***

t
{..ffi
;- .t
"Y@l.!*
.f
F""tx*oa* 'i
.#
-f- -sm .a

*;*,@
i'"&* ''4n* i."
.WiF- ',.{i:1'1
i
-r
i:{648

'r.ir:

6p
Acest manuol este proprietatea Ministerului Educaliei Nafionate.
 MIRELA DRIGA

ISTORIA MUZICil
Manual pentru licee vocafionale, specializarea muzici
Clasa a IX-a si a X-a

EDrr,ilt
www.adpress" 'RESS
ro
Editor: COSTIN DIACONESCU
Redactor qef: Carmen BIRTA
Redactor: Oana DONIU
Tehnoredactare: R6zvan SOCOLOV
Coperta: Valeriu STIHI
Corecturi: Luciana PUTU, Milina TROFIN
Referenfi
prof. dr. Carmen STOIANOV
prof. gr. I Valeria IONESCU
Editura CD Press
Bucuregti, Str. Logofatul Tautu nr. 67, sector 3
codO3I2l2
Tel.: (021) 337 .37.17, 337 .37 .27, 337 .37 .37
Fax: (021) 337.37.57
e-mail: office@cdpress.ro
@Copyright CD Press, 2006

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

DRIGA, MIRELA
Istoria muzicii: manual pentru Hcee vocafionale,
specializarea muzici, clasa a IX-a qi aX-a /
Mirela Driga, Bucureqti, CD Press, 2006

ISBN (r0) 973-7989-39-2; ISBN (13) 978-973-7989-39-0

78(07s.3s)

Acest manual este proprietatea Ministerului Educafiei Nafionale. Manualul a fost aprobat prin Ordinul
Ministrului Educafiei Na{ionale nr.3463122.03.2006, Anexa 2, in urma licita}iei organizate de Ministerul
Educa{iei Na}ionale, este realizat in conformitate cu programa analitic[ aprobati prin Ordinul
Ministrului Educaliei Nafionale nr,3919 din20.04.2005 qi este distribuit gratuit elevilor.

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

eare a primit
manualul

* Starea manualului se va inscrie folosind termenii: nou, bun,

ingrijit, nesatisfbcdtor, deteriorat.
Cadrele didactice vor controla daci numele elevului este scris corect.

w
Elevii nu trebuie si facl nici un fel de insemniri pe manual.

2
ff
 Introducere tn studiul muzicii
Arta qi cultura

Civilizafia Studiul istoriei cu noliuni care permit categorisirea diverselor

opereazd"
faze evolutive ale omenirii, prin imp[r{irea pe epoci gi regiuni, fiecare
fiind
caracteizati de un anumit stadiu sau nivel de dezvoltare material[ si
spirituald a societd{ii, denumit generic civilizafia acelei epoci, tiri sau
regiuni.

Cultura Diferitele civilizatliau acumulat de-a lungul mileniilor cantitdtide informat

ii din cele mai diverse domenii, contribuind la construirea a ceea ce astdzi
numim generic culturi, reprezentat[ de totalitatea valorilor materiale si
spirituale create de omenire pe parcursul istoriei.
Preocuparea pentru categorisirea cunostin(elor qi a activitdgilor este
striveche, g6nditori din diverse epoci propun6nd clasific5ri qi trasdnd
granile intre diversele domenii de activitate umand.
Dintre acestea, de interes pentru obiectul de fafd este preocuparea omenirii
pentru rnuzicd qi evolu{ia ei de-a lungul istoriei, intr-un anumit context
social qi cultural.

Artu Muzica se ?ncadreazd in categoria formald a artelor, categorie care,

conform Dic(ionarului Explicativ al Limbii RomAne, desemneazd fie o
activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice qi
care foloseqte mijloace de exprimare cu caracter specific, fie totalitatea
operelor dintr-o epoc6, o fatd etc., care apa{in acestei activitd{i.

Crealiu ;i receptarea Labaza artelor stau doud elemente fundamentale: creafia - procesul prin
care artistul concepe gi iqi realizeazd, opera care este dependent[ nu numai
de capacitdlile imaginative ale acestuia, dar qi de premisele culturale qi
geografice in care el tr[ieqte, gi receptarea - actul prin care publicul sau
auditoriul ia contact nemijlocit cu crealia artistului, prin ideile, senza{iile gi
emoliile transmise de acesta prin intermediul operei sale.

in muzicd - si de altfel in toate artele temporale intre

creator qi public intervine un alt element fundamental:
interpretul, acesta fiind oglinda prin care publicul poate
primi creealiile compozitorului.

Ateneul Romdn

,:.,:=::iii:.=.,j,il.i
 Elementele muzrcri
Studiul istoriei muzicii presupune cunoaqterea unor concepte de bazd,,
referitoare la abordzrea analizei creatiilor muzicale.

Sunetul
Pornind de la elementul primordial al muzidil sunetul, qi de la calitdlile
sale, vom obfine instrumentele debazd,, necesare analizdrli oricirei lucrdri
m.uzicale, indiferent de epoca in care aceasta a fost scrisd.
calit[tile sunetului (inillimea, durata, intensitatea si timbrul) staulabaza
elementelor componente ale muzicii.

Melodia inil(imea (calitate corespondent[ cu proprietate a fizicd, a sunetului,

denumitd frecvenld) stdlabaza unui important element muzical: melodia.

RitmuI Durata (calitate corespondentd cu proprietatea fizicda sunetului, denumiti

Agogica continuitate in timp) genereazd doui elemente ale muzicii:
o ritmul (raportul dintre durate);
o agogica (vtteza de succesiune a duratelor unui ritm: tempoul gi
modificdrile acestuia).

Dinamica rntensitatea (calitate corespondent[ cu proprietatea fizicd a sunetului,

denumitd amplitudinea vibraliilor) determind dinamica (nuan! el e) .

Orchestratria Timbrul (calitate corespondenti cu proprietate a frzicd, a sunetului,

denumit[ forma spectrald a vibraliilor, respectiv compoziqia in armonice a
sunetului) distinge sunetele dupd sursa care le produce, fie ea vocald sau
instrumentald; in analiza muzicall vom discuta despre orchestrafie.

Elemente ale limbajului muzical

Existd mai multe modalitdti de a organiza discursul muzical:

Organizarea monodia - melodia pe o singurd voce, solo sau amplificat[ de un ansamblu

discursului la unison ori la octav6;
marical
heterofonia - devierea incidentali de la linia melodici de bazd, ?n cazul
suprapunerii a doud sau a mai multor voci care intoneazd aceeagi melodie;

polifonia - suprapunerea mai multor linii melodice care se afld in relatii

armonice, frrd ca in ansamblu ele si-gi piardd individualitatea melodicb;

omofonia - predominanla unei linii

melodice asupra celorlalte, care o
intregesc armonic (formAnd acompaniamentul).

Genul;iforma Forma in muzicd reprezintd structura unei piese muzicale bazate pe

 anumite principii. Cele mai simple forme muzicale sunt cea monopartitd
(A), bipartitd (A-B) si tripartitd (A-B-A).

Genul este un tip de crealie rnuztcald., definit de obicei fie de o anumitd

formd (spre exemplu, sonata) fie de mijloacele de redare ale respectivei
compozilii (spre exemplu, trio, cvartet, simfonie).

Considerente de ordin istoric

Stiluri Afunci cdnd elementele definitorii ale muzicii (melodia, ritmul, dinamica,
agogica, organizarea discursului m.uzical, forma etc.) au niste caracteristici
comune, vorbim despre un anumit stil muzical. Astfel, putem menfiona atAt
stilurile specifice unor epoci, evident prin contrast cu alte perioade istorice,
dar gi stilurile proprii unor compozitori.

Categorii Muzica poate fi abordat[ gi din punctul de vedere al unor categorii mai
generale largi, cum ar frmtzicareligioas[ sau cea Iaicd; eamai poate fi instrumentald,
vocald, vocal-instrumentali etc.

Practica O compozilie muzicali poate fi redatd prin mijloace specifice, dup[ inten(
tnuilcala ia compozitorului. in general, aceste mijloace pot fi vocale, instrumentale
5a oevir"ginibr€ sau amdndouS. Tipul de combinalii instrumentale (de exemplu, un
ansamblu cu bas continuu, un cvartet sau o orchestr[ simfonic[) poate fi
adesea un indiciu asupra epocii in care a fost scrisi o anumit[ piesd.
un &?i<i-€ni-6 4 in .urc_6
De-a lungul timpului, muzica a fost transmisd in scris cu ajutorul unor
lYotuliu muzicald sisteme diverse. Transformarea gi dezvoltarea acestor sisteme de notalie
mlazicald, sunt importante gi din perspectiva evoluliei gdndirii mtzicale.

Zone Datorit[ unor conditii sociale si culturale comune, in anumite zone

geograJice geografice muzica a dezvoltat aceleaqi caracteristici, existdnd aqa-numitele
qcoli, fird sd fie vorba intotdeauna de nigte institutii educafionale propriu-
zise (de exemplu, $coala Franco-Flamand6, Scoala Vene{ian6, $coala
Romand etc.), ci mai degrab[ de trdsdturi stilistice comune care formeazd,
un curent in domeniu.

Compozitori Compozitorii importanli pe care ii vom studia sunt personalitbqi care

definesc stilurile, fie prin sinteza elementelor muzicale ale epocii ?n care au
triit, fie prin inovalii care iqi vor dovedi insemndtatea in epocile ulterioare.

Evuluarea 1. Cdrei proprietdli frzice a sunetului ii corespunde timbrul muzical?

cano;ti.n!elor 2. Denumili cele doud elemente generate de durat[.
3. La ce se refer[ termenii de gen si form6?
4. Enumerali cele patru tipuri de organizare a discursului muzical.

w
 Preistoria
Originiie muzicii
Teoriile despre ?nceputurile m:uzicii sunt diverse.
Ipotezele iniliale despre originile acestei arte puneau accentul pe imitatia
sunetelor din natur[. insd pe mdsurd ce cunoasterea a avans at, au ieqit la
iveal5 numeroase aspecte care r[mdneau neexplicate prin folosirea acestor
teorii. Astfel au fost emise toiteze care incearc[ sd explice mai clar sursele
muzicii.
una dintre ele susfine aparitia qi evolulia acestei arte ca instrument al
atrac{iei intre sexe, ca metodd de curtare similar[ cu unele compoftamente
din lumea animald.
o alti teorie pune accentul pe rolul muzicii de a ajutalagenerarea si coor-
donarea coeziunii si cooperirii la nivelul unui grup social.
in fine, o a treia tezd aducein discufie rolul muzicii in ingrijirea parentald.
in virtutea acestei ipoteze, mtzica ar fi evoluat in incercdrile pdrinlilor de
a imbunit5li comunicarea dintre ei qi copii, preg[tindu-i pe acegtia din
urmd pentru supraviefuire.

Alte grupuri de cercetdtori sus{in faptul cd mtzica a evoluat in strdnsd

legdturi cu limbajul, frrd a avea neapirat o funclie speciald.
Toate aceste teorii relevd anumite aspecte, in fapt complementare muzicii.
lucru care demonstreaz[ necesitatea aborddrii pluridisciplinare a studiului
aparitiei gi evolu{iei acestei arte in societatea umani.
De altfel, in perioada primitivd delimitdrile dintre limbaj si diferitele forme
ale artelor sunt foarte greu de stabilit, din acest sincretism arharc originar
evoludnd ulterior, prin divizare qi specializare, frecare artd,.

urmdrind evolu{ia muzicii de-a lungul secolelor, observim numeroase alte

func{ii pe care aceasta le-a ar,rrt, pornind de la cea magicd, aplicatd,in ritu-
alurile religioase strivechi si ajungdnd panr la conceplile esieticii din ziua
de astdzi.

Car acteristici generale

Curacterul in perioada preistoricd muzicanu era destinatd divertismentului, ci avea

un
funclionul caracter funcfional.

Func{ia magici - prin intermediul muzicii oamenii atingeau stdri paranor-

male, de transS.

Funcfia suprasensibili - m.ozica permitea intrarea in comunicare cu fort

ele divine, supranaturale.

Funcfia ini{iaticl - muzica avea un rol foarte important in ritualurile init

iatice.
 Funcfia taumaturgici - prin muzicd se indepdrtau spiritele malefice,
aceasta avAnd gi rol de vindecare.

Caracteyul monodic Este foarte probabil camtzica preistoricd sd fi fost preponderent monodicd
ti heterofonic (cu heterofonii ap[rute in mod firesc), cu melodii minimale (formate din
puline sunete) si repetitive (cu rol important in incantaliile magice).

Caracterul wodal in muzica primitivd putem vorbi despre sc[ri modale cu puline trepte,
numite oligocordii.

Caracter vocal sau Pdnd nu demult, vocea umani era consideratd instrumentul principal, dacd
r" t t c' s I -i n strum ent al ? nu chiar singurul folosit in epoca primitivi. Dar pe ldngd picturile rupestre
din pegteri, care infrqigau oameni dansdnd in ritmurile tobelor, recente
cercetdri arheologice ?ntreprinse in Europa au scos la ivealb fluiere din os
de animal care provin din epoca de piatrd, fapt care dovedegte cd oamenii
cAntau la instrumente de acum mai bine de 45.000 de ani.

Caructerul oyal Muzica era indiscutabil transmisd prin viu grai, frrd documente scrise.

Etaluarea L. Descrie{i caracterul funcJional almuzicii in Preistorie.

u rtttstintelor
" 2. in Preistorie melodiile aveau un caracter:
a. minimal;
b. repetitiv;
c. ambele vafiante de mai sus;
d. nici una din variantele de mai sus.

A.1. Calitate corespondenti proprietdlii frzice a sunetului, denumit[

amplitudinea vibra{iilor.
2. Calitate a sunetului ce genereaz[ doud elemente ale muzicii: ritmul
gi agogica.
3. Melodie pe o singurd voce.
4. Predominarfia unei linii melodice asupra celorlalte, care o intregesc
armonic.
5. Una dintre cele mai simple forme muzicale (A-B-A).
 B-1. C.:reg,,rrie muzicald ce include piese dedicate exclusli
insllumentetrLrr.
2. Sunt caracteristice unor epoci sau unor compozitori.
3. Autor de piese muzicale.
4. Modalitate de transmitere ?n scris a muzicii.
5. Grupare de compozitori dintr-o anumiti regiune gi epoc6, av6nd
unele caracteristici comune ale crea{iei.
6. Muzica practicatd,in afara institutiilor religioase.
 Notiuni introductive
Izvoare istorice
Informaliile despre muzicdin Antichitate provin din mai multe surse.
Partenonul
Existi numeroase imagini cu reprezentdri ale unor activitdti care implicau
Grslice mtzica. Cu toate cd aceste desene nu conlin indicii referitoare la fenomenul
in sine, ele cel pu{in atestd o via{d muzicald, infloritoare prezentdin toate
,
culturile epocii antice.

Literure Sursa cea mai importantd pentru imaginea pe care o avem astdzi
despre
muzica din Antichitate este de naturi literard. Mai multi ganditorf
ai
timpului au scris adevdrate tratate de teorie muzicald sau au consemnat
ideile lor despre arta sunetelor.

Arheologice Dovezile arheologice excavate in toate zonele geografice ale lumii

intregesc imaginea despre muzicd,, in special cu pri-vire- la rolul
social al
acesteia, dar qi asupra instrumentelor foiosite si a posibilitdtilor
tehnice de
interpretare.

Etnomuzicologice Etnomuzicologia este qtiinfa care cerceteazd ct'irtttrile muzicale

ale
popoarelor sau culturile muzicale de tip arhaic. prin compara{ie
cu
exemplele existente in zilele noastre, care apartin unor culturi
oe tip'arhaic
(triburi, culturi izolate etc.), dar gi prin studierea influen(elor
pe care le-a
ar'-ut muzica greacd,, spre exemplu, asupra muzicii populare
indiene sau
persane, etnomuzicologii au contribuit la clarifrcareJanumitor
aspecte ale
muzicii in Antichitate.

Scend de la un banchet
Caracteristici
Sincretismul Sincretismul constd in imbinarea de elemente care apa\inunor
arte diferite
(literaturi, muzicd,, dans etc.), fiind caracteristic fuLerir primitive
de dez-
voltare a culfurii, cdnd artele nu erau incd diferentiate.
In majoritatea culturilor antice gdsim manifestlri sincretice,
fie sub forma
teatrului antic (in Grecia qi Roma), fie ca reprezentfuri in
cadrul unor
ritualuri religioase (?n Egipt sau china) in care muzica, poezia gi
dansul
erau un tot unitar, interdependent.

Orguniz*rea Monodia pare si fie, in accepfiunea clasici, modul de organizare

discursului a
discursului muzical in Antichitate. Totodat[ este acceptatd qi
muzical varianta
heterofoniei. Existr ins6 si voci ale unor cercetitori (doar
un singur
exemplu fiind Robert Fink in a sa Evidence of Harmory
in Ancient Music
-1988, Greenwich Publishing) care sustin cd armonia exista
deja.
incepdnd cu Antichitatea, existd mnrhrrii scrise ale unor piese muzicale.
Notalia este insd rudimentari qi nu constituie un mijloc de rdspAndire a
muzicii la scard largd, aceasta fiind transmisd in continuare in mare parte
prin viu grai.
Avdnd in vedere caracterul oral al muzicli, in mod firesc interpretul avea
un aport semnificativ in arta sunetelor.

Fa{d de oligocordiile epocii primitive, in Antichitato sistemele sonore

evolueazd foarte mult. Din aceastd perioadd avem chiar primele tratate de
teorie muzicald, referitoare la moduri (in China gi Grecia),

ir Antichitate
Dacd in muzica primitivd caracterul estetic al muzicii lipseqte,
avem gi muzici profane, de divertisment, pe l6ngd cele de cult, sacre,
derivate din caracterul etic al muzicii.

1. care sunt izvoarele istorice prin intermediul cdrora avem informatii

despre rnuzica din Antichitate?
2. Definifi sincretismul.
3. Prin ce metodd de cercetare contribuie ebromuzicologia la intregirea
imaginii asupra muzicii antice?

ll

Context istaric
Muzele Clio, Euterpe Ei Thalia
Carscteristici
0rgunizarea
discursului muzieal
Tipuri de muzicd
Principiul simetriei
Muzica in Grecia Anticd
Grecia Antic[ traverseazd mai multe perioade de dezvoltare, ?ncepAnd cu
etapa religioasi, in care s-au edificat zeitdtlle greceqti, urmatS apoi de
epoca marilor gcoli filosofice qi culmindnd cu secolul lui Pericle, in care
inflorirea artelor este f6r[ precedent.
CuvAntul ,,m'rzicd'o provine din vechea Grecie, din conceptul de ,,rrruzd"
(cele noud muze erau: Culiope, muza poeziei epice; Clio, a istoriei;
Euterpe, apoeziei lirice cAntate cu acompaniament de flaut; Melpomene,
a tragediei; Terpsihore, a dansului ; Erato, a poeziei de dragoste cAntate cu
acompaniament de lird; Polimnia, a poeziei sacre; Uraniu, a astronomiei,
gi Thaliu, a comediei). Mulli alli termeni muzical| precum ,,tetracord",
,,ritmoo,,,polifonie", ,,imn" sau ,,liric", au etimologie greacd.
Spiritul de intrecere era specific epocii, existdnd doud tipuri de jocuri
(concursuri) ?n care erau implicate qi artele: Jocurile Oplimpice gi Jocurile
Pytice (la Delphi).
Sincretismul - muzica este inseparabild de teatru qi poezie. De asemenea,
ea este un factor important in ritualurile ceremoniale religioase.
Improviza{ia - interpretii isi demonstrau m[iestria prin abilitatea de a
,,infrumusefa" linia melodicd, mai ales prin ornamentdri.
Se presupune cd muzica vechilor greci era predominant monodici, iar in
caz:ul in care interpretau doi cdntireti sau exista acompaniamentul unui
instrument, acesta din urmd executa aceeaqi melodie, dar cu diverse
ornament[ri, creAnd astfel o formd de heterofonie. Existd ins[, dupd cum
am amintit, gi p[reri care suslin ci acompaniamentul ar fi putut fi de naturd
armonicd.
Existau dou6 tipuri de concepte muzicale, fiecare determinate de cultul
unui zeu:
Cultul lui Apollo - genereazd cdntirile apolinice, despre care Aristotel
spune cd stau Ia baza comediei greceqti. Acestea erau echilibrate, cu o
form[ foarte clari qi simpli qi cu o expresie emolional[ rczewatd. Ele erau
acompaniate de un instrument cu coarde ciupite: kithara.
Cultul lui Dionysos (zeul petrecerilor) - genercazdmtzica dionisiaci, din
care Aristotel spune cd s-ar fi niscut tragedia greacd. Aceasta era
caracterizat[ de subiectivitate gi de o expresivitate emo{ionalS accentuate.
Cdntdrile erau acompaniate de aulos, instrument de suflat cu ancie dubld.
in Grecia, cei mai mul1i frlosofi qi intelectuali erau qi muzicieni. Astfel cd
din aceastd perioad[ ne-a rimas un num[r mare de tratate (aproape
doudzeci) din care s-au plstrat diverse fragmente. Teoria era in mare parte
b azatd. pe rap orturile acustico-matematice de sc operite de Pitagora.
Principiul simetriei grerrrcazd toate artele gi, implicit, gi muzica. Aici, el
se exprimd prin organizarea modurilor.
I
I
]r
I

Unitatea debazd a modurilor era tetracordul (fragment al unui mod format

Tetratordul din patru sunete alSturate, conlinute in cadrul unei cvarte perfecte)
descendent descendent. Tetracordurile puteau fi alIturate conjunct (ultima not[ a
primului tetracord frind in acelaqi timp si prima not[ a celui de-al doilea)
sau disjunct, leg[tura dintre acestea realizdndu-se printru-un interval de
secund6. Dupi descrierea lui Aristoxene in Elementa Harmonica,
tetracordurile puteau fi de trei feluri:

DIATONIC CROMATIC ENARMONIC

l/-
t .t- l1/r Uz l/z l/, l/+

Tetracordul enarmonic conlinea intervale mai mici decAt semitonul

(sferturi de ton), in notalia modernd neputdnd fi reprezentat cu acurate{e.

in tratatele vremii sunt teoretizate;apte moduri principale:

LIDTAN
o ^
HIPODORIAN

FRIGIAN MIXOLIDIAN

HIPOFRIGIAN

Intenlionalitatea Potrivit teoriei greceqti dezvoltate de Platon qi Aristotel, muzica avea o

uctului creator influenld puternicd asupra caracterului uman, prin funclia sa moral[ qi
educativ[.
Modurile aveau un etos propriu (din gr. ethos - morav, obicei, caracter),
fiecare put6nd transmite anumite stdri sufletegti.
Spre deosebire de Platon, care vedea in artd doar o imitare (mimesis) a
realitSlii, Aristotel vede imitalia din artd ca pe un mod de reprezentare a
adevSrurilor universale qi a virtulilor, aceasta avAnd in consecint[ un rol
educativ.

Termenul folosit de Aristotel pentru a defini efectul purificator al artei,

precum gi rolul acesteia de a-l elibera pe om de pasiunile josnice este cel
de catharsis (gr. katharsrs - purificare).
Platon pi Aristotel

l3
w
Ritmica Un alt aspect important al teoriei muzicale greceqti se referd la modurile
ritmice bazate pe ritmurile poetice.

1
J.l) 4.
f
h
I l 1 troheu
2 iamb

2. ht
-J J J
3
4
dactil
anapest
5 spondeu
3I JI 6.Ii"l).[t 6 tribrah

Grecii sunt printre primii care dezvolt[ un sistem de notalie, existdnd chiar
Notatia
tipuri specifice pentru muzica instrumentald @azatd pe literele alfabetului
fenician) qi pentru cea vocald (bazatdpe alfabetul ionian qi notatd deasupra
textului literar).
Din aceastd perioadd ne-au rdmas doar cdteva fragmente de notalie, dintre
care cele mai importante sunt Imnurile delphice cdtre Apollo qi Skolionul
Instrumentele lui Seikilos.

Muzicainstrumentald era foarte dezv oltatdin Grecia Antici. Instrumentigtii

erau organiza\iinbresle, in func{ie de instrumentul la care cdntau (cele mai
cunoscute erau breslele chitarozilor qi aulozilor). Chitarozi celebri erau
Terepandru gi Arion.
Muzicienii profesionisti se numeau aezi qi erau in acelagi timp compozitori
qi poe{i, fiind instruiti in qcoli speciale in arta cAntului vocal qi instrumental,
dar si in cea a recitdrii qi a versificaliei.

kithara Instrumente cu coarde: lyra (cu 4 coarde) qi derivatul acesteia, kithara (cu
7-11 coarde), ambele de tipul harpei.

Instrumente de suflat: aulos (instrument de tipul oboiului), syrinx

(instrument rustic, de tipul naiului - flautul lui Pan), salpynx (instrument
de tipul trompetei, folosit pentru semnale militare).

Instrumente de perculie: krotala (instrument de tipul castanietei), kimbala

(instrument de tipul talgerelor), tympanon (strdmogul timpanului din zilele
aulns si krotala noastre).

Nf,Til
Ug @%'
syrrnx Kimbala

t4
Gt'nuri nruzicsle in scrierile despre muzicd, rdmase din aceast[ vreme avem referiri la
diverse genuri muzicale practicate. Dintre acestea menliondm: threni (gen
funerar), skolion (c6ntec de petrecere), epinkhii (cdntec de slav6). Doui
tipuri de imnuri foarte cunoscute erau peanul (imn inchinat lui Apollo) si
ditirambul (imn inchinat zeulti Dionysos).

Inspirat de genul antic funerar, Igor Stravinski a scris, in 1958, o lucrare

I:rrip.tia cu primul
inn delphic intitulati rhreni (pentru soliqti, cor qi orchestrd). De asemenea, Krysztof
Penderecki a compus Threni pentru victimele de la Hiro;ima, in 1961.
Dintre pulinele fragmente muzicare pdstrate din vechea Grecie mention[m:

1. Imnurile delphice (anonim atenian, cca 138 i.Hr.) - fragment

2. Skolionul lui Seikilos - secolul I d.Hr.

CZ Z
JJ JJ
KIZ I K IZ ir o coo
Ooov (r'19, qoivou, pn66v 6 l,r.,lq o"u AU7[OU,
t_:
c KZi \-/
rlrcoo'
\_-/ c Ko IZ K CCCXJ
Y
Trpoq ol,iyov sort ro Crlv, ro rel.og o xpovog CLTE&LTEI

skolionul lui seikilos este probabil prima compozilie care a strdbdtut

timpurile, ajungAnd pAnI in zilele noastre in formd complet[. Data
compunerii acesteia nu este sigurS, dar este, probabil, ulterioard Imnurilor
delphice din care ne-au rdmas doar fragmente.
 Desi skolionul este un cAntec de petrecere, acesta a fost g[sit pe o piatrd
funerard, fiind scris de Seikilos pentru solia sa. Muzica este notatd prin
literele alfabetului, deasupra versurilor care spun:

CAt ftdie;ti, fii vesel!

De nimic sd nu-li pese,
Cdci viala este scurtd
$i-;i cere prelul sdu.

Evaluarea 1. Enumerali cele qapte moduri ale Greciei Antice.

cunogtinlelor 2. Ce tip de cdntec era skolionul?
3. Unde aveau loc Jocurile Pytice?

1. Denumirea de muzicd vine din limba greacd de la ... .

2. Termen ce desemneazd spectacolele care sunt o imbinare de dou[ sau
mai multe arte.
3. C,ntdri despre care Aristotel spune c[ stau Iabaza comediei greceqti.
4. Instrument ce acompania muzica dionisiac[, despre care Aristotel
spune ci stdtea labaza tragediei greceqti.
5. Filosof qi matematician grec, descoperitor al relaliilor dintre acusticl
qi matematic[.
6. Unitatea debazd, a modurilor grecegti.
7. Termen folosit de Aristotel pentru a desemna efectul purificator al artei.
din muzeul Louvre 8. Termen prin care erau denumili muzicienii profesionisti in vechea
Grecie.
9. Gen practicat in Grecia Antic[, de tipul cdntecului de petrecere.
A
t I

Muzicain Roma AnticS

(- t 'trt{.yt istoriC Tradilia elenisticd influenleazd muzica tuturor popoarelor cu care intrd in
contact. Mai mult, din momenful in care Grecia devine provincie romani
in 146 i.Hr., arta str[mosilor nostri imitd practic, in mare parte, modelele
greceqti.

Co rt' teristici Ca qi in muzica greceasc[, monodia r[mdne modul predominant de

organizare a discursului muzical.

Se plstreazd aceeaqi notatie, aceleaqi moduri gi aceeagi ritmicd bazatd, pe

accentele prozodice. Legdtura dintre muzicd" gi poezie este de altfel sus!
inut[ si de indiciile potrivit cirora Odele lui Horaliu sau fragmente ale
Metamorfozelor lui Ovidiu ar fi fost cAntate.

Iatrruntetftele O diferenti fat[ de ntuzica greceascd se observ[ la nivelul etosului, mai

exact in disparitia functiei etice a muzicii, aceasta devenind aproape
exclusiv de divertisment.

Se pistreazd aceleagi instrumente cala greci, unele avdnd denumiri diferite

(spre exemplu: aulos : tibia, syrinx: fistula, salpynx: tuba, tympanon:
tympanum, krotala: crotala, kymbala: cymbala). Lyra 9i kithara se
pdstreazd, sub aceeasi denumire.
Se dezvolt[ foarte mult muzica mrlitard, cu instrumente specifice: cornu
(un instrument ?n formd de nGn, folosit pentru semnale militare, in bdtdlii
si in ceremoniile funerare; este confectionat de obicei din bronz) qi lituus
(instrument de origine etrusc6, cu un tub conic, incovoiat la capdt).

Lituus
Soldat cdntdnd Ia coma

Prstricu t rttzicald
Avem multe dovezi, atdt in operele literare, cdt gi in mozaicurile care
impodobeau vilele aristocrafilor, ce ne vorbesc despre ansambluri vocale gi
instrumentale cumul{i participan{i, toate suslin6nd ideeaunei vie{i muzicale
infloritoare.
Spre deosebire de instrumentigtii greci care erau profesioniqti, ?n Roma
Antic[ se observd o depreciere a profesionalismului, majoritatea muzicie-
nilor fiind amatori. De asemenea, apate un element constrictiv, avdnd in
vedere cd multi interprefi erau sclavi; drepful de a alege tipul de muzicd
apartinea exclusiv aristocratului, proprietarului.

Evaluareu 1. Care era modul de organrzare a discursului muzical?

t unostintelor 2. Cum evolueazd profesionalismul in muzic6, fafd de perioada greacd?

t7
w
 Muzica in Antichttatea
extraeurope and,
Emdia

Context istoric Dovezi despre rnuzica indiani veche ne sunt fur:rrizate atAt de cercetlnle
arheologice cdt si de ,,vede" - mituri, legende, obiceiuri transmise mai inta-
oral, de-a lungul generatiilor, apoi scrise in sanscrita veche. Muzica reflecti
mitologia hindus[ in care Brahma este zeul suprem, dar si zeul melodiei.
iar Shiva, zeul ritmului.

Cilracteristici Sincretismul - in cultura indiand existd o legdturd foarte strAnsi intre

muzicd. dans si poezie.
Funcfionalitatea - indienii credeau in for{a magic[ amuzicii, in puterea ei
de a vindeca, de a imbldnzi animale, de a influen{a fenomenele naturii.

Sisteme sonore cel mai important document despre mtzica indian[ veche este Nary^a
shastra, atribuit inleleptului Bharatha Muni; datarea lui este insi incertd.
oscilAnd intre 200 i.Hr. si 200 d.Hr.
Potrivit acestei scrieri, muzica indiani era bazatd pe moduri heptatonice
(alcdtuite din gapte sunete). Bharathamentioneaz[ gi anumite microintervale.
denumite shruti. IJn numdr de 22 dintre ele alcdtuia echivalentul unei
octave din teoria modernS.
De asemenea, in sama veda sttnt mentionate denumirile celor sapte note:
sa, ri, ga, ma, pa, dha, ni.

htstrumentele Indienii impdr{eau instrumentele in patru tipuri:

tat - instrumente cu coarde;
sushir - instrumente de suflat;
avanaddh - instrumente de perculie membranofone;
ghan - instrumente de percu{ie, altele decdt cele membranofone.

Instrumente cu coarde: veena (sau vina, ilustratd mai jos) gi yazh, instru-
mente cu coarde ciupite; ravanastron, instrument cu coarde gi arcuq.
incd din perioada anticS. in India gdsim un sistem de clasific are a
instrumentelor, care va folosi in epoca modernd ca fundament al organologiei
- stiinta care se ocupi cu studiul
instrumentelor muzicale.

Instrumente de suflat: shanku qi

kuzhal (un fel de flaut).

Instrumente de perculie: variate

(inclusiv maddalam).
 China
Conte-rt istoric in anul 1999 a fost descoperit in china cel mai vechi instrument din lume,
la care incd se mai poate cdnta. Este vorba despre un fluier vechi de 9000
de ani, gisit intr-o condilie foarte bund. cu o lungime de aproximativ 22
de centimetri, acesta are gapte giuri si este confeclionat dintr-un os. sase
asemenea fluiere au mai fost g[site la Jiahu, in provincia Henan. Acest
lucru dovedeste faptur cd muzica avea o important[ deosebitd in cultura
chinezd veche.
china cunoagte o Antichitate zbuciumat[, fiind frrdmilatd, in mai multe
regate, precum Wei, Chu sau Qin. Acesta din urmd reuqegte sd-qi extindd
influenla in secolul al III-lea i.Hr., ajungand pdnd la Marea chinei de Sud
qi transformandu-se incet-incet intr-un imperiu care va cunoaqte o nou6
expansiune intimpul dinastiei Han(206 i.Hr. - 220 d.Hr.). Aceast[perioad[
a favorizat rdspandirea in toate collurile imperiului a unor elemente
culfurale importante, precum scrisul, filosofia confucianiste si ritualurile
sale.
La curtea imperial[, ca qi in ritualurile confucianiste, existau doul tipuri de
muzicd'. yen-y,eh - muzicd laic[, pentru ocazii festive, qi ya-y,eh - muzicd
rituald. Dansurile din cadrul ritualurilor confucianiste erau impirtite in
I*c$a de muzicd dansuri cu caracter rna{lial (wu-wu) gi dansuri cu caracter civil (wen-wu).
Ansamblurile de muzicieni gi dansatori erau de mari dimensiuni, putdnd
ajunge chiar pdnd la 800 de persoane.

Caracteristici Funcfionalitatea - dupi cum am vdzut, in China Antici existau doud tipuri
de muzic[: de cult si laic5. in ambele, funcfionalitatea este evident[,
chinezii considerdnd cd"muzica are un rol educativ deosebit.

Ritmica - este pusd in leg[turd cu ritmul astrelor, cu ciclul biologic uman

sau cu ritmurile naturii.

Sisteme sonore Sistemul sonor specific muzicii chineze antice (pdstrat de altfel pdn[ in
prezent in aceastd regiune geografrcd) este cel pentatonic anhemitonic -
sistem modal bazat pe o scard de cinci sunete, frr5 semitonuri.

Instrumentele muzicale se impart in opt categorii, in funcfie de materialul

+
htstrumentele
din care sunt confecfionate:
o mdtase: er-hu (cu coarde qi arcuq), pipa qi qin (cu coarde ciupite)
gi zheng (vaiantd de !iterd);

I
o bambus: di-zi (instrument din familia fluierului);
o lemn: chu (instrument de percu(ie);
o piatrd (bucafi de piatrd folosite ca instrumente de perculie);
o metal: clopote, gonguri;
o lut: fluier globular (asemlndtor ocarinei);
o piele de animal (diferite tipuri de tobe);
o tigve (din tdrtdcule de diverse dimensiuni qi forme se creau
Pipa
instrumente cu coarde sau instrumente de suflat - sheng).
 Egipt
Context istoric In Egiptul Antic muzica s-a dezvoltat in trei
direc{ii majore. Exista, pe de
part'e, muzica militar5, legatd in primul
rdnd de fastul"ceremonial al ucurr
rulr4l 4t
faraonului, dar care insotea gi armata in
rdzboaie. in afard, d" a"",
cultivau qi o muzici populari, a oamenilor
:9,:p^r::],13:i r6nd, UUV
de/ rouU, do
fiind textele numeroaselor c6ntec" d" Orugo.te,
de jale etc.
muzicale erau templele unde, cu timpul,
3:l:,:":^lil^"^11"*^centre
muzica religioasr a inceput_ sd fie practicati a" pr"r"ri""is
slujitori permanenfi ai ldciqelor ae cutt. rrvrvurv'ro ti, angaja[i c
Pe l6ngi ritualurile zilnice, care implicau
incantalii si cantiri de imnuri, i
j urul templului se de s fr qurau
adevdrate sp ectacole teatr al-muzrcale, dedic at
rvorv, uvulrv4l
cultului zeilor. Cele mai importante astfel de manifestdri
erau cele inchinar
1***t::1 y?rtt, ele implicau aporrul sincretic al tururor artelor, i
spectacol imbindndu-se poezia cu dansul
si mtzica, d", $i ;; eremente a
artelor vizuale, prin decorurile fastuoase, preg[tite
minuqios.
Instrumentele in Egiptul Antic erau folosite diferite tipuri de fluiere, instrumente
percutie' l6uta qi lira, cel mai important instrument
fiind harpa.
Muzica ebraici antici
Context istoric civilizatia ebraicr este prima frrd zei,fdrd mirhrrii
picturale sau sculptural
despre practica mtzicard,. vechiur Testament
privind ne oferd insd informati
?n psalmii
nrirrinrl qrfq orrno4^l^-
arta suneteror ?- D,7
rui David sau in cdntarea cdntdrii
atribuit[ lui Solomon; aici gdsim informatii o"rp." i.r.trumentelJ
-gi .tot
termenii muzicali intrebuintati. 'rvlrs'rv'uwru
a via[a muzicatdebraici le g6sim in consemniri
1]5:::r-"-leferuo.a1e.l
vechiloregipteni qi in imagini de instrum""t" a
r"".,,.iut"pf
romane. """rrr
Caracteristici M.ozica ebraici avea.in principal un caracter
rerigios, dar existau si genu
ale muzicii de diverrismint (dlnsul).
una din trdsdturile importante ale sale, constdnd
responsorial (alternanla solist-cor) sau antifonic
intr-unul din stilurir
1 alte,minga dintre
grupuri.corale),
6ruvqrr wwra'w)) a rosr
fost preruata
preluatd oe
de pnmii
primii creqtini
cult a.bisericii primare, impreuni cu alte
crestini qi
si intergratS ]n muzica
intersratr in rnttz., dr
aspecte. Astfel, mtzicaebraicd s_i
constituit intr-una din sursele principale
ale muzicii
"rti"-".rrop"rr..
Instrumentele Instrumente cu coarde: lira, psalterionul.
Instrumente de suflat: diverse tipuri de
fluiere.
Instrumente de percufie: diverse.

