chemat pe doc-
torul Filipoiu din Armadia. Cum a vdzut-o, doctorul s-a crucit
qi, clupi ce i-a ocrirAt pe toli pentru cd nu l-au in;tiintat, rnai
devreme, le-a spus cd acuma e prea t6rziu, ci femeia a inceput
sa invineleasc.i, apoi ca numai Dnmnezeu face rninuni qi ctr ar
fi trebuit s-o ducd tra spital, in Bistrila, sd-i scoatd copilui prin
burta. Baciu i-a plitit-un zlot de argint gi l-a intors-acastr cn
cirrula. Pdna sd vie dAnsul, femeia ,si-a dat sufletul, Copilul a
mai rniqcat intr-insa '"rreo doui ceasuri, incit moaga era cdt
pe-aci si-l in{epe cu urr ac, sA.nu se intdmple cumva s5-l in-
groape de viu, si se facd moroi ;i si vie din cealalfa lume sa
spAimAnte oamenii... Impreuni cu nevasta, Vasilc- Baciu a in-
mormdntat o parte din sufletul sdu propriu. li sl6bi pofta de
munci, parcii' n-ar mai avea pentru cirre sd se osteneascd. ii
rdmlsese o rniingdiere in Ana, care sem.ina ctt m5-sa, dar in
ecelaEi tirnp o 5i ura, fiindcA din priciira unui c'opil s-a tras
moartea femeii ct>i fusese reazimul vie{ii. Cirutir sa-qi inece
jalea in rachiu. $i, deoarece cdnd cra beat r.rita tot, se imbita
tlin ce in ce nrai des. Inima i se iniicrise ca o pungA de piele
arsi. Ce agonisea aculua dddea per bduturii. Se fdcea .zi cu zi
rnai dArz. Nnmai moEia ii mai era dragi ca odinioarS. 1l du-
rea gAndindu-se ci va trebuj s-o ciopArleascd spre a potrivi
zestrea Anei la rr:iiriti;. .Se friunAnta deseori sd giiseascii vreun
chip de a nu da nimic i:61 va trii dAnsul. George al Tomii Bul-
l--uc i se pirea'singurul care ar putea lua fata, aqtept6nd zes-
trea pdna la rnoartca lui. ;\na nu se impntrivt-a ptt fa!A. Asta
il cAtranea mai riiu. L: Ion simlea un vrdjmaq. Cr-rm a fosl dAn-
sul in tinerete, arga e feciorul Glanetagului azi, li vrea averea.
De aceea fierbea de rrr.l'chiar numai l'Szdndu-I. $i ura i se re-
vdrsa asupra Anei mai aprigd, pentru cA ea cra mai aproape
de sufletul lrri...
44
ii aruncd pe sub sprdncene cdteva priviri mAnioase, apoi
asculindu-gi coasa, o intrebd peste umdr i
I)ar cu cine te-ai oprit pe coastir ?
--- Cu lon, rdspunse fata fari. inconjr"ir.
1\{hm, cu Ion, mormdi Vasile Baciu. Apoi vezi bine
c-aEa... Se vede cit degeaba igi spun eu !ie, ca un pdrinte, cd tu
faci tot cutl te taie capul... I3ine, draga tatii, bine... Bine ca
;tiu. Cir daca-i vorba pe aqa, apoi eq !i-s popa...qi porni pe
Vorbind se infurie din ce in ce mai tare se
ocdri ;i suddlmi. Coasa insd n-o ldsa din nrAnd ; ba parcd trA-
gea brazdele mai zdravbn. Cei doi lucrdtori, vrAnd-nevrAnd, tre*
buiau si urtneze pilda lui, ciici el lnergea in frunte. Astfei o-
mul se rirvcnea inji:rdnd, dar in aceeaEi vrelne nu ingaduia pc
mu{rcitoli sI leneveascd.
Ana scotea oalele din .coq, in umbra unui mdr pdduret la
marginea fAne!ei... Vorbele grele ce o plesneau, in fala oame-
niloi o chinuiau. Rdbda tottrqi cu inima impicat5, zicdndu-gi cd
suferd pentru-Ion. Cu gandul acesta in minte, se aEezd i6nga
coq Ei intoarse privirea in vale,-unde Etia c[ munceqte el. 1l z5-
ri tot €rcolo, dar parcd nu mai era singur'.. O zgudui un fior'
Clipi de c6teva ori, ca ;i c6nd i s-ar fi lisat o ceald pe ochi'
Vedea ins6 bine. Ion strdngea in brale o femeie' Pe ea n-a si-
rutat-o, iar pe cealalta o imbr5ligeazra. Tot s6ngele i se aduni
in obraji qi, parc-ap fi avut un ochean, atAt de bine vlzu acum
pe.Florica. O durere nrare i se sfredelea in piept Ei ochii nu ;i-i
mai putea smulge de Ia ddnEii. Auzea ca prin vis ame4in!5rile
\ tatirlrri ci :
Mai bine te tai cu in buq5tele derAt s-ajungi bitaia dtr
joc a- GlanetaEilor... Barem si gtiu ci eu te-am f6cut, ett te-atn
omorfrt...
Glasul lui insi nu-i p[trundea ,in suflet, circi sufletul e-i str
impietrise de amdrdciune. Se simlea neputincioasi qi pirisita.
Imbrili5are.a celor doi i se pirea nesfArqitl' ii sorbea toatd lu-
mina ochilor. Doar buzele subliri, in5lbite, mai puteau mllrlnu-
ra, tremurAnd de durere :
T Nu mi iubeste... Tcrt ntt
Doarnne !...
i
)
tr4
I
' .Satul ficrbea. Cearta cle la hord gi mai ales birtirlia der Jit
cdrcittma treceau din casl in cas6, din ce in ce mai umflak'.
cd. 1t0:6 (oaL:r i ,1 l-l
 i)is-der-dirnnieala Toura Bulbuc a sculat din pat pe preo_
1tt1.3ut"t.t* qi i s*a pldns cd ron i-a schilodit feciorut. Fop* *-*
indignat, fiindcd
.T9*u era un st6lp darnic at biseiicii,'Ei i-.r
^sd
la.geduit ca duminica viitoare are ao;eneasca-pe-uithug"r
GlanetaEului de pe amvon, ca sd-l invele bmenie. T^oma, foarte
mrrllumit cu rdspunsul, a lrovestit tuturor oamenilor ce i_a in*
lAlnit, culll s-a supdrat prebtul qi ce i_a spus, apoi a ieqlt la lu:
cru irnpreund cu George care, in afard de o dunga vAnAtA pe
spitare, latd de vreo palmd, era bun teafAr, gi
fi r>Atit nimic. "o "E"a "ii,i "_r.
!'emeile mai cu seamA, carc unde se zireau, niiscoceau
amdnunte noi. ll{ulte se jurau c-au fost der fald Ei arr vdzut
, curn a cripat
leasta lui George, cdnd l-a izbit Ion cu Ldtul
noiul, cum i s-au imprS$tiat creierii prin colbul uli{ei... Altelc:
gtiau cd feciortrl Tomii trage si rnoard, iar cateva rnai indiaz*
nefe strigau c-a murit incd de azi=noapte ,si cd Torna s-a dus
la pona pentrtr inmorrndntare...
In familia invS{dtorului Heridelea nu s-a mai vorbit toa*
td ziua decdt despre intampldrile grozave de i-eri. Titu, care
de obicei nu se cdrabdnea din pat pand pe la amiazi, ilcuma
s-a sculat pe la noud gi numaidecdt a aruncat intrebarea :
Ati auzit ce b6taie a fost azi-noapte '?
-
: Toti qtiau. Flerdelea, fiindcd se culca ttttdeauna o dat6 cu
g6inile, se scula veqnic cu noaptea-n cap,, -ceaiegea in ogradd qi
schimba noutdli cu toli trecdtorii. Vestea mare o aTlase de
la Macedon Cercetaqu, care in toate lunile iqi gdsea de lrrcru
pe-acas5 spre a-Ei putea vindeca oboseala beliei de duminici.
_- Eu tocmai m-am nernerit pe-acolo c6nd s-a fnt6mplat.."
zise Titu misterios trdgdndu-;i ghelele.
Larrra qi Ghighi, nrezina farailiei, tabArara pe el,, sI .ler p<t-
, vesteascd tot, din f,ir in pdr. Chiar gi doanrna Herdelea i;i as-
cufi urechile de ldngd sobd, undc se ostenea crr giitirca brrcatc-
lor pentru amiazi. Titu lnsd se inchise, ca un sfinx, in fa{a hi-
turor stdruinlelor.
._. -- Stati, ,stati I striga intr-trna imbrAc6ndu-se cu o iutcajd
militAreascd. IntAi si-mi cump6r rrn tuturr, pe ntmd. vd spun...
Se simlea at6t de md.ndru, parcd el insugi ar fi fost trrorri
:;au cel putin victirna bdtdliei. De;i ar fi putut sd ticluiasci un
;irag de amdnunte, care de care mai cumplite Ei mai minci-
noase, il rodea totugi ambifia acurna sa se documenteze inainte
de a vorbi. De-aceea pretextul tutunului, Avrlrm, izvorul cel
rnai autentic. ti va imprumuta toate Etirile.
46
(larciunarul insa se posonlori ca o zi de ploirie ind Titu
vrrr sii-l dcscoase. N-a virzut nimic, nu gtie nimic... ii era, fricA
:;ir llu aiba urmari bittaia, in care sii fie amcstectrt 1i dansul,
i ist'irnd poatc chiar sa ,i sc inchidi prAvirlia. Poate sa vic jan-
rlrrrmii sau poate vreo judecatii... cine gtie ? 'Idcerea ncgusto-
rrrlui e totdeauna de aur...
Norocul lui Titu a fost c-a intalnit pe f-)uniitrrr n'Ic'arcdg,
rrn client credincios al carciutlii, de la.cirre a aflat repedc at6-
tlr incAt sa poatd inflori o poirestire mat senzalionalii. Astfel tr
intpuriat urcchiic trratnei si surorilor salt cri trrninrrnte l)irnii l€r
l,t';itlz.
Toatir farnilia I{erclelea cra c'u trup rsi sr:flet dc p;rrtra lui
Irin. Ziceau cir l:ine il flcut dac.l a zgalluit putin pc butoiril cr:kl
r{c George. I)e. ce sii-gi batd joc de un biriat c:urnsec&de-. r:a Ion ?...
I)iirtinire.a nu el:a cir tgtul dczintcresata. inviititorr-tl fiie:use o,
clacii iarna trecutd, sa-i aducd satul lemne de foc. Au lipsit tocr
rnai bogitagii, in frunte cu Toma Bulbuc. 1)e atrinci farrilia
n-u.u'r-'a la inirni nici pe tat.i gi nici pe fiu. I{erdeiea chiar a
spus odatd, de fa{A cu rnai rnulli tarani : ,,las' cd-mi iricii ei in
rnrinii, ;i Ton:a si ceilal!i... $i arr sa*i joc 9i eu cum r-re cu-
t in('.,.t.
Cirnd sleird cle-a binele toat! intantplareir ctr l-rdtlLilr, '[ittt
simti inclemnul sd dncd vestea rnai departe. l-rAmdnt5 bine in
cilp hotirArea, iar la prAnz, dup5 ce rnAncb zdravdn si bil: cA-
teva pahare de ap5, strigd incdntat:
-- Se vedefi ce-o sd se nrai t'nire cei din Arrnadia 9i din
Jidovila I
Se sculA de l;.r masd inaintea tuturor, se imbrdcti tacticos
in hainele cele mai: bure, se ferchezui ca o pipugb qi plecir bom-
tlanind cu o nemullumire prefdcutd :
-_ Ma duc sA md plimb, cA am sA ptttrezesc de atata plic-
l isealA...
O ltri spre Jicloviia, agale, fluierdnd clin vrirful br-tzelor si
invirrtirrd intrc degete un baston de trestie.
Titu era mAndria familiei lderdelea. Avea doudzeci 5i trei
dc ani qi era inalt, cam doEirat, cu o fa!5 ldtdreala, ochi albaq-
tri spildcili qi o fmnte largd. Must5'file nu-i prea creqteau Ei de
ilceea le rddea, zicAnd cd se poar*td dupa moda anglo-americand.
Toat6 casa jura cd tdndr mai degtept ca dAnsul nu se pcme-
negte in imprejurime. De altfel ln EcoalS a invdlat binigor. A
irrceput-o sub'mana tatdlui sdu care l-a Ei scos ,,eminent{'. CAnd
a trecut la liceul din Armadia, a mers pulin mai anevoie;,
prin clasa a treia se pldngea-cd-l persecuti profesorii, ceea
4,1
;
ce pe Hcrdelea I-a flcr-rt sd-l rnute la lic.eul unguresc din Bis-
trita. ,,Las' ci-i bine sI invele Ei ungureqte -- a zis invata-
torul
- cii-n
stSpirnirii".
ziua de azi nu faci nimic dacii nu rLrpi limba
Dar nici aici nu s-a prea inleles cu profesorii, in-
cAt dupii ce a terminat clasa a Sasea, farnilia s-a invoit sd ur-
mezc la liceul sdsesc. ,rCu limba nemleasci a zis iar inv5-
tijtorul poti urnbla'toatd lumea.6, Taxeie-de inscrierea in-
s[ fiind-prea mari gi Herdelea neavAnd banii trebuincioEi in
septembrie, Titu a rdrnas sd studieze acasi ultimele doud cla-
se. Pe urmd, cdnd a sosit vrerlea examenelor, obegend de, sea-
mi cI taxele pentru particulari sunt ;i rnai urcate Ei, nime-
rindtt-se ca Herdelea sa aibd aclllna rnai pulini bdnisori, Titu,
dupa o ciorovdiald violentd, a renunlat la ;coal5, mai ales cd
qi el se cam siturasc de atAta buchiseali searbidir. lntr-un
sfat de familie rlrmdtor, apoi, a triumfat pdrerea fetelor : Ti-
tu si se facl notar comunal. Ilotlrdrea aceasta insi a intristat
addnc pe doamna llerdelea, care veqnic visase pe Titu preot
in Monor, satul ei de bagtinir, cdci baiatul semina mult cu ea,
avAnrl o voce prea frumoas5... PAnA sI plece insd Titu Ia
curs.ul de notari, s-au indsprit condi[iile de primire ; i se creru
bacalaureatul. Herdelea atunci a propus si urmeze gcoala nor-
matA ,si sa vie invildtor in. Pripas, in locui lui ; pdnd ar ie$i
bdiatul, el tocmai ar implini anii de pensie. Dar Titu avea
groazir de dSscdlie. Mai cur6nd salahor, decAt dascdl... $i im-
potrivirea lui a fost atdt de invcrsunati, incAt nimeni n-a mai
indrdznit s5-i .pomeneascd de ddsc5lie. Cu toate acestea nici.
degeaba nu se'putea sd stea. Era doar om in toatd firea. Ctim
sI trandAveasc[ ? L-ar ]ua lnrnea la ochi... Deci Herdelea, fiind
prieten bun cu notarul din Salva, l-a convins sI ia pe Titu
ea ailrtor gi practicant. ddnclu-i casii,rntasd qi ceva de buzu-
nar. Titu s-a dus. a stat trei hrni, a lucrat mai nimic, s-a plic-
tisit mult gi pe urmir a venit iar acasi. ln zadar, nu-i pldcea
notariatul Ei pace. Si chiar de i-ar pl6cea, ce perspective ar
avea intr-o carieri, fdrd diplomii ? Ar insernna sd rdmdni toa-
tb viata practicant, rrn fel de idlbar nenorocit. batiocura sate-
1or. Tocmai el. care era plin de ambitii, care simlea cA poate
qi trebuie sd aiungd cinevq in lume... Citea cu patimd versuri,
romane. Mai aies de cAnd i-a lirsat de EcoalS a citit tot ce i-a
cazllt rn mana. >r. tot citind. a inceput Si el sd scrie. Int6i
mai po furis, pe urml mai pe fatii ,si in sfArgit cu tot dinadin-
sul. Jar cAnd, int.r-o buni zi, Familia i-a publicat o poezie de
trei strofe. s-a hotiriit definitiv, dar in taind : va fi poet. Str-
roriltn lui il priveau ca pe un bdrbat insemnat, iar pdrinlii.
48
deqi in sinea lor nu prea inlelegeau curn va mdnca si se va
inrbrdca Titu din poezii, impdrtdEeau pdrerea feteior. Dornnii
din Armadia ;i cu dcosebire doarnnele gi domnigoarele au ci-
tit.cu mirarc qi individie numele b5iatului lnvildtorului din
Pripas sub o poezie tipiritd. In curAnd tot judelul l-a consa-
crat po'et.
'$i firh{ cilea +i scria mereu pdnd noaptea rl€rziiu ;
stingea lampa, aqtepta prin intuneric in,spirafia, injgheba c6ite
un vers in'cap, aprindea repcde lumina, il eterniza pe hdr-
tie..". Herdelea cam mor:ndia uneori cii prapdde;te prea rrrult
petrol, dar Titu, vrdiit de muza lui, nici nu voilt sir atrdi a-
scmenea imputiiri pamiinteqti...
Apropiindu-se acunl de .Iidovita, se gdndea unde sa srr
ducii ? Sd se o1l:cascr.l in Jidovita sau sd trelacii in Arrnaclia ?
Inima il finrdemna qi ici .9i dincolol in Arrnadia er.a-fata p,rofe-
sorului de matc.matici, t/alentin Dragu, domnigoari Lulrctia,
rnicuti, <tachr:;i, visijtt'rarc. O iubea de vreo trei ani. O iubire'
{'oailte eterici, a,lcirfuita numai clin rare priviri cu infeles, din
suspine' dese, din crite*o strdngere de mAnii mai vic, din cirli
\ poqtalo ih-rstrate Ei n-rai ales din deciaralii timidc, exprirrate
in limbajul florilor, al mdrcilor sau al culorilor. De cdtc ori
sc abiitea prin Armadia, si se abdtca mai in toatc zilele, 'Iitu
fricea ce fdcea ;i intdlnea pe Lucrelia. Atunci .ro;eau amdndoi,
l'orberau despre nrersul vremii, se priveau qi apoi ticeau. ,rTii-
cerea spune mai mult decAt toate frazele(, igi zicea 'Iit'.1. De
altfe-l Luore',{ia a fost una din eauzele de cipe,benie ale chern;i-
rii lui poetice. Versurile dtn Familia preamdrean tocmai fru-
muselea ochilor e-'i verzi...
Dar ri in .lidovita avea pc nevasta invii!;itorului Lang.
Tnvirltitorul cra ovrc,u. iar nevasti-s;r unguroaicii. \,/eniseri dr"
t;ttrAncl lit gcoala satului 5i nu gtia"u o bcabir ronrAr.rl'sto. (lvrcii
din .Iidovita s-au apucat prea tdrzir: si practice patri<itisrnul
<:t:l nort qi ntlreirrr atat clc prost lirnba oficialit5lii incAt nici un-
gurii cei nr:ri bincvoitori nrr-i prrtea intelege. Solii Lang deci
au fost bucuro;i r'.1nd art c'ur-rosctrt l.o Titu. singr'trul -oll1 (-11
cii.rc' Drrteau rrorbi rnai ca lumr.rr. I'Jrirbatrrl era belil' ,qi pr:tre*
cea mai in toate noplile prin <'irrcirrmile din Jidovita sau prin
celc din Amradia. F errre'ia, dri)gutir, cochetl. sc" plictisee gro-
:,lav. Oamenii povester,u c:or fi avr-rt cAterta aventrtri de dragos-
te prin 1\{aramurc;1, rrnde a trAit irraintc clc a sosi in.Iidovi-ta.
I"ui Titu mai nles din pricina accasta ii pl5cea 9i r.rmblt s-(l cu-
ccreascii. I)e;i ofta dupii Lucretia, rdvnca mult qi o itrbirr,
pasionati. I)ar nu prca;tia cum tr:cbtrie cttccritii o fontt'i,'i'i
dc ace'ea ii era fricrr sa lru sc faci dc riis irt fittlr ttttgtrro,rit i'i.
;
CAt a dorit dinsul si n-a fost in stare si cucereascA nici mir-
cirr o fiita din Pripas, cu toate cA i se sclrrgeau ochii dupzi
unele. Sinrtea insa ca doamna l,ang il simpatizit gi accasta ii
diidt:a imbold sa stiruiascl.
Ajunse aproape de Jidovila. Pe drurn ghetele i se pr5fr"r*
iserii ; se opri Ei Ie gterse cu o batistd murdarA, adusd ina-
dins pentru treaba aceasta. ii placca sA se infaligeze totdeauna
curat, cr-r atdt mai nult cand ltdnuia t-"a arc sii intAlneascd' ptr
cine-i era drag. Scoase ditr buzuuar o oglilrdd, iqi potrivi bu-
fanfii iavalierei, igi netezi frizura Ei-Ei picura pe piept pulin
parfunr ca sd nu miroase at sr-tdoare'. In vremea cAnd se aranja
luh hotirrArea definitivii : va ritinAne in Jidovila"
Solii Lang stiiteau in casil hahamului, in fund. I)in curte
intrai in tindii. apoi venea in stdnga qi in dreapta cAte o o-
daie. Cea clin stdnga il interesa mai mttlt pe Titu. Acolo era
dornritorrri.
, Ilaitu la tinda. Nu rf,spunsr: nimeni. ,rTe pomeneEti cd n-o
fi acasri". se gar-rdi Titu altasi:.trd clanla.
USa sc deschise. Intr[ inceti;or. Tinda era caln intunecoa-
s5. in rlreapta, 6a odlii care slujea dc sufragerid, salon .'si
biror-r c.ra datit la perete. Iniuntru nilneni. Avu o tresiirire
cle blrcrtrie gAndindu-se ca g5seqta acasd nutnai pe doarnna
l,ang, care,o6ignuia sd stea du1:i-arniazi trdntitA pe pat, citind
.ottt-ott" de dragoste, visAtoare ca o cadAn5 din panorame' Se
apropie de uqa dormitorului in vArful picioarelor Ei ciocini
uEor. Nici un rdspttns. ,.O fi dormind6, iEi zise Tit-u, 9tt m.intea
aprinsir brusc de o droaic de speranle Ei planuri, bdtAnd iariEi
rrrai tare.
Cine*i ? murnrurri utt glas solntx)r()s, riigtrEit ;i gros'
-*- Ert, eu, rdspttttt;tt tAnIrul, tlcnrrrlttturit, rec'unoscdtrd
\o('(,a st)[ll]ui.
-* A, tu egti, Titule ? Intrii dragir ! urmi glasul dindtrn-
tn.r mli inviorat pulin.
"l'itu intriir a,rnirAt. Intr-ri clipire i se sp*lbclratse:l'ir' toate
inchipuirile : ci va gAsi pe irrbita lui cu somnul in: gcner, cir
va profita dr: ccazie ;i o va siruta pe o<rhi, .sti-i fttre .r''isuri-
le, pc buzt. sit-i soarbl gAndurile... ;i poatt-' chiar mai mult'
-- E,sti singur ? intrebb d6nsul rotindu-;i ochii
prin
odaic.
*.- Singur, dragr,rl meu, gAngivi ir"rvatatorul, ciscAnd' Ner-
vastS-rrlea s-a dus irr piirnbare pani-n Armadia, sir cutnpere
nu Etiu ce... Sunt obosii, dragl prietene, de nici nu-!i poti in"
chipui. Azi-noapte arn flcut un chcf monstrtt cu solgabiriul,
50
rru pof,ra ain nunc, cu doctorul Filipoiu. cu profesorul Oaricea
;i inc6 cA{iva care au venit mai pe la spartul tArgului de nici
n,-r rni-i rnai amintesc. 'focurai pe ia qapte dirnineala ne-am
clespdrtit, ler berirria Ilahova, dupi ce cutreierasenr vreo cinci
cArciumi... [n sfiirlit ceva co]osal !... $i mi-e un somn !...
- r\srcnltAndu-1, Titu se poso{nori de tot. Iabi cine ars par-
[r,d<: . r:ornoari c]. fe'reie ca Rozica ! Il cdntiri cu dispre!. Lang
;rvc"a ni;te mustilli ungureEti, un n€ts groq ochii .vii negri ;i
rtn piir cre! negru ticiune. ,\cuma insd era atAt dc tibdi:it la
fafA, cA p4{ea cu zece ani tnai bdtr6n, deqi incii nu irnplinise
lrcizeci. l)d necuz, 'fitrr picrciuse si plactrr.ea dc a-i rnui p()v('s-
l,i b;itilia.
Atr"rnci te las, zise, dandu-i mdna. Lni pare rAu cir
n-arn- gdsit*rr -pe nevastit-ta... Transmitei complimentele mel.e !
' -'- l)a, 'ciu, c'iisca Lang. -IIi, i-ascr.rltir. bei un coniac ?
-* Nu, nu, nrorntiri Titu ursllz, ieEind: Sunt gr.ibit.,. 'Ire*
buie sd rnd duc Ai prin Arrnadia.
Bine, draga, cum vrei, vorbi invit5torul; lui o sticli
de pe r'escioara cle noapte, biut o duqci teaAand, isi r trase
plaprrnr:r pestc (:ap pi i'cepu indatA s;I siorAie Ji o dilranie.
I' iilita rit' se rS.zgdndi. ce sr se mai osteneascd prin Ar"
rnarlia ? Qum er pornit-azi iti ghinio" e in stare sd nu in-
ti.Lneasci irici pc doamna tang, nici pe Lucrelia Diagu. Iar
.lsta i-ar m,ohori strfletui pentrr-r o sdtptdmand incheia*i... Dar
nici acas6 nu voia sd se intoarcd. Ce .sd faci, ce sA faca i
Era tocmai in fala cancelariei comunale. Soarele ardea
,'ir to;teeiscti zidurile. Fierbinleala il chinuia., Urcd repede in
,.:uni:elarie, sd mai stea de vorbi cu notarul Stoessel. Dar gdsi
rtr-mrai pe praciicantul Hornstein, un fldcd[andm sldbut, #ri_
i1t, cu cn,otremuriturd nervoasd din cap, care'fdcea
'rlortiiri-ochelari,
eroicc sii
'orbeasca trngrrclte. ,"N-am noroc, degeaba*,
isi .zise Titu. a;ez6ndu-se la biroul notarului, rlspunzAid nu-
rnai din vlirfui br;zelor la salutarea practicantului j:e care nu_j
putea -suferi, cu toate cA nu-i greqise nimic.
Aici, cel putin'avea gazete qi putea sI citeascd pdnl se
va mai iqsgr-a gi se va mai potoli zdpugeala. Ziarele iI pasio-
nau, de altfel ca qi pe bdtrdnul Herdelea. Lor insi nu le mai
vcnea nici unul, cic"i nu Je ajunggeau banii sri plitteascd abo-
namentele. Arr finut'acurn. cdfiva ani Gazeta. Transiluaniei.
llerdelea igi rupsese de la guri Ei achitase un sfert de an, prl-
rnind-o apoi un an incheiat qi pundnd pe foc toate somatiile <_,rr
care il asalta aflrninistralia l5 ,,la caz contrar vom inceta tri-
mitere,a foii". Pe urmd Titrr a descoperit ceva mai bun : sii
51
 ceare abonamente de probi de la ziarele unguregti. Cdte o
siptdmiind, doud prirnea jurnalul gratis. CAnd nu r-nai venen,
se adresa altuia pentru abonamepte dc prob5. r\stfel, ln
schimbul unei cirli poEtale, au avut ziare aproape ru.) an de
zile. Dupir ce lei-au incercat pe toate, au vrut ei s-o ia de la
inceput, dar zadarnic ; cIrlile lor poEtale au rdmas fIrA rds-
puns. Incdt acum erau nevoiti sd imprumrrte gazeta preotului.
Belciug, ca;e platea regulat abonamentul, dar nu.mai spre a
dovedi cd e bun romdn, cici cl n-avca vrclno si citt asce-r min-,
ciunile ziarelor. Titu, umbltind nrai in fiecare zi prin Jido-
vila, o lua de la cancelarie 6i nici n-o mai diidea $opii. $i no-
larul linea vreo trei ziare ungureqti, de asemenea, fdrA a le
c-iti, dar pristrAndu-le pentru a!6!area focului, aEa cii Titu nu
Je putea duce acas5, ci doar sd le soarbi in caneelarie.
ScullundAndu-se in gazete, Titu irsi rrit;i curdnd necazrrl.
Citi pdna se' intunecd, iar inainte de a pleca, simfindu-se in-
viorat, povesti Jotugi intdmpldrile din Pripas, ba incd, spre
.marea fericire a practicantului, i le povcsti pt,r ungureEte...
I
..\
l)
Cdnd se ingdna ziua cu noaptea, familia Herdeliea se afla
in pdr in pridvor, ca totdeauna in zilele frumoase de vard.
Herrdelea, in vacanfd, pierdea vremea nrai curilind cAte
un pom prin grf,dina din spatele casei, mai plivind cAte o br.r-
. ruianA, iar dupi masl se odihnea un c€as, doud in stupinh, a-
lintat de zumzetul harnic al albinelor. f)oamna }Ierdelea ro-
botea toati ziua cu buc:itiria. N-ar fi ingiiduit fetelor pen-
tru nimica-rt lume sd qe apropic dc cnlrterr. l)oar sptirlatirl va*
selor si c'dratul apei cddeau in sarciua Ghighilei, pe c6nd cu-
ritenia casei rlm6nea in stiipdnirca Lattre,i, care. fiind faki
mare, avea ambilia sd potriveasc.l toate astfel incdt s.l se ob-
serve pretutindeni, gustul ei delicat... Treirurile sc isnrdveatr
insl "llin:i pc. fnse,ral. Urma 'odihna in p'riilrror, rr,ndc ferneile,
brodAnd sau croqetAnd, 'u'orbeatt $i rddearr, in '"'rcnte ce Herde-
lea, crt pipa-n guri, risfoia cAte-o carte. Satul intreg si jrr-
rldtate din hotar se intindea in fata lor ca o hart.i mare ctr
reliefuri in culori. Oamenii care se intorCeatt de la cAmp sau
mergearr spre Jidovifa.. trii-surile care umblau intre Arrnadia
qi Bistrila defilau pe dinaintea lor. oferindr"r-lc prilejuri rne-
,reu noi dc vorb[. Apoi cdnd venea intrrnericu], fetei.e, irr
frunte cu mama 1or, lncepeau s[ cAte r c,nranle vechi romA-
52
negti cu niqte voci simpatice de soprau' acompaniate unecri
de basul invS!5torului...
Doamna Herdelea era cantdreali inflacaratd qi o femeie
foarte evlavioasi. Toati ziua lindnd tigdile de coadd Ei ames-
tecAnd in oale, iildia cAntece sall rugAciuni, iar dumlnicil,
fiindci n-avea rdgag sa meargd la biserici, cinta singurA, a-
casd, toati liturghia. De altfel a avut o tinerele glorioasa'
FatI de larani s6raci, rimasa de mica orfanii de tati, a ajuus
sub obliduirea unchiuiui ei. Simion 1\1[untcatrrt, inva{ator pt'
vrerffJrii in Monor. De Ia unchiul ei i s-a rtnrs 'lot norocul in
via!6. n{unte-anu a fost un dasciil }ttlrtric ;i un ronran infocat'
Cla sd fereascri de ungurizare targugorul, regedinlti de vard a
unei farnilii cle conti, a nruncit din rasputeri. Din ,,irozii'i dt'
Crdciun el a fdcut un fel de iteatru religios, cu oostumre' cu'
c6ntece gi cu dialoguri. It{aria- Drujan intntcrripa pe Ingerul
l)omnului, imbrScatf, in alb. ii Eedea foarte bine ;i s-a dis-
tins prin ritvna qi istelirnea cLl care indemna pe cei Trci Crai
de ia risdrit sd se inchinc in fala I'lAntuitorttlui ce se nalte in
fiecare an.
Spre fericirea Mariei, invdlAtorul }'lunieilnu nu s-a Inul-
tumit nurnai cu ,riroziis. Incurdjat de buna primire, a ^or$ir-
riizat mai pe'urmti
^mai repetitii de teatru, reciutAnd dintrc' fetelr:
li flilcniii cleqtr:pli pe intr:rpreiii operclor lui r\1e.'"andri'
t'art'iltitnr:i inc,'pt:ati sii pirtrltnclir mai bine $i in Ardcal' S-a
dus vcsttiu irccstor rr:prozcntatii ir-r tot tinutu.l son:regului. oa-
menii 'venLlarl din torttt' srttolt' sti vadii $i auda teatru romil-
nesc, dornic de-a se in"sul'li'li. $i ciiletanlii lui .Simion \-{rtn-
teanq, iucau cu atata inimir incat uirn0alr lrrt.trcu. sufletLil
Ior er.a tdndra Ei drSgalala N,laria l)nr]itn (:arr'. in scurtit vre'-
n:e, a crucerlt a.dtniraiia tuturol', fiind eea nriri is't'eirfii. in I'i':r-
tr.a' clin ca.rri qi mai cu s,eama iD l{Lsa!.iile a ctrlr,,s "suoc,r,r$r' n,c-
ilitate. La un banchet, dupir reprezentarea Rasoiiiior, pro't06To-
pul din $oimury, om foar.'te invtifat qi umblat prin' lunre, 'r t'-
nrlb un tbastt in care, sldvindu-i insuqiriic. artijstice, a procla.
mat-o, in aplauzele ifuturor, pr{madonA diletanitA, Mari;r ii
irl6ns de brtiurie, degi n-a inteles ce ilrseamnri porecla ce i-ii
h;tirit-o. ln urma crrvAntir.ii proiopopul ir lncrercat si'i eir-r-
5reasci pu{ini cr:rrte primadonei, dar zad.'rrnic...
Azi d6sc5.li{a i;i artrintegte cu lacrirni in ochi de wemille
rrcrelea cle aur:.. Cum au pierit, parea nici n-ar fi fosb'! A('.unrj
a irrvii{at e,a cAnitecele pe care a[um lt: invai5 de la ea iflctr:lt'
ci. Atunei ! Treieeci de ani au trecut de-atrmci... Dttpny lltt'sct-
Iiite a cunoscut pe Zaharia l{erd'elea, inviif.ditor cu mtrll r"iitot'
 in l,ecltintit, s-a miritat, a avut noara irau nrurit gase,
toti dupd ce i-a scos din nevoi, a rrnncit "opii,ca o roabi, a uitat toa-
le vcseliilc gi petrecerile ;i a inrbatrrlnit. Din frurnuselea ci
de odinioar;i n-au rnai rdmas decat urme Ei amintiri. $i can-
tecele, sirrnanele, scrise de mdna ei intr-un caiet mare, ca sA
nu le uite. l\{Angiiierea o gasegte acuma in credinta in Dum-
nezeu, fierbintc qi neclintJtii, .;i in bucuria c-d-gi vede copiii
rnari, gata sii-si ia zbortii in viatli.
" Noaptea se inilta din ascunzi$Llri, sugrunlAnd cele din rrr-
mA zvdrcoliri dr: lrtrrrinr't. I)r'str_' sat alb;lstrcau v;rluri cle fum,
iar hotarul respira gren, inviiluit intr-o boare u;oarii. Zgomo-
tele sc deslu;ear,r din <'r: in cc r.rai Jirnpede. Se auzeau cainii
atirrn i$i rlispr-rncl<,larr lirtrrind, chemarile scnrte pt: tarind sall
din ca.sele indepl"lrtate, 5oaptelc oanrenilor ce soseau de li.t
ittcnr pe soscirrra alba, riiscolind colbul cu pa;ii lor grei si
ostc'niti. st'iirtaitrrl (:irrr'lrir goaie intovirlsite tlo !irarri slciti
de rnuncA si urrnate der c'Aini cu botul in pirntiint Ei cu coada
in vint, mirosind santurile si gardr-rril:... Ajungirnd la crucea
din c;,rpul satultri, trecltorii i-qi crlrmau vorbcle, se inchinarr
Cescoperindu-se ;i apoi dideau ,,bunA seara.6 farniliei He,rde-
lea cart r:int;r neobositir. 'loti satcnii ascultarr r:rr drag cfrn-
tecele. Copiii s6r opreau pe podui clcl peste PArdul Doamnei,
cdscart gura cAte-o br.rcati dc vLir;ric;i per urml porneau in
qoanir...
Eran pc la strofa a treia, cend uchighi Sogrti misterios : iri bilt,o clin lpalrn,e tttr palrar de apii. Vorbird. {iI'eqte, despre bir-
*- (,ritc pt: Tonra l3ulbuc gi pe George.l...
I-,aura gi bitrAnr.rl Tlerdelea incetar;i brusc cdntectrl, cu--
rioqi sii vadii vic'tinra bltaliei cle-ascarl. l)oarnna llerde]ea insl
nu voia sd-gi piardd seriozitatca pentru un hlcru de nimi<:
gi continuS singr-rr,i toatA strofa urtn.ltoilre. Totuqi, cdnd To-
ma $i feciorul se opririi in poarti. intrAnd in r.'orbti. igi do-
moii qi ea glasul, biruiti de curiozitate, iilaind doar melodia
ca sii poati arrzi ce spun pricinasii.
'folrra ar fi irutut cobori de la hotar de-a dreptui acasi.
A vrut insh inadins si treacii pe-aici, sd povesiteasci gi inva-
i5torului pozna. Se aprinse repede qi incepu si)r-;i laude fe-
t:iorul si si ocarascei pe lon. In cele din urrni pusrl pt-. Cieorge
sit-Ei ridice ciirnaq;r, si"l arate donrniior vAnittaia din spinarer.
--- Sudui, nrJri '1'ontl. sudui si nu to tenri de l)umnezeu,
care vede gi aude toate ! strig6 atunci Zenobia, de pestr: drunr.
din mij)ocnl ogrlzii.
- imnrc,rrnS crr praottrl, drrDir necuYiintele cle la horir, intcrvcni,
Jiranul, speriat do gula Glanctri.5ifei, se potoli indata. Nrr
mai rAspunse nimic, ci isi luA doar riirnas br-rn dr- la l{r:ncle'-
l.ea qi plecd plouat si grirbit, ttrrnat de George' Zenobia il
in afurisenii pnnn ce il pierdr-r ciin ochi- Pe urmA ie;t
petrecu
in ttlifd, se apropie pina pe pod.
*- Nu se mai siturai mbttca-i-ar pe;tii Dunarii de zgarcit
pi trfurnat ! Imi ponegreqte b6i:rtul parca i-ar fi prdp6dit averea
;i nur alta !
F'nrnilia inviildtoruitti rAse cLI nlare pciftir de palania h"ti
'I'snta, iar Flerdelea rirspi,rnse zAmbind fenleii
Ehei, Zt'nobio, crezi ''tu ci cei bogati . rv'realr sir Etie de
-
necazuriie altora ?
Da sa-i arclli foctrl, r'ri l)rca-s t'ainosi lrr strflt:t'.. l)in tin-
-
elA l*am auzit cum, se imbila qi n-am pttttit rhbd;t, zitt aqa'."
Mai sporovii pulin, verzi gi uscate, apoi fugi tlcasa adu-
ciindu-"<i aminte c:a JAsat ntencarea in clocot qi o fi dat in
f t;c...
*- f,eapiin l--a pocnit gi Ion, zise inviitiitorul clupa un
r'iji;Ii1ir11.
--- Cum nu, dacii l-a lovit c'u rut liirlunoLi ! sAri Ghlghi'
vrdncl sA le povesteasca iar toatd intAmplarea.
Dascilifa in*i incepu I'lora Griuifei mrrlcomind as'tfel ze-
lul fefei. Dar nici asta n-avn parte s-o cinte pdn6 la sf6,r-
sit, ciici in curAnd veni Belciug cu Vasile Baciu. Popa fusese
ia cAmp sA supravegheze munca la o "livadi a bisericii. li era
,'ald ;i mtri ale,s il c'hinrri:r o sete cumplit5. Ghighi ii aduse cAt
laia cle azi-noapte <:arrt a1'lrinsc'se tot satul.,Pre'otul fie,:rbea de
indign.'rre
-*.- .
I)e tnttlt tot aud c'r'r fcciorttl Glancta5nhti s-a f.lcut utr
becisnic', cierr tot n-aln cr€lzttt. Isprava de ar:ttnr insir le^a pus
vArf la toate. Trebuie si s.er isprSveascir odarti in sat r:rr biltau-
sii, altrnirrteri maine-poimiine ne-on'r pomeni cri att inceprtt
sii omoare oameni !...
Toli tiicurir. pAtrunSi de revolta lui. Nr:rnai Ghighi in-
trebli, r:opil6reqte :
- - fa. dacii tru se stie care-i de vind ?
.- Cum nu se $tic. clomniqoari ? se mira Belcitrg' Crezi
tlurnneata cd poate s;i fie George vinovat ? '
--- Eu cred, rhspunsc farta hotirAt.
Popa zdmbi acirt, dezvetindu-qi dinlii p€n5 la gingii'
-- Eu ins5. cu voia clrrmitale' nu cred, zise apoi ptrlih
l:a Ljocoritor
I)oamna l{erdelea. nenrr:ltumitd cA vede pe Vas-ile Baciu
uitincltt-se pe$to captll lrti Relr,'ir-rg

'I
rt orir:r.r caz, fon e bAiat cumsecade. E muncif,on, o
lrirrnir', r'siritor, e iste!" OmUl mai greEegte, ci doar de-aceea-i
orrr. Ntr trcbuie si\ osdndim aga ugor.
Preotul zitmbi iar, mai acru qi incurcat, negesind repede
un raspuns potrivit.
,- Amu ln-a; arnesteca qi eu, ca omul prost, de ! incepu
Vasile Baciu Etergdndq-gi gura cu mdnecile cdmdqii.
Dar dascilila ii Liie vorba aspru i
--- Ba ttr n-ai ce s5, te amesteci, Vasile !... Slar'5 Doht-
nului, dr-arn intdmplat qi eu la hor6, ieri, tocmai cu pdrintelt:,
cAnd ai venit beat ca un porc qi te-ai agailat de Ion din se,
nin ! l\{ii mir nurlrai cii pArintele te mai rabclii pe lAngd dun-
nealui, in loc si se fereascii de tine ca de ciumi !
Baciu inghiti in sec, sr-" uit;i Ia Belciug, apoi ila invli{ri-
tor, apgi la donrniqoarc, zdpdcit, se scdrpind in cap Ei rnur.-.'
rtrrrri :
-- Dt.,.. carm aga-i...
Intre timp preotul iqi regisise increderea qi acuma zise,
cll un surAs care pe doarnna Herdelea o sr"rpirir :
Fire te, nici Vasile nu-i uq.l clc biseric[... Nu,' nr.i..
Dar -omul beat e Deorn gi-i mai ierli firidelegile...
-_ Dar Ion n-a fost beat asear.l ? intreru;nc Ghighi.
-- Nrr lte mai to't a.mesteca gi tu in vorb,e,le, oamienilo{', o
dojeni Herdelea care, degi se dugnrdnea intr-ascuns cu popa,
nu voia s5 aiungi la ceartA ca sd nu dea pildii rea sitenitror.,
-* N{ai cyr soErnir --- urmd Bcleiug, f:irri a tinc searna de
vorbele llctej "-- cii dinsul avea qi oarecare tetreli sir dea o k'c-
tio biitirrsrrlui...
_- Umbld mereu sd su('cilsci rrrin{ilc Anrrlii, cd doar'-
doar m-o fa,ce si i-o dau, vorbi f.irirnul p'inzrind iar curaj.
-* $-adici de ce nu i-ai da-rt ? zisc cliscdlita. aprinzAn-
dn-se. I)e ce ? Crezi c*ai face r5u ?
.-- Nir i-trs da-o sd qtiu de bine c6... facu Vasiie clr uri
glas inirbuqit. c:u ochii inflScirali deodata de inciarirtnic'ie.,
Apoi vezi c-aqa sunteti voi, proqti.l Uite-asa, nAtdngi
-
si c:iplcdr.rni !... Adica pentru ci tn ai c.Ateva ltetccr' de pi-
mAnt, nu-ti mai incapi in pir'lc. dc fudulit.'/ ftr loc s;r iai trrr
fecior carc ;tii c. n-ure sd-ti hdrtipdneasc.i <:c-i ilai. tu lo gAn-
degti.l numai la arrere. Farcd cu a\rer€a ai sti t.e ingropi... 1-}u-
ce{i-vii, duce{i-r't). si nu vA mai ar-rd nici de ntmr'e !
f)oanrna l-Lrrcltrlca sc necii lea totdeuna rcipc.cle. Ar--unra'insl'i
siurlea ci dc va mai intinde vorba, vor aiunge la sfadd" Dw'l
se sculd ;i intrd in casi.
rG
judeca foarte uEor, zise Belciug, mAhnit de cu-
- FerneiLe
vintele ddscdlilei, care i se pirea cd-l priveau pe ddnsul. \iia-
t'a e totugi mult rnai complicatS. Fiecare igi qtie necaznrile lui
;i le potriveste cum crede mai bine...
Pe ulild venea incet Ion, cu o pa15 de fAn proaspit ag5-
iati de coas5. CAnd il zdri, pneobul ingllbeni. Se s,iU sA se sttS:
paneascd, dar cdnd flScdul murmura respectuos ,,bund sea-
ra'(, rninia-ii porni lirnba.
*- Se-U fie ruqine, foane, de cele ce faci ! Ruqine sa-!i
fie !
Ion se opri uluit gi de-abia- dupd un riistimp putu rds-
lrunde
De ce, domnule pirinte ?
- FiindcA egti un stricat qi-un batdug S-un om de ni-
mic ! Asta eqti ! Ar trebui sd dai pilde celorlalli feciori, c5'te
tii mai degtept ca toti, dar umbli numai dupd blestemSlii...
lVlai marc ruqinea !...
Fldcdului ii pieri toatd oboseala din oase. Sdngete ii nd-
vdli in obraz. Vru sd rispundd cu o sgrdalmd, dar- igi muEcd
buzele si-Ei urmd apoi calea zicAnd nepdsitor, doar atdta :
bine... Noapte buni !
- Bine,
Obralnic ! sAsdi Belciug mai inddrjit. Las' c-am sd-ti
dau eu- o leclie sd n-o uili aga curdnd !...
-- $i tu eqti prea aspru cu el, pdrinte, observ5 }:Ierdglea
impicirritor I
R.linde'lea invir{itorului ilinfrrrie mai riru. \
* Suntefi voi ingAduitori cu ddnsul gi pentru rnine !
f)e-acceer Ei-a luat nasul la purtare !...
Belciug plecd fierbAnd, fdrl a-Si mai lua rimas bun. A-
pirarea lui lon de cdtre familia I{erdelea i se pdrea ,o jigni_
re. personald, D.g altfel, din ziua c6nd a intrat invatratoiut in
y"t:. o cam simlit el c5 umbl5 sd-i sape Ei sd-i gilrbeascl au_
toritatea. A inghilit mute rdutdli mriunte numai si nu zici
lumea-cii doi surtucari romdni nu pot trdi intr-un sat nedez-
binati. Dar acuma s-a ldmurit deplin. Acuma si-au dat arama
pe fa!d. Ei totdeauna apdri pe cei care-i os6ndeqte ddnsul.
,,Dac5-i aga, aga sd fie, isi zise, pdEind foarte grdbit, inc6t Va_
sile Baciu, de-abia se linea aldturi de el. Eu insi n-am sd-mi
schimb pirerile de draguJ nimdnui !...(
Baciu ii pofiti noapte bund. Nici nu-l auzi. Mdnia il ro_
dea. cdnd' ajunse acasd nu se mai gdnclea la Ion. Era furios
pe Herdelea.
57
 (i frumos ;i nu se cuvine. Nu uitali ca aveli nevoie cle trasura
popii penlru baiul din octornbrie ! Dacd rarnAnEm c€]ftati, currl
Dr.rpu ('(' plt'cu Relciug, irivai;itcrrul irrut'muri prinlr,' mai rnergem la bai ? Ori poatr: dorili sA mergem pe jos"? tsl-
ilirr'!i :
ne v-arr Eedea, in toalete de'ba_I, c:'u pantofi albi,qi pe jos I
_* L.litr: clllr se btirzuluiegte poniltosul, batd-l l)urlt- Titu r;ise cu superitoritate. Nuniai Ghigtri nu ie iladu in-
nt,zt'tt !
r insA :

Dar pe urme,,gAndindu-se uriii bine, ii pdru rdu c-a ajuns -- Ce ne pasA ? I-uan trAsura notarului ;i gata !

la ciorovdiali cu popa, care e un suflet acru, in stare sa sa
rdzbune cdnd nici nu visezi. Pind itcuma se tnai foloseer d'e
cAte ceva de la B'elciug : ba tristrra 1:etrtru lralurile din Arrna-
dia, la care trebuic' sA-Si ducd fetclc, ba ,.imprumr-ltii-111i vl'co
doi zloti, frate loane. pAnd la leafi", ba cAte altele... Onl cu orrr
trdieste. Cearta fdtiqd i-;rr despirli ca un zid... Se hotari deci
sd caute sd indrepte lucrurile... NIai intAi trebtiie sd potoleasc;i
pornirea discdlitei impotriva preotului. Apoi-are sd se {acd ;i
nici np-gi aclyce aminte de ce s-a intArnplat';i sd contirllrtl ir
vorbi cu Belcirrg. cAtrd se vor int6lni. Astfel cel plitin apfl-
rcntele prietenii:i fiind salvate, nop,a Ilit va pr-itea face nimit:
se vor intoarce in bine...
' fatd qi toate
pe
fetele, incAlzind bttcatele pcntru cini
Doamna l{erdetea"'cu
si aqternAncl masa,
'fdceau pe I3elciug cu oll qi cu o!et. Aci
il ocdr:au, aci rddeau de barba lui tepoasd, bAfuffi parcir in
'cu'te,
sau de reclingota lui unsuroasi 9i tocitd pe care,. dupl
currl, spunea el insugi, n-a schitnbat-o de gapte ani incheiati'
E;ti tr.r sigur.a ci_"t nottrml ne-o di Z raspunse 'fitu hc;-
- $-apoi ctraci ne-ar
tdr:ator. da-o, tiu uita ci a notarului e stri-,
catd Ei nici n-are arcuri. Ne-arn face de rninunea lurnii tragAnci
in Armadia, Ja bal, intr-o hodoroagii de ciirr.ttii ca il notaru-
lui !...
Jttdecata lui fitu rnr:ltumi Jle toti qi in curand afacerea
( u popa se stinst,...
I tiupa. cinti iegira iar in p,ridvor. Luna tocmeri se ivea mAn-
cl'a si rL'ce dc dupa urr deal. intilrzarrcl o p6nzi albA de luminA
i;este sat. Sielele lictrleatr sfioase pe cerul vAnat- nchis. CLin-
tecele familiei reincepura, intai fricoase, apoi tot mai risuni-
toarc'.
Ion al GleLnetagului veni in r:apnl gol gi sc infipse in poar-
ti, sa audl mai bine cuur horcsc clomnii.
, Intr-o pauzi, Latrra. iinrinlinclu-qi de ispr.ivile fldcdului,
rnurmurA : .
-- Spune. Ioane. adovirrul, ti-t: clragi tic Anuta ?

In cele din urrnd toate trele se sileau si-i girseasci't o porecli Ion ;ovdi, zambi incurcat :

( rlraghioasA potrivitd. De, domnigoarii. mi-e dragii... r\dica ck: c:e sA nu-rni
-
{ie draga ?
Invii{5rto,rul le ascultd un rdstimp cldtinAnd doar dini cap
nemultumit, apoi tqi lu5 inima-n dinti qi zise-'.- - .- Laura vru si-i si>uie ca Aua r: rnai urA{ici decrAt I'ir:rica,
CAnd se amestecd femeile ln vorbele bdrbatilor, nici rlilr,se rdzgdndi ;i tdcu.
dracu- nu te rlai'descurci..; Rine zice eI, adduga Herdelea. Ana-i fata foarte
-
bund...
Toate trei se repeziri pline dc indignare. Se incinse o
dezbatere, strasnicir in care nici Herdc'lea nll ntai avu rdgaz si _- Pacat numai cd are un tati ticdlos, observa dAscdlila.
cleschiclii grr""... ln toiul neinfelege,rii pici ;i Tirtu de la Jido- *. AEa-i, doamn5. mormdi fl6cdul. I)ar mie nu-rni pasA
rita. de tat-sdu... Cu tat-sdu am eu sd rn[ insor ?
-- Ce-i. ee-i ? intrebd dAnsul arr.rnc6ndu-$i palSria ne .Pe ulild trecu
o caleagcd elegantd, in goana cailor.
pat gi trdntindu-se bbosit pe rrn scaun ldng.i masa prr-<d' Arn Cine*o fi ? Eopti Ghighi visltoare.
asudat ca un cal,.. Groaznicd zdpu'<eald ! -
'Idceau acum to!i. In GArla Popii, peste drum, ordcdiau.
Ca intotcleauna, bucurdndu-se de un prestigiu derose'bit ln
sdnul familiei, Iu poftit zgomotos sd-gi spund piirerea in-ches-
broaqtele. Cdinele stdtea lungit in mijlocul ulitei. Din sat porni.
tia Belciug. Ascrrlid mare seriozitate antirndouti pdrlilt'- 9i" ttn eAntec vesel de fluier, atAt de vesei incdt lumina - atbii
la sfArgit. dddu-dreptate "u tuturor : qalce tremura de pldcere... Deodati Ion ofti lung ;i, imbrd-
__'Bine-ati fdcut cd i-ati mai tdiat putin din nas' '{ in- tiqAnd cu o iubire pdtimaqd pdmdnturile adormitq ingAnd ca
ceput sd se cam obrdzniceasc6. ln privin{a asta, nu mai inca- ;i cdnd ar fi vorbit cu sufletul siu:
pe aisculin. ila. iai*i nu trcbuie ia a;uttg"- la culite' Nu-i -_ Ce sd' fac ?... Trebuie s-o iau pe Ana !... Trebuie !...
5B
J
Capitolul Ill
IUBIREA
,j
,.li
n 1
ffi
:J Be'lciug r.dmdsese vaduv din primul an al preoliei. Iqi
iubise .mult nevasta Ei pierderea ei i-a indcrit sufletul. ,Era
bolndvicios qi at6t de jigSrit c5, v.{zdndu-I, te intiebai : cum
tie-Ei mai poatd linca viala ? C6nd apoi a zdcut cdteva luni
Ia spitalul din Cluj, unde nedicii i-au scos. un rinichi, toatd
lumea i*a pus cruce. $i totuqi, slab, galben, prdpAdit cum
era, hrinindu-se inai mult cu lapte gi ou5, tr6ia Ei se inver-
quna parci Ei-ar fi pus in gAnd si ingroape el tot satul. Vidu-
via qi str6qnicia i-au dobdndit faima de sfdnt. Veneau la
dansul oameni si din al cincilea jude!, sd le citeascd sau sd-i
spovedeasca. fdranii il respectau mai ales pentrtt cir, de cAnd
i-a murit preoteasa, nimeni nu l-a simlit umblAnd dupa fe-
mei. Alli popi, chiar mai bltrAni ca dAnsul, iqi luau liitoare
tjnere, caie sd le indulceascd vicluvia. Belciug' pentru a-i
Hdti de tnAncare ,si a-i deretica prin casd, avea pe baba Ro4
dovica, attt de vestit'i ca evlavioas[ incAt ea frdmdnta intot-
deauna prescurile; incolo douf, slugi la vite qi in ogradd...
I)ar preotul mai era gi o fire incdpaldnatir. C)rice contra-
zicerc il intirdta gi chiar il chinuia. Zile 9i uneori siptitmAni
intregi il rodea un cuvAnt salr o privire nepldcutd' DacI do-
reai 1;-1i facd vreun bine, trebuia si-i ceri s5-!i fac6 r5u.
Acuma Herdelenii ;i Ion -nu-l lisatt si se odihneasci,i.
Se infuria in sine cind pe inv5{irtoare, cdnd pe feciorul G}a-
neta,sului. Dacd familia Herdelea n-ar fi luat partea lui Ion,
s-ar fi potoLit singur. Bdt+lile intre fldciii fac doar ,parte - din
prograrnul multor duminici gi sdfbltori. Aqa insi intdmplarea
lua-in ochii lui o infitiqare provocitoare. Se simlea obligat
sd se aperc. li plrea rdu ci dascliul nu se arita sr:pdrat dupii
ciocnirea de deundzi. Aceasta il silea si-5i ascttnda ;i el mA-
nia. RirnrAnea totttgi hotdrAt sd pedepseasci pe Ton, mffngAin-
du-se cir o parte se va rdsfrdnge. m;icar indirect, asupra invi-
tAtorul r ri .. .
{i0
Miercrri seara, cind, ca de obicei, flAc5ii s_au strAns in
fa{a cArciumii' sd mai stea de vorba, s-a fdc't pace intre Ion
;i George, incit pi-au dat rnana. pentru un fieac cle bdtaie
nu se poate sd fie suparali nigte oameni de treabA. A doua zi
'lornan indemnat de George, s-a dus iar la Belciug. sii*i roage
f rurnos sd irente pe al Gianetaquhri.
t
-inciiAceasta a pus vArf la toate" PAnii acum rnai qtivAise, c6ci
nu proboiise trornirial pe nimeni in biserica" rotd"o*ru
vorbea, povaluia, amenitr{a sau dojenea cle pe anlvon numai
in general. Intervenlia impiciuitclare a lui Tonra insa l-i:
hotrrit de'finitiv.
$i astfel duminica urmdtoare, rizimat cu cotul de un
sfe;nic lmpdrdtescr cum avt a diinsul obiceiul si. predice, dr_Lpl
r:e povdlui pe oameni sd nrai ddruiascA din c6nd in cdnd c6te
ceva pentru, biserica cea nouir ale cfirei lucrdri vor incepe in
c:urdnd, vorbi dc cei ce starnesc vrajba intre sdteni, ijpititi
ql n:6na!i de Necuratul. Apoi, oprindu-se pulin, dadu ca pild.l
cle invrdjbiro ,pe feciorul Glanetaqului. To:rtd lumea intoar_se
capul, ca la comand6, spre Ion care se ficu galben, puse ochii
in pdmdnt, tremuriLnd de ruEine, Lsimtind privirile celorlalli
q:r.lm il sfredeleau, neindrdznind nici mdcar sI se miqtr: pe loc.
Popa urml din ce in ce mai asprr, numindu-l capr-rl tr,rturor
rr:lelor ciin sat, pomeni despre bdtaia de la Avrurn ,si de altele
mai dc demult ;i, cu ochii ridicati spre tavannl bisericii de
lemn, il amcnin{ii crr rnirnja lui l)umnezeu aici si dincolo de
nroarte.
Dojana preotr.rlui ii ;fichiuia ca un bici de foc. Nurna.i
ticailo;ii sunt astfel loviti in fala lurnii intregi. Dar el de ce e
ticilos ? Pentru cii nu se lasA cirlcat in picioare, pe'ntru) c6
'.'rea si fie !n riindul oamenilor ? Ii ardear-r obraiii Ei tot srr.
fllettul de mr ine qi de necaz... Aqteptd un priiej, cdnd disprdvi
popa predica, iesi afarA, sc duse glon! acasd, ser lua la harfi
cu tatiil sdu, petntru cine ltic ce, qi pe urmi porni, fierbAnd,
spre Jidovila, rrnde intrii de-a dreptul in cdrcitrma Zim5iei.
BAu toati zina. Cei pulin daci popa i-a f5cut netrebnie in
biscric:i, sd fie cu aclevdrat netrebnic. Se plAnse de nercistea
cr:-a indurat-o tuturor lAranilor de prin impreiurimi care se
rrdunau duminica in Jidovii,a, singurrrl sat or,r'eiesc din toatir
[ara, aqezat la o incrucigare de dnunuri, avAnd o fabrici dc
snirt. si in fiecare casi cAte o crdEmii. Mai sprc+ searA, cAnd
rachiul ii amorti de tot sirrrtirea, sc iiiudi:t cA lr-are sri se lase
pSnI nu va lua,pe Ana dit ntvrs{i, numai ca si-i arate el
Sropii cd dacd-i la adicAtelea, nu-i pas;i lui de nirneni in lnme.
(1. 100i6 coala ii tit
 In ct,le clin rrrnra ser lui la harta cu un fldcAu din Parva, care,
litrrd trr:uz, il biitu mar.
A. doug zi, dezrneticindu-se din belie qi din aiureala prG-
.bozr:nici, ii piru rau cd Ei-a cheltuit banigorii prin Jidovila
;i ci s-a jelit strainiior de ce i s-a intdrnplat. l;i zise ca bins
i-a facr-rt popa, pentru ca iutr-adevir e vinovat. Aclica ce vrea
dinsul i) Sa se insoare cu o fata care nu i-er dragA, oricit
gaula sa se prefacd, numai pentm lcd are ar,,ere ?... [i aminti
de Florica. Ce bunitate de, fatir. $i frumcasA... .Si c6t a iubit-o
pdnd ce nu i-a trisnit prin minte gdrrdul sI ia pe Anar!...
Pe Florica i-ar da-o vddana lui l\{aiim Oltrea cu arndndouii
mAinile, ar., fi nrullumit, ar avea copii, s-ar trudi impreunir
qi poate c-ar agonisi mai mult decdt lu6nd-o pe cealaltd...
Se pusc' pe muncA mai vArtos, ca pi cAnd s-ar fi hotdrAt
sri se insoare cu fata Todosiei. Seara era frAnt de oboseald ;i
totuEi se simlea mai zdravin cir pdnd acuma, mai pornit sA
infrunte viata" Gdndurile insd il frirndntau mereu. [Si zicea
din ce in ce mai des cii, robotind oric6t, nu vil aiunge nici-
o-data aibd qi el ceva. Va sI zicd va trebui sd fie vegrricr
slugd -si
la ailii, si munceascd spre a imbogati pc allii ? T'oatn
isttelimea h.r,i nu plditeqte o ceapd deg,erafd, daed n-are qi el pii-
mdnt, mult, mult... Mdine-poimAine il vor copleli poate
copiii. Cu ce-i va hrdni qi m;ii cu scaurri <:e le va ldsa dupd
ntoarte ? Nici barem cAt va avea el, crici el tot riimAne cu
trei loc5oare, bune, rele, cu sirnt... $i-l vor blcxtema copiii
precun.) blesterud Ei el, in clipele de deznddr_,ide, pe tatdl siu,
pentru cd a irosit pArndntul ce l-a avut, qi pe ntamit-sa, pcn*
tru ci nu i s-a irnpotrivit.
Urnbla pe uliti cr.r ochii in ios ;i parch nu nti:li indri'izrica
sd se triite in fata oamenilor. l;i fnchiprria cd ar intdmpina
numai priviri compdtirlitoare, c'are l-ar neclji. sarr batjoco-
ritoare, care l-ar infuria. Zenobia, trigdn<l cu urechea pe ir:,i
qi pe dincolo, ca toate femeile, aruzea ;i=i spunear cii lumeir
vorbeqte c'-ar fi- mai bine sA se astd.mpere cu Ana, carc nu-j
de nasrtl lui. Vorbele acestea il nrAnau gi-l incripitiinau intii,
irpoi il molegenr. Uneori se gdndea cd numai de le Geor.qe por-
nesc Zvonrrrik: rele. Tntr-o sear'5 a alergat cit 1lt_1 neburr si-l
batd. Daci-l tntAlnea poate ci-l otnora. J-it rrlrnas ins.i in
inirnd un fel de sfiald fat6 cle fecioml lui 'llornl Bulbrrc" Il
ocolea ca sA nu dea ochii cu d6nsul. I se piirea cd Gcorge are
o bucurie ascunsi in privire, pentru cd din pricina iui a fost
umiiit. Cu cAt vorbele lui erau ntai bune' Ei rnai bldnde, cir
at6t il a!6!au mai tare.
62
Nu se rlal duce;r seara pe la Ana, cum obi;nuia. inainter
de pozna. CAnd a aflat insd cd in schimb George a inceput
, sti dea tdrcoale fetei, l-a cuprins o mAnie mAre, a trdntit qi
ir suduit toata. ziua, s-.a certat cumplit cu Gianeta;u qi cra,
cAt pe-aci si-i snopeascai pentrn cd l-a facut fdra noroc, iar
pe urmd a bdut singur, ti:icut ;i posonrorat, o cupii de rachiu,
Ia Avrum, pe prispa. li venea sd turbezc gAndindu-sc r.:rr
pim6nturile .Iui Vasilc. Baciu vor intnulti averea, lr-f Citroigr,,
'iar el va rimdne tot calic, mai rdu chiar decAt o slugd...
$e intAlnea cu Ana uncori, dar nu-i vorbca. li di:rckra bi -
nele ca oricihe. I'ata ar.ca un sliris clureros pe brizc... Poate
c'li nici ca ntr-l nrai r-rt,a ! Poatc r'i dragostea oi a fost lrur:t;ri
d inchipuire ei lui ? Mai ales cd acufit, 'de la o vretrt:
incoace, Vasile Baciu prea il imbulzea cu prietenia, ()ee;l ce
putea insemna cd nu-i mai pasd de ddnsul...
Apoi, intr-o sdmbdtS seara, a stat primprejurul cdrciu-
mii, cu fliicdii, pdna pe la miezui noplii. Era foarte vesel ;
singur nu-gi dddea seama de ce. CAnta din frunzii, iar c+:ilalli
chiuiarr gi tropdiau. Dintre zecile d,e glasuri, Ion parcii allztlil
numai pe hl lui George, aspnl si rrigugit, ca dc cocog bltren.
In intunericul ienuqiu il 'r'edea ca ziua. burduhos, lo;taind
greoi, printre ceilalti... I se plru atAt de caraghios, incai. il
umfl5 r6sul... CAnd s-au despArtit,.l-;r p6ndit ttndt' se dr-ic:o'l
Georgd a trecut prin fala cetsei lui }Jacitt, s-a 'r:itat pul.in, a
flluier:at scurt ca si crind ar fi intrcbirt ceva, apoi. neprimind
rdspr-rns, Ei-a urmat calea in ntcrs legdnat gi leneq... lniririr lrti
Ion zvdcni sdibatic de bucurie. Susplnd uqurat 5i sc irotiri
sA intre la Ana, s5-i multutneascl Ei sd-i ceari iertare. Totusi "
trecu pe dinaintea casei firl se se opreascS. O lui 1le ll1lta
din dos, grdbit, infierbintat de bucurie, qi intri incetigor in
ograda vdduvei lui Maxim. Doi cAin'i ciobirnegti, c6t niSt'e vi-
tei, h6nrdird de dou5 ori, iI. rectlndscurei qi se gtidurara }a
picioarele lui. Se apropie tiptii de fereastrS, piecAndu-si' tra
sii nu-l vad[ cineva dinijuntru, ;i bitut cu degetul irl, geirlll
de trei ori, ltgor, ca o ardtare. Pe urmit se a;ezti pe prisllii ,qi
a;tepti. IJn cdine rreni ldngd dansul, ii linse rniijnile nodrt-
roase, iEi culci pe genunchii lui capul. GAndurile fiiciii.rh:i
crau atAt de incdlcitq cd nici nu mai incerca sd ier iitrpei-
zeascd. Numai bucuria ii tnenrtrra in inima. mer-erl vic ri
stdpAnitoare... Apoi, uga tinzii se derschise ferii zgomot. i''iori-
ca ieEi, in cdmagd, liniEtitS, ca o nilucn bldnd6.
-- Tu eqti, Ionicd, $opti ea foarte dourol, f.{rii nlirart' in
glas.

--- Ilun t-.u, rnormli lon.
I'ata se ghemr-ri per prisp6. Rdcoareil noplii ii cutremura
L'arneil. Sc lipi do flircdu, murmurAnd cald :
* Presirnleam ci ai sa vii... Te-am agteptat...
Lui Ion vorbele acestea i se pSreau prefacute. Curn a
gtiut eal ci arei si vie, cand nici el insugi n-a $liut ? TottrEi
se pomeni cuprinzanclu-i mijlocul gi sArutAndu-i obrajii. Cdi-
dura trupului ei il imbirta. Sirnlea cii incepe sri*i clocoteascir
sAngele, o strAnse narvalnic in brale .;i-i zise deodatii, cu glas
rigr,t;it, ca gi cdnd o mAnii dugmanzi i s-ar fi inclegtat in be-
rr..gati-r :
I"lorico, ascultii, sir gtii: c.1 te iau dc nc."'astlli mlcar
dr.-ul fi oricc !... n
Failr tresiri clt' nrriltumirrl. Lttcirea ochilor ei strlbiiteii
intunericul noplii qi sc infigea in srrfletul lui.
Irnlrr;ili9:ind-o, I-oir ii simtea sAnii cum se striveau pe piep-
tul lui. ii gasi buzele si i [e crAmpoli in sirutdri...
Frobozirea lui Ion in bisericd a dezltin{uit un potop de
mirrie in casa I-{erdelea impotriva preotr.rlui. Chiar inr.'dlirto-
n.tl, cit era el de fmpiciujtor, nu B-a Sfiit sa declare in rnai
mrill.e r:induri, irr f3milic :
Popa-i .ista ?... r\sta-i porc, nu popi ! $i inci J:orc de
r:Ainr: l.
.*- Pi-rmilttrful ! a strigat dAscAlila viizatrcl i)c fcrcitstrii cutn
trr:cea Relciug pe ulitii, ilosac, cu nigte fire dc pttit-' itt b:rrbil
inc;:rlcita, plin de praf, n'rtlrdetr, ttsiudat ;i dczmiilat c'a,-r-rtr vi-
zitirr nr'sitntiLor.
I"e-'tr.lle au gasit porc'cla at:easta iltAt de rninunatit cr:, de-a-
turic'i inr:olo, de eAte ori '"'orbeau dc' dirnsul, trtinr.ai
[ui" ii ziceau, prlpf,dindu-se fireqte de ris. 'pdmAtu-
'fotusl llerdeica se ferea si nu ajurrgJ indignarea lor p6nil
la rirc<:hile preotului. RAvna lui era s[ fic bine cu toatl lu-
men, sii nu iigneascir pe nit-lrctri si astfel sri ser strecoare mai
lesne prin viala aceasta plini .de dureri. Soarta ii hirazise
atAtea necazuri cti avcit nevoie de bttndvoillta trtt\.rror...
Se afia itcurn de vreo cincisprezece ani in Pripas, la Ecoa-
la satului. A ajuns aici printr-o favoare deosebitir a inspec-
torului Cernatoti-y, carer il iubea ca un frate. In Feldioara, unde
lttscse mai inainte invAtltor comunal, avusese o stupdric ves-
ti{
titA in tot jude{ul. Irispectorul, Ei mai ales nevasia pi copiii
lui e.rau mari ir.rbito,ri de miere curatd. Herd,elea, sirn{ind fld-
biciunea aceasta a lui Cernatony, de cAte ori sc' duiea prin
I3istrila, niciodatd nu uita s5 se infiinleze la doamna inspcc-
toare cu o lddili de'faguri ca zdpada. Drept rnulturnire, Cer-
-cAnd s-a ivit locul din Pripas, l-.1 intrebat priete-
rtatony,
negte : ,rVrei sA fii lnvd{dtor de stat ?.. Herdelea nu nrai avu-
s;ese parte de o cinste atdt dc. rrlare. Inspectorul, in fata ci."rruja
tremura toata ddscdlimea, ii oferga o inaintare !... Cu toate
acestea nu se putea hot6ri sd-i dea indatd nn rAspuns ldmurit.
Chestiunea era prea serioas5. La Ecoala statului se cerea lim-
Lla ungureascd pe care el o rupeai greu dei tot. Nu-i vorbd,
s*a mai indreptat cldnsul, flicAnd ..suplici6. ;i -ldcrrlrr:ttii(c
taranilor din Feldioar.a pricina
amintir:e cu notarul - igi dddea unor
dar
boclucuri de tri.sti
seama cd ungurca-qca lrri
nu ajungea. Apoi a trece - la. stat. in-qemna intr-un fel o dczer.
tare la vrijm;rg. Romdnul care trcbuic si invele pc. t:opiii
rom6ni sa rrorbeascA numai ungttre;te, nu n:ai c romAn, ci
renegat sadea... In cumpdna cealaltd insl apasau socoteli tot
aqa de insenrnate. La comund leafa lui era pe sfert din cit ii
r.rferea statul. Adevirat cA el mai c6qtign binisor din ialbele
oamenilor. fiindcd lucra mai ieftin. mai repede $i chiar luai
binc ca notarul, dar veniturile acestea atArnau de un fir de
1,riir' ; o intervenlie energicii din partca notarului puten s;ii i le
taie scurt gi pentru totdeauna. Pe urmii, la <rtnrirn;fl n-avea
nici drepturi la pensie qi nici inairrtAri in leafii, cum or avea
la stat, und( inslrectortrl li rnai fdgAduia si-i socotcasc,.i gi
anii ce-i servise pdnA atunci, adici vreo $apte,sprczece... S-a
frimAntat si s-a gdndit mult l-Ierdelea, s-a sfAtuit qi s-a cer-
tat cu dascdlita, care-l zoree sd se grdbeascd, s.i nu scape pri-
ieiul de a se mai scutura pulin de sdrdcie. CAnd qovairea
?l rodea mai aprig, s-a pomenit crr o scrisoare, de la inspectorui
(.-crnatony. O 1:istreazii 'Ei azi, ca un document de nepretuitd
i'aloare. Scrisoarea aceasta l-a decis. Iatd ce-i scria inspec-
1,unrl : .Iubite Herdelea, doresc sd am rSspr-rnsul dr.rmita"le
rrrecis, in tre,i zile. lin mult sd te nunresc pe dumneata la
Pripas. Salut5ri cordiale. __ Cernatony.(.
ln Pripas, la inceput, a dus-o parcd mai greu ca ln Fel-
dioara. Qdnd s-a infiintat aici'qcoala statului, comuna s-a in-
siircinat sd dea un local potrivit si o gr?idind pentru pomicul-
ttu:d. Cu vrelnea statul promitea sd clddeascd o EcoalA nou5,
in cai:e sd aib5 un apartarnent cumsecade invdtdtorul. Deocam-
rJatii insd Hr:rdelea a fost nervoit s5 cheltuiascd clin buzunanrl
il li
 Iui spre"a se repara o casd ldrdneascd in care sd se poati a-
dlposti mai omeneste. Dupa un an, ldranul, giret; vizAndu-Ei
bordeiul schimbat intr-o casulA aratoas5, a desfAcut contrac-
tul de inchiriere gi s-a mutat el intr-insa Inva!6toru1 a trebuit
sd risipeascA alli bani, cu altd casd, unde a p5!it la fel... A-
tunci, fiindca statul nici nu se rnai gandea la qcoala cea noud,
Flerdelea a luat o ho,tdrdre rnare. Pentru grdid-ina de porni-
culturd comuna oferise un loc de-al bisericii, in rnarginea
satului. Cu invoierea lui Belciug, invAlatorul s-a apucat de
qi-a zidit o casd proprie pe locul biscricii. Pe atunci erau prie-
teni foarte buni. Preotul l-a asigurat cd grAdina va remane
proprietatea lui l{erdelea ca o dona{te din partea cotrrtinei 9i
a bisericii pentru r6vna lui intru luminarea copirlor din Pri-
pas. Nici prin gdnd nu i-a trecut invilIt rului sd-i ceard
vreun inscris. Vorba unui prieten e mai sfAntA ca ortce hAr-
foagd. Mai tArziu i-a cerut, dar preotul a inceput sA se co-
deascA.
Este vreme, f.rate Zaharie, ii zicea cu un zAmbet ;iu-
dat, -in care Herdelea citea o amenintare ascnnsA.
Cu cAt se rdceau leglturile intre dAnEii, cu atdt inv6$-
torul simlea mai mult ameninlarea. $i, parca inadins, impo-
triva sforl5rilor.lui de-a ocoli o primejdie, neinlelegerile lor
sporeau zi cu zi. Iqi mai vorbeau, clci Herdelea ii inghilea
toate toanele, dar sufletele 1or se depdrtau mereu.
invS!5torul se gandea cu groazd, mai ales din pricina
casei, ia clipa cAnd ruptura va veni totugi odat5. Era sigur
ci atunei Belciug va face'tot ce-i va sta in putinli sd-l scoa-
td din casa lui, cliditd din munca lui, singura avere agonisitd
in artA{ia anii de zbuciumdri. $i aceasta tocmai aoum, cAnd fe-
tele au aju-ns ca azi-mAine sd le ajute Dumnezeu sd se mdrife
qi cAnd toati zestrea Ei nddejdea lor era cdsuta aceasta. Cdci,
fdrd nimica, oricAt ar fi ele sdldcutele de frumoase Ei de is-
tele, anevoie se va gdsi cineva sd le Ia ,,in vremurile acestea
cum z\g.ea Laura cu mult5 dreptate.
'materialiste6(
Primejdia- o simlea bine toatl familia 9i tocmai din pri-
cina aceasta ura impotriva preotului creqtea fdr5 voia 1or, din
ce in ce mai puternicS, aldlatd parcd de mAna soartei. Cu c6t
ii revoltau mai mult ispr6viie lui Belciug, cu atAt iqi aduceau
mai des aminte de atAruarea lor de dAnsul Si cu atAt aceasta
ii 'infuria mai avan pe toti. Atunci apoi dSscdlita cir fetele
tibdrau asupra invdlStorului cu inputiri qi cu ielanii amare.
Indeosebi doamna Herdelea era mare megteri in a zugrdvi ne-
norocirile ce s-ar abate asupra familiei dacd ,"p6mdtuful66 i-ar
pofti afari din casa'ridicati cu bdnigorii rupli de la gura
66
''t-rpiilor, sau dacd intr-o.bund zi Herdelea ,ar inchide ochii
:;i i-ar idsa pe drumuri, mai ales cd.toate nopliie tugeEte ca
rrn buhai Ei a inceput sa sl6beascd de s-a fdcut ca un ogar...
,$i, cum prevestirile ei negre gaseau rdsunet in inimile Tete-
l()r, se inecau veEnic in lacrimi multe care p€ inv5lator il in-
rluiogau, iar pe Titu il enervau, fiindcd eI mai totdeauna atunci
;rvea inspiralii poetice Ei se vdit.r cd nu poate ,,lucra6( de atAta
qrrligic farA rost,..
Tocmai in vremea aceasta,"tAnd framAntAriie se inaj-
:preau, a pica{ un pelitor in casa Herdelea. Era agteptat Ei
totugi a stdrnit o ceartd caie mai-mai sd se incheie cu scan-
tial.
Vara trecutA, prin iulie, la bAile din Sdngeorz, cu prile-
1ul unui bal saptamdnal, unde se dusese intovbragiti de Titu
Laura a cunoscut un student in teologie, pe George Pintea.
Tdndrul mai avea un an pAnd sd iasd preot Ei a indrdgit pe
Laura foarte mult. Prin qaptezeci Ei nouS de scrisori qi cdrli
poqtele ce i tre-a'trimis pe urmd, Ei-a dezvdluit incetul cu in-
cetul pasiunea pe cale i-a aprins-o frumuse(ea, bldndelea,
cultura aleasd Ei celalte calitdli, descoperite de dAnsul dintr-o
singura ochire, dar aEa de numeroase cd i-a trebuit mai bine
de un an de zile Ei at6ta hArtie pdn6 sd le ingire pe toate.
Dupi intdile scrisori, Laura a stat ]a indoiald : s{-i rdspunda
or,i sii nu-i rdspundd ? Inirna ei se int6mpla sd fie tocmai
iiber5. Un elev de ia iiceui din Armadia, care-i fdcuse curte
vreo doi ani qi incepuse s-o intereseze, a plecat indati ce Ei-a
luat bacalaureatul, fdrd s5-i mai scrie un rdnd, silind-o sd-l
smulgd din suflet, deEi cu durere. Indoielile i le-a risipit Titu
cu o povald infeleaptd : poate s6-i scrie, dar cu multi bdgare
de seam5. Astfel a trimis Laura teologului George Pintea
doudzeci de scrisori si doudzeci Si trei de cdrti poEtale ilustra-
te, in care s-a dedat la pulin sentimentalism cochet, fdrd insd
a-i ffuhdui, nic[, rndcar prln o. aluzie, iubirea ei. Chci Laura,
deEi abia de nouisprezece ani, avea despre amor idei prea se*
rioase gi nu putea admite c5, dupi o cunogtinln de cAteva
ceasuri. ea sd iubeascS aivea pe cineva, oricine ar fi. ,,Iubirea
e un lucru grnga$ zicea ea frielancolic Ei se sfarmd dacd
- grdbite.( D€ Pintea
o atingi cu indemnuri - iEi aducea aminte
mai ales cd. e cu vreo doud deg€it€.rnai scund ea ddnsa, care
avea. oroare de bdrbalii mici. Apoi, in vrerne ce teologul o
bombarda cu scrisori, a fdcut cunoqtinla unui tdnir inalt, sfios,
delicat qi frumos, student in medicini, Aurel Ufigureanu'
S-au vdzut intAia oard la balul ptudenlilor, in Armadia; in
vacan{a Crdciunului a venit irl Pr}pas di patru ori, in vacan-
67
 {a Pa$tilor do zece-ori, iar acurna, ln vacanfa mare, ^iubire
ln fict':u* zi. I)inL tntdlnirile dese apoi s-a fnfiripat' o"pr.r.,p"
lrr atirL rnai pretfioiuid pentru Laura, cu cAt Aurel se mullumi_
se nrunai sd-i strdngd rndna ceva mai puternic ai sd-i apesej pe
dcg-etul rnijlociu ceea ce, in limbajul- indrigostililor, voia sri
zicir ,,te iubesc din fundul inimiic.-
Indatd ce iubirea pentru Aurel Ungureanu s-a limpczit
in sufletul Laurei, scrisorile stdruitoare ale lui pintea ari in-
ceput_ s-o plictise'ascd. I se pdrea cd ii pAteazd dragostea pe
care- dorea s-o pdtrese neprihdnitd numai nredicinisttilui. spre
a-i da o dovadd deosebitd de sinceritate, i-a mirturisit la piqti
cS Pintea ii bate capul cu rdvaEele de ir.rbire. Aurel cunoqtea
binc pe Pintea'de prin liceu, s-a zdpAcit qi a zis tulburat:
-_ Pjntea, rnd rog, e. un bAiat tare cunrsecade... tare.."
tare
Laura a infeles cAt trebuie .sd-l doard descoperirea h-
ceasta qi nici nu i-a mai pomenit de ddnsul, iar c6nd Aurel
o lntreba, rdspundea cu o indiferenfi zdrobitoarq din care
sd poati citi c5 inima ei este numai a lui in vecii vecilor...
BitrAnii insd nu cinsteau de loc' sentimentele Laureli.'
Vdzdnd scrisgrile din ce in ce nrai aprinse ale teologului,
intAi se gdndirb gi apoi spuseri pe fa!5 ci omul care-scrie
cum scrie Pintea trebuie sd fie foarte bun. Li-era drag, fdra
s6-i fi vdzut weodatd, gi simpati;r lor pentru el cregtea cu
cdrl, s,. infldcdra pasiunea lui in scrisorile:cdtre Lraura.
_. Bine ar fi de-ar fi ceva serios, ofta din ce in ce mai
des dascdlita.
seami - ! Ei, Doamne, unde-i norocul s-o ia un fecior aga de
adhuga invdtdtorul cu un plescdit de limbd, sernn de
mare mul1r.rmire.
Pe Laura o revoltau gdndurile bAtrdnilor, mai atres cq
veneau totdeauna dupl tAnguiri fndelungate despre s6rdcie,
despre nesiguranla cu casa,. deispre greutd{ile vielii, fdrl nu-
mir, despre r.remurile materialiste... CAnd ajungeau la -vre-
mile naterialiste(3, fata, se supAra mai r'5u, sirnlindu-se loviti
cu propriile ei arnre. Pl6ngea, bleste4na, se inchidea in salon
gi, mdng6indu-se ci suferd pentru Aurel, il indrdgea gi mai
mult. Ghighi, care adora pe sord-sa, rlmdnea sd lind piept
r:drin-1ilor, sleia toate argumentele impotriva teologului, p6nd
ce sfArqea qi ea in lacrimi. Atunci Laura o chema ia mai Uo-
ceascd putin impreun5, s5-qi batd joc de scrisorile lui pintea
gi apoi sf se rlcoreascA vorbind despre Aurel,..
Scrisoilrea a optzecea a, lui Pintea insd, sositi la cdteva
lite dupd cer Belciug dojenisc pe Ion in bisericd, era adresatd
68
batrAniloi Ei cerea pentru totdeauna miina dragdlaqei lor
i-aura, cu adaosul cir, in cazul unui rirspuns favorabil, iqi va
lua voie sd vina !n persoand spre a auzi cuvAntul fericirii
din gura ei qi a lor. Senza{ia cea mare se afla totuEi in post-
seriptum,' unde spunea : ,rCred de" prisos sa vA arnintesc ca
chestiunile materiale imi sunt c;u totul striinc ;i indiferente.
Prea Sfinlia sa episcopuJ. nti-a ;i deseunat o parohie bund
in Sdtmar, aga incAt vom fi la adripost de grijile vielii de
toate zilele.{{ Aceasta insemna, nici mai mult nici mai pulirr,
ca Pintea dorqte sd ia pe Laura fdrl zestrc.
^- In sfdrqit, te-a batut norocul ! striga l{erdetrea feri-
cit. Vestea asta merita o bautur6. Ce zici, nevestici
!
dea Dumnezeu sir fie intr-un ceas . bun ! iAcriind
- Sarmestecand
ditscqlila, miqcati in tocana ce, se perpelea pe.foi"
XnvdlAtorul scormoni indati o sticld, o clAti cu apd gi
plecd mdndru la Avrum dupd rachiu, dar gi pentru a-i im-
pdrt[qi bucuria cea mare.
, Pe Laura scrisoarea a uimit-o at6t de cuanpiit cd, p6.na
ce a ieEit Herdelea, n-a putut scoate nici o vorbi. Cdnd insil
s-a'dezmeticit, i s-a pdrut cd vede deodatd pe Aurel privind.o
trist gi cu imputare. Ochii i s-au untplut de lacrimi qi a stri-
gat indurcratd:
--- Nu md rnirit ! Nici sd nu vd gandi{i cd enr sA-ini leg
viala dc un...
Ghighi, care aqtepta doar si deschidi Laura focul, a sirit
numaidecdt sd ,l5mureascii ddscililei cd mAritiEul acesta ar
fi o neqorocire nemaipomenitA, pentru cd l,aura urdEte pe
Pintea, pentru cd Pintea e mai rnic decAt Laura... .
Doamna Herdelea se uitf, la ele miratd. Dar cAnd a in-
lelcs, a izbucnit ca o leoaici:
-_ Apoi credeli voi cd are sA vd lase cineva sd dali cu
piciorul norocului ?... Ce voud v& arde de nebunii si de bies-
temSlii, in loc sd vA rnai gdndili qi la greutdtile cu care ne
zbatern... Mdine-poim6ine _e qi nebuna cealaltd de m6ritat...
D-apoi zestre de{ rrnde credeti sd luati ?
parci toatd lumea-i ca Pintea, sd se uite numai
- Ei,
ia zestre ! zise repede Ghighi.
MA min cd nu vi-i ruqine sd minliti cu atdta sfrun-
-. Apoi
tare... da, carul vostru e intr-o roatd, puteli umbla dup5
cai verzi pg pere!i,.. Vi inchipuiti cE oamenii de treabl se
uitd la sindrofiile si la luxurile rnastre... Alia ar fi sdrit cu
amdndoud mdinile, ticdloaso, si ar mullumi lui Durnnezeu cd
i-a trimis acasd norocul ! Tu unrbli dupd rnofturi Ei drdcii.."
Obraznico gi nerr"rginato !.."
69
 * Poii sit mI ocirraqti cAt vrei, dqr nu mA mArit ! repeta
I-aura cu cl lini;te tristl de trrartird, care pe maicd-sa o infu-
ria si rniri rrru.
In odaia de alaturi Titu, smulg6ndu-Ei mereu pdrul pen-
tnr a stoarcc din crerieri o rimd, racni deodatd desperat:
-Aveli sit rrrd-nnebunili cu atatea lipete ! Am ajuns sA
nu mai pot lucra nici ziua, nici noaptea... Imi zdrobili viitorul
cu giliigia I
CAnd se intoarse Herdelea de Ia Avrum, care-l felicitase
qi se insdrcinase sd vesteasci tuturor ca domni;oara Laura .se
rndrita, auzi din uli!5 cearta.
* Uite ce fatd ne-a dat Dumnezeu ! Uite gi bucurd-te
Ei rnAnanc-o fripti ! il intimpinA dascAlila. Dumneaei nu vrea
sd se mdrite cu un biet popa, auzi ? Dornnigoarei ii trebuie
doftori, baroni, poate chiar uh imp6rat !...
Laura nu spusese ca nu-i trebuie popA, dar doamna Her-
delea ii ghicise gAndul. in 'sufletul ei fata iqj zisese de mulfe
ori ca intre un doctor qi un p.opa e o deosebire ca intre cer
Ei pamAnt, cerul fiind doctorul, iar popa fiind pAmAntul. Pa-
rerea aceasta a avut-o inainte de a cunoagte pe Aurel, iar
acum devenise convingere'.
Cearta se inAspri aEa de rdu, cd Titu fu nevoit sA re-
nunle Ia munca poeticl qi sd asculte disculia din ce in ce mai
aprinsS. Batrdnii dovedeau fetelor ca Aurel Ungureanu e o
puglama care-Ei pierde vremea fticdnd curte Laurei, fdrd s[-i
treaca mdcar prin minte s-o ia de nevastd ; qi chiar de ar fi
om de treabd ;i ar avea gdnduri serioase, tot nu le-ar putea
infdptui decAt peste vreo cinci ani, cdnd va termina sttt-
diile-, dacA Ie va termina, gi incA s;i atrtnci va pretinde ceva
zestre, iar de nu-i vor putea da nimic, ii va intoarc'e spatelcr
repede-repede. Pintea insd e om chibzuit, cu cariera deschisir,
fara pretenlii, sincer qi cinstit, dispus s-o ia cl-riar fdri cir-
maqi, fiindcd o iubeqte aievett. Detc'ir Laura se va cocli ;i va
scdpa ocazia norocoasd, va imbiitrAni fatir mare ca 9i dom-
niqoarele Bocu din Armadia, cilre atl implinit cincizeci de atti
gi tot mai aqteaptd vreun ncbltn sI le peleasca, deqi ele att
la spate miiqoare multe. De altfei Laura are viirsta cea mal
frumoasir. Fata, dupd ce trece de cloudzeci dc ani, incepe it
ie veEteji Ei a se urAli. Invdlitura r,;i frttmtiselcer nu-!i folo-
sesc nimic, dach. n-ai minto' sI prinzi norocul cAnd ili pica...
Laura, sprijinita viguros dc Ghighi, descriit in culorile ceitr
mai negre pe Pintea, blcstema minutrtl in care l-a cttnoscut,
pldngef si jar cle<'lara ('-ar trt'brti si fie snrintitir sa-1i ingrozr-
?0
pe tinerelile aldturi de o stArpiturd de om pe care-l urdEte
bocmai fiindca a avut obrdznicia s-o ceard in cdsatorie. Se,
inchina Ei se jura cd mai bine moartea decAt Pintea. De ma-
ritat mai are destulS vreme, cdci azi fetele nu se mai miriti
r:a alt5datd, inainte de a fi deschis bine ochii in iume. Ea
insii nu vrea sA se mdrite niciodatS, are oroare de barbali gi
nici pentrn Aurel nu simte, Ia urrna urmelor; decdt o simpatie
nevinovatd si nici prin gAnd nu-i trece sd fie vreodatri sotia
iui...
Titu, de;i rugat in mai rnulte rAnduri si-;i spunii pare-
rea, tdcea ca un filozof. Pe la miezul noplii insd, vdzAnd c-A
dezbaterea nu s-ar mai isprivi niciodatA, interveni c1t o a'
mdnare :
Destul acuma !... Haide.m la culcare ! V-ati certaf
- mai
destul, iSsali gi pe ndine !
Totuqi sfada, ca o lqmind ce moare, mai pAlpdi, cAnd mai
moale, cAnd mai puternrcd, pdn6 cAnd Herdelea, infuriat de-
odatd peste m5surA, ridicS pumnul la Ghighi, ricnind :
-- Marq, neruqinatelor !... MarE, netrebnicelor...
Titu opri cdderea pumnului, lud bldnd pe fete de spate
qi le petrecu in salon, unde era patul lor, mengeindu-le cd
dreptatea este de partea lor Ei cd bdtrdnii nu pricep ndzuin-
fele idealiste. Pe urmd se intoarse qi spuse grav pdrin{ilor :
Ave{i dreptate, ce mai calea-valea, ;i v-ati gdndit
- bine...
foarte Ei, dar ce vreli ? Sunt tinere Ei fard rninte..
Parcd gtiu ele ce vorbesc ?... Parci gtiu ele ce-s greutdlile
vietii ?...
3
1
Vremea se posomordse. Toamna bitea la ug5, stdruitor.
Hotarul se.. pleEuvea mereu. Ici-colo, se mai 'lndlfau clSile de
fdn sau stoguri der paie, pe care insi lSranii se grdbeau sd
Ie care acas5. Plugurile spintecau, din ce in ce mai 'dese,
bgoarele istovite. Petele arate, negre gi lucioase, pdreau niEte
rini deschise pe un trup imbdtrdnit.
Crr cAt trecea vrem.ea, cu-atAt neliniEtea sporea in sufletul
lui lon. Muncea ca qi cdnd qi-ar fi-pus in gdnd sd se,imbo-
gdteascd intr-o clipire, si scape de orice griji si mai ales de
.orice rdvnd. Sq infuria insS c5 rodul muncii lui de-abia se
vedea. Dupi o robotealS de o vard intreagd pe [a allii, ri-
mAndnd chiar ln urma cu pdmdturile lui, s-a ales cu vreo su'td
de zloti. Urm6nd aqa nu va face nici un pas inainte.
7t
 ZvArcolirile acestea ii acluceau t.otdcattna u.oi,tto pel Ana
gi pe Vasile Baciu, ;i-I intirdtau. Se simlea infrdnt qi nc'*
putincios, iar sim{amiintul acesta ii aprin{ea sAngele pi-i um-
plea creierii de planuri gi hotirdri care de care mai nizdrS-
vane. Tofugi nu mai indrdznea sa se apropie de casa lui Va-
sile Baciu qi nici sd schimbe vreo vorbl cu Ana. ln schiml;
se ducea mai in fiecare searS pe la I'lorica. Ochii ei albaqtri
ii mulcomeau zbuciumarea. Rddea insa cdnd igi amintea de
fagdduinta lui cei o va lua de nevastii. Cum s-o ia dacd toati
zestrea ei e un purccl jigdrit ;i cAteva bttlendre vechi ? Dra-
gostea nu ajunge in via!d... Dragostea e numai adaosul. Alt-
ceva trebuie sA fie temelia. $i indatii ce zicea a$a. se pomenea
cu gAndurile dupd Ana...
In curind Zerrobia afl6 ci Florica. impreund cu maici-sa.
art rtrnplut satrrl cd Ion a cerut-o de nevastd. Daci ar fi lovit-o
cineva cu parul in'cap tot parc6 nu s-ar fi sup6rat atdt de
rAu. Veni rcasir galbend qi se risti Ia Ion din poartd :
-- Tot la siirdcie tragi, dragul nramii, tot ? A1t5 mireasi,
af:lrii de Florica vAdanei lui Maxim, n-ai gdsit c6tu-i satril de
mare ?... Da ce md mai mir, dragul mamii, ce md mai rnir ? I
FldcAul intplese indatd Ei se infurie, dar tru de cele ec
rdspdndea Florica, ci de minia Zenobiei :
Nu-s eu desful de cdtrdnit, tni mai amiriigti ;i drrnr-
neata ? George intrand in cas5. Dar ]ampa rtimiinea aprinsa, ceea ce
Zenobia insa nu-l slSbi prind ce peste cdteva clipe lon,
scos din fire, se repezi la ea s-o loveasci. GlanetaEu sdri ln
ajutorul femeii, ostoindu-l :
__ Ionicd, taci mulcom, las-o !
Ion se opri, dar apoi, in vrelrle ce Zenobia ic;i in trlith si
se vaite pi sir afuriseascd, inct:pu sii se sfirdeascii ':rr tat5l
sdu :
*- De ce mi-ai mAncat pi mi-ai birut piunAnturile, hodo-
rogr rle ?
crt niEte ochi foarte trigti, rdspttnse jalnic
. Glanetagu,
:
--- Acu ce s5*ti mai fac, omule. ;i ce sd-!i dau, ' dac5
n-am ? Sufletul din oase sd !i-l dau ?... Iacd, {i-l darr l"'
Auzindu-l, Ion r".icni qi mai proclet :
-- l{ai binc si nu mi fi ficut, decdt sd fiu batjocura oa*'
rncnilor !...
In ziua aceca, spre sear5, fldciul int8lni pe {na, pe" dru-
mul cel vechi dinspre Jidovi[a' Primpreiur nici lipenie de
om" El a oprit-o gi ll luat-o de mAn5, iar ea et inceput indatd
72
si plAngi cu hohote qi sir-i irnputc c6 a p5rasit-o. lon vn-l s-o
IiniEteasca, dar nn-i ptrtu spune decAt :
** Lasd, Anu!6, fii liniqtita, cA noi tot impreunA... im:
preunir... impreuni...
Mai staturi un minut, tdcr"ili, ,si se despiriirS. Pe cind
insl fata se depdrta cu aceeaEi deznadejde in suflet, Ion sirn*
fea o_inviorare mare. Iacrintile Anei i-au incollit in inimd o
incredere noui. i9i urmi calea rnai sprinden ;i atdt de mtrl-
i,umit ca-i venea tnereu si rdda gi-Ei zi<_-ea :
-- De-acum nu-rni pasri de nitnic !
' Incii nu ,stia ce va face, clar increclcrt'a ii t:rcslc'a intr-una,
schimbandu-i parca toatA fiin!a
Din clipa aceea se simti alt otn, mai puternic, rrrai in-
clriizne!, gata sa infrunte toatd lumea. Era vcsel, giumea tam-
nisayn, rildea, incat Zenobia, speriati ca l-a fermecat cineva,
r:ra ciit pe-aici sti-i desc6nte de intors.
T)s-a doua sear;i se pregiiti sA mearga la Ana. Auzi insit
cii dupd atdtea saptlmArri de cArrd ddnsul nici nrr se mai uitii
la fatir, George a inceput si se apropie iar de Vasile Ilaciu.
Ion se hntlri sd r:rai agtepte. Increderea in sine ii dddea pu-
terea si pAndeascd liniqtit. in cAteva seri vAzu intr-adevdr pe
insernna cir mai rlnlt cu Baciu sta de vorb;i decat cu fata...
Aceasta ii sporea nidejdea. Nu mai t-.ra griibit dt: loc... Cfft
va a;tepta el, va aqtepta ;i r\na...
Trecea deseori, parca inadins, pe lAngii pamanturile lrri
\rasile Baciu. Le cantdrea din ochi, se uita clacl sunt bine
lucrate qi se supdr;r, cdnd veclea cri nu sunt toate cum trebuie.
Se simlea s:tiipAnul lor ;i-;i fricca planurile, crun va ara fd-
neit!;r crttare., iar cutarc pommbi;te cllnt va semAna-o cu tri-
I'oi...
intr-o dimincalli mohoratai icEi cu ph.rgul sir-Ei ogoreasca
qi o poru.rnbiqte pe care la primiva::i socotea s-o semenil
etr
cu €;r"iu. Vreruea cle ogorAt ora catn tArzie. I)ar el, avAnil o
singurfr vac6, trebuia totcleauna sE agtepte pdni isprdvesc
;ll!ii, ca sii mai poat5 irnprumuta o rriti s5-gi muncr:ascd pi'r-
mAntril.
Ponlmbigte'a era ingusti'i, tot o rAmiEifa dintr-o tabli rnai
rn[rigoar5, din care Glanetaqtr sAnduse odinioari jumdtate lui
Dumitru N'Ioarcig, de nnde apoi a inc[put in seama lui Simion
L,ungu. De altfel gi acuma cele douri delni{e erau desplrlilr.
numai printr-o brazdii mai ad"dncii r;i mai latii"
t,,
' Ion opri vitc-le cu plugul, pregatlndu-se de muncd. Ocliii
lr.ri insi riitaceau mereu pe' partea lui*Simion Lungu, care
odinioirrii a fost ir lt-rr. Dc jur imprejur cAtnptrl cra pustiu.
- - lVliicar o brazdi sd-mi iau inapoi din piimdntul meiu I
s'c gandi deodatd fldcaul, cu obrajii apringi de o poftir nesti-
l.rurtita.
Apoi rci:ede infipse plugul dincolo de hat, in petecuJ. vc-
cinului, ,;i porni si currne o norlii dcspirliturA. Lutul gdlbui
sc€rldia, se rirsturna lucios, in bulgirri aspri. Ion strAngea.
ddrz coarnele plugului, apasa ficrul adAnc in trupul piimdn-
tului gi, cu pilSria pe ccafii Ei cu fruntea umedii de' sudoare
qi de infrigurare, indemna blAnd gi stdrr.ritor vacile care tr:i-
gear,r din riisputeri, incovoindr:-qi spinarea.
f)upl ce croi un hat nou gi sfiirqi de arat cateva braatie
din delnila lui Sinrion, astupdnd hotarul cel vechi, fldcdul res-
pird addnc qi uEurat. I)e acuma nu mai trebuia sd se team.i.
lninra ii trernura der bucurie cir gi-a mlrit averea. Trei-patnt
I'razde nu e mrrlt, nici nu se bagil de seamd:
Pe la prdnzi;or dddu drurnul vitelor sai mai pascd ce"or
piisi pe ogoarele dirnprejur, iar el se aqezl s.i imbuce din nre-
rindea ce si-o adusese, in tihnA. mul{umit qi nr gAndu} ttrrtlai
la brazdele noi.,. CAnd sd isprAveascii mdncarea, vdzu pc Si-
rnion Lungu venind qi dAnsul ctt sti-5i ogoreasc:.ir locui Ion
tresd ri.
Are sd bage dc seamb, iqi zise cu tlll zAmbct ne'h-
nistit.
lntr-adcr'6r, Sirlion vazu ca detnila i s-a ingustitt $i ur-
datd inceprr sd injure, deocamdati insi firrti a se uitzr itrcoact',
ca gi cAnd u*ar fi luat in seamit'pe Ton. Flirciir.rl de asemc'ncir
sc fdcu cd nu-l audc qi strdngc:r cll nare grii5 firimitrrrilc
dc p6.ine in pAnzdturd, scuttrrindu-lc 5i privindu-le indelur"'g
parcir cine Etie ce adAncjt ar fi in grinduri. Nurnai cind sirnl,i
cri Simion virte spre d6nsrrl cu biciul in m6n6, riicnind 9i su-
dr.rindu-l rle-a dreptr-rl. nrrmai atr-inci inf5gurd repede rdnri,si-
tele de m:incare, le vii-ri in traisti gi se sculA in picirlare.
Flartar se lncinsc iute. Ion se jura pe toti sfintii cil a*br;iz*
clat hatul rrtttrrti peutrr"t c--i nu se nrai cunoa5te bine, clar t-i
l.a lhras ih acelaqi Lloc. Simion, ocdrAndu-I, il duse inrte delru*
1e, ii argtd cI a intraL inadins cu plugul in pdmdntul lui' ii
sili sd mdsoare cu irasul, inlprettnd, lI{imea locurilor 6i,. din
doui r orbe, ii striga :
-- Jumitate delni{a rrii-ai furat-o, tAlharule ! ;
74
Ion, vdzdnd cA nu-l r5zbeqte cu vorba, incepu sa injuri'
qi apo,i, ca sd rdmhnd deasupra, se napusti la Simion cLL
p""t3:'
bdtura ca orbelii vreo jumatate de ceas, sfagiindu-Ei
cdmdEile qi zgdriindu-qi obra3ii. Fiidca nlr era nitrteni sa-i
despartA, numai osteneala ij mulconti. Pe urma se apucarit
amAndoi de lucru, injuriindti-se intr-una, toatit ziua. Situic,tr
Lungu se jura pe copiii lui ca-l \/a lrage in judccata gi nr-r sc'
r-a 15sa pAnA ce nu-l va vedea,in tenrnilir, chiar de-ar s,ti cti-;i
cheltuiegte gi opincile, ca sa-l invele sii rnai intrc altir data
in locurile oamenilor de treabi. Ion insa scuipii cu disprei,,
strigAnd cA lui nici de l)umnezeu clin cer nir-i paser...
.4
tn fit,care scarir fauriiia Jltrdclea dezbitca A(-unlA in ioat..'
amirtruntele scrisoarca a optzeccer. invalatorul voia si raspuu-
da lui Pintea nunraidecAt, fatil insi staruia s-o litse in 1:acc
mdcar pdnir luni, ciici dumrnica ii vin prietenc'le din Arrnadia
si nu vrea sii fie supAratd. l)ar pAnh luni mai sunt atateir
zile nu se poate intArzia r;ispunsul iutr-o clrcstit' a;a d,-:
nrare.- $-apoi ce all a face prictenele ei cu rlslltnsul ltti Fin-
tera ? Dimpotrivii, ar trebui slr fie m6nclrli <;ii ,urt: Lrn pclitor
dc seamd gi in curAnd. se vlr mArita... Aceastit exirsJlcra p(l
Laura atAt dc raiu, incirt anieuinla cii, dacii vor sttfia o'singurr)
vnrbd feteltrr despre obrirznicia lui Pintoa, ea imediat se t'at
arunca intr-o fAnt6n5".. Ameninlarear ci insi revolta perste
fire pe doamna Herdelea, care o ocrira pe urmd doira ceasrtri,
fbrd intrerllpere, doamna Herdelea fiind nerinl.recutd in n5s-
cocirea gi inlintuirea celor mai variate dojeniri imaterne...
Totuqi Laura rlmase biruitoare. DupA at6tea lupte frii-
mdntate in lacrimi, duminica tnult a;teptati sosi, dttrninica
de car:e iqi atdrnase soarta...
Fetele fdcus6ra pregAtiri uriage. 'foata sirnbata iilr nlulr-
c'it : trei feluri de prdjituri, apoi cozonaci. apoi au fiert lap-
tele ca sa fie n-rai gros pAnri mAine gi sa aibii spumii mtri"
mult5, apoi au scuturat casa gi au schimbat aranjanrentl,ri
mobilei in salonul-dormitor... Seara l,aura a calcat rochia ei
qi pe a Ghighilei, vdrsAnd in acelaqi tirnp lacrimi imbelgu-
gate, cdci bStrAnii nici mdcar aculrla n-au ldsat-o in pace cu
Pintea.
Duminici dimineala insd au avut o bucurie. Ploaia, carr.
1e speriase toata s6ptdmdna, incetase peste noapt;e. Un vdnt