Evaluarea 1. Denumili cele gapte note ale gamei

indiene.
cunostinlelor 2. Ce tip de instrument muzicaliste ravanastronul?
3' Cdrui instrument
'din India Anticd i-ar corespunde, ca tip, er-hu din
China?
4' in cinstea cdrui zeu- egiptean erau organizate
spectacore sincretice?
5. Care era cel mai folosit instrument ii
egiptut Antic?
 I

TEST RECAPITULATIV 1

L. Care dintre afirmaliile de mai jos nu este adevdratd, referindu-ne la

m:uzica in Antichitate?
a. in
general, muzica era transmis[ oral;
b. muzica era modal6;
c. organizarea discursului muzical era polifonic[;
d. muzica avea atdt caracter etic cdt si estetic.

2. Teoria etosului se referd la faptul cd. muzica:

a. este pentatonicd;
b. transmite st[ri sufleteqti;
c. trebuie cdntatd ritrnic;
d. nici una din variantele de mai sus.

3. Care dintre urm[toarele afirma(ii referitoare la notalia muzicali in

Grecia Anticd este adevdratd?
a. au supravieluit doar cAteva exemple;
b. au supravieluit sute de exemple;
c. cele mai multe dintre exemplele existente ne parvin de la Platon;
d. nu ne-au parvenit exemple de notalie muzicald.

4. incAte microintervale era imp[rlit echivalentul octavei din teoria

moderni in muzica indianS?
a. 12;
b.7;
c. 5;
d.22.

5. Er-hu era un instrument:

a. de perculie;
b. de suflat;
c. cu coarde gi arcuq;
d. cu coarde ciupite.

6. Care dintre urmdtoarele instrumente muzicale romane nu este

imprumutat de la greci?
a. cornl.].
b. tibia;
c. fistula;
d.lyru.
 7. Care dintre afirmatiile urm[toare nu este adevdratd, in ceea ce priveq
muzica antice ebraicd?
a. a constituit o sursd importantd pentru muzica europeand cult[;
b. a fost preluatd de primii creqtini;
c. sebaza pe c6ntul responsorial;
d. avea exclusiv caracter religios.

8. Teoria mimesisului la Aristotel se referdla faptul cd:

a. muzica este capabild s[ imite sunete qi idei din lumea exterioard:
b. elevii ar trebui sd deprindd arta muzicall prin imitarea un
maestru;
c. muzica poate influenla caracterul qi comportamentul uman,
r epr ezentare a virfu !i I or ;
d. ntci una din variantele de mai sus.

9. Sistemul sonor in China Antici era:

a. pentatonic;
b. heptatonic;
c. oligocordic;
d. nici una din variantele de mai sus.

10. Care dintre genurile enumerate mai jos nu aparline muzicii an

grecegti?
a. thren|,
b. organum-ul;
c. ditirambul;
d skolionul.

b-
 TEST RECAPITULATIV 2

1. Cdte sunete alcStuiau modurile indiene antice?

a. 12;
b.7;
c. 5;
d.22.

2. Ce tip de muzicd erapracticat ?n Egiptul Antic?

a. muzica religioasd;
b. muzica populari;
c. muzica militard;
d. toate variantele de mai sus.

3. Care dintre urmdtoarele instrumente nu era utllizat in Grecia AnticS?

a. kithara;
b. aulos;
c.lyra;
d lituus.

4. Care dintre urmitoarele instrumente nu era utllizat in India Antic6?

a. ravanastronul;
b. veena;
Frai Fcaeie cdntdnd la kitharo c. di-zi;
d. shanku.

5. CdntSrile apolinice:
a. staulabaza comediei antice greceqti;
b. staulabaza tragediei greceqti;
c. au formd clar6, simplS;
d. sunt cdntate la krthara.

6. in muzica anticd greceasci ritmul este legat indisolubil de:

a. ritmurile de dans;
b. ritmurile poetice;
c. numerologie;
d. cr edin\ele religioase.

7. Ce mare civilizalie a Antichitiltii a influen{at cultura Imperiului Roman,

dupd 146 i.Hl.?
a. egiptearfi;
b. mesopotamianl;
c. sumero-babiloniand;
d. greceascd,.
8. Care dintre functiile enumerate mai jos nu este specific6 muzicii
in Preistorie?
a. functiamagic6;
 b. func1ia taumaturgic[;
c. functia iniliatici;
d func1ia de divertisment.
9. Care dintre urmdtoarele instrumente nu era utilizat in China Anticd?
a. di-zi;
b. sheng;
c. pipa;'
d. yazh.

10. Scrierile teoretice despre mazica in Grecia Antici includeau:

Banchet in Egipnl Antic
a. descrieri ale modurilor;
b. relatia dintre muzicd. si matematic[;
c. rolul muzicii in societate;
d. toate variantele de mai sus.

Teme, eseuri, comentarii

1. Comentati importanla muzicii ebraice gi greceqti asupra

europene.
) Realizafi un scurt eseu pe tema: ,,Sincretismul gi manifest[rile sa
in culturile antice".
3. Documentati-vd folosind sugestiile din Anexa I Tehnici
documentare muzicologicd qi realizati o prezentare a celor dc
sisteme de clasificare a instrumentelor in Antichitate (indian
chinez).
 Evul M
il,

Impiratul roman Co*

Ambrozie dinMilano i

5 r"tt)

- 601 Pontificatul Papei Grigore cel Mare incepe,sisternattzayea ei

Ioan Damaschinul scie Octoihul

us 9f)fJ Apare Musica Enchiriadis, atribuitd lui Hucbald

cr,c 9-15 Odon de Cluny scie Enchiridion Musices

I&:5 - 1028 Guido d' Arezzo sqie Micrologti*':-...,,,.

I I6_1 incepe construclia Catedialei de la NotreDamb

ilEti - 1201 L6onin activeazd la Notre Dame, Paris

!t9u - 1236 P6rotin activeazd la Notre Dame, Paris

t )5tt

;u 1250

icu l26A Franco da Cologna

t:8J Adam de la Halle compune Robin et

I _110 - 1316 Este alcdtuit Le Roman de Fauvel

r_122 - 1323 Philippe de Vitry scrie tratatul Ars Nova

cca 1325 Jacobus din Liege scrie Speculum Musicae - cele

despre muzica medievalS

I -t'7 Moare Guillaume de Machaut

1 397 Mqare Francisco Landini

'€
1r-
.s-
-g
'a.
%
 Notiuni introductive
Context istoric in anul 800 Carol cel Mare este incoronat
cdtre Pap[, fapt ce consolideazi Europa
punct de vedere politic qi religios, c
premisele unei societSti si culturi comune.
pun bazele primelor universitili, se dezvo
filosofia scolastic[, se fac primele t
din literatura arabd qi greacd. in secolele
XIII au loc cruciadele qi se construiesc pri
catedrale gotice.
Muzica se dezvoltl in paralel, pe doui
segmente: religios si laic.
Carol cel Mare

Muzica religioasd Mtzicareligioasi se unificd, prin sistematizdrile fdcute de papa Grigore

Mare, sub forma cffntului gregorian (denumit si cantus pranus)
devine primul sistem muzical comun vest-european.

Muzica laicd curtile feudale incurajeazd, creafia muzicald,laicd de divertisment; un

important il are muzica de dans, cate va duce la dezvoltarea genuri
instrumentale. in secolul al XIV-I ea, mtzicavocal[ laicd preia tehnicile
compozi{ie (legile polifonice) ale muzicii religioase.

Notatis in aceast[ epocd se dezvolt[ in mod deosebit notatia muzicard, mai

datorit[ diminu[rii rolului improvizafiei, in favoarea lucrdrilor compuse.
dar si gra{ie incerc[rii compozitorilor de a-gi revendica paternitatea asupra
crea(iilor lor. Astfel ajung pdn[ la noi primele nume reprezentative de
compozitori.

Tratute de teorie Apar numeroase lucr[ri teoretice (atribuite lui Boethius, Hucbald, odon de
cluny, Guido d'Arezzo,Franco da cologna, philippe de vitry, Jacobus din
Liege).

Orgunizarea organizarca discursului muzical este inifial monodici, ulterior evoluAnd

discursului muzical cdtre polifonie. Se cristalizeazd" m sistem modal bazat pe modurile
grecegti.

26
 Muzica religioas[
Context istoric in muzica religioas[ medievali se reglsesc mai multe influen{e:

o greco-romanl - vizlblld, prin sistemul modal, dar qi prin preluarea

unui gen la origine necreqtin, imnul;
o ebraici - poate cea mai important[, prin prezenla unor genuri
imprumutate din practica sinagogald: poezia ritmicd a cdr{ilor
sfinte, psalmul ;i cdntarea spirituald;
o arabo-siriani - semnificativd este ,,importarea" in secolul al
IV-lea a cdntdrli responsoriale de cdtre Ioan Hrisostomul (cunoscut
in ortodoxismul romdnesc qi ca Ioan Gurb de Aur);
r muzica laici qi popularl - este specificd diverselor regiuni unde
se manifestd cregtinismul; reprezintd o sursd a muzicii religioase
medievale, atAt in inceputurile comune, cdt qi dup[ Marea Schismd
din 1054.
Sriluri S-au dezvoltat cinci mari stiluri de cdnt religios:
I
r
)
1. bizantin - ap[rut in Bizant (viitorul Constantinopol). Acesta a
influen(at permanent cdntul religios european gi ulterior a devenit
stil muzical oficial al Bisericii Ortodoxe;
2. ambrozian - denumit dupd Ambrozie din Milano (secolul al
IV-lea), caracteizat prin stilul antifonal al imnurilor;
3. galican - practicat pe teritoriul Franlei pdnd in secolul al VIII-lea,
cdnd are loc incoronarea lui Carol cel Mare;
.mozarabic - stilul cregtinilor din Spania, aflati sub ocupalie
maur6; are evidente influen(e arabe;
5. gregorian - denumit dupd Papa Grigore cel Mare (secolul al
Vl-lea). Denumirea de ,,muzicd gregorian[" are doud accepliuni:
cea particulard,, care desemneazd muzica religioasd sistematizatl
de Papa Grigore cel Mare, gi cea generali, referitoare la muzica
liturgicd de rit catolic din vestul Europei.

in continuare vom studia muzica medievald religioasd, pornind de la

accepliunuile largi ale termenilor: bizantini, muzicd a bisericii de rdsirit
gi gregoriand, mrzicd" a bisericii din vestul Europei.

Evaluarea 1. Enumerali stilurile cdntului religios creqtin existente in Evul Mediu.

canostintelor 2. Carc sunt pricipalele surse care au stat la baza cdntdilor religioase
medievale?
3. Care este tipul de organizare a discursului muzical in Evul Mediu?
 Muzi cabrzantind
UncentnrculturalimportantinrdsdritulEuropeiafostBizanful.Aceastd
Context istoric
cetateaavutoinfluenlddeosebitdasupfaistorieiqiculturiicontinentului,
maialesdup6adouajum[tatease.coluluialIV.lea.inanul330impdratul
in 313, prin edictul de
Constantin cel Mare (cel care legalizasecreqtinismul
pe ruinele fostului Bizant' '
la Milan) a numit noul oraq construit
a devenii practic o a doua cap\tal6
a
Constantinopole' In timp, acesta
ttr#tli*:TT;*,ine vor cunoa$te o inflorire deosebit'
in secolul a1
Vi-f"u, in timpul imp6ratului Justinian'
iqi are inceputurile in acele vremun'
a
Muzica religioasi bizantini.' care
evoluat si s-a d"^;;;;;--;;"a
in zilete ,rouJt ". Stilurile sale cele mai
sunt:
.o"i"i;si;; qdl"-tg3bJ" etape de dezvoltare'
""'-
importante,
"ur"
. paleobizantin (secolele
Y:-Xttl;
- XVil);
o ""t
cel Lediobizantin (secolele XIII
secolului al XIX-lea)
o cel neobi""#"aJ;inceputul

Avdndinvederefaptulcilmuzicabtzantindaevoluatcauntotunitardela
inceputurile sale qi';;;h ;t eze:rt'
i" "uO*t acestui capitol vom studia
gi nu doar segmentul coresptnzdtor
Evului
toate perioadele ei oJo""rrorture
Mediu.
vocali qi modali'
Muzica btzantrndeste monodici' dat6 de
este. intonaiia netemperatL,
Caracteristici
o tr6s6turl foarte importantl a sa
maimici decdi un semiton)' Octava este
prezenla microtoniil;-ii","*"fe in 22 de
imparliti in 22 de asemdndtoare cu divizarea indiand
shruti.
"i"-"*",
este
cum o cunoaqtem in muzica modern[)
Noliunea de metru (mdsura, a$a
inlocuitadeanumitetipuristructural-expresivecareserefer[atdt|aritmcat
acesteia' Ele sunt:
iii" ""."",eristici1e "t"todi"i 9i la expresia
pe un sunet dat;
1. tipul recitativic - recitare silabicl
cu ul ambitus foarte
2. irmologic - melodia este foarte simpl['
tipul qi
mic; ritmul u"r" pe raporrul strdns dintre silaba sunet;
"!i" este foarte omamentat[
3. tipul papadic - cAntare frumoasd' melodia
foarte liber' d e aceeacele mai multe astfel de
(melismaticai
'i-t"t"f
cAntlri sunt individuale;
4. tipul stihiraric - melodie mai
dezvoltatd' mai liricd' cu anumite
intre cel silabic qi cel liber'
ornamentalii, J,*"inind o combinalie
un fragment dintr-un Heruvic
incontinuare, redlm in notafie modernl
melismatic scris in secolul aI XIII-lea:
 in anul 754 Sf.Ioan Damaschinul scrie cea mai importantl operd a sa,
Octoihul; folositl qi astdzi in Biserica Ortodoxb. Acesta cuprinde cdntdrile
zilnice ale unui ciclu de opt duminici, intonate pe opt moduri pe care el le
numeqte ehuri (in limba romdn[ - glasuri).
Aceste moduri se impart in doud tipuri: autentice (primitive) qi plagale
(l[turage), dupd cum le numeqte Ion Popescu-Pasdrea in lucrarea Principii
de muzicd bisericeascd orientald psalticd - Bucureqti, Tipografia Cd4ilor
Biserice;ti, 1939.
Glasul | (dorian,mod de re), glasul 2 (lidian, mod de mi), glasul 3 (frigian,
mod de fa) 9i glasul4 (mixolidian, mod de sol) sunt autentice.

Din aceste patru ehuri au derivat modurile plagale: glasul 5 (hipodorian),

glasul 6 (hipolidian), glasul 7 (hipofrigian) qi glasul I (hipomixoltdtan)-
Ioan Damaschinul
Ele se deosebesc de celelalte prin funcliile notelor qi mai ales prin finala
modului. Spre exemplu: mixolidianul gi hipomixolidianul au aceeagi scard,
dar au finale diferite: mixolidianul are finala pe solo iar hipomixolidianul
pe do.
La aceste ehuri diatonice se adaugd in practica bizafiind gi alte tipuri de
moduri cromatice qi enarmonice care au in structura lor gi intervale mai
mici de un semiton sau, din contr6, secunde mdrite.

Genuri gi forme Genul principal al muzicii bizantine este liturghia, cel mai important
serviciu divin al Bisericii Ortodoxe. Structura ei s-a pdstrat aproape
 neschimbat[ din primele secole cre;tine, formele practicate astdzi fiind ceie
stabilite de Sf. Ioan Gur[ de Aur, Sf. Vasile cel Mare ;i Sf. Grigore
Dialogul (acelaqi cu Papa Grigore cel Mare, cel care sistematizeazd
cdntdrile liturgice de rit roman).
Genurile imnice Liturghia cuprinde mai multe tipuri de cdnt[ri religioase:
o troparul - aapdrut din dezvoltarea unui pasaj al imnului (gr. tropos
- dezvoltare). Este compus pe o melodie simplS qi are o desfrgurare
dinamicd, fiind accesibil tuturor qi deci uqor de interpretat de
intreaga comunitate . Hristos a inviat este, spre exemplu, un tropar
al lnvrenr;
o condacul - pies[ muzicald,religioasd compusd dintr-un numdr mare
de strofe (18-30) 9i linii melodice, incadrate intr-o formd tipicS.
Arta compunerii condacului a atins apogeul in crealia lui Roman
Melodul;
o canonul - compozilie format[ initial din noud ode distincte din
punct de vedere melodico-ritmic si modal, fiecare cuprinzdnd mai
multe tropare. Este inova{ia lui Andrei Criteanul (diferit de canonul
polifonic).
Alte cdntdri importante in liturghie sunt: Ectenia mare, Ectenia micd,
Sfdntul loan Gurd ile Aur Antifonul, Heruvicul, Axionul.
Notstiet Notalia bizantinl se frcea prin neume (semne grafice lutilizate pentru a
indica aproximativ cursul unei melodii).
Spre deosebire de nota{ia muzicald modern[, unde fieclrui semn grafic
(notd) ?i corespunde o anumitd frecven[d, notatia bizantind se baza pe
relalia dintre sunete, fiecare notd fiind definit[ in raport cu cea anterioard
din melodie.

Perioada paleobizantinl
Notalia evolueazd foarte mult, pornind de la cea ecfonetici, ce conlinea
doar anumite semne prozodice, gi ajungdnd, cdtre finalul secolului al
Xl-lea, la reprezentarea semnelor deasupra fiecdrei silabe a textului, prin
care se indicau atdt tr[s[turile melodice si stilistice cdt si modul de
execufie.

*'
{g}
too gla - n€-then -tu- di-J. tan Fol-lEn rsB i,vn-ka-ta - hs-six.
tb) :'f r *r Y:!d
toh Fl" * nElhen -ta. di-o. ten psl -lin sou syn -1,": - ta - ba-rin.
{c)-=il r t --+r,uta, (-(- /
ton pla - nElhen -ta- di-c. tEn polJin isu rlh -L^il " ta '- ba"sin.
(dl
-.\-*.rrr.,
ton
\y >, (- F;t=,
pla - nE{hfi -ta. di-o.
{* {* ;r# *-, \H =+? 61 L
t€n polJi.n tuu tyn-hir*ta " ba-sin.
l
.c
Perioada mediobizantini
g
Un element nou care apare in aceastd perioadd este mirturia, neumi
complementar[ care frxeazd atdt tonul initial cdt si modul (ehul) melodiei
respective.
Astfel, interpretarea melodiilor nu mai este l[satd la voia intdmplSrii,
punctul de plecare fiind mai clar definit.

Autentic .1 (il $j'

E.

(il { 6 (ii) ytrrd - el

( iii] Y.'.' -{l
t r,l Ff - s' {ii} r-r - .r

l[rl -a
ra- J-
ti! d d'org
Ir
Plagal 1 Ir) Tf 0( -d
L fi]
.\u
TT
}.
-r tii) *f-."
J ri\ 4 - i| r;;\ ftl
tu/ \r+l/- dl'

4 {i) * rr- - s {ii}+Flr=' -c

{in} +4!-+F-e'{iv}*4f'"+ - t
Perioada neobizantini
in secolul al XIX-lea apare necesitatea de simplificare a cdntului bizantin.
Chrysant de Madytos propune eliminarea neumelor ornamentale gi stabileqte
structura modurilor qi a formulelor cadenliale. El adaugl ;i cAteva senlne
de duratd, numite timporale, qi incearcd s[ se apropie de notalia silabic[ a
lui Guido d'Arezzo, stabilind un numir fix de sunete cu denumiri ca: pa,
vu, gha, di, che, zo, ni, pa - corespunzdtoare sunetelor: re, mi, fa, sol, la, si,
do, re.
Odatd cu reforma lui Chrysant, muzica bizantind" iqi pierde o parte din
autenticitate si bog[tie, prin eliminareamicrotoniilor.

--l . 4r--1f E;-rL.-I*r- r\ t-rr t-

f,qr E ftl Yr 8V n .Tu- FeU flr reil+t D f+d

(--', lll--a-r -1 -a 11L-

_ '-.1 '*.Y _ \-.1f
rt il#v tt fiau Ffl .;fi s rr pd tfi Ffo
Ee ro $ "uru ?to{-(1':rjL,-r=r=r
r-r{t-t--t } a -a
S
Ir r r o !r u --*rl furl .iL -:i=-} tt*t trht cay tr roy Is
\-:.f tirr{*a-
Ffr t1f o e$c do o[,** fnr
---1--\-rG-1--1
 Scoli romane$ti de cdntare psalticd
Muzica bizantind a pdtruns pe teritoriul ![rii noastre in virtutea apropie
geografice de Constantinopol qi a relaliilor economice, culturale s

religioase dezvoltate cu acest centru al crestinismului.

Primele m5rfurii despre practicarea muzicii pe teritoriul Romdniei apar

martiriul Sfrntului Sava de la Buzdrt (372), despre care se spune ci
cdnt[re! de psalmi. De asemenea, din secolele IV-V ne parvine imnul X
Deum laudamus qi, din secolul al Vl-lea, Condacul Na;terii Domnului.
Din veacurile urmitoare mdrturiile incep sd se inmulleascd, pdstrE
manuscrise atAt in limba slavon[ cdt gi in greacl.
Pe teritoriul ![rii noastre au existat, de-a lungul timpului, importante
de cdntare psalticd, dezvoltate in cadrul mdnistirilor de la Putna, N
Suceava, Bucureqti, TArgovigte, Curtea de Argeq etc.

$coala de la Cozia. De aici ne-au rdmas compoziliile pripeale - scurte

imnografice, cAntate ca parte componenti a troparului, numite $i'stihuri
scurte de invocare si atribuite lui Filotei Monahul, fost logofEt al lui Mi
cel Bdtrdn (secolul al XIV-lea). Este interesant faptul cd aceste pripeale
Milndstirea Cozia
fost tipdrite pentru prima datd la Venelia, in 1536 qi 1547, iar in \ard,,
diaconul Coresi in Sbornicul de la Sebeg (1580).

$coala de la Putna. Se eviden{iazd, drept un centru cultural de o

efervescenld deosebitd, aici descoperindu-se numeroase manuscrise qi
transcrieri de cdntece ale unor autori bizantini. Ele cuprind numele a trei
autori de origine romAnl, Dometian Vlahul, Teodosie Zotica qi Eustalie
Protopsaltul (secolele XV-XVD. Acesta din urmi este autorul unei culegeri
de cdntece (1511) qi compozitorul ale cdrui lucr[ri, pe texte in limba greacd
Mdndstirea Putna
qi slavonS, se intonau la Putna in secolul al XVI-lea. Scrierile sale
demonstreazd, abordarea conservatoare a cdntdrilor psaltice in tradilia qi
spiritul bizantin, dar pdstreazd qi tuge personale ale autorului. De la
Eusta{ie Protopsaltul ne-au r[mas mai multe lucrdri muzicale (heruvice.
irmoase, tropare, stihiri etc.), dar qi scrieri ale altor psal1i, precum Agathon.
Agalian, Antim etc.

ln general, crealiile din qcolile de cdntiri bisericeqti de pe teritoriul t6rii

noastre au ca trisdturi definitorii folosirea in primele secole a limbilor
greacd qi slavond, precum qi respectarea aproape in intregime a tiparelor
muzicii provenite din Bizant, influenlele autohtone fiind aproape
neobservabile. Mult mai tdrziu isi fac intrarea in ritualurile bisericegti
cdnt[rile in limba romdnd in care, cu timpul, linia melodici a versiunii
greceqti va fi inlocuitA Fi adaptatd la topica qi prozodia limbii rom0ne.
Primul manuscris cu textul in limba romind este o Psaltichie romdneascd,
apartindnd Ieromonahului Filotei sin Ag[i Jipei - secolele XVII-XVII.
r I

4.1. Stil de cdnt religios cregtin, cu influenle arabe din Spania

Medievali.
2. Cdnt religios crestin, denumit dup[ Papa Grigore cel Mare.
3. Organizarea discursului muzical in Er,'ul Mediu era inilial ... .
4. (En Evul Mediu curtile feudale incurajau crealia m:uzicald .., .
5. A fost incoronat de Pap[ ?n anul 800, marcdnd astfel consolidarea
Europei din punct de vedere politic si religios.
6.Mtzica laic[ avea in principal rol de ... .
7. Despdrtirea Bisericii Creqtine in Biserica OrtodoxS gi Biserica
Romano-Catolicd.
8. CAnt religios cregtin, practicat pe teritoriul Frantei pdni
in secolul al VIII-lea. A

8.1. Stil almuzicii bizantine ce corespunde secolelor IV-XII.

2. Tip structural-expresiv de cAntare bizantind. cu melodia foarte
ornamentatd ;i ritmul liber.
3.Intervale mai mici de un semiton.
4. Modurile bizantine se impart in ldturage sau plagale gi primitive
sau... .
5. Gen imnic cu desfdsurare dinamic[, ugor de interpretat de
comunitate, ap[rut din dezvoltarea unui pasaj al imnului.
6. Ehurile sunt denumite in limba romdnl ... .
7. Cea mai importantd lucrare a Sf. Ioan Damaschinul.
8. Neumd complementard carc frxeazd, atdt tonul initial cAt qi modul
(ehul) melodiei, apdrutd in perioada mediobizantin[.
9. Semne grafice utilizate pentru a indica aproximativ cursul unei
melodii, in muzica bizantind,.

','.. '
l* ...:......
33
 Muziea gregoriand
Context istoric Muzica gregorian[ a apdrut in spaliul Imperiului Roman de Apus'
La sfdrgitul secolului al IV-lea, episcopul Ambrozie din Milan fixe
cdteva canoane, in incercarea de a organiza qi de a sistematiza muzi
bisericeasc[. El recomand[ folosirea a patru moduri qi a unui an
repertoriu de cAnt[ri.
in timput pontificatului Papei Grigore cel Mare (secolul al Vl-lea) are I
o noud reformd a muzicii de cult in Biserica Roman[, in care sunt addug:
inc[ patru moduri la cele stabilite de Ambrozie din Milan. Tot acum s
alcStuite douS culegeri de cintlri: Antifonarul si sacramentariul.
Cdntul gregorian se mai numeqte qi cantus planus sau, dupd apari
polifoniei in muzica religioasd, cantus firmus.
Caracteristici CAntul gre gorian are urm[toarele c aracteri stici :

1. este monodic;
2. este modal (bazatpe modurile bisericeqti);
3. este vocal, a capella ({brd acompaniament instrumental);
4. este nonmetric (nu se supune metricii modeme, cu incadrare
anumite mlsuri);
5. folosegte ritmul liber, supus legilor prozodiei;
6. are o melodicd bazatd in principal pe mers treptat sau cu sal
mici;
Papa Grigore I 7. are un ambitus restrdns;
8. este cdntat in limba latin6;
9. este scris intr-o notatie neumaticl speciald.
Dupi cum pute{i observa, multe dintre caracteristicile cdntului gregori:
sunt comune cu cele ale cAntuluibizantin, acest lucru fiind uqor de explic
prin trunchiul comun in care ambele igi au originea.

]Iodurile biserice;ti Modurile gregoriene se impart - ca qi celebizantine - in moduri aute

qi plagale. Pentru modurile autentice au fost imprumutate tot denumiri
grecesti: dorian, pentru modul cu finala pe re; frigian, pentru modul '
finala pe mi; lidian, pentru modul cu finala pe fa qi mixolidian,
modul cu finala pe sol. Modurile plagale, insd, au aceleaqi finale
modurile autentice din care sunt derivate, diferen{a constAnd in scara
incepe cu o cvarti mai jos fa![ de modul autentic.
Pe lAngd aceste moduri, in practica rnuzical[, gregoriand mai existau i
dou6: ionianul gi eolianul (cu plagalele hipoionian qi hipoeoli
-recunoscute de BisericS de-abia in secolul al XVI-lea. Ele stau la
tonalitdtilor majore si minore.
RedSm in continuare un tablou al modurilor bisericesti:
 MODUzu
BISERICA MEDIEVALA

Autentic P1agal

1. Dorian Ambitus 2. Hipodorian Ambitus

ff=u*i
4. Hipofi:igian

E-+
6. Hipolidian

7. Mixolidian 7. Hipomixolidian

Misa (sau mesa) este principala slujbd religioas[ a Bisericii Catolice.

in cadrul acesteia exist[ atdtpd{ri cdntate c6t qi recitate sau, pur Si simplu,
vorbite. Pb4ile cantate care au acelagi text la orice slujbi sunt cuprinse in
Genuri;iforme Ordinarium Missae.
Celelalte pdrti cdntate, cuprinse in Proprium Missae, au texte diferite, in
functie de perioada anului in care este oficiat[ slujba (Proprium de
Tempore) sau de sfintii cArora le este dedicatd (Proprium de Sanctis).
Compoziliile muzicale denumite mise cuprind, de obicei, cele cinci pdrli
din Ordinarium Missae: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus-Benedictus ;i
Agnus Dei, deoarece acestea sunt invariabile gi sunt cdntate la orice slujb[,
pe tot timpul anului bisericesc.
in Proprium Missae sunt incluse celelalte pdrti cdntate Introitus, Gradual,
Alleluia/Tract (secvenld), Offertoriu, Comuniune, acestea fiind denumiri
generale pentru diverse texte care se schimb[ de la o liturghie la alta. in
diagrama urmdtoare pute(i observa locul fiec[reia dintre p6(ile cdntate ale
misei, in cadrul slujbei de rit catolic.
Misa In Biserica Catolicd
 Prnpriunr Ordinariurn Rugdriuni 1i citiri

Inainte de 1lisa

lnlrtrit
K1.rie
Clsri:r
[pislr:la
firudualul
,,lkluia/trad
{Secvtrlai
ilnangb*lia
Cr*do

llisa credinci*5ilor

{,}l'rrlrrriu
!ianctus
llugiciun*
euhari*ticd
'l'alil nos{ru
lnrpirtilanic
Agmr* llci
{Ite mirsa *sll

Tropi pi secven(e
incepAnd cu secolul al IX-lea, apar anumite forme noi ale cdntului liturgic
- tropii qi secvenlele - puternic influenlate de muzica 1aic6.
Tropii sunt scurte fragmente inserate in cAntdrile deja existente. Iatd, mai
jos, un exemplu de astfel de trop, in cadrul unei canteri din Ordinarium
(Sanctus):

;1':; l'z:;: .
ih - @r'c ' !i F

Secvenfa este un trop special. Initial addugatd cAntdrii Alleluia, mai tarziu
aceasta devine sectiune autonomd a lirurehiei. Cel mai cunoscut tip de
secventd este probabll Dies Irae, dtn cadru1 recviemului (slujba oficiat[ in
memoria celor decedati).

36
L---
I.

Nagterea polifoniei
CAntarea pe mai multe voci distincte igi are probabil originea in heterofoniile
C'"rattrt istoric specifice mai multor popoare antice. Polifonia propriu-zisi este
menlionat6, incepdnd din secolul al IX-lea, dar este foarte posibil ca ea sd
fi existat qi mai ?nainte, sub diverse forme.
cdntarea responsoriald a dus la anumite suprapuneri, atunci cdnd unul
dintre coruri iqi incepea fraza odat6, cu sfargitul de ftazd, al celuilalt cor (sau
solist). Pe de altd parte, in mindstiri corurile erau formate atdt din adulti cdt
si din copii, existdnd in intonare o diferen![ naturald de o octavd. pornind
de la acest paralelism, la un moment dat apare o alti voce paralerd,,la cvintd
(respectiv cvart[). Aceastd primd form5 de polifonie s-a numit organum.

organum-ul primitiv (sau paralel) - este prima formd descrisd in mod clar
?'tndi-l'tr n i a inc ip ie n td in secolul al IX-lea ca avand doud voci paralele. Melodia cdntului gregorian
era denumitd vox principalis gi era dublati la o cvartd" inferioard de o alt6
voce, vox organalis. o formd a acestui organum este de asemenea descrisd
in aceeagi perioadd in care vocile pleaci din unison, se despart pAn[ la
cvartd, si evolueazd in paralel pentru ca, spre final, si revini in unison.

mffi*st3r{;-:il|-:
t{a* {* k L$r
t:;;rreii,.,*...;x.,,
m, t{ n} 1* M d; }: rf
X
T! u - ai, n, {, dr 'x!s t .ri q* rrr ir

Slgi,Xr#**X*::r'::,:',.:.',,,,i.:;1,€tt r::,!'. ;f.,' 3,r - .' {

:; bu, mt k: f* ry li M Js t. ri & rk.,t ?! rr
lir Ir *. rt ,la tt lp yr r r rr I' I'r t. ra rr lrr
$qn lintr-un organum

Organum-ul liber - in secolul al Xl-lea, organum-ul strict paralel a fost

inlocuit cu cel liber in care, pe lAngd migcareaparaleld a vocilor, exista qi
o miscare oblicS sau contrard. Intervalele dintre voci erau predominant
cvarte, cvinte gi octave. Vox principalis este denumitd in aceastd perioadd
si tenor (in latind, tenere - a !ine, a susline). Vox organalis era addugatd
deasupra tenorului.

re - gum glo ri-o-so

o alt[ form[ apropiat[ de organum-ul liber este denumiti discantus.

Ea diferd prin faptul cd vocile au aproximativ acelaqi ritm.

organum-ul melismatic - la inceputul secolului al XII-lea apare un nou tip

evoluat de organum, cunoscut sub diverse denumiri: melismatic, inflorit sau

37 w
f
 Muzicalatcd
Dup6 cdderea Imperiului Roman, fostele
teritorii sunt st[pdnite de numerogi
Context istoric polarizat6.in jurul unor
nobili. Mai ales ir, ,"J"1iranlei, societatea este
important in via{a sociala a
curli nobiliare fastuoase. Muzica are un rol
aristocraliei, nobilii fiind nu doar beneficiari,
ci gi participanli activi la
actul artistic, fie in calitate de interpreli,
fie de compozitori'

Pe m6suri ce actul muzical devine tot

mai complex (in--special odatd cu
p6trunderea polifoniei in muzica 1aic5, in
secolul al XIVJea) qi crealia
muzical|ajunge, t apanajul compozitorilor profesioniqti'
"ptut,
relalie. Aqa cum muzica
Caracteristici intre muzic alaicdqi cea religioasa existd o dub16
Je c6ntul popular in tropi qi secven{e, tot aqa
;;;"ilteste influenlat6 bisericeqti (cum ar fi forma
mtzicalaicd preia caracteristici ale *.rri.ii
strofici).

Compozitiile laice (au urmlto arele caracteristici)

:

fi vocale, vocal-instrumentale sau doar instrumentale;

1. pot
planus' cel mai adesea in
2. sunt metrice, spre deosebire de cantus
m6suri ternare;
3. au ritmul in general silabic;
secliuni bine definite' unele
4. au frazeclare qi structuri formate din
dintre ele fiind rePetitive;
pe cele ionian (major) qi
s. ttlrizeazii modurile bisericeqti, in special
eolian (minor);
6.pentrutextesefolosescdiverselelimbidecirculalie'spredeosebire
--
i"-"a"tl gregorian care folosea exclusiv limba latinl;
7. at o tematicd vatratd, dominante
fiind cdntecele de dragoste'

Genuri Ei forme Vocale denumite cdntece

in epocd intdlnim atdt compo zi\1i muzicale' generic
in Italia)' cit 9i genuri
(chanson in Franla,* ti"a inbermania' "on"oi"
specifice, cum ar fr virelais, rondeauo
ballata' minnelied' caractenzate
prinformedistincte'Exist[dovezicerte-inpicturilegigravuriledinepoc6
-desprefolosireainstrumentelorpentruacompaniament.Probabilc[
acestea doar dublau linia melodicd
vocall, g"trntil" rdmdndnd monodice,
partiturile clre le parvenit'
fapt suslinut ql O" uft""tu not[rii 1ot-i" '1u
ca principal[ caracteristica
Formele de virelai"s-,-;;";. 9i ballata av
altemanla refren - strffi'
Minnelied-u]esteoformlspecificdfrecventdinGermaniaqiconlinetrei
C6ntdre! la Eiutd
secliuni melodice: AAB (formd de bar)'
 Instrumentale
Estampida este principala formd de dans din secolul al XIII-lea, de obicei
in m[suri ternare, cu secliuni repetate care corespund aceloraqi migcdri i
dans.
Alte dansuri erau danse royale, in Franla, qi saltarello, in Italia.

Muzical-dramatice
Au existat qi forme mai ample, cel mai frecvent frind jocul (denumit
pastorala sav pastourelle). rJnul dintre creatorii de jocuri este Adam de
Halle, autorul Jocului lui Robin ;i Marion, situat printre primele ince

ALl -di-S*r. dict Rai'rn-bct - SE, bsu -ge rorrr dig.

bsu-gerorrr 'lic.

in genul liric al teatrului mtzical. Jocul provenea dintr-un gen mai

Adam de Ia Halle chanson de geste, din care ins[ nu s-au pistrat partituri. O mlrturi
muzicald referitoare la acesta este citatul inclus de Adam de la Halle i
Jocul lui Robin ;i Marion (deasupra).

O alte formi primari de teatru, care includea gi muzicS (vocal[, dar

instrumentall), este drama liturgici, in care erau prezentate vieti
sfin1ilor.

Reprezentanli Cea mai mare parte amtzicli laice din Evul Mediu o datordm unei clase
nobili cultivali care erau in acelaqi timp poe{i, compozitori si interpre{i.
Franta, aceqtia se numeau trubaduri (cei din regiunea Provence din sud
fdrii) sau truveri (in nordul tdrii). Nume celebre de trubaduri su
Marcabru din Gasconia, Bernard de Ventadorn, Bertran de Born. Prin
truverii importanti se numdrd Blondel de Nesle si Adam de la Halle.

in Germania, aceqtia se numeau minnesingeri (cei mai cunosculi fii

Walther von der Vogelweide qi Wolfram von Eschenbach). Succesorii lor
meistersingerii, erau organiza\i in bresle qi aveau reguli de compozili
foarte stricte. Poate cea mai proeminenti figurd a acestei epoci a fost
Sachs, imortalizat de Richard Wagner in opera Mae;trii cdntdreli di
Minnesinger - Scalpturd Nilrnberg.
din Rwensburg

Instramentele Instrumente cu coarde si arcus: diverse tipuri de vieli gi rebecul.

Instrumente cu coarde ciupite: cel mai important este liuta (cu 96
?ncovoiat qi cutia de rezonanld foarte bombat6), psalterionul (i
din familia fiterei, de formd trapezoidald).
Instrumente de suflat: diverse tipuri de flaut drept (gerrn. - Blocffidte).

Evnluarea l. Care sunt genurile laice practicate in Evul Mediu?

cunosfintelof 2. Enumerali reprezentanli ai muzicii medievale in Fran{a gi Germania.
r
Ars Antiqua
Context istoric In a doua parte a secolului al XII-lea Europa cunoa$te o perioadi de
inflorire culturali. La Paris se construieqte celebra catedrald" de la Notre
Dame, ldcag cultural de o importanld deosebit[ pentru istoria muzicii.
Epoca va fi denumit[ de muzicienii secolului al XIV-lea Ars Antiqua (arta
veche).

Curacteristici Polifonia continu[ s[ se dezvolte, in principal in mediul religios. Lucrdrile

muzicale aveau in general trei voci, dar apar gi primele piese la patru voci.
C antus firmus stl, la b aza tuturor c onstrucliilor.
Din punct de vedere teoretic apare un element nou, promovat in lucrarea
lui Franco da Cologna, Ars cantus mensurabills, aceasta introducAnd
conceptul de metru. Tempus perfectum (divizareain trei a duratei lungi,
care poate fi asimilatd metrului ternar modern) este prezent mai ales in
lucririle laice.
Sunt introduse a$a-numitele moduri ritmice, preluate din teoria greacd:
troheul, iambul, dactilul, anapestul, spondeul gi tribrahul (vezi ilustrafia de
la leclia ,,Muzica in Grecia AnticS").

Genuri;iforme Organum-ul de la Notre Dame evolueazd din cel melismatic. Sunt scrise
astfel de lucriri la doud (organum duplum), trei (organum triplum) gi la
patru voci (organum quadruplum).
Spre deosebire de organum-ul melismatic, unde tenorul avea note linute,
lungi, in conductus ritmul vocilor este aproape similar, in general silabic.
Deqi rdmdne un gen religios, textele nu mai sunt neapdrat liturgice, iar
vocea tenorului este mai degrabd compusd si nu preluat[ din cantus
firmus-ul gregorian. in crea(ia compozitorllor parizieni de la Notre Dame
genul conductus cunoaqte o perioad[ de inflorire intre anii 1160 - 1240.
Motetul este unul dintre cele mai importante genuri alemuzicii polifonice,
continudnd sd existe pAnd in secolul al XVI[-lea.
Moteful medieval este o compozilie polifonic[ in care vocea fundamentalS
(tenorul) intoneazd, un c6nt gregorian modificat dupd tiparele modurilor
ritmice, deasupra cdrora sunt addugate alte dou[ voci (motetus gi triplum).
Aceste doud pir{i puteau avea texte diferite, religioase sau laice, ?n latini
sau in altd limb[. De multe ori partea tenorului nu avea text decdt la
inceput, agadar este foarte posibil ca aceasta sd fi fost intonatd de un
instrument.

Evsluurea 1. Care sunt caracteristicile rrruzicale ale Ars Antiqua?

curto;tinlelor 2. Cttrl:' evolueazd in Ars Antiqua genul organum?
3. Caracterizali motetul medieval.

t. r-''r;," 4l W
f
 Scoala de la Notre Dame
Context istoric in Biserica Sf. Fecioari N1aria din Paris, aflat6 pe locul unde se va
in i
ulterior Catedrala Notre Dame. activeazd muzicienii care vol intra
ca primii compozitori de muzici polifonici: L6onin
qi P6rotin. De n
u."rtoru se leagd prima 9coa16 componisticd, $coala de la Notre Dame'

poet' teo
Ldonin cunoscut qi ca,,Magister Leoninus", acesta este in acelagi timp
si compozitor. A aitivat la Notre Dame de Paris, unde se spune c[ a 1

(cca 1150 - cca 1201) t

,,optimus organistao', ceea ce ar putea insemna
c[ a fost fie un foarte
orlanist fie un ilustru compozitoide organum' f-u1il este affibuit6 "11:9,:
M"agnusLiberorganicareconlinecelpulin42decompoziliimuzicale
dou-d voci, destinate serviciiloi liturgice. Aceastd lucrare
a stat la bz
P6rotin
bogatului repertoriu de la Notre Dame, mai tdrzitt elaborat de
altii.
Este succes(
P€rotin Cunoscut gi ca,,P6rotin le Grando' sau,,Perotinus Magnus"'
(cca Il60 - cca 1205) lui L6onin la Biserica Sf. Fecioarl Maria din Paris. Se spune cd a revi
Magnus Liber Organi, addugdnd noi sec{iuni (clausulae)' . -
con-tinu[ gi imbu-nat[leqte genul organum, scriind lucrdri la trei
qi

voci, cea mai cunoscutd fiind Viderunt Omnes' Dezvoltd un gen

polifonic pe una, doul sau trei voci, denumit conductus'

1. Care este cea mai importantd lucrare atribuitdlui L6onin?

Evetlutu'es
ctutogtintelor 2. Care este contribulialui P6rotin in cadrul $colii de la Notre Dame?
I

Ars Nova
Apare in Fran{a in secolul al XIV-lea si desemneazd, totalitatea innoirilor
limbajului muzical, opuse principiilor din Ars Antiqua, constituind in fapt
o negalie a acesteia.
Denumirea de Ars Nova provine de la titlul tratatului scris de Philippe de
Vitry intre anii 7322 - 1323, ?n care autorul teoretizeaz[ tendintele noului
curent m.uzical.

J-
-:Jr f et'istici 1. Polifonia pdtrunde inmuzica 1aic6, existdnd din ce in ce mai multe
compozilii in afara genurilor religioase.
2. Se perfectioneazd notalia in sistem divizionar.
3. Metrul binar (tempus imperfectum) incepe s[ fie mai des folosit
decdt cel ternar (tempus perfectum).
4. Cantus firmus-ul gregorian este folosit mai rar.
5. Vocea superioar[ capdtd o importanla din ce in ce mai pronunlatd.
6. Tertele si sextele arrnonice sunt considerate consonante.

Fran{a
o Guillaume de Machaut
o Philippe de Vitry
Italia
o Francesco Landini (Landino)
o Jacopo da Bologna
o Giovanni da Cascia
Anglia
o John Dunstable

43
 Ars Nova in Franta
Context istaric Ca qi Ars Antiqua. ^\rs \ova apare si se dezvoltd tot ?n cadrul Scolii de la
Notre Dame.

Genuri giforme Laice

Machaat Q Dame a voas ssns retollir
Reprezentilnli
M{chaat n Ci Coxtmencent les Lays
o Lais-ul - cAntec de lume, de petrecere, interpretat pe diverse melodii,
avdnd de obicei 12 strofe inegale.
o Virelais-ul (chanson balladbe) - continuare a genului trubaduresc
tr atat in manierd po lifonic[.
o Balada - alcdtuit[ din strofe de cAte patru versuri, fiecare pe aceeaqi
muzicd. Baladele erau de obicei compozilii la trei voci, in care vocea
principal[ era cea superioar[.
. Rondoul polifonic - derivd din cel monodic, cultivat de trubaduri, 9i
are aceeaqi form[, bazatd pe alternanla refren-strofb.
Religioase
o Misa - inchegat[ pentru prima oard" ca gen muzical, con{ine toate
cele cinci pdrli din Ordinarium (Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus-
Benedictus, Agnus Dei).
o Motetul - gen preluat din Ars Antiqua qi dezvoltat conform noului
stil polifonic evoluat.
Philippe de Vitry (1291-1361) este diplomat, preot, teoretician al muzicii,
poet qi compozitor. R[mAne cunoscut mai ales pentru tratatul sdu despre
notalia mluzicald, intitulat Ars Nova, in care acesta codificd noua notalie
mensurald (sau proporfionald), extrem de important[ pentru arta contra-
puncticd. Din crealia muzicald se pdstreazd 12 motete la doud 9i trei voci.
incorporate in Romanul lui Fauvel, poem satiric colectiv al vremii, la cate
si-au adus contribulia numeroqi poeli gi muzicieni. Lucrarea teprezintd
totodatd o surs[ foarte importantd pentru in{elegerea muzicii contemporane
epocii, ea conlindnd peste o sutd de piese muzicale.
Guillaume de Machaut (Reims, cca 1300 - Reims, 1377) este unul dintre
compozitorii de marcd ai curentului Ars Nova. A detinut funclii importante,
dintre care amintim pozilia de secretar la curtea regelui Boemiei, iar mai
tdrziu, o funclie oficialdla Catedrala din Reims.
A urmat qi a dezvoltat indicaliile lui Philippe de Vitry, enunlate in Ars
Nova. Compoziliile sale se situeaz[ atdt in domeniul muzicii laice cAt qi in
cel al muzicii religioase.
Machaut este, probabil, primul compozitor care a scris o mis[ completd. $i
tot el consacr[ genul virelais ca formd poeticd gi muzicald tipic francezd.
Este, de asemenea, unul dintre ultimii compozitori ai genului medieval lais.
Crea{ia
o MuzicI religioasi: Messe de Nostre Dame la 4 voci,23 de motete.
o Muzici laici: 42 de balade, 23 de rondouri, 33 de virelais-uri,
19 de lais-uri.

Evaluurea L. Ce genuri erau practicate in Ars Nova in Franfa?

eunogtinlelor 2. Care sunt principalii reprezentanti ai Ars Nova in Franla?

44
 I

Ars Nova in Italia

Context istoric In aceastd !ar[, Ars Nova apare mai tdrziu decdt in Franla qi se subordoneazd
artei italiene din secolul al XIV-lea, denumiti generic Trecento.
Spre deosebire de Fran{a, unde via{a culturali gi in special cea m:uzicali se
centra in jurul Parisului, in Italia avem o organizare statali bazatd pe mai
multe orase-stat, fiecare avdnd via![ culfurald proprie. centre importante in
aceast[ perioadi sunt Padova, Venelia, Florenta, Mantova.
Muzica italiand are ca surse de inspira{ie atdt Ars Nova francezd cdt si
m:uzica popular[ cu specific na(ional.
o alt[ caracteristicd importantd care definegte Ars Nova italiani este
Florenla orientarea aproape exclusivd c[tre genurile laice.

Genuri gi forme in Italia se dezvoltd trei genuri specifice:

o madrigalul;
o caccia;
o ballata.

Madrigalul
Originea termenului este incertd; este posibil ca el si provini din limba
latind unde cantus matricale desemna un cdntec ,,in limba maternd'., spre
deosebire de cAntecele religioase unde limba obligatorie era latina. O altd
ipotezd, care sugereazd tot caracterul laic al genului, este ci numele de
,madrigaloo ar deriva din cantus materialis, opus lui cantus spiritualis.

Madrigalul secolului al XIV-lea se bazeazd pe o form[ poetici fix[,

alcdtuitd din doud sau trei strofe, fiecare avAnd cdte trei versuri. Din punct
de vedere muzical, genul este tratat in general polifonic, la doud voci,
structura muzicald reflectdnd-o pe cea a poemului.

Un madrigal specific, de doud strofe, are o form[ de tipul AAB, ambele

strofe (AA) fiind cdntate pe aceeaqi muzicd qi urmate de o coda, numitd gi
ritornello, de unu sau doui versuri (frazd concluzivd - B).
Din punct de vedere metric, aceste madrigale aveau o caracteristic[
speciali, prin faptul cd strofele erau in metru binar, iar secliunea ritornello,
in metru ternar. Tematica era in general idilic6, pastorald sau satiricS.

Caccia (in italian[ - vdndtoare) este un gen care se dezvolti in Italia in a

doua jumdtate a secolului al XIV-lea. Este prima form[ polifonici in care
se folose;te principiul canonului, bazatpe imitatia dintre voci. La cele doui
deja existente se va addtga un tenor (voce inferioard) cu note lungi si f6rd
text, ceea ce sugereaz[ faptul cd era interpretat de un instrument. Tematica
eralegatd in principal de vdn[toare.

re
r
 Ballata (in ita1ian6, ballare - a dansa) este un cdntec italian de dans qi, in
acelagi timp, o formd poeticd muzicald. Se dezvoltd mai tdrziu decdt
madrigalul gi caccia. Forma ballatei se aseamdn[ cu aceea a virelais-ului
francez, avdnd refrenul (ripresa) cdntat atdt la inceput cdt qi la sfhrsitul
strofei.

Francesco Landini (Landino) este poet, organist si c6ntire{ (cca 1335,

Floren{a - 1397, Florenla), faimos in timpul vielii pentru memoria sa
muzicald, pentru talentul improvizatoric, pentru virhrozitatea cu care cdnta
la org[ si pentru compoziliile sale. De asemenea, cdnta la flaut qi la rebec
(strdmogul viorii).
De la Francesco Landini ne-au parvenit mai multe lucrdri decdt de la alli
compozitori din perioada respectivd". crealia sa cuprinde 140 de ballate la
doud sau trei voci, 12 madigale qi 4 motete.

Madrigalul devine gen al muzicii culte odat[ cu Francesco Landini care

compune la dou[, trei sau patru voci. Tematica genului este destul de larg[,
compozitorul apeldnd atdtla texte literare (Dante) cdt gi la texte mai pu(in
elaborate din acest punct de vedere, dar care au o anumitd semnificatie in
peisajul complet al epocii (social, politic etc).

Al{i compozitoi din aceast[ perioadb au fost: Jacopo da Bologna, Giovanni

da Cascia, Gherardello da Firenze.

Evaluarea 1. Caracteriza\i cele trei genuri specifice Ars Nova in Italia.

cuno;tinlelor
2. Caracteizali in cdteva cuvinte viala qi crealia celui mai important
reprezentant al Ars Nova in Italia.
 Notatia mu^eald
Istoria notaliei muzicale constd in evolulia cdtre o reprezentare simbolici
din ce in ce mai clard a doud elemente muzicale: in61limea sunetului si
ritmul.
Natstiu boetiand Unul dintre sistemele de notalie rrruzicald. din perioada El'ului Mediu
poarti numele lui Boetius, filosof din secolul al Vl-lea. Acesta a folosit
primele cincisprezece litere ale alfabetului pentru a transcrie notele
muzicale a dou[ octave, ambitus ttllizat cel mai frecvent la vremea
respectiv[. Nu se gtie cu exactitate daci aceasta era o practicd rdspdnditd in
epocd sau dacd a fost numai o inven{ie a lui Boetius, dar sistemul a rdma-i
cunoscut pAnd astizi sub denumirea de ,,notalie boetiand".

Neumele s-au folosit atdt in muzica gregorian[ cAt si ?n ceabizanlinL, dw

au evoluat in mod diferit (pentru notalia bizantind. vezi lec\ia,,Muzica
Notatiu neumaticii bizantind").
Inilial, neumele s-au dezvoltat din cele trei tipuri de accente: acut ( I ), grat
( \ ) qi circumflex ( ^ ). Plasate deasupra textului, acestea erau menite sd
indice direclia ascendentd sau descendentd a melodiei. Ele nu stabileau
inil{imea exacti si nici ritmul.
Cu timpul, neumele au inceput s[ fie scrise in diverse pozitii - mai sus sau
mai jos - fiind cunoscute sub denumirea de neume diastematice.
Primul pas important c[tre indicarea in[llimii exacte a fost frcut la sfArqitul
secolului al X-lea, prin introducerea unei linii orizontale care reprezenta rr
anumitd in[llime (echivalentd notei fa de astdzi). Neumele erau scrise
deasupra qi dedesubtul acestei linii, alcituind un sistem ce a constituit
punctul de plecare cltre portatil'ul din zilele noastre.

Guido d'Arezzo (cca997 - cca 1050) revolulioneazdnotatia neumatic5-

introducdnd portatir,rrl cu mai multe linii, in care inil{imile notelor erau
indicate atAt de linii cdt qi de spatiile dintre ele. Tot acum se cristaltzeaza
qi noliunea de cheie muzicald, prin identifrcarea unei linii a portatir,'ului cu
o literd corespunzdtoare unei note muzicale.

Guido D'Arezzo este gi cel care a denumit pentru prima oari notele
muzicale aqa cum le cunoaqtem ast[zi (do, re, mi, fa, sol, la, si), preluAnd
prima silabd din fiecare vers al unui imn religios inchinat Sf. Ioan, imn ale
cdrui versuri incepeau pe cdte o not[ succesivd a gamei.
D'Arezzo denumeste primele sase note, hexacordul fiind unitatea specificd
in perioada aceea. Ulterior se va adduga qi cea de-a gaptea not[, al clrei
nume va f,r format din inilialele cuvintelor Sancte Johannes. in timp, s-a
Guido d'Arezzo schimbat qi denumirea lui UT in do, probabil de la Domine, degi in unele
culturi se mai pdstreazd, incd varianta veche:

UT queant laxis
kEsonare fibris
Mfra gestorum
FAmuli tuorum
SOLve polluti
LAbii reatum
Sancte Johannes
-

r; !l
Ul quc - ant la - ris, Fe- 5$-nn fi - bris, lld,

i+
gct - to - Luhr, Fa- r'r:u -li 'J-
ruln. .9ol rc F"l

\otagie guidonicd

i. - tu.m. Sanc - tc Jo - hatr - neg.

\otaliu tn secolele O alt[ necesitate in notalia muzicald, a constat in consemnarea elementelor

.VII - XTV de ritm, lucru care se materializeazd, incepdnd cu secolul al XIIIlea.
Nota(ia epocii poartd mai multe denumiri, mai ales pe acelea de nota{ie
\ otalis rombicd modal5 (deoarece se bazeazd pe modurile ritmice) qi notalie p[tratici sau
rombicl (datoritd formei notelor).
Degi acest sistem ne furnizeazd, inforcna\ii privind duratele notelor, existd o
foarte mare ambiguitate, din cauza faptului c[ notele nu aveau valoare
decAt in contextul modurilor ritmice.
Cele trei tipuri de note folosite erau longa, brevis si semibrevis.

.\-ota!ia mensursld Odatd cu aparilia polifoniei, apare o nou[ problem[ care trebuia clarificati
in notafie: pentru a se putea cdnta concomitent, era nevoie de o incadrare
intr-un metru comun, intr-o anumitd mdsurd. Acest sistem este descris de
Franco da Cologna in
lucrarea sa, Ars cantus mensurabilis. Notalia
franconiand folosegte tot cele trei tipuri de note ca qi notalia p[traticd, insd
acestea nu mai trebuie interpretate prin prisma modurilor ritmice, ci au
valoare proprie.

Notalia tn Ars Novct Philippe de Vitry aduce noi imbundtlliri notafiei mensurale, acorddnd
aceeaqi importan![ metrului binar qi celui ternar. Tot in aceastd perioadS
apar qi primele semne care indic6, incd de la inceputul piesei mttzicale,
mdsura in care aceasta trebuie interpretat[.

Evaluurea 1. Care sunt principalele tipuri de notalie muzicald" existente in cultura

cunostintelor vest-europeand?
2. Care este contributia lui Guido d'Arezzo la dezvoltarea notatiei?

w
T .lr r. +s
 TEST RECAPITULATIV 1

1. Termenul de discantus se referd la:

d. un tip de organum in care vocea inferioard are note lungi, linute;
b. o form[ asemtnitoare organum-ului liber;
c. un tip de cAnt monodic;
d. toate variantele de mai sus.

2. Care dintre urm[toarele genuri nu aparline muzicii bizantine?

a. motetul;
b. troparul;
c. condacul;
d. canonul.

Biserica Sfdntului Ambrozie din Milano 3. Muzica gregoriani:

a. foloseqte microtonii;
b. este monodic[;
c. este pentatonicd;
d. foloseqte metrul binar.

4.L6onin a compus mtzicd polifonici in genul denumit:

a. inven{iune;
b. organum;
c. motet;
d. madigal.

5. Care dintre stilurile de mai jos nu apar(ine cAntului religios creqtin?

a. bizantin;
b. ambrozian;
c. galican;
d. arabic.

6. Notalia ecfonetici apare in perioada:

a. paleobizantin[;
b. mediobizantind,;
c. neobizantind,;
d. nici una dintre variantele de mai sus.

7. Care dintre urmdtoarele glasuri este ldturaq (plagal) ?

a. glasul 1;
b. glasul 3;
c. glasul 4;
d. glasul7.

8. Cdnt[rile din Ordinarium Missae:

 a. variazd in funcle de perioada anului in care este oficiati slujba;
b. vaiazd in func1ie de sfintii cdrora le este dedicat[ slujba;
c. nuvaiaz[ pe tot parcursul anului;
d. nici una din variantele de mai sus.

9. De ce este important Romanttl lui Fauvel pentru istoria mtuicll?

a. contine peste o sutl de piese muzicale din epoca medievald;
b. este scris de Philippe de Vitry;
c. conline misa intitulatd Messe de Notre Dame de Machaut;
d. toate variantele de mai sus.

10. Cel mai cunoscut compozitor italian din secolul aI XIV-lea este:
a. John Dunstable;
b. Guillaume Machaut;
c. Perotinus Magnus:
d. Francesco Landini.

TEST RECAPITULATIV 2

1. Termenul Ars Nova a fost introdus de:

a. Philippe de Vitry;
b. Guillaume de Machaut;
c. Francesco Landini;
d. Franco da Cologna.

2. Care dintre urmdtoarele caracteristici ale notatiei nu este specificd

reformei lui Chrysant de Madytos ?
a. introducerea unei notalii silabice;
b. introducerea mdrturiei;
c. eliminarea neumelor ornamentale;
d. introducerea timporalelor.

3. La care dintre urmdtoarele definitii se refer[ termenul de stihiraric?

a. melodia este foarte simpl[, cu un ambitus foarte mic, ritmul este
bazat pe raportul strAns dintre silab[ gi sunet;
Ilutratie din Roman de Fautel b. melodia este mai dezvoltatl, mai liric[, cu anumite ornamentalii,
ritmul fiind o combinalie intre ritm silabic qi ritm liber;
c. cdntare frumoas[, melodia este foarte ornamentatd (melismaticd),
ritmul foarte liber, de aceea cele mai multe astfel de cdntbri sunt
individuale;
d. rccitarca e silabicd, pe un sunet dat.

4. Magnus liber organi este:

a. o carte de cdnturi gregoriene adunate de L6onin;
b. o colecqie de piese pentru org5;
 c. \rntratat de polifonie scris de Philippe de Vitn:
d. o coleclie de organum la doud voci' s"-isi de Leonin'

5. Sunt cdntdri dtn Proprium Missae"

a. Introitus, Offerloriu, Comuniune:
b. Sanctus-Benedictus, Gradual:
c. Alleluia/Tract (secven!1), Agnus Dei:
d. Kyrie, Gloria, Credo.

6. Rebecul era:
a. un instrument cu coarde ciuPite:
b. un instrument de suflat;
c. un instrument cu coarde gi arcus:
d. un instrument de Perculie.

7. Hristos a inviat este un:

a. ttoPag
b. condac;
c. canon;
d heruvic.
8. Madrigalul, ballata, qi caccia erau:
a. instrumente muzicale italiene;
b. genuri muzicale ale Ars Antiqua;
c. genuri muzicale ale Ars Nova in Franla;
d. genuri muzicale ale Ars Nova in Italia'

Teme, eseuri, comentarii

1,.Realizali un scurt eseu pe tema ,,Asemlndri SI diferenle intre muzica

gregoriand gi cea brzantinl".
2. Comentati importan{a ap ariliei polifoniei.
in
3. Realizati o prezentare a genurilor qi formelor abordate de compozitori
Evul Mediu.
 -

It-'
I

Notiuni
, introductive
intrc
istoric
Cootext istoric conven{iona16 a istoriei muzicii. Renasterea este termenul

I
I Context in periodizarea conven{ic
care ognota
carg gpuua dintre 4llll
denotd epoca ullrlrE lrJw qi
anii 1430 - 1600. Denumirea de Renaqtere (in
mfrancezd - Reiaissance) afost dat[ de scriitorul fiancez \lichelet perioadei

lreffi
"tz:1'k:::,::#:3"^
de evolulii majore din cultura, societatea, arta si tehnica'est-europeana'
"
,l.{l*& A
ESpiritu1renascentistafostexprimatprinmiscareainte1ecfua11cepoart6
ff HT:];#yu?:{,.v,:;r"?"h?"'l:l;t?1"1:':?:'n:ffi :::?ffihf i}5i:

| ffi
Eiil:f
Arhitecturd renascentistd
castetat chambord
chambord
- "H'[:.;,xi.;56iff
umanist[,
umanistd,
#li#i'*f :?:i".iii1]',x;:1;ffi Hif;:;
umand gi toate manifestirile si reaiizirile ei variate
natura umand
importante pentru toate artele'
constituiau subiecte imp<
| '"stetut
I apdrfiqi s-a rdspAndit din Italia cdtre toate !6ri1e Europei,
SPiritul umanist aaaPdrtt
Spiritul
I $tat fiind gi
ujutat si de inventarea
invent tipirului, datoritd cdruia textele clasice au
I devenit accesibile unui public
P mai larg'
I R"pr"rentativi pentru
nePrezentativi Pentru artele
ar1 plastice aie acestei perioade sunt Leonardo da
I Donatello, Boticelli,
Vinci, Donateilo, Botic Van Eyck, Rafael, Michelangelo, Titian,
I fintoretto, Diirer,
Tintoretto, Diirer. Holbein
Holbe etc'
I in stiin!6, un aport
tn stiintd, deosebit l-au avut Galileo Galilei gi Copernic'
aPort deose
I

I Coracteristici
Curacteristici tipdrirurilor muzicale
Aparitia tiperiturilor mu faclhteazd rdspdndirea muzicii qi a cdrlilor
I t t r"i"A. Cur{ile nobiliare
desPre muzicd.
Oerpre n si institutiile religioase contribuie in mod
I deosebit la dezvoliarea vielii muzicale, aceasti atingind un nivel de
la dezvoltarea
| dezvoltare frr[ precedent.
Preceden
I nenaqterea este considerat[
Renaqterea conside adesea secolul de aur al polifuniei v.ocale'
Polifonir imitativd devine principalul mod de organrzare
a
I moment in care polifonia
I discursului muzical.
I
ePocii se pun
Spre sfbrqitul epocii
tPre tr bazele unui nou gen, opera muzicalfl.
I
I nrprezentsnli
Reprezentanli Franco-Flamandi: Guillaume du Fay, Giles Binchois, Johannes
$coala Franco-Flaman
I Obrecht, Josquin des Pr6s, Orlando di Lasso'
Ockeghem, Jacob Obrec
I Pierluil da Palestrina, Adrian Willaert, Andrea Gabrieli.
ttalia: Giovanni Pierluigi
Italia:
I Jacob Arcadelt, Cipriano da Rore, Baldasare Donatti.
Constanzo Festa, Jacob
I luca Marenzio, Don Ca
Luca Carlo Gesualdo da Venosa, Claudio Monteverdi.
I SPania:Tomas Luis de Victoria, Luis de Milan'
Spania:Tomas
I Fran{a: Cl6ment Janequin,
Janeqt Claudin de Sermisy, Claude le Jeune'
Morle; William Byrd, Orlando Gibbons, John Dowland.
Anglia: Thomas Morley,
II
I
I eroluarea
Evuluarea cuno;titt! 1.
cunoEtin! l. Caracterizaliperioada
Caracteriza[i perioadr Renaqterii gi ardtati direcliile de evolulie in
I elor
elot euroPeand din
cultura europeand dir aceastd epoc6.
sunt caracteristi
I Z. Care
#ffi':lfi ,*Tiff 3,"i"p..ir
| 3. Care sunt rePrezental
I L Care
4. reprezentanlii Renagterii in muzicd? Enumerati-i.
Care sunt rePrezentat
I
"8::z:Hl:$?:::x;ifi11iHtrJ:'xf
l
I
I

54
, ,,- , .1.: .t'::.: . :':
 ",

S coal a F r anc o -Flamandd

Corrtext istoric Rdzboiul de o sutd de ani dintre Franla qi Anglia va favoriza aparilia qi
consolidarea regatului Burgundiei care profiti de pe urma sl[birii celor
9oud puteri. Acesta a inglobat teritorii franceze, valone gi germanice.
in plan cultural, multitudinea de etnii (valon[, flamandd,, francezd qi
germand) va crea o cultur[ diversificat[.
in acest spaliu al libert[fii de exprimare se pun bazele viitoarei reforme
religioase, Erasmus din Rotterdam, Descartes qi Galieo Galilei publicAnd si
qi propagdndu-si ideile, liberi qi necenzurali.
Yiata muzicald ?n acest areal geografic qi cultural este deosebit de
infloritoare, existAnd atAt formalii corale bisericeqti, dupd modelul Scolii
de la Notre Dame, cAt si ansambluri vocal-instrumentale care cultivau
muzicalaicd.
Compozitorii care au activat aici sunt cunosculi ca apartindnd Scolii
Franco-Flamande ce a influenlat puternic mtzica la nivel european in
Renagtere. O parte dintre muzicieni igi vor desfdgura ulterior activitatea in
alte tdri europene, crealia lor in strdindtate constituind ceea ce generic a
rdmas cunoscut ca A doua $coald Franco-Flamandd.
o Scriitura la patru voci a devenit comund citre mijlocul secolului
al XV-lea. Tenorului, care pdn[ atunci era vocea cea mai de jos,
i se adaugl o alti voce, mai joas[, toate cele patru voci alcdtuind
seria: superius, altus, tenor ;i bassus.
o Polifonia imitativi capdtd un rol foarte important.
o Cadenfele autentice (V - I) 9i cele plagale (IV - D incep si fie
folosite mai mult decdt cele modale.
Compozitorii franco-flamanzi nu exceleazd in inventarea unor genuri noi,
contribulia lor majord constAnd in principal in perfeclionarea tehnicilor
componistice.

Genurile religioase Vocale

Forma canonului a apdrut pentru prima dati in caccia. De asemenea, au
fost create noi tehnici de dezvoltare a genului, care vor sta la baza artei
contrapunctice pAnS in zilele noastre. Ca dovadd a continuit5lii lor de-a
lungul timpului, le vom exemplifica pe cele mai des intAlnite, prin
fragmente din Clavecinul bine temperat de J. S. Bach:
1. augmentarea - l[rgirea valorii notelor in repetarea temei.

Tema:

I ,, w
I
Tema augmentatd.

2. diminuarea - micsorarea valorii notelor in repetarea temei.

Tema diminuatd:

3. inversiunea - reline ritmul gi conturul temei, dar urmeazd direclii opuse

Tema:

Tema inversatd:

4. recurenta - prezentarea temei de la coadi la cap.

5. canonul dublu - prezintl" doud teme diferite, fiecare tratatd. imitatir.
ambele canoane fiind intonate concomitent.
Misa - ?n cadrul Scolii Franco-Flamande se iniliazi un nou tip de misa.
misa cantus firmus sau misa ciclici, in care aceeagi melodie era folositz
in fiecare dintre secliunile din ordinarium. Misele igi luau numele de la
acest canfus firmus care putea avea mai multe surse: o melodie gregorianz
(de exemplu, Missa salve Regina), un cantec laic ( Missa L'homme Arme t

sau o tem[ original[ creati de un compozitor, caz in care misa pufia

denumirea de Missa Sine Nomine.

Genurile luice Motetul - era cornpus pentru sectiunile muzicale ale misei din proprium.
fiind scris intr-un stil mai liber decAt misele.

Genurile principale au continuat sd fie chanson-ul si lied-ul.

)6
Reprezentanli Repreztntanri '.le seamd ai primei $coli Franco-Flamande sunt:

Guillaume du Fa1 r cca 1400 - 1474) - autor a numeroase mise, motete SI

chanson-uri:

Giles Binchois t l-100 - l-160) - compozitor si organist; dintre lucrdrile sale

care ne-au pan-enit. majoritatea sunt cAntece laice gi rondouri;

Johannes Ockeghem (1410 - 1497) - de la el s-au pbstrat doar 14 mise, l0

motete si 20 de chanson-uri. Stilul siu e caracteizat de o polifonie foarte
densd. in care toate vocile sunt importante gi au teme proprii. A fost un
compozitor care a experimentat tehnici extrem de complexe. C6teva
exemple ar fi:
t Missa Porolatiunt - alcituitd integral din canoane care schimb[
tehnica in mod constant;
o Missa Cuittsvis Toni - notat[ frr[ chei, putdnd fi cdntati in cdteva
Johannes Ockeghem moduri diferite.
De asemenea, Ockeghem a devenit celebru qi pentru scrierea unui motet in
canon, la 36 de voci.

Jacob Obrecht (1457 - 1505) - a fost principalul compozitor de mise

ciclice din Europa, intre anii 1480 si 1490, scriind aproximativ 36 de astfel
de lucrdri. A mai scris motete qi chanson-uri;

Josquin des Pr6s (cca 1440 - l52l).

A doua $coali Franco-Flamandi

Se manifest[,,in diaspord", reprezentantii acesteia ducAnd cu ei in diverse
colguri ale Europei tradilia flamandd, pe care o vor imbina cu elementele
specifice zonei in care activeazd": Italia (Cipriano da Rore,
.Iacoh Ohrecht Adrian Willaert), Franla (Jakob Arcadelt), Germania (Orlando di Lasso) -
acestea fiind doar cAteva dintre locurile unde compozitorii au poposit mai
mult in decursul vielii.

Evaluarea 1. Ardtati care sunt conditiile speciale, istorice qi culturale, care au

canogtinlelor determinat aparitia Scolii Franco-Flamande.
2. Care sunt principalele caracteristici ale muzicii practicate ?n
$coala Franco-Flamand[?
3. Enumerali genurile muzicale practicate in cadrul acestei qcoli gi
caracteizati-Le.
4. Enumerati principalii reprezentanti ai Scolii Franco-Flamande qi
descrieti in cdteva cuvinte contribu{ia lor in muzicS.
5. Identificati in alte lucriri audiate sau studiate principalele tehnici de
dezvoltare a canonului.

w
 Josquin des Pr6s
(Picardy, cca 1440 - Hainaut, 1521).

Josquin este stdpdnul absolut al notelor; ele sunt obligate sd facd doar
ceea ce el le comandd. (Martin Luther)

Elemente biograJice Muzica lui Josquin este recunoscut[ pentru natura sa expresivi qi pentru
modul de abordare care rupe tradi\iamedievald amuzicli cat mai abstracte.
Contemporanii s[i l-au perceput drept cel mai mare compozitor al
momentului. Josquin a fost unul dintre reprezentantii de seamd ai Scolii
Franco-Flamande.

Se cunosc pu{ine date despre via{a lui Josquin des Pr6s. Se qtie cd in anul
1470 a intrat in serviciul cardinalului Ascanio Sforza si cd in 1489 era
membru al corului papal din Roma. Nu se qtie ?ns[ nimic despre educalia
sa timpurie gi nu se cunoaste nici anul in care a venit in Italia.

Caracteristicile creat in muzica sa se remarcd grijapentru cuvinte, lucru evident din felul in care
teI compozitorul folosegte imitafia, pentru a permite vocilor sd redea textul
inainte ca scriitura sd devin[ prea dens[ pentru a se mai in{elege cuvintele.
El a folosit, de asemenea, scriitura omofond, pentru a da textului claritate
suplimentard.
Unele dintre operele lui des Pr6s, in special misele, folosesc tehnica mai
veche a cantus firmus-ului. compozitorul era capabil s[ creeze atdt piese
de o inaltd complexitate tehnicS, dar si piese de o simpritate qi o ereganld
uimitoare, cum sunt unele dintre motetele si chanson-urile sale.

Creatia Muzica religioasi: 22 de mise (Pange lingua, L'homme arm6, Ave Maris
Stella),129 de motete, imnuri, psalmi.
Muzici laici: 86 de chanson-uri.

Evaluarea 1. care sunt principalele caracteristici ale muzicii lui Josquin des pr6s?
cunostintelor 2. Care sunt genurile in care a scris Josquin des pr6s?
 --r
I

Renasterea in Italia
Context istoric Dupd penoaci de 68 de ani in care regedin!apapard" s-a aflat in Fran(a, la
t-r
Arignt-rn. in i-l-- aceasta se muti din nou la Roma, aducdnd cu sine
practicile muzi,-ale si notatia specifice gcolii franceze.
Acum incep sd se manit-este in muzica italiutdputernice influenle ale Scolii
Franco-Flamande. Sunt ..importati" din Flandra compozitori qi cdnt6re{i,
printre care Adrian \\-illaert, Jacob Arcadelt, cipriano da Rore qi orlando
di Lasso. -\cestia sunt exponentii de seami aimuzicii italiene de influent[
franco-flamandd.
Venelia - San Marco
Muzica religioasd in italia s-au den'oitat mai multe scoli muzicale in marile orase-stat (Roma
si Venetia).
$coala de la Roma este foarte conservatoare, mai ales din cavzacerinfelor
contra-Reformei, stabiliti prin conciliul de la Trent. cel mai de seam[
reprezentant al acestei scoli a fost Govanni Pierluigi da Palestrina.

$coala de la venefia a fost fondati de compozitorul franco-flamand

Adrian willaert (cca 7490 - 1562) 9i si-a desfrsurat activitatea in
Catedrala San Marco din Venefia.

una dintre caracteristicile cele mai importante ale acestei qcoli a fost
realizarca unor efecte antifonale impresionante, prin folosirea tehnicii
corurilor separate (cori spezzafi). Acestea erau de mari dimensiuni, separate
pe grupe qi agezate stereofonic. Urmdnd aceeagi tendinti spre grandios,
Willaert va introduce in catedrald o a doua orgd.
$coala infiintati de willaert la venelia a fost dedicatd atdt crealiei cat si
formdrii de cantdrefi qi organiqti, fiind in acelaqi timp si o qcoal[ de studiu
al muzict| de teoretizare.

in planul crea{iei, compozitorul nu a inventat genuri gi forme noi, ci a

perfeclionat moteful si misa, preluate din Scoala Franco-Flamand[.
continuatori ai acestei qcoli au fost Andrea Gabrieli (1510 - 1586) si
Giovanni Gabrieli (1557 - 1612).

Muzica luicii Deqi muzica religioasd este inci dominantd in Italia, mai ales la Roma, sub
influenla Bisericii catolice genuri ale muzicii laice se dezvoltd qi se
rdspAndesc in Renaqtere, atdt datoritd sistemului de mecenat al nobililor,
cdt qi primelor tipirituri muzicale.

Genuri vocale
o Frottola - formd coral[ a capella, populard in Italia ?n secolele
XV-XVI. in cadrul acestui gen, aceeaqi muzicd era folosit[ pentru
fiecare strofE. Frottola este vdzuti qi ca o formd mai simpl[ de
madrigal. Ea are o tematic[ variatd,, plin[ de voioqie. Melodica este
dominatd de intonatii populare, iar ritmul este dansant.

59
 o Villanella - gen mult rdspandit in Italia, aperut si sub denumirea de
canzone villanesca alla napolitana. Este un cantec strofic scris la
trei sau patru voci, pe teme comice sau rustice, in dialectul
napolitan.
r Madrigalul - este cel mai important gen si parcurge trei faze in
Renagtere:
1. Madrigalul la patru voci, polifonic imitativ. Are un pronunlat caracter
modal. Un reprezentant de seami este Constanzo Festa.
2.in cea de-a doua etap[ sunt addugate incd una sau doud voci, madrigalul
devenind mai stilizat, mai elaborat din punct de vedere contrapunctic qi
cu un continut emolional exagerat. Sunt folosite anumite mijloace
m:uzicale, pentru a sugera o reprezentatie sonor[ a cuvintelor sau
ideilor din text. Aceste tehnici vor fi numite madrigalisme.