aspru zbicist,r frurnos goseallilr iar si:re arniazi soarele tomna-
tii scoase cairul dintt'e nouri imprf,Ptiind cdldurd '5i voioEie'
Pirna clurpii-prAnz Laura 9i Ghighi fierbeau de emolie'
l\1lt,rerr ,tsiezau cite ceva, ba in salon, ba {n celelalte douii
oclii, gi.Lattra
'Ce intreba din cand in cAnd,,lngrijoratA, pe Ghighi :
-* crezi ttt, miculo dragd, o sd vie ?
** Am o presitnfirei'sigura cii vjne, rdspundea Ghighi
luartt' scrioasA.
Laura o s.irutlt cu tlrr-illurttire, caci era vorba de Aurel'
Sinclrofiile se lineau in fiec:are duminicd, pe rAnd, la c6te
u:ra din fetele ,,inieligenlei'r satelor climpre.iur', bune priete-
pe, care alcgtuiiu .rr-t ccrc' deosebit ;i pcntru care $nt6inirile
ace;stea, inrprerund cr.t balul din octombrie;i serata dansantd din
febrnarie, organizate cle profesorii ;i elevii liceului din Ar-
r:raclia, erau distracliiie cerle rnai inalte. De obicei nu erarl
poftiti r:av;rleri. Totuqi gazda €lvea ingaduinta taciLa. de a
;hemi pt tAuaruJ care-i,ilcea curte mai stirruitor, pricinuind
ristfel o surprizi pliicuta tuturor. Laura spuse lui Aurel incii
c1e durninici trocirtl si sindrofitt viitoare va fi Ia ea qi ca-l
aEteaptii, iar el ii fagaduise cir va vcni negreqit ; deoarece insii
de atirnci n.r l-a mai viizut din pricina ploilor, cra ingrijorat'i
c-r: fi uitat qi llr-t va vetti, ceea Ce ar ptttca st&rni print)'e
fi:te vorbe feh,rrite .,si neplircutc...
Pe la trei clupd-prAnz, Laura Ei Cihigl-ri se aqezard in cer-
r:l.ilc in a;teptarea musaflrilor' Mai ales Laura tremura de
griji din pricina lui r\urel. Ar fi dorit din suflet si soseascii
5l inaintei fertslor ca siir poata vorbi rnai in tihnir citeva cli-
pe. Sirnlea ttcvoia s5-i comunjce obrizniciar lui Pintea 9i s5-i
ieari o povalA. Rispunsul lui ii va pecetlui soarta' lln' ctt-
','Ant ;rl iui ii va da puterea sit rcziste tttturor isiritelor"'
I)t:ste vrcnn ceils fetcle din ,\rmaditr sr: ivirir 1a cotitr-ira
tie ldnga Rapite Dracului. Vrlneart pe jos, ca intotdeauna, rd-
zand 5i tAndiilincl., l,aura ryi (]higtri le ie;ir6 inafnte' se im-
briiligar;r) fttrtr,tnos, parc,l ntt :;-ar fi vizrrt de ani de zile, se
luarir cle brat ;i sOsirii tiripincl in curter. I{erclekrn, car'e citea
i'ntre pomi o gazeti ',eche, se cobori galant ;i le prirr:i t:u glu-
rle bitrAncgti. incAr- toate izbucniri in risete zgomotoasc' Tn
pridvor dascalita l>oscorodea rugdciuni dintr-o carter rr:ptit 9i
soioasf,, riin]asii di1 vremurilc ei de glorie. Toate fetele ii siru-
-tari mAna, iar ea le,siirutf, pe obraz, dar f.lrei si se scoale,
fdri s5 zdmb0asc;i ;i fari sii raspundS intrebiirilor obiEnuitc'.
Doamna Herdelea nu vedea cu oclii buni sindrofiile, int6i
76\
pelrtru cii in tinerelea ei n-a pomenit asemenea lucruri nese-
rioase, si apoi pentru cA se cheltuiau bani scumpi pe mofturi
nefolositoare.
ln salon fetele defilard in fala oglinzii dintre ferestre,
potrivindu-;i care o br,iclA rizvr5titd, care o sprAnceanl pe
t:are anina un fir de pudra, care o panglicuta la rochie. Erau
cam obosite de drurn, dar gura nr: le stAtea o clipI. Vorbeau
toatE in acelitgi timp, fre.donau, rAdeau... Cland se mai poto-
tiri,, G)righi dispdru sd vadd de cafeatta cn lapte Ei de pra-
'Pcdupii
iituri, cunr sc inlelesese mai dinaintc cu Laura.
sofaua din col!, locul de onoare in casi, gedea Blvira,
fiica doctorului Filipoiu din r\rrnadia, care era privitd intre
toate drept cca mai de frunte .qi cu care Laura era cea mai
rntimer.
Ifar poetul nostru ? intreb{ Elvira cu o ugoard tre-
murare- in voce, cdci iubea in taind pe Titur qi suferea fiindca
Titu n-o luar in seamA Ei facea curte L'.rcreliei Dragu.
* Nu-i acas6, Elvirica drag5, .rbspunse Laura cu o pd-
rere de riru din care se vedea cd ea ii cunoaqte qi-i impdrt6-
.qeqte suferinla. $tii, el lucreaza f,oarte neregulat, iar cdnd ii
vine inspiralia are nevoie de linigte absolutd, aitfel e nenoro-
cit. AEa a plecat Ei acuma pe drumul cel vechi, spunAndu-ne
c:5 r prins o'idee minunatd pe care trebttie ncapdrat s-o scrie...
l)acri venerati pe-acolo, poate c6-l int6lne4!i...
Cc riirt imi pare cii n-ant venit pc Hrumul cel vechi !
oftb-trlvira rnelancolicii... ;\m fi vlzut pe poetul nostru lu-
crdnd
I
Ei, vedeli ? Nu v-am spus eu cd-i ntai frumos pe-aco-
io ? -ii imputd Margareta l3obescu, fata unui funclionar de Ia
Banca Aurora, o brunb inaltS, mlSdioasi, drigufd, cu sprAn:
cenele innegrite, foarte pudratt'r gi cu buzele vopsite roqu-foc.
Pentru cti se suletnenea qi urnbler cu rochii de mdtase, toatii
Armadia zicea c5-i lip.segte o doagI.
Iretele profesorului de limba romAni Spltaru erau mai
ur6!e1e, dar foarte bune gi simpatice. Elena, mai in vArstd,
dar micutd cu un copil, foarte blondd qi ctr pdrul buclat, se
tdnguia qi se rugina vegnic cir c o stdrpituri. Sora sa mai t6-
ndrd, rflsxrndrina, era insl iniltuld, cu buzele clrnoase qi nasul
gros, cu r4iEcdri bdie{egti qi vestitd de mAncdbioasi.
CAnd intrd Ghighi cu tava inctrrcat5, Alexandrina se re-
pezi-ca un tigru ;i fnghi{i o prdjituri, mormdind apoi cu gura
plinri :
Sr-rnt iatir dcr foanre I
-
c(1. .roo:ri coala 7 77
 -- l)rina, nLr !r-e ru;ine'l o doicni Blena cAreia ii pldcea
sA treacA drept cea rnai serioasi dintre toate prietenele.
L&s-o, Lenica, te rog din sufiet ! interveni Laura. lVlai
-
ia, Alexandrina, dacd vrei sA-mi faci pldcere !.." Cd doar pen-
lru voi le-am fAcut !
ln c'ttrAnd toate se pomenirl cu cegtile in mdrid, sorbind
c;u poftd din cafeaua cu lapte gi imbucAnd din prajiturile gus-
toase. Cirijpirile lnsd nu inoetau o clipd, f,jecare cdutAnd in-
deosebi sA-povesteasci ceva spiritual ca sa facd pe celelalte stl
rAd6. Numai Silvia Varga tdcea parci i-ar fli fost 'scumpA
r'orba. f)ar ea aSa era totdeauna, carn mAndrA, fiindci toatil
Iumea gtia ca are zestre mare...
Cu o repeziciune uinritoare con'r'orbirea aluneca cle la un
subiect la altul. ln cAteva rninute trecuri in revistd tot ccl
s-a intlml:lat mai de seamd in Arriradia de la ultima lor in-
tAlnirr: pinii azi. BArfiri per fetele Ei tinerii care nu erau din'
cercul lor, stdruitrcl mai rnult asupra Lucre{iei Dragu' cdreia
ii irnputau cd e prea cochetd Ei cd a inceput sI imb5trdneas^
cd qi sd se ofileaicd; nunrai in privinla vArstei ei s*au incins
rnai indelungate, lllvira sustinAnd cA trebuie sil
"ontro.'e.se
aibd'vreo treizeci de ani, lar Sih'ia Verga, care era in legdturi
nr,aj pulin incordate cu ea, declarAnd c[ n-are mai mult de
doulzeci qi ,doi. Laura intindea inadins discu{ia despre T'rr-
crelia, spre a face pe placul Eh.'irei.'.
Toati vremed ilrsd Laura ardea de nerAbdare' Aurel nu
mai venea. Ce-o fi pIlit ? S-o fi supdrat poate ? T'el de fel
cie intrebari o chinr-riau. IEi gdsea sie;i vini inchipuite cu care
l-o fi m6hnit, apoi iar il mustra in gAnd pe el pentru cd nu
se tine de cuvAnt... Trirnise..pe Ghighi de cAteva ori in curte,
-s5
vada dach nu se apropie, dar intr-ascuns, sI nr"r bage de
seamd invitatele. Se c'tiemura cAnd sord-sa, intorcdndu-se
ii facea un mic ,rnu{( din cap. In cele din urmd fetele i-au
simlit nelinigtea ui ntuiia, in-temeiul lntimit6lii lor, a intre-
bat-o chiar, in taind : -
-- N-ai invitat pe Aurel'! " ioate vacanlele prin Armadia, unde mamele ambilioase. in-
-- Ba cla... II a;teptarn, dar nu rnai gtiu... Oh I qopti Lau-
ra cu ochii inldcrimali, gi Eh'ira ii rispunse cu o privire plinl
cle mAngdiere qi compi,timire.
Mai tArziu Lanra incepu sd iasd ea insdqi in cerdac, si,
se uite cu inima strAnsl spre Jidovi{a, de unde trebuia sb so-
seascd Aurel. Ddscdlita, din ce in ce mai ursuz6, mereu q
$cdlea cri ,rnu mai pleacd nebunele astea ?(
7B
In sfarqit fctele sc porniri sa vorbeascir despre literaiurA,
r'()(idce insemna cd au sleit ioate subicctele mai de seami.
rilrighl, carc gtia pc dinafara toatc poeziile lr.ri .F)mincscu qi
pc alc lui Cogbuc, se oferi sir declame fieclrcia catc o strofir
cirrc i se potrive;tc mai bine.
In vreme ce Ghigiri starnea vesc'Iia tutnror, Laura iegi
tlr in pridvor. Sim{ea cum o napidesc lacrirrrile qi trcbui sa
lirci o sforlare grea si se stapAneasci. lgi razima bralui de
rrn stAlp al cerdacului Ei-gi culcr! pc brat capul tulbur:at dci
g6nduri dureroase. StAncl aga pierduta, awzi derodata un glas
lrmicl, pulin cAntat, care-i strapunse inima. I$i aruncu ochii
in ogradii. Se infiora de emofie. Pe o banc&, sub pomi, i,rlaturi
cie l{erdelea, ;erdea Aurel. intr-o clipire fata fu lAnga ci.
"- Erai aici gi nici nu ne-ai dat de Etire., dntnnulc lJn-
t{ureanu ! ii zise intinzandu-i mina cu o imputare cochetA.
'l'crate fetcle te agteptau... Nu cgti deloc clr;igu{ qi sunt supi-
|irtij po drrrnneata.,,
Atu'el se scuki zapacit dc sfiala, ro;indu-se qi balb6ind :
-- Ar:r skit putin de vorbd cr-r domnul invdlAtor.
i-,aura ilvlr o tresdrire. Ce-ar fi, dac[ tatdl ei i-ar li sprrs
t:r:va de Pintea ?' Se uitA cercetdtoare ]a l{erdelea care ziirnbca
siret, la Aurel care se muta de pe un picior pe al.tui, lrersn
niai 'incurcat, cu' rrn surds silit gi caraghios. ,,I-a spus !(( i5i
zise ea incruntAndu-se o ciipl la llcrdelea. Dar apoi i;i ad[u-
gi. : ,rNu*mi nrai pasilline c-;t vcnit ! Am sa-i explic eu !6'
Si infSgurA pe Aurel intr-o privire cald5, drdgostoasi, che-
rrrAndu-l
:
__ Acuma r,irto, rtu tTrai intirzia ! E;ti a;tcptat !...
Aurel lJngureanu era un tdndr dc vrco douizecl .si trei
tk: ani, biiatul unui !5ran instdrit din Tcaca, cu fata osoasd,
r:u pdrul negru foarte aspru, cu niEte mdini mari Ei palme
veEnic umede, cu migcdri stAngace parcd s-ar teme sd nu facd
vreo gaf5. cirutAnd sa se arate bine crescut, imbrdcat bine,
dar hainele stAnd pe eI parcd ar fi de cdpatat. I9i petrecea
(:ercau sd*l arvuneascd pe seatna fetelor lor pentru cdnd va
:r:;i doctor...
Toat5 sindrofia iI primi cu insuflc{irc, iar Ghighi ii adu-
se indati cafeaua cu lapte ce i-o pdstrase, avAnd grijd sd-i
1rr:n5 smAnt6nd de doud degete, deoarece Laura observase cd-i
pllcc mult
De a"ltfel studentul venea cu o veste mare : data ,,rbalului
rlin octourbrie( a fost amiinatli pentru mijlocul lui noiembrie,
79
din pricina ci iiutarii erau angajali pAnA atuncea in alte
plr!i.
Chiar azi am trimis invitaliile cu poqta... Toata ziua
am -scris adrese, de aceea am gi intdrziat... Md gAndisem sA
aduc chiar eu invitalia dumneavoastra _- adlugi cltre Laura
--- dar pe unnl mi-am zis ci-i mai potrivit sd vie prin poqtii...
rnai ofit'iai...
.- Mai'bine faceai daci o adr-tceai... Cel pulin am fi vi-
zut prograrnul 1...
Aurel, ca ,,aranjor", Ie destiinui toate :lrndnuntele progra-
mului pe care fetele le girsird minunate. Ctr si fic drirgu!' me-
dicinistul profitf, de ocazie ;i ie ceru sir-i reze-'rve fiecare cdte
o turA de vals, cel mai pulin. Propunerea produse mare emo-
lie' Llvira
Tttltl;": inriia ruri si !i-o dea l.aura... 'ru vrei,
Laurir dr:agl ? yi cAnd de lumina aceasta ar atdrna toata fericirea. Laura,
Ifaci credeli voi ? se roqi Laura bucuroasi.'
- De asemenea qi cadrilul al doilea...
Cand auzi de cadrilul al doilea, adicir aI indrdgostililor'
Laura se imbSti de fericire qi rispunse doar cu o inclinare
din carp plecdciunii studentului... Elvira imparli tuturor cu
dreptat-e
'ei cdte o turb, iar fetele, in sellrn de rnullunlire, ii opri-
rd cadrilul intdi, cu condi{ia sA aibA vizavi pe Laura."
*- Acum e vremea sd plecam, cici se ilrsereazd ! curmd
Elena planurile ce se inqirau nesfArqite asupra toaletelor, dan-
suri lor, cavalcrilor...
Sc' nrniri deodatii cu tolii. Laura le mai zise sd nu se
grbbeitsc5, dar nttmai cu jumdtate gura. Nddeidea ei era- dru-
tul ccl vechi, unde' r'a putea r5m6ne in patru ochi cu Aurel'
nu mergeli departe cd acuqi se intuneci ! strigd Her-
delca-\Sa
dupd Laura 9i Ghighi care porniserd sir-5i intov5r5-
qeasci prietencle.
' O iuari pe drumul cel vechi, care e mai cu cotituri bine-
venite pentru perechile indragostite, dorrtice de singuratate.
Latrra rirmase mai in 1rm5 cq-Aurel, iar celelalte, ghicindu-i
dorirrla, cdutau sd se depdrteze c6t mai mult.
Mergeau al5turi, cu paqi lenegi, vorbind de lucruri indi-
ferente. i., doar cAte o vorbi fricoasl amesteca ceva din
"""n
simtiriie 1or. studentul iEi imputa cd, dup6 o ctirte sarguin-
cioasir dc aproape un an, n-a fost in stare mhcar s-or sSrute! o
dati. .sfiala aceasta il sc5dea in ochii sdi proprii,-zicAndu-qi
cd numai nerozii pot sti fie atAt de lipsili de mdndrie !nrb5-
ieascir, l,aura, mai ales de cdnd cu scrisoarea ultimi a lui Pin-
tea. avea nevoie de o dovadd a iubirii lui, care se-i umple
EO
irrima Ei sa-i limpezeascd aEteptdrile... Cu toate acestea n-a-
vcau curajul s5-gi deschidd sufletele. Aurel ii explica de'ose-
lrirea dintre grAul de toamnd !i cel de primdvarS Ei ea il as-
lulta striilucitoare de mullumire.
Celelalttl fete le.o luaserl inainte cu vreo sutl de paqi,
girldgioase, vesele de r6sunau cdrnpurile. Apoi veni o cotiturd
l>rusci ;i rnai lung:i, care le acoperi. ,,Actt-i aclt !'( se imirdr-
biita Aurel frecindu-Ei mAinile.
Iatd-ne singuri... singuri ! murmuri Laura oprindu-sc
lralcd- fari sd vrea. Uite ce splendid e apusul soarelui ! Cum
vopse'gte.nourii, ca intr-o baie de sdnge...
dc ca.
-- Da... minunat... e... e... biibAi tAnirrul apropiindrt-stl
Se uitari un rlstimp lzr soarcle roEu din care nu sc mai.
verdea decAt o geani furioasd. Priveag cu atAta incredere ca,
t'opleqita de emolie, i;i ids6 capul pe umdrul lui, cu buzele
'rrnede intrederschise intr-o
aqteptare dureroasi, crl-l pieptul
frdmAntat. $i Auret, tulburat deodatir, atinse cu buzele obra-
zul ei imbujorat, repede, aproape speriah Se despdr-fird insi
ilndatS, parcd apropierea i-ar fi ingrozit pe amAndoi. Se opriri,r
o clipir ru^5inali gi apoi pornird iar inaintc', taculi, mai ne-
rr:angdiati qi rnai nedurnerili
La cotitrrra druntului diduri pcste Titu, inconjurai' dc
toate fcteie, necAjit, strigAnd intr-una:
-- Lirsali-rnf in pace, vir rog !... \rir r'og !.'. Am de hicru...
N-arn vreme de prostii !...
Ceata i$i rrrrnd calea, ldsdnd 1re Titu in marginea panlu-
lui, aqezat pe o lespede de piatri, cit ochii cdnd spre cer, cAnd
spre Padurea Domneasca din fa!5. I'etele intorceau mereil ca;
lrul si vad;i cum face 'I'itu poeziile.
Acuma Aurel intindea'paqii ca 9i cind i-ar fi fost ruqine
.qd mai rdm6nii in rtrmi. Aceeagi sfiaid se incuibase ;i ln su-
[']etul Laurei, caic insii se ingrozea la gAndul cd vor ajunge
ia Jidovila, se vor desplrli gi ea va fi nevoitii sd sc itrtoarcA
acasd tot at6t de indoitd... s.lrutarca in loc s5 le imprttt]]ttttl
indrdzneali, cobor6se un zid de neinlelegere intre dAnsii.
In aproapiere de Jidovita, ca din senin. Laura {i zise:
- - Stii ca Pintca rrti-a -ccrttt rnrina ?
-- i\{i-a spris donrnul- Ilerdelea, ritspunsc stuclctrtui
incet.
-_ Oh I Ai gtiut qi totugi ai tdcut toati vremea' fr'ir:rr
Laura spaimAntata cle ceva c*-i zguduia inima din tenlclii'
ii I
 I)ar Aurel urrnA, mai incet ;i mai govditor :
,-- Pintca c un baiat foarte bun, foarte... foarte...
Voia sii mai adauge cine Etie ce, intAhrind insd ochii fe-
tei sc incurcA gi murmura de cd.teva ori ,,foarte... ioarte....6
[,aru'a auzise prea bine, inlelcsese aprobarea lui Ei totugi nu
1'utr:a credc. Ser uita la el .cautind macar in ochii lui, in in-
i'aligerrca lui, ceea ce a;teptase. ea. Imprejrrrul ei simlca cum
.qe' ingroa$i inEelaciuirea din ce in ce nrai limpede. $i apoi
deodatir tot sufletul i se cutremurri parcl i s-ar fi rupt ridir
cinilc... l\{ergea ticuta, irnpovtirati de gAnduri amarnice, firA
s.l mai simtA p6nrAntul sr-rb picioare. Apoi se opri qi, cu glas
lrt-murat, ii zise pentru ultima oard :
-- V;r sii zicii crezi <:it...'l
J'ainlnrl plcca ochii in grimiint, ru;inat, nsi rdspunse ca Lln'
villovirt : doarnna tr,ang spune tutrrror cd ,.Titrt e ttn tdnir foarte sitrr-
.- (irt'd ci.r...
5 *- Te ciutarn, ii zise domol, strAngAnclu-i lung mAna.
Titrl plc.case cle-acasii, nunlai' pentru a nu sc intdlni cu
,,gAgtele" care-I plic'tiseau cumplit fiindcd toate il iubcau rrai
rnult snu nrai pulin si*i ccreau poezii. Minlise c?i i-a venit o
idee: Sc hotlrdse nlrmai sii se ducit in z\rmadia, sd mai vadii
putin pe Lucrelia ;i sn ofteze altiiuri dc ea. I;i zicea deseori
ci jubiroa aceasta il inaltd Si-i dA noi avAnturi. GAndirrdu-se
insii ia Lucrcfia, s-a pomenit intr-adevdr cu o inspiralie qi s-a
oprit s-cr toarnc intr-t-r formA poeticl qi apoi s-o duci plocon
ncpretuit alesei ininrii lui. lS-a muncit vrco douit ceilsuri, in
zadar. ldeea se zvircolca in suflctui ltti, dar nu izbntea--sit
se infaptuiascti pe hiu'tic:. Dc zcce dri i s-tr prirut c-zt prins-e;
$i nlereLl se imlpriElia cAncl se cobora in vArful creio'nului...
Sc'sirea gAqtelor apoi i-a spulberat din creieri tot ce incepusc'
sir s;e. r,'r'italizc2c:. asa ci trebui slii-gi inceteze crrrAnd sforldriJe.
Porni spre .Tidovita agalc, moirorAt, cu gAndr.rl "sii-qi adr-rc[
surorilc acasr'r, daca s-ai irrtdmpla s;l ntl Jc insolcasca Ar]rel,
ctri'n obilnuia.
T)roclatd, intre tri;te tufe de alun, aproapc de drnm, ziri
,,:;ilr.rt't.r el]:r-r. Nt'cazr-rl isc stinst'ca pri n farlncc. Trebuie s,ti
tie doamna Lang, i;i zise dAnsul, circi utttnai ei ii place s;i
iasir din sat, in dupii-arniezilc frumoasc, r'r .sii citcasci ceasuri
intregi romilnc senzaliorralel unguregti, trintitir pi] un parde-'
sit.t vt'chi de-a1 solultri ei.
o()
* O, dac-ar fi ea, in amurgul acesta bl6nd, in singur5-
t.atea aceasta amefitoare ! declami d6nsul patetic, aprinzd4-
du $i inchipuirea qi grdbindu-Ei rnersul.
Ceea ce il lrlpiedicase totdeauna sd-i facd n declal'alie ca-
tegoricA a fost o lipsi de ocazii, ingrozitoare. De qapte luni,
d,e cdnd o cunos,tea, nu i-a putult vorbi intre patru ochi dec6i
iocmai de doui ori, Ei inc5 gi nulnai atunci la repeeealS, fdrA
sa aiba vrerne sa-qi deschida inirna. Niciodatd n-a nimerit-o
;lcasd singur5, niciodatd n-a avut norocul s-o insoleasci sin-
gurd macar' pdna in Armadia, niciodati n-a gasit-o singura,
deEi ea ii spunea cA aro obiceiul si hoindreascd pe camp, cu
t:;ite o carte in m6ni -- ceea ce era chiar adevdrat, cici suro-
rile hii o int6lniserd de mai tnulte ori. Ghinionul acesta il itr-
furia cu deosebire de cAnd nottrrul Stoessel ii destdinuise cii
paf,ic Ei bine crescut'(.
Apropiindu-se ;i viizind ca era intr-adevdr ea, Titu se
repezi cn fala strtih.rcitoare de bucurie.
-_. Te agteptam. rispunse ea privindrr-l galeq.
Roza Lang cra o femeie nostimi, cu obrajii de papu;ir,
,.'u nisLiiorul obraznic, cu niqte ochl visdtori qi leneEi, cu for.
'mli"rdioase
rne ,si plinute, aseurenea unei fete de dnudzeci dt:
irni. Sc credea fiinta cea mai nefericitd din lumca alSturi de
[,ang pe c;rre-l dispreluia, fiindca era ovreu gi beliv.
fiesemna'til ca o eroinf, din rornanele ce le ci6ea c"t{ pa-
sirlne., traia firA nici o tintA lSmuritd, mdngdindu-se cloar cu
gAndul cI gi-a greq;it de la inceput viala, cdnd s-a rndritat
.r1l Lrn blrbat nedernn cle ea. Dorea insd o iubire mare prirr
care se se rdzbune de toate clecepliile ; qi deoarece nu*i ieEise
in cale nici una rnarer se multumea ciriar cu iubiri mai m5-
runte-' qi mai variate. Acuma se giindea deseori la Titti. Stdn-
gilciile'Iui i se piireau poetice gi o transportatt in. vremeil
dinainte,de a cunoir;te pc Lang. ii era drag vizAndu-l clrm o
p,oartre din ochi, sirllind cum ii treirruri buzele cAnd ii silrutii
rrtinlt.-.
Se privira un riistinrp. e:a stiind intinsi pe o, rAn5, rez.:-.
rnatd intr-nn cot, cu cartea deschisd dinainte; el tn picioare,
crr pdlSria in rriinS, tr,ilbrlrat, cr-r patima pAnditoare in ochi.
(lerle din urmA relze ale ziloi mdngAiau obrajii fetneii, irnbu-
i,rrind-o.
Nu-!i place si stai langi rninc, colea ? ii zisc Rozl.
-
.rrdtiindu-i un col! din haina po care se toldnea.
it,)
 Titu se agezd repede, zdpdcit de emofie, mrtrmurirnd :
nu-ti inchipuieqti cdt rn;i faci de fericit 1...
-_- Nici
O, o, nu cumva !i-ai pus in g6nd sij rna ucizi cu o
mdrturisire ? zimbi ea de*abia rnigcdndu-gi buzele 1:liner, foar_
te roqii, dintre care albeau dintii rnici qi lucioEi.
Tdndrul rdmase cu privirea aninatd de buzelc oi ademe-
nitoare Ei Eopti pierdut:
Mi-eqti dragd... 'Ie iubesc...
. -
Apoi, cu 9 miqcare brusci, biruitoare, ii luA caprrl in rnAirri
;i-i sirutd buzele prelung, sdlbatic, ca qi cAnd ar vrea sd-j
soarbd dintr-o datd tot sufletul.. Iar femeia ii dddu gura cu
ochii inchiqi, intinzAnd pulin g6tul alb, decoltat. Stdir#i cdte-
va clipe astfel, pe urmd Titu iqi trecu bratul pe dupii mijlocul
pt- Si o strAnse vijelios la piept. Roza insd'se dezmetici d'egra-
b?, io desprinse ur;or din inldnuluirea lui p5timgir qi, potri-
vindu-gi pirul ce i se prlvdlise pe umeri, - ii zise cu o im-
putare dulce :
dar gtii cd eqti indrdznet de tot, micule ? Nu te
- Ei,
credearn aqa de indrdzne!... ;
. Titu simti un val de sfialA cuprinzdndu*i inima, clar p;r-
siunea ii descleqtd ,limba :
Te iubesc nebuneqte !.De c.lrrd te-anr vdzut intAia da-
td te- port in suflet ca pe o cornoari nepretuitd. Si njciodati
n-am avut prilejul si !i-o spun. Si niciodatA n-ai vrut sir
vezi cAt de mult te iubesc,..
Femeia il ascultd tin rninut incdntatd. Mdrturisire_a lui
stAngace qi tcatrald in acelagi timp ii dddea niqte fiori fecj.o-
relnici. L-ar fi ascultat astfel o zi intreagii, dar ii <'r'a toamd.
cii nu*l va mai putea sthpAni. Sc' scr:15 deci in picioare, vc'r.-
bindu-i cu acceasi c5lduri pateticd :
- Am vdzut
fii cuminte...
;i te-am inteles dc nrult. Totuqi, trebuie si
cuminte, cuminte ! Auzi? Altminteri nu te.iu-
besc de loc...
drdgu! cu degetul. iar el apucl ,amandoiiii
-. l! oTg"in{d
rniiinilc si le acoperi dc .sArutiri
. clul nepdsdtor, scuipdnd asculit, in sentn dc' dispre!.
_- Acurt trebuie sir nr5 duc acas6, clci vezi ce tArziu e"
urmA Roza ferindu-se mereu de stiruinlele lui.
Se insera. lntunericril cobora atlit dr. grirbit, parcS rle,
te-ai fi uitat rrrai bine, l-ai fi vizut cum se ingroa55....Titu
ridicd pardesiul, il scuturl .si intovdrdsi pe doarnna Lang nAn.l
la mar5linea satnlui.
zice dacd te.-ai pomeni, intr-o buni noalte, rx.
- Ce-aicu
neaqteptate, mine in cas6 ? intreb.i d6nsul la despdrfire,
lini;tit, strdngAndu-i brat,ril.
8.1
Mi-an face pl4cere qi.,. {i-aE da un ceai cu rom mult,
- femeia rdzand. Numai daca birbatr-rl. rneu nu s-ar im-
raspunse
potrir-i...
Dar daci Lang n-ar fi acasf,'l stirrui 'fitu infigAndr.r*;i
privirea lacoma in ochii ei.
O, atunci... ar trebui srl fii fodrte crturinte, altfel ur-ai
- ! murmuri Roza cu un zAmbet ispititor gi supus,
supira
6
I
Titu se intoarse pc drumul cel nou, foartt' rtrullrt-
acasd
rlit de ziua de azi, intinzAndpagii ca-SA njungA din ttn.r-rii p.'
surorile sale qi mai ales Jiind inlometat de rnotute. Pe Ia C'!"s-
meaua Mortului insd intAlni pe Ion care vcnea din Jidc,vila.
singur, gdnditor, in mers Eovditor.
, - I)a ce-i, Ioane, de tdnddleEti a;a ? ii striga Titu voior
Ai biut ceva, ori nu !i-s toli boii acasa ?
-- Apoi, domnigorule, imi chibzuiesc 9i eu necazurile
curn pot, rispunse Ion sco$nd pllSria ,qi lncercdnd sI zim-
beascd, firi a izbuti.
Cerul era senin-sticia. CAteva stelc nlari clipeau aprig
luptdnd cu intunericul care nJrvalea zadarnic sit le stingii,
ci.-i nrererr st: uprindcau lnui tttttltc, crr niltt'gt'Antci irlrl:ris-
tiate dcl un vAnt niprasnic. Din urrnl Pidurea Dorr-rneascii
vAjdia lndbuqit, parcd qi-ar fi stlpAnit minia, iar in fata so-
seaua cenugie fugea printrt: ;atrturiie negre, pierz6ndu-se re-
pede pe dupi cotiturile de dealr"rri...
se c-ai auzit qi tu ? zise 'l'itu dercdati. A-
- AEa.voiamvede
poi tocmai sd-!i spun, cd eu am nflat, de ieri, de la ulr
urieten care-i scriitor la judecAtorie in Armadizr... B adevirrai.,
ioane ! Sirnion Lungu !e'-a pArAt ca l-ai biitut 5i ca i-ai sfc'-
terisit nu qtiu cdli st6njeni din porunrbistea...
__ Da dd-l dracului ctt tot neamul ilui ! intrerupsc flli-
Ce sd-l dricuieqti, Ioane', cd nu-i dtl glurnA ! rclui Titi.i
intdrAtat pulin de nepdsarea lui. E i.ucrti foarte serios ;i poa-
te si te bage ;i-n temniti !... CA'Sirnion ca Sinrion... crt el
te-ai fi invoit tu omeneqte. Dar s-a pus si popa pe capul tiu,
auzi ? E foc pe tine, nu alta ! Zice ei nu te iart5 pAnai nu te
vede la rdcoare... El i-a fdcut pAra lui Sirnion 9i s-a pus mar-
tor... Nu .gtiu ce are cu tine...
Ion scuipd iar, igi .trase pdldria pe ociri 9i titcu' Auzistr
si el ceva din toate acestea. I-au intrat pe-o ureche ;i i-arr
{J:l
ieqitt pe oealalt5. I se pdreau fleacuri fa{d de cele oe se dos-
pe{ul elclulr in sufletul }ui. Iliitaia cu Simion nrr st6rnise in
s;at nrarc vAlvil, cdci Sirnion era o fi.re arfdgoasd, gata ve;nic sd
ia de piept pe oricine. Pe urrlS incaierArile din pricina pa-
rninturilor crarr rrrai dese chiar decat certurile flSciilor la
lrori. l)oar amr:stecul preotului dddr-rse pulin de vorb5 pe ler
circir"unir... Ion ins6 era atAt de pitruns de increderea ffrerell
nelAmuritir ce i-o dcgteptaseri lacrinile Anei, incit parcl veq-
nic umbla prin nourl. Simtea totugi nevoia umri imbold care
sit-i iitnpezeascii gAndurile ;i sr:r-i indrurnezei ftrptele. Avea
r|rbd;rrea sii-l a;tepte ncpripit, convins c:ii trebuie sA vie de
rtndcva. $i fiindcl de c6tc ori isi sfarima tnintea singur s6-qi
glscasci-r drtrrntrl, sc izbea parcri nunrai de porli zIvordte
cihuta sii qici nrr so mai gAt:deasch la .ceea ce va trebui sd se
intiimple. Acunrir tocrnai incepuse si-l irrrpresoare birnuielile
si sir-l infrrric.
- Lasi-i. dontniqorLrle. ca cir,r data asta nici capul nu rl!
rloirn', f:icu dAn'sLti, ca si cAnd vorbele tui .Iitu i-ai fi crestat
iimba.
'I'itn, crezancl ci fiAclul se sffe;te si zir:ii ceva r.iu despre
t3elciug. urmd mai aprins :
"-'-- l)e cc si-i laEi, Ionici ? Ori ti-e frici:r de popa ?
Ra nn nri-c frica nici de llumnezeu. d;rcil rni-i su-
iliotril-curat, dbn'rni;orule i
-- Nici sA nu-!i fie, ci orn mai urAcios ca llelciug, nu sc
afle sub soare !... Cdinos ltr -quflet ;i viclean ca clracirl.,. A
incepnt sii m:i scArbr:ascri de cuncl arn l'Aznt cir-si pune rnin-
ter cu flaciii si-si vdrii nasul in sfezile voastrc...
lntr-adevtir, pind cleunizi, Titu, ,singr-rr clin toati fami-
lia, pArtinise p(: oreotul Belciug. Chiar clind p;irintii lui se
inai cioroviiiiirr cu dAnsni, prictenia lor r5mdrrca neatinsd. Po-
pa ii lua r:u trisnra ori de cAte ori se duce in Armadia sau la
Uistrita 5i tr.'lgear-r ceite un pui de clref, ocirAnd impreuni pe
rlnguri,.ciic:i Relciug €)r.a marc nationaiist. de;i nLr se prea a*
rita a fi, de frica sii nu-qi J;iard.i ajutorul de la stat. fdr5 de
care n-ar mai fi putut triii in rAndul oamenikir... inverqu-
narea lui impotriva lui Ion insA zdruncinase dragostea lui
'I'itu. l\1tai intrii i se piiri::r ncdreaptl si nerdreptatea totdeauna
il revolla, afarir rlat i nrl pornca de la ddnsul. Pe urmd Ion
ii trr;r tot at"lt dc drag pe cAi ii fusese Belcrirrg. Ntandria flA-
cirului, istelimca si stiirr-rinla lui de ;r implini ceeA ce iqi pu-
nea in gAnd, voirrta lui incdpitAnatd ii pldcea tocmai pentru
r:ir toate acerstea lrri ii lipseau, mdcar c'i ar fi dorit mult sd ]e
r]6
;:iir5. Se hotdrdse chiar si spun5 preotului ci e nedrept cu
Ion, dar niciodat[ nu gAsise motnentul potrivit ;i mai ales
curajul trebuincios. Acuma, falir cu flacaul, igi varsjr -toatii
nern;Uumirea pe care ar fi vrut. s-o trAnteasc5 lui Belciug'
.fl rnira insd gi-l incurca infi{iqarca lui Ion care-l asclllta par-
r:ii ar fi fost vorba de altcincva. In cele.din urmd Titu iEi
r-'urmd indignarea qi intreba iscoditor :
se pare mie cd alte necaztri rter mirnAnci Pe tbi-
- Mi
mai mari ?
Ion se gpri, igi i4crucigri brafele pe llicpt r;i-l privi lung.
"Iitu vedea cum ii scapiri ochii in intuneric, ca la pisici'
*'-- Altele, domnigbrule, bine zici, raspunsc scurt ;i apisat'
-* $i nu-mi spui mie ? se snpiiri 'titr"r. Sf, ;tii, Ioane, <:ir
rrr-ili superat | Z,Att rn-ai supdrat...
Fld;5ul igi indreptd sumanul pe ttmeli ca si cAnd r1u s-ar
ii putut hotlri sit vorbeascS. Titu insd, tiluncit de g6ndnl c;i
l:ri si descoperc citre ".stie cc tttit-ri marc, ii dadu ghes nerab-
rilhtor :
.,' .-- IIai, spune ce te doare ! Iute !... Hai !.'.
. Stirteau in rr-rijlocul qoselei, sub RApile Drac-rrlui. .I)inspre
Pripas se apropia o caleagcir lrr trap gribit- 'Se- dhcluri amAn'
rJoi Ia ,-, partc, ilr Totr i;i ridic;i piiliria, zicAnd ,.buttS searai'
r',,,cunol.u1ilor dirr trisuru. i\poi, tdnd uruitttl rolilor se po-
toli,' spuse foarte rar :
*1. 'frcbr-ri. sii ia, pe fata Lui Vasik: I3aciu, dotnniEo.rle I
Tlitu rase cu o voioqic deceplionat5 :
-"- Asta {i-i sr-rpiraren ?... Trurgi d-airi, Ioane, c5 rAd ;i
.:rlr'.'!ii' dr. tirto !
Asta-i, domnigorule, qi-i rnare ! CE badea Vasiie nu
--"-"
iri-o tiii ;i, clact"i nu mi-o dri de bunll'oie, e rdrr de tot 1".
-- Nu inteleg de ce te agaii tu de fata asta '/ E slSbuta
gi uriilicri... Err unul n-ag h:a-o nici sti mi-o cantiireascii in
. rr r;' !
l- A$a-i, aqa-i, clar fdrii tlitnsa nll nlai scap dtr sirrdcie
t:r'irri-i Priut gi 'Sire't I
*- Aaa ! f:icu 'f itu cir"rpii o parlz.i cE voia sii tAin'rit:eascii.,
qravilatea situatiei. ,Aqa da, adevirat ! E greu !
* Aqa-i ? zise lon mullumit cA 9i dornnigorttl ii inlelegcr
ilcum necazui. lnvalir-mii dutnneata ce sI fac $i cum sf, fac'
.-ii egti orn invilat !...
'X'itu, in realilatL', nu firea inlck'gea nici incapSlainarea
iui Ion cje-a lua pe Ana, 9i nici pe a lui Vasile lJacilt dc ;l
nu i-o da. Ill vcclea in amandoi ni;te lirani deopotrivii clrr
i) /
 treabir, intrc care nn e nici o deosebire. Dacd Ion n-are ave-
rc, in schirlb e mai dezghelat qi mai harnic, ceea ce face u-
neori cdt o moEie. I)eoarece insd rolurile de povaluitor il rna-
gulcau, sc sili sd gdseasci un sfat bun care sA-l ridice trn ochii
l lrrr:liu l rti.
* Daci nu vrcd'el si !i-o dea de bun.lvoie, trebuier sd-j
sileEti ! zise Titu dupd un ristirnp de gAndire, nehqtdrAt pu-
!in, ca $i cAnd ar fi'vrut sd vadi cum ii va primi Ion vorbele,
Fldciul tresirri. I se pdru ci in minte i s-a deschis deoda*
ta o dAril luminoasa care ii arita hmurit calea. Oftii prclung,
parcl i-ar fi cizut o povard uriagii de pe inirnii. Ridicd privi-
rea cercetittor, ca un ho! plins cu ocaLla. \{ullr-rmirea iI strAn-
gea de gdt incAt nu putu rosti nici un cuvAut.
Poli sii-l silegti ? Ai crrm si-l silqti ? intrebd Titu,
-
ncinlclegand tircerevr lui.
_.- Pot. domniqorule ! izbucni Ion aspru. cu atneniu{arcl
in glas
Porniri apoi iar la drum, dar nu mai schimbarA nici o
vorbd pAnd la poarta invdldtorului. Fldclul nu mai sirntea
nici o nevoie de palavre zadarnice. c6nd acunra qtia limpede
ce trebuie sa.facd. Acunra ll rodea nurnai nerabdarea sal ils-
prd.veascd mai curdnd, s5-qi implineascit scopul. Titu tic+:*i
fiindcd nu era sigur daci-povala lui a fost folositoare, mat
illes dupii rlspunsul dArz care-i rdsuna tnereu in ureche.
Mullumesc, domni;orule, cti mi-ai deschis capul, zisc
lon despartirrdu-se.
In casa l{erdelea ardea iampa. l,umina uuei fcrestre st-
revirsa toatd asupra flScAului, care avea pe fali o hotirflre
str6lucitoare. Vdzdndu-I, Titu simti un fior dc spaimA.
*- Ia seama, foane, sir ntt clai ctt oiqtea-n garcl ! murrnurii
dinsul zAmbind zdpdcit.
'-- l)c-acu lasii pc mine, domniEorule, c5-mi Etiu eu da-
toria ! risi:usr: Ion cu o brtcuric atit drl largq cii se pierdea
intr-rtn ranjet pr:ostesc.
7 - e{ichete,
Titr.r intra in cas5 canj uluit de' izbucnirea lui lon. De'1i
ltu pricepea ce s-a putttt urni {ir sr-rfletul h-ri deodatd, bdnuia
totuqi ci:r a dezl.lntuit o pornire atAt de sAlbatici incrit il cu-
tremura, Cum dadu insd de lumini gi cum rnirosi mdncarea,
uitii pe Ion ;i-i reveni in gAnd Roza Lang. Astfel se insenina
(;d
iar qi, frecdndu-Ei mAinile, zise cu o mdndrie prin care voia
si dea a in{elege tuturor cd a pus la cale un lucru mare :
Foarte driguld nevasta lui Lang ! E o placere si stat
de
- vorbi cu ca !...
. H"ia.f"a aproUa in tdcere, cAci ,Ei lui ii pldcea Rozica,
. cu toate cd dragostea i-o arlta numai prin giume piperate,
-*puse intr-o ungureascd foarte stricata, care pe femeic o in-
veseleet totdeauna. Dascalila insii bufni morocAnoasd
:
Pl.epede vd ,mai speriali gi voi de toate zdren!e'1e...
DacA- gi
aia-i drdguld, apoi ce sa mai zici de man-]a padurii ?...
Oum poate sd fie dragula o femeie care-i atAt de proastd ca
rrjci macar nu gtie romAneqte ?
r Doamna Herdelea avea un dispre! addnc pentru femeile
care nu fac copii. Pe Roza Lang insi era Ei mai furioasl pen-
tru cd, de cAte ori se intdlneau, voia s-o sileascd si vorbeascd
ungures,,te, mirdndu-se nlereu cum se poate si nu qtie, ungu-
reEle solia unui invdldtor de stat. Ddscdlila n-ar fi mdrturi-
sit in ruptul capului ci nu Etie, ci spunea cu mirndrie cd nu
vorbcqte fiindcd ii sunt urdli ca dracul ungurii qi limba lor.
' Laura qi Ghighi se intoars'eri acasd singure. Ungureanu nu
se mai,oferise, ca alt5 datd, si ie insoleascd. Diq Jidovila p6ni
in Pripas. Laura a pldns desperatd, fdrd s5 scoatd o vorb5.
Ghighi insd, bdnuind pricina lacrimilor surorii sale, a oc5rAt
toatd vremea pe Aurel, gdsindu-i mai multe cusururi chiar
decdt in;igi bStrdnii cAnd erau mai pornili. Ocirile ei Ei obo-
seala drumului au potolit pulin durerea Laurei. Indatd ce a
ajuns acasd, s-a retras in salon'ca sd nu bage de seami pir-
rinfii cd a pl6ns. Oricdt se silea, sd se srtdpAneascd, nu-qi p'u:
tea opri. lacrimile. Simtea intr-una ca qi cdnd o casd intrea-
gd s-ar fi prdbuqit pesite ea" qi nu e in stane sti se ridice dintre
d6rAmdturi. Cdnd Ghighi veni s-o cheme la mas5, minli c-o
doarc capul. Ar fi murit de ruEine s5 fi fost acunra nevoita:t
si se uite. in ochii oamenilor care i-ar fi ghicit indatd sttpii-
rarea.
Dupir cind Herdelca, aducdndu-qi iar aminte de scrisoltrca
lui Pintea. deschise uEa odiii unde Laura i;i friinlAnta neno-
locirea, si-i zise din prag:
Dar cu omu\ cela ce facem, domniqoard ? Tr:, care ltii
irtdtca nrt crezi ci-i vremea sd-i rdsptrndeln ?
Intrebarea se infipse in inima fetei ca intr-o rani-t proa.s-
pdt5. Lacrimile o podidirh mai furtunos, in vreme ce buzeltr
ei murmurau cu resemnare :
---'Scrie-i, scrie-i, fir-ar al dracului !... Cine te opre;to
s5-i scrii ?... De-acuma'mi-e totuna...
B1)
 Ghighi se'rcpezi nr"trnaiclecat, adiiugdncl :
* A spus ea vreodatA sri nu-i rdspunzi ? I)a ce, cre:zr ca
ca-i proastl sai lase pasdrea din rndnd pe cea din gard: ? Ori
arti fi lrrrt sd nu mai vorbeascd cu nimeni pentru cA a cer-ut-t.r
clomnul Pintea ? ASa sunte{i dumneavoastri, cluta{i cearta cu
lumanarea gi po urnti mai zice{i ca alfii se ccart5.
__- $,s6ve, brat'o ! strigir Titu, trir-rmfirtor. Asta*mi pla-
ce ! In sfArgit, bine c-a!i venit ttrt ia rrorbl Inea... i)aca m*ati
fi ascultat de la inceput, azi Littrrtl ar fi fost mireasi'."
l,aura plAngea cu hohote. Ghighi alerrga Ia ea s-o lnAn-
gAie, dupii ce mai intAi inchise iar u;a' Llociri emandottli un
iiistimp, npoi Chighi st' rcculesr: ;i vorbi, erlintind-n "
._ I.asa-l incolo, i,aurit drugti, nu-!i mai face siingc rai-t
pentnt un netrerbnic ! lu'Icrritir r'tn stricat ca el si-l plAnga o
fiinla ginga;a ;i distinsA ca tine ?"" Vezi, cll am tit'ut c"r prt:*
r;imiirci siguri cti-i nn ticdlos... $tii, !i*am spus 9i ast.i-varir,
la sinclr<.'fia dc la Elvira !... De altfei tsi Alcxandrina mi-a po-
vestit chiar azi, cd fata popii din Vdtetrea. ;tii toanta ccea dt'
Vica, i;a ficut I'armece gi cd acutn- prostdnacul de Ungrrea"
nu se {uce mereu-Irereu pe la ea, ba cA p<;pa, betivul' i*a si
pus sI jure in bisericii gi cu tttdna pe llvanghclii:, <ri't iru*rta
,i" t* ieqi doctor va lua pe Vica !." Acuma yerzi .si l' t:lit-c dei
n.:urdar qi de nevrednir: de iulirea ta, f,itura drag;i ! ..
qi i*au verut
'bunc!. c-a dat Dumnezcu
Ilitr6nii erau mullumili
Laurei gandurile cele Ddsc5lila, miEcati, se apucii sir
spele vaJele, bolborosind o rugdciune ce o stia dAr,isa, incd din
tinerele, anrrme pentru asemenea ocazii fericite. IIerdr:iea insii
sL'oase din buzuiar scrisoarea a optzecea a lui Pintca Ei c
citi din nott, cine gtie a cita oard, cu multii bigarg dc searnir'
Clitini apoi din cap, ingandllrat, vrAnd sd inrzedercze nevestr:i
;i lui Titu cd nu-i-uqoisd tichricqti r-ln rdspllns. cum se cuvi*
neo cinstit si drept Ei'frtrtnos, unei asemcnea scris'lri. $c' aqezi
la tnasa de scris lucratA de el insuEi ar-'um vreo douizeci dei
ani, aprinse o hlmdnare. puse scrisoarea lui Pintea lAngl c5-
limarii, isi atArnd dupd uiechi niqte ochelari pe care r-r'"r-i lrr-
trebuinfa'dec6t in momentele cele rnai solemne,. cdci vedea rnai
bine farA ei, stEtu cu frnntea increlitd ca s5-Ei auune gAnduriie
si apoi incepu sd aEtearnd pe hdrtie, bAtr6neqte : ,,Mult ltima-
ie 9i i'bite'fiule Gieorge t Afla cd rdndurile talc rnu'Itir bucu*qi
rie'ne-au pricinuit, 'ui"and intr-insele g6ndurile tale bune
prea vrednice. $i mai afl5 cd Laura este doritoare de-a te ve-
Cea in casa noastrA cdt mai grabnic...s
90
Ccrpilolut IV
${OAFTEA
I
De cancl a vAzut cir fon se instrAineaza de Atra din ce in
ce tlrai rdu, George Bulbuc a inceput intr'-eidev.ir $i rneriry:r
rnai in fiecare searA pe la Vasiie Baciu. I'ata ii (\ra acunt mar
-ficuse
dragri. GAlSgia ce se in jurul ei, din pric-ina lui lon, i
se pdrea c-a infrurnusefat-o gi i-ei ridicat preful. $tia bine cd
"Ana nu se va inmuia cu una cu douAn dar naddjduia cir, pAnd
in cele din urmd, ii va birui impotrivirea.
Cdci acu.ma numai de ea atArna. Cel pulin aqa credea el.
I''ecioruL GlanetaEul""ri are alte necazuri pe cap decdt sA-l mar
liatd ganduril.e cu Ana. Dupd pozna cu .Vasile Baciu, dupd dr:-
iana din bi,sericid, dupd biitaia cr-r Sirnion Lungn ce-ar rnai pu^
tea aqtepta.r lon ? Dovadd cd nirnic este faptul cd nici nu se mai,
riratd pe la Ana. La iror;i nu rnai joacS- cu ea. ln sat urnbiA
vorba cd se va insura in CAqlegi cu Florica... zicd din
partea aceasta calea lui George e slobodd... Nirmai "Va sa Ana sd se
dea pe brazcla... IJar Ana il ocoleu, avea ochii veqnic rogii de
plAns ascuns. Asta inseamnd cd in inirna ei.nu s-a zdruncinat
iubirea pentru lon. S-a gandit George si s-a riizgAndit. Pe ur-
md s-a sfdtuit cu maicS-sa, o femeie uscatti, cu nasul asculit
si ochii mici cdzuli in fundul capului, care vedea in toate
iucrurile nepldcute vrdjitorii qi farmece. Ea l-a inv5tat sd se
duc5. la ghicitorul din Mdgura, sd-i dezlege pe Ana. George s-a
dus, ghicitorul i-a descdntat... Zad,arnic. Atunci a incL.put -qa
se necdjeasc5. Neinduplecar"ea fetei ii jignea rnai ales mdn-
dria. Se credea cel dintAi fl5cdu din sat qi suferea cAnd cineva
iiu i-o recunogtea. I)in pricina aceasta a avut atdtea ciocniri cu
{on care pretutindeni i-o lua fnainte, pe care mai toli fldciii il
priveau ca pe un fel de vdtaf al lor. ln sinea-lui simfea Ei el
c>{ aI Glanctaqului are ceva de-l inirece in fata oanrenilor. N-o
mdrturisea lnsd nimdnui Ei se supdra cdnd i-o spuneau allii.
Adici 'de ce-ar fi mai breaz Ion ca ddnsul ? Carte Etie qi el ;
91
e chiir abonal la l|ouia Poporului, Prost nu e, voiniic este, deqi
nu er birtiiurs. Adevirat ci are o fire blanda, dar cdnd se tnAnie
r: in sdil'e sa facii gi moarte de om. Ion e mai sprintenn mai
osos, mai ;iret, adevArat, ciar el e rnai agezat, mai cumpAnit,
ca oruLrl care are cc pierde. Toma Bulbru-c e cel mai bogat 1i-
ran din Pripas, mai cu stare decat insu;i popa Belciug,,iar
George e singur la pArinli. Harnic gi muncitor ;i strangator
este cum nll se giseqte ai doilea. Din rnunca lui a'adunat b:r-
nii cn care a cumpdrat iarna trecttta cel din urmd petec dr:
pimant ai lui Dumitru N{oarcAg...
Vasile Bacitt il 'primea totdeauna voios, il poftea sA qada,
il cinstea cu rachiu ,.indulcit de fata lrL'a'(. George zAmbea qi
se uita cu coada ochiului la Ana, care trieretr i;i fticea de lu-
cru pe lingi vatra gi de-abia rlspttndea la vorbele lui. Din-
tru-ntai et crezut ci sfiiciunea ei este prefircdtoria obignuita rt
fete.lor fatd"de flirciri, mai ales cand Ie r:ird $i pirrinlii. CurAnd
a trebuit s;i in{eleagd c5 Ana tot nu-l vrea pe el ;i ci tot dupa
Icn ofteazd. Atunci a'plecat injurAnd-o in gAnd 9i hotarAt s-o
lase in pluta l)omnului. Mintea insa ii rimanea tot la ea Ei a
doua se:rrir pornea iar glon! la Vasile Baciu, sh se nec6ieascir
iar prinzAnd-o cum suspin[ gi lacrimeazti dupi celalt. Se in-
cap6tAna din zi in zi. Se simlea jignit dc riceala ei 9i incepea
s-o ittbcasca aievea. De unde pAnd :rcr-rtrl voise s-o ia numai
pentrn cit era fata lui Baciu si fiindci parintii lor i-au sortit
unul altuia , azi o rAvnea cu patimir si i se pArea frudroasa
ruptl din soare. Nu indrizne?, Si! spovedeascii nimtinui ce-l
durea. I-ar fi fost ruqine sd afle ciueva cA eI ntt e in stare
sA-i dobandeascl dragostea. Aceasta l-ar fi injosit in fa{a }u-
mii, inilllind in aceea;i :vreme pe Ion. Se mustra clriar cf, a
ascultat pe maic5-sa de gi-a bdtut picioarele dcgeaba pg la
ghicitor. I-ar fi venit mai bine dilci'r ar fi bigat de seami
Vasile Barcir-r ce se petrece in inimal\nei. Dar bitrAnttl ntlptt-
tea bdnui nimic. El qtia doar atAt cii fata lui trebuie s[ se md-
rite cu George, pentru cei h.ri a;a i s-a ndzdtit. Cu cirt il pri-
mea cl mai b-ine,'bu atAt credea ci rra merge mai rt;or' Ge'orge
se chinuia cd, pe cAnd satul fir:rbea cri Inerge la -Ana, el era
nevoit sir pctreacS toate serile ascultand palarrrcle lui Vasilt.
despre riiziroiul din Bosnia lndc povestea c-ar fi fhcut at6tea
'i'itejii dc' l-a pupat insuqi implratul' Ar fi fost de' o mie ck'
,rri mai btrcuros sir se fi putut invoi cu fata spre ii se intdlni
pe ftrris, cacri asta :rr fi fost o drtvadih dc dragoste. Antt insi
ofta clt' cAtt' ori tat;il t'l se jltrit c:=r lu iarrniir vor fact' nuntit,
mScal clr:-ar plesni fiet'ca in dczrniitittrrl Glanetaqului"
92
De altfel Ana. de cAnd a vAzur pe, fon imbrdfiqdndu-se
,'u Florica gi mai ales de cdnd i-a ajuns la urechi ca a gi ce-
rut-o, trdia intr-o, frimdntare cu aiAt lnai dureroasa cu cAt
trebuia s-o tdinuiascai. Era o fire tdcutd gi oropsitA, menifiA
parctl sd cunoasci nnmai suferin{a in viald. A crescut sin-
gurd, lipsiti de o, dragoste p5rinteascd mAngdie,toare. ]\{ama a
.lisat-o fdrl aripi. .ls.i aducea aminte doar ca prin vis de ogoiriie
t'i bldnde pe care nr-r le-a mai intAlnit niciodatd. Tatil-ei o
iubea, dar cu o iubire piini de toane. Vorbe bune a auzit prea
pttline de la dAnsul ; b5tii insd a suferit nenurnirrate, nrai pe
dreptate, dar mai mult din senin. Prietenie cu alte fete nu pu-
lea lega. Sufletul ei cduta o dragoste sfioasii Ei addncii. Zbur-
dalnicia o intrista. Chiar peste veselia ei plutea totdeauna cr
rrmbri de melancolie... In Ion al GlanetaEului apot descoperi-
se deodattr tot ceea ce-i dorea inima. IntAia oard, acum cAteva
.lrtni, c0nd au stat de vorbd mai indelungt s-a simlit adenienitii.
De atunci iqi zicea ]nereu ch fArd de el ar trebui sd moari,
!)ra singurul om in ale clrui cuvinte-. trernurau mdngAierile
rdvnite in fundul inimii ei. Nu mdrturisea dar nici nu ascun-
cjca tatdlui ei iubirea ce-o cuprinsese gi de care nu putea sA
se despartd nici moart6. Suddlmile gi amenin{drile lui, ca qi
revenirea lui George, n-o speriau de loc qi nici nu-i clinteau
hotdrArea. In gdnd cAuta vegnic prilejuri sd intdlneasci pe Ion,
sI-i intrebe, sd-l roage, sd-i cadd in genunchi ca sii n-o oco-
lcascl. Nu inlelegea purtarea lui, pe care-l qtia atAt de incA-
piilAnat qi de bun. DepArtarea qi lipsa lui insd ii sfdgiau inima.
I$i zicca uneori cI poate fuge de ddnsa, c5 poate n-o mai iu-
beqte... Atunci isi pierdea brrsc toate nddejdiie gi o cuprin-
deau gdnduri de moarte. Mai ales dupd intdlnirea cu Ion, pe
drumul cel vechi, cAnd el n-a gdsit nimic s5-i spunni, cAnd
n-a luat-o in brale, deEi fuseserd singuri giindurile negre
-
incepuri s-o sfuipdrrea.scri rnai dos. Joia, ducAndu-se la bAlc;iul
slptdminal in Armadia, cu ou5, prisdri, brAnz5, lSptirii, tre-
cAnd in zorii zilei pe cdrirea de ldngd Someg, dincolo de Ji-
dovila, se oprea acuma mereu in dreptul stdvilarului gi pri-
vea lung vdlmdqagirl apelor adAnci care parcl o chetrran. Ce sii
rnai aqtepte in viald, drrcd ce i-e drag o pirrdsegtc ? Ropotele
valurilor care se zvdrcoleau nivalnic, in'clocote mugitoare, o
invLl.uiau cu zgomote asurzitoare, stingAndu-i toaic dorurilc
;i nazuinlele...Se cldtina pe picioare. Sim{ea cai dacd s-ar ple-
r:a pufin, ar aluneea in gura mortii unde, intr-o clipire. s-ar
sfirqi toate suferin[ele...
d. 40016 coala B
 'l''trrli ilrtr-un c'l!i;or al sllfletuhli ci, chiar i' mijlocul
,'lri'rrrilcrr cele mai crdnce'e, miri simica palpairca unei fa*
rirnr: de nddejde care o indemna sir creada ca incn nu c totui
pierdut. Grduntele'de speranti care nu pzirdseqte pe om p6nii
nu-si d;i ultima suflare, care rnai licireqte in'ochii rnuribun-
dului chiar cdnd inima a incetat de-a mai bate gi cind trupul
a inghetar pentru totdeauna *- ii d6dea $i.;i p;t;;;;sd mai
aEtepte gi si stdruiascA:..
__$i. astfel,. intr-o noapte, dupir ce plecti ()c,orgr, ;i dupi cc
taHl ei stinse lampa.qi se cuic4 Ana, pl6nsn;i ?raita, iusi
ogradd, cum mai iegise cle atdtca ori z,adrnic de ,tnJ'I";";;in
se rnai abdtea pe la ddnsa, cu scanteierea de r,aa.jari"
ca poate cind gtie ?
lnimri
Noaptea era neagrd qi moiroriiti, noapte de toamni. tris_
ti ;i ndbuEitoare. Nouri' ;rogi, pr"i-t,u".l-i,t,"atr"ir""^^c?estele
dealurilor care impreimuiarJ piipasut, invorbur6na"-." i"
drrh, inntgrindu-se si limpezindu_se'ca niEte bala,ri ;tp;;;_ "?"-
nici pdrniti parcd sd inghitd clintr-o sorbirt-' satul ce ,lor*..r,
adanc Ei mut. Pomii p-rin grddini ddrdaiau ,,rt."-.rr"ii ;;^i;l;,
cu niqte glasuri pldngitoare qi ostenite.
. Fata, desculld,
{1q1g-an-au-qi pe piept niframa, flqi -cprin_
ten sprc'_po"ry, zgAltditd de o fricd neintele.sd ti au, liie.rt
care .-o pdtrundea la" os. Deschise vranifa c,u trrroo", bdg.lne dre
seamd, ca sd nu scdrtdie, si vru sir' izrsd'in uli{d. Se criri tnsii
deodati, trisnitd de spairni. c) rnogtlrdeag nealre .tial!n^,a";-
tlut .4g stdlpul porlii. O clipd Aia n-avu ,ri"a. puter"ea 5r,r
deschidi .gura. Apoi, reculegdndu-se, intrebir in F";p;t,
-- Cine-i aici ? !
. -- Eu, rdspunse un glas giros. intl:r,ii;tiindrr_sc, in intu_
trt'ric po nigte aripi nuvizute.
? murmurii Ana intr-o izbrrcnirc dc fer;cire, lr_
- Ionicd
gdtdndrr-se de'dinsul ;i rcpetand print.o llcrinri : Ionir.:-r !'itr-
nic'i I
Am a,$teptat si plecc Gcorgc. rrir:uni jurirsi etasril .lur
J,rl r'u o tremurard dc pirt're dc*r'iru. Do .ite' nri'n-o- i"i
er;lcptal asr. iar tu. .\na...
-S*.intrerupse ca 5i cinel i s-ar fi inl'ipt r-r' culif in b.-
I'r,gati-r.
Iliri in casd, IouicA, sc,dnci fata, tragAndu-l de rnAneca
-
sumanului. Pe urmd, aducAndu-gi arninte dc tat:rl sdu, care ar
scula tot satul in tAlpi sri stie cI i-a aclirs pn 1o, in casd, :r_
_{g"S? mai pldngdtoare : Ori barern ln ogr:acld... . p", frispa
Vino !...
94
Ion nu intra. Atdta voise : sd-l vadd ea qi sd Etie hotd-
riL ci n-a parasit-o. A;a igi chibzuise dAnsul calea pentru a sili
pe Baciu sd i-o dea. Ca sd izbuteascA, tre'buie s-o. ia domol.
Altfei i se primejduiau planulile... Acuma ;tia bine culn are
sA-I sileascA. Numai sd nu-gi piarda rFrbdarea. Graba strica
treaba. I-ard dibacie ;i Eiretenie nu alungi Ia mal niciodatd.
ii zise repede, scurt: ,nnoapte bunA" ;i se pierdu in bez-
na inainte ca Ana sa mai fi putut rispunde. D;rr pa;ii i sc'
mai auzira pe uli{d, leopiind rar prin noroi, indepartAndu-se
ciin ce in ce pdnd se stinserd de tot. I3uzele fdr:i balbAira ru-
.qatoare in singurttatrla ce o invalr-tia :
Ionica ! Ionica !...
- ILamase totugi cu o tnullumire rnare in suflet. S-a intors
la ea, va sI zica o iubeEte !... Poate ci niciodata n-a avut vi-
:uri mai frumoase ca in noaptea aceasta...
De a doua'. zi, Ana parcA ar fi fost alta. I'a!a i se' itnbu-
lora de o incredere senind, Unrbta mai sprintend' muncea rnai
irl drag gi simiea o nevoie ciudati de a arita lumii intregi ca
r: l'e'ricita.
George, obselvAnd' indata schimbarea, s-a bucu.ot ,."'oi
intAi crezdnd cd s-a dat pe brazdA' Ana nu mai ofta $i nu rnai
lAcrima. Pitrea insd grozav de nedabdatoare 5i stiitea ca pe ni;-
te spini, parcA' de-abia ar fi aEteptat s5-1 vada urnindu-se..'
Ganaindu-se mai bine, George iEi zise pe urmd cd trebuic sd
fie ceva Ia mijloc. :$i gAndindu-se iar, i.i fulger:a prin minte :
-Ion!
Vru si-I indeparteze gi nu' inai pu-tr-r. In' r-rrechi ii vrijriii-l
t a o bAtiie de ciocane I
-- lon !... {on !... Ion 1...
z
Cuncl, a douir zi, straja ii ach-rse cita[ia, Ion strAn;c din
umeri nepdsator, intrebi in cc zi c judct:itta, clci nu prit t-''
pca scrisul unguresc, Ei o dddu Zcnobiei s-o lluni bine, clupa
grindii, ca sd irr-r r-rite sorocttl.' Nutlrai o clif'' gi-a zis : -.,;tdicii
iot e adcvlrat?tt gi pe urmi nici uu s-at trai $a-ndit la-simion
l-ungu, cum cle altfc.l nu sc gindisc rrici .pipi etcllm. Scitrit st,
dusei iar la Ana, $i de-aci incolo mereu...
Glan,e,taqu s-a speriat cie cita{ie qi l-a cical{t destul si dc';r
fuga la domirul invigtor. si se roage sa-l poviluiascb. cttrn si
ce"sd facd.'Herdelea'era doar tot atAt de vestit cd qtie lcgile
mai biue.ca orice avocat, pe cdt era de preluit pentrn cii nici
 r'r tLr.l,l' lru triig.a Inaselele rrai repcdc si fari clr.rrere ca
rl;inrirrl. ,\ltiidatij Ion alerga cu toate fleacurilc sii-i ceeirir sfa-
Irrri r;irrr s;i sc inleJeaga mAcar cu domnigorul Titrr; .te
ni,
r;-a' d,ce acuma cdnd e ,vorba de judecaiii gi cAnd se gtie "e ca
.i'dccrtorii ryr glumesc ? vorbele bdtrdnului insa nu s-ar_r lipit
dt-' dansul. Gdndurile lui acurna crau toate rnereu ta ena.
Pinri c* nu va fi silit pe Vasile Baciu sr i-o5idea de nevastii,
irnprr,'uni cu toata rnogia, nu iniii voia sir audd nimic...
judcciil,ii cadea intr-o joi. Iriind irril.i in .,\rmadliir,
,ton a7,iua
plccat laolati cu pirrintii sii, c*re duccau rlou5 rnierte
de porumb, sir le vA'dlr, ca s;.{ r'ai plirteastf-r din, dlri, Jeori_
rcc'e prinrarul inccpuse a rrrnblrr prirr sat, intor-iirir5it de prar.-
ttcantul notarului, ltrancl ziiloagr: de ra ce-i carc erair riln:alsi irr
rrrmii.
Ziimbc. url soarcr hirtrAnesc de toamna, invaluind hota*
t'ele intr-o lunrini galbeni-potolitr, care incilzea tocrnai cum
ii placr: omului nrai bine. sub imbritiqarea bldndii a pazclor
piirndnt'l .arnortit parcr respira iai niai zdravtin. i;i
liisfirau rirai tihni!i frunzele ardmii... $oseaua uruia'neincer-
"op""ii
ljt d" cArutelc care se intreceau s-aiungd nlai cu.iincl la balc.i.
Prrpasenii, mergand rnai toti 1rc jos, cu saci sau dcsagi in spi_
..rdpile-
nare', pdgea-u voinicegt8 gi vorbeau tare de rdsunau qi
pdtiurile.'. ln .Iidovi{a carciurnarii boteza, rachinl, pregatin-
du--cc pentl: dupit-amiaz.i cdnd oamenii, Ia intoarcer", # o,o.
opri cu tolii si incirine cAte un pahar de mul{umire c-au vdn_
dut sau cumpirat ce au putut-."
- Armadia i'cepe indatl la ciiteva sute de pasi dincolo d.
podr,rl dc peste Somcs. Un ord;el li.rnguiet, tmpriistiat pe tir-
rn'l rauiui pand la poalele dealurilor, urcldndu-sc chiar Ei' pe
.oast.l cu casele. De departer slrriluct ;te rrriindrA bist-.rica cn
dotrii turnuri si clihdirca liceului l.onrAnesc, ltodoabclc cele mai
der st:amii ale Armadici gi al. intregului tinut. De altfel tot
tirgris;orui e trei-patru ,strizi care se intdlnesc intr-o piatri
l;,u'gir. irr fata bisericii.
Cllaneta;u. ctr Zenobia gi cr_r Ion, o apncd pc lAngi So-
rnes' fiindcir*i calea mai scurt,'j, qi ies iangri qcorla prirnar.
roniiinlascir in strada Liceului. In dreptul iudecAtoriei, carer
se all.{ peste drunt de_. o bisericuld veche catolicii, Ion se o_
prerpte 5i trecc dcsagii cu porumb ir: spinaren nranrei salc.
IEi
r]ar-r intiilnire irr pialir si i:poi bdtrAnii,porncsc inainte, iar
fe-
"ior'ul r;irrin. pe trotrrr'rrl d. leslrzi Iucii, sc'trtur'.indrr-si hai-
nele dc perii ce-i lutrsc, dc pe dcsagi.
!r6
Judecdtoria era o clAdire rlare, po,<acli, galbc-nA, cu un
ltaj gi cu ferestrele zdbrelite; in fala ei, afara, iangi poarti,
sc afiau douii banci de scAndru'i, pe care se odihnreau pricirur,5ii
lrAni ie venea r6ndul, cdci funclionarii, copicsiti
's6la d<. lucru,
rrr-r-i sufereau induntru, pc coridor sau in de a;tc"ptare.
Ion sosise prea devrerne. PAnA la nouir, cAnd se deschidea
t.arrcelaria, trebui si aEtepte pc.-al'ari, in tovdrdgia altor !a-
rirni, de prin sate indepArtatc, r,errifi ca ;i dinsul. Tocmai tAr-
ziu iqi aduse aminte de Simion Lungrr si-l c,ilLrtir din ochi, fir-
|i sii-l garscasca.
Cand in sfdrgit rrn a1-lrod ungur, foartt.r roSu la falrr ;i cu
rr mrrstafir poruSdata 6i rdsucitir, incepu sei stri6le pe, iniltrici-
ua!i, se opri in fa{a portii trAsura preotului Bclciug. Pc ca-
ltri. l6ngi vizitiu, gedea tantog Sinrion. ..l,{hm ! igi zisc Ion
batjocoritor. Il aduce popa c[r bri;ctr !r.
Belciug cobori -incet, spuse si-r poposeasc'.! lir
gazda iui 1le' IJlila Cornorilor, trnde "'izitiului
tr.lgea totdeiluna, si apoi
intrr'r pe noirrti'r. fe'rindtr-sc dc li'mcile ccro sc imbulzclru sa-i
siruto m6na. Simion rbmase pe trotuar, incurcat putin, arun-
cAnd o privire pe furis spre lon, care gedea per bancii. de vor-
ltir crr rin mognoag din Vlrarea. Sosirea lui Simion ii stinieni
narg.{ pe tcti dintru-nceput. O l5rernc6 gureg;l, aqezatA l6ngd
poarti pe lln fedeleg gol, r-upCe tdcerea. intrebdndu*l deo-
datl :
__ Oi fi aviind ;i dr-rnrneata vreun necaz [re-aici, nidi
irade ?
Simion se uiti la Ion gi rdspunse carn rusinat
-- Apoi anr, vezi bine cir am. Cine n-are ?
:
Iard tlcrrrd cd,teva clipe. Dar yre nrm5, lnce,h-rl cu incre-
tul, iEi rerrenirA cu totii gi Simion povesti din fir in par ce a
pdtitl cu fon, cale tdgdduia aprig tot. Se amestecard toli in
vorbA, unii dAncf dieptate unuia, altii celuilalt. Ciorovdiala in-
sii ii apropia mereu. Simion de altfel nu cerea decdt brazdelc'
po care i le tdgdduia fldcirrl, cAci de bitut s-au bAtut ln
parte. ln cele din urmd ascultard sfatul moqneagului din Vd-
rarea: Ion sd-i dea inapoi doud brazde qi Simion sd-;i retra-
gi jalba. Spuse aprodultri cd s-au 'imp6cat si il rugard sA le
ingAduie sd inqtiinleze 9i pe domnul p5rinte cd nu mai vor sd
rneargd la judecatd. Aprodul il bdtu pe umdr Ei le fdcu se,mn
sii-l urme?e. Intrard ln gang. In dreapta pi in stdnga erau bi-
lcurile c[rtilor funduare, Inima lui Ion bdtu mai repede. Aci
rre sd vie el cu-l{na Ei cr"r Vasil"e Baciu, s5-i scrie toatd pd-
rniinturilei pe numele lui... Urcard apoi pe o scarir veche, foar-
97
 tc roasii. ln odaia de agteptare dddurd peste Belciug, care se
Jrlirnba de ici-colo, cu pilaria in man5, cu fala mai palidd ca
dr: obicci. Aprodul, ardtdndu-i pe cei doi larani, ii zise rAn-
jind nrul!umit :
.- S-au imitucat... r\u trebuie judecatA...
Preotul se opri brusc, ca Ei cdnd glasul aprodului l-ar fi
speriat. Vizand insa pe Simion lnrpreund cu lon, inlclesc gi
se infurie. Se bAgase in cearta dintre dAngii intr-o clipA de
necaz proste;c, crezAnd cii izbind pe feciorul Glanetagului are
si sirnta lovitura qi familia Herdelca. nqa se grribise de scri-
sese para lui Simion, suslin6.nd-o Ei prin rnarturia lui de
preot. Peste cAteva zile insA, potolindu-gi supArarea, i-a pi-
rut rdu ci s-a arnestecat. Nu se cuvine ca un preot o5-pi n5-
pastuiasca credinc-ioEii, tAr6ndu-i in fala judecbtorilor unguri.
Ar fi fost nrulturnit daca s-ar fi putut irnpAca luclurile, firA
sI mai aiunge prin Armadia, dar gi fdra sa iasl dAnsul mic-
Eorat, ciiCi din guri tuna gi ,fulgera mereu impotriva lui Ion.
Iriindca, in ascrnenea irnprejur6ri, pricinaEii n-au indrdznit
si se invoiasci acasS,r Belciug a venit cam ip si15 la judeca'-
t5; muncit de g6ndul cum ar putea potrivi toate aEa incdt s5
rdmAni cu fala curatd. Igi flcuse, plictisindrr-sc in sale de ag-
teptare, o cuv6ntare bine simlitd prin care sd apeleze la inima
iudecitorului pentru a dobAndi riertarea vinovatului, daci
fdgAduieEte si se indrepte... Atunci a picat aprodul cu impa-
carea risturnAndu-i deodatd toate intenliile. I se pdru cd {5-
ranii s-aiu lntovdragit ca sd-gi batd joc de dAnsui.
ochii mei, fndgarule ! se r[sti la Simion, in-
- M-ai din
Piei
dignat, adus pAnI aici ca acuma sd rnd faci de ris ina-
intea oamenilor ?... Las' cd Etiu eu ce poamd egti Ei tu ! Am
sd te invS! eu minte gi pe tine, becisniculb I
Simion se fdcu mic de tot gi mormdi foarte incet, sd nu-l
audl popa, dar totu.si s5-9i poati zice c5 n-a tdcut :
-- Apoi nu te-am adus eu domnule pirinte, ci durnnea-
ta m-iri adus !...
CAliva tlrani, care-gi aqteptau rAndul, se adunard ciopor
intr-un col!, splimAntali. Numai o bab5, nepu!6ndu-se std-
pdni, bolborosi:
Mai rar popi ca aesta... In loc si lmpace oamenii, ii
-
invrdjLreqte...
Pe Ion indArjirea pre6tului il ului. In gdnd ii *?siri deo:
datd intrebarea : ,.Ce-o fi avAnd cu mine ?'6 O presimlire urA-
td inc'epea si i se incuibeze in inim5. Pleoqtit se apropie de fe-
reastra ce dddea in curtea judecStoriei' Se rizimS de perete qi
se uitir din ce in ce mai zipicit imprejur. In antreu se cobo-
9B
rdse o tAcere grea, intretdiati numai de pagii preotului care
iqi reluase plimbarea de ici-colo, ntai nervos, aruncdndl de-
seori. priviri zdrobitoare spre Simion Lungu. CAnd Belciug
oLrosi gi se opri, se auzird din sala de judecatd intrebdri gr5-
'hite,
intr-o romdneascd pocitd, rostite de un glas aspru gi ur-
rnate de raspunsuri umile, infricoEltoare...
O tearnA stranie cuprinse pe Ion incetul cu lncetul. Sim-
tr,t-'a o arneninlare de ca{e nu sb putea feri. Se mira cum de nu
ii-a sinchisit el de loc pAna acuma de afacerea aceasta ? De
ce nu s-a irnpdcat mai dinainie, cAnd ar fi fost atdt de uEor ?
Ii pdrea foirrte rdu cd n-a cerut cel pulin invatzitorului sd-l
lumineze ce sA spund qi cum sa rdspunda... Se intoarse qi-qi
amncd ochii afard. Curtea era strAmtd, pardositd cu piatri
si imprcjrnuitd cu un gard de scdnduri foarte inalt. In fund o
casl joasa, cenuEie, posomorAtd, cu ferestrele zdbrelite cu
clrugi grogi de fier... Ion tresAri. Asta era temnila. Un fior dc
groaz| ji ftrrnicti sufletul... in curte trei {ararri tiiatt lemne
sub privcgherea unui paznic in uniformd urAtS, cu pus,ga la
rrmdf. Jirranii h6lAiau ferdstriui alene gi nepdsltori, pe cAnd
paznicgl ntt-i scdpa din ochi si doar uneori ili indrepta cu-
reaua 6c la arml, mandrtt qi poruncitor. ,Va si zicl aici'.. ?'(
se gAndi flircdul, curntAndu-gi insi firul gAndirii, cuprins de
irrgri jorare
Alt aprod, bdtrAn, leneE, cu ochelari, ii introduse indun-
tru. I;r biroul din mijloc, cu spatele Ia f,ereastra dinspre stra-
dd stdtea un domn gros, cu o chelie ascunsl pulin sub niqte
fire'rare de pir lung, cu ochii incruntati, av6nd dinainte, pe
mas5, r, cruce de metal. Belciug, cu o inf6li5are solemnd' se
aEezi indata ini stdnga. lAngi perete, pe un scatln.- La alt bi-
rou, un flomn sfrijifqi gilbeiit, cu mustdli c6rlmizii;i cu o
cdrare aieasi foarle ingiiiit, r5sfoia intr-un teane de acte,
scoase cAteva hdrtii si le buse ceremonios pe ntasa jud.crito-
rului. Aerul era apdsat qi atat de vrijmaq, inc'At crli doi tirani
se uitarir repede unul la altul, ingrozifi, gata parci s-o ttt-
leasci in oricc clip5.
DmdatI insi intrebdrile iudecdtorului porniri neribdii-
toare. Cum. te cheamd ? De cdti ani egti ?-'. Ion simli de-acdm
foarte limpede cum il lnvdluie primeidia' l)e-acum s-a-ispr[-
vit... Nu mai e nici o scdpare... CAnd Simion r6spunse' fArX sti
se uite la Belciug, cd s-au imphcat afard qi ca-qi retrage ial.ba,
rnai 3vn o scanteiere de n5dejde. Dar se stinse indati. Jude-
cdtoiul nici nu ldsi pe simion si ispr[veasca, siri in picio:rrrr
gi inceprr sd rircneasc6 :
!)9
 -- Atunci de cc rnai veni{i pe-aici, ticdloqilor, si md in
curcali ?... O sa vA bug la rdcoare pc amindoi, o. si r.a...
.i\tunci Belciug se ridicd de p"e scaun qi se apropie, zt_
cind cu sfiala :
-* Pardon... Doud cuvinte...
Judecatorul mai rdu se intdrdti. Incepu si dcscareasri qi
'pe Belciug cd,de ce
nu expricd boilor c-aici e judecdtorie unde
oamenii au de lucru, nu sd-gi piardh vrem"ea cu fleacuri...
Preotul roqi qi rosti cdteva vorbe pe rungure$te. Deqi ,stia bi_
m$or unguregte, avea oroare sd vorbeascir ,mai ales in fa{a au_
toritdlilor, r'rand astfel sa dovedeasca tuturor cd romanul nu
renun!6 niciodatd la dreptur,ile lui. .IudecAtorul, care iI cu_
noqtea, se zapaci auzindu-l vorbincl ungureEte qi deodatii si+
indulci. 1l pofti sd iq loc, igi trase scau"nul 'mai'aproapu a"
d6nsul pi-l asculta cu r'are luare-arninte. Bclciug vorbi m,lt.
Era_in .ioc prestigiur rui fata de tarani. *&it" juririi"u
trecdtoare a unui principiu. "u.u
Ion qi Simion nu, mai intelegeau njmic ; doar privirile ju_
decdtorului, care ii fulgerau" in ristimpuri, le spuneau c6 *
vorba-de ei qi c5 nu e bine. CAnd incetA preotul, judec5torul
se sculd i.ar gi numaidecAt se rdsti la lon
:
-- Va sd zicA tu cpti spaima satului, c.dine tictilos 1... Bi-
ne. Foarte bine. Te dezvdtdm noi de nebunii, fii pe pace 1.."
Ai sA vii sd stai doud sdi:tdmAni la rAcoare, ca s6-ii' treacd
pofta de betAi !... MiEelule Ei netre.bnicule I
lon ingdlbeni ; apoi lot sdngele i se urcA in obraz. Rost5,
^
t'tt fruntea sus, cu ochii aprinqi :
Apoi sd ne iertati, domnule jude, nu-i aga... Cd eu
n arn- bdtut pe nime*n lume, domnule jude...
i
S"d taci, ticllosule !... Nici o vorbA, cd pe" loc te pun
in lan{uri !... $i acum ieqi afard !... Marg !
Fldcaui ieqi clstinAndu-se, fArd sA mai vada cum Belciug
da mAna judecltorului care-i z6rnbegte prietenos...
3 inspdirndntate ,ia fifuicA, intrebdndu-se cle la cine o fi qi ce
ln aceeaEi joi, dupir-a miazd, pe cAnd I{erdelea, profitAnd
de vremea frumoasd Ei chtdulA, sfor6ia inchis in stupind, iar
cl5scAlila crr fetele:alegeau fasole pentru. mdncarea de sear&
gi vorbeau de Pintea, mirAndu-se cd au trecut zece zile de la
rispunsul lor fird ca el sA rnai fi dat vreun semn de viald --;
100
o cdruld se opri in fala casei ;i, in vreme ce paii i$i sr:uturau
crJopof.eii de la.g6t, un glas striga pd:trtrnziri,,or:
.- Dornnul.e-nvdlirtor !... Domnule-nvafator !...
Ghighi, recunoscdnd glasul, se repezi afarii, arunc&nd
torba :
-1 E drdgufa tatii !...
In v6rful c6rulei era cocotratA o sdsoaicd bdtrAioarA qi ro6-
covani,-*cu o fafi vegnic rdzitoare, care de patruzeci de ani.
in fiecare joi se ducba'in Armadia, la tirg, cu caruta plin5 de
pAine de vAnzare. Ilerdelea o cunogtea inca de pe vremea cdnd
fusese elev [a liceu. Toatir casa o iubea gi o poree'lise ,.drd-
gula tatiie, fiindcl pe cdt imbStrinea cu atAt se heirjonea mai
rnult cu domnul invalAtor. in amintirea tinerelilor de odi-
lrioara.
!'il bund, domnigoari, vino de ia scrisoarea asta pe:
t'are-mi-a dat.o domnul Biilan de la pogtd pentru dumneu-
voastrd ! zise sisoaica cu ochii zirmbitori. Cd mi-e greu sA rna
rnai cobor dc-aici qi caii-s nebunatici...
Ghighi alergd, curioasA, la cdn-rt6. Drigula, intinzindu-i
rcrisoarea,' intrebd in" Eagd, lungind vorbele sisegte:
-- Da domnu-nvSfdtor nu-i acasd ?
Tata doarme, drdgutd ! tnurmurd Ghighi cu ochii Ja
-
scrisoarea care era o telegramd, qi apoi fugind intr-un suflei;
in casd, tocmai din cerdac ad6ugA ; nlullurnim, drdguld !
-_ N-aveli pentru ce, n-aveli pentru ce ! vsrbi sdsoaica
singuid, mAngdind cu biciul s;oldurile cailor care pornird in-
data la pas.
Telegrama stArni o emotie mare ln toatd casa. Doamna
Herdelea indeosebi privea toate depeqele drept nigte cobitoa-
re de riu. Numai doui a primit de cArtrd e m6ritatS, gi amAn-
doud au fost fatale : una le vestise in trei cuvinte,reci, ntoar-
tea surorii ei celei mai dragi, pripdditi intr-un spital din
Cluj in urma unei operafii, iar a doua le-a adus ..tirea imbol-
nAvirii sinplrrrului ei fiate pe care, pAnd ce a ajuns ea Ia Mo-
nor, l-a gdsit pe catafalc... Astfel. aclrma se uitau toaie trei
o fi cuprinzdnd, inchipuindu-;i numai ve$ti sinistre qi nein-
dr.iznind'sa o desfac6.
-:- Eu o,, rup ;i, ce o fi si fie ! strigd in cele din urmd
Ghighi.
Cum iEi aruncd insd ochii in telegramd, cum izbucni
voioasd:
101

l,l rl'. lrr I)irrtlir !... Vinc Pintea !... Mi-am zis eu ci
,1,, l,r r,l lrr'l)ui,':;ir l'it., datr ll-aln. vrut si vd spun, ca sA fie
il rilt nt;il'{, :;rrr1lIizl-r ! adar-rga apoi, invartindu-sc prin odaie
,rr pirsi clc vals si fAlfAind hdrtia in aer.
Ilr s-r, viid ;i eu ! zisc Laura, revenindu-si in fire, cu
glasul trernurat del emo{ie. $i cum Ghighi nu se mai astAm-
pira, sfArEi mai apesat : Ei, da-o-ncoace, nebuno, nu mh mai
noc'a.li ! '
Laura citi rar - qi solemn : ,,Fericit 'nespus, sosesc sdmbd-
ti - Geor5ic'5.
Dascdlila, cu ochii inldcrima{i de bucurie, o citi de ase-
Inenea qi descoperi, intr-un col!; un adaos, cu creionul : ,,Mul-
ler gratuli-rri Bilan' : rrnui logodnic sd petreach nop{ile in casa logodnicei. Va trebui
..- Uite,- ne gratuleazi bietul Bdlan ! murmur6 ea plAn-
garrd dr--rr binr.lr.tr.
Birlan cra singurul funclionar roman de la poqta din Ar-
madiu. prieten bun cu Herdelea. $tiind c6 Pintea ceruse mAna
l,irrrrt.i si trcc'lndu-i prin rnAn.l telegrama. nu I-a Idsat inima
, sii nu fic cel dintdi care trirnite familiei intregi felicitirile
('uv.'nit('.
- - Ct' om bun, sdrmanttl ilAlan, observd Ghighi, luAnd
hdrtia prelioas5. DacA nu era el, cine Etie cAnd ne venea, cd
jidovii ceia de la cancelarie lin toate scrisorile cu zilele... $i
cum a gisit el tocmai pe drdgula tatii !...
CtrprinsA de un nou fior de bucurie, Ghighi o tuli si
scoale pe Herdelea, sd-i comunice Ei lui vestea cea mare. Bdtu
cu pumnii in uEa stupinei, tropdind gi din picioare qi stri-
gand :
. 'Iata !... Tatd !:..i Vine Pintea !... Vine...
Derdata se opri s{ lipana ca din gurd de qarpe. porni
in goana mare spre case, dend din mdini, ca o.,desperatd,,cdci
sirind nebttneqte pe lAngi stupina, stirnise dugmdnia unei
albinc ('arc. manioasi cum sunt ele in.preajma somnului de
iarnii, s-a repezit la Ghighi gi i-a infipt acul drept in collul
gurii.
Speiriate de lipetele ei, dlscdlila gi Laura ii ieqiri inainte
ostoind-o. Flerdelea, cu somnul in gene, se ivi in uqa stup6-
riti. ntormirind :
Da ce-i ? Ce s-a intdmplat ? Ce zbiari aia t4a ?
-
Dupii intAia durere gi spaimd, Ghighi pldnse mai ales de
fricd sii nu se umfle qi sd nu mai poati merge la serata dzrn-
santd, caro pica tocmai acuma duminicir. Numai l{erdelea o
102
\
iiniEti, asigurdnd-o cd-i trece negre$it pdnd duminicd incAt
poate si fie chiar regina baiulrri.
lnvdtAtorul studie apoi teiegrama, cu ochelarii pe nas,
. ascunzAndu-Ei fericirea.
cie-abia
bine... S.1 pofteasca $i avem sS-l primim cum
sr-' - Ei,!prea
cuvine zisc dansul in ceie din urm5, impaturind frumos
telbgrarna gi punirnd-o in buzunar, ca sir se poatd fali c'u ea la
toti cttnoscutii.
PAnd seara au adus pe tapet toate trerburile ce lc stArnise
sosirea pelitorului. Unde va trage. Pintea ? Ia'ta o problemi-r
gravi. IIi nu-l pot glzdui, fiind mr-rlli si neavind decat trei
oddile. Dar, chiar daca ar avea tr-tai rnulte, n-ar gedea Lrine
cleci sd doarmd in Arrnadia.rMasa insd poate s-o ia arici, pre-
cum poate sd stea toatfr ziua, 5[ 5s obignuiasci mai bine cu
[,aura. Fireqte, toate acestea inseamn5 che]tuiald grea. Ce are
a face 'i O datd se rndritd o fatd... Vor tiia cdtevar gdini, ne*
aptirat. Dar nici carnea de vaca nu poate sil lipseascd, deqi
s-a scur-npit. ln orice caz, nici o masd nu se poate fdrd carne.
De prf,jituri vor ingriji fetele, c5ci Laura e meqt-erf, mare...
Bine ai fi dacd ar sti la ce ora va sosi sAmbita ? Inainte satt
dupa pranz? Poate cd s-ar putea ghici din telegranr6 ?... Nu
se-poatc. Destul de riu cd n-a precizat, ca sd'gtie cum sa
ordnduiasci masa... Duminic5, fireqte, vor merge impreunl
la serntu dansantd. Cine gtie de nu vine chiar inadins ca sd
meargi qi la bal inrpreuni cu Laura, sd se rn6ndreasci in
fala lurnii cu g;a logodnicd frumuEicd. T,'aura rosi peni in
vei'ful urechilor gi se intrebd ce vor zice fetele cAnd vor afla
cdi se lbgodeqte ? Desigur cd foarte rfiulte von ihvidia-o. Pro-
babil insi cd se cam Etie in Armadia, cSci nu se poate ca
tata sd nr.r fi bdtut toba...
Sir qtii ci din pricirra bahrlui vine tocmai sdmbAti I
strigd- Ghighi, munciti numai de gAndul.seratei Ei linrinrl la
obraz o batista muiatl in ap5 rece- Eu imediat arn'ghicii ! .
AtAt rnai: bine ! Cel pulirn avem un cavaler .sigur !... Am si
dansez pdnS-mi fac pantofii ferfenili !... Numai sd nu tni s'e
rrmfle slrlcia asta de inlepiturd !...
Regretau toti cd nu era qi Tilu acasd. ale cdrui sfaturi
in privinla primirii lui Piptea ar fi fost foarte folositoare.
"fitu insir, de o vreme incoace, mai mult stitea prin Jidovila
dec6t pc-acas5.
Deocamdatd se {nfeleser5 ca Herdelea sA ,meargd mfiine
p6nS-n ziu5, intov5rdqit de Ghighi, 6pre a faee cttmpdrAtrrrile
I0ll
 trebrrincioase. Itr accst scop invalitorul a'ea, mai int6i,
rrn avans din leafa lunii rtrtnatfare, si iir nind hazul tuturor. plcc_ara. apoi toli trei blagosrovind
' picpt r:hertuiel'or; apoi rat"oileolcd ca sti aibd cu ce tiner delea pentru cA ii scapd aintr_o picoste atai de grl".-pe I-Ier-
.ridovi{a, de ta care fr,o,, cu mdcelarul gtrur din I-aq fi putut face jalba qi ac"ma -_ zise- invdlAtorul
sii-i lase fdrd de carne de vita. f"';;;;i", ;-;;i;-f".; [J"irrog,,r dupd ce ramasera singuri * dar va treLuie t;;;;;'tii
'iug la bal... e"t-
Titu, sosind,^ ca de obicei, tocrnai la
masd, exclamd iar : Ferfect ai chibzuit r rnur:rnurir 'ritu, zdmbind rnur.tti*
,,foarte dragutd femeie d;;;; iing", ceca ce insernna
int'4lnit-o gi era mrlllumit apoil".""td ca a rnit, -cu gdndurile la Rozic.a...
unui om care - teregrama cu mutra
-e
-
o agteptase, orj.ofra
d c' pr i m i r c, d' i a. i,"#r;i ; ;i;iJi" a ll" fr
ori de Rozica. crr " niqte ;; ;:tril i
;"i;i-;i:;'ic strArucitori ; 4
"lp"r,,*Hi,
parca mererr
i*r r venit.sd povesteasci tuturor-ca e iubit de o femeie fer-
rnecatoare ;i ca m6i'e'-poimain.J-t'a ri r;n adevtirat erou de . ,, Pilt","
-qalbeni,
sosi.spre.seara, pe o vrnlnc ploioasir, intr_o briscii
roman sentintental. , trasA de doi cdluEci iu{i 9i grasuni.
Cdnd sai se ridice de la cind, se care mai murt stituse pe-afara decrit in casii,
tt;ir. Ruzi \'o bdtaie.sfioasii
ucLdre bl r( in toeti-Ghighi,
ziua, cu ochii pe gosea, zari trisura dc* dcpartn ii, -i"+i
* Da cine-o nrai fi aga de tdrziu r-nr cnnogtea pe Pintca, ghici
ca el tretlrie sA fie lsi aiaii atar_
giind tare : lntri ! ? zise Herdereaaddu_ rna cu insuflelire i
Glaneta$u se st-recurd in odaie ca gi -- \rine !... Itrtc, iute !
cand l-ar fi urmarit 1-nt5e1ga familie uga* in u5a casei. Herdeiea gopti
c-ineva de-aproaoe. tw1"t_"ri.i, ;;;;r'
i";"r"a;;;_in, oalit
.
rei sd iasd mai in fatd, sa vadd omirl cd-Il"qt""ptJ-i" a""g. t au_
Ion azi-dimitrooii ta judeceto"i"-si'.uga pe Herdelea
-
"._1i
vele cum s.{ scane uiLt"i uaiai'aE i*,r,nitd. sii-i in- Pintea, sutr umbrela
vestea r--iizu _pe.care ploaia EL toamnr d;irdbinea farir
umplu indalj ioatd casa. Dar lon ?c:aDeo ,.'{u!al9r scoase pdliria ceremonios, d6nd di; ;"p";;'uii''rr"e*
!:l!d;
ce nlr .indignaiea
el ? Bdtr6nul se zapirci. l-" r"ci"u-G n-a'venit triumfJrtor.
inainte- 'ine
de proces, .cum l-a lna"rnnai dansul-;;;u,.,., [Iite ce tandr'sir'patic ! rrrurmurir dirscali!a .silind pe
bine, de poate nici_nu pilea ce_u'p"tit, Se vede a. ri ,fost Laura sd roqeascd
are ce are, ci parci n.-i sunt toti boii acas,...-tJilt in.a il-r, Trisura se opri <l clipi irr ulifd, inaintea casei"
"a
f-amilia
ccnr pe lon.
ln curdnd Glanetaqrl _,e relntoarsc Ion ;i cu Zcnobia. - Hai. Titule, deschidr: poarta I striga Herdelca.
!'ldcdul povesti cu de-arrari.t;6i"1;i cocus*a intrinrprat, intre- .e _Titu
se lepezi in capul gol qi bri;ca intrd in ogradA,
Pintea cobori si veni spie pridvor, ridicana rifil-r"'., dupi
deseori de Zenobia care afurisba- cu g'ra plinir brr'.la si ferindu-se sii 'irrr calce in rinioi. r"ti il i"ianiiina.,:.,.r.-
^tpt
si pe Simiou, qi pe judecitor. si nc pop'"
Pdrnit.frrl r- strig6' disciirila ra sfdrqit, fierband de
tn cor :
voltii.-- re_ * Bine-ai sosit I
o t.dcere de compitimire insd Ion intreb.i cu l6co* --' Rine v-anr.g.isit l T3inr: r'-arn giisit r re'etii dairsur in-
*,^.D.tOd
mle: trdnd tn cerdac si scuturanrru-qi
-- Actr cr'-i de fiicut. domnrrJe invi{dtor ? ".iu"ni" #;;;'pil-i"ra".
M-a ficut leoarci' ploaia n*iu-. 'bin"-recirin{a pdnd aici n-a
stat nici un minut... Dar bine c_am ajuns...
. .l Apoi anr s5-ti fac o pldngere tocmai citre" ministruj
iustitiei, ca sd'afle ;i cei -;.i ;;;-se poarta Herdelea il imbraliga gi-r sirutd pb am^rrdoi .brajii,
ceeir
domnii de pe-aici... Am s5-ti t"". fo"rrn ! Numai
cu oarnenii (,;c nrr se-obiqnuia decAt intre
nearnuri. pintea sari,tli''rrra,ra
sd_1i vie sen_ .'arnnel .Lrerderca care, fiind foarte' migcat.{ si voincr sd
tinla, peste cAteva zile, sd vedem ce spun st6paneascd' avea o infrliqare rece, ri"air-J.t-i '- '?i.,,,,
ne
dumnealor !
Zenobia, drept. mullumire, i5i ficu o{ntr-insa dornnule !.6 Laura ii intinse grafios *erru, c, un "nir'.,,i
- in genunchi gi bdtu
.t'5zu
sumedenie de cruci, prin care cduta sa-l incatuqe"ze 'mai muit; cr vrrrsurds "iii cochet
la repezeald vreo ,*"o ,rrata.rii, .,ar- ceva drdgdlag dar, neindrlznind s_o tuttri;*, --rir,,r,.,
;;;* i,i".,*,,
104
10lr
in scrisclri, sc lnullumi sii-i sirute ntai lung mAna 9i apoi, spre
ar-;i ;rscundc' zirpact'ala, trcctt la Ghiglti careia ii zise galant, : i-a venit randul lui sa-gi intemeibze fericirea... ZicAnd aceasta
-* lVi-a vorbit atiita. dcsirrc dttmneata... sora dumitale ."
in<'iiL tc-ar.n cr"rnoscr-rt imcdiat...
Titu didu o mAni de ajutor vizitiului sd desharne caii.
;ttra sau s()pron, ii sfAtui sil acr:rpere bri;-
I)t-.oarece'ci n-aveaLt
clr cu o piturd, iar caii sei-i bage in grajd rtnde: se mai gdseEte
pulin fAn ; dacA va mai tre'bui, vor cere de' la verini, r:i antrl
acexta este nutre! din' bel;ug... Plc.raia il uda pina la piele,
ceea ce nri-l impiedica sA strApgti bitrbiite;te rnAna lui Fintea
care, impreuni cu ceiialti. zi:tbovealt tot in cerdac.
-* Crc'deam cir nici n-ai sit nrai vii pe ploaia asta scir-
boasa 1... Ei, dar cc ntai stali aici in umezeala ?... Haidern in
casd !... Leapadii-li 1i tu. Gcorge, tnacferlanul ;i umbrela, c'rr
uite cunr"clrrg(-' apit din elr: i...
ll drrst'rii in salonaE. intrebdrile nu mai conteneau : cdnd
ai plccut, unde ai poposit, ce-ai palit pe' drum ? $i copleqin*
du-l cu intrebdri, incit el abia birtria crt r5spunsur:ile, toli il
cAntirrc'au din clchi cu o ctrriozitate pc carc nit:i micar nu in-
cercau s-o ascttndi
Ilra dc vreo douazcci qi c'inc'i clt' ani, cu o infatigare p1i-
cutir, c:u niqte ochi negri cam mici ;i neastAmpdrali gi cu o
.rnustircioari cdrbune, ingriiitt'r. Panrl aspru, pieptdnat in sr{s,
cla retirzat drept, ca b perie. Crl rnigcdrile iuli qi inlbrdcat
intr-o ndingoti pulin prgtr I'lngi, sub care purta o vesti itr*
cheiati tn nasturi degi pAni la gulcrul alb qi tare ce-i cuprirr-
dea gdtul scurt, n-avL'il tnai :rimic preo{esc nici in {in'.rta ryi
nit:i in vorbir.
Vede:r cuur il examincazii toatii farnilitl si itcerasta il in-
cllrca, dar totr-rqi po't'estea morctl, ciutAnd vclrbele c'elt' nlai
alcse gi arr;nc.lnd dest'ttri ochii lit Litutra. cltrc stdtea langii cl,
il privea tiictttir ;i se rof ca cii sl trc'la cand intalnetr c;iutitrr-
ril{' trirmrfr:rloare ale bitrAnilcrr.
Pintt'l vorbi rnai c'u seattrii despre piirinlii lui, pc caru-i
irrl.rerr nrrrlt. 'fatil situ crir- preot'in Lechin!;t, iar Lechin(a cra
un orirg<'l cairt Cit Arrnadia, insir im1:estritat cu to;rte nernurilt:
si Iiira criloirrotl rontiineia-qcl clel aici. Heldeletr isi adUSC alnll]-
te cd a r-rmblat si dinsul prin Lechin{a, acum vreo optsprezectr
ani, la o ,;cuniune(6 de invAlEtori, impreuni cu Titu, care pe
atunci era'un bdielandru de vreo cinci aniqori. lqi arninti chiar
cI cunoscuse gl pe tatdl lui George, care la 'banchetul de adic:
a tinut o cuvdntare infldc6rat6... Pe urmii Pintea mai s,puse
cd are mulli frati qi surori, care aproape toli sunt gospodArili
106
gi raspdndili prin toate collurilc pilnAntului rornAnesc. Acutna
se uiti cu mai multd indrdznealS la Laura care se topi de nr*
gine Ei se sculal repede, ficundu-st ta trebuie sd caute ceva pe
ia oglindd, trnde, privindu-se putin, i;i potrivi pirrr-rl la tAmple.
Ei, fetelor inlsvv1l11i iar I"lcrdelt:a, frecAndu-gi zgo-
- mAinilc'
rrlotos - si ne ;rducc-fi voi ceva si mai deztrlor-
ia
-
lim oleaca pe George, cti.r.ad ca-i rt,rbeg.it rlu dc p.loaie ;i d."
frig... Cr:ed cd bei ,si tu, gincro. un Snaps I'ain dc' tot, gtii, r,-t-
mdnesct de-al nostru ?...
Fetele iegiri ca niqte sfirleze" bucuroase cii pot sir-1i co-
munlcg la repezeali in-rpresiile. A;ezAnd pe o tavl pirhirtrlcltr
si sticla eu rachiu fiert si iirdulcit. l,aura intrebi crr ininra
stransii :
C€ zici, Girighito ?...* Cum ti se pare ?
- O, dar;tii c5-i foarte dragu!, se jtrrii Ghighi din toat;i
- Zau. Laura, e de o si.rtit de c.rri
inima. tnai simpatic ca Un-
gureanu... N{il 9i mir cunt rru !i-a placut lie pAna acuma ? Nu
vezi cd-i elegant, nu ca teologii ceiJalli carc) sL) plimba ve$nic
cu umbrela subtinari... Parcd nici n-itr fi tcolog. parr-.ri ar fi
cel pulin inginer !
. Adevtirat ? stdn.ri Llur"a striilucitoale. Nu-i pr:cit
irric ?-
Cc rnic ? se cruc! c'earialti. E doar to<,rnai <,At tinc cl,'
inalt... Adicil de unde plnir r:nde vrei si fie negresit ca priii-
na de 'Llngurcanu ?... $-apoi n-ai vdzut ce iirigcd superb:r
itre ? Asta-ti spune cAt dc colo ci-s oameni bogali gi vrednici I
-- l\4ie totuEi rni se pare cri-i prea rnic, rclverni Laura car"c:
dorea sii ;rudd cit mai rnulte laude' spre a se convihqe, po
deplin ;i pcntm a-si rlsipi toatt incloielilo cr.-i nai ncc:ajear.l
r;neori suflotul.
.* Lasi, rru rnai cArti ! rlveti si fiti r: pereche inciintl'r,
toare ! sfArgi Ghighi cu insufle{ire.
Pintea birtr putin ca si nu-Ei inchipuie oamenii cd poate-i
br.!ir'. In schimb linrba i se dezlegir din ce in ce. .Erar vorbi*
ret din fire si,i plicea si lui insr-rgi curn povesteqtc. $i astfetl.
dupa ct' sc rrriri obisnui puiln 1i-5i'invinse sfiala. inc'cprr iar
despre rudele lui, apoi despre cunoscufii ;i prietenii comunr,
pe urmd despre el insugi, despre viafa lui in liceu, la semi-
rtar... Numai despr:e Laura nu scoase nici un cur'6.nt. De nlt-
urinteri toti gdsira ci agad se cuvine,, cici chestia asta, fiinr)
serioasd, nu trebuie adusd in discutie decAt cu bigare dc seanri
gi in momontril oportun...
107
 ('iirr,l l!lrtr,;r (,oltt(,n1, li'tr.lt'trr.uncard pe masii baiul de
illiilnr.'rr.ltt';r r,,i llilll;i lil c'irril a".lrri vrerrle sd-l tnacine. Firqte
, ,r (ir<rlF{r' r't'lrisc inadins ca sA tlu J"ipseasci de la faimoasa
ln'lrt.t'r.n'clirr Arrrrirdia. Nicl l,Aur.a gi nrci Ghighi nu voird si-i
r;lrrrnii in ruptul capului in ce fei de toalete vor apdrea, ca sd-i
l.roatti face mdine o surprizi cu atdt mai mare cdnd le va ve-
dea... Pintea, galant, igi oferi brigca lui spre a merge cu folii
imprclrnA, iar llerdelea se pregeti si primeascd, multrumit ca
scapi uEor de grija trasurii pentru mAine. Laura refuzd con-
sternatir : ce ar zice armadienii de asia ceva ? Apoi nici, n-ar
incipea toli intr-o singuri trdsurS, cdci pe ele trebuie si ie
tntovdrl;eascii cel. pufin Titu qi sA-qi ducd o sumedenie de
ctttii cu rocbi, netytutind pleca de acasd imbracate ca sA ajun-
gi acolo intr-un hal firri hal. $i in sfArqit ele s-au infeles sii
tragii ia Elvira I;'i)ipoiu ur-rde trebuie sd se gdteascir... Primi
ii:si bncuroasl ca Pintca sA vie sa ie ia de la Filipoiu qi sir se
tlucir impreuni ia bal...
Cum tAnirul nu se pronun{ase ihcd unde are de gdnd sa
petreacii noaptea qi ca si nu-$i inchipuie c-,ar putea fi gdzduit
aici. Titu, indemnat de discAlita, prinse un prilei $i-l sfiitui
si tragd in Armadia la Augustin, un ciriuE foarte curneca*
de, care are casd bund gi n-o sA-i ceari nici un ban cdnd ii
va spune cd-i trimis de }lerdelea. Fintea nu s€\ grindise la a-
ceasta, sc ziprici pulin gi rug6 pe Titu s5-l insoteascd fdgdduin=
du-i in schimb sd-l trimiti acasi cu brigca. Titu, _ fireqte, se
invoi, mai ales in nddeidea ci poate va avea norocul sA zii-
reascd in trecere pe Roza Lang.
La mas.l Pintea de-abia mdnci, iar Laura ciuguli 9i mai
pulin ca de obicei din buirdtitile ce le cira Ghighi, care era
suplratd cir tocmai cei pentru care le-atr gitit fac atitea mof-
turi de !i-e'Ei necaz.
T6rziu, de tot, tAndrul-sc urni totu;i si plece. Daci ar fi
tbst dupd eI. nici n-ar mai fi plecat, ci ar fi stat de vorbd pAni
dimineata... Flerdelea ii lurninii calea cu lampa, in vreme ce:
femeiler ii strigari dc n:ni multe ori sH nn uitc cii rntiine Ia
prAnz {. a$teptat. fJ'r ahfel, cilm ploaia incetase. gi cerul ser
rlzbunasc pulin, probabil sd avem m6ine o zi minunat5...
Fe,tele, care dormeau in salOn, intr-un pat, ciripiri gi se
sfirtuirir pdnf, dupd miezul noplii. Laura licrirnd de cateva
ori'c;ite putin, iar cdnd se gAndi la cadrilrrl al doilea;i la pri-
melc tumri, plAnse de-a binelea. Chighi insir lirrcla din rds-
puteri per Pintea, spundnd cd intrirneqte toate caiitdlile unui
brirbat ideal ; 6i printre picdturi nu uita sd-qi bath joc de
tcB
IJngureanu, de stdngiciile lui comice, de mAinile lui veqnic
umede, de increderea lui ridicold, $i era foarte mullumitd cdnd
izbutea sd facd gi pe Laura sd rAdd.
TotuEi, in noaptea aceea Laura a visat numai pe Aurel,
care p6rea cd o iubeEte nebuneqte Ei voia sd se impuqte din
pricina lui .Pintea, cu care pdrea cd danseazd cadrilul al doi-
lea, fericit5, invidiatd de toate ,fetele, pe cdnd Pintea stdtea
bosumflat intr-un col!, ca o ardtare urAt6...
5
Duminicd, dupd ce clopotele sunard ie irea din biserici,
'T'itu se repezi la preotul Belciug sd-i ceard trdsura pentru
tleseard. Intrdnd in oilradd, inima i se str6nser pulin. Nu mai
intdlnise de muit pe Belciug, eici acuma toatd vremea $i-q
omora alergdnd dupi Roza Lang. $tia insd foarte bine ci
popa intorcea capul cdnd trecea prin fala c4sei lor, ca sd nu
saluto, gi c5, intdlnindu-se deundzi prin Armadia cu Herde-
Iea, s-a fdcut a nu-l vedea... Niciodatd pdnd acuma ndceala
intre preot Ei invildtor nu fusese atdt de faliEd, incAt Titu se
temea pulin si nu se fi intins qi asupra lui supdrarea popii...
Belciug abia sosise acasei insolit de cdliva sfetnici de-ai
bisericii care, inghi{ind in sec, il priveau cum mdnca Ei aS-
teptau sd ispr5veasci spre a lua o inlelegere in privinla cld-
dirii noii biserici. Preotul era in toane deosebit de bune Ei
primi pe Titu cu o adeveratd explozie de prietenie.
Noroc, poete !... Are sd mi se surpe hornul de cdnd
n-ai -mai fost pe la mine... Ce mai veste-poveste prin lara mu-
zelor ? Ce vdnt bun te aduce ?
Poezia era una din pasiunile preotului, in amintirea vre-
murilorr cAnd Ei el mdzgdlise versuri spre a-qi u$ura inima,
demult, inain-te de a intra in seminar, de dragul unor ochi
albaEtri Ei mdngdioqi.
Aq vrea sd-!i spun cAteva vorbe, pdrinte, zise Titu,
ulttit- de primirea prea cilduroase, cu un glas care ardta cd
ar dori.o fntrevedere fdr{ martori.
Belciug dddu afard pe sfetnici : -
Hdideli, plecali acasl cd acurn n-am vrerne de voi !
- dupd-amiazi, pe la vecernie !
Venili
CAnd rdmaseri singuri, popa ii turnd un pahar de vin.
Ei, sd trdiegti gi sd te vdd cdt CoEbuc de mare ! urd
-
Belciug. ciocnind gi golind paharul dintr-o duqc5.
cd. 40026 coala I 109
 'fitrr voise stl aducA vorba mai pe departe, dar din pricina
arrrtbilltdfii preotului, se pomeni cd-i zice prostegte :
-_ Ne-ar trebr,ri briEca dunitale pentru deseard... $tii
c[-i balul deseard... Dumneata tot nu te duci, iar noi....
Dupd toanele bune ale preotului, Titu s-ar fi aEteptat sd-l
lntrerupS scurt qi s5-i spund ,ai ziss, ca altddatd. Cum tnsA
Belciug tdcea Ei se intuneca, tdndrul se opri singur, incurcal,,
cu o privire nedumerit5... Trecu un rdstimp greu pAnd ce
popa, cu ochii in farfuria goald Ei jucdndu-se cu furculila, in-
cepu rar, gAnditor : ,
Am sA v*o dau, fireEte, dar numai pentru dumneata...
- dumneata, in{elegi ?... Cdci pentru pdrinlii dumitale
Pentru
n-ag da-o, mai bine s-o ardi focul... Uite aqa ! fi-o spun ver-
de : n-aq da-o... Acum dutnneata egti bAiat degtept Ei mA vei
pricepe fbrA multe explicafii. CAnd a venit tatdl durnitale aici
m-am bucurat din inim5, Etili prea bine, Ei arn fdcut ce-am
putut ca s6-i fiu de folos. N-aE fi crezut niciodatd ci-mi va
fi potrivnic, ca sA nu zic vrdjmaE pe fa!t1. Sd nu creadb dAn-
sul cd eu sunt' prost. Am simlit de rnult cd md sapd Ei am
tdcut. Dar toate au o margine... toate... CAnd arn deschis ochii,
in-am sp'eriatt de oe-am vdzut.
Nu ridicd de loc privirea din farfurie. Numai cu $Aranii
era mai indrdznef. fncolo 'se sfia cAnd spunea cuiva ln fali
lucruri neplecute... Titu st5tea pe ghimpi. Cuvintele preotului
I se pAreau nedrepte qi jignitoare. Se gAndi o clipd sA-i trAn-
teascd o obrdznicib Ei'sA ifarEeascd, Dar aceasta,'ar fi insem-
nat sd rdm6nd fdrl trdsurS.
nu nrai lua in seam6'5i dumneata toate mArun-
- Acuma
tigurile, zise ddnsul in cele din urm5, vhzAnd cA Belciug a
incetat.
lntr-adev5r, preotul pdrea cd-qi sieisc toatl mustrarea"
Rdspunse cu alt glas :
Dar gtii cd n-am vizitiu ?... (Jmul mcu trebuie' sd mear-
gA la- noapte Ja moard in Dumitrila, cd morile de apd din
Jidovila macind. scump Ei prost, pe cAnd in Dumitrila e o
moard de foc care face o fdind ca aurul...
nimic, am sI mAn eu caii ! r'orbi rfitu, gdndin*
du-se- cdNu-i
va lua pe Ion al GlanetaEului ca vizitiu, fire;te fdrii
sd aflc popa.
* Numai sd bdgali de seamd sA nu vA rdstoarne, cd-s
hodinili Ei buiestri... Petrecere bund !
' Trecdnd spre casd, Titu ingtiintd pe Ion cd-I ia ca vizitiu
desearS. Venind, lgi pregdtise o cunund de inflorituri pentru
110
a povesti ce-a pdtit la popa. Dar n-a mai putut spune nirnic
r-leoarece sosise Pintea.
Dupd masi lucrurile erar-r potrivite aga fel ca Laura si
r5mdnA intre patru oclii cu Pintea, spre a-gi putea descdrca
sufletele... Stdtur6 impreund, singuri, aproape un ceas qi to-
tuqi nu vorbirS de loc de iubire, ci numai de nimicuri nein-
semnate, fdcAnd pauze otnari gi rogind copilAreqte cdnd li se
int6lneau privirile furiqe... I'iecarc i:pi ziceer in sitre cei ar tre-
bui sd lnceapd celalt Ei in sfAr;it se mdngtiiarii cir sc vor lf,-
rnuri mai bine dese4r5, [a bal, unde in potopul de Iume Ei do
muzicd le va veni mai lesne si-gi deschida inirnilc.
Herdelea, piarc-ar fi simlit cd tinerii au pierdr-rt vrcnlea
degeaba, fdcu ce fdcu gi prinse pe Pintea itrtr-o convorbire se-
rioasd de numai cAteva minute, dar de-ajuns ca s6-i spunA tot
ce trebuie sA spunA un socrU cumsecade, unui ginere cinstit.
CAnd ii declar6 lirnpede cd nu poate sd d-ea Laurei nici un ban
zestre, tAndrul s-a ruqinat qi s-a emolionat, iar cdnd b5tr6nul
a aclirugat cA fata va avea totugi un trusou modest 5i cele ce-i
trebuieic in casd, Pintea a protestat cd n-are nevoie de nici
o at6, cd Laura e cea mai mdndrd comoard din iume 5i cd de
altfbl la logodnd nAddjdr-rieqte sd vind crr pdrinlii sAi, care vor
indrdgi pe Laura desigur tot aqa cum o iubeEte el'
M-am crezut dator si-!i arAt situalia din vreme cum
este,- ca sd n-avem' pe urm[ neinlelegeri, incheie Herdelea
mulfumit, bdt6ndu-l pe umdr.
Spre st'ard Pintea a 1:lccat in Armadia, la gazdtr, sd lase
r5gaz fetelor s6 se pregeteascd in tihnd de bal...
Trdsura popii se umplu dc cutii, de legdturi, de geatlan-
tane, parc-ar fi,pornit tocmai in Siberia' Titu trebui sd se co-
co\eze pe capr5, ldngS lon; fetele inseie de-abia se vedeau
clintre bagaje. Ilerdelea ddduse lui Titu bani de cheltuiald'
dar ii spJse de nenumirate ori sd nu fie mdnd si:artd, sd-i
tie tegaii cu $apte ei!e, cdci nu se poate 'gti .cAt- -va mai sta
PinteJ pe-aici .5i fiecare gologan e numdrat ; sI plSteascd pes-
te taxa-de intrare cel rnai mult cincizeci de creilari, ca sd sal-
vezer onoarea familiei, sd fie, trecrrfi in Gazeta Transiluuniei
printre ,,suprasolvenli'{, dar sd nu se intindd la chef."
I)umnezeu sd v-ajute ! murmurd dSscdlila, cu lacrimi
ln -
ochi, vdzAnd briEca urnindu-se.
Tocmai cAnd sd intre in Armadia igi aduse aminte Laura
,itut s5-s,i ia "t"tttrirt. $,si 6prird, se 'sfdtuird. t4rau cAt
"-"
p-ui"i s6 se intoarbS inapoi, cdci evantaiul avea un pre! deose-
bit ain pricina diferitelor iscdlituri de la diferitele baluri, aI-
1.1 1
cdtuind un adevdrat trofeu... Titu o pov6{ui sd imprumute
unul de la Elvira. Laura se linigti numai gAndindu-se.cd in-
toarcerea ar fi gn semn rdu, spuse insd de rnai multe ori cd
intdmplarea aceasta nenorocitd i-a stricat toatd seara.
Fetele, impreunb cu Elvira, ajutate de dou6 servitoare,
sr:pravegheate de insiiEi doamna Filipoiu, o femeie foart€ gra-
sh, neagr6 Ei z5cutd de vdrsat, dar b"und ca p6inea cald6, se
gdtirA mai bine de doud ceasuri qi se fdcurd ca nigte pdpuqi.
rdmSgag cd voi o si fili reginele balului, le spuse
-'Pun
doatnna Filipoiu, mAng6indu-le cu privirea, ln vreme ce ele
igi gtergeau pudra de pe sprAncene.
Titu venise imbrdcat de-acasi : jacheti neagrd, cam
purtatd, vestd foarte deschisS, cravatd alb5, lnispritd, mSnuqi
albe de atdrnat iln buzunar ca sd se vadd cd are... Plictisit de
aqteptare, puse pe o servitoare sd-i mai calce dunga panta-
lonilor care se boliserd in trdsur5, iar el se aEez6 Ei-Ei lustrui
ghetele ca oglinda.
Cdnd veni Pintea, fetele erau zAne. Se fdcuri prezentiri
ceremonioase. Doamna Filipoiu feliciti pe Pintea pentru no-
rocul de-a fi gdsit o fiin!6 atdt de drdgdlaq[ ca Laura, iar
Elvira Eopti fetelor, incdntatd : ,,Foarte driguf Ei simpaticc.
Titu rezolvd problema trisurilor : fetel.e cu doamna Filipoiu
vor merge in briEca popii, iar el cu Pintea in cealalti Ei vor
snsi deodatd la liceu unde, in sala de gimnasticd, avea, loc
serata...
Intrarea principali a liceului era luminati cu douS rAn-
duri de felinare. Pe scirile de piatrd a$tepta, intru intdmpi-
narea invitalilor, o intreag5 armat5 de ,,aranjori( cu c6te o
fund6 tricolord ln piept. Vreo zece se repezird la trdsur5, a-
jutAnd fetelor sd coboa-re Ei oferindu-Ei bralul cArligat.
E t6rziu ?... Nu, da, a9... S-a inceput ? CAteva minute...
De mult ?... Foarte reuqit... P5cat ! se. auzi fn grupul fetelor
inconjurate de aranjori.
Pintea pdCi in urma domniqoarelor, strAng6nd cdtelua- m6ini
mJnoscute, iar Titu rdmase sd dea ordine vizitiilor. Indeosebi
lui Ion, c6ruia nu-i pldtea nimic pentru ostenealS, ii spuse si
vie si el sd vadd petrecerea mai tArziu, ca sd fie la indemAni
cdnd o fi de plecat. Poate c-o sd-l cinsteascd qi cu o sticl5 de
bere, dacd cumva n-o fi prea scumpS, cdci ln asemenea im-
r:reiurdri restauratorul face ni$te holii nernaip'o'menilte' Sd inttre
insd prin grddina liceului qi si aqtepte la uqa din dos, de unde
se vede bine in sala de gimnasticd...
Titu cunoEtea pe toli eranjorii care erau recrutali dintre
profesorii mai tineii, studenlii universitari intArziali pe-acasd
712
gi elevii mai spdlali din clasele superioare. Aurel Ungureanrr
se afla printre ddngii, dar se ascunsese cdnd au trecut fetele.
Pintea cu domniEoarele Ei cu doamna Filipoiu ii aqteptau in
hufetui instalat aldturi de sala de dans. Aici, la o masd de
ldngd uEd, bdtr6nul gi mdrunfelul profesor de desen gi cali-
grafie Romaqcu lndeplinea funcliunea de casier... Titu se duse
drept Ia RomaEcu, care insd ii strdnse mdna murmurdnd zdm-
bitor
S-a achitat... Dornnul Pintea.,.
-Titu protestd, firegte, numai de formd :
Cum se poate una ca asta ? lmi pare rlu, dragl Geor-
- aga !... Atunci, domnule profesor, uite o coroand din
ge, zdu
lJartea mea !
Ca suprasolvire ?
- Da ! fdcu Titu cu mdndrie.
- Ceie mai calde mullumiri ! rirspunse profesorul-casier
-
insemndndu-i numele intr-un caiet liniat special de dAnsul cu
diferite cerneluri.
Marea sald 'de gimnasticd era transformatd in sald de
spectacol, impodobitd cu ghirlande de brad, la care lucraseri
o sdpt5mdnd intreagd, dupS-amiaza, toli elevii iiceului. [n
fund se indlla scena improvizatd din catedre suprapuse, cu
culise de scoarle qi covoare pestrile, restul incdperii fiind
ocupat de mai multe rdnduri de scaune, adunate de pe la
domnii din orag cu condilia sd le fie inapoiate indatd dupl
s;fArEitul seratei. Scaunele erau rezervate numai lrentru doam-
ne, cdci domnii, in afard de c6liva mai bdtrdni, stdteau ln pi-
cioare pe lAngd perefi, ludndu-qi insirclnarea de-a lngroqa
ropotele de aplauze ce porneau din celalt fund aI seilii unde
se inEirau elevii din cursul superior, pugi acolo s6-Ei rnanifcs-
teze admiralia qi insufle{irea
Aranjorii aEezard pe domniEoare in rAndul intdi, pe locu-
rile cele mai bune, p5strate inadins pentru ele in schimbul
unor surdsuri gralioase. Titu cu Pintea rdmaserd mai pe i6ngb
uqd.
Spectacolul incepuse... Acttma un elcv lung Ei slab decla-
ma o anecdotd ligdneascd, strdmbAndtt-se intr-una, repezir:-
du-se incoace qi lircolo pe scend, schimbdnd mereu glasul 9i
stdrnind rdsete zgomotoase in fund ,5i z6mbete discrete pc-r
Scaune.
Programul dp altfel era incArcat 9i variat ; mai urmat'ii
vreo zece declamalii, recit[ri gi dialoguri, toate gustate ci:
cuvenita pldcere nalionald. Apoi veni conferinla unui profesor
de literaturd, intretdiatd, mai ales in partea n doua, dc foarte
113
 rlrrse t';rscrrLrrri ascuns-e cu
ris'li'rrrr tottrsi cu o furtunimultd cliscretie. conferenfiarul fu
J*-lpju"r";;;;;;;ui"
nu se pricepe in iiteratur5 nici cAt straja de noapte din pri_
lnsen.r-nau ,,ltinc cA s-a isprdvit*... pu."a pas. Acum Titu se repezi mai intAi asui:ra confeiinlei profe-
'r'o,ta lumea sorului, cdutind sd-l doboare in fa{a Lucre}ieri. Lupta insd
rrrnplu cu publicut-rilsufrj mai uguratd. Intr-o clipi rdmase nehotdrdtd : zambird toti c6nd ritu imitd stAngaciile
care,iegea rp;;^; ingddui erevilorbufctur se rrvalului sAu, dar totu;;i nimeni nu-l aprobA, nici mdcar-prin-
fo.me sara dc spactacol iir .uir- iJ sd trans_
;i aqezindu-le de_a^lungui'p."if"", aunr, strringand scaunele tr-o vorbd. Atunci poetul se agdtd de frac,ul conferenliaiului,
rnelcle cu legie rcce -sd imprigtle sd stropeascd pufin duqu_ r:u rlai mult noroc, cAci toli izbucnird intr-un hohot d6 rAs la
pe sacdz ca sd nu sc .are trebui si ia parte chiar Oprea spre a nu arata cd i-e ne-
sA-qi' frangd--pi""i"n";r" Jos
.gi
lu."rn -Joniuil,. 'az.-ln tot balul, profesorul singur era In frac; Ei-l comandase
rl::ilj;tt:"""$t'i p.uu
inadins_gi, in sufletul lui, se fdlea qi se simfea superior tuturor
Titu avusese qlijA,sd gpreascti maSa cea mai buni in bu_ purtAnduJ. Ceilalti domni veniserA care in SaChete, care in
fet' Toate tovaragile-a"-ritiar"ri"' se aduna.d aici, patronater
cJe doamrra F'inoirr. tr-i"r.ir^i"r-ro,uu redingotd, cei mai tnulli in sacouri negre, unii chiar in haine
leri de searr.rd' In mi.llociriilt"r"trr,,iinsaaranjoriipintca
si alti ca'a_ de stradd deschise... Cu toatd biruinla iui Titu, at6t pdrinlii
"litu il prezcnta stitea p. carr) cdt qi Lucreatia nu incetard de*a dovedi o atentie deosebiiA
cu-mdndrie-t"i"r"i, profesorului care putea fi un ginere minunat, mai ales cd fata
*- Cu,mnatul meu in spe I irate balurile cam de mulli ani Ei zadarnic. Titu insugi bdgase
' D. altfel toati Armadia gtia c5 fata rui Herderea se r-le seamd sforldrile l,ucrefiei de a inl5nlui pe Oprea incA-din
rnarita ; chiar 'rai
si i'rpreju.ir.iG.-lo"etito.ur vara trecutd, dar nll se alarmase. Ei mai intAi nu se socotea
raria crivifa qi vcstea i-" il"praii;;; se raudase ia be_ printre candidalii seriogi. ?n ochii lui, Lucretia era o fatd drd-
tcle erau curioase gi exarnina.i furgerur. Mai ales fe_
f*']".iS"upc pintea, si vadA cum gu{d, cu care poti sta de vorbd fdcdnd exercilii gi declaralii
sc infati$eazA ccl
pritejut sd sopteasca l.a ii ."lri*p.l"tcnci lor. $i toatc Aiseau
".u l:,rr"i
d,e dragoste _Bi edrreia, in cele din urrmd, ajungi sd-i funi ol
s:drutare rlevinovatA. l)acd n-ar fi fost ea, s-ar fi gdsit alta, tot.
i-n"irl"'a.aerii; l; i"?rrr?
o ciripcald scnerard. Toli srrveau-ri*"taI'orirr
"p"; atdt de rnelancolicd gi de visdtoare, care sd-i inspire poemele
isi angajau iadrilurilc ;i ,.;;;;;;,.'"qi a*_abia Ei p.'i,rT"ipre1i, ele amor romantic. I[ai cu seamd de cdnd naahiauia de la
ceapa dansul... aEteptau si
in_ iloza 9 iubire mai pAm6nteascd, Lucre{ia iobordse pe
Dupa ce isi fdcrr datoria aici, Titu trecu la planul-L4gal doilea in inima lui. Dacd n-o pdr5sise lncd de tot,
,
lcdea Lucrefia Dragu^ i,np."uni-'"u arta masd unde rra numai pentru a exaspera pe Oprea.
fa.intrii oi,-o*anj.i g."qi
c'a niste butoaie. Conryrcntiar"i a*
de titeraturd gtefan^ op;;, tinArul profesor . Intr-o cliptr c6nd confeienliarui se addnci cu Dragu ln
teau in fafa fetei. inciinandu-.*$i-il" ;;;;;'il
"tineauri, irfrr"'rJ'i",r.,,a"_
niqte dezbateri asupra lefurilor profesoriior, care nici gand
s5 se mdreascd, Titu se ,plecA mai aproape de Lucreagia- gi-i
sind-o cr-I comorimente. T'itu *rrlJ'pe ai" cdnd in c6nd gi cople- :;cpti :
familiar, a poi fii t""." -". bdtr'ni
. :^1'i^1tll
cuviincios
cuvr lncl' si
Cred cd am cadrilul al doilea ?
".1,,",i'r1",1^I"'
;;,1;,.:J'"'i1::!{ii1ii}"flf
';a^ffi
turi cAqtigate. Fata se rogi, iar !,1,*:":i':;ff :Tli:fr
doi curtezani ingdlbe- rlat de pgult I
niri vazand indrdzneala p'olt"i"i."eiiatti
ui.iat""rr'fi Credeanr cd nici nu mai e nevoie sd !i-l cer...
sfert de ceas. ;.#;;,8" rr., $tiai-'Da...
prea bine cd sunt totdeauna al dumitale... Bine.'Nu face
riirnic. Cine e fericitul, dacd nu-s indiscret ?
- Ltrati cu
Ia; I-ucrelia,
loc. domnilor, dacd vd face pldcere I zise
drigd_
ochii ta
"o"J""J"iirrr^f
Incepu un ducl^de aluzii
incurcat. - El, murmurd
___ rI- Yh-, s'e
fata ardtdnd pe Oprea.
intunecd Titu. Foirt" birre. Mi l-ai preferat.
spaima doamnei Dragu care.avea Ei inlepAturi
'gioaza intre cavaleri, spre .Se tii miirte 1... Dar cadrilul intAi ?
de ^;^;-rr;;"jH;'r"uu
tntetegea. oprca qi ritrr, de-gi"ni.Lt.i,i,orice discutii ce pldcere...
' -TituCumai l
l" l.'
rn ascuns. fiindc' nrofesorul strdrnba- drn 'bolborosi ceva, apoi se .sculd plictisit, aproape
,r* asupra poeziilor
lui Titrr, iar poetul spunea i" gr;"-rriuie pretutinderi jignit, qi se depdrtA. Lucreatia insd rdmase cu inima .r'.,
c6 Oprea purice. Minllse qi tremura si nu se rdzbune minciuna. "at
ietu-
7t4
115
 ,Aq' lrrl 'l'ltrr rrl doilca pentru cd voia sa-l dea lui
(rrrl.a,.'nr'.' rru'rul'llrrl
lrrtlrirznca sd i-l ceard. se frdmAnta cdteva mi-
trtttr,, lrllol tlt'oduta intrebd :
* . Domnule Oprea, ai vizavi pentru al doilea ?
Vizavi_ag. gasi,' dar n-am pereche, d-mnigoara ! zise
-.-_.4-
prolcsorul qovdind.
. ... - Nici eu, rndrturisi l,ucreafia plecdnd ocrrii cu o sfialir
ispititoare.
Se fdcu. El i-l ceru, iar ea i-l dddu...
Zgomotul de pahare qi de glasuri incruciEate, mirosul a_
mestecat de sudori, de tr,uturA
!i ae parfum ieftin, zApugeala
care cregtea repede si, inrogca fctele,
_silind p" ;;;ri$are si
treacd deseori in dosul.unui paravan
cu pudra luciul de grdsirne de pe nas, toatecafuri'stJpdnite
Japonez sd_gi Etearga
deodatd dc sunctelc pasionatu uiu unet somegane
sprintene,
pornitd
.din- arcuqurile tarafului de lt;";i-'il-;;]a"f,;;enita
acuma de dans' Muzica apri.se inimile ti"Loe1"r"fd""i"
cioarele sc miqcau pe loc nerabaiioa.e.
- Goghi ! Goghi ! trecu Ain iura,in gurd ca un suspin
de ugurarq
Era numele tiganului din Bistrila
taraf de ldutari'e;..ji,d"i'-;;;"i;[secare avea cel mai vestit
angajat spre a mdri
splendoar_ea petrecerii-Ei din pricina cdruia"s"e
acuma balul.
am'anase pana
Perechile de .dansatori intrau rdnd pe rdnd in sala
dans, urmate de mamere
ce'-qi t;a; t*r.ii" a*,
""eaincioase
Si admirafie- pe scaunele
!,"d agezate l6ngd pere{i.
zrca umplea aerul, iar lumini{ele candela6ruiui tiinAici mu_
millocr.rl
tavanului tremurau qi picurau stearind, ;bilAan;'^p"'^'"u.,r*-
ieri sd ocoleascd,locul- primejdios.
Laura dansa cu Pintei care, nefiind dansator incercat,
gl"$:" adeseori paqii, ceea ce pe Laura o ruEina si_i amintea
pe Aurer cel neintrecut. De c6te ori se incurca, pintea
rea iertare gi-i strdngea mAna, iar fati, a""Oi-ia.iirir. ii ce-
r)ea cu resemnare ingereascd gi intorcea capul dupd E"rulrlt." "ai"_
perechi. Aproape toate domniqoarele erau fn costumL
nationale,
'^a sl Laura, ddnd o -infdligare rnai cardd qi pii";""."i ie"atei.
Titu nici nu mai avea chef sd intre rir sala ae- aari- atat
de mult il plictisea cadrilur ar doilea. ca sd-Ei uite necazu.r,
se lncurcd la taifas cu silvicultorul Madarasy, un ungur cum_
secade, nelipsit de la serbdrile rorndnegti, vorbind
Eilhiar ei_
tind bine romdneqte. Era un admirator al tarentului
lui Titu
Ei de aceea se intrelineau deseori despre literaturd, ajutali de
116
rrurneroase pahare, cdci ungurului ii pldcea mult vinul acri-
Eor, spundnd vegnic cd vinul Ei literatura merg mdnd-n mAnd.
La masa lor se opri mai pe urmi Ei solgdbirdul Vasile Chilu
care, degi romAn, venea numai in calitate de, reprezentant al
autoritdlii statuiui spre a se incredinla cd, sub pretextul ba-
lului, nu se pune cumva la cale vreo aldlare impotriva Un-
gariei sau vreo rnanifestalie antipatriotica. Vorbea pulin qi
se ardta posomordt parcd l-ar fi durut dinlii. RomAnii il dis-
preluiau, dar numai in ascuns, gi-i ziceau ,,renegatul".
Veselia creEtea-. in rdndurile dansatorilor. CA{iva mai in-
focali se fdcurS in cur6nd Jeoarcd de sudori, incdt trebuird sA
se retragd intr-o odaie mai dosnicd, s5 se rdcoreascd pulin qi
sd-gi schimbe gulerele. In schirnb, domnigoarele parcd aveau
qapte suflete, nu oboseau de loc Ei zdmbeau intr-una gi din ce
in ce mai ademenitor.
' DAndu-qi seama cd toli ochii o urmdresc, Laura dansa a-
proape numai cu Pintea. Dcar cdtorva profesori gi studenli,
pi-
care nu i-au fdcut curte niciodatd, le-a acordat c6te o turd,
c6.te una singur5, aruncdnd insd lui Pintea niEte priviri din
care sd inleleag5 cd toti o plictisesc, afard de dAnsui. CAnd,
la ultima figuri a cadrilului, s-a pomenit fatd.n fa!5 cu Aurel
Ungureanu, i-a rdspuns foarte rece, ascunzdndu-qi cu dibdcie
(
De altfel A.urel, poate inadins ca s-o ispiteascd, a
"m51ir.cu Ghighi mai mult ca de obicei. Fireqte, Pintea nu
dansat
s-a clintit toatd seara din preajma Laurei, iar cdnd ea dansa
de
cu allii, n-o scdpa din ochi o clipd. Tocmai la cadrilul al doi-
lea a inceput s-o tutuiascd gi sd-i spund Ei din gurd ceea ce-i
scrisese de atAtea ori : cd o iubegte cum nirneni in lume n-a
mai iubit o femeie Ei cd are ambilia s-o facd cea mai fericiti
fiinld de pe globul pdmdntesc. Laura il asculta intAi foarte
miqcatd, neobi-snuitd cu declaralii atdt de f5!iqe. Pe urrnd insd
i s-a deschis gi ei graiul, incAt au stabilit pe indele-te sd facd
negreqit logodna luna viitoare, cdnd sd vie Ei pdrintii lui
George...
In cele din urmd, intdrdtat de p6hdrelele de vin qi cu
grindul sd se rdzbune pe gesca proastd care l-a jignit atdt
de addnc in amorul propriu, Titu se urni qi se amesteci
printre dansatori. Dar, in loc sd danseze, se linu toatd seara
pe urmele Lucreliei, $optindu-i crdmpeie de versuri cu aluzii
inlephtoare, fdednd-o cochetd 5i necredincioas5. si in sfdrgit
chut6nd sd-i tulbure idila sentimentali cu Onrea. Fata ii rds-
pundea mai mult prin surAsuri lucitoare gi doar de vreo. doud
ori rnurmurd, rdzAnd fdri nici un rost gi cu o drdgdld9ie cu-
prinzitoare : ,.Mai gtii ?"
117
 Pe la ora douS dupd miezul noptii urmd pauza cea mare.
Lumea tdb[ri la bufet. Mesele se lncdrcaserd cu mdncdri Ei
bAuturi. Dansatorii se rdcoreau asaltdnd butoaiele cu bere.
Goghi avea grijA sd nu scadd insr:fielirea. Romanlele cele mai
noi s,i mai frumoase mergeau drept in inimile infierb6ntate.
Arcugul' lui pdrea fermecat. CdntAnd trecea de la o masd la
alta, ciocnea cAte un pahar ici-colo, arunca priviri galeEq
rlomniEoarelor, ca orice ldutar risfdlat.
De-abia acuma iqi aduse aminte Titu de Ion gi-l gAsi la
uga dinspre grddinS, cu ochii plini' de miraie gi de plAcere.
Ti aduse o sticld cu bere Ei o halcd de fripturA.
* Ei, ce rnai sici, Ionicd ? il intrebd in fugd, fiind grA-
bit sd nu intrerupd tachinarea Lucreliei.
'lc
-- Tare-s mdndre petrecerile durnneavoastrd, domnigoru-
! zise flScirul cu privirea aprins5.
Cel dintdi vals, dupd pauzd, pricinui lui Titu o mare satis-
facfie. Profesorul Oprea, dansAnd cu Lucrelia, gitd de can-
clelabrul cel mare Ei trecu prin zona primejdioasd. O ploaie de
stearind se scuturd in spatele indrdgosti!ilor. ToatA lumea
fdcu haz de p5{ania aceasta! iar Titu se grdbi sA qiopteascir
nccrcdincioasei :
-- Vezi ? Pedeapsa lui Dumnezeu pentru cadrilul al
doilea !
Zorile priveau pe ferestrele s5lii qi balul nici gdnd sd se
sfdrEeascd. Tinerii nu se mai sdturau gi bisau furtunos toate
rlansurile, lnverqunAndu-se chiar sA nu lase pe domnigoare sA
plece acasa...
' In dosul uEii dinspre gr[dini, Ion. cotoqminit in suman,
nu simlea nici frig, nici somn privind petrec€rea domnilor.
Mesele lncdrcate, muzica, frumuselea domnigoarelor, rdsetele,
chiar qi sudorile dansatorilor ll mAngdiau Si-l intdrAtart ne-
incet. Vdzdnd fefele vesele i se pArea cA toti oamenii pceqtia
duc o viald fdrd nici o grij.{, fdrtr necazuri 6i fird supdrdri.
Ii pizmuia amintindu-Ei zbucium5rile gi chinurile lui. ,.Bine
le mai rnerge domnilor !s iEi zicea cu o pdrere de rdu dure-
roasd.
DacS ar fi invAlat carte, poate cii ar fi gi el printre dan-
satori, vesel, fArtr gdnduri grele, fArd trudtr in oase ! DacI ar
fi ascultat pe I{erdelea... Apoi toat5 drzrgostea hli zbura iar
acasd, alintAnd pAmAnturile fdrd de care viala lui intreagi
n-ar mai avea nici un rost. -Toate astea nu plStesc c6Lt o
ceap5 degeratd(, se gandi drinsul in eele din urmA, cu ochii
118
rnari rdsfrAngdnd mereu petrecerea domneascA, dar vdz6nd
cle-acurna numai pAmAntul aspru Ei totuqi ademenitori ca o
tArancd voinicd'Ei frumoasd a cdrei imbrali$are ili zdrobeqte
, ,asele...
(;
Tot satul cinstea mai mult pe tron gi-l compiitimea de cAnd
s-a aflat ce-a pdtit ia judecdtorie. Unii oc;irau pc Relciug,
r,rilii huiduiau pe Simion Lungu bare insd se apAra din rds-
iruteri' ci n-are :rici o vind Ei nici nu mai indrdznea si suflq
r-, vorbi despre brazdele impricinate. Doar Vasiie Baciu gi
nurnai la belie, striga : ,,IJite cine umbla sd ia pe Anulq
r',re;l 1.6 Cdnd era treaz insA lua Ei el partea lui Ion qi o datd,
irtainindu-l pe ulild, i-a spus cu glasul induiogat :
Las6, rndi bdiete, cd teinni{ele-s pentru oatneni, nu
-- draci
"
('rltru !
OsAnda totu$i rdscolea toate planttrile fldc5ttlui, ciStindn-
clu-i increderea. I se pdrea c5, dacd va sta inchis qi. departq
doua sdptdmdni, va pierde Ei pe Ana, Ei mai ales pdmAntu-
rile ei pe care incepuse sd le priveascd iniocmai ca qi cAncl
rir fi ale lui. Avea o .presimlire. ciudatS. cd Vasile Baciu va face
{.e va face gi va aduce, in lipsa lui, pe George in cas6. $i
rrtunci toate n5dejdile lui s-ar imprdgtia in vAnt gi ar rbntdno
tot a$a de becisnic ca pdnl acuma, silit sd indrAgcascd ve$nic
nrrmai pdmdntul altora.
Cum zilele treceau qi sentinla nu mai venea, nelinigtee
irri Igi inchipuia ci intdrzierea poate sd insernne gi o
cre-qtea.
:rgravare a pedepsei. Dacd pe cAteva vorbe ale popii s-a pome-
nit cu doud sdptlmani de temni{d, de ce nu s-ar aEtopta 5i
l;i mai rdu ?... Cu toate :rcestea n-ave? nici o urA irnpotriva
lrreotului gi nici chiar impotriva judethtorului. lqi zicea cA
c la mijloc b5taia soartei lui nenorocitc. Totugi, in loviturs
,.iceasta, avea Ei rnullumirea ,cd barem s-a ales de-a bineiea
r ir'br;rzdele lui Simion.
Se ducea la Ana mereu, din ce in ce mai ingriiorat s5
rr-o piardd. tsldndelea fetei incepea s5-1 neliniEteasc5, blnuind
intr-fnsa o'giretenie. De aitfel tdrdgdnSrile ei, cAnd ii cerea
sa-l lrage-n casi oni sI petr"eacd noaptea cu el in gurd sau,
in po,dul cu fan, il fdauserS si se fndo,iascd de ea. Apoi intro
:,ear5, vorbind de pdlania lui gi cdnd ea pldnse ,si-l rngl st1 so
r-'stoiascii qi mai bine sd stea in temnilh decdt si se 1:rtntr lm-
119

l,ott'lvn ('(,1'r nulr.i, Icln se infurie parcd l-ar fi lovit cu rnd*
t.iur,l*rr r,'rrp. I,)rar sigur_ ca fata se bocegte din viclegug, um*
lrlliltcl sir sc scape de ddnsul... Nu-i mai spuse nimicn ?ar s,,
lrolirrl si nu se dea bdtut orice ar fi sd se intAmple...
Cum ii sosi sentinla, curn fugi cu ea la Herdelea.
md inveli, domnule invdldtor, gi sd nu md laEi, cii
- Seasta
pacostea md omoard ! zise dAnsul mohor6t.
Ia nu mai umbla, cu copildrii, foane, cd doar bdrbal.
egti,-r1u pleavd ! rdspunse lnvAlStorul jun"rdtate in glurnd, jir-
mdtate in serios, infelegdndu-i ingrijorarea.
nu qtii ce qliu eu, domnule invdldtor, alt-
minteri- Dumneata
ai zi.ce tot ca mine ! rnurmurd flicdul cldtindnd clin
cap.
Herdelea citi hdrtia mormAind pdnd la sfdrgit, apoi, ca ;r
cdnd n-ar fi pitruns-o indeajuns, o mai citit o dati.
Hm ! fdcu ddnsul ridicAnd ochii spre fldciu. Eu urc.
s5-i -dai dracului pe to!i, Ionic5, Ei sd te mulfumegti cu pe"
deapsa ! Adicd ce-o sd fie dacS-i nta Ei tu la rdcoare doua
sdptdmdni ?... Altfel te pomenegti cA p5{im si mai rdu !
InvSldtorul se temea acuma sd se mai amestece. Dac-ar
fi fost dupd sufletul lui, s-ar fi dus cu Ion gi pAnd la imp6.
ratul. S-a gdndit insd bine Ei gi-a dat seama cd orice arma
are doud tdiEuri. Judecdtorul irnp6rlea dreptatea dupA curn i
se ndzdrea;, se credea mare cunoscdtor de oameni qi tdlm&-
cea legile astfel incdt sd se potriveasci cu dorinlele lui. Her-
delea ar fi fost fericit sd-l poatd plesni pu!in,' mai ales cil
fald de ddnsul ungurul se ardta mdndru gi uneori chiar dispre.
fuitor. Dar iI gtia rdzbundtor gi aceasta ii domolea pornirc:r.
Cdnd ar afla judecdtorul cd el a fdcut pldngerea, nu s-€"r
lSsa pdnd nu l-ar zdrobi,.. Fe urmi ar trebui sd lncurce gr
pe tselciug ln bocluc. Nici vorb6, felul cum preotul se poartA
cu ddnsul in vremea din urmd l-ar indreptdti s5-i trag6 o sl-
puneald bund, s5-l lnvele minte. $i totuqi ce-ar folosi et din-
tr-o rupturd zgomotoasd cu Belciug,?
Incerci sd ldmureascd flsc6uiui toate primejdiiie. Sfa.
turile lui paEnice insd rnai mult intdrdtau pe Ion care se bdteu-
rnereu cu pumnii lrr piept :
Iau eu toate rdspunderile ! Mai bine sd mA spdnzur.-
decdt- sd md calce aqa in picioare !
IIotdrArArea fl5cdului inmuie impotrivirea invdl5torulur"
Toatd seara se tocrniri. Cu c6t }lerdeiea Eovdia mai tare, cr.i
atdt Ion stdruia mai aprig, parcd in joc ar fi fost insdqi via-
ia lui.
120
DAscAlild Ei fetele imp6rtdEeau pe deplin scrupulele inv6-
idtorului Ei indemnau din cdnd in iana pe Ion s6'pe astdm-
pere sau, ln orice caz, se se ducd la notar sd-i facd ,rlicr6ma-
tias. ln cele din urmi igi dddu pdrerea Ei Titu :
$i eu cred cd mai bine ar fi sd-i lSsali in plata Dorn.
- cd
rlr-rlui, de temnild, orice ai face, tot nu scapi, asta-i sfdnt.
lfar dabd nu vrea gi nu vrea, nu viid de ce nu i-ai face pl6n:
gerea ? Eu zic si i-o faci fdrd grijd... $i ca sd nu-!i cunoascd
scrisul, pune pe Laura sd o copieze, Ei gata !... Foarie simplu !
Pdrerea lui fu adoptatd de toli qi Flerdelea capituld:
Adevdrat, 'cine poate si cunoasci pcrisul Laurei ?
-
- Se aEezi
judecdtorul
qi fdcu o jalbd amd.nunlitd Ei simfitd, in care
qi preotul se intovdrdgeau spre a ndpdstui pe un
triet fanan neviinovati. Cdnd o citi pe romdnreEte lui Ion, torti,
se induioqard. Laura o transcrise indat5 cu oarecare emo{ie.
F{erdelea avu griji s:o pund tot pe ea sd scrie qi adresa, pe
plicul.mare : ministrului de justilie...
Uite, Ionici ! Mdine diminealS o dai recomandatd la
- din
poqta Armadia, Ei sd fie intr-un ceas bun ! zise inv5{d-
lorul miqcat.
Ion era uluit de mullumire ; puse pe masd trei zloli Ei
lru vru sd-i iasd din casd pAni ce l{erdelea nu-i primi.
-- Nici nu Etii dumneata ce bine mi-ai fdcut, murmurd
fidcAul sdrutdnd mAna invdldtorului.
Bine ci i-ai fdcut-o, Titu dupd ce plecd Ion. Adi-
c& de - ce s5-9i batd joc de elzise
toli mdgarii ?
7
Peste vreo doud sdptdmAni, in amurg, silvicultorul Ma-
darasy cu solgdbirdul Chilu Ei cu qeful'percepliei din Arma-
dia, intr-o c6ru{d ugoarS, se opriri in fala casei inv5ldtoru-
Iui. Fuseserd la vdndtoare de iepuri ln hotarul Pripasului, a-
Iergaserd toati ziua Ei nu izbutiserd sd tragd micar un foc de
pugc5. Se intorceau pleogti{i, zgribulili de frig qi de umezea-
15 ; doi cdini tremurau ldngd cdru!5, cu urechile dibdlate,
firl sA se sinchiseascd de duldul invd-tdtorului care, cu labele
1re gard; .hdmdia din ograd5, furios ci nu-l bagi in seami ni-
meni. Ca sd-Ei alunge necazul gi sd nu intre in ordEel ziua
;i cu genliie goale, v6ndtorii nenorocoEi hotdrAseri s5 po-
poseasc6 la Jidovila,r'la cdrciuma lui Neumann, se se dezmor-
teasci cu cAteva litre de vin fiert $i chiar s6-qi potoleascd
foamea inainte de-a ajunge acas5.
tzt
 {ititnd ctr, dacil vor fi singuri vor continua a vorbi nu-
rnai dc vi.nato:lre, fdcAndu-qi imputdri plicticoase reciproce,
se gindiri sA pofteascd atdt pe Herdelea cdt qi pe Titu cu
('arc crau tofi in legdturi prieteneEti. Invd{dtorui ar fi fost
bun bucuros sA iasd s5 se mai distreze pu{in, dar nu indrdz-
rrea sa se tniEte fdrd consimlAmAntui doamnei Herdelea, car:e
glsea nedemn din partea uhui om bitr6.n Ei cu necazuri s;i
se ageze la be{ie cu'toli fiugturaticii Arn:radiei, Titu poate
face ce pofte;te, c6-i tdndr qi fard rdspundere. Trebui si co-
boare din cdru{d Madarasy, sa st5ruiasci din rdsputeri pAnA
sA o indupl.ece, dar cu conditia, repetatd energic de mai multe
orin sd nll cumva sE intArzie peste vremea cinei...
L,a cdrciuma lui Neumann gdsird o societate numeroasi
gi vesel6 : profesorul de greceEte Maiereanu, un chefliu $i ju-
rnAtate, cu creEtetul pleguv Ei cu o barbd mare atinsA de c5-
runfeald, popa Belciug, profesorul Spdtaru, tatdl prietenelor
bune ale fetelor lui Herdelea, doctorul Fiiipoiu, avocatul Paul
Damiani qi popa din V5rarea, cel mai straEnic beliv de pe
valea Somegului, care era aici de ieri de Ia amiazi gi nici
gdnd n-avea sd se urneascd.
Titu iEi dddu seama cd aici are sd se incingir o petrecere
care nu se va isprdvi nici pand mdine dimineald. $i deodatl
Ii rAsAri in minte doamna Lang gi inima lncepu sd-i bat6
l'urtunos. l'rebuie sA aducA la clief qi pe Lang. Dacd izbuteq-
te, ii surAde fericirea. Pe Lang, cdnd dd, de bduturd, nu-l
ciintegti nici cu Ease boi, mai ales cdnd bdutura e pe gratis,,.
Intr-o clip6 so Ei hotAri : se va duce s5-1 pofteasc5. Lang e
simpatic ia betie qi n-o sA-l dea nimeni afald.
P;ina sii fiarba vinul, 9i in vremc ce c'eilalti se intinscra
la vorbd, 'Iitu ieEi, fdrl palton, ca sd nu se crcadA cd yrea s-o
ltcargtr dc tot.
IJddu buzna in casa solilor Lang care nu gtiau cum sii
mai orcoare t"irnpul. tsArbatul c'lipocea pe un scaun, iar Roza
qedea Ia gura sobei cu privirile pierdute in jocul fldcdrilor
tremurdtnare. Femeia se sculd repede, cu obrajii irnbujorali
de cdldura focului, -si-l intAmpind inviorattr :
* Cat cqti de drdgu! cd vii sd ne mai scuturi din plicti-
seala asta otrtrvitoare !
CAnd auzi l"ang despre ce e vorba, sdri deodatd feri-
cit: , zrduse aminie Herdelea de fdgdduinla cd pAnd la cin6 va fi
Uite prietenul adevdrat care nu-qi uitd niciodati prie-
tenii-Istrig6 dAnsul lu6ndu-Ei indatd paltonul ei pdldria, gata
de plecare.
122
Tilu schimbd o privire cu Roza, care incepu sd se pldngi
cd i-e fricd si rdmdnd singurd, cd sA nu mai meargA niciieri,
mai bine le pregdteEte aici cAte un ceai... Lang nici D-o &s-,
culta.
dragd, nu te potrivi toanelor femeieqti I mormii
- Vino,
el citre Titu care incerca sa linigteascd pe Roza.
triindcA tanirul mai zdbovea, Lang o porni inainte. In
aceeagi clip6 'Iitu sdrutd puternic mdna Rozei pi gopti pulitl
rigugit :
-. Ai sf, te superi dacd viu sd tc vdd rnai tarziu ?
Femeia nu rdspunse. Ocliii ei lns6 strAluceau ca o cheF
lnare.,.
Lang, ca befiv reputat, fu primit cu o explozie dg
t-rucurie. I se oferi un scaun ldngd perceptorul din Armadia,
sd poatd tAifdsui impreuni unguregte.
Intre timp ceilalli inconjuraserd pe crdgmdrila tinericd,
durdulie 6i sprintenS, asalt6nd-o cu complimente qtrengdreqti,
pe care ea Ie asculta zAmbind neobositd in dreapta gi in stdnga,
spre a mullumi tuturor pentru.atdta cinste. CArciumarul in-
chidedL ochii qi urechile, fiind vorba de bunul mers al afa-
cerii, Ei doar in rdstimpuri se strecura in odaia unde petre-
ceau domnii qi numai i'a sd vadd sd fie toate ,in ordine. [fi,
cele din urmd insd iEi v6rl capul pe ugd qi, fdcdnd un semn
soliei sale, vorbi mieros muEteriilor :
-:- MA rog dr.rmtreavoastr6... fierbe vinul in clocot.'. e. ne*
voie de muiere...
DupA ce ieEi criEmdri{a, popa din Vdrarea incepu sd 15-
ISie cAntece bisericeEti spre marea indignare a lui Belciug
care nu putea ingddui asemenea firddelege din partea unui
preot. De aici se porni o disculie serioasA. cdreia nu-i puse
capdt decAt reveniiea cdrciumdiesei, cu o tocand uriaq6, Ei a
cAiciumarului, cu un ceaun de vin fiert.
Intr-o clipA toate sticlele goale gi rdm6qilele de q6nc51i
furd date la o parte ; numai popa din Vdrarea nu se indurb
sd se ,despartd be sticla lui de vin roqu, incdt trebui sd i-b
smulgd din m6ini doctorul trilipoiu'
Se ospdtard zdravin..' Cu cdt foamea se potolea, cq atat
paharele se goleau mai des gi limbile turuiau mai slobode'
Veselia creEt6a mereu. Vremea trecea ca Dererea' .Cdnd iEi
negregit acas5, era tArziu de-a binelea: arunc5 o privire ln;
tre"bdtoare lui Titu care-i rdspunse ' printr-un zAmbet com-
pIice.
r23
 * Agunla c pr-ea tArziu, ce sd md mai sup&r degeaba !
$e rnungAie batrfurul sorbind alene din pahar.
Deodatf, profesorul Spdtaru, mititel Ei cu cioc blond, in
culmea unei infidcdrAri mult stdpAnite, se porni sd cdnte
Desteaptd-te romane. Solgdbird,ul Chi{u pali qi-qi mugcd bu_
zele. VdzAnd insd cd mai- toli lin hangui profesorului, se ri-
<iic5 in picioare gi curmd cdntecul, zic-dnd-:
:-..Nu pot permite, 'domnilor, sd faceli gi aici politicd !
Spdtarul, inlepat, sdri Ei el in picioare'gi se rdsti la Chi-
!u cu niEte ochi fulgeritori de mdnie Ei de'bduturd :
Iar eu nu-!i permit durnitale si fii obraznic, dom-
trule -! Aici nu suntem in cancelaria dumitale renegata, ai in-
leLes ? Acoio si te rdloieEti dumneata, nu aici, inire oameni
cumsecade !... De altfel, dacd nu-!i place, uite colo-i__uqa t
. -- Domnule profesor se infuiie solgdbirdul - nu uita,
te rog, cu cine vorbegti I -
* Cu un renegat vorbesc, Etiu prea bine I Mi-ai fost
elev, dar mi-i ruEine cd mi-ai fost, ci n-ai obraz nici cAt o
ciobotd !...
Chilu, clocotind, dddu sd plece. Cdliva impdciuitori, cu
Herdelea in frunte, se repezird Ei-l oprir6, in vreme ce Sp5-
taru rdcnea biruitor :
sd Be ducd dracului ! Aici nu ne trebuiesc
- Ldsali-l
renegali ! :jr combatea vehement pe solgibirSu, ciutand sd arate ambelor
,
Solgdbiriul, fireEte rdmase, dar murmurAnd dtsprel
luitor :
Are noroc cd-i beat, altfel...
Silvicultorul Madarasy, ingdduitor, zise bldnd lui Chifu :
De ce si nu cdnte, prietene, dacd apa le place ?.,. Exa-
-
gerezi.
Eu nu pot adrnite nicdieri agita{iile qoviniste, se in-
dignd solgdbirdul. ConEtiinla mea nu rn-ar ierta, cdci astea-s
agitalii ! j
Aq, agitalii, rnormdi silvicultorul. Mai d5-le incolo de
- !
ggitalii ^Parcd statul are sd se prdbugeascd din pricina unui
i6ntec... Imi
pare rdu cd nu-l qtiu, cd l-aq cAnta -si eu, iatd !
Ascuitd-I, domnule, qi ruEineazd-te ! rdcni Spdtaru.
-
Dumnealui e ungur, iar dumneata ai obrazul si te numegti
romdn I Pfui !... Domnule, dd-mi voie s5 te pup ! EEti un om
admirabil ! addugd apoi repezindu-se la Madarasy Ei sdrutdn-
du-l zgomotos. $tiam noi bine ci renegalii poartf vina tuturor
perseculiilor noastre... Renegalii, jidanii Ei ceilalli ticdtoEi !
Disculia se aprindea din ce in ce, fdglduind sI nu se
ispriveascd niciodatd, spre bucuria lui Laig care simlea cd
124
astfel cheful va tine pdnd-n dalba ziud. Titu tdcea mereu,
frdmdntat de nerS'bda"., pa".fi"A priiri;i*;-.4;'ra
-sd ,u
facd nevdzut. spdtaru iEi puse in"fip" cap convingd cu orice
1:re! pe ChiJu cd e migel impreunl ctr- toli cei de Ieapa lui qi
I'ncepu.-sd-i inqire nedreptdtile Ei mizeriiie pe care l'e suferd
r omAnii in Ungaria.
- Suntem
Ceseori
mai oropsiti ca robii din vechime ! intrerupea
Belciug foarte grav q;i posonrordt.
Avocatul Damian,, spdn, cu ochii foarte mari qi foartq
albaEtri, completa pe spdtaru ad'es6ndu-se mai ales 'silvicul-
torului Madarasy, care aproba din cap cu o figurd potriviti
imprejurdrilor. Din cdnd in cdnd se intorcea spre collul per_
ceptorului, cdutdnd sd-i_ explice gi lui pe unguregte dai indata
ce perceptorul voia sd-l contrazicd, se reinloarce ta ;
Madarasy
in romAneEte.
. Solgdbirdul nu era tare in-neplici,Ei, la toate dovezile pro.r
t'esorului, rdspundea cu un zdmbet de' superiorilut"-i---
-: Niscociri tendenlioase !... Dali-mi argumente serioa-
.ic! nu fiecdrii iredentiste i
Maiereanu se chercheii repede qi se sim{i obligat sd con-
t'razicd. pe to!i. Respingea cu mdndrie invinuirile fiii-Spat"r,
tabere cd iredentismul romdilesc nu cxistd ae"at rn -in"rriiui-
rea qoviniqtilor. Fiindcd_
_ceilalli nu-l tdsau niciodatd ia--.i ir-
prdveascd cuv6ntdrile, l\{aiereanu
se ro\sea, bufnea gi iiai""
ochii In tavan de supdrare.
si fim liberi 9i independenti, domnilor ! urli
- Vrem
Spdtaru in cele din urmd. Vrem sd^ne unim cu fralii noEtri
cie pretutindeni !
Damian dovedi indatd perceptorului, cu date din istoria
tuturor popoarelor, dorinta cle unire' cu fralii der sgslaql
^cd
sdnge e o pornire fireasc5 pe care n-o poate impiedica nici
.: putere omeneascd, far Madarasy, fnsuflelit deoditd de bdu_
turd, se ridicd Ei strigd :
* Eu admit, domnilor ! Fralii sd fie fra{i I Dreptatea sd
triumfe !
Solgdbirdul Chifu, desperat, se sculd iar sd plece. Iqi im-
bricd incet paltonul gi se duse p6nd ra riEd, mormiind furios
si agteptAnd sd sard cineva sd-l opreascd. Negdsindu_se. insi
acuma nimeni si-l cheme inapoi, se intoarse singur, mai cu
seamd cd-i veni in minte un rdspuns zdrobitor :
t::d.. 4C026 coala 10
125
 l)rrcir rr-ar. fi libertate ln lara asta, afi putea dumnea_
v';rrit'A v,rbi astfel gi incd in fa{a ,,mea ? iacni aansul san-
lirn(lu -;i haina gi agezdndu-se iar la loc
fipitaru, Damian gi chiar doctorur trilipoiu, care de obicei
tilcca ca mutul la be{ie, ii rdspunserd de;cla;e,--""- oJu*uEi
vorbA ;
Renegatule, si taci
-Atunci !
insi interveni Maiereanu,
declarAnd ,sentenlios,
r:a nu ingdduie nirndnui sd terorizeze pe Chilu qi ad[ug'and
cd el, ca cetdlean cinstit. nu vrea si audd de himere norl"ir-
te. Fopa din Vdrarea, beat-leucd. cu capul pe masd, bolbo-
rosl :
-=. Eu nu vreau nimic... Nn vreau... Jos !... Nu vreau !...
Herdelea vorbea fncet, unguregte, cir perceptorul gi de.za_
proba cr un zdmbet incurcat Fe sbaiaru, -deEi ^in sufletul rui
admira i,drizneala cu care piofesorul ocardgie p" .otgJli"ar.
;j pe unguri. Perceptorul, secondat de Lang, .xpli"" tui ger_
delea cu multe argumente ci nicaieri nu "iunt' romanii mai
fericili ca in {ara .ungureascd, iar invdldtorul asculta cu ace-
laEi zAr'bet nedumerit, infricoqat sd nri intre cumva gi el -in
gura lui Spdtaru.
Pe la. migzul 1oplii Belciug refuzd sA mai bea, spundno
cEr a doua'zi trebuie sd srujeasci in bisericd qi a*i,' Jiipa
gulile canonice, are nevoie de reculegere trupeascd qi'sufle-
"*-
teasc5. se stdrni o furtuna de protestdii, iar popa din'vrrare.
dddu indatd de duEcd un pahar, spre a-l servi'drept pild6 Et
zise cd ceea ce face Belciug e un dogmatisrn
d" ,o""-
murile noadtre rnoderne. 'evrednic
. Vijelia fu mulcomitl de intrebarea bruscA, pusd de Ma_
rlarasy.
Dar poetul
-A-tu.nci.bdgarl nostruscamd
?
toti cd Titu lipsegte.
^ _de Chematd,
crdgmdrila ii, lSmuri, trig6nd qiret cu ochiul, ^cd domnigorul a
5ters-o mai bine de doud ceasuri. Herdelea simli rin fior de
spaima, Se temea cd Titu va fi plecat acasd gi,' gAndindu_se
la scandalul pe care i-l va face ddscdlita, igi ticlui un plan cum
s-o tuleascd ;i cl mai repede. Larrg i.sa'rdspunse silvicult.-
rului, clipind inleleg5tor :
Ei. -vrc{i, tinerefea, sange fierbinte ! Cine qtie in
- seceodihnegte
ce .brale acuma poetul nostru !
VAlvdtaia chefuh.ri izbucni mai neastAmpdratd, rnai ame-.
titoare...
t26
' Tit, stdtusb pe ghimpi. il rodea o emofie ca in preajma
unui exarnen greu. lEi zicea nlereu ,rin sfarEit" gi i se pdreq
cf, fiece minut de' intdrziere e' o pierdcre ireparabila. Bdussr
lumai atAta cAt sa-i intareascd indrdznezrla Ei cu gAndul merelr
si dispard neobservat de nitncni. Circiutnlreasa, care-I sim-
patiza fiindca-i fdcea complimente, ii didu o mand de ajutor,,
scoldndu-i pe furiE paltonui din odaia unde circfuiitu dtiurnii.
PAnir in uli!5 a avut o clipd de tcamii : cc-ar fi dacA s-al
strica petrecerea din cauza disculiiior qi s-ar pomcrri cu Lang ?
VAntul aspru, care bStea dinspre Someg, ii alungi insi din
rninte orice grijd Ei-i vriji in suflet odiila caldd, impodobitir
r;u chipul alb al femeii dorite.
Satul dormea intr-o beznd addncS. Numai ln fereastra
casei lui Lang licdrea o lnchipuire de lumin5, de-abia stre*
curat6 prin perdelele lSsate.
'Titu se apropie cu pagi de lup. UEa tinzii nu era incuia-
ti. Trase mai tare din. {igara aprinsd spre a dibui mai uEor
odaia din stdnga gi ca sd nu se .impiedice de ceva prin intu-
rreric. Avu insd grija sd invArteascd de cloud ori, foarte incet,
r:heia in broasca antreului. Apoi deschise ca un ho! uga dor-
mitorului gi se furiqd in vArful picioarclor.
Pe noptiera de lAngd patul iarg, lampa, cu abajurul dc:
hArtie roqie, cu fiac6ra scdzutS, lumina slab odaia. Abajurul
stdtea strArnb, ca o pdlirie pe capul unui beliv, aEa incdt a-
Froape toatd lumina cddca asupra patului ddndu-i o infd{i;are
pompoas5 gi trandafirie. in pat, Roza Lang, cu spatele spre
i-rgd, dormea ugor, parci somnul ar fi suprins-o intr-o aqtep-
tare plAcutd. PArul ei, desprins, se irnprdgtiase pe pLrrnil moa-
le, numai cAteva guvile se odihneau pe spinarca-i albri $i plina.'.
Unrerii camSgii alunecaserd pdni aproape de mijloc, iar poa-
iele i se urcasbr6 rnai sus de $oldurile'rotunde. Bra{ul stdng,
intins leneg, igi rdzirna dcgetele subliri pe dunga patului. Pi-
<;ioarele goale, rdzvrdtite, erau unul ascuns pdn6-n genunchi,
iar celalt indoit pufin 9i aruncat peste plapuma mototo-litd.
Titu privi zapdcit.corpul femc'ii Ei ochii i se oprird pe
poldurile carq parcS-l indemnau sii le imbr;itigeze' Nu mai qtin
ce s[ facd. Carnea i r;e infAli;a in toati ademenirea ei, tul-
buriindu-i simlurile. Goliciunea il chema ;i in acelasi tiryir
ii Ei inspirimdntg. Mai mult in neqtire igi lep5dd paltonul. lqi
:.im!ea sAngele clocotind. Inirna ii bdtea in piept ca un ciocan
vrdjmaE, incdt se temea ca nu cumva bdtAile'acestea s-o deq-
tepte pe Roza din somn. Se bucura c-a gaisit-t, dormiud 5i apot
127
 Irrrlttir iqil zic.a cir ar fi fost poate mai bine s-o fi nimerit trea_
zrr ;i(lirlclr-u',
lrrrbricatd.
din odaie il indbug-ea... Q9 apropie tiptil rre pat,
.c lrlcc'ri 9i 9i iipi gura pe ceafa catifetala i temeii. p"i"to*
;uvinlele {e pdr care miroseau irnbdtator. carnea-i! inrio"a
1rulin sub buzele lui tremurdtoare. Atingerea corputul lnsa ii
aprinse deodatd toate simlurile. Nu mai rrizu oecat cirnea
trandafirie gi ispititoare.- Fird si-gi mai de-a seama, purrnur* r"i
mdng€iau pdtirnaq Eoldurile, picioarele femiii, ia, bu_
zele lui nu se mai.bralele, sdturau sdrutdncl. Itoza se trezi alene, ca
:t leldcuarochii
dansul
fi..aqteptat sirut5rilc, sc intoarse incetiqor- spre
pe. jumdtate inchigi Ei qopti galeg:
l.TituAiii.inchise
venit, micule?... l\Ii_eEti drag...-te...
rep.ede byzele, aqoi ii acoperi obraiii cq
sdrutari, tiar ea ii cuprinse gatul cu bralere pu."a-i
geau. 'lAnArul o siruta neincetat, bdlbAind vorbe "*r. fdra gir,rri-;i
doar ca- prin vis vedea privirile moi ale femeii, nu"J" ei rosii
,qi umede ce se lntindeau spre gura lui, mereu i"r"tif.. b"r:
pt"tl Rozei se rdsuci Ei se iipi a6 ritu care, sim!i"a".i -"ara"-
ra, il incoldci cu ama_ndoud-bralele Ei-t strdnse iatbatic-parca
sd-i srfdrdme, oa;sele. sanii plini, cu'sfdrorile roze, li arueau
piepty], ln.imbrdliqarea aprinsa ferneia se -r"a""ofL"-g;a"a
cu ochii inchisi...
Pe urmd Titu sdri jos din pat ruginat, neindrdznind sd
se uite la Roza care stdtea nemigcatA, in sus,
1,ele moarte, cu pieptul umflat. I' se pirea "ii fala
acuma ca'in-
U""_
"r,oaaie
e lumini ca ziua gi lumina parcA-l fnfricoEa. Se g6ndi cA fe_
meia are si cre,add c5-i un bdddran r5u crescut pEntru cA s_a
.lt:3t^jn !a_t-.cy ghetele. Apoi iEi aduse aminte db I"ang Ei in_
clatd ii ndvalird in minte sumedenie de sccne cumplite"in'care
b5rbatul inEelat ]ua infdliEarea ur-rui cavaler rdzbundtor din
vremurile eroice. Dddu sI-Ei ia paltonul, hotdrdt sI plme
]napoL la cdrciumi, ca sd fie feriti de orice intdmplare. Ror"
insl ii suprinse gestul gi, sculAndu-se repede, ii zije cu o im_
putare dulce:
- Cum, micule drag ? Vrei sd pleci ?... Ti s-a Ei urit cu
rnine ?
Mi-e s5 nu se intdmple sd plece Lang, murmuri Titu
firA -si o priveasci in ochi.
ce copil egti, drdgufule!... Dar Lang nici .nu se
gdndeEte sd vie pdnd rnAine la amiazd. Nu lasi eI un chef
pentru nimic in lume gi cu ptAt rnai pu{in pentru sdrmana
nevastd-sa. In privinta aceasta poli fi absolut sigur... $i chiar
presupundnd imposibilul, dac5 ar veni, ar veni beat. Ei, gi
128
atunci noi trecem in celalatd odaie, pe canapea, iar pe ddnsul
il lSsdm sd sfordie aici ca un neRlernic... Pe urmd, in zori, ai
vt'eme sd pleci qi tu...
I'emeia vorbea cu o mul{umire copilSreascS. $fiala lui
Titu ii aldta poftele. Tdndrul strAngaci, uluit de, iubire, era
pentru ea ceva fermecdtor. $i cum Titu tdcea mai zSpdcit,
Roza se ridicd in genunchi gi-l chemd drlghlaq, intinzAnd
bralele goale:
siirurtd-md, ptriule mic gi drag !
-TituVin,o,
o privi printre gene. Prin cdmaga sublire formele
ferneii se intrezdreau mai ademenitoare. Patirna ii goni intr-o
clipd toate qovdielile. Din doi paqi o lud in bralc qi o dobori'
Roza insd ii aluneca din mAini qi se ascunse sub plapumd de
nu i se mai vedea decdt vdrful nasului. Scoase litlba Etren-
gdreEte gi apoi ii porunci cochet:
Ori te dezbraci, ori daci nu... nimic !..,
-Tdndrului ii trccu prin creieri, ca o strifulgerare, cd ru-
feie lui nu sunt tocmai potrivite pentru aventuri galante.
Dar sAngele li fierbea in vine...
Adormird tdrziu, imbrd!iEa!i... li trezi insd pe urmd un
ciocdnit asprr' in gearn. Titu tresdri ingrozit, sigur cd a sosit
ceasul rdfuielii. Inti-un minut incercd nenumdrate hotlrAri :
ce sE zicd ori sE facd, cum sti se apere, mai bine sd fugd, sau
r;I se, ascundd... Vru sd se dea jos din pat, dar Roza ii opri
linigtitd, punAndu-i mAna pe ,gurd ca sd nu rdspundd $i qop-
tindu-i : e
-_ Stai frumos !... Nu miqca !... N-avea fricl I
ln qira spinirii, Titu simlea totugi o furnicare rece. Cio-
cdnitul ln geam se repeti rnai arheninldtor. Ii rdspunse glasul
Rozei, mai mult prefdcut decdt supdrat :
-_ Cine-i ?
Eu, eu, dragd; nu te supdra ! mormdi afari voce'a lui
Lang,- rdguqitd de bduturd. Rozica dragd, rroi mergem in Ar-
:nadia, auzi tu ? Ne ducem toati banda... Tu sd ai grijl rnAine
dimineald, dacd cumva nu viu p6nd-n vremea gcoalei, si dai
drumul'copiilor, auzi?... Ei, noapte bund, RozicoJ Somn
rtEor !
. PaEii bdrbatului se indepdrtard qovditori.
Titu iEi aruncd ochii la ceasornicul de pe noptierS. Era
{,rei Ei jumdtate. Femeia se lipi l6ngd ddnsul, ll sirutd lung
3i-i zise :
Mai avem un ceas, doud pdnd sd pleci... Dar nu mai
-
dormim... Aqa-i, ur6tule ?
1,29
 I I6n lnsA vorbea putin. Frin t6cere urm6rea .str degtepte
Din ciipa c0nd a pus jalba ta poqta in Armadiirn fon s-a
simfit iar liniEtit, parcd ar fi scdpat de toate grijile. Se ducea
seara pe la Ana Ei p6ndea rieincetat prilejul c6nd str-Ei izb6n-
deasc6 planul care-i fierbea in minte gi-i umplea sufletr.rl de
nddejdi bune.
$tia bine cd George nu inceteazd de-a merge pe la Vasiie
Baciu. Deseori a trebuit sI aqtepte p6n6-l vedea plecAnd qi
apoi pAni se culca Baciu qi stingea lumina, ca si poat!^ ieqi
afard Ana. Dar nu-i mai pdsa de nimeni gi der nimic, atdt era
de sigur de biruinfd. Numai prilejul str-i soseascd...
Sufletul Anei se scdlda intr-o bucurie neindrginit5. Uitase
toate suferinlele qi indoielile ce i le pricinuise Ion. Vedea;
numai cd acum vine mereu gi-l aqtepta mereu mai drdgostoa-
sd. St6ruinlele fl6cdului erau dovada unei iubiri st5pAnite Ei
reizbucnite care o umplea de mdndrie. De cum se insera o
cuprindea neddbdarea gi, gdtind cina,sau aqez6nd prin casd,
inima ei iI simtea intr-una pe-afard, dosit dupd vreo claie,
sub un gard, in vreun qan!, tdcut qi neclintit. Ii era miIS de
ddnsui gi ochii i se umezeau de lacrimi. Iqi ascundea insd fe-
r"icirea fald de tatdl ei, zdmbind mult, ardt6ndu-se voioas6.
Cdnd pica George, il primea fdrd sfiald ca pe un vrdjmag de
care nu mai {i-e team5. Se uita drept in ochii lui iscoditoni,
zdp6cindu-l qi prostindu-l. Mullprmirea sufleteascd parcd deE-
teptase intr-insa diblciile femeif care iubeqte Ei-qi apSrA dra-
gostea.
Din zi in zi George pricepea mai lSmurit cl Ion i se pune
de-a, curmezigul. De aceea se incdpE{dna .mai rdu. Voia sd*i
prindd, Ei-gi zicea ci atunci se va potoli, Ieqind din ograda
lui Vasile Baciu, "se uita in toatc pArfilc sd-l descopere. $i
fiindcd r'remea trecea tot mai chinuitoare, se hotdri si sfAr-
5easc5 cu oriee pretr... Peste vreo s6lrttrmAni se fAcu cA coteEte
pc tllila din dos, dar se lntoarse ca un hot St se aEezd 1a pAn-
rltr. Atunci v54u pe Ion intrdnd.."
Siguranla nu-l mulcomi decAt o clip5. FAlArnicia Anei il
biciuia. Se g6ndi intdi s5-i intoarcd spatele. Gdndul acesta
irrsd, fu repede strivit de dorinta ce i se inv6ltora mai puter-
nicd in suflet, de-a rdmAne in preajma fetei, de a mai'n5dAj-
ctui. f)e-acuma incepu sd meargS gi rnai des pe Ia Baciu, iar
cdnd nu se ducea, d5dea tArcoale casei, privind cum se apro-
nie celalt, holbAnd ochii s5 vadd cum se s6rut5 sau se imbrd-
liEeazd in poartS; necAjindu-se chiar cA nu le aude vorbele...
130
rnai multA iubire in inima Anei. sd se facd mai dorit. Voia sd-l
cheme ea tot mai iniuntru. Astfel ajunsese din ulil6 ln poartS.
apoi in ograd6,
-in casd.pe urmd pe prisp5... Acuma mai trebuia si
phtrundd Fata privea apropierile acestea ca nigte
tzbdnzi ale ei asupra lui qi simlea in fiecare seard tot rnai
nebuntr o pornire de a se topi in bralele fldc6ului, de a-i da
dovada intreagd a iubirii. Deseori ii zicea cu sfialA feciorel-
nica in glas :
De ce nu vii in cas6, Ionici ?
-Fldciui insA ii inchidea gura vegnic cu intrebarea plin6
de imputare :
-ln Dar tatAl tArr ?
sfArEit se apropia Crdciunul. O iarn[ urAcioasA se zbd-
tea si coboare pe pdmdnt, dar parcd nu avea incd destulA pu*
tere. Vdzduhul cernea mereu fulgi lenegi care se topeau pAni
sA ajungd jos qi se prApddeau in bdltoacele de noroi. Ion sosea
totugi in toate noptile, nesmintit. Apoi, lntr-o seard rdscoliti
de zApadA miruntd, veni mai devretne pulin. Casa zdcea in
intuneric, neagrd ca un bivol adormit. Intrd in ogradi Ei se
aqezl pe prispd, mai inchis qi mai hot5rdt ca altd datA. AE-
leptd fArd nici un gdnd ln mjnte. Doar inima ii bdtea mai as-
pru. muncitd poate de o preFim{ire. Prirnprejur tdcerea era aSa
de ntare cd fldcdul auzea cum cad in noroi fulgii Ei chiar cum
se ciocnesc in vdzduh ca niEte fdlfAiri de aripi mici. lntr-un
tarziu uEa tinzii se deschise scArldind gi Ana se ascunse repede
in sumafiul lui, zic6ndu-i indatd rugdtoare Ei alindtoare :
AstS-seard trebuie sd vii in casA, Ionicd !... Nu te las
p6nd- nu vii... Tata doarme dus. A venit beat din Jidovita qi
rcu sfordie de hurducA perelii !... t
Ion li cuprinse mijlocul ,5i-i mdngdie sAnli peste- cAmaqa
lungA. Apoi se sculd fdrd o vorbd qi porni dupd ea. In tindi
sre oprir5. Fata trase zAvorul, pe urmd lI lud de mAnd $i-l
cluse in casd.
In odaie era parcd mai intuneric. Numai ferestrele se des-
luqeau.putin ca nigtb gduri cenuEii. Ion cunoqtea inc5perea.
Auzea din pat sforditul inecdcios al lui Baciu atAt de aproape
cd i se p5rea prefdcut. Un junghi rece ii cutremura inima.
$tia cA de s-ar trezi bdtrAnul Ei l-ar simli aici ,ar fi in stare
sA-i crape capul fdrd vorbd cu securea de sub pat al cdrei tdig
parc5-l z5rea lucind ameninldtor.
Stdturi cAteva clipe nemiEcali, ascultAnd horcdielile. IEi
auzeau bdtdile inimilor, lndurerate de incordare. Sforditul se
incurc6 deodatI intr-o tuse groasd. Vasile Baciu se urni in aq*
131
 ternut cu 6i cdnd ar fi dat sa se scoale. ron inghefa. Fata ii
strAnse ntlinu cu desperare.-Bdtrdnul insi se inv:arti pu{in, se
Intonrsc iar cu fala in sus Ei sforditul reincepu, mai n'dprasnic.
Ana dormea pe cuptor, dupd horn, intr_un culcuq d^e velin_
fe, {oale, perne, cearqafuri aruncate. de-a valrna. In vatrd, sub
o spuzA groasd, sdsdiau cdliva bugteni verzi de1 arin... Fata
se lndlla in vdrful picioarelor pand la urechea fldcdului Ei-i
;opti, strAngAndu-i mereu mdna:
sumanul pe prichici... Si nu faci zgomot c6
- Las6-li
ne omoard pe amdndoi !...
Oasele lui Ion pdrdird urcauclu-s6 in culcug.
O lui in bra!e,. iar ea tremura ca zgdllAitd de friguri.
Apoi Ana incepu sd-i qopteascd imputdri mLrlte, sd se jeleascd
gi sdJ roage sd fie cuminte. Ion o asculta liniqtit, irdgAnd
insd mereu ,cu urechea spre patul lui Vasile Baciu.'care era
cu picioarele tocmai ldngd capul lor. Ii era fricd sd nu-l tre-
zeasci Eoaptele ei gi-i astupi gura cu orsdrutare.
__ . Apoi, cu o migca-re bruscd, ii ridicd -pdnd-n br6u cdmaga.
Picioarele fetei erau fierbinli gi stranse. Iii incolaci bralele in
jurul gAtului lui, il str6nse cu ,r putere nebinuitd, farc-ar
fi vrut s5-1 sugrume, Ei-i lihdi in urbche, pldngdtoare'dar fdri
impotrivire :
--- Ionicd... ce vrei sE faci... ce faci ?... Nu... Nu...
O podidird lacrimile Ei pldnse cu sughi{uri, bolborosind
intr-una Vorbe rugdtoare, in vreme ce lon o odtoia sdrutdnd-o r r:Osd.
Taci... taci... taci...
-Gemetele
Anei insd se intesau tot mai nestdvilitc, pAnA
ee se sfdrqird intr-un lipdt seurt, surd, care o spiimdntd in-
tr-at6ta c5-qi incleqtd dintii in buzele fldcdului, zvArcolin..
du-se.
. lipdtul fetei se infipse ca o sulili in intunericul casei qi
zbdrndi mai prelung ln urechile lui Vasile Baciu care; degi
strivit de bduturtr, se degtept5, asculti cu mintea incdlcitd qi,
auzind oftSrile indbuqite in lacrimi, mormdi nedumerit :
Ce faceli voi acolo ?
-Glasul
tulbure inghe$ sAngele irr vine indrdgostililor.
Ana igi amuli brusc suspinele, pierzAndu-se in braleie fle--
cdului.
Trecu astfel un minut. Baciu asculta, jumitate treaz, ju-
mdtate prin somn. Apoi cotrob5i cu mAna ne lavila de la caBul
patului, ca qi cAnd ar fi cdutat chibriturile. Creierii lui obo-
sili de^ belie parcd bdnuiau ce se petrece pe cuptor qi lntr-o
elip[ f5cu o miqcare sd se scoale, sd vadd gi id-i opreasci.
Dar in acelagi timp ii trecu prin gdnd cd trebuie sd fib Geor-
1ao
ge Si deci poate sd-l lase in pace. GAndul acesta il pr5vdli in-
Er-un somn mai linigtit. TotuEi b6igui prostegte pdnd sE-l co-
plegeasc6 toropeala: -
Apoi... ia seama,.. nu... vezi bine... ruqine... porcdria...
-
ltsta.,. t
Indrdgostilii nu mai suflard nici o goaptS. St5teau imbrA*
iiEali qi neclintili ca qi cAnd s-ar fi unit pentru totdeauna"
In curAnd sdrutdrile lor furd iar inghilite de sforditurile din
pat...
Ion se cobori de pe cuptor cAnd cAntau cocoqii a doua oard
qi Ana ii insoli pdnl la poartd. Irrigul pdrea mai vrajmaq, iar
intunericul mai posomorAt.
, ,;- Tare md tem sd nu fi rdmas grea ! murmurd fata cu
dinfii d6rddind 9i glasul ei domol se imprdgtie in tdcerea noplii
ca un strigdt puterhic.
FlSciul trebui s6-qi muEte buzele ca sd nu izbucneasci
de bucurie. O ciupi ugor de obraz gi apoi porni mullumit,
ldsAnd-o in poartd.
Fulgii de zdpadS, mai tenegi, picurau bl6nd, i se aEezau
frumos pe pdr, pe umeri, pe obraji ; ii simlea topindu-se pe
brale ca niEte sdrutdri reci qi amenin!5toare. In clipa cAnd nu
m.ai auzi pagii flicdului, Ana vizu deodatd ci din ganlui ceialt
se ridicd un om Ei porneEte intins spr€ €a;
-_ George ! George ! murmuri fata fugind ingrozitd in
Vranild .se inchise in urma ei trosnind ca o descdrcare
de arm5 ucigdloarc.
George, ascuns acolo de cdnd s-a intunecat, vdzuse pe
Ion intrAnd qi l-a aEteptat pAnd a iegit. Cuvintele Anei le-a
auzit limpede, parcd i le-ar fi spus chiar lui. Carnea ii tre-
mura de scdrb5, iar in sufletul lui se frdmdnta un gol care-l
durea. Picibarele-i erau de plumb gi totuEi nu simlea cum le
t6ra. Se pironi in mijlocul ulilii, cu fala spre cdsula turtitd de
povaral intunericului. Stitu aqa, uluit qi pierdut, ca un stdlp
de piatr6. Umezeala il pdtrunsese la os. Se dezmetici. Scuip&
larg, dispreluitor Ei apoi rosti cu o u$urare rnare,:
Scroafd !..,
-