-
Costanzo Festa Coleclie
de imnuri polifonice
3. Un alt moment important in dezvoltarea madrigalului apare odatd cu
introducerea frecventi a cromatismului, mai ales in creatia lui Don Carlo
Gesualdo da Venosa. Un alt tip de madrigal se numea madrigale
spirituale, acesta fiind o compozilie non liturgicd, dar bazatd pe texte
religioase.

Genuri instrumentale
Muzica instrumentald nu este semnificativd, dar incepe sd iqi faci simtit[
prezen\a. in aceastd perioadS apar gefinenii unor genuri fundamentale din
epocile care vor urrna:

I sonata - transcriplie a unei lucr[ri vocale (in italiani, suonare - a

cinta la un instrument);
o fantasia - lucrare instrumentald in formd improvizatoricd;
o ricercarul (in italiand, ricercare - a cduta) - lucrare contrapunctic5
in care vocile ,,se urmiresc una pe alta";
o capriciul gi tocata - lucr[ri cu forrnd liber[, de mare
virtuozitate.

Ev&luares 1. Explicati modalitatea prin care mtzica flamandi a pdtruns in Italia qi

cunostintelor dali exemple de nume de compozitori.
2. Enumerali principalele qcoli de muzicd religioasi din Italia Renaqterii
gi enumerali caracteristicile qi reprezentantii de seamd atribuite
acestora.
3. Definiti madrigalismele gi dati exemple din acest gen.
4. Enumerali genurile vocale laice importante din Italia renascentisti gi
caracteristicile lor principale.
5. Care sunt genurile instrumentale importante apdrute in Italia in epoca
Renasterii?
 Luca Marenzro
(Brescia, 1ji-? - Rt,l"r" i j9v,

Elemente biograJice $i-a des{Esurat o mare parte din activitate la Roma unde a si detinut
funclii importante in slu_iba unor cardinali. A fost extrem de admirat ca
autor de madri-saluri. trind supranumit ,,compozitorul divin".

A fost un strdlucit e\ponent al tehnicii madrigalismelor, ilustrdnd foarte

sugestiv idei sau cur-inte ale textului, prin procedee componistice specifice.
A adoptat in compozitiile sale un stil mai cromatic decdt se obiqnuia in
vremea respecti\-a. A arut tendinla de a abandona modurile, in favoarea
sc[rilor minore 9i majore. Astfel, el a deschis calea c[tre noua Scoald
Monteverdian6.
Luca Marenzio

Creatia o Muzici religioasl: mise, motete, Sacri concenti.

o Muzici laici: 500 de madrigale (9 volume), Villanelle ed arie alla
napolitana (5 volume).

Gesualdo da Venosa
Qtlapoli, cca 1560 - Avellino, 1613)

Elemente biogritfice Gesualdo a apar(inut unei familii nobiliare foarte bogate din sudul ltaliei.
De mic gi-a manifestat inclinalia cdtre muzicd gi a urmat studii de
specialitate foarte temeinice. incd din adolescent[ compune cu o mare
uqurin!6 si cdnti cu virluozitate la ldutd. Dupd anul 1590, biografia sa
devine controversatd.

Opera se remarcd printr-o expresivitate ieqitd din comun qi prin folosirea

indrdzneatd a armoniilor cromatice, intr-un mod nemaiintdlnit pdn[ la el.

o Muzici laici: 7 volume de madrigale (ultimul, publicat postum,

in 1594).
o Muzici religioasi: doud c[r!i de Sacrae cantiones.

Evaluurea 1.Ar[ta{i prin ce se remarc[ ueatia lui Luca Marenzio gi enumera{i

cunaEtinlelor principalele ale sale lucrlri.
) Prin ce se remarcd creatia lui Gesualdo da Venosa?

w
 Giovanni Pierluigi da Palestrina
(Palestrina, cca 1525 - Roma, 1594)

Elemente biografice Este cel mai important rcprezentant al $colii Italiene gi, impreund cu
Orlando di Lasso, William Byrd gi Tomas Luis de Victoria, face parte
dintre cei mai mari maeqtri renascentigti.

S-a ndscut in micul ordgel Palestrina, in apropiere de Roma. A primit

educalia timpurie si si-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale in
diverse biserici din Roma.
Muzica sa a fost recunoscutd de contemporani ca un model de claritate qi
echilibru, fiind des menlionatd ca exemplu de cdtre teoreticienii vremii.

intre anii 1560 gi 1570 faima sa a crescut foarte mult, datoritd r[spdndirii
lucr[rilor publicate. in virtutea acestui renume, in 1577 Palestrina a fost
rugat si rescrie principalele c[rti de cantus planus, urmdnd indicatiile
Giovanni Pieyluigi d.a Pales*ina
Conciliului de la Trent, care aveaLL in vedere:
o eliminarea temelor rdmase din muzica laicd (si chiar a celor cu
influenle populare);
o respingerea gi eliminarea formelor muzicale din cauza cdroratextul
liturgic devenise neclar.

Genuri ;i forme Palestrina s-a manifestat in trei genuri importante:

abordate
o misa - cea mai importantd este Missa Papae Marcelli in care stilul
contrapunctic este sever, frrd excese;
o motetul - spre deosebire de mise, care i-au fost publicate mai ales
postum, motetele au fost tiplrite in timpul vietii. Stilul contrapunctic
abordat in acestea este emblematic pentru toati perioada
renascentist[;
o madrigalul - Palestrina abordeazd, acest gen in manierd tradi{
ional[, conservatoare, ferindu-se de tendin{ele experimentale
cromatice, dar si de madrigalisme.
Creutia Muzicd religioasi: 104 mise (incluzdnd Missa papae Marceili),
373 de motete, 5 cicluri de Lamentalii,lI litanli. 35 de magnificate,
49 de madrigale sacre.
Muzici laici: 94 de madrigale laice.

Evaluurea 1. Care sunt principalele caracteristici ale creafiei lui palestrina?

cunostintelor 2. Ce wmdreau indicatiile Conciliului de la Trent?
3. Enumerali genurile in care a scris Giovanni pierluigi da palestrina qi
explicati modul in care acesta le abordeazd.
4. Carc sunt principalele crealii ale lui Palestrina?
 Renasterea in Franta
Context istoric Rena;terea francezd apare mai tdrzfu decAt cea italianS. Ea este strdns
legatd de rdspdndirea Umanismului in Franla si de pdtrunderea de noi
tehnici si idei. aduse din Italia gi Burgundia, care vor influenla dezvoltarea
ahitecturii. picturii, muzicl| qtiinlelor qi literaturii. in aceastd ultim[ arti
apare gruparea literard numitd Pleiada (,,La Pleiade") care doreqte
reinvierea artei grecegti gi care stgereazd cd qi in muzicd ritmurile ar trebui
sd reflecte ritmul poetic.

Muzica religioasd Viata religioasd este dominatd de miqcarea reformei lui Jean Calvin
(1509 -1564), ai cSrei adepli au fost hughenotii.
Caracteristice pentru m.uzica de cult sunt cdntecele hughenote, foarte
similare coralelor luterane. Ele aveau melodii simple, pentru a putea fi
cAntate la unison de toat[ congregalia, pe texte ale psalmilor biblici traduqi
in limba nafionald.
Compozitorii din aceastd perioadS vor prelua cdntecele hughenote gi le vor
prelucra polifonic. Cei mai importanli reprezentan\i ai curentului sunt
Claude Goudimel qi Loys Bourgeois.
Genul principal practicat de ei este psalmul, pe versurile biblice traduse in
francezd de Cl6ment Marot.
Jedn Calvin
Mwzica laicd Genul principal cultivat in muzica francezd este chanson-ul, in diverse
variante. Existau atdt chanson-uri polifonice, in stilul compozitorilor
franco-fl am anzi, cdt gi chanson-uri solistice cu acompaniament instrumental,
care continuau tradilia trubadurilor. Pe ldngd acestea, trebuie s5 menlion[m
anumite tratdi ale chanson-ului in manierd omofond.
O alt[ clasificare a genului se face in functie de ritm, existdnd aqa-numitul
chanson mesurde a I'antique in care ritmul poetic inflienleazi qi chiar
determind ritmul muzicii. Opusul acestuia este chanson rimde care avea
ritmuri ,,obignuite", incadrate in mbsur5.
Reprezentanli o Cl6ment Janequin (cca 1485 - 1558) se remarcd prin chanson-
urile descriptive (de exemplu, Bdtdlia de Ia Marignon, in care
foloseqte onomatopee).
o Claudin de Sermisy (cca 1490 - 1562) scrie atdt chanson-uri
polifonice pe patru voci, influenlate de $coala Flamandd, dar si
chanson-uri solistice acompaniate de l5ut5.
o Claude Le Jeune (cca 1530 - 1600) este principalul compozitor de
chanson mesurde a I'antique; scrie piese scurte, in care textul este
esenlial pentru desfEqurare a muzicald.
Mwziea in Franla sunt publicate multe colec(ii de piese pentru o196,ldttd, clavecin,
instrumentuld majoritatea, insd, frrd a purta numele compozitorilor.
Unul dintre putinele nume care s-au pdstrat este cel al lui Jean Titelouze
care compune pentru orgd.

Evaluarea 1. Care sunt principalele caracteristici ale m'uzicli religioase hughenote?

eunogtinlelor 2. Descrie{i genul chanson-ului din Renasterea francezd si clasifica{i-1.

+:i jir:t'iLj:t;,:::i,rjJ
:i:a.i::I-ri. r--'- :. i:
:il-i:.r.::!::::tr:i:a r1
 Renagterea in Spania
tontext istoric Principalul tip de muzicd practicat in Spania renascentisti este cel religios.
Acesta pdstreazd, incd influenle ale popoarelor din orient, la care se adaugd
elemente ale creatorilor din Burgundia, teritoriu pe care Spania ajunge sa-l
stipAneasc[ in secolul al XV-lea.

Muzicu religioasd Genurile qi formele cultivate sunt misa si magnificatul.

Compozitori
o cristobal Morales (1500 - 1553) a compus 21 de mise, aproximativ
90 de motete, lamenta(ii qi imnuri care au fost public ate atdt in
Spania cdt qi in Germania si Italia, ?n timpul vielii sale.
o Tomas Luis de victoria (1548 - 1611) a compus 2r de mise,44
de motete, imnuri qi psalmi. Stilul siu este influen\at de cel al lui
Palestrina, al cdrui elev se pare cd a fost, dovad[ frind limpezimea
scriiturii contrapunctice care lasd auditoriului posibilitatea de a in!
elege textul qi mesajul sdu religios.
.lluzicu Isicri cel mai important gen este villancico, a cdrui denumire inseamnd astdzi in
Spania ,,colind", dar care in acea perioadi desemna diverse cantece
polifonice de facturi popular5, asemlnitoare frottolei italiene.
Forma acestor cdntece este ABBA, in care refrenul (estrihillo) este plasat
la inceputul cdntecului, urmat de strofe (copla sau mudanza) si incheiat cu
una cdntatd pe muzica refrenului (vuelta).
cel mai important reprezentant al genului a fost Juan del Encina
(1468 - 1s2e).

Muzica cele mai rdspdndite instrumente cu coarde ciupite erau vihuela spanioli si
instrumerutald liuta. Tot atdt de utilizatd
era qi orga.

Reprezentanli Pentru vihuela spanioli qi liuti

o Luis de Mil6n (1500 -1561) - de la el ne-au rdmas numeroase
tabulaturi (notalie specificd pentru instrumentele cu coarde
ciupite, bazatd, in principal pe digitatiile folosite).
r
Luys de Narvdes (1500 - 1555).
Pentru orgi
Vihuela o Antonio de Cabezon (1510 _ 1566).

Evalwures 1. care este principalul tip de muzic[ practicat in Spania Renaqterii?

cuno;tinlelor Caracterizati-L.
2. care sunt principalii reprezentanli ai muzicii religioase din Spania qi
care este contribulia lor in domeniu?
3. Enumerali si caracterizati genurile laice din Spania in epoca Renaqterii.
4. care sunt reprezentanlii muzicii instrumentale spanioleln Renastere?
 Renasterea in Anglia
Context istoric Aceastd perioadd din istoria culturald a Angliei mai este cunoscutd qi ca
Epoca Elisabetanl sau Epoca lui Shakespeare, degi marele poet englez nu
a der-enit faimos in timpul vielii, iar epoca Renaqterii acoperd o perioadd
mai mare decdt cea in care a domnit regina Elisabeta.

Muzies religiousd in 1534 Henric al vlfi-lea rupe legdturile cu Biserica Romano-catolic[ qi

pune bazele Bisericii Anglicane. Spre deosebire de celelalte reforme
religioase din Europa, in care este negatd intreaga desf6qurare a serviciului
divin, in Biserica Anglicand se pdstreaz[ multe caracteristici catolice.
cantul anglican este derivat din cel catolic, textele fiind schimbate din
latind in englez[.
Genurile folosite sunt service-ut (echivalentul misei), anthem-ul (imnul,
formd polifonic[ asemindtoare motetului catolic) gi psalmul.
Reprezentanli: Thomas Tallis (1505 - 1585) 9i William Byrd (1543 -
t623).
Aceasta cunoagte o inflorire deosebit[ in Anglia, r.rrai tdrziu decdt pe
continent, gi continud sd se dezvolte pand la mijlocul secolului al XV[-lea.
Genul reprezentativ este madrigalul englez care mai apare gi sub
denumirile de canzonet sau ayre.
Madrigalele erau scrise de obicei la cinci voci, pe texte pastorale sau de
dragoste, tehnicile componistice continAnd qi madrigalisme.
Cea mai cunoscutd colecfie de madrigale englezeqti se intituleaz[
The Triumphs of Oriana qi con{ine lucrdri scrise de majoritatea
compozitorilor perioadei.
Reprezentan{i: Thomas Morley (cca 1557 - 1602), William Byrd, John
Dowland (1563 - 1626).

Muzics in Renagterea englezd" existd adevdrate gcoli de virginaliqti (virginalul -

instrumentuld instrument rudimentar cu claviatur[, asemdndtor cu clavecinul) gi lutisti.

$coala virginaligtilor
Creeazd, in genuri specifice: catch, giga, fancy; cele mai cunoscute
coleclii pentru acest instrument sunt: My Ladye Nevells Booke de William
Byrd gi The Fitzwilliam Virginal Book, operd a mai multor compozitori.
Reprezentanli: William Byrd, John Bull (1562 - 1628), Orlando Gibbons
(1583 - r62s).
$coala lutiqtilor
in cadrul ei se scria muzicd pentru instrumente cu coarde qi arcug.
Reprezentanli: John Dowland gi Thomas Morley.

Evalaarea 1. Ardtali principalele caracteristici ale muzicii religioase din cadrul

cunostintelor Bisericii Anglicane. Prin ce se deosebeqte ea de muzica de cult catolicd?
2. care sunt genurile reprezentative din muzica laicd englezd in Renaqtere?
3. Caracterizati madrigalul englez si evidentiati principalele diferente fatd
de madrigalul din celelalte tdri studiate pdnd acum.
 Renasterea in Gerrnania
Context istoric Migcarea renascentist[ s-a rdspdndit in Germania in secolele XV-XVI,
datoritd artistilor germani care cdlitoreau pentru srudii in Italia. aducdnd
cu ei noile idei si tendinle.
Tot in aceast[ perioadd are loc reforma religioasa a lui \Iartin Luther, care
va avea consecinle gi in plan muzical, deoarece Luther sustinea necesitatea
particip[rii intregii congregafii la serviciul dir in. prin intonarea de
imnuri.
Muzica religioas[ se dezvolt[ pe doud planuri: in muzica protestantd,
Martin Luther n[scuti in aceastbperioadS, qi in cea catolicd. al cdrei principal reprezentant
este Orlando di Lasso.

Muzicu religioasd Muzica protestanti

Reforma luterand creeazd un nou gen muzical religios, denumit coral.
Initial un gen monodic, acesta este ulterior armonizat la patru voci, pentru
ca in final s[ se transforme in compozitii polifonice mai complexe.
Reprezentanli: Hans Leo Hassler (1562 - l6i2), Michael Praetorius
(ts'Z1 -162t).

Muzica romano-catolicl
A continuat sd existe, deqi importanta i-a fost umbritd de miqcarea
protestantd. Genurile practicate erau in continuare misa, motetul,
magnificatul etc.
Reprezentanli: Ludvig Senfl, Hans Leo Hassler si Orlando di Lasso.

Muzicu laicd Puternic influen{at[ de $coala Franco-Flamandd si de cea Italiane, muzica

laicd germand exceleazd in genul liedului polifonic. scris la patru voci, in
stilul contrapunctului imitativ. in genul laic se mai scriu qi madrigale gi un
gen denumit quodlibet, compozitie alcdruiti din mai multe melodii
populare pe texte vesele.

Reprezentanli: Hans Leo Hassler, Ludr-ig Senf'I. Orlando di Lasso.

Muzica in Germania acestei perioade se dezr oltd ansambluri de sufldtori care

instramentald cantau pe strdzile burgurilor. Acum se scriu numeroase compozitii pentru
org5,, dezvoltdndu-se o adevdratd gcoald care
muzicii gefinane in secolul al XVIII-lea.
'e fi samburele infloririi

Reprezentan{i: Conrad Paumann (1410 - l-+--1r. H:.ns Kt-rner ( 1485 - 1541),

Arnolt Schlick (1460 - l52l).
Evaluareu 1. Care sunt c[ile prin care miscarea renascentist.i .: p',::runs in Germania?
eana;tinlelor 2. Caracteiza\i muzica religioasd a perioadei Rena,.le::i in Germania si
dali exemple de reprezentan{i.
3. Caracteriza\i m.uzica laic[ qi instrumentala dLn Ge :i:r.ri'lia si dati
exemple de reprezentanli de seaml din aceasd npr r: j i
trrrL$ue.
 Orlando di Lasso
(J,Iorts. 7-;-3i - -l[.nchen, 1594)

Elemente Compozitor franco-flamand care gi-a desfbgurat cea mai mare parte a
biografice activitdtii in Germania, Orlando di Lasso mai este cunoscut si sub numele
de Orlandus Lassus, Orlande de Lassus, Roland de Lassus, Roland Delattre,
aspect erplicabil prin caracterul qi cursul vielii sale.
incd din tinerele cildtoregte foarte mult, mai intdi in Italia (la Sicilia,
Napoli, lvlilano). Dupd o perioadd in care se stabileqte la Roma, revine in
Belgia, la Anvers, pentru doi ani, pentru ca ultimii 38 de ani din viald
(incepAnd cu 1556) sd si-i petreac[ la curtea ducelui de Bavaria, in func(ia
de capelmaistru. in aceastd calitate intreprinde numeroase cdldtorii in
Franla, Anglia gi Italia, pentru a recruta muzicieni.
Orlando di Lasso este disputat de mai multe gcoli, prezenlele sale la Paris
si la Roma determinAndu-i atAt pe francezi cAt qi pe italieni sd il revendice.
Stilul seu muzical inglobeazd elemente specifice locurilor pe unde a
Arhndo di Lasso cildtorit qi a compus, la care se adugd nucleul dob6ndit in copillrie prin
educalia mtzicald a primei $coli Franco-Flamande, dominatd de Ockeghem
qi Josquin des Pr6s. in 1570 impdratul Maximilian al Il-lea ii conferd un
titlu nobiliar. Totodatd primegte rangul de Cavaler de la Papa Grigore al
XIII-1ea.

Genuri Ei forme Misa - dupd obiceiul timpului, Orlando di Lasso se inspir[ din c6ntecele
abordste populare sau din madrigalele proprii. Scrie foarte multe mise scurte (misa
brevis), datoritd dorin{ei protectorului sdu de a participa la slujbe religioase
de dimensiuni cAt mai reduse.
Motetul - di Lasso este unul dintre cei mai prolifici compozitori de motete
din Renaqtere. Celebre sunt cele l2lucrdri de gen denumite Prophetiae
Sibyllarum; acestea amintesc de stilul foarte cromatizat al lui Gesualdo.
Psalmul - un set de lucr[ri de o rari expresivitate il constituie transpunerea
muzicald, a celor $apte psalmi de penitenld din Vechiul Testament.

Creatia Peste 2000 de lucrdri:

o Religioase: 60 de mise, 101 magnificate, aproximativ 500 de
motete, psalmi (incluzAnd $apte psalmi de penitenld), Sacrae
Cantiones.
o L aice : madrigale, cAntece ital iene (c anz o ne), fr anceze (c h an s o n s)
qi germane (lieder).

Evaluarea 1. Enumera{i genurile in care a scris Orlando di Lasso si explicati, pentru

cuno;tinlelor fiecare in parte, principalele trisdturi.
2. Ardta[i legitura dintre cdldtoriile intreprinse de Orlando di Lasso in
timpul vietii si stilul sdu muzical.
3. Care este crealia 1ui Orlando di Lasso?
 Inceputurile operei
E operd atunci cdnd un individ este injunghiat tn spate si acesta, tn loc sd
sdngereze, tncepe sd cdnte. (Ed Gardner)

Origini opera aparc ca gen in ltalia, la inceputul secolului al XVII-lea, si se

r[spdndegte maitdrziu in Franta, Anglia si Germania.
incd din Antichitate existau spectacole muzicale sincretice, tragediile
greceqti folosind coruri qi dialoguri cdntate.

$i in Europa medievald aceste manifestdri muzical-dramatice s-au dezvoltat

sub diferite forme:
Spectacole cu caracter religios:
o secolele XI-XII: drama liturgici (mistere, in Franla; miracle
play, in Anglia) - modalitate de explicare a povegtilor biblice
prin reprezentafii teatrale inso{ite de muzicd;
Teatru in Evul Mediu
o secolele XV-XVI: in Italia - sacre rappresentazioni.
Spectacole cu caracter laic:
o secolul al XII-lea: pastorala sau jocul (fr. pastourelle, jeu) -
genuri lirice de origine populard;
o secolul al XVI-lea: commedia dell arte qi madrigalul dramatic
(madrigal-comedie), gen care se trage din commedia dell, arte
qi din mascherata.
in jurul anului 1600 ia nastere la Florenta, in casa contelui Giovanni Bardi,
camerata Florentini, un cerc umanist unde se intalneau personalit[1i ale
literaturii, filosofiei, artelor plastice qi muzicii. Datoriti initiativei lor, arta
anticd greceasc[ este readus[ in prim plan. pe de altd parte, cdlhtzili de
ideile Renasterii, aceqtia urmdreau revitalizarea spectacolului sincretic,
av6nd in vedere mai ales leg5tura dintre poezie si muzicd.
Tot acum se afirmd un nou principiu muzical. cel al monodiei acompaniate
(stilul omofon) ce permitea evidenlierea melodiei si ingaduia o mai bund
in{elegere a textului, in comparatie cu vechiul stil polifonic.
Dramma per musica Primele opere, denumite dramma per musica. au tbst scrise de compozitori
care fdceau parte din cercul cameratei: Jacopo peri si Giulio Caccini. Mai
tdrziu, odatd cu aportul lui claudio Monteverd.i care imbogdteste limbajul
muzical prin expresivitate qi care incepe sd obtina o ,Lramaturgie muzicald
profund umand, opera incepe si devind unul dinne senurile cele mai
populare in Italia.

Spectacol sincretic opera este una dintre cele mai complexe forme de anJ sincreticd in care
conlinutul emolional este transmis publicului arar pnn muzica (vocald si
instrumentald) cdt gi prin versuri. Ea este in a"-elesi ",trnp reprezentalie
teatrald (cu tot ce implic[ aceasta: libret, decor. crrsiuur-.,iLr!- actoricesc)
$i
p arti tur d muz i c al d vocal-instrumentali.
 in plus. in opera intAlnim qi alte forme de artd: arta coregraficd sau artele
vizuale (cum ar fi pictura, folositd pentru aarea decorurile pe scend, un
element important al acestui tip de spectacol.;.

Clasificarea vocilar Clasificarea solistilor gi a rolurilor pe care aceqtia le interpreteazd" se face

conform cu timbrul lor vocal.
Vocile bdrbate;ti se impart in: contra-tenor, tenor, bariton, bas-bariton
qi bas.
Vocile feminine se clasificd in: sopran, mezzo-sopran, alto si contralto.
Fiecare dintre aceste clasificdri are anumite subcategorii, cum ar fi:
soprana liricd, soprana de coloraturd, subreta, soprane spinto qi soprana
dramaticd; ele desemneazd rolul cel mai potrivit pentru un anume timbru
vocal si calitate a vocii unui interpret.

Elementele operei Ca qi teatrul, opera este compus[ din acte qi scene, iar textul ei se numeste
libret. Componentele muzicale ale genului sunt:

o aria (piesd vocald solistic[) - este elementul dominant in operd.

in timpul acesteia dezvoltarea intrigii se opreqte, rar rnuzica
devine principalul mijloc de exprimare artisticS;
o recitativul - textul este de obicei cdntatintr-un mod non melodic
(adesea pe aceeaqi not[: recto tono), intr-un stil caracteristic
operei. Prin intermediul sdu se poartd dialogul (acliunea operei
avanseazd) gi se face legdtura intre arii;
o duetul, tertetul etc. - ansambluri de doul sau mai multe voci
solistice;
o corurile;
Duet
o uvertura - introducerea instrumentald a operei;
o interludiile orchestrale;
o baletul - numere muzicale coregrafice care apat in unele opere.

Evaluarea 1. Definiti sincretismul

?n art[ si ardtali in ce fel spectacolul de operd este
cuno;tinlelor un gen sincretic.
2. Care au fost genurile dramatice care au contribuit la aparitia operei?
3. Explicati viziunea cercului umanist intitulat Camerata Florentin[.
4. Care sunt mijloacele de transmitere a conlinutului emolional in cadrul
operei ?
5. Cum se clasifici vocile in cadrul operei?
6. Care sunt componentele muzicale ale unei opere?
7. Da\i exemple de opere cunoscute si identificati pdrlile componente
ale acestora.
 Claudio Monteverdi
(Cremona, 1567 - Venelia, i643)

Elemente Monteverdi poate fi considerat atdt compozitor al Renagterii tdrzii, cdt qi

biografice premergdtor al Barocului. Studiazd muzica in mod temeinic,
famlliarizdndu-se cu tehnicile scolii venetiene. i;i incepe caieraartisticd
foarte devreme, publicand prima coleclie de moteie la 1j ani. il gisim apoi
la Mantova, in slujba familiei Gonzaga, iar din 1613 este capeimaistru la
Catedrala San Marco din Venelia.

Crealia Muzici laici: 18 opere (orfeu - 1607, intoarcerea lui Ulise ln patrie -
1640, incoronarea Popeei - 1642),9 volume de madrigale laice (incluzdnd
vol. 8, Madrigali guerrieri e amorosi),25 de scherzi musicali (pentru l-3
voci), 2l de canzonette.

Muzici religioasr: 40 de madrigale sacre pe trei voci, mise, magnificate,

psalmi, Sancta Maria pentru voce qi opt instrumente.

Genuri;iforme cele mai importante genuri pe care Monteverdi le abordeazd sunt:

abordate
Madrigalul - scrie noud volume de madrigale, dintre care ultimul este
publicat postum, fiecare avdnd anumite caracteristici:
vol. 1 - madrigale in stilul omofoniei acompaniate;
vol.2 - se apropie de stilul rappresentativo (recitative);
vol.3 - se accentueazd, caracterul dramatic, cu o mizd" mai mare
pe text;
vol. 4 - scris pentru o voce gi bas cifrat:
vol. 5 - madrigale pe cinci voci, cu o conceptie omofond;
vol. 6 - revine la polifonie;
vol. 7 si 8 - includ qi madrigale in stilul rappresentativo, madrigale
Claudia Monteverdi
dramatice, cel mai cunoscut fiind, combattimento di
Tancredi e crorinda: aceste rucrdri vor fi folosite de
Monteverdi qi in opere.

Misa - in cele aproximativ 20 de mise. scriirura polifonici este tributard

stilului palestrinian.

opera - Monteverdi este primur mare compoziror de opere; din pdcate,

dintre cele l8 compuse de el, doar dou^d se pdsrreazd pdni astizi.

orJbu (1607) este prima operd a lui \fonte'erdi si una dintre primele
lucrdri consacrate ale genului. opera in cinci acre esre scrisd pe libretul
lui
Alessandro Striggio qi este bazatd pe mirul annc srecesc al lui
orfeu care
incearcd si-qi salveze iubita (Euridice) din Intem. Lue-rarea se remarcd
printr-o orchestralie vie qi prin puterea sa dramar:ci.
 Intnga este delimitatd in mod clar de contraste muzicale. O altdcaracteristic[
imporantd este ciclicitatea, tema lui Orfeu apdrAnd pe tot parcursul operei.

i,tcororrorea Popeei (1642) este o operd in trei acte, pe un libret de

Giovanni Francesco Busenello, b azatd"pe fapte istorice, personajul principal,
Popeea Sabina. fiind cea de-a doua solie a impiratului roman Nero.
Aceasta este probabil ultima operd a lui Monteverdi gi una dintre cele mai
importante valori ale genului pentru mijlocul secolului al XV[-lea, fiind
totodatd consideratd prototipul operei istorice.

Prima edilie a operei ,,Orfeu" in ultimele opere monteverdiene orchestralia este mult simplificatl,
de Montoudi
bazAndu-se in principal pe instrumentele cu coarde qr pe grupul continuo.
Aceasta se datoreazd mai degrabd condiqiilor economice impuse de teatrele
venetiene decdt schimbdrii viziunii compozitorului.

Evaluarea 1. Care sunt principalele genuri abordate de Claudio Monteverdi?

cunostintelor Caracterizati-le.
2. Care este contribufia lui Monteverdi la genul madrigalului?
3. Caracterizati principalele opere scrise de Monteverdi.

7t
 TEST RECAPITIJLATIV 1

1. Avdnful pe care ilcunoaqte muzicain Renastere a fost ajutat de:

a. descoperirea Americii;
b. evoluliile din tehnologia fabric[rii pergamentului;
c. dezv oltarea tiparului;
d. nici una din variantele de mai sus.

2.Fa[d' de epocile anteriore, in perioada Renasterii genurile muzicale

instrumentale:
a. se dezvoltl;
b. stagneazd;
Cdntdrel la ldutd
c. scad in importantS;
d. nu existd.

3. Gruparea literard, intitulatd pleiada:

a. apare in Franla;
b. doreqte reinvierea artei greceqti;
c. susfine ttilizareain m:uzicd a ritmurilor poetice;
d. toate variantele de mai sus.

4. Umanigtii sus{ineau:
a. desprinderea de influenlele culturilor clasice greceqti gi romane;
6. redescoperirea culturilor clasice grecegti qi .omane;
c. orientarea artelor cdtre abstract gi renuntarea la subiecte precum
natura umand;
d. nici una din variantele de mai sus.

5. Compozitorii franco -flarnanzi:

a. perfeclioneazd tehnicile componistice:
b. exceleaz[ in crearea de noi genuri muzicale reiigioase;
c. exceleazi in crearea de noi genuri muzicale laice:
d. toate variantele de mai sus.

6. Prima $coali Franco-Flamandd s-a den'ortat pe teritoriu:

a. francez;
b. german;
c. valon;
d. toate variantele de mai sus.

7. Cea mai importantd misd scrisd de Gior.anm Pierluig: da Palestrina

a fost:
a. Missa Papae Marcelli;
6. Missa Pange Lingua;
c. Missa Ave Maris Stella;
d. Missa Salve Regina.
 8. Nu este operd scrisd de Monteverdi:
a. Ofi'eu:
b. intoarcerea lui Ulise;
c. Contbattimento di Tancredi e Clorinda;
d. htcoronarea Popeei.

9. Noul gen apdrut in muzica protestantd in Germania renascentistd este

denumit:
a. magnificat;
b.lalrrentatie1'
c. coral;
d psalm.
10. Care dintre afrrrnafiile despre qcolile muzicale renascentiste din Italia
este adev[ratl?
a. $coala de la Roma este dedicatd atdt creatiei cdt gi formdrii de
cdntdreti, fiind totodatd qi o qcoald de teoretizare a muzicii;
b. Scoala de la Vene{ia a fost initiatd de compozitorul Giovanni
Pierluigi da Palestrina;
c. $coala de la Venetia este dedicat[ atdt crea\iei cAt qi formlrii de
Basilica San Mareo din Venelia cdntdreli, fiind totodatd ;i o qcoald de teoretizare a rrluzici|'
d. nici una din variantele de mai sus.

TEST RECAPITIJLATIV 2

1. Perioada Renagterii se intinde aproximativ intre anii:

a. 1390 - 1610;
b. 1300 - 1500;
c. 1430 - 1600;
d. t380 - 16s0.

2. Genurile instrumentale care isi fac simtitd prezenta ?n Renaqtere in

Italia sunt:
a. fantezia;
b. sonata;
c. capriciul gi tocata;
d. toate cele de mai sus.

3. Principalul compozitor de chanson mesurde a l'antique a fost:

a. ClEment Janequin;
b. Claude le Jeune;
c. Claudin de Sermisy;
d Claude Goudimel.

73
4. in perioada Renagterii patronajul qi sus{inerea financ iard, a dezvolt[rii
muzicii:
a. au cresut,
b au scizut;
c. au rlmas aceleaqi ca gi in Evul Mediu;
d. nici una din variantele de mai sus.

5. Cele mai frecvente tehnici de dezvoltare a canonului sunt:

a. atgmentarea si diminuarea;
b. inversiunea si recurenla;
c. recurenla, augmentarea, diminuarea qi canonul dublu;
d. canonul dublu.

6. A doua $coa16 Franco-Flamandd a fost formatd:

a. pe teritoriul primei Scoli Franco-Flamande;
b. de compozitorii primei $coli Franco-Flamande, care activau
peste hotare, in celelalte tdri europene;
c. pe teritoriul Frantei;
d. inltalia.

7. Fatd de Renagterea din Italia, cea din Franla aparc:

a. rr:.ai devreme;
b. concomitent;
c. maitdrziu1'
d. nici una din variantele de mai sus.

8. Care afirma{ie este corectd referitor la operi?

a. aria este elementul dominant;
b. recitativul este o piesi vocali solisticd;
c. uvertura este un num[r muzical-coregrafic care apare in unele
opere;
d. interludiul orchestral este acelasi cu introducerea instrumentali
a operei.

9. Sunt genuri laice germane in perioada Renasterii:

a. liedul polifonic;
6. quodlibet-ul;
c. madrigalul;
d. toate variantele de mai sus.
 7. CeI mai important gen laic in perioada renascentiste din Anglia a fost:
a. madrigalul;
b. madrigalul englez;
c. liedul;
d. frotolla.

8. Succesiunea corectd a vocilor birb[testi in operd, in func{ie de timbrul

vocal, este:
a. contta-tenor, tenor, bariton, bas-bariton, bas;
b. contta-tenor, tenor, bariton, bas-bariton, bas;
c. tenor, contra-tenor, bas-bariton, bariton, bas;
d. contra-tenor, tenor, bas-bariton, bariton, bas.

9. Henric al vIII-lea rupe legdturile cu Biserica Romano-catolicd qi pune

bazele Bisericii Anglicane in anul:
a. 1520;
b. I53l;
c. 1534;
d. 1544.

Notafe muzicalii renqsaentistd 10. Orlando di Lasso a compus:

a. aproximativ l20O de lucrdri;
b. peste 600 de lucrdri;
c. peste 2000 de lucriri;
d. nici una din variantele de mai sus.

Teme, eseurio comentarii

1. Documenta{i-v6, folosind sugestiile dinAnexa I n Tehnici de documentare

muzicologicd si realizali o micromonografie care sd cuprindd viata si
uea\ia lui Orlando di Lasso.
2.P.ealizati un scurt eseu pe tema nlmportanta $colii Franco-Flamande
6n dezvolt area muzicii europeneo.
3. comentali ce efecte au avut, 6n plan muzical, reformele religioase.
 Barocul
Context istoric cuvdntul portughez ,,barroco" desemna o perld cu forma neregulatd,
asimetricS.in artd termenul a fost folosit p"rt.o prima AuA itt arhitecturd,
cu referire la un stil caracterizat pnn iib".tutia formelor, exuberanfa
ornamentald, si fantezia frrd margini. Barocul a apdrut gi s_a dezvoltat
in
Furopa occidentald qi central[, din secolul at ivrt-te a pdnd, in prima
jumitate a secolului al XV[I-lea.

ca qi Renasterea, Barocul ia fiintd in Italia, locul unde artele ajunseseri

San Pietro
deja la o inflorire fird precedeni qi care va rimdne inc6 mult timp un
veritabil izvor de for{e artistice.

Arhitectura, deveniti arta principald a epocii, va fi dominatd de monumente

grandioase, simboluri ale bogitiei sf puterii, in timp ce sculptura
se
constituie ca artd. secundard a celei dintai. Reprezen?an1i de seamr ai
acestei perioade sunt Giacomo vignola, carlo Maderna si Gianlorenzo
Bernini, sculptor important al c6rui stil va face qcoali
Domeniul picturii va da si el artisti de seamd, 'atdtin Italia (Tintoretto qi
caravaggio), cdt qi in ldrile de Jos (Rubens qi Rembrandt) qi in Spania
(Velasquez, Murillo).

in aceastd epocd muzica ia un avdnt deosebit, in mare parte gi datoritd

condiqiilor social-istorice, fiecare casr nobiliarr sau parohie mai importantd
angaj 6ndu-qi propriii muzicieni.
Astfel, apar genuri qi forme noi care corespund spritului laic de curte
(suite, concerti grossi), dar qi celui religioi (orairii, cantate).

Car(rcteristici Barocul reprezintd, perioada in care se stabileqte echilibrul formelor,

al
arhitectonicii muzicale, al corespondenlei intre continut gi procedeele
tehnice de exprimare a lui, urmdnd exceselor polifoniei renascentiste.

Apare basul continuu, un sistem de notare muzicald folosit in

secolele
xvI-xvII pentru instrumentele cu claviaturd, un fel de stenografie
muzicald in care se nota doar linia basului, celelaite sunete componente
ale
armoniei putand fi deduse din cifraj. Foarte curdnd, el a devenit
o tehnicd
de constructie utirizatd in sonate pentru una sau doud viori, in
oratorii,
opere (mai ales in recitativo secco) sau in concerti grossi.

organizarea discursului muzical este fie omofoni (monodie acompaniatd),

fie polifonici (atdt instrumentald cdt si vocal-instru-""ture;.

Sistemele sonore folosite se indep5rt eazd. de modalism, in

favoarea
Clavecin
constituirii sistemului tonal clasic ce ,ra sta ra baza intregii rumi sonore,
incepdnd din secolul al XV[-lea pdnd in secolul ar XX-lei

Disonanfele sunt tot mai frecvent intdlnite.