Capitolul V
a
RU$tNEA
I ca si nu audd horcdielile animalelor osAndite.
I
SAptImAna dinaintea Cr6ciunului, in toate dimine{ile,
satul clocotea de gui$ri dezndddjduite. Porcii ingrdga{i' se
prefdceau in muqchi Ei cArna{i, menifi sA inai inzdrdveneascd
pulin pe oamenii jig6rili de postul care parci nu se mai sfdr-
qea. Cu cAt se apropiau siirbdtorile, cu atdt lSranii le doreau
rnai tare, lingAndu-gi buzele mai dinainte in vederea ospAfu-
rilor obignuite qi atAt de mult agteptate. Cdci in vre,mea pos-
tului mare numai popa Ei invdtdtorul mdncau de dulce : Bel-
ciug fiindcd avea stomacul afurisit, iar Herdelea fiindci el
nu voia sd dea ascultare rninciunilor popegti...
In alli ani, pe vremea aceasta, Ion, auzind guitdrile, se
simlea mai nenorocit ca oric6nd Ei se infuria vdzdnd cd, in
tot satul, numai GlanetaEu qi liganii nu sunt in stare bA facd
bojotaia cuveniitd, ba incd unli figani se sileau qi izbuteau sd
ajungd in rdndul oamenilor Ei s5 taie barem cdte un mascur.
Atunci iEi blestema viala care l-a sortit sd rdmdnl de ruginea
satului. Acuma, cu toate cA Glanetagu, singurul megter al sa-
tului iln cdsdpirea nearnului rAmbtorilor, avea sd primeasctr tot
in naturd plata pentru t5ierea porcilor, spre a putea aduna
cdrndriile de strrbdtori, fl6c6ul totuqi nu-Ei mai pierdu -firea.
Fala lui osoas[ parcA strAlucea. Ba chiar intr-o searA, cAnd
Zenobia incepu jelaniile, o curmtr Impdciuitor :
-- Nu face"nimic... ln curdnd vom avea Ei nol de toate...
Herdelea ficea ce fAcea qi in fiecare an ucidea c6te doi
porci, intAi pentru ci lui li pldceau foarte mult cdrnalii qi in-
deobgte porcdria, gi al doilea pentru cd altminteri ar fi trebuit
s[ cumpere din t6rg untura pentru casd, ceea ce ar fi lnsern-
nat o cheltuiald peste puterile pungii iui ddscdleEti. Dar ln
irst-an bojotaia avea o importanlA gi mai mare din pricina Io-
godnei Laurei care urma sd se serbeze negreslt in ianuarie gi
cu care prilej provlziile de porc erau menite si aibl un rol
134
frunta,q, mai aleE cd luau parte qi pArinfii lui Pintea, in fala
'
c;iro'ra familia l{erdelea voia sd sc arate la in[iliIne
Porcii invdlStorului, cumpdrati in dricul verii qi ingrA-
;afi cu porumb, de-abia se mai migcau in cote!, incAt tiierea
ii rnAntuia de o{ nr,are p6gubaqd, ndbwirea in propria flqr grd-
sime, dupd curn spuse GlanetaEu inspectqndu-i cu doud-trei
zile inainte de termenul fatal.
In zorii zilei meEterul mdcelar oe infiinla insotit de Ion Ei
<le Zenobia, Casa Herdelea era in picioare, dar fetele stlteau
ilscunse in salon, cu capul in perne qi cu degetelc in urechi
Glanetagu iEi asculi culitui de junghiat cu multA lngriji-
re, impdr{ind rolurile tuturor : Ion va lua porcul de urechi,
ii va trAnti jos pe o rAnd Ei-i va line capul, Herdelea qi Titu
vor imobiliza picioarele dinapoi, Zenobia va ajuta la picioarele
dinainte, iar ddscdlila va strdnge sAngele in lighean.... TotuEi
lucrurile n-au mers tocmai strunA, cum ar fi dorit mdcelarul
satului. Porcii, auzind asculirea uneltelor, lncepurd sA grohiie
nelinigti{i, parc-ar fi simlit prirnejdia, Degeaba desdhise in-
vdtdtorul uEa cote{ului; dobitoacele nu voiau sd iasl in rup-
tu1 capului. Ion trebui sd apuce pe unul de urechi Ei s6-1 tragd
;:far[ cu multd cazn5. Doamna Herdelea, prea miloasd, nu pu-
tu line ligheanul unde trebuia, inc6t sdngele se scurse tnai
mult pe de ldturi, fdcdnd o pat5 mare roqie in zApada proas-
rrirtd. Gr,ritatul porcului insd se ingroEa mereu, schimbAndu-se
in horcdituri lungi qi din ce in ce mai rare, pdnd cAnd cei
,r'e-l lineau simlird ci nu mai clinteEte. GlanetaEu igi gterse
cufitut Ei mAinile insdngerate in pdrul ucisului, iar Zenobia,
pipAindu-i spinarean declard cd sldnina e mai groas6 de qapte
degete...'In vremea aceasta celdlalt proc grohdia atdt de spe*
riat cA in dipa cAnd Ion deschise portila cotelului, ndvdli a-
iarl cu t#a iuleala inglduitd de-grdsimea-i preiioasd, c5u-'
lAnd sd scape de moarte pr:in fugd. Culitul Glanetaqului fu
astfel nevoit s5-i curme viala tocmai l6ngd pr:arta d[nspre
'rli!6.
Bojotaia s5 fdcu chiar in ogradd. Paiele trebuincioase le
imprumutase Macedon Cercetaqu. Porcii fur5 p6rjoliti amdn-
doi deodatS. Fldc6rile se in5l{au vesele ln I'reme ce GlanetaEu
le' plimba de ici pAnd colo pe trupurile victimelor. Ceilalali
stdteau in jurul focului, incdlzindu-qi mAinile, prel6luind me-
reu valoarea poreilor, mai aruncdnd uneori cAte o glurnf qt
trdgAnd in rAstimpuri cdte o duEcS de rachiu dintr-o plosctr
plin5. Mai tArziu cobordrS in curte Ei domniqoarcle, comptlti-
135
 nrlrJl nrult po silrmanele dobitoace, qi-qi primird porfiile diu
urrx'hllc rumenite pe care le mdncard la fa{a locului, potrivito-
blcciului ce rdmdsese din copildrie la toata bojo dile.
Munca mai grea de-abia de-acum incepea cu spintecarea.
imp;ir{irea cirnii gi a sldninii, spdlatul malelor, facerea c6rna-
{.ilor... Avuri toli de lucru toatd ziua Ei mai rdmdnea pe m6inr
topirea unturii Ei alte mdrunfiEuri. Ifotu$i ddscdlila, alegAnc{
carnurile, a gdsit vreme sd repeadS o tocand grasd Ei pipetati
qi chian si rdstoarne o mdrndliguld idngd ea, spre incantarea
ston:lacului lui Herdelea, cam prea inclrcat de rbchiu. Cu toa-
te stdruinlele invdlStoruliri, familia GlanetaEu ltu se induple-
ca nici lndcar sd guste din bundtatea de mdncarc.
- * Am linut postul atdtea sdptdm6ni... n-o sd ne spur-
cdrlr acul-na, cu cdteva zile inainte de sfinte,le sdrbdtori, cir
doar nu suntem copii Ei n-orn plesni, se l5muri Zenobia in-
ghi{indu-Ei saliva de poft5.
Seara, dupd ce Glanetaqu qi Zenobia plecar5, iar Hm'-
de ea adorrnise imbrdcat qi pe cAnd ddscAlila fdcea planuri
cu fettele penrtru a d,oua zi in salon, fon, cu limbal dezlegabd
de bdutund, povesti lui Titu cum std cu Ana. Domnisorul ii
ascult6 foartel
.
satisfdcut, ii ceru amdnunte qi, in cele din urm;l.
rl puse sa
Jure
L..
ca d-a spus tot.
, * $i crezi c-a rimas insdrcinatd ? intrebd Titu cu ocirii
strdiucitori de curiozitate.
Cum o vrea Durnnezeu, domniEorule, rdspunse fldclul.
$i de- n-a rdmas pAnA acum, mai are vreme sd rdmAie ! addu-
96 apoi cu un rds larg care-i dezvdlea gingiile rogii qi-i inti-
pdrea pe fald at6ta rdutate qi incdpe@narq incdt Titu se trn.
fricoqA Ei rnurmurd doienito,r :
* AI dracului nrai egti, rnAi Ioane !
* clrdgdlaqe domnigoare dimpreju/., cum a 6pus indr.dznef, in-
2 care diviniza in taind pe Girighi.
Cieiar fn ajunul Crdciunului sosi o serisoare de la pJrin.
tii lui Pintea prin care se fixa data logodnei pentru a dou*r
duminicd dupd Boboteazd. Astfel sdrbdtorile furl in casa Her-
delea mai vesele decdt de obicei. InvSl5torul se aprovizionastl
din beiqug cu rachiu, ddscdiila fdcuse nigte cozonaci ca aurul.
I-aura cu Ghighi pregdtise trei feluri de prdjituri ca sd ajungd
Ei pentru a treia zi de Crdciun cdnd se .vor aduna in Pripas
prietenele lor, doud oale uriaqe' vechi, legate cu sdrm6, pligre
de sarn:ale, forfoteau pe cuptor, in sfArqit ca in toate bunele
136
gospoddrii rom&neqti cu prilejul Crdciunului, aga ci puteau veni
r-'olindAtorii qi musafirii.
Cel dintAi s-a infiinfat fon, cAntdnd o colindd frumoas6
sllb .feneastra-furninarta Ci pe urmd mai cAnrbdnd una in sase,
dupd ce fu cinstit cu bduturd Ei cAliva gologani, cum e dati-
na. Pe cAnd er:i Jeoiorul Glan,etaqului induntru, un iend de fete
inceptr atari Lerui Doamne. Herdelea Ie pofti in cas,A, dar
letelc fugirir ruginate, mai ales afldnd cd-i $i lon acolo. 'i.oati
seara colinddtorii se linurd apoi lan! spre induioqdrea ddscd-
lifei care, in asemenea imprejurdri siinie, iEi aclucea totdeau-
na aminte de tinerefea ei gi iScrima.
lVlai tArziu sosird gi solii Lang care, in urma invitaliei lui
fitu, ven-ird sd vadd. cuml se serbeazi ajunul Crd.ciunuiui ro-
mdnesc. ln reaittate Titu, aauma muncii numai de dorul fle-
meii iubite, ii poftise pe amandoi ca sa se poatd intdini cu ea,
iar Lang prirrise cu bucurie, Ei indatd, presimlind cd e rost de
bdnluri multa Ei gratuitA. Sosirea acestor musafiri tulburd
multnmirea .d,omnei Herdel.ea. bosumflatd cd Titu i-a adus in
casd nigte jidani sa-i pdng5reascA sdrbdtorile, oricdt se silise
fdnarul s6-i ei<pljce cd solii Lang, degi el e evreu, nu sunt ji-
dani, deoarece fiu lin legea jidoveascS, ba chiar nici o lege,
Frofitdnd de supdrarea rnamei sale, Titu propuse oaspelilor
si-i plimbe pulin ca sd audd cum rlsund de colinzi tot satul.
Lang, dedulcindu-se la rachiu, fireq;te, se codi, spre bucuria
vajnicului indrdgostit care astfel ,;:utu pleca singur cu Roea.
Atr hoinlrit vreun ceas prin locurile cele mai intunecoase, fd-
r& si simtA frigul sau sd se irnpiedice de zdpada rhbddtoare.
f)upA. mirezul nop!{i i-a venit inima .la loc Ei d5scd,litei in
,:iipa cAnd s-au pomenit cu corul studenlilor liceului din Ar-
rnadia, sosit inadins 'si cAnte trei colinzi ,,pdrinlilor celor mai
tr-o cuvdntare pateticS, gi cu paharul plin in*mdn5, un elev
r
Veselia lud proporfii atdt de mari inc6.t, mai tArziu, ui-
rdnd neintelegerile ce-i d,esrpdr{eau de Betreiug, se cdrdbdnirS
cu to{ii sd-i faed o surprizd cu o colindd bdtrdneasc5'pe,care
doamna Herdelea o gtia din copildrie gi pe care pe-aici nimeni
n-ei cunogtea._ Preotul, care juca durac cu c6tiva !5rani frun-
taql, incAntat de colind5torii neagteptali qi distingi, ii primi
cu o bucurie rard, puse la bdtaie o damigeand de vin, nu-i
rnai ldsd sd plece pdnd dimineata, iar in cele din urmA iqi
ingldui chiar cdterza glume lumesti cu Roza Lang, spre indig-
narea iui Titu ingdlbenit de gelozie...
137
 l)ar :ii.birt'rilc ca pdrerea qi logoclna Laurei bi_ se linea drept ca bradul, cu toate cd se apropia de qaptez€ci,
tr.r l* rr.;Jr. ^trecurd
Vrcmca fiind scurtd, toli ,"'aqteinura pe--un"a, Ei fafa-i era rumenS, pirdnd chiar aprrnsd aldturi de albeala
-sr'' lrrc'zinte cumsecade ir fafa mirerui'gi a cuscrilor. Lo-
:lh
god'ica mustdlilor ce se imbinau cll o barba stufoasd de apostol. In
t'ebuia sd-qi ispraveascd o rochie'noud,-io".tl .i",- ochii albaEtri cuminli bldndelea se imperechea cu nclipiri de
iil,A. ti.
frunoasd, in care o si cunoascd pe, viitorii ei socri. voinfd, gi hotirrare. Piirul ltlare, nins ,gi zb6rlit, pirea o coroar
uhlghi *u nici- ea si apara ca o slujnica Ei-Ei tr,nsfor- nd de z5padA potrivitr pe fruntea'latii gi 1:u!in brdzdatd. Era
rra o rochi!5, 'oia
fdcand-o aproape l'saqi doamna iieraeiu., preot din vlcmca vcche, pastor harnic dar qi gata sA pedep-
corsirnti c'a fetele sd-i lucreze o'oud. rochie J"qi;u *ro seascd ofle neascuittitoare. .Al6turi dc d6nsul preotcasa fircea
vriljmagul'iuxului qi se fncipildna sd se"rbaurr.z,, imbrace in-iairre au, impresia unui copll oropsit. Mici, ajurrgAnd de-abia pAnA ta
:r.curn-3ecg -ani g! pdstrate bine, fiindcA Ie purta cu multi sim_ inima bltrAnului, cu pielea obrajilor scorojitir dc mii dc zbdr*
tlte. Herdelea alerga _rn-ereu prin Armadii, dupii cumpardtu- cituri, cu ochii caprui vegnic speriali, cu parul jins, de o cu-
. rile lrebuincioase, mai fericit^ poate decat io1i,'lro""Jiila
ori- loare nehotdrdtd, femeia se viiieta intr-una, avca sumedenir,r
cui Xl psculta, ce noroc are fata lui, lAudAnh'fana-n pu de junghiur-i gi vorbea cu glas tremurat Ei infricoqat, privind
Pfuttea,
.pe "",
Laura, pe to'rtii l,rnea... Numai Titri nu se intere- des spre stdp6nul ei, ca Ei cAnd trereu ar fi vrut sd-i implore
s;i de nimic' urrbrAnd v-egnic pe urrnere Rozei Lang, ir"ai p"ln ingdduinla de-a deschide gi ea gura.
Jidovila gi prin Armadia incepea sr se"gopteasci ici-colo cir In duminica logodnei, pe la prAnzl se nimeri sd pice, ne-
nu poarbe fi lucru curat intre fecionul d,ascdiului din pripas qi chematd, Ei mama iui Herdelea, o tdrancd indoitA de spate,
nevasta noului invlldrtoldin Jldovi{a. qn cu fala rogcovand gi zdmbitoare, cu, nigte ochi vii Ei cam vi-
, f"*dl"..reincepnrli dtsoufiile in easa Herdelea, uneo,ri mai cleni. Neindurdnrdu-se sd-pldteascS zece o'eifari unei cAnrfe de
potolrte, alteori mai aprir se. Pricina era tot pintea, dar acum ocazie, a cdlStorit pe jos din Zagra pdn5 aici, cu desagii in spi-
sub forma zestrei. Adevarat ca George nu cerea nici un ban nare, incdrcati cu ce gdsise mai bun prin cdsd pentru nepo{ii
6i nici altfel de zestre. Herdelea se fllea chiar ca ..o-.,i .rr*" ei. Cdnd aflA cd Laura se mdriti, o slrutd de nenumdrate ori
pe Laura gi numai pe Laura.r. Totugi fctele adAugLu
zestre nu lnseamnd fdra trusoLl ql cd in tr.usotr inTrd "a cele
fa"n -si pl6nse cu mare poftd, compAtimind pe s5rmana nepoatd care
cuvenite pentru lncep'tul tinerei gosopddrii, deoarece'n-ar fi Ei incepe atdt de curAnd necazurile viefii. Igi aduse aminte de
demn sd-i pretindd omului pdnA gi-scaunul pe ,rmogul( ei, carc s-a prdpddit acum trei ani cdzdnd din vArful
ze casa .lui. Ba chiar buna-cuviintd rp,t.rb ca ""." J ,L ug", unei cl5i de fdn pe-o grapd de fier, qi rupAndu-qi Eirrspindrii.
-in tatdl *iresei qi care, Dumnezeu s5-l ierte, in fiecare zi o snopea in. bdt5i,
e datoJ sd'plateascd taxd dL nirotonirirn gi"u- incdt de rnulte ori ii venise sd-;i ia lumea-n cap de grotaza
relui. Bdt.rdnii insd repetau 'einsemnata " le
mereu cd orice lux o p.imeiJi'crs lui. Numai de n-ar da qi Laura pestc un asemenea bdrbat.
temelia unei cdsnicii noi, cd qi aqa ,sunt destule 'cheltuieli cu c-ar fi vai s-amar de sufletul ei... Laura rdse de temerile bu-
logodna Ei cu nunta, Ei, mai ales sa nu uite cA mai rdmAne, in nicii, dar doamna llerdelea se necdji de atdta prostic. De alt-
casd o fatd de-mdritat... Argumentcle fetelor, fiind stropite cu fel ea nu se nrea impdca cu soacra fiindcd aceasta, ori de edte
lacrimi, avurd darul str convingii pe l{erdclea care. emanetAn- ori se lntAmpla vreo ceart6, linea partea invdldtorului, ba-l
du-si Ieafa si dobandind giruf notarului stoessel, irnprumutri mai si indemna sd bea ,cd doar o via!5 are omul"... 'Din toat.l
o mie cinci sute de zloti de la Banca Sornegana spre a putea familia, bunica mai bine se inleleagea cu Ghighi cdreia ii po-
line piept dorinlelor Laurei. vesti iarSgi cum s-a fdcut domn Zaharia, fugind de acasd nu-
I-ogodna se fAcu fdrd mare ceremonie si firrii invitati. Nu_ mai .cu o traistd de prune uscate Ei inscriindu-se singur la
mai- Elvira Filipoi, s;i dornniqoarele Spitaru, c.ele mai buni, .5coala cea mare din Armadia.... Dupd ce sosird musafirii, b5-
prietene ale Larrrei, fuseserA ltoftite in moC cxccpiional. in_ trAna trecu la bucdtirie; se simlea mai in Jargul ei acolo lm-
colo nici rrn str;tin, clesi Titrr stdruise din rlsDrrtcri si chernc preun5 cu vizitiui lui Pintea qi cu Zenobia, care venise sd dea
Ei pe solii I-ang.
o mdnd de ajutor ddscdlifei...
George, irnpleunii cu pirinlii au sosit cluni_amiaze. BI_ Belciug se oferise sd schimbe el inelele logoditilor Si sir
citeascd rugdciunea notrivit5. f)oamna Herdelea. in clina so-
trinul Pintea avea o infafis.are ir'punbtoare. Inatt Ei spitos, 1emn6, avu rrn zdmbet de' fericire pe buze, dar lacrimile. li
138
139
 (:ilt'l{rflltr iilrorric. lnvii{iitorul era atat de miEcat, ci trebui sd
rlr.rr lx.stt. cll) ull pahar de vin ca nu cumva sa-l podideascd
plrrrrsrrl. In toata casa numai Titu statea ursuz cu gdndurile
lr ltozi<:a.
George Pintea sorbea din ochi pe Laura. C6nd s-au siru-
t;at, dupd. schimbarea verighetelor, s-au roEit amdndoi aga de
tare ci toata lumea a rds de ddnqii.
. Logodna se incheie cu o masd irnpdrdteasci. Popa Beiciug
{inu o cuvdntare migcdtoare pentru fericirea tinerilor, urdn-
du-le copii mulli Ei via{5 lungd. George ii rAspunse printr-o
declaralie de iubire pe care preotul se gribi a o transmite
taurei. Astfel solemnitatea fdcu loc jovialitdlii cuvenite. In
atrnosfera caldi George; cu ochii infldcirali, plimbAndu-se prin
casd cu m6inele la spate, incepu sa-Ei desfdgoare planurile dr:
viitor, despre' apostoiatul ce-l are de indeplinit irr satul de la
marginea romdnismului, unde primejdiile sunt mai mari, d,a-
toriile mai multe, munca mai grea.." Povesti cum in Vireag,
comulla din Sdtmar unde este numit el sI pistoreascd, rornA
nii nici nlr qtiu romAneqte, incAt sunt siliti sd spund pe un.
gureEte c5 sunt rorndni... Rostul lui e deci sd intoarci oile
rdtdcite, sd rdspdndeascd graiul romAnesc, sd intdreasc,i m6n-
dria nalionald a celor Eovditori. Se poate o chemare mai frr.
moasd pentru un c5rturar congtiincios ! Totugi sarcina e atdr.
de apdsdtoare, cd n-ar fi indrdznit sA Ei-o ia fdrd o tovardqd
de viald ca Lauia, ea insdqi o romdncS entuziastd. Impreun6
vor munci rnai cu drag qi cu mai muitri increde in izb6nd5...
Volbfnd, insuflelirea ii imbujora fa!a, pdrea cd se inllla. In-
sdqi Laura, cdreia ii rdmisese in fundul inirnii teama c[ vi-
itorul ei so! e prea scund, il vedea acuma mult mai mare ca
ea, asernenea unui cuceritor de suflete,,.
La inceput bitrdnul Pintea fuse mai rezervat $i se a-
ddncise intr-cy disputb teologici cu Belciug. ca si aibd rdgaz
sd studieze in acest tirnp pe viitoarea sofie a fiului sdu, pre-
cunr $i restul familiei l{erdelea. Privirea lui se intdlnea din
cdnd in r:dnd cu a lui George, care parc5-i zicea me,reu : ..Ei,
as;a-i cir-s oamcni foarte de treabd !( lncetul cu incetul apoi
se incdlzi Ei el, iar mai tdrziu, venind vorba de copiii lui, igi
dddu drumul de-a binelea. Vorba o aduse preoteasa Profira,
care se irnprieteni repede cu doarnna l-Ierdelea si i se jelui cd
a imbitrdnit si s-a trecr-r.t atAt de mult pentru cd a fdcu trei-
sprezece copii ; ddscdlila o comp5timi indelung si se, fdli, la
rAndul sdu, cd 6i ea a n6,scut noud, dan bunul Durnnezeu ru s-6
milostivit sei-i lase' in viatd decdt pe cei trei care se vdd
140
Mie-mi pare rdu cd-mi lipseEte unul singur ca sd a-
vem- duzina oopLetd ! inberveni ac'i bdtrAnul Pintea rdzdnd
'r:vial. cu ochii inchigi. Noi, ce-i drept, ne-ain silit cAt am pu-
tut, am tras, gi peste doudsprezece, dar tot degeaba, urmd
dAnsul vesel, uit6ndu-se mdndru qi pe rdnd la toatd lumea,,
irarcd ar fi agteptat sd se bucure toli de multumirea lui ; in-
lirlnind insd privirea lui Belciug, care zAmbea iertdtor, iqi a-
rninti cd un preot nu se cuvine sd se piard5 in glume uqu-
rele, deveni deodatE serios Ei adAugd mdgdindu-qi barba :
Unsprezece trdiesc, doi am ingropat:.. Domnul a dat, Domnul
a luat,. fie-i numele binecuvdntat !
Adausul rdci pulin atmosfera, incdt Herdelea, spre a o re-
insufleli, se apropie cu scaunul de Pintea gi-i zise incdntat :
Ai fost vo,inic de tot, cuscruie ! Hehehe !
-
CuvAntul ;cuscrule( cdzu nepldcut pentru b6trdnul Pin-
tea, dar deoarece i se degteptase pofta de taifas, continud fdrd
.r se uita la Herdelea :
Unsprezece ne triiesc din mila lui Dumnezeu... $i toli
rnari,- zdraveni, to{i bine, cu ajutorul lui Dumnezeu... Iate, 6sta
e al noudlea, qi aratd pe George care vorbea in Eoapti cu Lau-
ra, fiirtdcb lduddrogiile moEneagului ii erau cunoscute qi putin
trrldcute. Am ajuns de nici nu mai putem line socoteala nepo-
[ilor... Adici stai oleacd... Alexandru tre'i, Profira trei, fac
;ase, $tefan patru, Ludovica doi, iaca doisprezeco... intAia du-
:,ind-i gata !...
Apoi cu gesturi ca $i cand ar predica de pe amvon gi cu
r, infSliqare ce nu ingdduia intreruperi, igi ingiri toate odras-
lele, gdsind pentruof,iecare cdte' o laudd bine sim{iti. Alexan-
dru, cel mai mare, e profesot ln llomdnia, Ia liceul din Giur-
giu ; s-a insurat acolo cu fata unui arendaq bogat, cu un nume
grecesc, dar altfel om currsecade. Sti foarte bine Alexandru,
a luat zestre o mogie de cdteva sute de pogoane gi crede cd ln
curdnd o si ajungS directorul liceului, ceea ce ar gi merita,
fiind un adevdrat savant. AI doilea fecior, $tefan, s-a instrdi-
nat putin ; line o nemloaic5 din Posen pe care a cunoscut-o
la Berlin pe cdnd studia gtiinlele tehnice. Altfel ea e ferneie
de neam, profesoard la un liceu .de fete, iar el e inginer la
uzine'le Skoda. Au patru copilagi, frumogi gi cuminli cum nu
s-a mai pomenit ! Pdcat numai c5 nemloaica nu $tie boabd ro-
mAneqte ;i, din nenorocire. nici copiii. In fiecare vard vin cu
tofii de petrec cAte o sdptdmAnd in Lechinta, oe cAnd Ale-
xandru n-a mai fost pe-acas5 de vreo zece ani. Pe urmd, dur;i
vdrsi, intre bdieli, vine Liviu, care-i numai de treizeci 9i doi
de ani gi e cipitan de stat-major, acuma la comandamentul
cd. 40026 coala'11 t4l
T '!
corpului de annatd din Graz, dar are speran{e multe sd-I mu-
te lno curdnd la Sibiu, rnai aproape de acasd, Strdlucit baiat
gi cu viitor de aur. A terminat intAiul Eco4la de rizboi, iar
toamna aceasta gi-a trecut cu distinctie examenul de ofiter su-
periorr [n statul-major. O s,ingurd ,meteahnd are : i-e groazA
de insurdtoare. Nu Etiu cui sd semene, cdci in neamul Pintea
toli sunt drdgostogi. Poate ch preoteasa, caro in viala ei n-a
ridicat ochii asupra altui bdrbat, mdcar cI a fost in tinere*
{e ca o floare... Fireqte cd in familie se afla un ,medrie. Es,te
Virgil, stabiiit la Sibiu, avAnd o elientela stragnicd, de-l in-
vidihzd pAnd Ei strdinii. Fiind un romAn infocat gi facdnd orice
sacrificii pentru cavza nationall, e foarte biner vdzut in cercu-
rile politice tromdnegti conducatoare qi n-ar fi de miiare sa a-
.,unga ca mdine deputat in Camera din Rudapesta... Cel mar
potolit dintre toli este Ionel, contabil la o bancd mare' dlin
Cernduli;'strAng5tor, harnic, priceput in socoteli, menit sA de-
uind milionar sau cel putin director de banc5.,. Acuma vine
la rdnd Geor6qe, bdiat bun gi el, mai ales cd s-a dedicat ca-
rierei pdrinteEti. Cdnd va inchide ochii bdtrAnul, George va
<.ontinua sd pdstoreascd turma credincioqilor din Lechin!a...
Mai rdmdn doi feciori, Marcu si Vasile. Cel dintdi e zvdpdiat
de tot cu nalionalismul ; ei a fost, anul trecut, cortducdlorul
grbvei studenlilor romdni din Budapesta, pentru cd un pro-.
fesor a incercat s6-i opreascd de-a vorbi romdnegte. Vasile acu-
ma iEi terminA liceul Ia Biaj... Dar fetele ! Cea dint6i, botezatd
Profira, dupd numele preotesei, e mdritatd tocmai in Basarabir.
lAnga Chiqindu. A intAlniit-o un b,oiernaq b,asarab,ean la Giur-
giu, pe c6nd ea era la Alexandru Ei tntr-o [und zi primim ves-
tea cd ,,dragi pirinli, mi-am gdsit fericirea, m-aln logodlt
cu.;.'( atAta-i norocul de 'cdl5tor ! Pe cca de-a doua, per Ludo-
vica, a luat-o avocatul Victor Grozea din Cluj Ei aro doi copii,
rrn bdiat Ei e fetild. $i in sfdrgit Eugenia, nlezina, o frumuse{e
rard, e nevasta deputatului Gogu Ionescu din Romdnia. Se zice
c-a innebunit saloanele BucureEtilor, toatd lumea o rdsfal6.
Adevdrat cd e qi tdndr5 de tot, mai mici decdt George, degi
acum se implinesc trei ani de' la cununia ei...
Pomelnicul coniilor iubi{i stoarse lacrimi preotesei, fi-
indcd sunt atAt de imprdqtia{i in lumea mare Ei n-a avut
noroc s5-i mai vadd nrdcar o datd itnpreunir, deqi poate mii-
ne-poimAine va inchidb ochii pentru totdearrna, prSodditd gi
arsd cum este de povara anilor. Pintea ii curml jelania cu un
gest falnie :
"--- babd, fii linistitd qi ai rdbdarel Mai avern
--i;s5,
oleacd qi apoi putem sdrbdtori nunta noastrd de aur, dac-o,
142
vrea Ei l)umnezeu... Atunci o s5-i strdgem pe to!i, cu c6!el
qi purcel din toate collurile... Ca sd se implineascd voia du-
rnitalc !
Gura bdtrdnului acuma tordia intr-una, incAt Herdelea
de-abia a putut schirnba cu dAnsul, intre patru ochi, vorbele
serioase cuvenite, declar6ndu-i cd Laurit n-ilre zestre, dar in
::chimb gre inimii qi... Pinlca il intrerupse nemulltrmit :
Eu am un principiu : nu mit atrrcstcc in crjsirtoriilc c<l-
- Fiecare sd doannd cum i;i aEtcrne. 'l'reaba lor e sA fic
;riilor.
r.u ochii in patru...
Nici inv5ldtorul nu fu prea mullumit cu rtisllunsul cus-
.crului, dar il inghili surdzAnd ca Ei cdnd ar fi etuzit o giunri
iir-rni.
'5e invoird ca ziua cunuttiei s-o stabileascir Pinteit, prin
scrisoare, dupd ce se vor fi in;tiinldt toate neamurile. De-
ocamdatd rdmase hotdrAt doar at6ta : cd nutrta vor face'cr
in Armadia, pentru a-i putea da. solemnita"tea cuvenitd.
Farlilia Pintea plecd noaptea tdrziu spre Lechin{a ctt
tr5Sura. Cum ieqird din sat, bdtrdnul incepu sI discaleascir
pe George cd s-a pripit, ci nu-i place ce a vdzut aici, ci se
se bagA
-intr-o ce,atd de calici care mai umbi6 sd-Ei asc-undi
nnizeria prin sfordiala in vorbe ca qi in fapte, cd in sfArqit
sd ia bine seama irdnd ce nu-i prea tdrziu... George se scan-
daiizi cd un tatd poate vorbi astfel desprc' nigte oameni aEa
de simpa,tici care ca mdine' ii vor fi rude. Ciici rru va renun-
ta la Laura pcntni toate comorile lumii. lnlelege ca bltrinui
nr fi fost mai bucuros sd-l insoare cu vreo strAmbi bogatti
5i cd-l cloare, o nord fard zestrc' Dar orice incerciiri. de a-l
opri, mai ales dupd ce s-au gi logodit, sunt absolut zadarni-
t.--e. $i decAt s5-i terfeleascd nireasa, mai bine sd-i vorbcasci
de altceva. Bdtrdnul, cotropit de obosealA ;i de somn' a ca-
r;itulat repede, urmind pilda preotesei care' legiin6ndtr-sc
in hurducdturile trdsurii, dormita ugor cu gura cdscati 9i cu
oclrii inldcrimati...
in ca,sa l-Ierdelea insi lumina nll se stiuse p6nir spre di.
nrinea'tA. O bucttrie nrare stdpffnea toatd familia. De-abia a-
cum iqi dideau seama de norocul I-aurei' lnvaldtorul inEiri
triumfdtor gi de mai multe ori toate neamurile lui George,
intrebAnd merell pe Laura daci n-a avut el dreptate c6nd a
st5ruit sd-qi alun$e gdrgiunii din cap ,si sd fie cuminte ? Pe
fata logodnicei se iiitipdrise, ca o mascd, un sur6s de feri-
,:ire. F5igddui sulorii sale cd o va lua cu ddnsa sd o mai scoatii
t;rin luile, cdci nu se qtie de unde sare norocul omului la '5i
inai alers al unei fete. Iatd, ea, dacd nu se ducea atunci
t43
 I
,'
SAngeorz, n-ar intra azi intr-o familie atdt de mare qi de
distinsi. Doamna l-Ierdelea ticea, zdrobiti de ernolie, cu ochii
umezi, strdgdnd buzele pungA ca sd n-o podideascd plAnsul,
iar Ghighi, una-doud, se repezea la Laura qi o acope ear de
s5rutdri... Titu nu lua parte la bucuria generalE. El tocmai
acurna frdmdnta in mine o poezie in care voia sd cdnte iu-
lrirea herculeand.
Norocul Laurei poate si fie 9i norocul. t5u"' Titule
!
-
ii zise Herdelea cdutdnd s[-l dezmorleasc5.
.Ag ! Norocul meu sunt eu insumi ! rdspunse tAndrul
-
t'u emfazi.
Bine, bine, nu zic ba, urmd invdtdtorul. Md gdndesc
insd cA acuma, cu atAtea rude mari in lume, ti-ar fi mai uqor'
Ei tie s6, treci in RomAnia, cum a trecut Cogbuc, sd te apuoi
mai serios de ispravd...
T,as' cA mai este vreme, morm6i Titu scdrt, dornic
-
sI schimbe vorba.
Herdel.ea insd se supdrd qi-i irnputd c6-Ei pierde timpul
cu fLeacuri in loc si-Ei croiascd un rost in viati, cd trebuie
sd munceasc5 dac5 vrea sd rizbeascd... Vdzdnd cd disculia
se tngroaqd, Titu se dezbrdred qi se cnulcd foarte arnAtset cd nici
chiar tatdl sdu nu-i respectd ndzuinlele, hotArAt ca, a do,r.ra
zi si se intAlneascd negreqit cu Rozica, singura fiintd in lume
care-l inlelege aievea.
Numa! mama lui Herdelea era ingrijoratd Ei plAngea ci
Lau'ra, sdricuta de ea, e pe cale si se instrdlneze; in, loc, sii se
fi mdritat mai pe aproape, cu vreun flSciu bogat, poate chiar
din Pripas...
3 vegnic spre miezul noplii, scdrlAind pulin portilit cit' sa-i dca
Spre sfdrgitul cdglegilor se rlspAndi zvonul in sat cI Ana
lui Vasile Baciu ar fi insSrcinat5. Nimeni nu qtia de unde a
pornit vorba qi mu[i nu credeau. Vestea insi umbla diiin
casi in casd, in qoaptd, ca irn tdlhar. Femeile o infloreau, o
dichiseau cu voluptate. CAnd trecea Ana pe uli[5, nenumlrate
perechi de ochi o pAndeau de dupi toate gardurile qi din toate
ferestrele, in taind, mdsurdndu-i mijlocul, pipdindu-i 'burta,
cercetAndu-i rnersul.. $i cele mai girete spuneau celor proaste :
Nu vezi, lelild, cum umbl6 si-qi ascundd pdcatul, cum
-.
se strAnge in bete ca intr-un chimir ?
1.44
$i cele mai pdcdtoase odin bArfeau mai stiruitor, cat otttul
care poate avba oditini pricina paiului dtn ochiul a-
'u
proapclui.
' ^Att", de altfel, din noaptea acees'. trdia cu frica in s6n'
Se tnira cd George tace, cdnd ea era sigurd cd el g-tie. tot' In
fiece fninut ee aglepta sa i se dea in vileag pdcatul 9i aqtep-
tarea aceasta era mai chinuitoare ca insSEi conEtiinla greqelii.
De atun'ci incoace George n-a mai c5lcat pragul casei lui
I3aciu, degi fa{a cle- Ana se purt4 parc5'nu 's-ar fi intdmplat
nimic. Vasile Baciu nu pric-epea de ce nu mai vine George
9i, i"i"-o s6ar5, s-a sf5tuit qi i-a-chibzuit cu fatac'i,cum si afle
pricina schimbdrii lui ? Atunci, din incnr:cAtura din gdlbe*
irirea obraiilor ei. din balb6ielile ei speriate, {Aranul ;i-a adus
ominte ca prird vis... qi fata i s-a lurninat. Banuia pricina.
apoi in cdteva nopli,'simli cE Ana iese afard pe furi;
qi-.a*a"n in frig cate-un'ceas, doud, se tini$ti pe deplin' In-
"a"a,
telegea tot gi era mullumit. Pdlania fetei aducea apa tocmai la
irlou"ru lui. li pdrea chiar bine cb a picdtuit' cd a5a Geo'rge
va trebui sd o ia mai tepuclu' iar el va scdpa de o grija' lEi
zicea cd fldcAul acuma viire intr-ascuns, dar curAnd va trebui
ia "i" in petit. De aceea, intdlnindu-l, ii ardta mai multi
prietenie i., t"""ut, ii f[cea cu ochiul spre a-i arSta c5L. Etie
nu-i "a ca pe un ginere gata, ceea ce ps
;i supdrat, 9i-1 cinstea
Ceorgc il zdpdcea..
iiata insd aEtepta nopliie cu ne'rirbdare din ce in ce mai
mare. Zilele scurte de iarnd i se pdreau nesfdrqite' 9i, indatA
ce se insera, igi pierdea cumpdtul, se roqea 1a fiece vorbd a
tatdlui ei, igi fAcea mereu de lucru pe-afard ca si asculte de
ll-a sosit cumva Ion, cu frica in inima cd poate n-o sI mai
vie, Ei nu qtia cum sd a$tearne patul mai repede' sit se culct:
bdtranul ;i sd sting5 lampa. $i f15cdu1 se infiinla nesmintit,
de qtire... In. casd insd n-a mai intrat niciodatS. Ana a pre-
gdtit, chiar de-a doua zi, un culcu; moale intr-un stog de paie
iin gradinila. Peste o sdntdmAnd s-au mtttat in nodul graj-
clului, unde.erau mai addpostili de orice prirnejdie.
Pe ia Crdciun, Ana a ptiut sigur cI zt rlmas grea' qi. in.
tr-o irnbrdligare patimagd, printre vorbe dc iubire, qopti lili
Ion ci de acuma viata ei atarnS de vointa tui. FIAcaul nu zist
nimic, dar de atunci nrt mai veni in fiecarc noapte'
ZvArcolindu-se firrl somn pL' cuptor, fata ii asteuta to-
tuqi mereu, iqi asculea urechiie sa audir scirtiitul portitei' ii
tiuiau creierii de incordare 9i nu putea inchide ochii panli
dimineala. A doua zi cauta Ei-i gdsea ea sin€lurir, scuztl, iirr'
145
 apoi, cdnd dupd mai multe r-ropli chinuite Ion catadicsea sI
se arat,e, ea nici nu indrlznea s5-l mllstre, de team6 cd nu va
rnai veni deloc. Se simlea o jucdrie in mAinile lui qi totuEi
nu-i trccea prin gdnd s5-l invinuiascd. De altfei, iEi zicea,,
in iubire.nici nu poate fi vorba de vind. tri doi sunt sortili
unul altuia. Ce s-a intdrnplat era scris sd sq intdmple. Cu
toate acestea ii era rugine d.e lume incAt de-abia cuteza si.
iasd din'ograda, Lr:mina zilei ii ardea obrajii. CAnd,bvea tre-
huinla si meargd pe ulifi, .umbla cu ochii in pamant,, sd nu
fie nevoitd si intAlneascir privirile oanrerrilor. lgi inchipuia ca
luEinea ei trebuia sd rdnjeascd dc pe toate coperiqurile case-
1or. Atunci se intreba spiimAntatA, eum are sii se sfar;eascit
nenorocirea aceasta ? De ce nu ntai incearc:i Ion s-o cearA de
nevast5, s-o scape dJn girearele grijilor ? Poate ci radrturi-
sind tot, tatdl ei s-ar inmuia, dacd cumva n-ar omori-o... Sau
Ion la,sd inadins sI treacd vremea, s-y' arate sartul.cu degetui ?
Brinuiala ca Ion ar fi in stare sa-gi batd ioq de sufletul ei
c-,
ingrozea mai rnult, decat mAnia bdtranr_rlui...
l-ldcdul lipsi o sdptinrAni incheiata. iar pe urmd cAnd
veni nu mai vru sd se suie in podul cu fAn. Aminti Anei cd,
intr-o noapte, Vasile Baciu a iegit de a dat vite,lor nutre! gi
era cAt pe-aci si-i descopere. Fata n-avu ctrra;ul si mai
stdrr-rie, dar ii spuse cu gla,sul tremurat de lacrirrri sA vie mai
des, ca gi inainte, gi sd facA ceva, ce-o crede dAnsul de bine,
pentru cA in curfind nu-qi va mai putea ascunde sarcina...
Ion mormdi cine Etie ce, gi din noaptea aceea nu se mai ardtl
o" tit*:i
o sdptdrnand, do,ud, cinci... Fata aftd cdi Ion D-a dus
sd taie Ia pddure in mun{ii Bdrgdului, inrprcun[ cr,r alli bdr-
ba{i. iqi dddu searna cd e pierdutii, cI dc-acum numai'de la
Dumnezeu m,ai poarbe nEddjdui scipare. Se prdp{dea pldngdnd
etmarnic, ca Ei cAnd ar fi avut ncl'oie de toate lacrimile din
luimre ca s,i-gi inece clurerca ei rcea mare... Fa{a i se f,ngdlben,i
;i se impestrilei cu nigte ):ete pirndntii... Pdcatul nu se mai
putea tiinrri gi rlfuiala se apropia.
Deoarece ciislegile erau pe sf6rqite, iar George nici habar
sd vind sd ceard fata, Vasile Baciu incepu sA Se posomorasc5.
Adicd pd ,fi vrut, fl5cdul si-si batS joc de Ana ;i s-o lase pe
urml de rdsul satului ? Dacd ar fi aqa, atunci.,. Nu putea s[
se gandeascd ce-ar fi atunci, cdci il cr*prindea mdnia Ei i se
intuneca mintea. De c6teva ori se hotdri s5 meargd, la Toma,
sd se inleJeagd impr:eund omeneEte. Dar totdeauna, c6nd si
iasd pe poart5, simlea c5-i crapl obrajii. Cum sd se ducd el
746
sir-Ei imbie fata, ca Lln cer$etor ?Intra la Avrum, se imbdta qi
trcdra pe George, vorbind singur in fundul sticlei de rachiu.
ln- sfdrqit nu nai erau decAt cinci-;ase' zile pAni si intre
in postul cel mare. Ana incepea sd aibd ame{eli qi trneori
variSturi. $orlulJ 'i se rotunjea vbzAnd cu ochii... Va-
sile Baciu ii vedea suferintele-gi o compdtimea. Ii fu .tric6
sA nu se prirpadeascd faftt ;i, inainte de a chema pe docto'rul
Filipoiu dln Arrnadia. care e sctunp qi nici nu se uitd la om
pAni nu-i ia banul din mdni, aduse pe baba Firoana, me$teri
rnare in ,descdntece qi moa$d vestltd in ltoarte satele dimpnejur"
Firoana, zbArcjtd la fatd, dar sprintend la sufiet, schimbi nu-
mai dorta goapte cu Ana, o pipai ugor pe pdntece Ei apoi spllse
verde laranului :
: Mare rrirate sit uu fie bdiat' rndi Vasile !... Nutnai
sir-i ajute Dttmnezeu sii-l poarte sdndtoasd...
n'ita se ghemui pe vatld, ca un cdiue vinovat, c'r't oqhri
in pdmdnt, a-iteptAncl s-o omoare. Vasile Baciu insd nu rosti
nici o .rotbe.'Statu toatii seara cu cotul pe collul mesei. crr
privirea inghe{ata. oftincl des ca un bolnav de moarte'
'4
GhiF Pop, singurul copist romdn de -la judecd'toria din
Armadia, ,rtt.,i'.lit Jtreterrdeirtii d6scalitei de pc' vremea cAnd
jucau impreund teatru in'Monor, st6nd intr-o zi la un pahar
cle bere cu Herdelea, cu care era prieten din copilSrie, ii spuse
t:d c zarvl mare la judecdtorie din pricina anchetei or6nduite
de ministful justitiei, in rrrrla pldngerii lui Ion Pop-Glane-
taEu din Pripas. Judecdtorui turbeazd gi aEteaptd dintr-o clipd
inir-alta sosi.ea unei comisiuni de la tribunalul din Bistrila,
trimisS s5 cerceteze Ei si raporteze fard lntarziere. Toli se
- -- cine i-o fi ficut
intreabi pozna asta judec5torultri ?
S5-ii inchipui, clragd Zaharie, ie cap are gefu ! sfdrqi
z6mbincl copistd. Nu cd i-ar fi fricd. Fiindcd vorbea ceea :
corb la corb. nu scoate ochii. Dar ruqinea per el sd se pome-
neascd cu asemenea bobdrnac. Cred cd mai bucurqs ar fi fost
sd-i fi tras cineva dorrd palme. in piala bisericii, decirt sii
p5teascd una ca asta. S-a qi jurat insd cd nu se mulcomegte
pAnA nu afi5 cine a inclemnat pe {5ran s5 facd jalba 9i cfne
i-a fdcut-o, qi pdni nu-i bagd in puqclrie pe toli !
Herdelea simti o sdgeatd prin inimd auzind vestea 9i mai
ales ameninlarea judecdtorului. De fric5, se gAndi un-.moment
sd mdrturiseasc5 copistului cd el e autorul plSngerii 9i sd-l
147
 intrebe cum sd se apere de s-ar intdmpla sd-l descopege, in
ceie din urmir ? Dar iEi lud seama repede. oricat de prieten
i-ar fi Pop, tot s-ar putea sd sc^ape o vorbi p* ,rrd*,oo,
^9ttifivoie
chiar _fdra qi sd-l nenbroccasci. Apoi, cur6nd,
la adipost, o mandrie priincioasd ii umplu pieptui, ;tiindu_se
care par_
c'a-i zicea: ,,Uite ce ai fost in stare sd faci-tu, Zdharia,Her_
delea ! Ve:li ce putere ai ? Sa mai pofteascd cineva, sd t,q in-.
frunte !.. RAse, deci gi el, iEi frece rneinile Ei zise copistuluii
trag6nd cu ochiul .
cd bine-i face, fie - vorba-ntre noi ! Sa_l . mai
- LasS-l
zgl.J\die nile,l Si pe dumneaiui, cir prca sc fudule;te de parc-ar
-
fr frate cu sfAntul Petru i
ajunse acas5, strigd pe Ion si-i povesti ce-a auzit,
- 9r-grijd
avAnd sa-i rearninteascd foarte grav-cd, orice l-ar in_
treba comisiurlea, cl si spunii sus gi t6re cd jalba i-a scris-o
un dogrn de la Bistrila pe care nici nu Etie cum il cheam5.
Dupd cc flircdul se jurd Ei se inchind ca va face intocmaii,
Herdelea declard cu muttd dernnitate cd in sfArgit a sosit Ei
ceasul dreptdlii. Se credea in sufletul lui rdzbundtorul ne,
dreptdtilor... Laura Ei Girighi impdrtdqeau mdndria tat5iui
lor, mai cu seamd pentru cd . judecdtorul n-avea buna-cuviin-
ti nici sdr le salute, c6nd le intAlnea, deqi le cunogtea foarte
bine. Ddscllila insd ar fi fost mai bucuroasd eti vadl la rdcoa*
1e Ei pe popa Be'lciug, pe care nu-l putea suferi oricat cduta
ddnsul s-o lingugeascd ; pe cine' a scos ea de la inimd, scos
rdmdne in vesii ve,c'ilor.
-,- Fii pe pace, nevasd, ii zise Herdelea trufag, cd nu sca-
pd nici sfintia sa cu mAna goald din comedia aita I Are sir
mindncet Ei el ruqinea cu lingura, n-ai grijh I
Niciodatd n-a sdldqluit atAta mdndrie in casa Hendelea
ca in zilele aceste,a. Viitorul se intrezirea trandafiriu. Din toa-
te pdrfile nAdejdile bune surAdear.r.
Laura, de cdnd sc logodisc, trecuse printr-o schimbarc:
rnare. Serioasl fusese ea intotdeauna, dar acuma parcd serio-
zitatea ii sedea rnai bine. De unde pdnd atunci nu'se potrivise
de loc itr pirreri cu lnama ei, azi vorbeau ca doud 'tovardge
qi nu se sfia s-o intrebe mereu, ba cum se gdteste cutare mdn-
care, ba cum se croiesc pantalonii bdrbdtelqti, ba cnnr se fac
murdtrrrile... Era hotarAtd sd fie o gospodind desdvArqitd, si
va.dd Pintea ci, degi ea n-it avut zestre, are in schin b a,tAtea
alte calitdti.prelioase incAt se poaterlua la intrecere cu orice
domnigoarS din Ardeal. Mai ales se gAndea cH rra iubi foa.rte
mult pe George, ca astfeL sS-l rSsplSteascd pentru dezinte-
resarea lui care', pe lAng5 cd-i face cinste, e- o floare aqa de
148
rard in lumea asta materialistS. Dar indatd ce voia sd-Ei in-
chipuie cum il va iubi, se izbea de nedumerire. Nu cd i-ar
rrrai fi pdsat de Aurel lJngureanu. tr,agitatea lui o scdrbea, in-
deosebi de q6nd auzise din gura viitorului ei socru pomelni-
nicul neamur\or distinse care, era sigurd, o vor primi cu bra*
teie deschise. 'Totusi se intrcba in sufletul ei dacd tocmai
schimbarea aceasta Lrusci nu e o dovada de egoism interesat
din partea ei ?
'La urma urrnelor Aurel i-a fost drag. lgi amintea cu cAtd
tremurare de inimd ii dorea vizitele, cum i se intipdrea in min-
te fiece vorbd a lui, cu ce pldcere dansiru itnpreun6 1a toate
petrecerile... Amintirile o zdpirceau. Daca osta n-a fost iubire,
atunci ce-i iubirea ?... AdevArat cd pe urmd el s-a purtat urdt
neavAncl nici o tresdrire de indignare cAnd a aflat cd Fintea
i-a cerut mdna, ceea ce inseinn&zd c5, pe'ntru el, iubirea ei y'
a fost o jucdrie fird pre!, o simpld trecere de vreme. Poate
insi cd Ei e,a a fost vinovatS, cd n-a fdcut cu el decAt ,exer-
cilii de cochetarie... Dar Pintea ? Se ro;e;te gindindu-se Ia
sirutarea lui de logodnS, la strdngbrile .de mAn5, la vorbele
lui de dragoste goptite cu o inflScdrare stAngace. Toate nu
stArnesc nimic in inima ei, afard, de o sfiali aproape dure'
roas5... PAnd acum. cAteva sdptdmdni avusese convingerea cd
iubirea e ceva foarte poetic, eteric qi rornantic' ceva scdldat
in serenade,, oftdri aicunse gi visdri la lund; crezuse ci fel
care va iubit-o aievea, va r6pi-o intr-o noapte fdr6 stele. Iar
azi e in pragul cununiei gi, in loc de fraze pompoase,- mintea
ei frdmdntd nurnai bucdtdrie, gospoddrie, prozi qi, printre a-
cestea, dorinla vagd de'a vedea pe George mare, frumos Ei
bun... Lucrdnd Ia trusou, rimdnea deseori cu mdinile ln poald
Ei cu ochii in gol. aqteptAnd parcd un rdspuns care nu putea
veni. Pintea ii scria in fiecare zi Ei ea primea scrisorile cu o
strAngere de inimd clin ce in cer mai fnare. Ii era" frici de clipa
in care vor inceta inchipuirile ce o ingrijorau.
acurrt ar fi avut nevoie' de un duhovnic sufletesc care
si-i ingeleagd tulburarea Ei-sd i-o aline. Marna ei insd n-ar' fi
ingdduit in ruptul capulpi asemenea zbuciumAri. Dacd ea, care
sc, credea o martiri a cflsniciei, nu ;i-a pus niciodatS intne-
bdri pdcdtoase, cum ar putea s5-qi punl L3ur3 care a dat pes-
te un om de seam5, r1u cum a fost Zaharia Herdelea. Aqa
ceva ar fi o f6rddeiege riemaipomenitS... Ghighi iardqi nu era
in stare sd-i pdtrundi gdndurile. Era prea copildroas6 pentru
nigte lucruri atat de serioase. Laura incerci sd ser sf5tuiasca
cu ea, dar rdsnunsurile ei naive qi zgomotoase nu-i risipeau
qovdirile. Cu prietenele ei, oric6t ar fi fost de intimS' tot nu
149
indrdznea sl-;i deschidd inima pAni in fund. Numai Titu ar
fi linigtit-o, dar el parci nici nu vrea sI gtie de fericirel ei.
Niciodatd, de cAnd soarfa ei e aproape sI se hotdrascA, n-a
,ciliutat sa-i ugureze indoiala... trl pdrea instrdinat de ndzuin-
tele ei, ca gi cAnd ar trdri in aitd lurne... ,/"
Intr-adevir, Titu, cdzu in mrejele iubirii pdtirnaEe, ntt
mai triia decAt pentru Roza Lang. Dupi cdteva intAlniri, fe-
meia ii cucerise toate gdndurile 9i toate' simturile. Ea il preo-
cupa ziua-noaptea, tulburAndu-l, chinuindu-l qi fericindu-l.
Restr,{ lumii, pentru d6nsul, parcd nici nu mai exista. Nt_r,
trecea o zi fdrd sd se ducd prirr .Iidovila, sir se fac;i luntre, qi
punte barem s-o vad5, s5-i culeagl un zAmbet cu inleles sau
o privire drdgostoasi cu care sa-gi mAngdie dorinlele pdnd
se va ivi cJ.ipa nepreluit5 c6nd s-o poatd strAnge iar in bra{e.
Nimic nu-l mai interesa afarb de Roza, nici chiar lecturile
lui, cdci in fiecare, fraz6., printre toate rdndurile ii rAsArera
mereu ea qi numai ea, ademenitoare Ei stdrnindu-i noi pofte.
Ceasuri intregi igi tortura creierii sd cizeleze-cAte-un vers sau
mdcar vreo imagine in cbre s-o nemureascd pe ea... Doamna
Lang de altfel se simlea mdgulita ca a deEteptat o iubire atAt
Ce puternici in inima tdndrului fdrd trecut Ei-i rdspundea cu
cochetdrii veEnic noi. Istelimea ei instinctivd n6scocea cu ugu-
rin!5 prilejurile de intAlnire Ei- de imbrAliEare. Pasiunea a-
ceasta o inviora Ei o infrumusela. Trebuia sd facd sfor{trrir si
se stdpdneascd Ei sd nu-qi piardd capul cu totul. Prudenla fe-
rreii insd trezea o gelozie furtunoasd la Titu, cdruia i.i pdrea
r5u de orice privire aruncati altuia, de orice vorbd schimbati
cu altcineva, iar mai tArziu incepu si-l doarA ;i gAndul ci
Roza' trdie;te i-ntr-o casd cu Lang Ei cti chiar se culcd in ace,-
laqi pat. Ii umbla prin minte s-o dcspartil de solul ei qi s-o ia
de nevastd. Intr-un moment dc insuflelire, ii spr-rse $i ei ce-a
hotdrdt, Ei ea" ii mulfumi cu un lrragan de slrutdr:i. indatdr-c6$-
igi
ciddurd seama amdndoi cii, de vrcrne ce eI n-are, nici un
tig, ea n-ar putea triii nici o zi fari Lang. Atunci Titu ii fd-
gddui cir o va duce cu el in Romdnia, cdnd va fi sd plece.
lleocarndati-r insi nu se nrai gAndea serios sd se arunce in vdr-
tejrrl necrrnoscul ului.
Dupir dibuirile inceputului se intdlneau rnai ales acasir
la ca, in timpul cAnd Lang era la gcoald. Titu se obiqnui cu-
rdnd gi nu-i mai fu fricd sd nu-i prindd birrbatul. Igi intocmi
chiar o replicii straqnicd pentru orice' eventualitate : ,.Domnule,
ne iubin gi tc, urdm ! Slobod egti sd iei orice hotdrdre !6'
Cuvintele acestea i se pdreau qi deirine, Ei eroice. Diq ne-
rrorocire n-avea nevoie de ajutorul 1or. Lang €ra, ITI€ti orb ca
150
tcli bdrba{ii gi nici nu visa rndcar sd-i binuiascS. De multe
.ori, iin pauza, repezindu-se acasi sir mai tragd o duqc,L de
rachiu ca s5-Ei intireascd energiiie pediigogice, gisea pe Titu
intrc patru ochi cu Roza. Nr' se rnira Ei nu se snptira, ci zicea
r osnic foarte senin :
' -- Aici e;ti, arnice ? E;ti dr'5gu{ cd mai {ii de urAt ne-
reste,i mele, cir eu n-o prea rirsfAt. Ce vrei, am imbiitrdnit...
Iioregti un piharel ?
Titu nu se mai ducea nici prin Armadia. Dei la serata
dansantirnu vorbise rnai rnult, de doud ori cu Lucrelia Dragu.
-De cAnd putea strdnge in brale pe Rozica, nu mai zicea cd are
nevoie de iubiri vaporoase. ,oOachega cu ochii verzi'(, currl o
proamdribe ei odinioarl in poezie, nu-I mai inspira cdtuqi de
pulin. I se, pdrea o micd ipocrita increzutd... De altfel nu rnai
simtc,a nici o trebuintl sd povesteascd nimAnui cum a cucerit
iubirea R,ozei. Pasiunea :rdevlrata merge mAni in mdnd cu
tlisc,re{ia. I
I{erdeiea, incurajat cd una din fete qi-a gdsit noroctil ur-
mAnd sfaturile lui inleiepte, se frdmAnta acuma sd asigure, qi
viitorul biiatuh,ri. Astfel nu sclpa nici o ocazie de ;r reaminrti
1ui Titu cd vre,muqile sunt grele, cd onrul trebuie s5-Ei croias-
cd un drum in viala, cd anii trec ca vdntul gi cel cc n-a rnun-
cit n-are la bdtrAncle, Ei in sfdrgit c-ar fi binc sd se gdn-
deascA gi cl la ziua de mAine. Titu se infuria in{elegAnd, caci
orice asigurare de viitor insernna c despdrlire de Rozica. Dar
iaragi nu putea, stairui sa se cternizgze in lenevie qi deci rds-
irundea morocanos :
Am zis ca eu rlu vtcau ? Gdsiti-mi o slujbS, srice ar
Ii, gi iatA cd md duc ! Dacd nu sunteli in stare si in{eiegeti
talentul mcu, am sa mtr fac chiar si mirturdtor dc stradi, ca
sd vq scdpali de mine qi sd nu-mi. mai batcli capul ci sunt
trAntor Ei nimic mai mult !
Supdrarea lui ii mdhnea pe toti din cas6. I-etele sireau
si-i luau apdrarea. Diiscali{a, induiogatd, fdcea semne indig-
nata lui Herdelea si-I lase in pace, pe c6nd invSlitorutr, in1
curcat, se scdrpina in ceafd gi, vrAnd s-o dreag5, il jignea
rnai rdu.
Vizitelc prea dese la doamna Lang incepurd ctt vremeir
sA bata la ochi ovreimii din iidovita. f'etele hahamului Cahan.
bd,tr6ne gi inicritre, neav6"nd altd treabd gi fiind veeine cu L,ang, se
apucard sd pAndeasc5 de cdte ori vine /Iitu, s5,se uite la ceas
cAnd intrd gi cAnd iese. $i, deoarece Roza fdcea pe mdtrclra
fa!6 cle ele qi le privea de sus, rdspdndird vorba c,ii intre un-
151
 guroaica lLri Lang gi feciorul dascdlului din Pripas nu poate
fi lucru.curat. l)e atunci incolo ochii care urmdiedu paqii lui
Titu sc inmuJ.lird, iar gtirea ci Rozica pune coarne lui Lang
sn intinse, trecu gi in Armadia stArnind senza{ie printre in-
vitiitorii de acoilo,, qi in sfdrqit ajunse la urechile lui Herdelea.
BAtrdnul nu era impotiiva unor astfel de pierderi de vreme,
dar pun6nd in leglturd nervozitatea Ei nepdsarite lui Titu
cu zvonul acesta; se temu sd nu izbucneased cumva vreun
scandal care sd pericliteze viitorr-rl b*iatului gi se puse deci
cu tot dinadinsul s6-i glseasca mai curAnd barem un loc de
subnotar undcva, ca sd-l indeplrteze din bratcle iubirii pri
mejdioase. [\{ai ales c5, aproape in acelaqi timp, dar pe alte
cdi, vesteal sosi gi la cunoqtinla fetelor Ei a doamnei Herde-
lea care nu stia culx sA blesteme mdi avan pe tic5loasa ce nu
se sfieqte a-gi pune mintea cu un copil
.
Astfel toatd familia se bucurd cdnd invitltorul, intr-c,
seari, vesti ca a intAlnit in Armadia'pe notarul din Garga-
l5u, care tocmai are mare nevoie de un ajutor priceput gi ar
primi cu plScere pe Titu, pldtindu-i o leafa foarte bund. Titrr
ingilbcni.
- Gargailu
depirtarea
? zise ddnsul cu glas stins, mdsurdnd.in gdnrl
dintre Jidovila Ei iocul surghiunului.
Gargaldu... Nu e departe, rdspunse bltrdnul, parcd ar'
- rostul intrebArii.
fi ghicit AI gaptelea sat de la Armadia... No-
tarul e un om de isprav5. Aveli sd vd inlelegeli ca frafii. nSi
pe urmd acolo poli strdnge gi bani, cdci nu vei avea nici ti
cheltuiald, incdt si poli pleca mai t6rziu unde te indeamnir
inima..) Nu-i vorba sd te impotmoieEti in GargalSu. E ceva pro-
vizoriu...
Ilerdelea vorbea atAt de bldnd ci Titu nu gdsi putintil
se se supere. Dar, fiindcd voia sd se sfituiascd mai int6i crr
Rozica, rispunse in doi peri :
_- Bine, binc... Acunr sir rrrl rlai gAndesc Si eu pr-4!in, o zi,
doud... CI doar nu arde...
Roza Lang, simtind ci lumea forfoteqte, il povdlui sd sr.
ducd, dar il puse sA jure cd nu o va, ingela gi cA vai ve,ni cet
mai des posibil. In schirnb ii fdgddui si ea cir va merge s6-i
vad5, fiindcl de acum -nu mai poate trii firil iubirea lui,
degi trebuie sii fie cu ochii in patru, ,cdci o lnrne intreagii
umbld sd-i sf6sic inirna...
In joia cAncl Hercielea vdzu iar in Arrladia pe Friedmar,
Ei-l incunogtinti ci sdptdmAna viitoare Titu poate pleca la
post, pe la amiazd se intAlni. prin fafa licerrlui. nas ln nas cu
752
judecdtorui, care tocmai ieEea de ia slujbd. lnvildtorul saluti
r.espeqtuos, dar bdgd de seamd cd ungurul incruntd din sprAn-
cen'o f6rd mdcar sd miqte din cap. Dupd ce se depdrti ialiva
naEi, judecdtorul ii strigd inapoi Ei-l intrebd brusc, privindu-l
aspru Ei iscoditor :
Ascultd, domnule Herdelea, dumneata ai fAcut unui
tdran- din Pripas o pldngere, la minister, impotriva mea ?
InvilStorul govdi o .elipd gi pe urmd rd.spunse bldlbdind
cu limba de plumb, abia gdsind cuvintele unguregti in minte:
! Oo, cum vd inehipuifi una ca asta ? Eu care...
- Eulegilor...
r:espectul
judecdtorul intorcAndu-i spatele
- Foarte bine, morm5i
cu dispre(.
Intdlnirea aceasta ii infipse un cui in inimd. Va s6 zicd
ungurul b6nuiegte, poate chiar qtie sigur, cd el e autorul
reclama{iei ?... PAnd acasd intoarse Si suci toate urmdrile po-
ale nenorocitei intdlniri. Dar cum sA fi aflat ungurut ?
{bile
Sau poate chiar el insuEi o fi scdpat undeva vreo vor6d tre-
ddtoare ? i Cu neputin{d n-ar fi, idci intre prieteni cam are
"qi el obiceiul sd spuie vrute gi nevrute. Apoi fusese tlestul de
nerod s5 se increadd cd l-a pocnit at6t de urdt incAt parcd-l
qi vedea destituit, de nu qi intemnifat... Dacd insd se dove-
deqte acum aievea cE el a fdcut jalba, atunci ungurul e in
stare sd-Ei implineascd ameninlarea. Vorbele de deuhdzi ale
copistului ii rdsunau in urechi iarbqi, parc5 mai infricoEd-
toare
Acasd tocmai sosise scrisoarea lui Pintea care hotdra cu-
nunia pentru Duminica Tornii. Se sili sd se, bucure, ea qi
ceilal$i, dan inirma ii r6m,isese mohonAttr. Gdsi un pre{fexit qi se
repezi peste drum, la Glanetagu, sE reaminteascd lui Ion cd,
dacd va sufla vreun cuvdnt, va fi foarte riu pentru aman-
do,i. FlScSul i se pim cam nepdsdtor, degi s-a jurat iardqi c5
mai bine s5-l taie in buc5li decht se vdndd tocmai pe domnul
inv5ldtor care i-a fdcut numai bine. Jurdmintele lui totugi nu-l
iinigtirS. Din toatd purtarea lui Ion parc6 citea qi mai ldmurit
primejdia.
Sufletul i ser umplu,de o ingrijorare dureroasd. Familiei
insd nu se indura sd-i rndrturiseascd nimic. De cq sd le tul-
bure bucuria ? La urma urmelor poate frica il face sd exage-
reze, poatq cd conEtiinla vinovi{iei igi bate joc de iJdnsul...
Un strop de n'ade5de ii picura in inimi, pornind o luptd vaj-
nicd cu presimliriie rele.
153
 5 pe scaunul lung qi cu picioare scurte, .ca sd ias5"mai int6i
)
V:rsrle Baciu se' zvercoli toatd noaptea ca pe jeratic. Baba
I"rr''na parci-i urnise in creier.i toate ganduiile- acuna
nrr-;i. rnai regdseau locurile. Stinse lampa brusc "are
ca gi cdnd
i-ar fi folt ruEine de lumind. Prin intun^eric putea geme mai
slobod. Patul i se. pSrea de fier, oricdt indrepta piiele sub
cearEaf ca un ibolnav ostenit de z6cere. Dupa cupt6r, Ana, cu
respiralia suptd,'igi asculea auzul, intocmai ca in noaptea, c6nd
se frd.nsese intdia oard in bra{eie lui Ion, pdndind somnul ta*
tdlui ei -Ei. aEteptdnct, la fiece'"riq"""u, s-o^inhale Au pi"idur*,
s-o tragd jos din culcuE qi s-o zdrobcascd.
. Spre ziu5, fata atipi.putin. CAnd sc trezi, spe,riatd, in caga
pdtrunseserl zorile albe, de iarn6 Ei bdtrAnul nu se mai ve_
dea. In sufletul ci groaza se misura"cu pdrerea cre rdu. IJarern
de-ar fi biitut-o, aifi scrpat de adiistar", u"uuri" *ul
toare ca oricc durere. Lacrimile gi vaietcle i_ar fi u$urat "rti""i-
su_
ferinta trupeascd, in vreme ce astfel o piatri de moard ii
turtegte incetul cu incetul i'ima, vrdnd sei stoarcd un rdspuns
la intrebarea : ce rrrea sd faci tata ? Ea de
cd bat_rdnul qtie cu cinr: a pdcdtuii; gi se minuna 'rult igi mereu
inchipuiir
cir
tace. {Jneori se gdndea ci inadins agteaptir pani se va intoar.e_.{
fon :Je la munte. f)ar acuma fldciul era iar acase gi Vasite
Baciu se ndtangea in ticere.
Doud_ zile spdlase gi fiersese in tindA rufele murdare
azi. avea de gdnd sd le laie Ei si le iimpezeasca in Garla popii;
ce. curge in dosul ia capdtul gradinii. Se incdJtd crr
opincile, iEi suflecd -casei,,
poalele qi. zacliil6, gi porni cu loitonul
suLrsuoard, sri spargd ghea{a qi sd-Ei potriveaicd locul. In'grl_
dtnd zdpada radea, albd qi sticlitoarei ca obr:azr.rl unci fecioa-
re neprihinite. Anei parcii-i cra rnilir s-o calcc cu opinclle
greoaie gi sd strice. pojghi(a dc frrlgi proaspeli .,i.pirr"u
drrcros sub pagii ci. din cdteva lovituri de topor "r""desf-uiAe c,
gaurrr rotundir in gheala groasi de-o palmd 9i cdptu;ita cu
omtit. Apa izbucni afard in borbociri maiioase, ca s-ar
fi ciznit st-"r sc smrrlgjl. {* snb apdsarea invelitoarei'Ei'cdnd
de- gheala,
inmuind,si rrrAnjind-fairl crutare zdpada de primpreiurL Apoi
fata sc duse ;i sc' intoarse, avancl subsuoari un de rrrfe
udp legie, ,peste rufe scaunul cle ldut ;i maiul, "osiar lntr_o
rrdni-deaducAnd o oald cu ani fierbinte in care, si-si clezmor-
teascli degetele c'And o va fi rizbit serul.
lEi imp5rtisc trcburile asa incAt)'sd se poatd intoarce dc
mai" multe ori in casd cu bucatile rdute qi rimpezite, si -vada
ciacd a venit bdtranul. Bdtea zdravdn cu maiul rufa asezatd
154
leEia, apoi o dddea in gdrld, o bdtea iar gi iar o dddea prin
trpd, pAnd ce rdmdnea ca, zdpada de curatd ; pe urmd o stor-
cea bine, o scutura qi o punea la or parte... Gerul ii dArddia
carnea qi oasele, oboseala o istovea dih oe in ce. Nu Birntea
insi nimic. Apa fierbinte se rdci in oald, uitatir.. In schirnb
capul ii duduia de aceeaqi intrebarc aprirtsd : ,,Ce va face ?(
$i cu cAt se intelear, cu atAt lua parcd mai multc inlclesuri :
*Ce va face tatdl €.i, ce vq face fon, ce va face lume,a..,('
I se statornicise in creieri siguranla ci Baciu s-a dus la
Ion... $i acuma ghicea mereu, ba cA va fi binc, ba cd ya fi
rdu... ln ndstimpuri totugi, fard.sd-Ei dea seama, se oprea din
Iucru, truditi 'dg povara ce-o purta sub inima. Deseori pri-
virea i se scdlda pierduta in apa care se zbdtea Ia picioarelc
ei, cdnd ispititoare ca nigte Eoapte de dragoste, cdnd ameniu-
tdtoare ca un duEman insetat de rizbunare. Dar gdndurile de
moarte nu. se mai puteau apropia de sufletul ei, Ba, aducdn-
du-qi aminte cum era cdt pe=aici sir-gi faca Seama astd-vard,
umblAnd pe' ldngd Someq, se rnira ce nesocotitd" a fost Ei re-
pede se indrepta din EaIe, respira addnc Ei-Ei-mAngAia pdq-
tecele rotund, in neqtire, cu mAinile crdpate si roqite de in-
ghc!...
Vasile Baciu plecase in faptul zilei, brusc, dupl'o noapte
intreagi chinuitd de govdiri qi chibzuiri. Mintea lui, neobiE-
nuitd cu frimAntarca gdndurilor, clocotise neincetat ca o oali
plind gi descoperiti, uitatii pe un lieratic mare. O mEine, ame-
titoare ii strdngea inima, uu pentru cd fata a rdmas insdr,cinatS,
ci pentru cd George nu vine s-o ia... dacd 'a pAngirit-o. Ru-
qinea il infuria insa cdnd igi zicea ci, deoarece flScdutr nu se
grdbegte sd fie om de treabd, va trebui sA se^ducd ddnsul si
se inleleagd cu Toma, sd nu se intdmple sd nascd ,Ana qi per
urmd si inghiti toti ruqinea cu pumnii. Dar adicA dd cer n-ar
veni George, precum se cuvine ? Bine, poate cd nu sel in-
voieqte cu zgArcitttl de tat5-sAu in privinla zestrei.., Dar de-ce
nu trece mdcar s5-i sprrie lui cd'uite aqa qi aqa, cd doar nu e
peste-noud mdri qi noud !5ri ? Ori poate n-o' fi ddnsul tatdl
copilului ? Gdndui acesta se imbrdncea uneori'inin mintea lui,
ii ?druncina tot sufletul. Atunci se zvArcolea pat, sufla ca
un balaur, suduia printre dinti qi era gata-gata sd apuce de
gAt pe Ana qi s-o strdngi pinl ii, va stoarce ei dezminlirea.
Se potolea insS'alungAndu-gi din cap asernenea inchipuire !i
zicAndu-qi convins ci George trebuie sd'gi fac6 datoria. $i,
spre a se convinge deplin, incerca:.pd-gi reaminteascd ;rmir-
nunte din,purtarea fldcAului, de pe fremea cAnd el ii firg6duia
il55
negre$it ps Ana gi*i zicea ,,rnii ginere(( ; mai ales se' edznea
sd retririascd noaptea abeea cdnd, deqi doborAt de rachiu, par-
cd a auzit gemetele fetei amestecate' cu o fordiald asprA Ei
irrfiundLatd, c,iici atunci trebuie sd se fi initdmplatr porzna... Se
-silindu-qiin urechi inchipuirea unor Eoapte
ingela singur
groase care n-arl putea fi decAt aie lui George gi care-i in-
lesneau sarcina gi-i muicomeau zvdrcolirile inimii.
In toatd fr5mdntarea lui nu era nici o urd impotriva
Anei. Nici nu se gAndea ,mdcar s-o ia in seamd serios. O Etia
supusd qi n-q invinuia. Ii era necaz doar c-a fost atdt dq
proastI gi s-a dat lui George inainte de-a o fi cerut. Era insd
sigur cf, a ficut-o in credinla de-a ascrrlta porunca lui, eare
mereu i-a bdtut capul cu feciorul Tomii. Cum s5-i gdqeascl
vreo vin5, cAnd ea habar n-arer ce-i lumea, cdnd ar fi fost
in stare sd se mdrite cu ilon al Glanetagului, daci4 nu i-ar fi
taiat-o dAnsul ?
rln sfdrSit, fiindcd trebuia sd hotdrascd ceva, igi zise cd
dis-de-diminea!5 se va abate pe la Toma, sd zvArlel o ,vorb5
tn treacit, aga ca din intdrnplare, sd gtiriceasd gdndurile lui
:si pe-ale fl5cdului.
Cum s-a luminat de ziui a pornit spre Toma ca sd-l ni-
mereascl negregit acasd. Ieqind pe poartd se gandi cd trebuie
sd lase la o parte orice sfiald qi sd meargd de-a dreptul sa-l
intreQe ln ce ape se Scald5... Dupi ce coti insd pe ulila din dos
tdiate' noameni cu star€' ce rnai c?lea-valeas' iqi zise Vasile
tlaciu cii pi cAnd acuma Ei-ar fi dat de-abia seama cdt de bogat
rrebuie. sd fie Toma.
lqi aduse arninte de ni$te locuri ale !ui, se'rrldnate cu grau
<ie to'amnd, aproape de drumul spre pddure, despre care au-
zise cA i le-ir fi stricat sdniile ce s,e duceau dupi lemne'
De mult se tot gaitea si meargA sd vadd ce-i ctt ele' lqi iuli
lraqii. Curdnd ieg-i din sat, uitdnd 55 pornise la Toma, cuprins
iruinai 'de g6nduriie moEiei sale. lgi afl[ pdmdntq"ttg neatin-
se. aEternule cu pdnz6 groasd de zdpadA... Fiindcd tot a venit
pAnd'aici gi paduiea e"iaproape, se duse sd dea o raitd, chib-
,oitta c-ar fi bine sd-qi mai care, cdteva sinii de lemne pAn[
t, incepe omdtul s[ se topeascd,^ ce] puli-n sn nu. mai aib6
""
giija asta'pdn5 in iarna viiioare. lnvdrtindu-se prin q6dure
ii 6chindu-9i copacii de tdiat, ii
'Toma apoi hotdrArea
veni in rninte ciaia de lemne
Alo g"aai"a lui 9r care plecase. de-a-
-cP
cas5] Atunci se infurie ci s-a ldsat infricogat Ei se .intoarsq
g.ibit spre sat. ,,Adicti mie sd-mi fie rr-rEine cl n-att ei obraz ?
ittot-ai'"t din ce in ce mai supSrat. Apoi. dacd-i aEa, stai c&
intorc eu cojocul l(
Guo'g""addpavitele.CumpinafdntdniiscArlAiaasculit
in vreme ie ghleata plind se indlla greoi.
Vasile Bieiu iqtra tn ograd:i tiantind portila qi, apropiin-
du-se de fldc6u, zise cu glas r6stit 1

qi incepu sd se apropie fle casa lui Toma, hotdrArea ii scdzu

pas cu pas, iar locul i-l lud ruEinea umflatd de' m6ndrie. ,.Eu dc-aceea Je-arn ogoit
"ca
eir ca ochii din cap Ei- te-am .imbrdtiqat
s5-l rog pe Toma sd-mi ia fata ? Dar mai biner sd-mi smulgd qi i"-"-"oinstit, stl md faci de ruEinea lumii 9i pe urmd
iimba ! murmurd zdrind casa de piatrd- in5lldndu-se peste --
sa-ntorci spatele ?
coperiqele celor dimprejur. Cd doar nici eu nu-s fle,andurS, Georgl, foarte tinigtit, ridicd g6leata qi o rdsturnd .peste
c-am ,fost gi primar in sat gi, slavd l)omnului, am ce bdga-n oi'ert" aeT cdteva degete ce se prinsese in jgheabul de lAngd
gur5...s \ fdntAnd. Apa se rostogoli ndvalnic' improqcAnd.boturlle.care
_: Trecu pe dinaintea casei fird sd intoarci mdcar capul. .r"Unu" ctrmpdtat qi Jperiindu-le, aqa incAt toate se inAltari
Numai cu coada ochiului .se uitd si vdzu poarta mare, cu o clipi ca la comand6' :

stllpii inflori{i, acoperitd cu cotelul de poruilb.i,'.pri Cum, ai zis, bade Vasile ? fdcu fl6c6uf intorcdnd nu-
rul sem-eJ ea o casd de om bogat, plin ochi cu pdpuEoi,"ogu-apoi mai -
"--- capul qi lindnd cu amdndoud mdinile gdleata goald'
in ogradd o intreagd cireadd de vite, dintre care unele'lingeau mdpat"tea'qi r5ceala lui George il scoaserd din !a!d-nt'
l-a
-un bulgdre zdravdn de sare iar altele rUmegau alene sufiAnd Strivi o sudalmi intre dinli Ei apoi urmS' tot dojenitor, dar
fuioare albe de aburi pe nas, apoi insiEi ca*, cu acoperiq de -_'- --- sd se stdPdneascd:
cbutAnd
tiglA, cu ferestre domnegti impodobite cu chenare late, vinete Apoi vdd ci nu eqti om de. treabS, mdi .biiete' auzi
inchise, cu falnice cununi de porumb atdrnate de cdpriori :tt ?
deasupra prispei, cu uga tinzii deschisS, unde, pe vatrd, hr- Apoi de - ce ? zise George nemiEcat.
-d"q o flacdri uriaq5 in jurul cdreia se miEca o femeie qi un
-* Apoi pentru cd nu eqti de treab5' atszi.? Te-ai legat
bdrbat, care parcd era Qeorge, apoi gridina cdt o livadl, cu de fata mea,'ai ldsat-o cu pAntecele la gurl qi amu te faci
pomi mulli, cu stoguri de fAn gi de paie, cu o claie de lemne c5 nici n-o cunoqi... Aqa !i-i tie otnenia, ai ?
r56 ,r.i, 4t)026 coala 12
\rt7

--- Eu?
Vczi bine cd tu !
drumul gdlefii, igi Etcrse mAinile pe cioareci
Irlacaul dAdu
Ei veni ldngd Vasile, pdgind foarte greoi Ei avAnd pe fald un
zdmbet compdtimitor'care-li plesnea obrajii. Se uitd drept in
ochii lui Baciu Ei vorbi cumpd,tat, ca {i cAnd ar vrea sd risi-
peascd din mintea lui onice indoialS :
Apoi sd gtii cd gregegti bade Vasile, cd eu nu-s de
vin5 -! Nu, crede-md ! Eu pot sa pun m6na pe cruce cd nici
nu m-am atins de ea... Mie mi-a fost tare-dragi Anula gi am
venit pe la dumneavoastrd gi m-am siiit in fel qi chip sd fa-
cem cum e mai bine. Apoi dac5 s-a intAmplat altfel, nu-i vina
mea, bade Vasile. Cd eu m-am dat la o parte cAnd am vdzut
cum a iegit altul noaptca din casd qi incd am auzit ce-am
iiuzit...
Vasile Baciu pricepu indatd gi simli ca s.i' cAnd l-ar fi
trAsnit cu o mdciucb in cregtetul capului. Ochii i se rogird
gi ograda incepu sI se clatine lnereu mai tare, apoi sd se in-
vArteascd parcd s-ar fi zdruncinat pdmdntul. Mai ascultd o
vreme jdlania flSciului, inrputdrile lui, mdngdierile IuL dar
nu le mai in{elegea. Vdzu ca prin vis cum vine spre d6nqii
mama lui George, care vorbi mult cu glasu-i plAngStor, igi
frdnse mdinile, se inchinS, se uitd spre crer..; In creferii lui
insS nu mai pdtrundea nimic. Acolo se zdvordse singur .gdn-
dul ci George nu-i vinovat gi acuma se zvdrcolea ca o fiard
prinsd in capcanS.
Se intoarse aca.si, fdr5 sd - gtie cum, nducit, bdlSbdnin-
du-se pe picioare mai rdu decdt ar fi bdut trci zile $i trei
nop{i. Drumul i se pdru nesfar$it. De-abia aqtepta sA soseascA,
sd se izbeascd cu capul-dc toli percfii, cel pufin astfel s5-gi
astdrnpere chinul ce-l rodea neincctat.
CAnd deschise poarta, virzu pe Ana care venea de la g6rl.i
cu coEul incdrcat de trufe limpezite. Cum o ziri, Vasile simli
o tresdrire aprigi. lntr-o clipi mintea i se lumind iar Ei ln
gdndr-rrilc lui rirshri lon al GlanetaEului, cu o infdtisare disnre-
tuitoare gi triumfAtoare, aritAnd cu mdna pAntecele Anei.
Apoi. repcde. fata dispiru, rdmAndnd in ochii lui numai
burta ei incinsd cu betele tricoiore peste zadiile' sumese, o
burt[ uriag5, vinovatd, urAt5, a{6{6toare, in care ruginea s(l
ldf5ia sfiddtoare si trufasA.
Crind a dat cu ochii de tatdl siu, Ana s-a oprit increrne'-
nitd de privirea lui rece, gtdruitoare Ei sdlbaticd ce-i str5bS-
tea in inimd ca un pumnal. Groaza i se trezi in suflet atdt de
I 159
I
1i
158
I
i
t
uta|"tour" cd incepu sii lipe desperatd, cu un glas foarte
sub{ire;
Nu mI omori, tdtucd, Itu ttd otnori, nu mi omori I
CoEul ii cAzu din bralc, rufele albo se impriiEtiarar prln
zdpadd, iar mdinile ei moarte se incruci:parf,, ca o apdrarQ,,
pe pdntecele rotund, in vreme ce !ip5tu1 ei se repeta tot rnai
jalnic, mai slab q;i nrai riguqit.
lntocmai ca fiara care, cu privirea stdpdnitoare gi-a p-
melit prad.a, dar'totugi spre a-gi spori pldcerea sAngeroasi,
mai aEteaptd'un rdstimp inainte de-a o zdrobi, tot rastfel $i
Vasile Baciu stdtu pe loc sorbind cu ochii dcznadejdea Anei
qi ascultdndu-i sttrigdtele ingrozite oarre il intdrdtau oa'niigite
indemnuri vrdjmaqe... in sfArgit, cu pa i grei 9i nari, se' apro-
pie dc ea, igi infipse mAna in parul ei ;i, ctr o snruciturd sc-
toasA, o trAnti jos. Apoi porni sd-i care pumni in cap, in coas-
te, in burt*, cu o [u!eal5 fulgerhtoare,-gafeind Ei mugind :
Rapanduld !... Rapanduli !... Amu te ornor !..' Neru-
;inbtd !... Fecioqlri Glanetagului iti trebuia ?... Na, rapauduld !...
Jipetele Anei se intelird iar, mai dureroase gi rnai dez-
rradijduite i /
Ia,rt6-m5,tat5 1... Nu m5. orlori, tatd !...
-Vaietele ei, cu cAt mai sfdgbtoare, cu atdt |pe Baciu il
intdrdtau mai tare gi-l fdceau sd rAcneascd mai avan, parcd
astfel ar fi vrut sd-i indbuqe glasul. I)eoarece lnsi strigdtele
fetei nu sldbeau, ci se ingrogau ca qi cAnd ar izvorl acum din
p6ntece, ochii lui um'flali de mAnie zdtird din nou burta bat-'
Socoritoare qi indati incepu sd o loveasc6 cu piciorul, icnind
inai mullumit, parcd 'prin fiecare izbiturd gi-ar fi ricorit su-
fletul. MAiniie Anei, lncruciqate, se sileau instinctiv 95 prindd
lovifurile crdnbene care-i ameninlau rodul plcatului. $i ciz-
mele greLe cddeau mereu, sfdr6mAndu-i carnea zdrclitl dc ger'
:rdrobindu*i oasele.
Ca nigte p5sdri speriate alergau lipetele fetei, -se- risi-
peau chemdtorire prin sat, se riisfr6ngeau pe-ste dealrrile
r:gribulitc de frig... Bacir.t o lovea mereu' parcA tot tnai ne-
s5turat. Apoi, cJ sd-i indbuqc vaietele, o trAnti -cu capul fut
zdpada care se rogi indatd de sAngele ce-o podidi,pe gurd qi
pe nas, pe cAnd pieptul ci tot mai horAia de gemetele neputin-
t ioasc.
Rdcnetele Ei strigiitele din ograda h-ri vasile Baciu sctt-
1.ard clegrabain picioare tot satul. Femeile de prin q'e-cini so-
siri inti-un suflet, dar se opriri spirimAnt:rte la poartir gi ntr-
mai de-acolo indrdzniri sd-l roagc :
 * Las-o, bade Vasile, c-ai omor6t-o... Tulai !... Uite-o cd
nu rnai ruflA !... Vai de naine qi de m,ine c-a uqis-o !..; Sd,rlifi,
.\oameni buni, c-o omoard !... Tulai I
Dreqt cel dint6i birbat sosi'g.vrum care, cu curajul do-
bdndit din numeroasele betdlii ce s-au desfdEurat in cdrciu-
rna lui, intrA de-a dreptul in ogradd gi se repezi la Vasile :
-- I)estul, omule !... N-auzi ?... Ho, ho ! Destul !
Baciu insd nu mai auzea nimic, iar cAnd Avrum i se a-
gild de bralul cu care lovea, iI scutura ca o pand, izbind mai
inddrjit pe fata ce acrxna zdcea nernigcati, cu fala la pAmdnt,
cu mAinile mereu impreunate pc piintccc, gemdnd foarte rar
gi prelung.
^ -I'emejinEisatcopii,
pdndeau
care au vizut sau auzit m6car
vestea, cu ochii mari de spqima : --
- ceva,
' r.ls-
()moarc- !Vasilc Baciu bate de-un ceas pe Airi qi cic5 vrea s_o
Cdliva bdrbati de prin apropiere, indemnati de neves_
tele lor, venird -si incercara sa-f os-toiasc6, fard-jnsb a i" repezi
ca Avrum, fiindcd omul, otrice ar face in ocohil lui, e sta_
riin 9i strainul n-are ce sd se amcstpcc. vasile g""i",'nri"tirit
de multimea. de gura-cascd Ei rprc i scApa de ain
ce in ce mai stdruitoare, tdri fata in casd, aproapel "rrirai"iii"
leEinati,
jnc_uie uqa gi urmd bdtaia mai cu sete. strigatlle ei se-Luzira
iardEi, dar mai indbuEite :
- Nu'mA
. ._..Pril.
omori... Iart5-md !... T5tucd !...
ogradi Ei in uli!6 lumea adunatd iEi f6cea crlrc€;
.cldtina din cap, pe cdnd o babi iqi fringea mdinile spunAnd
tuturor : vor. A l6sat-o mai mult ryroartd decAt vie, biata fat5.'. Am
- A nebunit
:i-o omoard !...
Vasile, oameni buni, qi n_are s_o lase p6n6
, -. Florica, fata vddanei 'lui Maxi'r Oprea, care se nimerise
ir fi cea dint6i cand a inceput bdtaia, vazand acuma cr nimeni
nu c in stare sd scape po Ana din ghearele tat5tui sdu, d6du
fuga pdnd la dontnul invalitor qi-l ilge sd vie degrabe sd po_
toleascA dumnealui pe Vasile Baciu, da ae ceilaltl oameni nu
mai vrca s5. asculte,,atdta-i de p6gdn. Herdelea'sdri; indatd,
iqi'pu.se pdldria si alergd ia fata licului, ro"oti"A-"a, oricdt
ar fi de nebun Baciu, to1 trebuie sd se rusineze si sd inceteze
cdnd ii va porunci ddnsul. Fata insd trebui sd rdmAnd si po_
vesteascd din f{r in pdr ce rii cum s-a intdmplat. Domniqoarelre
gi doamna Herdelea se crucird de sdlbdticia betivanului de
Vasile gi-i blestemarS Ei-i oclrdrd cum se cuvine. Aooi Ghighi
ieqi in. cerdac, urmatd in curdnd de Laura Ei de d5scdlila,"s6
audd tipetele Anei. I)egeaba, cdci de-aci nu se putea auzi ni-
160
nic. Pe ulitd insd era mai multd miqcare. Oamenii se strdn-
geau pdlcuri-p6lcuri gi vorbeau arAtdnd des inspre locul poz-
nei, mirali sau ingrijorali... La Glanetaqu in ogradd, Ion, des-
c-operit, stdtea ca un par, cu urechile ciulite spre sat, cu fafa-i
osoasd aprinsi de o muitumire stranie; Zenobia, in poart6,
i:iuta parcd pe cineva sd schimbe o vorbd gi si afle amAnunte.
* Ai auzit, Ioane, ce-a fdcut Vasile Bacitt ? strigd Ghighi
drn cerdac, cu glas tremurat de mil5.
Auzit, vezi bine, r{spunsc fldcAul strAgAnd nep6sltor
-
din umeri. \
_- Ingrozitor ! tnurmurd Laura infiorata.
-. LasA cd bine-i face ! Lasi s-o batd zdravAn, cii i se
cade ! {ddugd lon cu un rdnjet rdutdcios care-i inncgri toatit
' --
f'a!a.
Nu {i-e ruEine obrazului sd "vorbeEti aga,-afurisitule si
spdnzuratule ! izbucni doamna Herdelea revoltatS. Voi neno-
iociti fetele gi le faceli de rds Ei pe urmd va mai bate'fi joc
de sr,rferin{ele 1or... Ticdlosule 1...
Ion strAnse iar din umeri, in setnn cA ocdrile dAsqdlilei ii
intri pe o ureche Ei-i ieq pe cealalta. Dar apoi, auzind glasul
invAldtorului care.se intorcea acasd vorbind tare cu Maeedon
"Cercetagr-r, intra repcdc in tirrdi :
I)a ce-i, domnule invd{dtor, ce minune s-a intdmplat'?
- Zenobia nemaiputAndu-qi stdpAni curiozitatea.
intrebd
Intreabd-li mai biue odrasla, cA el Etie mai multe ca
toti !- zise Herdelea supArat. Pdnd am aj*ns eu, se ispr6vise
bdtaia, povesti dAnsut familiei nerdbddtoare, urc6nd in prid-
Ti se frdnge inima. E plind de sAnge Ei zdrobitd ca
r'f,zut-o. .'-
o grdmadd de carne. Vai de sufletul ei, nenorocita !.'. Acurn
Vasite s-a mai astdmpdrat. L-am dojenit, dar in zadar' Zice
cd Ana e grea in vreo cinci iuni cu Ion al Glanetaqului qi cE
cle-aceea a bitut-o...
.A doua zi Vasile Baciu ."lr"ua ao ainlin"utd in carciuma
si biu pAna tArziu dupd prAnz, singur, incruntat, ticut, izbind
doar in ristimpuri cu pumnul in mas6 atdt de straqnic ci A-
vrum tresdrea dupd tejghea qi repede se uili,t dacd n-a spart
cumva vreo sticld sau vreun pahar, pe urmd pldti cinstit p6nl
la un ban. trecu acasd qi se ndpusti iar asupta Anei, plinit dc
vdndtdi, Si o trdtu pAnd ce o scoaserd vecinii din mdinilc ltti.
161

A treia zi insd parci se mai potoli. Spre amiazi lud de
mAnd pe Ana i;i-i vorbi f,oarte linigtit, dar cu aceeagi lucire
rece s;i r:iudatd in ochi, cu care o ingrozise alaitdieri :
-- Ascultd-md. draga tatii,'Ei ia'seama binb ce-ti spun,
cA-s om bdtrAn gi mdncat de toate necazurile din lume. O dati
nu m-ai ascultat qi tare rdu ai B5!it... Amu ce sd mai faci ?
Ai greqit, vezi bine, cd cine nu, greSe$te. Aqa-i ornu,l. , ,Da,l
greqeala indreptare , aEteaptd, altminteri ne-ar mAnea toli
cAinii... Amu m-am gdndit qi eu, gi m-am fdzgdndit, cd-s mai
hdrEdit' cu via!a,.. Cu pdntecele la gurd vezi tu bine cd ni-
nleni.in lume n-are sd te ia...
'Vasile gaciu se opri, scrdqni din dinli. Dar nu ingddui
sd-l 'cotropeasci mdnia ci, inghi{ind scuipatul, intinse gAtut
;r urmi mai nar, indulcindu-;i iar graiul :
' Tu ai gregit, draga tatii, tu singurl trebuie s5-!i in-
drepli gregeala... Aqa !... C)ri poate nu zic bine ?... Ba zic, zie...
Ei, E-apoi arn socotit cd si te duci tu la Glanetagu tiu, cd tri
ti l-ai ales, dacd nu rr-ai ascultat, gi sd te inlelegi cu fecio-
rul... C-aqa se cade, fata tatii !,.. Aga ! Si vd invoili cum o fi
mai bine, ci eu n-am ce sd rnd amestec... AEa, draga tatii..
-- Apoi sd m5 duc, tituc6, belbAi Ana cu glas pld'ns, cu
ochii incrernenili de spaim5.
--- Apoi sd te duci, draga tatii, zise Baciu nrohordndu-se
iar
$i Ana porni indati spre Glanetaqu, cu sufletul greu, cu
trupul zdrobit. Mintea-i era stoarsd ca un burete uscat. Nici
o nSdejde, dar nici neincredere. Mergea cum o purtau pasii,
ca un cdiner izgonit. Ii iutea mersul groaza privirii ciudatr'
a bdtrAnului in care fdlfdia parci moartea ei.
Se pomeni ln casa Glaneta;ului, fAri si-Ei dea seaina
r,laci a int6lnit pe cineva fln cale, dactr afarl e vrcrne buni
ori e rea. $i fn casd vdzu pe Ion stAnd [a mas5, cu
"remein mdnS qi crestdnd o ceapd mare, rogie, iar pe
rrn briceag
masir vdzu o pdine dc mdlai abia inceput5, o bucatA zdravinl
de slSnind groasd 9i niEte sare pisatl intr-un nod de pdriz5-
tur5. La vatrd elipocea Glanetaqur cu luleaua atdrnatf, in c':l-'
trrl gurii, cu rnAinile fn poal5, iar Zenobia strAngea jet'atic
sub o cratitd cu trei picioare.
- Fata se aqezd nepoftitd pe lavild, cdci genunchii ii tre-
rnurau ca piftia, qi rdmase cu ochii urirezi atintili asupra lui
Ion ca{e, liniEtit, ca Ei. c6nd nici n-ar fi z&rit-o, tdia pu bri-
ceagul o mugcdturi de sldnin5, o potrivea pe o felie bund de
rndlai, o vAra in gurd, tdvdlea prin.sare.ceapa creStatl qi spci
762
T
imbuca dintr-.insa cu muite poft6. Ana ticea fdrA sd qtie ce
:rEteapt6 Ei se minuna de nepdsarea lui neinfeleasd, atunci
,:and in sufletul ei clocotesc dureiile numai qi numai pentrti
r:d l-a iubit pe eI mai adAnc decdt orice in lume.
In. casa se instdpdnise o tdcere frdmdntatd doar de mol-
"i'eitul flAcdului care, in urechile Anei, rdsuna batjocoritor. Apoi
c.leodatA:glasul Zenobiei, asculit Pi mirat, P&rcd' o trezi din-
{r-o aiurare :
Ai mai ve'nit gi pe la noi, Anuld !
-Ana nu gtia ce sd rdspundd 6i totuqi iEi auzi lndatd vocea
r,:r ins5Ei, pldnsi"qi fricoasA :
' Am venit, lele Zenobie... am venit pentru Ionicd.-.
- se in{eleni tdcerea in odaie. Pe urmd Ion scrdqni dinlii'
Iar
nugcAnd vArtos din ceap5. tsata ridicd speriatd ochli sp1" .1,
pe c6nd faAte'lui rontdiai' rar $ii pirelea i se intindrea gi se
incretea pe obraji.
trecur6 astiel cdteva clipe lungi. Fldcdul se roEi inghi-
tind in plin, apoi zise, incet, flrd(lesd se intoarcd la ea:
Da ce-l porunca' Ana ? vrei cu mine ?
M-a trimis tata Penfru.,.
-Dar nu putut
'i isprdvi.
"Rdceala
lntrebirii ii curmi scurt
glasul. Ochii se umplur5 de lacrinii' se plecari 9i" se. -oprird
!e pdntecele umflat care, de sughi{urile pldnsului stdp6nit,
ie zvarcolea ca o imputare. fon se uitd la ddnsa Ei-i cdntdri
burta cu o privire triumfdtoare.
-- Apoi dacd te-a trimis pe tine, rdu te-a trimis, zise el,
avdnd un surds de mdndrie pe luze gi ptergdndu-gi briceagul
pe cioareci cu mare bdgare de 'seamd. Aqa, Anu!5 ! Aqa'sf,-i
.,pui ! CA eu cu tine n-am ce sd md sfdtuiesc, dar cu durnnea-
lui .om vorbi'Ei ne-om chibzui, de s-o putea, cI doar oameni
:untem... Dar fdrd tocmeald cum sd ne invoim ? Cine dracu a
mai v6zut lnvoialS fdri tocmeald ? Cdci nici noi tru suntem
.cdini, nu, nu... S5-i spui negreEit lui badea Vasile, c-aEa !i-am
spus, ca sd qtie...
Ana ar fi vrut sd mai vorbeascS, s5 plAngd, s5-l roagen
s5'i caddi in genunchi 9i totuqi se pomeni curAnd in, uli!5,
mergend spre casd, obositA, suflAnd greu. Parcd nici n=ar fi
'i-a spus Ion, qi nici pove{ele Zenobiei care se silise
'auzit ce
s'o invete cum si ia cu binigorul pe tatdl sdu ca sd-l dea, pe
'brazda cea dreaptd... Simlea insd o c6ldurd mai vie in pAn-
tece qi din cAnd in cdnd cAte-o ugoari zv6cnire ce-i umplea
inima de bucurie mare gi o fdcea sE uite toate suferinlele'
De-abia in fa{a tatltui ei gi int6lnind ochii lui mici, cu
sclipiri gdlbui, cu albul brdzdat de cdteva viniEoare aprinse,
163
 cu privirea pAtrunzdtoaie Ei stranie, o cuprinse iardgi spaima
$i bolborosi uluite vorbe fdrA qir. Vasile Baciu nu in,telese
tuirnic, dar sirn{i tot Ei se ndpusti asupra ei rAcnind :
Uite hofut gi tAiharul !... Adicd vrea s5-l rog eu, sd
-
rnd rnilogesc eu !
O cAlci in picioare Ei o umplu de sdnge, urlAnd Ei jur6n-
du-se cd mai bine ii pune capul pe tdietor, mai bine -sd-i ardd
casa Ei si-l trdsneascd deciit sd se ducd ddnsul la Glane,taqu...
De-aci incolo nu trecea zi sd n-o bat5, p6nd ostenea. Ve-
cinil se o-bighuirS, Ei cu rdcnetele lui gi cu gemetele ei, incAt
nici nu rnai slreau sd o .scape, l'nai ales ci Baciu acuma o
snopea in casd, cu uEa z5vorAtd, s[ nu-l mai poatd tulbura
nimeni. Fata se jigdri ca o scoabi de atdtea bitdi, incdt abia
se nrai linea pe'picioare. Numai pdntecele li cregtea zi cu zi,
bombdndu-se neincetat, parcd in ciuda lui Vasile.
Tocma,i peste vreo trei sAptdmdni Vasile Baciu se nimeri
sd se, intdlneascd fafa-n fatd cu Ion, pe ulitd, aproape de casa
preotului. AmAndoi avuri o tresdrire. Fl6cdul totugi vru sa
treacd inainte, fdrd sd se opleasca
Cum, Ioane, treci aEa papcd nici nu'm-ai cunoagte?
- Vasile
ii zise 8aciu, neputdndu-se stdpdni, cu un rAnjet acru.
N-ai .tu, bliete, nici un pic de rugine ?
Da de ce, sd, am ? se opri fon rece qi sfiddtor.
- Apoi
..- nu Etii tu cd fata rnea a rimas grea cu tine ?
Nu vreau sd gtiu nimic ! .
- Nu vreai ?
- lesali de pistrui, apoi-o fetild de vreo cincispr62ece ani' care
.- Nul
--. Birre, bine : scrAqni Vasile * numai sri nu-!i para
rdu, mdi Ioane !
Da de ce s5-mi pard mie riru ? fScu fllciui mai in-
tirdzne!. Mai bine ia seama; sd nu-!i parti rdu dumitale !
-'- AdicA nu vrei n-o iei ? Ai ?
Nu vreau, bade Vasile ! Cdnd am vrut eu, n-ai . vrut
dumneata... Arnq nu rnai vreau eu, uite-aEa ! sfdrgi Ion, ur-
m6ndu-;i calea se,met qi cu nasul in vAnt.
Vasile Baciu murmnrA o sudalmd cumplitd, incleEt6nd
pumnii. Lumea incepu iar sd se clatine in jurul lui, intocmai
ca atunci in ograda lui Toma Bulbuc, cdnd a sirritit intdia oard
cd i se ndruie sufletul. Intinse paqii sd ajungd acasd mai re-
pe{e qi, cum sosi, fdrd nici o vorbd, se repezi la Ana, parcA
mai furios ca totdeauna. Fata se prdbugi sub ploaia de lovi-
turi, lip6nd desperatd :
* Tat5, nrt mi omori !',.. Nu md omori ! Nu md omori !...
i:
164
CapitofuI VI
NUNTA
Notarul din Gargaidu, jidov ca mai to{i notarii comunali
din Ardeal, primi pe Titu foarte cdlduros' deoarece auzise ca
e poet gi nu-voia sd se creadd cii el nu gtie sd aprecieze poe-
zii, mai tu seamd fiind dintre notarii cei de moda veche Care
nu prea qtiau multd carte. Ii potrivi o odaie de culcare Ia pri-
mdrie, in cabinetul unde se oficiau cdsAtoriile civile, ca sd nu-l
supere nimeni qi sd poatd lucra ln tihni, cAnd i-ar veni in-
fireqte afard de o'rele d'e b'irou.
splra ia,'Poelii
' au nevoie de singurdtate qi de -iubire' li zise
-
notarul tragdnd cu ochiul, Aici insi va trebui sh te tnuilu-
cu muze mai rustice lp'Hehehe.!.'.
'ne$ti
Masa o lua impref,nd cu famiiia Friedman : notdreasan
o evreicd habotnicdf grasb, veqnic murdard 9i cu obrajii ln-
ie indrdg6sti de. Tilu de la prima vedere, .naddjduind. cd-i Va
face qi eT poezii, qi in sfArEi[ un bdietan de vreo doudzeci de
ani, student ih drept, care inv6la acasi, qi numai Ia examene
se ducea la Cluj...
Totr-lgi Titu se simlea rdu aici Ei, in sinea lui, blestema
clipa cAnd S-a invoit sd plece 'de-acasd qi si se despartf, de
Roia. Despdrtirea acea,slta ii rdnise inima qi-i zdrobis'e chian
a;"g"tE;'de'via!a. Incerca sd se mdngS.ie cd-in fiecare joi
se v"a duce cu Friedman in Armadia, iar de acolo, sub pretext
cd vrea s5-gi vadd pdrinlii, se va repezi in Jidovila-sd strAn-
sd in brate pe doamna Lang. Dan o sdptdmAn-5 fdr6' x,oaa 'i
ie pdrea o v6qnicie... l\poi m-ai ascundea in suflet qi duEerea'
c5 nici n-a pututr m6car sd-si ia rSmas bun de la ea }a plecare.
Au fost nevoiti si se despartS. ca doi str5ini, f6ri o sdrutare
fierbinte, fdri o lacrimd alinhtoare, cdci T'ang s-a nimerit sd
trAndiveascd toatd vremea pe acase, tocmai in ziua aceba.
Doar o strangere de mand tremurStoare si o privire inmuiat[
"165
 in regrete a putut aduce cu sinr: in satul strdin care i se pdrea
mai mohordt ca o temni!d... $i vina tuturor suferintelor lui
cddea numai in sarcina notarului. DacA nu ar fi ieEit dAnsul
in calea lui Herdelea, nici Titu n-ar fi trebuit sd pArdseascd
pe Roza... De aceea tAndrul privea pe trriedman qi toatd fa-
milia lui ca pe niEte dusmani de moarte Ei-i ura cA't se putea
irr imprejurdrile in care se gdsea.
De cdnd a inceput sl iubeascd pe Rozica, l-a cttprins- o
<lragoste deosebita pentru to{i ungurii qi ovreii, fiindcd ea era
unguroaica mAritatd cu un ovrei. Dragostea se manifesta prin
pldcerea de a vorbi unguregte. Venind acuma intr-un sat un-
gurresc, Ei-a incliipuit cd, auzind Ei vorbind mereu ungureEte,
r/a avea impresia ci e tot in apropierea Rozei Ei astfel iEi va
mai rdcori dorul. fAranii care aveau treburi pe la primArie
vorbeau insd mai mult romdneqte, intAi pentru cI tuturor Ie
era mai Ia indemAni gi apoi fiindc5 notarul insuEi nu cunos-
tea iimba statului decAt tocmai cAt ii cerea s"lujba, iar acasd
-.porov6ia numai ovrieEte sau romdneEte, cSci notdreasa, cu
toate silin{ele,. nu fusese in stare sd invele nici o boabd un-
guregte. Singur feciorul notarului, studentul, se prefdcea cd
nu pricepe rom6neEte; deoarece insi iEi dddea aere de gra-
vitate savant6, lui Titu ii era scArbi de el gi-l ocolea.
Amdrdt qi rnAhnit, Titu totu5i se apuci serios de munca
ce i-o impdrlea cu ddrniiie Friedmarrcare, nefiind sigur cAtd
vreme va sta la ddnsul poetul, cduta s5 profite de h6rnicia
lui spre a-Ei pune la zi lucrdrile rdmase Ei ingrdmddite de luni
de zile. Pe Titu il plictisea rnonotonia acel-oraqi formule 9i
tipare, dar nu-l inipiedica de a muuci cu rdvni in aqteptarea
zilei de joi, c6nd va revedea pe Roza. Se simlea chiar m6n"
dru ci se $ertfeqtc scriind ,bilete de vites, ,,liste de flrnpo-
zites $,i alte lucruri prozaice, in loc sd pluteased in sfere se-
nine,'si fdureascA versuri inarlpate...
Joia sosi imprerrnd cu o decepfie crAncend. Notarul ii spusc
cu pdrere de rdu cA nu-l poate lua cu el in Armadia,/cd tre
buie sd urnble negregit prin comund, sd zoreascd str6ngenea
birurilor gi sd pund seehestne celor rdmagi prea miulf in urm6,
deoarece percep{ia il amenin!5 cu amendi dacd nu va v5rsa
'ln trei .zile mdcar sumele de pe semestrul trecut.
Parcd nici o zi, in viala lui Titu, n-a fost mai posollo-
rAtd ca joia aceasta. Fierbea, injura qi-Ei blestema soarta v5-
zind cum pleacd Friedman, iar el trebuia sd stea pe loc. Era
cdt pe-aci str se batd cu bdiatul notarului, care veni sdJ liq
de urdt Ei sI discute politicd. Pe urmd igi zise cd Friedman
nu putea s5-i facd asemenea mdgdrie decdt lndemnat de He'r'-
160
delea qi ca sd-l tnstrdineze de Roza. Spre a se'rdzbuna nu
ieqi toati ziua din cancelarie, aruncd intr-un coi! registre,le
cie sechestre gi, in schimb; compuse pentru Roza o scrisoare
lungd de nu se mai isprdvea, infldcdratd de patimd gi udatd
de lacrimi, pe care voia sd i-o trimit6 cu un om tocmit ina-
dins, chiar daci l-ar costa leafa intreagi pe o lun5.
A doua zi, recitindu-gi scrisoarea, i se p6ru ca:n umflati
qi o rupse. Se mai potoiise pulin cu speranla joii viitoare.
Cum a rdbdat o sdptdmdnS, va mai rdbda cdteva zile. Reve-
derea' va fi cu atAt mai pldcutd... Notarul ii povesti cd s-a
intdtniti in Armadia cu Herdelea Ei cu Ghighi, care ii trlmit
multe sdrutdri, gi gdsi cd a fdcut foarte bine crulAnd pe oa-
rneni cursechestrele, deoarece perceptia *ocmai i-a mai acor-
dat o amdnare cu birurile.
Joia urmitoare Titu pili la fel 9i totugi se mdhni parci
rnai putin ca intAia oar6. lntre' timp cunoscuse pe preotul
calvin, om mAn-int, slab gi cu o mustald foarte clruntS;'qi pe
preoteasa, grasd, voinicd, inattd ca un jandarm, care erauf
certati El nici nu vorbeap cu notarul. Cu aceEtia impreund
Titu ocdra in fiecare seard pe l'riedman Ei astfel se tnai r5-
c:orea Ei-Ei uita aleanul.
ln cele din urmd totugi trebui sA plece prin sat, cu str['
jile, dupl biruri. Atunci de--abia vdzu dAnsul mai bine comuna
qi oamenii. $i vSzAnd, li se strdngea inirna dq remu.gcdri Ei
imputdri, qi-Ei zicea din ce in ce mai intristat ;
Uite ce orb am fost !... IJnde' mi-a fost sufletul p6ni
-
.ilcuma ? )
GargalSul era un sat cam de vreo doud ori c6t Pripasui,
aqezat pe t5rmul stdng aI Some$ului, pe un Ees drept ca rnasa.
ln mijloc se.in6t{a trufaqd, cu un cocoq alb in vdrful turnu-
lui, biserica ungureasci noud, iar in apropiere gcoala statului,
cu coperiqul rolu de tigle, cu doud etaje, severl 9i porunci-
loare ca o stdpdnd nemiloasd. Primprejur se inqirau numai
t:ase bune, cele mai multe de piatrd, cu ogrdzi largi, acareturi
.bogate, vite frumoase. Pe la margini, ca nigte cerqetori flA,-
mdnzi, se -rizleleau bordeie murdare' umile; invelite cu paie
afumate Ei, intr-un col{, ruEinoass, se ascundea parcd bisori-
cula romdneasc6 de lemn, ddrdpdnatS, cu turnulelul luguiat
de gindrild muceg5ite. l
Fiindci datoriile mai numeroase erau la'mirginaqi, Titu,
indemnat de Friedman, iEi incepu activitatea printre cocioa-
betie pleoqtite, inrtdmpinat pretutindeni de duldil lldto i care-l
lAtrau c-o inverEunare atdt de duEmdnoasd ca qi c6nd ar fi mi-
roslt cE '.'ine cu g6nduri rele. Umbldnd din cabl in cas5, $i
167
 rAscolind;mizeria pdna in fund, se simli cuprins incetul cu
incetui de o nedumerire mare qi atAt de'stdruitoare c5-i zgu-
dui toatd firea, ,mai ales amintindu-i intr-una clddirile mdn-
dre din rnijlocul satului.
,,Aci suntem noi, cei .oropsifi gi sdraci, pe c6nd dincolo
ei se lSfdiesc in belqug(, s€ grindi dAnsul in sfArEit, in-trdnd
i;ocmai intr-o c6suld foarte hodorogit6, cu streginile aEa dr,
loase cd trebui sd se plece ca sd poatd pdtrunde'in tindd.
O babd uscatd, incovoiatd rdu. de spinare, cu o broboadtr
cenuqie in cap, il pofti speria{p in casd, repezindu-se si
qteargd cu qor{ul lavila, ,ca nu cumva sA se murd5reasci
domniEorul dacd ar pofti sa qadir, Spaima insd ii liclrea in
ochii cu carer fura cAnd pe Titu, cdnd pe cele dqud strAji
rAmase in uga tinzii.
muri baba/ cu glas jtrlnic. Ne m6ndncd sdricia qi necazurile.
domniqorule, pdcatele noastre !
Tiiu o pr:i,ri lung qi se cutremurd de o ruEine ciudatA a*
mestecati cu dezgust. Bdtrdna i se pdru o ndlucire din visu-
rile lui, intruchipdnd mizeria Ei intunericul. Vru s-o liniE-
teascd cu o vorbd blAndd, dar nu indrdzni sS,deschidd gura
gi-gi vAri nasul in registrul de sechestre unde o gdsi insem-
nati cu o clatorie de peste doud sute de coroane. CAnd auzi
baba de doud sute, holbd ochii uluitii, rdmase c6teva clipe cti
gura cdscatd, apoi inlelegdnd, izbucni brusc intr-un hohot
de pl6hs, bolborosind desperatl '.
*- Vai de mine, domniqortile ! DouI sute !... Vai de mino
t
5i de mine !
I-acrirnile- ei gdlgriiau atAta durere incAt Titu avu o in-
cleqtare' in beregatd. Se uiti zipdcit la strirjilc d.in tindd c,arn
se sc5rpinau in cap sub rev:irsarea de soarel primAvdrat,4c.
Lumina vie il fdcu sd tresarii, ademinindu-l, simfind-o cum
i g9 preli_nge in suflet, cum ii pdtrunde in toate tainilerle,
schimbAndu-se lntr-o mild din ce in ce mai l6muritd si mar
stdpAniioare. ,.Ce-s eu, aici ? Ce caut eu aici ?6. se, gAndi a-
tunci ddnsul, in vfeme ce boqetele bdtrAnei ii rnr-rrmurau tn
urechi ca ecoul unei chemdri indepdrtate.
uite, babd, trebuie si plbtegti, cd altfel ili ,iau
- Apoi,
zdloage gi-!i vdnd tot, tot ! vorbi in acelaqi timp gura'lui cr_r
glas aspru care i se pdrea atAt de str5in incAt de-abia'il mai
crtnoEtea si mirindu-se cum poate rosti asemenea cuvinte.
- !...N-am
i.i-arn
nimic, domniqorule, afard de sufletul din oase 1...
Dar ia-mi-l, ia-mi-l !... Cd feciorul mi-i in cdtane
de doi ani de zile qi c6t amarul de pdm6nt ne-a ldsat Dum-
r68
r-r€Z€u, acolo zace in paragind de mA doare inima... Numai su-
iletul mi-a mai rdmas... Amu incaltea ia-mi 'Ei sufletul, dom-
rriSorule
' -t"-i"imu
!...
lui Titu izbucni o flacird nouii, ca dintr-un foc
.n':.ocnit prea indrslung. In rninte ii rdsdri intrebarea chinui,toa-
re :-,,De cre sti-i iatr eu sufletui ? I)e oe eu ? De ee rboc,mal eu?s
Statu rrrult nemigcat, fdrti sd rosteascd-o vorbi gi f6rii
sd mai indrazneasca sd ridice ochii la baba care plAngea me-
reu, iEi sufla nasul zgomotos, se inchina gi se jura. hli ii era
rugine de strdji cd se indtr,ioEeazd qi totuqi n-avea puterea
sd-Ei invingd slSbiciunea. Pe urmd deodatd se zgudui, se uitd
i.er in registru, cldtinA din cap qi mormdi supAiat :
Atunci poate cd sunt greEite socotelile ? Ori ce Dum-
nezeu - ?... Ori nu se poate ?... r\dicd ce gre$eli, ce... ?
_agAfti indatd de cuvAntul ,,grqeli( ca un, inecat. Ieq.r
iurios din casir, urmat de str5jile care pAqeau nepisdtor, clA-
tinAnd din cap ca nigte anirnale trudite. Se duse drept la
irrimirrie qi spuse indignat notarului cd registrul de impozite
trebuie s5" fie greglt. Friedrnan zAmbi cu superioritatet pi-i
rdspunse cA garanteazd exactitatea socotelilor, deoarece au fost
iucrat6 chiar de dAnsul gi copiate de fiul SAu, un matemati-
i:ian de mAna intdi. Dar, dac5 line sI se convingA, slobod e
sA revadd toate capitolele, degi, dupS um'ila-i pdrere, ar fi
rnai bine sd continue sechestrele gi sd nu mai piar{6 vremea
ricgeaba.
Titu igi.dAdu seama cd in registru nu poate fi nici o gre-
;eald Ei cd-i trebuieEte doar un pretext /spre a rnu fi nevclit
sA mai colinde casele cle pe la margini. Se siimlea mic gi ros
de o amdrdciune care parce.i sdrbezea sAngele qi-i infiltra
in suflet o scdrbd mare de sine insuEi. ZvArcolindu-se si-qi
imprdqtie siml5mdntul acesta, se aEezd la un birou inc5rcat
de hdrloage gi, maginal, incepu sd adune, si scadd Ei sd com-
bine fel de fel de cifre, sd rdsfoiascS pentru fiece nume ln
cdte cinci-$asei folian,te. In ochii lui insi ndmdsese int,ipdriti
atAt de adAnc baba cu fala zbdrcitd de cute qi strArnbatA de
pldns, incAt pe toate paginile tremura chipul ei rrustrdtor,
in vreme ce in urechi ii tiuia lrlereu ca o imputare din ce in
L:e m&i asprd : ,,fa:mi gi sufletul, domniEorule !...(.
DupI un ristimp de b6jbAiri, rlbdarea il-ndrdsi. SSri de
ia masi aproape desperat si porni sA se plimbe de ici,colo prin
cancelaria colboasd, necdjindu-se s5-qi goneascd Vedenia ba-
i:ei din minte. lncercd sd fuga cu g6nduriie la Rozica. la im-
brdliqdrile ei calde, la qoaptele ei dulci. In zadar, cdci se po-
rnenea cu inchipuirea iardqi ln cocioaba ddrirpirnatir, in fala
169
 bdtrdnei-schimonositc de durere, siiit s5-i audd bocetele do-
;enitoare, Pe r-rnrrir se rugind cii, in asemenea clipe, mai poate
sd se gAndcasci la Roza I"ang qi-l cuprinse chiar un fel de
sild dc fcrneia care l-a orbit atdta vrerne cu iubirea ei zv5-
pAiata, abAtAndu-l din calea lui.
Titu era acuma singur in toatd primdria ; strdjile sfo-
raiau Ia intrecere pe bdncile din tind5. In ferestrele deschiser
Iarg primirVara zAmbea in odaie ca o fecioarA indr"lgos'r1ita.
PaEii tdnirului, apAsafi, cAnd mai rari, cAhd mai grdbili.
rAscoleau paraful-duEumelelor tocite, care, in imbrdtigarea soa,
relui, se legirna ca o boare auritd,,. Deodatd Titu se opri ia
o fereastri, cu mAinile la spater ademenit'parch de viata nouE
ce izbucnea atotputernicd dincolo de zidurile cancelariei, Pri-
virea lui intAlni peste drurn gcoala ungureascA, trufaq6, stri-
lucind intr-o poleialA dc raze. ln curtea mare, prundiia, cetc.
de. copii zburda,lnici se fugdreau qi se jucau, strigand plini. dc
voiogie, supravegheali de un inv.itdtor t6n5r qi foarte palid,
cu ochii atdt de mari ci de departe plreau'ochelari. Zgc,-
motul gi veselia ajungeau [n primArie mulcomite intr.uri
Iriurmur cald, intretdiat numai rareori de tipete scurte. mul*
lumite. Sufletul lui Titu incepuse sd se mai inviorezb cAnrt
deodatd vdzu cd invS{dtorul galben se umfld qi se roEe te ca
un curcan, fAcAnd semn manios unu-i grup de eopii ce stdteaLr
deoparte, Curn copiii rdmaserl pironi{i locului de fricA, in
vdl5toruf'se duse spre dAnEii. ameninfdndu-i cu degetul $r'
strigdnd. Titu se plecd spre fereastrd gi, prin zarva de glasrtri
vesele, auzi , totugi limpede cuvintele invA{dtorului, pline drr
indignare : - cu incetul de. slugile oropsite, dar pline fle via!5 !'( se g6ndi
Numai ungureqte !... Unguregte !... Trebuie ungurcgtc l "
-
Ungurestc
- lntr-o!...clipire toatd fiinla lui Titu sc schimbd intr-o ura
cumplitd impotriva invdtiitorului. Sintli o pornire n6valnicit
sd se repeadd la d6nsul Ei sd-i infunde in itriml cuvintele a-
meninldtoarc... Ni;te bdtii de clopot zdringanira ins5 atunci
;i, intr-un minut,. zgomotele amulird qi curtea Ecolii rdtrtase
ptlstie. Numai cladirea scdldatd in soare privea parcti mai
mdndrai, mai batjocoritoare, ca o fiard care, dupii ce qi-a in-
ghilit prada, se J.inge. lenegd pe buze. Niciodat[ pAnA azi trtr
blgase de seamri cd un'lucru mort ar putea si exaspereze pe
un om. Acum vedea cum casa roqcovanl de pcste drum, elr
ferestrelc rlari ;i sciipitoare, vrea 'sdl dispreluiascd gi s5-i
ligneasci. r\cetrsta il infuria qi-i rea.mintea iar pe baba spe*
riatir gi cernitd de suferinli. ,,Sa-i snrulg eu nenorocitei Ei su-
t70
fletul din oase ca pe urina colea sA strige mai lanloq : numai
rrngureEte !"
Ridica ochii rnai sus deasupra qcolii, spre cerul albastru,
limpede ca o pAnzd intinsi acoperind nemarginirea. G6nduriie
lui vedeau tot satul ca pe o irarta uriaES, patrundeau in casele
flumoase, bogate, ingrijite, etdevArate lAcaquri fle st6pAni ris-
fdlafi de soartd, se plimbau prin ogrdzile'mdndre unde, intAl-
neau {drani unguri sfdtoEi, cu iztnene largi ca rochiile, cu
mustAlj rdsucito, hodorogind in gura n'lare... Apoi ugoare gi
iuti. ca nAedrdvanii din basmuri, gAndurile ocoleau satul, po-
posealr in co,cioabele necdji'te, pri?rtr,e alNi {drani, impov.{,rafi
de nevoi, oropsili de Dumnezeu Ei de oameni, slcili de tnutrci
;i de saracie. ,r$i totugi al nostru e viitorul ! iEi zise Titu in-
senindndu-se. O cetatb incercuitd de o ogtire desculla ! Do-
geaba ne infrunta cu ;coala ameninfdtoare, dege'aba cAnti
eocoqul in vArful bisericii... Presiunea noastrd nu inceteazd o
clipNullimea noastrd inaiuteazb mereu.... Zidurile lor meE-
tequgite,se clatind Ei se fdrdmifesc indatd ce le atinge suflarea
..zie!ii noastre incAtuEate... St6pAnii tremurd in fala siugiior !
Slugildl Noi suntem stugile ! .Al ior e trecutul, al nostru e
r.iitorul !...( -
It gaaita un rAs de rnultumire. Incrtderea in sine ii a-
iungasJ zbuciumdrile Ei gAndurile negre. lEi aduse aminte
cum in Sdscula, acum vreo zece ani, cAnd a trecut spre B'is*
tri{a, singur vdcarul era roman gi statea intr-o hrubd in capul
satului, pe cAnd azi, fdrd gcoalA Ei fdrd bisericd, jumAtate co-
muna'b romAneascd. ,,Acolo alli stdpAni sunt cotropili incetul
ddnsul, simlindu-se foarte fericit cd are cinstea sd facA parte
din neamul pbijduitilor.
Cdnd fu poftit la tnasd, merse atdt de bine dispus'cd in-
veseli toatd familia notarului, deEi era canr supf,ratd deoarece
Ie pierise o gasce, indopatd Ei ingrijitd de insdEi doamna no-
tAreasA. Dupd-prAnz Titu se cufundd intr-o disculie pasionatd
cu ,Friedman -si fiul sdu asupra romdnilor. Studentul incerca
mereu sd vorbeascS, ungureqte, dar Titu nu rdspundea decAt
romAneEte, parci ar fi uitat-dintr-o datd,gi cu desdvdrqire
timba cea1a1t6, sau parcS's-ar fi temut cd igi va pierde graiul
in clipa cdnd ar mai rosti un cuvAnt unguresc. Notaru'l qi mai
ales fecioml sdu suslineau cu inverqunarc ci politica romd-
neascl e gre;itd din temelie, fiind pornitd dintlr-un simtl-
mdnt de urd impotriva stdpenitorilor legali ai {drii qi cI prin
77r
 urmare sL\ vil, sfdrqi printr-un faliment. Titu critica, din ce ln
ce mai lndrirjit, strddania ungurilor de a ucide prin deznalio-
nalietrrcr un neam intreg cu un trecut indoiiat de suferinte
.ii dc vitejie, gi dovedea c5, impotriva'acestei tendinle crimi-
rrale, romAnii sunt silili sd lupte pe via{6 Ei pe moarte.
-- Pardon, pardon, il intrerupse in cele, din urmd nota-
lul, vrAnd s5-i dea lovitura de grafie. Sunt, sigur cd, mai cu-
r6nd sau mai tArziu, Eovinismul dumita-le are sd te goneascl
in Rom6nia, ca qi pe ceilaili martiri ai dumneavoastrd, care
exploateaz5 increderea bie'tului popor in cdrturarii sii... Md
rog, in privinla aceasta eu nLl md inEel niciodafii...
- Unde-i norocul sA pot trece qi eu in tard ! suspini Titu
cu mdndric
. - Lasa,
l'riedman
ca asemenen n()roace nu intArzie prea muft, zise
ironic. Ei bine,. grozav ag vrea sd te intdlnesc d'pd
ce vei fi cunoscut rnai bine lara Romdneascd ! Grozavl... Ai
sa vezi dumneata acolo iibertate qi fericire, dumneata Eare aici
cArteEti .,si te revolli neincetat... Chiar te rog si-mi scrii qi
riie o carte pogtal5... Fdgdduieqti ?
. Desigtrr ! strigA Titu imbujou"at de insuf,lefirer ln
orice- caz mai rdu ca aci nu poate sd fie I
Nuuu ? Zdu?... Crezi dumneata? slri notarul supi-
lat cd- n-a izbutit s6-l dea gata. Apoi qtii dumneata cd in
Romdnia dumitale nimic Ei nimenf nu e stabil ? Dacd ochii
dumitale se intAmpli sA nu-i placi boierului, a doua z[ ai
zburat... Acolo nu-s legi gi nici admlnistratie,ca in lairi a-
ceasta biagoslovitd pe care dumneavoastrd o calomniati pe
toate clrdrile. Nu, domnule ! r\colo bunul plac al oiocoilbr
dicteazi milioanelo,r de robi in zdren!e... SA nu.lrij vorbegti,
te rog, mie de Romdnia, cd eu o cunosc mai bine ca dumnea-
ta !... Trei ani am stat acolo in tincrc'tc, dar n,am sd uit pAni
voi inchide ochii ciit am indurat !
In sfiirlit, oricunt ar fi, bine sau rdu, cel pulin gtiu
cd tot c rorndnesc qi rrumai romAnesc ! ficu Titu cu pn sur6s
triurnfdtor care pe notar il sAcAia mai tare dec6t daci ar fi
rdcnit $i prin urntare nu poate veni orice fleac de renegat
sA-!i impuni sd vorbeqti qi sd simti ca un strdin !
* Egti un govinist cum nici nu mi-ag fi putut inchipui,
nu degeaba eqti poet romAn ! zise studentul, cautdnd sd fie
ironic, pe unguregte.
La sfdrgituJ disculiei Titu se simli rnAndru ca un co-
mandant de oaste dupd o bdtSlie cAEtigatS. Era mai ales mul-
172
iumil pentru cd -a avut curajul sd-Ei declare fdrd inconjur
sentimentele adevdrate, ca gi c6nd ar fi fdcut-o in fala unor
inchizitori fiorosi.
- In. amurg, 'in loc sd se ducd la preotul calvin ca s6 bdr-
feascd impreund cu preoteasa apuciturile obraznice ale nota-
rului, prqcum obiqnuia, se hotdii brusc s5 meargd la preotul
romdn. Acuma ii era rugine cd, fiind.€ici de apioape or lund,
a legat cunogtinli cu to{i surtucarii unguri, dir n-a umblat
de loc sd vadi mdcar pe pSstorul turmei desculle qi oropsite.
. . Cpa preoleascd era in preajma bisericulei, pe o uli{d'dos_
nic6, in marginea satului. Titu gdsi numai-pe-doamna preo-
leas5, d lSrancd secdtuitd de muncd, qi trei fete modeste, ioar-
te ruginoase gi cam p.rostute. Toate s-au bucurat Ei l-au poftit
indatd in ,rcasa dinaintecs, o odaie impodobitd cu lesdturi gi
cqsdturi ldrdneEti $i gu o masS in mijloc, aqternutA cu fata
albd, pe care trona o biblie veche, legald in piete roasd, intre
o cruce micd de argint gi_ alta mai mare de lemn. Stdngdciile
li sfiala fetelor, ca gi voibele apdsate ale preotesei, cai6,altd
datd l-ar fi fdcut si rAdd, acuma i se pdreau pline de farmec.
- Dardesfinlia
n_alitdlilor
sa ? intrebd d6nsul c6nd, dupd sleiiea ba-
rigoare, fetele amulir6 nemaiEtiind ce se cu-
l.ine sd vorbeascd.
E la bisericd, are o nuntd, rdspunse repede fata cea
rnai -mare, slSbufd, uscati,. cu mdinile ropii. Au venit adineauri
uigte unguri sd-i cunune. C-aici aga-i obiceiut. lntdi se cu-
nund la biserica lor, dar per urme vin gi la tata, cd sice cd
slujba noastrd e mai sfAntd-..
-q E mai sfdntd... repeti Titu maqinal.
-In curdnd
sosi gi preotul, bdtrdn, cu hainele rnurdare, cu,
barba neingrijitd gi cu nigte ochi bldnzi ca de apostol, Avea
fala transfiguratd de o mullumire mAndrd. Didu mAna cu
Titu, il aqezd la mase, porunci fetelor s5 aducd un pahar de
vin Ei apoi, cdnd rdmaserd singuri, ii zise cu o fimputare
uEoar6, fr5leascd :
- Me bueur, fiule, c-ai mai venit qi pe la noi... Aga se
,si cade. Cici trebuie si ne iubim unii pe allii toli cei de-o
trimbi si de-o lege. De aceea m-am rnirat qi m-a durut ci
rre:ai ocolit pdni azi...
Titu plec5 fruntea parc-ar fi aqteptat o binecuvdntare qi
rosti domol, ca un vinovat rnustrat de remuEcare :
* Iartd-md, pdrinte I
cd. 40026 coala 12
t73
 2 Avea uneori clipc c6nd igi zicea cd se poartd ca url prosr
i
Zv<tttul ryi apoi Etirea cd Ion,i.u vrea sd. ia de nevastb pe'
Ana, dcgi nu tSgiduieqte cd cu dAnsul a rdmas insdr,cinatS,
r;c rirspAndi, mai ales cu ajutori-rl Zeuobici, in tot satul. Celor
ce spuneau ci nu o ia fiindc*'nu se invoieqte de.zestre cu
Vasile Baciu, 1e astupau gura cei ce gtiau cd fldcdul 4ici nLr
bdtut joc de'
'.'rea sd stea de vorbS'cu tatdl fetei Si cd deci Ei-apentru
ea inadins Ei numai ca sd se rdzbune pe Baciu cE nlr
i-a dat-o de'bundvoie, ba incd odinioard, la hord, l-a $i bru{-
tuluit de fald cu toath lumea. In casa Ilerdcle'a insi purtarea
lui lon.era privitd ca o inurdiric fdrd pereche: Bdtdile ce ]e
suferea Ana- din pricina lui stdrneag zilnic valuri de lacrim-i
gi explozii de mitS peutru victima ,,praqciului'6 Glanetaqului,
cu toate cf, pdnd atunci fata lui Vasite nu se bucurase der nic;r
o coqsideralie in familia invdtdtoruh-ri. I)e cdte 5i'i auzeau cE
Baciu bate pe Ana, amAndoud fetele lui Ilerdciea pldngeait
cu hohote qi blestemau pe lon, avAnd de partca ior f5!i'5 9l
pe dascllila, care rlu se ostoia p6nd ce nu striga din. cerdac
ipr" casa'GlanetaEului: ,,Sd vd fie rugine obrazului-!'{ DeEi
nu se brdta, inv5fdtorul-.se indigna tot atAt de multt ca 9i
muierile, fiind un sentitnental fdrd geamin 9i aVAnd oroare
<le bdtaie, incAt chiar in qcoall, cdnd se intAmt:la s5-l scoatS'
din sirite vreun copil 9i s5-i tragb doui-tlei la palmi' avea
remuEcdri zile de-a iandul. Laura mai incercd de cAteva ori sE
explice fldcdului cd nu-i gade frumos ceea ce face, dar'tron
paicd innebunise, tAcea qi rdniea ca. un cAine turbat.
Nici n-am mai vd,zut aga blestemiiie, trttrtlur.t FIcr-
- cldtinAnd
dele:r, din cap, seara cAnd vorbcau dc feciorrtl Gla-
netaqului. Parc5-mi pare rdu aclrfi)a cit nu l-an.r lijsat sir ifl st,.ri;
in ternnitS, sai-i mai treacr-"r brriccia...
De altfel lon instrqi tritiit itttr-o tttlburltrc atAt de ciudatii,
r:A aproapc nu-5i dldea scriurla cc ttlri voia si unde vrea. sd a-
iunga. I)e ciind ir ir-rfrtrntrrt pe Vatsiie Baciu i se pirea ci toatd
Inmr:ir il drrlrlirne'stc si totusi se simlea mai fericit ca totdeau-
na. Ar:i cr:a de o vc.sclie uirlitoare, glumea cu cine-i iesea itr
cale, aci sc lnfuria si sudr,ria din senin, cdutAnd oricui ceartd
si bdtaie. l\{ai ales cAncl ii pomenea cineva de Ana se lborqea
ti.fulgera ; ba in cele din urmd ajunse sd vadh- un vrdjma; de
moarte in oricine' rostea in fala lui numele ei sarrpe al lui
Vasile. Intr-o duminicd, tocmai in vremea liturghiei, bdtu.
crnnt pe tatdl sdu, pentru cd il sfdtuise, foarte De departe, sa
caute s5 se inleleag5 cu Vasile Baciu, c-ar fi auzit cd oculrl&:
ar fi bucuros s6-i dea fata Ei chiar o zestre frumoasE'
774
riin{rc, alerg6nd dupd cai verzi, in lo'c sd sttea de vorbd curn
se cuvinq !i sa inierce o invoialS cinstitl Se gAndea atunci
L:I Vasile Baciu, incdpSlAnat cutrt e, poate sb se rSzgAndeascS,
-.a lase pe Ana sd nascd Ei s-o lie acasi cr-r copilul pAnd ce va
','cni altul s-o ccarir dc ncv;tsti. Au tnai liost 5i alte fcte ctr
L:opii din flori care totuli s-arr tlrdritat, dar inci"r fatlr bogeita-
:;r-rlui Vasile Bar:iu ?... z\semenea incfiipuiri il firceau itrsi Inar
iiArz. ,,Mai bine sa rJttr6n tot calic, dccit. si rrit frccc ci pe
rniine lii igi raspundea bu un sirnlamaint. dc rtttrre rnullutnirur.
CAteodatd ii venea sd izbucneascit, sd strige itr gura mare
ca gi-a implinit g6ndul, cd de abum poate avea Ei pamirnt Ei
-sd vrea d6nsu1, clci toate nuneti dc vointa
de toate, numai
iui atArnd. AEteptarea de azi fi,umplea fiinla de o-pliccr.c ne-
inaiisim{itd. Tbcmai fiindcd i-ar fi fost u;ol sl-puie capdt trr-
t uror neinlelegerilor, nu se indura, parcd s-ar fi temut c5' in-
datd ce va'fi lobAndit ce a rAv-nit atdt cle vijelios, vor incepe
poatc alte zbuciumdri, necunoscute qi mai grele'.
lntr-una din zilele acestea fu chemat grabnic la judecb-
torie in Armaclia, printr-un aprod tri4r.is inadins dupd dansul.
Serduse indatd, nepdsitor, fdrd sd se sfituiascd cu nimeni, ca
ri odinioar5, cdnd cr-r pdra lui Simion Lungu.- Nici capul nu-i
mai dure,a de ce i"s-ar-putea intdrnpla acolo, de vreu1e' ce pla-
nul lui a izbutit qi fericirea e atAt de aproape, ch doar sd
intindi mAna s-o culeagir.
Un donn strdin, gros qi gras, cu pchelari 'negri, cu fala
nlinni qi rotundd ca o lunai, il intrebd cine i-a ficut jalba
impotriva domnului iud"ecdtor ? Ion iru stdtu pe gAniluri nici
';n rninut, ci spuse indatd cir J-Ierdelea i-a fircut*o'.. l.Tumai dupd
ce-a, isprivit Ei a vdzut pe preotu.l l3elciug alSturi de iude-
cdtorirl mdnios, mai la o parte, si-a dat sealllit 1:i:t s-ar pripit 5i
si-a aclus aminte culn a'fdgtlduit inv5ldtoruiui clc atAtera ori
cii nu-l vir rrinde niii in rupl,ul capulul. De aceea cittli s*o
dreagd, adAugdnd cir cl a stiruit la llerdelea';i l-a rugat in
gehunchi n6na t-a indunlecat" I)omnul strdin insi nu-l mai
'ceva pe altui doiln
;,,scultd, fiind octq:at sa dicteze Lrngureste
care scria foarte repede la- un birou. Dr-rpd un ristii-rro apoi
r:omnul stririn, care vorbea stricat romAnegte, il lntrelld daci
s-a gAndit bine ce a f6cut, iar c6nd ddnsul rdspunse ci s-a
gdndit, ii zise ci pldngerea lui e mincinoasi 9i prin urmare'
in loc de doud sdptdmAni, actlrlle poate nd fie inchis doud luni,
de nu Ei mai mult... fon, cu o inf5liEare nepitsdtoare, tdctt. Pc
urmd un aprod il sdoase afard.
175
 -_PAnA ce ajunse in uiild, fldc5ul se mai gdndi cd n-ar fi
trebuit sd vdndA pe l{erdelea. ln uii{A igi zise ci Ei in temnile
oameni trebuie sd stea $i cd ori o sdpti4mdn6, ori o 1un6, tot
rrn drac e... Apoi toati afacerea aceasta fu ingropatd sub noia-
rrul grijilor cu Ana, cu Vasile Baciu, cu pimAnturile lor care
vor fi ale lui-..
I'iindcd Ion, de la o vreme incoace nu mai mergea aEa de
des pe la Herdelea ca inainte Ei niciodati n-a deschis vorba
despre incurcdturile lui ot Ana, familia invdffionului de-abia
dupd vreo sdptdmAnd qi intdmplStor a afiat cum odrasla Gla'
rretaqului nici n.a wut sI asculter pe Vasile Baciu cdnd a in-
cercat si-l descoase asupra gAndurilor lui cu fata batjocorit5.
I)omniEoarele qi doarnna convinserd lesne pe Herdelea cd el, ca
invdliton Ei om luminat, e dator si intervind, sd povSluiasci
qi la nevoie si dojeneascd pe ,,destribdlatul care nu mai are
fricd nici de Dumnezeu qi nici de oameni'6. MSgulit, inv6!d-
torul chemd indatd per Ion, care rdspunse cE vine, numai sd
arunce int6i nigte ogrinji in ieslele Dumanei.
_- Pdcat cd nu-i aici Ei Titu, murmurd Herdelea, aqteptAnd
aproape miEcat sd soseasci fl5c6ul. Am bdgat de se'amd cd
Titu are multi influen!5 asupra nebunului... Ei, dar acuma
sdracul Titu cine qtie cum se trudegte in Gargaldu ! Cdci de,
lr6inea cea de toate zilele greu se agonliseqte qi cu miulti su-
dcare !
Ion intri, dar de la primele cuvinte se burzului, se roqi,
se infurie gi curAnd i-o tr6nti, fdri ruqine, invSldtorului:
Dar mai lSsati-md in seama necuratului, cd doar nici
- copil Ei Etiu bine ce fac Ei cum trebuie sd mb port !'".
eu nu-s
Apoi zdu aga !... N-o iau, domnule inv5liton, pentru cd n-am
poft6 s-o iau. $i drept sd vd spu4, mi-i urdtd Ana ca matrna
padurii gi nu mi-ar mai trebui, si $tiu c5 badea Vasile rni-ar
pune colea-n palmi tot hotarul Pripasului... Ce-s eu vinovat
c-a rim,as ea cu pAntecele la guri ? fo-s vinovat ? Ea-i de vind,
cd de nu i-ar fi 'pl5cut, ntl s-ar fi 15sat... Cd doar n-am ru-
gat-o eu, picatele mele...
Herclelea se cruci ascultindu-t qi amufi, iar fetele {ugir6
in salon ca sd nu fie trevoite sI mai audi asemenea vorbe
pdg6ne. Numai d6sciiila nu-qi pierdu cump6tul, ci aprinzAn-
du-se de indignare, ii zise, ciutdnd totuqi s5-Ei pdstreze dem-
nitatea :
Nu !i-i ruEine {ie, mdi bdiete, s5 vorbeqti aqa in fa!a,
-
noasitrd, oameni cumsecade ? Astea.s vonbe d9 orn zdravdn ?
Nici tiganii cei mai nemernici n-ar indr6zni si facd qi si gr5-
176
iasci precum indrdzneqti tu ! 'Frumos ifi st5, n-am ce zice...
Noi te-am crezut mai de treabd ,si mai aEezat ca pe allii, dar
vdd c5, n-ai pereche in blestemdtii... Da, da, bine-a zis cine-;r
zis cd din coadd de cdine nu faci pdnir-i lumea sita dc mdta-
se... Foarte bine a zis...
drag5, lasii-l mai incet, cd-i t6n6r gi nu ;tie
- Lasd-I,
ce vorbeEte, interveni Herdeletr impdciuitor" uiitAn'dr-r-qi hotri-
r6rea eneryicd de adineauri in fala indAriirii fldcdului.'lncerca
apoi sd-l imbldnzeasca reamintindu-i cI, de cAte ori i-a ascultat
sfaturile numai bine i-a mers, Ei stdruind m:ri alcs asupra !:ii-
taniei cu Simion Lungu, cAnd fusese cAt p-aci sd-i putrezeascei
oasele prin cele temnile gi c6nd numai jalba pc carc i-a fI-
cut-o ddnsul l-a scdpat teafdr.
Invdldtorul n-apuc6 sE isprdveascS. Pe Ion blAndefca a..
ceasta ei sugruma fiindcd il siiea sd se ru;ineze. Dar ner
vrAnd sd se -dea lnvins, igi'aduse aminte de domnul strdin der
la judecdtorie qi sdri mdnios, strigdnd :
_- Ce bine m-ai sfdtuit, domnule invdldtor ! Mai .bine
nu md sfituiai Ei mai ldsai in pace, sd stau inchis atunci
doui sdptamdni, dec6t sd stau amu doud luni ori poate Ei
doi ani !... LasA cd am aflat Ei, noi cum s-au intors lucrurile,
cd doar'nu suntem tocmai aga de progti...
'- Va sd zicd asta {i-e recunoqtin{a, mdi foane ? zise Her-
delea infricogat de indrdzneala feciorului. Dupd ce m-ai ru-
gat o seard intreagd, $i tu qi ai tdi, sI nu te las, acuma ai
r braz sd-mi faci imput5ri ? Uili cd tqt piAnge'rea mea te-a
sc6pat de temnild...
M-a scdpat, cum si nu mii scape... Z|mai bine cd ti-ai
bdtut- joc de neqtiin{a mea cum nici'n-aE fi ptitut credej cd
doar mai frumos cum m-am purtat eu cu dumneavoastri nu
s-a purtat nimeni... Dar amu nu-i nimic ! Sd fim slndtoEi !
I)e-amu oi Eti Ei eu sd md feresc Ei sd umblu dupd capul meu...
Sd dea Dumnezeu noapte buni !...
I€gi repede, trdntind uga gi bodogdnind pAnd acas5.
Atdta obrdznicie incremeni chiar gi pe doamna Hendelea,
incAt de-abia intr-un tdrziu putu zice : "
A lnnebunit de tot becisnicul ! ceea ce se potrivea gi
-
cu pSrerea domniEoapelor care, reapdrdnd, nu mai ptiau cunr
s5-gi arate revolta.
Pdnd noaptea tArziu uimirea nu se potoli in casa Her-
delea. Asemenea necuviinld din partea unui sdtean nu li se
mai int6mplase niciodatd... $i suplrarea tuturor era mai ma-
re pentru cd tocmai Ion dovedea atAta nerccunoqtinti-r
,qi 1ips5 de respect. Fiindcd to{i l-au iubit, acurna to{i il oci-
lll
 3
rau la intrecere. Familia inv5ldtorului il privise intotdeauna
co pe Lln orr trl casei, mai f,stef gi rnai spdlat ca ceilalli !d- fiind innegrit in pldngerea lui^ Ion la
r';rni. Ilc,rdclea se mAndrea cd l-a avut elev qi-I 15uda pretu- Preotul Belciug, -fusese
fel cu judecdtorul, chemat ca informator in fala co-
tindcni. Ce-i drept, gi Ion fusese veEnic sdritor gi nu se codea, de primul procuror al tribunalului din
dacA i se cerear ba sd alerge prind-n Jidovitra sau Armadia, mLiunii prezidati
i a sir mai . sfarme niqte lemne pentru bucdtdrie... ln serile Bistri{a.'Resp.t.rs" surazirnd cucernic Ia toate intreb6ri}e, sim-
pard cd e
lungi de ,iarnd, cAnd plictisearla omoari satele, cdnd de frica ei linAnciu-ser curat ca floarea spinuiui- qi nevrdnd sd
cuprins de vreo pornire duEminoasi fald de nimeni, deqi in
r.ramenii se culcd o datd cu gainile, fecio,rul GlanetaEului
petrecea de multe ori in casa inv5latorului, ascultAnd sau suiletul' lui fierbea impotriva lui Ion care a cutezat sd.l pd-
''punand basmuri, cdntAnd' ori jucAnd ioton Ei. durac... lnsdqi rasc5. De altfe,l ii veni foarte ursor s5 se ldmureasca, avAnd
cloamna Herdelea, care nu-gi ascundea disprelul fa!5 de progti, Aoa" repete declaraliile fdc-ute cu prilejul.procesului din
'inleiegea
ctun le zicea df,nsa fSranilor, cu Ion vorbea ca gi cr"r o persoa-
.care "a-qi
se cd feciorul Gla'etagului este un . element
legald din Pripas 9i. 9I, in -interesul
'

ni de seama ei, mai :rles ci el qtia sd pdstreze totdeauna btrna- periculos pi:ntiu ordinea
"IfrEt*i", trebuia negreEit scriturat pulin ca 5['lEi ,vie ln fire'
cuviinld. $i acuma, acela;i Ion nu se: ntsineazA si ricneascir ' _- Nu sunt ori de legi, qi deci.nu pot vorbi decAt ca un
;i sd arnenintc pc domnul invatitor !
sirnplu profan, fdcu dAnsul drept incheiere' TotuEi mi- s--a pd-
- I)ac-ar fi fost acasd, Titu, st-lnt sigulA cA-l plesRea I
r.ut'Ei -i re parel cd'aomnut judecdtor n-a fost destul de'se-
zise Ghighi, rAzboinic5 u-*" '"o delicventul. De -altminteri cea mai bund dovada ci
Herdelea insir mai mult se intristase decdt se mAniase. **""i"t""L, pedepsoi n-a avut efectul dorit este in prea afard de
Din toate vorbele lui Ion, il izbirA indeosebi cele despre plAn- insdgi plAngeiea aceasta, care constituie o calomnie in-
gerea impotriva judecStorului. Apoi o bdnuiali ii sdgetd ini- Crazireila, 6ste, zic, faptul cd clliar acuna reclamantul e eroul
rna : clar dacd nebunul s-a alrrcat sA spuie pe undeva cine i-a unui scindal cum nu s-a mai pomenit in satul nostru"'
fdcut ialba ?... Nu mai vdzrtse de rnult pe Ghild Fop de la ju- Cdnd ins5 preotul auzi din gura l'-ri Ion insuqi cd Hen-
dec5torie, dar parcd simtea sd comisiunea de ancheta trebuie delea este autorul adevdrat al pldngerii' se roqi de mare rnd-
sA fi umblat prin Armadia gi deci *se prea poate s5 fi fost che" nie. ..Asta-i culmea ipocriziei ! se gdndi ei. Pe de o parte imi
mat gi Ion... Atunci nenorocirea e pe drum.., ir"'iu coiindat ,si mb pofteqte la lbgodna fetei, iar pes-adc-fdcut altd
Te pomeneqti cd mai ddm 9i de belea din pricina re' d;";t tAriEte'pe la'judecali ! ln sfdrEit, bine ci
clama{ie[ cu obraznicul Ssta ! vorbi l"aura carb, do cind se iumind !s
logodise. imperechease seriozitatea cu pesimismrtl. De-acuma era dovedit cE invdldlorul i-e duqman qi prin
Nu m-aq mira'de loc ! adSugri dlscdlifa rndngdindu-gi {rm;; se credea indreptdlit sd caute 9i el sd-l loveascE, qi
gura-gi nasul. De la astfel de proqti fslpoli aqtepta la tot ee-i tn"i to"-ui cdnd ii va ii lumea mai dragd' ,,Dac6-i hotdri vorba de
rrrai rAu fa"ut apoi am s5-i ardt cd nu e greu de loc !66 se
.ldnsul."a.,,
!

T:Iodoronc-tronc ! fircu l{erdelea. Ldsa{i, cd nu-i nici dra- C)ucdtiseinrSclscindtnsufletconvingereacSHerdelea

cul a$al- dc negru culn se pare... O fi blestemqt lon, dar rAu
nrr-i ! Omul o fi avAnd cine qtie"ce.necazuri, g-apoi la necaz
ornul vorbeqte vrute qi nevrute !
In vreme ce sufletul ii sdngera de presimlirea nenoro-
t.rr:ii, trebui sd zAmbeascd, sd glumeascd Ei sd convinga famiiia
r.:A nu-i nici o primejdie... Ddscdlila Ei fetele, obosite"de indig-
rrare, dormird ca scS]date. Ntunai llerdelea se.frlmdntd toati
noaptea cu ochii deschigi, speriali, cSutAnd zadarnic sd inecc
in iutuneric vedeniile apds5toare...
i78
s rnarele vinovat, cu at6t gdsi mai multe irnprejurdri-.uquri-
toare pentru Ion care, la urma -urmelor, nu pga-te fi decdt
-intrigiior'
;i;;i*; invatdtorului. Il compdtimi gi-i pdru riu
c5. a'fost nevoit sd marturiseascS impotriva bietului flicSu.
Se gAndi tot mai des la dAnsul 9i din ce ii ce cu nr.ai multA
cluiogie. Adicd , pentru ce il ufirrdrise cu atdta inverqunare ?
Acuma, chibzuind mai bine lucrurile 9i intAmpldrile, recu-
noqtea ci s*a pripit cdncl l-a dojenit ln bisericd 9i c-tr greqit:
lndemn6nd pe Simion Lungu sd-I pArascS. Da, da, s-a pripit,
r79
 cdci dreptatea adev5ratd a fost de partea lui Ion... Deci tre-
buie sd incerce sd-gi rdscpmpere gregelile si sd facd ceva
pentru sArmanul om oropsit. $i, fiirrdcd Etia bine neinlelegerile
dintre el qi Vasiie Baciu, igi propuse sd-i impace, convirigdnd
pe Ion sd ia pe Ana, iar pe Baciu sd-i impiineascd doriitele
in-ce.priveEte zestrea. De altfel, dacd ar izbuti, ar imprdEtia
qi ruqinea ce apasd asupra satului din pricina lor. Adevirat ca
.A,na nu-i nici intdia, nici ultiria fatd care a pdcdtuit : ne valea
Somegului sunt chiar unele satc unde mai toate mirescilc
limb-I5 cu copilagul de m6nd. In Fripas insd, de cAnd e Belciug
in fruntea credinciogilor, nu s-all pomenit copii din flori_
$i apoi ceea ce face Vasile Baciu e strigator la cer. Bine, a
gresit fata Ei e vinovatd, dar pentru o gre;eald nu poli sd omori
un om. Atdta cruzime nu s-a mai auzit. S-a dus ve,stea qi
prin alte comunc cutrl o lasd in fiecare zi vdndtd gi zdrobitd dc
bdtaia..
,/ Preotul mai cumpdni cdtdva vreme nlahul, ca sd nu aib6
pe urmA sd-gi impute iar vreo prioire. Din zi in zi insi il gd-
sea mai m5ret. Herdelea are, sI ingdJbeneascd de necaz cdncj
va afla ci p6nd Si Ion al.Glanetaqului, unealta lui nenorocitd,
tot la popa ciiu'td addpost sufletesc. Apoi, in afari de recu-
nogtinta fldcdului, va dobAndi si increderea lui Vasile Baciu,
pe care p5lania fetei l-a lrrdp6dit qi care ar fi brreuros acuma
s-o vadd mdritat5 chiaf qi cu feciorul Glanetagului, mdcar cii
s-a jurat gi s-a ldudat atAta cd nu i-o dd nici rnort., Aici Bel-
ciug simtea o noud arsur6 a constiintei sale, cdci ii el ll as-
mulise odinioard pe Baeiu si nu-qi nefericeasci fata cu un
destrdb6lat bdtiuq si tAlhar... In sfArgit preotul mai ndd5iduia
c5 din imp5carea aceasta poate s5 folosea"scd Ei biseriea cea
noud ceva. Cdci r6vna Iril eea mai scumpd ln viatd era sii
vadd indltAndu-se un sfAnt locas de piatr5, falnic, $i frunros,
in locul celui vechi qi ddrdpdnat care li fdcea necirrste atdt lui,
c6t gi satului intreg. De vreo zece ani aduna ban peste ban,
cu o patimd mererr crescAnd, contribuind el insuqi eu aproa1re
tcate veniturile biserlcii gi imnunAndu-si singrr toate econo-
miile ln favoarea visului sdu. Realizarea ineel'ruse printr-o co-
lectd, fdcut[ de doi sdteni fruntaqi, Toma Bulbuc qi Stefan
Ifotnog, prin toate comunele Ardealului, cu c qcrisoare de in-
voire din partt'ea'gpiscopului. Trebuind bani multi, Beleiug
cduta sd insufle gi ldranilor ambitie de a ddrui peptru bise*
rica cea noud la toate prilejurile, dar mai ales rla nrrnli, la
botezuri, la mor!i... Din nenorocire, -credincioqii erau r.nai
greoi la pungd ca pdstorul, incAt de-abia acuma se putrrserA
incepe tratative cu cAliva arhitecti vestili din Bistrita, qi inc& "'
180
nu se qtia dacd suma adunate va ajunge... In reveriile lui cu-
cernice, Belcirig vedea noua bisericd triumfdtoare, trAmbilAnd
lumii siiinleLe' vrednice ale unui preot modest. Ba mai vedea
qi bisericu{a cea veche, a;a sdracd qi umild cum era, mutatd
fn satul Sdscula, unde romdnii se inmulliserd 9i, neavdnd
unde sd se incliine, veneau durninicile in Pripas si asculte
sfdnta iiturghie... Numed sd-l invredniceascd Dumnezeu sd-Ei
poati continua opera qi sd lumineze sufletele oamenilor. -
Duminic5, inainte de a incepe slttjba, puse pe primar si
porunceascd lui Vasile Baciu sa vic la dAnsul acas5, dupS-a-
rniazd, impreun5 cu Ana, iar straja fu insdrcinatd s5-i trimit[
pe lon; impreund cu Glanetagr,r Ei Zenobia. Nu voia sir se Etie'
cle ce-i cheamd Ei nici sd bdnuiascd unii cd a poftit gi pe cei-
lalli. ,,Cum sunt de inddrjiti amdndof, ar fi in stare sd nici nu
vie, iEi zise Belciug, frAngdndu-Ei mdinile cu infrigurare. Pe
cdnd aga,'daci ;e vor intAlni fatd in fald in casa trnea, nu,.se,
poate sd nu cadd la invoiald !s
Cei dintdi sosird Vasile Baciu cu fata. Jiranul era pulin
cherchelit, fiindcd se grdbise sd inghitd o jumdtato de rachiu,
mai inainte de a-i fi spus primarul vorba preotului, iar Ana
avea ochii umflali qi arEi de pl6ns Ei incerca zadarnic sd-Ei
ascundd pAntecele sfiddtor de rotund. Pe el il pofti sd Ead5,
pe cAnd ea rdmase in picioare, cu ochii in pdmdnt, lAngd uE6.
Ca sA nu-i dea vreme sd rdsufle, Belciug il lud repede, cd
face rAu de-Ei stdlcegte fata, c-a ajuns de rAsul lumii, cd omul
la nenorocire sd pu-gi piardd judecata, cd Ana a gregit, dar
orice gregeald se poate indrepta cu bundvoinld, dar incdpS-
l,Anarea e mama tuturor-relelor, cA doar nici Ion nu-i figan,
ba inc5-i fecior sArguitor qi iste!, deqi n-are rtvere, qi poate
sd fie un ginere mai de treabd ca mulli al!ii... Ana izbticni in
lacrimi, iar Vasile Baciu rdspunse lnduioEat qi arndrAt :
Da cum n-ag vrea eu, domnule pdrinte ? N-am incer-
- in toate chipurile ? L-am gi rugat, eu, om bdtrdn... Dar
cat eu
nu vrea nici mdcar sd md asculte. Nu vrea qi nu vrea. A bat*
iocorit-o gi amu ne freacd... Apoi ce s5-mai gtiu eu-. face?
Dumneata eqti om sfdnf Ei drept qi in!elept... Invali-md dum-
rreata $i eu fac orice !
Preotul igi petrecu m6na prin pdr, mlllumit de rdspunsui
tdranului, 6i tocmai se preg5tea s5-l povdluiascd sd nu fiei
zgircit, cd doar pentru odrasla lui dd, iar nu pentru striint,
r:6nd auzi pagi de opinci
i
in tindd qi apoi un ciocdnit sfios fn
r-tsd.
Intrd ! murmurd dAnsul repede, incdntat.
-
181
 crir't'tirSrr crcsc:^i.s. inct't
5i cu rcspcct ugir Ei isi pusc rn-
dutir <'iir,i.rrla jos trlngii g-upio",'in"r.n*r-, Vorbele acestea
trarii rrrai cu curai qi aaria bi,;t ,i";.'T;ii cc Zcnobia gi Ion in_ -deslelenirA amorleala aEteptdrii. Ion se
nrigcir pe scaun, igi, drese_glasul
rni{i vaz6'd oe Bacil Ei p", a"", c-u' toate i;i *'uiitura ui_ iindu-sc nurnai sub_masdf la 'piiioarele Tise' lfii;iit, dar qi_
^pu!in'Ei prcotuiui.-
tatti bdnuisuia ae ca atdi gi cei- iirti*" ri
GlanetaEu ;i cu Ion,
;;-f;r;';;"ilti. Belciug dadrr
"; or"n"a"4"o"o"i;i"" "i-'"ai
mdna cu
;ratdnd latpifg. ghetelor pe.care se prelingeau vine suUliri ab
apd ,murdara din noroiul lipit pe maigrnl
care parcd-l pofte.a sd priceapa iet ae r" V?r'"-fiu"Tr,, p"i,, -_ Nici eLl nlr rrrA codesc,-ca bate Dumnezeu, nulnai-
urmd vorbi fldcdului. cu un gii; bra"a,ri"""ri"d^ muri-ii^""iiJ#qt", p. cd vreau si gtiu ce iau ;i cc-rni 'r-ir
gdciune: -o-.-v.-'s d;l;; in ru- parinte. ori n-am ?
dd... Am dreptatq aomnute
-:- Aud ,qi nu cred cd tu n_ai vrca- si Amd4doi se adresau numai preotului gi nici nu.se uiLau
ttorocitd, dupd ce vezl bine rclunogti iai pe fata asta ne_ unul la altul. Nimeni nu rua in seamd pe Ana oeci- nimeni
Ei ca citivi,lilli'gi Ei
i_l:bui sd-!i impline_Eti aatorif nu inseninarea arungd spaimi din ocirii ci. pL rna-
mos, mdi roane ! Ca fata urata-nuli,. Apoi aqa nu_i fru_ "_o"
surd ce cuvintele bdrbaliior se" inmoaie si ;; ;;;;pi;;. --
'dzu 'cum
""uq;inuu."d...
d; ;;;,;'riir- r'i_i, pe
drumuri nu-i... SquSe $i il, ";;'i,orbes" ._ Ii dau fata acuma, iar dupd moartea mea,'lor le ra_
asemenea eqti un^bdiat cumsecadc, eu bine ?... Tu de mane tot ce am agonisit, ci doar n-am sd duc
pgate una ca asta ? ----*' cumintu, uE"r"t... Curn sc pu, .u"-
ialtd lurne'.. cat tidiesc insd nu vreau sd rrmdn "iti'ti"
p"-.iru-u.i
- D-upoi.
Glanetaqu
agry-1ule pdrinte, baiatul
in rbcu] ne"a"r,il^."itiriria"a"-se u. ?.*r. rdspunse ',i s-ajrrng la bAtranctc sr ccr dc pomand, facu nac'iu -a-i ras-
Irlcat, m€rerr cu privirea spre Belciug.
la Vasite Baciu. C"- in cap qi cu ochii
D-apoi cu fata ce sd fac eu, bade Vasile ? se ridicd atunci
- :i.il';d'-d;nute parinfr iij,Jga i".
tlupd o pauzd. dar-opriridu-;ul;;'.iir.t, Ei Ion aprins. Spuae-mi dumneata, ce sd fac ? Am eu Lr"r*
parcd n-ar indrdzni sd
lfdpeassd, pe c6nd io". pt; ifft"" cu o miqcare dumneata, aln eu pAmAnt 2... Ori dumneata vrei sir ne bdgdm "u
arate^ cd-da, intr_adevd.r'"l ce voia si sltigi amdndoi ca sA nu pierim de foame ?
u"-
Se ldsd o tdcere. mai lunga"r"u. ,,"_,, Sa munci{i ;i sd vA faceli I strigd Vasijc Baciu.
sd vorbeascd in acelaqi timp-ii"if,.1rq ,ri-i" dcodata se pornirA -- C)are
Preotul insa re curmd u"a"Jir,ia"ffi li i;;, si ciri*rqr. - de ?...
sfdrdmat
Da pAn-amu n-am muncit ? pan_arnu nu mi_am
ajuns oasele ? Cd slavl Domnului, cu mAinile in
zise blajin, cu un ,a-uoJ-'"i"";;;;^;i .in'*"*rr'"i'rr.liu, Ei r* sdn- n-arn stat ! gi avut-am oare vreun'folos ai" uoila-t.ii-
-- Ibcd de,_asta v-am aclunat I A'cuirnpaciuitor i
,d io"*lti si sd vri .cla ? Anr rimas tot ca dcgctul de gol...
$_amu ai vrea sA mai
invoifi ca oamenii, "iintre {igani... hrdnesc Ai pe fata dumitale, cd !i s6 pare cd aangii
"a -rJilI.o
"*3U"_ilurrl".r.,_ai su"t
,^-^P*l:iyg .sg areza t""ii""os sr a'oi i;dn5 peste'cap ! ""_-i
cangr, 'a$teptend ,to,q*gltq Ei piistrdnd,,_ii- po"i.# 'idicd ochii
i.rrasrr
ra dl.r-" cu'alg-etut pc rdnd, pe tatil-sAu gi pc maici-sa care
rJrnevoitor pentru to{i.. Rdrbaiii }n.i-itituaii "_.
Cddura din cap foarte posomor6li, vr6nd a.stfel sii.induio;ezer
in"r.""'o-ti,
'iriletoratintite
gura
asunra tui,
m6ntuire. Zonot-io-"ft;
a; intr-rnsul
"a''ii a"*'.ii-si oicrea o_chiiar vedea "I e.i_
sin_
pe adverstr Ei sd dea o mdnd de'ajutor focioruhri. :
Cat trdiesc eu, nll dar_r nimib !... Asta s_o ;tii dinaiqte !
vrdnd astfcl s.i aratc tuturo. peste cap,
de seriozitatea Nici -rrn creilar qi nici rr palmd de loc I Mai bine'o omor
clipei, iar Ana. topitr- Jo riiitni, "i.-ol'prtrunsd
irh"J*' r"eiiritl,,iulrrrro tlgrop; cel pr:tin sa stiu c-arn olnorAt-o eu, pentru cI nu $l o
bi-a
stl se faci-r cit mai tinui ciinitea gi nu m-a ascultat pe mine... ASa ! Uirte-asa !
lncrucigate pe care Sicn sl ;i_ui" ;;"';re pdntccele cu m.inile
picura in rd;tim;;;i cdte_o lacrimd Apoi clacd-i aga, clegeaba"nu-"- o.tuffi ui
te... Se arz(,a asprq
-"."itJ'un"i J";;,'i}inl,o"o_
fierbin- cdjit -. "rni pildria in"?'"n-
oe dornnul pdrinte, ziSe Ion invdrtindu-si m6ini
j.-'erit numai c,iteva i"tipu -tictatut
a. ""r."Ili"rrri"eirute pe ulitA... ln
tacerea ce stdp6nea ;i indreptAndu-se sDrc scaun ca sj cdnd al fi dat sI sl scer7e
qi s-ar fi rizgdndit inainte de a sfdrsi migcarea.
t.i vasire. oros ""'o.aiii-a"i""-,]ta. Inoi'ofiauta :_

'ocea
si si rdguEit,-incet "un"iHi
intoarserA capet"ele .p". ?-a*"1 ;"-' t"ii-pii:"irirrixiu"a " siRelciug, speriat cai i s*a stricat ltlanul, ar .fi vrut si inter.-
vie sd-i dornoleascd, gi nu gtia cum s-o facd. Tusi clc cdtev;
..- Eu nu md codesc de loc, AomnutL rrri iit se'irn ch ar dori sd vorbeascd. Se impdnzi iar o tlcere,
fata... Uite-o ! Sd gi_o ia pdrinte...
-' Eu ii dau acurn insi nervoasd si frdrndntatd de scertaitul scamnclor-...
sire-iiJ;i,rato9i'i
?nainte de-a deschide el gura, Va.sile Baciu izbucni di' nru :
1.82

183
 Dac-ai socotit sn-!i ba{i joc de fatd ca sI_mi smulgi rno_
5ia, -a1:oi ritr to-ai socotit, cd nu !i-ai gdsit omul... N"u, nu,
bt\it'tc !... llni... $tiu cd !i-ar-.pldcea... Dar eu... hm... lasd .pt"
nritrc... Nu, nu, Ioane, sa md, fereascd Dumnezcu ;i Maica px,_
r'ista !
. _- ln clipa urmitoare fon, Zenobia Ei Glanetagu protestar:-1,
lndignali, acoperind indemnurile la cumpdtare ale preotulrri..
De-abia acurn se rupse gheala aievea Ei se incinse d vorbdrait.
de vreo trei ceasuri, aci apropiindu-se, aci gata sd se ia de pir,
ca peste un minut sd se mulcomeasci iar. Numai Ana ticer
mdlc gi s-uspina, ca o osdndita cape-si aqteaptd verdictul.
ln sfArEit Vasile Baciu consiinti' sa dci cinci locuri si
pereche de boi,'dar pdm6nturile sA fie scrise p"
,
nn,:i.
lon insd linea morliE c5-i trebuie toatd, mogia, deoarece""m"ie Biciii
Iru mai e in stare sd o munceascd, fiind cam bdtrAn, qi incre=
dintdndu*l ci, drent recunogtinld, ii va purta d'e griid si nrr-,
va ieqi niciodatd din cuvAnt
CAnd ajunserd aci, Belciug se ridicd triumfdtor. Greu ii
fost sd inceapd tocmeala De-acuma au sd se dea pe brazdd, ori-
c6t s-ar mai ciondlni. Dar at6ta vorbdrie il plicfisi in cele diri
urm5, mai alcns vdzdnd, cd se insereazd qi incd n-au cdzut ki
invoiald. Astfel ii trimise sd continue acasd hdrtuiala si. dAnri
4dna cu bdrbatii, le zise zdmbind :
intr-un ceas bun qi ru noroc I $i la nuntA sii
- Ei, sd fie,
nu uitati:nici pe Dumnezeu din cer Ei biserica iui de pe pa-
m6nt !
Ciorovdiaia dintre potrivnici se relul mai aprigd
,Se ameninlau, se iniurau, se opreau, dddeau
-dii pe drun:.
mdini, isr
Eonteau cine qtie ce. dar tocmeala nu mai inainta de loc. CAnei
snsird in fala casei lui Vasile Baciu, amAndoi se g6ndir6 sd la-
se aSa cum vrea celdlalt qi sd sfArgeascd, qi tot-uqi se rdzgdn_
dirS repede ndddjduind fiecare cd amAnarca va aduce apE la
moara lui. Singrrri Ana era zoriti, tremrrra 9i se uita rug6-
to'rre eAnd [a, tatril ci, cdnd la lon, infricogatd cd se von des-
pdrli fArI .Q-i hotiri soarta sau a-i fi curmat suferintele. Si
intr-adevdr se despdrlird iurdndu-se, atAt fldcdul cdt qi,'Vasile,
cd ori rimAne cum au spus ori nici sd nu se mai int6ineasci"..
" Vasile Baciu, simlindu-se g6tuit, plesnea de mAnie pi, cir
sd se rdcoreascd, glsi un clenci Anei qi o bdtu iar p6ni cdrrci
o^umplu de sdnge-. Toat5. noaptea qi a'doua zi fu crAmpolit O"
gAnduri negre. Inlelegea acum ldmurit ceea ce bdnuise de'c6nc1
4 prins de veste cd feciorul Glanetasului umbd sd suceascir
mintea Anei : ,,Va sd zicd vrea sd-mi ia pdmdntu.iiu t,i ii ra-
-sireau sudori reci pe frunte gAndindu-se ce va fi nevoit pAn&
184
{a urmd se se indoaie qi sd traiascd din mAna calicului... Igi
fierbea creierii cdutdnd si ndsooce'ascd un rnijioc--ca,ne s5-1
scape din ghearele holului qi se bucura numai la inchipuirea
*. ar putea gdsi ceva sd-l inEele cdt mai cumplit... Dar*oricAt
se cdznea, nu putea stoarce nimic. Poate dacd [-ar mai ameninla
cd va l6sa pe Ana sd nascd gi cd nu o va mdrita niciodati ?
Ameninlarea i se pdrea atdt de slabd, incAt nici el insuqi n-o
credea. Cum s-o primeascd atunci cel5ialt ? Mai mult l-ar in-
{arAta...
Ion era vesel qi mullumit. Era sigur cd p6nd la urm5, Va-
sild, Baciu ii va da tot Ei-Ei fdcea mereu cruce' rnullumind- lui
Dumnezeu cd l-a ajutat sd izb6ndeascd.' A doua zi in zori cu-
'rreier5 hotarul sd cerceteze mai bine toate locurile viitorului
:sdu socru Ei sd se bucure vdzdndu-le, fiindci de-acuma sunt ale
lui. Pe la amiazir se sfddi rdu cu Glanetaqu care iar incercd
s5-1 sfdtuiascd s5, nu intindd coarda prea tare.
Decdt m-ai invSla pe mine, mai bine ai pune dum-
ne-ata- mana pe ceva, cd mdndnci pdinea lui DumnezeuEidegea-
ha, mai du ca un trAntor ! ii strigd feciorul cu dispre!.
Seara, insolit de md-sa, de Floarea, nevasta lui Macedon
Cet'cetagu, qi de soacra primarului, o bab6 specialistd la pe{i-
turi Ei tocmeli, se duse la Vasile Baciu care de altfel il a$tep-
ta qi chiar chernase p-e Firoana Ei pe nevasta dasc6lului Simion
.l3utunoiu,
sd poati line piept asalturilor. Ana indulcise o. cupd
de rachiu, cici'bdutura dezleagi limbile qi imblAnzeqte inimile.
Toatd tArguiala fu reluatd de la inceput cu mai multi rdvnd
gi violen!5, fieeare parte urmdrind sd pdcSleascd cdt mai tare
pe potrivnic. Cuv6ntul insd il aveau indeosebi femeile care se
certau {ig6neqte qi, drept dovezi gi argumente, se ocirau intdi
unele pe altele, apoi pe lon, pe Ana, pe Glanetagu pe Baciu
qi toat-e neamurile loi cunoscute gi necunoscute... In loc de
apropiere, mai rdu se inrdird gi se despdrliri hotlrdti sd nu
mai reinceapi convorbirile, ceea ce, firegte, nu-i impiedicd
sd se int6lneascd iar peste cAteva zile qi iar'si se certe f5,rd
rezultat.
Deoarece, tot ciorovdindu-se, intraserd in postul mare,
I'asile Baciu se gdndi cd cununia nu se 'poate face in nici un
caz pAnE dupd Pagti, se ldsd mai greu spre a cdqtiga timp pen-
tru a gdsi mijlocul de a-gi inEela gitterele. Dar nici lon nu se
grS,bea d'e loc 6i se prdpidi de rAs cdnd Vasile vru 'totuqi sd-l
sperie cd nu-i mai di pe Ana... Apoi,'cu doui s5ptdmdni ina-
intea sSrbitorilor se inviori intr-o jumitate de ceas, incAt fl6-
c6ul se mir5. cdt s-a fdcut Baciu de ingdduitor. Primi s[-i dea
185
 zestrL\ tottc piulirnturile ;i anrAndor_rd casele, cer6nd, doar sa _- rife, legat in lan{uri gi totugi- fericit in inimd, - simtindunsq
Jie,sclist',-dtrpi cununie, lpe num,ele arndndo,iura. Deocamd,a,tA,'* ,lrutiir iare. prin iertfa -sa trebuie sd smulgd izbdnda tutu-
ciupii crrrri.rnic", Ana se va muta la Glanetagu, impreund cu o ror... $i inchipuirile acestea ii urnpleau fiinla de pldceri sufle-
1)crlcl lu: dc boi, un cal, o vacd cu vifel, o scroafd cu qaptepur- teqti nebinuitc.
, t'j, rrn cilr nou Ei ail.ele mai mdrunte ce Ee cuvin unci mircs" ' In lumina zilei insd zdmbea -de visurile indrlznele ca nig'
ii rr(,vcste tinere. in acecasi zi se clusera la notar pentru ilr- lc aiurf,ri bolnave Ei-qi zicea cA, in locul lor, ar fi ;nai frumos
;tiin{irile legale si pe urmd Ia preot sd facd strigarile de cu- sa iiptuiasc6 acurna ceva. Toate planurile qi hot6rArile nu fac
viinid aEa fel ca nunta sI se serbeze chiar a dor,ia duminir;t
.. doi bani.dacd rdmAn neimplinite. iI rodea nevoia de a porni
rndatd.gi'se necijea cl nu Etie cc ar putea face, parcd s9b a'
I
{.:itlla r'AStl" \
I)in clipa aceea' Vasile Baciu trdi intr-ozbuciumare par- ripile sufletuiui i--ar atdrna picioare de plumb... AtP o bucu*
ci g) ar fi fost mirele, Toatl zi.ua nu-Ei gisea locui gi nu mat rib cdnd ii dddu prin gdnd sd rupd orice relalii cu toli ungu-
gtia cum s5-Ei ascundS. nerlbdarea. De teamd si nu scape. vroo rii qi sa nu vorbe-asci decat rom6negtc.. $i fiindcd la. cancelarie
vorbd trdddto,are, nu rnai didea pe la Avnirn, dar bea mii rnull lrebuia sd scrie unguregte hartiile oficiale, il cuprinse scarba
ca de obicei acas5. Acum i se pdrea ce vremea trece prea a de slujba ce o ficea.
nevoie Ei-l rodea frica sii nrr.i strice cineva sau ceva socotr. TbtuEi pe Roza Lang n-o uita Ei chiar so-gAndea cum ar
liic nutea-o aseia si pe ea in-cadrul vielii lui noi' fdrd a-Ei incurca
ndzuinlel6. ii 6ri ruEine insd cdnd iqi,amintea cd i-a declarat
.4 ciragoste in ungureEtb qi cd intnia lui iubire pdtima.E6.e o un*
gur6aicd. Se colnsola cloar zicAndu-Ei cd nu e imposibil ca Ro-
DupA intrevederea crr preotul romiin, Titu se simtea nl, 7u ta fi" o,rreic6, precum e iar atunci n'ar mai sta nici
<;'m, maj luminat' mai curat. se g6ndr murt ra viata iui c{r.i ior, Etiut fiind ca Pentlu ovrei 'nu
pGAi"a in fala'amorului 'i"Lang,
pAn6. atunci- gasi.stearpir ;i ruEinoasa. parcd urnblase- pril
li ginchiEi,
,
: "existd sentimeniul nafionai... Deoa-rece trecuserd c6teva sApt6-
lurne cu ochii de nu vdzuse nimic. pldcerca i"i ir"-n mani de c6"ncl se despdilise de ea, acuma'n-o ntai dorea qu
yq.bi ungures.te i se p._;rrca -acunr nespus de Ct, atAta inverEuna"re, daf era sigur cd, dacd ar revedea-o, ar iu-
lolos ca mazgdlise poezii, cand srrfletul lui fusese "rr"ghlor.a.
intelenit rti: bi-o mai nebunegte. I)e aceea hotari ci iubirea aceasta nu e
nesirnlire ? Ce folos cd citea tot ce-i cddea in m6nd i-buinau-nl c5, in gener:a}, ura
in contrazicere de loc cu planurile lui Ei 'asupritorilor.
rnin.iea cu gdndurile aitorer, cla.cd nu cirutase sa stie ," ir"l ni"ioJ"ta nu poate cunrinde pe femeile Spre
trccc irr iurul lui ? cc sa "facu lcgamAnt cd o va invila 9i pe ea
"",
irrcliinuicsti ararne-qi-t.t"l;, o li o" totul iinigtit,
perntr"ir gloi'ie, canci in fata 'raita se ,desftiqoar;i tragcdlia ,,n,,i r,,,, loi-irAnegte.
por'intreg, mai dureroasd in nrutcnia ei decAt irrice nrscocir! A"'*u,dupScecredeacdgi-atras6nouir]'iniecdldu.zi-
rol:tzrntice.? *Menirea inea eiste sii triicsc'in t"0.. i" notarui'l-riech,tcn ii era indift-'rcnt. Inr inirnn lui
lui,vitregit de soartS, sa-i ali' suferintc.le, sd-i 'simt nuamr'
-iitn'""t- "in!a,
ii privea de'Ia o indltime,foarte mar9. qi-l considera_tr'ai pu-
dureriie, 'cle
.qti {irr sprijir-rul lui 16( i;i zic;ca dinsul crr mandrie in clinele di:
ii- lrirca doar
ii"- pe un bustean c3rne' Reu cd
'otarul
lns;:'liotlt'{'- "n
n" piiJ"p"a schimbarea lui. Dacd ar fi pric-eput, i-a.r fi ficui
Irc;rrli strrtt'lr rglani^t r)(' ( ill'ri)c*ua cc-i sluiea dr ent prt, i*piia"i,-ceea ce l-ar fi bucurat. Prinse insd simpatle de- vaj..
riu ;,iprinclca lrrnrind .si facea zcci cle planuri de viitor, care du:' nicr,rl student care se infuria ci Titu nu !:nai vrea sd 'rorbeas-
c;ri'c rrriii vijcliolrsc. se vcdea cand cu fdclia in-nrand, in frun- ;t J" loc unguregte Ei care n'-l mai sc'otea 6in ,,'"ovinists ;i
tea nnei multimi imense de: lrrani, cdlduzindu-i spre lupta cie
dezrobire, cdnd ratircitor din sat in sat mdngdind lela.niile oa- "agitator{(.
, - remuqciri cA n-tr cdutat pAnd acuma sd cinoascd m5-
Avu
n:Tilg"- ndpdstuiti, inviitdndu-i cum sd-Ei ulureze"traiul ii a_ car din cdr{i RomAnia, lara silre care se indreaptd azi toa'te
16!dnd ln sufletele lor focul nddejdii'de mii bine, c6nd in ga"a"rif" i.ii inu.ipat". b"" nenorocit c5 nu-gi noate procura
ca-pul unui grup de soldati cu steagul tricolor fAlfaind in vant... romAnesc"' cum o
ii"i ."t ppriin cAteva vederi din ,,paradisul G6sea
lEi zugrd'qea in minte chinurile ce le va indura vitejegte pen* botezase'd6nsul intr-o disculie cu'-notarul. criminali pe
tru poporul lui qi foarte deseori se visa ln fundul unei iea"n_ ioli dascdlii'rorn6ni care nu sunt in stare sd infrunte opre-

186 T87
 liEtile guvcrnului unguresc gi sd invefe pe elevi a respira ae_
rul patrici lor adevArate.
Ifiindcii Friedman umblase gi chiar gtdtuse ani de zile in
Ilomiinia, Titu il zgdnddrea mereu sd-i mai *prri-"u-* p*u-
colo, fdrd insd sd se arate ci el nu prea Etie bine nici pe irartd
cum e lara De obicei suferea auzind povestirile n-otarului,
care nu obosea zugrdvindu-i lirani storqi de sdrdcio alituri
de boieri ce nu-qi cunosc numdrul moqiilor, sate mai mizera_
bile ca niEte colo,nii de robi allturi de oraEe otrdvite de lux
Er desfrdu, cldcaEi ce se zvArcolesc in beznd, surtucari cdrora
li-e rugine sd vorbeascd romdneqte Ei se fdiesc sporovdind fran-
luzegte' ciocoi spilcuili care nu cunosc nici Dumnezeu, nici le-
9e...
Dumneata vezi Rom6nia cu ochi unguregti, ziaea tot-
-
cleauna Titu, iricercdnd s5-i opreasci ocdrile. -
Aqa crezi ?... Dacd vei trece vreodatd pe acolo, ai sd-!i
- :- aminte
aduci de mine qi vei recunoaEte cd n-am exagerat...
Dumneavoastrd, cei fanatici de-aici, nici nu vd puteli tn-chipui
ce inseamnd Romdnia. Eu sd am puterea in mdnd,'v-aq adu-
na pe toli Ei v-aq trimite pe socoteala statului sd stati mdcar
un _an in paradisul dumitaie. Spnt sigur cd v-ag vindeca de
iredentism. Cdci, domnule, afl6 cd cei de dincolo nici nu lror
sd audi de dumneavoastrd ! . tdtoare.i Cauti- adicd sd tnomeascd pe Ion ca sd-i faca sAnge -
- Asta-i cllmea ! sdri Titu.
Nu vor sd aud5, domnule, gi cei mai mulli chiar vd
- fiindcd i-a!i piictisit cu maritirii dumneavoastrd !... De
ur5sc,
altfel transiivdnenii au pe-acolo o porecld foarte caracteristi-
cd. Cdnd ii zici durhneata ,,frate(6, el ili zice ,,boanghinds !
Firegte, Titu nu credea nici o vorbd din ie-i povestea de
-r6u notarul, ci iqi inchipuia tocmai contrarul. Iar dacd Fried-
man scdp4 din intdrnplare gi c6te
'se mdndrea ca cdnd lauda l-ar fi un cuvdnt mai bun, Titu
privit direct pe ddnsul.
Ei
Zi cu zi s.imtea insi c;i locui lui nu este aici, intr-un cuib
unguresc, mai ales cI e silit sa indeplineascd o slujbd ne,no-
rocitd,- ind,reptatd tocmai impotriva celor sdraci qi napastuiti.
Lipsa lui de zel nu scdpa notarului care, in urma cAtorva ne-
giijenle, il pofti sd facd mai pulini politic6 $i nrai multd trea-
b5, altminteri va fi nevoit s5-Ei caute un practicant mai har-
nic.
Aproape de .Pagti, Friedrnan ii ceru bu energie sd inceapd
indati punerea sechgrstrului la cei ln restanld cu plata ddrilor,
explicAndu-i c5, din pricina t6rSginelilor lui, s-a ales cu un a-
vertisment fulgerdtor, el, notar bitrAn Ei conqtiincios. Titu,
1BB
jignit, porni prin sat, umbld toat6 ziua, Ei seara se intorse cu
Lrn car de ziloage, adunate insd numai de la unguri. Cdnd af15
irceasta, Friedman se roEi de mdnie qi-i declard, de-abia std.-
t.rAnindu-se :
"-- Dumneata vrei si rni amesteci in incurcdturi politi-
r:en mi ss pare... AEa nu mai merge, regret... Trebuie sd ne des-
1;ar!im I -
Conqtiinla mea e curat6, ln orice caz ! rdspunse Titu
cu o- demnitate insoliti de un zdmbet modest.
In aceeagi searir notarul ii fdcu socoteala, ii pldti patru-
zeci qi cinci de coroane, iar a treia zi, fiind joi qi avAnd tre-
truri in Armadia, il duse pe Titu pAnd la ber5ria Rahova," de
Lrnde il luase odinioard.
5
. Macedon Cercetaqu, indatd ce ieEi din bisericd, aduse in'
vdlitorului Herdelea qtirea cd popa umbld sd impace pe Ion cu
Vasile Baciu qi cf, chiar i-a chemat la dAnsul acasd pentru du-
pA-amiazi sd-i puie fald-n fa!d. Herdelea nu zise nimica, dar
in sufletul .lui se am6ri. Purtarea lui Belciug i se pdrea revol-
riu ? Sau poate astfel vrea si rdspldteasci fldcdului vreo in'
famie sdvAipitd fald de bineficdtorul siu ?.'. Ii veni in minte
imputarea lui Ion Ei acum intelese de unde vine nerecunoE-
tinfa lui : Belciug... ,,Va si zicd popa l-a ademenit sd md tr6-
€r€Z€.;. lata'pana ,t.rdb m""ge muidiria unui cdrtur6"r ! Se soli-
dartzeazb cu un {dran irnpotriva mea...6t
De altfel, de cdnd il oprise judecdtorul inaintea liceului
qi rnai ales de c6nd s-a intdmplat obr5znicia lui lon, invd!5to-
rul era aproape sigur cd primejdia il paEte rdu din pricina
ialbei nenorocite. Blestema in ascuns ceasul care l-a fdcut si
se induioEeze,de necazul fldcdului ticdlos. Toat5 nddejdea ii
fusese in ancheta pe care i-o anunlase Ghill Pop. Daci ju-
decdtorul va fi gasit cAt de pulin vinovat, atunci Herdelea e
salvat. Deqi lic5rirea aceasta era atdt de vagd, cd Ei lui i se
pdrea himericd. Cdnd insi dupd obriznicia lui lon, a alergat in
Armadia gi a aflat de' ia Ghit5. Pop cd ancheta a trecut qi a
constatat imparlialitatea judecdtorului, d6ndu-i toatd drep-
tatea pentru felul cum a procedat, invdldtorul a inceput sA se
aqtente la orice. Conistui n-a fost in stare sd-i spund Dr€iI
multe amSnunte, cdci cercetarea s-a fScut in taind, ca s[ nu
zdruncine autoritatea justiliei ; dar atAta tot a putut afla Her'
-f;d. 40026 coala 1.3 189
 delea cd, printrc cci dintAi, au fost ascultali Belciug, Ion si
Simion Lirngu... Cum nici unul dintr-inEii nu i-a suftat irii
lrici o vorbii despre ce s-a petrecut, inseamn6 cd trebuie sd se
fi pctrecutt ceva rdu pen'tru ddnsul. Poate cd, dacd al tri vrut
inh:--adevir sd Etie, Ion i-ar fi mdrturisit tot; fdra inconjur"
llerdelea, in realitate, nu dorea siguranla. Mai voia sd creadit
c'5 pdnd in cel.e din urmd se. vor incirepta toate in bine. Curio-
zitatea il-a!6!a, iar.frica in opi'ca. linihidea ochii Ei cduta sii
am6.ne cel pulin lovitura, dacd n-a poate ocoli, cdci rdul; nu so-
seEte niciodatd prea titrziu... $i aqa, in loc sd cerceteze la ob6r-
gie unde ar fi putut gdsi tot cE'-l rodea, batca adeseori dru_
tnul Armadiei, iscodind nereu pc Ghiti pop de la care gtia cir
nu poate culege nimic sigur.
UmbIAnd zadarnic pe la Gitild pop, intr-o dupd-amiazii
frumoasS, notarul .stoesscl ctin Jidoviti'it ,triga pe fences_
tra sd-i den o citatie sositd de' vreo trei zile Ei pe care n-a
avut ocazitr si i-o trimiti acasi. Ile,rdelea pdli. ,,S_a spart
buba !'. isi zise dAnsul, incredinlat cd citalia e in iegdturd cu
;tfacerea judecitorului.
Mai uluit fu insl vizAnd cii e vorba de o 6oud comprli*
cafie. Era pdrAt sd plateascl o sumd insemnatd firmei Berns-
tein din Bistrila de la care curnpdrase acum tred ani mobikr
de salon in rate lunare de cdte doudzeci de coroane. Herdelen
nu fusese de pdrere s5-Ei mai ingreuieze leafa cu asemenea da_
torii zadarnice, mai ales cd avea regulat retineri pentru alte:
avansuri qi incurcdturi pe urma cdrora creditorif incasau c,..
li se- cuveqe'a direct de la perceptie. Et ziseser c5, precum au
stat fdrd salon atdlia ani de zile, ar mai pute,a sta p6ni se vor.
mai ugura pu{in. Dar fetele atdta l-au cicatit incdt a trebuit
si recunoascd in cele din urmd cir au drentate qi cir e nevoier
de o odaie mai drdgufa unde sd poatd p,rimi pe vij,torii peti-
tori... Vreo doi ani de zile a qi -plAtit -ratele ld vreme, -ciei
Laura, de frici sd nu rImAni iar fdrd salon, nu ldsase nici-
odatd sd se adune rrai mult dc doud-trei $i se drrcea chiar ear
sI punl banii la po;tir. De c'dnd a intervenit insd bobota md-
ritiEului, Laura nLl s-a mai interesat, iar bdtr6nul, avAnd des-
tule cheltuieli urgente, gi-a zis cd jidanul poate sd mai aqtepte
gi a ascuns sorraliile ce-i veneau in fiecare lund tot rna,i ame-
ninfdtoare, ca sd nu le vadd fetele si sd-Ei aprinda paie in cap.
Pe urmd, dupd ce se adrrnard nrulte rate, igi gdsi scuza pd nu
poate plati o sumd asa de mare, gi cd va aranja lucrurile dupE:
nunta Laurei, cdnd va mai sc6pa de greutd!i... Acurn iatd c6
firma a pierdut rdbdarea Ei-i ce.re sd achite imecliat atAt ra-
190
tele din urmd, c6t gi pe cele viitoare, conform contractului.
r;cstc trei sttte de coroanc'
Trei sute de coroane ! murtnurd Herdelea cu un su-
rAs desperat. $i tocmai azi, i-9 preajma nr-rnlii ! -
Pdna acasb cumpani bine toatd nenorocirea' CA nu poate
itldti aclm asemenca sumi, era sigur. Va sd zicir trebuier Sii sci
sileascd nrai alcs sd c6$tigc timp pana la nunta fetci. l)e aici
are s5' porneascd cu socotelilc..' lntAi 9i intAi l-are- sA aratr'r
acasA citalia gi nici sd pomeneas-ci dcspre judecat6, - slfe o
cvita certurile, lacrimile, blestemele ,si spaima familiei. .Toate:
are s5 le descurce el liniqtit, fdrd zvdqniri zgornotoasc. Din ne-
fericire termenul judecblii e inainte de Paqtc. Asta-i rrai gr:et.t.
Dar fiindcd tot nu poatc pldti qi nici n-arr: aiti apirar:e, aftrrii
cle sdrdcie, de ce s-ir mai duce ta judecatS. Lasir sa-l condan-
ne. Poli{a lt(rt nu cul-Ioaqte amdndri'' Pe urrnd se va invoi el cu
judt"-
avocatul firmei cumva, poate acopeiind cheltuieliie de
catS qi feiuand ratele... Pdnd atunci trec sarbdtorile, tret:tr
nunta Laurei qi se mai simptificl lucrurile.'.
Intrd acasd vesel, ca gi cAnd ar fi cAqtigat 1a loterie' Detii
citailii iI arclea, in buzuna,r, lu,i pe dd':":5'fi{a is m jlc:, o in*
vArti de cAteva ori tinereEte Ei o pupd locdind pe amAndoi
obrajii, st6rnind rdsul fetelor qi indigna-rea ..doamnei Herde-
lea,' Lare, smillgandu-se din bralele lui, il ociri :
Ho, ne6unule 1... Nu !i-i ruEine, offi bdtrdn qi fErS
-
minte, mdcar de copiii aqtia care te vdd ;i te judec{ ! -
Curn neplScerile nu vin niciodatd singure, in preziua ju-
clecdtii, pe inserate, tocmai cdnd se a-gteptau rnai -putirr $i
chiar'vorbeau de cat se iertfeqte bietul bSiat intr-o slujba in-
grati pentru ambiliile unui poe , iatd cd se deschide uqa ;i
ripur* fnsuEi Titu, zdmbitor, aducdnd Ei poqta din Jidovila im-
preund cu o circulard prin care }lerdelea era inqtiintat cri
inspectortrl Clernatony, pro,tectorul lui, a trecut la pensie qi cd,
nAnii la. nurnire,a tirtularuIui, a fos,t insdrcinaL subinspectorul
iTorvat sd-i lind locnul. ,,Se vede cd s-au inErdm6dit m-imai pe
capul m'eu.toate nenor5cirile !({ se gAndi He,rdelea posomordt.
Titu ponegri din rdsputeri pe ,.jidanul din Gargalduft
care urabli s5-l facd unealta 'ltt,i ftrtnu apdiserea romanjlo'r din
lgrnund si se declard fericit c-a scdpat teafair din cuibul acela
cle striini unde 1a fiecare pas trebuia sI indure jigniri in sen-
timentele lui cele mai sfinte. DdscSlita ,si fetele il ldrrdara cir
lline a fdcut de n-a mai stat in serviciul uirtti renegat nesinr-
titor. 1nv6l5torul in{e}egea insl numai atita. ci tAndrul et fost
concediat qi a rdmas iar fdrd pdine, ceea ce insernua o grcrt:
tate mai mult pe capul lui cdrr,rn{it de necazr-lri, tocnrai acttttr
19i
 cdnd grijile au inceput s6-l coplegeasci mai riu. Mai dure-
roasd era. tot]1+i gtirea despre retragerea b6trAnulufl Cerna-
t-?ty., cdci ridica la orizont ameninlarea intregii lui eariere
ddscirlegti. Cernatony a fost om de suflet Ei a tiecut multe cu
vederca ; Ilorvat, urmaqul lui, insi, e un ungur furios care
lrdnd acuma a incercat s5-i facA zile fripte, v-eqnic nemullumit
Ei
r:6 copiii din Pripas nu vorbesc unguregte.
. Anevoie a putut inchide ochii Herdelea irr n aptea abeea.
Qrjjiie it ndpddeau ca nigte stafii rndnioase; il fmpresurau
;iJ chinuiau. Somnul sdndtos atr celorlalli' parc5 li mirea su-
fcrinla. Cumplit ." .^{-ti^ pogli. singur crucea, flri md-
car sa te poli mAngdia impdrlind -durerea cu cei dimpre;ur,
- cu cei ce sunt aEa de aproape gi totuEi nu pricep nimic... poa-
Le njciodatd povara vie'lii n-a simlit-o mai bpasatoare qi Viito-
rul mai intunecat...
DiminealzrJ porni spre Armadia, nu ca sA se prezinte la
proces, ci sd" fie pe-acoLo, sd afle cel pulin ce se urzegte impo-
triva lui. Titu il insoli pAnd la Jidovila, unde se opri sd zlcd
bunA ziua cunosculilor Ei prietenilor pe care nu i-a v6zut*de
aproape doud luni, ddndu-i intdlnirr la prdnz la berdria Ra-
Lrova. lnvdlitorul-se invdrti prin Armadia, neribddtor, intrd
la Banca SomeEanS, trecu pe la doctorul Filipoiu, care avea si
fie naqul Laurei Ei cu care mai vorbirA delpre' amlnuntefle
nunlii. Titu n-avu norocul sd gdseascd pe Roza Lang si ast-
fel sosi curAnd qi el in Armadia; ii veni nenorocita idee si faci
a"v-izitd Lucreliei Dragu gi fu primit foarte rece, deoarece dom-
riiEoara era acum in vorbi serioasd cu profesorul Oprea. Mai
hoindri prin tirguqor, supdrat din pricina Lucreliei, iar spre
amaizd, nemaiavAnd ce face, se indrepti spre berlrie, unde gd-
si pe tatdl sAu [a o mas5, singur, cu o bere dinainte, rnohor?t.
'fdnArul incepu sd-i batd capul cu pdlaniile lui din Gargaldu
-ti sd-i clcciame patelic despre menirea lui, despre planurile
lui Ei despre revclalia ce a avut-o in fala primejdiei ungureqti.
l-Ie,rdelea tricu rnultii vrclre abitut, alroi vdzAnd cd fitu nu
nrai incetcazir, il intrerulrse' cu o irnputare dureroasd :
Tu parci tr:iiegti in altl lume, dragul tatii !... Tu a-
lergi- dupir visuri gi nu bagi de seamd cd realitatea ne sugru-
;n5, gata-gata sir ne doboare !
Titu rdma.se o clip6 cu gura cdscatd gi, nesimlind am5-
r5ciunea din vorbele bbtrdnului, urmd cu un gest larg, mlre! :
-Si Dumneata niciodatd n-ai inteles avdnturile generoase !
in gdnd mai ad5ug5 : ,,Nu degeaba sunt unii oameni
prin Armadia care spun cd tata e cam renegat... Cam air ei
dreptate, cum se vede !s
192.
_* Dar nici tu n-ai inleles greutdlile noastre, cu toate cd
rrcum eEti om in toatd firea qi ar trebui sl fii cAt de cdt spri-\
jinul meu Ei al .familiei, zise Herdelea cu aceeaEi dojand in
glas.
_- Ce inseamnd grijile noastre mdrunte fa!5 de nevoile
cele mari ale neamului ! striga Titu ctt gura plin6. Nlt e ro-
rndn, tatd, cel ce pune inrteresele person,ale mai p'reslts de
r:ele obEteEti !
Inv6ldtorul zdmbi'trist $i, in vrctne ce tAnarul igi dezvolta
ideile nalionale! se gdndi c5 tot aga a fost odinioar[ Ei d6nsul,
ciemult, pdnl ce n-a Etiut ce sunt sarcinile vic{ii, pAnd ce nu
a dat piept cu lumea. Deqteptarea a fost crinccnd. Visurile
s-au spulberat mai repede ca ihchipuirea qi in locul lor s-a po-
rnenit cu lupta istovitoare pentru ziua de mdine. -$i, vorbind
parci cu sine insuEi sau cu amintirea trecutului indepdrtat,
losti domol :
Ce bine ar fi dacd viata s-ar potrivi cu visurile, dac5
omul- ar putea trdi din visuri !
In beririe era pulind lume. Doar cAliva profesori, care
scdpaseri mai devreme de la liceu, gi., vreo doi funclionari de
ia Banca Sorneqand. Toli fntrebari pe Herdelea cAnd e nunta
ilomniqoarei Laura pi nuJ scoteau din ,,socrule( 9i din feli-
ritdri zgomotoase. o,AtAta mul{umire aq fi avut qi eu, gi acum
rat-o inecatei intr-un potop .de nenorociri ! se gdndea inv6!d-
torul cdut6nd sd rdspundd cdt mai vesel. Se' vede cd aqa mi-a
fost mie scris, sd nu arn in viatd nici o bucurie deplind l"
In prag se ivi deodati judecdtorul, intovdrdgit de un a-
vocat ungur din Bistrila, reprezentantul casei Berstein. Cum
ll zbri, Herdelea tresdri, se fdcu ca ceara qi, {dr[ sI vrea,
bdtr-r in masd cu paharul go1, murmurAnd ;
-_ Chelner, plata !
* Mai staii tatd, ce Dumnezeu' c[ doar nu arde ! zise
Titu surprins cA tatdl sdu vrea sd plece tocmai cAnd incepe
sA-vie lume mai bun5. .
Judecdtorul i,gi roti Fn-virea p{in sale, vdzu pe Herdelea
qi avu un gest de nepldceie fre care {ncesta il prinse, deqi ntrmai
c-u coada ochiului. Pe urmd se aqezb la o masi aproape' toc:
mai in fata invdldtorului, continuAnd a se intreline cu avo-
catul care nu se'sinchisea de nimeni, cufundat cum era sd-i
explice ceva. Herdelea nu indrSzliea si ridice ochii; ar sim-
lea cd privirea judecdtorului il sfredeleEte. Ncmaiput6nd-o su-
ieri, iqi lud inima ln dinti gi se uitd drept in o-chii -vr5jmagi,
ptecana apoi capul in semn de.Falutare. JudecStorul nu rds-
punse, ci-l mSsurd cu aceea$i ciutdturi. rece.
193
 $i pe cAnd dinsul se perpelea astfel. Titu, cu glas mai scd-
zut, ii sporovAia de poporul nostru, de idealul suprem, de
chemarea imperioasd... Vorbele lui rdsunau in urechiie ba-
trAnului ca un bizdit obositor.
Peste cAteva minute judecdtorul puse ugor mdna per bra-
{ul avocatului, ca sd-l-intrerupe, $i apoi ii zise brusc lui Her-.
del.ea, cu o voce moale dar pe atfrt de pdtrunzitoare :
Stii cd gtiu tot, dorlnule Herdelea ! Tot ! Absolut
tcrt ! -
1
_- Cum ? lntrebl invd,!5torul nducit de spaim5.
Ia, te rog, nu te mai preface ! Din c-apul locului, am
banuit - cd numai opera dumjtalE poate sd fie... Ei, acuma gtiu
cd nu mram fn$elart in bdnuiala mea"' Fireq'te, nu face nimic'
Eu te onoram cu prietenia lnea, pe cdnd dumneata mi calorn-
niai la minister gi umbiai ed-mi zdrobeqti carie'ra' A, desigur,
rru face nimic... Dar nu inleleg de ce ai fost laq qi m-ai min-
iit cAnd te-am intrebat deundzi ? Atdta curaj puteai sA ai qi
.lrrtnrteata !
__ Domnule iudec6tor, trebuie si qtiti." vd rog,,' O ex-
plicalie sincerd, negregit cd va... Cdci nu se poate astfe'l sA'..
Va rog foarte mult ! balbai Herdelea foarte umil gdndindu-se
sd se apropie cu scaunul de masa judecdtorului Ei sd-i ceard
iertare ; dar limba de-abia i se mai miEca de fric5 9i sub as-
primea privirii in care simlea ttn clocot de ur5.
Lasd, lasd, nu te rnai osteni ! Explicaliile zri si le dai
-
tribunalului... Sper c5 nu te agtepli si fii crulat, cum nici dum-
neata nu m-ai crulat pe mine ! Sper ! zise judecdtorul cu un
rds ciudat qi pundnd iar mdna pe bratul avocatului ca sd-qi
Lrr.lrreze vorba.
Titu .ascultase uluit obrAzniciile iudec5torului pi se ru-
Eini vdzAnd umilinla qi groaza tatdlui sdu.
ce s-a inttmplat ? intrebi de mai multe ori, trd-
-' Ce-i,
gAnctu-l de mAnecS. fdri a primi vreun r6spuns, ,cdci bdtrd-
irul rdmdsesc crl ochii tinta la judecdtor, aEteptdnd parcd sd-i
mai lntdlneasci privirea, sd-l roage, si-i arate toatd dezni-
rlejdea Ei teama, gi sd-l imblAnzeascd. Judeedtorul' insS nu-l
rhai tua ,in seanra, ca gi cAnd pentru dAnsul nici n-ar mqi exis-
ta un HerdeLea" [n t"ttitttb, dupi un rdstimp, se intoarde avo*
r:atul gi-i spuse grdbit, negustoregte :
*- A, domnul Herdelea !... Nici nu te vdzusem..; Avem
ceva de vorbit impreun6... De ce'n-ai venit azi Ia proces ?
.el . fgi croi in minte un rdspuns. d'ar,, pdnd
lnvdldtorul si
deschidd gura, alocatul igi reluase'convorbirea cu jude-
cAtorul, mai aprinsS.
194
Herdelea simli o moliciune mare in tot corpul, iar vede-
rca ise tulburd incAt i sc pdru ca e apucat intr-un vdrtej a-
rlelitor din care zadarnic se zbate. sd se desprindii. Auzea ca
prin vis intrebdrile lui Titu, curioase Ei nerdbddtoare, .,ce este,
ae este ?( qi in acelaqi timp vorbele avocatului, topite intr-o
uruiald intreruptd din cdnd in cAnd de.giasul judecdtorului,
atdt de cunoscut qi at6t de fngrozitor. Clitina mereu din cap cu
,r inf5ti$are desperatd Ei cu niEte ochi argi de intrebarea: ,,Ce
vreli cu mine ? Ce vreli ? Ce vre{i ?c VArtejul insd vuia nein-
letat in creierii lui.
'Intr.un :tdrziu apoi uruitul vorbelor avocatului incet5,
ludecitorul dispdru Ei lumea parcd reintra in fdgaEul ei obiq-
nuit. Pe ferestrele mari, in odaia plini de miros de mdnciri
;i bduturi, bdteau fdgii largi de lumind albd primdvdratici,
insenin6ndu-i sufletul. Acuma toate mesel.e erau ocupate. In
aerul cald se ciocneau crAmpeie de convorbiri, rdsete zgomo-
toase, strighte tldmdnde Ei zdnganiri de farfurii Ei de tacA-
rnuri... $i la masa lui, l6ngd Titu, se ageze avocatul ungur cu
o figurd nepdsitoare care insd voia si pard ingrijoratd $i corn-
pdtimito,are
-_ Judecbtorul e foarte supirat... Ai intrat in bel.ea mare
cu $i e o fire cdinoasd care nu iartd !
d6.nsu1...
AtAt Herdelea, cAt Ei Titu incercarA sA vorbeascd, dar a-
vocatul grdbit nur le dddu rdgaz, ci continud indatd cu alti
\oce:
-- Pe urmd de ce n-ai venit la proces, domnule ?... Foar-
te rdu ! Foarte rdu ! Poate c-am fi c5zut la invoiald cu mai
pu[ine cheltuieli... Acuma, ca sd nu zici c5-s om fSrd suflet
Ui cd fug de o inlelegere cinstitd, deEi sentinla o am [n geantS,
totuEi ili propun sd...
Sd-i sechestreze mobila, sd fixeze Lln lbermen de licitafie __
toate numai de forrnS, ca sd fie asiguratd casa Bernstein cd
1lu va pierde banii ce i se' cuvin de drept. Pe urmd la licita-
lie se va prezenta numai el, avocatul, va cumpdra in numele
firmei toatd mobila pe prelul ce-i mai datoreazd Herde!.ea,
fdrd a ridica insd nirnic din casd, iar inv5lStorul va iscdli o
polila noud pentru 'toatd suma impreund cu cheltuielile de
irroces gi de licitaiie.
Ei, qi ca i5 vezi ce inimd am, iacd, stabilim ziua se-
chestrului pentru dupd PaEti, joi/ si faci qi dumneata shrbS-
torile in tihnd. Eu tot mai ain joi pi alte afaceri in Armadia,
aEa cd te pot scuti d,e cheituiala cSldtoriei mele... Termenul
licitaliei il vom fixa atuhci;;. Aqa ! Aide, dd rndna ! Ne-am
inleles, va sd zicd... Ag mai 'zdbovi, dar dup5-prdnz, la cinci,
195
 am licitafie in Bistrifa, de la care nu pot lipsi..., Va sd zic[
joi-dup5 Paqti, pe la noud dimineala....Din partea mea poli fi
liniEtit ! N{dcar de-ar fi clpcAunul de judec6tor om de inleles
ca mine... Ei, la revede pe joi !.." DAnsul e fiul dumitale ? Imi
pare foatre bine !... La revedere !...
Herdelea nici nu apucase sd deschidd gura. De altfeL nici
nu avea ee zice, cdbi era doar la discre{ia avocatului care,
daci voia, il putea face de rugine tocmai in ajunul nunlii
I,aurei, vdnz6ndu-i cu toba tct din casA.
Lasd cd-i biner aqa cum a, zis ungurul, vorbi Titu vd-
zdnd- descurajarea tatdlui sdu gi inlelegAnd acuma zbuciumS-
rile lui. Se pare om cumsecade... Cum il cheamd, tatd ?
-_ Cum, tu nu-l cunoqti pe Lendvay ? zise Herde[ea"
addugdnd apoi cu o teamd aproape copildreascd: Sechestru,
iicita{ie... vai de capul meu ! Ce*o sd zici md-ta ? Ce-o sd zi-
cf, Laura ? , cdci se, putea lesne intdmpla s5-i pice o vizitd a subinspecto-
AdicA, cum, ce-o sd zic5 ? strigd tAn6rul infl5cdrat.
Dar -nu, le-ar fi ruEine sI mai zicd ceva ?... Pentru cine al
clumneata necazurile astea acuma, dacd nu pentru ele ?... Ori
crezi c5-s aqa de proaste sd nu priceapd nici atAta ? Md mir
ci te mai gAndeqti la ele... Apoi parc$'cine qtie ce lucru ma-
re-i un sechestru Ei o licitatie de formd ! CA doar !i-a spus"
gi de zece ori, c5 sunt numai de formd..,
MergAnd spre casb cu Titu, invSldtorui iEi mai uEurd ini-
ma povestindu-i ce intorsdturi a luat pldngerea lui Ion gi cd
clesigur chiar Ion l-a pAr6t cd i-a fdcut-o.
canalie gi lon, fireEte ! zise'Titu din ce in ce mai
- E ocici
insufletit, in afacerea aceasta el nu vedea decdt cd tatiil
sdu e un martir aI iubirii pentru {Sranul rorndn. Dar ce are
a face; tatd ! Trebuie sd fii mdndnr ci suferi fiindci ai apd-
rat pe un roman, chiar dacd rorndnul s-a lntdmplat sd f,ie un
miEel... E o faptd superbd !
Dar tu nu-ti inchipui ce urmdri grgle' poate sd aib6 !
gemu - b5trfrnul pu{in mai imbdrbdtat, gAndindu-se la cuvin-
telo judecirtorului despre,,calornie.. si,,tribunal...
cAt vol fi mai, grele, cu at6t te vei ridica mai sus
- Cututuror
in stima ! zise tAndrul invidios cd nu este el in locul
lnvdfdtoruiui, sd se poati l5uda pretutindeni cu sacrificiile
lui pentru Cauza neamului.
Ddscdlila qi fetele, auzlnd de sechestru qi de licitatie, se
aEternurd pe bocete Ei vaiete cd ruginea aceasta nemaipome*
nit5 are s6 distrugi norocul Laurei, fiindcd Pintea are sd aflE
Ei sd-i intoarcd spatele... Ca sd arate cdt sunt de convinse c5'
a$a are si fie, fetele nici nu mai continuarA ln ziua aceea lu-
196 \
crul la trusou, ldsAnd in maEina de cusut un cear$af de plapw
rnd aproape isprdvit, cu sufnedenie de ajururi gi dantel.e qi cu
rnonograma ei brodatd frumos intr-un col!. Titu se sili toati"
dup5-amigpa Ei toatd seara sd le explice cd sunt proaste' dacd
lru vor sau nu pot sd inleleagd cd e vorba numai de' o'form5'
I'emeile insi nu admiteau nici o ldmurire Ei Laura nu se liniEti
riecAt ziq6ndu-Ei cd ea nu va mai fi aici sd-i crape obrajii de
rur$ine cdnd vor ve'ni cu toba sd pAngdreas,ci salo'naEul in sare
si-a fesut ea visurile ei de fatd... Firegte cd ln asel'nenea atmosferA
Herdelea qi nici Titu nu mai indrdzniri sd le mai pund in cu-
rent Ei cu amenin!5rile judecdtorului, deEi tAndrul se ldudase
cI are sb le spund tot din fir in pdr.
, Av6nd acuma un suflel cu care putea vorbi de temerilel
ce-l ap5sau, inv6l5torul se simli mai inviorat qi mai uqurat.
Pdni una alta insd trebuia sd vadd mai de aproape de qcoal5,
rului care, dupd retragerea lui Cernatony, se va ardta desi-
gur qi mai zelos ca in trecut, in nddejdea cd o sE fie numit eI
inspector. De aceea mai citea, nu lipsea de la gcoal5, ca sd fie
pregdtit pentru orice imprejurare. Rdvna aceasta de altfeL ii
fdcea bine :risipindu-i pulin gAndurile mohorAte.
Intr-adevdr, in ultima zi inainte de vacarllele PaEtilor, se
opri o caleaqci falnici ln fala Ecolii. Era subinspectorul Hor-
\€t care inadins venise aqa de tfuziu Ei pe neaEteptate. Stdtu
in clasd vreo doud ore, cercetdnd tot, ascult6nd pe toli co-
piii, incurc6ndu-i numai*pe unguregte gi strdrnbAndu-se ttrat
dac.E nu-l inlelegeau... In sfdrEit isc5li jurnalul-program qi
i;puse lui llerdelea, incruntat :
Ar fi bine si te ocupi mai mult 9i rnai'serios.,. Ili re-
- chiar sd te' og11p', dacd nu vrei sd
comand ne supdrdm !
Trlsura plecS cu d6nsul ln goan5, vrdnd si inspecteze fn
;rceeagi zi qi qcolile din Jidovila gi din Armadia.
Herdelea, cu pSldria in mAnd, iEi fdcu cruce cdnd nu-l
mai vdzu Ei murmurd amdrAt :
O, batd-te mdnia lui Dumnezeu, cd Scru mai egti !
-Oftd, dddu drumul copiilor gi porni spre casi cu capul
tn pdmdnt.
: Asta-! rdsplata dupd treizeci de ani de rnuncd ! se
gdndi ddnsul abdtut. Numai cinci ani... numai cinci ani sd-mi
mai ajute Dumnezeu ! Pe urmd ai dracului sd fie toli inspecto-
rii din, lume... Din pensioara mea voi trii qi eu omeneqte cu
baba, ci pdni atunci poate si se ageze qi copiii, dacd o vrea
Atotputernicul.
197
 Dr' cilr'*-si biltcl jrc de disc'i{a
,
u"u n, i, .pe'tru c;i bolboroser
il":';XJ,.1t5t:1'i, "til itirc: .$i",_;i;i;"il*-i" {ineau Fldcdul intoarse
fi cerut ajutol, {q
'-'-ar
-ochii pe r6nd spre fiecare din casd par_
tot'i taceau-i'"t"""""Ji'd"pa'lpauzd
;'1,::,t'm;"ttnhT'i;'i,1"'#ifi iill,;:*it*'hu;m; irrcurcatd, tot el trebui sd reinceaod,:
- Apoi uite de ce-am ,,rurrit urrr.,, domnule invd{itor qi
doamnd !... Am venit si
nr:l,fifil#l?eilffii,
!i E-are foarte' feri cird,
:: ff*t,ji:'*:'::
^;"i:. r""estea amdnun_tit "i .p"r-"icrumneavoastri
ru-mi fd-gdduifi cd md cununafi nu md migc de_aici pand
lrroi"ffi ;
rul lui' Familia in"61atoi,iiJ'.Lriu.o "ff.il"rri
rr.snitd do
,,.pu:_er"-
iffi. ?"jl _
Toata familia protesta i'tr_un- sind;
de.rugdmintea ticdloirr"i. iit;, -"i;"be#'
dI*,^;eEi
!
toti furd
a.ceasta. Titu, incet"i' indrazneala ui"ul"i .*
:i" ir""rri, totugi surorilor lui tacuse
""li?:"ticd citeqte spre a nu fi nevoit
lcuma ridicd nutin nasul, se uitd ra re p"-i"alaioirrr ior,
"" ilH" j:"
"" jl1x3 g;'d il "ii L-.." u "uaa
crdnsur-qi;.,-;j;;";dt
i:,T+.-fi
fldcdului i,
T
ji;.,:::.1:".
: f."
.-/\ceasta, precurn gi purtarea
" "T de schimbat ta iala' pdrea
i 1e l-in-ea gi,,lucea,1ie umerii -"i1il*ua gi mai hotdrAt.
era
pielea
"ru_ir"
"1r.":ii"",'i"r in ochi avea o lumind
ffi'$*i' ;ffii**"*r*;i,*'*#;;
Gros obraz ai, U""[,iiri",
care-te-ai fdcut invdiat"",iiri)
,iL,03"i, _dupd ticdlogiiler pe
indrdznegti
rndndrd de biruitor.
Herdelea se codi i'delung, cd ndEitut inseamnd
inare, ci tocmai si el are sarini *"it"
cd de ce nu-l cunund p"pu... ri* i;;^;; ",, ,rrrrta--ao-rrlio"r"i,
cd toatd invoiala. oecdt .4 .u-lana"asci"la ilr;;;ili'ti"ll
crreltuiard

.*i_
pragul ! sd ne treci din{di cd nu trebuie ri ,lti ;;;i,"il'irr"r*
"r'tortulr.Jii"i -un- ban ;i in sf'rgit
,,""*ir.o,"ruti;L:idit'rtji. de loc ai zise iiniEtit si supus, dar cu
stdrui at6t de rnult gi atat
nevoit sd primeascd :
ae-call,,,.o, i""at-i""ijai.",ii fu
Amu iertali_md 1... Z6u, doamnA, Bine, foane, bin9., S_o fa.cem
- Apoi da. ac-um si te iertdm ,ti_"l 1...
iertali_m5
:

rnai. -fdcut noi pentru tine gi a" prii*qi pe asta, cI multe arn
O,rn3- * parte... Dar poate de aci incolo iu"r,roi'tirrid"ail" avut
:i"#t #i,1'rJ-.{a"ui1 #til ;-ii; -"i
Uarrr, 3o"
Tiln''nu Herdelea. cdt te-am r"'
mu r 1 umi i*e r:;' ;lf ,i?,11;, i,i,l. IH i, Jf l;r
"
;;
il I a,u p t ^^: {on, plecdnd, sdrutd rn6na, int6i dornn"fui
ner, ceea ce indemnd pe dascdlild .sd
""io".,J
q_upol
zicd *"i p"ioJiia ,
*'
doam_

- Ce_a
trecut...
f,ost
,a trecut, vorbi fldcriul. iardSi ma[ cald, A
Toate, au trecut....Bai"_.,,
mare ticdlos, dar cel putin are inirnl bund,
sd_
mai Dumnezeu le Eii*_' ail's""^iitio.i13r, ri .r_ pdtimit cu, nu_ "o"rt7,E
brne, dar...
- Greseala fa, insd
_poate"sa'mi
""",
bage pe mine la temnj_
!d ei sd-mi pierd
invafstorulll1.::*-;;;;ii1" treizeci de ani ! il in_ i6
Jiilffi care, mai n]our" ca tofi,
se qi imbtanzi- \
Ai sa Titu iar pd{ea ca odinioard : umbla dupd Roza gi
"o"ir-g_l_leata cum oi, n_o pu_
fic ^rricd, dornnute _indrepta cu, tot ce_ar4
i''eiat* *eu tea 1nt61ni. Doar ci azi parcd nu
mai era atdt de neribddtor ca
iiililh #,X,{i
,:j
! ,am sd stau in ;rtunci. Acum avea o enrolie stranie care_l
fdcea sd.nu se prd_
t:.-t'
va
# !;' ffi
sunt qi eu feriiit, oo_"-uro''irr.,r?1aro" r:" $"ll;i
azr :i;i 4, i{f i%ftr f; ;: j#f" pddeasc5 cu firea pentru a o
vedea. Dorea chiar s_o r$me_
! Amu un, pairlarrt, reascd, de s-ar putea, intr_o ciipd
am de toate... Amu lumai cdnd sd fie gi Lang
,a"aiat* .i-^i a*u Domnul ! sau oricine, numai sd nu fie indatd ""asa,
-- Sd-ti fie de ! _.r",or"d lir Heraetea mai rcce, ,{ doua zi dupd
singuri.
-bine
mintindu-qi cd invoiara a_ subinspe""to"Jui, Titu porni din
intervenliei lui Belciug.
ai"ti"tior.-it't.tr" s-a fdcut in u"ma -uizita
spre Jidovila gi bitu ia uqa in fala cdreia ii tremurasei
llo.u
inirna de fericire' de atAtea ori. Gasi
gAnd, intr-un halat *rrrdu, A*-.tu,i[i,oL- n""" ,i"g".;l'itu".
198 cu pdrul vdlvoi. ,,Asta

19$
 t
rll fit, fcrlleio pe care anr iubit-o cu atAta patimd acum abia
tloull lunl ?( se gdndi ddnsul, s6rut6ndu-i mAna foarte jenat.
St6tu lncurcat cAteva^clipe, iar femeia,plAnse mai cir
foc, parcd, iev6rs6ndu-Ei dureiea ln fafa lui, ir fi cdutat sd-i
trezeasc-d mai multh compitimire. Titri insd nu vedea decat
o-schirno^nosire- a gurii pe eare a sdrutat-o, Ei-Ei zicea intruna
uluit : ,r$i ee frumoasir mi se pirea atunci !i
Apoi doamna Lang ii spr_rse printre giroaier de lacrimi crij
ea e cea mai nenorocitd fiinl6 pe lume fiindc5, dupd toate:
celelalte,-acuma,a rdmas qi pe drumur:i. Subinspectoiul Hor-
vat a sosit ieri din senin qi, ducdndu-se la gcoald, n-a gdsit a-
colo pe Lang care sfordia acasd, deoarece venise dii-rineat;i
de la un chef din Annadia. A trimis dupd el qi l-a asteptar
aproape ur ceas p6nd ce l-a deEteptat ea Ei l-a mo,rnit.sd. se
-plecc la datorie. Daf cum l-a v5zut subinspec-
imbrdce gi sd
torul i-a Ei mirosit ci-i beat gi nici nu l-a mai l5sat sd intrc
In clasd, ci l-a izgonit spundndu-i sd se considere suspendai.
qi sd se buc're dacd nu va propune nrinisterului si-1 indepdr
teze pentru totdeauna din invdtdmAnt.
sd ne facem aculna ! urll Roza frdngdndu_si
- Ce-o
nrdinile. unde, sa ne ducem- ? $i bietul Lang... bietuT r,ang-r
Durnneata Etii ce suflet nobil aie $i cAt e dd bun !... N_a Jis
nirnic, nu s-a plAns nimlnui, dar eu vdd cum sufere... 0.
I)oamne, Doamne ! Spune dumneata dacd asta e dreptate !
li zicea ,rdumneata( si. Titu simlea cd aga se cuvenea qi
parcd se bucura cd lucrurile au luat intorsdtura aceasta. Ii
s_puse cdteva cuvinte banale de incurajare Ei vorbind n: gdn-
clea : ,"Ai murit o femeie !... S-a stins- o iubire in sufi-etut
nteu... $au poate ci nici n-a fost iubire ? De-ar fi fost ade,
viraid, rnoartea ei m-ar durea... N,u, nu, n-a fost iubire,..
Un foc de phie... N-am iubit-o qi nu m-a [ubit, qi cu toate
acestea no-am strdns in brate, ne-am iurat gredintd, ne*am
min!it... Ridicol ! Ridicol ! Ridicol l((
Ii venea chiar sl-i trdnteascd si ei cuvdntul acesta, drept
mdngdiere. Numai sosirea lui Lang i-a scdpat din situalia
care i se pirea mai mult piicticoasl dec6[ tristd. Lang era
beat Ei zrimbea ca un filozoi care a gdsit taina fericirii]
Ai auzit ce mi-a fdcut rnlgarul ?... Ha, ha, q;i credc
el cd- m-a turtit pe mine !... El, pe ,mine !... Ce idiot !.,, Bah.
un ho{, o canalic, un mizerabit... gata I Nu-i pot face onoarea
nici sd;l injur 1... Rozica, .rnai e cumva vreun strop de rachi'?
Aide, dd-ne un pdhdrel !... Vivat, Titule ! Trdiasci victimele,.
jos cdldii !
200
CAnd spuse Titu acasd ce-a pdlit Lang, doamna Herde-
itra zise cu dispre! i
* El ca el, vai de zilele lui... Dar ea-i o blestemati f5rd
Fereche... Dacd a fost ea in stare sf, se lind .pdnd 9i cu prao-
ticantul notarului... [i-e qi scArbd !
I'itu sc roqi ca Ei cirnd i-ar fi gfichiuit obrajii cu trn bici
,:1e foc : ,,Va si zicb 0n vreme ce eu o purtam ih ,suflet Ei in
r,isuri, ea....6
7
In ziua cdnd veni avocatul Lendvay cu sechestrul, fetele
;i doamna Flerdelea, ca sd nu fie oblig-ate-Filipoiu
a vedea aselnenea
umilinld, plecard in Armadia la doamna sd se sfd-
tr.da^scA asupra ultimelor amdnunte privitoare la,nunta Laurei
si si ia de la tipografie invitaliile tipdrite pe hdrtie,sidefat5,
sA le trimitd din vreme tuturor. Avocatul, de altfel, isprdvi
toatd afacerea in cdteva minute, incAt Titu se prdpddi de rds
seara, cAnd femeile, se inapoiarA din Armadia frAnte de obo-
seaid.
lnfriguiarea nunlii stdpdnea de-acum toati casa... Rochia
tte mireasd era gata. O lucrase insdqi Laura Ei o fdeuse o rni-
nunSlie. Incercdnd-o ultima oard, inainte de-a o pune in dulap
p6nd in clipa cea mare, tc.'atd farnilia a izbucnit in aplauze
de admirafie, atAt era Laura de frumoash intr-lnsa... Tot sa-
ionul era alandala de ruf,ele mirosind a nou, de rochiile qi
hainele imprSEtiate pe toate mobilele Ei prin toate col{urile.
Cu trei zile inainte sosi George Pintea $i trase la hotel
in Armadia, dar stAnd de dimineala p6nd seara in Pripas,
neclintit de ldngd Laura. AmAndoi erau foarte miqca{i qi vor-
beau cu o pldcere amestecatd cu groazd de cerernoniile care
le vor da dreptul sI nu-qi mai ascundd iubirea in fata nirndnui.
Laura slSbise pulii, dar aga ii qedea mult mai bine, in-
deosebi cu ochii veqnic umezi Ei strdlucitori de o ner6bdat'e
nelSmuritd. Acum toate indoielile i se pirea c-au plrisit-cr
qr se simtea mullumitd vdzdnd pe Pintea aldturi- rie ea. Ii
tremura inirna ca sub o -mAngdiere blAndS. ,,Mi-e drag ! se
rqf,ndea dAnsa induioqatd. Sdriculul ! $i cury nu-l puteam su-
feri odinioard ! Mare neroadd am fost ltt
Ghighi, trdgdnd de seami c5-i face plScere, ii repeta in-
r*una cI o dnvidiazS.
* Spui adevdrat, Giiighi!5 ?... Crezi tu cti voi fi fcri*
:itA ?
201
 =: O, tdt a; I'rcrr si fir_r in locul taiu I ruintea Ghigiii
care, in suflctul ci, nu inlelegea cum poate sd ia o fatd fiu-
moasi Ei rilrir ca Laura pe un ornulet care nlr Etie nici mdcar
sd danscze ca lurnea.
Pintca era foarte galant si adr-rcca lricrcu nrai ales bonr-
l)oane, fiindcd Laura ie irnpirlea cu el, dupd ce muEca clin
fiecare cu gurila ei, incAt fndrigostitul mire se 1';ra ca n-a rrrai
gustat niciodatd asentenea bundtili.
- In ajunul nr-rn{ii insd George veni clr ni;te daru,'i carr,
ii uimird pe toli : un inel cu un briliant impresurat cu rubin+:,
ca niEte vArfuri de ace de foc, cercel de aur cu stropi dn
diamante, qi un colan de platind cu o cruciulita cle aur avAnil
la fiecare capdt cdte-o stelulir de smaragd.
! strigd invir{;itorul vtizdnd bogdliile aceslea strii,
- PupS-l
lucitoare, iar cum Laura, zapAcitd de bucurie, stdtea tintiti
Iocului, o iuir, de mAnd gi ii facu vAnt in bratele mirelui, ,1n'
demnAnd-o cu insuflelire : Pupii-l, Laura, n-auzi ?..1 Pupd-I I
In dimineala cununiei sosird pdrintii lui George gi iratii
lui mai mici, Marcu gi Vasile. Ceitalli, fiind impr5gtiali prea
departe prin lume, n-au putut veni, dar toli au trimis tete'
grame de feiicitdr'i pe care Bdlan de la posta din Armadia
avea grijd sd le transmiti indatd ia Pripas prin curieri oca-
zionali. AmAndoi fra{ii mirelui indrAgirir pe Laura gi ficurir
curte- Ghighilei, incdt ea ii glsea mult mai drdguli ca pe George.
In fala cuscrilor, care de altrninteri nu veniserd cu mdna
goald, I{erde}ea oferi tinerilor ,,din partea batrdniior( un ser:
lriciu de cafea cu ,lapte, modest gi frumos. Tot atunci Titu
ddrui lui George o tabacherd de piele de crocodil, cumpdrata
din banii lui.
* Eu vd dau ceva ce n-o sA vd dea nimc,ni, cdci toli st'
g6ndesc numai la mireas5.., Ei bine eu m-arl gdndit la mire,,
fiindci mi-e rnai drag ca mireasa ! vorbi ddnsul mdngdind
pe Laura.
Ghighi se porni pe plAns virzfrnd cd numai ea n-are ce s:i
lb ofere, pAnI ce noul ci curtezan gi cumnat Marcu, ii spuse
cA, dimpotrivd, ea poate sd le ddruiascd lucrul cel mai de pr.e!
gi anume .cdtc o sdrutare miresei qi mirelui, sau dacd i-e rrr-
:1ine, poate sd le dea''pe amAndoud miresei.care(insd sd ,fip
obligatd a transn-rite una mirelui.
In Jidovita, notarul Stoessel primi pe distinsii nuntagi cu
toate .onorurile, oficiind inai patetic formeler crrnuniei ,civilt'.
tr a sfdrgit iqi r,ingddui sd lie gi un mic discurs in care spusl
cd e fericit c-a avut cinstea si.impreune cu articole tle legt"
doud inimi atdt cle tinere si pline de speranle.
202
(l.ununia fiind intr-o dunrinic[, biserica cu doud turnuri
tlin Armadia
se umplu de oameni care nu se mai sdturar-r l5u-
ttArrd frumuselea ;i ging5;ia l-aurei, dar Ei infaliEarea sim-
lraticb a lui George. Rochia miresei stArni entuziasrnul cunos-
cittoarelor. Toate prietenele ei erau in pdr, impreund cur ma-
mel( invidioase, clar rnai miEcate pdreau Elvira Filipoiu gi
f,enica Spitaru, ele fiind t'i dornnigoare de onoare.
$ase, preoli, intre' ei Ei Belciug pe carer l{erdelea il pof-
tise inadins ca sI nu mai observe Ei arrnadienii neinlelegerile
lor, in frunte.cu protopopul batr6n, lo binecuvdntari legdtura,
iar coruL studentilor cdnt5 parcd mai miEcdtor ca intotdeauna.
Cdnd protopopul le puse intrebarea solemnS, rnireler rds-
punse cu ,un glas falnic de rdsund biserica ; mireasa insii rosti
un ,rdat{ atdt de mititel Ei de timid, parcd i-ar fi fost ruqine
sd n-o audd lumea. In clipa aceea doalnna Herdelea nu se
mai putu stdpAni Ei izbucni intr.un hohot de pldns, ceea ce
induiogdr pe toli Ei ficu chiar pe Laura sd ldcrimeze pulin,
ca ,sd se adevereascd vorba ci nu s-a pomenit mireasd care
sd nu nldngd pufintel,
Nunta fu serbatd la berdria Rahova, in sala de la etaj
pe care berarul o impodobise feeric gi unde se adun6 toat{
clornnimea din Armadia Ei imprejurimi. Mireasa zdbovi pulin
pAnd se schimbd intr-o elegantd toaleti de cdl5torie, culoare
cafenie, gi o pdldrioard foarte drdgdlaE5. cdci era hotdrdt ca,
lndat5 dupi cununle, tinerii cdsdtoriti g5 plece spre parohia
lui George, 93. 9" un inconjur care sd dgreze c-e! Rutin o sdp-
t5mAnd, sSptdmAna de Lniere... Aici primird felicitdrile zgo-
motoase in cursul cdrora Laura se rogi pdnd-n vdrful nasului,
deoarece domnii mai indrdzneli ii dorbau indeosebi odrasle
numeroase. La masd de-abia atinserd rnAncdrile qi bduturile.
De altfel Jnuzica faimosului Goghi din Bistrila le sporea a-
mAndurora emolia.
Apoi George Eopti ceva Laurei qi amAndoi se ridicar5.
Ldutarii iintonard un mar$ nuptial care-i petrecu pdn5 jos in
stradd unde ii aqtepta cea mai bund trlsurd din Artnadia, si-i
duc6 la Bistrila, iar de-acolo sd-gi continue cildtoria cu trenul.
I)oamna Herdelea imbrSliqd lung pe Laura, inmuindu-se
reciproc in lacrimi. Fiindcd Ghighi pldnsese cdte pulin toatl
::iua, a.cunr izbuti s-o sdrute fdrd bocete, degi trernura de du-
rere. Despdrlirile linurd vreun sfert de ceas, urmAnd la rAnd
Herde,lea gi Titu, apoi familia Pintea de Laura, apoi familia
Herdelea de George, apoi George de pirintii 9i fral;ii lui...
$i tot timpul {iganii cdntau marqul nuplial, pe cind sus, ln
203
ferestre, invitalii priveau curioEi Ei rniEcafi, iar jos, in stra-
dd, o mulfime dc lume cdsca gura $i asculta muzica.
ln sfdrqit mirii se suird in trdsurd Ei vizitiul dddu bici
cailor. Batiste multe fAlf6ird in vAnt, noi valuri de lacrlmi
sn revdrsard.
I)r-um bun !... Sd ne scrieli !... De pretutindeni !... Ne-
greqit- !... Adio !...
Trdsura se depdrtd qi se rnicEord repede. intr-insa o ba-
tistt rnicd albd fluturAnd neobositd, ca o arffi sperktd. Pe
urmd. qoseaua inghili Ei tr6sura'qi batista... Rudele se intoar-
serd }a musafiri... Incepur6 toasturile, urmard glumele qi ve-
selia pdnd ce deodatd muzica atacd un vals lin, leginat, care
ademeni tineretul... Ntdndru qi induiogat, I'Ierdelea umbta me-
reu de ici-colo, ciocnind cu unii, zdmbind cu allii, cdutdnd
sd vadd pe toti rnul{umifi. Bl era azi ornul cel mai fericit
de pe pimdnt. Ziua de mAine cine gtie c€-o rlroi aduce. Gri-
jile Ei necazurile sunt veqnice, pe cAnd fericirea e atAt de:
nestatornicd...
In vremea aceasta insd trdsura cu tinerii cdsdtoriti aler-
ga gribitS, trecu iute, prin Jidovila Ei se indreptd spre'pripas.
Laura Eedea buim[citd, cu ochii drept inainte neindrdzriind
s6.-se uitg lg_,,bdrbatuls ei. Inima i se topea intr-o tristele
nelAmuritS. Vedea cum rdmAn in urml r6pile, livezile, lanu-
rile, pddurile, dealurile care au fost martoiii tineretii ei. care
i-au fost atdt de dragi gi pe care ii paiasegte acuma poate
pentru totdeauna. Tot hotarul se legdna qi parcd-i zicea.adio,
mut Ei totugi infelegdtor... George 1 se pdiea mai strdin c;r
oricAnd gi se mira cum pleacd ea aldturi- de trrn strdin intr-o
lume strdini qi necunoscutd, ldsAnd aici lurnea care o iubea
gi pe care o iubea. Frin minte ii fulgera intrebarea infrico-
sata : ,rCine-i strdinul acesta ?t.
- Incdliva
fiicu
Pripas opti trdsusa in fafa casei pirinteqti. Cobori si
pagi in ogradl, privind insetatf, peretii aibi cu
ferestrele speriate Ei coperiqul cArpit ici-colo cu qindrild noui,
ca qi cdnd ar fi vrut sd ducf, cu sine mdcar clddirea in lumina
ochilor. Cliinelc casei se guduri la picioarele ei si-i linse v6i-
ful pantofilor, parcd ar fi sir:rtit cd pleacd departe aceea care
nu uita niciodatd s5-i arunce de mdncare. Laura il mAngAic
aa pe un prit-ten si gopti cu genele umede :
* Adio, Ilector, adio... Acuma plec...
Apoi trtisura porni lnainte. Peste c6teva cline casa nu
se mai vedea. ,In porli {Sranii cunosculi se uitau mirali dupi
clomniEoara care se duce cine Etie unde, scoteau pdldria qi ros-
teau urdri pe care ea nu le auzea...
204
ln dealul ae unAl drumul coboard spre Sdscula, Laura
intoarse capul sd _ynai vadd o datd sa,tul ei imprd,qliat fntr.e
dealuri, ascuns sub o pdnld strdvezie de fum aibddtru. Apoi
iEi intreptd privirile numai inainte... $oseaua albE qerpuitoqre,
ce zvArcolea sub picioarele, cailor.
Ochii Laurei erau plini de lacrimi gi sufletul ei atdt de
incd,raai incdt ii venea si srtrfge ajurtor sau sd sardl jos din
trasura care o smulgea din lumea tinerelii... Atunii insd
:,imti cum ii cuprinde ,mijlocirl un bra! ocpotitor qi atingerea
aceea i se pdru bldndd ca-o alinare Ei ca o tovdrdqie in sin-
gurdtatea ce o lnconjura. Intoarse fafa spre George, in ochii
cdlgia vdzu limpede iubirea vie ce-i risil2i deodaid toate in-
doielile. Pe buzele ei inflori un zdmbet in vreme cer lacrimile
aninate in gene ii picurau pe obrajii imbujorali. .
Te iubesc ! murmurd bErbatui, strAng6ndu-i mai pu-
lernic- mijlocul.
CuvAntul riscoli adAnc sufletul Laurei. Se lipi de urmdrul
lui George, dAndu-gi seama acuma cd vorba tui i in stare sd-i
vrdjeasc5 o lume noud, tot atai de dragd Ei poate mai bund
decAt aceea care a rdmas in urm5. $i buzele e,i rdspunserd in-
crezdtoare :
Te iubesc !
8
Din clipa cAnd Vasile Baciu, in fata pelitoarelor, ii faga-
duise tot, Ion fu cuprins de o adevdratd betie de fericire- si
de ,iincredere. Era atAt de plin de sine insugi'inc6t se gandea
numqi la pdmdnturile lui, plSnuia cum sA le munceascd mai
bine, cum sd l5zuiiascd un petic de pSdure, qi habar nu mai
avea nici de Vasile qi mai ales de Ana, parcd ea n-ar fi {inut
de zestre... Doar cdnd ii pomenea numele cineva, iqi aducea
aminte cd gi ea mai e"ste pe [ume, qi se incrunta uqor.
In schimb Ana nu se gandea decAt ia ddnsul. Uitate erau
r"uqinea 6i b6tdile qi suferinlele. Ea nu qtia nici de planuri,
nici de vicleguguri... Sufletul ei dornic de iubire agtepta im-
plinirea visului ca o mAntuire Ei gura ei Eoptea numele lui
cu aceeagi nerdbdare pl5cutd ea qi ln noplile bune de odE-
nioard.
Nunta linu trei zile, drlpd obicei... SAmbitE porni tot,
alaiul, in c6ru-!e, la notar, in Jidovita. In frunte cildielii poc-
neau mereu din pistoale, pe cdnd ln cdrula intAi ldutarii igi
frdngeau degetele c6ntAntl igi totugi nu se duzea dec6t grohdi-
,cd. 40026 coala 15 205
tul gordunei. Apoi venea o cArufd cu miirii qi cu druqtele, ap,oi
o briqcl cu nagii avAnd pe obraji gravitatea cerutii de impre-
juriri, apoi altd cdruld cu pdrinlii nfrilor gi cdteva fele mai
spdlatc', in mijlocul cdrora Zenobia era cea mai zgomotoasd,
;rpoi altele incdrcate cu fi6c6i Ei fete ce chiuiau qi se zben-
Buiatr.
De-abia acum inlelese Ion cd im,preund cu pdm6ntul trre-
buie sd primeascd gi pe Ana Ei c5, fdr6 ea, n-ar fi dobAndit
niciodatd averea. 'Nu mai schimbase cu ea nici o vorbd de
cAteva iuni. I se pdrea o strdina Ei nu-i venea sd, creadd cd
ln pdntecele ei se'plSmddeEte o fiin!5 din sdngele lui... O pri-
vea qi se mira c-a putut el sAruta gi imbraliEa pe fata aceasta
uscatd, cu ochii pierduli in cap de pldns, cu obrajii gdlbej[li,
cu jlete cenuqii, Ei care, impopolonatd cum era astdzi, pdrea
si mai urAtd. In aceeaEi vreme genunchii lui atingeau genunchii
Floricdi, pe care Ana qi-o 4lesese druEc6 cu Margareta lui
Cosma CiocdnaE. Florica era aprisd in'obraji, cu buzele rogii,
umede qi pline, cu ochii albaqtri si limpezi ca cerul de varir
Ei avea in toatd infdliEarea o veselie sdnatoasd pe care se si-
lea ,qi 'nu izbutea-'sio ascund5. Ion iEi aduse amintet culn a
strAns-o in brale asti-toamnd gi mai inainte, cdt i-a fost de
dragd gi cum i-a fdgdduit c-o va lua de nevastd. li era rugine
cd 6cuma se insoard cu alta $i de ru$ine il bufne& ur rAs
prostesc qi"nu-Ei putea lua ochii de la Florica, Privirea lui std-
ruitoare pe fatd o ,zdpdcea gi o f5cea sd vorbeascd mereu,
foarte grdbitd qi aproape infricbEatd, ba cu mireasa care ld-
crima de fericire, ba cu Margareta care era bosumflatS, ca
totdeauna c6nd se mdrita vreo fatd din sat, deoarece iqi zicea
cd mirele ar fi luat-o pe eA dacd nu l-ar fi ademenit altele.
Dupd ce ii insemnd in rbgistru Ei le citi pe u.ngureste cele
cuvenite, notarul aruncd ochii spre pdntccele tniresei, zdmbi
gi zise neoficial:
cd v-ati gribit... Nu face nimic, sd fie cu noroc I
-IonVAd
rAse cu poftl, ca ;i ,ceilalli bdrbali, dar indatd igi
Iua seama gi,, pdrdndu-i-se. cd notarul a' vrut sd-Ei batd joc
de urAlenia Anei, se uitd repede la Florica ce st5tea cu ochii
in pdmdnt, stdpdnindu-se anevoie, sA nu ihucneascd intr-un
rAs zburdalnic. CoborAnd din cancelarie gi pe cdnd in curte
trosneau pistoalel.e, Ion se g6ndi deodati : ,,Adicd ce ar fi oare
dacd aE lua pe Florica Ei am fugi am6ndoi in iume, sA scap
de urAlenia asta ?(.
Dar tot atAt de repede ii venird ln minte pdmdnturile gi
addugd in sine cu dispre! : ,,$i sd rdm6n tot calic... pentru
206
' nlrri(,rc !... Apoi sd nu mir trisneascd'Dttmnezeu din se'
lilr /"
l),olciug, nddAjcluind mereuintr-un dar mare pentru bi-
',,'ri<'r.rcea noud, fdcu o slujbd frumgasd ca la domni, deEi
t;r;rl,rr} cii cunundu solii IJerdelea ii cam ciuntise. increderea'
l.rii Ion,i se pdrqr cd Ei popa s-a uitat batjocoritor Ia Ana'
( ('('il ce iar ii rdscoli in inimd dragostea cu Florica.
Ospdlul ,era la socrul cel mic. CAteva vedre de rachirr
rnclulcii rdscolird curdnd veselia oaspelilor. urarile Ei chiui-
trrrilc se incrucigau Ei se ciocneau in aerul ingropat' de mi'
r.suri grele. Vasile Baciu se imbdtA cel dintAi, incAntat cA i'
,,-a irnllinit planul, strigdnd intr-una ginerelui sdu cu un
rrlas ciudat qi trdgAnd giret cu ochiul:
Las6lc6-ti-dau eu lie pdmdnt.'. N-ai grija"' I1i aau,
rl,i dau !...
Starostele ,nuntii. Macedon Cercetaqu, vorbea numai in
r t:rsuri, cum Eade bine unui staroste iste{, amestec-Ahd insa
rn toate nepreiuitele lui comenzi militdreqti... -In casd, .in tin-
rlai, in ogt"aa jucdtorii asudau, lSutarii iSi alur^rgau oboseala
,'u.rachii.,. Buc"ethreasa riare, mam-a Flbricdi, suflecatl p6nd-n
gcnunchi gi cu un linguroi uriaq in -mAn5, umbla printre md-
s.ele ,incdreate, IdudAnlu-Ei mAncdrile qi chiuind la intrecere
r:u Zenobia care,: de rndndrd cd era sioacrd marfi'- se irnbd'tase
tr-rn. Nagii venirf la osp6! impreund cu Titu qi Ghighi' .Ei vor-
frlri *uit despre Laur-a cu fiuntaqii ce-i inconjurau, ci.ocnind
totusi in sanStatea mirilor qi spunand tuturor c5 tinerii sunt
loarte potrivili ii o sir trdiascd bine.
Pe la miezul noplii urlna s[ joace pe ]bani mirgala' Fiind-
,*j, Ana, cu sarcina ei, s-or fi osrteniit prea tar€,- ii linti locul
drugca intdi, adici Florica. Mirelg o invArti de cdteva orl
qi'apoi aruncd un zlot de argint in -strachina inflo-
""irii*Ct.
rita. Herdelea scoase o hdrtie de douazeci de coroane' dar
;;;; p; Cit" sd joace.. Pe urmi venird toli oaspelii, pe rAnd,
haruinA fiecare dupd cum il ISsa inima Si punqa"' in vremea
cd n-a putut juca ea, ge-
i"u".tu Ana Eedea i:e -ar lavitd ruEinat6'Florica
foasi putin cA Ion fi slrAns pe rnai tare ca ceilalli
t""ft"*ita, ptutind p-a"ge- intr-un nour de fericire
ii-i"tiiSi'
atAt de mare ira s* iimlea r6splstitd pentru toate suferinlele'
CAnd se isprdvi jocul miresei, Briceag incepu .o someqanh
piperati, in care se"amestecard b6tr6nii-cu tinerii. Ion juc6
i; ti, Flbrica qi in vdlmSgagul asurzitor se pomeniri. ctt-
,and uproape dL uEd, unde' e*r1 mai. intuneric. Trlu deschisese
;;;; ;il ;';t ain'ei ; fat-q chiar nici nu indriznea sd-l pri-
?"ri"a i" ochi; el insa. fierbea Ei-gi lnblegtase degetele in
20i
 .,soldurile ei pline, titand de tot pe Ana, furchipuindu-qi c6
Florica e rnireasa lui... Deodati apoi ii Eopti rAguEit, cu ochii
infldcirrati :

Numai tu mi-eEti dragd in lume, Floricd, auzi tu?...

.,\uzi ? L
O strdnse ndvainic la piept, scr6gnind din din{i inc6t
{ata se spdimAntd Ei se uitd ruginati imprejur.
ln aceeagi clipd Ana tresiri ca muqcati de viperd. Simli
cA nidejdile ei de fericire se risipesc qi ci ea, se privale iar
furtunos ,in aceeaqi viald nenorocitS. Se porni deodatd pe plAns
amar care sd-i alunge presimtirile nemiloase... Cine ia insi in
seamd lacrimile unei mirese ?... Ion, aEezAndu-se mai tArziu
langd ea, ii zise nepdsitor:
I

-- Amu ce te mai bocegti ? Cd doar - nu mergi la spAn-

zurdtoare...
meu, norocul meu ! rnurmurd, Ana mai in- GLASUL IUBIRI!
- Norocul
dureratd.
Oare cAt s-o fi strdns ? intrebi apoi lon incet, fdri si
- sinchiseascd
se mai de pldnsul ei, uitdndu-se lacom Ia farfuria
cu bani pe care naEul li numdra a doua oar6, ca si'nu se in-
r6mple vreo greqeal5.
. Ziua a treia,,ospilul se mirt5 la socrii marii unde mireasa
se duse acuma cu lada de zestre, urmatl de atdta arnar de vite
ryi galile cd de-abia incdpeau in ograda Glanetaqului.
Vasile Baciu era vesel ca Ei c6nd ar fi sc5pat de o grji
rnare. Se uita batjocoritor la lon, care se umfla in pene sim-
tindu-se biruitor, Ei-gi zicea mereu ma[ mullumit : ,"Stair me-
lenagule, stti sd vezi tu cine-i Vasile Baciu !(
 Copitolul V II
VASITE

Cdnd mdrili .o fatd e parc5"!i-ar arde casa ! oftd Her-

rlclea- incheind socotelile nunlii."Acu numai sd fie cuminte qi
lirricitd !... -de ea,
Casa pdrea pustie fdrd Laura. To{i vorbeau mereu
ghiceau pe unde- o fi ajuns Si ce-g fi fdcAnd, igr ddscdlila qi
i;trigtri licrimau cdnd dadeatr peste vreun lucru$or rdmas de
la ddnsa.
Viala insi iEi relud chiar de-a doua zi mersul ei obiEnuit,
uepdsdtoare nici de dureri qi nici de bucurii. O scrisoare re-
comandati de Ia avocatul. Lendvay vesti data licita{iei de care
avea groazi doarnna Herddrlea, or:icdt ii explica. Titu cd e q
srmpl5 fprmalitate., lnvdtrdtorul, ingrijorat in taini ca qi ne-
vast'6-sa gi doritor de cohpdtimire Ei incurajlri care sd-i ri-
priiej sA povesteascd-qi lui
-Deqiunstdruia intre ddnEii riceala,
sipeascd temerile, cdutd qi gdsi
ebtciug .toat6 incurcdtura.
amdnd6i se prefdceau cd nu Etiu nimic, iar Herdelea trSgea ni-
clejdea acum sd-L induiogeze gi sd netezeascd drumul spre o
'faci
impaca.e adevdratS, din ce in ce mai infricoEat si nu-i
.rreo poznd cu locul casei. Belciug se mir5, il compAtiml gg t
pAlpAire stranie ln ochi gi pe urmi ii spuSe 9d va veli qi dAn-
sul- la licitalie sd-i dea o mane de ajutor, dacd- va--fi nevoie.
lnvAldtorui era mtrllumit cd l-a imblAnzit Ei astfel il va indu-
r.rleca mai lesne de-acuma sd facd actul de donaliune a logu-
iui,'cum ii f5gdduise cdnd s-a apucat sd-Ei clddeascd increzi-
tor: casa. Totus-i nu indrdzni sd se spovedeascd nevestei sale
care rdmdnea neclintitd in antipatia ei fa{i de ,,pdmdtufuls
viclean. De altfel indatd a intervenit tdrdboiul cu nunta lui
Ion, aruncdnd' iar vAIuI uitdrii vremelnice peste necazurile
zilei...
In vinerea fixatd, avocatul sosi de dimineald dar se opri
trumai o clip5, si comunice invdtdtorului c5, avAnd o afacere

217
 urgent6-ln Armadia, sd*l aqtepte inspre anliaad, la intoarcerre"
p€ntru descurcarea formalitdlilor.
Acuma Herdelea se vdzn nevoit sd spund Ei familiei, cu
multe inconjururi Ei menajamente, cd Belciug, pentru orice
cventualitaten are sd,vie ia iicitalie... Dascalila inletese numai-
decAt ca nu'poate fii la mijioc iucru curat.
__ Ai sd vezi, bdrbate, cd pdmdtuful umbld dupdi vreo
potlogdrie ! zise ea citrdnindu-se. Ai sh vezi ! pe cine nu su-
ferd -inima mea, sd otii cd-i sufiet de cdine !
lnvdldtorul se incurcS, indruga protestari timide cd ,doar
rr-o fi nici el. aEa de, hapsdn, ca-i popd qi ar fi rugine(... A-
cestea .{ns5 intdrird mai mult neincrederea doamnei Herdelea,
incAt, degi ficuse planul si se. ducd cu Ghighi prin sat sd toc-
meascA doud femei pentru sdpatul grddinii Ei una la rufe, se
r6zgdndi gi rdmase acasd.
Barem si fiu aici Ei eu, cd tu, cAt egti de papdlapte,
ai fi -in s,tare sA inchizi ochii la toabe neruginArile !
Belciug zdrise trec6nd trdsura avocatului,. se grAbise, dar
ajunse totugi prea tdrziu. Nepricep6nd, intrd in casd, zdmbi-
tor. Herdelea ii expiicd lucrurile foarte zdpdcit, trdgAnd me-
reu cu ochiul spre ddscdiila care bufneb fdr5 sd fi rispuns
mAcar la binelele dulcege ale preotului. Spre a ocoli o cioc.
nire primejdioasd, invdldtorul se aEezd cu Belciug fn prid-
vor lal taifas, p6nd se va intoarce ungurul. Era o }i de pri-
mdvard minunatA, cu miresme de flori de cAmp in aer, cu un
cer ca o oglindS fermecatS. Peste drum, Hristosul de tinichea
stdtea incremenit pe, cruce, cu ochii pJecafi, ca qi cdnd ar fi
simlit c5 durerea lui nu se potrivea, cu pofta inare de viatA ce
respira din toli porii firii redegteptate.
Preotul se gendea mereu c-ar fi mai bine sI plece, qi
cu toate acestea qedea parcd l-ar fi {inut pe scaun. Vorbeau,-
dar glasul amdndurora suna atdt de rece, cA nu se puteau
nrivi in iichi. Ca sd-l mai inciilzeascd, Belciug aduse vorba de
Laura qi de farnilia Pintea cu care ii plScea lui Herdelea sd
se faleasci
Tu trcbuie si fi cunoscut pe bdtrdnul Pintea mai de-
mult,- cd doar ai fost invd!5tor in Lechinta odinioarA ? incepu
preotul.
Apoi stai, frate Ioane zise Herdelea intr-adev6r
-
inseninat cd in lumea asta-sunt mai multe Lechinle. A
inea a fost- urr sdtulef nenorocit prin fundul viiei Diugului,
iar a cuscrului e un ordsel in toatd forma...
fn vremea aceasta doamna Herdelea Ei Ghighi, tn salon,
revoltate, ocdrau Ei blestemau pe Belciug, agteptdnd sd vie
212
'l'itu, care se repezise cu uoaptea in cap pAnd-n Armadia sA
ridice de la percepfie un avans pe leafa invd{dtorului, deoa-
r'rce rS.maseserd fdrd un gologan in casd.
Avocatul insd sosi mai- curAnd, insofit de un copist b6-
t,riin, de la judecdtorie, foarte plictisit cd va tf,ebui sd se in-
toarcd pe jos in Armadia. Ungurul urcd sprinten in pridvor,
incepdnd vorba din uli!6 :
Norocul 'imi .iese in cale pretutindeni... Am isprdvit
mai -repede dec6t bdnuiam, aEa cii ilcutna sper sd fiu acas5,
in Bistrila la vrernea prAnzulu,i. Nevastai-mea line grozav la
ora nresei si e incAntatd cAnrd l4"dncdm i,mp'ne,unii. Iatd un mij-
loc ieftin de-a ferici o femeie !
Doamna Herdelea cu Ghighi, auzindu-l, iegira din salon.
I-endvay, foarte reverenlios, le intdmpind cu complimente la
care insi, fiind spuse pe ungureEte, ddscdlila nu rdspunse, ci
se mullumi sd strdngd din buze, cu o infd{igare jignitd, incdt
Herdelea se grdbi si observe, ca sd nu se supere avocatul:
Nevast5-mea nu Etie ungureqte...
- Aa Se poate ? $i cu toate astea ziarele dumneavoastrd
- din ?gurd
{ipd ca de garpe ci sunteli asuprili, teroriza{i... ungu-
liza[i... Interesant !... tri bine, erezi durnneata od in Gerrnania
sau,in Fran{a s-ar to'lera un invd{dtor al stattului ,a cdnri so{ie sa
nu cunoasc5 limba oficiald ? Ntl !i-o sp,un oa o irnpufiare, 'cdci
pentru mine politica nu existd. Rispundeam insd unui coleg
romAn care adineauri, in Armadia, se plAngea cd de pe-acum
au inceput presiunile - qi samavolniciile fa!5 de sdrrflanii ro-
m6ni in vederea alegerii de deputat... Haha !.., Foarte curios !...
Vorbea foarte repede, rotindu-r;i ochii ca un uliu, spre
a riu-qi neglija intrc timp afacerile. Lqi Belciug il se pdru
cd avocatul-vrea sd-I loveascd 5i pe ddnsul, qi rlspunse rom6-
neEte, umflAndu-qi guEa :
Altele s-unt imprejurdrile ln Germania qi aiurea, dom-
nule-avocat 1... Noi aici suntem o naliune bAEtinagd, despuiatd
de drepturi qi impovdratd numai de, datorii...
C[ne-i domnul ? intrebd f-endvay mirat qi atins cir
i s-a- rdspuns romdnegte. Ce zice ? Ce zice ? adlugd apoi, deqi
inlelesese foarte bine.
' Herdelea, infricoEat sd nu se invenineze lucrurile pe spi-
narea lui, c5ut6 si izbuti si schimbe vorba gi conduse pe Len-
dvay in odaia intAi, unde erau doud paturi ldng6 perete, o
mas5 de sufragerie, o canapea de lemn, toate' vechi 9i hodoro-
gite.
Aci n-aveam nimic de seamd, nu-i a$a ? zise avocatul
trecAnd, fdrd s5 se opreascd, fntr-o od6ild ingustd Ei lunguia-
213

{d, cu o fereastrd spre ulild Ei un geam spre.grddinS. Va sd
zic;i sii incepem aici !... incepem, stimate domn ! strigA- catre
<ropistr-rl care se agezd uisuz la biroul lui Herdelea gi scoase
rlintr-o gcanta roasA niEte hArtii.
Din mobila impricinata, aici se afla o masd i6cuitd, gu
picioarele strunjite, acoperitd cu or fala tricolorA, lucratb de
insdgi doamna Herdelea pe cAnd era fatd, Ei un pat frumos, pe-
rechea 'celui din salon in care dormiserdL fetele.
PAnd sd-gi aranjeze copistul hArtiile, avocatul se uitd
bdnuitor la Belciug care zAmbea blajin gi speriat pu{in de
pnivirilb duEminoasse ale discdlilei din odaia dintAi.
Amalor, amator ? intreba deodatd Lenvay, ironic.
-__ $i prieten, murmurd preotul.
-
Desigur, prieten care cumpard ce poate de la prietenii
in nevoie ! fdcu avocatul, dispreluitor, qi apoi, intorcAndu-se
spre copist ; Ei, merge ?
-- Gata, 'Va' sa zicd avem... mormdi funclionarul intre-
lrltor.
qi patul, I{erdelea pirlin reguEit qi cu ochii
- Masarca $i cAndsfArqi
ia Lendvay i-ar aqtepta aprobarea.
* Una masd de nuc, doudzeci Ei trei coroane. ! citi copis-
tuI din hArloagele lui, cu glas mai raspicat.
Doudzeci.,gi patru'! zise.avocatul, fdcdndu-i ser4n sA
scr.te.
Belciug insl se, up.o$i. de mas5, ridic5 fa!a, o pipdi Ei
npoi rosti candid :
Doudzeci si Ease !
-Todte privirile il izbird ca niEte.sdgeti, iar doamna [Ier-
.lelea, in cealaltd odaje, bolborosi cevq, roEindu-sel. Lendvay,
ilupd o clipd de qovdire, strigA:
-- Treizeci !
Treizeci gi doud ! zisc prcotul cu ochii lipili pe masd.
- Depunefi banii imediat, nu-i aqa ? bufni acuma avo-
catul- intriratat.
-i Da, da, firegte, fdcu Belciug sco{And portofelul din re-
lcrcnda botita.
Atunci eu renun{ ! spuse Lendvay strAngdnd din u-
meri, - cu o privire nedumerit6 spre Herdelea care, uluit 9i
spdimAntat, avea fala strdmbatd de un surAs amar.
Preotul stdtu pAni la capdt, ca o anleninlare, pipAind qi
cioclnind toatE mobileLe, dar fdrd sd se mai amestece. Cdnd
se sf6rEi, avocatul puse pe l{erdelea sd iscileascd"polilele Ei
plSti copistului diurna cuvenitd.
2t4'
I
-_ Cel pulin de-aci inainte sd tii exact cu ratele, dom-
nule Herdelea ! zise strdng6ndu-i mdna. E pdcat de cheltuieli,
degi partea leului o bag eu in buzunar... Ei, la revedere !
Buna- ziua, doamn6, Ei-mi pare rdr: cA nr-t qtiu romAnegte !
rASe apoi cdtre invaldtoare care' in{ep6nd cu o privire fu-
rioasd pe Beiciug, raspunse :
--- Mai bine sd nu qtii romAnegte qi sa fii om de treabd !
Ce zice, ce zice ? intrebd avocatul pe Herdelea ieEind
insir-fara sd mai agtepte tdlmicirea.
In pridvor preotul se desparli de invdfator zicdndu-i
incct :
Apoi mdine o sd viut sd-mi iau masa, Zaharre.,.
-
S-o iai ?... S-o iai... da, da, belbai Herdelea.
-*
Vad cd doamna-i supdratd foc,, dar [T:am nici cu in-
cotro, ci, tocmai imi tipsea o masd ca asta ! Ei, servus, Za'
irric
J !
Iqind in ulifd, . ochii lui intAtnird chipql lui Hristos pe
cruce, care'ilcurns se zvdrco,lea plAngdrtor. Belciug s'e-inchi"
rrd Ei'trecu cu paqi mdsurali, cu privirea in ,jos. ca totdeauna
qi cu o mullumire adAncd in sufiet cd in sfArqit a putut da
c leclie bund Ei meritatd Herdelenilor...
De-abia acunia, se revoltd invdtatorul, dar totuEi fdrd a
mai spune in casd cd Belciug vrea sd ridice, intr-adevdr masa.
De altfel credea cd popa umbld doar sd-l sperie, fiindcd nu
se poate sA meargd aga de departe cu neruEinarea.
'A dorla zi insd, pe cAnd el era la gcoalA, iar Titu inc6 in
pat, bdtu la uEd Be'lciug. Doamna Herdelea deschise qi v5zu la
spatele preotului un {igan bdtrdn,'bdrbos, cu pdliria in mdni.
masi ! murmurd Belciug ardtAnd sprer !igan..
- Pentru
Bine... bine... poftim ! bolborosi dAscdlita perplex5,.
-Incepu sd goleascd sertarul mesei, aproape f5ri sl-9i dea
:1eama ce face. Numai mdinile ii tremurau, incolo parc6 ii
fulgerase toatd judecata... Cdnd insd dddu sd puie la loc ser-
tarul, go1, iqi reveni bntsc Ei, ca treziti din vis, intrebd pe
Belciug :
Ce vrei si faci dumneata cu tnasa ?
--
Preotul stdtea rdzimAt de uEcior, z6mbind nevinovat.
Apoi aga-m-am inleles cu Zahatia. zise dAnsul dornol.
-Doamna llerdelea qovdi. Se fdcu o tdcere scurtd. Belciug
r'idicd privirea, vdzu pe ddscdlila apropiindu-se cu ochii strd-
lucitori, qi indatd iqi pierdu zAmbetul.
Cum s-ar zice, vii sd-mi furi lucruqoarele din cas5 ?
rtrigS.- deodatd doamna Herdelea. Sd ieEi -afari holule,
c-atlfdt ili sucesc gAtul ! Afard, ticdlosule !'.. -d_e-ai9i'
Nu !i-e ruEine
215

obrazului sa-!i fie ! Aga-s popii, porcule ?... Iegi... ieqi !.." A-
lara !...
Dascdlila rdcnea ca scoasA din; nrinli, ciutand cu ochl
ceva ca sA spargd capul omului care vrea sd-i fure mobila.
Belciug, spdimdntat, ieEi afari fdrd sd spunii o vorbd Atunci
femeia zdri rndtuna qi se' repezi cu ea in prriidvror unde tiganirJ
stdtea nedumerit. Fiindcd preotul nu-i era la indemfna, croi
pe figan, lip6nd :
Afari de-aici, tAltrarilor !...
-figanul o!...zbughi
Marq
pe'poartd, in vrerne ce doamna Herde-
iea striga intr-una, amenin{dnd cu mdtura pe preotul ce pi.-
qea foarte grdbit :
Mutule !... Am sd te invd! eu omenie dacd n-ai in-
vdlat- la tatdl tdu ! Pdmatufule ! Pdmdtufule !
Zenolia, pestei drum, auz,ind galdgia ieEi 'in prag qi in-
trebii :
- Sii ce-i
Da doamnd ? Ce-i cu d'omnul parinlle ?
, se bage dracu-n pielea lui de ho{ ! zise ddscdlila
cu ochii roEii de mdnie, dar totuqi mai racoritd.
2 doui, se gAndi sd ispriveascd mai intdi cu socrul s6u, si facd
I
Doui sdptdm6.ni, dup5 nuntA, mullumirea stdpdni tru-
faqi in sufletul lui lon. Se simlea omul cel. mai f,ericit din
lume. In fiecare seard linea sfat cu GlanitaEu, cu Zenobira Ei
cu Ana. Ce sd cumpere din banii strAnqi la nuntS ? Un jun-
can ? Ar fi bine, cdci, impreund cu vilelul infArcat adus in
zestrel de Ana, peste doi-trei ani ar face, o perc.che de boi...
Ion insd ar fi vrut mult 'sd cumpere perechea calului, daci:t
srar ajunge bartii... ln aceeagi vrerne i.-ar mai fi plicut sa
pdstreze Ei ceva gologani la chimir ca sE nibd la indernAnd de
s-ar ivi cumva pamAnt bun de vdnzare, sd-qi mdreascd mai
mult mogia gi gospoddria... -Sfaturile acestea ii fndllau gi-l in-
cdntau, mai ales ci toti blteau in struna iui qi-l linguEeau ca
pe un stdpAn.
De altfel qi fald de sdteni cduta sd-gi arate gre'utatea pe
care i-o dddea siml5mdntul bo$51iei. Pe ulitd umbla cu pa5ii
mai rari gi cu genunchii indoi{i. Vorbea mai aplsat cu oamenii
gi vegnic numai de ;r-5mAnt gi de avere. I se pdrea cd chiar'
casele Ei gradiniie il priveau acuma altfel, mai supuse gi rnai
zdmbitoare
Toatd firea se imbrdcase in haine de sSrbdtoare parca
inadins pentru a priznui biruin{a lui. O primdvari fnimoas}
276
,r totdcnuna se statorca pe hotare. Copacii inmugurf{i, verdea-
,r t'c risi-rrca zi crr zi mai vie, ca1rn vegmAnt fermecat cobordt
;r ircopere goliciunea neagrd qi gdlbuie a pdmdntului bdtrdn,
,';rrlurilc care se incoronau cu frunziEuri noi, mirosul aspru,
rrnbi:rtitor Ei inviordtor de glie, plutind mereu in vdzduh ca
,r'spiratia sdndtoasi a unui uriag degteptat dintr-un somn greu
- toate imprSgtiau vioiciune in suflete, tinerele noud Ei noud
r;oftd de viald. Dimineala pluguriie scdrlAiadtrecAnd pe ulili,
urciind coastele ndcidite qi apoi brdzdau ziua intreapd ogoa-
acle bdtute de rugina iernii.'Pe-alocuri vitele se c6znebu. sd
t;ascd intdile firicele de iarbd qi, mAncAndu-le, le curgeau balele
.ir" pkicere.,.
Ion ie,gea de,seori in hotar s5-Ei desfete sufletul in prive-
liEtoa pdmdnturilor lui. I se umflau ndrile sorbind aburii pri-
mdverii gi privea, brazdele lucitoare cu dragoste pitimaES,
rnormdinci mAndm de mullumire:
Acum avern Ei noi pdimd4t, s,lavd numai s5-
i:Atos- si fiu sa-l muncesc I
Nu se grSbea insd cu aratul qi semdnatul de primivard...
lqi fdcuse socoteala cd nu va putea lucra singur atAtea locuri,
ci va trebui sd tocmeasch ajutoare, iar oamenii sunt mai ie,ftini
pe la sfArEitul muncilor. Fiindcd rnai avea rdgaz o s[ptdmdn5,
hArtiile dd intabutare pe numele, lui, cum se invoiserA... Ii
spuse gi Anei ci sdmbdtd seara vor merge lmpreund ld Vasile
Ba(iu ca sd ,ia lnlelegere pentru duminic5. Ferneia aproba
mai dinainte tot ce zicea el. Nu pricepea dAnsa planurile lui
gi nici nu cduta sd le priceapS. Era mullumitd cd poate trii
ldngd omul iubit 9i numai n5lucirea imbrSligdrii cu Florica, la
nuite, o rode{ in fundul inimii, firir insd a indrdzni si-Ei
rnArturiseascd temerea
Vdzdnd-o plecatd gi supusd, fon sro mira eurn poate fi B$a
;ii-l era parci mai urdtd ca inainte. Noaptea, in pat, simlea o
raceal5 aldturi de ea, iar qoaptele ei drdgostoase il supS,rau
ca Si respiralia ei obositd de femeie lnsdrcinatS. O rdbda to-
tuqi Ei nici n-o bruftuluia, ddndu-qi seama c{ numai prin-
tr-insa s-a ridicat din sir6cie. In tnimd ii rdsdrea insd deseori
{"iorica, innebunindu-i sdngele...
Joi se duserd cu tolii la bAlci ln Armadia sd curnpege
runcanul, iar vineri h-orobdi pe-acasd, mai mult ca sd piardd
r,remea,
Vasile Baciu ii primi nepdsdtor, qtiind bine de ce vine
Ion. Il lSsd sd vorbeasci gi numai cdnd lon pomenl de inta-
bulare, s5ri fript se infurie, scuipi qi apoi strigh:
277
 -t
- * Ctrnr, gincrc, apoi tu -vrei inadins sd m5 laqi pe mine
pe drumr.rri ?
* Pc care drumuri, isocrule ? Nu ne-am tocmit aga ? in-
trcbi lon cu ochii cAt pumnul, sirnlind deodati ca o izbitu-
rd drcpt in frunte.
__ Nc-am tocmit, vezi bine, dacd mi-ai pus mana-n be-
regatd. Dai tu qu te gdndeEti ci nu-i drept ? Apoi dacd !i-oi
ria lie gi pdmAnturile gi casele -amdndou5, mie ce-mi mai ri-
mAnei Ei din ce si triiesc. Ori ai poftd si md vezi intr6nd
sluga-la rbdtrAnete ?
- Ba sd stai la noi fdrd muncd Ei caznd, sd-!i mai odi!.
negti- ciolanele, cd te.ai trudit destul, belbei ginerele indbu-.
qit. C-aga ne-a s.i fost vorba...
_. Adicd sd-{i fiu eu slugi lie ? Ai ? rdcni iar Baciu scu-
Idndu-se cu o privire vicleand gi batjocoritoare.
De slugd !
-__ Mdiceloane, eu ;tiu una Ei bund, cd ce-i in nrdnd nu-i
minciund ! fdcu Vasile Baciu apdsat. Nu zic cd nu-!i dau. I1i
dau, dupd moartea mea. Atunci o sd faceli voi ce qtiti. Ca
nici in groapd nu mi-oi duce. averea Ei nici altora n-oi ld-
sa-o... CAt trdiesc irxd nu scriu nimic pe numele' vostru !
Aqa !.,.
Nimic, nimic ? qopti Ion spdimAntat.'
-:-
Nimic, bdiete. Or tu n-auzi bine ?... Dar, ca sA nu zici
cd-mi hr5neEti tu fata ori cd ti-am dat-o goal6 puEcd, mdcar
cd nu {i-am dat-o eu, ci ai luat-o cu viclequg, te las sd-ti alregi
cinci locuri care-li plac, gi s5'bagi plugul in ele chiar mAine
dacA vrei. Luali-le, muncili-Ie, sunt ale voastre. De scris insl
nu le scriu. Lasd rsd rImAnE pe numele meu, cA nu cer de
mdncare. Eu rrnul n-anr sI vd scot din folosinta lor, cum te-ai
fdlit tu cA ai sd m5. scoti-pe mine,.. Alege-le ! Cinci !... Am
trei hoide cu grdu de toamn5. Poli sd le alegi seminate ga-
ta. Nu md supdr. Ori altele.;. Currr iti place !ie... Cinci ! Sd
nu zici rrirne'ni cd fata lui Vasile Baoiu s*a irndritatt ca o fi-t
ganci...
--- Dacd ti-i aga vorba, socrule, bine... Sd vedem ce-or
mai zice 9i allii I rdspunse acum fon mai Jiniqtit gi cu ame.
ninlare in glas.
Sd vedem, cum nu... Dar sd vedem ce-ar zice oame-
nii de nrine, dacd mi-aq 15sa eu b5trAne{ea pe mdna ta !...
$-apoi cine mti poate sili sd-{i dau, dacd nu vreau, ori si md
scoatd din averea mea ?.,. Hehe, Ionicd ! Credeai c-ai sb md
invArtegti tu pe mine ! Nu te-ai gisit, copile, 'hehe !
2tB
socrule, bine !... Noroc bun ! zise Ion strAngdnd
- Bine,
rlin umeri prostit.
_- Noroc, noroc, ginere !... $i rdmAnem aga: cinci, auzi?
r,trig5 Baciu batjocoritor. lVli-a venit Ei mie rdndul, cd tu m-ai
['r'ccat destul...
Ion iegi, urmat de Ana, care nu rostise nici o vorbd qi pe
care nici n-o luaserd in seamd potrivincii. Bdrbatul p59ea greu,
tiicut, incAt femeia nu indriznea sI se apropie.
'3
.Roza Lang ldsase o ddrA de stristete in sufletul lui Titu'
l
lncerca s-o asiundd sau s-o indbuEe, dar simlea cd totuEi se
intinde mereu, stdruitor, ca afa in p6mAntul nisipos' Nu se
dumirea cum a putut o iubire atat de frumoasd sd sfdrEeasci
atat de neaqteptat Ei de urat' ,.$'ventura(( aceasta, cum ii zicea
dansul mand.ia tdnSrului care incepe sd aibd iln trecut,
"u
parci-i rupsese un vdl de pe ochi. un crampei-d.e+ealitate cru--
ie pal"""aea in inima tui pnna de inchipuiri trandafirii. Il
cend nll
incetul cu incetul un dezgust de via!5, ca $i
",tp.i.rt"
i-ai mai putea suporta povara. Lumea i se pirea tipsitd de far-
In t ritttn ii'incol{ea din ce in ce mai des intrebarea : ,,Ce
-*.
sunt eu ?... De ce trdiesc ?66
$i drept rispuns ise ivea in fa!6 o pdnzd nem6rginit5,
inlesatd de semne de intrebare ce nu fdseau, in sufletul lui
decdt un gol chinuitof.
lgi didea seama cd trebuie sd aibd o linti hotdrdtd fin
via!5 qi se ingrozea neputAnd descoperi nici un spriiin it jrr-
rul'lui: Se uita in urmd qi nu vedea nimic, iar inaintea lui se
infdliqa acelaqi nimic rece qi infiordtor. ,,AEa sd mi'se 4"p.":
ne oare toatd viala ?... Atunci ce rost mai am in lume ?'( i;i
zicea dezndddjduit, seara mai ales, ln patul din salon, unde
se mutase el de cdnd s-a mdritat Laura, fiindcd Ghighi se te-
mea sd.doarmd singuri:
, Toate ziiele hoindrea prin Jidovila Ei prin Armadia, cre-
zAnd sd-gi alunge din suflet neliniEtea' D6i intrebdrile il in-
soleau pretutindeni, tot mai nesdturate. ln fala lor, i se p6-
reau copilSrii qi versurile lui, 9i pozele de poet, 9i iubirea lui
ucisi de gelozie, qi infldcdrarea lui nationald... Peste acestea se
ridicau mereu zbuciumdrile : ,,Unde merg ? Undo vreau s-a-
jung Ei de-unde vin ?s
219,
 Ca si-\ poata rirspunde se gAndi sd citeascS, sd inve{e gi si ,lr,r. Il lttteresart Ei-i pl5ceau toate, parcd s-ar.fi sculat dupi o
afle din cdrli ce nu gasea singur. ,,in mintea mea e un haos... lrr
Numai haosul aruncl la suprafa!5 intrebdri ..dureroase.,.il ';rltt $rCO.
SEli-fro priviri atl'loroase cu ,,gdgtele( de odinioara' Vor-
Ciiteva saptdm6ni se cufundd in cirli. Tatdl s.du avea, l,,,ir iai'cu cntuziastt, ae oi6pii1i, de planurile lui m5-
din vremurile de demult, o biblioteci f'oarte micd, in care se "o*anii ctt superioritate, ca o sentin:
,,,1r,... Indeosebi spunea deseori,
riitdciserA, cdteva volume de qtiinfri, de Seologie, de pedago- r.r llirri apel :
gie. Titu se repezi'la ele, cu atdt mai rnultl ldcomie cu cdt -- O""e n-ar fi necunoscutul in lume, viala omului n-ar
pdnd acum le ocolise. Mai aduni Ei de prin Armadia, de pe ',riri avsa nici un farmec !

Ia prierieni, ce se nirneri... f.e so'nbi gr5bft, ca qi cAnd ar fi cdu-
tat leacul unei boli necunoscute, dar simli curdnd cd haosul
in loc si se, limpezeascd, cregtea mai mare. In miilocul fra-"
m6ntdrilor singura raz\, de mAngpiere ii erai credinla ii eI
este ceL dintdi om chinuit de asemenea gAnduri.
ln cele din urmi-insd o oboseala. stranie itr lui in stip6-
';r:himb
nire. In inimd 4u-i mfi rdmdsese decdt o nemdrginitd pdrere
de rdu : ,rDe cq nu-i aici Roza, indiferent dacd ar fi s-o im-
,part cu praoticantul de la Stoessel ?s
apr5i parcS gi creierii i de oprird in loc, coplegi{i de o
ape strAvezie din care ldEneau rdspunsuri ca niEto fldcari
mici, izbdvitoare; ,,Adici ce-mi pasd mie de unde vin qi ce--o ,,chii.
fi mAine ? E nerozie sE te perpeleqti cu intrebdri fdrd sfAr-
git... Unde te duce viala, acolo trebuie sd mergi, gi ce-!i po-
runceEte ea trebuie sd' faci ! Numai nebunii umbli sd-i std-
vile'ascd mersul, s-o abatd din calea ei, sd se impotriveascd
voinlei celei mari care e una gi milioane de milioane, care e
oarbd gi totuqi urmdreqte o lint5 siguri, necunoscutd de infi-
ma pricepere omeneasc5... Voinla cea mard sunt eu, precum
e Ei 'iaca lui Ion sau cAinele nostru, ori viermele ce se aEazi
singur sub talpa mea ca s6-l strivesc, sau chiar bolovanul pe
care-l izbeEti cu piciorul, precum tot ce este Ei cerul, pi ceea clemult.
ce este {incolo de cer ;i de ste}e, qi dincolo de acest dincolo,
mereu pin5-n nesfdrqitul nesfArqitului... Atunei ? Viala singu-
rd qtie ce vrea, sau poate pentru cd nu qtie nici ea pi se pare
cd gtie... Unde merge ea e bine, cdci merge tot inainte, peste
prdpdstii, peste munli, mereu inainte. Cine cade din carul
.See pierdut... Inainte ! Inainte ! Inainte !6'
vielii
bucurd, parc-ar fi gdsit piatra filozofald. Zimbi de !n-
tristdrile lui zbuc'itfnate. Acuma le inlelese obArqia' ,,At6ta
neliniEte pentru cd Roza Lang a piecat Ei mai ales pentru cd,
in lipsa mea, s-a consolat cu cine a putut !". $i din pricina
.asta crodeam cd mi-am zdruncinat rostul vielii !s
ln aceeagi noapte scrise o poezie care i se pdru cea mai
frumoasi din tot ce-a fdcut pAnd atunci. O dragoste noui de
via!5 ii impodobea sufletul. Nu se rnai plictisea, prin Arma-
De altfel, in vremea aceasta, in Armadia se intAmplase
,rrr r:vgnimeni extraordinar: murise Ion Ciocan, dep-utatul
, ir:""-i"tip!iei" Ciocan fusese mulli ani directorul liceului ro-
r'iinesc, cochetase cu ungurii, 1e ficuse concesii introducAnd,
;14 p" din-dos,limba ungureasci in p-rogfam' iar in
';;;i
"qo il rdspldtise cu un mandat de deputat' Se
;Llegea totdeauna sub fiimd independentS, -dar- era dintre in-
"aimui"""
,tcftndenlii care sunt cei mai vajnici sprijinitori ai tuturor gu-
uolnetor. 'Independenla i-a mai- cAgtigat pe, urmd catedra de
literaturd rornini la Universitatea din Budapesta Ei i-q p4l
ttul-i"pt""entan{a Armadiei in Parlarnent pdnd a inchls
---
Fusese om ticut, ursuz 9i deci nu tulburase multd apl in
(Japitali, Rdutdcioqii povesteau cu mare lux de amdnunte
cum, in cincisprezece ani, Ciocan o sing-urd datd a cdscat gura'
^ 1 1 schise doui uqi, ar Ii strigat nervos : ,"U$a'
;:l*ttff??"l$r1"'tne, ozitor aici !( p;;t* ?;;e improvizalie
3ratoricd toatd dameia l-ar fi aplar.rdat frenetic. Prin testa-
ment intreaga avere gi-a irnpdrlii-o intre ]iceul din Armadia
+i Astra din" Sibiri, cdci solii ii'murise de c6liva ani.. iar el
alte
rude hu lvusese, afard de doi frati lirani, morfi $l mal
Pe scaunul lui Ciocan se incingea o lupt[ crAncena lntre
doi candidali : Victor Grofqoru, avocat foarte cautlt -din $1-
rna.dia, suslinut de toatd romAnimea, Ei bancherul Bela Beck,
5vab un$urizat dir\. Budapesta, care se auzise cd vrea sd chel-
tuias,ed ihlar o s.rtd de mii de coroane qi, fiind guvernamen-
tal, mai avea la dispozitie, cu o discretie eficace, concursul
,urtoritdlilor mari si mici.
In-Armadia fierberea cregtea zi ctt zi. La berdria Raho:
va discu{iile 6i pronosticurile nu se mai sfArEeau. Grof,qoru
desfigura o activitate straqnic5, secondat fireqte de to!i-.inte-
lectualii, care-qi luaserd insdrcinarea de agenli electorali. Iz-
irAnda ar fi fost asiguratd dacd s*ar fi putut rupe voturile:
evreilor din Jidovita, presupundnd cd preolii qi invdlltorii
iEi vor face cu, tot-ii datoria.