Existd o tendintd spre monumental, prin dimensionarea ampld
a formelor
mttzicale, structura pieselor bazdndu-se pe forme clare,'biparlite
sau
tripartite.
 Reprezentan!i Italia: Arcangelo Corelli (1653 - 17l3), Antonio Vivaldi (1675 - l74l),
Alessandro Scarlatti (1660 - 1725), Domenico Scarlatti (1685 - I757).

Franta: Jean Philippe Rameau (1683 - 1764), Frangois Couperin (1668 -

1733). Jean Baptiste Lully (1632 - 1687).

Germania: Johann Sebastian Bach (1685 - 1750), Georg Friedrich Hiindel

(1685 - 1,759'), Georg Philipp Telemann (1681 - 1767).

Anglia: Henry Purcell (1659 - 1695).

Evaluurea 1. Definiti termenul de baroc si explicali ce a insemnat aceastd epoc[ in

cunostintelor cultura europeand.
2. Care sunt caracteristicile muzicii in perioada Barocului ?
3. Numigi principalii reprezentan\i ai muzicii din perioada Barocului.

1. Sistem de notare muzicald folosit ?n secolele XVI-XVII pentru

instrumentele cu claviatur[.
2. Sistemele sonore in Baroc se indep[rteazd de modalism, in favoarea
constituirii sistemului tonal ... .
3. Termenul de baroc a fost folosit pentru prima datd in ... .
4. in Baroc , organizarea discursulur muzical este polifonici sau ... .
5. Gen instrumental ap5rut in Baroc.

79
w
t=
 Muztca vocald in Baroc
Context istoric Muzica vocali in Baroc pdstreazdimpirtirea
in cele dou[ mari segmente:
muzica laicd qi muzicareligioasl.

Muzicu laicd in muzica laicd se pdstreazd in continuare genur

chanson, canzone) care acum va cunoaqte cfrntecurui (ried,
o perioadd de decdder e, fatd de
inflorirea de care se bucurase in Renaqtere.
Se mai scriu cdntece in
^special
in Germania gi Anglia.
in Italia apare un gen laic iou, denumit cantata
sau cantata da camera.
Aceasta este o compozifie scurti, bazatd,pe
texte cu caracter narativ,initiar
compuse pentru doui voci solistice cu
acompaniament de basso continuo.
Ulterior, acest gen y] dand nagtere unor compozilii complexe
care
gi -"1oluu,
;un1i1.deau _coruri acompaniamente orchestrale ;;i ;G;;
In Italia, Alessandro Scariatti scrie peste
600 de cantate?e camerd, la fel
ca majoritatea compozitorilor italieni
de operd.
In Germania, aceste compozilii se numesc Kammerkantqte,
fiind Georg philipp Teremann'qi rohann sebastian reprezentan\i
?n jur de 20 de cantate laice (cele
B;h. ;;i-rl a compus
*ui sunt Cantata cafetei qi
Alessand.ro Scarlatti Cantata ldrdneascd) "unor.ute
opera cunoaste o inflorire deosebiti in Baroc.
companii publice de profil, iar genur devine Se deschid primele
foarte ;;d; intr_un timp
scurt, r[spdndindu-se in Franfa, Germania
qi Anglia.
Muzica
religioasd este umbritd in aceastd epocd, dar
Sl#1"*fgi"i:*":r^1=r"1,_ql?u:a
puternic influentatd de operd. i'Jak im doua
cffi; ;;;ffi;ui.]LilHl si
muzica liturgici (conceputd pentru a fi
cdnt]ta^i" ir?rp"r serviciului
religios) si muzica non riturgi.e
ru"a"^o tematica ,"hg'i'#a, dar nefiind
destinari interpretdrii in timpuT f ltorgfri"rf
.

in cadrul Bisericii catolice sunt continuate genurile

atAt in stile antico (in.,tradi[ia a cappella, misei qi motetului,
asemin'toare miselor din
Renaqtere), cdt si in stire moderno
dramatic al
liiRuentate foarte mult de nour stir
_operei cu acompaniament orchestral).
In Biserica Luterand', inceplnd r.t u ao.ru;,rmitate
a secolului al XV[-lea,
principala formd liturgici este cantala
ieiigioase ffir" i)rrmntute).
cea mai importantd categorie a muzicii
non ritur_sice este oratoriur, gen
vocal-simfonic de ample dimensiuni,
ar.6nd \a bazd un libret cu o
desfrqurare dramaticd,. Deosebirea prirrcipata
rula a. op"ralonsta in faptul
cd aici nu existd miscare scenicd, ^d."o.
sau costume. cer mai important
reprezentant al oratoriului in Baroc
este Geor_g Frieorich rraro"r.
Evaluarea l' Ardtali care sunt principalele evolulii ale
cuno;tinlelor muzicii r.ocale laice in
perroada ljaroculur.
perioada Barocului.
2. Ard.tati.care sunt principalele evorufii
ale muzicii r-ocale rerigioase in
perioada Barocului,
3. Numiti principalii reprezentanti
ai tipurilor de muzica r.ocal6.
 Opera italiand dupi Monteverdi
Context istoric Opera in Italia se dezvoltS in trei mari centre: Roma, Venefia si Napoli.
Genul italian are subiecte variate, tematica abordati fiind istoricd,
mitologicd, religioasd, alegorici etc.

Operu Opera creatd la Roma abordeazl" mai mult subiecte religioase. O

romund caracteristicd a acesteia constd in folosirea corului ca personaj colectiv in
cadrul desfbsurdrii dramatice, element apropiat de operele lui Monteverdi.
Principalii reprezentanti sunt Stefano Landi (1586 - 1639), care compune
San Alessio, 9i Luigi Rossi (1598 - 1653).

Operu La Venelia se deschide in 1637 Teatrul San Casiano, prima institulie

venefiana
Schild pentru ilecorul la
,,Mdrul de aur" de Marc Antonio Cesti
publici de oper6, unde orice persoanl care pldtea bilete putea s[ asiste la
ezenta\ii sp eci fi ce.
r epr
Caracteristice operei vene{iene sunt montdrile fastuoase, monumentale, cu
decoruri complexe gi mecanisme impresionante care frceau norii sd se
migte pe cer, zeli sd coboare din inalturi q.a.m.d.
Tot in Venelia acestei perioade este initiat stilul bel canto (cdntat frumos)
prin care se acordd o foarte mare importanli modului de a cdnta, eleganlei
vocale, in defavoarea expresiei dramatice.
Reprezentanli:
Pier tr'rancesco Cavalli(1602 - 1676) - opera sa de referinld este lason.
bazatd, pe legenda argonaulilor.
Marc Antonio Cesti (i623 - 1669) - compune peste 200 de opere, cea mai
importantd fiind Mdrul de aur.

Opera La Napoli se cristalizeazd cea mai evoluati formi a operei baroce.

nfrpolitand Se stabilegte pentru prima datd tipul uverturii italiene, denumiti sinfonia
alcdtuitd din trei secfiuni: repede - lent - repede.
Ariile sunt elementul principal al operelor, in special ?n forma aria da capo
(ABA) sau siciliana, in m[surd, de 618, in tempo rar gi o tonalitate minor5.
Recitativele sunt de dou[ tipuri'. recitativo secco, acompaniat doar de
grupul continuu, si recitativo strumentato, acompaniat de orchestri. Apare
qi stilul arioso - stil hibrid, intre arie gi recitativ.
Cel mai important compozitor este Alessandro Scarlatti. El compune
aproximativ 114 opere, dintre care cele mai cunoscute sunt Mitridate,
Griselda si Triumful dragostei.

Evaluarea 1. Care sunt principalele centre din Italia in care s-a dezvoltat opera in
cuno$tinlelor Baroc gi prin ce caracteristici se remarc[ acestea ?
2. Numiti principalii reprezentan(i pentru fiecare dintre qcolile de operd
italiane de mai sus.

8l
r
 Opera gi baletul in Franta
Opera in Franta Premergitor aparitiei operei, in Fran{a au existat cdteva genuri foarte
populare, precum chanson-ul, aria de curte qi baletul de curte care, pe
lAngi modelul italian de oper[, au constituit premisele operei franceze.
Spre deosebire de Anglia qi Germania, unde opera italian[ este
,,importat5" frrd modificdri majore, inclusiv textul fiind cantat in italiand,
?n Franfa acest gen este adaptat cel mai mult la specificul nafional,
aducdndu-i-se schimbiri semnificative.

o baletul este folosit in cadrul spectacolului;

o se acordi o mai mare importanld ac{iunii dramatice (prin influen{a
puternicd a teatrului francez, reprezentat de corneilre, Racine si
Molidre);
o mtzica instrumentald are o pondere mai mare;
o ariile sunt mai scurte qi mai simple;
o recitativele sunt mai expresive qi mai melodice;
o se acordi mai pu{in[ importanld virtuozitAfi;
o uvertura francezd este alc[tuiti din trei secfiuni: lent-repede-lent.

Reprezentanli Jean Baptiste Lully - cadmus et Herunione, Arceste, Amadis, Armide.

Jean Philippe Rameau - Hippolyte et Aricie, Castor et pollux,
Zoroastre.

Baletul fir Franla Baletul de curte consta intr-o formd de artd coregraficd dezvoltatdla curtea
regilor Franlei (Ludovic al XIII-lea si al XIV-lea), in care se foloseau
costume, decoruri gi care avea o desfrsurare dramatici bine definitd, frrd a
avea insd text cdntat sau vorbit.
Un exemplu de balet de curte este Ballet de la nuit al lui Jean Baptiste
Lully. Acesta, impreun[ cu Moliere, creeazd, o noui form[ a genului,
denumitd balet-comedie (de exemplu, Burghenrl gentilom).

a2
,{:,:.,:,.,-:-..,. .lr: ,:-:,-..---:-.:-,i:,:.-':.::,:..-;.,-: a,..:..-,....:,-
I
{
I
I
I Jean Baptiste Lully
(Florenla. 1632 n Paris, 1687)
I
{
Elemente S-a nlscut in Italia, la Floren{a, cu numele de Giovanni Battista Lully.
, biografice invali chitara si vioara aproape singur, cdlStoreqte mult cu trupe ambulante
! in serviciul domniqoarei Mon@ensier, verigoara regelui Franfei. La
gi intrd
curte se intdlneste cu muzicieni de seami ale cdror opere le studiaz[,
devenind un virfuoz violonist gi dansator, iniliat in arta compoziliei qi in
interpretarea la instrumente cu claviaturd.

in 1652 intri in serviciul regelui Ludovic al XIV-lea ca violonist, iar din

i653 este deja compositeur de la musique instrumentate. in aceasti
functie, el compune balete de curte.
in 1661 este naturalizat ca cet[tean francez, iar in 1662 devine maitre de la
musique al familiei regale.
Jean Baptiste Lully

intre 1664 qi 1670 scrie o serie de balete-comedii, impreund cu Moliere, in

care combind comedia vorbiti, cAntatul qi dansul. Aceste elemente vor
constitui puncte de plecare pentru operele sale ulterioare.
Initial, Lully a fost sceptic cu privire la introducerea operei italiene in
Franta, vdzdnd lipsa de interes a curtenilor pentru operele aduse din Italia
de cdtre cardinalul Mazarin.

Atenlia acestora este captati insd de decorurile fastuoase, puse in miscare

de mecanisme impresionante, gi de introducerea balefului francez in
spectacolul de oper6, odatd cu deschiderea, in 1672,la Paris, a primului
teatru de oper[, Acad,lmie Royale de Musique.
in 1673 Lully obfine patentul regal care ii oferea monopolul producerii de
opere, anuldndu-se astfel documentul anterior care stipula drepturi similare
Academie Royale de Musique pentru poetul Pierre Perrin.
Lully scrie majoritatea operelor in colaborare cu Philippe Quinault, ca
libretist, qi cele mai multe balete, in colaborare cu Moliere.

Creatia Opere: Cadmus ;i Hermione, Alceste, Thds6e, Proserpine, Amadis de

Gaule, Acis ;i Galateea.
Balete-comedie'. Amorul doctor, Burghezul gentilom.
Lucriri corale: motete, Miserere, Te Deum, De Profundis.

Evaluarea 1. Care sunt genurile premergdtoare operei in Franla?

cunostintelor 2. Ardtati care sunt caracteristicile operei franceze.
3. Care sunt reprezentanlii de seamd ai operei franceze?

r 83
 Opera in Gennania $i Anglia
Germania
Context istorie in Germania asistdm la o lips[ total[ a operei de inspira{ie na{ionald,
probabil din catza impactului pe care il avusese opera italiand, dar qi a
faptului cd literatura german[ din acea perioadd nu a oferit librete
corespunzStoare.
Mare parte din activitatea legatd de oper6 in Germania se datoreaz[
companiilor italiene care cdntau in stil propriu. Chiar gi compozitorii germani
scriau opere, respectand tiparele italiene, uneori chiar cu texte in aceastd
limbd. un astfel de exemplu este constanza efortezza de Johann Fux.
compozitorii scriu in general opere cu tematici mitologici sau istoricr.
Tot in aceast[ perioadd ia nagtere qi un alt gen muzical dramatic, mult mai
apropiat de spiritul na{ional, singspielul, in care textul vorbit, cu caracter
comic, alterneazdcu cantece qi dansuri. principalul compozitor de singspiel
este Johann Adam Hiller (1725 - 1804).
Reprezentan!i Reinhard r(eiser (1674 - 1739) este unul dintre cei mai importanti
compozitori germani de operd din Baroc; el scrie cel pulin 66 de opere in
stil italian, pe librete italiene traduse in limba germand. cele mai importante
opere ale sale sunt: octavia, claudius, Adonis, Janus, La
forza della virtu
etc.
Johann Mattheson (1681 - 1764) este interpret de operd gi compozitor
a opt lucriri de gen, printre care gi Cleopatra.
Georg Philipp Telemann scrie opere; cele mai importante sunt
Pimpinone si Socrate.

Gearg Philipp Telemann Anglia

Conlext istaric ca qi in Germania, opera pdtrunde in Anglia prin intermediul companiilor
italiene de profil, care vor define supremalia reprezentaliilor la Londra. cu
doud exceplli, venus ;i Adonis de John Blow qi Dido Eneas de Henry
;i
Purcell, compozitorii englezi nu scriu operd, desi genul era foarte popular
la Londra.

in Anglia in schimb, un tip de operd comicd, numit ballad

se dezvoltd,
opera, alcdtuit din diverse arii, recitative, dansuri gi cdntece populare.
Adesea, in acest gen erau imprumutate arii din operele italie;e; acum
parodiate. cea mai cunoscutd operd-balad d este The Beggar,s opera, pe un
libret de John Gay (1685 - 1732), melodiile fiind aranjat" a" rotn pefusch
(1667 - r7s2).

Evaluarea 1. Arrta{i care sunt principalele caracteristici ale operei in Germania.

cunostintelor 2- Ardta\i care sunt principalele caracteristici ale operei in Anglia si
numili reprezentan{ii de seaml ai genului.
 Georg F riedrich Heindel
(Halle. I685 - Londra, 1759)
Elemente Ndscut in Germania, la Halle, Hiindel este considerat deopotrivd compozitor
biografice gerrnan si englez, datorit5 faptului c[ qi-a petrecut o mare parte din viald la
Londra, el devenind cetdtean britanic in 1727 .
Tatil siu il indrumd c[tre o carierd in Drept, dar vdzdnd interesul fiului
care studia muzica pe ascuns, ii permite acesfuia sd invete cu cel mai
important organist si compozitor din Halle al acelei perioade. La 18 ani
Hrindel pleacd la Hamburg unde se angajeazl ca violonist in orchestra
Operei. Tot acolo, el incepe sd-qi compun[ prima sa oper[ in stil italian,
Almira, primit[ cu foarte mult succes la inceputul anului 1705.
Urmeazd o perioadd de trei ani pe care compozitorul ii petrece in Italia,
cil[torind la Floren(a, Roma, Napoli gi Venelia. in toate aceste ora;e
sustine reprezentalii cu operele sale.

Georg Friedrich Hfindel

in 1710 se intoarce in Germania unde este numit capelmaistru al electorului
din Hanovra. Este invitat la Londra pentru a produce opera Rinaldo (171 l),
dupd care se intoarce la Hanovra, tot pentru scurt timp.
in l7l2 Hiindel pleaci in Anglia unde va continua mult6 vreme sd compun[
opere in stil italian.
Viata sa in aceastd, tard este zbuciumat[ qi nesigur[ din punct de vedere
financiar. il intdlnim, fie lucrAnd pe cont propriu intr-o companie de operd,
fie ca angajat la curtea ducelui de Chandos, dAnd concerte publice sau
incercdnd s[ cdgtige favorurile curlii regale pentru a obtine o rentd viagerd.
in tot acest timp mai scrie:
o Muzica Apelor (1717), pentru a-l sdrbitori pe regele George I, cu
ocazia unei petreceri pe rAul Tamisa;
o 11 imnuri dedicate ducelui de Chandos (11 Chandos Anthems);
o patru imnuri pentru incoronarea regelui George al ll-lea in 1727,
printre care gi Zadok the Priest, imn ce se cdnti de atunci la fiecare
incoronare a regilor britanici.
Aparitia companiilor rivale de operd precum qi dezvoltarea genului mai
popular de ballad opera au dus la falimentul celei de-a doua companii de
oper[ infiinlate de Hiindel, fapt care il determind pe compozitor s[
renunle la a mai scrie opere qi s[ abordeze genul oratoriului. Acesta implica
un efort financiar mai mic pentru punerea in scend, nemaifiind necesare
costumele gi decorurile.

in pauzele dintre spectacole, Hiindel cdnta de obicei un concert la orgl

(gen muzical nou-inventat) sau dirija un concerto grosso. Opus 6, publicat
in 1740, este un set de 12 astfel de concerte.
Hiindel a compus in aproape toate genurile Barocului, deqi muzica sa
instrumentald a fost subordonatd, din punct de vedere al importanlei
acordate de compozitor, muzicii vocal-instrumentale.

85
creatia sa cuprinde: concerte pentru orgi, concerti grossi. suite
orchestrale,
lucrdri de muzici de cameri (sonate a tre), piese pJnmr clavecin.
Hiindel a murit ?n 1759 gi a fost inmormdntat la \i-estminster Abbey,
fiind
recunoscut atdt in Anglia c6t qi de cei mai multi dintre germani
diept cel
mai mare compozitor al timpului sdu.

Lucriri vocal-instrumentale
o 45 de opere: Almira, Rodrigo, Agrippina, Rinaldo,
Radamisto,
Giulio cesare in Egitto, Tamerlano, Riccardo primo, orlando,
Ariodante, Xerxes etc.;
o 32 de oratorii: La Resurrezione, Esther, Acis and Galatea
, Athalia,
Alexander's feast, Saul, Israel in Egypt, Messiah (1741), Judas
Maccabaeus (1746);
o muzicd, religioasd: lr chandos Anthems,4 coronation Anthems.

Lucriri orchestrale
o water Music (MuzicaApelor), Musicfor Royar Fireworks (Muzica
Focurilor de Artificii) ;
o 6 Concerti Grossi Op.3,12 Concerti Grossi Op.6;
o 12 concerte pentru orgi Op.4 qi Op.7.

Lucriri instrumentale si de cameri: sonate si trio sonate pentru diverse

instrumente, suite pentru clavecin, fugi etc.
 Opera si oratoriul
in creatia lui Hiindel
Context istoric In secolul al XVIII-1ea opera italiand definea pozigia conduc[toare in
^t

viata muzicald europeand. Datoriti acestui fapt, multi compozitori care nu

erau de origile italiand au compus in aceastd manier[, considerat[ ,,o refetd
de succes".
Primele contucte Printre acestia se afld si Georg Friedrich Hiindel care studiase opera italiand
cu operu atAt in Germania cdt si in Italia. in Germania, eI ia contact cu operele lui
Reinhard Keiser la Hamburg qi prima sa operd, Almira (1705), este scrisd
pe acelasi libret al lucr[rii omonime de Keiser.
Printre pulinele opere scrise de Hiindel in timpul qederii in Italia, unde
studiazd lucrdrile marilor maegtri ai vremii, mai importantd este Agrippina,
atdt pentru ci unele din temele de aici apar ulterior in oratorii, dar qi pentru
faptul cd aceastd oper[ i-a adus lui Hiindel o largd recunoaqtere. De
asemenea, prin subiectul abordat - Agrippina este o satiri la adresa
dorintei nelimitate de putere - Hiindel schi\eazd trSsiturile viitoarei opera
bufd.
Hdndel compundnd

in timpul qederii ?n Anglia, Hiindel scrie majoritatea operelor sale, prima

Anglia reprezentatd la Londra fiind Rinaldo, scrisi pe un libret de Giacomo Rossi,
dupd lerusalimul eliberal de Torquato Tasso.
Hiindel qi-a scris operele pe librete italiene, aproape fErd excep(ie. in acest
fel, el s-a adresat inc[ de la inceput publicului cult al epocii qi nu oamenilor
obisnuiti.

Librete in Anglia, principalii sdi colaboratori au fost Nicola Haym 9i Paolo Rolli.
De obicei, aceqtia adaptau librete mai vechi ale altor italieni, scurtdndu-le,
pentru a da mai mult spaliu ariilor, element important in operele lui Hiindel.
Subiectele se inspirau din istoria romand (Giulio Cesare in Egitto), din cea
greacd (Xerxes) sau din mitologie (Teseo). Existi qi doud opere cu subiecte
din istoria englezd, (Tamerlano, Riccardo Primo).
Cu toate acestea, personajele sunt prezentate ca oameni ai epocii baroce,
deseori implicdnd o criticd directd asupra vietii nobilimii vremii.

Mr.tzica Muzica operelor lui Hiindel este structuratd foarte divers; ea conline arii,
recitative, duete (cAteodat[ chiar qi triouri qi cvartete) qi coruri.
in general, ariile sale sunt structurate in forma da capo. AvAnd ?n vedere
posibilitStile diferitilor interpreli, Hiindel scria adesea doud variante pentru
aceeagi arie, una dintre ele avdnd o melodicd simpl[, cealaltd fiind bogat
ornamentatd.Dar, ca qi in operele altor compozitori din acea vreme, aceast[
,,infrumusefare" se baza mai ales pe virtuozitatea improvizatiei
interprelilor.

Ariile au adesea caracter descriptiv, contur0nd personaje sau peisaje idilice

(aria,,Ombra mai fu" din opera Xerxes).
Uverturile la Hiindel au un stil pompos, majoritatea fiind de tip francez,
lent-repede-l ent, in contrast cu tipul italian, rep ede-l ent-rep ede.

a7
 O altd apropiere de tipul francez de operd-balet o constituie introducerea
dansurilor in creatiile sare (gavotte, bourree, menuet, in Deidamia, sau
s i c i li ana in Tam er I ano) .

0ratoriul Din cauza dificultdtilor financiare suferite in anul lT4l,Handel este nevoit
sd piriseascd definitiv domeniul operei qi se dedici in schimb
oratoriului
care nu necesita decoruri qi cosfume costisitoare.
compozitorul incepuse sd scrie in acest gen inc[ din 1733, celebre fiind
lucrSrile Estera, Debora, Saul si Israel tn Egipt.
oratoriile au, in marea lor majoritate subiecte biblice preluate din vechiul
Testament, aceasta fiind o particularitate a cultului anglican. ins6 tratarea
este foarte apropiatd de spiritul poporului (se cdntd chiai in limba englezd),
Oratoria de Hdnitcl, la Covent Gardm evocdnd vitejia gi suferinta eroilor, bucuria victoriei, tristefea in fata mort
ii, teme care ating o coard[ sensibilI a englezilor, afla\iinti-o perioadd de
frdmdntiri sociale. Aceste lucrdri culmineazd cu luda Macabiul, oratoriu
perceput de cdtre public ca avdnd un puternic suflu patriotic.

Aria rdmane un element principal, dar baza oratoriilor este corul, at6t
polifonic, c6t gi omofon. Recitativele au aici doar rolul de legdtur[ intre
arii gi coruri. $i orchestra are o importanld deosebitd, pe langd uverturi,
unele oratorii incluzdnd qi piese orchestrale independeite
1,,pasto rala,, in
Mesia,,,Marq" in luda Macabeul).
cel mai renumit oratoriu al lui Hiindel gi poate, aldturi de Muzica Apelor,
cea mai cdntatd compozilie a sa, este povestea vietii lui Iisus din Mesia.
Aceasta a avut premiera la Dublin, in 1742. Corul Aleluia din aceastd
lucrare rcprezintd una dintre piesere cel mai usor de recunoscut din
muzica
clasicd.

Ile,l- -lr.h -J.&t &,1- .b-h-J.Et

. b.h -r.rl Ed.. -b-tu-Jetr glt.b@

IIrl -

Evaluarea
1. Enumera(i principalele etape are crealiei lui Hiindel si lucrdrile
cuno;tirclelor care au
mar cat respectivele perioade.
2. Enumerali genurile gi lucririle principale din creatia lui Hiindel.
3. care este contribufia lui Hrindel la dezvoltarea
_eenului operei?
Exemplificati.
 Muzica instrumentald in Baroc
in perioa,Sa Barocului, rrruzica instrumentalS devine pentru prima datd la
fel de importanta ca si muzica vocalS, atit in ceea ce privegte calitatea, dar
si cantitatea de lucrdri scrise.

Instrumentele In secolul al X\{I-lea asistdm in Europa la o schimbare a tipului de

Burocului structura economicd gi sociald, prin care se vor dezvolta in special
mestesuguriie. Ca o consecinld directd a acestui fapt, construc{ia de
instrumente r.a cunoagte qi ea o inflorire deosebiti.
Acum se perfectioneazd majoritatea instrumentelor deja existente si chiar
apar altele noi. Evolu{ia lor, ca surs[ sonor6, a determinat qi ivirea unor
genuri specifice, despre care vom vorbi in lec(ia urmdtoare.

Instt'umente Cea mai spectaculoasd inflorire o vor cunoaste instrumentele cu coarde.

cu coarde Apar primele familii de lutieri la Brescia si Cremona.
Brescia este cunoscutd pentru instrumentele sale cu coarde incd din secolul
al XVI-lea, cei mai imporlanli reprezentanti fiind Gasparo Da Sal6 (1540
- 1609) si Gio Paolo Maggini (1580 - 1630).
Primul nume de lutier cunoscut in Cremona este cel al lui Andrea Amati
(1511 - 1577) care, impreund cu fiii sdi, Antonio qi Girolamo, creeazd. o
adev[ratd qcoald a c[rei strdlucire va culmina cu fiul lui Girolamo,
Nicolo Amati.

Unii dintre elevii 1ui Nicolo, ca Antonio Stradivari (1644 - 1737) si Andrea
Guarneri (1623 - 1698), au devenit gi ei celebri, familiile 1or ducdnd mai
departe tradilia fruririi de instrumente. Dar, din pdcate, din catza
transmiterii megtequgului doar in sdnul familiilor, odatd cu stingerea
acestora au dispirut si secretele artei construcqiei de viori care le adusese
celebritatea.
Alti lutieri celebri sunt Jacob Stainer, in Tirol, qi Mathias Klotz, in
Germania Barocului tdrziu.
Acegtia nu au creat numai viori, ci si viole qi violoncele, atingdnd, gralie
tehnicii gi cunogtintelor de acustic[, perfecliunea in domeniul instrumentelor
cu coarde.

Instrumente Clavecinul este cunoscut in Baroc sub diverse denumiri: clavicembalo

cu cluviuturii (italiani), clavecin (francezd), virginal (.englezd), Klavier (germand). Fiind
instrumentul principal in grupul basso continuo, sonoritatea sa este tipicl
pentru majoritatea compozifiilor scrise in aceastd perioadi.

Orga este asociatd in primul rdnd cu muzica bisericeascl, atdt ca instrument

solistic, cdt gi de acompaniament. in Gerrnania existd o tradi{ie in ceea ce
priveqte mttzica de orgd, aceasta cipitdnd in crea(ia lui Bach o strdlucire
deosebitS. Familii celebre de constructori germani au fost: Silbermann,
Clavecin Hildebrandt, Schulze.

89
Pianul, la origirie denumit gravicemballo col piano eforte, a fost inventat
de Bartolomeo cristofori (1655 - l73l) la Florenla. in ciuda importanlei pe
care acest insbument o va avea in epocile viitoare, practic nici o
compozilie nu a fost scrisd pentru pian in timpul perioadei Barocului.

Acum se dezvoltd gi instrumentele de suflat. tr'lautul devine traversier; se

perfeclioneazdmecatismul clapelor la oboi; fagotul evolueazr din vechiul
instrument numit dulcian.
Dintre instrumentele de alamd sunt prezente in literatura barocd diverse
tipuri de trompeti, corn gi o formd mai veche de trombon, sackbut.
Acestea sunt folosite mai mult in cadrul orchestrei qi mai pulin ca
instrumente solistice.

1. Ardtali condiliile care aufavoizat dezvoltareaconstrucliei de

instrumente in perioada Barocului.
2-care sunt principalele instrumente care s-au dezvoltat in Baroc?
Enumerali-le gi caracte izati-le.
3. Care sunt principalele familii de lutieri celebri din Baroc?
 Genuri si forme instrumentale
in Baroc
Formele imitative sunt forme contrapuncticebazate pe repetarea sistematicd
Forrne imitative
a uneia sau a mai multor teme.
Ricercarul (it. ricercare - a cduta) este o compozilie instrumental[
polifonicd imitativ[, construitd frepebazaunui cantus firmus, fie pe o temd
originala. Reprezentanli: Johann Froberger, Dietrich Buxtehude, Johann
Pachelbel, Girolamo Frescobaldi.

Capriciul (it. capriccio) este numele dat mai multor compozilii in tempo
rapid, in stil fugato, cu formd liber6. Reprezentanli: Girolamo Frescobaldi,
Johann Froberger, J.S. Bach.

Inven{iunea (lat. inventio) este o piesd instrumentald polifonicd de mici

dimensiuni, scrisd la doud sau trei voci, conceputd mai ales pentru
instrumentele cu claviaturi. Bach scrie dou[ cicluri de cAte 15 piese,
Girolamo Frescobaldi
probabil cu scop didactic, atAt pentru studiul clavecinului, cdt 9i al
compozifiei.

tr'uga se cistalizeazd ca formd la sfbrqitul secolului al XV[-lea. Este o

piesd polifonicd la doud sau mai multe voci,bazat[ pe expunerea imitativi
a unei teme, dup[ un plan tonal bine stabilit. Tema are doud ipostaze:
subiectul (atunci cdnd este in tonalitate a de bazd) qi rdspunsul (cAnd este in
tonalitatea dominantei). Fuga are trei secliuni: expozilia, dezvoltorea 9i
concluzia, separate de interludii. Existd gi fugi duble, pe doul teme, 9i fugi
triple, pe trei teme. Fuga nu este o formd exclusiv instrumentalS; se scriu
fugi qi pentru cor. Majoritatea compozitorilor din Baroc scriu fugi, cel mai
important fiind J. S. Bach.

Passacaglia este un vechi dans de origine spaniol5 sau italiand, devenit, in

Forme
timp, pies[ instrumentald, in formd de varia{iuni polifonice pe o teml de
variutionale
opt mdsuri, de obicei in metru ternar care se repetl in bas.

Chaconna a fost, probabil,la origine un dans de provenienllspaniold. Aici

este o compozilie in mdsurd ternard, pe o temd lentd care, spre deosebire de
passacaglie, apare nu numai la bas, ci gi la vocile superioare.

Formele improvizatorice erau frecvente in perioada Barocului, purtAnd

Forme
denumiri ca tocatil, preludiu, fantezie. intre ele nu existd diferen{ieri
improvir.atorice
stilistice qi nici structurale, acestea fiind scrise in form[ liberd. Caracteristica
predominantd este impresia de improviza\ie pe care o dau publicului. in
Baroc ele erau adesea al5turate unei fugi in aceeaqi tonalitate, spre exemplu
preludiilor qi fugilor din Clavecinul bine temperat, Tocatta ;i fuga ln re
minor sau Fantasia ;i fuga in sol minor de J. S. Bach.

9l
 Genul sonatei Denumirea de sonatd vine din limba italiand unde suonare inseamnd" ,,a
cdnta la un instrument", temenul fiind folosit pentru a diferenlia o piesd
instrumental[ de una vocal[. una dintre primele compozilii care au fost
denumite sonate, sonata pian'eforte (1597), a fost elaboratd de Giovanni
Gabrieli pentru instrumente de suflat.

Trio-sonata (sonata a tre) este un gen compus pentru trei instrumente,

doud instrumente melodice (fie douS viori, fie flaut si oboi etc.) si continuo.
in Baroc existi dou[ tipuri de sonate a tre: sonata da chiesa (sonata de
biseric[) si sonata da camera (sonata de camerd).

Sonatd de ,Iean Marie Leclair
Sonata da chiesa avea iniqial intre trei qi cinci pdrfi, contrastante ca tempo.
Din a doua parte a Barocului, aceasta are cel mai adesea patrupdrti. partea
?ntdi, care de multe ori este redusd la cateva fraze, este o introducere lentd,
partea a doua, un allegro cu caracter fugato, partea a treia este lentd si,
ultima parte, un allegro, de obicei cu caracter dansant (giga), adesea
utilizdnd elemente de fugato. Fiind c6ntat in bisericd, acest tip de sonatd
contine orga in grupul continuo. Reprezentanfi: Tomasso Battista, Tomasso
Antonio Vitali, Arcangelo Corelli, J. S. Bach.
sonata da camera este de fapt o forrnd aseminitoare suitei, pa4ile av6nd
titluri de dansuri: alemandd, curantd, sarabandd, gigd q.a. Aceastd sonatd
continea clavecinul in grupul continuo. Reprezentanti: J. S. Bach, G. Fr.
Hdndel, Jean Marie Leclair.

sonata solistici este neacompaniatd,, pentru vioar[, violoncel sau diferite

alte instrumente cu acompaniament de basso continuo.
Giovanni Gabieli De asemenea, existd sonate pentru clavecin, in principal cele ale lui
Domenico Scarlatti, scrise intr-o singurd parte, in formi bipartitd.

Genul suitei suita (fr. suite - succesiune, urmare) este un gen muzical alc5tuit din mai
multe dansuri, contrastante ca miscare qi expresie. La sfhrqitul secolului al
XVII-lea a apdrut sub forma unui ansamblu de dou[ dansuri: pavana (lent,
binar) qi gagliarda (rapid, ternar).
In Baroc suita este formatd din patru dansuri cu diferite denumiri, in
functie de zona geograficd de unde provin:
o alemanda - dans gerrnan, de reguld in tempo moderat, in mdsur[
binard;
o curanta - dans francez in migcare rapidd, in mlsurd ternard;
o sarabanda - dans spaniol pe miqcare lentd gi metru terna\
o giga - dans rapid de origine englezd, in mdsurl ternard,
care foloseqte de obicei ritmuri punctate.
ulterior, in suitd au fost introduse qi alte piese. atat cu caracter dansant
(menuet, bourrde, gavota, loure, passepied, rigaudon, siciriana etc.), intre
sarabandd qi gig5, precum si piese fdri caracter dansant (una dintre: tocatd,
preludiu, simfonie, uverturd etc.), ca introducere a suitei.
Frmgdr'ftt;l€rio, Jean Baptiste Lully, Henry Purcell, Georg Friedrich
Htudel, J- S. Bach.

Cmocrb grw este cel mai important tip de lucrare orchestrali din
- gntp de dnr* sau fiei instrumente solistice si tutti sau ripieno - orchestra.
Participarea celor doui Supxri este alternativ[, dialogatd.
Reprezentanfi: Alessandro Stradella, Giuseppe Torelli, Francesco
Geminimi, Arcangelo Corelli, Georg Friedrich Hiindel, J. S. Bach.

Concertul solistic
Cdtre sfirqihrl epocii baroce se dezvoltd gi genul concertului pentru un
singur instrument gi orchestrfi format din trei pdrtj: repedeJent-repede.
Reprezentanli: Antonio Vivaldi, Georg Friedrich Hiirrdel, J. S. Bach.

1. Enumerali qi caraclerizafl formele instrumentale imitative din Baroc.

2. Care sunt principalele caracteristici ale formelor varialionale? Dar ale
celor improvizatoice?
3. Caracterizati genul sonatei, a$a cum se dezvoltd el in Baroc, qi dali
exemple de reprezentanfi.
4. Caractenzafl genul suitei gi da{i exemple de reprezentanfi.
5. Caracterizali genul concertului in Baroc gi dati exemple
de reprezentanfi.
Concerto grosso
Termenul de ,,concerto grossooo desemneazd tipul de concert in care un
grup mai mare de instrumente, cunoscut qi sub denumirile de ripieno sau
tutti, altemeazd ctt un grup mai mic, denumit concertino.
cel mai adesea, grupul concertino este format din doud viori qi unvioloncel,
dupd modelul din concerti grossi opus 6 de corelli. Aceast[ combinalie
este preferati si de Hiindel. Dar, spre deosebire de ei, Bach foloseqte o
selec(ie maivariatd, de instrumente in concertele sale brandenburgice.

cele 12 concerti grossi opus 6, scrise de Arcangelo corelli gi publicate in

l7l4,la un an dupd moartea sa, constituie modelul artistic al acestui gen.
Inaintea sa, Giovanni Gabrieli, in sonata pian'eforte, foloseqte principiul
cdntului imitativ in dialog derivat din cori spezzati, specific qcolii
venetiene, intre doud ansambluri instrumentale.
Alessandro Stradella, in simfoniile sale, divizeazd, orchestra in dou[.
Un alt pas important cdtre cristalizarea genului este realizat in creafiile lui
Georg Muffat care face o sintezd intre stilurire francez, italian qi german ale
lucrdrilor cu profil concertant, cdt qi in luclrile lui Giuseppe Torelli, ale
cdrui concerti grossi sunt apropiate de sonata pentru soliqti qi orchestrd de
coarde.
corelli, avdnd ca punct de plecare sonata da chiesa, stabileqte structura
concertului in patru pdrli.
contemporanii sii, insi, au fost surprinqi de dimensiunile mari ale
orchestrei principale (grupul tutti) din concertele sale, de 40 de muzicieni,
numdr care putea fi extins chiar pdn[ la 70-80, pentru ocazii ceremoniale
deosebite.
cele mai multe concerte au cinci pdr{i in tempouri contrastante. De
exemplu, concertul nr. B in sol minor este alcifuit din: parte a r, vivace
grave; partea arl-a, allegro; partea a III-a, adagio-allegro-adagio; partea a
rY-a, vivace; partea aY-a, allegro. Acest concert mai este c.rtrosc.rt qi sub
denumirea de Concertul de Crdciun. Dupd allegro, concertul conline o
pastorali op{ionald care, teoretic, ar trebui cdntatd doar in ajunul Criciunului.
Tomaso Albinoni introduce in grupul concertant si instrumente de suflat,
aceasti caracteristici fiind preluatd mai tdrziu si de Bach it Concertele
brandenburgice.

concertele lui Alessandro qi Benedetto Marcello aduc, ca element de

noutate, evindenlierea solistului de tip virtuoz.
Hiindel scrie de asemenea concerti grossi de facturi diverse, de la forme
simple, apropiate suitei concertante din op. 3, pdnd la forme mai complexe,
folosite in cele I2 concerti grossi op. 6.
 Archangelo Corelli
(Fusi?r:-;,io.1553 - Roma, 1713)
E I e t n e n te b i og rtr f i i",: Fara a l-r un compozitor extrem de prolific (scrie doar 6 numere de opus,
fiecare cu il lucrdri), Corelli are o influenli deosebitd asupra
contemporanilor sdi, acestia inspirAndu-se din lucr[rile sale.
Se naste intr-o lamilie bogati de ldngd Ravenna, care ii va oferi posibilitatea
sd srudieze 1a Bologna. oras cu o activitate m:uzicali infloritoare. Dupd
inr-dtdtura primita aici, se stabilegte la Roma unde il g[sim la curtea
cardinalului Pietro Ottoboni, in calitate de compozitor qi dirijor al
orchestrei. in acest oras, public[ primele sonate pentru vioard, dedicate
patroanei lui de atunci, regina Christina a Suediei.
Este in acelasi timp si un profesor renumit, printre elevii sdi numdrdndu-se
Geminiani 9i Locatelli.

Corelli a fost primul compozitor care gi-a cAqtigat faima exclusiv prin
interrnediul muzicii instrumentale. El a avut o mare influenld asupra
genurilor sonatei qi concerfului precum qi asupra tehnicii violonistice din
vremea sa.

Genuri ;i.f,orme Corelli scrie exclusiv in trei genuri: sonata solisticd, trio-sonata gi concerto
ahordate grosso.
Dintre trio-sonate, op. 1 qi op. 3 sunt sonate da chiesa, iar op. 2 gi op. 4 sunt
sonate da camera.
Sonatele op. 5 pentru vioar[ sunt compuse din $ase sonate da chiesa gi cinci
sonate da camera, ultima lucrare din acest opus fiind celebrul set de
varia{iuni Lafol{a.

Creetiu o 12 concerti grossi;

o 48 de sonate a tre;
o 12 sonate pentru vioar[ qi bas continuu.

Evalilarea 1. Definiti termenul de concerto grosso gi ardtali cum s-a cristalizat acest
cunostintelor gen.
2. Ardtati principalii compozitori care au scris in concerto grosso qi
discutali contributiile acestora in cadrul genului.

9J
 Antonio Vivaldi
(Venelia, 1678 - Viena, I74I)
Elemente biogrufice incepe studiul viorii incd din copilirie cu tatdl
s[u, Giovanni Battista
vivaldi, violonist la catedrara San Marco din venetia. De
asemenea, este
posibil sd fi studiat qi cu Giovanni Legrenzi. in'1693
irr""p" studiile
teologice, iar in 1703 devine preot, ceea ce ii va
atrage supranumele de
il pretre rosso (,Breotul cu pirul rosu"), dar ra scurt
tinip paia."gt" cariera
sacerdotald.

ru,1#.':l,ltffiil*fffiffiffi
ntoniovivaldi
Antonio Vivaldi
i; d;;;;."j;;;;ir"r.,;i#d", o"rr" 500 de concerte, atdt pentru
instrumente solistice, mai ales vioard, dar si pentru
::.'.,. .,;, it;; -,,,, . - instrumgnte.
combinatii de alte

Intre 1705 si 1711 vivaldi incearc[ sd iqi cdqtige faima

de compozitor,
publicdnd 12 sonate a tre in 1705 si arte 12
son"ate G;il vioarr, op.2,
in 1709.
Din aceastd perioad[, cere mai importante par a fi cere 12
concerti grossi
din op. 3, publicate ra Amsterdam, in tlt1, sub numele
de L,estro
harmonico. Aceasti lucrare a avut o influenti deosebitd,
lum eamuzicard a
chiar Bach transcriind cdteva dintre u"".i" concerte pentru
:lT-t:^t:t 9i
clavecln.
in 1713 vivaldi asistd layicenzala premiera primei sare opere,
ottone in
villa' Acesta a fost inceputul unei serii de opere (.r*I"'pe ribrete de
Metastasio ri Goldoni) care vor fi puse in sceni
la venelia, Floren{a,
M.nchen, Parma, Milano etc.

in paralel, faima sa de violonist qi compozitor creste odatd

cu aparilia, in
1725, a concertelor op. g, Ir cimento ieil'armonico
e deil,inventione, in
care primele patru lucriri sunt celebrele Anotimpuri.
Au urmat alte sefuri de lucrdri concertante: op. l0
- 6 concerte pentru flaut
- $i op. lI qi 12 - concerte pentru vioari.
vivaldi continud sd strdbatd Europa si sr primeasc[ numeroase
onorifice, fiind in acelagi titruri
1i.mp
comf ozitor si i^mpresar O" of"r".
concertele scrise de vivaldi u,, ra definir"u u""rrii gen in Baroc
si in clasicism. Ele erau alcituite "o.ri.ib,rit
din trei parti. av6nd 1a iazaprincipiul
alternanlei repede-lent-repede.
Scrierile sale se remarci de asemenea pnn in'entivitate.
Ere soliciti din
plin atat pe interpret cat qi auditoriul. un exemplu
esre faimosut grup de
concerte intif.ilat Anotimpurire, ce demonstreazd
potentialul extraordinar al
genului.
Fiec*Aiiixrcert zugrdveqte in muzicd imaginea unui anotimp. Vivaldi iqi
folosege ingsniozitatea, preludnd gi combindnd sunete ale vie{ii de zi cttzi
(deexAlu, atmzefiilinsectelor etc.) cu sunete de un dramatism accentuat

Ace#.e# rmul dinhe primele exemple de programatism din muzica

clasicS-

Muzici vocaLinstrumentali: 2l de opere, serenade, cantate,lucriri

religioase (o misI, 2 magnificate,3 Salve regtna, Stabat mater, Juditha
triumphots - oratoriu).

Mr zici instrumentali: peste 230 de concerte pentru vioarl (incluzdnd

ciclurile Lnestro armonico, La stravaganza), 120 de coneerte perrtru alte
instrumente (fagot, violoncel, oboi, flaut, mandolind), concerti grossi, 75

1. Defini(i programatisrnul ?n muzic6, aga cum se desprinde el din crealia

lui Vivaldi.
2. Enumerati genurile in care a scris Vivaldi gi ardtafl contribufia sa la
denroltarea acestora.
 Claveciniqtii franc ezt
Muzica francezd pentru clavecin se distinge prin ornamentafia bogatd,
denumiti agrdments, prin delicate{e qi rafinament. Majoritatea
compoziliilor sunt scrise in forme de dans (suitele lui couperin fiind
denumite ordres), altele sunt mici lucr[ri programatice, cu titluri pitoreqti
sau descriptive.

Reprezentanli Primul compozitor francez care a scris muzici pentru clavecin, in mod clar
diferenliatd de cea de orgd, a fost Jacques champion de chambonnieres
(1602 - 1672) care poate fi considerat fondatorul qcolii claveciniqtilor
francezi. El publicd doud cdr{i, intitulate pieces de clavecin, in 1670.

Jean-Henry D'Anglebert (1635 - 1691) public6, la rdndul s6u, o lucrare

intitulatd Pieces de clavecin la Paris, in 1689. Ea con{ine patru suite
formate din cinci pd4i (Preludiu, Alemandd, curantd, Sarabandd, Gigi) si
aranjamente pentru clavecin de uverturi, arii qi dansuri de Lully. De
asemenea, publicatia include un mic tratat de armonie gi un tabel foarte
detaliat al ornamentelor din acea perioadd.

Jean Frangois Dandrieu (1682 - 1738) este un preot din paris care,
Fran4oh Couperin incepdnd ct 1704, compune cdteva volume de suite. Muzica sa a fost
readusd in aten{ia publicului in ultimii ani.

Louis claude Daquin (1694 - 1772) este copilul-minune al epocii baroce,

care la vdrsta de sase ani cdnta la clavecin in fata regelui Ludovic al
XIV-lea. Publicd Premier livre de pieces de clavecin in 1735, conlinand gi
cea mai cunoscut[ lucrare a sa, Le Coucou.

Franqois couperin (1668 - 1733) este unul dintre cei mai mari claveciniqti
francezi din aceastS p-erioad6, supranumit si ,,le grand,.. provine dintr-o
familie de muzicieni. in 1716 publicd celebrul ,rol.r- L'art de toucher le
clavecin, care confine instrucliuni pentru digitalie, pentru moduri de
oblinere a anumitor tuqeuri qi despre executia ornamentatiei in piesele de
clavecin. Drn 17l7 a detinut funclia de maestru clavecinist al regelui. cele
patru volume de piese de clavecin publicate de el contin peste 230 de
lucrdri prin care este dovedit ata.t talentul sdu componistic c6i si stdpdnirea
perfect[ a instrumentului.

Evalaare6t Enumerali compozitorii clavecinisti francezi qi ardtati contribufia fieciruia

cu.nostintelor in domeniu.
 Jean Philippe Rameau
(Di-iott. l5s-3 - Paris, 1764)

Elewente biogrqlice Rameau este ;i compozitor, qi teoretician. Principalele sale realizdri se

sirueazd atAt in domeniul muzicii pentru clavecin cdt qi in muzica pentru
operd. iar tratarul sdu de armonie este o lucrare de referinld pentru Baroc.
Probabil cd educatia muzicald, timpurie o primeqte de la tatdl s[u, care era
organist la Catedrala Saint Etienne din Dijon. in 1701 acesta il trimite si
studieze cAteva luni 9i in Italia, la Milano. intre anii I7O2 qi 1722il g[sim
lucrdnd ca organist, mai intdi in Avignon, apoi in Clermont-Ferrand, la
Paris, Dijon sau Lyon. in timpul primei gederi la Paris (1106) public[
Prentier livre de pieces de clavecin.
in 1722 se reintoarce la Paris unde public[ doud lucrdri teoretice:
Traitd de I'harmonie (1722) si Nouveau systeme de musique th,loretique
(1726). Prin ele, Rameau pune bazele armoniei moderne si teoretizeazd
conceptul de tonalitate, remarcdnd si faptul cd acordurile rdmdn aceleaqi,
Jean Philippe Rameau
chiar dacd sunt risturnate.
Dup[ inci doud volume de piese pentru clavecin (1724 qi 1728), care
incununeazd mai multe zeci de ani de activitate qi crealie in domeniul
muzicii instrumentale,in 1733,la vdrsta de 50 de ani, Rameau abordeazd
domeniul lirico-dramatic, incepdndu-gi cariera in genurile operei
qi baletului.
Astfel, prima sa oper[, Hippolyte et Aricie, apare in 1733, iar in 1744 scrie
La princesse de Navarre, pe un libret de Voltaire, comedie-balet prezentatd
cu ocazia cisitoriei lui Ludovic Delfinul, unul dintre frii lui Ludor-ic
al XV-lea.
Rameau moare la Paris in 1764, ldsdnd in urmd o crealie muztcald
remarcabill precum gi contribulii valoroase in domeniul teoretic.

Crealiu Lucriri teoretice: Traite de I'harmonie (1722), Nouveau systeme de

musique thLoretique (17 26).

Muzici instrumentali: trei volume de piese pentru clavecin, muzic[ de

camerd, muzicd pentru piese de teatru.

Muzici dramatici:
. opere (Hippolyte et Aricie - 1733, Dardanus - 1739, La princesse
de Navarre - 1744, pe libret de Voltaire, Castor ;i Pollux,
Zoroastre);
r balete (Indiile galante in 1735-36, Pygmalion - 1148,
Anacreon - 1757).

Evuluetea L. Enumerali genurile in care a creat Rameau si ardtati contributa sa la

cuno$tinlelor dezvoltarea acestora.
2. Care sunt contributiile teoretice aduse de Rameau in m.uzicd?

99
 Domenico Scarlatti
(Napoli, 1685 - Madrid, 1757)

Elemente biografice Domenico Scarlatti este unul dintre cei mai mari virtuozi ai clavecrnului.
Tatdl sdu, Alessandro Scarlaffi, este cel mai important compozitor de operd
al $colii de la Napoli. Acesta il inigiazdpe fiui sru in artamuzicali, iar in
1701 Domenico este numit compozitor la curlea din Napoli.
Dupd ce tatil siu se mutd la Roma, Domenico este obligat sd lucreze aldturi
de el, compundnd mtzicdreligioasd si opere, intre anii l70g - 1719.
cardinalul ottoboni, patron al artelor in acea weme la Roma, se pare c6 a
j..:li:r..rniil organizat un concurs intre Domenico Scarlatti si Hiindel, in care aceqtia
L:il::.i:+ trebuiau sd cdnte atdt la orgd cat gi la clavecin. Amdndoi au fost declaiaqi
cdqtigdtori, Hiindel fiind considerat cel mai bun organist, iar Scarlatti, cel
mai bun clavecinist.
lt:i::':..!=
in l7 19 Domenico se desprinde de sub tutela artisticl a tatdluisiu qi pleaci
la Lisabona unde este atdt clavecinistul regelui cdt gi profesor al prinlesei
Domenico Scarlatti
Maria Barbara. in 1729 aceasta se cdsdtoregte cu piittl.rt moqtenitor al
Spaniei si Domenico ii urmeazd,mai int6i la Sevilia si apoi la Madrid, in
momentul in care aceasta devine regind. El va rdmdne aici pentru tot restul
vielii, in serviciul reginei. Degi Domenico qi-a inceput
"ui"rucompundnd
opere in stil napolitan, faima sa de peste secole s-a datorat celor peste 500
de sonate pe care le-a compus dupr ce a ajuns in porhrgalia, iesind de sub
influenfa tatllui s5u.
De-a lungul vie{ii, el a scris ocazional mici piese pe care le oferea drept
c.adou, in 1738 apar 30 de Essercizi care **a"'rirrgurele publicate in
timpul vielii sale, ins[ se pare cd abia din 1752 Doilenico Scarlatti se
dedici acestui gen miniatural, scriind in urmdtorii sase ani, pani la sfdrsitul
viefii, majoritatea lucririlor pe care astdzi le denumim ,onut".
Sonatele sale au o singuri parte, in formd bipartitd. Ele sunt unice gi
inovatoare pentru aceastd perioadd, atat din p.tt de vedere al tehnicii, cit
"t
gi in ceea ce privegte abordarea indrdzneatd a armoniei si modulatiei. prin
introducerea bitematismului, cere mai multe sonate au influenle din
muzica
populari andaluzS, atat in melodicd, dar gi prin folosirea ritmurilor de dans
specific spaniole.
Dificultdtile tehnice intAlnite in sonate (incrucisdri de m6ini, octave
simultane, atdtla dreapta cat qi la stanga, triluri la vocile interioare etc.)
au
frcut adesea ca acestea si fie privite doar ca studii de virtuozitate.
De asemenea, pianistica modern[ datoreazl mult lucrdrilor lui Domenico
Scarlatti.

Crealia Muzici instrumentali: peste 550 de sonate pentru clavecin, 12 concerti

grossi, 17 simfonii.
Muzici vocal-instrumentali: 14 opere, mise, stabat Mater, salve Regina,
oratorii, cantate.

Evaluarea caracteizati sonatele scrise de Scarlatti si aritati importanfa acestora

cunogtinlelor pentru pianistica modernd.

I
 Organiqtii gennani
In Germania muzica pentru orgd iqi incepe traditia inc[ din Renagtere, cdnd
a fost publicat Fundamentum organisandi al lui Conrad Paumann, prima
metoda de orgd gi improviza\iela acest instrument. Tot atunci s-a publicat
si prima colectie de muzic[ de org5, iar Arnold Schlick 6cea prima
descriere a unei construclii a acestui instrument.

Organistii germani vor scrie atdt in genuri consacrate anterior. precum

ricercarul, canzona, fantezia gi fuga, provenite din muzica vocal5, dar si in
noi genuri improvizatorice: tocata, preludiul, interludiul, postludiul.
Scoala Italian[ si-a fEcut simtitd prezenta in Germania prin Hans Leo
Hassler (fost elev al lui Andrea Gabrieli la Vene(ia) gi mai ales prin Johann
Jakob Froberger (elev al lui Frescobaldi la Roma). Acesta din urmd atrdit
intre anii 1616 qi 1667 si a compus tocate, capricii gi ricercari.

Jan Pieterszoon Sweelinck (1562 - 162l) a fost compozitor gi organist de

origine olandezl,; el a creat o adev[ratd gcoal[, majoritatea marilor organigti
din nordul Germaniei fiind elevii sdi. Este primul compozitor care acordi
o mare importanti pedalei qi, de asemenea, primul care scrie fugi complete,
stabilind astfel forma care va atinge apogeul in crealia lui Bach.
Pe tot teritoriul germanic existau centre importante unde activau mari
organiqti: Johann Adam Reinken, la Hamburg (1623 - 1722), Dietrich
Buxtehude, la Li.ibeck (1637 - 1707), Georg Bohm, la Liineburg (1661-
1733), Johann Pachelbel, la N.rnberg (1653 - 1706), Johann Joseph Fux,
la Viena (1660 - 174l), Johann Kuhnau, laLeipzig (1660 - 1722), Friedrich
Wilhelm Zachow,la Halle (1663 - 17l2).

in epoci asistim la un adev[rat cult al muzicii de orgd, fiind obignuite

Orgd din perioada barocd ,,pelerinajele", f6cute pentru a-i audia pe marii maeqtri ai genului. insuqi
Bach cdl[toregte din Liineburg la Hamburg gi Liibeck, pentru a-i asculta pe
Reinken gi Buxtehude.

Evaluarea Caracterizafi muzica de orgi din Germania Barocului si ardtati care sunt
cunoEtinlelor principalii reprezentanfi ai genului.

lol
r
/*
 Fuga
DeJinitrie Fuga este una dintre cele mai complexe forme polifonice ale murzicii
instrumentale. Ridicinile acesteia pot fi identificatl atat in motetul vocal
cAt si in ricercarul instrumental, ambele fiindbazate pe principul imitatiei
severe.
Fuga se desdvdrgeste ca gen si formd in creafia lui Johann Sebastian
Bach.
Fuga este o piesi polifonic[ pe doud sau mai multe voci, bazatd pe
expunerea imitativS a unei teme, dupi un plan tonal bine stabilit. Totodaii,
ea este alcdtuitd, dintr-o serie de expuneri qi dezvoltdri ale unei teme.

Elementele fugii Subiectul fugii este fraza ritmico-melodici , ,,materiaprimd., a genului. El

este prezentat la ?nceputul lucririi, totdeauna in tonalitat ea de baz6,.

Rrspunsul reprezintd imitatia subiectului qi apare imediat dup[ acesta, la

o altd, voce, in tonalitatea dominantei. Existd doud tipuri de rdspuns:
rdspuns real qi rdspuns tonal.
Rispunsul real este o reluare a temei la dominant6, fdrd.nicio modi frcare
melodici fa[d" de subiect.
Rispunsul tonal presupune, pentru a nu se indepdrta de tonalitatea fugii,
o micd modificare intervalicd a subiectului.

contrasubiectul este melodia care contrapuncteazd tema fvgii, in

Clavecinul bine temperat de Bach,
Pagina de titlu
continuarea subiectului sau a rdspunsului. Acesta poate fi simpTu sau
obligat.
contrasubiectul simplu - tema este insolitd de cel pulin doud ori de acel
contrapunct.
contrasubiectul -
obligat tema este insolitd intotdeauna de acelasi
contrapunct.
Existd atdt fugi cu mai multe contrasubiecte cat qi fugi fdrd contrasubiect,
in care tema este insofitd de fiecare dati de alt contrafunct.

rnterludiul este segmentul din fugi in care nu se mai aude tema.

Seclianile fugii Secfiunea expozitivi sau expozifia

In expozi{ie apar succesiv subiectul si rdspunsul, la toate vocile. Acestea
pot fi insolite de contrasubiecte sau de un contrapunct liber. in cadrul
expoziliei, interludiile au rol de tranzitie intre doui expuneri succesive
ale
temei. Expozilia se termine cand toate vocile u, pe rdnd tema, sub
forma subiectului qi a rispunsului. uneo.i, aceasia "*pr^poate continua
cu
reluiri tematice (intrdri suplimentare).

Sec{iunea dezvoltitoare sau divertismentul

In aceastd secfiune se dezvoltd elementele tematice din subiect. Aparitiile
temei altemeazd' cu interludii. in plan tonal. sectiunea evolutivd se remarc[
prin modulalii la tonalitdti inrudite cu cea de bazit si prin exploatarea
tehnicilor de dezvoltare contrapuncticd: au_ementarea, diminuarea,
 inr.ersarea. recurenla etc. Ultimul interludiu pregdteqte revenirea tonal6,
pnntr-o modulatie ce anun!6 tonalitatea debazd a fugii.

Sectiunea concluzivi sau repriza

Subiecrul este prezentat din nou in tonalitatea debazd. Exist[ qi fugi in care
aceastA sectiune se identificd cu o pedal[ pe tonic6, frrd a mai exista o
expunere completi a temei, ci doar a capului tematic.
De asemenea, in unele fugi tema este prezentatd la diverse voci, la un
inten'al de timp foarte apropiat, intrarea unei voci fbcAndu-se inainte ca
prima sd-si fi epuizat tema, aceastl tehnicd numindu-se stretto.
Manuscrisul fugii din sonata
putruvioard in Sol major de Bach

Evqluarea 1. Defrniti fuga.

cunogtinlelor 2. Ardtati care sunt elementele fugii.
3. Enumerali gi explicati secliunile fugii.

lo-3
 Johann Sebastian Bach
(Eisenach, 1685 - Leipzig, 1750).
unii muzicieni nu cred tn Dumnezeu, dar cu tolii cred in Bach.
(M. Kagel)

Johann sebastian Bach invali sd cante la vioari qi iqi insuqeqte primele

no{iuni de teorie muzicald, de la tatdl s[u, Johann Ambrosius Bach, organist
in Eisenach. Rdmas orfan la varsta de zece ani, el pirdsegte oragul natal
pentru a locui la fratele sdu, Johann christoph, care ii va da qi primele
lectii de clavecin.

La vdrsta de 15 ani Bach intri in corul din L.neburg unde ia probabil si

lectii de la organistul Georg Bohm. in aceeaqi perioad[ vizi teaz6Hamb,.rg.ri,
pentru a-l asculta pe J. A. Rainken la orga catedralei Sf. Ecaterina.

in 1703 devine violonist la cuftea de la weimar ;i apoi, in acelaqi an,

activeazd ca organist in Arnstadt. in 1705 cdldtoreste la L.beck, pentru a-l
ilT:ft"#1x'rllll; mutr la biserica St. Blasius din M.hlhausen unde se
c[sdtoreqte cu verisoara sa, Maria Barbara Bach.

Se intoarce la weimar in 1708; aici este numit organist si muzician de

camerd la curte, ?n urmitorii noui ani devenind cunoscut ca unul dintre cei
mai importanli organiqti germani. in aceastd perioadi compune cdteva din
cele mai faimoase cantate ale sale.

Kiitlten Bach intri intr-o noud,fazd. a crealiei sale din 1777, cdnd se stabileqte la
Kothen in funclia de capelmaistru al curtii. Aici nu mai este nevoit s[
compuni muzicd religioasd, reuqind sd se concentreze asupra compoziliilor
instrumentale.
Din aceasti perioadd dateazd" concertele sale pentru vioar6, cele sase
concerte brandenhurgice, numeroase sonate, suite qi lucr[ri pentru
clavecin etc. Tot acum creeazd cdteva lucrdri cu scop didactic,
-Inventiunile" qi ,,Caietul I" din Clavecinul bine temperat.
ln 1720 moare sofia sa, iar in anul urmitor Bach se iecisitoreste cu Anna
Magdalena Wilcke.

Leipzig ultima etapd" a vielii sale se va desfrgura ra Leipzig, unde, din anul 1723,
Bach este cantor la Biserica Sf. Toma.
in primii ani de qedere aici Bach compune o cantitate imensd de muzici
bisericeascd,: patrt sau cinci cicluri de cantate, magnificate patimile dupd
,
Ioan, Patimile dupd Matei etc.

D.upd, 1729 interesul s[u pentru muzica religioasd scade, lucr[rile create
acum (inclusiv Misa fn si minor, oratoriul cle Craciun) constdnd mai ales
in aranjamente ale lucririlor sale anterioare.
 Concertele brandenburgice de
Johann Sebastian Bach-
in cele ,,6 concerte pentru mai multe instrumente", dedicate marchizului
Christian Ludwig de Brandenburg, Bach pornegte de la concertele
contemporanilor - concerti grossi sau concertele pentru vioard ale
compozitorilor italieni - si creeazd. qase modele distincte de concerte
instrumentale.
Daci cele doui grupuri - concertino si ripieni - ltllizate ?n concerto grosso
Ssla de concerte a curlii de la Kiithen
erau alcituite din instrumente cu coarde de obicei, la Bach combinatiile
timbrale sunt deosebit de variate. in afara concertelor nr. 3 si nr. 6, sciise
pentru ansambluri de coarde, in celelalte opusuri, trompeta, flautul, oboiul
qi fagotul imbogS(esc coloritul timbral.
In aceste concerte procedeele componisti ce utilizate sunt de o mare
expresivitate, depdgind cadrul dialogului simplu din celelalte grupuri de
ansambluri, iar polifonia qi omofonia sunt prezente in egald mdsuri,
dovedind inc[ o dati miiestria compozitorului.

concertul nr. I tn Fa major are un evident caracter simfonic. Bach imbin[

aici forma de concerto grosso tripariit, de tip italian, cu elemente din suita
pentru orchestr5. in partea apatra, Menuetto si polacca, sonoritdtile pline
orchestrale vin in contrast cu cele dou[ triouri cu rezonanle camerale.
in concertul nr. 2 in Fa major Bach iese din tiparele clasice ale genului
concerto grosso, aldturand patru instrumente cu timbre foarte diferite in
grupul concertino: trompetd, flaut, oboi qi vioari. partea a doua este
destinati soliqtilor si are un stil fugat.
concertul nr. 3 in sol major revine la o orchestratie traditionald, fiind
destinat coardelor; elementul de noutate apare in privinta formei: partea
lenti este inlocuitd de o singuri mdsuri cadenliali de adagio.
concerul nr. 4 in sol major se remarcd prin construcqia polifoniciz a pdrtIi
a treia care este o fugd la cinci voci.
concertul nr. 5 tn Re major este lucrarea cel mai des interpretatd.
concertino este format din flaut, vioard qi clavecin, unde rolul piincipal
este delinut de clavecin. partea int6i este conceputd ?n stil imiiativ, un
element important constituindu-l cadenta clavecinului solist de la final,
prefigurdnd locul qi func{ia caden{ei de mai tdrzitdin concerful instrumental
clasic.
concertul nr. 6 in si bemol major se aseamrni foarte mult cu un concert
pentru doud viole.

Evuluarea
1. Care sunt principalele etape ale creatiei lui Bach?
eunostintelor
2. Ardtali legdtura dintre angajatorii pentru care a lucrat Bach qi genurile in
care a creat acesta.
3. Enumerali genurile in care a scris Bach si lucrdrile reprezentatrve pentru
fiecare dintre acestea.
 TEST R.EC \PITULATIV 1

l. Concertele penrru vioard ale lui Vivaldi nu includ:

a. Ottorte irt villa,'
b. L'esn'o Jtannonico;
c. La sfi'ayagonza;
d. II cintento dell'armonico e dell'inventione.

t Nu a fost reprezentant al operei gerrnane in Baroc:

a. Reinhard Keiser;
b. John Pepush;
c. Johann Mattheson;
d. Georg Philipp Telemann.

3. Uverturile din opera lui Hiindel:

a. sunt de tip italian, repede-lent-repede;
b. sunt de tip francez,lent-repede-lent;
c. au un stil simplu;
d. nici una din variantele de mai sus.

4. J. S. Bach a compus muzicd in toate genurile

a. operd;
b. cantatd;
c. suit[;
d. tug6L.

5. Care dintre urmdtoarele opere ale lui Rameau a fost scrisd pe libret de
Voltaire?
a. Hippolyte et Aricie;
b. La princesse de Navarre;
c. Castor ;i Pollux;
d) Zoroastre.

7. Care dintre urmdtorii reprezentanli ai qcolii clavecinigtilor francezi a fost

primul compozitor care a scris muzici pentru clavecin, clar diferenliatd de
cea de o196?
a. Jean Henry D'Angelbert;
b. Jacques Champion de Chambonnieres;
c. Jean Franqois Dandrieu;
d. Louis Claude Daquin.

t07
p
 TES-f, RECAPI] ULATIV 2

1. Care dintre urmdtoarele afirmatii nu este valabili pentru epoca

Barocului?
a. organizarea discursului muzical este fie omofond, fie polifonic5;
b. apar madrigalismele, ca tehnici de ornamentare;
c. disonanlele sunt tot mai frecvent intdlnite;
d. sistemele sonore se indepdrteazd, de modalism.

2. Ce instrument prefera Vivaldi in interpretirile sale solistice?

a. oboiul;
b. vioara;
c. clavecinul;
d violoncelul.
4. Opera intitulatl The Beggar's Opera face parte din genul:
a. operei istorice;
b. operei mitologice;
c. operei-baladd;
d. nici una din variantele de mai sus.

5. oratoriul lui Hiindel, care a fost considerat de public ca avdnd

profund suflu patriotic, este:
a. Estera,'
b. Iuda Macabeul;
c. Debora;
d. Saul.

7. Forma de fugd este stabilitS de citre:

a. Johann Sebastian Bach;
b. Jan Pieterszoon Sweelinck;
c. Hans Leo Hassler;
d. Johann Adam Reinken.

8. Care dintre urmdtoareletratate nu este scris de Rameau?

a. L'art de toucher le clavecin;
b. Traitd de l'harmonie;
c. Nouveau systeme de musique thioretique;
d. nici una din vaiantele de mai sus.

9. Bach cdldtoreqte, special pentru a-i audia pe marii organiqti:

a. Kubnau qi Pachelbel;
6. Reinken gi Buxtehude;
c. Bohm qi Sweelink;
d. nici una din vanantele de mai sus.
Saiaa V-a de FrunAois Coapefin
 iE S f R.E C.\PITULATIV 3

1. Chanson-ui, aria de curte qi baletul de curte au fost premise ale operei:

a. italiene;
b. franceze;
c. gerrnane;
d. engleze.

2. Cel mai renumit oratoriu al lui Hiindel este:

Opera de la (ersailles
a. Israel in Egipt;
b, Saul;
c. Mesia;
d.Ivda Macabeul.

3. Care dintre urmdtoarele compozilii din opera lui Hiindel nu este oratoriu?
a. La Ressurezione;
b. Esther;
c, Orlando;
d. Messiah.

4, Lucrarea orchestrald intitulati Muzica Apelor a fost scris6 de Htindel

pentru a-l sbrbdtori pe:
a. Georgel;
b. George al Il-lea;
c. Henris al lV-lea;
d. Ducele de Chandos.

5, Nu face pafte dintre familiile de lutieri celebri de 1a Cremona:

a, Amati;
b. Stradivari;
c. Guarneri;
d. Stainer.

6. Domenico Scarlani este faimos pentru:

a. operele sale in stil napolitan;
b. misele scrise de-a lungul viefii;
c. concefti grossi:
d, sonatele pentru clavecin.

7. Bach a scris:
a. 8 Concerte brandenburgiee;
b. 12 concerte pentru clavecin;
c. 6 suite orchestrale:
d. ? srinue pentru r'ioarb solo,

ffi
 Teme, eseuri. comentarii

1. Folosind sugestiile dinAnexa I - Tehnici cle documentare muzicologicd,

realizati o analizd,muzicologicd intitulatd ,,Fuga in creafia lui J. s. Bach.,
2. Documentali-vd,, folosind sugestiile din Anexd. Tehnici de documentare
muzicologicd, ;i realizati o micromonografie care sd cuprindi viafa qi
crealia lui Antonio Vivaldi.
3. Comentali importanla crea(iei lui Domenico Scarlatti.
4.R.ealizali o prezentare a genurilor vocar-instrumentale din Baroc.

1. oraq important din Italia, in care au trdit celebrii lutieri Gasparo Da Salo
si Gio Paolo Maggini.
2. Oras in care gi-au desfdgurat activitatea Amati gi Guarneri.
3. Celebru lutier de la Cremona, elev al lui Nicolo Amati.
4. Jacob Stainer a fost un lutier celebru care a activatin ... .
5. Denumirea german[ pentru clavecin.
6. Devine traversier in perioada Barocului.
7. Dans gerrnan, parte a genului suitei in Baroc.
8. compozitie instrumentali polifonicd imitativi, construitd fie pe baza
unui cantus firmus, fie pe o temi original[.
9. Grup mai mare de instrumente din concerto grosso.
10. Grup mai mic de instrumente din concerto grosso.
11. Giovanni Gabrieli a scris prima piesd care poart[ denumirea de ... .
12. A fost primul compozitor care si-a cdstig at faima exclusiv prin
intermediul muzicii instrumentale.

llo
Lri:
>
llt
 Noliuni introductive
Csntixt istaric La sffirqitul secolului al XV[-lea se ndgtea o nou[ migcare culturali Ei
social[ ce avea s[ culmineze crt revolujiile burgheze din
![rile Europei
centrale: Iluminismul.
Noile concepjii propuneau inlocuirea feudalismului cu o oranduire
democraticd,bazatd pe principiile libertdfii, egalit[lii qi fraternitdlii.
In Franla oamenii de culturd iluminigti intocmesc o enciclopedie care
cuprindea toate cuceririle omenirii de-a lungul veacurilor, pundnd accentul
pe ceea ce poate realiza spiritul uman prin el insuqi.

:Cgra,cterisrtci tn Clasicism mtzicaeste caracterizatdde claritate, echilibru si simetrie.

ca o reaclie la stilul polifonic dens al Barocului, incdrcat de ornamentafii
ENCYCIAPEDTE, excesive, clasicismul propune forme clare, simple, bazate pe legile
ds
plertofir{alRE RArooilnf
D€S S€IENE€S,
tonalitdlii in care simetria joacd un rol major.
pEs
^*fg
ET DEs ttfrtr*tr,
n|& pda t66tlt' ta 6tnt o6 IEftAAr:
Evolulia gdndirii muzicale este strdns legatd, de efervescenla spiritului
6dd!eF*r/rrB':41!,*
.F.E,4Ftrrhdldd!4.
rlaHA k.H,.*a*,4rr -* d /btu.F
creator din lumea filosofiei. Astfel, punerea in discu{ie a legii contrariilor
r*6d
i-b*-, qi a echilibrului generat de aceasta duce, in planul structurii muzicale,la
tela tiEf,iEi
aparilia bitematismului, principiu de bazd, al formei de sonati.
compozitorii clasici tind cdtre un echilibru intre formi gi con{inut,
acesta din urmi constdnd intr-o exprimare emolionald rezewatd gi ara
exager[ri. Legile filosofiei qi ale esteticii clasice, enunfate de marii
gdnditori ai epocii, sunt ilustrate in muzicd prin aplicabilitatea lor la nivelul
arhitecturii formelor muzicale sau la nivelul organizdrii tonale a materialului
muzica| cu legi bine stabilite.

Forme o caracteristicd a muzicii in clasicism este import an[a acordatri formei qi

clarit[fii structurii. Forma de sonatr domind majoritatea genurilor
instrumentale. Preocupdrile pentru form[ se reflectd qi in microstructurd:
temele sunt fragmente scurte, in general fraze d,e patru sau opt m6suri, in
forma antecedent-consecvenr. Structura de patru misuri qi multiplii ei
stau la bazaintregii arhitecturi clasice.

Prezenla celor doui teme contrastante din cadrul formei de sonati

defineqte o alt[ caracteristicr a clasicismului, bitematismul element
structural esenfial in muzica acestei epoci ) spre deosebire -
de
monotematismul existent in Baroc.
Rolul improvizafiei scade in mod considerabil, o reminiscen![ a importanfei
sale regdsindu-se in cadenlele concertelor instrumentale.

OrganizAree ' ' Discursul muzical este omofon, avdnd o singurdlinie melodicd, acompaniatI
disearsulai:muzical armonic. Apare un nou tip de acompaniament, denumit bas Alberti, dupi
numele compozitorului Domenico Alberti (1710 - 1740), realizat piin
acorduri figurate.
Privitd in ansamblu, armonia clasicd este mai putin complexi decat cea din
Baroc, bazandu-se mai ales pe treptere principale (tonic[, subdominantb,
dominantd)

tt2
 contrapuncrul nu dispare total; mai ales Beethoven, in ultima perioadd de
creatie. apeleazd la scriitura polifonic[.

Primdria din Mannheim

Dinamica
perioada anterioard, care era dominatd doar de contrastul intre piano qi
forte, fbrd nuanle intermediare.
Incd de la inceputul activit[tii $colii de la Mannheim se observd folosirea
nuantelor progresive (cres cendo, decres cendo). Necesitdfile expresive ale
muzicii clasice au dus qi la introducerea unor noi trepte ale nuan{elor de
piano gi forle (pp qiff,la Haydn si Mozart, qi chiar ppp giffi laBeethoven).
De altfel, Beethoven foloseqte cu precddere nuanfele qi alternarea lor
brrrscS, pentru a crea efecte dramatice puternice.

Agogicu Tendinfa de diversificare se remarcd qi in domeniul agogicii, atAt prin

addugarea unor termeni de expresie indicatiilor initiale de tempo (spre
exemplu Adagio Cantabile, Andante Maestoso) sau chiar prin omiterea cu
toful a celor consacrati, considerand cd expresia contine in sine mai multi
informa{ie decdt un simplu termen de mi5care:

Evaluarea 1. Prin ce se remarc[ interpretdrile orchestrei de la Mannheim din perioada

cunogtin{elor Clasicismului?
) Ce principiu genereazd inrnuzicd legea contrariilor?
3. In Clasicism. rolul improvizatiei:
a. scade;
6. creqte;
c. rlmAne acelaqi;
d. nicina din variantele de mai sus-
 Muztca instrumentald in Clasicism
Omofonie in muzica instrumentald, conceptul contrapunctic care guvernase acest
domeniu secole de-a randul atinge culmea in creafiile tul r.s. Bach. De
aceea, probabil, in aceastd perioadd se simte nevoia unor innoiri structurale
ale confinutului. Preluat din oper6, stilul omofon se rdspdndeEte tot mai
mult in muzica instrumentali qi, odat[ cu aparifia basului Alberti
(acompaniament in armonii desfrEurate), acesta devine preponderent in
scriitura pentru instrumentele cu claviaturi.