220 id. 4t,026 coala 16 22]

 _ Titu, vindecat, av6ntd, cu trulr gi suflet in vdlmdgagul
De diminepr{d-sepAna
l,1ntei.^ seara €ra in Armadia, agiiandrr_"se,
discu-tand mereu, imbu.iorat de entuzisam. care n''-i fu insa
mdndria Ei mirarea-cAnd, intr-o zi, Ia berdrie, Victor Cr"*"i"
veni gion{ la ddnsul, cu m6na intinsd :
Poete, dragule, vreau sd-!i cer un serviciu !... pentru
dumneata e nimic, pentru cauza noastrd e, colosal !
Fiindcd berdri.a era, plini de lume ce-l privea ca pe un
erou, Titu se simli in -
culmea fericirii qi strigd infldcdrat :
* Domnule deputat, cere-mi orice ! p6ntru cauzd imi
dau:bucuros gi viala !
.- Bravo I Uite omul ! zise cand,idatul, cupri,nz6ndu_!
prietenegte de-mijloc. Dar ceea ce vreau nu-!i pot ipune aici...
Trebuie sd vii pe la mine, sd-mi faci onoarea gi pidcerea !.
Deci, spune-mi repedc, : c6nd ? Nu-1i inchipuiegti' cdt imi sunt
de impdrtitc toate minutele !
Imcdiat... sau dupd-pr6nz... E bine ? fdcu Titu, deodata
grav,- vdzAndu-se parcd inifiat in Secretede zeilor..
Perfect ! Atunci azi dupl-prAnz, draga poete !
GrofEoru, ca toli care-l spri;ineau, era cJnvins-cd, indatd
ce va ajunge eL in parlamentul de pe malurile Dundrii, po_
porul romAnesc va fi iiber si sclpat de orice griii.
md aieg eu,'vom putea respira tofi, vom avea aer
- Dacd
romdne,sc ! spusese ddnsul din capul locului, incdt fraza a*
ceasta devenise lozinca lui electorald.
Titg
.se infiintd exact la intdlnire gi ascuitd introducerea
avocatului cu ochii lucitori de admiralie, aruncdnd numai din
cAnd in cdnd o aprobare intovdrdqitd de : ,,domnule deputatr6.
care pe candidat il mdgulea.
Ne lipsesc ovreii din Jidovila, poete ! Fdrd de ei sun-
tem. pierduli ! sfdrgi Grofqoru, oftAnd -u o figur6 intrebdtoa-
re gi intristatd brusc.
TAndrul nu vru sd audd de asemenea oportunism. Suc-
cesul trebuie sd fie curat rom6nesc, nepdtat de nici un aju-
tor strdin : 'rti de ce $i cum, de ultima vizitit a sttbinspectorului Ei de a-
-- sdVq-
urn5,
goii sateie de oameni gi-i vom aduce pe toli ia
dovedim lumii intregi voinfa noastrd, porunca noas-
trd ! ,lc loc, nici lntr-un fel, nici intr-altul, rosti doarnna He'rdelea
Da, da, dar in satele noastre sunt putini cu drept de
t'ot, -pe c6nd ovreii sunt toti alegdtori ! observd avocatul care,
chiar in vArtejul visurilor nalionale, nu uita realitatea.
Apoi igi complet5 gdndul :
Pentru a ne asigura voturile din Jidovita, e nevoie de
-
concursul lui Herdelea lare e iubit de toli ovreii. Dacd Hen.
222
,lr.lr,ir ar vrea sA faci pulind.propagandd ovreiascS, ar fi irn*
1',,:;ilril sir nr-r izbutim !
gtiu in ce situalie gingagi se afla tatdl dumitale,
- $tiu, qi cAnd s-arfi aStg'plt3^t la vreo
:,r, 11r'ibi'Grofqoru s'd adauge, ca
,,lrii:cfie a lui'Titu. El, ca invSldtor al satului trebuie tsd urle
, rr lrrpii, vorba ceea,.. Dar cu dibdcia lui, in mod discret... Ce
,,r'i, poete ? in mod foarte discret ?
-- P" fa!6, domnule deputat ! strigd Titu indignat. In
. lrcstia aceasta ntt pot exista rezerve gi compromisuri. Ina-
rrrl.c de a fi invSldtor, tata e romdn !
negregit, romdn... Cine so indoie;te ?'.' Dar greu-
- Da,Ei eu le inleleg Ei Ie apreciez... Totr-rqi, cr"r bunivoin-
tirti sunt,
1;i, s-ar putea inldtura piedicile, qtii, discret, foarte discret..
.
lrr asemenea imprejurdri discrel,ia are rnare itnportanlA' Gu-
r crnul conteazl pe ovrei Ei e sigur c5-i are in mAn6' Noi tre-
lrrrie sd lucrdm cri multe prudenld, altfel se pot ivi noi rezis-
t{,n!e... Vezi, in Pripas e mai uqor. Acolo suntem intre noi,
liclciug lucreazd, dumneata ii vei da o mdnd -de 'ajutor Ia ne:
roic, iir tatdl dumitale n-are sd ni se pund de-a curmezigul.'.
Nrr-i aqa ?... Dar in -Jidovita e delicat, e foarte g-reu' e-'. e..'
Din Armadia pdn6-n Pripas, de obicei, Titu fdcea jumS-
lrrte de ceas pe jos. Acutna.in mai pulin de un bfert fu, aca-
:,r'r. Alerga sd-spund'mai curdnd ce cinste mare au hot5rAt ta-
l;llui sAu fruntaEii rnigcdrii nationale.
Tatd, iatd clipa cdnd poli doveli lumii intregi cd egti
-
;rdevdrafi romdn ! r5cni ddnsul din ugd, speriind pe toli ctt
llla-i
' Heidelea, de
aprinsd entuziasm qi de oboseald.
in fundul sufletului, se bucura ca un copil chiar
rrumai inchipuindu-qi cd Armadia ar putea trimite la Buda-
pt:sta un deputat romAn, dar romfln adevlrt, pe fa!d, nu ca
( liocan
-- deqi Ciocan ii f,Acus,e lui pe icii pe co'lea1 rnioi ser-
vicii, Dumnezeul sd-I ierte. Totugi se ferea sd-gi arate senti-
de fricd sd nu-l pArascd cineva... Apoi acum, tocmai
'rrcniele,
po cdnd Titu vorbea mai cu foc, iqi aduse aminte' nu putea
rrrcnin{drile lui ascunse.
* Eu cred cd cel mai bun lucru ar fi sd nu se amestece
';clioas6 qi cu pulin dispre! ln glas. Ddnsul e om bdtrdn Ei
trr:buie sa-gi vaaa'de necazttrile lui, iar nu de nebuniile ce-lor
l,rrieEtri. Parcd mare isprav6 o si facA Ei Grofqoru... Ii gtim
rroi cdt le plSteqte pielea !... Dacd pe urmtr ungurii vor prinde
pizmd pe diansui qi ie va pomeni fdrd slujbd, crezi c-o si-i doa
t irofgoru ceva ?
223
 Titu siri revoltat de atdta egoisnr:
-- Adicd cum ! Pentru o leaf5 mizerabild, ungurii au pus
iacat pe sufletul omului ?... Lagitatea asta ar insemna trddare
nalionald, ar insernna sa-Ei dea singur certificat de renegat !...
Cu ungurii trdim noi aici, ori cu romdnii ?... Crezi cd vorn
rnai scoate noi. capul in lume, dac5 nu vom face nici mdcar
;rtdta p,gn{nl cauza romdneascd ?
Ghighi imprirtdgea din inimai pareriie fratelui ei, mai cu
seamd gAndindu-se ci' 'altfel. poate n-ar mai avea cavaleri Ia
haluri gi poate nici pelitori mai tArziu.
,
-- Ba in loc si umbii dupd cai verzi, mai bine ti-iii cduta
gi tu vreun post pe undeva, cI egti cAt muntele gi 'vezi bine
cAte greutSli avern pe cap ! zise iloamna Herdelea supdrAn-
riu-sc.
__ Apoi dunrneata numai atdta Etii, mamii, greutSli Ei iar:
greutir{,i i n:ormiii tAnArul opdrit.
_- r\tdta da, cd eu am min,te ! se infurie ddscdlita. Prac-
Ilcant de notar nu-!i place sI fii, irrvitdtor nu-{i place, d,ar la
mancare tc imbu,lzegti ! Apoi a;a-i usor sd ai fumuri ! Mai
pune osul qi tu, dragui nramii, cd cu lenevia ai si rdmdi de
rAsul lumii !
Numai l{erdelea tdcea. Cu cotul rdzimat pe col}ul mesei,
cu capul in pa1m5, se uita in negtire la gheata din piciorul
.;tAng. Lumina ldmpii atdrnati de grindd ii cddea drept in
cregtet, pe pdrui alb-argintiu... Ii venea mereu.sd ofteze Ei se
stipdnea. $i, in vreme ce doamna Herdelea se hirluia cu Ti-
lu, i se perinda in gAnd toati viala lui alcdtuitd aproape nu-
rnai din umiiinle, speranle veqnic spulberate, necazuri ine-
curmate, viafa intreagd care Ei-a bdtut mereu joc de ddnsul,
impundndu-i mereu compromisuri, din pricina cdror'a nicio-
dati nu gi-a putut asculta glasul sufietului, via{a care i-a in-
grdmddit in inim5 amdrdciune otrdvitoare... Doui lacrimi se
zvdrcoleau in ochii iui bldnzi, plecali
cheltuite intr-o trudd sisifianai. - regretul unei vieli
_' Oh, oh ! suspini ddnsui in-sfArqit, cdnd se fdcu o cli-
pA tdcere in casd. Curnplitd-i viala, cumpiit6-i, zdu !
4 ,lrrit qi ochii i se umplurd de lacrimi, simlindu-se vinovati:
Viclegugul lui Vasiie Baciu cdzuse atAt de heaqteptat pe
capul lui Ion, cd in seara aceea s-a culcat tdcut qi a dormit
ca Ei cdnd nu s-ar fi intAmplat nimic. Duminic5 dimine,ala
224
trr;ir, ic;ind din casd gi aruncAndu-Ei ochii pe cAmp, iEi adu-
'. iultirlte de vorbele socrului sdu Ei-l pdtrunse un fior de
r1'olzir, cdci in minte ii rdsdri indatd gdndul ci toat[ truda
lrri rt fost zadarnicd, de vreme ce a rdmas tot fdrA pamdnt...
'i' rr;t'zi-r pc prispd, cotropit deodatd de rndnie, de fricir, dc nc-
,ltttrtr-.rire, de deznddejde... lnt€ri iEi zise c-ar fi trcbrrit sir-l
lrrlir m;rr pe Baciu, sd-l invete rninte. Pe urmi recunoscu cI
rrit'i cr.l mAnia,'nici cu bdtaia nu va putea face ninic in im-
l,rr,.jrrrarea dceasta. Vina este nurnai a h.ri insuqi, fiindca in
rrltirnul moment qi-a pierdut minlile de'bucrrrie gi s-a cunu*
rr,rt inainte de-a vedea hArtiile date Ia cirfilc funduare.
lntorcdndu-se de la biseric6 Ei gAsindu-l tot pe prispii Ei
,rlxrtut, Zenobia bAnui ceva rALr qi, ca si-i deschidl 6ltrra ln-
tlr.ll.r:
'* Dar tu ce stai aEa, neprimenit, in loc sd dai o, raita
1,r'in sat, dupd lucrdtori, c5 azi-nrAine numai pdmAntul tdu o
'., ri-ilnAic nCarat !
** f-adicd dumitale ce-!i pisd ? Cd de dat, slavd Do,m-
lului, mi-ai dAt numai sdrdcia qi necazui I fAEni lon, ursuz.,
- Apoi
rll rtiuhs,
ce sd-!i mai ddm noi, cd doar socru-t5u !i-a dat
zise Ze'nobia cu ocl'ri de vulpe.
--- Cum sd nu-mi dea. Vezi bine ci mi-a dat, mormhi
,,rrrul amdrdt. Nu vezi durnneata cA m-am Ei gdrbovit de cAt
',ri-ir dat'l
Tenab,ia nu-I mai sldbi pAnir nu afld tot 9i apoi izbucni
rr afurisenii care se intelird cdnd Ana ap5ru in ograd5, spe-
rirrtl de gura ei. In vreme ce soacra igi blestema nora mai cu
Ior', in sufletul lui Ion pdtrunse o fAqie luminoasA : prin Ana
trt'buie s5-si indrepte gregeala. Deocamdatir nu Etia cum gi [n
, r' fel, dqr simtea cd npmai ea poate si-l scape.
--- $i urdtd, gi calicd !... Bine ai nemcrit-o, dragul ma-
rrrii I strigd Zenobia in gura mare.
* I{o, cotoroan{5, ho ! rdcni lo'n deodatd 'la rnaici-sa.
( r' te vdri ca musca-n bdligar ? Potracdni Etili sd fi!i, dar sdrac
rn-ati ldsat, ai ?... Ea-i de vind ?... Ce-i ea de vinS ?... Apoi a-
lrrnci ce te ristegti la ddnsa ?... Piei d-aici c[ uite-acu vezi pe
,lr';tcu !
Ana se uitd la bdrbatui ei cu o dragoste de cAine hui-
lrr(ii de dAnsul fiindci in gdnd l-a bdnuit cu Florica, pe cdnd
,'l e atAt de bun $i o iube$te {rtat de mult cl bruftuluieqte
, lriar pe mama lui pentru ea. Lacrimile ii curgeau calde, lren-
11;iic'toare, dar fala ei toatd zdmbea de o fericire mare, mai ales
,;i Ion veni la ea Ei-i zise bldnd :
225
 -- Ia nu mai plAnge, Anu{i... Tu in ochii mei sd te uili
gi incolo sd nu-!i Pese de nimeni
!
Seara, in pbt, Ion i se jelui apoi eu de-amdnuntul, ii spu-
se cir ea a. put"a sd-l induplece pe Vasile cu bldnde{e si fie
om cumsecade 9i si le dea ce-a f6gdduit fa!6 de atA{ia mar-
tori. Femeia se sim{ea mdgulit6 de increderea lui, dar, gAn-
dindu-se la bdtdile suferite de la tatdl sdu, n-avea speranle
sd-l poatd lnmuia. C6nd insS bArbatui o inv6lA cum sd-i vor-
beascd, credin{a lui o cuceri 9i pe ea, Ei se jur6 cd se va duce
chiar mAine dimineald 9i de bun[ seamd nu se va intoarce cu
nrAna goald
Aia plecd intr-adevdr cum se crdpd de ziu6' Increderea li
cresqu cdnd, ajunsd in uli{5, nevasta 'lui Macedon CercetaEu)
ii ieEi in cale cu o donild plini d9 ap5-
Vasile Baciu tocmai injuga bolii sd porneascd Ia plug'
VdzAndu-qi fata, o lntAmpind nep6sbtor :
ce, te-a alungat ?
- DaCum sd mA a1u-nge, taicd ? se mir6 nevasta, incepAnd
sd-i -povesteasci ce vdnt o aduce, dupd invdldturile lui Ion'
Baciu se holbi la ea o ciipA, apoi ca un taur care vede
rogu, se aruncS gi-i inchise gura cu o droaie de pumni, ur-
ldnd :
V-ati pus amu amdndoi si md jefuili Ei sd md ldsali
- ?... 'Apoi stai cA am eu leac de pielea ta, rapandul5,
cerEetor
stai !
PAnd ce se invArti dAnsul sd apuce biciul s-o croiascd,
Ana o lud Ia sSndtoasa, fdri sd fi avut vreme si plAngd de
durere, deEi obrazut stdng i se roqise, iar din nas ii curgea un
fir de s6nge. De-abia c6n-cl se apropie de-acasi igi maimine veni in
fire Ei se iJrtrebA : ,,Ce-a mai foit Ei asta ?... Avan de !"'"
Io,n o agtepta in ogradS, cu inima arsd de neribdare' O
zdri de departe- venind cu paqi iu{i 9i qtergAndu-qi mereu na-
sul cu mdnecile cdmesii.
M-a b6utut, Ionic6, nici nu m-a l6sat s5-i spun ru-
-
mic ! Uite umplut de sAnge ! bolborqsi nevasta, par-
--"rSzbune
"rr- s-o
cd i-ar fi cerut
BArbatul insS'simii deodati o apSsare grozav| in ceafS'
Se uitd la Ana cu ochii goi Ei reci, ca qi cdnd ar fi vSzut o a-
r.Stare vrajmaqd. Pe pometete obrajilor pie,lea ii.stStea s5 ples-
neascd, iai pe tdmplb i se umflari vinele ca nigte lipitori s6-
tule. Mintea tui speriatd ii striga cE toatl nenorocirea i se tra-
ge numai din femeia aceasta lu buza de sr15 murddritS de
ia.rg",qi cu privirea de-o umitinld alAldtoare. Bralele qi pulpele
226
ri zvficneau fdrd voie in vreme ce unghiile ii tAiau pielea
grorrsii gi asprd in podul palmelor. ,,Asta s-a in{eles cu tatAl
''r riii rrd ingele !s ii fulgerd prin creieri, gi gAndui il duru at6t
,l.' riu parcd l-ar fi izbit cu parul in moalele capului.
Atunci, cu o poftd neinfrdntd, ridici m6na Ei o
,lovi
;4r'cu peste obrazul drept, Ei apoi cu dosul palmei, repede,
pr,stc obrzaui stAnig. Durerea.stoarse din pieptul femeii un
(tpirt atAt de asculit cd Ion auzi cum zangdnesc geamurile ca-
'rci. O mai trasni insd gi peste ochii ce-l priveau cu spaimd,
rlrrr care chiar spdimAntali iEi pdstrasera o clipire'de bund-
l;rti:... Ana c6zu pe prispd, amelitd Ei legAnAndu-Ei corpul din
rrrijloc in sus ca s6-Ei aline suferinla.
$i tu md zdrobeEti, Ionicd ? gemu ddnsa. Nu !i-e mi-
- lic
l,r nici de mine ?
Ion scuipd spre ea, rdcorit, Ei intrd in casd, cdci de peste
rlrnm, venea intr-un suflet nevasta lui Macedor, p€ cAnd in
pridvor la' Herdelea parcd ieEise cineva sd vadd ce se in-
l;irrrpld ?
Ana suspina qi, suspinAnd, pdntecele mare i se zbdtea ca
o rnlrsttrare. Ndfrarna ii alunecase din cap, pdrul i se lncdlcise
:;i pieptul i se frAngea de pl6ns. In inimd inchipuirile ei de fe-
licire se topeau intr-un noian de am5rhciune din care rdsdrea
numai intrebarea ingrozitd : ,,Doamne, ce !i-am greEit de md
pcdepseqti aga de rdu ?'(
Nevasta lui Macedon Cercetagu se agezd ldngd ea, ii in-
rtreptS, basmaua pe cap, o mdngdie pe obrajii udali de la-
,'r'imi Ei-i zise cu mi15, cdutAnd s-o ostoioasci :
Taci, draga lelii ! Taci qi rabd5, cd fem'eia trebuie sa
:;ufere- dac-aqa q lisat-o Dumnezeu... Taci mulcom, taci !
Giasul ei era atdt de bl6nd ci.sufletul Anei sc inciilzi pu-
lin. Apoi igi ascunse fala in poala femeii qi pldnse pal
rrquratd, murmurdnd insd intr-una, ca Ei in seara nunlii :
Noiocul meu, norocul meu !
-
5
PAni sd convingi pe tatdl sdu, Titu n-a vrut sd stea cu
mdinile in sAn gi a pornit din casd-n cas5, indemn6nd pe td-
ranii alegdtori sau nealegdtori, sd meargd cu to{ii'la o in-
trunire in .Armadia, unde Victor Grofgoru avea sd-gi ldmu-
reascd programul. Fiindcd alegerea de deputat se apropia,
227
prin sat umblau acum mai des patrule do jandarrni spre a
preintArnpirra tulburdrile qi agitalii impotriva- statului. Tittu
hu se sinchisea de dAnEii.- Dorea chiar un conflict sau poate o
arestare, inchipuindu-Ei cd astfel va dovedi lumii intregi bar-
baria stdp5nirii ,ungureEti 5i va contribui mai eficace' Ia iz'
bAnda capdidatului romAn. Vorbea ldranilor de jugul- ungu-
resc, de dlatoria nalionald, le limba strdmogeascd, se izbea in-
sd mereu de acele,aqi rdspunsuri :
-- Bine, domniEorule, aga o fi..' I)ar n-avem pimdnt Ei
d[rile-s multe si grele...
Intdi se sup5rd de atata nepricepcrc. Pc urmd totuqi ie
dddu, dreptate. ,,Adevirat, pe ei ii strivesc sarcinile \ielii qi
eu le bat capul-cu fraze'! Nici mdcar speranle nu le aduc !..'
Apoi, firegte, dacit eu insumi nr"r gtiu bine ce vrem !( 'cu
El bdnuia cel vrea, dar doriniele h-ri nu se potriveau
aie b[trAnilor. Bl cu cdliva studenli Ei profesori mai tineri vi-
sau unirea grabnicd a tuturor romdnilor. Nu se gdndeau dac6
se poate ori nu se poate. Ei se uitau fermecali spre Rom6'
nia,^ aEteptAnd de-acolo mAntuirea. In fala lor-insd stdteau rnai
toli fruntagii recunosculi, intre care insuEi Grofqoru, care spu-
.neau ci acestea sunt idei primejdioase, cA prin asemenea vor-
be goale, bune numai pentru di.qcutii de berdrie' ,se po€te
compromite toatd lupta.
"-- Mijloacele nbastre trebuie si fie iegaie ! ii. spuse Grof-
goru. Numai prin legalitate se oblin lucruri trainice l Politica
serioasd nu s-e poate" intemeia pe,aventtiri, ci pe rela[tate !"'
Ce ascunde viitorul,'nu se qtie... In suflet putem nutri orice
sperante, dar visurile nu trebuiesc amestecate in lupta poli-
tica.
Titu se z5pdci qi fu cuprins de o qovf,ire din care de-abia
cu sfortdri se putut smulge' Se cobori iar intre !5rani $i, m
toatd opreligtea batranilor, le vorbi de ,,fra!ii-noqtri(6, de.,,std-
pAnirea romAneasc6(6 cc va veni- in icurAnd' $i tresdri de
Lucurie cdnd $tefan I'Iotnog, bogdtaq din sat, in loc de tAn-
guirile obi;nuiie, rdspunse-acuma in numele tuturor, ridi-
cdndu-qi chimirul pe burtd :
Se tc audd Dumnezeu, domni;orule !
---Onortunismul si lasitatea ucid avAnturile ! se gdndi Ti-
t" tr,}rii mii. cu jumet61i de irlealuri nu poli lupta 9i nici nu
poli fi rinteies de nimeni !"
strSdahiile lui Titu au rSmas totuqi zadarnice, deoarece
lntrunirea, indatd ce s-a anun{at oficial, a fost oprita de cdtre
prefectul judetului in unna raportului solgSbirSului chilu care
ie temea de tulburdri.
228
'l'oc:rnai cdnd Titu venea pleoEtit, cu vestea aceasta din
\r'rnirdia, batrdnul Herdel.ea a primit citalie de la tribunal in
l,r'ocr,sul ce-l pornise judecdtorul pentru ultragiu;- De,qi, intre
trrrrp, ungurul sc mutase din Armadia intr-un ordgel din Un-
glrriu, fiindcd cum spusese dAnsul Ia plecare nu se pu-
tr,lr irr:limatiza- in atnrosfera nepatrioticd de-aici,
- sarcina lui
llt'r'delea se agravase, cdci acuza\ia judecatorului s-a pdrut
,rlrrt de intemeiatd procurorului, incdt Ei-a insuqit-o din oficiu
', i dcci 'procesul trebuia sd continue negreqit,( chiar dacd par-
rr';r civild s-ar fi retras.
I'Ierdelea strigd pe lon, care de aserlenea primise cita-
lrr', vr6nd sd se sfdtuiascd impreund cum sd abatd nenoroci-
rcu ce-i ,arneninla de-aproape. Ion insi, in bobota nccazurilor
Irti cu socru-sdu, cduta mereu sA se pldngd ce a pSfit qi curn
,r fost inEelat, iar de procesul care il durea pe invdldtor, parcd
"ir i nrr-i p[sa.
lr:nrnifd- Aveli sd vedeli cd becisnicul dsta are sd md bage iir
gi si ne nenoroceasci pe to{i ! zise invSldtorul"pe ur-
rni, dobordt de ingrijorare. Jineli minte ce v-aln spus eu azi !
lon e fatalitatea noastr5... El se ciorovdieEte cu'Vasile Baciu
;rr:ntru niqte zdrenle de pdm6nt qi nici nu vrea sd Etie in ce
lioztt.i rn-a infundat !
Titu, vdz6nd spaima bdtrdnului qi ,ca sd rnai schimbe vor-
l,rr, gAsi infeiept sd povesteascS, pe un to,n de glu,md, ounr azi,
rntAlnindu-se in Armadia cu Belciug, i-a spus cd e foarte su-
piirat gi ci nu va ldsa fdrd rdspuns insultele doamnei Her-
,lclea, pe'ntru care va trebui sI dea seama in fala justiliei...
l,fectul povestirii lui insi fu tocmai contrar celui aqteptat de
tliinsrrl, stdrnind o ceartd care nu se isprdvi pAnd noaptea
t irzirrl
* Apoi da, cd atdta-mi mai lipsea, sd umblu acuma pe
lir jrrdeeA{i gi pentru dumieaei, cd n-am eu des'fule necazuri,
zise lnvdldtorul amdrAt. Mai bine-l l6sai dracului gi tu, in loc
',ii-mi mai aprinzi paie-n cap qi cu el !
Doamna Herdelea se infurie imediat, fdcu pe so{ul ei m5-
rniligd neseratd, pentru cd ar fi in stare sd se lase cdlcat in pi-
cioare de toate ndtAflelele din lume, Si declari categoric cd ea
yrreferd sd pldteasci orice amendd Si chiar s5 stea la puEcdrie,
rlc:cAt sd rabde mojiciile ,,pdmitufului'r.
Z\td urmdtoare aduse insd o nddejde bund, sub chipul
rrnei scrisori de la subinspectorul llorvat, care-l invita cole-
gial pe Herdelea s5-Ei pund in cumpind toatd influenla pen-
tru alegerea desdv6rEitului patriot ce este candidatul de depu-
lat Bec!. ,rAm toati lncrederea in patriotismul dumitale in-
22s
cercat qi sd fii sigur cd oboseala dumitale va fi apreciatd cum
se cuvine(, sfdrgea subinspectorul. lMai ales sfArEitui i se pA-
rea invdlatorului plin de meri f5gaduinli.
ce om de treabd bietul subinspector ! strigd ddn-
- Uite Ei, degeaba, sd nu judeci niciodatd pe nimeni dupd
sul inviorat.
aparen{e 1.... Iatd bdrbatui care-mi place Ei mie !... Bravo !
Bravo !
lndatd iqi insemn6 pd toli alegdtorii din Pripas' in numAr
cle unsprezece, qi chibzui indelung pe cei care ar vota cum li
va sfdtui dAnsul. Apoi igi freci mdinile cu incredere :
Vezi, Dumn-ezeu i{i trimite ajutorui cAnd nici te a9-
tepli -!
Titu, afldnd seara planuriie tatdlui sdu, sdri pAnd in ta-
van de indignare Ei strigd de nenumdrate ori ,rtrddares $i ,,ru-
sine'(. Dar Herdclea rimase neclintit.
Pentru mofturi n-am s5-mi las eu bdtrdnelele pe dru-
muri... Ai vdzut tu ce-mi scrie subinspectorul ?.'. CiteEte bi-
ne ! Poftim ! zise arunc6ndu-i mAndru scrls'oarea.
TAndrul nu vru sd citeascd nirnic gi ficu jurSmdntul cd
va lupta din r5sputeri impotriva acestei trSdari nemaiauziite.
Herdelea se intriltd cd feiiorul lui se gdndeqte mai mult la
strSinii de la care nu va avea niciodatS nimic, decdt la dan-
sul, a cdrui soartd atarna de bunavoinla celor mari 9i pttter-
nici.
_- Nu-fi inchipui tu cd Horvat, daed-i vom implini do-
rinla, poate s5-mi fie de rnult folos ? N-ai vdzut citalia de ieri
Ei nu qtii cd mi pagte afurisitul de judecdtor ? O vorbd a sub-
inspectorului prezidentului cd uite-aEa qi aqa, Herdelea e omul
rneu, adici al nostru, crezi cd prezidentul are sd mai crAc-
neascd ? AEa se lucreazi in lume, bdiete... In{eiegi, ori nu in-
telegi ? laschiva se infurla cd banii vor ajungb pe mdna altora, iar ea,
vreau sd inleleg nimic ! rdspunse Titu cu atAt mai
- Nu
ind6rjit cu cdt socotelile acestea i se pdreau qi lui cuminli.
-- Atunci s5-ti fie rugine obrazului, ci eEti cal bdtrdn Ei
ai putea inlelege atdta lucru ! strigd Herdelea addnc mAhnit.
RuEine sa-!i fie, mdgarule ! BdtrAnul povesti ce-a pdlit cu Paraschiva, dar f6rd s-o
6 Apoi lasi c-ai trdit 'destul, ii zise Zenobia drept min-
In seara zitei cdnd Ion bdtuse intdia oard pe Ana, picd in
cas5, de-abia rtArdndu-se. Dumitru Moarcdq, o rudd indepdr-
tatd'de-a Zenobiei, cer6nd adSpost pAni s-o indura Dumnezeu
230
,,h-l strAngd din lume. Zenobia, afldndu-se in toane bune, pen-
rrrr ctr feciorul gi-a muqtruluit nevasta, il primi fdrd a tse bur-
,'trlui, mullumindu-se doar s5-l descoase pulin :
Da ce-ai pdlit, bade Dumitre ? De ce nu stai la Paras-
, lriva,- cd-i 'bine acolo ?
Parcd de bine fuge omul, murmurA Moarcdg, mototo-
- pe vatr5.
lrndu-se
Era un mogneag trecut de gaizeci, pipernicit gi prdptrdit
rlc sd-l sufli de pe picioare. Nu mai avea nici un dinte in gurd
r;i vorbed greu, scuip6nd in toate pdrtile. In tinerete a fost
l:irrbat frumos gi cu stare gi se bdteau fetele dupi dAnsul, dar
in loc sd se insoare qi sd se potoleascd, i-a plAcu$ sd zboare
t a albina din floare-n floare, lncAt mulli oameni gi-au ciomi-
liit muierile din pricina lui, cici de el nu indrdzneau sd se lege,
liind voinic qi iute ca un lup. Cdrdugia i-a fost mai dragd de-
r iit pdmdntul gi tot cdrduqia i-a mAncat capul. lntr-o noapte,
vt.nind de Ia Dej, o ceatd de ligani lSieqi au tdbdrdt pe dAnsul,,
| -atr stdicit qi i-au furat caii. A zdcut vreo doi anl Ei a rdmas
l)cteag de picioare. Boala i-a inghilit'averea. Rdmas nunnai cu
r:iisula gi grddina, s-a aciuit pe ldngd Paraschiva, care era vd-
rluvd tAndrd gi rAvnea mai mult la casa lui, crezdnd cd nu mai
;rre de trdit cine qtie c6t. Dumitrtt insS se incdpSlAna sd nu
rloari qi o duse doudzeci qi doi de ani aga, prdpidit cum a
scipat, incAt Paraschiva a avut vreme sd se obisnuiascd cu
rldbiciunile lui. S-au inleles ei totuEi destul de bine pdnd acum
llteva ltrni cdnd Dumitru s-a apucat qi a v6ndut lui Avrum
r'asa gi grddina fdrd Etirea Parascldvei. Degeaba i-a dat o su-
tii de.zloli de argint, femeia nu ,s-a mullumit. Ea era co'n-
vinsi ci a luat mai mult gi a ascuns banii undeva sau la ci-
neva. $i cum Dumitm nu mai putca sd aibi zile mrrlte, Pa-
( are l-a ingrijit atAtia ani, se va alege cu nimica. Fiindcd nici
r\vrum nu voia sd-i spuie ldmurit c6t i-a dat, Paraschiva s-a
i)us pe ,moEneag, mai intAi cu suddlmile, apoi cu bStaia, pdnd
''c in sfdr$it azil-a izgonit sd nici nu-l mai vad5.
,rcirascS, ba chiar cu o trnare pdrere de rdu ci a fost nevoit
*i plece de la ea gi sd moard poate prin case strdine.
-
,laiere.
Ion, imbufnat cum rdmdsese toatd ziua dupd ce plesnise:
pe Ana,.nu zise nimic, ci se uita doar uneori cu urd la noul
n'rainciu care-i cade in spinare din senin. Credea totu;i cE
l)umitru se va ilntoarce acasd mAine-poim6ine, qtiindu-se, cd
231

nu poate trdi l6ri Paraschiva, singura femeie zice **
pc care a iubit-o el cu adevSrat Ei care, de aceea, l-a qi i4-
v6rtit cum i-a pldcut. De altfei gAndurile lui eraul atdt dc'
frtpte de grija pdmAnturilor, incdt tot restul lumii i se pareir
cii nu face un ban gdurit. Se lnfuria c6nd vedea -pe Ana care,
pe cAt ii ingdduia pdntecele luguiat, se sprintenea pe lAngii
vatrd sd gdteascd cina, gi era din ce in ce mai convins cd fe-
meia e inleleasd cu Vasile Baciu sd-l tragd pe sfoar6.
-Se perpeli cdteva zile fdrd sd qtie ce sd mai fac5. Apoi
ii veni in minte l{erdelea $i se bucuri ca gi cdnd ar, fi gdsit
scdparea. Chipul invdl5torului ii juca inaintea ochilor, strl-
Iucitor de speranfe. II cdut5 indatd gi, nimerindu-I la $coali,
ii chemd afard. Ife,rdelcd era supdrat Ei-i lmputd cd e nere-
cunoscdtor Ei cd, prin nepdsarea lui criminald, ii primejduiegter
slujba qi cinstea. Ion asculta rrerdbddrtor, ca 6i deunizi cdnd
lncercase invdlitorul sd se sfdtuiascd cu ddnsul. Ce*i pdsa lui
de grijile altora ? Pe el numai ngcazul lui cel mare il rodea
qi-l chinuia, Ei, dupA ce imbidnzi pe Herdelea cu fagdduinfi, i
se plirnse. ca un copii nepriceput, zicdnd mereu mai rugdtor
;i mai st6ruitor :
naEule, cd altrninteri ori fac moarte de onr
- Inva!5-m5,
qi aiung la pugcdrie, ori rni-oi pune singur gtreangul,de gru-
maz !
Se uita in ochii invdtdtoruiui, sorbindu-i rdspunsul, din
care insd i se intipdri in creieri numai btdta : ,,nii nniEiit,
finule, cA ce !i-a fdgdduit trebuie sd-{i dea... Duminicd tu si
vii Ia mine cu Ana... Am sd chem Ei pe Vasile g-aveli sA vii
inlelegeti, fii liniEtit !c
Z1lele pAnd duminicA ttecurd ca ceasurile. Nddejdea ii
lmbrSca toate gAndu,rile in trandafiriu. Se sirnlea iar stdpdnui
pdrndnturilon qi de-abia aEtepta s;i poatti ieqi la lu,cru pe rnosiil
lui.
Herdelea, iubitor de invoieli unde fiecare parte sd-qi
scadd ccrintele sprc mul[umirea arndndurora, povSlui pe Va-
sile Racid sa dea acuma iumdtate din locuri, care si fie scrise
pe numele lui lon, iar cealalt5 jurndtate sd i-o fdgdduiascd irr
scris pe'ntru dupir moarte. Povala lui insd i!.ne,mullumi pe a-
mdndoi. Toate nadejdile lui Ion se prdbuEird auzind ce spun(l
fnvdldtorul. Apoi dacl ar fi fost vorba sd lase ddnsul din drep-
turile lui, ce nevoiE de sfatr.rrile naEului ? Lui nu-i tretniau
sfaturi, ci pAmdntr.rrile, toate pdmAnturile,.. Il cuprinse o m6nie
silbaticA impotriva lui Herdelea, care astfel vrea s6-1 inqele,
fn 'loc sd-l ajute... Vasile, cu o lucire qireatd ln privire, zise
tacticos cd el nu-gi ia vorba inapoi gi dd bucuros cele cinci
232
in sinea lui insd era sigur Ei ei cd Herdelea s-a
'rt.:ul'ir pe ales.
rrrtclc:s cu Ion sa-i fure averea... Pentru.cd pu indrrizneau s6
tr ce-.rte cu invaldtor_ul, potrivnicii schimbard iitre dAnqii
itcva suddimi- Ei apbi, uitdnd orice omenie, se luard cle piei:t
,i inccpurd sir-gi care J.a pumni peste cap, cu sete, grotiairid
';r ni-;tc mistre{i prinqi in capcand... Herdetea gi Ti,tJde-a,bia
izbtitird sA-i-scoatd din odaie, in vreme ce ddscdiila, nespus de
rrtdignatd cd neruginalii s-au incaierat in casa, ei, ii ocbra cu
rnve*gunare, iar Ghighi {ipa speriatd. Ana incremenise pe un
'rcaun,. in dosul uEii, incAt doamna l-Ierdelea o clojeni
Ei pe ea
lrine gi apoi o dirdu afard.
. Vasile gi Ion se'mai zgAlldira pulin in pridvor, se.mai
rlhiontira p6nq-n poartd, dar in ulild ie-descotorosirii Ei-qi aqe,
zari hainelc bolite, injurdndu-se din ce in ce mai -potolili.
In clipa ins;i cdnd sd porneascd spre iat, in uEa casei invdfh-
torului se ivi Ana, topitd de ruqine Ei de spaimd, ca o ardtare
rrrzitoare a tuturor relelor. O zdrird amAndoi deodatd gi furia
i()r se inteli iar, pumnii se amenin{ari in aer gi privirile rogii
;c loveau ca doud s5bii. Ajuag in dreptul casei, Ion intrd in
,rgradd urlAnd cu o spuma sub{ire albd intre buze, care se
rnuba Ei se lipea cAnd pe cea de suS, cAnd pe cea de jos :
*
Sd-ti mdndnci friptd odrqsla, tdlhar batrAn ce eqti !
Ana dddu sd intre gi e'a, dar lon se repezi ca uliul Ei rdcni,
riiguq.it, scdpdndnd s,cdntei din ochi gi scofdnd cu{itul din
;orpar : j
*
Fugi, fleandurf,, fugi de-aici cA uite-acu te trinit pe
iumea cealaltd !... $i gA nu te mai prind prin ograda mea cd,
'e spintec !... I{oali !... Holi gi talhari care umbid s5 md rnai
;r batiocoreascd !
Femeia vru sd ridice mdinile,sd-l roage, dar privirea lui
,.; ingrozii spundndu-i cd intr-adevir e hotdrdt s-o omoarc
iiclrma. $ovdi o clipd Ei apoi porni dup5 tatdl s5u care, fdcea
doi-trei paqi, se oprea, 6e intorcea, zvdrlea ginerelui
'r6te
,:dte-o injurdtur5, iar se urnea gi iar se oprea... Cind insi
trasile o v6zu apropiindu-se. ,iEi indrepti toatd mAnia asupra
"r gi, ameninldnd-o cu arnAndoi' pumnii, strigd cldmpdnind din
,linti ca o fiari :
--- SA nu vii la mine, rapand.uld, c5-!i zdrobesc ciola'
iielc !... Sdrdntoc ti-a tretiuit, de sdrdntoc sd ai parte !.., Uite-l !
tlite-l ce mAndru-i !... Anru s5-ti fie de cap ! De cap ! De
'aplDecan!'
Pdqi rnai iute, dar rdcnind intr-una ,,de cap$, ca Ei cdnd
;r-arr fi fost in stare sd gdseasch o ocard mai grea...
Ana rdmase in mijlocul drumului, nemaiqtiind incoLro
233 i
s-o apuce. Ion tot mai injura Ei blestema in ogradS, iar Vasile
Eaciu, depdrtAndu-se, fipa mai tare parcd sd-l audd tot satul.
Vecinii ieEird in ulili Ei firiveau, care mirali, care rdzdnd, toli
dornici sd urmdreasci desfdqurarea poznei... NemiEcatd, cu
bralele moarte, cu ochii rdtdcitori Ei cr.r sufletul crAmpolit de
infricoEare, femeia se llitd imprejur, fdrd sd mai Etie ce sd
facd. ,rAcu unde sd mi duc ? se intreba gi in miqtg ii rdsdreau
numai rdspunsuri negre care o pironeau pe loc, sleindu-i voin-
!a Ei ispitind-o sd-gi curme singura toate suferinlele, fiindca
viala ei e zadarnicA.
Tot Floarea, nevasta lui N{acedon, sdri iar, o lua de mdnd,
o duse acasd la ea, o imbdrbdti pAnA seara Ei o culci dupa
cuptor, idcrim6nd de mila :
Vai, sdricula de ea, saricula !...
-In noaptea aceca iqi dddu seama intSia oard Ana de prd-
pastia in care-gi zvarcolegte ea viala. $i atunci gdndul morlii
i se cobori in sufiet ca o scdpare fericitd. lt atinta at6t de std-
ruitor cd, in cele din urmd, se minund cAt de bldndd 9i ade-
ntenitoare i se infdliEeazd, ca un liman unde nu mai sunt nici
dureri gi nici nddejdi... Deodatd insd simli o zv6cnire i1 ndn-
tece, trezind-o din aiurare. ,rCum se migcd' sdrmanul-lc iEi
zise ddnsa uitdndu-gi toate necazurile Ei inlelegdnd cd tre-
buie sd trdiascd, fiindcd intr-insa o fiinld noui bate la poar-
ta vielii.
7 preotul simlea mdna Cerului in neinlelegerile dintre ginerele
A doua zi Ion se mulcomi. Ii pdru rdu cd s-a fdcut de
rAsul lumii Ei ci s-a hdrluit cu socrul sdu tocmai in casa in-
vd{Storului,'de$i era convins cd Ilerdelea s-a dat"de partea
du$manilor lui. Tre'cu drumul la Macedon CercetaEu Ei aduse
acasd pe Ana, dar fird sd audd mdcar povetele -Floarei cd sA
tie mai . milos cu biata femeie cd m6ine-poimdine ii soseqte
ceasul gi cine qtie ce se poate intampla dacd o huiduiesc toti
si n-o cruli nimeni.
Apoi fu cuprins de desperare. Simtea un gol -dureros ln
voia neincetat parcd s5-i spargd teasta' Numai bu-
"rp,
zele "".*
ii qoqiriau intruna :
bine asa... Nu-i bine... nu-i bine"'
-'Nu-i
Se, ducea prin Jidovila, se imbita Ei se intorcea mai po-
-
"omordt.
Dupd o sAptdmdni ploioas6 qi murdar6, care-l tinuse mat
mult in casa, rasiri o zi aurita, calda, strdlucitoare' cum nu se
234
rrrrrl ;:omcnesc decdt in linuturile muptoase in dricul primd-
vlrii. Ic.lind in ogradS, fon se opri ca trdsnit gi, fdrd sd vrea,
',rrrlri lacorn rnirosul de verdeald, sdlbatic Ei umed, ce pl.utea
rn vi-rzduh. Ca Ei cAnd peste noapte tot pdmAntul s-ar fi spdlat
r rr rpri fermecatd, at6t se infdliga de m6ndru in verdele deschis
l)r' (:ure stropii de roud licdreau in toate culorile curcubeului,
('r ni$te diamante presdrate inadins de o m6na nevdzutd. Pri-
vrli;tea aceasta il zgudui ca dintr-un somn greu gi-i umplu
rlt,odati creierii de gAnduri... $i porni, luminat, spre casa
1rn:otului Belciug, impins de o incredere mare. Numai popa
l)(lltc se-i arate calea, precurl tot dAnsul l-a dat pe brazdd
orlinioard. Dar acest ,,odinioard,. era aga de depirrtat, parcd ar
Ii trecut ani qi ani de zile, deEi abia ieri se implinisera cinci
.;;r;rtimAni de la nuntd
Belciug p,rivea din eerdac cum adapd" aaii vizitiul, un
tirran somnoros Ei plin de batigd pe haine.
mai veste-poveste, foane ? zise ddnsul vdzAndu-l
- Ce
:rrtrAnd pe porti!5, cu pdidra in nrdnd.
-- Apoi mai mult rdu decdt bine, domnule pdrinte, rds-
tlul'rse Ion vrdnd sd zAmbeascd dar izbutind numai sd se strdm-
lrc qi s5-gi arato dinlii galbeni, ca un cAine care mArAie ne-
1
rr rt incios.
Am auzit... De, bdiete, dacd uita{i pe Dumnezeu, cum
sri nu vd pedepseascd ? mormdi Belciug putin innourat Ei in-
lrtind in casd urmat de Ion.'
Dumnezeu insemna acum in Pripas biserica cea noud qi
si socrul care nici nu s-au gdndit mdcar sl ddruiasci ceva
pcntru ldcaEul Domnului.
. Milostivenia cereascd i se arita de alminteri preotuiui in
toate chipurile. Buclucul lui Herdelea cu judecdtorul era o
lredeapsl grabnicd qi cuvenitd pentru cA a uneltit impotriva
:;lujitorului lui Dumnezeu. Mai aEtepta doar manifestarea md-
rriei divine fa!5 de doamna Herdelea, care l-a ocdrAt pe ddnsul,
;i apoi o loviturd deosebitd pentru Herdelea fiindcd chiar ieri
rr aflat cA umbl5 sA-i srnulgd cAtiva alegdtori ln fa,voarea can-
rlidatului de deputatr ungttr, deEi Etie bine cd el doregte sd a-
runce un bloc, mio dar solid, ln cumpAna reprezentantului ro-
rnAn. R6splata tuturor nepl5cerilor o gdsea totugi mai ales ln
lrotdrArea de a incepe inci ln vara aceasta lucr5rile noii bi-
';erici. CAzuse la invoialS cu un arhitect din Bistrita, care avea
11ata un plan foarte frumos. Arhitectul trebuia sA soseascd ln
<:urind gi, cu materialul adunat, sd aqeze teme ia. PAnd la
toamnb zidurile vor fi ridicate, iar in toamna viitoare noul
235
 -l/
iocag va putca fi sfin{itcu toate solemnitatea. Belciug se gAn:
clea cle pe acuma l,a programul sfinlirii qi inirna lui bolnivicioa-
sii trctnura de bucurie. Dar, deoarece tot nrai lipsea pu$in din
'illma prevdzutd la cheltuieiile clddirii, strddaniile lui nu erau
sfdrgite. De aceea nu pierdea credinla ci, pdnd la urmd, Ei lon
va deschide punga ,si deci se, sili sd-l cdEtige prin bundvoin!5.
-_ Acuma spune, Ioane, ce te doare ! rnurmurd d6nsul.a-
qezAndu-se, bdtdndu-Ei genunchii cu palmele gi privind drept
in ochii lui Ion, pe care-l lisase in p,icioare.
Ion se spovedi prelung, cu glas infundat, cu ochii in pd-
mAnt, iar' preotul il asculti cu bdgare cie seamd ;i farii sti-l
intrerupd. Apoi cdnd isprdvi, Belciug se sculd, se plimbd de
cAteva ori de ici-colo cu paqi mari, uitdndu-se o datd cu mi-
rare in odlila de culcare unde patul era incd tot nefdcut, Ei
in sfArqit se' opri ldngd mas5, se rAzimd de dungd cu palmele
incruciEate la spate Ei vorbi privind mereu fintr-un col! al ta-
vanului :
$tiu eu cel sd te sfdtuiesc ?... Greu... Prea greu... Nu-
mai -un avocat te-ar putea lumina bine... Dar cu rdul'qi cu
b6tdile nu se impacd oamenii niciodatS, asta-i de cind lumea.
Dumzeneu a ldsat judecdtorilor impdrlirea dreptSlii pdmdn-
teqti... Am p6!it qi eu deundzi, Etii bine, ci m-a ocdrAt ddsc6-
lila ligdneEte. Puteam sd mi apuc de bdtaie ?.,. $Iimeni sd
nu-Ei facd singur dreptate... N-am zis nimic gi nu m-am.tirfu-
riat.,. Dreftatea-i de ia Dumnezeu... M-am plAns qi eu in Ar-
madia 'la judecdtorie Ei, dacS-i bine gi drept sI fiu hulit de
pomand, hulit sd rdm6n... Tu insd vei face cum crezi de cu-
viin!5. Numai at6ta sd qLii : pumnul nu-i dreptate... lntreabir
un avocat, roag6-i sd te invele gi fd cum te-o indre,pta e1... Eu
n-am nici o putere,...
Ion plecd rnulturnit. Bine a zis popa : Jegea sd hotdrascd...
Ajuns acasd, chemA pe Ana Ei-i vorbi foarte bl6nd 1
Tu trebtrie sd te ditt:i la tatal t^du, Anuld, cd eu'nu te
mai -pot tinea, vezi bine qi tu, cI-s sdrac gi abia ne t6rdm qi
noi zilele... I)rrmnealui are destuld avere... Arnu c,{ m-a inselat
nu.i nimic. I)umnezeu din. cer vede ;i judecd. Dar er,r trebuie
sa mi gdndesc la pielea mea. Cu mdinile-n sdn rr-oi sta, de
bund seamd, poli s5-i spui !
Pe urmd o cluse de mdnd pdnd la poartS si inchise'poart'a
dupd ea. :
. Ana se mai uita inapoi, dar el nu mai intoarse capul.
-_-Are dreptate,.. toli au dreptate, gopti femeia podiditi
de pldns. Numai eu n-ain nici un rost in lume.,.
236
CapitoluL Vltl
. coPil.ul
t,
Ctr cAt se apropia alegerea de deputat, cu atAt Flerdelea,
t;rtrrl 5i fiul, se cioroviiau mai nrult, ca Ei cAnd toate necazu-
lrlr'gi toate nddejdiie, ba chiar insdqi soarta lor ar fi at6rnat
rll izbanda romdnului sau a ungurului. BdtrAnul, care purta
in suflct groaza procesului cu judecdtorul, credea din ce in
r't) rnoi tare cd, contribuind la alegerea candidatului guver-
rrirmental, va scipa teafdr. din ce-l ameninla. Se gAndea in
l;riniL cti, in preajma judecSlii, va ruga pe ocrotitorii sAi, sub-
irripcctorul Ei deputatul, sd pund o vorbd bund pentru ddnsul
,rt:rilo unde trebuie. Vdzdndu-l cu asemenea sprijinitori, jude-
r';ltorul va trebui s5 se imbldnzea-sc5, iar tribuualul sd incetezr.
rrrnriirirea... $i, fiindci in cele din urmd Titu rAdea neincre-
'riitor de speranlele lui, Herdelea zicea convins : '
Cine rdde la urmi rAde mai bine, bdiete I
-DIsc5lila, de;i nu putea sufe'ri neamul unguresc, rlmase
l.otu.5i neclintitd in pdrerea ei cd, mai presus de oriice, omul
lrebuie sd aibi grijd de pielea lui. De altfel ea qi cu Ghighi
nu se sirrchiseau atdta de mofturile alegerii, cdt se frdmdntau
,'i1, ln afarl de cdteva cdrli poqtale ilustrate, n-aveau incl nici
o scrisoare de la Laura, mdcar cd acuma se implineau aproape
rloui luni de la nuntd. lqi f,5ceau fel de fel de inchipuiri,
ciirrtau explicalii care si le pqtoleascd nelinigtea. dar care
rnai mult le intristau. -
Titu se mistuia Ei se chinuia de insuflefire. Dorea cu atdta
lnver;unare izbdnda lui Grofgoru, cI il durea' chiar numai
gAndul ci ar putea cddea. lncepea aproape sI urascd,pe tatirl
rau, mai ales ci punea veqnic inainte interesul personal.
Dac4 nu vrei sd facem nici o jertfi, cum crezi c-o sir
triumfdm- vreodat5 ? striga ddnsul desperat, scre$nind din dinti
.
1i smulgdndu-gi pdml.
Dgoismul acesta, de care se izbea de altminteri protutirr-
rleni, il hotirl sd se gdndeascd si plece oriunc{e, ln lumo, ln-
r'rl. 400?6 coala 1?
rtrl
Lt' I
credintat ci aiurca oanc"nii vor fi nai voiogi sd se sacrifice
1x altaml unei idei. Deqi striga intr-una ca activitatea e !na:
I
nra succesului, continua sd petreacd zilele prin Armarlia, la
berirria Rahova sau la Grivi{a, unde, impreund cu al{i tineri
t'ntuziagti, se imbdtau cu vorbe mari, visau inchipuind plirnuri,
indrdznele ;i puneau la cale soarta poporului. Fiincl sigur de'
suc-cLls, ii umflau mereu proporliile. Li se pdrea, cir aGgerea
Iui GrofEoru va rerrcluliona nu numai laraj ci toatd Eu-ropa.
$tiau dinainte discursurile zdrobitoare cu care Grofgoru
ra ului Farlamentul gi vedeau Jirnpede r:lipa ciind Ardeaiul scl
va ridica brusc in pjcioare, qi va cddea, ca un copil pier,Jut qi
regdsit, in- bralele Romdniei, cAnd cei oropsili db at3ter-r
veacuri igi .vor lua locul ce li se cnvine intre popoare, rii
nigte urmagi vrednici ai stdpdnilor lumii...
Dupd ilselnehca inariplpi, intrdnd seara in atmosfera inl-
bdcsitd de reaiitate de acasi, Titu simlea cd se pravale din
in5,llirni gi se zvdrcolea neputincios. ,,Trebtrie si plec de-aici,
altfel am srl mr indbug !( igi zicea riup6 ce se' certa cu tat6l
sAu care nu voia nici sd-i mai asci_rlt argumentele.
Cu toati sila _ce i.o fdcea slujba "cie sr-rbnotar, iqi gisi
:;ingur un loc in LuEca gi, i:rtr-o s-eari, aproape d* aiegire,
in urma unei discutii rnai violerrte, declarir cd are sd se h.lcd
indatd ce va afla rezultatul iuptei, fiindca s-:l sdturat de viala
aceasta fdrd nici un ideal, manjitd numai cle noroiul mirun-
ligurilor zilnice. Declaralia -r'oia- sd. fie o rrzbun"ru i,np"trirru
tatdlni s5u, care insr se bucura auzindu-r si-l felicitd cd incepe
sri se cun:in!easc,5.
In ajumrl 'alegerii trecurS prin Pripas doui eompanii de
honvezi care aveau sd dee o mind de ajutor jandarrnilor con*
centrali din to,t iudelul spre a pAstra ordinea.
- Uite ce susline{i dumneavoastrd, cei cu prudenta !
ztse Titu cdtre I{erclelea'aritAndu-i solda{ii ce de-abia-gi tdrau
picioarele obosite. Drept argumente ne dali bai(inete !
'In sfdrqit ziua cea maie rdsdri frumoasd... Armadia fier*
bea ca un stup lrr ceasul c6nd roiegte. Toata lrrmea era std-
pAnitd de infrigurare. I)in sus gi din- jos soseau rrlereu cete de
larani, cu preo{ii gi cu invlldtorii in fruntg uxii pedeqtri,
plini de praf gi de sudori, al{ii ln cdrufe, toti veseli 9i stri-
gdnd,mererr .rtrdiascd(...
De la biserica cu doud turnuri, de-a ctrrmezi;ul pietei,
pdnd la prim6rie, unde era biroul electoral, in dreaqta" gi 1n
itattgr sirdzii se intinseri cordoane de jqrdqmi- cu baioneta
Ia almd, cu penele de cocog agitate
- in pdldrii, rdstindu-se tra
mullimea ce se inghesuia in spatele 1or, rdcnind deseo,ri
238
, ru,rlr{)rr, 1i arnininland cu puEtile. ln mijlocul piefei. lAn5g;-i cru-
,,,r [rll|ir(litir cu uluci, un grup de elevi de liceu din clase]e
rl,{,r'l(rilt'c, incadrati de cdtiva profesori tineri qi de sti-rdenti
,rrlr ;r/.n('(,i, cirdau De;teaptd-te Rotndfte, intrem,pandu-se din
,,rrr,l rr <'[nd ca sI strige in cor: .,l'rdiasca deputattrl Victor:
(,r.l:.i{)l'u l('. Crupul ajungea pAni la cordotttll de jandarr-nj;
,, r rlirr l'alii aplar-rdau pe alegatorii roruiini gi huiduiau pe ovreii
r rrrrllrrrii cr{trL'se iirdreptau spre primd.rie. Aici, chiarr in spa-
lr.l,,urrui jatrdarm voiuic, cu rnustdli tltari gi sclipitoirre: dtr
li.ril;r(l)i, stiltea Ei litn, roqu de enttrziasur qi ragtqiit de cAti a
',rrilrrt 1i a rdcr-rit. Toatir piala gemea de li)rani ncalegirtori, adr-r5i
,, .r,llns; -st.l tnanife'steze, urlAt]d,,tti-"tiascii(' sau nrrugine(t.
Ikrlciug veni tnai devretne, urmat dc vreo douirzct:j de
t,r rt,irs;('lri' dar in fala bisericii un ofiler de jandarmi tritlise
rrr rl,:rrrl c:ordonului pe cei ce n-aveliu cdrli de alegltori, incAt
1,1,,,,1 rri clefili numai ctr gase inEi inspre localul de vot, zirrnbincl
:rrru' la rluilimea care-l aplauda. 'fitu striga insuflelit
',, lir.lt:irrg6(., iar popa ii r'Sspunse mdguiit gi trist: ".trra-
I'Iu-i viira trrea si suntem nuinai atalia, gtii bine !
Soarele arclea. Cildura cregtea neincetat. Oamenii, riste-
rrrli clt: cAt au stat in picioare, asLtdau, se indiirjeai.r, se imi:uI-
.r,rlr srpre cordoanele de jandarrni farir s;i ;tie dr.r <:e. iiir jan-
,l,rrrrrii se strArnbau, rdcneau Ei izbeau ici-colo cu patul ptlEtii,
',,lrtt;illd.
I)e lil amiazrl Grofqoru, insotit de cdliva prieteni, trecu
1i, sf1.1df,, spre biseric5, -cf,-1 vadl mrrllimea. ltrsufletirca iz-
l,rr,'rri ca o flacdrd dintr-un jeratic peste care ai turnat ulei.
t',rnl.e,'cele, itraleie. tipetele se topear-l intr-'ln zgomot nipras-
rrr,. l,urrrea se nipusti peste c-ordoaile sd-i vada mai bine.
,. llrrr ! Trdiascd Victor Grofqoru !... ,Tos renegalii !(6." Jandar-
rrrii :jo zbiteau. invArtind artnele si 'stiipAneascA valurile de
,;unooi. Unul, cnprins de mAnie fiindcd norodul nu-l lua in
'',;ulli-r, impunse cu baioneta in mullime, inlepAnd pc ttn f;iran
l,,rlriin, care toctnai se lupta si iasd din vAltoare 5i r:are deo-
,lrl,r irrcepu sI se vaiete
*- Ru,line !... IIuo !... ,Jos cu ei ! urll gloata repezindu-se
',r;ri rldrzd asupra cordonulrti,
-- lnapoi!.". lnapoi ! lipau jandannii lovind cu arma in
, r.i cilro se avdntau peste linia opritd.
(}rofEoru, care tocmai vdzuse curn 'a impuns jandarmul,
,,'r'r'p€zi la ldranul rdnit Ei-I irnbrdliqa furtunos, in vrerne ce
rrrrrllimea vuia de entuziastn 9i mulli intrebau t ...C,.. este?
| 'r, S-ir intAmplat ?{' Apoi, revenind in mijlocul stri2ii, iqi scoa-
, pirltiria, iEi qterse niduqeala qi inccpu cu glas vibrdtor :
239
 Cetaleni I A curs sdngele neviuovat ! Teroarea...
Nu izbuti sA continue, cdci un ofiler de jandarmi i1 opri
slctrrt, declarAndu:i ci nu e voie' si allile lttmga. GrofEoru se
c:iondini un rdstimp cu ofilerul protestAnd cu gesturi largi, pe
r'ffnd partizanii il sprijineau stlruitor .
TrAiascd !.... TrAiasci !...
-in clipele acestea sosi in pia!5 Herdelea,
urtltat de cinci
alegAtori, cu fala iuminatS- de un zAmbet sfios, uitAndu-se
putin speriat in dreapta Ei stAnga. Cdliva strigarA ,,trdiasc6(,
dar indati un glas gros rAcni: ,,Iiugine ! Renegalii !... Jos !(6
;i repede toli izbucnirii in huiduieli, iar printre baioneterle
lucitoare pumni inclegtali se scuturau amcninldtori. I{erdelea,
infricoEat, simti un tremur in genunchi, dar zAmbetul nu-i
dispdru de pe buze ca gi cdnd ar fi fost vopsit... Grupul de
Iiceeni porni sd ciinte batjocoritor ,,Veqnica pomenire(', cu gla-
suri asculite gi false de mascarad6, in timp ce allii ricneau
neincetat ,,ruqine".
Titu, cuprins deodati de o rnilS nlare, se piti la spatele
.1andarmului, uitdndu-se ingrijorat dupb tatdl siu, imbStrA-
irit prea inainte de vreme, a cdrui'fald acuma era albi in-
cAt de-abia i se mai vedeau mustilile mici si chruntc.
.- Renegatuie !... Ru;ine !... Trlddtorule 1... Jos ! lipatt
zeci de voci in jurut lui Titu, care ridici m6inile, copleqit de
emotie, par-ar fi vrut sd opreascl oc5rile necru{5toare.
.Grofqoru,
care nu mai isprdvea disculia cu ofilerul' culll
zdri pe Herdelea, se intoarse 9i-l apostrofd indignat,:
Imi pare rdu, domnule Herdelea' cd tocmai dumnea-
ta"' -
invdtatorul se opri fdrd sd poatd scoate o vorbd. Ofiterul
insi interveni :
Pardon 1... VA rog sd nu terorizati pe alegdtori !-Aici
nu se- permite nici o piesirrne ! zise prtn6ndu-se^ intre Grof-
qoru qi Herdelea Si apoi adltrgdnd, cdtre acesta: lnainte, ina-
inte. domnilor !
Prot'estez impotriva acestei noi ine6lcdri de lege !
-
strigir Grofgortr. deschizdnd o noui ciorovSial5 cu ofilerul.
'Tn fata primirriei,
'prczintd solglbirirrl Chitu strdnse m4n1 de
lui
Ilerclolca ,si-l unuj-domn scurt ,si gros, cu ochelari
atrr si crr o mustatir galbeni rari :
*- Domnrrle candidat. iati unul din prietenii noqtri !"'
lmi dati voie ?
Candidatrrl d.iclu mina inv"llirtorului, zicdndu-i maqinal :
Tmi pare foarte bine... Voi fi totdeattna la dispozilia du-
- Totdeartna...
mitale...
240
llcrdc.lca, inviorat, primi cuvintele ungurului ca o ugu.
rrrr,.;i intri in biroul notarului unde, [a o masd lungd, Ee-
,1",r rrn judcciitor de la tribunalul din Bistrila, uscat, iu na-
'rrl loirr'[r'-sublire, cu rrigte ochi rnici, rSutdcioqi ;i cu un creion
Irr tnrirri. Invdlitorul il cunoEtea. Alaturi alli doi, tot de la tri-
I'rrrrrrl, scriau voturile in forrnu-Iare tipdrite. Odaia era plini
rlr, olrrn('ni care miisurau pe alegdtori cu priviri blnuitoare.
lk'rdelea se apropie de masi cu piildria in mdnA, cu z6m-
ll'lrtl. pc fali. Judecitorul, preqedintele comisiunii clectorale,
ll lrri',,i intrebdtor.
* Votez cu domnul candidat Beck ! zise invltdtonil, rii-
,lrrr;ittdu-se cu mAinile de dunga mesei ;i uitdndu-ser in ocirii
;rrrl,<,iitorului parc-ar fi vrut sd-l roage si-l {ini minte qi sii-l
n|',r'r' ('And va veni la proces.
('ei cu formulareie ii insemnar[ numele, iar pre6edinteler
r,',,1i, indiferent Ei obosit:
.\ltul ?
Invdlitorul se dddu pulin la o parte, sd facA loc tova-
r ,,,rilor sdi.
- Tot din Pripas, murmuri d6nsul cdtre judecdtorul
' ;rr'{' pirea ci nu-I aude, ci se scdrpina dup6 ureche cu (rc-
l,'rurl (' se uita la
cr,ri c:e scriar-r rroturile.
l,a
Sase seara comisiunea declard ales pe candidatul Bela
lL'1 11, 6'11 o rnajoritate de cinci voturi.
Il,czultatul se rdspdndi pe-afar5, prin muilimea obosit6,
r;rt'r''l primi cu strigdte de indignare gi cu cdntece naliona-
l,' I)ii.r!a totugi se goli currind. CArciur"nile insd se urnplurir,
,r,l,r1lr-rstind pAnir noaptea tArzir.r conrentariile aprinse, ft"lici-
I il tl,'. ;ilIolrintirrilo...
Ilr:rdelea povesti acasS incdntat cum i-a strdns n.rdna de-
I'rrtrrtrrl gi cum i-a figdduit sprijinul pentru orice impreju-
r,ur,, cllm i-a zAmbit iudecdtorul incretind frutrtr,-a cil s5-qi
rrrliluircascd in creieri numele lui.
I)e-acu nu mai am nici o gri.id cu procesul... De-i:cu
r,,'l rlorrni linistit ! zise diinsul cu rnAndrie. Vezi acuma ce'in-
r.rrr)r)ir si stii si te porti cu oarnenii ? adiugir apoi birlritor
rlrr"l'ittt.
;\rrr virzut... am vizut ! ;opti tirn6rul istovit.
.'\rrzindu-l si v6zdndu-l insir igi arnintea ritcnetele rnr"rlli*
,, rr ln, 1liaf6, cAnd a trecnt Herdelea, paloarea lui de-atunci
r rnila aceea dureroasd ce-o simtise qi care i-a rlmas in ini-
,, r lrirr(:ii mai adAnc5. Era trist si abitut, ca qi cAnd ar,fi lrit"r'-
,lrrl oricu nddejde in lttme. rnlat6 de ce atirni infiiptuiroa id"ii I
, rl;irrdca dAnsr-rl. Cinci voturi ! Adii:i: tocmrti rrotttrilc tlrtii.
ca sil-$i ugllreze procesul ! DacE nu era procesul, triumfa
<Icea... ,$i barcrn procesul cle-ar ieEi bine !... IatI cc hotdrii$
soarta r.rnni popor ; un fir de tind..., $i totu"si ideea nu poate
tnuri I Idoea c sufletul omului."
Profitdnd ci notarul din Lugca era in Arrnadia, cu irle-
Hereer, a doul zi pleca. ,I)ac-aq mai sta mult aici, ar trebui
sti lnii -scufund cle tot in noi'oitil realittitii !'( i;i zise'litu des-
oAr!indu-se
.. . :.,
--- ll-a alrtngat, tata... ;opti .Ana iltAt dA incet ci nici ea
insaqi nu-;i auzi binc glasul, cu groaza incuibatl in ochi, at5-
te'ltiiircltr-.,i' s-o zdroltr.ascir.
V;.rsilr: Baciu prdnzea. A','tt o tresSrire, vazfitrd-o galbeni,r
:.ri trasii, crt brirta la guri. Mai sorbi din lapte o clatir, irnbucii
o coajl de nrdlai, pe rtrmir se uitA ltlng i.a Ana Ei r6sputrse
niolfrri rrd
-_ Ilirie... Stai aici ci iti: ttnde... Vezi cI ett m.l duc pdni
in Zdhati, ci am niqte oameni la sap5... SA iei sealna pe-acasd'..
Vorbea at€t de lini,stit cd femeia se ziplci, crezind cd
n'a iiuzit bine ;i nu indrizni sd se aqeze pdnd nr:-l v5zu ple-
t'ilrd aievca crr carul.
Raciu qtia cA lon are s-o izgoneascd, clar nu-i pAsa. La.sir
si vie fata, nu-i nimic. Acuma, c5-i miritatl in le$e, poate
;edea qi acasi. Mai bine aga, decAt sI se plece el in fala tdl-
harului si sd-i dea moEia. La urmii tot.va trebtri si vie bdr-
batr,rl qi s-o ia, mullumindll-se cu ce-o t'iplta, c.ici n-arc in-
cotro... Acrrm e vorba de rdbdare. Cine o rdbda mai lung. rri-
rnArre clclsrtpra. Tar rliitrstrl poatc aStepta cricAt, t'A ntt-l doa-
rc..
Ana era rrmilirlii qi tircuti ca Lln cAlne. Ntt'crAcnea inaintea
l"rlt.riinrrlui ;i tloar uneori il privea rugatoflre crr or:hii ei sct-l-
fundali in cap .,si veqnic rogii. Zilele i se piireatr nesfiirSite in
l;teptat'ca ornului pe cilre inima ei il dorea cu atAt tnai n:ult
ci -'uferise grc.u pentni dAnsul.
Ion. r:ltiar in ziuit cdnd o altlngasc', se dusese in Ari'aadier
ia \rit tor Crofsont. clc c'are ;tia ci-i avo<'at strasnic. nrai tltrc
r:;l rnulli clin ilistrila- Avccatrri eril foarte incttrcat atunci ctt
alegerea cle deputat, ;i, aflAnd c:it fon n''r-i alegitor, vru sb-l
i'rm6ne pentnr alt;1 datA. Iotr ins5, inc5llilAnat, nu s-a lasat
?.42
Ir.ul;'r uu i-a povcxlit cu de-amdnuntul toatd buba. Mirosind
,
',r';r rrriri de prc!, Grof;oru intreba mai tntdi :
-. Martori ai ?
. Ant, dornnule avocat, cum sd n-arn... r\rn pe... se grdbi
!,rr';rrrul, insirdndu-i pe toli cei ce au f,ost la tocmeald gi-care_
rirr{iricrir fagdduietile socrului sdu.
Avocatul se insdrcine sa-i scoatd toate pAnriirturile, dar
rr (\)ru inainte jumdtate din onorar. Dupd ce tron nr.rmirra ba"
rrii, Grofqoru ii inchise intr-o casi de fier:, il sfatui si aduci
rrr;rpoi pe Ana c.a sd nu poata spune Vasile Baciu c-a alunga-
l-o, dar si potriveascd lucrurile astfel incat sdi nu bagC de
,',rrnrir ci are nevoie de ea.
. Ion igi fdcu cruce de rrrullumire. I)ncii i-a luat avocatul
lr.rnii, insearrrnir ca trebuie sa ciiqtige. Ana arc, str se intoalca
'.;t singura... Numai cAnd trecun'r doui strptAnrdni lnc'cpu sir
rrrtre in grijd sA nu cutni'a sd se primejduiascd procesul din
grrir:ina femeii care nu \'ine uc:tsi.
Cind aflir Vasile Baciu cii Ion l-a tras in 'iudecat.i, se in-
Lrrner:5. Ii era frici de jrrclecati, dcoarece nu mai avusese ni-
,'iodatd qi vdzuse la alfii cd procesele inghit zadarnic mbqiile
,iamenilor. incepurir indoielile. SA nu se intfimple ceva gi sii
piardi tot. Avor:atii r:ilte ;uruburi nrr invrirtesr:. Tc bagl in
t.emnili cu dreptatea in mAnA. La urma urmelor poate cd fot
nr:i bi ne ar fi sa-i aruncc cdintrlui jumatatc loctrrile;i cisulr
{'r'a veL'he. sd scape cle-o griii... Se uita mai chiord; la Ana qi ar
li fost buculos sri-i giisc.asca vreo pricini s-o goneascd flna-
poi, la tAlharul pe care ;i l-a ales ea qi cle care acr-lma nu rnai
.tie crrm sd so scutrlrc.
In duminica a treia, \rasile Baciu, ca s-o poatir ahlrlga, se
frotari s5 se imbete. Dup;i-amiazl cdrciuma, era plinA, ca de
i,bicr:i. Avrum, negrlr de supdrare, din pricina rrnei afag'ri crr
irot;:rlrl, ser\rea totusi rachiui mai prornpt chiar decAt alte
clafi. Vasile n-apucd si se afume bine qi se porngni cu Toma
P,ulbrrc lAngA d6nsrri, foarte vesei ;i mttlturnit cli pusese: te-
rire-lia casei de piatui t:e o cl;idea pentnl George pe care avea
de gdnd s6-1 insoare la iarn.i. Din r.orbir in vorbi Bacir: se
pldnse cAt de rdu a nirnel:it-o ctr rnirritigul fetei, crtm std acutna
acasS la dAnsul. parcl nici n-ar avea biirbat... Toma clltin.l din
*lp gi ;rpoi intrebl bir-le','oitor' :
*'- De ce nlr r.':i impiicali voi, Vasiie ?... Oamenii trebi-tir:
iti s,.. invoiasci-r...
cu cine sI te impaci. omule ? fAcu Baciu trdntind
- Da
paharul pe masi gi povestind iaragi ce-a p5!it ctl ginerele ;i
cilrr vrea s5-i lase pe drrtnturi, r't'rgctor.
z+tJ
 . Atunci intrd gi Ion in cdrciumd. Venea inadins, gtiind cri
e socrul sf,u, sd incerce o apropiere, dacd s-ar putea, ca sd-qi
ia acasi nevasta. Se aqezd insd la altd masir, strigdnd cu un
oftat :
JupAne 1... n{ai jupdne !... Da-mi qi mie oleacd de strop-
;eald'!-
PAna sd vie Avrum cu rachiul, Toma se intoarse repede :
Ia vino incoace, Ioane ! Vino, vino, cd nu te md-
:lAnci- nimeni...
Ion trecu greoi la nasa lor, rostind ca din gura altuia :
Noroc bun, socrule.,.
- Ce socrule, mA ! s5ri Vasile, jurndtate glume!, ju-
- furios. Eu sd-!i zic tie .socrule{, cd vid cI nevas-
rndtate
ti".ta-i mai mult la mine decAt la tine !
Vina mr-'a-i ? flcu Ioni indoindu-se de spinare ca un
-
caraghios.
-_ Eu aq zice sd vd impdcali ca oamenii de treab5, si nu
vd mai faceti de r6sul lumii ! vorbi acuma Toma, trdgAnd cu
ochiul intdi unuia, pe urmd celuilalt. Cd zdu aga ! Ia qezi, Ioa-
ne, gezi colea !
Jon se a,gez;i, aqterndnd pe o bancd o batistri roqie cu flori
verzi, ca sd nu-qi murddreasca hainele. Toma puse indal,i la
<:ale tocmeala. AItd dati s-ar fi aprins, ar fi injr,rrat, ar fi rd-
gu;it !i1>dnd, acurna amAndoi erau linistifi, chibzuiti Ei reci ca
doi negustori pafili ,si ingelafi. Vasile sfArqi irnbiindu-i jurnir-
tate locuri gi casa cealaltA, pe care poate sI le scrie' oric6nd
pe numele lor, si nu mai fie neinlelegere. Ion rdspunse cd
mai bine sil hotlrascii judecata, daci nu vrca sA-i clca cc s-i-r
lnfeles cAnd er 'uat fata ; totuqi Ana iroate s.l vie acasii oricAnd.
cdci el cu ea n-are nimic... Toma ii indemnl sir ntai lase fiecare
c6te ceva gi-i sili sd dea mdna.
pi'inEi.
Bine, aga sd, fie curn ziccfi rnormii Ion cu ochii a-
- Dar procesu-i proces... Amu, deocarndatl fie dupl voil
dutnneavoastrri, dar judecata sri-mi dea dreptul rnerr deplin
IJac;i durnneata fini dai de bundvoie cAt zici, ne-oin judeca
pe mai putin !
Vasilc llacirr llrr vru si audd de procr-s si sc supErd. Tr:-
ma lnsd il flcu sir dea mAna a doua oarri, zicAnd btajin : , rr repede ce mai spune in ele....
-* Lasd, lasd curn zice, cA-i mai t6nEr gi mai fdrl mintc, I
tr.as6... PAnd la irrdecati mai trece vrente ;i cine .5tie ce-o rnai
ltcltrcr-' Durnnczeu !
Bdurd alddmasul impreund pAni pe fnnoptat. Ion plecri
acasi'cu Ana de mAnd. Era beat, dar nu-Ei ardta, totugi rnui-
lumirea. Doar in suflet'se bucura c-a spart ghe"a!a.
244
A doua zj dimineala Vasiie Baciu veni, dupi cum -se
irrfr.lt.scrri,Ei se duserd in Jidovila, Ia notar sd. le faca h6r-
I tt lo dc intabulare.
.- D;t si scrii acolo, domnule notar, cA procesul rnerge
rrurintc ! zise Ion ca o amenintare.
Vasile Baciu incercd sa rispundS, dar fon se scula in pi-
' l(,iu'(' :
-- Imi trebuie tot pdmAntul, socrule, Etii bine... Tot pa*
rrr;rrrtul !...
DupA plecarea lui Titu, casa llerdelea sc lini;ti. Invalir-
l,rvlsl 5s.mai Jiuda din cdnd in c6nd cu lovitura lui de Ia alc-
1i,'rt,a de deputat, dar doamna l{crdelea Ei Ghighi se gdndeau
lot rnai mult la Laura. Ca s[ se rnAng6ie, d6scd]ila, indatd ce
t.'lrriivea lucrul, se ageza in salona; gi citea rugeciuni, ;ingurd,
' u gla.s tare, din cdrticica ruptd, zdrenfuit;i, pe care i-o ddruise
,,rlinioarA, demult, unchiul ei Simion fuIunteanu.
Intr-o seari, tocmai aproape de cin5, Hector ince.pu si
l;rtre in ogradS, portifa scArlAi preiung, in pridvor se auzirl
1,;r;i greoi gi apoi un ciocdnit in nqii.
-- Scrisoare de la Laura ! s;iri Gltighi aprinsa qi biitancl
,lirr palme, in vrerne ce llerdelea zise. gros : Intrd !
Era intr-adevdr straja C'osrrra Ciocdnaq qi aducca posta din
,liclovila: o scrisoare pentru Herdelea, vrco doui pentru sI-
lr,rri de la feciorii ostaEi, apoi cAteva ziare alc'lui l3t'lciug. ln-
virlirtorul citi toate adresele, di:rdu scrisoarea Cihighilci qi vrrr
;r rrpreascd .pazeta popii.
pot, domnule invildtor, zdu nu pot, bilbei struirr
- Nu
rrrlinat. Mi-a poruncit domnul pdrinte sir nu nrai ias la dunr-
!
r('i1\roastre nici o gazetd, cd altrninteri mii probozeEte in bi..
, rir'5...
* Bine, Cosma. sd fii sdniitos ! rispunse Herdr:iea rd.cdit
,lr,curiozit&te. nSezi pulin qi te odihneSte, ca pirnir atunci r.id
De la alcgerea de deputat, Belciug, nrpsese orice legiiturir
, u I'Ierdelea ; nu-qi mai vorbealr, nu se salutau. eralr ca doi
llirini. Prin Armadia rnai erau mul!,i care il-oc5rau. indeoseibi
rrrsr"i Victor GrofEoru, care spunea pretutind'eni cA nutnai dirr
1,r'icina rlrenegatului din Pripas.. o. circumscriplic ronliineast:a
.r trimis in Parlament un deputat ungur.
 PAna :;a rasfoiascA l'Ierdelea ziarele, dascdli{a incerci sl nmi o sd.ptdmind. d.e rni;erb e in uiaid. NIie tnsd, tmi'era Jricd
citeasca scrisoarea de la Laura, impreuna cu Ghighi care, ne- sij nu afungem ldrd bani in Vireagul nostru pi 'sd rdmdnem
larbddtoare, se silea sa urmdreasca gi ea rAndurile merunte, cu ,It' rusul, htmii.
litere asculite ;i drepte. I)ar emolia lor e-ra aqa de mare, cd -Mi.ercuri
am pl"ecat d,in Bi'strila h,old'rdti .sd' 'ntL nc mai
nu puturd sa descifreze nimic" t,txtint) de lac ,panh"-n Sdtmar. TotiSi in Dej iar ant poposit
Ia dafi-o-ncoac€r ! zise t{erdeiea, dupd ce igi ast6mpii- ,i noapte St a zt. George era'heastd'mpdrat;i uoia sd''mi arate
rase -- selea gazetei qi expediase p<: Cosma lou,te'ora.;ele pe tmd,e treceam, ca sd auem amintiri cortutrrc
* Da, da, citeqte-o dumneata tare ! strigi Ghighi. ,lr: pretutinaeit. 5i La Gherta am stat o zi $i am uizitcrt Epis'
invf,{irtorul iEi puse ocirelarii, se sculi in picioare, intinse ,opin, intdlnind. chiar Si pe preasftn$itotl rt'ostru episcov,-care
scrisoarea ldngi l:rmpa atirnatA de grinda Ei citi rar, apisat, ,t illa..rnit cu'nni gi ne-a binecuudntat. lVli-a pl"dcr1t .mu'Lt CLujttL'
hdtraneqte, cu glasul tremuritt pulin pe alocuri : ,niy mare Si frimos, d,w.tni s'a pdrtft straniu ca n-atn1 au'zi't
,,Multiubi$ii ;i dorifii noStri ! Nu m'ag mitra sd cr-edepi ,,it:i o wsrb'd iomdneascd.'Am 'fost giadtt'i$i''la sora Lwi George,
ca c{ne ftie ce,. rt'i s-a intd.mplat de i:nu u:am ss"is pe tndelete r.:er€;i. mnritatd cl| Qrn dt)ocdt d'e seamd-, Victor Grozea; trebtt'itt
de cdnrl ne-am rtespdrfit, i.n fala Rahouei Si cu lacrimt in ochi. slr. uti aduce{i amtnte,' cil ne-a uor,bi,t de I'udouica, La logod:na
Eu i'nsdtni md tntreb cLt'rrl dnl putut li atdt de negliientd" cd.ci n()cr.sfrii. soc,tul, Tne.tt Am fost pi la teatrul, unguresc. unde se
rJr:aclostea mea pentru dumn'eauoastrd nu s'o" m'icforat d,e;i' s-n putut ttt'sd rdrJ"e de
iiru:at nu. m.ai $i'tt' mi'nte ce,eontedie.^N'am
impiiirtit. Numni pund.ndu"-ud in situalia noastrd., ne uefi irt$e.- i,,n,, t*A pri,cepearn mai nilnic din ce spot'oudiau pe
legie ;i'ne ueli ieita. Sper insd" cd ali primit multele cdr[i'-yo11 "d'nu
,rlo'rrd., l;i. Woi *ot at6t pentru cd, era a treia seard tle cd'nd
tdie ce a| le-ant, trimis da pretutindeni, yte unde am urnbtat ? ,,"ri *SA}"i'La C,Luj gl Cnoige tocmai..imi mdrturisise cd, dnqnul
Frind sd ne tnct'opirn gospoddnq nod"strd. m'ied -gi drdgu$d' am ,tostTu nilci tvu tr.bie p'e a{ct ;i' cd' m-a adus nunlai ca'sdi wi
lot anz(tnat scrisul,, ca sd' ud. Ttot pouesti din fir in pdr ui@a ,li,strezelpe ntfui'e 9i sd-rni facd pld.cere. Am pldns ;i .L-anx certcrt
'noud i,n, cere am intrat. In sfdr;it iatd'rnd 'mai' slobodrt. 'ingel"at uttf"t pi' cu d"easebire a cheltttit atdfia^bani de
,';, ;;
Nimeni nu-gi 'poate inchipui cdt amar int'i strdn'gea inima ni,a, nu tndrdznesc sd ud spun, cd u'ali spdinnnty' le .dceeil
i.n clipa cdnd, arn iornit La d,ium, Imi sd'nqera sufleh'd' ;i nici n,*u.rn. Tnttu,t rdd'e la comedia ungureascd'
(ieorqe rnsa zlc.e c&
n.r, yrritn*n ltl.dnqe'mdcar, cd,ci George ar fl tntreles Tnate gre- r,*.r* ,,i* fiind,cd er& prea proasid. 1o 177fin utnrcl'or poat? sii
Ait iacrimil.e- rneiu... Totugi edl"dtoria din Ar-madia
pdnd ai.ci imi.
1,i;"1 .sl eL drcPtate.
)::a r(tmdne uepnic neuitaid. 9i pld"cut6". George a fgst aSa d.e burt' :Si nrro a'trebu'it sd ne intaareem iar pe La Dej' sd mai Lse-
cd. t"epede 'mi s-a tisiplt trisietea ;i mi-a cd$tiQat, mni mult t.r{:celwr, Acolo o no,apte 9i pe urmd. sd o ludm La minzdnoupte'
de cdt itt.bir e a, irt u' eder e a. ,lr* sat*"r; Adet>Erat'tnia cd nici nu ne-afr' mai cli,ntit d^i,n
Atn stat dottd zile in Bistri[u, Izindcd' ett |n7-&nt' pdnd
tmbol-
ti-:"i ia.A La Sdtmar, und.e ne agteptau, de mrtltisot' bag.ajele $i
'nduit u;or Si Georye n-a unrt sd ne tncdm tn tren ce ntt'
qi mai malte ate lui Gearqe' In ora; doar cd ne-ttm
t.iiztti mele
,rul li'iarouarra ale nt. Cdt a 'fost Georqe -aI
meu de.delicat'
txl;ihnit cdteul. ceasurl ;i indatd, am parnit Ia Vireag-cu tr(r-
;i d"i nobil,md,ci n'am cu'uinte sdsigurd ud' sptttt" (Nu u'aS scrie.com' ,,,*t" ce ni le trimis:es'e notarul cdriia George ii telegrafia'
plim,entele ttcestt:a, d.acd n'aq fi cd el' nu le ua aflat nici* '" tlin Dei cd sosirn.
"iiita; oi,ttlnt g, ft t, store, ia-gi ia nasyl'..|a ptLrkte' .d11oul
Pe ai.ci e numai.tes .9i dor ges, cdt uezi ctt ochii' neted ca-n
l,tirt d,rr,11il i ai"" seard, tnuioratd 1t Oytz-t 91t :i*!:-::" dn-L rto].,mq. cu Lanurile nlifarpttu d"e"grd'u' Soarele frige
ndprasnic'
admzTaotl, "L-
{'rustrri c'a certtl. ca.re Georqe 'fostzice cd-rni ;Ad'e ii,""r'"ii7 ;;";;;l aipii-"iii"te rimdn in udzdtth parcd. te-ar Ji
cinat Ia Cier,verbcverein. .4 o rninune cdnta muztca mili- i;'"* ," ,noi i"uirii
;; -iiri" p" pamdnt"' o fa frumos-'. ctti i.i place"
trns. Era. Lume bnen'si. ;i elega'ntd. $i George era a;a iL,e .drdgut: /Hie irrsd mt_i d.ar de deoluril.e noastre din Pripas, clc
"rj t,,esei. Mii. sfiam prftin,
'altd- tii;dcd
merelt imi sdruta mdi.nile pes' :rrrr.nf ii no;tri alba;tri 9i mdreti !
te ntrsd, d,e;i pe ii.e purte qti,am cd' acum 'aDeam dreptul Oa'n"Lenii' s1nm'
Georg1e"' h.t' sfdrqit
Vireaqul e sat roniaiesc, dar nttmai cu numele'
i:r:-i d.rept, cd-s roqndnt, d'ar o spull pe urlglLre$te'-cd'ci,rfiI'd'Iim'
s', nc itibitn .fd;rit zoard.i., amt' spune mereTl
nntt petrec'ttt splendid, 9i ne-a costat c.;pro&pe doudze.ci de co- ,,,:" n",-iir"e Te pi a:aare i.nima iana Li auzi. De nhfrrl
.s'nf
roan'e, cdc) Georqe cheittia nebunegte, zicd,nd netncetat ed ntL'
D,t7
2t6 itt

lmrnici, sdritori,, cregtini bwnL Nu-i de mirare cii Si-au uitat
gruiuL strdrnogeso bie{ii oameni, cd.ci Vireagul e iocmni i.n
marginea nearnuLui romdnesc. ,Dincolo nu mai gdsegti ,d"ecdt
unguri ;i iar unguri., cu i,zmene largi ca poalele gdr&nceior noas-
ljg lj cu niSte gichiule de pdldnii in cap de-.!i uine sd, rd"zi"
Ghighi s-ar owori d,e rds pdnd s-ar obisnui, ai aans&... Nota-
rul de .aici e ungur gi, fi.regte, n-are d"e unde sd, gtie romdneg-
te. Chiar qi tnudgdtorul uorbeSle foarte stricat,-de;i Scoala e
confesianald", {u.stinutd. din banii, bisenieii. George d-a fd"cut
indatg. trnputd.ri, d"ar ddnsu,l, s-a scuzat ed aici, a{a-i obiiei.ul,
cd. $ rdposattd preot nu:nwi utgureSte uorbea, 'ba ne-a rnai
asiqura.t cd ;i noi ua trebui. sd ne d,fun pe brazd.d. Atunci Geor-
ge s-a. Leqd.tuit, cd., orice s-ar intdmpla, nu se aa abate de la
indatoririle rugionale Si, i-a spus inudld,tarului ad. trebuie sii
rt,e- silim, sd. read,ucem la matcd, pe sdrmanii rdtdcigi; a uorbit
atdt de mi^gcdtor.George aI meu cd. inudfd"tmul a pldns, pr€-
curn arn_pldrts si eu... Inudldtorul e ud.cluu,\ar noiarui'or" ,,
neuastd bdtrdnd. si. arfiigoasd. cu eare n-anr'sd. tnd pot t"rprto-
teni niciodatd.. E ma! cd.ci altfet, ,.singurd., iot ptiba tt
mai dd falos bdrbahtluilinc, meu tn marid opnia ab rea6;iiptort,
u acestor romdni nenoroci{i. Am inceput id. cunosc putin'qi eu,
uiata, sd. tn{eleq cdt este de apd.sd.taare. Ne_am o,q"Zii yrr*o,
eo.sa. Atn,_c*mpdrat o mobild. foarte dr6.gyutd, .din'Sdtmar, c&tn
ca neea din salonagu,l nostru. Suntem, mutfumili gt
n,e. ruqdm lui Duntrrczeu sd ne milztiasca tot a;i pe utitm:.
feriiigi, sl
Ne
gdndim cu dratl cd poate la antd uoin auea un'bdietet. Eu, cred.
tnult cd. Dom aDe(L ;i. chiar am i.nceput sd.-i preadteisc scttfdpet"e.
_ George a fost hirotanisit acwm-patru stptAmani,. Cred, cd"_i
eel mai de searnd. preot din, toatd. lara Si cd shtieSte cel, mai,
frum,s elQ.tre toli. NtLt pentru" .d George e al mbtt,, ci pentru
cd <r.qa. e.sfe.
Ei, rlar udd, cd rn-c.;ln porrfit ca mutul Si nu mai sfdrpesc"
Dacd. i.ttxi rut md oprese singurd., iatd cd'md. oqtregte' hdrtin
curc s-a, sd,tu"rat d.e ndzqirliturile mele... Acntrn, cred cd. D-arn
povestit chiar prea mu,It. E rdndu,l, tlu,mneauoastrd. sd.-mi tri-
ntiteti o scrisocre cel pufin, tot aga de lunad. pdnd atunci ud
imbrdtisez de nrii de ori eu, draqoste nuffe pe toti, trnura"
P.S. Prin, octombrie sperdm sd. ne repezhn pufin- prin Fri*
ystts. Atttttci apoi am sil" adue incoace
;i pe Ghiohiga mea sclt"ffL-
p(i pe care. () sdrut special cu m.ult dor. Aceea;i.
I;'ii.ndcd. draqo. mea Laura ntt mi-a -ld.sat lad d,e scris, e,u.
tri; ,intbrdti$ez crln1. pot. Iubirea ne-a fd.cwt sd. ne qdndi,rn numai
la fericirea noastrd: de aeeea iertafi-ne. George,r.
-
; iO
ilcrdelea puse scrisoarea pe masi qi-Ei qterse ochelarii
.';rrrrl-lind miEcat, cu douA lacrirni inflorite in collul ochi-
l,ir'. (lirighi se aruncd Ia scrisoars, o sarutd gi se invArti prin
, ;rsii pldngdnd qi rdzdnd de bucurie, in vreme ce doamna Her-
rlclea, lingAndu-gi buzele cu vdrful limbii, rosti induioEat6 :
Dragii marnii, dragi !
4
Virzandu-se stipdn al altor locuri, Ion, in loc sd se impa-
lc, n13i rdu se intdrdta. Se sirnlea din ce in ce, mai inqelat Ei
:,t: giindea numai la pdmAntul cel5lalt, care ar trebui sb fie aI
Irri qi care e incd total lui Vasile Baciu. A$tepta procesul cu in-
liipirlanare ;i se ducea mereu-mereu pe la Victor Grofsioru
r,ii-i dea zor, incdt avocatul trebui sd-I ocdrascd Ei si-l ame-
rrintc sii se ast6mpere.
Neputdndu-se potoli altfel, bitea deseori pe Ana. Acuma o
rrra. Era convins cd e inleleasi cu tatdl ei ca sd-I tragd pe
rfoard. Numai cdnd o vedea plAngdnd, se mai rScorea.
Femeia rdbda, supusd qi friptd. li trecea uneori prin
,"'reieri gdndul ci Ion n-o fi iubind-o, dar il alunga infricogatd,
('a o primejdie ucigAtoare. Mai ales il dezvinovSlea, ca Ei odi-
rrioarS, zicdndu-qi ci grijile qi necazurile iI inddrjesc. Apoi
rridajduia o mdngdiere, ln copilul ce-l aEtepta din zi in zi. Co-
pilrrl poate s6-1 mai imblAnzeascir qi pe dAnsul.
Robotea ca o slujnicS. Zenobia, de cdnd avea nori in ca-
siA, nu catadicsea nici s5 mute un scaun de ici pdnd colo ; in
richimb insd o discdlea toati ziua, bruftuluind-o qi afurisin-
rl-o. Ana gingurd trebuia sd ducd in spinare toatd gospoddria.
lla giitea mdncarea gi tot ea o cdra la cdmp, unde lucrau oame-
nii in frunte cu lon. Seara nu-gi mai simlea ,5alele, iar burta
c impovdra Ei o ndbuEea. ln pat g6fAia atAt de greu cA Ion o
lovea cu cotul in coaste, injurdnd-o cd nu-l lasi sd doarmd ctt
fonfziiclile Ei rdgdielile care o apucau qi o lineau cea.suri in-
Irt'gi.
In dricul verii, intr-o zi Ana rdmase singuri acasd, sd faci
<ie tndnc'are gi s-o duci la prdnz bdrbatilor care, intpreuni cu
Zcnobia, secerau o holdd de grAtr. ln vreme ce trrrna rAnta.5rrl
rnnrenit peste ciorba ce clocotea intr-o oali zdravirni d.e tuci ,
fcmcia simli deodatd niqte junghiuri prin pdntece atAt de du-
reroa.se, incdt fruntea gi t6mplcie i se incununarh ctt sudori
ficrbinti. Se lSsI pe vatr5, cu ochii speriafi, apuctndu-se cu
()d (l
ilrnandoui nrdnile dc bur:td Ei getnAnd. ,,Mi-o fi venit vre{nei;'(,
st: gAndi r:irndjunghirrl sc rnai mulc'omi.
Custi'r mincaica. pusc putinit serre... Dr,ircrile insa o ln-
cercarii din nou, int6i mai slabe, pe"' urmi tnai crdnecne parcii
ar fi inlcpat-o ci.l ace. P0ni in amiezi s-a clijnuit, dilr'ea tot
nu s-a i5sat. ci a isprlvit rnAncdrile $i }e-a pus intr-un coq,
si le poatri trimite pe cineva, dac.i s-ar int$rnpla sd-i fi hlu'a-
ruit Dr;nrnezeu sI nasc'ir astizi.
Tocmai pe la anriazi ii itrcetarS toatt' .ittnghiurile gl st>
simti rnai uqoarii. Se incfiind, lud coqul gi porni ineetiqon. 15-
sAnd casa in paza bdtrdnului Dumitru MoarcAg, care se acitia-
se de-a binelea la GlanetaEu, nemaiindrdznind sir se intoarrch ia
Parast'lriva.
I{olda clin zestrea Anei era depalrte, sprel ,Iidovita, pe iirngii
drtimul cel vechi. Soarele s5geta in rdscrttcea cerultti slural.
ca lacrima. ZdpuEeala plutea in vizduh, gr€'& s[ slr-
grumitoare, cl o ppclA nevdzr-rt5. Cl.lmpul ingdlbeniss ssf :ip.i-
sarea arqifei. Doar ici-colo cAte. un copac mai inverzea, c1)
frunzele neelinhirte ca un scut impotriva raz'elor aprinse. Fe*
mcia pdqea leg5nat, tArAndu-gi picioarcle desetrlte ';re r:drarca
ci'escrrtd cu bttruiene.
Sosi totuqi mai cievreme qi de ac€)ea se indrr,'ptir cu. merin-
dea spre rrn m5r pAduret din marginea holdei, sd aqeze acolo
cogul 9i si ia secera, sri mai taie qi ea doi-trei snopi. CAnd rn
plecei insd sI rezcme co,sul de trunc-'hir,t1 -scorburos. o sfrecleli'
un iunghi at6t de dureros. 1:arcd o secure i-ar fi cler,sDicat brlr'
t.a. ,Se nrdvdli fArd pttere pe odnlAtrtul dogrrrdt ;i cr:-rnat, strdn-
51ind dintii de-i pArAiau ca nigte oase sfdrAmate, cdut.ar:rd sii-si
';iscundi
suferinta. I)ar, cu toate, lnccrrddrile ei, un tipAt sfA-
sietor, prelung gi jalnic i se stnulse din pldmAni, .urmat de ge-
rrrete grele care.i uscarl cerul gurii
indreptAnclu-se' de' spinare, cu secera intr-o m6ni si in eea-
lalti cu rtn snop cle spice. qi rrit$ndu-se snre mirntl p6drrret"
I)a. da... asa-i. (.,rrnr zic ! TJite-o cun] se zviircole$te !
-*- Afr,trisritir nrrticre ! bomtrSni Ion. firi mdcar sf, se fn-
toarcl. $tie c5-i soseste ceasul gi vine sf; fetc pe cdmp ! tsa-
tei-i Dumnezeu socotelile ei de toantd !
Taci. foane, cd te-o trdsni Dumne-eeu din senin ca rle
popa- din Rttnc ! murmuri,Glanetasl cu glasul inecat-clc-milir'
D-anoi cit ziu asa, fdcu bdrbatrrl totu,si mai blAnd'
Zenobia aierg.{ ia Ana care tie zbhtea si se Jegdna, cu fa-
ta in-sus. c.t -ai"if. pe p6,ntece ca 9i cAnd ar fi vrut sE lnE-
buqe vilv6taia niprasnicir ce o ardea. Prin umbra sublire-r a
250
,n,urrlui lumina albi pandea treburdndu-gi i:etele strdvezii 1xr
t'lrinrrjt aI fcnreii.
, , ,r l,rtl
Da ce,,-i, Anii ?... \,'ai de mine, c! qi tu, zAu... Nrr prr-
t";ri ;r'dea acasd clac-ai simlit cd ter incearcii dr.rerile? zise Ze-
rrolrirr rniloasd, ingenunchincl lAngi ea gi ciiutancl sd*i aline
rrlr.r'irttlr.
Oa rnai toate bAtrAnele de la sate, Zerrobia se pric:epea la
rrrlrrit., firrd sd-l fi invSfat. Ii desf5cu bctele, ii scoaser zadiile
'r i l'rocA u;or pAntecele cle sus in jos. Gernc'te.le Anei se as-
rr[r,irrr in s656ituri prelungi, iar buzeler-i usc.ltc sopteau in
r ,',lirrrprrri :
.--.
Soacri, soacrii, rnor... l\'Ior !... Moor!...
'--- Taci, cd nu tnori, n:aic:,i, taci, taci... l\4ai rabclir gi tl'rci
' r uite-a(jll scapi !
Il5rbatii secerau, inainte. GlanetaEu tresirea lir fiecc, !i"
1',rl irl Anei; .Ion hArqdia rleri aprig tr:igdnd insi merel-l cll
rrrr.llea gi monmdind mAnios ca sd-qi alttnge' mila ce i se fu-
r rrprr incetinel in inimi
-.-. Of, sdricula, s6rdcr-rla ! se cutrernuri b&trAnr-rl auzind
'llrirlirtd un r6cnet mai p5trunzrator.
-* Ei, a$a-i soarta femeii ! zise lotr, vrAnd sd par5 linig-
lrl, clar cu glasul inmuiat.
Clipele se stingeau ane'"'oie, ca ceasttriler de groaz5. CdI-
rlrrrrr parci clocotea acuma in rtdzduh. Hotarul insi era amor-
trl sllb sdnrtarea pStima,ti a soarelui. Primprejttr nici lipenie
h. ol-r'r; numai dincolo de Fosea, pe lunca dinspre Sdrdcula.
lrrrrricau rdzle{i cdfiva viermuqori albi. Frunze e porumbului
'.|'rirAia'l rdsueindu-se in arqifi, iar spieele holdelon se leginati
.rrrrtite, ca si cAnd ar fi cautat sA se fereascii de atingerea ra-
','lor aprinse.
Gemetele Anei incetarii. incAt bodoghne'ala Zenobjei se
rrl,,;l liltlpede
:
- Rabdd. puici, rabdd qi tar:i... Incd olecu!d...
..Te pomenegti cd moare !s se gAndi deodatd Ion. Gdndul
rl :;nihimAntS. \.rru sd se scoale, sE alerge la ea. dar. p6nd sd se
lr,liirascd. vdzduhul parcd se zgr-rdui din temeiii de un urlet
rnfiordtor, urmat indatd cle niqte tipete srrbliri ca ordcdiala
,ll broagte speriate, sau ca scdncetul unui c5!ei strSns in u-sii.
--'- Copilul ! zise fon cu inima opdrit5. auzind glasul ne'
r rnoScut care vestea intrarea unei vie{i noi in lume.
Suspinele Anei se mulcomird, din ce in ce mai rrgurate,
1x. cAnd lipetele cele noi se lnteleau, se ind6rjeau tot mai
| ', 'r'r ttr<'itoarc.
251
 Deodatir Zenobia se apropie in goana, cu mAinile roEii de
sange, cu ferla desperata, strigdnd furioas5: Zonob'la reverni cul'and cu copir:r4ul motofolit in zadia ei
Iioarfece... Dali-mi un biiceag, ca n-anr cu ue ti,ria . lrrr:rprli.
-.
l.ruriculcopilului !... ,f'uga, fuga ! , Uite-li odoml ! It vezi ce dolofan e ?
Smulse custura Glanetagului gi se intoarse grdbitir i sub rrr.iirindu-l Ei arat$.ndu-l lui Ion. acu si va zise ea descotos-
lie Dumnezeu sd:-l
rneir, cici piAnsul copilaEulut i se parea mai inecat ; gi-i era . r, :.;l.t'l.i ttralc !
frica sa nu se inttimple vreo nenorocire. lon se uiti lung si aproape infricogat la ornuletul cdt un
Amdndoi bdrbalii stdteau nemigcafi, in picioare, cu cape- r'rrrr' {'oarte roslr, c-u octrii inchiqi din $ricinal"--i"riil. u.r_
tele descoperite, cu ochii spre locul unde fiin!:r noud iEi ce- ,,r('.r neg'icios legat cu.o a{d murdarS. "tnti"ie ",,
,l,rr- st] opr'i dendatl riirnit. intrebAnd br;t;I;' Ja"_t iu,
rea dreptul ia viala. Amdndoi aveau in suflet uimirea qi sme- :

renia in fala minunii care' se petrece zilnic sub privirea oa- Dar oarr^' de ce-o fi avdnd cap aga de lungerret ?
menilor gi pe care totuEi orrrul n-a ajr-rns incd s-o inleleaga -* Nu-i nimic... Aga-i la copiii'mici t ,is" Z""oLio upi_
in toatd marelia ei dumnezeiascA. Clli.rneta;u sc inchina cu- ,.rrrrl ugcr. leasta rnoale s-o rnai -rotunjeasc
cernic, iar dupa dirnsul gi Ion, sirnlindu-se ca qi cAnd s-ar fi * Dd-mi-l illcoace, soacri, sd_l vdd gi eu ! zise Ana
cu o
inailat, i;i facu repede cruce de trei ori. 1,r ivirtr lacomii, intinzAnd mdiniie.
Peste c6teva clipe vdzurd pe Zenobia cobordnd in vale *" krsri c-o si te- saturi- de e,l, n_ai grijd
lr,rl1'.1 11;1 a:lezAndrr-i copilul
! ii rdspunse
cu copilul in palme. Dc brate.
MA duc sd-l scald in pdrau... Mai ave{i grijd de ne- u'-rdstimp statu.ri toii tacufi, ascultAncl lipetele speriate
. 11611llli
vasta- pand viu ! strigi ea spre blrbali cu fala imbr-rjorati. 'l'' niscut. Glanela;u igi';tcrgca nddugeara cu
mamd !... Ce-i ? intrebd Ion intinzdnd numai gd- rr;iyl1gils camiqii, qi nrormairft ae'ereu'
- Ce-i,gest
tul intr-un instinctiv spre copila$ul care plangea in mdi- 1tr.11J:ar1
'ftAnd
grdbifi Ei..se
*,"o1i*_. FJ*urmii
apucard iar de lucru, tAsdird p..trr*
i 'rl)llasurl, sd se, odihneasci pdni deseard
rrile bdtranei, scuturand nervos din picioruge{e-i dei pirpu;a. ca sa po'ata merge "r,
Baietel ! Blielel I rAspunsc Zenobia dispirdnd printre , , , t:;;"t.
-
porumbigti, spre Gdrla Popii ce curgea aproap,e, Ia poalele Ion se posomori, fdri sd infeleagl de ce. Gdndurile i se
coastei. ;lr,ll1'.s11 in minte, incurcate ca intr-o-plasd. Ftansut copitutui
.rrr il. s,u.pqra $i-l buo-rra in acelaqi timp. Simlea o mdndrie
Ion pdgi in neEtire lAnga nevastir-sa. Alituri dc ca o pa- rrrlr';rs[& lur. r6sn**1c aga de poruncitor, dar apoi cd
t5 marc negricioasii parci se stramba ia bArbatul niucit ; pd- indatd i se
l.irrrrrrt-.a cd de-acuma,. prin.fiinla aceasta gAngav6, e infanluii
mdntui insetat sorbise lacom sdngele. Ana se tdrdse anevoie rx'rlru totdeauna de Ana. Atunci se inf'ria qii se infaliqa'in
spre ta'unchiul mdrului qi s,e riziima cr-r spatele. Erp albd Si udA rrflrt chipul Floricsi, rumen, ademeni-tor, carc il chema si'apoi
de sudori in obraji. ln colturile gurii rimdsmerS" doud bLrbu- 'r,-rtir"rgea_brusc, ca o speran!{ pierdutd fdrir sclp.rc.
ruze de spum5, dar buzele crdmpotite si invinelite se strAn- ln-tor:ut
geau intr-un zAmbet de furicirc:. ''r ii fiuia in urechi scdncetul ameni'titor, stinritor, in-iare
rrr,yitece mereu o.stoirile Anei, molaiice,'drigostoase : ----
sr,r

anr suferit, Ionicir ! umrmuril femcia blAnd.

- .N{ult
Il biriat ! risprrnse lon zilricit, cu ochii holbali la fata
$rs.$S... Taci cn ilaJna, puiul manrii, t-aci, taci... $gEE...
-- ;i totuqi
ei istor.itir strirlucitoarc de bucurie.
' - Soucra zit'c cit scamirnu c'r-r tine ! rcltt5 Ana mai iri-
cet, in vr()rne ce pe obru.jii ei trerrrura un ochi argintiu de ltt- 5
rni.nir, infrrrnrrr sctandLr- i.
In Lrrsca, srl rrrare qi bogat, cu pdluni grasc ai vite rrrrrl-
1n suflcttrl lltirbertirlui {iigneau retnuqcdri de-abia stapi- t,','l'itrr sosi amirAt profund, intocmai ca inaremea cAnd i nn
nite. Privirea i se irrispri. Vru sir injurel qi vorbele i se stir- ',lr'bise ln inimd Roza Lang. Se ardta e_,1 vesel in lume, clar
vilirii in gatlejul uscat. Stirtea stAngaci, cu secera in m8nir, rrll,,tul ii_era rdnit, de nu mai Etia cun si-l vindece. Fu pri-
iar sudcirile ii curgean de 1xr tAmplc pe umerii cirmAqii. 'rrrl lrine de toti surtucarii comunei. toli rorndni Ei care airzi-
., r,r t'ii-i poet"

2;.t2 r t,hr,, (.,Iala Lt

253
 lr l;rrrriliit notamlui; Iar peste cAteva zile, cand Eugenia ii
Notarul (,lantireanu avea locuin{a in clidirbaodiita
mare ;i
buni' Itu',r,('ir sc dur:t-'la invilAtoare, Titu se oferi s-o insoleasca.
;i pregatise pentru Titu o ctt
Virginia Gherman avea doud odiii, mobilate dupd gustul
"""tto'r-p.im;lriei
ln-trai'c i-poAo6'ita drigu! de insaEi domniEoarra Eu- i, r'rr rrrrrltc,' scoarie lucrate de urana ei, cu multe rnbrun!$uri
'
d""ir,-""r6-i ..-oqte!-Je-pe la ba"tuiitc si seratele din Armadia.
"Jparate, ,1, irrta adunate de ea, Ei ctr o bibliotecA in care se mdndreau
l)oamna Cantireanti: scunaa, grasi' cu obrajii negri rrrrrrrri ciirli romdne;ti, cole'clii de reviste, toatc-: legate liru-
"-1";"i;pungi,
ii cu falcile atdrnate ca nigte gi"nn1u,ii dldu din prtma zl 'sa u]- rl,':, ('r.r inscriptii qi initiale aurite. in fala casei o gradiniti
ia.[gt;e l_", pia""u-ra,i'"irri dac[ s-ar hotirl sd facir i,. l loli, ingraditii cr.r uluci sub{iri, gi sult fercstrc: o biirlt:rt
uaii* in loiul l:atranLrltri i:are' cd surd de-ti '
cursul de notar l!r. ('iu'c] stritea searil invaliitoarea vistitoare.
;;;;; ",
i;;;;, titu *ut".u 9'pa pe'nsie' mai alc's nu era Sc itrtprietenisera curAnd. Cu cAt o cunoq;tea rrlili bine cu
u"g"t",ii" qi temea sii nr'r-;i piardl- slujba' ,rtirl'l'itu se sirnfea nrai acasti in Lu;ca. Virginia ii nlarlurisi
in stare, si invele se
planurile
;il;;;,"i-leate'qi co"cheti, ii platr.a lui Titu' totuqi r,,,,,irrd, c'ir in orele libere, incearci Ei ea sA f6ureasci stihuri.
no,tdresei i se pdreau ulitiooiu li Jg"." sir rAdi sngur gan- I r, <'itirii impreuni Ei Titu se scandalizi ttuzind cri ir bittut
;i;d"-; "a .f poate "t iipt:i"-it -candidat de itrsurdtoare' eI caro 'u
(,1(* Irr poarta tuturor revistelor, zadarnic. Ea insd se mAn-
rle-abia se striiduielt" il-'* a-sct-rida o pArtie
serioasd 9n r{;rrir iii aproape se f[Iea ca nu e itrleleasd... Se bucurit insi"l ca
iatd.
r"*r"Tit' , r,l 1ru{in poetul ii apreciazii modeste}e cdntece. Cand apoi Ti-
se ferr_,a insS acunr de oameni, ca sii poatd trdi nr."t- lrr, rrriri tArziu, 'ii destAinui. frarnintdrile visurilor lui, invAlii*
rnai c,r visurile lui. Sirnlea o uevoie mare de singur1tate' sd-;i r',rr'(,a drdgalaga, dldu trist din cap, semn cd aceleaEi zbuciu-
;;;;i". iinAraciunea. Cintireanu s€) minut'rir vizdndu-l atAt 'rr,rri sunt;i in strfletul t:i.
,, J. t"-i" qi l6sd bucuros in seama lui toatd canc*' ln serile cu lunf, Titu se duceal glon! [a Virginia Gherman
'il;,'$i-Tid; J; laimineala
la.rnunc-5, I

?init seara, implinea slujba pe

ciripirilor
care o ura, neml\s.-t ,il Ia'birotr, fara a rdspunde
si tarc'oalelor domni;oarei Eugenia.
Tocmai-peste o'saptamanla f5cu crtnciqtinli cu invlltitoarea
Virginia Ghennan, care venise Ia cancelarie intr-o 'afacene
,icoi-ard. At-tzise de ea: inairrte de a sosi ln l,rtgca' Se vorbea
pretlltindeni ca e o fatir foartc. cuminte 5i devotatd- invSla-
mantr,rlui. Nimeni n-a. vdzut-o niciodati la vreun bal sau la
vreo'petrecerer... Era de vreo douAzeci;i cinci -d" q4'Se irn-
brica totdeauna simplu, dar orice hairrii ii $edea bine. Avea
.nigte ochi mari vis6tbri Ei o gur:d rrici.t rrn zAmbet ferrne-
t ator.
* Cat egti de frumoasd I ii zist' 'litu, cucerit indata de
drdldki;ia, ei Ei insotind-o pAnd-n uli{d.
--- Nu-mi plac complitnentele, donluule Flerdelea, inai
alc,s cele banale ! rdspunstr invAlatnarea, intepatii. Crede;:nr
r:ir dumncata esti mai.".
llittr ii sitrr.ttd tnAna respectuos, cer6.ndu-i parcd iertar.'"
Dar Virginia plecii indiferentd, fdrd sd se arate impres.ionafd
dc izbrrcnirea lui.
lntAlnirea accasta -puse cap6t m6hnirilor sufleteqti ale lui
Titu. Se gAndi rnult la Virginia Gherman, ia surAsul ei du-l-
ce gi gotug"i rece. la ochii e'i'iucitori Ei totu;i potoliti. Se-bucu-
ra aflana'ci sunt prietene bune cu Er-rgenia Ei ci vine deseori
2lt4
.,t, 1x: banca din grddinila adormitir, iEi depdnau itnpreuna ni*
rlr'.irlilo in aqtepttrrea zilei cand romAnii vor fi utapdni Pe pa-
rrr.rrrtril strirnoqilor, cAnd toatd lurnea. va crede ca ddnqii,
,,rrrr-1... Vorbele ii inrbitau pe arriAndcli.
,Ce fiin!5 extraordinari ! iEi zicea fitu intorcindu-se ii-
,;r'iir. l)itcar.nrizuintctlc troastre au pltluns pAnS in suflctrii fql-
rr''ilrlr dese, infdptuire;L e aproaltr:.'(
InLra in casa cr-t pasi de lup, ca si nu degtepte pe Cin-
l.,r'(,irnu carc' dormea vara cu fererstrc.lcl dttschise. in odiila lui
,r1r,i 1'pnfinua visurile cu ocirii nrari, Iircr:imLili. pe gearnuriltl
rl.rlr, la perete ltrtra argintie il incuritja. Str zl-rttcitrnlil (:il:ri
,,rrr<l rniine ar aEtepta izb6ndire:l filtald... O zttglivt';,t f-l() I)e
.r, lnrrr ;i inr:hiptrilea il ducea 1te aripi furtunoase... lati\*l irr
t'lrr.i, rrtrcle a fost,o sit-tguri dtrtit, cti r:iliva ani ir, ururii. Pre-
rrrlirrtlr:ni nurnai grai ronrdnesc... '$i ce qr;li ! Part'ilt toaii"l lrl-
r*';r vol"beqte ,,ctl-n. tard(', trrai dtrlce ca inginerul Vasilo Po-
1,;r rlirr Vi.rarea, L'are a colindat llornlinia intreagai... Firl,"reir:
,,,;r11rrzin<llor, strizile, gcolile, autoritalile,..' tot, tot er t'omii-
,,",(... Silrtuia tui Matei Corvinul zambe;te cl",ttre treci'rtori ,si 1e
'rlr,' ,,ASa-i c-a vetrit ceasul dreptllii t.'.(c si soldalii... ct', cit-
, rrrli,.. ir-Ltocnrai cum auzise el cii sr,rnt dorobernti i... Juclc<'irto-
rrrl ciln.-. a fost atait de obraznic ctt Flerde-'lea in Armadia scoa-
t,. 1r;'ilirria pAnI Ia pdmdnt dinaintea,lui. Titu vrea sir fie nlir-
rnnnos, sd-i arate ci stdpAnii romdni sunt nobili ,,si icrtittori...
1l ir ir
L infinde mAna... Dar vah.rl il goneqte mereu inainte... Uite-I
Sibiu, in Bragov, in Oradea Mare, in Arad, in Timiqoara !... S
guri tricc.rlore fAlfdie mdrelei pe toate palatele din basmuri... J
<larmii cu penele de cocog s-au topit... Dar ce-i asta ? Pluton
5efrrl postului de' jandarmi din Lugca, vine lanlog spre
srll, cu o caciulA neagrd de dorobant pe o ureche, cu
tricolora in frunte,.. Titu iEi aduce arninte curn umbla odi
nioard plutonierul si se irnprieteneasci.i rpi ctim s-a obraznici
pe unnd cand a vdzut cd un poet mic rorndn nut se injosegte
sa ciea mAna cu un jandarm ungur. ,,Unde-!i sunt penele de
cocog, c.institule ?( iI intreabd acurna cu mAndrie. ,rCe pene ? Ce
crocog ? se ro;eEte plutonierul. Eu sunt romAn ! Nu mi cunogti ?
Ftoman arn fost totdeauna, dar viala-i grea gi slujba....6 ,,Re-
negatule l'( strig6 'f itu indignat. Atunci plutonierul se infurie,
incepe si injure pe ungureste gi-i zv6rle cocarda tricolord in
obraz. 'fAniirr"rl. scandCizat, se repede orbeEte si-i punA md-
rta in gat... Piciorul insa ii alr-rneci gi cade grdmad6... ,,Co..i
cu ntinr-, ? Aiurez ?( ise intrebir Titu scuturAndu-se deodatA qi
s;'irind in picioarc.
Luna ridea pe fereastra deschisS. Pe ulild glasuri aspre
:ce apropiau trufaEe. Titr.r pdEeEte la geam. Razele ii albesc
fa!a. Douir siluete negre trec boclnind. Ilaionetele strdfulge-
r'6 in lumind, penele, de cocoq se clatind trufage, cu sclipiri de
;lrgint.
*_ Oooh... pahr-rla de jandarmi ! bdibdie fitu indurenat,
parcii i-ar fi rupt o bucatd din inim6, qi adaugd trdntind fe-
lr'irstril : Visuri... visuri...
Totupi acelea;i visuri il cuprindeau indatii iar in rnrejele
lor, ;i clAnsul nu li se mai putea impotrivi. Dle il adormeau,
ele il deqteptau Ei-l dezmierdau :rpoi t<latl ziua, indreptAndu.i
pagii mereu spre Virginia Gherman, singura fiin!5 care 6i in'
lelegea deplin nizuinlele si aste;rtdrile...
,rPoiltc c-o iubcsr: ?'r se gAndi dAnsui intr-o zi, cdnd il
r.'liinuia rnai tarc dorinta dc-a o vedea.
lntiri se spiirnAnfii, parc6 s-ar fi prins singur asupra unei
fi-..ptc rcle. D:rr apoi se liniqti. Iubirea are totdeaupa un scop
egoist. [)e aceea, [a sfdr;it, ili lasd un gol in suflet. I$i rea-
mintt-,a pe Roza. De-abia acuma iEi dd seana bine cAt de falEi
au fost ermiindoi. R6vneau imbrdliE5ri, nurnai imbrSliEiri.
lfoatc. volbc]c umflate, cdutate, numai acoio !inteau... Pe cAnd
Virginia parcii nici n-ar fi femeie frumoasd. De-ar fi urAtd,
sentimentcle lui n-ar fi mai pulin vii. Asta este prietenia. A-
devirata prietenie, interneiatd pc o comllnitate de idealuri...
2i)6
I rr rn rlrctor, care observa o boald asupra lui insugi, Titu igi
,',rnl,;rrir bltiile inimii de estdzi cu ceea ce a sirntitr.cdnd a
Ir*l irrrlrirgostit de Roza Lang sau de Lucrelia Dragu. $i con-
r lrtrk.lr lrrandru cI nici nu poate fi vorba de o iubire ca toate
lrrlrlliL', ci de un sentiment mult superior, zicandu-5i inc6n-
lrrl
Nu existA pe lume nimic mai prelios ca prictcnia ade-
\,rr;rti'r intrc un bdrbat gi o folclie i
r\:rtf<tl cand intr-o bund zi llugr-'nia, nriincatir dc o gelozie
,rtr'rrrrsrr, il invirrui c-a veni[ la Liuc$a num.ai pentru cii iubc. te
1u, \rirginia Gherrnan, Titu raspunse cu strpcrioritertc :
O, nu... nu e iubire, domnigoarii ! B rnai ntult <lccAt
irrlrirr'... Ii priete-nic iizvorAtir din accleasi hJrzirinti altr'-iristl I
,*ji sc sirpirii cii Eugenia z.lmbi n'iShnitd ;i necrczit,,are.
6
ln ziua dc ,Sf6ntul Petru uu botczat copilul qi l-iiu r:r.;rnii
l','trr','l\loarci;.
$i au fircut veselie rlare de s*a imbiitat pdna si I)u-
r,rtl l'rr
I)r'rtrm.i. insii toate an rurintrai in figasul lor. Nici o -eap-
I,irs1;11f i n-:rytucir sA trei,rcd si Ion g;rsi pricinl si-5i snoi:easc5
t,rr ttt:iiasta.
I"ericirea c'c unlplusc suflct'"rl Aneri, durerilc na;terii, sc
'.lnrst'repede ca aburii in vrint. Acun trcbuia sd-gi dea seama
irr r;{"Argit cd Ion o urAEte Ei deodatd se mird cum n"-a intelee-o
1,,rrti azi ? Dacd nici copilagul .nu i-.a imbtrnat, ce si ruai n5-
,l,r.irlrriascd ? Se uitd in urmti ;i se spirimilnt5 crit a fost cl.r: oar-
l'.r. [)tr ce s-a agitat de el, cAnd el rlu]nai zcst.r'r..tr i-o c:crca ?
\ irrlelat-o de cum s-a apropiat 'dc ea. I-a simtit slirbiciuncil
'.r rr rrrmd.rit-o ca un lup hain. Igi adusei aminte cAt ii vorbea dc
,lrrlr'r.: la horir cind uinbtra sd-i suceasc6 mintea... Prefacatti-
rr,,a fost dulceala, precum prefecatorie a fost pdnd gi tm-
l,r'rli$area lui cea dintdi, in culcuqul ei de pe cuptor, pdnd ce
lr'rsat-o insircinatd... pAni ce i-a mincat norocul Si toatir via-
t.r.. Acuma degeaba s-ar mai 'cdi. Acuma e prea tArziu...
SimldmAntul cd ea e de prisos in lume lncepea s-o ur-
rrr;'rreascd pretutindeni. De mult o bltea capul c-ar fi fost mai
l11116r s;l nu fie, rdar speranta-copilului ii oprise pAnd azi, por-
'rrlile, indemndnd-o sd rabde. Mai calrta azi'mAngdiere, in dra-
rto:itea de mam5, dar n-o g5sea'deplin6 nici aici. Cdnd se in.-
lr','ba de ce mai trEieqte, valuri-valuri de gAnduri negre o co-
I l(,loau, din care numai grlngivclile bldnde ale copila;ului cc
.)K?
LJt

$o adlpa Ia pieptul ei o tnai smulgeau cdte un ristimp. ln cu-
rand ins'Ji qi drngalnqiile lui i se pdrurd un indernn plin de' du-
rerc, ficAnd-o sd-qi: zicd desperatd : ,,Barem de ne-ar strAng€
l)rrnrnc'zeu pe umandoi deodatA !(
'IotuEi necunoscutui ;lorfii o ingrozea fAra sd-qi dea sea-
ma. PriveliEtea satului, cu hotarul incdrcat de rod, cu pAdurile
tainice, cu casulele impragtiate ia niqte juclrii printre' pomii
grAdinilor, parcd-i spuneau cd toate chinurile vielii sunt de o
ilri" d" ori n-rai qoi cle indurat ca taina infricoqitoare .a bez-
nei in care' tc aruncd durere.a mortii. Voinler qi qoviia in fala
portii cle aratnd ziivorata cu tlistere care a inghilit atAtg:a mi-.
iiouu" de l'ie!i, fiira cn o'rrrI sd ,fi izbutit a arLrnca dincolo
nrAcar'-r.r ltrivirt' fugara.
Vlemea insi [recea nepdsdtoare pesbe frdmdntdrile ei'
Vara se sfArgea ;i lucrr,rl cimpului se imbulzea. Cu leagdnul
in spinare suia zilnic dealurile, cSrand de mdncare muncito-
ritor, rasplatit5 mereu numai cu ocdri Ei bitai'
Apoi duminica intAi din septembrie, dis-de-diminea{6,
Ana, dupi ce mulse vaca 9i tocmai cAnd strecura laptelel in
oaleie de prins, auzi din tinda unde era, glasul lui Macedon
Cercc,taEu, sugrumat de sPaima :
invalator, fd bine qi cxstentSte pulin, ci s-a
- Domriule'
spAnzurat Avrum !
Nu mai spune ! rdsund rdspunsul invSlStorului care
se sp51a in cerdac, cum avea obiceiul.
'spdnzurat, s-a spdnzurat ! repetd Macedon parci
-S-a
mai speriat
Femeia se cutremurS, simlind un fior ciudat in spinare,
incat ii rSci inima. Ion plecase adineauri in sat... Deodati, su-
n"..ta Ei neprimeniti cum se g5sea' porni fugind spre cdr-
ca qi:c6nd ar fi vorba de cel a unde ea nu putea 1sA
"1"-a, in ruptul capului. In poarta ogrgzi-i lui Avrum vdzu
tipseaice
JJ aefarte .rtt de oameni care se imbulzeau, 4ideau din
mAini'qi lntindeau"etdgdturile. Ajunse g1fei1{.Ei c5uti si-Ei fa-
ci loc prin mullime] sd vadd mortul. Se izbi insd de Ion care
c inti'rmpind mdnios :
ba tu celi mai bagi nasul ? N-ai de lucru acasi ? Ia
sE te - cdriblneqti de-aci, toanta dracului I
Ana nici nu-l lud in seam5. Se prelinse ca -o qopArli prin
v5[m&5agul de lume qi se pomeni lndat5 in ogradS'
. Poarta gurii era deschisd iarg. O cSruli de-un cali cu oig- ro-
rtile
'.iite pline de noroi uscat, increme-nise i6ngi un pe-rete-cu
riaicate drept in sus. De celalt perete era rSzimati o sca-
A;;G;t;;i;-intinse pani la inima cirutei, iar cu varful
-258
',rl'r',1);rt. lrcliinc in fAnui nou Ei foarte rnirositor care
atarna
,tri, 11i,,',, lrodclului Ei se indlla pdnd in cdpriori. 14 laJul fdcut
, trrrlij rrrr t:irpiitru vechi, legat de al Eaptelea fuq-te!' atdina
\r'r'rrrrr, cr.r bbrajii ro;ii-sfecld, cu barba galbend zb6rlitd, cu
1',,, rrl t'iuf ulit gi iipit de fruntea Ei tAmplele lucitoare de
sll-
,,, rr, irrtors cu tala spre ogradl, privind parid necijit, cu ochi!
,, ,rli tlin orbite, spre oamenii ce se grbrnddeau'ir-r poartd si-I
,.ulrr, ncindrbznind sa se apropie' Qura i se strdmbase in col-
irrl rlropt, iar limba, crAmpolita intre dinli, era vrdSiata cu
, I' rrrllr rli t,' albulii.
lnci ntt-i mort !... Unde-i trlifca ?... Sirili dc-i tiri€li
tr',,rrrrgtrl ! rdcni Trifon Tatarul frangAndu-qi lndinilc, dru' firit
,,,:;r'rnist€'. .
-- Ia tac-i, otttttle, ci-i rece ! rdsunari cdteva glasuri os-
1,r1111111-1'.
Intr-un semicerc de vreo cinci paEi, locul i4.jurul lui A-
vrtrrn rdrndsese gol. Pe jos, sfdr6mituri de fdn qi de paie,
y1;rinali de g6gte ;i pdlaria spAnzuratului, cu fundul in afarf,,
:rliitand ciptugeala i.ucioasS, gi soioasi.
Ana tremura intre oiqtile cirutei qi nu-gi putea lua ochii
rlc la Avrum. Nu mai vdzuse nicioditd om morti atdt de aproa-
pt'. Nu simlea nici groaza, nici mild, ci doar o dorin{d'apri-
{:;,' de a citti tre fa&t lui taina care o lmpiedica pe d6nsa. Se
mjra cum i-a rimas neclintitd pe ceafd tichiula 'de catifea
ngagr5, gi mai ales cd pjcioarele ii at6rnau de pSmAnt, cu ge-
riunchii indoili, iar cu m6na st6ngd se linea de scard, gi numai
dreapta 'se intindea cu degetele rdsfirate, parcd umblAnd sd
r;e agate de ceva.
Faceli loc ! Hai, dali-vi la o parte ! izbucnird deodati
mai-multe glasuri, pe' cAnd o mdnd grea flcu vdnt Anei a-
proalle s-o trdnteascd in bralele sp6nzuratului.
'-- Da cum de nu i-a t6iat nimeni funia ? Cd doar nu-i
cdine, ce Dumnezeu ! strigd Herdelea, zbhtdndu-se printre oa-
rnbni. cu fala palidd
Tnvirl5torul se duse drept la scard. pip5i pieptul lrri A-
vrum gi indatd strig5 poruncitor:
-- E cald !... Iute !... Taie tu, Trifoane !... Jine-l bine sd
nu'se priviieascd !
Ciitiva tdrani. incurajali, se repezird imprejurul lui Her-
l
delea qi, peste un minut, Ana vdzu capdtul cdpS-strului b5ld-
l
bdnindu-se ugor ca o limb6 de ceasornic.
Femeia nu mai pricepea ce se intAmpld, cdci mortul nu
se mai zdrea dintre oameni.'De-abia intr-un tArziu desluqi, ui-
I
t6Cl
l
_l
llite, gd. doi fldcdi, indemnali de flerdelea, picioar.le
il bralelc spdnzuratului, par_ar fi'rut sd_l'riqcau
invicze. $i
gAndi t.u triste{e ..
",a se
--
Ce s-or mai fi.necdjind degeaba ? Dac_a murit, barem
sd se odihneascd omul
!
Jaranii glumgau gi rddeau de incercdrile invdt6torurui
care, dupA un rdstimp, zise supdrat
:
__ ParcA nici nu sunteli: cregtini, mdi oameni
I I_ati ja_
sat sA yog.a in fafa r-oastrd, in loc sa_i fi taiaiinaatat"iia
s-a prapddit numai {9 groaza morlii, cA doar picioarele_i f.."
a_
iungeau la parndnt... Biedul Avrum !'
- Apoi
a l6sat
cdnd !i-e scris sA mori, mori qi din senin, c-aqa
Dumnezeu l strigd primarul Fror.ea ':ran"u, -,riiana.u-s*
la ceilalli, ca qi bdnd ar.fi fost sigur cE d
-l:T"t
riu-l va lAsa se rnoarA niciodatA. [il;r""*,,
"i
Toata lumea se' inghesui acuma in jurul i'vdfdtorului, carc,
trebuie .sd qtie de ce s-a spdnzurat hvrurrr. Mo*iui-ia**rn
nrjtat sub
lqarq, cu. fala h 6us, cu picicarete sp.e-fo".ta, *"
un genunchi rldicat qi c-u cdmaqa descheiata h'pieft, p"i"i"A
cu ochii reci spre podul qurii, nepasd,tor de-acrima de'-toate.
George liulbucn mai curios ca tofi, fmbulzindu-se mereu, cdl_
cd pe gheata_ noroioasA a sp6,nzurat'lui,
se, sperie, iEi tacri crr._
ce s,i, zicdndu-Ei cA-i semn rdu, ieEi fn unp.
sfdrqit Herdelea trebr,ri sd povesteasc,i pe indelete ce
. 11_Notarul
qtia.
$toessel fncurcase pe Avrum ,i m_
preuna Pddurea Domneascd din hotarut Jidovilei. ".,*pL".
Af*"""u*
pdreg bund, deoarece notarul spunea cI a gdsit un muqieri"
cdruia sd-i revdndA indatd confractul uri cAgtig mare, ln_
cdt ei n-au si scoatd nici un ban din "u pungd, ci'd6ar sI isci-
leased Ei sd ia diferenla. Dupd ce au iscalit"insd, Stoess;i ;il_
cepgt sd o lase mai domol, Muqteriul cu cdgtigul se evapora_
se. In ,schimb tlata cdnd ei trebuiau sir dcpund'p".t"f- pa?urli
se apropia. cu cine vorbea Avrum, ii spunea ritos c5 aface*
rea_e nenorocitd, ci toatd p6durea nu face rrici a cince,a par_
te .din cdt.a cumpdrat-o,.. Astfel ovreiul vedea ingrozit ci va
putea pldti. De vreo doud sdptdmAni era intr_un -hai de des_
perare nemaipomenit. Ieri, s6mbdtd, a.fost la sinasoqd in Ji_
dovi{a, unde to{i bdtrdnii i-au spus cd stoessel l-a "rui'at ina-
dins. Avrum s-a dus la notar, a inceput s& r&cneascd, incdt la
urmd Stoessel l-a dat afard in prumni, strigAndu-i : ,,Du-ter qi
te spAnzurA clacd eqti prost !63 A venit din .Iidovila inverzit.
Herdelea a vorbit cu d6nsul, c6ci tocmai avea sd-i pldteascf,
contul pe luna august. L-a mAngAiat, i-a spus sd aibd {ncre-
:60
Zudanric. Avrutn o finea i.anf cd, decat str-si piarda pi-
'1r.11,,..
rrrjrrrlrrrilc;i avcrea pentru care a muncit cu atata truda qi
rhrrrt rjri ujrrngn iar gol cum a fost cAnd a venit in pripas, rnai
lrtrrr. sqr spdlzur5. Herde,lea, fireqte, nu credea cii vordeqte se-
r rl,; r,,i-l indemna sd aiba rAbdare, cd nu se gtie ce poate
,,, zr(ril-q€
rr' zir.la de malne.
maine. ,!l\ln sA Ina
rna spanzur L{m
adu_
I Am sii rna spAnzur l.{
,rAtn sa spii I
r.r'il)undea insa Avrum necontenit... $i s-a linut de cuvdnt.
-- C6nd ili vine ceasul te duci la n:oarte cunr te-ai duc*:
l,r rrrtntd ! murrnura straja cosma ciocdntrl, inchinAndu-se cu-
, r.t l rir:.
Ana asculta lnfriguratd pove;tir.ea invA{irtorului, dar ntai
o zgudu.irS. Se uita deodatii la rnortul pd-
,,lr'.s vorbele,.strajei
r,rsil Ei in minte.ii rAsari ca o lumind g6nch.rl:.Ce iute rnoar€)
,'rnul cand ii soseqte ceasul !,,
7
Cu doud.sdptdmAni inainte de soroctrl procc,sului de ia tri-
lrrrr13l, Herdelea mturci o noapte intreagi sd fac6 douA scri-
',oli frumoase, una subirxpectorului Hoivat, iar alta deputa-
lrrlui Rela Beck, istorisindu-le pacostea cu judecdtorul gi ru-
lglindu-i sA pund o vorb& bunA.,unde cred dAnqii cA trebuieEte.,
Lrgf,duind in acelaqi timp c6-gi va implini gi pe viitor, cu un
, lcvotament indoit, datoriiie patriotice.
Era foarte liniEtit gi sigur cir scapf,. AEtepHr r5spunsurile
r:rbddto^r, fdrA grijd. Pentru orice eventualitate tocrnise qi a-
r r>cat, fireEte ungur, ca sA facA impresie mai bund, pe Lend-
lrry, cel cu sechestrul gi licitalia. Pestc o slptdn.rdnd, in locul
r;rspunsurilor ndddjduite, prirni o inEtiintare de, la avocat cd
;-.a flnteresat de-aproape, afacerea' pare destul de gravd gi ar
,i bine sd pund pe cineva sd imblAnzeascd pe preqerlintelc tri-
irrrnahilui.
Mare piEicher I zAmbi Herdelea citind scri-
- lui l-endvay gi unguml
:;o:rrea intelegAndu-i indoielile. Umbld s6 md
rrrulgi de bani c6t o putea mai bine. I{ehe, avocatul tot avo-
, 1t... $apte piei !i-ar jupui...
Siguranla ii era de o!el. Cdnd nu-i veni nici un r6spuns
,lc la-
protectorii lui p6nd in ajunul procesuJ.ui, iEi zise mul-
tumit cd trebuie sd fi vorbit amdndoi cu pregedintele, alt-
lr.rl desigur l-ar fi prevenit sa-Ei catrte de necazuri cum, va qti.
Se.in-lelese cu Ion sd meargd impreund la Bistrifa,'cu cd-
rula lui de un cal ce-a cdpitat-o in zestre. Seara il ddscAli ia-
rirgi ce sd spun6' la tribunal, ca sb iasd toate bine. Ion nu se
261.
prea sinchiseil cle grija invaldtorulur. Pe el il durea procesul ,lc ci nedumerire apdsdtoare. Parcd un nour de intristare s-ar
cu socrul s3u, carrcl- iirtarzia insd mereu. TotuEi asculta sfatu-: I'i cobordt peste ddngii, amulindu-i gi uluindu-i.
rile lui l{erdeiea ;i se jura din cdnd in cAnd cd are sd stea erl Din vdrful dealului se deschidea o. priveligte mareala.
irr ternnild in locul duhnealui, ceea ce pe in'ildtor il st'Fa- Valea Bistrilei, ocrotitd sub o p6.nzd fina de ceald argintie,
rar clci i se pinea o prevestire rea' Eotdrdrd aa Ion sd decla- r;c deEtepta din ,somn in mAngAierile calde ale soarelui tom-
re cl'lrn c5 in genutr..hi a rugat pe Flcrdelea sd-i scrie jalba 'ratic. Jos in fa!d, rdzimat: pe o spinare de pAdure jucirrie
cu frunze,
Ei cA Herdelea-l-a refuzat ds cinci ori. ,,{tunci Ion s-a apucat i'erzi Ei ruginii, oragul bAtrdn pirrera plapAncl ca o de
Ei a fecut*o el singul'' cu mAna lui, rsi s-a dus apoi din eI nu
nou'la :opii, iar turnul bisericii sdsersti un paznic uriaE [i ursuz, irrr-
domnul invd{dtor*sa..i-o scrie numai.pe ungureEte,,caci l;r[cat in straie strdvechi, cenuqii, rnAncate de vrenre.
Etie, dar Herdelea nici aEa n-a vrut'- in sfdrEit, fiindcd
nY pu-
- Bun pAmAnt...! $i bine muncitflnviorat,
Uite Bistrila zise Herdelea intinzAnd bralul.
iea'sA indure in ruptul capului nedreptatea de a fi Pg{epsit ! adAugii lon rotindu-qi
tara a" vina, intr-o- seard a venit ia Herdeiea cu oj sticla de - peste cuprinsr-rl viiii bogate care pirea o grirdina i-
privirea
ru"nl" tare ca spirtul qi au incirinat Ei au bdut.jalba pdna.ce in- rrre'nsi fermecata.
r,-a1ito.ut .-a ,-b1it Lrine, atunci apoi iar a scos Ei a ca- in rdcoarea diminelii nemirginirea firii se inff,{isa mai
,ui i, genunchi ;i l-a tugat cu lacrimi in ochi sd i-o facAsa-Ei pe copleEitoare gi pdtrundea ad€rnc in sufietui invdlatorului. ln
Astfc'i l{erdelEa, amagi! dei bauturd Ei fdra I'a!a lumii mari ce se in{indea in ochii lui, se simti atdt de
"n*.r.oit".
clei searla, i-a tradus pldnge.rea cdtre domnul ministru' nea- utic cd-l cuprinse o neliniEte. dureroa-sd. Ce inseamnd el, cu
vand insa nici atAta vind cAt e negru sub unghie' t,ernelile gi speranlele lui, cu toatd viala lui, in vArtejul a-
* Cd doar chiar aEa este, Ioane' nu ? zise Herdelea, la rnetitor al vielii ce,lei mari ? Nici cdt un fir de nisip pe care in-
'_. cu
sfArqit, o privire blAndd Ei rugdtoare. tAmplarea il arunci de ici-colo. ,,Dumnezeu are grijd gi de p5-
AC"-i aqa-i ! aproba Ion, dand din cap', Ce'-i drept, e sdrile cerului Ei de nisipui mdrii, se gandi 'dAnsul vrAnd s5-Ei
drept. l\{-ar bate Ei Dumnezeu sd zic altrnintrelea"' rndngdie tulburarea gi clutdnd din ochi, in noianul de case din
Pornirl in miez de noapte ca sd so-seascd din vreme la vale, clSdirea tribunalului. Acolo se hotdrdqte soarta Viermi-
Bistrita. calui lui Ion alerga biniEor, deqi era istovit de lnun- ior !( oftd apoi gdsindu'l tocmai intre biserica rondneascd Ei
Cand rdsdri ioarele, urcau tocmai dealul Durni- < ea sdseascl.
""-"a-put"i.
trei, la pas. Ion mergea pe jos, pe 16ngd qnrrl!6, povestind cu -_ Uite, finule, uite colo-i tribunalul ! Il vezi ? strigd
Herdelei despre necizurije lui cu Vasile Baciu qi cu Ana' li- ardtAnd cu tiegetul o casd greoaie,, crr doud etaje gi cu ferestre'
ilqlifi; parcd ir fi qi litat de trihrunail... Dcodatd o brigc5 sprin- mici ca nigte ochi vicleni.
i"i-ri'il' ajunse din urmd suind pantq in trap buiestruproce- de-i
$i de-acuma, cu cAt se apropiau de oraE, cu atAt incre-
sfdrdiau rotile. Era preotui Belciug. citat ca tnartor in derea i se topea. Sufletul ii tremura Ei totuqi pe buze ii flu-
sul invSltitorului. lon ifi scoase p;iliria, respectuos, dar pre'o- iura un zAmbet umii, inflorit parcd de mustilile-i albe, rete-
tui se uiti in altd parie, imbondorit pdnd pe-ste'cap lntr-o zate. ln collul ochilor ii licirea cAte-un bob de lacrimi, care
blanl de vulpe. Brigca disparu crtrilnd la cotitura cea mare
pe obraJii incrustali cu mul-
din vrrrfrrl dealului.
se clStinau,
"dar nu se rostogoleau
te cute mdrunte Ei subliri ca nigte desenuri mdiestrite... GAn-
--- Riru om ! murmuri Herde'lca acuma' simlind deodatii durile ii alergau prin creieri, neobosite, mereu mai grdbite.
ci increderea gi siguranla i se clatindapoi pr'rlin in
mult5-suflet'
vreme' Ca- Se mira ctun a putut crede cd va scipa teafdr din asemenea
ior, ,r.t respunie. Amdndoi tdcurd
lul se opintea, iulea paqii cdte o postatl brrn5, pe urmir se o- bucluc ? $i, cu toate acestea, nu-gi fdcea imputdri 9i nu-i pd-
prea singur s5 r6sufle, pornind iarSqi singur inainte. faranul. rea rriu cI a niddiduit. Ce-ar fi omul dacd nu l-ar ajuta n5-
p" -""girr"a qoselei, mergea cu paqi m6runli. inviirtind biciul dejdca in via!5 ?
deasupra capului gi indemna calul din caind in cAnd ctt cAte -- Mi se pare, foane, cE o p5!im urdt de tot astizi ! zise
un ,,hi, cinoq, his, dar fdri sd se mai uitc Ia invilStorul care' Herdelea cdnd trecuri vama de la intrarea oraqului, cu un glas
:ochi, cuprins
cu un zdmbet inghetat pe buze, clipca des din glume!, dar care agtepta o mdngdiere.