Contrast Printre ideile care se prefrgtreazd acum apare legea contrastuluio solicit6nd
forme noi; una dintre solulii constd in aparifia bitematismului (d,oud teme
opuse ca expresie Ei caracter).

Bitennutism incd inainte de Bach, Johann Kuhnau, inlstoriile biblice, folosise principiul
opozi{iei bitematice in ntgrdvirea luptei dintre David ;i Goliat. in crea}ia
lui Domenico Scarlatti, in multe dintre cele peste 500 de sonate ale saie,
acest gen de skucturd se addncegte.

Forma de sonatd cel care stabileEte forma sonatei este unul dintre fiii lui Bach, carl philipp
Emanuel. Prin cele doud seturi de sonate pentru pian, el redefinegte g"""t
prin ad[ugarea de noi pdr]i, stilul fiind caracterizat de un tipar omofon.
De asemenea, in aceastd perioadd, sub conducerea lui Johann stamitz, se
dezvolt[ la Mannheim o Ecoald de compozilie cu rol important in stabilirea
noilor forme gi genuri.

Sintfonia Pornind de la tipul de uverturd italiand (simfonie), impreund cu Franz

Xaver Richter, qi alfi instrumentiqti din orchestra de la Mannheim
infrptuiesc reforma simfoniei. Totodatd, pe plan dinamic apar concepgii
noi: cresteri qi descreqteri, varierea treptatd. sau brusc[ a intensitdlii, cire,
impreund cu opozifiile de caractet, duc la dramatizarea discursului
simfonic.

1. La ce se referS termenul de bas Atberti?

Evaluurea
2. Principalul mod de organizare a discursului muzical in clasicism este:
cunoFtinlelor
a. monodia;
b. heterofonia;
c. polifonia;
d. omofonia.

Carl Philipp Emanuel Bach

tt4
S* =--'
 Sonata
Sonata. ca gen. este o compozilie alc[tuitd din trei sau patru pdrfi.
Ciclul de sonati este un concept care se aplicd,, cu mici modificdri, practic
ftrruror genunlor din perioada clasic[: sonatei, simfoniei, concertului,
cvanerului de coarde etc.

Partea I in perioada clasic6. partea I este de obicei in tempo rapid, fiind denumitd
allegro. De aceea, de multe ori, forma de sonatd (care este aplicati in
general in prima parte a genurilor clasice) mai este cunoscutd qi sub numele
de allegro de sonatd. Ea se bazeazd pe principiul dramatic al contrastului
dintre doud teme Ei pe legile funclionale ale tonalitdfii, fiind alc[tuit[ din
trei sectiuni:

Expozifia
Aceasta introduce materialul tematic qi tonalitatea pdrlii I.
Tema I este prezentatd in tonalitatea de baz6:

r]la nt}n
Replicd a pianalui lui Mozafi

Tbma Ieste urmatd de o punte care moduleazd cdtre tonalitatea dominantei

(sau relativa majord, dacd sonata este intr-o tonalitate minord).

Tbma a II-a este astfel prezentat[ in tonalitatea dominantei:

ll5
 urcneazd concluzia expoziliei, care in unele sonate poate avea tem6 proprie.
in majoritatea compoziliiior clasice, finatul expozi{iei este marcat de un
semn de repetilie, pe care insd interpretdrile
-od"*" nu-l mai respectd.

Dezvoltarea
in aceastd secfiune, materialul tematic al expozifiei este dezvoltat in diverse
forme. Temele sau motivele sunt tratate
Ei ele in mai multe registre sau
tonalitdli, prin procedee de variere etc.

De asemenea, dezvoltarea poate avea mai multe episoade care

nu contin
elemente tematice.
comparatd cu expozilia, aceastd sectiune se remarci prin instabilitate
tonald, din cauza modulafiilor frecvente, qi prin tensiune ritmicd si
melodic[. Ea pregdteqte punctul culminant al intregii construcfii,
,;;";ir;;
tonaLte{ii de bazd, qi reaparifia temei in reprizd.

Repriza
Aceasta este practic o repetare a expoziliei, principala diferenfd
constAnd
?n unificarea tonal6, a celor doud teme.

kma I apare la fel ca in expozilie:

ll6
 -s
-t-
I

Prima edilie a sonatei op.Lll

de Beethoven
Secfiuni optionale
Expozitia poate fi precedatd uneori de o introducere lentd, care nu este
neapdrat legatd din punct de vedere tematic cu prima.
De asemenea, forma de sonatd se poate incheia cu o coda, care trtneazd
dupd concl u zia reprizei.

Parlea a II-a Partea a doua a ciclului de sonatd este in tempo lent (adagio, lento, largo),
scrisd intr-o tonalitate inruditd cu prima parte, de obicei subdominant[,
dominantd etc., qi are un caracter mai cantabil, mai melodios.
Forma in care este scrisd poate fi de lied (ABA), de temS cu variatiuni, de
sonatd fard dezvoltare sau de sonat6.

Partea a III-I intr-un ciclu de sonatd complet, de patru pdr{i, partea aIIl-a este de obicei
menuet. Acesta este scris in mdsurd ternard Ei este interpretat intr-un tempo
moderat. Structura menuetului const[ intr-o formd tripartiti compus[,
denumitd menuet si trio, avdnd trei secfiuni: menuet-trio-menuet, repetate.
Fiecare secfiune in parte este la rAndul ei o formd tripartit[.
Mai tdrziu, in lucrdrile sale, Beethoven inlocuiegte menuetul cu scherzo.
Acesta are aceeaqi structurd, acelaqi tempo gi acelagi metru ca gi menuetul,
dar are un caracter mai jucduq (it. scherzo - glumd).
in comporigiile care folosesc ciclul de sonati alcituit din trei p[r!i,
menueful sau scherzo-ul lipsesc.

Partea a IV-u Ultima parte, adesea numitl gi allegro finale, este scris[ in tonalitatea de
bazd. Aceasta poate avea form[ de: rondo (ABACA etc.), sonati sau o
combinalie intre acestea, rondo-sonatd (ABACABA).

Evaluarea 1. Care sunt cele trei secliuni ale formei de sonat6?

canostintelor 2. Prin ce prefi,eureazd sonatele lui Domenico Scarlatti structura sonatei
clasice?
3. Care este diferenla dintre expozilia ;i repriza sonatei?
4. Schema formei de rondo-sonatd este:
a. ABA:
b. -{\B:
c. -A.B-{CABA;
d AB-\CADA etc.

tt7
 Simfonia
Forma (Jvertura italiand (sinfonia) a stat la baza simfoniei
clasice. De aceea, la
inceputul secolului al XVIII-lea, anumiti compozitori au scris lucrdri de
gen alcdtuite din trei pbrli, dupi modelul italian al uverturii: repede-lent_
repede. cu timpul, acestuia i-a fost addugat un menuet ca atreiaparte, intre
partea lentd qi final.
Astfel, simfonia este constituitb din patru p6rli:
r partea I, allegro, in formd de sonatd;
o partea alI-a,lentd, in formi de lied sau tem[ cu variafiuni;
o partea aIlI-a, menuet;
o partea a IV-a, allegro-rondo final (temd cu variatiuni
sau sonatd)
Orchestralia
in perioada clasicd, in afar6 de grupur de coarde (viori prime qi secunde,
viole, violoncele qi contrabaqi), orchestra simfonicb obignuita mai cuprindea
qi cate o pereche din cele patru instrumente de suflat din lemn (flaut, oboi,
clarinet, fagot).

De obicei, timbrul dominant era cel al coardelor; viorii intdi ii era menit
rolul de a prezenta materialul tematic, ?n timp ce vioara a doua si viola
aveau mai mult rol armonic.
contrabasul dubla in mod constant violoncelul, fiind de multe ori scris pe
acelagi porlativ.

Instrumentele de suflat din lemn au devenit mai importante, pe m[surb ce

tehnica de construc{ie s-a imbundtdfit.
Aldmurile ap[reau foarte rar, in general cu rol armonic, mai degrabd decat
Ttmpnni cu rol tematic.
Percufia este reprezentatd in principal de o pereche de timpani.

Compofitori Joseph Haydn scrie 104 simfonii. De-a lungul acestui impresionant numdr
de lucr[ri, forma se cristalize azd,, pornind de la simfonia preclasicd.
Dupr aproape zece ani de c[utdri, viziunea compozitoruluiasupra simfoniei
capdtd contur, ciclul se fixeazd la patru pd4i, iar in forma de sonati
a pe4ii
?ntAi se distinge caracterul contrastant intre cele doud teme.
Dezvoltarea
ocupd un rol din ce in ce mai important, travaliul tematic fiind mai
bogat.
Cu toate acestea, Haydn evita conflictele dramatice puternice.
In legdturd cu simfoniile lui Haydn s-a vorbif despre un caracter
programatic, atribuit unora dintre lucrbrile sale. Ar trebui menlionat
faptul
c[ nu se cunoaste in toate cazurile originea exactd a titlurilor, doar cdteva
apa(in6nd compozitorului; celelalte titluri au fost date de editori sau chiar
de cdtre public.

rl8
b
 Denumrrile sunt legate fie de caracterul muzicii (simfonia nr. 6 - Le Matin,
simt-onia nr. 9-l - Surpriza, simfonia nr. 101 - Ceasornicul), fre de ocaziile
cu care au lbst scrise sau c6ntate (simfonia nr. 48 - Maria kreza, simfonia
nr. 9l - Or.tbrtl\ sau de originea unor anumite teme (simfonia nr. 100 -
llilirtzra. in care tema este imprumutati dintr-o lucrare mai veche, pentru
un instmment din fanfara militard).

!\'olfgang Amadeus Mozart scrie 41 de simfonii dintre care cele mai

importante sunt ultimele trei: nr.39 in Mi bemol major, nr. 40 in sol minor
si nr. 41 in Do major - Jupiter.
Partea a fV-a, .,Finale Molto Allegro", a simfoniei Jupiter se remarcd prin
constructia polifonicd. Aici, Mozart lucreazd cu trei teme care par foarte
simple la prima vedere, dar tocmai aceast[ simplitate face posibill
mAnuirea lor cu mdiestrie in cadrul tratirii contrapunctice care culmineazd
in coda cu o fug[ tripl[. in acest final, Mozart imbini doui dintre cele mai
complexe forrne, sonata gi fuga, ultimaparte a simfonieiJupiterreprezentAnd
nu numai incoronarea intregii sale lucrdri, dar qi faza de culminalie a
geniului simfonic mozartian.

Tema fugii din partea a IV-a

Ludwig van Beethoven scrie noud simfonii. Primele dintre ele sunt o
continuare a tradi,tiei vieneze, stabilitd mai ales in ultimele crea{ii ale lui
Haydn gi Mozart. In lucrlrile sale, Beethoven preferd scherzo-ul in locul
tradilionalului menuet. De asemenea, el aduce elemente noi. Simfonia
a VI-a Pastorala, in cinci plrfi, este prima simfonie programatici in
adevdratul sens al cuvAntului, in care concepte, idei sau imagini sunt redate
prin muzicd,; in Simfonia a IX-a compozitorul se indepdrteazd, de tradigia
clasicd, lSrgind foarte mult orchestra qi ad[ugdnd in ultima parte soligti qi
de Beelhoven
cor.

Evaluarea 1. Enumerali instrumentele care ftceau parte in mod obignuit din orchestra
canostintelor simfonic[.
2, in ce tonalitati sunt scrise ultimele trei simfonii de Mozart?
3. Care dintre simfoniile lui Beethoven este programaticd in adevdratul
sens al cuvAntului?
a. Sint-fonia q III-a Eroica;
b. Sinlfonia a tr'-a,'
c. Sinlfonia a l'I-a Pastorala;
d. Sinibnia a LY-a.

tl9
w
 Franz Joseph Haydn
(Rohrau, 1732 - VienZ, tS09)

Joseph Haydn s-a ndscut in Austria, in saful Rohrau, ca fiu al unui rotar.
Educafia muzicald a primit-o in perioada in care a fost cdnt6re[ in corul
catedralei Sf. $tefan din viena. A pdrdsit corul dupd ce i s-a schimbat
vocea, ?n perioada urmdtoare rdmanand la viena unde a compus sau a
cdntat in diverse coruri ocazionale, dand totodati lec{ii qi studiind sonatele
lui Carl Philipp Emmanuel Bach.

Dinaceastd perioad[ de incertitudini financiare dateaz6, primele sale

compozilii, in special m.uzica religioasd (inclusiv doud mise). precum gi
primele cvartete de coarde, compuse in 17 55.

Elemente biografice Anul 1761 marcheazd,un moment important in viala lui Haydn, acesta fiind
angajat ca al doilea capelmaistru al cur{ii familiei Esterhazy, lnde avea
sarcina de a scrie muzicl pentru concertele obignuite gi spectacolele de
operd. in 1766 ii ia locul lui Franz Gregor werner in postul dJ capelmaistru,
func,tie pe care a de{inut-o pdndla sfdrqitul viefii.
Esterlraza In cei aproape 30 de ani petrecufi la aceastd curte, Haydn a avut la dispozilie
un ansamblu instrumental format din profesionigti, ceea ce i-a permis si
experimenteze aprofundat diferite genuri qi forme, contribuind la
cristalizarea lor.
DeEi izolat la Eszterhaza, faima lucrdrilor sale s-a rlspdndit foarte mult,
acestea fiind publicate qi peste hotare.
odatd cu moartea prinfului Nicolaus in 1790, urmagul acestuia il menfine
pe Haydn in func1ie, dar ii permite s6 cildtoreascd.
comoozitorul intreprinde o primd vizitl,la Londra (l7gl - 92) unde are
ocazia s[ asculte qi s[ lucreze pentru o orchestrd mult mai mare. Astfel,
scriitura sa instrumentald devine mai complexd, putand si valorifice
syperior experienfa dobdndit[ la Esterhaza. Haydn compune aici qase
simfonii, iar in cea de-a doua vizitd, (1794 - 95) scrie incd sase.
cere I2 simfonii londoneze, cum au fost denumite, au fost scrise la cererea
Londra violonistului qi impresarului J. p. Salomon qi, impreuni cu celelalte lucrdri
interpretate in cadrul concertelor organizate in timpul celor doud qederi
la
Londra, i-au adus lui Haydn o mare popularitate in randul publicului
englez.
Tot cu prilejul vizitelor la Londra a asistat la comemorarea lui Georg
Friedrich Hiindel la WestminsterAbbey
Ei a ar.'ut ocaziasi asculte oratoriile
acestuia intr-o interpretare impresionantd. Sub impactul evenimentelor,
Haydn a compus cele doud incontestabile capodopeie de gen ale perioadei
clasice: Die schc)pfung - ,,creafiunea" lrzlsi ;i DiJ Jahreszeiten
-
,,Anotimpurile " (1 801).

Mozart obignuia s[ il numeascd ,,papa Haydn" si dacd privim viafa, opera

gi influenfa pe care compozitorul a avut-o asupra g"rr"ruJiilo.
ce i-au urinat,
descoperim cd. aftmalia este pe deplin justificata.

h'.
Crealia Lucriri vocal-instrumentale
o I de r.'pere compuse, din care au rdmas 15 (L'infedelta delusa, Il
'?;.'rr*r'.; ,iella lmta, Orlando Paladino, Armida, Orfeo ed Euridice
r;'- i-

o ll r::::e r,l/rssa brevis, Grosse Orgelmesse, Heiligmesse, Nelson);

o c3ll:trie si oratorii {Stabat Mate4 Il Ritorno di Tobia Die sieben letzten
il, ';,r;; rit'rsres Erloesers am Kreuz - ,,Ultimele qapte cuvinte ale
\{anruitorului pe Cruce", Die Schdpfung - ,,Creatitnea", Die
Ja itre s : e i rel - ..Alotimpurile').
Lucriri instrumentale
. iU-+ simfonii tincluzdnd Nr. 6 - Le Matin,Nr. 7 - Le Midi,Nr. 8 - Ze
-sorjr'. \r. _13 - Ecoul, Nr. 73 - Vdndtoarea, Nr. 82 - [Jrsul, Nr. 8 -
Gairta. \r. 92 - Oxford, Nr. 94 - Surpriza, Nr. 96 - Miracolu[);
o 35 de lucrari concertante, pentru diverse instrumente.
IVluzicI de cameri
o 84 de cvartete de coarde;
o 32 de triouri cu pian, 6 sonate pentru pian qi vioard;
o 60 de sonate pentru pian.

Evaluarea 1. La curtea cui a fost angajat Haydn cea mai mare parte a vielii sale?
cunogtinlelor a. impdratul Leopold al Il-lea;
6. arhiepiscopul din Salzburg;
c. contele Waldstein;
d. niciuna din variantele de mai sus.
2. Care sunt cele mai cunoscute simfonii ale lui Haydn?
3. Haydn a primit educaJia m:uzicald:
a. dela tatdl sdu;
b. dela cel mai vestit organist din oraqul sdu;
c. la Catedrala Sf. $tefan din Viena;
d. dela Carl Philipp Emmanuel Bach.

L2t
 Concerful instrumental
Concertul clasic iqi are rdddcinile in concertul instrumental din epoca
barocd qi pdstreazd, in mare, strucfura acestuia, in trei pdr,ti: repede-lent-
repede.
Spre deosebire de simfonie, in concert nu intalnim menuetul.

Psrtea I I este scrisd in formd de sonati, cu anumite modificdri specifice.

Partea
Avand in vedere necesitdqile expresive ale concertului, apare dubla
expozi{ie, a orchestrei qi a solistului. Mozart preia aceastd particularitate de
construclie din concertele lui Johann Christian Bach.

in prima expozi{ie orchestra introduce cele doud teme, ambele fiind

prezentate in tonalitatea de bazd,.

in cea de-a doua expozifie, instrumentul solistic prezintd. o variantd

ornamentatd qi mai str[lucitoare a temelor, urmand planul tonal al unei
expozilii de sonatd obiqnuit[.
Nu existd diferenle structurale nici in caztl dezvoltarii sau al reprizei.
cdtre finalul reprizei existd o secliune denumitd cadenta instrumentali.
Inifial, aceste secfiuni erau improvizate liber, intr-ur, ,iil trebuia s6
Johann Christian Bach demonstreze virtuozitatea interprefului. Abia din secolul al "ur"
XIX-lea ele au
inceput sd fie scrise de compozitori sau de interprefi.

Partetr a II-s ca si in simfonie, aici existd un contrast fafa de parlea r, atdtprin tempo
(lent) cat gi prin tonalitate qi stil, ultimul fiind mai liric qi mai pulin
o
demonstrafie de virfuo zitate.

Partea a III-a Finalul concerfului consti intr-o migcare rapidd, in cele mai multe canxi
scrisi in forrnd de rondo.

Compo4itori Haydn scrie 20 de concerte pentru pian,6pentru violoncel, 9 pentru vioari

qi altele pentru flaut, trompetd, corn etc.

Mozart scrie 27 de concerte pentru pian,7 concerte pentru vioarl, c6te un

concert pentru flaut, clarinet, fagot, oboi, flaut gi harpa 4 concerte
Ei pentru
corn.

Beethoven scrie 5 concerte pentru pian, un concert pentru vioard,,un

triplu
concert pentru vioard, violoncel Ei pian. Dintre uc"it"u, cel mai
important
este nr. 3 in Mi bemol major op. 73, cunoscut si sub denumirea
de
Imperialul.

122
-_--i.,..., ..-.:.:.:
E-h
 O primi caracteristic5 interesantd in aceast[ lucrare este faptul cd
Beethoven incepe partea I cu o serie de pasaje caden{iale de virtuozitate.
O alt[ inovafie o reprezint[ faptul cd trecerea dintre partea a doua gi cea
de-a treia nu mai este marcatb de o pauzd, ci de o punte dupS care este
Pianul lui Beethoven indicat terrnenul attacca, pentru a se intra direct in rondoul final.

Evilluarea' pd\i a concertelor lui Johann Christian

1. Prin ce diferd construclia primei
cunostintelor Bach fa!6 de prima parte a unei sonate sau simfonii?

2. Cdte concerte pentru violoncel a scris Haydn?

3. in ce tonalitate este scris concerul Imperialul de Beethoven?

L23
 Wolfgang Amadeus Mozart
(Salzburg. IYZ SA -fiena, 79 I 1

Muzica lui Mozart iese constant din tipare, pentru cd nu poatefi

conlinutd
de acestea. (Leonard Bernstein)

Mozart se naste intr-o familie de muzicieni; tatil sdu, Leopold, era

un
violonist gi compozitor cunoscut in vremea sa.
wolfgang igi dovedeqte talentul muzical de la o vdrst[ foarte fragedd,
cantand la clavecin qi la vioard Ei compunand cand avea doar
cinci ani.
Elemente biogruJice intre anii 1763 qi 1773, impreund cu tatil sdu qi cu sora sa, Maria Anna
Q'{annerl), intreprinde o serie de turnee, strabitAnd Europa intre paris,
Londra, viena, Milano etc. Mozart isi uimeqte publicul cu talentul
si
virtuozitatea sa, dar Ei cu potenfialul componistic.

in toate aceste cildtorii, el intrd in contact nemijlocit cu marii muzicieni

ai
vremii (la Londra se ?nt6lneEte cu Johann christian Bach, la Roma, cu
f.adre Martini etc.) gi reuqeqte si asimileze stilurile componisti"" *ujor"
din ldrile respective.
Din aceastd perioadr dateazd, primele sale simfonii qi opere:
Bastien und
Bastienne (1768), semptice (1769), Mitridati (1970), Ascanio
(1771), Lucio Silla !?_t!r"
(1772).
cu excepfia unor vizite scurte la viena qi la Miinchen, pentru premiera
Salzburg operei sale, La finta giardiniera (1775), pdnd in r77l diene ^Salzburg
la
unde, din 1774, este angajat la curtea prinqului arhiepiscop.
Lucrdrile din aceastd perioadi includ mise, simflnii, ioate concertele
pentru vioar6,, gase sonate pentru pian, serenade qi divertismente
qi primul
sdu concert important pentru pian, KV 27r tn Mi bemor
major.
in 1777 incearcd sd-Ei g[seascd un post mai bun, plecand cdtre paris prin
Miinchen gi Mannheim dar, dupd ce mama sa moare la paris,
in ri7g,
Mozart este nevoit sd se intoarci la curtea din Sarzburg qi s[-Ei
reia
indatoririle obiqnuite de a c6nta la catedrald la curte, comlunAnd
Ei lucriri
religioase, concerte qi serenade.

in 1781 este pusi in scen6, la Mtinchen, Idomeneo, una dintre pufinele

Wenu opere seria scrise de Mozart. Mai tdrziu, in acelagi an,
ajunge la Viena
impreund cu suita arhiepiscopului din Salzburg si, din
cauza unor
nein{elegeri, iqi dd demisia.
Molart iqi dorea un post la curtea imperiali din Mena, dar pan6
la urmi s-a
mulEumit s[ lucreze pe cont p.opri, intr-un oras care, aparent,
oferea
posibilitali nelimitate.

De-a lungul anilor, compozitorul si-a cagtigat existenla d6nd lecfii

particulare de clavecin, publicdndulgi lucrdri-le. cantdnd
in saloanele
nobililor sau in s[li de concert qi mai ales compundnd la cerere.

124

Mozart KV 626. Recviem - Dies lrae
Crealia
In 1-!- c'-::-ne si un mic post la curte, acela de Kammermusicus, func{ie
care ir .rliree un salariu rezonabil qi cerea doar compunerea de muzici de
dans penrr- ::lurile cur-tii.
La \-iene pune in s!'ena opera Die Enffirhrung aus dem Serail - ,,Rdpirea
din Serai-' r i -Sl t. lucrare de un real succes, care a fost preluatd de multe
companii din pror incie. Tot acum scrie si cele gase cvartete de coarde
dedicate lui Ha1dn.
in 1786 \lozan prezintd la Viena Nunta lui Figaro,prima dintre cele trei
opere care r or t-r scrise pe libretele lui Lorenzo da Ponte, dar care, deqi este
primita cu succes. este scoasd din repertoriu dup[ doar noud reprezentafii.
Mozarl se mutd la Praga unde scrie Simfonia m 38, cunoscut[ qi sub
denumirea de Pragheza.Tot aici, compozitoru.l primeqte comanda pentru o
noub oper[, Don Giovanni, scrisl pe libret de da Ponte, pe care o va
reprezenta in anul urmdtor.
Este uimitor faptul cdMozart compune ultimele sale trei simfonii (nr. 39,
a0 gi al) in numai doud luni, in anul 1788, de;i fiecare dintre ele are un
caracter distinct, bine individu ahzat.
in 1790 scrie o noud operd bufr, Cosifan tutte,la cererea impdratului Josef
al Il-lea alAustriei. Un an maitdrziu, compune La clemenza di Tito, pentru
incoronarea impdratului Leopold al Il-lea qi Die Zauberfldte - ,,Flautul
fermecat'0.
Tot in acest an primeqte qi o comandd de la o persoand misterioasd, pentru
a scrie un recviem. Ltcreazd la acesta pdnd in ultimele clipe ale vietii si
moare pe 5 decembrie 1791, frri si il fi ter:rninat, partitura fiind completati
de elevul sdu, Siissmayr.
Lucriri vocal-instrumentale
o 20 de opere (incluzAnd Bastien und Bastienne, La finta semplice,
Mitridate, Re di Ponto, La finta giardiniera, Idomeneo, Re di
Creta, Die Entfilrhrung aus dem Serail - ,,Rdpirea din Sera7", Le
nozze di Figaro -,,Nunta lui Figaro", Don Giovanni, Cosifan tutte,
Die Zauberfldte - ,,Flautul Fermecat", La clemenza di Tito);
o diverse lucrdri religioase: mise (incluzdnd Misa incorondrii,
Re cv i emu I), oratorii, cantate (D av i dde P enit ent e).
Lucriri instrumentale
o 41 de simfonii, casaliuni, divertismente, serenade (incluzAnd qi
Eine kleine Nachtmusik - ,,Mica serenad6");
o 2'/ de concerte pentru pian, 7 concerte pentru vioard, cdte un
concert pentru flaut, clarinet, fagot, oboi, flaut qi harpd, 4 concerte
pentru corn.
125
 Muzici de cameri
o 23 de cvartete de coarde (incluzdnd nr. 14 - 19, dedicate lui Haydn,
;i nr. 21 - 23, dedicate regelui prusiei);
o triouri, cvintete, cvartete cu pian, pentru diverse combinafii
instrumentale;
o 35 de sonate pentru vioari qi pian;
O 17 sonate pentru pian;
o varialiuni, fantezli, rondouri.

Verfficareu
t. ce oper[ a scris Mozart cu ocazia incoron[rii impiratului Leopold al
canostintelor
II-1ea?
t Sub ce denumire mai este cunoscutd Simfonia nr. 38 deMozart?
3. Enumerali cdteva din marile oraqe in care a cdl[torit si a concertat
Mozart in copildrie.
4. La curtea cdruia dintre urm[torii demnitari a fost angajatMozart?
a. impdratul Leopold al Il-lea;
b. arhiepiscopul din Salzburg;
c. contele Waldstein;
d. nici:una din variantele de mai sus.
5. cirui mare compozitor i-a dedicat Mozarl' qase cvartete de coarde?
a. Haydn;
b. Bach;
c. Scarlatti;
d Salieri.

126
A.r, *
F
 Genurile camerale
Concept Muzica de camer[ este un termen care defineqte inilial muzica laicd sau
musica da camera, prin opozilie cu cea religioasi, musica da chiesa.
In accep{iune modern6, termenul desemneazd muzica interpretati de
forma{ii instrumentale sau vocale restrdnse.

Evolutie in secolul al XVI-lea muzica de camerd nu era incd un concept foarte bine
definit. intr-o perioadi in care arta vocald domina, apar primele lucrdri
dedicate unor mici ansambluri instrumentale: cea dintdi, in creafia lui
Giovanni Gabrielli - Sonata pian e forte, qi a doua, in crealia lui Gregorio
Allegri - o sonatd pentru patru instrumente cu coarde. De asemenea,
madrigalele puteau fi interpretate ca piese instrumentale, o dovadi fiind
cele ale lui Orlando Gibbons, care poart[ menliunea apt for viols and
yoyces - ,,pot fi interpretate la violl si vocal".
Intre secolul al XVII-lea qi prima jum[tate a secolului al XVIII-lea se
incadreazl perioada basului continuu; acum se compun numeroase lucriri
pentru mici ansambluri instrumentale in care clavecinul era aproape
omniprezent. insd nofiunea de muzic[ de camer[ nu capdtd inc6 sensul de
astdzi. Abia incepdnd cu a doua jumitate a secolului al XV[I-lea,
principiile muzicii de camer[, in accepfiune modernd, se contureazd in
principal in crealia lui Haydn.

Divertismentul De-a lungul Preclasicismului gi Clasicismului intilnim diverse compozilii

sub numele de divertisment, serenadd, casatiune etc. Acestea erau scrise
pentru ansambluri instrumentale de dimensiuni reduse.
Num[ru] de pirli este variabil, intre trei gi zece, ele putend include menuere.
alte dansuri, marquri, precum qi fragmente in form6 de sonati.
Eine kleine Nachtmusik, ,,Mica serenadi" de Mozart, este cea mai
cunoscutd lucrare in acest gen.
Cvartetal de coarde Cvartetul de coarde, compus din doul viori, o viol6 qi un violoncel este
ansamblul cel mai folosit in perioada clasic6.
Genul desemneazd o compozilie in patru pd\i, care ufineazd indeaproape
planul ciclului de sonatS.

Alte tipuri de Duetul: sonati pentru vioar[ qi pian, pentru violoncel qi pian etc.
unsambluri Trioul: trio de coarde (vioard, viol6, violoncel), trio cu pian (vioar6,
camerale violoncel qi pian).
Cvartetul: mixt (trio de coarde plus un alt instrument - pian, flaut, clarinet
sau oboi).
Cvintetul: de coarde (cvartet de coarde plus alt6 viold sau alt violoncel) gi
mixt (cvartet de coarde plus un alt instrument: pian, flaut, clarinet sau
oboi).

Evaluarea l. Care sunt instrumentele care compun cvartetul de coarde?

cano$tinlelor 2. Denumili trei genuri camerale din categoria divertismentului.
3. Din ce gen face parte Eine kleine Nachtmusik deMozart?
 Ludwig
(Bonn,
van Beethoven
t 770 -eViena, t 827).
Elemente biogra.fice Ludwig van Beethoven s-a ndscut la Bonn, oras asezat pe malurile Rinului.
Primele noliuni muzicale le primeEte de la tatdl siu, Johann, cAntdret si
instrumentist in serviciul unui nobil, si, mai tdrziu, de la christian Gottlob
Neefe, organistul cu4i i.
La varsta de 11 ani Beethoven cant6 intr-o orchestrl, iar de la 13 ani se
spune c[ putea chiar sb-l inlocuiascd din c6nd in cdnd pe Neefe.
Tot la Bonn ia contact cu literatura, filosofia gi sociologia, prin intermediul
familiei Breuning a cdrei bibliotecd avea pennisiunea s[ o cerceteze,
intrucdt se ocupa de educafia m.uzicald a tinerei Eleonore von Breuning. La
19 ani atdrazd gi unele cursuri ale Universitetii din Bonn gi este enfuziasmat
Luilwig van Beethoven de prelegerile lui Eulogius Schneider, ?nfldc[rat adept al revoluliei burgheze
din Franfa.
Prima perioadd rn 1787 pleac[ la viena sd sfudieze cu Mozart, dar nici nu apuc[ sd il
de crealie intalneascd, deoarece este nevoit sd se intoarc[ dupd numai cateva
sdptdmAni, la vestea morlii mamei sale.
cinci ani mai tdrziu, cu sprijinul moral qi material al contelui waldstein,
Beethoven revine la viena unde se va stabili pdnd,la sfdrqitul viefii. Aici, el
iqi continub studiile cu Haydn, Johann Schenk, Johann Georg
Albrechtsberger Ei Antonio Salieri.
Debutul sdu in calitate de pianist a avut loc in 1795, din aceeaqi perioadd
datdnd qi aparigia primelor sale lucrdri publicate: trei triouri cu pian op. 1
qi sonatele pentru pian op.2.
ca pianist, se spune cb Beethoven avea temperament, strdlucire gi fantezie,
dar qi o profunzime deosebitd. Aceste trisdturi se pot observa qi in celebrele
sonate pentru pian: Patetica (1799) qi sonata lunii (sonata quasi una
fantasia-1801), lucriri ce reprezintd inova{ii ale stilului qi conlinutului
emolional.
Tot in aceEti ani a compus gi primele trei concerte pentru pian, primele doui
simfonii gi cele 6 cvartete de coarde op. IB.
A doaa perioudd Anul 1802 este un an de crtzdpentru Beethoven, din cauzabolii incurabile
de creayie de care suferea qi care ii sldbise in ultima vreme auztl. in toamna acestui
an, intr-un sat din apropiere de viena, Heiligenstadt, Beethoven scrie un
asa-zis testament, infrfiqandu-qi tristelea provocat[ de chinul sdu, in
termeni care sugereazd cd, viala nu mai are sens.
Reuqeqte insd s[ treac[ de obstacolul bolii cu o hot[rare intdritd, intrand
intr-o noud, fazd de creafie. Aceasta este caracterizatd de un tonus eroic,
evident in simfonia a III-a, supranumiti chiar Eroica (1g03). Ea a fost
dedicatd inilial lui Napoleon pe care Beethoven l-a admirat (in virtutea
simpatiei sale pentru Revolufia Francezd) p6nd cdnd acesta s-a incoronat ca
impbrat.
,,Eroicul'o se simte qiin simfonia a v-a (r808) unde sumbra atmosferd a lui
do minor din prima parte se rczorvd intr-un final triumfant in Do major cu
tromboni qi perculie addugate orchestrei.
Beelhoven rupdnd dedicalia
simfoniei Ercica

t2a
I;-:*-.
A-r
 In unica sa operd, Fidelio (1805), tema este evidentd chiar din subiect:
eroina reuseste sd iqi salveze soful condamnat la moarte de c[tre duqmanii
sdi politici.
In 1806 compozitorul este obligat sd abandoneze cariera de pianist din
cauza auzului precar, urmdnd sI se dedice compoziliilor. Din aceastd
perioadd dateazd Cvartetele Razumovsky, Concertul pentru vioard,
Simfoniile a VI-a (Pastorala), a VII-a si a VIII-a, Concertele pentru pian
Ultima perioacld de nr. 4 qi nr. 5 (Imperialul).
crealie In 1815 preia tutela nepotului sdu Karl, indatorire ce i-a provocat numeroase
probleme. Acum scrie sonate pentru pian, marea Missa Solemnis qi
Simfonia a IX-a al cdrei final constS in transpunerea in muzicd pentru
soligti, cor gi orchestrd a Odei Bucuriei de Schiller.
Tot in acest rdstimp compune gi un grup de cvartete de coarde foarte
controversate in acea vreme, datoritd avangardismului lor. Schema
tradi{ionald, alcdtuitd, din patru pdrfi, qi formele tradilionale sunt abandonate
in favoarea unor construcfii din gase sau qapte miqcdri, unele in formd de
fugd, altele, variationale.
Spre deosebire de predecesorii gi chiar de unii dintre contemporanii sdi,
Beethoven nu a fost niciodatd capelmaistrul vreunei case nobiliare, fiind
Casa lui Beethoven din Bonn stdp6n pe propriile decizli de a compune.
CAnd a murit, la inceputul anului 1827, se spune cd zece mii de persoane
au asistat la funeraliile sale. Devenise o figurb publicd at.At de indrdgitS,
cum niciun compozitor nu fusese pAnd atunci.

Creatin Lucriri orchestrale

o 9 simfonii: Nr. I in Do major - op.27, Nr. 2 in Re major - op. 36.
Nr. 3 in Mi bemol major (Eroica) - op. 55, Nr. 4 in Si bemol major,
Nr. 5 in do minor - op..67 , Nr. 6 in Fa major (Pastorala) - op. 68,
Nr. 7 in La major - op.92, Nr. 8 in Fa major - op. 93, Nr. 9 in re
minor - op.1251'
o 5 concerle pentru pian (inclusiv op. 73 - Imperialul;
o un concert pentru vioar[;
o uverturi (inclusiv Coriolan, Egmont, Leonora);
o fattezie pentru pian, cor Ei orchestrd.

Muzicl de cameri
o 17 cvartete de coarde (inclusiv op. 59 - Razumovslqt);
o 3 cvintete de coarde, 5 triouri de coarde, 7 triouri cu pian, 5 sonate
pentru violoncel gi pian, 12 sonate pentru vioard Ei pian (inclusiv
op.24 - Primdvqra, op. 47 - Kreutzer );
o lieduri (inclusiv op. 98 - ciclul An dieferne Geliebte).
Lucriri pentru pian
o 32 de sonate (inclusiv op. 13 - Patetica, op. 27 - Sonata lunii, op.
53 - Waldstein, op. 57 - Appassionata, op. 8l - Les Adieux, op.
106 - Hammerklavier);
o variajiuni, rondouri, dansuri etc.

re
 Lucriri vocal-simfonice
. opera Fidelio;
o Missa Solemnis;
o oratoriul Muntele Mdslinilor;
o cantate.

Evaluarea 1. Denumili trei uverluri simfonice scrise de Beethoven.

cuno;tintelor
2. Ce nafionalitate avea Beethoven?
a. germand;
6. austriaci;
c. olandezd,;
d. suedezd.

3. Care dintre urmdtoarele lucrdri nu face parte din prima parte a crea{iei
beethoveniene?
a. Sonata Patetica;
p remiera operei Fide I io b. Cvartetele de coarde op. I8;
c. Simfonia a II-q;
d. Missq Solemnis.