26? 26:-l

-* Acu, ce-o vrea l)umnezeu ! rdse Ion gros
:,i i to r.
Pc coridoarele intr"rnecoasc gi intortocheate aie tribuna*
lului valuri de oameni forfoteau, g.rEbi{i, vorbind tare sau ;op-
tind tainic, pldngAnd gi rizAnd, lngrijorat fiecare de dureii_'a
iui qi nesirnlitor de suferinla ceiorlalfi... Egoismul ornenesc
nicdiri nu se rdsfati mai sfiddtor ca in fa{a dreptdfii. f,drani,
oriiqeni, b5tr6ni, tineri, femei gi chiar copii alergau, se opi.eau,
se certau, se rugau... $i toate glasurile se adunau intr-u6 2gs-
mot monoton, apdsdtor, intr.erupt in ristimpuri de cdte un ti-
1-rit a.sculit de c.'lopotcl carc chcnra pricina;ii
'in sililc dt ju,
tlecatd... In mijlocuJ lrrmii frirndntate nurnai avocatii, cu gen-
iile umflate de acte, p.lgeau- siguri, mAndri, ca niEte., bondari
intr-un muqurcii de furlrici speriate.
l{c.rdelea se opri amelit in vdlndEagul de oarneni, flnfri-
cogat cd-i, fLrge pamantrrl de srrb picioarc'. l)il1 norocirc dddu
<;urdnd cu ochii de avocatul Lendvay care, zirind-ul, re a-
1',r'opie strig.tnd :
-- A, bine cii
,Sc6pdm
sosiEi !... Bunir ziua !... Egti al qaselea...
repeder... Curaj ! Cred cir iepim bine !... Ai prrs pc. ci-
rreva si. vorbeasci cu prezidentul ? intclcge ce spunc.
Speranla profesional5 din vorbele avocatului il umphi
rjeodatd de o noud incredere. IndatI se rimti iar orn de sea-
m6, de a cAnui soartd atArni mersul lumii. De aci lncolo par-
ci nu mai vedea pe nirneni pe coridor, ca Ei ceilalli. Vorbea
tare cu Ion, rAdea qi se supdra c'5 nu-i vine rAndul mai 'de-
grab5.
In sala de gedin{e se intAri qi mai mult vdzAnd la dreap
ta prerqedintelui tocmai pe magistratul care fusesc la aiogerea
cie deputat din Armadia. Trecu mai in fa{5 qi nu se ostoi pAnd
ce nu-qi incruciEd privirea cu iudec6torul care, descopexinclu*l"
avu parcd un z6mbet in ochi. Insrlgi preqedintele, de.5i nu*i
cunostea, se uitd la dAnsul de cirteva ori gi privirea lui par-
t:ti*i spuse ; ..Fii linigt;it ! E bine ! N-ai fricd !s
In tot timpul procesului nrr-qi mai pierdrr stdpAnir:ea nici
o clipA. Vorbi ungureEte mai bine ca oriciind. expiicAnd arni*
nuntit cAt e dc nevinovat gi addugdnd mereu cd el e bun pa-
triot. Judecdtorul reclamant nefiind de fatd, Ilerdeiea c'r"a si-
gur ch n-a venit inadins, ca si nu-l apese. Procurorul pdrea
inverEunat, dar llerdelea. chiar in asprimea lui, simlea multd
bunivointS. Belciug a fost mdrinimos, declarAnd sns qi tare
r:d nu qtie nimic de pldngerea irnpricinatd. ,,Se veder cdt de
colo ci ocrotitorii mci qi-au fdcrrt datoria cu viirf si indcsat,
264
rriracii !6' iqi zise Herdelea in vreme dc- Lendvay perora cu
gi nepii- loc qi. cu gesturi largi.
De altfel toatd afacerea n-a linut nrai rnult de o junatate de
i:eas. Fe urmd preEedintele s-a sfatuit 1>u!in cu magistratul
din dreaptan s-a sculat in picioare Ei, in nunrele regelui, a.anun-
lat ci Ion Pop-Glanetagu este condamnat la o iund inchisoare
gi o suti de coroane atnendd, iar Zaharia Herdeleet, invdldtor
in Fripas, la opt zile inchisoare ;i cincizeci coroane amendA'
t{e,rdelea a ascultat zdnrbind Inerell gi numai dupi ce qi-a
auzit osdnda s-a tiitat imprejur parc-ar {i vrut sa intrebe pe
toti : ce-i asta 'i
* Iracem apeI, nu-i ar;a ? ti ;opti avocaturl.
Negregit...
rr ii Llerdelcit cu aceea5l
c5r sil 1... apel... firegte, batbai
--
rmerlre
n.t.dumerire pe fa!d.
lala.
In coridor ins6, in mijlocul rnullimii zgornotoase, il priclidi
ilcndati o slAbiciune grea. Trebui sA se -aqezer pe o banci,
t11ea o f-erneie bdtrdnii care plAngea cu strglni{urri. I se p6rea
r':5 toati lumea se clatinA gi-i era frica sA -nu'se pr[buE"easca
lribunaiul peste, ddnsul. r\uzea insJr foarte l6mur"it plansiri fe-
rneii gi, pe cdnd se' intreba de ce-o fi piAngdnd, auii qi glasul
1u-i Jon, care se {inea dupi diinsul ca r-ln .ieine, dar nr"r putea
Nu-i nimic... apel... desigur... ce nedreplate ! rlspunse
lotugi lui lon, firi sd-.si clea seirna cc. zice Ei fard sir-gi'auclii
,. ()(.ci"l.
Ai:ol -.e, sculd anevoie, cutrernurArrdu-se gi agitlndu-sel de
ur:nr'irul t,iranului.
*- Am isprdvit, Ioane'... IIai str lnergem i rnr:rrrrur6 clAn
:rul rdgugit.
Atunci se pomeni iar cu avocattrl Lendvay, care-i vorbi
repede, prefdciindu-se sr:pdrat gi vrdnd sd-l incurajrize :
*- Nu fi de loc nerliniqtit, domnule }lcrdelea ! De loc I
Fii sigur cA la apel rimdi numai cu amenda. Bine c-a fost cunt
,:l fost. Imi era frici de rnai mult. PreEedinte,le asla e un ti-
t:5los fird suflet... Trebuie si te aqtepti insi cii sentinfa, deqi
neexecutorie, si fie comr,rnjcati autoritirtii drrrnitale superioa-
re, adici inspectorului. Asta ins<-.amn;i c;1 vei fi suspendat din
slujbi. Dar, fireqte,.prol'izoriu. Pand la judecarea apelului...
Apa cd sd n.ai nici o griji, o sd fie bine, cdci n:umai sfArEitul con-
tt:azA totdeauna... De, ce sd faci ? Grer.rtdlilei pentrll oameni
'rrnt...
-_ Da, da... nimic... fiira grij5... .Suspcndat ! bolborr,si
llerdelea tArdndu-qi picioarele de 1-.lumb spro iegire.
205
 Irr s;llirrlrr srrriitltu trist soareler de toarnnd. Dupd gdiAgia
rlilr r',rli<lrrirrt'lc tribunaiului, uli!a pdrea tdcutd ;i pustie, iar
trirsrrrilc rarr,r parcti dncearr rnorli, numai nrorti..
*- Ilaiderrn acasd, Ioane !... Suspendat ! Vezi ? Suspen- Capitotul IX
dat I zise ddnsul simfind deodatr:i pe, obraji doui ;iroaie fier-
binti, usturltoare. l-ilcrimile i se prelingeau prin mustala cii-
runtd. Un strop ii picurd pe buzele nscate, inmuindu-le ciir SARUTAREA
un lr:rlsarn sirut.
Ion se uitd incur<:at la Herdelea. Voia s5-i vorbeascd gi
nu gtia ce. Se scdrpina in cap, injura, bodoginea neputincios.
** Suspendat... Suspendat... mc;rrndia mercll invatdtoruJ
qi cuvdntul acesta rdsuna atdt de jalnic cir Ion, desi nu-l in-
telegea, inclegt5 pumnii Ei amenin!5 furios clddirea greoarr) ** Nu le-ar ajuta Duninczeu ;i ivl;-ricl Prttr:istit ! ilittii-t
c;u doud etaic gi c.rr furr:stre rnici ca niqte ochi vicleni.
rnAnia Ei urgia c'erului, curit tc-itu batjocorit t,ri pc tinc. ! irlcr.-
tcmA doamna }lerdelea cirnd afLA osAnda.
Vai de rninc, ce-o si zicti lttrneit c'i tiita va gedt-.a in
- ca $i Laur€-'n! din Birrgdu I Crtm sa mai scot e,u capul
temni{a
in'Iurne. Doatnne ! se viie'td Girgtri, sigtrri\ cri la serata din
,rctombrie vor ocoli-o toti dansatorii.
InvSldtorul incercase dintru intAi sii sc itrttte nepilsdtor
si s5.'se fdtreascd chiar cf, are se invcle el, pe domnii de la
tribun.al cutn se' imparte tlrcptateit... Dar srlb zArrrbetc'le lui
silite, in privilea lui tristir, ca gi in toata infili;area lui ttnri-
IitI Ei indureratd, s€, vedea o irrfricoqare atAt de stlpAnitoare
ci ins5gi doamna I'Ierdeleil. cAt ttra de procletii la sr-rplirare. ii.
cruld instinctiv, virsAndu-;i fc'rcltl nuruai asupra celor ce au
iudecat asa dc tic'irlos in Ilistrita.
l'e po,mene;ti cir trrii tnai susi-rendii din slujbi !
gemu - Herdelea, dar abia a treia zi. Asta iir1i ]lln€' capac
Iuturor rnar"qiviilor I '

- - O s-aiungenr pe drumuri, r'ad ett bittc ci acolo o

sr-ajungern, din pricina untti ldrdnoi migcl cdruia i-ai fiicut
rrumai bine ! izbucni. mai revoltatd dtiscilita, impdrlindu-qi
de-acuma afuriseniile intre Ion qi ungurii de la tr:ibunal.
Vestea crondamnerii lui Herdelea s-a riisp6ndit ca pircatr-1l
prin Armadia Ei de-acolo rnai departe prin toate satele dim-
prejur. Mulli il contpdtimeau, dar rrai rnrrlli spuneau iu gura
lltATc:
cum bate lJuninczeu pc renegali !... V-adr.rcefi
- tatd
,rrninte cum a umblat contra lui Grofqoru, la alegere ? Actun
rrite rdsplata ungr.rrilpr ! S5-i fie de invdlituri ! #]
Cand tt vdzriir iris5 prin Armadia, adtis pulin de spif'rare,
r:u pdrul mai alb, cu ochi blAnzi si sfioqi, cdutdnd un locqor

26? I

l
 rinde si rnunceasca dacd s-ar intiimpla sd fie suspendat, chiar
-gi GrofEorr"r ii strinse miina iertdtor Ei intrebdnclu-l ce mai
face Titu.
Ilerdelca'nu rnai niddjduia acum nimie bun. Era sigur cI
va fi,suspendat ;i ca nici de inchisoare nu va scdpa. Se oiiEnui
cu gAndul acesta, cum se obiEnuieEte omul cu oiice durere in
viala. Numai ceea ce va urma dupd acestea il ingrozea ;i-l
gonea pe drumuri neincetat intru dibuirea unui addpost'de
vrerne rea. In aqteptarea suspendArii qi venind lnereu acasd cu
m61a goald, cu sufletul amirAt de umilinle, cduta sd fie vese]
Ei increzAtor ; povestea cu amdnunte c6l de bine l-a primit
cutare qi cutare, care i-a oferrit tot sprijinr-rl, Ei,cdt e de sigur
ca toatd ncnorocirea. aceasta e spre binele lui. Ceasuri intr?gi
se sfatuia cu discalila cutll ar fi mai potrivit sir faci : sA s*e
n:ute in Armadia, sa intre la cutare avocat sau in cutare birou,
ori sti rirmAnA pe loc pAna i se va ridica suspeirdarea, ceea ce
nu poatc diiinui rnai mult de doud, n:aximurn trei saptamAni
sau, in cazul cel mai rdu, o luni de zile. Dar pe cAnd hoamna
ile'rdc.le€ se insuflelea cu incredere, inima lui se zbitea ca o
Lrucatd de carne vie pe tocdtnr, gAndindu-se cum a bdtut p6nd
acunla zadarnic la toate usile.
lntr-una din zilele acestea sosi pe neaqteptate Laura, sin-
gurA, c6ci Pintea nu putea lipsi nici un ceas din Vireag, fiind
tocmai vrelnea inceperii anului Ecoiar pe care voia sd-l inau.
gurL-ze cLl t-rlare pompi romiineasci.
"_ M-am repezit pentru o sdptdmAni... Iirri era dor de
tofi"! zise Laura du1:ir ce scirimbi cuvenitele irnbrdliqdri qi
lacrirni cr-r fiecare in parte.
. l)irr prime{e ei cuvinte insi simtiri toli cei I-^rura nu
rnai est.' c+::al fls odinioarir. l\,Tai cra cra l:unii, blAndti la vorbd,
dar faru a nrai fi pasionatd de micil<: nevoi si preiocupiri care
cimenteazl ;i inveclcreaz?i uniren familiei. $tirea despie rezul-
tatul procesulrri n-a migcal.-o atiit de mult cdt se temeau ei.
l-naintr ar fi jolit gi s-:rr fi chirruiL sapt5rn6ni in gir; acurna
clipi doilr din gen<i do c;lteva ori.
--- Grcu va fi dlcii lr) va suspenda, tatir... Eu {i-am spus,
udi-li autinte, de tnultc r;ri, sii nu te tot ltmesteci in treburile
altora s;i sir-li vt,zi inai bine de necazurile clunritale... Acuma,
ce-o sir sc alcagi cle case asta, hunril l)umnczeu 6tie ! zise eir
(ru lrn glas atAt de rece incAt Herdelea se simli mai ruEinat
c'ain fala unui striin gi nici nu-i mai rdspunse.
tt{ -De altfel e-.a inr,.epu indatd sa vorbeasci de George, lA-
uddndu-I p6nir in cer, de greutdtile lor, de planuriier gi spe-
ranlele lor... Cind igi aduse iar aminte ci-i in Pripas, la pA-
-l i5
rinlii ei, cdutd, pricini lui l-Ierdelea pentru c6 n-a votat pe
('lrofEoru, spundnd cd gi George a aflat
El e supdiat cd socrul
';ilu e un renegat. tsa mai tdrzlu, aprinzAndu-se mai rdu de in-
rlignare,
-gisi ca bine i-au fdcut ungurii ds l-au osdndit gi
1r-a9a trebuie si p5leascd toli renegafii.
Herdelea avu o clipd de mAnie, dar gi-o stdpAni repede.
'\qa-s copiii cand cresc mari gi se instrdineazd. parcd el n-a
(ost aqa ? S-a dus [.a inmormdntarea tatdlui sdu, dar
nu s-a
rlcranjat niciodatd sd-l vadd cdt a zdcut, g'apte siptdmdni. $i
rioar era numai colea, ai patrulea sat. Pe maici-sa, de cdfe
ori vine pe aici, o cinsteEte cu rachiu dulce. lncolo parcd nici
n-ar fi. Grijiie gi dragostea le pdstreazl cu zgdrcenie pentru
ciminul lui. Atunci ce sd se mire cd pe Lauia n-o m-ai dor
clurerile, Iui ?... Asta-i viafa. E trist5. Cine s5-i schimbe rostul ?
Viala trece peste cei bdtrAni, peste cei slabi. Viala e a celor
tineri qi puternici.. Egoismui e temelia vielii.
Laura era insircinatd Ei se 15uda cd are sarcind grea.
Strdmba mereu din nas, sd vEita cd-i vine r5u Ei cerea povele
cloamnei Herdelea cum sE se pregeteascd pentru nagtere...
Ghighi se sfia in fala ei gi-gi potolea anevoie av6nturile zbur-
rlalnice'
Mult te-ai schimbat, ii .zise cu o foarte ugoard impu-
tare in glas.
simt qi eu, rdspunse Laura cu mdndrie neascun-
- Da,
sa. N-aq mai putea trdi acuma cum am triit inainte. Md qi
rnir cum am putut trdi aici, fdri a cunoaEte pe George atAta
vreme !
$i cdnd te gdndeqti cd nici nu-I iubeai qi cd tata qi
- aproape
rrlcuna te bdteau s5. nu-l respingi !
Fiindcd aveam gdrgduni in cap Ei-n inimd...
- Dar Aurei ? intrebd Ghighi deodatd.
- CopilSrii de care r6dem deseori cu George, zdmbi
-
i"aura. O, mult m-aln schimbat, bine spuneai tu. Fata nici
nu trdieEte pAnd se rnArit5. De aceea trebuiesc stdrpite fu- l
rnurile din mintea feteior... Altceva e viala ! addugd ea cu o
insufle{ira subitd, cu mdinile incruciqate pe pdntecele ce i se
I
rotunjea uEor sub halatul de 16n5, rogu gi cu broderii negre.
.$i copilul ! murmurd apoi. Copilul ! Parci de-abia acuma
I
,rrir qi eu o lintd in lume !
,
I
Se duse o singuri datd in Armadia si vadd familia Fi-
lipoiu, naqii ei. Pe-urmd, de-a treia zi, incepu sd se plicti- I
:;easci gi sd'i fie dor de George. A cincea zi se cdrdbdni, ludnd
I
1i pe Ghighi, ca si fie -alituri de ea cdnd ii va sosi ceasul. I
,,,1. 40026 cf,ala 19 269
I
J
 Ghighi umplu de plAns trei batiste la plecare. Laura insd nici
nu lacrimd
Bdtrdnii rdsuflard usurati cAnd au vdzut-o dusd.
N; mai e a noastr5,'am pierdut-o ! zise Herdelea r5-
mas -singur cu baba lui.
As,a-s copiii cei rdi Ei nesimlitori, mormii ddscdiila,
- intre gene doud lacrimi
strivind de amar.
ln vatrd sAsAiau lemnele verzi puse ca s5 lind focul' De
afard, pe geamurile ude, strdbdtea ,lumina cenuqie, ploioasdu
adr-rcdnd in casd priveliEtea cAmpului zgribulit Ei plequvit, a
satului oplogit sub pavdza bolbocirilor de fum albdstrui. Cea-
sornicul, agdlat in perete rsub portretul impdratului, lScdnea
aspru, proap€r amenin{dtor. Iferdelea, pe canapeaua- veche,
se- uiia ganaito" pe fereastrd, cu pipa stinsd in collul gurii"
Ddscdlila-, l6ngd
-uptor, pe un scaun cu speteaza inaltd, cu
^pieptf
bralele'sir6nsi pe asculta dusa vAjditul vAntului de
toamn6. $i amdndoi parcd auzeau cum trece vrernea peste
ei, fdrd a se putea lmpotrivi, cutremurAndu-se doar uneori
ca qi c6nd ar fi frig in odaie.
vreme ! qopti intr-un ttrziu invd{dtorul domol,
- Urdtb
infricogat parcd, sd nu degtepte sau sd nu tulbure zgomotul
surd qi ne,indurat al unei magini ce nu se opregte niciodatd.
Glasul lui insd pdru doamnei Herdelea atdt de dulce'in-
cdt zirrrlbi. Locul negru al unui dinte pierdut acurn doi
ani o infrumuse,la in ochii invSldtorului care-i rispunse tot
cu un surds biAnd, resemnat. $i zAmbetele tror, unite, inve-
selird lndatd casa rdspAndind prin toate collurile o cSldurd
inviordtoare. Se pomenird vorbind de lucruri vechi, uitate,
din tinerelea 1or. Prozeniul, cu nevoile qi deqertirciunile lui,
se topi ca un vis urdt in vraja amintirilor... Herdelea se a-
propie de vatrd, lgi dogori mdinile la foc, mAng6ie obrajii
zb6rcili ai femeii lui, o sdrutd u$or pe frunte Ei zise oftAnd :
bdbucS, bdbucd, tot noi bdtrAnii...
-UnEi, aspru in uEb fdcu pe Herdelea sd sar5 fript,
ciocdnit
ca un indrlgostit iurprins de mama iubitei... ln odaia plinA
cie clldura trecutului intr5, ca o vijeiie care striveEte tot in
fon GlanetaEu cu vestea c-a primit se'ntinla'
,cale,
2 rrrr rnai qtia cum sd se cotoroseascd de e'1.
l _- Ce-i, v6jule, , de.ti umbld gura ca o moard stricatd ?
Ion cerea mereu invildtorului sd-l indrepte cum sd facd
sA ia asupra lui cele opt zile de lnchisoare. Ei era impdcat
Ei nu-i pdsa de condamnare. Se bucura chiar c-a: scdpat de o
2:t0
gi se va putea line numai rie necazul lui cu Vasile Ba-
11r'ijir
iu. Fiindcd se fixase ziua infdliqdrii lor 1a judecat5, Ion in-
,
r'r)pca Sd aibd visuri ur6te: ba cd s-a bdtut cu socrul sdu 9i a
riimas dedesubt, ba ci Grofgoru l-a pdrisit gi a trecut de par-
Ica lui Vasile, .ba cd Ana a cerut despdrlenie i;i s-a t:rutat la
t.irtal ei, cu copil cu tot, ldsAndu-l pe el cu buzele urtlflate.,.
Vfai ales cel cu Ana i se infipse ,$n cap ca un gurub. Iar cdnd
Ilercielea ii spuse c-ar fi rdu dacii Ana s-ar despirli de clAnsttl,
i;i schirnbS purtarea fatd de ea, trecand deodatir de la biit;.ri
la mAngAieri qi rlsfdluri, incAt Ei vt'cinii se intrcbard : ce-o
rr-rai fi plinuind fe'ciorul Glanetaqr,rlui ?
Pe'Ana insd dragostea lui n-o n"Iai ptttca inctilzi. lntre
rlAnqii parcd se ridicaG un zid de piatrd aga dc i'alt cir nici
0 manir omeneascd nu l-ar mai fi putut ddrat'na. Acutna cra
pitrunsd pAnd in mdduva oaselor ci ea nu e de'cAt o r:ncaltii
in mainile bdrbatului in care-gi pusese toatd iubire'a Ei chii:r
,.iata. con$tiinla aceasta o fdcea nepdsdtoare. Traia, dar fdr:i
rrici o naabiae, privind viala ca o povard. Muncea din greu,
rreincetat, ca o magind stricatd care s€r invdrteEte singufS,
tluduie qi se rnistuie pAn[ ce intr-o clipd neagteptatd se Bfe-
rimi zgomotos.
Era sfArEitul toamnei, cu lapovile friguroase, cLl fulguiri
rie zdpad5 din ce in ce mai dese. Zenobia pierdea vremea prin
:rrrt, pe, la femei, bdrfindu-gi nora ori pe alli oameni de trea-
lri. Glanetaqu igi petrecea veacul pe la cArciume, mai cu sea-
rrtA de cdnd a murit Avrunt, cici ovreica ii dddea rachiu pe
rlatorie. Ion, din pricina harlei lui cu Vasile Baciu, mai mult
';e gdsea pe drumuri decAt acasI. Astfel Ana rdmAnea lncreu
singurd, cu copiiaqul care era rdu, gi cu Dumitru MoarcdE,
r:are-i mai dddea cAte o mdni de ajutor qi se pldngea cI Pa-
ruschiva nu-l cheamd acas6 qi cd va pieri printre strdini. Cu
l)umitru se invoiau. Nu schimbau nici trei vorbe toatd ziua.
llirtrAnul €ra ursuz, boscorodea singur, vrdjm5Sea gdinile 9i
Ic hAsAia de zeci de ori din tindd in ogradd. Iubea insi pdti-
rnag copilul qi-l legdna Ei-l giugiulea ca o doic5. Ba dc cdteva
,iri cAt p-aci sd se b_atd cu Ana ca s5-l lase -sd-l, infeqe dAn-
'rul. De altfel, de cAnd se addpostise in casa Glanetagului. s15-
l,isc rnai tare, tugea gi mocnea ca un tdciune gata sA se stingd.
Tntr-o zi insd Dunritru prittse atAta chef de taifas, cd Ana
r zise nevasta in cele din urm5, scdtddnd copila.Eul' Ia seama
'i
li nu-i a bine. !i-o fi venit ceasul rnor!ii..'
277
 * Mi-o fi venit, de ce nu ? rAnji bdtrdnul la picioarele
albiei, gddilAnd cu clegetul tdlpile copilului care, gAg6ia mul-
tumit, cu ochii inchiEi, in apa cdidicicd. Las' s6-mi vie cd am
trait destul...
_. Ia mai lasd-n pace cc'pilul, moEule, Ei d5-te ia o parte
c;-rtot te stropesc ! l r
Dumitru se aEezd pe lavild, tdcu gi apoi se porni sd-i po-
vesteascd din fir in pAr pdfania lui cu liganii, pe care-i pld-
cea mult s-o povesteasci oricui il asculta. Ana nu=l lua in
seamd, dar aceasta pe el nu-l impiedica si-i mai spuie gi alte
intAmplsri din via{a-lui, rdzAnd copiiSregte, parcd istorisind
s-ar fi reintors aievea in tinerelea*i veseld gi f5rd griji.
DupS-amiazd, cu toate impotrivirile Anei care se necijea
ca o incurcd in casd de nu-Ei poate vedea de treburi, ii trdsni
prin cap si se rad5. At6rnd o oglinjoard, pdtati de rnuqte incti
de azi-vard, de bumbul cercevelei de la fereastrS, lud api
caldd intr-un blid, il puse biniEor pe lavild ; agAF cureaua
de la cioareci in lAlAna geamului ;i petrecu prelung briciul
ruginit, incercAnd-l in'cdteva rdnduri pe niEte fire de pir
smulse de dupi ureche. Pe urm5, cu sdpunul ce-l intrebuinla
-r\na Ia scalda copilului, iEi mdngdie ugor barba Ei incepu si'i
se frece aprig prin pirul aspru gi rar ca {epuEele... $i toath
yremea gura ii rtordia verzi gi uscate cu atdta voioEie cdr mai
tdrzin gi Ana se insenind qi, d6nd !6!5 copilultri, intoarsi cu
spatele spre el, se' intinse la vorb6.
Acu ce te mai razi gi dumneata, cd doar eEti bdtrAn
qi nu - mai umbli dup6 fete, il intrerupse femeia cu mil5.
Eu nu mai umb1u, dar dupi mine umbli utta... una
cu o- coasA mai asculitd ca briciul {sta... Umbl6' Ei urnbLd, Ei
numai un semn aEteaptd ca sd faci hdrq ! Ei si mA duci drept
in fa{a luir Dumnezeu, sd md judece curn Ei ce am dres in
lumea pdmdnteascd, mormdi Dunritru pulin ciudat, ca ul]
dascdl care citeqte la prohod.
.* $i nu !i-e fricl de moarte, mogule ? intrebi Ana in-
i
torcAnd fala sprc el.
_- De ce s5-mi fie fricb, fata moEului ?'.. Omul trdieqte
ca sd moard. $i cum triieEte aga moare. Dacd trdieqte rdu,
moartea-i buni Ei blAndd ca o i6rutare de fatd rnai'e. Dacd
triieEte bine, ehehe, atunci qi moartea-i rea 9i coasa n-u taie
si te chinuieqte qi te sucegte mai'dihai ca-n pAntecele iadului...
vorbeEti ! fdcu nevasta aqezdndu'se pe mar-
- patuluicum
A.vai,
ginea qi legSndnd copilul adormit.
Senindtatea cu care vorbea Dumitru despre moarte o
nadumerea. Sdtul trebuie si fie de via!5 cine e atAt de pre*
272
girtit de moarte. Pe ea gAndu1 morlii Ei azi o mai spdimAnter
,;i-i amintea pe Avrum, in Eurd, cu fafa-n sus, pdrdsit Ei chi-
rtuit chiar dupd ce a trecut in lumea cealaltii.
Te doare rAu c6nd mori ? intreba ea iardqi, cu ochii
;
rrari.-
Dumitru ipi cldbucea mereu barba. Acum sc opri qi se'
rritl lung la Ana.
Nu qtiu, rdspunse apoi ridicAnd din ttmeri. Poate cii
-
rrrr doare...
Dar te nagti, de ce suferi ?
- CAndcdnd
te naqti ?... Da cine qtie daci sr-rfcri ? Apoi aEr
- nici omul cAnd moare. Numai I)rrmnezeu ;tic ! mur-
rrr.r qtie
rnurd bdtrdnul sculdndu-se in picioare Ei incepirnd sA-gi radii
lirlca stAngd incetinel, cdci ii tremura tare tnAna.
Ana rdmdsese genditoare, cu mAinile in poal5. I se pd-
lcau at6.t de strallii Ei totugi atdt de adevdrate vorbele mosu-
lrri, incAt ii era ruEine cd pdnd azi de-abia l-a iuat in seam6.
lrr odaie nu se mai auzea decAt hdrjditul briciului gi sdsAitul
locului in vatr5... In tindd porni deodat6 si cotcoddceascd cr
giind mdnioasd. Ana tresdri, se gAndi cd are sd se trezeasci
t'opilul, apoi c*ar trebui sd vadd cAte oud s-au adunat ln cui-
bar, pe urmd c-ar fi bine sd meargi sd dea drumul gdinii,
.:ici uEa tinzii e 1nchis6... Dar nu se miEcd din loc. Cu ochii
pironili in spatele mogneagului, asculta scdrlAitul briciului
si-i pldceau, zgomotul acesta aga de mult ci indatd nu mai
rruzi nici gdina, nici vdntul care zgeltaia ferestrele, nici picurii
rle ploaie' care pliceau in geamuri.
Durnitru be irrtinse brusc din SaIe $i sE intoanse sp,re ea
('u fata jumdtate rasd, jumdtate umflatd tde cldbuci albi.
Anuld, Anu!d... mor ! bdlbAi ddnsul lAsindu-se pe la-
',i{4,- cu briciul deschis ca'o furci in degetele dreptei qi cr-t
rrn surds bldnd in privire.
Femeia sdri nducd in picioqpe. fdrd sd inleleagd bine.
Lumdnare... qopti mai incet mogneagul.
-
Gura ii rAmase deschisd, neputAndu-gi sfdrEi gdndui. Ana
ii vizu toli dinlii de deasupra gi gingiila goale dedesubt,
'tr6nse parcd intr-un rds nepdsdtor.
-_ Moqule... vai de mine ! bolborosi. nevasta zdpdcitd qi
lrrlgerAndu-i pnn tninte: ,rZice cd moare gi parcd rade !.1'"
Apoi deodatd fugi afard, in ogradd, in ploaia bdtutl de
r int. lds6nd uqile des,chise larg qi fr6ngAndr-r-qi mAinile se
1,orni rsi tipe desperatd :
Tulai !... Sdriti !... Tulai !... Moare !... Tulai !...
-
Giina zbucni afard din tind6, cotcodlcintl s1:eriat6, 9i sr:
onD
ztd
r'epezi tocmai in v6rful gunoiului din dosul casei".. Floarea
lui l\{ercedon Cerce,taEu, de peste drum, auzi lipetele Anei 9i
r't.ni indatir crezAnd cd iar a bdtut-o Ion.
Moare... moare badea Durnitru ! strigd Ana mai po-
tolitI- fu{in Ia apropierea r-tnui suflet omenesc.
Gasirii pe Durnitru rece, rostogolit jos de pe lavi!5. MAna
dreaptil cu briciul o linea in sus, parca itt clipa cAnd a cdzut
s-a .ierit sd nu sc taie. ln ochii ho1ba.!i, cu lumina inghelata'
ramdsese inscrisa o dorin{i mare, iar pe buzele intredeschise
parcd mai fiutura qoapta o,lutnAttarc,66.
Floarea sc cutremriri, se incl-rinii r;i zise
: "j;)usti la ea
-_ Aprinde'fuga o lumdnare 1... Iloatnlre feregte ! A mu-
rit ca un pirgAn, fSra lumAnare !
Pdnd aprinse Ana o lumdnaricd de ceard, cealalti se ciizni
sA-l ridice pc lavild. Nu izbuti.
_- B gieu ca bolovanul, Doamne iartA3rera ! tnurtnurit eir
f iicandu-;i iar cruc'e.
Peste cAteva clipe sosi Ei soacia prrmarului, din vecini"
11 luard briciul din mAna inlepe'nitd ;i apoi, toate trei, il aqe-
zara pe lavi[d, cu lurnAnar.ea ,aprinsd ]a cdpAltei. Macedon Cer-
cetaqu, picAnd mai tdrziu, se gribi sa rad5 obrazul pe care
mortui nu mai apucase sa qi-l radd singur.
Pe urma incetul cu incel,ul casa se umplu de femei gi
birrbali. Tocmai cAnd se sfdtuiau cu tolii cum s6-1 scalde Ei
sa-l imbrace, ndvAli gi Paraschi\.a, .o f,emeie c-o fa!5 ce parca
rnereu rAdea, deqi veEnic era mAnioasd gi trAntea gi rabufnea
('a un Yoinic.
Va sd zica-i adevdrat c-a murit, ai ? zise'ea inghe-
suindu-se printre oame.,ni. Nu degeaba i-aur spus eu c'o s5-1
trasneascd Dutnnezeu, nu, nu ! tlite-l ci s-a prf,pddit ca cer-
:retorii, de incurci lttmea qi dupir rnoarte !'.. Dar oare curn o
st=r-l dr-rc eu de-aici, pircatclc Irclc !
In fa{a mortuh-ti inccirtt si boceascd 'foarte jalnic, fdrl
lacrirni, <-'a si aratc lurnii durerea ei mare. Boci astfel cdteva
minute, frc.cAndu-qi ochii cu pumnii pAnd-i roEi, Ei strdmbAn-
du-se ca o maimuld indignatd. Apoi, deodatS, se' opri, oftd cu
pofta 5i zise in gura mare :
eiurerca dc ininrir !
$i pe ulmd indatd piqi l6ngd rnort qi-l cdutd prin br-tzu-
narele pieptaruiui de oaie. Gdsi bdqica de tutun de care atdrna
scobitoarea pentru luieaua ce se ascuudea in celalt buzunar.
Ridic5 pieptarr,ii Ei deschise chimirul, dar nu-gi putu vAri
mAna. il descheie incet, puser serparul pe masd gi, scormo-
274
rrindu-l bine, dddu peste un bilet de cinci zloli, invelit intr-o
lrdrtie bolita. Risturnd chimirul, iI intoarse pe dos Ei, nemai-
'loscoperind nimic, sSri tipdnd :
Uitalivd, oameni buni, ct-titt Ei-a bdtut joc de mine
,are -l-am strdns de pe drumuri gi l-am spdlat qi l-am ingrijit
I'u pe-un om der otncnie !... Uitali-vd I Cinci zloli !... A vAn-
rh-it jido-i'ului bundtatea de ciisulii, a bdut banigorii Ei ei.r atn
llmas cu cinci zloli i:entru toata truda nlea cea rnare !
Taci, le'le Paraschivd, cii*i pitcat...
-Paraschiva se! aprinse qi mai avan Ei, zlrind pe Ana ,se
:
--- Sd tac, ai ?,.. Si. tac, cd voud ce vI pasi dacl i-a!i
irrat ce-a fost mai bun !... Nu v5 satura Dumnezcu, dc rirvnili
:ri la sdracia altora, dare-ar lJurnnezeu sd vd ingropali cu ce
irti iuut I
Ana rogi Ei nu putu rlspunde, inddrjind mai rau pe Pa-
,:rschiva, care ricni :
Mi-ali furat bdniqorii, tAlharilor ! Mi-ali mAncat su-
- bdtrAnelii, nu v-ajute Maica Domnuiui qi...
rioarea
Intri lon, venind din Armadia, necdjit, cdci GrofEoru tI
ylonise gi-i spusese sd nu mai calce pe la dAnsul pAnd-n ziua
qrrocesului ; pe .drum aflase c-a nurit Dumitru gi se supdrase
rnai tare gdndindu-se ci va trebui sA cheltuiasci cu inmor-
r.ndntarea. Paraschiva deschise gura sd-I ocdrasci Ei pe dAn-
r tI...
-- Ie$i afar5, becisnicl ! rndrdi Ion scurt, apucAnd-o de
'pate gi repezind-o tocmai in uga.
Paraschiva se opri li in tindd, $i-n ograd5, gi-n ulild,
;i rlcori afurisindu-i in toate chipurile, dar in sfArqit se
se
t:ardbdni, innoddnd bancnota in collul ndfrarnei gi pundnd-o
bine in sAn, mul{umitA totugi c-a putr:t salva milcar atdta Ei
,ra i-a injurat cum li se cuvine.
-innegri
Ion de necaz afldnd cd Paraschiva a gdsit cinci
zloti in chimirui mortului ,qi era mai sd plesneascd pe Ana
r:-a ldsat-o sd-i Eterpcleasc5. Dar Ana nu se rnai sinchisea de
;ime-,nintirile lui. ln urechile ei r:Ssunau vorbele moqnea"gului
:;i-n ochi pdstra numai infSligarea lui senind qi mullumiti din
lipa morlii...
q
rt
Iarna veni brusc ca o furtun[. Tot pbrnS,ntul se albi in-
lr'-o singuri noapte. Pe urmd didu un ger cumplit de pdrdiau
275
 gardurile inghe-{6nd, iar focul rn vetre trosnea qi scuipa sc6n-
tei. Zdpada cddea mereu, cdnd in fulgi grei, lenegi, 'care in_
tunecau- vdzduhul, c6nd in bobile rndiurite, 'uup"*, ' vAitorite,
de viscole ndprasnice.
. bt":9 1i, cdn{ ningea mai vrdjma$, pe .la prAnzul cel
mic, Vasile: 9u9ig, imbrdiat cu cojocul at'b ae oaiei cu caciuta
albd de miel infundatd pdna pe ochi, iesi din rasd, hotirAt
sd sfdrEeascd cu lon. In viata lui, dqi bral om aproape cle
cincizeci {e 9ni, n-a umblat pe la judecdli ;'g-""..*" poi*ai_
ne are infdligare cu ginere-sdu. S-a linut, 's-a impotrivit, cE
doar-doar il va inmuia. Cu c6t se apropia insi iorocul,' cr.l
atdt frica-i se incuiba in inimr. s-ajuirgd^ ei la batr.anete sd-l
mdnance procesele gi avocaiii I I se far6a o ruEine, nesuferiti.
N'umai derbe'deii bat drumurile judecdtoriilor. Mai bine sd-si
dea pi sufletr,rl din oase dec6t sC mai meargii aEa inainte.
. . Fn opri la poarta Glanetagului gi, oft-And o data greu,
striga :
Mii Ioane !,.. foaneeee !... Acas5 esti ?
-Nu-i
rdspunse nimeni. De sub acoperiqul de paie care
gemea de povara zlpezii de doud palme, de sub streEiirile tivite
cu. lurluri sclipitori de gheald gi prin crdpdturile uqii inchise
rdbufnea un fum vandt ce se impidgtia indatd in guierele vis-
colului. Trecu un rdstimp bun. Apoi in uga tinzii se ivi lon.
in, capul goi, intrebAnd :
-- Cine-i ?
- - Eu, eu, fdcu repecle Vasile. Ia hai cu mine,'govdire,
Ioanc.
pAn6-n
-
Jidovila ! addugd pe urmi, dupd o scurti
cu un glas parcl vorbele il inecau.
Ion stdtu cdteva clipe nedumerit.
Da cu Jidovifa ? grii dAnsul, privindu-l brinuitor.
. - Vii ce-i
ori nu, vii ? se rdsti atunci Baciu peltic din pri-
cina-mustA{ilor inghelate. Cd n-am vreme aeum sd ma ifd-
desc cu tine...
- - inBine, socrule, stai cd viu ! rdspunse fon dispdrAnd un
minut, vreme ce bitrdnul se inlepeni in mijlocul drumului,
rdzimat_in bdlul ce nici nu se vedea de sub cojoc.
ci-s gata ! murmurd ginerele revenind cu suma-
- Hai
trul intre urneri.
I{ai ! opri. Vru sd-ridice mdna sd apese clanla qi parc5 mAna-i era
-Se mdsurard o clipd cu priviri duEmbntase. Apoi pornirir
vajnic ca doi oameni care se duc intr-o bdtdlie pe viatd qi pe
moarte. Ninsoarea asprd ii plesn€,a peste obraji, li lntepa in
ochi, iar v6ntul la sAsAia in urechi, ameninldtoi. Mergeau ald-
turi, cu paEi intingi, pAndindu-se cu coada ochiui-ui parc&
276
s-ar fi tremut-unul de altul. Zipada scrAgnea sub opincile lor-
Hotarul intreg era alb ca un giulgiu curat ; nurnai ici-colo
cAte-un pom pddure!, innegrit de frig iEi frangea trupul ce-
rdnd ajutor... Cigmeaua l\,Iortului se fdcuser o incoldcituri de
gheala peste care o vini;oard verzuie de apd se pre,lingea to-
tuqi infruntdnd gerul. Padurea l)omneasci, gAtuita de omdt,
cu copacii desfrunzili, goi Ei subfiri, plAngea Ei gemea,, implo-
r6nd parci unila celor doi barbali ce mergeau sufldnd greu.
tdculi, cu felele ndpddite de, prorloroac:i.
Ion ghicise cd socrul sdu cautr:r o invoialii Ei se gdndea
lnereu sd nu-l biruie cu vrelln nou viclequg. Ar fi vrut' sd-l
descoase, dar ingrijorarea nn-i dddea rlgaz s5 gdseascd cu-
vintele potrivite... Apoi Vasile Baciu tdcea Ei uneori morrndiar
ca un urs scormonit din somn. Acum ii pirea rdu cd s-a por-
nit si-Ei dea averea de bundvoie gi, apropiindu-se de' Jido*
vi!a, il bdtea gdndul tot mai stdruitor sd se intoarcd casd Ei
sd lase sd hotdrascd judecata. Vdntul sufla din fald qi-l zgdl-
!6ia parcd inadins Ei-l indemna s5-gi ia seama pdnd mai e
vt'c:Ttc.
Sosird la ultima cotiturd de drum. Se ive'au coperiqurile
incdrcate de zdpadd qi rnai ales casa cea dintdi pe mAna dreap-
ti, inaltS, ,cu ferestre mari, cu peretii galbeni, Era casa no-
tarului qi cancelaria comunald. Vasile Baciu sim{i o strAnge-
r e crunti in inimd Ei se opri brusc. Din hornul inalt, sublire,
se ridica un nour de fum gros Ei negricios pe care nici vis*
colul nu-I pu-tea imprdqtia, ci trebuia sd-l' inv6rteascd mai
intfli Ei apoi si-l trdnteasc5, uluit, pe coasta de mesteacdni
cc'.' pornea piezig ,chiar din spatele casei, Vasile suf}S pe ndri,
se uit5 furiq dupd Ion care-l intrecuse cu vreo doi paqi, fdrl
sd bage de seamd cd s-a oprit, gi apoi porni iar fnainte bom-
binind furios.
CAnd sd intre in Jidovila, ginerele intreba cu glas foarte
r AguEit :
Dame ducem, socmle
-Vasileunde
?
Baciu mai fdcu cAliva paEi, fdrd a-i rdspunde, gi
pe urmd cdrni in curtea cancelariei, urmat de Ion. Urcari
scdrile de piatrd scuturdndu-Ei opincile. lln.coridorul larg
vdntul adunase un noian de omdt. La uga cu, geam Vasile se
rnoartd ori clanla aprinsS. lqi scoase cdciuia Ei o bdtu de ge-
nunchi. Se liniEti gi deschise totugi.
IntrarS in biroul practicantului, care servea gi drept can-
r:elarie pentru tdrani ; ln odaia notarului nu se primeau decdt
domnii qi fruntagii ,satelor ce lineau de circumscriplie.
277
 Rirmaseril amAndoi lAngd ug6, scutur6ndu-se intr-una de
ziipadir. in birou era numai practicantul Hornstein, incovoiat
i:estc un registru in care scria cu o gravitate solemnd Ei cu
obignuita-i tremurare din cap, qi straja din Sdrdcula, ldngd
sroba de teracotd, incdlzindu-se cAnd in spate cdnd in fa!6.
'Irebuia sa vd scuturali . afari, nu sd umpieli cance-
laria-dc omat ! mortndi practicantul intr-un tdrziu, strAmbAnd
mdndru din nas Ei fara a ridica ochii din registru.
Vasile Baciu vru sd vorbeascd, dar nu Etia cum sd inceapa,
incurcat mai rdu de dojana funcliouaruhri. Tdceau to!i. Se
auzea scArlAitul chinuit al i;enifei practicantului gi bdzAitul
une,i muEte mari, trezitd din somnu-i de iarndt care zbura
speriata de pe un perete pe altnl, negisindu-$i Jocul.
-: Ce, poftili ? vorbi l{ornstein dupA o pauzd lungd, mAn-
g6ind- cu taurponul qi privind cu admiralie ceea ce scrisese.
Pe urmi intoarse pagina cu bdgare de scaura gi o netezi cu
1:alma. Cap.ul ii tremura mereu, buza de jos, mai groasd qi
scoasS. in afard, se sublia o clipd, muqcatd de niEte dinli foar-
te albi, in vreme ce, dupd ureche, tocul amenin{a intocmai
ca o sulild gata se strdpungd. Iute, iute, cd eu n-am vreme sa
agtept pAnd desearS ! Trebuia sd vd socotili de afard ce vre{i,
ii grAbi practicantul, ludnd tocul de la ureche qi potrivindu-l
intre degete.
Domnul notar nu-i acasd ? intrebir Vasile cu o lic6-
rtre de nidejde cd poate lipsegte notarul Ei astfel nu vai mai
da nimic.
Domnul notar :are de lucru... Puteli sAlmi spune{i qi
mie -ce vreti, zise Hornstein, jignit cd {dranii mai intreabd de
notar, deqi il vad aci pe dAnsul care cunoaEte lucrArile de
birou tot aga de bine ca si Stoessel.
Se fdcu iar tdcere. Vasile Baciu se muta de pe trn ' picior
pe celalt, muncit de gAndul sA iasit ufard, sd lase toate balt5,
intAmplir-se ce s-o intirmpla. TotuEi zise pe urmd :
-- Am facc un contract, domni5oru1e.., a$a'.. un contract...
Ilirre. Stai jos ! pufni practicantul supdrat. Du-te, mdi
- .cheam.i
strajir, pe domnul ! Spune*i cd-i un contract t Attzi ?
Se agezarS'pe o bancd, unul l6ngd altul. $i amAndoi se
tritau gAnclitori la Hornstein, a cdrui 'i:eni!6 scArldia .parca
mai aspru, pe cdnd mr-lsca bdzdia acuma rnullumiti, ,lipita pe
roba cildd, ca o patd de cerneala pe o coald ministeriald.
-_ Ce contract vrei, Vasile ? zise notarul intrdnd relede,
cu pdldria moale pe ceaf5, frecAndu-qi m6inile si trecAnd drept
ia iobd, sS se incSlzeasc5. Iar vrei sd mai dai ceva ginere-
iui ? addugd apoi cu un zdmbet, vdzAnd 9i pe lon.
qno
Ltt,
Stoessel" era un bdrbat de vreo treizeci qi cinci de ani,
rr , ochii nici, ncgri Ei vioi, care se lnvdrteau gireli in orbite,
, u nasul gros gi cu urechi mari. Avea totdeauna o vorbl bunA
':iill o gh-rm5 pe buze;i de accea {iiranii iJ ittbcatt, mdcar cE'
,'r'tr orrrei.
Vasile gi Ion sc scul:Lrir in picioare. Zimbetr"Li llota.rului
;lungase parcd deodati toati rrohoreala din inima lui V;:siie.
xlorbi de,schis, cu fafa insc'ninittir, ca ;i cdrrd ar fi fost vorba
Ir: un bilet de vite :
Apoi ce sA faccm, dotunuie notitr ? l'rcbuic irir ne in-
- c-a;a-s vrernurile... Ce sd mai cheltuim cu judeciili, cu
v'oinr,
1r'r-l rn u ri ...
-- Do, da, prea bine, aprobS Stoessel scolAncl 1;alirria ;i
,isc':zdnclu-ie pe Lln scaun in fala practicantului ca.re scria ne-
r rrlbirrat.
-- Arrrt eu am imbdtrAnit qi cine Etie cdte zile ln-r mai
tlnr: I)umne2eu... Am tnuncit destul qi m-am trudit. Amu-i
rAndr-rl tineretulrri... Noi am ispritvit.cu luiriea... Nu zic lline?
-- Bine, binc I
* Aqa cd m-a gAndit sd le rnai dau ;i ce mi-a r5mas,
;5 gtiu cel pulin cd atl dat tot gi nu n:ai arn nici o griji, sfAr;i
Vasile cll Lln surAs trist, privind drept in ochii notaruh-li.
* Am in!eles... $i cdte iocuri Sunt ?
-* Apoi opt ar mai fi, domnule notar ! interveni brusc
ion. E porumbiqtea cea mare din Lunci, apoi patrr,r delnic'ioare
cu ovdz in Zdhat6. qi apoi trei trrolde de primdvard in hotarul
Siiscrr[ii-. T)ar,mai e gi casa, si... - .
ddnsul le qtie rnai bine ca mine, zisc bdtriinr:l
-' facd,
r,u ace'lagi zdmbet trist, dar cu glasul mai aspru.
Dar tu din ce-o sd trAieqti ? intrebllnotarul scobin-
dg-se in dinti clr tlnghia lr-rngi qi ingrijitir do la dcgr-'tul ccl
: ntc.
Oi trai gi ell cum a vrea Dumnczeu, murmuri \rasile
* -
oborAnd ochii in pdmAnt.
_- Asta-i ceva problcmatic... Opregte-{i qi tu barem fo}o-
stnta pdnii la moarte... Ce-i in rndni nu-i minciund I zise
Stoessel acr-llna serios.
_. Apoi doar nici noi nu suntem pAgAni, domnnle nottu',
s;,rri Ion, dar, intdlnind ochii batjocoritori ai notarului, so opri
..curt parcd i-ar fi retezat glasul c-un fir de a!5.
"* Tot, tot... sI se ispriveascd I zise, ier Vasile ini'rl:rrsit.
Stoessel ceru practicantului formularele trebuincioase,
puse pe Ion sd isc5leascd pentru el gi pentru Ana, iar Vasile,
r;egtiindj carte, apdsi cu degetul 1-.9 cruce.
2(Y

Do bun6voie, Vasile ? mai intrebi notarul insemnAnrl
-
intr-un carnet.
bundvoie, vezi bine cd de, bunivoie ! zise Bacirr
- De
infuriat deodatd gi de-abia stdp6nindu-se.
cdndu-qi
A$a... Peste cAteva zile e gata, incheie Stoessel Jre-
- mdinile. Apoi, bdtind pe Vasiie pe umdrn adduga
elumet : $i uite-agan ai venit ac,i om bogat 9i acuma pleci
:ergetor ! ilaha...
AmAndoi tdranii se intutrecarS. Glunra notarului ii izbi
drept ln inimd. IeEird Ei se abdturi la cdrciuma Zimdlei. Mai-
ales Vasile simlea o sete ustur5toare care-i r5scolea sdngele.."
CArciuma era goald, cdci afard vifornila fierbea mai mAnioa-
si. Bduri un rastimp ticu{i. Ion apoi, vdzAndu-l tot nepotolit.
incepu sd-i spuie rsd n-aiba nici o grijS cd vor trdi irtpreunii
ca in rai. Vasile ascultd multi vreme, iscodindu-l insd pein-
cetat. In ochii ginerelui biminla strdlucea at6t de a{6{dtoari'
ca, in curdnd, Vasile o simli pdtrunzAndu-i in creieri qi clati-
riAndu-i temeliile.
-- Tdlharule, tAlharule, m-ai l6sat pc' drumuri ! izbucni
deodatd Vasile Baciu, otrdvit de furie, 9i-qi infipse mAiniir'
irr oAtu} oinerelui.
"Ion,TitriEtit, parci ar fi asteptat de mult atacul, se smulsrr
din strdnsoarea bdtrAnului, q-apoi ;li trAnti numai un pumti
in piept, dar atdt de zdravdn cd il dobori de pe scaun.
- la subsuoard. Ii ddduse Stoessel sd-i facd niqte contracte rd-
Mi-ai furat pimdntul, holule ! M-ai omordt, hotule
.urld- Vasile furios ti ne'putincios, tdvdlindu-se pe podelekr
murdare.
InfierbAntat de mullumire', Ion pldti qi plecd acasi prtti
viscol, nep6sdtor. BdtrAnul' lnsl se aqezd la bAuturS, amirrdt
de moarte, povesti Zimllei ce a pdlit cu t[lharul 9i sfArqi
jalnic :
* Am rdmas ccrgctot'..'
,,
4 rnii de scuze cd el nu-i de vin5 gi-i pare foarte' r6u, dar... Era
Fiindci suspendarea int6rzia' in sufletul lui Herdelea sc
furigd incetul cu incetul iar o razS de incredere. optirnismtt)
omului nu e in st'are s5-1 stArpeascd nici o cruzitne a vie{,ii
Se gdndea cii r-lcsigur subinspectorul Horvat, prirnind inEtiin-
larea tribr-rnalului, gi-a aclus aminte de serviciilc pa,triotice ai'
trui gi a pus la closar chestia suspe'nCdrii pAnI la pronun{arlrr
apelului care' iI r.a spr'rla de crice vind.
280
Cu atAt mai mare ii fu mirarea $i durerea cdnd pe la sfdr-
,ltul lui noiembrie i se aduse inEtiinfarea oficial5 c6, ln urma
dr:ciziunii tribunalului, este suspendat din serviciu pe timp
rrclimitat Ei ci domnul Nicolae Zbgreanu il va inlocui cu in-
, i)per€ de ia intAi decembrie.
nimic... Parcd nu mi aEteptam ? zise Herdelea
- Ei, nu-i
rngdlbenit Ei trennurdnd. Eram doar sigur... Mti mir c-a in-
rirziat atdta...
Ddscdlila pldnse amarnic. Iia avca presim{irca ci au si
rnoari de foame acum la bdtr6nele. Se mAngiia numai cd nu
sunt acasl copiii, care desigur s-ar topi de rursine. I{erdelea,
(:a s-o liniEteascd, minli cd chiar mdine, dacd vrea, poate sd
ra o slujbd la un avocat sau oriunde. Apoi se ricorirf, ocarand
pe Zdgreanu, parci numai el ar fi pricina nenorocirii lor. 1l
r:unogteau. Era bdiatul unui ldran cdrduE din Armadia, absol-
";ent al $colii normale de stat din Deva. It lduda toatd lumea,
t:5ci avuse,sei bursi de da stat Ei ieEise totdeauna intdiul in
,r:lasd. Se zicea c6-1 proteje'azd mult subinspectorul, cdruia i-a
fost recomandat special de cdtre directorul Ecolii normale Ei
Ljare i-a fdgdduit sd-l propund ministerului in cel dintAi loc
vacant, deoarece tAndrul nu voia si se instrSineze din judelul
iuri. Ii cunogteau qi fetele. incercase chiar sd facd curte Ghi-
ehilei Ei-i trimisese de la Deva cdteva ilustrate.
A doua zi Herdelea se repezi in Armadia sA caute neapirat
ir slujb5. Seara, se intoarse acasd vesel, cu un teanc de hirtii
I
rtrase in urmd.
-- Vezi, babd, cd nu ne lasd Dumnezeu ? strigS invild-
lorul insuflelit. Foarte de treabd notarul... El singur nri-a
q"iferit c6nd a vdzut c-am fost suspendat... $-apoi sd mai zici
lumea ci ovreii nu-s oameni de inimi ! Dintr-atAlia romdni
r{enditu-s-a vreunul la mine ?
La int6i decembrie, dimineala, Zdgreanu bdtu la uE[.
Venise sd-gi ia Ecoala in primire. Doamna Herdelea il misurd
r u o privire at6t de dojenitoare cd tAndrul se incurc6, iEi ceru
de,-abia de doudzeci gi doi de ani, subfirei, cu obrajii de fat5,
uu{in palizi, cu ochii albastri sfioqi gi cu o frunte deschis5,
ruminte... Nu-l pofti nimeni sh qadd. Tocmai fiindcd p6rea sim-
,'ratic, ddsc5lila il uri mai mult, zicdndu-gi cd, dupS ce a scos
Jre Herdelea din pdine, acuma se mai gi preface... Herdelea,
ila un coleg mai bdtr6n, incerci sd glumeascd cu ddnsul, deqi
in suflet era zdrobit. Numai de clipa cAnd va trebui sd se d<ls-
1:artd de s,coalS i-a fost fricd. $i iatd c-a sosit Ei clipa aceea.
28l
 Fornird impi'eund sprer ;coald. IJe ce se apropiau, de a-
ccea Herdelea pdrea rnai vesel Ei de aceea inima lui gernea
mai sfdqiata. Spunea rdzdnd cAt se bucura cd mai scapa pulin
de povara Ecolii, dupl ce Ei-a tocit pldmdnii treizeai qi atAlia
rje ani cu atAtea sute de copii nebunatici, qi in gAnd iEi zicea
cd nici o meserie nu-i mai frumoasi pe pf,mAnt ca acee,a de-a
aiesleieni mintea tinerelor vldstare'omeneqti.
Cdnd intrard in gcoald, gdlagia zburdalnicd aryruli ;i copiij
s,iiriri in picioare. Herdelea ii cuprinse pe toli Eaizeci intr-o
J;ril'ire duioasS, parci toti ar fi fost trup din trupul lui. Apoi,
intr-o tdcere intreruptS doar de cAte.o qoaptd speriatd sau de
vreun rds infundat, Herdelea pre'dete tAnitrului che,ia dula-
pului cu biblioteca qi arhiva ;coiii. $i in vreme ce Zdgreanu
l'5sfoi prin condici, bdtrAnul, cu inima strAnsd, iqi mai aruncir
ochii Xa copiii nedumerili, la perelii impodobili cu tabele co-
trorate, Ia bdncile murdare qi crestate de mAinile Etrengarilor
care au trccut prin ele, Ia ma;ina de socotit, pAnd 9i la ulcica
albastrA de bdut apd, aEezatd pe cofila cu capac in dosul ta-
blei de, scris... IEi petrecu mAna prin pdru-i argintiu. Trebui
sA facd sfor!5ri sd nu-l podideasci lacrimile'.. Pe urmb iqi luir
pdidria qi dddu mdna cu Zdgreanu care strigd sever' pe un-
gure5l"e : inainte, qi Grofgoru ii rdspundea, dar atAt. AdevSrat ci i-a
--
Sculati !
Mergdnd spre uEd nu mai avu iruterea sd se uite la copii.
Zdgreairu iI insoli in capul gol pdnd afard... Herdelea r6mase
singur in curtea Ecolii. Auzi zpomotul gederii elevilor. in ulilir
se opri iar, clr ochii la harabaia cea lungd qi alba pe care a
crezut-o a lui qi in care a 15sat mai mult de, cincisprezece ani
din viala lui... Glasul asculit, poruncitor al noului invir!5tor
rdsuna acuma iintr-insa, gtergAnd urmele strdduintelor lui...
Nu se rnai putu stdpAni. I-acrirnile ii ardeau obrajii.
Cdteva zile parcd avu o piatrir pe suflet. Mai cu'seami
dimineala, cAnd clopotul chema copiii la qcoalS, iI cuprindea
un dor chinuitor. Stitea in fereastr5, cu privirea spre locul
unde era .5coala, qi se pdrea ci aude sosind copiii veseli, gdld-
giosi, si-i vede bdtAndu-se cu cocologi de zdpad6, cu obrajiir
imbujorafi... Apoi deodatd se cutrernura. Pe ulilir trecea gr5*
trit Zdgreanu, cu pdldria pe ochi, venind din Armadia, de-a-
casi. cu un pachelel in mAn5, merindea pentnr dejun. Tdnd-
rul invd{Ator se uita foarte atent la casa bdtrdnilor, sd-i sa-
lute respectuos dacd ar zdri pe cineva. Herdelea insd se re-
trdgca repede inapoi din fereastr5, se plimba prin odaie abd-
tut Ei posomordt.
282
lncepu sd batd iar drumuriie Armadiei, fdrd multd spe-
lan{6, in cdutarea unei slujbe, numai ca sd liniqteascd pe,
cloamna Herdelea care, nu inceta cu prcsimlirile ei sinisthe.
Cind se zbdtea mai gleu, veni Ion, in dupd-arniaza zilei in
care fusese. cu Vasile in Jidovila. --
"_ De-amu pot sta [a gherla g-un an, necrln'] o luni !.
zise ddnsul atdt de vesel cum nu se mai pomenisc dc aproape
tloi ani de ziie.
Voia sd opreascd procesul cu socrul siiu ;i indeoscbi sir
nu mai pldteascd nimic lui Grofgoru. I{crdcloa il li,-.rmuri ci
rrebuie s5 meargd la judecitorie sd declare cit s-att irnpicat.
I:'entru atdta lucru n-are nevoie de avocat. Dc altfcll Grofqoru
poatd s6-i ierte ceva din pre!, dar sd se ducir ncgrc;it sii-l
roage gi sd-i spund sd nu se mai oboseascd la infir{i;arc.
--- $tii ce, ftra;ule ? Hai Ei dumneata cu mine, baretrl sit
facem isprava intreagd ! strigd lon mai bucuros.
Herdelea se uitd h-rng la ldranui care l-a tArAt in atAtea
buclucuri. Propunerea il minuna. Adicd sd meargd la GrofEoru,
tocmai el care l-a vrdjmdsit in alegeri, el care ar putea zice
cd l-a trdntit, din pricina cdruia azi nu e deputat ! Iac6, la
asta nu s-a gdndit nici o clipd. 1I saluta pe Grofqoru, ca gi
ciat mdna o dat5, dupd nenorocirea lui de'la tribunal ; aceasta
insd n-a schirnbat intru nimic tegdturile dintre dAnqii. In Ar-
madia sunt patru nvocali ; la trei a umblat gi a cerut un loc-
sor de scriitor, firegte zadarnic; la al patrulea nici n-a indrdz-
nit si viseze, c6ci era GrofEoru... $i Cu toate acestea,. fon are
dreptate. de ce nu s-ar duce ? Cu parul n-are sd-i dea in cap.
Dac5-mi pldtelti cinci zloli, mcrg, finule, cnm si nu
- rdsDunse Herdelea hotirAt.
lnerg,
_- Pldtesc, nasule, cd mai voios iti dau dumitale cinci.
decdt s6-i dau lui' de pomand cincizeci ! fdcu tron batan,a
palrrra.
Victor Grofqoru era om desteot si giret ca toti noliticienii
lntre care revnea si ajung5. Vdzdnd pe Herdelea in sala cle
agteptare,. stdtu douii clipe pe ganduri Ei 'apoi merse spre el
cu mdna intinsd :
A, adversarul meu !... IIi, bine'ai venit !... Degeaba'
- meu egti dumneata. oricAt m-ai eomb5trlt odinioard !..'
tot al
T)ar ce-are a face politiea ! S-o ddm incolo... Ia snune-mi mai
bine ce vAnt te-aduce ? Adicd, vino-n birou ! Te rog !." SA
stim de vorbd dou-5 minute...
It iua de brat si-l duse ln cabinetul sdu. mobilat lrrxos
ca s5 facd impresie clienlilor. 1l aqezi intr-un fotoliu engle-
283.
 zesc, ii oferi o !igard... Ilerdelea era atAt de zapdcit cd puse
{igara cu focul in gurd.
Te' ascult ! zise GrofEoru zdrnbind mullumit de incur-
- invdfdtoruiui.
cdtura Spune-mi tot ce te doare gi te asigur ci
arn sd fac tot ce se poate
GrofEoru, lintind si-gi sporeascd din vreme simpatiile
in vederea viitoarelor alegeri, era intr-adevdr hotdrdt sd mul-
lumeasci pe l{erdelea cAnd i se va prilejui. Astfel cdgtiga un
partizan Ei in acelaqi timp se ridica in ochii intregului !inut...
Cum sI nu se aieagd deputat acela care intinde o mdnai de
atjutor chiar qi adversarului de ieri ?
DeEi uluit, Herdelea se gandi deodata c5, deoarece Grof-
;oru se aratd atdt de binevoitor, ar fi mai bine sd-Ei dezvd-
luie necazurile lui Ei sd dea dracului pe Ion. Dar nu indrdzni
qi spuse avocatului c-a venit pentru finul sdu. Grofgoru, spre
a-i dovedi bunele senitmente, declard indatd cdr renunld " la
jum5tate din onorariul cuvenit, addugdnd insd de mai multe
ori, foarte prieteneEte : ,rNurnai in hatArul dumitale, numai
pentru cd mi-o ceri dumneata(,
Herdelea balbai mullumit qi se sculd. Iar se gAndi s5 vor-
beascd Ei de necazul lui gi iar i se indbuEi in gAt rugdciunea.
Stdtea umil Ei abdtut, nevrdnd sd plece pAnd nu va incerca
qi totuEi nesimlind nici un fel de curaj in inimd. Atunci Grof-
;oru ii zise deodatA:
Am auzit ce p6timegti cu ungurii dumitale... Foarte
- foarte,
trist... foarte trist... Nu-!i inchipui cdt te compdti-
mcsc.,.
Invdldtorul se uitd inspdimdntat Ia ddnsul, parc-ar fi
vrut sd-i ceard iertare.
Trebuia sd vii la mine cu procesul ! Ett tel scdpam...
Rdu -ai fdcut c6 m-ai ocoli"t...
GrofEoru tdcu, aqteptdnd si-l roage, ca astfeL sd aibd pri-
lejul de-a fi mdrinimos. Herde'lea inlelegea bine, se cdznea 9i
totugi nu putea scoate nici o vorbi.
Ai s-o duci greu fdri 1eqf5, relud Grofqoru dupd o pau-
- imi
26,. O, inchipuiesc... foarte greu...
Iar mai aEteptd $i, neprimind nici un rdspuns, urm6,
brusc :
din parte-mi sunt gata sd te ajut... N-am nimic lm-
- Eu
potriva dumitale, c6ci eu nu-s rizbundtor... $-apoi, mai ales,
suntem romani, aqa-i ?... Dacd vrei ili pot oferi un X.oc de scrii-
tor in cancelaria mea... $tiu ci eEti priceput in lucrdrile de
l-rirou... De la Anul Nou, de pild5, cu pldcere... ln privinla sa-
lariului cred ci o si ne invoim... $tiu cd ai greutdli qi...
284
Grofgoru... eu... nu... acuma... Iartd-mA !
- !61npsle
lartd-md ! murmuri deodat[ Herdelea cu ochii plini de lacri-
nri. Tartd-ma !... Nu-s vlednic...
Se cldtind pe i:icioare. F;r!a-i era inseninatd de bucurie"
Nu indraznea insa sd clipeascir din ochi dc fricd sd nu-i curgA
lacrimile pe obraji.
GrofEoru simli toatl ernolia acestui suflet muncit Ei bun,
5i fu cuprins de compAtimire adeviratd. li apuc5 rnAna dreaptfl
si i-o strAnse calduros cu amAndoud rndinilc. Apoi il batu frd-
tcqte pe umdr', qoptindu-i indtdoEat :
Curaj 1... Curaj !... Romd.nul nu pierc.'!
-Pdnd-n Pripas, I{erdelea alergd mai mr"rlt dccdt merse, ca
s-ajungS mai repedq sd spund ,,babei.( lui veste cea buni.
$i pe drum vorbi lui lon numai despre GrofEoru cu atdta in-
'.uflelire parc-ar fi vorbit despre Dumnezeu.
Nu existe in toatA Europa alt oin ca GrofEoru, 4uzi tu,
l*ane- ? ii striga dupi fiecare replicA.
Doamna Flerdelea il puse sd.i poveste'ascd de cinci ori din
iir in pdr, tot, tot: ce i-a vorbit, cum i-a fdgdduit, cum era
imbrdcat... Apoi pidnse cu hohot de bucurie qi nurnaidecdt
ilse o rugiciune speciald, pe care Ei-o mai amintea dln
lopil5rie, pentru oamenii binefdcdtori, implordnd fierbinte pe
,,ltotputernicul s5-i hdrdzeascA lui Grofgoru sdnAtate, noroc Si
indcplinirea tuiuror dorinfelor.
tocmai pe omul Ssta l-arn combbtut eu la alegere,
- $i unor unguri blestemali !... lmi vine sd mi izbesc cu
rlo dragui
r:ilpul de toli perelii ! se vdieta invi!5torul, ros de remuEcdri.
* Mare prost ai fost, blrbate, aqa este ! zise ddscdlila
:,tergdndu-qi gura cu dosul mdinii. N-ai vrut tu s[ md asculli
gie mine... Dar Dumnezeu a auzit rugdciunile mele qi nu ne-a
liisat...
5
Via{a i se pdrea un vis lui'Titu in Lugca de cAnd; se a-
1;roriase de' Virginia Gherman. Cu nirneni nu se inlelesese I
irrc& atAt de bine, nici cu prietenii din Armadia, nici chiar cu
,rrtrorile lui, cum sc inlelegca cu inr'5ldtoarea aceasta desteap-
i.r-r gi,lnc6ntStoare. Fata notarului Cdntdreanu il piictisea fiindcA
"ra geloasS, dovedind astfel c5 nu e in stare, sd aprecieze o
ii'gdturd ideal5 dintle doud suflete cinstite.
Pe la ince,putul toamnei, intr-un amurg, alergAnd insu-
lclit la Virginia, Titu gdsi in casd pe plutonierul de iandarmi.
l. {00?6 coala 20
285
ilAmasc uimit. Ce cautd plutonierul ungur Ia o rom;inci .din atiit
de mAndrd ? $eful postului de jandarmi incercase prima
zi sd se imprieteneascd cu dAnsul, dar el se fc'rise ca de foc.
Prietenia cu un jandarm ungur i se piirea cea tnai ntare rtt-
;ine... $-acuma iat5-i la Virginia ()hermau, la tovardqa 1ui de
visuri, la fiinla care-i impdrtdEegte ndzr-rinlele 1... Invdtdtoa-
rea rogi gi zise unguregtc :
- Nu vd cunoaEteli ?
Ba foarte bine, riispunse ungurul intinzand tlAna hii
Titt-t. -
Plutonierul insd mai stitr: doar cAte.,ra minute gi apoi ple*
c5, sdrutAnd degetele, foarte rr+vercn{ios, Virginiei Gherman.
' Titu, care nici nu descirisr'sc-- gllrtt, izbr-rcni itrdatd r:e st'
inchise uqa :
f)u11111eata... ltritneqti in casir pe cllirul nostl:u ?
- E un om curytsecade... I)e ce exagerezi ? FiindcA-i un-
gur ?- rispunse invildtoarea atiltsit.
l)umneata... vorbe;ti asa 'i
- Fugi cd eqti ridicot I se indignd Virginia. Visurikr
- sunt una, iar oamenii sunt alta. Cunoaqte toatd lumei'r
noastre
sentimentele mele, dar astii nu inseamnS sd nu vdd reali-
tatea...
Titu fdcu o incercare timidd de a-i ldmuri cd nepotrivirea
dintrer sentimenteie Ei faptele omului e o crirnl fald de ideal,
dar trebui si se dea bdtut repede. Invd{Stoarea cddea din ce
in ce mai jos in sufletul lui. ,,O deceplie mai mult ! igi zisr
d6nsul intorcdndu-se acasd ca un soldat invins intr-o bdtdlie
hotdrAtoare. Se pare cd via{a toatd e un gir lung de neintre-
rupte deziluzii, o lupti crAncenl intre vis Ei realitate !(
DomniEoara Eugenia, vdzdndu-l indispus qi afldnd pri-
cina, ii spuse rdzdnd ironic :
Dumne,ata egti atait de indrdgostit de Virginia cd tre-
l.luie sd fii singurul om fn sert care nu gtie cd plutonierul ii
face curte, si incei dinaintea durnitale...
Toati noaptea'o petrecu pe gdnduri, cu ochii deschisi' c;iu-
t6nd 'sii-,si lSmureascd sufletul. lqi zicea ingrozit c5. dacd ar
iubi-o, dacii ar fi adevdrat ce crede fata notarului gi ce cred
poate si allii, atunci s-ar fi lefeit atAtea luni intrio minciuni
respingdtoare, murddrindu-gi pdn6 qi visurile lui... Atunci poa-
te cd nici visurile lui insr-rqi nu sunt sincere, sau l1l,l sunt mai
sincere ca ale invdt5toarei care le potriveqte prea lesne cu prie*
tenia ungurului ?... Durere,a ce o simlea i se; pSrea izvordL{
din geloz1e, ca qi odinioari cAnd, din. pricina nq?"j .T:?ng, a
cd s-a ddrdmat lumea... $i totuqi, cum s-o fi iubit dacb
"rerut
286
rriciodatd n-a dorit aievea nici mdcar s-o imbrd{iEeze ?... Ori
pr.ratctocmai aici e gregeala ? El ii vorbea de ndzuinlele nea*
rnului, pe cAnd ea rdvnea iubire... Da, da !... $i deodatf, vdzu
cat a fost de' nepriceput. El n-a iubit-o, dar ea l-a iubit. $i,
firndcd el umbla prin stele, ea s-a intdlnit cLr ungurul pe pii*
r' tint.
Se potoii chiar de a doua zi. Se intdlni cu Virginia Gher-
nran Ei roEi ca un vinovat. Ar fi vrut sd-i spuni o vorbir drd-
gaiagd, dar nu izbuti, ca ;i cdnd ar fi rupt firul ce-i lega inr-,
1rreun6. Era o strdind pentru ddnsul ;i nici barem nu-i pArea
rhu.,,Uite dovada cd n-am iubit-o Ei n-am fost nrincinos fala
rlc mine insumi !'( se gAndi ddnsul mr-rllumit.
Apoi vdrtejul vielii il smulse brusc gi pe el din lurnea in-,
.:hipuirilor qi-l zvArli in mijlocul realitdtii. lntr-o dirnincarlii,
intrdnd in cancelarie, o gdsi plind de {drani furiogi care incon-
lnrau pe vreo zece sagi din PduniE Ei-i injurau din risputeri...
In ulild o cireadd de boi gragi parcd aEteptau un verdict... ln
t'iteva cuvinte prirnarul ii povesti ce s-a intdmplat. Lu;canii
riunt in conflict cu saEii din Pduniq din pricina imagului. De
, incizeci de ani se judecd qi tot n-au ajuns la o hotdr6re defi-
nitivA. AstS-primdvard pirunigenii au dotrdndit o sentinld in
iuvoarea 1or, dar luqcanii au atacat-o cd ei au folosinta imaEu-
lui din rnogi.strdmogi... Acuma sa;ii au intrat cu boii in ima-
r'ul buclucag, c.ar fi al lor. LuEcanii au adus in sat toat6 ci-
rcada gi vor sd amendeze pe sa;i pentru cir au pdtruns pe mo-
sia lor... Titu, intrebat, sptrse ca dreptatea e de parte,a rom6-
rrilor gi astfel saqii, dupir o ciorovdiali invergunatd de doud
ceasuri, plecari bodogAnind qi arneninldnd, insolili de huiduie-
lile luEcanilor care se bdtcau cru putr-tnii in piEpt cii nu vor
<la drumul boilor.., Peste vreuu s:fert de olit insl pluniEe,nii
rcveniri impreund cu, plutonicrul de jandarmi. $i se incins<-'
o noud disculie' de alte doud ceasuri, clci ttngurttl dirdea drep-
iate saqilor. In cele din urml, Tittt, sttJliirat cir toctnai lrluto-
ricnrl il combatc, ii ziso inlcpat
- :-N;'i"t"i"b-ce :
te atnesteci dumneata ? Durnneata n-ai
rireptul sd judeci in asernenea pricini !
_- Cum, cum ? slri janclarrnul infuriat.
-* N-ai dreptul qi nu e cle competinla dumitale ! repeta
l itrr rcce.
Sr-rnt dator sd .p5"strez ordinea. domnule ! .strigd pltl-
--
lonierul. Iar dumneata egti dator sd respecli ordinea, aitf,el
r oi face rapoartele de cuviinld ca si fii pus lit locul dumitale !
ln curdnd saqii plecar5 cu boii, ceea ce in Lulca stirtri ci
f icrberei mare. $i, peste c6teva zile, primdrizt primi ;tirea cir
1,{t I
cineva a impu$cat un bou s5sesc pe imaEul cu pricina'.In a- - * Ilomnule nfi!e,r, vdd cd ai fost rdu inforrnat ! zise Titu
ce*aEi noupt" plutonierul fdcu sumedenie pe perchezilii prin ,n(lreu liniEtit. Altfel ai Eti cd nu sunt surd, ci, dimpotrivd,
t:&Selo oam-enilor mai gdldgioEi, c6utdnd arme. Fiindc6 nu gdsi,
.rrrd prea bine.
se infurie, bdtu crunf pe-doi-trei !6rani, la intAmplare, qi in
sfirEit aresti pe Vasile Lupu, om voinic ai indrlzne!, care std- Furia locotenenetului se indoi. Cdscd gura si injure, ficu
tea in capul iatului dinspre PduniE Ei care, pe vremea-.-cAnd ,kri pagi spre Titu, se opri, se intoarse qi bStu cu ptu"nnul in
rrrl.rsA... Apoi se aEezd brusc pe scaun Ei, cu un glas nibugit,
s-a petrecut pozna, ntr fusese acas6' Dupd interggatoriile 9i 'i:rc:
bdtdiie obignuite, il triinise sr:b escortd la parchetul din Bistri-
!a... Pe urmd incepu goana dupS dovezi. Intr-o odaie goalA
-- Domnule... Te rirg... ia loc !
de la cancelarie defiiau pe r6ncl bSpuilii. Titu ii vedea intrAnd, - Mullumesc ! rdspunse Titu serios, lczand 1re sofatta
, lr rr fa!a biroului...
auzea rdcnedeie plutonierului, apoi zgomot de lovituri gre'le,
gernete infundate... A treia zi, tdndrul llu se Inai putu sti- da... adicA... imurmurA locote'nenttrl fiirir sii-l pri-
vcascd.-- Da...
ln raportul acesta dumneata eqti dcsenlnat ca insti-
pdni, ndvdli in6untru :
1i;rtorul tulburdtor de,-aici.." Te rog sd-mi spui ce ai de spus I
rranrenii ? -* Cu pldcere, domnule locotenent ! vorbi TitLr bl0nd Ei
lr:spectuos, rdspunziind astfel schirnbirii Ce ton a ofifcrul-ri
* Ce te priveqte ? se strAmbi plutonierul sfid6tor'
:- Nu poi suferi nedreptatea ! strigd Titu. N-am vdzut {'irre tot mai mormdia, cu nasul in h6rtiile de pe tnas5. Dar,
der cirncl sunt atdta brutalitate' fdr6, rost... inainte de-a spu4e ceva, dd-r'ni voie sir intreb despre ce' tul-
* Da ?... Acuma inleleg fierberea sdtenilor ! facu jan- lri-rriri e yorba ?
rfarrnul luminat. Acuma qiiu Ee unde poriregte aiAlarea"' Foar- -- Tulburdriic din comuna Lugca... Ori nu sttntem aici
re bine. Am luat not[. bar aici sunt in exerciliul funcliunii ru Luq;ca ?
_. En nu $tir"l sil fi fost vreo tulburare aici, domnule'
;i' te poftesc sd pdrdseqti odaia imediat !
un locotenent de jan- Jocotene,nt,'deqi, prin modesta-mi slujbS, Etiu tot ce se in-
Peste o sdpldmAnd veni in L,uqca
elarmi, chemat de raportul plutonierului c5 fin comi,rna a izbuc- trimplS. in sat.
e precis, dotnnule...
nit o rdzvrditre czrb ameninle si ia proporfii' Ofilerul , sosi
ia opt dimineala, iar la noud Titu se pomeni cu un jandarm
- Raportul
Raportul da, desigltr. IJe ce nu vrei sd vezi insl daci
care-l poftea indatir la cazarm6.
- e q;i adevdrat ?
laportul
--- puvnnssta egti agitatorul ? il intAmpind locotenentul' Crezi
- Nu
cd e' mincinos ?

Titu ar_rzea intdia oaie imputarea peutru cal'€, au suferit
atirlia oameni in Transilvania. se simti deod-at5 mAndru 9i
putbrnic. De cAnd tot viseazl el sI facl o 1e$3"pentru ideea
ce-l stdpanegte ? Acutna e momentul'.. Zdmbi batjocoritor
ii nu riispunse'.
Tc poftesr: sI rlspr-tnzi ! se roqi ofilerul sirincl in pi*
cioare. Ce ln.seatnnA inclolen{a aceasta ?
*- Care indolentd ? intre'bi Titu calm.
ce !i le pun,
- trqti obligat s5: rdspunzi la intreblrile
nltrninteri...
-*- Altrninteri ? repetd tdndrul cu acelaqi surds nepdl
r,iliLor.
-- 'fe voi da in judecat6, ai inteles ? Te voi bdga -in.-oug-
cdrie !... Nu permit s"5 zdmbeqti cAnd iti vorbesc etr s'i^sd mit
iei peste picior ! Nu permit ! url6 locotenentul asudAnd de
i rrirnie
..OO
gtiu, domnule lor:otenent, citci nu-l cuttosc. Dar
- in Lu;ca ?... Tulburare ar fi ccva ascmitnltor cu re-
irtlburdri
volta, nesupunerea, dezordinea... Cind jandarmii bat qi tortu-
reazl, zeci rle oameni de toate v6rstele, dintr-un simplu exces
rle zel sau dintr-o tristi pornire de-a descoperi cu orice pred
rlovezi, complir:i sau agitatori -- inse'amnd aceasta tulburare ?
Locotenentul, potolit, ll privea acuma cu ochii mari. Ii
zise deodatd aproape amical :
* Vorbegti foarte bine unguregte ?
-_ Da, cAnd nu pot vorbi romAneEte, rSspunse Titu ple-
,'jind capul.
Ofijerul iI mai privi cdteva clipe, apoi se ridicd, se plimbE
rle doud ori in odaie gi se aqezi ldng5 Titu pe sofa, intrebdnd
( lr glas domol :
ce eqti dumndata indignat, doinnule ? Ce nemul-
-De
{umire ai ?
289

-1
 Md cloare neclreptatea ! zise Titu adAnc, din rdddcinile ri ad6ncea pi,cioarele in pdmAnt ca niqte rlddcini pe care nici
-
inimii. ).putere nrr le_poate nimici._.Aici e nddejdea I se-gdndi Titu.
zdrnbi gi-l bdtu pe umer'
Locotenentul .domnuie, Nici eu, nici Virginia, nici Grofqoru, nici unul n-ivem rddd-
Dornnule, t6ndr eqti 9i nefrdmAntat in viala' t:ini adevdrate gi nu suntem in stare sA ne indArjim gi sd su-
-
lle incdntd vorbele ca cdnd ar fi realit5fi. Dar bine,.vorbele
gi fcrim. Pe noi vAnturile ne aruncd de ici-colo. De aceea tot
sunt numai vorbe. Vorbele tocmai ascund fafa realitdfii. E co- ,:e facem e .pipuEerie,. Nurnai ei gtiu sd se jertfezrsca pentru
dreptate !"' Nu pimAnt, cdci numai ei simt cA pdrnAntul e temelia...(
irilati" sd cldde,Eti ceva pe vorbe". Nedreptate' fird nici un cuprins Din clipa aceea insd se simli f5rd rost gi strain in LuEca.
vezi dumneata cd astea'-s nutnai vorbe,
(le
poriti" i-.. $i pentru asemenea lucruri goale mi sileqti pe mine .rnai cautd el printre lupt5torii ace.qtia tircufi, neobosi{i ?
ia *argituJc coti intregi de procese-veibale, rapoarte, prostii"' r\ici nu e loc pentru visdtori. Nici aici, nici in pripas, niceiri
-pare in toatd imprejurimea. ln bdtdlie e nevoie numai cle oameni
lii rpf" piieteneqt. 6a--i rdu ! Mai ales c[ vorbeqti
i" fiumos ungureEte... CAnd eEti inte'ligent qi vorbegti rt{elifi. Ceilalli sunt ameninla}i sd trdiasci din compromisuri,
-

"q" ungureEte, ce nevoie sd te amesteci in daravere care nu

bine sA-Ei rupd incetul cu incetul cdte-o buqdlicd din sullet ca sI
te--prive"sc ?'Jandarmii au fost sdlbatici, au maltratat caliva
se potriveascd nevoilor zilnice... $i deodatd dorinla de a pleca
firdni __ adrnis. Crcd ce spui dumneata, deEi pasd raptartele de in fard ii rdsdri poruncitoare. Acolo e locul lui... Eeama rjte
obliga si ntt te ciecl... Ei bine, ce-!i dumitale necunoscut, care-i strAnsese inima pdnd acum cdnd se gdndea
.oto sd treacd dincolo de Carpafi, ii dispdruse.
^-o.
cle nimicurile Istea ? De ce nu-!i intrebuinlezi deEteptdciunea
pu"tr" lucruri folositoare ?... Dar a*;a -suntefi.dumneavoastra, zi Eugeniei. CurAnd, foarte curdnd o sd plec... Doar Fe-mi
fiege*ba. $i pe urrnd !ipa!i, vd pl6ngeli de ,nedreptate-, de jug,
AJ.*up"iie... Crezi dumneata cd dieptatea e bund la ceva ? :;trdng ceva biniqori de drum..,
De aci incolo trdi numai cu speran{a aceasta, mdngAind-o
Nu observi dumneata c5 dreptatea trebr:ie sd fie, totdeauna a pi impodobind-o zi cu zi. lEi facu socotelile de cAti 6ani ii,
celui ce o imparte, altfel s-ar duce dracului orice stapAnire,
orice ordine... N-am eu dreptate, spune ? trebuie gi nu mai cheltui nimic, pundndu-qi Ia o parte toati
lefqoara ce o primea de la Cdntdreanu. Astfej se apropie Crd-
Titu. ciunul... 'NumdrAndu-gi economiile vdzu insa cd nici tn treri
La despbrlire locotenentul ii strAnse mAna spre mirarea irni nu va putea aduna aici suma trebuincioasd. Atunci, afldnd
r'it in Magura a fost ales notar Alexe Cdlddraru, urt prieten al
plutonierului cire-gi fdcuse pregltirile s5-l gdzdr,riascd la arest
c'cl pulin o noaPte. lui din liceu, ii scrise cAteva rAnduri. Rdspunsui veni prompt :
--- 'riecu conditii incomparabil mai bune ca in Lugca. inainte insd de-a
o saptemand qi satul iEi relud inf5ti,sarea.obiqnrrit5
-^r-.-ar
fi intdmplat nimic. Oamenii bdtuli s-alutaucamai trece in Mdgura, ii lovi dorul si se ducd pe acas5. Nenorocirilc
lr*"a tatdlui s6u le cunoqtea gi simfea nevoia sd le impartlgeasci
cu respect pe plutonierul ',care plqea {anfoq pe ulild' un
mdcar cu vorba. ln ziua plecdrii din Luqca domniqoari,r Eu-
- .*biruitor. ? Poerte cd intr-adevir
c:ocog
are dreptate locote- genia ii spuse cd Virginia Gherman s-a logodit cu plutonierul
Cinc atie
nentul, iEi zicca urnilit Titu, vizAndu-l 9i simlind cd se duce d6r jandarmi. Titu se duse totugi la ddnsa sa-gi ia rdmas bun.
la Virginia Gherman. lii, felicitdnd-o cu glas banal, se gandi : ,,Cine Etie ? Daca n-aE
U; faran bltrdn, dintre cei-snopili de jandarmi, cu^mus- pleca, poate cd m-aE insura in cele din urmd gi eu cu o un-
tala alb5'pleoqtitd qi cu niqte ochi ciprui cuminli, venind.intr-o Iiuroaic5...66
can"elarie qi' povestind cAt a pitimit, sfdrgi totuEi cu o
"i'ia
clipire
---- dArzi :
Ei, domnigorule,, ne-au zdrobit ei, ne-au chinuit, azi au
-
dat dreptate saEilor, dar imaqul tot al nostru a rimas Ei
nu mai'calcd picior de pduniqan pe p5mdntul nostru ! Titu sosi acasd tocmai cAnd bitrdnii li ,simfeau lipsa ca
Lui Titu ii veni deodat6' s5-1 imbrdtigeze' lnc5pi{dnarea :,a' Le dea o solulie intr-o chestie pe care o dezbSteau de mult
.*-o iitr-t1u" in glasul ldranului parcd-l in51!a qi-n aeelaEi timpr fird a. putea cddea la invoiald. Herdelea avea si inceapi slujba

290 297
la Grofqoru la lnt6i ianuarie. Dar cum sd meargd ddnsul din
Pripas pdnd in Artnadia, in fiecare 7i' fie ger,. fie ninsoare,
fie'vremd bund, s5 stea acolo pAnI dupd-amiazd tdrziu Ei sA
se intoarcd iar acasi ? Negregit, Zdgreanu aEa fdcea, dar 7"6-
greanu e un lriielandru de doudzeCi 9i doi de ani, pe.c6nd
i{erdelea a bdtut'cincizeci ;i alergdtura aceasta 1-ar dobori
in cdteva luni, de tot. SEi se mute singur in Armadia qi sd lase
pe discSlila singuri in Pripas, ar insemna cheltuial5 dubla.
baci s-ar'rnuta cu totul in Armadia' cum ar rdmAnei casa
aici ? ..Pdrndtuful( poate cd trumai atdta aqteaptit, ca sd puni
mdna ile ea, fiindc5^ Herdelea s-a itrcrezut in cuvA'tul r;i prie-
tl'nia lui, gi a clSdit-o pe loc stririn.
* C; mare chibiuialir ! zise Titu indati. Nu rnai sta pc
gAnduri 'de loc, ci du-te chiar astizi la Belciug, aratdj im-
! Nu-mi
firejurarile qi cere-i sd faceli hArtiile trebuincioaseacum
incfiipuiesc iri fier atdt dc hain sd te re,fuze, toctlai cAnd
cgti la arrlan...
I{erde,lea se codi pulin, cd nu mai vorbesc imprerr:r5 de
atAta vreme, cd n-are'sd'facl nici o ispravd, cd nrai bine ar
Titu pe care-l iubeqte ponihosul..' Disclli{a insd t6-
-."g"
bdri-cu guta asuprar lui qi'trebui sd'qi ia inima in dinli sA
porneasci.
- n"f"i"g trlid acuma intr-o bucurie continud. Temelia-noii
triserici o lirrr"se asti-primdvard, precum nddAjdu5"' 11 cursul
verii s-au'ridicat perelii ;i turnuf iar p6ni si de-a-. ploile de
roamna s-a pus gi'coperiEui de tinichea lucitoare. visul vie{ii
tui se implinea ,ta"and cu ochii. Era o izbdndd rnare' datoritd
l**ui--sdfauinteto" lui neobosite. Mul_tumireapulin-a nemdrginit6
parcA-l inzdrivenise Ei truqeqte-: mai fdcuse carne'
iiU"riii i se mai coloraserd... I)e llerdeleni insd nu mai voia sA
r"ai, ti ;tersese clin suflet, ca 9i ciind' nu i-ar fi c'noscut
niciodati. Doar trecAnd pe dinaintea casei i se reaprindea ura'
pentru in-
*-i"ti"a"-Ei cum l-au jignit. Mai aqtepta..procesul
;iH; ;;;r'sd oedeps"r.fa Ei pe aaschtilh. cdci pe. Herdelea
mAna
-- lui J)umnezeu l-a ajuns cum nu se poate mal rau'
S" miri Ei se infurie tatta ii bitu invildtorul la uqd': dar
li primi totuqi cu zAmbetu-i obiqnuit, zicAndu-i cucernic
* Bine, Ioane, bine, tot bine, rdspunse llerdelea ru*
qinat.
Vorbird intdi de noul inv5ldtor pe care Belciug il ldudd
mult, a"Ei plAcea fiindcd nu era at6t de cuviincios cum
""-iie'fi;-;li;it"i ia"a nici un tnerit d-eosebit'
;-o-'d Jar"i
i""aiof *"? iarCe- CAnd Herdelea pomeni de cas6"
"fila-"a-u
292
po1:a tdcu, puse ochii in pAmdnt Ei-qi rrrdnci unghiiie cdteva
rrtinute.
De ce te pril:egti, Zaharie ? zise pc urmd tot bl6nd.
--
IVlaie vreme... Parc[ fugim noi din Pripas ?
lucru mare Ei pe mine mi scapi de o grijd...
- Nu-i
*, Dacd ar at6rna numai de vointa fii€&, r-ilg ;ovai, Za-
Irarie, vezi.rtu bine... Dar locul e al bisericii, gtii. Pot eu s[
rmpart ave,iea bisericii ?
"
*' Tu sI vrei, Ioane, cd biserica...
inghduie, Zaharie, mai ai rdbdare L.. Cc-{i pas[
- Mai
tie, hac6 eu nu zic nimic si inchid ochii ? fdcu Ilelciug cu o
llrivire' in care Herdelea citea o ameninlare ascunsd. Nu ma
pot obliga... mi-e peste putinld, frate Zaharie !
Se despirlira tot zdmbind, dar cu mai multd urd ln su-
fiet. Preotul igi zicea cd mai bine ddruiegte locul oricdrui fi-
r"an' decdt sd rdmdnd in stdpdnirea familiei duEmanilor lui ti-
,:5logi. Herdelea ar fi fost in stare sd-i dea cu parul in cap o-
rnului care umbli s5-i fure rodul muncii lui de ani de zile.
Boboteaza risipi orice n6dejde de apropiere. Familia Her-
cieie,a agtepta sd vie Belciug cu crucea gi cu lordanul, dupi
riatina creEtineascS. Preotul, incepAnd din celalt capdt al satului,
;tjunse dupS-araiazi in Ulila Mare. li vdzuri intrdnd [a prima-
r ul Florea Tancu, apoi la GlanetaEu, apoi ocolind casa inv6-
{itoruiui Ei trecdnd la Macedon Cercetagq, apoi indreptAn-
tlr-r-sa [ar...
Uite cd nu vine la noi, murmur5 doamna Herdelea
- intdi.
neriati
O indignare fdrd margini se lncinse ln casa inv6ldtorului"
Asta-i nemaipomenit ! se cruci Titu. Un preot cumse-
r'ade -nici n-ar visa asemenea murddrie !
-- Acuma insi nu-l mai iert ! se legdtui Herdclea furios.
Nu-l iert nici mort ! Chiar azi am sd-l reclam la episcopie...
ln toiul verii are sd vie cu crucea, afurisitul !... De minunea
irrmii am s5-l fac !
InvSl6torul se aqezi indatd sd scrie pldngerea. Ocheiarii
ri tremurau pe nas de mdnie. Doamna Herdelea gi Titu ocdrau
, u inverEunare.
-_ Ldsali-l pe mdna mea ! strigd Herdelea de la masa de
: cris. N€'a f6cut el pocinogul, dar gi eu €un s5-1 joc si mI po-
rncneascd... $i si pofteascd sd se atingd de-casd, cd-i ardt eu
lui . cine-s eu I S5- pofteascd mortdciunea ! lnchid, pun lacite
:;i- sigilii, Ei sd indrizneascd sd intre ln lipsa noastr6, sd lndrdz-
.i..
trcasia. Forcul qi cdinele de pdrndtuf !
293
 7 irnpins de o patimA mare. El se frdrnAntd cu dorinle netrimu-
,rUite viala I se gandi Titu vazAnd necazurile ce se grd-
m5deau pe capul tatdlui sdu, gata sd-l striveascS. Groaznicd-i
viala gi neindurdtoare !'6
Parcd de-abia azi inlelegea aievea chipurile gi zbuciumd-
rile mdrunte care, amestecate, inEirate gi neaEteptate, alcd-
tuiesc, totdeauna rostul pdrintilor iui in lume. increderea lor,
vegnic noud gi nezdruncinatS, i se p5rea eroica Ei totuEi il um-
plea de mild. Lupta aceasta umild gi spinoasd, necontenitA Ei
fdrd nici o {inti, cu aceleaEi poticniri Ei ace'leaEi sperante, il
spdimdnta. Se g6ndea ce-ar fi dacd, intr,-o bunA zi, tatll sdu
ar vedea deodatd limpede, ar pirtrunde zdd5rnicia sforl5rilor
Iui istovitoarc ?
Se despdrli indurerat, sdrutAndu-i mdna cu evlavie ca
unor pdstoii neprihdnili. Iar ei erau mullurnili cd feciorul
porneqto serios pe calea vielii.
Plecd spre Migura cu cdrula lui Ion, o cdru!6 noue, cu
dofl cai ,buni, primili de curdnd de la socrul sdu. Pei drum,
Ion ii povesti cu lnare mAndrie cum a biruit pe Vasiie Baciu.
:* Dacd nu m-ai fi invdtat dumneata, domniqorule, rd-
mAne,am mai rdu ca un ligan ! sfdrqi liranul intorc6nd capul
spre Titu cu o privire recunoscitoare.
Adicd te-am inv5lat eu ? fdcu tAndrul, uimit.
- Vai decum mine, mi se pare cd dumneata ai uitat de tot ?
ziss -Ion. Nu lii minte cdnd mi-ai spus, ehe, acu-s doi ani a-
proape, cd trebuie s5 silesc pe badea Vasile sd-mi dea pe
Ana ?
Titu tresdri. Niciodatd nu se gAndise cI o vorbd aruncatd
la int6mplare poate stdrni o intorsdtur5 in viala unui om. Pur-
tarea lui Ion fald de Ana qi Vasile Baciu i se pdruse urAti qi
nein!eleas5.
-_ Dar socrul tau ?... 11 lSsaqi sdrac ? intrebA dAnsul,
simtindu-se complicele tuturor neslbuinlelor lui.
Tot pdmdntul e al meu, domniEorule ! r6nji Ion cu mul-
- p5timag5. C6t pdmdnt !... Numai sd-mi dea Dumnezeu
tumire
sdndtate sd-l stdpdnesc, cd-i al meu !
Patirna din giasul lui infiord pe Titu. Inddrjirea, egoismul
qi cruzimea cu care omul acesta a urmdrit o lintd, fdrd si se
uite in dreapta sau in st6nga, il fnfricoEau, dar il gi miEcau.
Se gAndi la sovdirile iui din vremea aceasta, la zigzagurile ne-
putincioase,, la alergdrile lui dupd {eluri de-abia fntrezdrite,
gi se simli mic mic ln fala ldranului care a mers dre'pt lna-
inte, trecAnd nepdsdtor peste toate piedicile, lupt6nd neobosit,
294
lite, fdureqte planuri peste puterile lui, triiegte cu visuri. fer-
rrrccate, qi aldturi de dAnsul viala inainteazi vijelios. Un sim-
lrrrndnt de sldbiciune ii strAnse inima.
Numai o pasiune puternieS, unicA, nezdruncinat6 dd
- adevlrat
lrre(ul vielii ! murmuri d6nsul intristat gi dAndu-gi
scama cd eI n-a fost in stare sd urmdreasci fdrd preget o sin-
qurd {intd.
I
Vrernea se dezmorfea. Iarna, istoviti- ca o babA rdutd-
,:ioasi, se zgarcea mereu, simlind apropierea primdverii din
ce in ce mai dezmierditoare. Haina de zdpadd se zdrenluia
',lezvelind trupul negru al c6mpurilor.
Ion de-abia aqteptase zilele acestea. Acumar stApdn al
Luturor pdmdnturilor, rAvnea si [e vadd Ei sd le mringAie ca
pe niqte ibovnice credincioase" Ascunse sub troienele de omdt,
degeaba le cercetase. I)ragostea lui avea nevoie de inima mo-
piei. Dorea si simtd'lutul sub picioare, sd i se agale' de opinci,
.*d-i soarbd mirosul, sd-qi umirle ochii de culoarea lui imbdti-
l(.lare.
IeEi singur cu m6na goa15, in straie de sdrbdtoare, intr-o
luni. Sui drept in Lunci, unde era porumbiEtea cea mai mare
li mai bund, pe spinarea dealului... Cu cAt se apropia, ctl atAt
vedea mai bine cum s-a dezbrdcat de zdpadd locul ca o datd
frumoasi care qi-ar fi lepldat cdmaqa ardtAndu-gi corpul gol,
rr;pititor.
Sufletul ii era pdtruns de fericire. Parci nu mai rAvnea
nimic qi nici nu mai era nitlic in lume afard de fericirea lui.
Pdmdntui se inchina in fa{a lui, tot rp5m6ntul... $i tot era al
tr-ri, numai al lui acuma...
Se opri tn mijlocul delnilei. Lutul negru, lipicios, ii tin-
t,uia picioarele, ingreuindu-le, agdlAndu-l ca bralele unei iu-
liite pdtimage. Ii rddeau ochii, iar fala toatd ii era scildatd in-
lr-o sudoare caldd de patimd. Ii cuprinse o poftl s6lbatici si
imbrdtiEeze huma, sE o crdmpoleascd in sdrutdri. lntinse mAi-
nile spre brazdele drepte, zgrunluroase Ei umede. Mirosul acru,
lrroaspdt qi roditor ii aprindea sdngele.
Se aplecd, lud tn mAini un bulglre Ei-l sfdrArn6 intre de-
plete cu o plScere infricoEatd. M6inile li rimaser6 unse cu lu-
tul cleios ca niqte mdnuqi de doliu. Sorbi mirosul, frecAndu-Ei
1>almele.
295
 Apoi trncet, cucernic, tdr6 s5-qi dea seama,, se l[s5 in ge-
nunchi, iEi cobori frunte,a gi-qi lipi buzele cu voluptate de pi- Capitolut X
rndntul ud. $i-n s6rutarea aceasta grSbitd sim{i un fior rece,
arne{itor... I
Se ridic1 deodati ruqinat Ei se uitl imprejur sd nu-l fi $TREANGUT
v&r"ut cineva. Fgla insd ii zdmbea de o pidcere nesfArgita.
Isi incrucisd bralele pe piept Ei-Ei linse buzete simlind
'Sa-
netrrcetat atingerea Ei duice'a1a'amard a pimAntutui.
""..
tuln in vale, departe, pdrea un cuib de p5s6ri ascuns in vA-
g6und de frica uliului.
'Se vedea acum mare gi puternic ca un uriag din bas-
rne care a biruit, in lupte grele, o ceatd de balauri ingrozitori.
lEi infipse mai bine picioarele in pdmint, ca Ei cAnd ar fi ,Ilerdelea gdsi o locuinld buni Ei ieftin5 inr Annadia, cu
cerdac Ai cu grddini!6, in casa lui Ghite Pop, scriitorul de la
r'rut sd potoleasc6 cele din urml zvArcoliri ale unui duqman
dobordt" $i plmAntul parcd se cl5tina, se lnchina in fala lui.. "iudec6torie, Ei astfel indatd dupi Boboteazi-se mutard cu tot
r alabaldcul, seara ,,ca sd nu mai vadd strdinii toate borfele(,"
r:uin .zicea ddscilita. Cdsula lor din Pripas rimase goald qi
iriir:asita ca un sdrman cadavru necunoscut. -
.PAni -se obignuird putin, se visau mereu in Pripad Ei se
intristau degteptAndu-se intr-o odaie straind. Li-erau mai iiragi
iiranii din Pr.ipas care se abdteau pe la dAngii cdnd veneau
p:'in Armadia. li intrebau nesdlioEi de noutdlile de acasd Ei
;tscultau cu pasiune : cd feciorul cel mai mare al lui Trifon
'[ataru, care s-a intors astii-toamnd din cdtdnie, umbli sd se
insoare, cd C'eorge al lui Torna Bulbuc s-a Ei logodit cu Flo*
lica vddanei lui Maxim Oprea, cd copilul lui $tefan Iiina qi-a
::r:rAntit piciorul pe lunecugul de la poartd, cd da^scilul cel nou
rrune pe copii sa vorbeascii numai'unguregte Ei*i snopegte rdu
dacd-i aude romAnegte, aqa cd bielii de ei stau ca mieii prin
",rgrada Ecoaiei gi nu pot vorbi... Chiar qi doamna lIerdeflea,
''irei;r nu-i plScea sI se coboare intre prostirne, acunta ir pri-
fnea cu inima deschisi ca pe niEte neamuri scumpe, riidea cu
i:i, ii poftea si gadd pe scaunele cele bune, nu se uita cii-i
inurdiresc scoarlele cu opincile lor ndclSite de noroaie, s€r
plingea gi ocdra Armadia gi pe cei ce au silit-o s5-6i p6r5seas-
.;i c,a odihna 9i liniEtea din Pripas.
Herdelea avea cam mult de lucru, dai muncea' bucuros
,:dci, in afari de leafd, Grofgoru ii fre'cea Ei unele venituri mal
tici, incAt nu se pomenea zi sd nu soseascd str5lucitor de Ia
l..rirou, sd arunce pe masd banii c6Etigafi, strigAnd cu mdn-
'...1 - -

Na, bdbucl !... Ilqti

mr,iltumit5 ?
-Mullur-rrirea lor cea mare era insd Grofgoru. I{crdeica rru.
r,-iLii eontenea cu remuqcdrile cA s-a purtai atdt cle rlu cu cei

297
 mai bun om din iurne. De 'altfel qi Grofqoru il indrdgi' aievea,
rnai ales convingdndu-se cd e un muncitor priceput qi harnic.
Uneori insd, mai in glurnd, mai in serios, tot ii zicea ,,re-
ca o imputare pentru trecut.
*
ncgatule(',
Lasi, dornnule avdcat, ca mai sunt alegeri ! Nu mori
-
dumneata pdnA nu te facem deputat ! rlspundea I{erde'Ietr
cu cdinld Ei fdgdduinld.
Gr6fqoru atunci zdmbea m6gulit, cdci intr-adevdr aqtep-
ta mult alegerile viitoare. Era suflet milos. Nenorocirea itr-
valatorului, ?upd ce il cunoscu mai bine, il miEcd addnc. In-
cepu sI povesteascd tuturor palania lui, infloritir, impodobi-
td, nationaLizats.. Herdelea deveni cur6nd ',ntartirul6', ,,inimo-
sut apdrdtor al ldranilor((, ,,victima rAzbun5rii unguregtfl$'
Mulli-ii opreau pc stracla, ii strAngequ mdna puternic gi-i Eop-
tcau :
Am auzit, mi-a spus Grofgoru ce-ai tras... Of, cAinii,
cainii- !
Se, bucura el, dar totugi clAtina trist din cap, cdci toate
acestea nu-l irnpiedicau de a fi suspendat din inwaldmAnt,
de a fi nevoit s5-gi lase in. voia soartei clsula lui, de -a mull-
c;. din greu pcntru o bucl{ici dc pAine 5i de a-;i vcdea pri-
mejduitd liniqtea bdtrdnelelor.
CAnd sosi noul termen de judecatd cu Belciug, Herdeleir
vru sd ia iardqi un certificat medical precum cd pArAta doant-
na Herdelea e'bolnava qi nu se poate prezeuta' Grofqoru insi,
cdrttia ii povestise Ei neruEinarea de' la BoboteazS, iI sfdtui
drmpotrivi, strigAnd :
* Las5-l si ne iudec6m, Ei !i-l scutur dc si te lie minte I
' $i, intr-adevdr, Crofgoru il suci -5iJininvdrti pAnd ce. Bel-
din
ciug fdcu fe!e-fe!e, inghilind in sec, iar cele urmd de-
ctai:d singur'cd-;i re'trage pldngerca.
.'ii,rbunr,toare Apoi cdnd avocatul arAti
pe recla.mant ca o fire care, in ciuda obligaliilor"
lale preolc;ti, t-tu s-a clus <:tt sf6nta crttce in casa unor buni
creltini, pcntru carc fapti de attfel va trebui sd dea socoteali
autoriti{ilor bisericeEti competente, doan:na Ilerdelea se a-
p.rinsr: aiat d.l n-mlt cd nu se stSpAni sd nr,r murrnlrre chiar $tt
felrl ii-rdeciilii:
Piimiitufui I
Grofrsom indeinnl apoi pe l{erdelea sd n-aibi-"1 grija nir:i
I
I in privinla setrtintei de la tribunal. Se insdrciueazl el si-i
-"co:ite ca ianru.a. Suspendarea e un moft. Ba e 9i o onoare s-i
fii suspendat pe:ntrr-r indeplinirea upci obligatii judecdtorul
1a!io.nale,-culii
cstc apdrarea^lSranului oropsit. A avut noroc ca
298
''ir transfcrat, altnrinteri o palea urAt de tot pdnd la sfdrEit,
aci prca a fost ticalos 1i voise s-o ia razna, unguregte. $i fi-
rndci l"Ierdelea, caomul prilit, seindoia qi nu credea, Grofgoru
',r, infuria, ser jura gi striga cA ,,s5-i taie mustdlile dacd n-ars sd-l
lacl achitat de oriccr pedeapsd(. InsemnAtatera acestei promi-
"iuni lalua ploporlii ;tiindu-se in to:rtd Armadia cir Grofqortr"
finea must5li mai n:ult dec6t la lumina ochilor, cd in fiecare
21 venea acasl Ia dansul birbierul si i le spele, sd i le" ungit
cu pomAduri, gi sd i le frizeze si sir lc rirsuceascd.
La vreo lund dupd ce se stabilird in Armadia, sosi gi Ghighi
din lireag, de la Laura care ndscuse o fetild. Ghighi se, ln-
duiogd pulin c-a rdmas pustie ctisnla din Pripas, dar apoi 5e
impdcii repede. Aici igi vedea zilnic prietenelc clc sindrofie,
sc. ducea per la ele, veneau ele lle la ea ; de asemenea tinerii
Armadiei o puteau vedea mai des, o tnconjurau, o compli-
rnentau, ii mai dddeau cAte-o serenadd... La serata dansantd de
la sfdrEitul lui februarie se duse impre,una cu bdtrdnii Si pe-
trecu admirabil. Zdgreanu ii dddu tdrcoale toatd vremea qi,,
rndcar cd la inceput ea a fose rece cu dAnsul, ca unul carer e
vinovat in nenorocirea familiei, in cele din urmd se' convinse
cA e bAiat cult, aqezat, drlgu! gi cavaler, ceea ce recunoscu gi
doamna Herdelea.
De cAnd sosi Ghighi incepr-r de aitfel ;i Zdgreanu sd vind
.deseori
mai pe la Herclelea sd-i ceard sfaturi qi indrumdri in
chestiuni de qcoal5 gi, firegte,.la sfdrqit, nu rr-ita sd mai stea de
vorbd ;i cu domni;clara. devcnind foartc rrelancolic gi suspi-
nind in rdstimpuri.
De altfel Ghighi, cAt stituse la;sora c,i, sc schimbase, se
fdcuse adevdratd fatd mare, deqi incd n-avea doudzoci de ani.
Crescuse, se implinise, pierduse copilaria si-si pistrase vcse-
lia comunicativir. Ochii ei albaqtri insd lttceau mai ,puternic
si parcd ascundeau dorinle neldmurite... Povestea bdtrAnilor
cu mare insuflelire viala fericitd gi arrnonioasd ce o duce Laura
clt Pintea. In natru luni gi jumdtate nu i-a auzit niciodatd cer-
iSrndu-se, nici barem neinvoindu-se. George e delicat, iar Lau-
ra nu-i iese din vorbl Ei a ajuns s5-i ghiccascd Ei gdndurile.
f'etita le-a botezat-o protopopul din Bai.a h4are ; i-au zis Ma-
ria, dupd numele doamnei lierdelea. La vard au sd vie negrc-
"rit prin Armadia, ca pe urmi sI meargd cu tolii tla b5;i ia Sdn-
ilcorz, tinde e vorba si soseasci gi rudele din Rorndnia.
toa
 2 De cAnd se cununase Ion GlanetaEu cu Ana, el rdmdsese
Mdndru Ei mullumit ca orice inving6tor, Ion simlea totugi
un gol ciudat in suflet. Se gdndea Ei pldnuia cum sd-Ei mun-
,ceascd moqia Ei in aceeagi vreme inima ii umbla parcd, aiurea,
cercetdnd, adulmecAnd neliniEtitd... Apoi cdnd prinse de veste '
cd se mdritd Florica vddanei lui Maxim cu George Bulbuc,
il zgudui un fior de durere. ,,Cuin se mdrita qi de' ce ?'( igi zise
furios ca qi cdnd cineva i-ar fi furat cea mai bund gi nrai ma-
re delnila de pdmirnt.
ln vdlmAqagul goatrei dupd moEie nu se mai sinchisise rie
nimeni Ei de nimic in h:me. I se pdruse cd nici nu se poafe in-
tAmpla altceva Ei cd tot satul trebuie sd stea in loc, sd ia par-
te sau cel pulin sd priveascd la lupta lui cumplitS. Acum ser.
mira qi se mAnia vdzAnd cA oamenii Ei-au cdutat de nevoilt*
1or precum si-a ciutat el de-ale lui, cd lumea gi-a urmat men-
sul ei parci cl nici n-ar fi fost.
Se cutre,murd ca degteptat dintr-un vis. IEi aduse amiute
cdt i-a fost de dragS odinioard Florica qi nu pricepea de ce
vrea d6.nsa sd se mirite cu altul, cAnd el e aici qi o iubeqte ca
.^O.-----r::
si atunci ? Igi reamintea cutn i-a spus, in noaptea nunlii, ci
tot ea i-e dragd E-apoi totugi nici nu s-a mai gAndit pe urrnd la
ea, ca qi cAnd ar fi inghilit-o pdmdntul... Pdreri de rdu ii ro-
'deau inima. Ii tnecea prin creieri sd alerge la Florica, sd-i sptti-
nd cd tot dragd i-a i'imas Ei sd-i porunceascd sd nu se m5-
rite... Dar se dezmeticea ruqinat. Om insurat, cu copil, l-ar
huidui lumea 9i l-ar alunga lflorica... Ei, dacd n-ar fi Ana..'
Drugtile qi coldcarii venir6 sd-l cheme la nuntd Ei f5-
g5dui bucuros cd va rnerge de bund seam5.
-- Instirdtoarea
fecioruiui lui Tonla cu o fatl siracd lipitA
stArnise de altrninteri vdiv6 in Pripas. Mai ales tocmai calicii
ii ociirau cE ia o calici gi spuneau in gttra mare.cd George are
sd pape repede averea biitrinr-rlui. Toma fluzea zvonurile si
rdspundca ncintrebat:
-_ Eu nu mii brg, nu md :rmestec... Parcir ell am sd trdiescqi
{ru c-'a ? Ilu i-am snus. totdear-tna : I)ragul tatii, fd ce vrei
ce-ti cerc inin"la. Cd noi la avere nu ne uitim, c-avem, slav[
Domnului, qi nu sunte,m muritori de foame... Dacir-i place lui
fata qi i-e dragd, sd fie s5ndtoqi. Cd dec6t sd trdieqti cr-r o ciu-
md-n casd, mai bine sd te arunci in Someg cu capul in jos...
George nu-gi tncdpea in piele de mAndrie. Avea mullu-
rnirea, ce-l mi,.gulea grazav, cd a cucerit pe Flor:ica ;i insurd-
.Loarea i se p6rea incoronarea unei biruinli nemaipome'nite.
:00
l lrrntea fldcdilor, ceea ce-l rlspldtise pulin pentru infrdnge-
l.a ce o suferise atunci. DeEi ar fi fost timpul sI se insoare
',,i dAnsul, nu se putea hotdri. Tatdl sdu il zorea, iar el amAna
nrcreu, ca sd se bucure in tihnd de plScerea de-a fi cdlduzd
linr-.retului in bine qi-n rdu, la petreceri qi la bit5i. De altfel
',1)unea cu fald cd nici o fatd din sat nu-i destul de vrednici
tlc ddnsul. Fdrd s5-gi dea seama, vorbea chiar adev6rat. Cdci
, rr si-i placd vreuna, trebuia int6i sd vadd cd place gi altuia,
';i ca luAnd-o pricinuiegte necaz cuiva.
Toamna trecutd insd George primise o lovitr-rr6 in mdn-
rlria lui de cap al tinerimii. Atunci se intorsesc de la oaster
Nicolae Tdtaru, feciorul lui 'Irifon, voinic, aspru la infdliqare
1i blAnd la inimA. Era bdiat cu invdlaturi : umblase trei ani Ia
liceul din Armadia gi rru co.ntinuase fiindcd repetase de douir
ori clasa a doua. Din Ecoald rdmase totuEi cu dragostea de car-
lc qi, c6nd a erescut mai mare, s-a abonat \a Foaia poporului,
saptdmdnalS, din care citea duminica, pe prispS, pdrinliior Ei
vecinilor dornici de a afla ce se petrece prin lume. In tarmati a
inaihbalt sergent qi se fdl,ea ch i-ar fi prop'us, insuqi cdpitanul
sI se reangajeze. Venis,e mai d,ezghe{at din cdtdnie, vorbind mai
r A'spioat, parc-ar fi comandat mer,eu, umbidnd ca bradul $i
rvAnd vegnic pe limbd c6te un also Si cdte un mclrg sa:u ruic,
prin care uimea pe fldcdii qi chiar pe'bdrba{ii din sat. Mace-
don Cercetagu il imbrSliEa in fiecare duminici la cArciumd Ei
.se plAngea cd feciorul lui a fr,rgit de trei ori de la ogtire, de-l
face de risul lumii. Cu toate acestea Nicolab era agezat, poto-
lit qi se gAndea sd se insoare cdt mai curAnd, deoarece cei de
vdrsta lui aveau qi copii. Dar, pentru cd avea vreo Ease fra{i
rnai mici ca ddnsul, cduta o fatd cu zestre, Ia care si se poatl
rnuta, ca se-$i ugureze pdrinlii. Pdni sd gdseascd ce dorea, se
l,inea de' Florica vddanei lui Maxim, cu care-li era mai mare
dragul sd te ardli 1a hord, fiind frumoasd Ei deEteaptd, degi ca
degetul de golagd.
George simli curdnd cd i se intuneci steaua din pricina
iui Nicolae. $i atunci, ca sd-i dea o loviturd zdravdn6, vdzdn-
ciu-l cd umblS cu Florica $i zvonindu-se chiar c-ar fi vorba
s-o ia de nevast6,, se hotiri repede, o peti qi fdcu indati toc-
rneala, ve,sel ci i-a suflat-o.
Florica se topea de fericire. Nu ndddjduise ea niciodati
rrorocul sd o ia feciorul unui ,rbocotan( ca Toma Bulbuc. Cum
implinise, doudzeci de. ani qi, afard de nigte boarfe, zestre n-a-
clucea, s-ar fi agdtat bucuroasi de oricine, numai sA se vadi
lu casa ei.
|rl. -10026 coala 2l 301
 Nunta se fdcu in casa cea noui a lui George, ziditd anu-
me pentru dAnsul. Trei popi slujirl la bisericS, iar Toma nu
s-a i6sat p6nd nu i-a opiit pe toli 9i la ospa!, izbutind chiar
sd imbete leucd pe cel din Sdrdcufa' cu Lrerg' cdci cumpdrase
lnadins trei butoaie pentru felele spdlate. Naq mare a fost
Stoessel car€', ca notar, deqi ovrei, i se pdruse' tot ce se-poate
mai distins. Stoessel a vcnit cu brigca lui cea noua, galbenS,
impreuni cu \notdreasa ;i cu toli copiii, qi a stat t-oatd noaptea,
iai in talgerul miresei a zvt4it o hArtie de o suti coroane, nu
ca popa iin Sdrdcula care a pus un biet zlot de argint Ei lnca
vaiianau-se cd biseiica lui e cea mai sdracd de pe valea So-
megului.
George era foarte vese'l qi urindru' qi sd uita din. cAnd [n
cand la N"icolae TStaru sa-I surprindir cat e de supdrat._Rotin-
flr-gi inse privirea la oaspe{i! pre.a cinstiti, int6lni . deodat6,
*frii f"i Ion GianetaEu, infipli ca niEte lipitori in Florica."Ochii
ii spu-
,""qliriaatji, apringi'qi tulburi 1l sp5imAntard 9i parc[ se
i""d aihir-inqii'porneEte primejdia. Incercd sd bucure
cI Ion"aii rAvneqte pe Florica ;i vru s5 simtd o pricina
rSzbunare pen-
lui. Dar
i." ce a trebuit sd inghitd odinioar6 din
nu "lf"
izUuti sd-qi imprdgtie tiama nici ddnd de' duqca un pahar
deractriu.Numai^intorcAndu-selaFloricasemailiniqtipu-
ti;, ;a"i
--itn.n, qedea cu ochii plecali si pldnqi, c.YT. sS cuvine
,rtt"i "a 'qi doar pe buzetre' subliate qi roEii ii juca u4
zAmbet de pl5cere. Se gdndi sii nu se mai sinchiseascS 'de
-pomeni
Io,n, Ei totugi indatd se iar pAndindu-I. $i Ion nu-qi
lua ochii de la rnireas5, ca qi cAnd i s-ar fi lipit de ea intr-o
sdrutare ,atAt de pdtimasi cd nici o putere din h-rme sd nu-i
mai poatd despdr1i... Aldturi de el, George descoperi intr-uu
tArziu pe Ana, gatUelite qi uscatd ia obraii, qezAnd ca pe ghimni
si surAzind rrrsinatS. Ea, intdlnind privirca mirelui, slluse ceva
ja ureche lui Ion care, fArii a intoarce capul' mdrAi ardtdn-
du-si dintii, ca un duldu gata sA muqte. Z€lmbetul pe fata fe-
meii se stn.so o clipi. p"tti., u te,r"ni indati nl.ai inghelat'
Ana simlise de la inceputul ospAtutrr-ri ci Ion nofteqte ne
Florica. Odinioard s-ar fi prdp6dit de durere ; acuma nr-rmai o
rugine crdncend ii ardea sufletul, cA toti oasnetji. o- r'dd batjo-
coritd... Si, incetul cu incetul, ruqinea se schimbd intr-o grea-
!d ndbuqitoare. .f se pdrea cd toati lumea, cu tot ce e' intr-insa,
se scunfun<la in nisfe ape tulburi, atAt de murdare incAt scir-
ba singurd pluteqte de'asupra ei ca o iazmd otrdvitoare' In-
chidea"ochii'si toiusi vedea neincetat apa spre care -o impin-
g"u o mdnd grea, ca spre un liman care spal6 urmeLe 9i pa-
rerile ilE.rdu.
302
ln zori, me'rgdnd acasA, cr: picioarele de plumb, cu ciz-
rrrcle nouii pldngAnd pe zdpada indspritd de ger, un frig in-
lrir:o;;irtor ii inghela inima. Ion pdgea rar, suflAnd pe niri ca
rrrr talrr lacom, cu capul in vAnt pe care cdciula stltea !an!o-
,;r ca o creastd neagr5 de cocoq. Mergea parcd per ea nici n-ar
, ultoa,:te-o, fdra sa-i arunce o privire... Arndrticiunea, o su-
l;r'urna. Se pomeni zicAndu-i tare, fdrd voia ei, incAt se mi-
rrrrniir singurd, auzindu-Ei glasul :
Am sa ma orr0r, Ioanc !
-Birbatul llu se triti la er. Sc infurie insi dcodata, ca q;i
, rind l-ar fi trezit dintr-un vis dulcc.
Da omoard-te dracului cI poate aiia allr sit ecap de ti-
,rt: I -rnormdi apoi nepisdtor, scolind pe gurA qi pc nas fuioare
,rll'lc de aburi, ca un balaur flntdrAtat.
Ana se' cutremurd: Se opri o clipd sI risufle. PamAntul
',r'invArtea Ei se legdna ca zguduit brusc din ternelii. $i parci
;rpa tulbnre, greloasd de adineauri se intindea peste tot, ame-
rrinlAnd s-o smulgd gi pe ea, s-o arunce in vArtejul fArI fund.
'I
ntinse rvrAinile cdutAnd un reazim care s-o apere de cutropi-
rt'. Vru si strige ajutor gi buzele ei goptiri' desperal.e :
Am si nri om()r...
--
Da.r nici uu-si rnai rc(lunosct.l glasrrl.
3
.,Ag fi putut c6$tiga gi rni-ar fi venit uEO.r s-o pedepsesc
liriar' cu temnit.l... J)rr cum sii-nli pun eu mintea' c-o muie-
rc ? Ajunge c-am speriat-o bine dc tot, 9ir se -invele mintect,
isi zise preotul Belciug dupd proccsul hri cu doamna Herde-
1,,a, ol:sr:rvAnd cd nu e furios, deqi a iegit infrint.
De altfel, de cAnd s-au- mutat Herdelenii itr Armadia, lud-
,ria lui imnotriva lor parcd scizuse, fdcand loc tlnei linct'zc'lr
l)c\ care nu putea s-o inteleagd. PAnd atunci toate nenorociri''
i,r invdtdto.nt.,i i se pdruserf binerneritate;i se-simtise mflri-
rlru c-a contribuit gi dAnsul la stArnirea 1or, addugdnd, ca r'r
( ulme egali cr-r excomunicarea, refuzul lui de'-a .intra cu sfAn'
til cruce in casa unde s-au urzit ticdloqiile iilpotriva slujiter'
,rrlui Domnului, Acuma insd iucepea si-gi dca seama ci nein-
ri'lcgerile dintre ei au pornit din deqertdciuni tndrunte, aproa-
lrt, iopiliiregti, gi-;i zicea cd nedeansa a f-ost poate prea male
greqeiile sdvdrgite. ,.Poate c-am fost prea aspru, dar
,,r,ntru *meritau",
lcclia o se mdngAia-dAnsul in noplile iungi de iarnii'
, iind se zvArcolea fdri sornn in agternut.
303
 igi amintea serile pl5.cute, de-acum cdliva ani. Hendelea
veneir Ei juca durac sau Eedeau de vorbd pdnd tArziu, ca niEte
frali. Alteori se ducea el la Herctrelea gi jucau loton cu toatd
familia, pAnE dupd mieaul noplii, pe nuci, sorbind cu poftd
numeroase ceaiuri cu mult rorn. CAnd s-a intors din Cluj, dupd
operatia dc rinichi, fiind slabit Ei ar'6.nd mare nevoie de mAn-
care mai bund, doamna llerdeiea ii trimitea in fiecare zi pe
Ghighi, care era mititicd, cu supi de gaina Ei cdte aite buna-
1aii...
Amintirile bune i le intunecau ins5, nu uneltirile de mai
tArziu ale }lerdelc,nilor, ci invdldtorui ce,l nou pe care BeI-
clug a ajuns foarte lrepede s5-l nttmeascd in sinea lui ,bdiatul
viclean Ei renegat al unui ldran de treabd(... Preotul vorbise
numai de vreo cdteva ori cu Z'agreanu, dar il gi catalogase. Ti-
nerelul zAmbise, parcd ar fi vrut sd-i ia de sus... Cu Herdelea
ficuse, Belciug o inlelegere sd-Ei adune intr-o singurd du-
pd-amiazl toate orele de religie, iiar cAnd n-avea vreme, si
lase pe cdte-un bdiat mai mSrigor sii citeascd din Catechism
qi sa pizeasci liniEtea in clas5. In cea dint6i miercuri dupi
prdnz, venind la EcoalS, Belciug g6si la masd pe Zdgreanu, cu
ceasornicul dinainte, inLimpinAndu-l cu ,,ai intdrziat binigor,
domnule pdrinte(. Ba mai stltu in spinarea lui toatd vre,mea,
ascultdnd cum face lec{ia, ca Lln controlor. Preotul se supdr6,
inverzi, asudd, se gandi mereu s5-1 ia de guler Ei s5-1 scoat5
afar5, dar se stdpAni qi doar la plecare nu-i didu mdna. Peste
cf,teva sdptSmdni, avdnd o intrevedere cu arhitectul noii bi-
serici, Belciug uitd de ora de religie. Spre seard se pomeni
acasd cu Zdgreanu car€-l rugi politicos sd nu mai lipseascd...
CAnd mai afl6 apoi ci veneticul vrea cu orice pre! sd sileasci
copiii si vorbeasci numai ungureste gi ci pune la gloab6 grea
pe pirinlii care nu-$i pot trimite odraslele la qcoald, preotul
incepu sd regrete pe llerdelea.
Totugi Zdgreanu Ei Flerdelea nu-l preocupau decAt in
unele ceasuri de plictiseald, cdci altminteri trdia niEte vrsmuri
fericite. ln Ulila Mare, /pe iocul cel mai frurnos din sat, a-
proape de casa lui, zidurile noii biserici aEteptau doar prim5-
vara ca sd relnceapi lucrul, sd se infiptuiascd deplin visul
lui. Pdnd atunci av-ea dese lntdlniri, sfaturi Ei chiar certuri cu
arhitectul, un om incSpdt6nat, cu o barbd lungi, stufoasi, care
voia sd qtie mai bine ca ddnsul cum sd impodobeascd iconosta-
sul qi interiorul sfAntului ldcaq. !
Ca o minune cereasci, tocmai in clipele de greu zbu-
cium, venise la 'ddnsul o deputatie de !5rani din Sdscula si
cumpere bisericula veche, s-o mute la ei. Belciug se'cutremuri
304
,l.
nrAndrie, cdci astfel dobdndea mai mult decdt ii trebuia spre,
., ;rt:operi toate cheltuielile cl5dirii cele noi.
-- Mult m-am strEduit Ei Dumnezeu nu m-a ldsat ! rnur-
rrrrrrir el inchindndu-se, cucernic. O, dacd toli ar face ca mine,
rl;rr:ii fiecare ar face mdcar atAta, cum s-ar in51!a neamul nos-
lrrr in lume gi in fala Atotpttternicului !
Belciug era romdn infldcdrat, dar fdri parad[ qi nerrrdnd
rrririri" ,,Imi fac datoria in cu,ibul meu(, irsi zicea cu o tnodes-
tic bisericeascd in care dormea poate r;i o parcrc de rdu. Sen-
l,nlentele insd Ei le pdstra mai rnult in suflct, ferindu-se sh
.rilri'r ciocniri cu stdpdnirea. Numai la pctreccri igi dirdca dnr-
rrrrrl uneori, degi a doua zi se cdia cd n-a pus lacitt gurii, cum
'r ric de altfel qi in c:irlile sfinte.
PAnd a inceput clSdirea bisericii, avusese obiceiul sir spu-
rr;i c5, dupd ce o ver vedea sfinlita, va muri bucuros. Acuma
,'.;i mai deschidea un termen : sd-i dea Dumnezeu zile
Ei sd poata
vcdea Ei d6nsul Romdnia, ,lmauta visurilor r1oastre66, pe lrma
vir muri impacat. In ageptarea morlii insd se cAntdrea de c6te
,,r'i umbla prin Armadia qi, cdnd se plAngea cd n-are sI nrai
tliiiascd mult, se supira daci ii bdteai in strund. ln scirimb
',c insenina cdnd i se spunea cd e rezistent "9i cd are si inmor-
rn;inteze tot satul pAnd sd-i vie lui rdndul. Atunci iqi m6ngAia
lrarba zbdrlit5'gi ofta cu ochii spre cer:
Spenanle degarte, vai, prea de;arte ! Viitorul e in
rrrina- lui Dumnezeu... Noi sd vedenn prezentul !
Prezentul lui erau socotelile bisericii cu arhitectul, gri-
.jile gospoddriei, slujba bise.riccasci, Zigreanu, Ilerdelea, sd*
Icnii...
Se necdji cAnd igi dddu seama cil prezr a inceput sd se
lllindeascd la Ilerdelea gi sd intrczitrcascei clriar putin!a dcr
rttpicare, dacd ar avea norocul sd se mai reintoarcr:r in
I'ripas.
,,Atdta mi-ar lipsi acuma ! se m6nie cdutAnd s5-qi
rnrprdEtie gdndurile acestea. Asta-mi lipseqte, vezi dumneata..,
I'irlcA de impdcdri imi arde a2i...,.
.t
Numai dorinla de-a strAnge banii de drum il inviora pe
'l'itn in M5gura. De aceea n"luncea din rS.sputeri, silindu-se
, rl--qi gribeascA'pleca,rea,...
De altminteri nici n-ar fi pr:lut face altceva in satul a-
r ('sta aruncat pe o vale strAmtd, in creierii nruntilor, cu casele
305
 rdzl,elite pe coaste. Cu Cdlddraru a v6zut repede ci n-ar {i chip
si lege nici r-rn fel de inlelegere sufleteascd. Au fost ei tova-
raqi de bancd in liceul din Armadia, dar de atunci nu fi-au
prea vizut pAnI acum cdnd Cilddraru era notar, insurat.
instarit, iar Titu un visdtor, cu capul plin 9i cu buzunare'le
goa1e... Apoi Cdlddraru se schimbase de ne'recunoscut. Mititei'
vcia sa pard grav gi serios, ca sd-l respecte !5ranii. intrebuin'
1,a sumedenie der pomezi ca sd-i creascd must5lile Ei era neno-
rocit cA, fiindi sp6n, de-abia avea ici-colo cdte-o lepuEd. IEi
scotea burta in afard Ei pentru cd din firc rdmdnea cam supt,
iqi fdcea vesta qi pantalonii largi in brAu ca si para tnai gros
qi pdntecos. Ochii mici, vii, negri, i se invArteau in orbite ca
la veverild. Vorbea tare gi apdsat Ei se ferea ca de foc sd rA'
<id in fala oamenilor. Era insurat de cur6nd cu fata subprima-
rului din sat, liran bogat care.' pusese umdrul pentnt alcgerea
lui Caidararu,-dcEi rivatli iui, mai bitrdni, fuseseri suslinuli
de insu;i soiglbiraul Chitu. Toata farnilia socrului siu il pri-
vea ca pe unlenomen rar gi il lduda pretutindeni, speriindu-se
rrrai ale-s ctl ,,e nutrtai de douazeci 9i gase de ani qi e^. notar(',
parcd mai tiizitt. ar fi fost menit si ajungd cel pulin figpan'
ifitu ii spuse din prima zi cd vrea sd plece in Romjnia 9i
ca venit aci numai ie-Ei adune cheltuiala de cilatoric' Cal-
a
ddraru linu ihclatd si-l povdluiascd sd nu facd prostia-de a
pleca nicdieri. ci sd stea la dAnsul, sE cAqtige. o practicd b.un6,
apoi sd-gi dea examenele ce-i mai lipseau $r^.sd se inscrie la
cursul cle notari de pe ldngd univeisitate. li . preamdri apoi
-comunal,
profesiunea de notar neuitdnd n se da' drept pilila
p,e sine insugi, care a ajuns aEa de -bine prin tnunci '5i. std-
iuinld. Titu se simti micEorat cit prietenul siu vrea si-i po-
ze'z,e'in ocrotitor, dar nu-i'fdcu imputare, ci iEi inteli doar ho-
tiirArea de-a pleca mai rePede.
In sufletul lui zbuciurririle se linigtirl sub privegherea
speranlei. I)in clipa cAnd dorinla vaga de-a trece dincolo s-a
transformat in pasiune, r'iata i s-a ugurat, ascunzAndu-qi par-
cir toatei nrdrunlisurile r-rrAte. Visr-rrile care pdn5 ieri clocoteau
intr-insul, cdutdnd si izbucneasci neapdrat Ei sd schimbe rea-
litatea, sd cucereascS pe toli qi si-i faci sd tresalte la fe'l, a-
cuma stdeau sfioase in collu1 cei mai cal{ al inimii lui, ca as-
timpdrate de un farmec atotputernic. Acolo le mdngAia in cli-
pele de reculegere, ie rdsf5la Ei le ferea cu griji de ochii iu-
mii neintelegdtoare,. $i astfel ndzuinlele i se pdreau nrai pre-
tioaso qi mai dragi, ca o cornoard nestematd.
306
O data Cdlddraru, vdzdndu-l retras qi ursuz, vru sd-l
,r('ri(:oase.Titu ii rdspunse verde : ,
-- Ce sI pricepi tu ? Ce ideal sd nutreEti tu ? Te-ai in-
rrritt, egti notarn ce-!i mai lipsegte ? Copii ? Ai si faci, cd doar
rrrr'i asa mare lucru... Pe urmd? Idealul tdu, dragd, e sd fii.
rlrrcciat de domnul soigdbirdu" De aceea nu scapi nici o sAm-
lr;rt.ti fdra s5-i trimili daruri, de-aceea te iscSlegti ,,Kaldarar'6,
,lr:-oc€€€r pui pe nevastd-ta sd invele ungureqte gi ai fi in stare
,, inveli ungure$te gi pe bietul tatir-tau....
-_ Te rog, te rog, se, umfl"it notarul. Eu: sunt oln cum-
, cade...
De ce te superi ?... Apoi parcd eu ce-{i spun ? Toc-
rrrai -pentru cA eEti prea culnsecade, faci ce faci. $i poate cir
lrine f'aci... Dar dacd eu nu sunt in stare sd fiu ca tinei gi ca
rrriile de allii ca tine ? Nu sunt, dragul meu, Ei nu pot... $i
vczi,r de ac€ea n-am ce cbuta nici aici, nici'in alt jude!, ni-
, ;liri in lara asta, ci trebuie sa-mi iau lumea in cap.
Dupd. aceasta Ei alte,le, Ctildlraru se cdi cd s-a incurcat
, Ll url zdpdcit care nu gtie s5-l stimeze. I-ar fi cdutat vreq
'.'ina gi s-ar fi cotorosit de dAnsul, dar Titu muncea cdt Eapter
.i-i ducea in spinare toatd cancelaria, incdt n-ar fi fost uqcr
;, L-l inlocuiascS.
Spre-primivarti Titu primi o scrisoare de la Laura care-l
,rnplu de bucurie. ii spurlea in scrisoare cA la vard vor veni
,r singeorz negregit gi rudele din Rom6nia ale lui George. Se
,irlli ,icuma at-at de aproape de fericire, inc6t ii venea sd in-
tlndd mAna s-o strdngA in brale. :
D
De la nunta lui George Bulbuc, in fiinla Anei se stator-
,rici o sild grea, pentru".tot ce o inbonjura. Zilele i se pireau
rrcsfArEite Ei- tulblri, asemenea apei. care o ispitis.e atunci. qi al
,:irei miros-inlbuqitor ii rimdsese in ndri ca o ispiti' Simlea
rlrelreu cd-i lipsegte c€'va qi rAvnea din ce 'in ce mai mult o
iirrigte mare. Se oprea deseori pierdutd, cu bralele-moarte, cu
,,t,hii aiurea, fdrd sd vadd ;i farn sd audd. Zenobia, cAnd o
Lrrprindea aSa, o ocAra cd doarn'le in picioare qi ci pute locul
,lc lene pe unde trece.
Nici o bucurie nu tnai g6sea in lume. Copiiul incepea a
,lringr:ri gi se,mdna at6t de bine cu Ion incdt ea' care se ingro-
,,r,a cle bdrbatr-rl ei, ii ocolea privirea de fricd sd ntt vadi ln-
r--insa ochii din noaptea ospalului, cei ce-au pdtruns ca nistc
i07
 sAgeti aprinse in carnea celeilalte femei. Apoi Ei Petriqor era
rau, pldngea mult pdnd invinelea, iar c6nd ii dddea !6!a in
guri, muEca sfdrcul cu gingiile parc-ar fi vrut sd se rdzbune
ca maicd-sa n-a sdrit rnai curdnd. MAngAindu-l Ei hr6nindu-I,
Ana iEi zicea de,multe ori :
Numai Ion e pricina...
-IEi simlea inima-seacd Ei goala ca o pungf, zvArlitd intr-o
margine de rdrum de un trecdtor nepdsdtor. incetul cu incetul
;ii mintea i se stinse, parcd toate cutiulele s-ar fi degertat spre
.r ldsa locul slobod numai pentru douir chipuri tot mai desh-r-
5ite, care I se piimbau de ici-colo, greoaie, apdsdtoare Ei du-
reroase, silindu-i sufletul sd se impace cu ele Ei chiar sd le in-
drageascd : Avrum si Dumitru. $i amdndoi se, a-rdtau vegnic aEa
curn ii vizuse ultirna oard : ovreiul cu gtreangul de gAt, cu
parul umed de srrdoare', cll genunchii indoili sub scara dii-l
fur5, iar mogneagul cu briciul deschis ca Ltn compas Ei ridicat
sus ca sir nu se taie, Ei cu o falcd albd der spurnd de sdpun.
Chipurile acestea o spiimAntau gi ii stArneau o intrebare pe
care n-o putea irnbrdca in cuvinte' Ei nici mdcar n-o pute,a
termuri bine. Vedea doar limpede cI oamenii, care au trAit si
au sufe,rit ca Ei ddnsa, au pistrat in ochii reci at6ta linigte ;i
imndcare incdt ii era parcd necaz cd nu poate dob6ndi Ei ea
nepdsarea lor alinatS.
CAnd se desprimdvdrd, r\na isi fdcu obiceiul de-a se duce'
in fiecare zi pe la tatdl ei, pe-acasd. Nu-Ei dddea seama de ce
se duce qi nici n-o intreba nimeni. Ion era bucuros cd nu-i
mai zbiard copilul in creieri gi cd nu mai e nevoie s-o vadil
veqnic bosumflatd ca o pr€,vestire de rdu... Vasile Baciu rareori
schimba cdte-o vorbd cu ddnsa ; o afurisea insd cd din pricina
ei a trebuit sd ajungd averea lui pe rnAinile unui tdlharr care,
azi-indine poate sd-i scoatd Ei din cas5.
De la GlanetaEu pAnir la tatdl ei, o postatlr buniEoar5,
Ana, cu copilul in brale, mergea ca o,:neluc5, fdrl sd se uite
in dreapta ori in stdnga, trecAnd pe idngd oameni fdrd sd dea
binele gi bolborosind cine qtie ce... Cei ce o intdlneau iqi fd*
ceau cruce ; prin sat se Eoptea cE s-a smintit la minte sdrmana
femeie, iar unii mai miloqi ocdrau pe lon Si pe Vasile c-au
bdtut-o pAnS au nducit-o de tot... Ea intra ln cas5, se invdrtea
pulin, 'ca $i cend ar fi cdutat ceva pierdut de, mult, apoi se
ageza pe o lavi!d,, iEi al5pta copilul, mutd, cu ochii in gol, pe
urm5 deodatd se scula gi pleca precum venise.
O dat[ ins6, mergdnd spre casa pdrinteascd, uD glas
bAibAit Ei hodorogit o trezi din aiureal5:
Ana !... Ana !... Stai... vino-ncoa L..
-
:r0B
I,'eme,ia se opri speriata. Sar.ista-Oloaga, ln ;marta ogrSzii
lrri Trifon Tdtaru, ii facea semne desperate cu mAna. Ziua era
caldd, alintati de soare. Noroiul pe ulill se zbicise. Ramurile
, 1:omilor, spdlate de rugina iernii, iEi inverzcau mugurii.
Ana se rnir6 vdzAnd pe Savista.
--- Aici
eEti ? o intreba.
Aici... Venit dinadins pentru tine... Sd-!i spun, clefdi
i ioaga rAnjind, dar cu privirea rnAnioasl qi dAnd din mAini
l)arc-ar fi vrut sa se ridice in picioarclc e,i subfiri;i corcite.
Ne,vasta Etia cd Florica; de cAnd s-a rnitritat, )uitsc pc 'Sa-
vista la ddnsa. Ba auzise cttm Ccorgc s-i.lr fi lirudilt cittrc'
oarneni cA oloaga are sd-i poarte noroc in. casri, asta drcpt rtis-
1:uns celor ce, voind s5-qi batd joc, spuneau cd lrlorica n-arc
:'cstre, afarl dac5 n-o strange pe Savista ca s5-i cerseas(il po-
rnana trec6torilor. ,,De ce s-o fi intors oloaga inapoi [a Trifon
'fataru ?(c se gAndi Ana apropiindu-se.
Savista ii spuse ceva cdscdnd gura cdt o qurd, g6fAind gi
silindr-r-se in acelaqi timp sd-gi mulcomeascd glasul sd n-o audl
cumva cineva, deEi nu se zdrea lipenie de om primprejur Ei
numai ln Eanlul de peste drum scormonea grohdind un masc'Jr
legat de-un picior .cu sfoarl de un par din gard. Ana asculta
sr nu prlcepea nrmrc.
Mai rar, Savistd, murttrurd ea rugdtoare.
-Oloaga rosti rar douS vorbe, dar apoi urmd tnai repede 9i
rnai bdlbdit. Din ce in ce ins5 ii lucea mai aprig privirea Ei in
collurile
- gurii ii cldbuceau spume gdlbui.
Nu vie Ion... Poznra mare... Florica nu..' George omoar6,
ur16-ddnsa foarte iute, ameuintdnd cu pumnii qi invArtind in
orbit€'ochii aproape albi de holbali.
Apoi deodati Ana plecd, ldsdnd pe Savista cu gura plin5.
i'vdrcolindu-se in ldmuriri aprinse. In urechile Anei ndtrunsese
,,Ton, Florica, George(' din care inlelese de ajuns' Oloaga insi
,e infurie mai rrdu vezand-o cd se depdrteazd, qi rdcni dupd ea
:icuturAnd pnmnii :
-Fdcu 9i pe tine omoar5, tdrfd... Tu laSi pe lon...Anei, dar pi-
o sfortare mare sd se repeadd in urma
r:ioarele betege ii rdmaserd tintuite pe loc Ei doar cu fala se
qrlech pAnd-n p5m6nt, lipAnd mai gros :
Ana nu mai auzea decdt : Ion, Florica, George... $i merse
.:a altddatd, drept inainte. pdnd la casa in care a conilSrit.
'l'atdl ei nu era acas5. Lud cheia de sub grindS, unde gtia cdl o
nscundea, deschise u$a $i se agezd pe lavit5. Copilul se scdn-
i,ea. Il legdnd pulin in brale, apoi ii aioperi gura cu !A!a.
303
 Iqi simlea capul greu ca plumbui. ln neEtire strAngea la
piept copilul care locdia lacom. Se uita mirati prin casd parc-ar
fr vizut-o int6ia sau ultima oar6. Nimic nll era schimbat. Pa-
tul, tmsss, lavilele, scaunul, dulapul cu vase, donila de apii,,
lampa spAnzuratd in tavan... Joate ca totdeauna. Numai cup-
torul pdrea mai negru, cu gura-i mare, fard fund... Privind
cr-rptorul, o sAgeatd ii trecu prin minte qi deodatd, parcd s-ar
fi intors inapoi pe o cale spinoasd... Parca e intuneric beznd...
Lespcdca rcce ii gedilA talpa cr-rm se suie pc cuptor gi inima-i
bate s5-i sparga coastele... Se urcd incet sir nu-i fagAie cdmaga,
sd nu deqtepte pe tatal ei care sfordie beat in pat... In culcr-rq
e cald... O m6nd b6jbaie, ii atinge glezna uEor gi ea Etie cd e
nrdna lui Ion, cdruia ii pdrdie oasele srlind Ei lungindu-se l6ngA
ea... $i inima-i bate lnereu... Cum ii bate...
Apoi deodat6 se cutremurd Ei, dezrneticindu-se, i;i aduct:
aminte, fiirii sd-gi de,a seama de ce, ca indatd dupd nuntd, Ion
s- a imprietcnit ca un frate de cruce cu Geo!:g€!, cd merge deseori
pe la dAngii, ci veEnic se sfdtuiesc impreuni, la circiumd beau
impreund, umbl5 Ei prin .Tidovila irnprenn5... De nnde gtie ea
tcate acestea ? Habar n-are, dar gtie sigur... i-a spus cineva...
C-lhiar fon a spus-o acasS Zenobiei, lauddi.rdu-se Ei laudAnd pe
Ceorge...
$i atunci i se pdru cA gura cuptorului se cascd mai marer
qi se apropie de ea. Copilagul scApase sf6rcul sdnului Ei scdn-
cea... Ana se scul5 brusc, incuie uga, puse cheia ,bine. Din
spate simlea amenin{area gurii uriaqe, flSmAnde, incdt nu mai
indrdzni sd se uite inapoi.
Savista era tot unde o l5sase. Trecdnd prin fala ei, o vdzu
cum scuipd qi o auzi cum rScneqte mai avan :
Ruqine... FIu... IIuo !...
-Ana insS se grdbeato!i...
Omoard George
ca qi cAnd ar aqtepta-.o cineva acase.
Opincile ei plescdiau pe ,ulila uscatd gi soarele o frigea in
spinar:e.
CAnd intra in ogradA, portita sc6rlAi atAt de jalnic c5-i
zgdrie inima. Ion cioplea o oi;te, cu mAnecile suflecate, h6cdind
de c6tc ori izbea cu toporul; se opri o clipd, se uitS dupd ea
gi lucire,a ochilor i se potoli v6zAnd-o, parcd s-ar fi intre,rupt
clin vedenia celeilalte. Ana insl trecu pe lAngii et f6rd a intoar-
ce capul. UEa tinzii era deschisS, neagrd : pe pragul de sus se
prelingea o perdea cle fum albastru. In casd, pe pat, se odihnea
Glanetagu, cu fala-n tavan, cu gura clscatd, horcdind. La vatri,
ilenobia sufla in foc cu ochii rogii urnflali ; zdrindu-Ei nora,
:10
luA indatd la ocdri, dar neincetdnd de-a scormoni tacrunii
:i' de-a sr-rfla :
*_ Ai inceput sd forfoteqti toata ziulica prin sat, tu nevas-
ti..: fuuuu... ffff... fff... Ei colea-s toate, baltii... ff... Parc-ai fi
din {igani, nu din oameni de omenie... Vad c;i nu mai ai,..
ifuufff... .nici un pic de ruqine... fff... nici obraz...
l'emeia auzea vorbele Ei nu le pricepea rostul. Toate i se
piireau ca prin vis. Statu pufin in mijlocul casei. Copilaqul
gangurea. Pe urmd, ca gi cAnd gi-ar fi adus aminte, aqezd
copilul cu bagare de seami la picioarele GlanctaEului, il im-
bondori bine in cdrpe gi-l inchina de trei ori... Ficdnd aceasta
parci iar uitd ce vruse qi iar rdmase pierdut5, cu ochii intre-
l:5tori... Apoi tresdri Ei ieEi brusc in tindd, unde cotrobii prin
l.oate ungherele, foarte amArAtd cd nu gdsea ce ciuta,. Porni
iri ograda Si-n prag o lovi drept in fa!5 lumina vie a soarelui
l;r'ii.narrdr:itic, silind-o sa clipeascir aiurita din ochi. Cu obraiii
qalbeni, supli, crr nasul subliat, cu barba asculite, pdrea fnsbqi
desperarea. iii venea sI-gi frAngd mainiie gi nu putea... Un
gAnd nou ii rdsari in creieri gi fugi drept in grajd...
Acolo, pAnA sd se obisinuiascd cu intunericul, bajbei pr-rfin.
,Apoi rrizu 1:e Joiana, vaca ei de zestre, cu spinarr,a oso,asi gi
,.1-r goldurile largi, ieEite afari ca doud lopeti, parci vegnic ar
t"i fost fliimAndd, ;i cu ugerul atArnAndu-i pdnd aproape de pi-
m6.nt. Joiana se uitd la ea cu ochii rnari, liniqtili qi melancoiici,
"a ;i cdnd ar fi intrebat-o : cc vrea ? Ana ii mdngAie goldul, dar
Ioi;rnr.r, nemulfumitd, intoarse capul gi-gi vAri botul in rdm6qi-
tele de ogrinji, suflAnd putcrnic pe nAri spre a imprSgtia
r:raful din fundul ieslelor... AlSturi rl'lrxega Dumana lui lon,
:ar mai departe, tot pe mdna dreaptd, doi cai sl6bu{i nechezai.l
, u nddejde. In stAnga erau boii, culcali, somnoroqi.
Ana lnsd intdrzia mereu. Se oprea, r-ritAnd cc ciruta, gi i;or-
rrea iar doi paqi, reamintindu-Si. Ajunse la cotelul unde tinuse
vitelul pe care Ion'l-a vAndut ca sd pliteascd avocatr-tlui. Pe,un
;.tAlp, intr-un cui de lemn, atArna -streangul nou-nou!, cr-r care
iega vilelr-rl cdnd il alegea la muls. Ludndu-l gi intinzAtrdu-I
in mAini, zAmbi cuprinsl de bucurie mare. Pe urm5 se uitd
imprejur. Tavanul era foarte jos, aproape si-l atingi cu dege-
tele, gi se odihnea pe grinzi groase, necioplite* Trecu capitltl
,,t.reangului pe dupi cca dintli dinspre u;d, ldngir Joiana, ;i il
ilgii cu un nod intreit. Ldrgi bine latul din celdla.lt capirt ;i-i
,ii,-rdrr drumul, privind curn se leagdnl de ici-colo, din co in ce
rirai usor. Privind aqa ii apiirn in niinte din senin Avrttm si se
irirl ci spAnzuratul n-o mai si:dimAnta, ci parci zAtnbo:-r s{.1-:l-
r,iu ca o chemare.
Q1l
 '
De-abia intr-un tArziu se attzi glasul mdnios al Zenobiei :
O, I)oamne feregte, ce $i eu... murmurS. Ana intorcdn- __ And !... Mei-Ana !... Vai, mdnca-te-ar rclele, puturoasi
du-so- Ei fdcdnd un pas, hotdrdtS sd iasd din intunericul nabu- ri netrebnicd ! Ca toat6 ziulica bate ulilele ;i copilul mi-l lasd
;itor. pe cap sd urle Ei si md asurzeasc5... And !... Fire-ai a dracului
Printr-o crdpdturl a uEii pdtrundea o dungd de raze gal- (:xl cine rni te-a fdcut nord ! Vedea-te-ag moartd sd to v5d, ne-
bene in care jucau ;i se intreceau mii de firiEoare in toate cu- r u;inatA gi...
lorile. De-afara auzi izbiturile de topor ale lui Ion Ei un ciripit Mi se pare c-am vdzut-o intriind in grajd, mormdi Ion
r:gomotos Ei certdre! de vrdbii multe. Vru sd mai faci un pas iiird-sd se opreascd din cioplit. Ia vczi c-o fi adorrnit acolo !
qt deodatd vdzu limpede in dunga de lumina pe Dumitru crr Zenobia se repezi qi deschise larg uEa grajdului. Lumina
briciul in mdnd, tremurdnd ca Ei cdnd i-ar face sernn... Spe- ndvdli veseld induntru... In aceeagi clipS insi femeia s[ri la o
riatd, se uitd inapoi. $treangul nu s€, mai miqca ; statea drcpt, i:arte ingrozitd qi tipdnd ca din gurd de garpe:
intins parcd de-o greutate rnare. CAnd se gAndi de ce-o fi intins. _- Tulai !... Ajutor !... Sdrili !... Ionicd !... S-a spdnzurat
deslugi in ia! capul lui Avrum, cu un rAnjet care o infurie.
lncet, tacticos, igi scoase nlframa Ei o puse pe parul cnor
'Lna !... Vai de mine gi de mine, tulai !... S-a spAnzurat !...
oespdrlea pe Joiana de Durnana. Se duse apoi furioasa sr.iir
qtreangut carc-i venea pAnd la ocld. Se intinse in vdrful i;i-
cioarelor, prinse lalul cu amAndoud mdinile gi-Ei vdri capul
Sie cihzni muit sd-gi potriveascd funia pe gdtul go1, linAnd cu
o mAni gtreangul qi cu cealalta lalul. Picioarele o dureau de.
cdt stS.tuse incordati ; simlea cd e aproape sd amor!easc&,...
lnchise ochii Ei incerci sd nu se mai lind cu mAinile de funit.
De altfel nici nu mai putea de picioare ; i se zgdrceau genunchii
L,aful se strdnge4 din ce in ce mai tare. N-o durea, dar i se
parea cd tot nu l-a potrivit bine,Ei-i era tlecaz cd s-a pripit.
Simli o gAdiliturd lncAt trebui si caEte gura Ei ochii. Deodatb
ii trecu prin minte cd acuma are sd moarA, se ingrozi Ei vru
sd se intindA si atingd pdmdntul, sd fugd de moarte. Dar de-
geaba miqca picioarele, cdci nu gdsea nici un sprijin. Atunci se
spdimdnt[ gi o cuprinse o inecdciune arzdtoare. Limba i sc
urnfld, ii urnplu gura, incAt trebui s-o scoatir afarir... Apoi un
fior o furnicd prin tot corpul. Simli o pllcere grozav{r ame{i-
toare, ca gi c6nd un ibovnic mult aqeptat ar fi lmbrdliEat-u
cu o sAlbdticie ucigdtoare... Incerci sd !ipe, dar nu izbuti de*
cdt sA horcdie de, doui ori indbuqit... Se moleEi, ldsAndu-se sr
atdrne in voie. Ca o fulgerare ii mai trecu prin creieri noapte:r,
cuptorul, durerea, pldcerea... Pe urmd toate se incdlcird... Ochii
holbati, nu mai vedeau nimic. Doar limba creqtea tnereu, sfi-
d6toarc. ;i batjocoritoare, ca o rlzbunare pentrtt tice'rea la cart
:r fost osdndit.i,toatd viala...
Joiana, nemaisimlind nici o miEcare, intoarse capul gi st'
r,ritd ne'durneril,ir. T)ddrr din coad5"gi atinse cu motul de pitr poa-
lele Anei. $i fiindcd Ana rdmase leapdni, Joiana lEi infund:,
iimba verzuie, apdsat, intAi intr-o nari, apoi in cealaltd Ei porn,
sd rumege domol, plictisitA...

372,

Capitolul XI
BTESTEMUL
t,
Cdnd vdzu Ion pe Ana tloarta, simli parcd o lovitr,rrd de
clocan ln moalele capului. St6tu in fala spAnzurate,i, uluit, strdn-
g6ndu-qi gura cu palma, qi o durere necurmalA il apasa pe
creieri, ca un bolovan. Acuma iEi aduse aminte 'ameninlarea
ei din noaptea nun{ii lui George cu Florica. Mila stranie, al-
cituiti din groazd si mirare, ce te cuprinde instinctiv in faler
morlii, il zgudui o clip5. Dar pe urmd, obiEnuindu-se pulin cr-r
fa{a schimonositi cumplit a femeii, il munci intre}:area cum a
putut el triri aproape un an in acelaEi pat cu ea Ei sfdrEi zic6'n-
du-gi c5 bine a fdcut cii s-a omorit... Dupd un rdstimp insd se:
rdsti la Zenobia, aproape firf, sa-gi dea seama :
Unde-i copilul, tlatnd ?... Vezi de copil !'.. Ia du-te la
cci:ii-1...
Grija de copil ii umplu toatd mintea gi nici nu-l mar parisi"
Vasil"e Baciu veni spre seard, gasind pe Ana asezata pe
ntasd, scildat[, imbrdcatd, cu miinile incruciqate,. Se uitd lung
la ea, inghiti un nod ce i se urcase in piept si apoi schirnb[
c€rteva voi'be cu Ion, dar fdrA si se priveasca in ochi. Zenobia
insS ii povesti amanunlit cum a venit Ana din sat, cum a pus
ccpitrul pe pat, cum a ieqit afard, cum nici n-ar fi dat peste'
dAnsa dacd nu plAngea copila;r-r1...
I-rl prohod se adunir mai tot satul, incdt oame,nii umpleau
gi ulita. Fraporii fluturaru alene in.adierea de primdvard care
ducea, departe mirosul de tdmAie qi aducea in schin-rb valuri
cle rniros dulce/de flori de mbr. C6te-o femeie izbucnea in plAns
din cand in cAnd, iar preotul Beiciug mormdia pe nas cdnte-
cele de inmorm6ntare qi scutura mereu cddelnila. Ion inge,nun-
chea deoparte, Vasile de cealaltd parte a coqciugului, amdndoi
cu capetele goale, plecate, ca niqte vinovali. Zenobia in ge-
rrunchi tinea copilul in brate, iegdn6ndu-l ca sd nu se scdn-
ceascS, gi se uita imprejur. parcd s-ar fi mdndrit cu frumuse,tea
de ingropdciune. Glanetaqu, zdrobit, cu obrajii in palme, pldn-
gea cu sughiluri, bolborosind dureros:
374
tatii... Draga tatii...
-IonDraga
asculta ca prin vis cdntecete popii gi rdspunsurile das*
liiluiui. GAndurile lui ritdceau in zigzaguri stranii, sarind de la
Ana la copil, apoi la Vasile Baciu, iar la inoarta din sicriul de
lrrad invSlit cu zdbranicul aspru, Ei pe urmd deodati la Fl.orica,
lcvenind la copilui din bralele Zenobiei. $i de cAte ori ii venea
in minte copilul avea o tresdrire de spaimd nein{eleasd.
Pe c6nd preotul citea o rugdciune J.ungd, igi aduse aminte
ca, inainte de-a scoate din casd coqciugul, au sost aci George ctt
l:'Iorica, cu ferlele triste, gi i-au spus cd aga a vrut Durnnezeu,
rlar omul sa fie tare, ci toate trec pe lutnea asta... Privirea ne-
vestii -il pironise intr-una, posornordtl Ei doritoare 9i plind de
irnputdri, dar totuqi parc[ rasfrdngAnd asupra lui o dragoste
rnare, de-abia stdpAnitA. Lui i-a fost frici sA ntt bagc clc scatuir
George qi a plecat ochii... Iar acuma simlea privirea aceea in
r:reieri, i 'se plimba in lnchipuire tot mai stdp6nitoare, cople-
:pindu-i inima de o amirdcir-rne din care totuqi incolleEte repede
,, nidejde nou5.
Pe la sfdrEitul prohodului, ridicAnd ochii, int6lni peste coq-
ciug privirea lui Vasile Baciu, care-l sfredelea cine Etie de
cAnd. Ion ingllbeni, incercd sd plece iar capul Ei uu mai putu.
I?rivirea socrului s5u era ca a unui Earpe uriaq ce-Ei ameleEte
prada inainte de a o inghifi. In ochii lui insi lon citi mai, ales
o intrebare, intiri lntuneioasd, E-apoi indat5 limpede ca lumina
zilei : ,rUnde-s pdmdnturile ?... in pimAnt se duc toate pdmAn-
t.urile...c
Atunci deodatd igi dddu seama de ce se gande$te el atdta
la copil. Adicd prin moartea Anei ar pierde tot Ei degeaba s-ar
fi luptat, dacd n-ar fi copilul... Adicd numai in sufletul copilu-
lui line averea Iui, numai cAt tine sufletul copilului line gi mo-
qia... Vru sd se uite spre Zenobia, cu copilul, dar pr:ivirea lui
\/asile nu-i dddea drumul gi incepr,r sd-l frigd qi sA-l sfdgie,
,:dci intr-insa se vedea pe sine insuEi ca intr-o oglindd : galben,
speriat, tremurAnd de frica arnenintdrii... Iar socrul sdu parcd
r,vea fata unsi cu un zAmbet batjocoritor de friruinld.
Pdnd s-a coborAt in groapd sicriul Anei, ochii lui Vasile
Baciu l-au urmdrit neindurdtori, izgonindu-i din suflet privi-
rea Floricdi, facdndu-l sd uite tot, chiar prohodul insuEi, afarl
de copilul de car:e htArna parcd toatd soarta lui.
Intorc6ndu-se de la cimitir, smulse copilul de la Zenobia,
ca cuprins de tearnd sI nu i-l rdpeasci cineva. 1l strdnse la
1:iept, acoperindu-l cu bralele-i osoase. Petrigor se Bcdncea, iar
eI il ogoia ca o doicS iscusitS, gdndindu-se mereu ca duce in
315
bra{e tot pdmAntul cdgtigat cu stiruinli Ei zbuciumdri atAt de
indelungate. Oamenii care pdnd acllma il ocdrau Ei spuneau cf,
din pricina lui s-a spdnzurat Ana, vdzdndu-l cu copilul se ln-
duioEard Ei-Ei ziserd cI nu poate fi vinovat eI de moarteil
fcrneii.
Ia seama, ginere, sI nu cadS bolnav nepolclul ! mor-
mdi -,in urechea lui un glas rdutdcios, cAnd cotira in Ul'ila
IVIare.
Ion se cutremurf, Ei ascunse copiiul sub suman, parc-ar ti
cdutat sd-I apere de privirea lui Vasile Baciu.
Apoi, dupd pomeni, se sfdtui multd vreme cu maicd-sa ce
si facd cu copilul Ei cum sd-l ingrijeasc5. $i set mai linigti cdnd
Zenobia il incredinla ca bdielelul e destul.de mdriEor, cd tot
era sd-I inlarce azi-mAine ci mdndncd de toate, cd sre sd creas-
cd cAt muntele, numai zile sd aibd de la Dumnezeu, gi cd nici
n-o sd bage de seamd p6nd s-o pomeni cu el mare Ei bun de
trimis cu vitele la irnag.
Ia seama, mamd ! zise Ion totugi, rdgugit. Ia bine Seama,
ci mi- se pare cd PetriEor e cam pl5pdnd.
Vai de mine, omule, dar nu-I vezi cAtu-i de, ro.gcovan
qi de- voinic ?
Bine, bine... Dar dacd se imbolniveqte gi moare, Doam-
- apoi si qtii ci n.ai trai cu mine !... Copilagul Ssta-i
ne feregte,
viata mea, mamd !
Proclet mai eEti, IonicS, qi sdlhui, zdu aqa ! protestd
-
bItr6na.
Eu atdta-li spun, ca sd nu zici cd nu !i-am spus... Ca
ochii-din cap sA mi-l ingrijeqti -Ei sd mi-l ocroteqti !
Da ce-i rndi bdiete ? Parcd cobeEti a rdu,
- iartS-micu! setine,
Doamne inchinl Zenobia gS,ndindu-se cd mult mai
trebuie sd-Ei fi iubit nevasta fon, mdcar cd nu s-a ardtat, dacd
seprdp5degteaEacufireadinpricirrap1oduluiei.
2 :;i infricogitoare fiinle stdpAnitoare...
Romdnul, cdnd e bun din fire, e.ca prietenul meu Her-
delea !
striga GrofEoru cu, atAt mai des cu c6t termenul ape-
lului se apropia Ei Herdelea devenea tot mai mohordt qi mai
neincrezdtor.
So ocul era hotdrAt pentru mijlocul lui aprilie, la curtea
de apel din'TArgu-MureEuiui. Herdeiea numdra zilele ca qcolarii
la venirea vacanfelor, dar el, de ce scddeau, de aceea se intrista
mai mult, muncit de presimlirea cd i-e scris lui bd fie infierat
316
r:i rd-Ut piardd pensia pentru care a muncit ca robul peste trei*
zcci de ani. $i azi nici mdcar nddejde adevaratd nu mai putea
riutri, cu toato asigurdrile zgomotoase ale' lui GrofEoru, cdci
:ri nddejdea'I-a ingeiat atiit de crAncen rdndul trecut.
GrofEoru ii fdgdduia in ficcare zi Ei se jura cd se va duce
la curte Ei nici nlr se va intoarce fdrir achitare dcplina. In sfdr-
5it, ca s5-i dea o dovadd desdv6rEitd de cdt il iubeEte Ei-l sti-
ruL:azd, cu vreo trei siptamdni inainte de tcrmcnul procesului,
biiu brudergaft cu dAnsul la berdria, Rahova, de fa$a [[ind toati
dornnimea dirr Armadia, pupdndu-l Ei pe urmA strigAndu-i tri-
rlmf5.tor :
__ Acuma mi-egti frate, belivule, Ei daci mai findrazneEti
i;A te indoieqti gi sE te mai ardli cu mutra asta piAngdtoare
rnoi sd Etii ci egti de poznd'cu mine !
Toli aplaudard gestul, iar cei ce inci nu se tutuiau cu Her-
delea, urrnard pilda avocatului, incepAnd cu directorul liceului
:;, sfArgind cu conlopistui de la notarul public.
In 'ziua aceea llerdelea s-a simlit intr-adevdr fericit, s-a
irnbdtat zdravdn, incAt ddscSlila a trebuit sh-i puie prosoape
ude la cap gi si-l ocdrascd toata noaptea... Dar a doua zi tris-
telea i-a revenit aceeaqi, ca o umbrf, ce nu te pirdseEte decAt
1:frni cAnd stai in intuneric. Se gAndea mult la Ion qi la jalba
ir:i. Iacd, Ion Ei-a v6zut de ale lui, s-a qi imbog6!it.'. Fentru Ion
ralba a fost un accident ugor, din care scapi teafdr' Ei mai
bucuros de viatd. Ce-i pasd lui cd va Eedea la ricoare o lunii
rie zile ? Poate e gi multumit ci astfel are prilejul s[-qi odih-
rreasci pulin ciolanele,.. Pe cAnd pentru ddnsul jalba a fost lo-
vitura grea care i-a schirnbat brusc linia vielii. Un lucru de
nimic cum hotdrdste soarta omului, cum ii rdvdgegte tot mer-
rul vietii ! Piatra micd rdstoarnd carul mare... Un fir de nisip
care s-a miEcat din loc Ai a prdv6lit st6nca intreag5... $i parci
totdeauna lucrurile mdrunte qi .neinsemnate pricinuiesc pri-
buEirile grele, ca qi cdnd .omul, mAndru -si increzdtor in pute-
riie lui, ar fi o juclrie gi poate rnai puliir in mdna unei tainice
Tocrnai cu cdte.ra ziie inainte de implinirea soartei, Her-
,-lelea se pomeni iar cu fon care venea cu vestea morlii Anei Ei
ru rugdmintea s5-i facl ceva s6-qi poatd ispbsi osAnda in inchi-
:.oarea iude,cdtoriei din Ar;nadia, ca sE nu se mai depirtezer per
.,r Bistrita..
._ Se-ti fac, Ioane, cum .sh nlu-li fac ! zise invSlitorul a*
rriirrAt, rozdndu-qi unghiiie ca s5-qi stdpdneascd pornirea. Cir
i,i-am rnai fdcut gi altddatS, qi vezi brine pe unde am ajuns,
.ozi, pe drumuri, om bdtrdn... I)ar sd-ti fac, fireqte...
.DI F-
ii. 400'16 eo4la 22 .rrlS
 Ion se uitd drept in ochii lui, cu o emo{ie since,rd in toatl
infSliEarea, ca qi cAnd cuvintele lui Herdeiea i-ar fi atins in
suflet o coardd care n-a vibrat de mult.
Sunt ticdlos, nagule, rosti apoi dAnsul molcom. Suntem
- progti,
rAi- qi vai de picateie noastre... M-a bdtut Dumnezeun
mai rdu nu se poate. Ji-am greEit, v6d bine... Dar Dumnezeu
ajutd pe omul bun.., Dumnezeu are si te mAngdie pe,ntru gre.
geala rnea...
MA mir cum m-am luat eu dup5 nltdngiile tale, Io,a-
ne ? -Trebuia sd te dau pe ugd afari, nu sd md potrivesc !i'e,
murrnurd invSfdtorul, induiogat Ei ctr ochii umezi.
omul cAnd ii ia Dumnezeu mintea, fdcu fon cu
- Aga-i
alt glas, mai- aspru, in care se simlea plrerea de rdu cd s-a
l6sat o ciipd invins de slSbiciune penfru grijile altora. Dar
dumneata sA-rni faci acuma o jalbd frumoale, cum zic, c5-!i
plate'sc, nasuk...
llerdelea ii fdcu petilia cuvenitS. Vorbele schimbate cu
omul care i-a pricinuit toatd nenorocirea de azi ii sAtlird in
inimd un Lrob de lncredere^ Iqi zicea'.,,pe omul bun it ajut5.
Dumnezeutr, qi gdsea parcl mdngdiere. fivea insd Ei remugceri
q*, iq nerozia qi zdddrniciai lui, de multe ori qi-a bdtut joc
de cele_sfinte. $i-de'aci incolo, seara, intins in pat, dupd ce
stingea lampa, cu fata*n sus qi cu mAinile impreunate pe piept.
se ruga in gdnd fierbinte sd-i ierte Dumnezen rdtdcirile si sd-l
scape gi acuma, ca totdeauna, din impasul in care l-a aruncat
propria-i vin5.
_ Grofgoru avea sd plece singur la Tirgu-lVlureqului, la ju-
decarea apelului. Herdelea trebuia sE rAmdnd la cancelaiie,
acasd, cdci nu era obligat sE se prezinte qi lar fi cheltuit bani
mulli zadarnic... Degi, plecdnd din Arrnadia la arniazd, seara
aJungea la lintd, s-au fdcut nrari pregltiri de drum. Doamna
Grofqoru, o femeie drdguld, grdsund, gospodinS, umplu un cu-
fdraE numai cu merinde, ca sl aibi omul in tren ce sd mdn6n-
<'e. I)oamna l-Ier:delea, cu care se impriete.nise bine, i-a fost de
mult ajutor. Chiar ideea merindei de ila dtiscdlita pornise qi
fusesc gasitri minunatii... La plecare erau de fald anrdndouS
farniliilc., in care intrau cei cinci copii ai avocatului. Se vdr-
sari' ilacrirni abundente, numai Grofqoru se linu tare si porunci
lui lTerdclea sir fie absolut lirfqtit si sd aibd incredere in el gi in
I)rrmnezeu.
Nevasta avocatulr-ri, ddsclliia si Ghighi hotirAserd in taind
sa aiuneze toatd ziua procesului... Seara, familia Herdelea stdtu
pdnd tdrziu, lSuddnd oe Grofqorenii care-s niqte oameni cum nu
s-au vdzut mai de, inimd, si drdmdluind fel de fel de nidejdi.
al o
(-land se culcard, in intuneric se auzi lirnpede' Eogiitul buzelor
{.rrturor trei rugAndu-se din inimd sd binecuvinteze Atoti:uter*
nicul ziua de mdine Ei s-o intoarcd spre binele cclor ndpistuili...
Chiar in aaeeaqi vreme murmura qi doamna GnofEoru un ?o.tdi
nostru pentru bietul ereqtin, dupd ce ,pusese pe to{i cirrci copiii
in genunchi sd zicd o rugeciune anume pentru' o,mog l{erde,-
lca16,
trdri sE qtie de planul femcilor, invirlatorul igi propusese
:;i eI sd ajune in ziua cea mai grca [Iin viala h"ri. Se trezi in
'zorli zorilor Ei nu mai putu adorrli dtt grijd 5i dc,' crrrolie. Cn
s5-i treacd vremea, vru sd-gi aprindi luleatttt, dar i;i aduse a-
rnintd la timp ci nu te poli spurca cu tlmaia dracultti cAnd
.icrtfe;ti o zi lui Dumnezeu. Se perpeli in pat, fritniintaf nurnai
ric presimtiri re'ie. Plecd mai curAnd la cancelarie gi nici acolrr
rru gdsi liniEte. La pr6.nz nici nu se .duse acasti, spre supirrarea
rloamnei Herdelea care il aEtepta cu lrasa ca de obicei.
In sfdrEit pe seard I'eni o telegramd. Herdelea, singur iln
birou, o rupse Ei o citi tare incdt 1I auzi qi factoruil : ,,Achitnt
-- Ura'(. BdtrAnul ofti,o datd din fundul sufle'tului, ca qi cAnd
r s-ar fi ridicat brusc o piatrd de rnoard, ;i apoi indatd sc porni
I)c un pldns cu hohote; pogtaEul, care a;tepta ,un mic bacqig,
(| gterse repede in vdrful picioarelor. Dupd ce sc rdcori cu la-
r:rimile, Herdelea trecu la doarnna GrofEoru, [ocuinla avocatu-
iui fiind in aceeagi casd. Doamna Grofgoru, incercAnd sd rAdA.
se pomeni de asemenea plAngAnd de bucurie. Mai vru sd-gi
raude pulin bdrbatul, pe care-l iube'a mult. deqi era catn qtren-
Liar, dar Herdelea nu avea r:ibdare. Sirnlea nevoia sI comunice
lutulor cunoscnlilor si necttnosculilor vestea mini-rnatd. La be-
r'5rie prietenii ii felicitard qi-l imbrdfisard, indemnAndu-I apoi
:rd stropeascl cu o bduturd zdra'n'inti asemenea izb6ndl strf,ltr-
, ittr, incdt ii trebui o sforlare titanicd sI rcfuzc, voind sd-5i res-
lrccte deplin ajunarea... Sosi acasd po innoptat, obosit molt der
l;trcurie. Doamna Herdelea iI irrlmi bosurnflatii cd n-a venit la
rnasd, dar c6nd vdzu telegrama, incepu sii se bocei',scd ditnpreu-
rra cu Ghighi de rlsuna casar parc-ar fi rnurit cine;tie ce rudA
',cum1:5. Cu tnare grerr izbuti invatdtorul si le ostoiascS, spre
rrenorocirea lui, cdci ddscdli{a il lud la zor : de ce n-a noftit la
yrrAnz gi a fdcut si se strice atdtea bucate d.cge'aba ? Nici chiar
, lnd ii mdrturisi c-a aiunat, doamna llerdelea nu se inrpicl'r
,lr.tot, ci doar in suflettrl ei se simli mullumitn cA qi ,,p6gAnul((
' ,1, intors l:r Dutrrnezerr.
Se cr-rlcard acuma devreme. ln cas5 stillAnea o fericin'
,,rare."$i totugi l{erdelea parci niciodati n-a avrrt noaDte nrai
;rlb.i. Ii era foame si mai aies il chinuia meteahna tutunului.
 Se invdrti ceasuri peste ceasuri in patui. fierbinte, cu genele
rnai grele ca plumbul... gi nu era chip sd adoarmd. De-abia sprc
:riuir il birui somnul binefdcator Ei atdt de adAnc cd dimineala
trebui sir-l scuture de doud ori ddscalila pdnl sa-l degtepte, ca
rra. nu intdrzie tocmai acurna cdnd ar.ocatul nu-i acasl gi toatti
r:ancelaria e ,in searua lui.
La amiaz;i facurir cu tolii .o plimbare pdnA-n Jidovifa sd
aqteptc pe Grof;orr-r... Copiii auzirl cci dintAi clopoleii cailor"
'lrdsura se opri gi avocatul siri jos strilucitor. inainte dc a-;i
rAruta nevasta, se re'pezi la l{erdelea qi, itnbrdliqAndu-l furtu-
ii zise
tros, :
-- Ai r'f,zut, renegatulc, ce poate face un rotrriin ?... Apoi
de-acuma sii mai pofteEti sit nu crezi cdnd ili fiigaduiesc eil
ceva !
3 trrlburare. ,rEi, parc5 nu Etiam eu c-a$a trebuie s;i fie !... Amu
Un copist pirpiriu lud din m6na lui Ion hArtia prin care
tribunalul ii ingdduia sd-qi fac6 pedeapsa de o luud la inchi-
soarea iudecitoriei din Arnladia, o sttci, o invArti, c6utd prin
,iosare, se uit6 ia dAnsul cl5tinAncl din cap dojenitor, apoi scrise
ceva intr-un registru prifuit, ii dAdu un bilet galbc'n gi-l tri-
rnise : ,,in fundul gangului, utrde vezi o tiblilE neagrd cu chei
rr:ulte".
Din gang Iop se pomeni deodatA tin curtea inchisorii. O re-
(:unoscu numaidecdt, nu degeaba a vdzut-o doar aEa de bine
t.rdinioard, cAnd a avut pozna cu Siinion Lungu. StrAngerea de
inim& de atunci ii ingdlbeni fala Ei acuma. Curtea strirr-ibd era
pustie. Pardoseala de piatrb, tocitS, rlsfrdngea lucirea soarelui.
Irerestrele cu zdbrelelc incruciqate scdnteiau in b6taia razelor
<:alde. lntr-un geam, un cap tuns, cu barba innegritd de tept,
nerase de rnult, stirtea nctniEcat, parch ochii, singuri vii, s-ar
{i irnbi:rtal sorbind lurnina zilei. Ion se cutremur5 ugor Ei-si fdcu
crLrce, ridicdnd apoi privirea spre cerul albastru pe care
ici-colo albea clitc un nourary incrernenit in v5zduhul iimpede.
Bi-"rtu la uEa cu chei multe gi dinbuntru auzi un gias aspru,
gros, mlinios. Intri incet, strectrrdndu-se parc6 sd nu facd zgo-
mot. Lr odiiita luminoasd r'5zu pe paznicul de odinioar5, care-I
int6mpina cu un dispre,! fulgerStor, in vreme ce altul, Eezirnd
la o mescioari, intinsc mdna dupi biletri galben, ca unul cc
qtia cir air:i ninrcni nu vine f5rd asemenea hdrtie.
Nunrero ainci ! mormdi cel ce ii ceruse bile,tul, bo
-
mdneqte, ca sdr inleleagi Si Ion despre ce e vor:ba "o.
J20
Paznicul celdlalt ii lui briceagul, chimin.il qi traista crr
irrcrinde.ce i-o pregdtise-, maicl-szr, zborqindu-se '
--' Aici.nu mlnAncd nimeni extra, bre !
Ion vru sd-gi. apere mai ales merindclr, giir-rdindi-r-se c-ar
ii pacat sd se slrice ori sd-i mirndncc paznicii ittAtc'a Lrunitdli,
,lrrr o teramS ciudatd il strAngea de beregatr qi tru putu' scoate
rrici un cuvdnt. Urmti ca un rnicl per paznicrrl ursuz (:ar('-l vAri
intr-o celulS strAmtd qi-i porunc:i sa pi'rstrczc c-'uralcnia ;i sir
nu facd gdkigie. Apoi rinrast: singur lntrt' lrirtrtr zidrtri goitlo
',i auzi cheia intorcAndr-i-se in broascii de clorrir ori. <:tt utr sciir-
tilit strepezitor. Sfdtu cdteva clipe irlttit, ttitanclrr-sc impreiur.
lr,ima ii batea ca;i cAnd nu qi-ar fi gdsit locrtl.,\1:roi inceptt
rili r:mble de colo pdnd colo tot niai rcltedc, cit o fiilrit prinsi:r
iri cugc5, cu ochii insd mereu la fereastra prin carc t'ltt vcdea
,icc6t o palmd de ccr foarte dcpirtat.
Dupd un rbstimp insd se potoli brusc qi ruEinat de atAta
,'c-o vrea Dumnezeu !'6 iEi zise d6nsul oprindu-se in mijlocul
,,ltilci.
ft;i impdturi cu bigare de seam5 suutanul, ll potrivi i;er
,lu$umea in col{ul de l6ngd uqi 9i se lungi jos. Se simlea
t r udit ca gi cAnd ar fi trai ia jug. lnchise ochii qi adormi
irLrqtean.
Pe la amiazd se deSteptir in rficnetele paznicului care-I
zgAndirre,ain coastd cu vArful cizmei"
Su,s, he ! Sus, ciinc ! Aici nu se doarme, i:re ! Aici se
-
rrrcrcazd !
Fu trimis, imprerinii cu alli trei osinclili, sh taie lemne
,r('llse le dornnul judccator.
De-a doua ii sc obignui. Era nrulfunrit. C) dttcea binc :
rrrincare avea, somn destul, munci mai tnult pentru fa!d...
I'otuEi i se fdcea dor de-acasd Ei indeosebi incepu sl-l cuprin-
,ii grija de copil. Toatd noaptea se visa in Pripas, dar nici-
,,datd acasd cu copilul, ci totdeauna la Georg6-', primprejurul
liloricdi. Ii era necaz qi abia a;tepta ziua de joi, cAnd trebuia
;i rrie Zenobia cu vegti qi cu mdncare.
*.- Ce face b6iatul ? o iritrebi dirrsul rlistit 9i binuitor'
-- Face bine ci-i sindtos -- rdspunsc' matli-sa, vesnic
rr:impdcati cd se prdpdde$te atdta cu ffirea din nricina stArpi-
trrrii celeia, iar azi ad6nc supSratd, fiindci iraznicul n-o l5sast
',,i se apropie de Ion cu merindea.
CAt era treaz, toat6 ziua numai la Petriqor se gfrndea. Aici
, rvca atAta vreme s5-Ei depene inciripuirile incAt parcS-Ei stor-
, r';r creierii. Dar cu cdt se zbuciuma mai mult, cu at6ta ndEteau
ao'r
mai grele intrebdri la care nici nu indrdznea sd rdspundd.
Ileseori auzea limpede glasul socrului sdu de la inmormdn-
rarea Anei,. iar privirea lui q avea mereu ca un. spion. ,CAt
snnt eu aici, poate sd mi-l omoare, ca s6-mi ia pdmanturile,!(
ii trdsni deodatd prin minte ca o lovitura de cu1it.
De atunci zidurile il indbuEird Ei zilele trecurA mai ane-
voie. Ii venea sd se repeadd la zibrelele groase din ferestre,
s5 le smulgd Ei sI alerge acasi la copil, sd-l apere.
Noaptea insd visurile il purtau numair pe la Ftorica. Se
vedea cu sdptimdni in urmI, inainte de moartea Anei, du-
c'Andu-se pe la George, vorbind de rnoEie, de munci, pldnuind
lucruri de care d6nsul nici nu se sinchisea. Se ducea mereu,
depi ura pe George ca, pe un tAlhar care i-a rApit cea mai
scump5 comoarli. Se ducea fiindci numai a;ga putea sta a-
proape de cornoara lui. Nu schimba o vorbd cu ea, nici mdcar
o privire, Ei totugi se simlea fericit gi vesel. Nu Etia ce vreat
nici nu scr intreba nimic. Se mullumea s-o qtie aproape gi nd-
dajdttia. De cAnd s-a stins Ana, s-a dus mai rar, dar cu mai
multir nddejde ascunsd in inimd... $i acuma, cd nu poate mer-
ge Ei nici nn vrea sd se gdnde,ascl la ea, tot ea ii stdp6negte
visurile...
Cdnd se trezea din somn, Ion simtea totdeauna o m6ng6ie-
re peste care insd lumina zilei arunca iarlqi pdnza grijilor de
cnpil.
In doud sdptdmdni gdndurile Ei visurile il sldbird ca un
ogar. Fala i se lngdlbeni, fruntea i ss zbfucr de gdnduri. Nu-
mai in ochi ii ardea parcd mai multd patimS 9i hotdrAre.
4 cd nu ia in seamd indeajuns pe'Zdgreanu, care-i un bdiat emi*
Peste vreo zece zile Herdelea primi telegrafic ordinul de
ia inspectorul din Bistrifa sd-gi reia imediat serviciul la qcoala
din Pripas. Totodatd era incunogtinlat cd s-au trimis cuveni-
tele adrese' la perceptia din Armadia s5-i plSteascd leafa ce i-a
fost relinutd pe timpul suspenddrii
-_ Dumnezeu te bate gi tot Dumnezetr te mAngdie, zise
inr'Stitorul atdt de coplegit de fericire cd biu doui sticle de
bere la Rahova qi mai aduse gi acasd un litru de vin pe eare
sii-l fiarbi baba cu zahdr qi scorliEoard spre a sdrbAtori in fa-
milie cum se cuvine' ziua aceasta nu mai pulin mare,ca ziua
cdnd a scdpat de ameninlarea os6ndei.
Doamna Herdelea se supirb nllel, crrm era obiceiul ei, il
oc5rtr cd-i beliv, dar.apoi totuEi fiense Ei puse vinul pentru
\99
tiupd cind, fdcAndu-l aga de bun cd llerdelea vru sd siieascd
pe Ghighi sA bea barem un pbhdrel, ceea ce ea fireEte refuzei
cu inverEunare, deoarece nu se cade unei fete sa-gi pAnga-
rr:aScB gurifa.
ImbAtali de bucurie qi, in ce priveEte pe l{erdelea, de vin,
iiupd masi linurd un lung consiliu de familie. Surna de bani
,'e le pica pleaqcd, se inleleserd repede, cu toate roqelile domni-
;oarei Ghighi, s-o intrebuinleze pentru trusoul ei de mireasa
cle care nimeni nu Etie cAnd poate fi nevoie. Pe urmd veni iar
pc. tapet chestia dezbdtutd odinioard in imprejurdri triste : sd
se mute oare inapoi in Pripas sau sA rlmdie cu casa aici qi
numai Herdelea sd meargd dimineala Ei sd se intoarc5 seara,
r,'a qi Zdgreanu ? I)oamna Herdelea, care avea slibiciunea ci-
:iu!ei, sustinu un rdstimp cd trebuie 's5 se mute, argumentAnd
indeosebi cu teama ca nu cumva ,,pdm5tuful66 de Belciug, de
necaz cd au iegit triumfdtori din toate incercdrile, s5 le facd
t,ocmai acuma pocinogul cu locul. Herdelea, deqi de acord in
1:rincipiu, se gandea cd ar fi bine sd poatS vedea gi de gcoal5,
clar s5-qi pdstreze qi leafa de la Grofgoru, invoindu-se cu ddn-
srul sd-i lucreze dupd-amiazi sau seara. Ar fi picat sir scape
din mdnd o leafi gi alte venituri frumoase, cdci n-alstrica sA
rio gandeasca Ei la zestrea Ghighilei. Fata cu zestre e de doud
ori mai cdutatd. Laura a trecut ca qi cdleiul prin ap5, fiindcir
rr nimerit un bdiat cum rar se gdsesc. Dar unde se poate Eti
riorocul Ghighitci ?
Fata se supdrd Ei, fireEte, se jurd cA nu se va mdrita nici-
,rdatd... AtAta fu de ajuns ca sd se indspreascd tonul sfatului.
tJoamna Herdelea sdri numaidecdt s-o invinovdleasci vehement
cd gi ea umbl6 cu fumuri ca Lattra, ddnd drept pildi faptul
rrent Ei pare, a o iubi, ci se line de alte mofturi, parcd ea ar
ir cea fatd de solgdbirdu. Ghighi protestd, ldcrimd, i;i .astupir
rrrechile sd nu-i audd cum ii pomeneau de Laura care ,,vezi ce
lrine e agezatd dac5 ne-a ascultat pe noi3e.
Dar venit-a si md ceard ? strigd Ghighi in cele din
rurm6, - desperatS. Ori ali vrea sd-l pelesc eu pe dumnealui,
Iire-ar al dracului !
Ideea c-ar putea pe,!i ea pe Zdgreanu i se pdru atAt de ca-
raghioasS, ci-i trecu)dintr-o dati supdrarea qi pufni de ris,
('oea ce fdcu gi pe doamna Herdelea sd zAmbeascd.
Astfel consiliul se sfArqi in veselie, degi fdrl a fi luat vreo
lrotdrAre. Deocamdatd rdmase ca invdldtorul sd se ducd singur
rir Pripas, ca qi Zdgreanu. Pe urmd va vorbi cu Grofqoru Ei pe
,,r'rnd se va vedea ce-i de fdcut.
t()t
 Singurl Ghighi se culcd mai tulburatd. Ea inci nu se gAn-
dise serios la Zdgreanu. Ii era sinrpatic, adev5rat, dar si se
rndriter cu el ? Adormi zicdndu-gi : ,,Ciudali mai sunt si bA-
trAnii ! Ei nurnaidecAt la mdritiq se gandesc...6.
In noaptea aceea visd pe Zdgreanu Ei rAse prin somn aga rie
i"are ci doamna l{erdelea se degtept6 gi se inchin5.
Herdelea, pentru reluarea qcoalei in primire,, se rdsese Ei
se dichisise ca un pe{itor. Porni mai de dimineati, agale', du-
cdndu-qi in mAni legdturica cu merindea pentm amiazi. Insi"ci
vremea parcd voia sd sdrbStoreascd intoarcerea 1ui triumfali.
f) zi minunatd de mai, cu soare blajin, nTAngdictor. $oscaua spre
Pripas era alb5, l5ptoas5, in unrbra Picl-rrii l)omneqti carc-gi
fremdta domol gi fermecdtor cdnte'cu-i de diminea!5, luAndr,r.-se
la intrecere cu mierlelr: cu zburit5ceau prin holdele Ei porum"-
bigtile fragede... Cu cdt se alrropia clc sat. cu atita inima ;i
emolia ii creqteau lnvSldtorului. lntAlnea {drani care mergeau
la lucru, care-i zAmbeau ;i cdrora 1e yispundea zAmbind. Sub
Rdpile Dracului se tntdlni cu Toma Br,rlbuc, se opri qi-i povesii'
crlm nu l-a 15sat l)umfieze,u. Toma cl.ltini din cap qi sc buctirl
rlin ochi, zicdndu-i :
_- Sn ni te lie Dutnnezeu, domnule invA!5tor, cdci eq;ti
de-al nostru Si ne qtim mai bine necazurile !...
Se mai opri cn 'Irifon Titaru, cu primarul Florea Tancu,
cu straja Cosma CiociinaE, povestindu-le tuturor izbdnda ca a-
:eeaEi mAndrie naiv5. CAnd intrd in sat, se uitl la ceas. A sosit
prea devreme. ,,Am venit biniEor de tot, se gAndi dAnsul cu o
fericire nemdrginitd pe fa!5. Lasi, nu face Irimic ! Cd tot vre'au
sd v6d ce face gi clsula noastre, sdraca... Bine cd luai cheile lt6
Casa cu cele doufr ferestre mici dinspr"e hotar parc5-I pri-
vea cu drag.
-* Ei, sirAcula I Cum a stat ca ;tustie atAta amar de vre-
me ! murmurd Herdelea induioEat. Ilhe, mai mult de cinci
1rrni... Nr-r-i glumd !
ln ogradi buruicnclc crescuseri in voie. Grddina, neingri-
jitd, se, sdlbdticea. Sub stregini se impdnzise droaie 69, pdian*
'leni, iar tencuiala pe pereli incepuse sI plesneasci pe ici-colea.
Cheia se invArti greu in broascd. I)iniuntru il izbi in fa{d un
aer greu, z5pugit. Oddile goale rdsunau trist de zgomotul pa-
qilor invdlStorului care se opri in fiecare, cercetAnd Ei sus-
pindnd. ,rAr fi tiebuit i-o aerisim, s-o mai ingriiim, dar edncl
e- omul necdjit, nu se mai gdndegte la nimict., iEi zise Fle'r"delm
ieqind in cerdae Ei rdsfdldndu-qi ochii in prirreliEtea satului in-
ve$mAntat ln floare Ei verdeald.
i]L+
Bdtr6nul GlanetaEu, din ograda lui, ii zise respectuos ,,bun&
tiimineala(, ridicAnd tacticos pdl5ria, ca Ei altddatS. Zenobia,
regind cu nepolelul care urla din rasputeri, lncepu sd blagos-
lr.,veascd pe domnui inv5ldtor, cd bine l-a adus I)unrnezeu, ch
'u'ai rdu a fost fdrd om invdfat in sat, cd popa-i tot cu biserica
lui... Herde,lea le povesti Ei ior cum a primit porLlnca prin te*
'cgraf sd vie indatd la .Scoald fiindcA nimeni nu s;tic ca dAnsul
iri invele pe copii ce trebuie. I\{acedon Cercetagu qi apoi alli
vecini se apropiar5 pe rAnd, ascultAnd glasul lui cu gnra cls-
t atd de mirare qi mullumire, cdci toli sc plAngear-r dc invd[ir-
torul cel tAn5r c-ar fi luat-o prea razna.
Ei, dar"Ion pe unde-i, Alexandre ? fntrcbi llcrdclea pe
r -
ilane,tagu.
__ Apoi dumneata nu qtii ? se arnestecd Zenobia, dirnd la
,r parte pe bdrbatul ei. Cd doar dumneata i-ai fdcut rugarca
:;ii-l lasc sd qadi in Armadia...
._ O s5-i ajute Dumnezeu gi lui, zise Glanetasu, ca pi rru
r iimdie de ruEine cd i-a astupat muierea gura.
-_ Aga-i, Alexandre. Temnilele-s pentru oarneni, rdspun-
se itrr'8ldtorul dAnd din cap. Nunrai sdndtos sd fie gi ca mAine-i
, rici !
Acuma sosi qi Zbgreantt din Armadia, ldnloqei, invArtincl
in dreapta umbrela de ploaie de care nu se despdrlea niciodat5,
rtrmAnd astfel de aproape tradilia ddscdleascd de-a nu pleca de
i,casi fdrA umbreld cum nll pleacd sbldatul fdrb baionetd. Ta-
'rtirui salutir zAmbind pe l{erdelea gi vru s5 treacd inainte spre
':coa15.
AEteapt6-m6, coleqa. sI nrergem impreund, c-avem a-
- drum
L'elaqi I iI opri l{erdelea iovial.
Cu pl5cere, domnule eolecla ! rdspunse Zdgreanu poli-
t icos. -
_. Tot trebuie sd*mi dai in primire' Ecoala, adiugi Her-
rlelea coborAnd in rrlit5, in vreme ce ldranii ascultau ticuli
, rlnvorbirea domniior.
Da ? zise tdnir:ul rogindu-se deodatd pAnd-n vdrfut
-
rirechilor. "Nu ;tiarn nirnic... Eu n-am fost... inEtiinfat...
BAlbAia, foarte incurcat. $i mai ales se rugina in fa{a !d-
ranilor care acum zAmbeau batjocoritor.
-:- Ieri mi-a venit ordinul... Telegrafic... Dacd te vedeam
r-rin Armadia, te preveneam ! zise Herdelea sco!6nd telegrarna
':i ar5tAndu-i-o cu cruzimea biruitorului Uite, eolega ! E iscdiit
, hiar de inspectoml cel nou...
: Da... da... desigur... mergem... Predau... cum nu... mur-
rnurd Zdgreanu neputAndu-qi veni in fire de emo!ie... Md mir
325
insd cd pe mine nu m-a ingtiinlat... Ce are a face. Probabil
c-o s5-mi vie pe cale oficial5... Nu-i nimic, md'rog...
_. Negreqit, firegte, trebuie sd-!i vie, aprobd bdtrAnul bu
s rrperioritate.
La gcoald, copiii avurd bucurie in ochi v6zAnd cd intrd
Herdelea care-i gi trimise in curte sa se joace p6nd ce ia dansul
in primire averea statului. Pe urmd, dupd ce, plecd Zdgreanu,
incepu lecliile cu atdta pasiune Ei emolie, ca, gi cAnd ar fi fost
pentru intAia oard in fala unei clase. I)eschise uEa, sd intre
aerul proaspdt, invior5tor al primdverii. $i copiii nepricepuli
;rscultau Ei rdspundeau uqurali, parcd in locu] tataiui vitreg
s-ar fi reintors tatdl lor cel bun gi adevirat.
In pauza de la amiazi I'Ierdelea, vrdnd sd-l vadd intreg
satul, porni pe Ulila din dos, schimbAnd cAte-o vorbd la fie-
care ogradd, Ei iegi in capAtui dinspre Sdrdcula. Beiciug era
in cerdacul casei sale, cu hainele patate de var gi de tencuiald,
cdci adineauri venise Ei eI de la biserica noud unde zidarii
lucrau dc zor.
Noroc, foane ! Voinic, sdndtos ? ii strigd Herdelea cu
glas -cald, prietenesc.
Mullumesc lui Dumnezeu, Zaharie ! Mi mai tdrdsc
eu cum- pot, rdspunse preotul zAmbind gi apropiindu-se'de por-ai
ti!d.
cd mi-am luat iar gcoala in seamd, zise invdldto-
rul cu- o$tii
mdndrie pe care nici nu incerca s-o ascundS.
Bine cd te-ai intors Zaharie, slavd Domnului ! C6, Ze-
greanu- era o prime,jdie pentru toli ! murmuri Belciug serios gi
s;ncer.
IEi strAnserd. mAna, dar nu-gi mai ziserd nimic. Herdelea
tEi urmd calea spre cas5, unde voia sd-qi mdndnce merindea,
iar Belciug se uitd dupd el o clip5, gdnditor.
5 r:;irbune, fdcu altd cruce ;i numdr6 ,opt66" 5Si aqa mereu pdnd
CAnd ii dSdurd drumul din inchisoare, Ion parc-ar fi
scdpat din puEcd. Ii bdtea inima, strAnsS-n cleqte de presim-
lirile rele. ,,Barem de n-ar fi copilul(, se gandea mereu, al€'r-
gAnd pe $oseaua dintre Jidovila qi Fripas.
Intrdnd pe poartd ins5 auzi limpede plAnsul rdguEit gi
slibit al copilului. ,,Uite... uite... Aga mi
bate Dumnezeu din
senin !(
Petriqor, culcat pe spate, de-a curmezigul patului, genrea
cu ochii inchiEi lScrimafi. In rdstimpuri ridica mdnugilele, le
326
.rpropia gi le tremura parci s-a4 fi cdznit sd-Ei srnulgi c du-
rr:)rs mare... Zenobia, Ia vatr5, alegea cdrbuni apringi, tocmai
l rdnd sa-i descdnte de deochi ; Glanetagu insa, mai . intristat,
qedea pe marginea patului, goEdind :
-IonTaci cu mogul, taci, taci, taci !
iEi aruncd tot calabalAcul pe lavila Ei ptiqi lAngi pat.
dus, degeaba, s-a isprdvit ! zise dAnsul uitdndu-se
,, clipd - S-a
in fala supta gi bolnavl a copilului.
lasa cd n-a mai fi nirnic,.. Pese,mne l-a deochiat
{ lneva, - Amu
cd oameni rdi sunt destui ! rdspunse Zenobia, de, la
vatrA., sufldnd in jdratic.
Glasul ei linigtit schimbd deodatd gtoaza lui Ion intr-o
;ttrie ndprasnicb. I se pdru cd maicS-sa inadins vrea sA-i ucidd
t;opilul. Se intoarse la ea 'ca un nebun, ii puse' mdna in pirr
;r.i incepu sd-i care' la pumni cu sete, rdcnind :
-De Imi omori copilul, ai ?... intr-adins... mi i-ai... omorAt !...
spaimd, dintru-ntdi Zenobia nici nu se gdndi sd se vaite,
t:i sq ficu ghem, hdcdind sub lovituri. Trebui sd sarS Gla-
rietaqu, s-o scape din mAinile feciorului, ludnd astfel Ei ddnsul
"iiteva ghionturi in invalmdgealS.
-- Tulai, cd m-a omordt tAlharul ! zbierd acuma Zenobia
zl:unghind-o afard in ogradd, cu 1:5rul v61voi. Tulai, oameni !...
I ulai !...
lEi potrivi nlframa pe cap qi apoi se intoarse iar in casd,
'hlestemAnd
vajnic pe Ion care, rdcorit, 'se aEezase la masi, cu
r;chii la copil, fdri sd audd altceva, afard de plAnsul neputin-
i'ios ce-l sfAgia ca niEte impunsituri de pumnal.
Zenobia, cdutAnd totugi sir-l imbuneze, urmd pregdtirile
de descAntec in care de altfel era mare meqterd. Aduse de Ia
fAntAnS o cofi!5 de api, lui o ulcic;i plina qi o aqezd pe vatrd.
.A.poi cu clegtele in mAna stdngi apucd un clrbunc 1i-l slobozi
in apa nerinceputd, fdcAnd indatd, cu un culit ce-l avea in
dreapta semnul crucii in ulcicI, murmurdnd ,tnoue(. Puse alt
rjunse cu numdrdtoarea la unu. J'arul sfdrAia asculit gi bitrdna
i;opti trigAnd cu ochiul spre Ion :
Avai de mine cd r6tt l-a mai,deochiat cineva, ples-
ni-i-ar - ochii sA-i plesneascd !
In picioare gi bdtAnd mereu cruci ln ap6 cu cufitutr, rosti
pe urmd, domol, trdgdnat, abia inleles :
PreasfAntd Maicd Precist5, .de-i deochiat Petriqor cu
unu,-dedeochi cu doi; de-i deochiat cu doi, dedeochi cu trei;
cle-i deochiat cu trei, dedeochi cu patru; de-i deochiat cu patru,
dedeochi cu cinci; de-i deochiat cu cinci, dedeochi cu Sase;
oot
JL'
de-i deochiat cu ;ase, dercleochi cu Eaptc ; de-i cleochiat r:u
;apte, ctredeochi cu opt ; cle-i dc'ochiat cu opt, dedeochi cu nouii'
mele cu-amandorrd ! Petri;or sd saie, si rdsaie, ca
"u miinile
iluml strecurat, ca argintul lurninat !...'$i de-i deochiat de ochi
-api"l, +i a*-i a"o"ftiii d*-o"ni negrii, 9i qeti deochiat, de ochi
mierii'.- descAntecul din gura mea, leacul de la Dumnezeu !"'
Picura cu vArful culitului c6{iva stropi de ap5 descf,ntati-r
in gura deschisf, a copilului, apoi igi muic degetelc in.ulcicii
si-i"ficu trei cruci po ft'unte, trei pe birbic', trci pe pieilt si
cite trci in ficcare ialira." $i indatd Pctrigor inccti de-a rn;ri
pl6nge. Gemu insd greu, cu ochii mari, speriali parc[ de o ve-
- -"nie:*rr161"a,
*l
T"ii clrb'nii att picitt la fund, mor'di Zenobia vArs6ncl
dintr-o datd apa din trlcii:A pe lAlAna usii. A fost deochiat biie-
tasui darc-ar Dumnezcu si'fie sub pdm6nt de trei stAnjeni
rrofiii cate nu lasi-n pace suflete nevinovate !
Ion rdmase nemigcat pe lavilE cu coiul pe m.asd qi^nici nu
iee atinse de mdncarea ce'i-o puse dinainte mamS-sa' Capul ii
iiutfrni tle ganduri negre... Intr-u! -tdrziu, aruncAndu-qi ochii
pe fereastrii] vdzu trecAnci pe Herdelea' Sirri in picioare partii
I-ar- fi opirrit.
in
r,p.i"tn*"eu mi l-a trimis !'I iEi zise ddnsul repezindu-se
,rgrrnlie, cu capul gol, ca un ziinatic
CAnd ai scdpat, Io;rtre ?.,. Bine ci {i-a ajutat l)untne-
zeu.".- faca, qi eu tna intorsei la slujbd... Tocmai de la gcoala
t'irl, c-am tlat dnrmul copiilor de prAnz...
I{erdelea ii zdri qi se opri bi-tcuros, intrebdnd
:
lmi rnoare bdielelul, domnule invdldtor, gemu Ion irr
Ioc de - orice rdspuns. 1\,1i se prdpiderste, naqule... $i daci llloari'"
r.:r-. s-aleg<-. de.mine ? Ce sii r:r5 fac ?
-_ Ce sa moari ?... Asa se imbolnirvcsc copiii...
*--. &Ioare, moare, n:tqule, simt cir lllo,are, stdrui ldranul cr-i
atdta convingere cir llel:delea iqi pierdu zdrnbetul de po buze.
--- Aturrci cheamd cloctorul, finule !
-*-- I)cgeaba*i, nagule... Ce sii facd doftorul dacd-i mdtra lui
Durnnezcu la mijloc ? oftd Ion uit6ndu-se drept in ochii invi-
ldton-rlui cu o privire stinsd de spaimi. Asta-i pcdeapsa mea,
naqule... Asta-i... Nu !i-am spus eu deun6zi ?
Rdu; fi4cu Herdelea gdnditor. DacS-i asa, e r'5u.,-
*-_ $-amu eu rdmdn iar pe drumuri, naqule, aEa-i ?... 1'oa-
te pdmdnturile se intorc inapoi de unde au ve'nit, aqa-i ? in-
tre'nd ldranul atArnAndu-qi ochii pe buzele invilitorului in as-'
teptarea unei dezminliri mAntuitoare.
* De... Bine nu-i, nici vorb6, zise Herdele'a incet, goviind.
328
l)ar nici tocmai aEa de rdu nu-i, curn te temi tu.". Cd doar
'sl. i Latirl copilului qi in caz de moarte, Doamne feregten tu eqtti,
l ata c moEtenitorul.,. Ce,l puiin aEa cred cr-r...
"---- Dar socrul ? Vasile Baciu ? se holbd Ion nccrezdtor.
:\poi cle... qi ar putea zice mr"ritc... Cri ce a dat,
- fata lui a dat...elI)ac-tr
ilentru rrurit fata ..si ar muri gi reopilul,
l.c pomcnesti c-o sd ceard sd-i inapoiezi elverea... De, stiu eu ?.."
Lts *ui bine sd cdutali sa va inlelegeti, ci vezi binc cum Llrn-
lrl5 judecdlile, numai cu ponoase
Ion rdmase totugi mullumit. Dac5-i vorba dc invoiall, apoi
tnsenmnd ci nu-i poate lua nime,ni nimic flrd lupti.
ln casA Petriqor pldngea iar, mai dureros. Dar lui Ion nu
i se pdrea aEa de sfdqietor pidnsul ca adineauri.
"A doua zi veni Vasile Baciu, care auzise cd copilul trage
:;ir rr-rr:arii. Ion ii pdndi toate migcdrile. Vasile Baciu era liniEtit ;
ii rnAngdie pufin gi sfatui pe Zenobia sd pund per pd.ntecele
runl'lat. :il bolnavului tdrdfe cdldicele muiate in lapte dulce
iir: la o vacir cu intaiul vilel. Numai la plecare spuse lui Ion :
Nu trebuia sa-l inlircali aEa de rnicu!... Amu dacir
,rloare, - ce te faci ?
Avea in privire ceva iscoditor. Ion insA rSspunse nepS-
:iitcir :
-_
Ce sd fac, socrule ? O s5-l ingropdm... Dacir nu i-a dat
jhunhezeu zile, putem noi -qd-i ddm ?
Vasile Baciu tuqi pLrfin, ilarc-ar fi vrut si zici ceva qi s-ar
ti rirzgandit.
pace, bund ! :nurruurii d6nsul scurt, iegind.
-IonApoi
incepu de-acum sd se gdndeasc[ la inmormdntare, so-
:ctind cdt va trebui sd cheltuiascd Ei hot?irind sd-l aqeze ldngi
\na, ci-i loc Fnai frrrinos gi mai larg.
Apoi Petrigor se topi ceas cu ceas. A patra zi nu rnai avu
piAns, ci doar un horcdit aspru, ca gi cdnd tragi r:u fercstr5ul
intr-un lemn prea tare.., Atunci Ion aduse din Arrnadia pe doc-
i,:n.rl Filipoiu. Cdnd sosi ins6 cu doctorul, g5si copilul n'ece. VE-
,randu-i Lrurta umfiati gi vdnitl ca o tobd, Filipoiu strAnse din
'r':ltlt'i:
T--a\i otr5vit cu cine gtie ce bazaconii de mAncdri,..
'
iaci- m-ali fi chernat pdirl a uu se umfla, poatr: c5-i sci-rlra{n...
IJupi iinrnormAntare Vasile Baciu, intunecat gi posomordt,
uni indatd la Ion care il aqtepta :
*- Amu ginere, sd ne-inlelegem omeneqte, zise ddusul fiiri
rri-t1t inconjur. Ana a murit, copilul a murit... Dumnezeu s5-i
irrte, cA-n mAna lui ni-i soarta si viata... Zestre ti-anr dirt dcs-
,tl&, Ioane. $i cAtd nu {i-am dat, mi-ai luat-o tu cu putcrea,
329
c-aSaai vrut. Ai vdzut ci n-am zis nimic et li-uq dat tot. Cti
doar copilului meu ii d6dearn... Nu grdiesc bine, Ioane ?
Ior ticu, cu ochii in alta parte' Vasiie Baciu urmd, tot.
lini;tit:
"__
Bine... Dar abutna, dacd a murit Ei Ana qi copilul, cu-
vine-se ca ce-a fost ai ior s[ se intoarcd inapoi la mine. Aqa-i
Iegea qi omenia... De aceea am venit, si n-avem pe urmi sfadd
1r ocari...
I)a de c€, sit sc intoarcd la dumneata ce-i al meu, s{t.
crule ? zise Ion rece. Ce-i aJ. meu, de ce sd nu rAmdnd to't al
rneu
?
-- Ce-i al tAu, al tdu sii rimAie' Mie sd-rni intorci numui
ce-i al meu... Si-rni intorci pdrnAntul'..
eEti-
Nu-!i mai strica gura degeaba, socrule, zAu aqa, cd doar"
om batriin ! rAse deodatd Ion, intrerupdndu-I.
' Pe Vasile llaciu rAsui il infurie. Se stdpAni insl 9i rds'
punse cu glasul mereu potolit, dar pu{in rnai gros :
-_ tru am vrut sd md invoiesc cu tine' ca cu un o l cler
crne,nie. Dar nu... Vdd cd e'-5ti tot cum te-am Etiut. Ho! ai fost,
ho! ai rdtnas. Nu degeaba nu-i nici o saptdm6nii de' cdnd ai
scdpat din ternnild...
_- Aga-i, socrule, aga-i iar cum zici dumneata, rAse Iorr
riiutScios.'Mai bine sa-mi zici dumneata mis c6-s ho!, dec6t
eu dumitale. l\'Iai bine !
' *zicNu-i
sd-{i
nimic, se scul5 Vasile' Daci tu nu vrei sd in-
lelegi de vorbd buni, ai sd inlelegi de r5u"' N-am gti umblat cn
:"a-n-"ati-4" cdnd su't, d.ar amu te mai iert de-ag de bintr
cA-rni v6nd Ei cAmaqa de'Pe mine'u!
Ion rAse mereut insotindu-I pdnd-n ogradii' I)ar cAnd ri-
rriase singLlr, simli ci inddrjirea stirpanitS a bitranuh,ri i-a cairt
cl:htinat increderea...
6 i
' I-I"rdt,lea raporta din vreme inspectorului, dupi cum se
cerea, cii examenul de sfdrqitul anului sc va line in. Pripas ln
it doua cluprinicd din iunie... Degi feticitase intr-o scrisoard res-
p".i"ou.i i:e l-Iorvat cu prilejul inaintdrii lui ca inspector. Her-
dc,lea avea'totugi o fricd de exarnenul de-acr-rtna, culTl n-a avu?.]
niciodatl. Prinsese cle veste cd noul ;inspector se duce sd sunra-
i;A[;; examenr:le la Scolile u1d9 i.se p-5rea c5.nu s-att fircut
cies-tule progrese in 1imba statului, gi astfel er:a sigur c5 are sir
vie gi ta pripas. lqi aducea aminte de inspeclia de-acum utr
rt", ao ave,r:tismcntul cle-atunci, Ei-Ei zicea inglijorat :
330
*-
Scurtd-i fericirea in viala omului...
Cdt fuseser suspendat dAnsul, Zdgreanu, avdnd alta metodS,
'nai mult incurcase'copiii. In mai pulin de dor-ra luni, deci, ;:r
ti trebuit sd macine materia pentru un an. lgi pusese el tot
"ufletul sd vdre in minlile tinere cAt mai multe cuvinte ungu-
reqti. Venea la gcoala de c6nd se fircea ziua qi statea pAnii
itlsera, numai sd iasa bine, si poata mullumi pe domnul inspec-
tor... Ba mai treinura Ei pentru Belciug care, invArtindu-se
toati vremea cu biserica cea noud, nu dridca de loc pe la lecliilc'
de religie.
fa seama, frate foane, cii vine inspcctorul la examcrr
pi o-sA pdlim urdt ! ii spune'a llerdelea glurnc!, dar muncit
in suflet de griji.
nu nrai pot et de inspectorul vostru.., Dac-ai ve-
dea tu - ceParcd.
trag cu zidarii de la bisericd nici nu mi-ai mai pomeni
de inlpector, z6:u, Zaharie !
Nu se iubeau, dar nici nu se r-nai dugmdneau. Nlr se cdu-
tau, dar nici nu se mai ocoleau Ei, cdnd se intdlneau, schimbau
<Ate-o vorbd, doud'despre treburile oficiale, ferindu-se totuqi
de-a lungi conversa{ia Ei mai ales de-a aduce pe tapet ce-va
din daraverele lor trecute.
S6.mbdtd, in ajunul examenului, Herdelea ieEi cu toli copiii
la pddure, aduse verdeali qi flori, gi impodobi gcoala cu ghir-
iande. Sosi acasi in Arrnadia tdrziu dupd-amiazd, frdnt de obo-
seald, de-abia tdrAndu-gi picioarele. Tocmai se plAngea ddscS-
li{ei c6t a muncit, cAnd in fala casei se opri o trdsurf Ei Ghighi
ndvdli in odaie. spcriatd:
-- Tat5, tatd !... Inspectorul !
Hen'delea iqi uitd deodat6 orice oboseald gi se repezi afard.
batd-l Dumnezeu, ci nu te mai lasi nici si rdsufli !
- O,
rnormdi doamna Herdelea.
Peste doui-trei minute insd fnvdldtorul intra 'in casd cu
'rsltectorr rl.
_.- Te-am cdutat in Pripas.". Nu rytiam cd nu stai acolo...
['iu, spun dhept, nu-mi pot inchipui o gcoal5 brrnd condu-qd de
,rn fnvitdtor din altd comund... Dar in sfArqit, o sd vedern
r,r.iine...
Herdelea mormdi ceva neinleles. CAnd era miEcat Ei in-
t rrrcst, vorbea foarte prost unguregte. Trase un scaun inspecto-
lrrlui, gtergAndu-l cr-r batista ca si nu fie, cirmva nurdar.
._ Mutlumesc, zise Horvat ncrit' de schimonoselile limbii
,,1'iciale in gura unui invdtdtor al statului. Mullumesc !... Voiam
rrr.rrlai sd te anun! cd arn venit inadins pentru examenul dumi-
irric... .$tiu de rAndr.rl trecut cd n-ai prea strilucit qi vreau
qta
ddt.

se ved cat progres ai fdcut,.. Acuma insd aE vrea sd gdsesc pe
ajci un hotel sau aga ceva pentru noaptea asta.".
Avem doud, domnule inspector, dar rnai bine e la berd-
-
ria Rahova... Curat Ei ieftin ! se' grdbi He'rdelea sd-l lSmn-
reascir in nddejdea sd scape mai curdnd de ddnsul.
DAscdlila rdrnase netulburath pe canapea, iAngi fereastrA,
cdrpind ,niEte pantaloni de-ai bdrbatului, ca si nu-Ei mai strice
hainele cele bune 1a cancel.aria lui Grofgoru, unde avea de gAnd
s6-Ei reia serviciul rnai temeinic indati dupd. examen. Ghighi,
,nedezbdrati de spairnS, stdtea cu buzele uitate intr-un zAmbet
timid qi nu-Ei pute'a lua ochii de la inspectorul carc, in oricc,:
casd de invalator, e privit ca un idol infricogdtor.
__ Familia dumitale ? intrebi Horvat.
-_ I)a, da, zise Herdelea frecdndu-gi mAinile cu respecl.
lVlai aveam o fatd, care e insd mdritat6, cu ajutorul lui Dutn-
nezeu... $i rrn fecior... de asemenea nu-i acasd...
-- Cu gospoddria, doamn6, nu-i aqa ? se adresd inspecto'ru}
cldscdli{ei cu o galanterie impunitoare. Foarte frumos ! Gos-
pod6ria e cea mai frumoasa podoabd a femeii !
Eu nu vorbesc ungureEte, zise doamna Flerdele'a, fir;i
rn6car sd ridice nasul din lucru, cu o linigte care pe bdrbatul
r i il, ingrozi.
__ Cum ?.:. Nu-nleleg ! se miri inspectorul.
Pricep eu ce ziceli, dar nu vreau sa vorbesc ung-u*
reqte-! Nu-rnf place mie si m[ strdmb tr6ncdnind ?ntr-o linrbii
strdind, cAnd nici n-am nevoie I sfdrqi ddscdiila cu o superio-
ritat€, zdrobitoare Ei strdng6nd din buze, parcd numai gAndul
c-ar putea vorbi ungureqte ii strepezeEte dinlii.
Inspectorul Horvat nu intelesese tot ce cuvdntase doamnir
Herdelea. Vedea insd cd fetneia aceadta, soliil unui invA{itor
al statului, nu gtie ungure;te. $i era addnc indignat. Se mai
intoarse spre Ghighi cu un zdmbet desperat :
Poate ci nici dornniqoara nu vorbeEte ?
- Niciodartd... nu... n-am vorbit I rdsprrnse Ghighi spe-
riatl-c-o ia qi pe ea la zor gi schimonosind c'uvintele r-rngureqti
atdt de ingrozitor, cd inspectorttl se ctttremttri de ch-trere'
A,.. da. da... Dumneavoastrl desigur nu vorbili uugu-
I -
regte in farnilie ? intrebh Hot'vat pe Herdeiea.
Nu... adicd... ar fi greu... liemeile n-au de unde sd". X4a
$
I -
rog... Bdiatrll insd vorbeqte m:ai abitir ca un ungllr'.. Da" A
uirnit toati Armadia cum gtie, Ce bine, mi:rmuri invd!5tor';l
-fArgind cu un suspin.
oDal
Insperctorul pleca stdvilindu-Ei in gAt revolta. Dupd ce se
,ui in tr5,$l,rd insd, spune froarte grav rlui Hendelea :
Asta-i nemaiauzit, domnule ! Daca nu po{i fi inleles cu
- noastrd nici in casa unui invi!;itor, carc trebuie sd fie
lirnbii
'rri trrropovirduitor sincer, atunci cutn sti progr()scze invAlamAn-
lui Lingar ? Cum, domnule ?... Ce-am virzrtt lir dtrtrtreata m-a
rrilnit gi m,-a irlbristat... In orice caz m-ai lii<'ut sa l]iu foante cu-
r ios 6[9 examenul de mdine...
IJoamna Herdelea gi Gitighi avurd ce oc5ri toittir seara pe
ruccrteala inspeotomlui ; inva!5to.rul insd tdcu, nu-qi prea gasi
{ ulcl"lg in pat, iar a doua zi, tnergdnd in Pripas, sc inchirlir si
lrolborosi toate nrgdciunile cdle gi le adttse aminte.
CAnd batu ora opt, inspectorul intrir in clasii, irraintoi.t
lru Belciug, care veni de-abia pe la noud. ctt urt'lrele de zicl nc
lurine. Examenul fu o torturd pentru invdlAtor 9i elevi' I{orvat
'rr: arnesteca lntr-una, incurca intreb6rile qi, de indatl c€i tln
gre$ea, incrunta din sprdncene qi se uita triurnfitor la
"opil
Iterdelea.'Ba de cAteva ori zise tare:
*.' Cum sd Etie, dacS nu cunosc limba 1... Nici unnl nrt
vorbe;te cumsecade ungureEte ! Toti se b6lb6ie' se strAmbrS "
Scandal !...
Flcrdclea incepu si se scr,rze cd copiii ntt pot qti perfec't
irmba cle vreme ce n-o vorbesc acasS 9i ci, de altfel, rezulta-
tcle nn sunt cum ar pntea fi din pricinl cii el a fost inlocr-rit
lrrni de zile cu un t6nSr care venise cu obiceiuri noi. Dar,
liindci inspectorul nici nu voia s6-l asculte, se resemnd mai in
rrrmd. iqi rechpdtd sAngele rece gi nu se rnai sinchisi de dAnsul,
lxarninAnd parc-ar fi singur cu gcolarii, gAndindu-se doar
r'tt"rel r :
Acu fie ce-o vrea Dumnezett din cer ! Acolo-i tciatti
-
rriiidejdea I
La sfAr;it veni r6ndul preotului, cu religia. Copiii, invit'r-
ra!i, riispundeau limpede gi cu glas tare, ca qi cAnd de-abiir
rri-ar fi stirpAnit btrcuria cI li-e ingdduit s5 rosteasc.i vorba pe
,;rre o pricep.
-- Al doni si-mi spund ttn elev pe tlngllreste Tatdl rtos-
/rrr l zise Florvat, la sfdrqit, nemulfu,mit cir nu mai auzea lim-
lr:1
5{;11.11111i.
Belciug, parc:6 n-ar fi in{oles binc, itrtrebii mirat :
- Poftini ?
Zic c-a$ dori s-aud Tatdl nastrt in ungure$te conl'orm
- de invitimint ! repetd inspectorui deodatii tniti sovt'r.
1:lanLrlui
i ,1. 4(ilr:ti cull.r :l:.i 333
 .-- Asta l1u se poate ! rdspunse preotuln hotlrdt gi $curt,
irnbujordndu-se de mdndrie.
- Cum nu se poate ? zise inspectorui jignit de tonul riis-
punsului.
Nu se poate, vorbi Belciug cu o franche'fe care-l inEI-
!a, pentru cd elevii nu gtiu rug6ciunile pe unguregte, pe,ntrr'
i'd eu i-am invltat in limba lor rnaternii, pentru cd nici eu nu
le gtiu pe ungureste, cdci nici pe mine nu rn-a inr'5!at nirneni
si le zic pe unguregte, cum n-am invdlat nici eu pe nimeni I
'- Me surprinde gi cr.rloarea, qi inlelesul currintelor dumi-
tale, plrinte I zise inspectorul Ilorvat grav. Legea prevede ca
in gcoiile statuiui religia sd sc predca paralei in limba mater-
nd a elevilor Ei in iimba oficiala r:ngard. Va sd zicd cer mi-
nimul posibil cdnd md mlrl{umesi: ru foliil no,sfiru. M.1 ro,g,
te-arn cr:nvins ?
-- I)omnule inspector, eu unul prefer sd nr-r mai pre<lau
religia ln gcoala aceasta decat sa-*ni pdngaresc-. congtii*la si sd
zipdcesc sentimentele credinciosiior n-iei-! oi:ice sa-rni' cereti.
domnule, dar asta nu I lvl5car cre'dinla sii ne rdm6n6
s5 ! l45car atdta drept s-avem gi noi in lara asta, in care'eatin*ne-arn
rrdscr,it Ei s*au ndscut pdrinfii noEtri Ei pdrinlii ptrrinlilor no$tri I
-_ observ ins[ cd rirnbajrrl durnitale nu se prea deosebe4te
cie cel al qgitatorilor care stArnesc zlzanie intre natiu"*i
gard de buze rornAne ? rosti inspectorul "rr*
as-
-unitar6_qi
Fru, .incheindu-;i'ngurii
haina ca sd-Ei sporeascd autoritatea. f,in s6 te
prel'in, parinte, cd statui nu cia aiutoare celor ce lucreazd irn-
potriva intereseior patriotice !
; Dagd respectul credintei mele strdmoEegti qi implini_
rea cinstitd a clatoriei mele de preot insea,rna igit;11e, tom_
nule inspector, primesc bucuros orice urmiri I Dii cle ia ceea
ce cred cA este datoria mea, nu mA voi abate, in nici un caz I
declard Belciug atdt de energic ca ]lerdelea si fdcu nrititol dr:
admiralie qi de fricA.
l'oarte bine... Iau notd... probabii c& din pricina
- Bine...
ac-easta_nu progreseazd Ecoala de-aici de loc... !.oarte proba_
bil !... Prea bine !... Voi lua mdsurile de cuviinfd, negre;it,
murmurd inspectorul inghilindu*gi mAnia ca sd nu dea sf,ecta_
col in fala gcolarilor; Epoi intorcdndu-se brusc ta Herdelea
urmd : Drunneata trebuie sd fii cam obosit, nu ? Se vetle-r c&
e;ti .obosit !.., Celi,ani de serviciu ai ?
-_ Treizeci qi doi, belbai fnv5lAtorut spdimAntat.
Da ? Treizeci $i... A, e destui ! Te sfdtuiesc sd ceri ln-
dat6-sA te scoatem la perrsie 1,.. Te sfAtuiesc mult 1".. Vei avea
334
', litrxie frumoasd gi te vei putea odihni, caci ai mare nevoie
,1,, odihrA... Va sa zicd s5-mi trimili petilia ! Din partea mea
\,'r irvea tot concursul s5 fie rezolvatd cAt mai grabnic
I3elciug rdrnase cu Herdelea in surtea qcoalei dupa ple-
!
,;rlr'a inspectoruh.ri, arndndoi descoperiti, in soarcic vc'scl $i
lr,'r'irinfe. Din clasd glasurile copiilor, dezglrefate de flit:a prin
;i topite intr-tln ztltllz(''t dt' aI-
',il(i au trecut, veneau molcorngiinclitori
l,rn() harnice. Stitetrit tiiculi, ;;i tr-ribr-rrati. AJroi de-
,,rl;rt,ri privirile lor se intdlnirii $i fiecare citi in fa{a ccllrilalr
" "t'api zbuciurnare.
'- -E greu de tot, Ioane ! S-au ptis ptl r:itpul llostrtr sii ncr
,l',boare I zise Herdelea trist gi neirotArAt..
-- Nici pe l)umnezeu nu ni-l cru!5, pdgdnii !." Vor sii tre
,r, rcli sufletul, nu le, ajunge cd ne*au inciitu;at. limba I rnttrtnu-
,,r ilelcittg cu o indArjire adAncA 9i stirpAniLr'
'ficuf[ iar. Prirnejdia parca-i inprejmuia tot ntai striius'
,,,r,pcrinclu-i ";i indiriogAndu-i. Ochii lor se indulcira privin-
,lrr*ie. $i in acelagi tirnp inirnile lcr se urrrpleau de iubirea carr'r
rrrf liileqte pe osiaqi 4n fala duEmanului.
--'--'Ei noi suntetn vinovafi, Zal"tarie ! zise preotul cu glas
, ,rr'rl iartd gi cere iertare.
"- Gregeala iertare agieapti, adirug;r invAliitcrui-
Igi strdnserd mffinile ca gi cdnd ar fi fdcLrt un legantAnt'
a
I
Peste vreo cloua siptdmAni, clupti examen. Ghighi stdnrl
rrr gr5clinila din faNa casei, vdzu o trlsttri prAfoasti apropiin-
,lrr--se, care i se pdru cttnoscutd, Dar numai cind sc opri, in-
, r'1 ru sA lipe de bucut'ie copilSreascd
:
vetrit Laurs !"'
-- f,a[r& 1... Pintea !.'. Mamd, anenumArate
Alergi la trd.suri, se sdruti de ori clt f'aurao
,,rziind, pldngdnd gi ciripind neincetat:
'*- Nici nu ne-a{i telegrafiat c5 sosi!i...
-- Am vrut sd vA facem surPrizi...
Te-ai mai ingrdqflt, I-fltrta scutnp5"' $i ce bine-li gade
,,;r -
!
--* Trr te-ai fScr.rt iar mai fmmoasi..'
.- Ei, destul, destul ! strigd Pintea glurne!. VIai treci de
,,r;r sdrlttd Ei pe mine !
i"Ierdelea ieEi fdrd haind, curn era! qi imbrdliqd intdi pe
t lr.orge, !n weme ce, ln urma lui, ddscdlila cu Lacrimi in ochi
.r cLr 'rAsul pe buze, murmurd, zdpdciti de emolie :
335
 O, dragii de ei... Le-o fi foame gi noi n-avem nim
gata...- Dacir Etian, ttiiarn vreo doi pui... Dragii mamii dragi !
O sc,rvitoare doiofani cobori tacticos din trdsur6 cu feti
tr,aurei in brale. rSperiata cle gaiSgie, copila inceptt sa plingd'
i\{amA-sa se repezi :
I)5,-o-ncoace, Ilona !
-Vru sd o ia, dar Ghighi siri si i-o dea ei. ln brale1e
insd fe{ila plAnse mai tare.
Nu te cunoagte, Ghighilo, de-aceea plAngc, zise Laura
- Sd vezi insd pe noi cum ne cunoa$te $i cum r6de !
m6ndra.
fi-er mai mare dragul...
*- D;r-mi-o mie, cd e,u sunt obiqrruitil cu copiii ! fAcu doam-
na Herdelea, Iuind pe micuta l4aria de la Ghighi qi ogoind-o :
Taci cu mama tAnir, taci, draga rndmilii scumpd qi dulce...
Fetita se linigti intr-adeviir, spre admiralia tuturor. Herde-
le,:r profiti de ocazie qi-i pofti in citsI, cornandand militdreqte :
lnainte... mar$ ! in casA !... Ati trdnclnit destul in
rriitir-!
In casd urmard noi lacrimi qi mai ales se incinse o vorb6'
raie care nu se sfArqi pdni la miezul noplii. Laura povestea mi-
nunSlii despre Pintea, Pintea despre Laura qi arnAndoi despre
odortil 1or ;- Herdelea zugrdvi pe inspectorul care a fost ticdlos
ia examen, dar fird a ipune ca i-a certrt sI iasd la pensie' ;
diisc5lita Ei Ghighi intrelinur5 pe l,aura cu noutdlile din Ar-
nradia, intre care cea mai de seamA era logodna Lucretiei l)ragu
cu profesorul Oprea... lntre tirnp insii donrnna Herdelea gdsi
destulA vreme sd doboare trei pui mari in onoarea dragilor
rnusafiri qi sd le serveascd la anriaz.l un papricas curn n-au
pomenit ei nici la Bistri{a.
Drrpi masS insi George stllrni o furtunii cAnd spuse cd
chiar nraine vor sd plecc cu totii nrai delrarte, la SAngeorz.
.- Nu se poatc ! Trebuie sir stati ;i la noi barenr o sip-
tilrninir ! protcstir I'Ierdelea addugdnd apoi cald : Ct'r doar ;i noi
trem sir ne fllim putin cu voi la arrnadienii i;tia, ce Dumne-
zeu !
La intoarcere, la intoarcercr ! zise Pintea ,neinduplecat.
.Acunr nu-i vreme ! Ceilalti ne aqteapt5 la SAngeorz de o s5p-
'lSmirrtr"r i
Care ceilalli ?
-I;rr,rra ldmuri cd ,rceilalti" suttt Alexandru, fratele lui
Georger, profesor ln Romdnia, la Giurgiu, care a venit impreu-
nd cll Gogu Ionesctr, sotul Etrgeniei...
336
$i lonel, alt frate, contabil din Cernduli, o cornpletd
l'rrrtcrr. Suntem atd{ia frali gi surori cd nr.trnai tata qtie pe
,lrrr;rl'arir intreg pome'lnicul !... De altfel, aduceli-vA arninte, vi
Lr insirat odinioard pe indelete...
Au luat vila l\{ara Ei o si petrcccln pldt:ut toli impreu-
l r, rlriri zise Lat-ira. Nttmai si nu uitiirrr si telcgraficm Iui 'Iitu
r vic fi el neapdrat, degi eu i-am scris... clar ca sir stio r'*ant
,r1...
lrr sfargit se invoirA qi sprc searir llcrdt-'lca <-'tl Ccorgc
lrrr'rrririi dorra trlsuri pentru a douit zi, panir la Sangtlorz.
(lhiatoritr fu vesel6, cu opriri scttrte prin tolrLtl sittclt, 1lr,
I,r t:rrnoscuti gi prieteni. Valea Some;ului se strAttrfit l])('l'()u,
,',r'irua se.pitula pe sub st6nci Ei rApi tot mai piezi6e, iar riiul
rr,',rrgi g6lgdia din ce in ce mai nr6nios... Uli{a Bdilor cote'9tc din
r'r,iluil cea mare ul mijlocul Sdngeorzului, cotnunh bogakr ;i
r,,",liir;it cle lungir. lin pirAu gureq roade neaurmat drumul ctl
,ut ir il$or printie cer,se ldrirnegti pAni ajunge ia baile a;ezate
rlrtr-iul caz&n impresurat de dealuri im-pddurite.- Vile cochete
'rrrrt. risipite qi ascunse printre brazi bdtrAni, in jurul unui
,l.rrrrb ca^c tidvd uria"Ed in vArful cdruia chiogcul alb pare c;
rr, lriull de clovn. La picioarele ddrnbului, vdzdndu-se de-dE-
1,,rrtc, dintr-un pprete teiat in piatrS, izvorul Tdmirduirii ttol"-
1r,1 1';ls prin guri num€r'oase, aducAndu-gi borvizul intr-urt ca-
rr;rl itrimili care-l duce in clldirea scaldelor. In fala izvontlui
,, o terasi prunditd, de unde pornesc zeci de cfu'Iri, piizite de
l,r';rzi, spre vilele qi casulele dimprejur. La o margine a terasc'i
rrr:;ii un hotel-restaurant nou, parci sttipAneqte qi ispitr:gte'
t,'rrt;i lrtmea.
Sosirh pe ia sfintitr.rl soarelui in flata vilei l{ara carr. illl:t'it
, rr lcre.strele deschise. George strig.i clin ulifi :
- Oaspeti primiti, oameni buni ?
Un cApgor frumos de femeie se ivi intr-o fr:reastri. clar
,llrniiru indatd crl Ltn lipdt in5buqit :
'-- Cieorge... A venit Ceorge !
lntr-un antreu larg, pu{in inttrnecos, Fe intdlniri toatr,,
rrr,lcle qi sc cunoscur5. Voiau s5;rarii veseli, gi totu;i toli erar.i
t;rnieniti. Insuqi George nu se sitnlea prea la largr..rl iltti crr
rrr':rrnuril€ din Romdnia; fusese aproape copil cAnd v;iztrsil
rrl(irna oari pe Alexandru, gi chiar Eugenia se schimbase ,rnrtlt
,rr 1.rei ani. Ca si scape mai u$or, George cIut5 si glt-illrcrtlrr:ii
lrrt aclattge la nutxele fiecdruia c.lte-o coditij llazJic; ll;r Ia
l.ir'1it se invirti gi intr-un picior, strigAnd :
337
 * Ei, rnai sunb rude de recomandat ? Ca mi s-a urdt d
cAnd nrl mai isprlvesc !
Vorbele acestea li se pdrurb atdt de qugubele cd tofi iz-
bur:niri in rAsete care mai sparserd ghea{a pu}in. Atunci in-
ter"'eni Atena, solia lui Alexandru, o femeie inaltd, uscafivti,
cu trrisaturi fine gi cam rec'i, dar sll voce foarte catdi gi sinr-
1:atic;i : ,
-* Bine, George, se pr-rate si uili tocmai pe nepofii Hi ?...
Veni[i aci, copii !.." Poftitri, moEtenitorii nogtri dragi 1... r\Iecu,
lonica. Zoe !...
'I'ofi }lerdelenii se aruncarii asupra copiilor, in5buEindu-i
in sirr"ltdri. Mai aies dAscdlila, care se simlea opdritd in fala
atator nccunoscufi, gisi o ;rclt--v5ratei salr;are in copii qi se r<,.-
frase cu r:i intr-un coJ! ca sa-i rrrdngdie.
incetul cu incctul insa rdceala se topi. Alexandri: era un
hirrbat bJlind, cu ochii dulci gi barbiqon neg.ru, qi se impriete'ni
' i,trand cu l-Ierdelea, r'orbincl de gcoald gi de unguri. Gogu Io-
llescu crar rnai bdtrAn, aproape de vArsta trui Herdetea, clar
fiindci"t nevastA-sa era prea tAnirS, umbla spilcuit, imbrAcat
dupi ultima rnodd, se rade,a in fiecare zi, gi nir purta mustati ;
vorbea in fraze alese, parcd fiece cuvAnt ar fi fost pentru Mo-
nitorr-il Ofici.{, dersi la Camcli nu deschisese} gura nicir-iclat;i,
fiir:cl, mameluc guvernamcntal. Laura qi Ghighi nn inai con-
teneau cn frumuselea Eugeniei care, intr-adevir, avea ochi mari
foarle albaqtri ;i mAngdietori, cu gene lungi qi dese care, cdnd
ciipeau, parci oftau, cu o gur6 cdt o cireaqd coapti, vegnic su-
rAzitoar:e, cu obrajii catifelali care n-au nevoie de dresuri, ci-r
talia mlidioasS, trasai prin inel, cu o rochie siri-rplir ;i totugi d<:
c eleganli adernenitoare... Fireqte c.l gi Eugenia descoperea
mcrelr noi calitAti Laurei qi Ghighi{ei, cerAncl din cAnd in
cancl si piireri:a solului r:i
:
. '* ELIz. es/ rcru?:ssflrl.l,e, Qsgsle" tt.'esf-Ce pas ? 1
Gogtr aproba foarte politicos, deEi el era atAt de inciintnt
de trevlrsti-sa, pcf cilre o luase f5rd zestre qi 'nurnai pentru
frt.trrrrsi-'ti-'ii ci, incdt toattt femeile djn hrme i so p5reau mai
rnult sau rnai pulin slute.
(iec.,rge umbla dr: la un grup la altul, strdltrcitor cle, mul-
tumilc, azvArlincl cAte-o vorbi. ;i in sfdrgit statorindr,r-se lAngi
cloamna Ilcrdelea czlre se'mai incdlzise pulin discut6nd de greu-
tdlile casnice cn Atena, ea insdgi mare gospodinir si mamd
irriritoare.
Ii incAntitoale, Gr:gulr', nu-i aga ? (fr.)
e,)o
In vdimdgagul prezontSrilor uitaserd pe fetifa Laurei. Cu
rlaf, mai mult fu purtatd din mdnd in mdn6, rSsfdtat6 gi s6ru-
l;rtii, pand ce micuta gdsi de cuviintd sd-Ei ude scutecele toc-
,ru'li In bralele Eugeniei, spre mare veselie a tuturor"
-- Rine cI nu patat rochia ! strig5 Ghighi.
** E se,mn bun !i-a
pentru o nevastd tAndr5 ! glumi Herdelea.
'*' A, Etii ci a sosit Ei tronel, zise Alexandru cAtre Geor*
,i(', cend se rnai potoii zgomotul. Noi i-am gdsit aici. Zice c-a
llnit de \rreo zece zile. Dar" crezi ci po{i face ceva cu ursul
r']a"/ Nici mdcar nu vrea sir stea cu noi. Are odaie Ia hotel 5i
trialii ziua bate dealurile qi padurilc...
In sfArgit Atena, ca gazdA, puse ca1:at taifasurilor :
-* Acuma haideli toli in canterele, voastre !.,. $i intr-o ju-
rriitate de or.i si fili gata, ci mergem sI ne plimbAm ni{el crl
trnzic6, iar pe urmd vom lua masa la restaurant !... Ei, la re-
;t-"tfert: ! In curdnd I
Peste catcva minrrte toli sc gAtcau gi in toate odAiie st'
.chirnbau pdreri despre noile cunoqtinle. Toli erau incAntafi,
rfard de Gogu, care nu putea uita rochia doamne,i Herde'lea,
rr.oit5. dupA moda de-acum dott5zeci de ani, gi care se simtea
iignit, degi nu voia sA s'e arate, cA strAinii ace;tia nu-l respec-
Iri indca.juns.
[n amurgul irrAsprit de mirosuri de brad gi de raginir, mu-
./li.ra lirutar-ilor riisuna alinltoare. Pe terasd gi pe clrdrile dirn-
grr*jtu' fr.rrnica o Lume voioas6 pe care valsrrrile gi romanlelc
,, fcrmecau. La izvorul 'limiduirii e'ra irnbuizeald de pahare,
urn prin inserarea brazilor goaptele de dragostc se intrecealt
,l se stingeau in aerr.rl ce inviora inin-rilc... lntr-o poienili as-
lun"riii grunul de neamttri dAdrr intdmpiiitor peste lonel, qezAnd
trrii o beu:cd, cu ligara in coltul gurii, nepasitor qi lirri;tit. Mtt-
.rica gi zgomotul lumii de-abia ajurrge4u aici ca o adit'rc blAn-
'lai. li.*siiira si merargir sd mirnAnce impreund.
Der ce nu mi l;isati pe mine in pace ? zise Ionel, ur-
n)ncitr-se anevoie. Nfie nu*nri place gilSgia ;i lr-rmea...
In intunericul instelat restaurantul strdlrrcea de lurninA. Te-
r'nsia n:ai toatd era acllma lcopcritd de mese, iar in parfnmul
Lrrazilor se amestecau mjrosuri cie mAncirri ;i b6uturi.
*- Uite Ungurearru I strigd Cleorge tocmai c6nd erau a-
i)rel&f,re de rnasa ce li se rezervase, oprindu-se,. Ce faci pe.-aici.
' rietene ?
Aurcl vizu pe Larrra in mijlocul celorlalli, i;i scoese pa-
,iria gi zise incurcat :
 -- Buni
seara, stimati doamni !
Laura rdspunse d6nd din cap serios, urmdndu-qi calea f6rd
nici-o tresdrire. Doar cAnd se aEezd La masd se gdndi zAmbincJ
cd odinioarii a putut simpatiza pe bdieloiul i-rsta...
Erau pe la mijlocui cinei q.and deodatl apiru Titu pe
terasd. Se uitd imprejur pulin jenat, apoi vdzdnd masa cea mare,
veni drept gi salutd parcd pe toli i-ar fi cunoscut de cAnd lu-
mea.
__ Am primit tdrziu telegrama gi de-abia adineauri anr
putut sosi !
Laura, care nu-l mai v6zuse de la cununie, il imbrSlig;i
pl$ngAnd ;i nrulmurAnd cu drag :
! Tituler !
-SoliiTitule
Ilerdelea se sirnfird mai mdndri, oi:servAnd ca feciomi
lor a fdcut impresie bund asupra noilor neamuri.
-- Aici, aici, lAngd mine, cA mie-mi sunt lnai dragi poetii i
strigd Alexandru d6ndu-gi scaunul mai la o parte,.
La.dreapta lui Titu $edea Eugenia, care-l privea curioasi.
Titu li sdrutd mdna inelatd qi parfumatd, 9i a$ezandu-se ii
zise : rrumai .la ambiliile lor rndrunte... A, mi-e qi scArbi !... Eu cred
Superbi sor6 are George, iar eu fnrAntdtonre cumn;l-
tica -
! rrrr-i copt s-o aibi. I)e aceea dutnneavoastrl aici suntr:li nrtri
*-
Opreqte, tinere, avAntul ! r6se Alexandm. Si nu te
apuci sA*i faci curte cd barbatu-siiu c gr-los ca un harap !
Gogu, de peste mas;i, zdmbi cu o ne.pasare cdutatd, in
gerne ce, ceilaili rAserS, cu pr:fti. eugenia insi se rosi putin gi
: aspunse : libertatea, a1i face gi dumneavoastri ceea cle se faccl la noi.
Cu toate, astea imi place si rni se facd curte
--
_- Aha ! aha ! strigd iar Alexancln.r. Care va sd zicd o
!
ilnvitalie in toat5 forma ?... Gogtrle, sF fii cu ochii in patru,
cd tAn5rul e primejdios !
RAsul ;i buna di-<pozifie au domnit tcatd seara...
Titu fu gdzduit, fire;te, tot in vila tr{ara. Se sctrli insi
mai de diminea!5 ca toli, sA se poatd pilmba ;i sd-qi rdcoreasci
creierii infierbAntati de emotiile ce i ie-au stArnit oarnenii diri
lara unde ndzuia gi e,l. Se simlea fericit si-i suna mereu in
tirechi mai ales graiul lor grbbit qi dutce. I)dndu-si seanra cil
Alexandru il simpatiza, \'oia s.{ cdgtige gi prietenia ltri Gogrr
care. fiind deputat, 1l va putea ajuta mai ales cdnd va ajunge
Ei ddnsul in Rom6nia. Apoi Eugenia il fermecase aEa incdt ti
qi visase, dar acum trebuia si*gi astAmpere admiralia, zicAn,
du-si cd nu-i timpul si se tini de ndluciri"
340
La izvor se int6lni cu Ionel Pintea care bea foarte cum-
prrtat, dintr-o ceaqce, borviz cu lapte in cttre inmuia chifld'
Asta-i cura mee, zise Iouel zAmbind silit.
-Pornira impreund intr-o padure dcasii dc molifli. Ionel
nu era prea incdntat, c5ci petrecea mai bine sit'lgur. Iitu totu$i
,,'agala de ddnsul, dornic sii afle ce-i in I3r-tcovina, fiind in-
l;riul- om de-acolo cu care putea vorbi. lntrebirrilo lui stiirui-
toare insS pe Ion Piltea il plictisiri, incfft ip cglc clin urnli ii
, prrse rtispicat :
-- Durnneata vrei si nrii faci sa 'i,orbcsc ck' lucruri care
prt mine nu md lntereseazi sau cel pulitr nq nrii pusioncaza"
l,lrr azi sunt un simplu contabil, coplcqit de trrunc'ii r,;i r:irrt' rr-irnr
rricri vrerne Ei nici poftii s[ rnd amestec in zA,zaniile politicc',
t .trice politicd mi-e indiferenti... Prostiile astea, iart.i-trtii t:;r
'zir: arEa, le-am fAcut pe cAnd eram prin liceu gi nr-r,le-attl miu
rrrat cu mine in viala, si mi-o impovArez... $i pe umA, mai cil
'ear:rd la noi in Bucovina, poiitica inseamni numai cearta"
lrartuialS, scandal, murddrie... mai mare xlt$inea ! Suntem pu-
irni gi totuqi dezbinafi in atltea partide Ei bisericufe, incdt
rrrrneni nu se gdndeqte la interesul general, ci toli se gendesc
r'a libertatea e cea Inai lnare nenorocire i:entru poporul care
lcricili, oric6t vA plAngeli qi vi burzuluili.." A;a este, domnu-
l, ! Aici ungurii, nerozi, vA sacdie, vd persec'uta, v.i ingenun-
,'lrcazE -_ adevdrat. Asta-i norocul dumneavoastrl, cdci asta
vri face dArji, soliclari r;i puternici. ln clipa cand- vi s-ar da
t.lngurii sunt proqti gi vA intirresc vrAnd si vi sldbeascii' V*irl,
rlistruge ins.i indatd ce s-ar dezlega lanlurile !
Titu rimixe cu gura cdscati, fdra sii rnai poata rirspr-rndc,
Ei, acuma ai aflat ? sfArqi Ionel acru. Adevarul e tot-
- dureros...
t It ,it Lllta
Titu mr:rmurd ceva, mai merse .cdliva pa5i. apoi derodatir
ri z.ise, bund ziua qi se despdrti tulbr.rrat.
-- Nu
.;r,r gAndi
se poate'... Vorbe... Astea-s aiuriirile r.inui r-irsuz I
dAnsr.r} simtindu-se totugi obosit ca dupd o noapte ne-
tlr rr-trtitA.
-- Incd unul care-i cu nrintea plinA dc funrttri ! mllrtnttr;t
Iong| 51tt*r, bucuros c*a scApat de ttn tovar5g preet cllrios.
Titu fr.n posomordt toat5. ziua, par:ci de ccle cc i-a spufi
lonel atArna fericirea lui intreag5. Iqi amintea fiece cuvattl
si-l durea ca o mare nenorocire. Laura fi gopti cdnd girsi prikrj
341
 Ce ai, dragi Titule ? Nu fi
urdcios ! E vorba de viito-
- George a vorbit cu Alexandru
rul tdu. despre tine Ei despre
dorin{ele tale.." Ia seama sA nu-i indispui pe to}i !
DupA*prAnz, stAnd cu tolii de vorbA intr-un chioqc, la
umbrA, Herdelea povesti arninunlit rudelor cdte a pdlit. Voind
ud-gi preg6teasca rnai frumos ieqirea la pensie, o intoarse pe
coarda na{ionala, aratdndu-ie cum toate i se trag din faptul cd
a luat apArarea unui biet {Aran roman falA de samavolnicia unui
n:agistrert Llngur', apoi stdruind mai ales asupra examenului
cdnd inspectorul i-a cerut sa nu mai lase pe copii si crAcneas-
rj5 pe rominegte, ;i sfar;ind melancolic :
.* Dar decAt s5-rni ttnguresc sufletul la bdtrAnele gi sd-mi
vAnd congtiinla, nrai bine s-ajung salahor muritor de foame !
NIai bine 1... De acc:ea rnd Ei bate capul si ies la pensie crirdnd-
curAnd"..
Rudc.le ciin larri fierbeau de indignarc. Chiar gi Gogu se
incalzi ;i, c;ind l{crdelea spuse ci, cle-ar fi trai t6nAr, s-ar duce
si cl in R,omAnia ca Titu, numai s{ scape db urgia stdpAnirii
rrngurcgti -* se pepezi insufleiit la rlitu qi-i strdnse tnAtta:
Bravo, tiirere ! Vino la noi, la libertate !... De ce*ai
sta qi duurneata . intrt: barbarii acqtia cutropitori de coir-
gtiin{e !
Titu se inseninS, rnai cu soan"lA r-'d Gogu ii ofe,ri indatii
sA tragS la ddngii in BucurcEti, adiug4nd :
*- ta noi poli sta toatf, ziua, s5 mdndnci si s;i faci porzii
ldte-ti placr I ,itrr Bistrila gi cA l-ar fi tocnrit sd-i scoatd toate pbmdnturilt:
vii nr:gregit la noi i O si-rni faci marc plScere !
- ;;iSaEugenia
:.puse privindu*l cochet qi convirxir ci-i melancolia
rie azi a tAn5rtrlui a fost din pricina ei.
Alexandnr il pofti sA rnai rneargA gi pe la ddnsul, prin
Giurgiu, daci i se va uri la Bucuresti.
-- SI vii nurnai, ci n-ai sa rirrnAi pe dmmuri in RomA*
nia ! sfargi Aterna.
- '" Crr atitca proteclii rnari, ministru trebuie sA ajungi,
"Iitule ! strigi llerdclea rritdndrr-;i grija lui, de mr-rllumire, c5-si
vcCe feciorul fericit.
Intr-una clin zilele ulmitoare Gogu gi r\lexandnr, vorbind
de Titu, socotir.r r-.5 ;rr fi ;,:oatc si mai nirnerit sI-$i gilsea-scir
vreun tenrr,.i oarecarr-\, ci1 sJr nrr se sirntd jenat stdnd dcgeaba.
$i hotirdrd ind:rt6 sii-l adilposteasci la un ziar ; Gogu, ta de-
tr:utat, are s.i-i faca loc barcm ltr jurnalul partidului.
O, da, la o gazeti ! zise Titr-r strAlucind de bncurie,
r'6nd-aflir. ,,\;a r:i,,va visam qi eu.." Tocmai aga ccva...
il42
Pe,rspectivele trandafirii ii gterserA din creieri rlspunsul
lrrl lonel ce-l intrmecase un r6stirnp. Cu privirea la linta care
iucea mai aproape, viala { se pirea plind de comoni.
De altfel Gogu prinse dragoste multl pentru ,,tdnhrul cu
reldi apringi de o Lumind stranie qi iniilAtoilre", cllnt ii zicea.
{lmblau mult iinpreund, disctttdnd politici na{ionuiil qi uneori
'friar literaturd rotnAneascS, degi acasri Gogu st'., tllAlldrea ca
n-a citit in viala lui dec6t nutnai franluzeltc. Alirturi cle Titrr,
,it-"putatul se simlea cuprins de inflAceirarc :
.* Trebuie' sa mai aveli rabdare, sit rnai ltrptali, si tuai
rteistali ! Va veni ,si mdntuirea ! '-frebuie sd vit'- !... Credeli ca
6,er noi, dincolo, nll ne doare viala voitstrA dtl sr-rferinte ?... Voi
ijunteli speranfa noastrS, precum noi tre'buie sa fim s;1:c'rantit
'oastra i
**- De ce nu faceti miicar un gest ca s[ ne incura.iali ? in-
l.rel-.a I'itu pe care g;indul acesta il frdmirntase mult.
-* Vn dorim in ad6ncul inimii noastre' dar gttra trebuie si
l'ie muti ! zise deputatul ron:An grav. O, politica !... Ce stttpid
l':i:rrr e politica in lume !
I
Ion nuzi c-'ur6nd c6 Vasile Baciu a unrblat pe la un avocat
,l+,r la ginere-seLr. Se spdimAntd mai ales sim{indu-se slSbit in
inclirjirea lui de c6nd i-a murit Ei copilui. Deqi vedea prirnejdia.
rlinelurile nu-i mai erau indreptate numai asupra ei, ci hoin5-
rcalr neputincioase ba incoace, ba incolo. I"si zicea cir n-arer sd
,Jrxr nici un petic de loc, g-apoi indatd iarlsi cii n-ar fi rdu sir
,'adii la o invoia.id cu Vasile, si-i astupe gura... ln schirnb ini-
rna ii b&tea mereu mai neribdAtoare, framintati de un dor in5-
iriisit g:rea multd vreme care azi stdtea sI izbucneascl Cfind
,i venea in mintr: Florica uita de toate, chitrr si de socru-siu,
riitocmai precum odinioard a uitat-o pe ea din pticina plmdn-
tr;Jrt!.
A doua zi dupir r:e aflA cLtlrl a fost Vasile llaciu la avocitt.
v;izu pe Florica tre'cAnd cu demAncare La oalneni, sprintenii,
,;inltritoare Ei dAndu-i binele l,rarcA l-ar fi chemal la ddnsa
:
-*- Ce mai faci, Ionicd !... Noroc bun I
'-- Noroc brtn ! tnormiri el ingrozindu-se cum i sc lictlrg
,< lrii dLrpi ea.
qAq

lrr aceeaqi senr5. venind de la cdmp, se opri ln poarta [ui
George sd-l intrcbe ce sI facd. cu socru-sdu ? I)ar in vrelne crl
Georgr-' ii spunea gi-l lnvdta ce credea, dAnsul vedea nurnai ptl
Irlorica, in tind;i, invArfindu-se la vatr5, preg;Itind cina, gi dc-a-
bia se stdpAnea sA nu se repeadd la ea, s-o cuprindd in bra{e
$l s-o dtrcd de-aici, s5 n-o mai atingd nimeni, nici sd nu i-o
ravneasci.
Ziua urmiitoare se gAndi sd se ducti iar. la George, clar nLr
mai lndrdzrr.i de frici sd nu-i vadd in ochi patima. $i, fiindca
totu.;i t.rebuia barerrr s-o vadd., alergd ca un smintit pdnd *r
stirici la care holdi secerl Fiorica ryi-;i fdcu drr"un prin apro-
piere -qi o ziri.
Se nira ;i se afr:risea cA a ldsat-o si se mi,rite cu iltrlul
qi cA n-a luat-o el, ;-apoi se rniingAia singur, zicilndu-gi
rni-a fost scrisi"t }ilorica, degeaba...( ".I4itr
Tncerca s.i se smulgd din lantul ce*l strAngea tot mai tar*r
ca sd-qi intoarcd toate gdndurile la mogia lui ameninlati de ln-
dAriirea lui Vasile. I)ar c6nd se mustra c-o sd-Ei piardd averea
tientru o muiere blesterratd, curn se mustrase qi altidat5, acum
i se adauga in creieri, nechematd, intrebarea : ce folos de, .F5-
rnAnturi, da<:il cine ti-e pe lume drag nu-i al tiu ? $i pe urmi:r
gAndr:ritre se inlAnluiau. Barem de-ar fi traiit crcpilul, si qtie' si
<i6nsul pentru cine munceqte gi se sfarmii... i)ar aqa, cui ;:r'
rAmdne uro;ia lui, daci l-ar str6nge Dumnezeu tntr-o brrni zi"
crici omu-i trecitr-ir ca adierea vAntr"rlui.
I)in pricina alerglturilor zadarnice rlmlsese, in .uv'md t'rt
tnunce pdmAntului" Toatd lumea isprirvise seceratul. rlar: cl r:ta.i
;rvea incd doui holde in picioare. lVurnai dupA o ceartii mare cu
mamd-sa, se urni sii trimitd pe Glanetaglt c'11 trei lucr'5tori ler
locul cel mai mare, iar dclnila de l6ngh dri;mttl cel veclli .-i-()
doboare clinsul.
Era intr-o,ioi. De rrndc mrrncea Ion sr.: rreclea drrrr.r:ul
catre l,recearr nr.fncel.at femei cu cosuri qi desagi, mergAird .lil
i:rilci ui si.'rptintiinal in Armadia. Mdrul plduret sub care ndscltse
anul trecut An;r, era incdrcat de rod gi fdcea o umhrii Hroasi-1,
dcAi o ponrmbigte verde il acoperea pdnd-n ratnuri.
Ion lu<-.ra cu o voie buni cum nu mai fivlrscsc de l,^:r;11. t,l
qi cdnd ar fi presimlit o bucurie nivalnicti. Se uita rareori spr.*:
dn.lm, r:a sii nu-1 tie de vorbl nimeni. De attfel pc la prinzul rr:1
tnic nu mai trece,a pui de om... ?ncepu si 1e61e snooi
jsnrivi si-i asezi in picioare. lqi arr:ncir ochii spre Pripas.;i.Atunci
cAnd
vizu departe o femeie, venind gribiti, cu ni$tc desagi pc
ttm5r. Tres.i.ri ;i privi ir"riprejur, brrcuros ci e singur cit e ho-
tarltl flo 1p"1'r'.
a'lA
.- Florica I murmurl dAnsul apoi cu ochii spre ferneia
ill'o se apropia rnereu.
O sorbea cu cdt se rapropia Ei i se pdrea din ce in ce
rrriri frumoasA. Florica avea o niframa aibd in cap, legati
:.,t.rengareEte. Il zAri gi ea, rnirati Ei cuprinsa de o strdngere
,hr litrima. Dar nu-Ei pierdu firea Ei, cand ajunsc in dreptul lui,
rr strigir zAmbitoare :
-- Am sI sosesc Ia spartul tArgului, Ionici 1... Dc, ornul cur
rnr]lte griji anevoie iese din casir I
Ion ar fi vrut sd-i rdspundi Ei lirnba parc;i i sc inlelenise.
l"lorica insd nu se opri. $i atunci ii apuca o fricl cur-nplita
,ri nici acuma, deEi ar avea prilej bun, nu e in starc si-i vor-
lrr:ascd, sa-gi degarte sufletul... PAEi spre drumui pustirr :;i iz-
lrut:ni a1:roape disperat :
Unde fugi aga, Florico ?... Mai stai oleaci, sttri ci atn
sa-!i -spun ceva... $i vino rnai incoace, cA doar n-o sa piara
liirgul...
Femeia parc-ar fi aqteptat chemarea. Se intoarse din cale 9i
veni spre ddnsul, cu fala aprinsd, dar zicdnd molatic:
Vai de mine... numai sd nu rna lii mult de vorbi, Ioa-
n(:1, cd - mi omoari George...
Iar- erAnd fu lAngd Ion, addugd mai incet :
Ma duceam vAnd niqte pere oarzAne, cd ne trebuiesc
lr;rni...- $i George nusAmd lasd nici sd...
Ion o privea tdcut Ei simfindu-se jignit cd ii vorbeqte de
(ieorge,. Nevasta, ridicAnd ochii ei albagtri intretritori si adAn-
lindu-i in ochii lui tulburafi, inlelese, iEi curmd gdndul 9i mur-
rnr:rd gingaE :
.._ Ce vrei, Ioane ?...
zise, cu dintii strAnqi, infricogat parci si nu_i
. Barbatul
,ri:oare spre dAnsa tot sufletul innebunit de patimi :
Mai gi tu... Ile c'e nrr vrei si te oclihnosti ?
pxr -Privirileodihneqte
lor se impleteau fermecate.
|lorica gopti rnai donol :
is grabitS, Ionic5... zau asa... Lasii-mi... si-mi viid cle
rlrunr... - zuu a;a...
Dar in acelaqi timp plgea aldturi dc. Ion, cu umarul lipit
tle urnirrul lui. Trecurd prin porumbiqte,qi se oprird sub pdiul
pSdure! unde sumanul b6rbatului era aqternut pe jos la umbrir"
('a un culcuq pregetit inadins. Se aEezard privindu-se in ochii
strS"lucitori de o fericire mult a;teptatd. Ion vru sii-i imprrtt,
cii i-a pornenit de George, sufl5 greu pe nas si de-abia putu
rlifai :
345
 "- Ehei, Florico...
--- Uf, ce cald mi-e... m-a topit cdldura, ziser ferneda ddnd
nrai la o parte clesagii cu per€1. Der aici e bine cd-i rficoare.
:l;iu aqa... rdcoare...
-- Rdcoare, balbai lon in neqtire peste cdteva clipe"
Apoi tlcurd, ascultdndu-Ei bdt6ile inimii' Apoi Ion, brus<,
r:a o fiirA, o cuprinse de subsriori gi-i muEcI buzele. "'\poi Flori-
i:a sE lAsi'pe spate, moale, gemdnd...
-- Tot a rnea trebuis sa fii tu ! zise b5rbatul pe urma c{ind
Florica i;i lega ndframa, gata de plecare. Sd gtiu de bine cir fat:
nroarte dE om qi tot a mea ai sI fii !
*-- Ei, Ionic6, multc zice omul ! raspttnse fetneia fdr"A s5-l
mai priveas.cd. Cdnd s-a putut, n-ai vrut ; cind vrei trt, nll s{r
rnai poate !
ion rimasc ;ezdncl pc sunliin, cli ochii dupd Florica c{:\ s{'
picrdea pritr porltmbigte.
Ba sc'poater, murmur& singur, ca o incttrajar:e' SE qtlu
i'ine ca...
IEi retezA deodati vorba' Frunzele mdrului fosneau ca i'
tmputare. $i imputarea ii aducea aminte de Ana. SAri in pi-
.:ioare parc6 l,ar-fi inlepat o viperd. Nu mai indraznj sd se uite
spre nidrul sub care, ecu* u' an, cealaltl i-a niscut.copiLrl"
Se duse la secerd, fdrd a intoarce capul, ca qi cdnd din spa&"
l-ar fi ameninlat o mini nevlzutii'
Florica se' depdrta pe clrun: legirnindu-se tnindr-'l ln $oi-
duri. Inlrna lui Ion treshlta cle noi fiori, in !'r'emc re brrzele-i
-qopteall ddrz : ri,'()rgrr a strdus-o de lre dntnrrrri si glumea uneori cu dAnsa 9i
*-- Ba se poate 1.." 55 ;tiu bine ca fac' morrte de om I
Copitolul Xll
GEORGE
1
Precum flacaii se duc pe la fete' in fiecare searii, pc-' visc'ol
, rr Ei pe vrene frumoasa, frAn{i de munca zilei ca, ;i dupa
,,rlilrna de sdrbdtori, tot;stfel se ducea acutn lon pe la Georg,r
rrr:smintit, ca spre un fraie bun, cind s5-i ceard un sfat, cdnd
''r-i clea el o povald, gdsind totdeauna o pricinA care.sA-i in-
,lreptA{easc5. r'enirea.., Nu se mai sfia de George gi'uneori
','hirnba cAte"o vorbir gi cu I'Ioricu, in ireacat, curn :le cuvintr
;r te porfi cu orice rnuiere in casa omului.
Iar George se simtea mdgulit cA vine qi se mAndrea ci-ir
, :rutd sfaturile un bdrbat deqtept ca Ion care, prin minte, $i
',rretenie, s-a instdrit de unde mai inainte er:a calic ca goarecele
, irrr biserici.
Numai Savista-Oloaga, care tr6ia pe lAngi casa h:i Geor-
ri,', bufnea qi se burzuluia ditr ce in cemai.nAstru6nic6' Fiindcii
rrr;ri &lcs fiindci nu uita niciodatir, c6nd aducea rachiu, sd-i dea
';r ci cAte-un pihdrel, Savista il iubea ctr o fttrie silbaticti'
.rliit de caracteristicA estropiatilor, Ei ar fi fost itt st.are sil strlin-
i,r cle gdt pe oricine pentru ddnsul. In sc'hirnbul m6nczirii
', irVCfr alti indatorire decdt si stea toatd ziua pe prisp.i gi sA
lr,ir;iiiascd gdinilO ca sI nu intre fn tindd. Ba joia, c6nd era
llurltos, Georgei li rnai dddea r.'oie sA se tdrascd p6n5-n Uiita
:rlirrr-'. sd-$i cer$easci
Ei cdte ceva gologani, sd aibi qi ea banii
, r .. Clu aceeagi patimd ura lnsA pe Ion de cdnd a sirntit cA
'rrrrlrlii dupl Florica $i cA astfel vrea sd fngele 1re George. Se
lrrrillise un rAstimp, dutrld ce ocdrAse pe Ana, vdzAnd cA veni-
'rlr. lui fon s-au oprit brusc, qi fusese chiar mdndr6 cA ea a
l,rrl.rrt abate o primejdie ce ame'ninta pe idolul ei. Dar acuma
, r lon venea mai des ca totdeauna, ingrijordrile o zbuciumau
r ,r f6ceau sd nu mai alipeascd nici in dup5-amiezile cele mai
,l,rplorAtoare, De curn sosea lon, ea tse lipea pe prispA ca o
347
'broasci, ciulind urechile ca sA nu-i scape nici o vorbdn ochii
ii luceau straniu, ca doui mArgele de sticld, urmdrindu-i fiece
rnigcare qi privire, fSra a pierde din yedere nici pe Florica in
care n-avea nici o incredere, neuitdnd cd odinioard era si se
rnarite chiar cu Ion,,dacd el ar fi vrut-o s-o ia... Se infuria
cA nu irutca surprinde nimic la Ion gi ci doar I'lorica se za-
pAcea Ei se rogea pulin, incAt oalele ii dddeau deseori in foc',
umplAnd toat5 casa cu aburi gi miros de rdntag ars.
Plictisiti de atAta pilndd zddarnici, intr-o zi, fiind numai
Ji'l.orica acasi, avu o izbucnire de furie, urldnd gi ameninldnd :
Spun tot rlui George... Tu egti rapandula... tu... tu... Ce
vine -Ion / A / Ce-i Ion ? Birbat ?... Ptiu ?... Tffss !...
Scui1rit spre Florica, se itrvineli de mdnie neputincioasi,
iqi srnr-rlse smocuri de par din cap gi ochii i se umplura de
Sir i'i$t' r; rt n i rt d
:
Iirrlirrc !... )lapandulii i... Otnoari George !...
-
Irerur'ia se sperie intAi, crezAnd c-a dat boala rea peste ea,
dar per trrnrii, intelegand unde bate,, o huidui. $i oloaga se po-
toli indatii. parcd i-ar fi turnat apd rece in cap. li pilru rau
cd s-a tnidat qi, ca s-o dreagd, vru sd arate c-a glumit si in-
cepu sri radii cu dintii ei lungi 9i galbeni :
- Glurrrir. fA... Zdtt... Da-nri ciorbA !... Foame...
() clata insi Ion 1:icd pe la ltrAnz, cAr-rd George lipsea. sa-
vista increnteni pe prispS vaz6ndu-l cd intra in ogradS. $i cAnd
Ion zise nepirsitor, oprindu-se lingii poartd :
' - Noroc', noroc, Savisto ! Tot voinic.l ?... Da George-i
pe-ircrrsii .)
--- Numai 'iorica acasa ! rlspunse ea repede, arz6nd, de
dor sa-l facih sii se apropie, de ne'n'astd ca sA se adevereascd
l-:iinuiala ci.
Ion statu pe ganduri cAteva clipe, E-apoi zise mai incet,
aruncandu-;i ochii fulgerdtor spre tindd :
. -Avrilltr <:rr Gcorgc o vorb5... Pacat ci nu-i qi el aici..
$i plt'r:ii, intristat, cldtindnd din cap, uitAndu-se inapoi din
rrli tir.
Slvisla ficrbea de bucuric. Er:a sigurd cd fon venise la
Florica, inadins pentru c5 o Etia singurd. $i de-aci incolo cAnd
nu era George acasd, nu mai stdtu lAng5 uEa tinzii, ci tocruai
in col!, ascunsi dupd o grdmadl de coceni de porumb, asteptAn-
dtr-l sri nrai ltic<'.
Peste cateva zile' Ion intr'-adevir veni iar, tot pe vren'Iea
1;rAnzrrlui. Inainte de a deschide portita ins6 se uitd prin ogra-
,)+o
.r;r ()loaga, clin ascunzltoare, vedea cd pe ea o cantd. Apoi
I,,rr intrE repede qi dispAnt in tindd. Savista se tAri cdt mai
I rr;i zgornot spre uq6. $i auzi glasul lui Ion, drdgostos, qi pe
,t l"loricdi, infricoqat. Tremura totugi atdt de grozav de bucurie
,i nlr fntelese nin)ic, cleqi cei doi in tindi vorbearr destul de
I : i't),
.lon ieEi curflnd, vdzr-l pe, Savista Ei pAli. Dar igi reveni
.lr 9i-i zise ugor:
''.r,
"-* Arn venit iar qi iar u-arn dat de Cleorgr:... N-arn norclc
irace ! Rdmdi siinitoasA, lele Savisti !
Oi.oaga nu riispunse ; in privirea cli in"str filfaia atri.ta rrra,
]n plecd
ri lon pleca fErI a mai lntoarce
intoarce capul. Era feticitir ;i de-lbia
rr;l.cpfa s5 vie seara, sa-i spr-rnA tot lui George...
-** Bade... bade !..^ Vino-ncoa ! ii intArnpinl c;ind ii zilri.
George, deEi ostenit rAr.l, se duse spre ea la grAmada dcr
','"-rri
*
Ei ? Ce pozn;i-i c tr giinile ? o intretrS in glrrrn6.
Savista inceprt foarte incet qi rar; dar apoi. cuprinsd de
'rno{irl, spunrege incAt nu mai era chip s-o priceapS nitneni.
* Ion ?... Ei, ce r/rea Ion ?... A fost aici ? o itrtrerupsc:
lr,irbatul gtergAndu-qi de pe obraji nAduEeala fr5m6ntatl de
,,r',ti.
** Ion... fost.., Florica... fost".. TAlhari... Omoard, omoari I
.;r'nru oloaga despc.rati"r, podidind-o lacrimile Si inecAndu-se de
r rghitr.rri.
-* Bine, SavistA, bine... T,;lsil t:A ;lir,r... bine ! fAcut Geor-
,ic l;nistit.
Der-ebia dupf, cini, cffntl se culc?l ln pat lilngl Tlorica, se
,liilrdi rnai bing la vorbele Savistei ;i se cutremurl, cilci do-
rrdafi iqi aminti privirea lui Ion de la nunt5, privirea carer
I ri tnspdim6ntat atunci qi pe care totuqi a tlitBt-o. Cum a
rn Lat-o. Cum a putttt-o uita oare ?
*Apci dac6-i aga, il omor !... Anlu nu rnai iert"' Il otnot'la'
,;t tis* Georgo hotAret, nTdng6ind corpul femeii care-i atala
;;rngele.
?
I)oarnna He'rdelea tru voise sA facd cearti in fafa oame-
strlini, in Sdngeorz, dar cum ajunserd acasd, il luA pe
rrric':r
I tcndelea Ia zor :
,r. 40026 coala 24 349
 Nu Etiu, nebun eqti ori nu eEti in toate min{ile, de
- intr-una
l'orbeai ca ieqi la pensie. Se vede cA ti s-a urat cu
llinele... Apoi de aceea ne-am c;iznit gi arn suferit, ca acurna,
dupa ce ai scdpat cu fala curatA, sa cauli singur s;iracia ?
Ghighi era de aceeaEi p5rer€,, allume ci retragerera ar fi o
urnilire. CAt prive;te cd inspectorul cere sA invele pe copii nu-
rnai ungureEte, ddsc5lila rdspunse prompt, potrivindu-;i p5r+
rile dupi imprejurdri, ca totdeauna :
Ei qi ? Te incdnli de iingusirile romAnilor, parcl din
t'orbe- frumoase ai putea mArrca ? Lumea Etic cd suntern ro-
mAni, dar govinismul nu-i a bund niciodatA. Adica ce-o fi dacd
o sd-i invele ungureqter ? l,asd-i sir invele, ci-i bine azi cdnd
gtii o limbd striind. cd vezi bine cA fdrd ungureascd nici nu te
mai poti migca din loc... DacS-s vrernurile a5a, noi sir ie sctril'n-
bdm ? '- Te are drag inspectorul, zise Herdelea lini;tit. ll bincr
Herdelea insugi se simtea nenor'cit cd treb'ie sd se des-
par"bd de qcoald, dar totugi se rupina si spund chiar gi acas&
cd inl;pec'torui il sileEte sd. iasd la pensie. $i cle attfel mai spera
in sine cd pdnd-n cele din urmi se, va mai intAmpla eeva 9i
ir.u.
vltrebui sd plece. I)e aceea amilna mereu si nu fdcea oc_
titia. Totugi, _pe de aitd parte, pentru orice eve.ntualitate, r6s-
pdndea si prin Armadia gtirea cd, fatd de persecutiirc toi. rnai
crancene ale ungurilor,'se gindeqte si*i dea dracului si sli se,
retrag5. Rispunsul i-l dddu Grofgoru, la berdrie, in. gr_rra rnar€
Prietene qi
- nogtri ! frate ! fuIai bine si mori decAt si fii cildrrl
cnpiilor
$i fraza aceasta fricu ocolul Armadiei. cAstigdnd simpatii
amAndurora ;i chiar lui Belciug, pe care Herdelia il lua ves-
nic ca martor qi care ingdlbenea cl'e i'dig'are cAnd .r,nrr"* .ror._
l:a de, inspecl;orul Horvat.
. I)upA nsemenea incrrrajdri, i'vlf5to'rl iar venea hot5rfrt
sE-gi serie lndatfi corcrea de pensi.. Acasd insi gAsea ?rnnertri-.
virea darzd a driseiilitei r:are ii schimba tct pl-anul. Donrnnir
I{erdelea, sfdtr,rirrclu-se toatd ziua cu G}righi, erescoperea n1flleii
argumente mai temeinice.
_ {Iitc pe Ziiqreanu I Stii i:ine, ci tu mi*ai s1tus, cdt r;
fcnst. in.Pripas i-a inncbunit c:u ungrreasc:1...
rrr-i zice nimeni nimic, ba-l I;rudd toati luinea $i cu toatt_, i;stc,
.,'iitor marc !... Fiinclci aga si cstn ! si-i prezlce
Herdelea, 'fncercdnd sI profite de simpatiile lor pentrtr
Zdgreanu, spuse cd ar fi cuminte sd-i cedeze lui locul ain pri-
pas, fireqte dacd are intenlii se'rioase c, Ghigiri. pe c6nc1 fata
protesta impotriva acestui plan infernal, declirind cd-i e ur6t
350
,',,rflr'oillrrl (in Sdngeorz insd mdrturisise in taind Laurei cd r:
lrrrilrl. foarte drdgu!, n:dcar ci e numai invilator), doamna l{er-
,1,'1,'rr neclintiti i
zise
l,asi, nu te ingriji tu de e1... Ii girseqte lui loc inspec-
t,rlul,- cii Stii doar cat il iubegte .;i-1 protejcaz.l...
Prin august, intr-o dupa-qmiaz:a, Zdgreanu veni mai miq-
';rl aite, d5!i, degi Ghighi nu era acasd. Herdelea trecu iu
ca
l,rrrclinilit cu dansul, sli stea dc vorb5. $i tinrirui spnsc indatA
r .r soSegte tocmai de la Bistrila Ei de aceea c plin de praf. Nici
r,;r fost incd sd se schimbe. A vizut pe dornnrtl inspcctor.'"
\lxri nu mai putt-t continua. Ilerdelea il privi intrcbi:rt.or.
-- 1\{i-a sprn multe, reluii Ztigreanr,r tnai incrrrr:rtt., pltrcii
rrr'11iisind currintele;:otrivite. iMi-a figidr.iit... t'iitc-n lrrlril si
t,'1,'... i\{i-a I'agidtrit...
,r fii bine cu inspectorul, foarte bine... Numai si-!i dea o
,,,iili, bund, intr-ttn -.at bun...
--- Apoi domnule colegri, cia, da, belbai ldniuul. li
"'ezi,
rlr'(,rr... Nu qtiu cdnd s-o putea... I)a... Dotrrnul inspector zit-e
,r !'r'cil sir-mi dea Pripasul...
' Pripasrri ? fircu llcrdelea cu o sigeati in lnimii.
'-.. Ifa... adicii... zice cd durrtneata n-ai sd tnai stai rnuit,
l
,,, ti trebuie ocliltn5, cir ai servit destul... cd... in sfdrEit'..
Zigreanu nu iudrdzni sil-i mai spuie ci inspectorul i-e
1 o|rrncit sd reaminteas<'ir bitrAnului invirldtor si trirniti irrre-
,lrrri cecrerea de pensit:, aitfel il vu scoate din oficiu, ca in nici
rr caz nlr va mai ingirdui si inceapii tot dAnsul norii an
,lltrf,
I{erdelea rimase pierdut. lnlclesc cocil cc tru inclriztrist'
,, i l"lirturiseasr:ii Zigreanu gi se sim{r-'a durr:ros ruSinat.
- Aclcvirrat, fo;irte iiclerrilrat, murmttrd apoi <'r.r gllr.s 1rr'*
,rlirt. ,Am scrvit clestiil. prea cLrstul".. N-am si r:rai i;tr,it..^
'rr. nu, fic tiniqtit inspectorul ! l'ii si dutnncat;r linistit.'.
in .aceeaqi :;earili, dup.i ct' :ic cttlcir doamnzr 1{erdclelL 1i
,,l,ighi. ul se aqezd la bilort Ei scrisr: p'Anii t6rzir.r de tot' Strici
rrlk.coak: cli: hdrtie 5i toatci lc r-rdii clt lacrimi. lnchiprrirc.r
, rlc-lrc'.-rma plriseste pentru totdear:na ;coala lui. iubirca ltri,
"r, rc,f isia inima. CAnd i-a venit suspendarea. a piecat cu o scin-
de nddejde cle intoarcere; azi pleacS f6ra nici o nadljdc'
I r,, azi incolo nu mai e invSldtor.
- S-a sfdrgit, s-a sfirEit' goptea dAnsul frdnt, ca fetrieiit
'.,rrcl trebuie sd-qi dea seama cd a imbdtrAnit"
3r-r 1
 t
fata,.si-i._sr11ign moEia ;i pe urmi, ciupl ce bagd in groapd
lemeia, sI rirmdni cu pfimAnturile Ei averea lnatl, cu j?rpca...
Gdndinclu-sc) rnerclr ia neclreptatea hunii, ajunse ta binuiata
5t apoi l:L convingere:r cii Ion a ornorAt pe Ana, inadins ca si_i
rdmfiie mogia gi sir se lroati insura a doria oard. oalnenii cdrora
ie imp"iirtAgea credinla aceasta credeau sau nu cred.eau, dar toli
pizn:uiarr pc Ion cd s-i.r ales cu atAta pimdnt pe urma Anei.,.
J)-e stq:iirarc gi de r.icr.az. Vasile, Baciri se aEtei.nu mai riu pe
bll uttirii.
Nemaigtiind rincotro s-o apuce, fntr-o dinrineatb se du-se la
g:ou;r lSelcirig si i se pldnsc, Preotul, cumpiinind gi r:hibzuind,
a\rll o idee cucernicli Ei zise atAt :
-- FJine... Arn sd v,l chem pe amAncloi...
. $i duminica i,rrmitoare Beic-iug cl:emd pe Vasiie ;i pe Ion
i,rnFreun;i cu rnai mulfi fruntagi ii satrrlui.
_- oamerii de omenit-- trebuie,sr se invoiasca l,orbi pre'*
tui frecdnclu-si rndinjrg. .rsi ga,utdm Ei roi, ." t"lii! ctitnpri.rr'i,
sr invoialS omeneascd I Aga-i bine gi aqu_i fru-os I -'-'--
iln, 1i1;U1i1, ridicA gtrasul :
Il' nu-s
- r'a.rt,or ciiine, nici firi suflet, dom*ure parinte...
f,Jir-s, 'ici clu.rnczeu
r'i-e ! Tn casl il las sd .sada cat o
ti"iii. rniira. cir-i a rr:ea dLrPi lege si poate n:i-ar face trebuinta.
Dar il las cir-s .rm qi n. sr.ran$ 1rc nirne"ni clc gat... rr"i io".iri
;r r.,r-r.rt, trci lr:-il a.rat, I,,-il semdnat ,l*ar culesl putem [ ]e
ia* c;i-s ale mele. Ne.,,tli* de ele n-arel ci br:catele in sA loc sd
le r,riniince, le 5i le bea,.. Dar zic, lasd_i sA niU- Ei ue
bee, c-n nuncit 'inde destul ;i supirf,ri l-au dr:stule... npoi in",.,,
vedr:fi qi dumneavoastrS, oameni buni, clacA-l 'rs Ias eu sI'trdiasci,
drrmna:aXui nu vroa sA mi iase pe mine sd trdiesc !
= Vaile Bi-rc:ir.r, aprins ca omul fdri dreptetea legii, sdri cu
rirsFlrnq1l1 '
*- Adica cu ce drept si-mi iai tu averea mea ? Cun:r s6-ti
r;irniiie lie pirnAnturile rrrcle 1... Ce fata mi-ai omorat-o, copi-
lul !i l-ai omordt !... Crr ce drept ?
,RO
\rincle i sc urr:flau pe tirnple ca niEtc rdme.
I)ar rremea trecea, vorbclc cideau si invoial.a nu se aprO-
1'r;r r\tunci Belciug gdsi clipa binevenitir sli intervi*. I,"i drese
1,1;r:,rrl gi rosti gr:tv, i:a la predicd :
Oameni buni 9i drept-credincioq;i, drcpt.atea-i vcsnic cu
,1,rrrir- tiiiEuri, ca paloEul in miina ostagultr.i vitcaz... Drr:i:tate
.,r,,fon, cdci legile h,rmii spun cA averea co1>i lului s,c <'uvine
;,,rrintelui care l-a zAmislit si l*a crcscul . l)rr"lltat.(] aro si Va-
'.rlr', clici dupi moartea fetei hli 5i tr copilrrlrri ei, <:uvlrti-s-ar"
,,r rnogid sd se intoarc6 la fl:l cjare a agonisit-o... Acunl:r nrit-.,
1,.,:rnicul sufletesc al l'ostru, dragi imi sunteli atrtandoi clcopcltri-
r,r 1i dornic aE fi si dobAndi{i deopotrivd fcricirca pr: prrmiint
,.r 1i in ceruri, dimpreuni cu fetele luminate cu caro lt(t-anl.
rlit., cAt am prrtut, si vA impicdm cunr e ntai bine. l)iirzi :ii
rr,'lnduplecali sunte{i insd ca doud s6bii ce nu inca}r inl.r-cr
t, rrcii. Dc ar:ee'a iatd ce-am socotit eu asilultel'rdtr-r'A: stiipaniti
,,uulndoi ce cnprindeli in ziua clc azi, trr, Vasile, casa gi locurile
1,, 'cale !i le lasA, iar tu. foarre. averea care {i-a hdrizit*o rnil;r
, r'r'r'ilscd. Dar iardsi socot cil rlrept n-ar fi s.i airrrrgd mosia in
rrriini stririne. \riala omului e ca floarea cAmnuh.ri. Azi c, rn6i-
rri,!rll-i...'Poate ci azi-mdine, Toane, ai sir te insori. si ai copii,
'l;rr poate, f)oar.rne fereqte. sir gi inchizi ochii cdnd ai crecle
,,'
r,,5ti mai voinic... ;\poi, aga, n-ar fi i:i.r:at de Durnneizeu s,i rir-
rrr:in.i averea ta cui nici nu te-ai astenta ?... S-attrnci as r.rede
, ;rr fi inlelept gi frumos sd vi legdtrriti amAndoi sir ilsati ce
'ti.1riniti sfintei biserici in r:azrrl cAnd, l)oamno pizeqte. v-ati
.r';rn:idi fdrd mogtenitori direcli, lrdicl f6ri copii... Fdcdrid ast-
l,'1, intdriti puterea Domnultri pe ptimiint ca 5i Domnrri sii vri
llirneasci sufletele ln vecii vecilor !
Preotul t5crr hrusc, coborind ochii in jos, astoptrind parci
,lccttrl cuvAntdrii sale asupra celor de fatir. Apoi cirncl inlelcsc
, r toti sunt de pi.rerea lui, se retrase in od6ita de culcare, f,i*
';rrtdu-i sd convingd qi pe cei dni pricinagi. Dupi multi vor*
l,,rrie fruntasii izbut-irn s.a-i faci si-si dea m6na... Belciirg re.
r''ri atnnci cr.r o declaralie scrisi. vtrzand h6rtia, Ion mai iovii
,,,|ip5. dar totrrgi isedli, gdndinclu-se ci Ista-i un mo{t ftiri va-
l,);lre. deoarece dinsul are s.I se insclarp orrdnd si faci copii
,.l'r's.l-l mogteneasci. Vasile se bueuril eir. c,l.lcf; nu-cise intoarse
'r rliinsul, mogia barem nu se va risipi rrir.i printre nearrrrlrilc
l.
' ,
'rrctasrtlrtj.
,tga ! zise preotul imnirtrrrind fnrmos actul. Dc ilnr-
\i,l -iil]1 sd elau cle qtire satului intreg hotiirAr:ea voastrli 1;n
crcsti-
r,r,rrsci... Drrmnezeu sl v.{ binecuvlnteze !
353
 . Vasile Baclu pe urmA se opri la cArciumd, se imbdth Ei se
"bdtu cu straja Cosma CiocdnaE. Ion insd se duse la George,'sd-i
povesteascA ce-a fdcut. $i pe urml se gdndi numai la viitoarea
I rri nevastJr.
, 'u
Titr-r socotea si treacd granila cu trei sute de coroane.
Suma aceasta o avea, dar ii mai trebuia Ei ceva mlrunliq care
sd-i ajungA pAna Ia trecerre. PAnd ce nu cunoscuse rudele din
IlornAnia, se infuriase gAndindu-se cd porneEte in lume cu trei
sute de coroane ; acuma mergea la sigur, ca gi c6nd ar fi plecat
din Pripas in l,u;ca, ori in Mdgura... MArunliEui insi il incurca,
I'iindci oricum se silea, nu sporea, gi-i ameninla rotunjimea
ceior trei sutare.
Salvarea ii veni sub forrna une,i idei, citind intr-un ziar
cd ,,Asocialia pentru cultura gi literatrrra poporului romdn.( va
line adunarea generald Ia Sibiu in luna septembrie... Deoarece,
pe c6nd ci,tea, vdzu pe mas5 Trifiund Bistritei, un ziar sdptd-
mdnal local, se g6ndi deodat5: ce-ar fi sd se ducd ddnsul ca
reprezentant al ziarului la serbdrile Astrei ? Ar fi mai lntAi
cd ar face economii de cheltuieli, qi ai doilea ci ar cunoaqte
dintr-o datd, toatd ,rinteligel'rla.t romdneascd din Ardeal, inainte
de a-l pdrdsi, eine qtie pentru cdtd vreme... Tri6vno Bistritei,
de altfel ii reprodus,ese poezii din FomiLio, cur osanalele cu-
venite despre ,,distinsul poet al Vdii SomeEuluir.... Se aqezd
indati qi scrise cAteva r6nduri bine simtite directorului gazetei,
un avocat fdrd clienteld gi mare nalionalist, cerAndu-i un bilet
de legitimalie, qi banii de cheltuialS trebr-rincioqi. Rispunsul di-
rectorului sosi peste trei zile, aducdndu-i biletul de legitimalie,
dar si vestea tristd cd ziarul de-abia-gi tdr5qte viati de la o
s5ptdmAn5 la alta qi cd prin urmare ,,distinsul poeta'ar face o
fapti nobild rom6neasci reprezentdndu-l, dacd se poate, pe
propria-i cheltuiald... lntre timp, Titu, inchipuindu-gi cum va
fi inconiurat qi rdsfdtat dAnsul la Sibiu, ca omul care e glasul
unui intreg linut de romini, se insufletise atdt de mult de-ideea
de a reprezenta Tribuna Bistritei, incAt nici nu s,e mai sinchisl
c.5 nu a primit bani 9i cd deci socotelile lui rSmAneau tot in-
curcate cu mdrunlisul.
Cu o sAptimdnd inainte de plecare veni acasd spre a se
pregirti in tihni qi a-gi lua rimas bun de la toli cunosculii,
c'6ci omul Stie cind porneEte dar numai l)umnezeu gtie cdnd
.t:)4
,, intoarce. C6lddraru, la despdrlire' l-a imbr5ligat qi n-a uitat
,;r-i spuie ch tot mai etimp sd se' rdzgAndeascd, Ei Titu i-a mul-
lrrrnit z6tnbind pentru PovalA.
In Armadia toatS lumea Etia cd Titu vrea sti plece in Ro-
,rrAnia Ei toli se miran de indrdzneala iui. Cind se afli insd ci
r rr lua parte Ei la serbdrile Astrei, la care singttr profesorul
lipritaru a putut merge o datd, demult, qi mai a-les cd-se.ducea
,,i ".ponu,.^rtant aI fribunei, mulfi il invidiarii Ei-l felicitard.
I)oamna Herdelea plAngea spilandu-i si cilclindtr-i rr-rfele,
r;rr Ghighi ii fdcea in fiecaie zi geamlnt.lrrl sprc a-l desface
., cloua'zi, ca s5-1 facA mai binc ;i trllti frutttos, sii
rrrr ridi'r de el fralii din Rom6nia. searer, T'lcrclclca titt.al r;i firrl
;;c sfituiau serios. Deoarece Titu, avdnd inci incttr<:ittttt'i cltt re-
.rtitarea, nu putea obtine pa$aport pentru strAinatate, Ilerdolcar
-rost
ir cxplicd cum s5-si facd Ia Sibiu de un simplu bilet de
lrtrcere ; o dati ajuns dincolo ntt-i mai trebuie nici un pasa-
Dort... Tntre' altele insi batranul ii mdrturisi cb a ;i ,expedi'rt
,,,rerea de pensie. iar Titu il aprobi din toati inima, ba Se in-
r;rircinii s[ comunice qtirea qi doamnei [Ierdelea ; o f{cu intr-a-
rk,'vir cr-r atAta iscusin!5 cI discllila mrrllumi lui D-ttmrezett
, ir in sfArEit Zaharia a ascultat poveteler.ei inlepte' Drept
re-
*"'noqtinta'cd l-a scdpat astfel dintr-un irnpas greu, Herdelea
rl'se a doua seard pe Titrr la ber5ria Rahova. ca sd se int1l-
rroasci acolo cu toif domnii din Armadia qi s5-9i ia adio cum
,c ctlt ine.
I-a beraria Rahova se improviz5 o adevlratS serbare, cu chef
r,;i cu lacrimi. lntrebirile, uririle, felicitdrile zbArnAiau in ttre-
,'t,lln tan[tului lndrdznet. Herdelea ii ceru biletul de Ia gazet6,
:,;i-l arate tuturor Ei mai ales lui Ghitd Pop, copistul de la ju-
rlechtorie, care nu voia sd cread5 ci Titu este aievea rcprc-
zentantul Tribunei, la adunarea Astrei. Profesorul Spii,tanr lintr
1i ttn diseurs, culrninAnd in fraza c,i Ti'tu trreb'r"rfie si fie ..v'r'rirla
,le r:nire intre fra:tii de dincoaoe qi de dincolo rle Carpati'(. La
rniezul noptii insttfletirea fu aga de mare inc6't tot-i odntard
DeSteaptd.-le ronldne. Solqibirdul Chittr. fiind qi el rnisc-lt, in-
,'hise ochii, nevrAnd sI strice buna dispozilie a societdtii. mai
;rles c5 Titu nu trebuia si plece cu irnpresii trrAte desnre slui-
basii llngariei... Pdni la sfArsit se amctirit bine etr totii. Ho"-
,lelea. de supSrare, b2lu atita ci Titrr abia il duse acas,i. rtnde
,liiscilita il ocdri bine in gind. dar fir.{ a deschide gtlra. spre
l nu-si strica somnul.
Cu cit se apropiit zitta, ctt atAt Titu era mai tulburat' Se
r;im1ea fericit ;i totr-rsi glasul ii tremura. Niciodat.l casa plrin-
355
t'eascd nu i se pdruse mai caldd, I se strd"ngea lnima gAndin-
du-se cd de-acuma va trAi lntre oameni pe care nu i-a mai
r-Azut, intr-o lume nesunoscutd in care cine qtie ce-l aEteaptA ?
Se duse pe la familiile prietene sA le zicd rimas bun. l,a
L)ragu gdsi pe Lucrefia impreunA cu C)prea, azi soful ei" Fe-
iicitendu-I iEi aduse aminte, de iubirea iui, versurile {n care se
chinuise sA eternizeze ochii ei verzi. Acum iat-o aqezati, cu
viala croitd drept, fdrd cotituri deosebite, ca a tuturor oame-
nilor curnin{i... Pe cdnd el se aruncd in valurile lumii, ca intr-o
rnare fdrA margini.,.
In ajunul plecdrii, dupS-amiazA, ficu o plimbare pdnS-n
Pripas, sd mai vadA cdsula unde a copilArit gi sd se desparth
de Belciug, care-i ,lcaln acru gi viclean, d,ar tot orn de treabAs,
r-"um ii spusese tatdl sda, indeninAndu-l sd nu cumva si nll
n:eargA per la dAnsul... Preotul il sdrutA qi-l blagosiovi cu lacrimi
ln ochi, fdgdduindu-i cd-l va cerceta negregit la Bucureqti,
deoarece sperd sd meargd qi el foarte cur6nd, peste un an sau.
doi. ll insoti apoi sd-i arate biserica cea noud, gata, bunb dcr
sfinfit. Il plirnb5 prin toate cr:liurile, se suird- impreun& ln
t,urn, la ceas, qi-i zise cu rnultl duioqie :
-- Foarte rdu imi pare cd nr: egti ;lici la sfinlirea care
va fi peste vreo doud sApt6mAni ! Facem o sfinlire minunattr.
Va veni si episcopul... O sd fie o acleviiratd sdrbdtoare nafio-
ttal5 !
Titu ii promise cE-i va trimite c6rti pogtale cu vederi dir.r
Romdnia qi mai ales din Bncureqti, ,,care trebuie sd fie o mi-"
nLrndlies...
Belciug ii mai ,petrecn pe urmd p6n6 In cireptul cdrciumei
Ei-l mai imbrnliEd o datd ca un ,frate.
Casa lui Herdeiea din Pripas era mereu goal6 gi tristd.
Titu o privi pe din afard, amintindu-fi fdrd sal,,rea crdmpeir:
din fericirea trditd aici Ei ncpreluit5 la vremea ei. Urcdnd in
ilr"idvor, se pomeni cu Ion.
*- Am auzit c;i vrei sir pleci departe, domnirson:le ?
.-- Mn duc Ei eu si-mi gdsesc un rost fn lurne I rAspunse:
Titu serios. Anii trec ;i omul trebuie si facd ceva in viati,
altfel nu-i vrednic sd trdiasci... Nr,r-i aqa ?
Aqa-i, domniqorule, r'ezi Lrine cd-i aqa ! zise lcrn" ABoi
sd te-ducd Dumnezeu sindtos qi s5-ti ddrujascd noroc pe uncle--i
umbla, c-ai fost tare de omenie I
._ Sn trlieqti gi tu, Ioane ! fie de altminteri 1i-a ajutat
I)umnezeu Ei te-ai instdrit frumos... Pdcat numai cd'n-ai -avut
parte de Ana gi de copil.". l _- Aia!
J)O
"* Apoi ce sd facem ? ficr: ldranul rece. ,\qa a vrut
l )nrnnezeu.."
- Ei,trdduv
'ri rim6i
g-acumat ce rnai ai dc gdnd. loane ? Cii dr"rar n-ar
toata viala, cii cloar q;ti trinirr...
-_ Aqa-i, asa-i, vezi bine ! mornrdi Ion intunecdndu-se"
Titu coborAse, spre ddnsul gi se rizirrrd do stdlltrrl por{ii,
,'rr pildria pe ceafd. In asfinfit soarele se rnania 5i irnprogca
r'rt r&Z€ aprinse. Umbra lVldgurii Cocorilor se int.indea peste
',:rt pdnd la picioarele cnrcii de la nrargintia clrtrmrrlui, pc caro
Itristos stAtea neclintit ca un rnartor rnut l,l tlrtrrror t.ainelor.
l()n se uitA lung la domnigorul care,,i oei piirar ctr sc schimbase
rrrult de cAnd nu l-a mai rrdzut. Voia srl-i ccarei o ir':r,atl-rttrr:i
,a ;i odinioarii, gi ii era fricd si nu-l ocdrascd.
* l\,{-arn zbdtttt gi rn-am frdnrAntat sd ies la lin'utn, inccprl
trrr fon dttpi o tacere, apisatd. $i nu mi-a dat Dumuc.zerr nici
', bucurie...
-- I)ar pimdntul ? intrebf, f itu privindu-l cercetdtor.
PdmAntul... de... pdrndntul... Bun e pimd.ntul qi drag
rriai -ti-e c6nd e al tdu... I)ar daci n-ai pentrrr cine s6-l rnun-
, CSti, parca... zdu aqa...
-_ Tr:ebrrie sA te insori, foane 1
_* Aga-i, chiar aga-i, domnigorule, mur.murr\ tdrantrl llr
,.chii stin$i. _D*" de CAt sA te lnsori cu oricine... Am pilit-o
,, dat6, domnigorule...
Tdcu, a;teptind parci o intrebare sau o aprotrere. Cunr
irr.sA Titu nu zise nimic, urnrS din cel in ce !:rai vioi :
Amu durnitale pot sl-ti spun, ci mi*eqti mai bun ca
-
rrn pdrinte qi m-ai irrvdfat ntrrnai bine... Pot... $i nu gtiu curn
',i-!i spun, domnigorule ? Cri dumneata pleei depar.te qi ptrate'
rric'i n-ai ,qi mai auzi de mine qi d,e nccazurilc 'noa.s-
tre".. O, I)oamne... Mare-i lumea !... Cdnd crede onrrrl r:-a ni-
rnerit mai bine, atunci ia seama cA-i tot de unde a pornit...
Ilite-aga1i, domnigorule ! AEa md muncesc gi md ciznesc, ryr
rLu gtiu ce si fac, cum sd fac ?
-_ Azi, cAnd ai avere, ce-!i trebuie sd te mai perpeleqti ?
Nici prea hapsAn sd nu fie ornul, cA ldcomia stric.i omeniir"
ir)dm6nt ai destul...
- iau nu senu-i
Destul niciodat5, dornniqorule... Dar pe cine vreau
,,ir s5. poate. $i pe alta nu pot s-o iau...
*-- Pe cine vrei ?
* Pe Florica ! zise lon cu o lucire aspri in privire.
-- Care-i mdritatS cu George-a-Tomii ?
357
 De, Ioaue, se, vede c5 Dumnezeu {i-a dat c-o mAnd
- 9i {i-a luat cu cealalti mintea ! vorbi
rnoqia, Titu. Cdt e satu
cle rnare nu giseEti tu decAt pe nevasta lui George ?
t{u-mi trebuie alta, domnigorule ! scr6Eni Ion deodatd
- gi cu o hotdrdre sdlbaticd in ochii sticlitori.
furios
I{m, flcu Titu aproape infricoEat de glasul lui..' De"'
Nu-!i- trebuic...
-- Dumneata ce mii inveli sa fac ? urmi Ion iar6 mai
l,'land ;i n-rglrto:'.
Si te asl,AmPeri
- Niinic...
!
Dar dacii nu pot ?
* Nu qtiu nimic;tii! l)elbAi Ion zvArcolindu-se intre mAnie
-- .'\tunci fd ce !
;i neputintti.
para-tc
^ Pe Ion rlspunsurile lui Titu iI umpleau de fiere' Destai-
! locul ei de pAnda dup5 grdmada de coceni, se rSzimd indatri
rruia intAia oarS frdmAntarea lui cuiva qi, in loc de incurajare,
gdsea impotrivire. Il ustura inima cb nu poate scdpl de^ ne.
irotarAre. $i totugi patima lui crescuse atAt de puternicS, incAt
simtea bine ca are-sa-l mistuie dacd nu va nimeri calea spre
potolirea ei.
Trebuie, domnigorule, tre'buie ! gemu dAnsul stipdniu-
clu-Si focttl.
Titu, splimAntat de inddrjirea ce i-o citea rin fa!a, tresdri'
$i repede ii dadu mdna zic6ndu-i :
*- Rim6i sdndtos, Ionica 1... $i astAmpdrd-te, ascttltd-rnd
pe minc !...
IonmormSicevaqirSmaseinmijloculdrutnului'uitirn-
du-se dupi el pAnd coti la RApile Dracului' Apoi scuipi cu
scdrbi, bAigr-rind :
--- Lasd cd qtiu eu ce-i de f5cut...
Titu petrecu seara la Grofgoru, impr-eund cu pdrinlii 9i
sorS-sa. $i a doua zi porni cu trdsura la Monor, de unde ave;t
si ia trenul spre Sibiu.
5 *- Ce te doare pe tine, Savist5, de te-ai inmuiat asa ?
Din clipa cdnd Savista i-a deschis ochii, George parcS' s-ar
fitrezit dintr-un somn adAnc. Acuma intelegea de ce ii tot dd
Ion tdrcoale, de ce-i cere sfaturi qi-i vine cnereu prin casi.
Adicd pentru Florica. Cu toate acestea 9i de atunci incolo l-a
:J58
lrrirnit" Vorbea Ei r6dea cu ddnsul inc6t toatd lumea ar fi iurat
i ii sunt prietenii cei mai buni. Il ura gi rAvnea s5-1 prindd,
;;r se rdfuiascd. Ii era fricd gi lui de riifuiala doritd gi totuqi o
;ruta. Pleca iiniEtit de-acasi, cdci Savista era o paznici nepre-
lrrita gi-i raporta in fiecare seard fiecc, pas al ncvestii...
Ion insugi simlise de rnult vrljrnir;ia Savistci ;i dcscori
ri venea s-o sugrurne, ca sd-Ei dcschidii drtrnrrrl jla l,'lolica. Ura
rrrsli numai pe George, din ce in ce mai rr'u, fiinck:i rrrrr.rrai din
yrr,icina lui nu e slobodd femeia. Dacd n-ar fi lrral-o cl, poate
: rr e,ra l-ar fi aEteptat Ei azi n-ar nrai trebui sih se zbuciLrme ;i
rl nu gtie cum sd se apropie de dAnsa.
Chiar in ziua cAnd Titu plecd din Armadia, Ion irfland
,:li George'nu-i acas5, inspre,amiazi se repezi la lFlorica, ni-
,iiliduind s5-i mai poat5 vorbi mbcar o clipl intre patru ocLri. Sa-
vista, pe prispd, iI zdri de departe gi, nemaiputdndu-se tAri la
rte perete, inchise ochii, deschise gura qi incepu sd sfor5ie ugor,
i,ar.i ar dormi dus5. Ion intri in ograd6, o vlzu qi o strigir
pe nume. Oloaga insd nu rdspunse. ,Atunci Ion se apropie qi-i
zise iar, mai incet, cu inima tremurdnd de bucurie, vrdnd s-o
incerce dacd doarme aievea :
Savista !...
-Oloaga insd sfordia nemigcatS. deqi vreo trei [nr,r;tc i :;r-'
$imbau pe obrajii scofAlci{i qi asudali, pe gingiile alburii, pe
rrintii lungi si galbeni.
Domnul-ri ! murmuri Ion, trecAnd in
- picioarelor slavd
Doarme,
v&rful in tind5.
Savista igi asculi urechile. N-auzi decAt qoapte qi apoi gla-
ruX Floricdi, indemnAndu-i sd plece.
-- Savista doarme ca iepnrele. ia scama.
Oloaga fierbea de mullumire c-a gdsit. fiirir sd vrea, mii_
iocul rle a-i prinde de-a binelea. Dar, fiindcd de-afard nu auzeo
lrine ce vorbesc ei induntru, nu mai ieqi pe prispd, ci de azi
lnainte se ghemui intr-un col! in tindtr, pdzind de-acolo si nrr
lreacS g5inile pragul. Motdia ioatd ziua gi deseori sforiia. Flo-
rica, cu grija casei, nici nu bdgd de seami ci Savista si-a schim-
bat locul. Dar cdnd a auzit-o hor'c5ind, s-a g6ndit ci poate sir
fie bolnavS si-a intrebat-o :
Oloaga se prefdcu. Se frecd la ochi cu pumnii. parcii cle-a-
bia s-ar trezi, 9i blodogori mohorAtl :
- Nimic... Somn. somn...
Florica cl5tind din cap, dar n-o mai descusu, socotind c-o
fi imbrltrAnit si de aceea o apucA moleseala mai clEs.
:]119
 Trecuri ciiteva zile. Ion nu se mai ardtri. Savista clocotea
de neriMare.
Apoi vineri seara George, sfdtuindu-se cu Florica, li spu^se:
cI duminicd noaptea va pleca cu tat6l sAu la Pldurea Fuige-
rat5, si aducd cdte-un car d€' lemne inainte de a-i nlpddi cd-
ratul bucatelor de pe hotar. $i tocmai a doua zi veni iar lon.
Savisba sfordia dusi in ungheruI ei" Ion, eane n-o cdrise ln o-
gradd, se sperie v6z6nd-o aici :
* Noroc, Floricfi... Dar ce-i cu Savista ? zise d6nsul incet,
cu glasul trernurat.
- 1rc c&mpiile galbene, rdscolite de brafele lor ;i udate de sudoa-
Apoi aga face de-o vreme incoace... O fi bolnavA.". $tie
-
Dumnezeu... f)a s,ezi, mai qezl la noi, Ioane !
* Ivfultumesc, c-am tot gezut ! rdspunse Ion uitAndu-se la
Sar-ista qi apoi adAugd : Da George nu-i pe*aici ?
Nu-i, c5-i la porumb cu lucrdtorii...
-. Mhhm..
._
* Numai duminicile de-l rnai prinzi pe*acasd acu, daci
ne-a imbulzit munca... Da poate nici duminicd sA nu fie..' ci
tocmai durninicd seara vrea sA plece la p5dure.'.
Ion se cutrernur5, parc5 l-ar fi zgdltAit deodatd o inflnB
ndprasnicir. Sdngele i se aprinse in inirnd ea intr-un ibric pus
pe- jiratic. O privi cu ochi atdt de mari incdt i se pdroa tLn
i'edb sub mdrul p6duret, ln bratele lui. qi-i simlea c.lrnee fier*
binte. Florica nu se uit5 la ddnsul ca qi c6nd ar fi ghicit la ct
se g&ndeqte. $i Ion Eopti aspru, poruncitor:
Duminicd, dupd ce plecd dAnsul, sd qtii cd vin !... Auzi
-
trr ?
Femeia ti,cr,r.
--- Se iesi in ogradd ! Auzi ?... Negreqit si ieqi, altfel...
Florica tdcea rnereu.
* De-atunci n-am mai schirnbat o vorbA ca c'amenii... Si
nu mai pot...
Dacir afld George, ne omoarl ! zise Florica foal'te incet,
fArA -a-l privi.
Ion serAqni, incAt pe femeie o trecu un fior.
Se ;egi, Florice !... Se nn faci culnva s5 nu ie;i, cd..'
-ln clipa aceea amAndoi lntoarserd privirtle deodati ia Sa-
vista care horc6ia cu gura c6scat5 qi lnghilea din cAnd tn cAnd"
O priviri infricogali, cu o presimlire urdtd, care insd trecu
repede ca o nllucire.
Doarme, doarme, murmurd Florica.
. -Savista respira greu. Sudorile ii curgeau qiroaie pe tAmpie"
pe obraji. Roi de muqte b6zdiau finprejttrul ei...
360
6
Titu nu se mai s6tura privind pamAntul Ardealului care
lugc'a, se indoia, rim6nea in urmd, ie intindea departe, se a-
lrurpia iara4i... $i trenul trecea trufaq pe l6ngi satele romd-
rrt:qifi, pe unele spintecdndu-le chiar ca-un tiian neinduritor,
,,;t doar_ pe-alocuri se oprea cdte-o clipd, insunn0ndu-qi oprirea
{ lr vorbe aspre ungureqti care zoreau sau huiduiau veEnic pe
lriranii drumeti sau siujitori. Pretutindeni acciagi ldrani, umiii,
r. oinici, r6bddtori : pe goselele albe, allturi
de carct silitoaie,
rcil lor, prin satele sdrace, stoar.se dc vlagii. Undc cra munca,
''r&u nuxnai e,i. Pe urmi veneau girile mari, anticamcrcle ora.-
:,;elor, qi !6ranii nu se mai zireau. In schirnb, apdrc'au surtu-
,'rtri grAbili, gAldgioqi, nerlbdAtori, vorbind poruncitor numai
I r Srili striin.
..,,IrToi 'runcim ca sii benchetuiasci ei ! sc gindea Titu inc'*
';rt de o re'oltd
din ce in ce mai mare. Asta-i iiustratia r*d."p-
trifii gi oropsirii noastre !.{
In Arrnadia strii'ii dt-.-abia se observatt in m'llimea mare
rornAneascd. Dar oragele, acestea parcd-i luau un viil de pe
,rchi, ca gi odinioard.in GargalAu cocioabele, de pe la margirii.
tr.se piireau c,iburi uriaqe de trdntori cluqmani
'igte
qhit' veqnic nesdturali, "r*Jin-
rodul muncii ruilioanelor cle robi aim-
',r',:ju;'.
.I-n Cluj schimbi ,trenril. De-abia izbuti sd se catAre in-
t-l-rn v.ag9n ticsit de oameni, si--si aqeze geamantanul' pe co-
Atata rrorb[ ungureasci ii innegrea srrf]etul. se iimtea
'idor.
6rarcil s-ar fi oprit deodat5 intr-o rnocirla.
,,0, ce bine-i cI plec... Cei pulin ntr voi fi uevoit s;i vnicl
:;r $i aud rn€ireu lrrcrurile acestea revoltirtoarr-, !....(
In aceeaqi vreme insd ii era rugine ca fuge din luptir. Is;i
,:icera cd einstit ar fi sii stea in vdrtejul ciocnirii, iar nu sA lase
pe rniile celea de umili in gheareie hrApdrele, fdra apirare Ei
fard nddejde,... Dar indatA ce se uita imprejur, curajul ii pierea
si inlelegea cd rdzboiul acesta nesfdrEit Cere voinici vdnjo,gi,
dArzi, neimpScali, care luptii fird a-gi da seama gi fdrl ince-
lare. lSranii rlin l.r.rqca... cei ce br-rferd bitii, rrmilinli, te.rirni{i,
r,i nll se inmoie,.. )
Se innopta. Trenul gonea uruind. Nouri de scAntei se im-
priigtiau tn rdstimpuri peste ogoarele negre. licdrind in viiz-
duh ca o ploaie de ste,le cdz5toare... Titu, pierdut in gAnduri,
privea in intuneric, rezemat cu fruntea de cercevexrua ferestrei
361
 cleschise. Curentul amestecat cu fnm ii vAlvoia parul,." in va-
gon oanlenii se liniltiser5. Rdmdsese singur in coridor cu cdte-
va crrfere. il cuprinse foamea gi-;i aduse aminte c-ar fi tre-
buit si mandncer la Ciuj, dar l-a zipdcit valmdsagul de Lume
qi de zgomot. Scoase din geamantan merindea ce i-o pusese a-
casi. P-e cdnd se lupta cu un picior de gdind fripti, conduc-
torul, care isprdvise controlul biletelor, veni sd ser mai oCih*
neasci pulin Ei, r''azirndu-i nlancdnd, ii zise .,poftit butna6' llt'
ungureqte. Titu insd rtispunse ursuz :
-- Nu ;tiu ungureEte 1...
'concluctorul
;\ttrnci se uita imprejur Ei, nemaifiinnd nj-
nteni, murnrurl
:
--' $i io-s romin, domnule I
"fitu se inseninit dcodati. li oferi o bucatd de fripturd, zt-
r:flnd intr-rrna :
_"* Il;ti roman... egti romrin... poftim... egti romAn !"..
$i conductorul ii povesti cfr se cheaml $tefan Popa, d,ar
cti ;i-a schimbat numele in Pap Istvan, fiindcd aqa i-au ccrut
c0nd l-au ,pus in sr:rviciu, cii e insurltt cu o ungr-rroaic'ii qi arer
opt copii, r;a jo.ucri si el c-um cdtrti-t cei mari. 'altfel ar: ritndne 1rt'
.lrrtinitri.
,,Adicd acela care vrea sd jasd tiin robia de la !ar5, trebuir:
si-qi rt'ibeasca sufletul la orago sd devie ]a rdndul lui o primca-
die pe,ntru robii carr: J-au ndscut !{{ se gAndi Titu c6nd rAmanr,
iar singur. CeI ce se, dcpi:rrteaztl de satlrl ]ui lrebrtie s;l cad.ii
in mrejele lor...
Acionni {re georrrsrtan. istovit mai rnult .de gdnduri decA|
cie: oboseal5... 11 destepta un junghi in spinare. Soarcle t.or.:rnai
strirllrcea intristat. $i trenul huruia Inercu, mereu...
Pe peronr..rl ,g;irii din ,Sibiu a;te pta nn grup de dornni cri
irriilare tricolore. carc se irnpri;tiarii lit it$ile vagoaneltlr r i:rai:
orl4anizatorii ins::rrcinati ctt prirtrirea oaspelilor din toate {ir:ir-
turile rornAne;ti... 'Iitu si'lri ios ;i se cruci virz&nd cdtd lrrme cart'
r"orbestc' rorniinesto cobora din trenul tn care diinsr-rl se sinrtist:
atat cle "strdin. $i totrili iu tren nu t'orbise'ri r:omdnelte 1 I)t
.rc, l-l-c, fi vorbit nimeni in tren rtlttrAncstc ?... .4cr,rma't.o!i str
inrbritigau. sr' lc'lremat.i, incAt 'fitrr sr: sfia cir el, irr lr:ijlocul
I atAtor rlorniini, ltlr cunoa$te 1te nitneni. \/rtr sZi se allrtrple dr."
I
r:n crrganiz;rtor, r"dnd deodati auzi un glas tare :
-- I{e,rcle}ea 'llitu !... }Ierdelea 1...
i
Se uitd nedumerit qi v6zu pe cel eare'i striga nunlele
un clomtt bine fdcrtt, rogu la obraz, cu oche'lari de aur, ras do
musta{i.
362
"- Aici ! striga 'Iitu putin rAgLiqit dr- tnirlrrl. Eu sunt TitLr
t rr,rdelca !
Domnul se repezi la dansul foarte prit'tcrros, intinzAndu-l
rrrrandoui. mainile.
-- Bine cii te gisii, dotnnulc !... Nu tnil r:rutost,i... Pintea...
l)octor Virgil Pintea !... n{i-a scris I'rlrt.elc ln('(.r cir vii la Astra,
,iitr nu mi-a scris cind sost',;ti. lli birre. cir sli tttt tt st'aP, dt'
riouli zile pAndesc toate trcnr,rrilt', 1ipiincl cit ttn ttt'ltttn : 'l'ittr
t lt'rdelea... In sfdr;it, binc. c-ai r t,'nit I
_- Aa, fratele lr-ri Cr,'orgc-'/ trttrtrtttt'ii 'l'itrr. l)lt, ','t'zi, lt"
',r'risr-,seln, dar nu ln-anr gAndit cii o sii te instiintez<l. Nrt-ti ilr-
, lripui ce bine-mi pare cti...
Da, frate'le lui George... Sttntem atilia frali cir nrt t:xis
lri col!-- de pdmdnt romanesc, rrnde sa nu fie rtitiicit rrntrl-cloi.
'\ici. de prildd, suntem chiar doi...
-* I)oi ?
-- I)oi, dragd. I)e asta-pr:intAvarA. Ii ;i Liviu, cApitanui.
\lilitar teribil, de la statul-major. Main€-poinlAine il tedeut
11r.neral... I)a-i ciufut rdu. Nu qtiu cui seamrinii. Ne face nea-
rrrul cle rAs. Nici nu s-aratA printre noi. \re.;nic numai cr-r mili-
l;rrii lui. cu naslli in cirrti gi hArtii... Ain sL tt-'ciuc totugi sli-l
, rrnosti. Dar sA-l iei cum este...
Virgil Pintea era bun de gurl vesei Ei vioi ca un copil.
'loatii lumea din,Sibiu il cunoqtea;isi-l iutrea, fiinci rur medi,."
;iricel:ut gi dezintcresat qi lln ronlell iuimos. Gazdui pe Tit.u
1,, clinsul. Avea un apartament pl;icut, intr-un cartier frumos"
l)iiclu rnusafinrlui dorrnitorul. rrirninand cu cl sii sr: r.ulce irr
I ir'riu po utr divan.
l)upi ce 1.itu se prirneni, iegi inrnru:rrnir r.,Lr pintcir r';rrt,
rl prezenti, 1a cafenea. tuturor, ca pe un poet plin dr.: fi'rgir-
,iuittfi qi reprezenlant irl Tribu"nei fristritei, it primirii cu obiq-
'rrritla simFatie ocazionalii. Unii iEi aduserii aminte de ni;tr:
r'fsuFi ale lui Tit'.r din I"amilin. X,{ai aies, insii Barbri I_,ucl"
,rrr tinir sldbut si niitilel. cl insuqi poet si rerdactor la un zirr
,rn Sibir-r, se imprieteni cu Titrr si se crferi sii-i fic c.llir,rza
r','dincioasl si nepiirtinitoare.
hlai tdrziu Titu lcgl cunoqtin!.i qi c:r-r capitanul Pintr_'a, carl
.ritea intr-o odaie simpld gi aproape sbr;icdcioasi. per Linga
,,,rnandamentul corpului de armatd unde avea servicir.r. 1l gri-
I rla intre hArti, sdbii, tunici qi cizme, in piiarna scurtr:-r, la l:i-
rou, cu un teanc de acte ln fa!d, pe cilre le inchisr,' cu cheia in
'{"rtar, fiind secrete miiitare" Liviu Pintea eril un cirn gnall.,
.363
cu fruntca lati, cu p;irul rar, ocliii aibaqtri-olel qi pielea bron-
-- Dar dacd totugi n-ar fi cum crezi ? Ce-ai face atunci
lLrmneAta ?
zeti. ! zise Liviu dcvcnind grav. Mi-aE
Curioasd intrebare
* Iil ilduc pe cutnnatul nostru, zise Virgil, [ntrdnd. Te I'ace,- evident, datoria. Se
mai poate discuta accasta ? Dar nici
i:revin insA cd Titu e poet roman gi deci si"nu-i bati capul cu pri! gAnd nu rni-ar trece vreodatd sa qoviiesc mdcar o clip6
rdeiie tale renegate, sA-l sileEti sd se supere ! in fa{a unui duEman al implratului, oricine ar fi dugmanut !
Cdpitanr,rl zin:bi ;i stranse cngleze$te mAna ir-li Tilu, zi- -_ Fralii noEtri...
r rt t:cl poliLit r,:
:

poet, itrseatnnd ttutnaidecdt c5-i 9i iredeniist l.'.
De alifel- Daca-i
sa nu ici in seam6 clevetirile fratelui tneu." Sunt
roiirAn si eu, clar mai-nainte cie a fi romanr sunt ofiler qi ser-
vitor al maiestalii sale irnpiratului. Ca atare, fireqte, nu pct
Aici nu incape frAlie. Cirnd fratele !i-e duEman qi vrea
r;;r-ti-rdpeascd lie casa ta Ei ograda ta ca si qi le mareascd pe
irle sale, ei bine, ii dai la cap ca Ei altui duqman Ei nici nu-ti
rnai pasa cI !i-a fost cdndva frate !

acirnite nizuinlele celor de teapa drrmnealu-i, care trag mereu Virgil ascultase zAmbind dialogul dintre 'fitu ;i Liviu. EI
r;u ocliiul criitre, Bucr-tre$ti gi spre Rominja. ln trlintea mea ll$a fi,rcuse de mult aceleagi intrebari qi primise aceleagi rdspunsuri,
( eva lllt se chcama'i 1;olitic:i nalicnali, ci tradare' dc !ari... de.si ii 'demonstrase qubrezenia terneliei 1or. Dar, fiindcir gtia
Vorbea foarte liniqtit, avAnd in voce ellergia o;nultti carc' r ir pe cdpitan ii sAcdie Ei-l tuiburd totdeauna asemenea discufie,
ciupa friimantiri gre'le qi-a stabitit o linie de condiriti in via!;i \iirgil era bucuros Titu ii incoltegte.
ca
s:i o aparii cr,r o convingere rece, hotir6td. Titu il asculta uimit. Lasd-l, dragul meu, icd n-o scoli la capit cu dAnsul !
.Ei incii nu intAlnise pdn6 azi un adversar cumpltat, clr argtl- ,triga in cele din urmd medicul rdzdnd, deoarece vedea cd
rnente sigur"e, nu se speria 'de fraze. Se sir-nli indati intr-o 't'itu se posomordEte. E renegat de tot... E pierdut pentru noi...
"are Obignuit sI rispundd la contrazice'rt
irrfor-ic.'ritate supSrAtoare"
cu vorbe pe care, de;i izvorau dintr-un sentiment inverEunat,
Are sd se schimbe insd cilnd il vom face general in Romdnia
[{erre,.
ntt le putea strdnge intr-o ordine de 'bltaie logicf, "* nu in- Liviu Pintea zAmbi dispreluitor :
rjrSzrni multi vre,me nici sA deschidi gura. Din norocire Virgii * Cred c-ar fi fost mai pliicut sd fi vorbit de altceva...
c.:unoEtea prea bine ideile fratelui sau Si le rSsLurna cu mEurin-
td, doborAndr.r-i Ei acum dovezile cela mai grole- prin- c&te o Da, despre Radetzky sau de 'cucerirea Bosniei, zise
gluma aruncafui ca o piedici groteasci lntre picioarele unui -
\/irgil 16zAnd.
iLpt6tor r:etcmut. fi fAcut n-mlti pldcere sd cunosc gi eu operele
- l\lli-arnostru,
stStr.rri impreund vreun ceas. La sf6rEit 5i'Iitu se intremi\ i:umnatului continuf, cirpitanul, fdr6 sI asculte gluma
qi puse cirpitanului intrebarea : l'ratelui sdu, intorcAndu-se spre Titu. Nu vorbesc romdneqte
** Drrmneata adici nu doreqti' rrnirea noasfr[ a tutrrror ? rrtAt de bine c6t ag dori, fiindca am stat nurnai intre strdini
** (-), etsta dcccatndati e rttopie ! si n-am avut ocazie sd vorbesc limba mea natald, dar citesc
*
Ce tnseamnir la dr-tmneata ,.deocamdat[( ? t:tr drag, cdnd am r6,gaz, cdrli romdneqti. ln general insd n-ra in-
--. Ei, cAteva secolc sti ziccnr... ln orice caz r:At timp pu- lcreseazd romanele qi nu pot suferi.,poeziile...
torca noaqtr;i nrilil..rrii c vit' 5i 'triguroasi, zvdrcolirilE iredentis- -_ Atunci tocmai ai nimerit-o ! strigd medicul. Cdci Titu
tq rirnrin simple I'isttri utll:iste. ',, i:ie numai poezii !
*- I)ar dacii ar r":ni un rizboi ? ..
Ce are a face ? Cel mult n-am sd-l citesc...
-* RAzboirri n-ar prtt*:a realiza visurile rlumnear"oast'rei. -Deqi convorbirea fusese
Se stic doar c:i Ron:Ania e aliata noastr5. Deci... liuutri tot timpul intr-un ton de
-*- Aliantele insd Ru sunt eterne ! rntimitate prieteneasc6, totuEi Titu ieEi plouat din locuinla
-'.-. \/rc'i sli zici ci Ronr6nia s-ar putea intoarce imi:otrivir
,;ioitanului Liviu trintea. Argumentele ofiteruiui se rdzboiau
noastri ? z.funbi ciinitanul. Gre;it5 socoteal5. Foarte gregit5. in sufietul lui cu conr,'ingerile sale entuziaste gi-i inteteau in
Pe care Rominia nici nrt va faee-o niciodath. cfrci toate inte- lreieri intrebarea' infricolatoare : dar dac-o fi' avdnd cirpita-
re"sele ei o silesc s.l fie alhturi de noi. O silesc ! Accentuez rrul dreptate ? Din fericire Virgil nu-i dddu vreme sd se zbu-
5:psciai:osilesc! ,,Llllle gi-i zise serios :

, l. .100?6 co:r'a 25
:)t; I
 * Vdzuqi cdte baliverne sdl5gluiesc intr-un spirit strAmt
de militar ?... Primejdia asta ne amenin!6 ins6 pe toti, daci nu
tle vom apdra din rasputeri sufletele de invazia strdina !
Sibiul avea o infdliqare de sirbdtoare. Strdzile premeau
de lume romdneascS, sositd de pretutindeni : preoli, invaldtori
cu nelipsita umbreld subsuoard, profesori, avocafi, !drani... Cu
tot caracterul sdu german, oraEul pdrea azi o reEedinlA romd-
neascd.Inmareaderoirr6ni,str5iniidispdruserd
,,Parcd miile de robi muncitori qi harnici ar fi pus std-
i:dnire pe cuiburile trAntorilor !.( se. giindea Titu reinsuflelit ia
Vederea tfurnicarului de romdni.
Seara avu la Ilotel Traian un banchet de cunostintd. Titu
6edea l-a -ryas-a reprezentanlilor presei, pe cAnd Viigil pintea"
ca unul din fruntaqii Astrei, trecuse aproape de bdtrdnul pre_
qedint.e. Intre. gazetarii gdlagioqi, lfitu ie simlea strdin. Toii se
cunogteau, igi povesteau pdtaniile nalionale, procesele, ariico-
le,le, vorbeau de tirajul ziarelorn de deputalii romani de la Buda-
pesta, de guvernul unguresc, de procurori... O lume noud isi
Ceschidea tainele in fa{a tdndrului reprezentant aI Tribunbi
Bistritei- $i iumea aceasta il zdpdcea Si-i rdcea speranlele. tn
troate vorbele, ce le auzea miEunau preocuparile mlrunte, per-
sonale, interesate. Nici unul nu rostea un cuvdnt despre vreun
ideal superior. Fiecare pdrea incAntat de sine insuqi $i ingri-io-
rat veqnic sd se ridice deasupra celorlalli. cu orice pre1... Ve-
cinul lui din dreapta era Barbu f,uca, tdndrul poet care insi
itcuma de-abia se sinchisea de ddnsul qi alerga merell sd cioc-
neascd ba cu ,,ilustrul asesor consistorial(., ba cu ,rmagnificen-
!a sa Cutare" Ei, de c6te ori se intnrcea la locul sdu, Eoptea in
treacdt rlui Titu :
E o canalie ilustrul, dar trebuie si-i faci curte, cdci alt-
fel nu- poti trdi !
Pe la sfdrgitul banciretului, dupd rnultele discursuri um_
flate, Titu iqi simli inima atAt de mAncatd de am[rdciune, cd-i
l'enea sd plingd cu hohot.
- -,rPretutindeni egoismul, o, Doamne !{r iEi zicea privind cu
cchii rdticiti Ia fetele roEite de biuturd, cu rasuri prefdcute
pel buzele umede.
__ Titule, Titule ! il desteptd deodatd gtasul lui Vir:gil de
la spate. Ia vino incoace t... Ce-i cu dr;mnelta, poete ? C6 eqti
aga de trist cdnd toati lumea € rv'es€ld ?
De-abia acasd iqi dezvAlui nedumerirea, cu lacrimi in ochi.
c? qn conil nepriceput care a suferit jigniri grele intAia o,ar;i
c4nd a niqit ln lumea larg5. Virgil Pintea il ascultd pe gdnduri,.
d6nd din cap inle,leg6tor.
366
..- To{i am trecut prin amaraciunile dumitale de acuma,
rrrr dAnsul apoi, ca un pdrintc blAnd. Dar viala aga e, dragul
rrrlrr. Viala e nimicitoarea iluziilor. Nulriti ccl cc-Ei poate pds-
trr visurile in ciuda cruzimilor vielii, nr.rtliai accla nu va pierde
rrrr:rcderea niciodata... FireEte ci spectacolr,rl trlr c iniil!ator"
,rrrcl irttri in culise si vezi sforile... Nu tc uitit itlsir la inclivizi,
,,rci indivizii sunt mdrunli, sunt oameni carc totclcattna i;i
' irut5 rosturile tror. PriveEte departq gi atunci ai sri vezi cum 6c.
r;r schirnba panorama... Serbdrile astea, de pildi ! Nr"r tc uita
l:r oameni, la discursurile 1or, la conferinlelc .si proccse'lt:-vcr-
lr;rl.e in care fiecare cautd s5-Ei arate meritelc rcalt:1 slttt in-
,lripuite... Nu ! Astea sunt nirnicuri... Dumneata lnccarcr-r sii
',,,r-i ansamblul ! $i atunci vei sirnii in toate manifcslirilir
.r('ostea, bune, rele, inilldtoare sau josnice, civilizatc satr slil-
llrtic€, vei simli bdtaia pulsului unui popor care vrca,si triiitl;tri
r care se lupte cr6nr:en ca sd poatd trdi." Intr-o bdtdlie nu-
rrriri rezultatul are insemnitate hotdrAtoare. Ce-mi ;rasd mic
,rrnr beau gi mlndncd soldatii in vrenrea rErzboiului pr+ng ?
lr,toria nu va qti decAt : am biruit sau am fost birui!i.'. $-apoi
nr5qi, lupta noastrd e o defensivd activd, cum ar zice'fratele
rrrcu cdpitanul. Dugmanul ne atacd prin toate mijloacele nro-
,l0rne de cutropire, prin cultura lui, prin Ecoala lui, prin arta
irri, Drin banii qi 'se prin munca lui... Noi
tretruie si ddm din
,,,aini ca baretn nu ne inecdm' AtAt' Daci ne menlinem la
,riprafali, am izbuti. f,inta este sE nu pdtrundf, duEmanul in
, (,tatea
'noastrd. Ei, si tinta aceasta, cLl toate mirr-tnti;urilcr
uneh€,gti care pe dttmneata te intristeaz6, e c6qtigald'- Asta-i
,DAndria noastr-d. $i trebuie sd fie qi mandria dumitale $i a"
,,ricui i-e drag aievea neamul !
Trei zile cat linuri serbdrile, Titu lui narte la toate r;e^
rrintell, conferinleie $i banchetele festive, liniEtit,-multumit"
riisunandu-i in urechi crrvintele lui Virgil Pinteil de cate ori
,r.{,un amdnunt incerca sa-l tulbure. Insufletirea lnsd nu-I mai
rirpSni panS a treia seara, la baiul care incheia solemnitalile...
'Joate doamnele erau irr costume nationale din tr:late linutr-ro"ile,
,,ft:rind un spectacol impresionant. $i, sl3re miezul noptii, toate
,lornnitele acestea fmmoase ca zS,nele 5i gingaqe ca florile se
,,r'i nseri intr-o hor6 imensd, fredonAnd in cor, cu glasuri dlrci.
,n','dluitoare, cuvinte'le unui c6ntec popular pe care Virgil Pin-
t,'rr, irnbricat tdrdneEte, iI c6nta din fluier ln miilocul lor..'
llora aceasta i se pdnr lui Titu un simbol al intregii vieti ar-
,lr.lenegti, legdtura intre mullimea cea mare, urnil[ qt'ostcnitit,
'.,, conclucdtorii ei, ieEiti tot din senul ei 9i neuitAndu-;i obirr;ia.
367
 Trdiasc[ r'om6nii ! izbucni deodatd Titu nemaiputdndu-Ei
- emolia.
rlipAni
Strigdttil fusese in sufietul tuturor, clci indatd toatd sala
se umplu le glasuri inflacdratc :
Trdiascd romdnii !... Trdiascd doamnele romdne !... Nea-
trrul -rom6nesc !
Polilaiul oragului interveni discret pe lAngi bdtrAnul pre-
qedinte al asocia{iei s5 potoleasci entuziasmul primejdios. GIa-
sul pregedintelui insd se pierdu ca o chemare neputincioasd
irr vArtejul unui uragan zgudriitor.
ln aceeaEi nopate Titu vru sa-Ei scrie' articolul pentru
'!'t"ibunu Bi.stritei, dar nu izbuti sd lege rnici doud vorb'e. Inirna
ii era atdt de plini de fericire incdt rnereu trecea in birou la
Virgii sa-gi lmpArtdEeascd irnpresiile.
-- Ce minunatd-i viala rorndneascl ! zicea intr-una. Ce
r:nare e neamul nostru I Nu existd in lume popor mai bun,
mai harnic, mai m6ndru, mai puternic... Nu poate sd existe ! rri ne lon. qi iar adu'se vorba ci disearri trebuie sd plece la
In culmea insuflelirii iEi aduse deodatd aminte ci mdine'
trebuie sd plece de*aici, dincolo. Dar igi zise cu hot5rdre :
*_ Nu mai plec nicdieri ! RSmdn aici !... Ar fi o trddare
:-,A plec de-aici !... Aici e nevoie de oameni ! Aici e nevoie
mai mare ca oriunde !
Adormi foarte decis sA se opreascd la Sibiu, si iirtre ia
vreo gazetd, in sfdrgit sd se facd folositor norodului.
A doua zi se, de$teptd frAnt de osteneald, pe cAnd Virgil
Pintea il scutura din rdsputeri :
-- Sus ! Sus, IeneEule !.., E ora zece 9i trenul n-are sd te
agtepte pe durnneata, stimate poete, s5-!i mistui jn somn im-
pr"Jiite nalionale !.." Haidern, si nu intArziern de la polilie,
unde trebuie sd scoatem biletul de trecerea frontie'rei, altfel
llnrdi aici...
--- Cum sd rimdn aici ? siri Titu, biruindu-gi deodatd obo-
seala. Imediat sunt gata ! Numai cinci minute !.'. S-ar putea
sA mai rdmffn aici, o datS ce am pornit la drum ?... Dincolo e
fericirea cea adev6ratd... Acolo trebuie si fie !
7 rrir ! -zise bdrbatul tare, de fricA sd nu audd nevasta cum ii
George turba... Dintru-ntdi ii venise sb se nSspusteascE
Ia Florica qi s-o zdrobeasci. Dupd ce a scos-o din sdr5cie qi
din noroi, dupi ce nu e in stare si-i facS barem un copil, a-
cuma umbl6 sd-l Ei necinsteascd ? Se opri ins6 gdndindu-se cf,
368
Ioh e capul tuturor relelor 9i cd deci cr.r ddnsul trebuie sd se
rifuiascd... Al GlanetaEului i-a fdcut destr-rl rdu, numai rbu.
si fara nici o pricind...
Toata ziua de sdmbitd igi ascunsc mania parcir nici n-ar
b5nui nimica-n lume. $i, fiindcd fon n-a venit pe la ei, seara
s-a dus la cdrciumd unde l-a si intilnit. Vorbird mai prietenos
ca altd datd qi George ii spuse cd m6ine se va duce la pddure,
si spunAndu-i ll privi atAt de senin incdt vdzu bine bucuria
din ochii lui Ion care, ca sd-l descoase, intrebii :'
-
Da cAnd vrei sd pornegti, Georgr: ?
Glasul lui, tocmai pentru cd vo,ia si parl nepdsdtor, avea
o tremurare ugoari de mullumire pe care Gcorgi: o simli foar-
te bine. Rdspunse liniqtit :
_- Apoi cdnd o insera mai bine, ca sd mergem pe rdcoare.
Dunrinicd dupd-amiazd trecu iar pe la c6.rcir-r-mi Ei iar intil-
lridure. fon era amelit pulin de rachiu qi chiuia gi horea parci
|oatd lumea ar fi fost a lui. In ochii h-ri strdlucea. sfiditoare
llucuria bucr-rriilor. Apoi cdnd sA iasd George. Ion ii urh drum
I'un qi inai ceru o sticl5 de bdutura, sd-qi astdmpere focul.
Pe Fiorica insd George degeaba o iscodise. iqi vedea dc
treburile e,i prin casd, ca totdeauna, incdt bdrbatul se gAndi
r:ir poate ea nici nu e vinovalld. Ii pregiti merinde in traisti
si ea insdgi agd{d traista de loitrA. C6nd incepu sA se intunece,
'lorna Bulbuc opri cu carul in ulitd, in fata casei. George in-
.iugase boii qi-l aqtepta, O slugd de-a lui Toma veni in cartil
feciorului, sd-i mai tie de urdt pc drum. Cdnd iEi fdcuri crttce
:;i-r porneascd sluga striga :
-- Da topor nu-fi iei, bade Georgc ?
George tresdri. Inadins nn luirsc, gandindrr-sr' <'-o sir-i tl'c-
,Ittiascd
acasd. Sdri jos din car gi alergd in tindir. Sar.ista, care
';c tdrdse pe prispS,"nepricepdnd pleca ddnsul cdncl
, a i-a spus cd are sd vie lon fflanetagu,".utr"ponte
bdigui plAngdtor :
- Nu duce, bade... Stai aci...
Sa nu pdfeEti cqva, Geolge, c:i te-ai intors din cale.
rnurmurd- Florica.
Yezi. mai bine tu si nu se intAmple ne aici vreo poz-
I'lrte lui inima.
o grijd, ci1 doar tnA cunogti ,si md Stii ! ris-
- ferneianici
N-ai
lunse linistitd.
Carele se urnirS. Intunericul le inghili curAnd, ltisind in
,rlnti numai scdrtditui rolilor, din ce in ce mai mulcom.
36fi
 Pe bolta vdndti stelele se aprindeau pe r6nd'ca nigte lu-
minile fricoase. Peste sat se cobora o ceald pldp6ndd, alburie,
care parcd sublia bezna gi o.r6corea.
George tre,mura in car ca qi c0nd l-ar fi zgribulit frigurile.'
De vorbea, ii dArdAiau dinlii. IeqiserA din sat Ei suiau pe
<.oastA, printre ogoare tAcute pe care cldile innegureau ca tAl-
harii la pAndd... DouI zile plAnuise dAnsul ce-o si spuie ta-
tdlui sdu cAnd va sosi clipa. gi acuma nu-i venea nimic in
minte. I so pdrea cA a plecat de-acasA de un veac qi vedea
rnereli per Ion cum se furigeazb in ogradir cutrl se aqazd in pat
lAngd Florica... Apoi deodat5 gemu :
Parcd nu mi-e bine... MA intorc'..
O lud drept peste cAmp. Auzi cum strigd tatil sdu ceva'
ciar nu intelese nimic. Vru totuqi sd rAspundd .,bin-e, bine66,
si n-aveit glas. CAnd nu inai auzi carele, incepu sii alergt:' Se
rostogoli de vreo doud ori prln ganluri, peste haturi' ni-era cald
cle se-n.ibu;ea. Un strop de sudoare ii cdzu pe mAnd Ei-l inviorh
parci l-ar fi atins urr cArbune, aprins. Cu cdt se apropia' cu
;rtAt ii era mai frici sA n-ajungd prea tArziu.
Sdri gardul porurnbistii din dosul casei, ieqi in grddinila
din fald 91 de-aci in ograd6. Casa dormea neplsdtoare li t5-
r:uti ca o matahal5 moart6. Peste drum un cAine hdmdi de
doud ori, lar in baita din vale broagtele orAciiau urAt intr-o
intrecere a!A!dtoare... Vru intAi sA intre buzna, dar se r5zgAndi
inainte de'a'porni spre tindS' Poate cA Ion totuqi n-a venit
inc5, s-atunci... B5tir in u95, ugor' culrl bat fl6cAii- in gearn' la
fete. Glasul FloricSi rSspunse indatS, limpede, ne-'dormit :
Cine-i ?
-George tdcu. Glasul ferneii ii zArndia in creieri, spunAndu-i :
-- Vezi, nu dormea... 1l a$tenta...
Auzi paEii Florictri, desculfi, aprooiindu-se incurcali de
bsnetul cdrnlsii. Usa se crlpi hoteqte sI nu facl zgomot.
_* Tu e$ti ? $opti ea.
[s, eu, mormei George intrdnd repede.
-Nevasta recunoscu glasul, se didu la o parte ca piesniti
de un bici. Dar, inainte ca George sA-i fi sim{it spaitna,, se re-
culese Ei, punAnd z5vorul, intrebd ingrijoratd :
Vai de mine, George, dar ce-i de te-ai intors aqa ?
- Nu prea rni-e bine... Dar las6, cd nu-i nimic... Culc5-te
tu ! -Pdnd mAine-rni trece, zise bdrbatul incet, ca qi cAnd i-ar
fi fost teami sI nu degtepte' pe cineva.
Florica vru sd rnai intrebe ceva,' dar rdspunsul lui goptit
gi tremurat parc6-i plise un c51u$ in gur5. Se urcd in pat, se
370
irv5li qi cdutl si vadd prin intuneric ctt fn(tr (;Fotgl Nrt vlrlr';r
rrimic, dgr il auzea suflAnd greu E-apoi dcotlatA tlr'rlrrr1, rlnrltt 'rr'
grdbit. Cdnd se intinse lAngi ea, sub ccttt'1ttl, tnt fhrr ll ltr.r rr
prin spinare, c5ci George era Lln sloi dc glrrulA,
Ce !i-e de te cutremuri aqa ? lrrtrebA ltflrllrlrtl r rt rrrr
lilari -gros Ei greu ca un dangAt de clopot.
Ce sd-rni fie,.. NI-a cuprins fr.igul t'Arrtl 11111 rl',,r lrl',
-Vremea parcd statea in loc, prccutll stAlpgtt{l {l tllttlll n,'
niiEcali, oprindu-gi respiralia ca sd ar:dll tttnl ltltto rrllr qr 1111s111
de zgomot, intr-o aEteptare amor{iti. I)e-nfnrA ;rlllntttrL'rt ur
prin puf ordcditul broagtelor, indulcit, ('ll lltl t'Alllr''r' th' rllrt
goste. Geamurile insd se stingeau in lttlttnlrll llllrrltll r rt ltt
r:etul, ardtAnd cI vremea totugi trece ql t't1 r'trt'tll srr ltlnttlt',t
zd treptat-treptat. O stea verzuie, carc l'tllll t'll1tt'tt rrlllHrttitll, ri,
clisp6ru deodat6, acoperiti parcd de o ;x'rrlt'tt llr!'lgln, llttrril rl.
o mdnd tainicd.
Cine gtie cdtd vreme s-a scllrs astft'l ?
Se gdndeau acum amAndoi, ilpl'oitl)t'| llt tllrllli llltl'
",Poate cA nu mai
vine...((
$i pe cdnd se gdndeau, auzird dcxrdrrttl trr.ltll'trt' ,lr'{ll l0lrtrl
toarte ugor, apoi niqte paEi care se apropltttt rln ltttil, l{ll'r , rr
rnare b5gare' de seanrd. Apoi cdinclA clr' plale llltltrt lt,lrtt,iltlrl
tar de doui ori. CAntecui broagtelor se (:ttt'lllfl qt'llfl lrl r,rl rflrlrl
iirunci un bolovan in apd.
Georgeqi Florica lncrernenir6. Peste ut1 nllnlll lrillll lll ngl'tl
dA se mai apropiarA pulin. Apoi iar ttrm[ tflt'ttt'ar!, rtlrfi'rillrttttt'
i:a o rriatrd de mormAnt... $-apoi tirce,'roa frt rlAtlrllrlA ltrtt't'rlt'
run fulger orbitor, in lumina cSruia 16l vilzttrh, ntlrllttrl6l, nllrll
sticlitori de incordare. In aceeaqi cliprl lnli rflrtttttl rlll lrllr!l'rll
iin ca o chemare veche... Atunci Georgo ro rlrllni ltl ;rnl 1l rrs'
cultA, iar dupl rtn rdstimp $opti stins :
* Mi se Dare cd e cineva in ogradll ! ?
Cine sd fie ? zise Florica clr lrn glnn {fllrrlt nnnlnlli
- MA due sA vdd ! mormAi repedr' Ct,orgrr 'trr
- eu paqi hotArAti in tind6.
rrntlllrtrlrt .rr. rri
trecAnd
Cdnd atinse zdvorul, ii trdsni trtrln t'n,lt,t'l li1 nrt rr' rf r. ir"il
afa"5 cu mdrra SoalA^ Se,gAndi sli i;r lorrrrrrrl rl.rr l',1 rr,lrr.,. ;,
minte eA toporul l-a ldsat in car.'lot trlnnr'l I'il rrrrrl rrrrrlnll r',r
in coltul tinz,ii, dund u;5, trebrtle sr1 fllr 'rnr,'r I r,'r n,'n1 nr'
care a cumpdrat-o ioia trecut?l f n Artrtrrrllrr 11l r ;ir r'lir trrttrtrti
ieri i-a pus coad5. lncet, sd nu sc lntnlr,rlln, rlr. lirrr'l',1 r 'l 'r o
scoale, pindi ln ungher Si o gAsi... T)c'rtrtni rlr'*,r'lrl"" rt',ir',1 trl';l
pe nrispd.cu saDa in dreanta. Vrtt sir lzlrr,l..,'ir irrrl;rl,i ,ll trrr
u'5zu nimic de lntuneric...-Zise aspnr fl lrrr',,
371
 -UnCine-i ?... Cine-i ?
vAnt rece po.rni^ deodatd, degteptat parcd de glasui
.se
c.rmului, fagdind trist prin frunzele pornitoi irantind- p'oarta
ogrdzii, care rdmdsese crdpatd. Atunci GeorgeEip"iirse in riargi-
nea grddinitei din fala casei o miEcare ne'iirta, dupd care auzi
indatd :
Ssst... ssst... ssst...
. -
Ggorge fdcu cdliva pagi spre grddind, inddrjit. gi intrebi
iar mai apdsat i
- Cine-i ?
Ssst !.., ssst... st I rispunsc aculna mai aproape.
-Cu amdndoud mdinile, Gcorge ridici sapa iztri. Simli ca
Ei
fi-e-ru-l a- pdtruns in ceva moare qi in gdnd ii'rdsari intreb,area :
,rUnde l-oi fi lovit ?.. Dar numaicle,c6I se auzi iardgi, mai incet
si rugdtor :
-: Ssst... ssst... t
-Geolge
izbi a doria oard. Sapa vAj6i in aer. Apoi un pdrdit
surd, urmat de un zgomot ndbugit ca qi cend se prdvale Lln sac
Rlin.-Mai -ales zgornotul acesta infurie mai crunt pe George.
Parcd tot intunericul s-ar fi schirnbat dintr-o datd, intr-o balta
de sdnge inchegat, care-l asmulea. Lovi a treia oari, fdrd a_Ei
mai da seama unde...
Ordcditul broaEtelor reincepu brusc, speriat, ameninldtor,
ca o vdicdreald vAltoritd in vdzduh de vdntul ce sufla mereu
mai m€nios gi mai inlepat. George' tresdri, ca Ei c6nd deodatd,
Ei-ar fi revenit in fire, 9i intrd grabnic in tinddj zdvor:ind biner
uqa si asezAnd sapa la locul ei.
In casd Florica stdtea acuma ghemuitd de groazd, pe la-
vi!5, ldngd fereastr5.
Ce-ai fdcut, omule ? murmurd femeia intinzdnd bratele,
spre -d6nsul, ca o apdrare sau ca o rugdciune.
L-ant omordt ! rAspunse scurt Gerorge.
- pucd sh scrdqneascd din dinli, cAnd auzi glasul lui George. Iar
Copitolul XIII
sFARSrTUr
1
Ion se pribuEi sub lovitura a doua care-i crdpasc leasta.
Lovitura urm6toare n-o mai sim{i, precum nu simlise durc,rr)
nici la cea dintdi... Venise de-a dreptul de la cdrciumS, amelit
insd mai rnult de fericire decAt de rachiu, deEi bduse atdta do
s,,periase pe vddana lui Avrurn. Venind, fluiera vesel. ca pc
vremea cdnd era holtei gi se ducea la fete, inainte de-a fi avut
vreun gdnd de insurdtoare. Dar sufletul ii era aEa de plin de
bucurie, cE se stdpdnea si nu sarl sd imbrSliEeze gardurile pe
!6nga care trecea qi cAinii care-l lAtrau lci-colo. StrecurAn-
du-se in ograda Floricdi, trase o injurdturd indbugitd fiindcd
poarta scdrlAise pulin Ei-i era fricd sd nu se trezeascd Savista.
De altfe'l seihotlrese,ca, dacd oloaga s*ar degtepta gi ar crdcni,
s-o cotonogeascd fdrd multd vorb6. Ldsd poarfa deschisd inadins
ca sA nu mai scdr{Aie cdnd va pleca. 'fo,ate le potrivise cu mare
griji, numai la George nu se gandise de loc, parci nici n-ar
{i fost pe lume.
Cdnd se deschise uEa tinzii cu zgomot, i se incuibl in minte
sd facd ,"ssst(6, tot din pricina Savistei. Dupd paqi cunoscu insd
r:5. nu e Florica. Avu o strdfulgerare de gelozie : o fi imbrdtigat
altul pe femeia inimii lui... Dar la George nu se gAndea. N-a-
glasul acesta il ului atdt de mult cd i se moleEi toatd fiinfa de
parc6 nici mdna nu qi-ar mai fi putut-o miqca. ln creieri totuSi
ii rimase uitat acel ,rssst( pe care simlea nevoia sd-l rosteascd
prosteqte, fdrd voia l'-ri.
'In aceeaqi clipd igi dddu seama deodatd cd i-a sosit ceasul.
I\{intea i se luminS, deEi gura-i boscorodea intr-un ,.ssst'6, tot
mai domol qi mai nesigur. Agtepta loviturile, ingrijorat doar cu
ce o s5-l trdsneascd ? Auzi foarte lSmuiit vAjdind ln aer ceva.
sitnti o izbiturd ascutit5 in bralul drent, dar fdrd durere qi
rrrmati doaf de o fierbin{eald ciudatS, care parcS-i tonea crcierii,
incAt incepu sd-qi aminteascd repede, ca intr-o aiurare, curn sc
.)JJ
ciucea la liceu in Armadiat cum a fugit de la Ecoali ca sd umble
cu vitele pe, cAmp .,si sA finA coarnele plugului, apoi dragostea
lui dintAi cu fata dascdlului Simion Butunoiu; mdritatS. acum
<'u unul din Sdscula, apoi dragostea lui sI aibA pdmAnt mult,
qri Ana, gi copilul, Ei Florica, Ei Titu cu toatd familia Herdel.ea
gi cu cdntecele ceLe frurnoase, seara in pridvor, Ei-i pArea rtru
.cI toate au fost degeaba Ei cA pdmdnturiie lui au sd rdmAie
ale nimdnui... Vajei iar ca o vijelie ingrozitoare intr-nn pustiu
fdri margini, gi inlelese cd iar il loveEte... Apoi deodatd, ca qi
cu:n sufli in LumAnare, se fdcu intuncric de.,plin.
Pe uimd se trezi ca dintr-un somn greu. I{abar n-avea cat
stdtuse in nesimlire qi nici ce se intAmplase. Nurnai c6nd i6i
auzi propriile-i gemcte, igi aduse arminte.., trra ud leoarcd
Se siinlca parc-ar zdcea intr-o b,alti murdard. uO fi sdn-
gele mcu !'. se gandi dAnsul. Vru sd pipdie, dar nu-gi
putut clinti rndna dreaptS. L)e-abia deschise ochii obositi. Ploua
mirunt. Picurii ii cAdeau pe obraji gi-l in{epau, cdci carnea lui
arde,a. Vdzduhul era cenugiu, ca gi cdnd se apropie zorile, dar
cerul era indbuEit de nouri, gi ploaia cernea mereu, mdruntd,
rece, unsuroasS. Dureri curnplite ii lA,sneau de pretutindeni Ei-i
clocoteatt in cap arnetitor. Chiar gemetele ii irnpl6nlau culite in
;:iept. Se gAndea insd numai la biltoaca in care se bAl5cea..
care-l scArbea Ei din care voia sE scape cu orice, nre!. ..Mor ca
lrn cAine !i( ii trecu apoi deodatA prin mintea aprinsA de despe-
rare.
$i indatA incepu sA be tArascA din r5sputeri, spriiinindu-se
pe mAna stAngd, in ciuda suferinlelor ingrozitoare ce-i sfAsiau
trupul. Gemea cu gura lnclegtati gi se tira nrereu! nrereu. Poa-
tr un sfert de ceas sA fi linut sforlarea crinceni care-l duse pAnA
sub nucul bdtrdn de lAngli gardul dinspre ulitA. Mai avea vreo
doi paqi, ca sA ajungd la poartA. ,Sub nuc insit i se intunecA
iarSgi tot. I)oar gemetele inlbugitc, se mai zvdrcoleau ln corpul
<'rimpotit...
Apoi ploaia sfdtr-r. I)in norrri si de rre stresini nicura dirr ce in
ce mai rar. Nourii se imnrSgtiau. Cen-rl albiistrenl pp6ssrrAt,
spdlat. C) vacd rnugi undeva prelung, prrternie. ineAt cn-inii
degteptali din atipealS pornir5 deodatd in tot satul sI latre
speriati. Crrcuriguri vio"ie isi rdsnrrndc,all cu inversunare. Oa-
menii ieqeau nrin ogrdzi, frecAnd';-$i sonrnul din ochi sau intin-
zAndu-gi oasele. Pe ulila cea rnare incepeau a urui carele Dor-
nite Ia cAmn.
Paraschiva rdnosatulrri l)u.mitru MoarcAs treert cea dintdi
pe dinaintea casei lui George. descrtltl. zgribulitS" leo.'dind
grdbiti prin noroiul moale qi rece, strAngdndu-qi nAframa [a gAt
37,1
""qr pe €urd. Un horcdit greu o opri, ca tr'5snitd. Se inchind de
spaima, dar totugi se apropie dc grad ;i, printrc nuiele, vazu
pe fon plin de sdnge. Incepu sa lipc parc-ar I'i c.ilcaf-o t&lharii :
- Sariliiegi
tr'lorica
!... Juuulai !... Siri!i...
indatl in uq5, in ciiutuli, ncpit:yrtiinirtii. Aqa ve-
,ghease toata noaptea, pe lavitd, ascultancl linrrctt'lc infiortrtoare
din cigradd, agteptandu-qi parcd rAndul in l'ir't'r: rninut, cu ochii
iintd la George care, pe urmf,, se agezasc 1tc rlrrrrgir patului,
:ufla aspru, tresArea uneori qi poate cd fiurca c()vil ill rnintea
lui infierbdntati. Era albd Ia fali ca varul stins gi pit:ioirrclc-i
trerrurau qi de-abia o lineau. Vdzu baltoaca dcr siirrgc lingii
#radinila, aproape de prispd, apoi dAra rogiaticii, spirliicita, co
*e intinde,a pdnd sub nuc, unde Ion zicea ca o griinradi rlc:
i'arire. Lumea se invArtea cu ea, dar n-avea puterc sir str.lirrc;l
riici un Sl;rs gi nici o lacrirni. Rimase-pe prispS, ca o sta('ie
'.iir';-'r'insi de lumina zilc'i.
Ograda ise Lunplu repede cu oameni care se tninunait, stri-
!,aiJ, se inchinau, injurau, pe cAnd printre picioarele lor copiii
'.:u l:5r'ul ciufulit se imbulzeau curioEi cercetAnd s,ingele ca niEte
r:opoi nestruni{i. in cur6.nd sosi gi primarul Florea Tancu, sfii-
1.cis ci sc g5seqte in treabi oficiali, ricni sir sc dea
ia o parte toat5 lumea, se uitd la mort cu gravitate,, firi s5-Ei
facrl crr-tce ca ceilalli oameni, gi declard solemn c5 nimeni n-are
voie sA se apropie pdnd ce nu vine notarul. Porunci apoi stra-
jei Cosma Ciocdnag si ia un cal din, grajdul lui Ger:rge gi sA
i,tiece in goana spre Jidovi{a.
Vrernea trecea. Cenil sc limpezi Ce tot gi soareie incepu
=ir zbiceascd umezeala. Fiindcl rnu;tele bAzAiau tot mai obraz-
t:ice, primarul ceru n velin{6 sA acopere cadavrul. Florica aduse
rln ceargaf nou Ei altl ca floarea. Atunci iegi :rfar,l gi George,
siEbit la fa!i, cu ochii rdticili in fundul capului. Ziirindu-l,
Jr.rmea care pAnd aci se interesase numai de mort, se gAndi tii
:n ucigag. Florea ffancrr intrcbd simplu :
-- Tu l-ai omor:At'l
$i George nu rdspunse, dar plecd fruntea-n p6nrdnt.
GlanetaEu veni rnai tArzin, alergSnd, imprer.rnl cu Zenobia
;'arc bocea si afurisea de risuna tot satul.
Spre prAnz in sf6rEit sosi notarul Stoessel cu judecAtortr'l
rrcl nou din Armadia, cu medicul circumscripliei qi cu doi Jan-
rlarmi. Paraschiva spuse judecdtorului cum a auzit pe Ion hor-
,'6ind, dar doctorul care se uitase la cadavru, rdse ironic zicind :
-- Palavre, inuiere !... DupA asemenea lovitur2t tlettot'oci-
rul n-a mai horclit decAt cel mult in fata lui Dunrnr:zeLl, ciind l
.J/i)

i-a citit sentinla prin care i-a hotdrAt l5caEui in rai Fau in iad,
dupd curn s-a purtat aici pe pdmdnt ! ' t.raistd pe care bdrbatul o lud, intunecat, cu inima chinuiti.
Medicui, intre doua vdrste,, ovrei, vorbind rorndnegte, cer
un romdn, avea sl5biciunea glumelor qi calambururilor, chiar
in momente neprieinice. Deoarece Paraschiva se jura pe toli
sfinfii din calendar c'a auzit horcditul, doctorui se grdbi si
reconstituie crima qtiinlificerste : mortul a fost tArdt de cineva,
probabil de ucigagul insugi, de la prispd pdnd aproape de poar-
ta, spre a induce in eroare justi!ia... Judecdtorul ii intrerrupsc
explica{iile, adresdndu-se primarului :
Etie cine l-a omordt ?
- SeEu l-am omorAt I piEi George hotdrdt . in fala judec6*,
-
torului.
*_ Curn l-ai omorAt ? cijne vinete sub ochi. Aqa insd pdrea mai frumoasS, incAt Geor-
Cu sapa...
---$idcce?
-- Pentru cd venise la nevast5-mea ;i... ' Savista, care, toatd vremea stdtuse pitulatd pe prispd ca o
-_ Destul I il opri judecdtorul, addugdnd c6tre jandarmi
Ilste arestat ! Bade George,.. bade, bade. badeee !
lntre timp doctorul iqi scoase haina, isi sumese mAnecile
cimSgii, iar acuma se' apucd si facd repede autopsia cadavrului.
Jandarmii goliserd ograda de lume. Numai George rdmdsese
sA priveascd currl taie medicul.carnea moartd, gi Florica,. l6nga
priipd, inlemnit5.
Tdind gi forfecAnd, doctorul guraliv arata rdnile qi expli-
ca judecdtorului care fuma {igarA dupd {igara, spre a-Ei alun-
ga greata : fdcut un spirit.
Uite asta, domnule judecdtor, asta a fost cea mai grea..,.
L-a -pocnit in creEtetul capului, dar osul a fost destul de re-
zistent cd doar a plesnit... IVlare minune,! Rar caz ! Sau poate'
lovitura n-a fost prea de tot puternicd. Origicum e o minune
si dai cuiva in cap cu sapa qi leasta sd nu se spargd. Aga ceva
rrumai printre {arani se gdsestc... ln schirnb rratru ceaste rtrote
complet... Loviturd mortald Ei asta, fireqte... Poftim cum i-a des-
chis coqul, mai-mai sd-!i incapd degetele in ran5.,. $i ce 1un-
9i... Zece... treisprezece centime,tri... Ehei. sapa !... I)a, e, zdrobit
qi bra{ul, dar nu prea rdu... Asta n-ar fi avut importantd... se
vindeca... cel mult bratui rdmdnea eu betegug... I)esiAur insi
cd a fost ultima' loviturd, cAnd ucigaEul a mai pierdut din
furie...
Apoi, isprdvind qi spdiAndu-se pe mAini, declard hotdr6t :
A fost un oln ca olelul !... Putea s5. trdiasc6 o rr,rtd de,
ani ! -
376
Judecdtorul porunci jandarmilor sd porneascd cu George.
Florica acum se dezmetici Ei strdnse repede me,rinde intr-o
\poi ridicd ochii intristali spre dAnsa Ei-i intdlni ochii mari al-
lagtri privindu-l drept, cu o imputare gi o mil6 care nu gtia
riacd sunt pentru el sau pentru celalt. Avu un inceput de miE-
('are ca gi c6nd ar fi vrut s-o imbrSliEeze sau barem s5-i in-
;indd m6na... Dar se opri, ruqinat sd-qi deschidi sufletul ln
iala atdtor oameni ce-i pAndeau toate gesturiie. Privirea i se
rnohori iar gi zise poruncitor :
Yezi, Floricd, iq seama... Cd eu cine qtie cAnd m-oi
-
rn.toarce...
Femeia ii rdspunse ddnd din cap cu resemnare. Vegherea
/
1i emoliile ii gterserd bujorii din obraji qi-i desemnaserd cear-
ge, tulburat, se intoarse brusc spre poartd, urmat de jandarmii
r i'rculi.
: qlr,in6 speriatd, izbucni intr-un scdncet prelung.
-
George ajunse in mijlocul ulilii. lntoase capul, dar ochii
lui mdng6iard pe Florica. Apoi porni cu paEi rari qii dispdru.
Credinla mea este cd, dacl n-ar exista feme,ia, n-ar
rnai -fi nevoie de justilie criminalS ! zise judecAtorul pe ungu-
leEte medicului Ei notarului, privind cu -rnare atenlie la Flori-
la. Femeia este inceputul tuturor pdcatelor !
,-a -
$i chiar sfdrqitul, addugi doctorul rdzdnd, incredinlat
Notarul Stoessel, ca mai urititel, se grdbi sd zd.mbeascd,
spre a fi pe placul tuturor, qi apoi intrebd respectuos:
dorili, putem face actele la primdrie, unde-i mai
n.omod - EiDacd
mai curat...
Propunerea fu primitd Ei se suird cu tolii in trdsura ce
;rgtepta in ulild. Atunci primarul Florea Tancu se apropie cu
pdl5ria in mAnd Ei intrebd ce sd facd cu mortul.
Se-l ingropali ! strigd medicul. Ce intrebare caraghioa-
sa... -Ei, haidem ! DA-i drumul, cd mi asteaptd clientii acasd...
Mortul era acoperit cu cearqaful insAngerat. Un roi de
rrrtrEte zburdtdcea primprejur. Zenobia ndvdli acuma qi incepu
,,I-1 boceasci hohotind, iar dupi ce se sdturd de pldns, bleste-
rrrd pe George cu tot neamul lui, pe.Florica, pe doctor Ei mai
rles pe judecdtorul care n-a pus 'jandarmii sd taie in ,bucdlele
1re ucigaqul bdtrdnelelor ei. Blestemele i le curmd numai sosi-
377
rea Glaneta$ului, cu carul, in care fu ridjcat cadavrul. BdtrA-
nuln cu capul gol, o lud inainte, bolii cu carul mortuar dupd el,
g-apoi Zenobia, inconjuratd de mullime .de femei care ldcli-
nrau iniiruqit.
Florica,' in mijlocul ogrdzii, se uita dupd car, cu ochii
mari, incremenili. Nu mai putea. Durerea o sugruma. Lacri-
mile i se pornird singure, Eiroaie, arzdndu-i obralii ca h6rti;r.
2 sf,ritor gi de ispravd. De altfel prilejul era bun sir inccrcc spi
In Fripas nu se pomenise otnucidere de cAnd se tinea
rninte. Acuma oamenii fierbeau qi se,cruceau. Vestea a alergat
degrabd in Jidovita, in Anladia, ln toate imprejurimile. $i
tcati lurnea compdtinrea gi liruda pe lon, c-a fost aga E-aga de
L'un gi cle harnic... 'Iotugi nici pe George nu-l ocira nimeni,
Ei-i. doreau sii scape mai uqor din pacostea ce-a dat pestei
dAnsul. Numai Vasile Baciu spunea pe ici, pe colo :
-* I)umnezeu nll bate cu bAta... Iaca, mi.a furat pdntAn-
turiie E-acu l*a sdturat Dumnezeu d6, pamdnt !
Toma Bulbuc, tatdl lui George, sosi acasd abia seara, cu
carele de lemne. A aflat pe drum nenorocirea Ei avea remuqc6ri
cd nu s-a intors gi el c6nd a vizut cd se intoarce feciorul.
Descusu pe Florica Ei pe Savista, iar a doua zi, in zori, fu in
Armadia. Nu i se dddu voie sd vorbeascd cu George Ei nici
rnicar sA:l vadA. Un paznic de la temni!5 insd ii spune ci,
foarte curAnd, va fi transportat la Bistrila, inchisoarea tribu-
naluhli, deoarece vina lui merge la curtea ,eu jurati. Atuncr
'Iorna se repezi la Herdelea sb-i ceard sfaturi. Familieri inva-
Ldtorului ii adusese zvonul incd de ieri o femeie din Pripas gi
Ghighi pldnsese toatd seara pe ,,bictul fon.(, dar erau dornici
de a.mdnunte qi Toma Bulbuc trebui sA ile povesteascd mal
intdi tot ce stia. Herdelea il sfdtui apoi si ia pe Grofgorr-r,
care-i cr:i mai strasnic avocat din lume. Se duser5 impreuni
Ia Grofgoru ciruia Toma ii fdgddui toatd averea lui, numai
*',4-i scaper bdiatul din belea.
._ Bine-ar fi sd !i-l scap cu doi-trei ani, mogule I ris-
punse avocatul. ln oriee caz ea voi face ce-mi std in putin!d.."
Preotul Belciug l'dzu o milostivire cereascd in intAmplarea
aceasta sAngeroasd. Ii pdrea r5u de fon, dar in aceeaqi vrerne
se bucura cd biserica rza cd$tiga prin moartea lui. Ser felicita
pentru norocoasa idee, ce i-a fost inspiratd de Dumnezeu de-a
asigura po seama sf6ntului locaq o avere atAt de frumoasd. Ho*
878
tAri sE facd o inmormdntare deosebit de solemnd omului care
a ldsat de bun5voie bisericii tot ce a stApAnit in valea plAnge-
rilor. DAdu voie ca groapa lui Ion sa fie sapat5 chiar in curtea
uoii biserici Ei fagddui sA-i ridice, pe, socotcala sa, o piatrd pe
morm6nt spre a eterniza creEtineasca danie a eelui rdposat
lntru ljomnul.
La inmormAntare se strdnse mai tot satul. Solii Herdelea
cu domnigoara Ghighi venird inadins sd insolcasca la groapa
pe Ion care, degi le fircuse buclucul cu jalba lui, a fost om
o invoiald cu ,,pimdtuful.( in privinla locului cdsulei lor.
Belciug sluji cum gtia el mai frurnos Ei mai miqcirtor. Dar
mai ales printr:o cuvdntare funebri induiogA gi iniruile cele
rnai impietrite. Multi oameni igi ziceau c;i Ion $i-a sirntit
rnoartea de cAnd Ei-a ddruit bisericii averea. Preotul il dddu
cirept pildd tuturor bunilor cregtini :
__ Biserica este leagdnul nostru, unde ne intoarcem cAnd
r,'e-a obosit viata..unde vegnic gdsim mdng6iere qi indltare,
este sufletul neamului nostru credincios qi asuprit. Cine
<l5ruiegte bisericii, d5ruieEte poporului gi cine ddruiegte no-
lrorului, preaslSveEte pq Dumnezeu. Cdtd vreme biserica noastri
va fi mare ;i statornicd, toate vijeliile gi urgiiie lumii le vom
infrunta cu tArie...
Nici un ochi nu rdmase insi uscat atnnci cAnd, prin gura
preotu"lui, Ion igi lud rdmas bun de la pdrinti, de la toti prie-
tenii Ei cunosculii. far cdnd in sfArEit pomeni pe George care
i-a curmat viala pamdnteasc5, si-i zise ..te iert, cdci n-ai stiut
're faci(, tot norodul izl:ucni lntr-un hohot de pl6ns gi Zeno-
bia, nSucitd de jale, se izbi cu capul de dunga co;ciugului,
incdt de-abia o potolird cei dimpre,jur.
Pe urmd Ion fu cobordt in pdmdntul care i-a fost rrrea
drag, gi oamenii au venit pe rdnd sd-i arunce ciite o mdnA cle
lut unred care r5bufnea greu si trist pe scdndurile odhinei de
'cci.
Gianetaqu fdcu pomeni bogate la care familia Herdelea,
rnai pot-rular5, trebui sd ia parte qi chiar s5 guster din toate
rn6ncdrile ,,de sufletul lui Ion(. Preotul Belciug, bolndvicios
ca totdeauna, a venit doar spre tr cinsti amintirea ,,mindrului
creqtin r5posattt, dar n-a fiuat in gurd nici mdcar o picdturi
rle rachiu indulcit cu secdrea.
Dupd pomeni Belciug pofti acasd la ddnsul pe Herdelea,
irnnreunA cu stimata doamni Ei drdgdlaga domnigoard, sir se mai
odihneascd pulin lnainte de-a pleca in Armadia care, oricnm,
c o plimbare zdravdnd pentru nigte ,dame' delicate(. FireEte
379'
cd familia primi invitalia cu plAcere ; doar do,amna He.rdelea
fiindcd nu uita aqa de lesne uneltirile oamenilor rdi, cam'strdn-
gea din buze Ei rdspundea cu monosilabe preotuluin care-Ei in-
florea cuvintele cu zAmbete bucuroase,'parci nici un nour n-ar
fi lntunecat vreodata prietenia dintre fruntaEii Pripasului. Ast-
fel ii veni uqor invdldtorului sd aducd vorba de locul cu pri-
cina, ian rdspunsul lui Belciug inseninl deodatd chiar Ei pe
dascdlitd.
NegreEit, frate Zaharie, zise popa frecdndu-Ei m6inile.
Cum- sd nu ne iubim noi romAnii unul pe altul ? Nu-i destui
cd ne mdnAncd inspectorii afurisili, s5 ne rnai ciorovdim Ei noi
irentru nimicuri ? Facem, Zaharie, cum nu ! Sd Etii cd joia vii-
toare, cdnd vin prin Armadia, trec pe Ia tine Ei mergem im-
preund sd facem actele cum se cuvine intre fra!i...
Cdnd vorbeau insd mai in tihnd, se, pomenird cu Vasiie
Baciu, ciupit bine de la pomeni, reclam6nd preotului pim'6ntu-
rile lui fon, care i se cuvin lui acum dupd orice dreptate ome-
neascd, Belciug se supdrS: .
-- Ba s5-!i fie rugine, mli omule, sA mai umbli dupd a-
vere, cAnd vdd cd ai ajuns de rdsul satului cu beliile ! Omul
mai bea cAteodatS, nu zic, dar nu ca porcul cum faci tu !...
I'olosinla pdrn6nturilor, pe care {i le-a ldsat rdposatul, fie ier-
tat, art sd {i-o rlas gi eu, dac5-i fi om de treabd. Dar dacS n-ai
si o slSbegti cu cdrciuma, apoi sd qtii cd eu te scot gi din casd,
Vasile ! Aga cd, ori te faci om de omenie, ori de unde nu...
Vasile Baciu vru s5-1 intrerupd, ceea ce insd pe Belciug
il lnfurie atdt de rdu, cd il lud de mAnd Ei-l scoase afard :
aici mie nu-mi trebuie begivi neruEinali !...
- Hait, hait...
La cdrciumd sd fii obraznic, becisnicule !
Familia Herdeiea ii impdrtagea indignarea.
i"sta-i cel rnai ticdlos din tot satul ! zise doamna Her-
- cea
delea, mai revoitatd de indrdzneala tiranului.
3 t;ul aparitiei lui George Pintea. AtAt doar ci nici invdldtorul
CAteva zile pe urm5 in casa Herdelea numai de Ion gi de
Belciug se vorbea" Doamna l{erdelea se induioEa mai ales a-
mintindu-qi cu cttd sfin{enie o asculta bietul Ion cdnd cAnta
e'a seara in pridvor, iar invdl5torul nu mai era supdrat de a-
mirdciunea ce i-a pricinuit-o cu jalba rdposatul, ba chiar
spuse : ,or:i-sa ? Cine poate sd qtie ce fel de caracter are Zigrcanu ?
Cine qtie ? Poate cd ne-a fost spre bine, ch de cdnd
'_
ne-am mutat in Armadia parc5. toate ne ies in plin !
380
Belciug 'devenise omul cel rirai de treabd dirr iume. Dds-
,r;rlila gdsea c5, orice s-ar zice, e un preot fdrd pereche, care
rru umbld dupd bleste,mdtii, degi e inca destul de tdndr $i v6-
,luv de atdlia 4ni, qi cd pripdsenii nici nu rneriti asemenea
1.,opd, cdci sunt criminali.care se ucid unii pe allii ca sdlbaticii.
lar cdnd o datd Ghighi, vorbind de dAnsul, scdpd, fdrd sd vrea,
porecla ,rpdmdtuful(, care avusese at6ta ciutare pAnd atunci,
(roamna I'Ierdelea o dojeni cd nu-i frumos sd ocdrascb o fatd
.'uminte pe un slujitor vrednic al lui Dumnezeu.
In acelaEi timp I{erdelea aqtepta vcAti de la Titu, care tr€r-
t)ura sa rr sosrt rn RomAnia. Citise in Gazeta Transiluaniei, la
Grofqoru, darea de seamd de,spre s,trdlucite'le s'erbdri de la Si-
lriu Ei lnima-i sdris,e din loc de bueurie vdzdnd printre repre-
,'entan{ii presrei qi pe ?ils HerdeLea (,,Tribuna Bistrftei'(). Umbli
cu ziarul- in buzunar doud zile gi-l ardtd tuturor prietenilor,
rlupd ce avusese grija sd sublinieze cu treion rogu numele fiu-
lui sdu. Totuqi, fiindcd nu primise incd nici o gtire de ,la el,
ii era fricd sd nu fi pdlit ceva Ia trecerea granilei.
:-- Doar l-o feri Dumnezeu de ase'menea pacoste ! zise dds-
cilila cAnd afld ingrijorarea sotului ei. $i apoi e, dAnsul istet
tle ajuns...
O, Titu e un bdiat rar ! De-ar fi Ei altii ca e1.". ! mur-
rrrurd- Ghighi oftAnd visitoare.
De altfel Ghighi, de o vreme incoace, era intr-o stare su-
fleteascd ciudatd. aici ii venea si plAngd, aici sd rAdd, fdr6
nici un motiv aparernt. $i deoarece mai tdrziu observd cd mdh-
:ririle ei sunt in strdnsd legdturd cu zile'le cAnd nu venea ZA'
i{foaRr-l sd se consulte cu Ilerdelea asupra unor foarte insern-
nate Ei interminabile chestiuni pedagogice, fata se ruEind cA
s*a lndrdgostit prea mult qi incepu sd declare plrinlilor ei tot
rnai deseori cd nu-l poate suferi.'Declaraliile acestea apoi furi
l-.unctul de plecare al unor controverse zgornotoase, mult ase-
rrdndtoare celor ce au zguduit casa Herdelea in Pripas, pe tim-
si nici mai ales doamna Herdelea nu luau pe Ghighi in serios
ca odinioard pe Laura... Depre,cierea aceasta o enerva pe Ghi-
llhi qi mai riu gi o intirdta irnpotriva lui Zdgreanu, inc6t cu-
r flnd snuse cd mai degrabd s-ar mirita cu un rniturdtor de
't.radd decAt cu ddnsul. Degeaba ii reamintea Herdelea norocul
i.aurei. Dar unde scrie cI qi ea are sd nimereascd negreqit ca
,:ub ..nasca lui de bdiat model se poate prea bine sd se ascun-
,lit un ipocrit sau un be{iv, sau alt stricat. S-au rnai vdzut des-
,l 10016 11111 26
381
tule cazuri. $i barem de-ar fi din vreo familie de seamd, dar
tat6l lui e un simplu c5rduq.".
-_ Nu-s eu de nasul lui ! striga Ghighi cu mdndrie. $-apoi
stafi sE vedem intdi cdnd va fi numit undeva gi pozna asta de:
Z6greanu ! Pdnd atunci are sd curgd apd multd pe Sorneq.".
Singur argumentul cu numirea lui li se pirea bdtrdnilor
cump5nitor. Herdelea se rnira cd nu mai vine nici un rdspuns
]a cererea iui de pensie gi-i era chiar fricd sd nu se fi rtrzgdn-
dit inspectorul. De cAnd se obiEnuise cu gendul cA e pensio-
nar, era nerdbdAtor s6-gi aibd patalamaua la mAnd. lnceputut
anului qcolar'bdtea la uEd qi, dacd nu se rezolvd repede nensio'
narea lui, lnseamnd cd iar sd bat6 drumurile in fiecare zi pdnd-n
Pripas, in loc s5-si vadi de slujba ce-o avea la GrofEoru gi
sd-gi incaseze in tihn5, lunar, pe'nsioara cuvenitd. Mereu intre.
ba pe ZAgreanu ce mai gtie, dar tAntirul, mai ingrijorat, nu qtia
decAt ceea ce-i fdgdduise insp,ectorul ; cA locul din Pripas e al
1ui.
Deocamdatd ins5, fiindcE se apropia ioia cdnd Belciug avea
sa vie s;f, sfArqeasc5 ctr locul casei, solii Herdelea se sfdtuirA
qi se invoiri sd intabuleze averea lor din Pripas pe numele
Ghighitei, pe,ntru orice eventualitate. Nu-i ameninla nici 'rn
sechestru sau vreo altb nenorocire, dar e bine ca f.ata sA aibA
c.rleacA de zestre, .nu ca sdrmana Laura. Ei inqigi vor trii cu ce
au, iar dacd Herdelea nu va mai putea munci la Grofgoru.
nu-i nimic, se vor ajunge Ei din pensioar5, cd lor nu le mai
trebuie nici fumuri, nici mdriri; ci doar cAt sd bage in guri
gi sd-qi tie ziiele bdtr6ne.
Preotul Betciug trase cu brigcil chiar la ddngii. Era obosit
de alergdturile pentru biserica cea nouA, dar totu;i bucuria
u lucea In ochl ca in sfergit linta vietii lui e infdptuitd. Povesti
cu insufle{ire ce pregdtiri a ficut pentru sfinlirea care va avea
loc duminic[, cum a invitat pe episconul din Gherla qi cum
c.piscopttl a rdspuns c;i va veni negreqit. cum are sigrrran!5 cA
toti preotii din jude! vor fi de fa!d, impreund cu toatd ,.in-
teligenla( romdnd din Armadia Ei imprejrrrimi, cd va fi o pe'
trecere cu dans unde desigur domnigoara Ghighi va avea rolr-rl
principal ,si cI in sf6rEit Pripasul va deveni ln ziua aceea un
adev5rat centru romdnesc de nddeidi frumoase.
ln privinla locului care-l interesa pe l{erdelea nreotul ve-
rrise lnarmat cu tot ce trebuia spre, a se putea face renede
toate formele. Plecard impreun5 la iudecdtorie, ne la notarul
pubiic, 'pe la cdrlile funduare... Pdnd la amiazd isnrdvird tot,
ba avurd vreme sA treacd Si la Grofsoru care se insdrcin6, gra*
4Qa'
tuit, sI transcrie grabnic averea rdposatului Ion Gianetagu pcl
rrr-unele bisericii romdne din Pripas.
In aceeaqi searA qi cu invoirea ddscdli{ci, Herdelea fdcr.r
o lnqtiinlare episcopiei cum cii iq;i rctragc pldngerea irnpotriva
preotului Belciug, declardnd cir cnttncntul lliriul.c sr-rfletesc irl
Pripasului numai dintr-o scipare din vcdt:rer, jar nrr din rea-
voin{d, n-a venit cu crucea la BoboteazS.
Chiar a doua zi sosi apoi gi comurlicarcir inslrcctorului cir
ministerul a binevoit s?i-i incuviinleze trecerea li.r ;tr:nsic,, rnul-
tumindu-i pentru serviciile aduse statului. I'Icrdclc.a tremurir
t itind adresa Ei se ingAmfd de mullumirile ministrulrri. Ii'ireqtc,
,:d, pAnd seara, toatd Armadia af15 regr,etele guvr:rnului rlc-ir
fi pierdut un invdtitor atdt de harnic ca l{erdelc,'a ,si toati:i
lumea se minuni de, asemenea distinclie rar;i. La berlria Cri-
r,'i!a, unde intrd sd bea o bere, Herdelea intAlni pe ZAgreanu
('are tocmai primise gi el numirea.
Bravo, urmaqule ! strigd Herdelea arirtdndu-i adrestr
-
ittspectorului. $i-ti doresc sd cape{i gi dumneata, pestc treizei
clc ani, o hdrloagd ca as'ta colea !
ln cinstea acestor veEti, Flerdelea ciocni cAteva pahare cu
Zdgreanu, sperAnd in sinea lui c5 tAndnrl, avAnd numirea in
buzunar, va deschide vorba despre Ghighi. Zdgreanu lnsd se
1:osomori de tot, suspind foarte'des Ei nici mdcar nu se uitri
in ochii lui Herdelea.
Mi se pare mie cd Z\greanu vostru €, calrl hotoman I
zise -Herdelea acasd, povestind mulenia tdndrului.
acuma vedeti c-am avut drentatc I strigd Ghighi,
- Ei,
r'SutAnd sd parA triumfdtoare, deEi inima ii itremttra oa varga.
4
Inainte de prdnz, pe c6nd Ghighi i$i potrivea rochia de
bal in care voia sA mearg5, a doua zi, la sfinlirea bisericii din
Trripas, veni Z{greanu, mai g6tit ca de obicei ;i mai grav.
".Vrea sA-mi ceard mlina(, se gindi Ghighi, spe'riatd de
iu.gine qi nreindrdznind sd sufle un cuvAnt.
Zdgreanu lntrebd pe doamna Hetdeiea dacl nu*i acasi
trurrlv&,,domnul colegas Ei, aflAnrl ceea ce 5tia, se uitir la Ghi-
flhi, roEi, vru sd plece indatA 5i in sfdrsit ii sdrutl tnina rliri
ti:,c :
DomniEoard... cred cb veni{i la sfintire in Pripas ?...
- Da... tocmai md pregdtesc sd... muI'murd fata.
-
383
 atunci la revedere in Pripas ! balbei Zdgrea-
- Atunci...
nu ziipicit, ieEind repede fdrd a-Ei lua rlmas bun de ia doam-
in IIcrclelee.
,pri e viclean, ori e fricos, iEi zise d5scdlila, cldtind din
r.ap, fiirA insi a se supira cLlm s-ar fi supdrat alt6datd. Barem
de-al' da Durnnezeu sd fie bine...,t
lndatd ciupi rnasa Ghighi colindi toate privdliile ca sE
gdseascd niEte pangiicule fdrd de care rochia ei n-ar fi avut
nici un farmec. Voia s5, fie mfiine cca mai drdguld din toate
fetel.e, mai ales cd-Ei zicea in gAnd melancolicl : ,,Poate cd e
irltima rrea petrecere de fatl !...66 TrecAnd pe la pogtd, auzi o
bdtaie in geam. Era Bdlan, care-i fdcea semn sd intre.
! .. $i una chierr de la Bucureqti ! zise Bdlan
- Scrisori
cu zAmbetul lui blajin pe o fa!5 rotundd gi umeciir de sudoare.
,,ldineauri au sosit... Tocmai rnd gAndeam cum sd vi le trimit
rnai rerpede,, cii ;tin cdt trebuie s-o aEteptali... Poftim, domni-
:;oari, qi iartd-md cA te-an oprit din drum !
la Titu ! strigir Ghighi, apucAnd scriscrile 9i repe-
- De
z:indu-se afarei, zdpdcitA.
UitI pangliculele q\nu se opri pdnA acas5, frirnrdntati dc
bucurie. inveirtind in mAini scrisoarea de la Titr-r qi totuqi ne-
desfrlcdnd-o.
_* Titu ! Scrisoare ! dAnsa aprinsd.
_- Bravo ! Bine c-a tipd dat Dumnezeu ! Mi s-a luat o piatri
de pe suflet ! zise Herdelea, punAndu-Ei ochelarii ca totdeauna
cAnd citea ceva deosebit" Ei, ia sfi vedem ce spune bucureqtea-
rrul nostru !
citi:
,rlubitii mei, sunt numai de doud sdptdmdni in Romdnia
sl parc*a$ fi de cdnd lumea. O viatd noul s-a deschis in fala
inea. O fi mai bun5, o fi mai rea, cine ar putea .prrrn-i D"-
ocamdatd md simt uluit Ei atAt de mic cd vegnic mi_e fric6
sA nu fiu strivit dc vlirteiul ce,rnd inconjoar5. Mulfumit aievea
sunt numai cind md intorc cu gAndul acasd, intre d-voastr6
care-mi sunteti cei mai dragi in lumea asta mare si strdini...6
- Sdracul ! bolborosi cl-dscllita, cr_l gura purigi qi ochii
rrmczi.
,.Cc,-a fost si ce-am fdcut in Sibiu, ati citit desiqur in
g.azete. Ar fi tretrt.it si s,criu gi eu ceva pentru Tribuna Bi*tritet,
ciar unde am avut rdgaz de scris cAnd md frigear_r grijile tre_
t'crii granitei ?,(
Ba ar fi fost bir:re sd fi scris, c-ar fi v6zut si clornnii
- regti noaptea gi am tras la hotel. Vroiam sd md duc a doua zi
{e pe-aici ! se intrerupse Herdelea, privind peste ochelari la
ddscdlita, ca qi c6nd i-ar fi cerut p5rerea.
:ru4
*-- S6racul ! Eopti domna Herclelea.
,rCdci u;or n-a fost de trecut in Jard, fdrd p-aqaport, qi
dac5'"nu era Virgil Pintea, nr-t ;tiu zittt cutn aq fi ajuns [a
BucureEti. Nu vd pute{i inchipui ce or1'r de treabir e Virgil !
1)rdgu!, sdritor, energic o adevitrati cotroari. Laura poate
{i mAndrd cu as€rnenea -cumnat...(
-- Mi se pare cd scrisoarea ceaLalti c tocurai dc la Lattra,
; ise Ghighi.
-* iasd, c-o vedcm pe urniit, 9i tdceli il(.'Lll'r1il I firclr l{cr*
rielea.
I I
,,Virgii a fost salvarea mea. Eu, cAtrd arn virzut cAtc greu-
tAii qi primejdii'sunt de biruit, era sd renun! de-a mai fncer'
ca. De altfel indrdgisem Sibi,-rl Ei ma gdndearn si rnti oprcsc
acolo; Virgil insd n-a vrut s-audd de una ca asta. Cutu sir te
rrnpotmolJqti Ia jumdtatea drumului ?... Ne-arn dus impreunJt
la poli{aiul oraqului care a refuzat categoric, Acelaqi rdspuns
i-am piirnit Ei ia comandantul poliliei de fronticra.. in sfArqit
primarul, un sas b6trdn, simpatic, prieteu cu Virgil, s-a lndurat
cle mine, ln urma spuselor lui Virgil cA sunt ziarist' c6.aq.vrea
sti profit de ocazie ia .t'aa Bucure$tii Ei altele... M-atn inchinat
cand m-am vdzut cu biletul de trecere in buzunar..'
PdnA la Turnu-Rogu m-a insolit Ei Virgil Pintea' Niciodatd
rr-am fost mai miqcat ca in juinStaiea de orh cAt In-aln plimbat
itiolo, pe prundi$ul girii cir:e parc.l pldngea sub paEii loEtri'
lVId cluiea inima Ei-n?ana imi ziceam'intr-una cd n-am sd mai
vad poate cdt voi trii pirmdntul Ardealului care mi-e atAt de
drag, mai drag ca orice in lume. Apoi sirena locorlotivei a
ruierat prelung, duios, zguduindu-mi sufletul. M-am imbr6liqat
,'u Virgil qi am pl6ns am6ndoi...((
* Sdracul mamii instrainat ! murmurd cloamna Herderlea,
. tcrgAndu-Ei nasrrl.
.,Pe urmd nici 'nu ;tiu cum m-am pomenit in Cdineni."
Ilomdnia ! Jara ! Doanrne-ajuti !... Graiul unguresc dispiruse-
J)retutindeni qi toati lumea romdneEte : funclionarii gdrii, va-
rneEii, conductorul trenului, cdlatorii, casele... tot qi to!i... Pen-
tru mine, obiEnuit cr,r strdinii ,Ia toate: autoritdlile de seamd,
sichimbarea aceasta a fost o minune. Auzeam Ei nu credeam,
si mi simteam at6t de fcricit c6-rni venea sd irrbrSliqez pe toti
'.amenii.
Dar fericirea nu e nicSieri statornicd. Am sosit in Bucu-
la rudele care m-au poftit la SAngeorz sd viu la dinEii- ca a-
i:asd. M-am dus Ei n-am gasit decdt niEte slugi obraznice' Boierii
 incd nu s-au intors de la btri. Se vede cd de la S6ngeorz au mai
trecut Ei aiurea. A treia zi mi-am cdutat o odaie mobilatd,
ieftind, c5ci hotelul mi-ar fi mAncat repede binigorii cu care
am ajuns in lara visurilor mele. Apoi din-doui in doud ziie
am trecut pe la casa deputatului qi voi mai trece. Speranlele
se destramd insd mereu. Viata-i viald pretutindeni, cu aceleaEi
degertdciuni, cu ace,leaqi aqtept5ri qi mai ales cu aceeaEi fali
spiimdntdtoare care reteazi scurt aripile avdntuiui. Visurile
sunt tot atdt de fdrd pref aici, ca gi dincolo. Numai cei ce nu
.le au sunt mullumili, cdci numai ei gtiu sI stoarc5 plieerile
. iclii.
Se poate totuqi sd fie din vina mea am6r5ciunea care mI
chinuieEte. Nici un paradis nu e frumos ca acela pe care gi-I
zugrdveEte omul ln sufletul sdu. Raiul unuia poate,sd fie iadul
a-ltuia. Fericirea e cldditd de inchipuirea fiectrrulia qi fiecare
fi-o potrivegte ca o hain6. Poate cd eu sunt croitor prea ne-
indem6natic. $i poate c5, din pricina aceasta, niciodatA n-o
sd-mi gdsesc haina rAvniti... par, in locul nAdejdilor stinse,
rdsar veqnic altele noi, mai ademenitoare, mai strdlucitoare,
deschizdndu-li drumuri noi, nizuinli noi. Necunoscutul e sin-
gurul indemn trainic in lume, fiindcd intr-insul se ascunde toa-
te tainele ce flau pre! viefii.
$i astfel, in aqteptarea viitorului, rnd mAngAi cu trecutul.
Vdlm5Eagul in care am crezut imi indreapti gAndurile to mai
des inapoi. Pdnd sd-mi gdsesc un locqor in lumeA noua, mi*e
clor de cea,veche pe care am pirdsit-o. De aceea ve rog s5-mi
scrili des gi mult despre tot ce se petrece ila noi, cdcii toate
mdrunligurile imi sunt mai dragi acuma ca atunci cAnd trdiam
in mijlocul lor. Sufletul meu rdtdceqte aici lntr-un degert f6ri
,.popasuri ca o pasdre ee qi-a pierdut cuibul... Vd s5rut pe tofi
cu multA iubire Titu{..
Cdnd isprivi - Herdelea, rdrn&se o tdcere ca intr-o biserici
goa15. De-abia tdrziu ddscAlila belbai amar :
- Vai sdracul
tte, Doamnc !
bdiat, cum s-a mai instrlinat !... Of, Doam-'
* Ce instrAinat ? zise Herdelea, c6utAnd sd-si ascunC;i
emolia. AEa-i omul c6nd picd in altd !arA... Lasd cd se obiq-
nuieqte dAnsul, cd doar e b6rbat, nu cdrp6 I
Se intinseri la vorb5 toli trei, incAt uitard cealalt5 scri-
soare. De altfel Laura nu spunea nimic nou, afar6 de vestea
cd iar e grea gi ci sper6, cu ajutorr.ll lui Dumnezeu, s[ faci
un bdiat.
386
Doamha Herdelea vru sA scrie ea insdqi lui Titu, sA-I mdn-
qAie, povestindu-i despre tofi qi toate, Ei mai cu searni cum
,,-a prdpddit Ion Glanetagu, gtiind cAt de mult a {inut el odi-
,rioard la ,bietul Ion6. Herdelea insa o ficu sii'qi arnAne pla-
rrul pAnd dupd sfinlirea din Pripas, ziciind :
Cine Etie, poate cA gi de-acolo vom avca dc scris ceva.'.
-B5trAnii schimbard o privire plinl de infeles : nccvas ln-
,omna Zdgreanu. Ghighi auzi gi nu protesi, ca de obicei, fie
ca nu voia sA se supere dupd scrisoarea lui Titu, fier cA avea
';i ea oarecare speranle aninate de sfinlirea bisericil lui llelciug'
IJa rnai tdrziu spuse enigmatic i
Am s6-i scriu gi eu, ca sd q;tie tot.
-
J
Duminicd... Satul parc-a intinerit gi s-a primenit in aEtep-
tarea zilei mari. E curat Ei vesel, nu degeaba poruncise preotul
ca fiecare om sd mdture uli{a in fala casei, sd curele ogrAzile
1i "sd impodobeascd porlile cu verdeald. lnsugi Dumnezeu s-a
rriilostivit si ingdduie o vrelne frumoas6, vrdnd parcS si rdsplS-
teascd astfel strddaniile slujitorului siu. Toatd lumea imbrdcase
haine aibe de sdrbdtoare. Soarele de toamnd, cumpdtat Si ve$-
ted, imprAgtia lumind caldd gi pldcutd.
Belciug, frdnt de oboseala pregetirilor, nu mai simlea de-
:rilt o emolie grozav6, alcdtuitd dintr-o mullumire fdrd seamin
:ii o nerAbdare din ce in ce mai dureroasi. Fiindci de sdmbitd
seara au inceput. a sosi ldrani de prin satele mai dqpdrtate,
cle-abia a inchis ochii toatd noaptea. In zorii zorilor apoi a
lost in picioare, a dat o raitd pe la gcoald, unde avea si fie
banchetul ,inteligenleiu, pe la Todosia, vldana lui Maxim O-
prea, unde va petrece poporul, pe la biserica noui, sd fie toate
in bund ordine. IEi pipdia mereu inima, parcd i-ar fi fost fricd
sd nu inceteze deodatd a mai bate tocmai cdnd sd culeagd roa-
tlele tuturor silinlelor sale.
Acuma dinspre Jidovita gi dinspre Sdscula, trdsuriie uruiau
mereu pe Ulila Mare. CaleEti frurnoase sau hodorogite, indlbite
rleopotrivd de praf, brigti ugoare, docare iu!i, cupeuri grele p.
duceau domnimea, pe c6nd lSranii de pe departe sau mai cu
stare veneau in ctrrule acoperite cu scoarle pestrile, iar cei de
rrrimprejur, spdla{i gi primeniti, in cete gllSgioase, pe jos...
Cdrciuma incepu sd aibd ciuiare, cu toate opreligtile preotului
care ceruse prip5Eenilor s5 nu ia nimic in guri pAnd dupA sfdn-
387
ta iiturghie. Rifca, vdduva lui Avrum, ajutatd de Aizic, avusese
grijd s5-qi umple toate butoaiele cu rachiu, ca nu cumva sd se
isprdveascd bdutura intr-o zi aqa de mare qi cu atdlia rnugterii.
Taraful. lui Goghi din P.,istrila sosi in trei cdrule i in cea clin
urm5 se indlla gorduna, falnicd qi prevestitoare de veselie. Betr-
qiug nu uitase sd tocmeascd el insuEi ldutari pentru popor ;
Briceag, impreund cu tovardEii lui, Holbea Ei Givan, irrchinau
Ia cArciumd in agteptare'a incel:utului serbirii.
Preotui Belciug fu mai fericit.c6nd picari Herdelenii.
,- Of, bine c5 v-a adus Dumnezeu ! suspind dAnsul zdrn-
bind cu m6na la inim6. CAtd emo!ie... Of, barem de-ar merge
strunA toate !
Doamna Herdelea Ei Ghighi fura rugate indatd sd inspec-
teze impodobirea bisericii qi apoi mai ales pregStirile ,fdcute la
gcoalS pentru banchetul domnimii. MAncdrile erau servite cle
berdriile Rahova Ei Grivila din Armadia, dar totuEi ochiul fe-
,meii e mai ager ca al celui mai iscusit restaurator din lume.
Herdelea insd trebui sd rAmdie eu Be,Iciug, sd-i dea ajutor Ia
primirea oaspe!ilor.
Episcopul sosi pe la zece, intr-un cupeu inchis, tras de
patru cai, inconjurat de o ceatd de fldcdi prip5geni, cdldri, care
il agteptaserd la podul de peste Someq, dupd ordinele preotu-
lui. Cupeul era urmat de vreo gase, alte tr5suri in care se gdsea:
suita episcopului, atcdtuit5 din inalte fele bisericegti.
Doi preoli tineri se repezird sd-i ajute sd coboare din crr-
peu. Cdnd pdgi episcopul pe scard, trdsura se indoi, aproane si
se r5stoarne. Era bltrAn qi foarte gras, dar cu o fald bldndS,
cu niEtq ochi albagtri qi iimpezi de copil si cu o barbd ninsA
in care se amestecau pdrul lung gi mustdlile gdlbeiite. Avea
rrl"rrajii rogcovani si sufla greu.
. - -: f'oarte cald, murmurir ddnsul surAzdnd silit imprejur
Ei ridicAnd degetele sir binecuvinteze ,mullimea descoperitd.
. Pg. fruntea_ largl care se pierdea in creqtetul plequv gi lu-
citor, licdreau bobite de sudori. Sirnli cd-i vine si strdnute si
se aeoperi repede. Avea groazd de guturai qi de aceea se ferea
veqnic de curent gi rdcealS.
Belciug igi fdcu loc cu coatele prin inghesuiald, s;optind
intr-una migcat ,,dati-mi voie, vi rog{a p6ni de ajunse'cu 'm""n
greutate_-in fata episcopului. Aici tuEi uqor, ca si-qi alunge,
emolia din gdt, .5i apoi rosti cele cdteva cuvinte de bund veniie
pe care le fnvSlase in fafa oglinzii, incurcdndu-se totuqi de
mai multe ori, ceea ce fnsd parci spori solernnitatea clipei.
.388
Bine... bine, g6f6i episcopul plictisit. Tare frumos...
Rdvna- sfinliei tale md bucurd foarte... Preotul... pdsto'rul Dom-
nului... Da... AEa... Dar inainte de-a incepe programul, aq dori
sd md odihnesc pu!in... M5car zece minute... M-a prSpddit c5-
iitoria..: $-apoi am dormit foarte prost azi-noapte in Arma-
dia...
Protopopul din Armadia, la care dormise episcopul qi
care-i fdcuse un pat impSrdtesc, pdli, dar se'fdcu cd nu aude.
Arhiereul intri in casS cu Belciug, ceru apd, se aEezi ln-
tr-un jil! Ei stdtu neclintit vreun sfert de ceas, cu ochii tru-
diti inchiEi, miEcdnd doar buzele din cAnd in cAnd fdrd glas.
I3elciug rdmase t6ngd ddnsul, tdcut Ei respectuos. Afard insd
lumea porni spre bisericd.
Cincizeci gi doi de preoli, cu episcopul in frr,rntc, slujirzi
sfinlirea. VeEmintele bdtute cu fir umpleau biserica de strAlu-
cire. Mirosul de tdmAie se urca pdnd-n tavan Ei se cobora
p6nd-n sufletele care-l sorbeau lacome, imbdtate de evlavie.
O taind ad6ncd, coplegitoare' Ei pldcutd, frirmAnta toate inimile
9i minlile.
Din clipa cdnd trecu pragul bisericii, infSligarea episcopului
s-a schimbat ca prin farmec. Ochii iui mdrili pdreau scdldali
intr.o bl6ndele cuceritoare Ei pe toatd fala ii plutea un zAm-
bet bun, nevinovat qi cucernic, ce-i tremura uFor barba argin-
tie. Glasul obosit rdsuna dulce gi [in, pdtrunz6nd drept in su-
flete, imbrdliEdndu-le 9i lndllAndu-le in altd lume.- Chiar bro-
boana de sudoare de pel frunte pdrea o cununi{d de diamants
sau o aureolS nedespdrlitd.
In sfArgit se sui in amvonul strdmt, p.isind anevoie pe
treptele in spiralS, gAfdind foarte tare incAt se auzea pAnd in
cor. LiniEtit igi roti privirea peste tot cuprinsul bisericii, m6n-
g6ind parcd icoanele noi, tavanul pictat cu stele, din care
atdrna un candelabru cu zeci de lumdndri albe aprinse, ca o
l5clie urias5, altarul daurit, fumul alburiu de tdmdie qerpuind
deasupra mullimii de oameni care -se inghesuiau t5culi, cu f€=
lele rogii asudate, cu ochii rnari ridicali spre amvon, ameste-
cali de-a valma, domni in haine negr.e. tdrani cu cdmaqa ca
zdpada, femei in catrinle pestrite... Apoi, ca un moqneag obosit
de anii vielii Ei intrezdrind fericirea cea mare, vorbi rar, domol,
fdrd inflorituri qi fdrd gesturi, dbspre Dumnezeu, despre oa-
meni, despre romAni, despre qcoalS qi credintd, despre Bel-
ciug, despre toate, nemeEtegugit, incheind cu o blagoslovenie
simplS, ca o reversare a unui duh viu. O tdcere lacomd ii inghi-
{ea cuvintele,, picurdndu-le in inimile oamenilor ca un balsam
atotp'uternic,..
389
 Doamna Herdelea, care la inceput nu-l putuse suferi, p5-
r'6ndu-i-se prea gras gi lumesi, din care pricind nici nu se
imbulzise sd-i sdrute mAna, deEi se zice c5, asemenea sdrutare
poarti noroc toatA viala gezdnd in stranS, avAnd la
- acuma,
st6nga pe Ghighi gi la dreapta pe doamna Filipoi, se imblAnzi
Ei sim{i din ce ln ce mai multd simpatie pentru omul bdtrdri
.at6t de schimbat la fa!5, pqrcd ar fi vdzut pe Dumnezeu. Cdnd
se sprdvi predicaj Eopti pocAitd doamna Filipoiu :
Uite-aEa imi inchipuiesc cd trebuie s5 fi fost gi apos-
tolii ! Oameni eu slbbiciuni in fala oamenilor, gi sfinli cupringi
rje duhul sfAnt in fala lui Durnnezeu...
Da, da, flcu doamna Filipoiu, intorc6ndu-se speriati,
fari -a fi auzit goapta, c6ci, in vremea cAt vorbise episcopuJ,
€a se gendise cu tristele la Elvira ei care n-a avut incA nici un
petitor.
' Indatd dupa sdvArgirea slujbei, e,piscopul ceru sd i se aducd
repede, cupeul, sd plece, dornic sd ajungd negregit acase diseare,
la pdtuceanul lui in care s5-qi odihneascl oboselile drumului.
Belciug de-abia l-a putut indupleca sd guste ceva Ia iuleald
Ei sd inchine un pahar de vin pentru viitorul parohiei din Pri-
pas. tmpreund cu episcopul plecard firegte Ei felele' simandi-
coase, venite numai ca sd arate cd nu lipsesc de la ceremoniile
nationale Ei religioase.
Ceilal{i oaspeli ins6 rdsuflari scdp6nd de prezenla strdn-
jenitoare a vlddicii. ln cAteva minute toatd domnia se g5si
la banchet, idtdmpinatd cu De$tedptd.-te romdne de cirtre is-
cusitul Goghi. Mesele erau intinse in gcoala golitd de bdnci 9i
infrumuselat6 cu verdeald. Grofqorr: linu intdiul toast pentru
,,vrednicul preot Belciug66, avAnd grija si accentueze la urmi
cE ,rdatoria acestui col! romdnesc este sd tr:imitd in viitor de-
putat romdn ln Camera de pe malul Dun6rii'(. $i de-aci incolo
toasturile urmard lan! douA ceasuri, inc6t tinerii de ambele sexe,
doritori de dans, lncepurd sA rnurmure. Belciug primea felici-
tArile, multumea tuturor, dddea ordine chelnerilor, neobosit ca
5i cAnd fericirea care-i inflorise obrajii i-ar in indoit Ei puterile.
Ghighi bduse o jumdtate de pahar de vin roEu, ciocnind
mereu cu Zdgreanu care se ficuse ca racul, ii angajase toare
dansurile, lqi dddea ochii peste cap, negesind vorbele care si-i
imbrace gAndurile, igi desfdqura planurile de viitor ce prevedeau
negreqit qi indeosebi o nevasti drdgu!5, cuminte, cult6... ,in-
tocmai ca dumneata, stimatd domniEoards.
- Dansul ! Dansul ! se auzi ln sfArgit tot mai des printre
cavaierii ner{bd5tori, rispl5tili bu priviri recunoscdtoare de ei-
390
in bunA parte odrasle de preoli, ahtia-
tre, domniEoarele sfioase,
le dup6 dans deoarece vara aceasta n:a fost nici o petrecere
de seamS in imprejurimi.
In sfArEit Zdgreanu incepu nigte tratative misterioase cu
Goghi, pe care le incheie cu o strAngere de m6n6, neuitAnd si
aibd in palmi o hdrtie dc zece coroane. Rezultatul fu o so-
nregand zv5pdiati care stArni un ropot de aplauzc tinereqtl.
lntr-o clipire cdliva ldrani scoase,ri afard atAtea mese incAt
;umitate gcoala se prefdcu in salA de dans. ZAgreanu, fericit,
alerg5 la Ghighi, care rogi de mAndrie cd are cinstea de-a
rleschide balul, pe cdnd prietenele ei din Armadia qedeau in-
grijorate. Doamna 'Herdelea, lindnd carnetul de dans gi evan-
taiui Ghighifei, iEi lud cuvenitul loc pe un scauri ldngtr perete,
intre doamna Filipoiu qi doamna Grofqoru, dezbAtdnd greutdlile
vielii. Vorbind insi nu scApa din ochi de loc pe Ghghi, care
dansa ca o 26n5, se mlddia, zdmbitoare, primea multe compli-
:nente qi ciripea cu Zdgreanu, ocolindu-i privirile rugdtoare.
In cealaltS jum5tate de ScoalA domnii continuau banchetul
5i toasturiie. Popa dirr Vdrarea se cherch-eli curdnd, ca qi doc-
Lorul Filipoiu gi profesorul Maiereanu. In ce'le din urm6, cu
toatd lmpotrivirea lui Spdtaru, linu un mic discurs Ei solg6-
birdul Chifu, subliniind in treacdt liberalismul stdpAnirii care
ingdduie bucuroas5 propdEirea tuturor popoarelor credincioase
patriei. Silvicultorul Madarasy dobdndi sdrutarea vajnicului
Spdtaru pentru un infldcirat ,,trdiascd rom6nii(. I{crdelea, in-
tAlnind printre preo{i mulli prieteni din copilArie pe care nu-i
vdzuse de ani de zile, bdu cu fiecare cdte un p5htrrel qi povc-sti
[uturor cum dupd treizeci Ei doi de ani de zile de sluibA, avAnd
nevoie de odihna binemeritatd a primit muliumiri do la insuqi
rlinistrul qcoalelor. In acelagi timp flnsd lduda cAtre toti pe
i3elciug care-i .,un popd fdrd pereche gi un om cum nrr se poate
mai de treabS(. tselciug de asemenea lmpuia urechile tuturor
sldr.ind pe Hendelea, ,rprieten nepreluit si rorn6n vrednic de
stima obgteasc5.5.
Aproape de sfinlitul soarelui, preotul propuse lui Herdelea
s5 rneargd pulin in mijlocul ldranilor, zicAnd :
E datoria noastrd, Zaharie, sd purtdm de grijA poporu-
irri ! -
AEa-i, Ioane, aqa-i... Prea bine... Dar s6-mi iau qi baba !
- llerdelea
rAspunse ciipind din ochi foarte jovial.
Doamna Herdeiea nu putea sd lase singur6 pe Ghighi.
Atunci iqi aduse aminte gi Zdgreanu ci, fiind invAtltorul co-
munei, are obligalia si mearg6 Ei ddnsul, mai ales ci fArd
391
domniEoara Ghighi nu faee doud parale toati petrecerea. Ghighi
era de asemenea bucuroasd s5 plece, fiindcd Zdgreanu deve-
nise iar melancolic, se incdpd{dna sd vorbeascd tot mai st6-
ruitor de ochii ei 9i chiar. incepAnd de cdteva ori sd-i declare :
,.DomniEoard, 1e...66, fdrd insd a indrizni sd sfdrqeascd : -...iu-
besc !66 Mai gdsindu-se gi alli doritori de a vedea petrecerea
poporului,'se adund repede un grup vesel care porni spre cas;i
't-odosiei lui Maxim Oprea.
Ograda gemea de oameni... BdtrAnii. cu primarul F.lorea
"fancu .in frunte, stdteau in poarta deschisa Ei, privind cum
;c,acd tinere,tul, vorbeau despre bisericd, despre cules gi despre
ddrile grele. Toma Bulbui, mohor6t, ofta dei 9i de-abia arunca
uneori cdte*un cuv6nt, cdci gdndurile lui erau mereu la Geor-
ge! care acuma Eedea in temnila din Bistri{a, aEteptdnd jude-
iata curlii cu jur&!i. Mai la o parte, stingher,'bat.anrt Cia.t"-
tagu trdgea cu urechea, mai umilit ca odinioard ; moartea lui
Ion li incdrunfise de tot Ei-i sddise in ochii bldnzi o tristete
statornicd.
- Straja celor:trei
imp6rlirea
Cosma Ciocdnaq fusese, insdrcinat de Belciug clr
vedre de rachiu gratuit, ,prevdzute iripro*
gramr,tl pentru s5rbdtoarea sfintirii noii biserici. lqi indeplinea
itu.iba cu atdta nepdrtinir.e cd bruftului pe unii fldcdi, care
voiserd sd ia doud porlii, iar cu Macedon Cercetagu ajnnsese
chiar la o ugoarA Ei trecdtoare pdruiald.
Tot omul are dreptul la o titrd de bduturd ! Aga-i po-
runca- ! Cine nu se saturd, sa mai cumpere gi dcr la cdrciumd I
striga CiocAnaE. sfatos, din cdnd in c6.nd, in gura tinzii, uncle
trona" cu o pAlnie intr-o m6ni gi in cealaltd crr o rniisuri. dir
tinichea, imprumutate de la vilduva lui Avrum.
Ldnga prispi s-a strdns un pAlc dc bdrbati impreiurul lui
Sirnion Butunoiu, care povestea n-rinciuni din bdtrAni, tugind
Ei strdnutdnd zgomotos. Macedon Cercetaqu, trdsnit r5u. um-
bla de xci-colo, comanddnd nemlegte Ei ddnd din mAini sprt.
marea vcselie a copiilor care il salutau militdreqte.
Ldutarii cdntau invArtita cu foc. Fldcdii tropdiau !an!o;,
iar fetele se rdsuceau ca sfdrlezele, cu zdmbete mul{umite pe
fa!d. Umbra nucilor bdtr6ni de ldngb Eurd se intindea din ce.
in ce, sublire, euprinzdnd aproape toatd ograda.
Cind sosi grupul de dornni, jocui se opri brusc, in semn
dc,, respect. Toli bdtrlinii se descoperird, iar primarul cu b5-
tr6nii inconjurard pe Belciug qi pe llerdelea, vorbind de solem-
nitatea sfinlirii care a prilejuit atAta cinste satului'intreg Si
indeosebi preotului. trlie Onir, care, de cdnd s-a insurat- r;i
392
\icolae Tdtaru'cu fata lui $tefan Hotnog, a rlmas capul fi5-
cdil.or, se apropie de Zdgreanu gi-l pofti si joace, oferindu-i
pe cea mai frumugicd fatd din Pripas, pe J\{aria lui Trifon
'fitaru, pe care gi-o ochise dAnsul s-o ia de nevastii in cdElegi.
Zdgreanu, nedezlipit de Ghighi, refuzd zdpdcit. Atunci Tlie che-
md pe domnigoara la joc, ceea ce pe' doamna Herdelea o um-
plu de revolti, iar pe Ghighi o f5cu sd z6mbeasca de ruqine.
In sfAr;it primarul, cu coniimldmdntul preotului, porunci fld-
cdilor si continue jocul, sd vadd gi domnii c6t sunt de fru-
t"noase petrecerile prostimii.
Torna Buibuc izbuti curAnd sd ia deoparte pe Herdelea,
sd se rnai sfdtuiasci cu dAnsul desprc George,. Nevasta lui To-
ma, rnai uscatd, cu ocl-rii mici, veseli, mai addncili in cap qi cu
glasr-rl mai plAngdtor, veni l6ngd ei, igi frdnse rndinile qi se
jurir ci numai farmecele r:ele au putut face pe bdiatul lor sd
cadi in asemenea ndpastd. Herdelea il incuraji q6 aibi depli-
nd incredere in Grofgoru, cdci nu-i avocat ca e,l nicdieri.
- - Mi se pare cd pAnd sd vie acasd George, nevastS-sa
s,, sd-l aqtepte cu copilaqul in brale. Zice c6-i grea... O fi, cd
:ista-i menirea fe'meii, rosti mai tdrziu Toma, inseninat pulin.
Prin sat insd umbla zvonul ci Florica ar fi r5mas insArci-
natd cu lon. Nimeni nu qtia de unde a ieEit vorba aceasta, dar
rnulfi o credeau. Unele babe mai lacome, de bdrfeli ispiteau
pe Savista,, care acum se mutase inapoi la Trifon Tdtaru qi cer-
qea iar in Ulila Mare, deoarece Florica o vedea ca sarea in
'-:chi. Oloaga insd nu rdspundea nimdnui, era vegnic acri Ei
:ndnioas5, incAt lumea spunea cd trebuie sd fi intrat in anul
morlii.
Tocmai cdnd se isprdvi jocul, veni gdligios Vasile Baciu
care, dupi ce incercase zadarnic sd conrupd pe Cosma CiocS-
nag, se dusese la cArciumd sd-$i potoleascd mai bine setea. Cum
ziri pe Belciug, se intunecd Ei se indreotd glon! spre dAnsu-i
zicdndu-i :
._ $i a;a, domnule p6rinte, vrei s5-mi iei mogia cu tot
ciinadinsul ?
Preotul incercf, sd nu-l [ege in searnd. ca sd nu-gi strice
etrisnozilia. Vasile insd nu-l sl5bi 9i se inddrii tot rnai r.in.
j\tunci Belciug, srrplrat, ii zise tare, si arrdi intreg norodui :
Ai ajuns ruginea satului, mdi \rasile, gi.tot nrr te,mai
.aturi - de blestemetii ?... PdmAnt mai mult isi 'trebuie ca si
uoli bea mai mult ?... N-ar fi ndca"t de fluinnezeu sir incapb
ir.l rn6nile tatle mogia, s-o pripdde$ti orin cdrcinuni ? .. A"o,i pit-
rniintul nu-i pentru betivi si leneqi, Vasile ! Nu, nu ! PirnAntul
393
asteapte muncil Ei trudI, nu lenevie !... Ion, ginere-tdu, fie'
iertat, da, merita moEia, cd-i era drag5 gi punea osul s-o mun-
ceasc6. Bine te-a cunoscut de n-a vrut in ruptul capului sd o
lase s-ajungA iar pe seama ta... Cdnd vei 'i'rea sd munceqti
omeneqte Ei sd te laqi de belie, atunci sd vii la mine sA rnar
vorbim ! Deocamdata Ei cdt ai e prea mult... Aqa !... PAni
atunci insd sd piei din ochii mei, satand afurisitd !
Dojana preotului, mai ales fiind stdpdnitd, gdsi aproba;ea
tuturor sdtenilor. Chiar qi Vasile Baciu parc6 se dezmetlci,
cAci indatd lncepu sA se inchine, morrreind :
Apoi daia-i a$a, am sd fac jurdmAnt in biserica cei'r
noud- qi n-am sd mai iau in gurd nici un strop de rachiu, cite
zile-oi mai trAi...
Belciug auzi frigdduin{a, mulfurnit, dar totuEi nu vru sii
mai lntindd vorba cu ddnsul, ci se intoarse spre un grup de
ldrani din Sdscula, care veniserd la sfinlire dornici sd poatA
muta cAt mai degrabd biserica cea veche, sA aibd 9i ei biseri-
cuia lor ca toate satele ,creqtine.
Fiindci se insera Ei mai ales fiindc6 Herdelea incepust'
sd lnchine pdhdre,le cu !5ranii, doamna Herdelea hotdri ci'
f&ri a mai frece pe la gcoalS, unde continua petrecerea dom-
neascS, e vremea sd plece direct acasd, in Arrnadia. Zadatnict
fur5 stSruinlele pre,otului, care de-abia acutrla voia s5 sc aEeae'
serios la chef cu Herdel.ea, zadarnice rugdminlile lui ZAgreanu'
care se jura cd lipsa Ghighitei rdpeEte tot farmecui balului *
doamna Ilerdelea rAmase neinduplecat5. Belciug atunci Ie oferi
tlriqca lui cea bund, regretdnd insd mereu cd doamna nu bine-
voie$te sE mai zAboveascd barem un ceas. Ca sA-i arate cA nu-r
supdratd, doamna Herdelea il pofti sI tragi totdeauna la dAn;ii,
c6nd va veni in Armadia, ceea ce preotul primi foarte bucuros.
__ Mare p5cat insd cA nrr vom mai lucra de-acuma im-
pretrn5, dragd Zaharie ! adAugl Belciug cu duioEie in glas.
Ce are a face, foane ?... N-ai colea pe prietenul Za-
- care-i tot de-al nostru ?
qrcanu,
AS !... Z\.greanu !... Noi doi anevoie o sA ne inlelegem"
rnormdi Bclciug, dnnourdndu-se.
bAiat bun, zAu e brrn, zise Herdelea invAluinri
- l,asd cA-i
pe ZAgreanu intr-un zAmbet de lncredere.
nurnai dac-ar avea norocul sd-gi gtrseascd o nci-
- Poate'
vesticA bund, rorn.lncd verde, uite-aga ca domniqoara Ghigh:,
poate cd atunci ar prlcepe care i-e chemarea in mijlocul nos-
tru ! rosti preottrl mai grav.
394
Ghighi era sir legine de rugine. Zdgreanu insd fu cuprins
de a tndrdzneal5 extraordinarii, incdt zise repede:
Dacd domniEoara m-ar vreb, eu... eu...
- Me
- in ulild I mI rog, asemenea lucruri serioase' nu se pun
rog,
la cale il intrerupsc doamna Herdelea cu o blAndele
neobignuit6. Vino lre la noi, Ei te primim cu dragd inimd...
,lfotugi Zdgreanu, spre a-qi potoli avAntul, apuc5 mAna
Ghighifei gi o sAmti prclr.rrrg.
BriEca porni la pas, cici Ztgreanu ii Insolea pe jos. In fala
case-i lor din capul satului ser oprirtr pu{in. Zenobia, care Eedea
posomorAtd pe prispd, veni la trdsurir, vorbi despre Ion, plAnso
cu sughituri qi in cele din urrn6 afurisi pc Georgc ;i tot nea-
rnul lrri Toma.
Rietul Iorr ! zise doamna flerdelea. Iute s-a mai prii-
- Se vede c-aga
pddit... i-a fost scris !
'
Zenobia se intoarse acasA, ldsAnd in urm6-i o dArd de jale.
Pe urmd insd se uitard cu tolii la casa lor mereu goa15, me-
reu incuiat5, cu ograda nrdpdditd de buruieni.
Casa vI aEteaptd s-o stdnAni{i, murmttrd He'rdelea pri-
vind-increzdtor in ochii urmagului sdu.
Peste drum, pe cnlcea de lemn, Hristosul de tinichea, cu
fala poleittr de o raztr intdrziat5, parcA li m6ngAia, zuruindu-5i
irqor trunul in pdierea inserlrii der toamnd.
Zlgreantt rdmase tn mijlocul ulitei urmdrind cn priviri
drAgostoase trdsrrra ce se deniirta ln trapul cailor. Ghighi, 9e-
zdnd pe scdunelul din fald il vedea qi-l girsea mai dr6gu! ,:a
orice alt bdrbat din 0.urne.
La RApile I)raeului bAtrdnii lntoarserA capul. Pripasul
de-abia lgi mai ardta cAteva casc'. I)oar turnul bisericii noi,
str6lucitor, se indlta ca un cap biruitor. Zdgreanu insd era tot
in drum, in fata cr"ucii, cr.t canul gol gi, cum st5tea acolo aqa,
oarcA fdcea un jrrrdmdnt mare.
Anoi goseaua cotegte, anoi se indoaie, apoi se intinde iar
clreaotd ca o nanglicd cenusie in amurgul rdeoros. ln stdnga
r Amdne in urmd Cismeaua Nlortului, pe cdnd in dreanta, pe
hota.rrl rre$ted. del.itele se, urc5, s,e lmpart, se ineur:cd pAnd
qub pidurea VArare'i. Apoi Pddurea Domneascd inghite uruitul
trAstrrji, vAltorindu-l in ecouri zgomotoase...
Satui a rdmas inapoi acelaqi, parcd nimic nu s-ar fi schim-
bat. CAliva oan eni s-au stins, altii le-au luat locul. Peste
zvArcolirile vielii, vremea vine nelAsltoare, qtergind toate
rrrmele. Suferinlele, patimile, nlzuinlble, mari sau rnici, se pierd
395
 intr-o taind dureros de necuprinsd, ca niEte tremurdri plipAn_
de intr-un uragan uriag.
Herdelenii tao toli trei. Numai gdirdurile lor, a!6!ate de
speranla _impodobitoare a tuturor sufletelor, aleargi heincetat
ina.inte. cailor bocdnesc aspru pe drumul-bdtdtorit Ei
-copitele
rolile trdsurii uruie mereu, monoton, rnonoton ca insugi mer-
sul vremii.
Drumul .trece prin Jidovifa, pe podul de lemn, acoperit, , BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
{e peste Someg, Ei pe urmd se pierde in goseaua ce'a mgre qi
fdra inceput... (Edilii apErute in limbi strdine)

CBLOR MULTI UMILI ! ,,O literaturd nu e cunoscutd in strdindtater decdt prin

opere reprezenta'tive, de oibieei foarte pufine. A fi, cunoscul
Martie inseamnS a fi ci.ti,t Si, "apreciat, a avea circulafie in pres5, in
1913
- iulie 1920 critic6, in p'r.rblic. Nu e suficient sd traducii qi sd tipdreg,ti o
cante furtr-o limbd strdind ; ,trrebuie s,5 oucereqti atenlia $i pre-
{uirea stnSinilon. 1...1 Once va aducre viitoruL, eert, esrte cd nu
vom putea fi cunosculi in sitrdindtate decdt prin opere vii, pu-
'uertrice, interesante, care sd refind atenlia oamenilor. Cu plic-
tiselile noastre didacticizante, abia vom'ob!ine, zAmbete i,ronice.
Itru noi vorn impune lumii ee sd aprecieze din literatura noas-
lri..(
LIVrU REBR,EANU (1940)

7. Jan Romdn. Z rumulustiny prblozila Marie Kojecka

F'i'aha. Vydavatelstvo Druisitevni Priice, 1929 ;
2. tron. rTradnzione di A. Silvestri Giio,rgi, Lanciano, B.
iJarabba, 1930 ;
3. Iott. Powi6s,c. Przelozyl Rumdnskiego Stanislaw Lu-
Itas,ik, Krakow, Gebethner, 19321'
4. Die Erd,e, die trunken macht. Aus dem Rumdnischen
irlrerstat von prof. Konrad Richiter, Wiener, Verlag, 1941 ;
"lt. Iott. I?ormd,n. Z rumuirdiny prelozila Z. Divalova.
Tur-
finsky Sv. Mantin, Vydala l\{a\tica, 1943 ;
6. Plodoui zemije. ,[ott. prsr.r dr. Ivan Esi]r. Zagneb, Vel-
zck, 1943;
7. Ion, Ie roumain Traduiit du roumain, av& une intro-
dtt'ction, par Pierre Mesnard. Paris,, Librairie Plon, 1946. 495 p.
(i;'eux Crois6s'(.,,Ames,elt Terres Etrangdres(.)
B. Jon. Roman. Prevod. of rum"nski Janka Miteva. Sofijir,
Narodna kultura, 1947. 308 p.;

c.l. 40026 coala 27 397

 9. Ion. BarceLona, Josd Janes, 1950. 441. ;
I0. Ion Apil.o da terra. A voz do amor. lTtpd.l Anit6nio
de Sousa. Lisboa, Ed. Ulisseia, 1955-1956, 248 p, /vol. ii ;
255 p. lvol.Ill ;
7I. Ion. Ro'man. Prebela Anelka Tonauh. Bucure$ti, 1957 ;
72. lon. ForditotLa Olair Tibon, Bukar',est, 1960 ;
13. Ion (in limba englcza), 1961 ;
14. La uoce d'ella terro. Versione dal romeno di Giovanni
Serra. Disegni intorni e della eopertina del pittore rom€R{} IiEPNRE CRITICE
Jules Penahim. Miiano, Edizioni Paoline, 1965. 564 p. * 6 f.pi.
(Co,llana,,Capotlavo,ri() ;
75. Ion. Transla,te'd by A. Hillard. London, ,Feter Owen,
1965. V + 411 p. ,,UNESCO Colleotion of Representatlive ,rCritica cinstitS, oricdt ar fi de aspra, o pritnesc,cu re-
Works...,,Rumanian Series") ; :jemnare, dacl nu Ei cu pldcere. Criticului nu-i cer laude, ci
L6. Ion. Perevod s rrrntyskogo S. Kul'rnanovoj. Pnedisla. in!ei.egere."
vie'lSilvian losifescu]. Moskva, HudoZes'tvennaja liitbenatura, LIVIU REBREANU (1923)
)966.464 p.;
L7. Ion. Bu eseri Hilmi Omeroglu dilirnize -ceviirrniqtir.
Istanbui Milli Egitilm Basimwi, 1970. .743 p. ("Devl'et Kitaplari* I. Considerafii rom6nepti
Diinya edebiyatindan tenctime,Ler. Ro'm,en Kldsikleri, 1.) ;
LB. Jon, Rornan. Prevede of rum"nski' Gergana Strafrieva. esfie epop€ea, mai degrabd pecAt rom,anul, care con-
.,",.Ion
Sofija, Narodna kultura, 7967. 472 p. -F 1 f. porttr. ; sa,crA pe Rebreanu ca poet epic,al omului teluric. Ca gi in Mora
'L9. IEi.n. /Trad,./ Adll Muhammand'Ali Luis Bfrqtur.
/Pref.l iui Slavici, enorii nu sunt indivizi cu viati unilcd, ci exponenfi
Abdu-r-Rahman Al-Khamis. Cairo, 1968. 542 p. (Al-Qahirah. ai clas'ei qi generaliei. Precum Achile Ei Odiseu repr{ezf,qt5,
/ respectiv, oriza erotica qi rdzboi,nicd qi intnepiditat,ea rnaLure,
"Dar aL Katib al-'arabi(.) ;
Ion e sirnbolu'l {drdnimii care vrea pdmAnt, dintr-un instinat
the Romanian' Edit'ed by Ralplt
20.'.lotz. Translated'from puternic de apdrare. Noliunea vrea pdmdn't dintrr-un instinot
M. Aderman. Nerv York, Trn'ayne, Publishers, Inc', 1967' 1 f' iruterni,e de aplrare. Notiunea de ambifie e prea cornplicarti
-'- 442
' - nl-a.fWttoiJf.
:
Roman. Berlin, Verlag Vo k und Wetrt ; /Bii-"
pen1tru cazul s5u. Aclbele lui Ion ar'r a'erul uno,r efec'te ale de,li-
Meridiane/, 1969. 5?ii p. beraliei gi nu sunt de faprt dec6t viclenii ale unei f,iinfe redu-
lrares*, Verlag
*Romaan. ;
se. Ion seduce pe Ana ca rs'd sil,eascd pe viitorttLl s'ocru sd*i dea
22. lon. litadl : N. Alver ja T' Tafi' Tallin pdlmAnt, negAndindtr-s,e,- totuqi, sd treacA pesrte simip'la fdgd*
trFsti raErmait, 1970. duialS la aonstrdngerea unui aot do,tal. Evident, soeru,l 1l chinuie
2?'. 1017. PrzeloZyla Danuta Biefkowaska. Warszawa, In'
cu indiritniciile lui. Ptrttarea lui Ion fafd de Ana e iosnici.
siytu,t Wydawniczy .- Pax, 1972, 443 p. nu insd cu mult in afara concenliei t5rdne$t'i. ln socielta.ltea
rura)d, fe'meia reprezinti doul'r bra{e de lucru, o zesitre qi o
produc5toare do copii. O datd criza erottiicd trectr,t6, ea incetea-
zd de a mai ins,emna oeva prin feminitate. Sqrarta Anei e mai
dar deosebiti cu mult d,e a oricdrei femei clella tard, ntr'
rea,'$i
struc'tura celorlalfi eroi este epopeicd, adicd intemeiatA
pe momente ditr eternul calendar uman.r'
G. Cdlinescu. Istoria litetaturii romdne. Com-
pendiu. EPL, 1968, P. 285.

399
 2.
,,DAnd cia mai puternici expresie psihologiei ldrdneqti
. irr lon, Crdx$orul" qi Rdscocla, Liviu Rebreanu a cregl o ad,e-
vdraltd epopee nafionald. I se cuvine fdrd qovAire califi,eatia de
adevdnatul poet al l5rdnirnii, epittetul decernat d,e Ghe'rea lui
G. Coqbuc rdmdndnd indrep,ii,{it relatlv, adici prin rapoiltarea
unui conven$ionalism atenuatt la convenfionalisirnul flagrant al
lui Vasile Alecs,andri. CuvAntul gherist noi iil socotim pnematur
cu referire la Co buc, care a dall o fo,rmruld mai acceplbabild
rdilismului rdsu,ftat al barduiu,i d,e la Miroesti, dar nu Si la o
inldfiqare veridicd a tdranului ardelean..
ln Liviu Rebreanu, noi salutdm pe cel dintdi mare edn-
tdre! al olasei noasttre fundamenital,e : fdrdniirnea. Nu s,e dife-
ren[iaza $truc'tural de ea. O reprezint5, viguros, p:fin limpezirne,
. ale prozatorilor de azi. O cart<, gdnclita 9i al-
bun sim[, mdizurd, Stdruin{d, voinld de in dptuire. Cbn$,tiinta
s'r are un adm,irabil ritm telu1ic. MeEterul s-a realizait sub
eornandamedhrl ancestral aI hafiiicilor ndsicoliitori ai felinii. A
:dsculat literatura intr-un sens consitructiv, des'felenind brazda
qi insdmAn{And ogorul sterp,. N-a primiit nici o ingrdd,ire qi in-
si$i infrdngerile sale il cinstesc, fiindcd vddesc ndzuinli inalte
Ei deschid puitin{a nouA al,tora, acolo unde insugi n*a izbutitt.
ln toate dorneniile activitdlii sale ep,ice''a ldsat urme, chiar
dacd n-a durat elddire. Cu Piidurea spdnzuratilor a sf,drmait cea
mai asprd stAned. Cu Adarn gi Eua, a dat o primejdibasd pild5,
()are va rodi poate mai tdrziu. Cu C,i'uleandra, a tras pdltie qi
alfii au pdqit mai depar'te. ln lon, Crdigorul' qi Rdscoalo, a fixat
caraoterologia $drdneascd qi a inviat epop'eea.(
1 februarie
$erban Cioeulescu. Aspecte litetare cdhtempo'
Editura,,Minenu'a", 1972' p'
l3:u.,*,t.r.,"utrt,
t)a l
-OaO.
3. ,,Par"urg6nd cele mai vcchi, ins.emndri de lecturd
lui Rebieanu, publiceribe de noi smb titlurile 'iIournaL qi Spictiiti
(l,iviu Rebreinu. Caiete, Edi,tura,,Daeia(', Ctuj-Napbca,' 1g74,
3C.--97, l5t)-*266), eqti is,pitit sd fe {ntrebi daed, prin eon-
fruntarea intimd a intregii ppere a s,criitorul.ui, ele ar putera
tlobilndi vi'eo scmnificalie gi in ce ar consta ea. /.../
fntre altele, insemn6rile lui Rebreanu dezvd'lu,i.e stadiul
cxttrem de dificil prih care a trebuit sd treac6. viitorul scrii,tor
in curs'nl procesului de abandonare a limbilor strdine in care-qi
fdcirse irrstrucfia qi revenirea, de astd datd ea instru.menti al
crea iei fliterare, ln limba rnatennd. Dar acesta din urlmd; aqa
cr-tm i se lnfdfiga in practica folosirii ei eorlidiene, era prin
400
Lxcelenld o Hmbd ,r!5rine'as,cli'(, in sensul pnecizat de Anatole
lilancs. Na,tuna realistd a spiritullli rebrenian, atl-as inevi labil
r;y-rie. fcrrne lingvistice anticalofile de sorgin.te popular-firrA-
rie,asc5, va gdsi in indemnurile marelui scrii'tor francez un pnilej
de eonsolidare a op'{iunilor fundarn'entale citre care se simfe:r
incd do p,e' atunci
-inc,l,ina't,
clr altet mai nrult cu cdrt astfe'l de
indemnuii venoau din parlea unttia, dlntr"e eel mai prtrAlucifi
lit-rritori de timbd literarri d'in cdli cunoscr'ls€l intrealg,a lume
rie-a lungu,l vremurilor.('
Niculae Gheran. Semn,ificalria primelor lecturi,
in voi. l."iuiu llebretrnu rLupti utu xeac. Evocdn.
Cr:mentarii ctitice. Pelspcctive striiiue. Mdrturii
catuitd de Mircea Zaciu, Editura ,,Dacia", Cluj-
Napoca, 1985, p. 85, BB-89.
4. ,,Viia{a ca qi moartea, erau 6rentru Rebreanu o mare
cnigmd. De cdte ori nu *a pdrdsit" lurnea dezgustat, pentru a
r:irn6ne numai cu fantas,mele s'ale, donr,inaile de hazard ;i de
rrterne neintoarceri. Scriittura sa era, in fo,nd, o constrtrelie ar-
tiflibiald de limbdi qi cutLurd. Iluzia cufrrndirii in infinit era
rrridatd d'e ins'e,qi materialele s,ale de construcfie. Pe de o pal-
le, cuvintele ao{ionau liber, dincolo do pnopriile intenliiri ale
,rutorului. Pagina literari rebrreniand este mereu tens,ionatd de
l'or{e vitale din adAncruri, iralionale. Dorintele qi energiile ele*
nrentare ale lui lon sau Petre Petre qi ai 1ui invigo're'azi qi
1936
reg,enereazd o, limbd, lbulburAndu-i inrsi transparenfa. Pe de
rrltd partte, re(eaua densd a limibaiului presupune o,mttltitu'dine
de relailii care pun in eviden,!5 rdddcinele is'torilce, extpaver-
tite ale cuvintelor. Astdzi, a devenitt un truism afirmalia ci
ale irmba esfte purtiltoarea unei enorrne inelrcdituri isltorice. Din
rrcesf pnrnot de veder:e, 'textul ne apare translparent, automl
:,doptdnd o pozilie umil5, cle sluiiltor aI limbii, iar personajele
sale revenin d in t -t;:"""::
"lr;,'j" ^; ".i,T:l-";H"#::;
.,Minerva", Bucureqti, i9BB, p.
33.
5. incumenrlAndu-se, apoi, a prezinta intr-un m,arc roman
rlin Ardeal qi a pojghi{ei de intelecrtuali de deasupra lui, prin
Ion, carte de faihnd mare, universalii, d. Rebreanrt adr-rce incii
ricelaqi cenugiu sufletesc qi aceeagi prozir de zilnicii intre'buitr-
40tr
!are. Ceea ce resare astfel poate fi un adevdr lo,cal vdzu,t prin-
tir-o personalifrate permanent amdr6td, dal e diforrnarea, in-
stinctiva san voiitd, a unui atdt de sdndtos qi jde estelic element
lrational de i:azd.
ln ro'nanul cu optzeci de p'ersonagii, cu violuri qi o,nroruri,
r:u toate manifestatiile brufiei, prezintate crud, ca un cadavnr
prrtred Ilie oare l*ar scu,bura cilneva de un picior, e acela,gi
realisln de o sdlbaticd autenticirta.te : ce e mai josnic hn via"ta
an,im,alic5 a rased cum i se pare autorului cd a vizurt-o in cine
gtie ce col{ blastdmat de /\rdeal sc expune aici, ca un tesrti-
rrroniu de irernediabild inferioritatc, intr-un re,ce stil de jan-
darm care consllatd infamiile petre'culte in rai,o,nul sJru. Arcle,a=
lul cuminte al lui Slavici, cel de o inaltd valoare e,ticd aI d-lui
AgArbiceanu sunlt spinll;,ecate oa. s,5 se vadd nespusa mizerie oc
ar fi inlduntru, cu toate fatalitdlile scdderii sale. E ca duhoareo
oare ,s,e d'esface din La Tet're a lui Zoia, povm:itea acelo,rra,si p,a*
tinri elementtare, prezinitati insd acolo cu altd ar'lai, clepi cu.
iicee'aqi indiferen{i morald.
E o lum,e gro,aznicS, aceea ce ferani ndlsdudeni,
d,e Tapt
rleprinsi de cAr,oiumarii evrei la rachiu, care aju,ngea a fi ca un
r"it qi la joc qi Ia dragoste grdma'da aceea de fldcdi care f,ac
cirrte Ietelor.i
Dar d. Rebreanu avrlsese rdbdarea, rar5, de a da un romran
in 'doud volume plin de nume gi de fapte, ba incd ce fapte !'t
N. Iorga. Istoria literaturii, romdnegti contem-
porane, 1I, Bricuregti, Editura ,,Adevdml", 1934,
p. 298-299.
6. ..Formula lui lon nu e o formrrli nici actuald. nici co-
nrodd ; ea e, totuqi, form,ula marilor constbructii epice, ponnind
ckr la cei vechi qi ajungdnd la cei moderni, fo,r,miutra rornanu-
lui naturalish, a Comediei umane, de pi,ldd, dar rnai ales, for-
nrula epicei tolsitoiene : fonnul,a ciclircd a zugrdvirii, nu a trnei
porfiuni de viatii limitatd la o anecdotd, ci a unui vast pan,ou
r:r-i:eitcr cle faptte ln-l,ilmiiEite, ce s]e perindd aproape fir'd in-
ceptrlt qi fdri o flinalitate deci, qi aceastd zugrdvire nu prinbr-o
se,ieclii,rne de elemente qimple, caracteribtice, ci prinbr-o ingrd-
rndidire de impcnderabile. E, negreqit, o mreltodd fdr,i srtrd[r.r-
cire artistied, firi stil, cu inari plimsidii (qi cea rnai amenin-
{Stoare e banalitaltea), dar care ne dd ,irnpresia viefiil in rloate
ciirnensiunile ei, nu izolatd pe p.lange anatomi,ce de srtr-rdiu, ci
4A2
fiirgdtoare gi naturald ; formuld realizatd ran in toate litt"erattt-
riXe-qi penrtru prirna datd la noi in fo?l.(
E. Lovinescu. Istaria literaturii romd'ne con' lern-
porci"ne. trdilia a II-a, vol. 3, trditura ,,Minerva",
, tsuc., 1981, P' 2"13.
7. ..N-am avut fericirea sd scriu desple romanele anteri-
cl-Iui Rebneanu. Pe vretrnea {cand apdrea lon, i,mpAf-
,,,,.r'* uldi
!€,am ilirrxpui inrtre preumbldri de-a lungul cheirrllui, $n lec-
port,
**u"Oa"a'jocul valurilor, pe mdtdniile versului' Ei intre
tunf : ooirpensaqii naive-in tArgul-acela de bancheri, de ar-
maiori qi de miniiteriabili [n.n. Brdilal. Eraln un-simplu ceti-
tcr. Md dam voluptdlii acesteia fdrd teamd. Inchideam o carte
itltre cop'ertel.e a do'ud exclama{ii qi -treeeam la alrta, eu dezin-
-nir,burilor
la cherimezele publice. Nu rn5 p6nrdea niei
".fm*
rin so'njtrol. N-avearn sd roqes'c de vreo pdirere', cui vooe tarte
i, i' p"nlic, spusa.-,fi-era pacat. At6tea din ele rrneniltau sd li
se consemne un oimagiu,'in p'ersonala mrea ist'orie a litenaturii
Am .i?it iul" doud voi.ume din lorz ou o v1tezi
"nrt"-porrne.
,r,,**o"ibiia. Ep'op's'ea erotrlui muncit de foamea de pd'mdnt'
trlUuiagiife tui senrtirnentale, de la soena cuptortrlui p,9-n1.cdnd
expird sttb lovltura de cazma a rivahiltti siil-t, Gheo'rghe' flgura
p-'riro'tutui Pdmatuf, aventurile -familiei }lerdelea,, inlr,up cu-
vint intreaga monogritfie a vietii din Armadia Ardealulul' m-a
de-un cuvdnt
in{oresat ifir-un cliip <leosebit. Imi 'amintese HL
iiri,-sit tcJ-i--,,ti ua 'ieule c'est I'a marclue de I''ar.t"'-CAnd n'rai
t.trziu ci'bii clespne pdcafele sitilistlce ale lui /on, rdmdsei decon-
ceCat. Ctr,m d'e tt.t 1" ilagusem in seamd ! Tmi revenii rrepe'de
6i-n observat;ia lui Suardi vdzttl supr mul elogiu'(
Perpessicius. Menfiurt'i rtitice, Seria I, Buc',' Edi'
tura literard a Casei Scoalelor, 1928, p' 233'
B. ,,Nu e fdr5, sens butada unui confrate : are
',Rebnean!-l
i;*Lent de la itrei sute de pagini in s,us'r, ci'ci numai dtunei
qi-a adunat tot materialut qi bu ai persfeotiva-ne'cesar5. sd-l
privegti. Abunci in{elegi rosttul rdpelor, ai pddurii intuneooase,
aj bolovanilor. Rebreanu oferi rnart'erial, r'ealitate artisilicd'
Fireqte cd piesele h-ri de beatru nr-l se potr compara ctl a-
cel,e rnonu'rnentale cdrfi care sunt lotz si Pddurea spdnzuru{ilor'
N-;ru propo,sii, s'r:nit trunchiate. Intdrzierele aducdlto'are de re-
ccl *i iriistibd nu mai sunt aei per'rnise. R'ecunoqtti insd 5i in
eie calitatea fundamentald a autorului : prezentarea directi a
r,i,:tii. Var rqi cdrdrnidd autentioe. Dac;i nu ar fi porunca sii se
40?
 j?.ql"i",spedtacolul ta -miezut nopfii, din etementele din Apos-
ro{.22, tntregite cu. altele, /p,e care le_ar permite
spafiul, operit
-imp*nio
dramaticd a lui Rebreanri. s-a_r apropia d"
rie safi'rd e falsd, Nu e sa,lird la iiebieanu, cdci
"eu saitira
"pi"a. in,seamna
ciiscurs" E nurnai viafd, dar s,irnplificatd, a"
a""*
mahice'(( "r"nuitjiif,"
cainir pcirlscu. opinii si ui.i:tiLriir!. An toro..-l
qi preiafa de plarin Eucur, E.p.L., 1962, p. J4?_
- 9.acest
,,Rebreanu a vrut sd dea in lon ser:za[ia viefii plenrrt.
gi in sco,p a procedat prin acrrmuldrri succesiu"'d"tintarn-
p)dri,
.fdc6nd .un mare roc mome'teror: capiita,le ale e"irit""lol,
nas,terii, nunifii, periodicitate caiendar"isrtica, cum ar fi pretrel
-
cerea duminica la hord, chefui la c6rciumd', bojotaia (,,tdierea
po.cului de crdciun(), balul de sf6rqit, morm,entielor neprevdzu-
te, in sltare de a srtArni agitafia, precum bdtaia di{ntre fldcdi,
in'edlcarea razoarelo,r, proboeirea in bisericd, sp6.nzurarea car-
ciumanulu.i Avrum. Toate aoesf,e evenimente, {esute orqan.ic
il rtextura poves,tirii, faa s;i creas,cd sensibil, pdnd la. debor_
dare,^albia romanului, lasAnd o impresie copleEitoare de vila{a.
Compozi{ia e circulard, incepe qi se inchide in acelaqi
ptmcj, dupir ce a irnbreiiiqat un univers. I ../
Iw Iom intAlnim diverse ceremonii bbiqhuite in lume,a s,a*
tulu'i ca qi la oraq. dar nicdieri autor.ul nu alunecd in descnip{ii
pitoreEti paraziitare ca scriitorii medio,cri care imit6 evocare{i
lumii lui. Afard 'de seena cu sd,rutarlea pimAntului, n,irnib nu
e neveros,imil in lon. (In 1932, s-a reprezentat la T'eatrul Na-
tiorral din Bucureqti drarna in 16 soene qi 4 pauze .Ion, drupii
romanul lui Liviu Rebreanu, de Mihail Sorbul.)..
Alexandrr-r Piru. Liuiu Rebresnu. Editura ;tine*
retului, 1955, Bucuregti, p. ,55-57.
- 10, ,,Cdnd in 1920 _apare,dupd lungi elabordri, romenul
in -
do'u^d volum,e .Ion,ciitirtorii qi criilica au subliniat deopotrivi
evenirner.-tul. Inmuguririle atet de interesante din Fidman-
tdri frtrseserd uitate, inc6t noul roman putea f,i consid,erat oa
produsul unei initiaitive radicale, ca o ciatd absolutd. De fapt,
ce€a ce vorbea mai pubernic in lon era curajul de a cobori,
fdrd iluzii qi fdrd prejudecdfi, gn jocul motivelor suflotegti. In-
d,atorate in atdtea privinfe viziunii Etiinlificre a virelii, realis-
mul qi narturalismul european impuseser6' convingere:a'cd ,,va-
:loarea( se c,onstiltuie din datele ,,naturii.., cA rtol ce sn"rnitem
404
obiqnuifi a considera supenior in viald este fdcut din p6nzi in-
stincitelon ei elemen are. Ion era o largd frescd a vie{ii 1'omd-
neqti'in Arclealul re'venit, eposul permanenfii elernentului ro-
mAnese ln mijloculi unor imprejurdri neprielnibe, evocat insS
lru in motivafia ei eroicS, ci prin inlelegerea resonturilo:r gta-
tornice ale sufletului ldrdnescn ldcornia de pdmdnt qi senzuali-
ta'tea robusti, afirma,le prin ,5ire'tenie, iips;i de scru,pule, cnszi-
rne. Sunt [n /oir qi c6teva rno'menie de poien{are ,s3mbo}icd, in
care personajul principal este impins,, dinco o de planul rea-
iist, in lumina tare a apotteozei, dar cun'una eroicd este ridi-
catS altunci p'e conqtiin{it omttlni, pentru a fi aEezatd. pe ,in;
siinctele lui, viguroase ;i nczclrttncinatc.6(
Tuclcrl ViilnLt. Arta prozutaril,or rom,dni. E.P.L.,
1966, \itrl. lI, C:qt ii, Doi ctitori ai romanului
nou, p. lB5.
II. Ecouri din striin5tate l
11. ,,In lupta spre auto-implinire a lui Ion gi a lui Titu ur-
;n6rim de fapt tribulaliile spiritului uman, bucuriile Ei dure-
rile, aspiraliile Ei egecurile dintotdeauna ale oamenilor. Degi
noi, cititorii americani, am mai intAlnit asemenea ten:le qi ca-
ractere in literatura englezd, vest-europeand Ei americand, Ia
Liviu Rebreanu avem privilegiul de a descoperi un unghi de
vedere nou Ei o tratare inedit5. Citindu-l pe Rebreanu, deve-
nim conqtienti de firc.le care ullesc interesele ;i aspiraliile oa-
menilor de prefutindeni. In lonn avem tragedia o'miului de rAnd
ce luptd lmpotriva destinului pentru imiplininea visurilon s,ale.
Ne ddm seama cd Rebneanu, ca qi William Faulkner, refuzi
sa aeeepte ,,sfArqitul(( ornuLlui afi,rrndnd cI aoesta, cu suflefiul
sdu nemur.i;ton, va izbdndi deo,arece in el zac neistovite rdbda-
rea qi perseveren{a care au suslinut dinfiotd,eauna rasa uman5,
Deqi Rebreanu prezinrtd un oo ! aJ lumii $trdin celo,r mai mul{i
dintre cititorii arnerioarii, suntefi in md,surd toltu$i si aprc*
cie,m arta $i viiziunea unui scriitor car€ a fost pe nedreptt igno-
rat in Statele Unite..(
Ra'lph M. Aderman. O perspectitsd americanar
asupra lui Liuiu Rebreanu, in Liuiu Rebreanu
dupd. un xeac. Euocdri.'Cornentarii, critice. Per-
spective strdine. Mdrturii ale prozatorilor de azi.
O carte sdnclitd qi alcdtuitd de Mircea Zaciu.
Editura ,,Dacia", Cluj-tJapoca, 1985, It. 364.
405
*'l
 12. ,,Liviu Rebreanu s-a fdcut cunoscut ca Lln ma,re talent
apic mai intdi prin nurieLele sale, edittate in cdteva culegeri,
apoi prin romanele lui, pentru^care a oblinut cel m,ai mare
nremfu al Academriei RomAne. In aceste opere, au'torul reali-
leazd o analizd psikrologicd plind de mdiesrtrie qi realisim a unor
perso,naje diverse din viala eonternponand rornAneasc5, pnezen-
tate pe-fundalul unei aclitrni vii. Doud din aoeslte rornane au
fo,srt ,lraduse qi in limba poloni de S't'anislarv Lukasik :- Pd'durea
spdnzuratilor qi lon. In- cel dintdi, cunoaptem trage{ia.rornA-
riu'lui transilvdnean, obiigat in timptrl marelui irdziboi, s6 ducd
o luptS fratrieirdS impotriva romdnilor din Regat; so&dafii ro-
meni binuili cle agstro-ungari cd ar fi trddat srr-rnt spdnzurati
in mas6. Ace,st oman trist are la bazd un motiv tragi'c, petre-
.cut in famillia aultorului. In al doilea rornan, oa're podte fi corn-
parat cu ldranii lui Reymo'nt, autorul descrie soarta vitregd a
fdranului romdn6(.
Emil Bieclrzyeki. [Liuiu Rebreanu], in Marea
enciilopedie uniuersald. Warszawa. L933, vol. II'
partea a 2-a, in vc'1, Liuiu Rebreanu dupd un
uedc, op. cit., p. 377
13. ,,Aqa-zisele influenfe ale lui Reyrno'nt asupra ereatiei
lui Liviu Reibr,eanu au atras atenfia mLrltor isttorici li,terari, dar
cr,ed od in mod nejust. Te,ma respectivd plu,tea pur qi siEnplu
in atrnosf,er,a epooii qi mul{i scriitoni euroipeni de seamd au a-
bordalt-o eu subces vartabil. Fenomenul a fost analizat de cdtre
Franck-Lotris Schoell in eseul s511 Qontactele fran'ceze ale lui.
Wlad'yslau ReEmont, insenat in voluanul Barbarei Koc6wna,
Revmont :- din'istoria receptdrii (Editula PWN, 1975), unde
Reymont eslte eonrparat qi in'tegrat in seria unor maeqtrii eu-
ropeni de talia lui Bjdrnson, Selrna Lagerldf, Liviu Rebreanu,
Mihail $olohov, Ililyes Gyula, G. Verga q.a."
Danuta Bienhovska. Receplarea creagiei lui l-iuiu
Rebregnu in Polonia, in vol. Liuiu Rebreanu
dupd un uerc op. cit., P. 378.
' 14. ,,Cdnd proiectasem s5 tra'duc Ion in lim,ba- japonezd,
ntr qltiam mare lucru despre g€neza aoestei op'erg fundamen-
tale a literaturii romene, $i cu at6t rnai pu[in deqpre int'reaga
ei geografie,. Cilteam qi reeiteam fraza de incep'urt a ro'm,anului,
incercAnd zadarnic'sd fixez,e in spaliu cad,rul acliunii : "Din $o-
seaua oe vine de [a C6rlibaba, intovdrS$ind Some'sul.'." De
406
:r-",r fii incepuit lon st aeesite cuvinte qi nu m-aq fi lntdlnit
'!rlr 1-rrr nulm,e exotic, Cdrlibaba, n-aq fi luat hortSnArea sd) por-
:r*sc la drum, pdnd in addnctrl Transilvaniei, sd vdd au pnoprii
irei ochi saltul Glanetaqului.
$i astfel, in mai 1982, am poposit pe Valea Sontequlud. 1.. /
Ceea ce md impresioneazi cel mai mult din tr6sdlturile
r'r"r:,ilor lui loir e mAndria, uneori excesivti, pe care o impdr'td-
s;e6,lr: fiecare din ei. Acest sentiment al dernnitSfii) personale,
{clarte aooen'luat,trebu,ie sd fie tmoqtenit de Ia strdmo$ii lor, g16-
rii,ce:ii, oameni ddrji ce gi-au cdqtigab aurtono,mia sub Irnpeniul
Ari:strrc-Ungar cu preiul militarlzArii. Oameni care, chirar dupd
desfiinlarea reginaentului al doilea grdniceneslc romall, irveau.
sd'qi pSlsrtreze d'epturif,;'::ilT'
t* satw!.rui rar,in voi. Liuju
Rcbreantt dup(t tut ueoc, op. cit., p. 380, BB4.
15. ,,Aqa curn dem,onstreazd. Wido Hempel (Manzoni wnd
ulie Dar*ellung d,er Menschentnenge als' erzdhltecltnisehe:s
Prr:};fsm in den, -,,Prorn€ssi Sgtosi,,, bei Scott und in dien his-
toroschen Romanen der franzosisch,en Ronr,antift, Krefeid, Lg?4),
rrnu.l dintre primii cercetditori care s-a opritr asupra invesfigfirii
nr,!,jlo,acelor narrativ'e exersate $i aplicate in r,epr,-ezentanea I'nui*
ti:n$i umane, se gdsesc descrieri ale m,aselof la api:oape toli
roruuincierii impo,rltanfi ai secolului al 19-1ea, mai ales la Seott,
I{il;lzoni, in rom,anele istoriee ale ro4antistrnului francez (in
pi"iirul rAnd la Hugo gi Vigny), la Tolstoir, Zola gi Gald6s. /.^"/
.i. l:' cadrul prirnrrlui mod de reprezentare, comunitatca lmrali
csiie lnfd{iqaltd in to,talitatea ei. 1...1 II. A doua categorie de
nru$imi Lrmane reprezentate in romanul lort, sunt Fnultjrni
.,;;;iiale(( ale intre-qii colectivitdti rurale. in mai mrrlt.:' sc.-.ir.,,
ai;r{,i;y111 aduce in prirn-plan ,,ina1,ta33 gtoci,eitaite, ,,intelegenfa6. sa-
tutrr;i. /.../ III. AI treilea tip de mul{imi esite alcdlluit din pitura
".,..1c:
jos(, din masa oamenilor de rdnd bi setuluii. Descnierea
es{rei, de obicei, extrem de parcimonioasS, autonrl evi't6 folos,i-
r"ea dialoguiui, dAnd prioritaite vorbirii indinecte. llasa este di-
vizatf, in elem,entele ei constitulive dupl priurcipiul multi --
nltii cdliua. /.../ Personajele sunt ' int^otdealna exponen ii
-
,,"i.itr:ici!' ai diferitelor rnul{imi gi grupuri so'Cale (Io,n, de exeryr*
phr, figundnd ca reprezenltant aI ldranilor sdrnaci, fiind-o in''lnt*
crir'.rpare a visului lor de-a intra in pose,sia pdmAntului rAvnit).
C9;r'i:etarea formelon de imanifes'tare ale mullimii ar llrebui c'x--
t.rr:;:'i qi asupra ro'manrilui Rdscoala.. Se poatte constitltir ck: i,c
arllirt c5, spre de,osebire de fon, protragonis,tul jntrir irr l)onurn-
407
bnd, fiind aproa,pe eliminat, qi masa populard, s;r-rdatir intr-o,
legdturd inex'tnioabild a p5r{itror ei cornponrent,e, devine for{a
motrice a acfiunii in dinamiea ei narativd..(
, Manfred Lentzen. Reprezentarea mul't;imii in.
,,1ou.", in vo1. Liuiu Rebrecnr,u tlupd rzlr l)eal:,
op. cit., p. -103-+13.

1.5. ,,Frin rornanele

'braduse de mine : Ion (1967), Rd.scaa{ct
(195 ?), P ddur ea spdnzur etilor (!9 62), Ciui,e at'dr a (797 2), ur'fi)&ta
de nuv.ela Catastrofa gi de culeger,ea de nuve'Ie apdrufd suilr
tidltrl Orr.al rnic gi oarneldi mari. (7976), p,ublicul ciftitor bu,lsar CUPIiINS
a dntrat in contact cu o lurne ca qi necunoscutd p6qd aftunrci,
!n oiuda vecindtdlii geografice, qi a fost s'urprins de existenla
aaeslbui scrliitor cop'lesiltor de dincolo de Dundre. Interesttl p'en- CUVANT IINAINTE de Puia Florica
tru l"i'tenaituna. ro,mdnd s-a aocenrtuat asttfel sim,!i,tor.t. Rebreanu-Vasilescu . V
Ghergana Stlatieva. Trad.ucd,nd dirt' Rebreanw.". PREFATA de Mircea Cologenco VII *
In vol. Liuiu Rebreanu dupd LLn pcdc, op. cit." TABEL CRONOLOGIC XI
p. 402. NOTA ASUPRA EDITIEI DilX
GLASUL PAMANTULUI
cap. I Inceputul 5
cap. II ZvArcolirea .to
.ld
cap. NI Iubirea 60
cap. IV Noaptea 91
cap" v RuEinea D^
'lrdz
cap. VI Nunta 165

GLASUL.IUBIRII
cap. VII Vasile 21r
cap" VIfl Copilul 237
cap" IX Sdrutarea 267
cap. x $treangul 297
cap. XI Blestemul 314
cap. XU George S+t
9up. XIII Sfdrqiriul 373
BIBLIAGRAFIE SELECTIVA (editii ap6n:Lt,e, in ljnn'b,i
sfrdine) 397
REPERE CRITICE:
I. Considera;lii romdneqti 399
II. Eeouri din strdindtate 405

409

J
 Qd-rtnSt !
)

6 Regineli fapt'ul cd Edituro ,,PORIO-FRAN.

CO" Galo,ti editeozd pentru copiii dumneovoas-
tr6, in Caleclia ,,B|BLIATECA SCOTARA - POR-
IO-FRA^JCO", cdrlila de .core ou nevoie la
-scoold.
S Pdnd in prezent, EDIIURA ,,PCRIC-FRAN-
CO" s editat - in cadrul acestei colecfii - 53
cle volume din closicii literaturii romdne cu stud,ii
introductive semnote cle islorici si criiici literari
cunoscufi.
@ Cumpdroli de ia orice librdrie din lardt
carlile din calecficr : ,,BIBI"/OI[CA ,9COI"ARA -
PORIO-FRAA/CO" I