130
*lit +

Muzica religioasd
Filarmonica din Wena interpretind
Recviernul de Mozart
Muzica vocal-instrumentald
in Clasicism
in muzica vocal-instrumentald, diferenfele fa16 de epoca Barocului sunt
mult mai pufin evidente dec6t in cazul genurilor muziiii instrumentale. De
altfel, cu excepfia lui Mozart care excele azd in opere, ceilalli doi mari
compozitori clasici au mult mai pu{ine lucrdri in aceastd categorie.
Intre anii 1750 Ei 1820 importanlamuzicii religioase a fost mult mai micd
decdt cea a muzicii instrumentale gi a operei. La fel ca in Barocul tdrzit,
forme qi stiluri provenite din operd au fost absorbite in acest gen.
Oratoriul
Semnificative sunt cele dou6 oratorii ale lui Joseph Haydn, scrise sub
influenfa lui Hlindel: Crea/iunea Ei Anotimpurile.
crealiunea arelabazdun libret inspirat de legenda biblic[ a Genezei, dar
Ei de poemul Paradisul pierdut al lui John Milton. Haydn foloseqte in
introducerea acestui oratoriu elemente specific muzicale: cromatisme,
sonoritdli sumbre, modulafii, pentru a descrie haosul originar.
cel de-al doilea oratoriu (Anotimpurile) tdlmilceqte viafa qi sentimentele
omului simplu delafard",legate de cele patru anotimpuri. Lucrarea este mai
mult o suitd de momente solistice si coruri, deoarece acfiunea dramatici
lipsegte din libret. Aceast[ crea{ie prezintd o importanld deosebiti gi prin
faptul cd a produs laicizarea genului.
Misa
$i in clasicism se scriu mise, dupd tiparele tradilionale stabilite inca din
Evul Mediu, urmdnd textele din ordinarium Misae (Kyrie, Gloria, credo,
Sanctus-Benedictus qi Agnus Dei).
Majoritatea compozitorilor acestei epoci abordeazd, qi genul misei.
Spre exemplu, Haydn scrie 12 mise, printre care Missa brevis, Grosse
orgelmesse, Heiligmesse, Nelson. La randul s6u, Mozart scrie qi el cdteva
lucrlri de gen, cea mai cunoscutd fiind Misa tncorondrii, Ktr 317.
In opera lui Beethoven regdsim doud mise, cea mai importantd fiind, Missa
Solemnis op. 123.
Recviemul
Recviemul sau missa pro defunctis este o form[ speciald de misd.
Din punct de vedere al construcfiei muzicale, acesta cuprinde atat pdr,ti din
ordinarium Missae cdt gi din Proprium Missae (vezi lec[ia ,,Mlzica
Gregoriand" - despre componentele misei).
Iatd structura recviemului, aqa cum apare ea in celebra lucrare aluiMozart:
l. Introitus - Requiem aeternam;
ll. Kyrie;
rrr- Secven[6' Dies irae (1. Dies irae;2. Tuba mirum; 3. Rex tremendae;
4. Recordare; 5. Confutatis;6. Lacrimosa);
lY. Offertoriu (I. Domine Jezu Christe;2. Hostias);
l3l
Y. S anc ns -B enedictus',
Yl. Agnus Dei;
YlI. Cormtniuie - Lux aeterna.
in perioada clasicd mai scriu recviemuri Luigi cherubini, Frangois Joseph
Gossec qi altii, dar cel mai cunoscut qi mai valoros rdmdne Recviemul KV
626 tn re minor de Mozart.

1,.Ce aspect deosebit in evolufia oratoriului se remarcd inAnotimpurilelui

Haydn?
2. Enumerali pe4ile cAntate drn Ordinarium Missae.
3. care sunt sursele de inspirafie pentru libretul oratoriului crealiunea de
Haydn?
 Opera
Operu bu.fd
Una dintre primele manifestdri in muzicl ale schimbirii de mentalitate a
societSlii in perioada clasicd a fost naqterea operei bufe, ca o reactie
impotriva stilului nenatural, pompos gi convenlional al operei seria
opera bufb se adresa unui public mai larg qi sub influenla sa s-au ndscut
ulterior genurile nafionale de operd. in Italia acest gen a devenit foarte
popular, numeroEi compozitori contribuind la ascensiunea sa.

Italia
Giovanni Battista Pergolesi (1710 - 1736), pe l6ngd muzicd religioasd gi
opere seria, are un aport valoros la stabilirea formei clasice a operei bufe,
cea mai cunoscuti lucrare a sa fiind La serta padrona.
in opera bufb se dezvolti un nou stil de recitativ rapid, aproape vorbit,
dewmitparlando.
Un alt compozitor care se formeazdin Italia qi care ya aveaun rol important
in rdspdndirea operei in afara granilelor fdrii este Niccolo piccini (lzz -
1800). cei care au incununat opera bufd in aceastd
lard" au fost Domenico
cimarosa (r740 - 1801), cu celebra Cdsdtorie secretd, qi Giovanni paisiello
(1740 - 1816) cuBdrbierul.

Anglia
In Anglia genul cel mai popular era balktd opera, dezvoltatl dupd succesul
reportat de The beggars opera gi avind la origine aceea5i opozitie fatE de
,,opera aristocraticd".

Germania
in Germania se rf,spdndeqte singspielul, formd,nationald a genului comic,
cel mai important reprezentant fiind Johann Adam Hiller (1728 - 1g04).

Franfa
Datoritd circulafiei valorilor artistice, care ia o amploare deosebiti in
aceastd epoc6, opera comicd pdtrunde in Franfa mai intdi prin intermediul
vodevilului, pdni la urmd impundndu-se ca gen oficial. opere comice scriu
in aceastd perioadd Andr6 Ernest Grdtry (r74r - 1813): caravana din
cairo; Pierre-Alexandre Monsigni (1729 - 1817): Dezertorur; Frangois
Joseph Gossec (1734 - 1829): Falsul tord. in opera comic[ fuancezd
dialogul vorbit este folosit in locul recitativului, iar tematica era deseori
inspiratd din viafa sociald gi politici.

Reforma lui Gluck

Ascensiunea operei bufe s-a datorat in principal crizei prin care trecea
opera seria. Cel care a inleles necesitatea infEptuirii unor reforme in cadrul
celei din urmd a fost cristoph willibald Gruck (r7r4 - r7g7) care in
prefala de la opera Alcesta enun!6 anumite principii reformatoare pe
aceasti temd. El iEi propunea camuzica sr int[reascd expresiv textul qi sd
dramatizeze opera.

133
 Dorea ca la baza dramei sd stea pasiuni puternice, situafii interesante,
pentru a face spectacolul atr6g6tor. Dezvoltarea ac{iunii trebuia sd fie
simpli qi sincer6, sd aibd acea naturale{e care ii lipsea operei seria
tradilionale.
Un rol important in stabilirea noii conceplii afirmate in operele sale, scrise
la viena, orf"u qi Alcesta, gi apoi la paris, Ifigenia ii Auttda, Armida,
Ifigenia in Taurida,l-a ar,ut Raniero carzabrgi (1714 - l7gs),libretistul cu
care Gluck a colaborat.
in virtutea aceluiaqi spirit reformator, Gluck renunfd la convenienfele qi
excesele muzicale impuse in operd de citre soliqti care doreau afirmarea cu
orice pre! a calitilgii vocale qi a m[iestriei.
De asemenea, el doreqte ca uvertura sb fie o parte introductiv[ in care si se
Cristoph Mllibald GIuk
prezinte materialul tematic m.uzical semnificativ al operei.
Alli compozitori contemporani lui Gluck, care scriu in genul operei seria
tradilionale, nefinand insd seama de ideile lui, sunt: Johann Adolph Hasse
(1699 - 1783), Niccolo Piccini (tj2\ - 1800), Etienne-Nicolas M6hul
(1763 - 1817), Gasparo Spontini (r77r - 1851) cu vestara qi Luigi
Cherubini (1760 - 1842) cu Medeea.

Evuluarea
1. Denumifi forma de operd comici specificd Germaniei.
cunogtinlelor
2.Dali exemple de opere seria scrise deMozart.
3. Cum se numea libretistul cu care a colaborat Gluck?

4. Gluck era de pdrere c[:

a. dorin[a de afirmare a soliqtilor nu trebuie s[ dicteze compunerea
unor arii de virhrozitate;
6. subiectul operei trebuie sd prezinte situatii interesante;
c. toate variantele de mai sus;
d. nrciuna din variantele de mai sus.

5. A compus cea mai renumit[ baltad opera;

a. Giovanni Battista Pergolesi;
b. Johann Adolph Hasse;
c. Cristoph Willibald Gluck;
d John Gay.
6. Opera buft.'
a. a apdrut ca o reaclie impotriva stilului nenatural al operei seria;
6. a influenfat naqterea genurilor nafionale de operb;
c. utilizeazd recitativul p ar I an d o ;
d. toate variantele de mai sus.

134
 Opera in crealta lui Mozart
Din multitudinea de opere create in perioada Clasicismului, cele scrise de
Mozart sunt aproape singurele reprezentate qi ast[zi pe scenele lumii.
contribu{ia sa la dezvoltarea genului se remarci in toate tipurile de operd.
Dintre cele mai cunoscute amintim:
. opere sena: Idomeneo, La Clemenza di Tito;
. singspieluri: Bastien ;i Bastienne, Rdpirea din serai, Flautul fermecat;
. opere btfe: Nunta lui Figaro, Cosi.fan tutte;
o dramma giocoso.' Don Giovanni.
Rdpirea din Seraieste considerat[ cea dintdi mare creafie a anilor maturi ai
lui Mozart, deoarece in acest singspiel el a dezvoltat cdntul orchestral,
opundndu-l, ca o valoare dramatic[ egald., cAntului vocal.

'lli:4. Ma2art Nunta lui Figaro este scris[ pe un libret de Lorenzo da Ponte dup5 piesa lui
Beaumarchais, care fusese interzis[ la Viena de impdratul Joseph al tr-lea.
Remarcabild in aceastd operi este uvertura care sugereazL, pnn mfcarea ei
rapidS, freneticd aproape, prin succesiunea imaginilor muzicale variate,
prin contraste dinamice nea$teptate, acliunea dramaticd plind de surprizl,
intitulati de autorul francez La folle journde ou le Marriage de Figaro
(,,Ziua nebuneascd sau Nunta lui Figaro").

in Don GiovanniMozart abotdeazdun nou gen de teatru mtzical - dramma

giocoso - operd cu rdd[cini atdt in stilul buf, prin comedia de caractere, dar
qi in stilul seria, ajungdnd la drama psihologicl. Prin Don Giovanni,
peretele despdrfitor dintre genurile buf qi seria este dirdmat.

Cosi fan tutte este ultima, in ordine cronologici, dintre cele trei opere
ndscute din colaborarea lui Mozart cu da Ponte. in comparalie cu lucr[rile
precedente, proporJia ansamblurilor creqte, mirindu-se qi numdrul
participanfilor (un sextet, doud cvintete, un cvartet qi cinci terfete).

in Flautul Fermecat se cAntd gi se recit[ in limba german[, opera avdnd

imagini imprumutate din basmele qi feeriile populare. De data aceasta
libretistul este Emanuel Schikaneder, actor, impresar gi prieten al lui
Mozart, care se inspirl din mai multe romane gennane din epoc6 qi, dupd
cum au observat numerogi critici, gi din Furtuna lui Shakespeare.
Aceastl oper[ alegoric[ la care Mozart a lucrat in decursul anului 1791 este
caracteizat[ de o varietate de stiluri, necesitate de diferitele planuri ale
acliunii.

1.Cdrui scriitor francez ii aparlinea piesa interzis6 la Viena de cdtre

imp[ratul Joseph al Il-lea, piesi din care a fost inspirat libretul operei
Nunta lui Figaro?
2.La ce se referd termenul de dramma giocoso?

135
 TEST RECAPITULATIV 1
l.Labaza construcliei frazelor muzicale in clasicism se afl[ structuri de
cAte:
a. doud, mdsuri;
b. patru mlsuri;
c. sase mdsuri;
d. zece mdsuri;

2. Cdte simfonii a scris Mozart?

a.104;
b. 4t;
c.9;
d. 17.

3. Formele muzicale clasice ilustreazd in muzicd:

a. peisaje;
6. legile filosofiei qi ale esteticii;
c. arhitectura;
d. niciuna din variantele de mai sus.

4. Cea mai cunoscutd mis6 scrisd de Mozart este:

a. Misa fncorondrii;
b. Missa Nelson;
c. Missa Solemnis;
d. Missa Papae Marcelli.

5. Aproximativ cA[i ani a petrecut Haydn laBsterhaza?

a. 15;
b.25;
c.30:'
d. 4s.

6. cu care dintre u'rndtorii compozitori nu a studiat Beethoven?

a. Franz Joseph Haydn;
6. Johann Georg Albrechtsberger;
c. Antonio Salieri;
d. Muzio Clementi.

7. Cele mai importante oratorii ale lui Havdn sunt:

a. Crealiunea qi Anotimpurile;
b. Maria Tereza qi Oxford;
c. Flautul fermecat qi Rdpirea din Serai;
d. Jupiter si ldomeneo.

Mazio Clementi

t36
 8. Care compozitor nu a fost niciodatd capelmaistrul unei case nobiliare?
a. Bach:
b. Haydn:
c. Mozarr:
d. Beethoven.

9. Ce opere a scris Mozart pe libret de Lorenzo da Ponte?

a. Nunta ltti Figaro:
b. Don Giovanni;
c. Cosifan tutte;
d. toate variantele de mai sus.
Lorenzo da Ponte

10. Partea a doua a ciclului de sonatd este ?n tempo lent.

a) adevdrat;
b) fals.

TEST R.HCAFETULATEV ?
,.I

l. Cine a compus Cctsotorio secr)a?

a. Giovanni Battista Pergolesi;
6. Domenico Cimarosa;
c. Cristoph Willibald Gluck;
d John Gay.
2. Cdte sonate pentru pian a scris: Beethoven?
a.32;
b.17;
c.60;'
d. 8.

3. Ce compozitor foloseqte alternanla bruscd a nuantelor pentru a crea

efecte dramatice puternice?
a. Haydn;
b. Mozar1l'
c. Beethoven;
d Gluck.
4. Autorul Odei bucuriei este'.
a. Napoleon;
b. Diabelli;
c. Lichnowsky;
d Schiller.

137
 3. in forma de sonati repriza se remarc[ prin instabilitate tonald.
a. adevdrat;
b. fals.

6. care dintre urmdtoarele opere scrise de Mozart nu este singspiel?

a. Bastien ;i Bastienne;
b. Rdpirea din Serai,'
c. Don Giovanni;
d. Flautulfermecat.

7. La Serva padrona este:

a. oper[ bufb;
b. operd seria;
c. ballad opera;
d. niciuna din variantele de mai sus.

8. Pentru care dintre instrumentele de mai jos a scris Mozarl' concerte?

a. pian;
b. vioard,;
c. clarine|,
d. toate variantele de mai sus.

9. Migcarea culturald qi sociald definitorie pentru clasicism este:

a. umanismu[;
b. iluminismul;
c. feudalismul;
d. niciuna din variantele de mai sus.

10. Aldmurile aveau un rol tematic predominant in simfonia clasicd.

a. adevdrat;
b. fals.

Temeo eseuri, comentarii

1. Folosind sugestiile din Anexa I - khnici de documentare muzicologicd,

ealizali o analizd muzicolo gicd intitulatl,,S imfoniile beethoveniene...
r

2. Documenta[i-vd, folosind sugestiile din Anexd. Tehnici de documentare

muzicologicd, qi realiza[i o micromonografie care sd cuprindd viafa qi
crealia lui Joseph Haydn.
3. Realizali un scurt eseu pe tema ,,Sonata clasicd - gen qi formdo..

Statuia lui Beethoven din Bonn

gl*-
 ELEMENTE,LE }/[TJZICII
EVUL MEDIU - RENASTEREA
TEST RECAPITULATIV 1

1. Scrierile teoretice despre muzicl in Grecia Antici includeau:

a. descrieri ale modurilor;
b. relalia dintre muzicd qi matematicl;
c. rolul muzicii in societate;
d. toate variantele de mai sus.

2. Sistemul de solfegierebazat pe silabele ut, re, mi,fa, sol, la a fost

introdus de:
a. Papa Grigore cel Mare;
b. $coala de la Notre Dame;
c. Guillaume de Machaut;
Pitagora d. Guido d'Arezzo.

3. Caracteristicd pentru $coala Franco-Flamandd este scriitura muzicald:

a.latrei voci - tenoq superius Ei altus;
b. la doud voci;
c. lapatru voci - bassus, tenor, superius Ei altus;
d. toate variantele de mai sus.

4. Cel mai cunoscut compozitor italian din secolul al XI\r lea este:
a. John Dunstable;
b. Guillaume de Machaut;
c. Perotinus Magnus;
d. Francesco Landini.

5. Ce tip de muzicd era practicat in Egiptul Antic?

a. mtzica religioasS;
b. muzica militari;
c. toate variantele de mai sus.

6. in Biserica Anglican[:
a. serviciul divin este total diferit de cel din Biserica Romano-
Catolicd;
b. textele cAntului anglican sunt traduceri in limba englezd ale celui
catolic;
c. caracteristicile catolice sunt reduse la minimum;
d. niciuna din variantele de mai sus.

139
 7. Teoria etosului se referA la faptul cdmuzica..
a. este pentatonicd;
b. transmite stdri sufletegti;
c. trebuie cdntatd" ritmic;
d. nici;ttna din variantele de mai sus.

8. Madrigalul, ballata qi caccia erau:

a. instrumente muzicale italiene;
6. genuri muzicale ale Ars Nova in Italia;
c. genuri mtzicale ale Ars Antiqua;
d. genuri muzicale ale Ars Nova in Franla.

9. care dintre urmdtoarele genuri ale muzicii laice italiene este

instrumental?
Harpistd;i latist
a. frottola;
6. villanella;
c. ricercarul;
d. madrigalul.

10. Au fost primii autori de opere qi membri ai Cameratei Florentine:

a. Jacopo Peri qi Giulio Caccini;
6. Claudio Monteverdi qi Domenico Scarlatti;
c. Giovanni Bardi Ei Orlando di Lasso;
d. niciuna din variantele de mai sus.

TEST RECAPITULATIV 2

f. in muzic a anticd, greceasc[ ritmul este legat indisolubil de:

a. ritmurile de dans;
6. ritmurile poetice;
c. numerologie;
d credinlele religioase.

2. Care dintre afirmaliile de mai jos este adevdratd?

a. trubadurii au apdrut in nordul Franlei;
6. trubadurii au apdrut in Italia;
c. trubadurii au ap[rut in sudul Franlei;
d. niciuna din variantele de mai sus.

3. Giovanni Pierluigi da palestrina este un exponent al

$colii Italiene,
al5turi de:
a. Orlando di Lasso;
b. Luca Marenzio;
c. Tomas Luis de Victoria;
d William Byrd.
 4. Care dintre umdtoarele genuri nu apa4ine muzicii bizantine?
a. motetul;
b. troparul;
c. condacul;
d. canonul.

5. Muzica gregorianS:
a. folosegte microtonii;
b. este monodic[;
c. este pentatonicS;
d. foloseqte metrul binar.

6. Sunt genuri care au pus bazele apariqiei

Muzica Ia curte
a. drama liturgici;
b. sacre reppresentationi;
c. pastorala;
d. toate variantele de mai sus.

7. Teoria mimesisului la Aristotel se refer[ la faptul c[:

a. mtzica este capabild s[ imite sunete Ei idei din lumea exterioard;
b. elevii ar trebui sd deprindd arta muzical6 prin imitarea unui

c. muzica poate influenta caracterul comportamenrul uman prin

r epr ezentarea virtulilor ;
d. niciuna din variantele de mai sus.

8. Rebecul era:
a. un instrument cu coarde ciupite;
b. un instrument de suflat;
c. un instrument cu coarde Ei arcuE;
d. un instrument de percufie.

9. Despre care dintre compozitorii $colii Franco-Flamande sustinea

Martin Luther cd este st[pAnul absolut al notelor?
c. Guillaume du Fay;
b. Johannes Ockeghem;
c. Iacob Obrecht.

10. Creafia lui Gesualdo da Venosa se remarci in special prin:

a. folosirea madrigalismelor;
b. folosirea indrdzneald, a armoniiilor cromatice;
c. grija pentru cuvinte qi claritatea textului;
d. claritate ;i echilibru.

t4t
 BAROCUL - CLASICISMUL
TEST RECAPITULATIV 1

1' Principalele caracteristici ale muzicii

in clasicism sunt:
a. claritate, echilibru, simetrie;
6. densitate, ornamentagie, polifonie;
c. libertate, egalitate, fratemjtate.
d. toate variantele de mai sus.

2. Caracteristic[ artei Barocului este:

a. sobrietatea;
&. ornamentalia gi monumentalul.
c. simplitatea formelor;
d. niciuna din variantele de mai sus.

3. Care dintre urmitoarele lucriri nu este

sonat' pentru pian?
a. Appasionata;
b. Kreutzer;
c. Les adieux.
d. Waldstein.

4' Lully pune bazere formei de balet-comedie,

lucrdnd impreund cu:
a. Rameau;
b. Land|.
c. Moliere;
d. Scarlatti.

5. Ricercarul este:
a. numele Our.*li multor compozilii
in tempo rapid, in stil fugato,
cu formd liberi;
b' o piesd instrumentald polifonicd de
mici dimensiuni, scris6 la
dou' sau trei voci, conceputd mai ales pentru
instruLentete cu
claviatur[;
c' o compozifie instnrmentali polifonicd
imitativd, construita fie pe
baza unui firmus, fie pe o tem6 originali;
"1"q,
d' o pies6 polifonicd la dou. sau mai multe io"i,,iuuta
expunerea imitativd a unei teme,
p"
dup6 un plan tonJ bine stabilit.

6. in prefala cdrei opere gi-a expus

Gluck ideile reformatoare?
a. Orfeu;
b. Alcesta;
c. Ifigenia fn Aulida;
d. Armida.

t42
 7. Care dintre urmetoarele lucrdri nu face parte din prima pat1:e a creafiei
beethoveniene?
a. Sonata Patetica;
b. Cvartetele de coarde op. l8;
c. Simfonia a II-a;
d. Missa Solemnis.

9. Care dintre urm[toarele opere de Mozart nu este singspiel?

a. Bastien Si Bastienne;
b. Rdpirea din Serai;
Beethoven in perioada de tinereye c. Don Giovanni;
d. Flautul fermecat.

10. Principalii libretiqti din Anglia, colaboratori ai lui Hiindel, au fost:

a. Reinhard Keiser qi John Gay;
b. Henry Purcell qi Johann Mattheson;
c. Nicola Haym gi Paolo Rolli;
d. niciluna din variantele de mai sus.

TEST RECAPITULATIV 2

1. Care dintre fiii lui Bach a scris doud seturi de sonate pentru pian.
definitorii pentru acest gen?
a. Wilhelm Friedmann;
b. Carl Philipp Emanuel;
c. Johann Christian;
d. JohannAmbrosius.

2. A scris peste 600 de lucrdri in genul cantatei de cameri, in Barocul

italian:
a. Georg Philipp Telemann;
b. Alessandro Scarlatti;
c. Domenico Scarlatti;
d. Arcangelo Corelli.

3. Titlurile simfoniilor lui Haydn sunt legate de:

a. caracterul muzicii;
b. ocaziile cu care au fost scrise sau c6ntate;
c. originea unor anumite teme;
d. toate variantele de mai sus.

143
 4. care dintre urmetoarele instrumente cu clape, dezvoltate in Baroc,
se folosea cu precldere in muzica religioasb?
a. clavecinul;
b. orga;
c. pianul;
d. virginalul.

5. cel mai important tip de lucrare orchestrald din Baroc a fost:

a. concertul solistic;
b. concerto grosso;
c. concertul cameral;
d. niciuna din variantele de mai sus.

6. in expozilia formei de sonatd, tema a doua poate fi la:

a. dominantd;
b. subdominantd;
c. tonic6;
d. toate variantele de mai sus.

7. Opera bufr:
a. a apdni ca o reaclie impotriva stilului nenafural al operei seria;
b. a influenlat nagterea genurilor nafionale de oper[;
c. utllizeazd, recitativul parlando;
d. toate variantele de mai sus.

8. Miqcarea culturald qi sociald definitorie pentru clasicism este:

a. umanismul;
b. iluminismul;
c. feudalismul;
d. niciuna din variantele de mai sus.

9. Partea apatra a simfoniei Jupiter este scrisd in form[ de:

c. rondo;
b. rondo-sonatd;
c. fugd-sonati;
Or/d barocd d. temd, cu variafiuni.

10. care dintre fiii lui Bach influenleazdprin sonatele sale creatia
de
inceput a lui Haydn?
a. Johann Christian;
b. Wilhelm Friedmann;
c. Johann Ambrosius;
d. Carl Philipp Emanuel.
 SII{TEZA
Antichrtatea
) Muzica face parte din manifestdrile sincretice.
) Existd preocupdri teoretice legate de aceast[ artl (mai ales in Grecia si
China).
) Muzica este interpretatd, atdt de amatori cAt qi de profesionigti.

lYoliuni si concepte speciJice analizei, comentdrii si compardrii crealiilor

muz.icqle.

Elemente ale ) Ritmica

Iimbajului muzical o la greci - in strdnsi legdturd cu prozodia;
o la chinezi - ?n legiturd cu ritmul astrelor, ciclul biologic uman sau
ritmurile naturii.
) Sistemele sonore
o heptatonice;
o pentatonice.
) Organizarea discursului muzical
o muzica era in principal monodic[ sau heterofonicd.
) Timbrul
o este preferat cel vocal, instrumentele fiind folosite mai mult ca
acompaniament.

Elemente de arga- ) Formele gi genurile mtzicale erau direct legate de celelalte arte cu care
nizure ;i structurare muzica era in raport de complementaritate (poezia, teatrul) sau cu tipurile
a limbajulai muzicul de cult religios.

Instrumente ) Sunt prezente toate tipurile de instrumente (de suflat, de percu{ie, cu

muzicale specifice coarde), in variante specifice pentru frecare zond.
) in china qi India existau chiar sisteme de clasifi care a instrumentelor
muzicale.

Notulia muzicald ) Cele mai multe fragmente s-au p[strat din Grecia Anticd, aici exist6nd
un sistem de notafie bazat pe literele alfabetului.

Intenlionalitatea ) Muzica are un profund caracter funclional, legat atdt de rolul magic al
actului muzical acesteia (la indieni, spre exemplu), dar Ei de cel etic, educativ (la greci)
creativ sau religios (muzica de cult in toate religiile antice).
) Spre deosebire de epoca primitiv[, apare gi muzica de divertisment.

t4s
 Evul Mediu
Cregtinismul se rbspAndegte in toat6 Europa.
Perioada e dominatd de spiritul religios, pe de-o parte, gi de viafa de la
curfile nobiliare, pe de alti parte.
Apare polifonia.
Se disting inceputurile notafiei muzicale.
Apar numeroase lucrdri teoretice.

l{oliuni si concepte specffice {tnulizei, comentdrii qi compardrii creutiilor

mazicale

Elemente ale ) Melodica

limbujului muzical o melodii lungi, asimetrice;
o in raport cu textul poetic, melodiile sunt atdt silabice, cat si
melismatice.
) Ritmica
o inilial, neincadratl in misurd;
o liberd.
) Sistemele sonore
o bazate pe modurile grece;ti din care evolueazd (modurile bisericeEti
gregoriene qi ehurile bizantine);
o in muzica laicd se evidenfiazd, alte doud moduri de ongrne
greceasc5: ionianul Ei eolianul (modurile major qi minor de mai
tdrziu).
) Organizarea discursului muzical
o monodicS, in prima parte a Elului Mediu;
o polifonicd, incepdnd cu secolul al XII-lea;
o polifonia sebazeazd, pe cvinte qi octave;
. apffi disonante, frrd a fi pregdtite sau rezolvate;
o polifonia nu este incd de tip imitativ.
) Timbrul
o predomin[ cel vocal, atdtinmtzicareligioasi, cat qi in cealaicd;
o instrumentele sunt folosite ca acompaniament sau pentru muzica de
dans.
) Formele
Elemente de orga- o religioase: bazate pe cantus firmus (organum-ul, conductus-u1);
nrzore $t structarare o laice: strofice, cu refren (virelais-ul, rondoul).
a limbajului muzical ) Genurile
o religioase: misa, liturghia gi drama liturgicd.
o laice: r vocale - cdntecul (chanson, lied, canzona etc.);
r instrumentale - dansurile (estampida, saltarello etc.);
r muzical-dramatice (pastorala sau jocul).
Instrumente ) Cu coarde si arcuq: viela, rebecul etc.
muzicale speciJice ) Cu coarde ciupite: lduta.
) De suflat: tipuri de Blockflote.
) De percufie.
|Yotalia muziculd
) in secolele IX-X apar primele sisteme de notalie care devin cunoscute qi
folosite pe scard mailargd.
) Sistemele de notalie se dezvoltd qi se perfeclioneazd, in catedrale sau in
mindstiri.
) Cele mai multe partituri notate sunt religioase.
) Notafia permite circulafia muzicii mai uqor, frrd, ca aceasta sd mai sufere
influenlele oral itali i.
) Tipuri de notafie
o boetianS;
o neumatici ( gregoria n6, brzantini, guidonicd) ;
o rombic[ (mensurall).
) Func{ionalitatea muzicii se desfiqoari la doui niveluri
Intentionalitatea
o muzica de cult (religioasd);
uctului muzicul o muzica de divertisment (laic[).
creativ

Renaqterea
) Se redescoperd valorile ,,clasice" ale artei greceqti (Umanismul).
> Spiritul laic pdtrunde in muzicd in mai mare mdsurS.
) Apar primele tipdrituri m.uzicale, care se vor rdspdndi foarte rapid.
> Atat curfile nobiliare c6t qi Bisericaangajeazl"muzicieni (compozitori gi
interprefi), sprij inind astfel dezvoltar ea creafiei.

hrofiuni qi concepte speciJice analizei, comentdrii Ei compurdrii creatiilor

muzicale

Melodica
Elemente ale o este mai echilibratd, cu melodii mai scurte;
limbaiului muzical o in raport cu textul poetic, melodiile sunt mai mult silabice.

Ritmica
o mensurald, mai regulatd;
r in unele caznrr este influen{atd de prozodie.
Sistemele sonore
o sunt in continuare folosite modurile.
Organizarea discursului muzical
o se instaureazi ,,secolul de aur al polifoniei vocale";
o disonanlele sunt evitate sau, dacd apaq sunt pregdtite Ei rezolvate;
o polifonia este de tip imitativ;
o tehnicile de prelucrare a temei muzicale sunt: augmentarea,
diminuarea, inversiunea, recurenfa etc.
Timbrul
o predomind cele vocale (adesea a capella); se cristalizeazd qI
scriitura la patru voci (superius, altus, tenor Ei bassus);
o muzica instrumentali are un rol mai pulin important (de divertisment,
pentru dans).
Elemen( ele orga-
nqflre st structurare ) Formele
a limbujalui muzical o bazate in principal pe polifonia imitativd, cea mai importanti fiind
canonul.
) Genurile
o religioase: misa, motetul, psalmul, anthems_ul.
o laice: r vocale: madrigalul, frotolra, vilanella, quodlibet-ur,
chanson-ul, lied-ul;
r instrumentale : sonata, fantezia,ricercarul, capriciul, tocata;
r muzical-dramatice: madrigalur dramatic; cdtre finalul
Renasterii, ca reztltat al preocupdrilor umaniste, apare qi
opera.

) Cu coarde si arcug: vihuela, viola, rebecul etc.

) Cu coarde ciupite: vihuela spaniold, lduta.
fnsftumente ) De suflat: tipuri de Blockfl<ite, dulcianul, sackbut_ul.
muzicale specifice ) Cu claviaturi: orga, clavecinul, virginalul.
) De percufie.

) Apar primele notalii tipdrite.

) Notalia mensurald se perfeclioneazd,.
Notulia muzicald ) Pentru instrumentele cu coarde ciupite se dezvoltd sistemul de tabulaturi.

) Se pdstreazd cele doud tipuri de funcfii:

o muzica de cult (religioasd);
Intenlionalitateu o muzica de divertisment (laicd).
actului muzical
creutit'

Barocul
) Apar muta{ii determinate de schimbarea mentalitdfilor, care conduc citre
laicizar ea societl gi i.
) Are loc ascensiunea monodiei acompaniate (opera).
) Se impun genurile instrumentale.
) Se instaleazd epoca basului cifrat.

lt{oliuni si concepte specffice analizei, comentdrii qi compardrii creu(iilor

mazicale

) Melodica
r salturi dramatice;
Elemente ale o melodii ornamentate;
limbaiului muzical . teme asimetrice;
o se folosesc cromatismele pentru efecte expresive.
) Ritmica
o e mult mai variatd, decAt in Renastere;
o e adesea bazatd" pe ritmuri de dans.
 Dinamica qi agogica
o dinamica este bazat\ in principal pe doud nuanle: piano qi forte,
fiar 6 ip o staze interme di are ;
. tempourile sunt variate (adesea contrastante), intre pdrtile aceleiagi
lucriri.
) Sistemele sonore
r se definitiveazd sistemele modurilor major qi minor, cu cele trei
funclii principale: tonica, subdominanta qi dominanta.
Woard Stradivarias ) Organizarea discursului muzical
o omofonia - monodie acompaniatd (in principal in operi);
o polifonia - in unele genuri instrumentale, dar qi vocale.
) Timbrul
o muzica instrumentald cunoagte o dezvoltare fbrd precedent;
clavecinul este timbrul specific muzicii baroce;
o pileEte supremalia vocalS a Renagterii, frrd a intra in totalitate in
umbr6, mai ales datoritd operei.
) Formele
Elemente de orga- o imitative (ricercarul, capriciul, invenliunea, fugu);
nizute gi structurare o varialionale (chaconna, passacaglia);
a limbaiului muzical o improvizatorice (tocata, preludiul, fantezia).
) Genurile
o vocale (cAntecul, corala, motetul, missa in stile antico);
o instrumentale (sonata, suita, concerto grosso, concertul solistic);
o vocal-instrumentale (opera, oratoriul, cantata, missa in stile
moderno).
) Cu coarde qi arcug: cunosc o inflorire extraordinard, datoratd si celebrilor
lutieri din Cremona qi Brescia.
fnstumente ) Cu claviaturi: in special orga gi clavecinul se bucurd de atenlia multor
muzicale specffice compozitori, cel din urm[ avAnd o prezen!6 foarte puternic[ in
majoritatea genurilor.
) De suflat: se perfecfioneazl.

) E foarte apropiat[ de cea modernS.

) Apare basul cifrat, particularitate de notafie, inilial specificd pentru
Notalia muz,icald instrumentele cu claviaturS, apoi deveniti principiu de compozilie.

) Pe ldngd lucrlrile cu funcfionalitate precisd (religioasi sau de

divertisment), apar qi lucrdri cu caracter didactic sau care urmiresc
Intentionalitatea demonstrarea unor principii teoretice (Clavecinul bine temperat sau Arta
actului muzical Fugii de Bach).
creutiv
 > Stilul clasic muzical este pregdtit de lui Bach Ei de $coala de la
Mannheim.
) Filosofia Iluminismului plaseaz[ in centrul atenfiei natura umand.

Notiuna gi conceVste :;pecifice sn$lize'!, tcile€.qtr#t ii gi romep* drii crestiil*:,

;;l
'l:,it'A!e

Elewente ale ) Melodica

limbsiulwi we&ica! o melodii simple, diatonice;
o fraze muzicale bazate pe patru sau opt m[suri simetrice, bine
proporlionate (cvadratura clasic6).
) Ritmica
r echilibratd, valori moderate;
o determinati de o pulsafie egald;
o cu figuri ritmice simetrice;
o ritmul punctat are rol de propulsare dinamicd.
) Dinamica qi agogica
o apar nuante progresive;
o contraste dinamice mai puternice, cu efect dramatic (mai ales la
Beethoven);
o diversificarea termenilor agogici.
) Sistemele sonore
o tonalitatea (major[ sau minord) este principiul unic.
I Organizarea discursului muzical
o se impune cu desdvArqire stilul armoniei tonale.
) Timbrul
o se cristalizeazd" timbrul orchestrei simfonice;
o pianul are un rol important.

Elemente de orga- ) Formele

nizure ;i stracturare o sonata bitematicb, rondoul, liedul, tema cu variatiuni.
* limbajului muzical ) Genurile
o instr-umentale: simfonia, concerful instrumental;
o vocal-instrumentale: opera, oratoriul, cantata, misa;
o camerale: casatiunea, divertismentul, serenada, cvarlerul, trioul,
cvinteful, sonata.
 Anexo I- Tehnici de documentcre muzicologicd

Muzicologia este qtiinla care se ocupd cu studiul istoriei gi teoriei muzicli,

cu estetica qi cultura muzicald a diferitelor popoare. Aceasta foloseqte o
serie de metode specifice de investigare a epocii, autorului sau operei in
cauzd. Dintre acestea, cele mai frecvente surse de informalie sunt:

Enciclopediile ) Exist[ numeroase enciclopedii mai mult sau mai pulin detaliate, care se
pot constitui in puncte de plecare in investigaJia muzicologicd.

Dictianarele de ) Cel mai complet dicfionar de specialitate este Grove Music - Dictionary
specialitute of Music and Musicians (,,Diclionarul Grove de muzicd si muzicieni"),
constifuind in acest moment autoritatea in domeniu.
) Grove Concise Dictionary (qi in varianta sa prescurtatd).

Cartea muzicologicd ) Exist5 diverse asemenea cdrfi, unele cuprinzAnd toatd istoria muzici|
ea cctr&cter istoric altele analizdndmai in detaliu doar anumite perioade.
) Ioana $tefrnescu - O istorie a muzicii Universale.

Monografiu ) Este studiul qtiinlifrc amplu, asupra unui anumit subiect, tratat detaliat gi
multilateral. Pot exista monografii ale unor compozitori sau ale unor
genuri.

Partitura muiiculd ) Este una dintre principalele surse de documentare. Pe baza analiz6rii
acesteia se pot trage concluzii specifice.

Sintezele tematice Acestea discutd o anumitd temd, sintetizdnd aspectele cele mai
importante.
) Vasile Iliu! - O carte a stilurilor muzicale.

Programele ) Programele concertelor gi ale recitalurilor instrumentale sunt o sursd de

informare specificd, orientati cdtre anumite lucrdri, compozitori sau
interpreli.

Inelicutiile ) Materialele explicative care insolesc inregistririle muzicale pot conline

discogrufice informalii specifice atdt despre compozitori qi interprefi, cAt gi despre
opusurile interpretate.

Indicaliile ) Gdsite la finalul c14i1or sau articolelor, acestea pot deveni surse de
bibtiogru.fice pornire c6tre o cercetare mai detaliatd a subiectului propus.

AIte surse ) Acestea ne oferi informalii de specialitate din lucrdri aparJindnd altor
domenii (istorie, filosofie, etnografie etc). Ele sunt necesare mai ales
pentru corelarea evenimentelor muzicale cu cele din alte arte gi incadrarea
lor intr-un context istoric mai larg.

15r
 Anexs 2 - Iehnici de ubordure gi eomenture speciolizutd
o unei luerdri muzicqle

Acestea privesc:

1. Contextul istoric al epocii studiate.

2. Particularizarea pe compozitor sau pe genul respectiv.

3. Genuri qi forme abordate sau compozitori care abordeazd genul

respectiv.

4. Anahza muzicologicl propriu-zisd,, care ar putea cuprinde:

a. melodica;
b. ritmica;'
c. armonia-
d. dinamica qi agogica;
e. orchestrafia;
f. forma (structura arhitectonicd) :
) macrostructura - pa4ile unei simfonii, spre exemplu, unde
fiecare parte in sine este analizatd, ca formd;
) microstructura - alcltuirea temelor qi descrierea lor, acolo unde
este ca21.

5. Concluzii

',:::'. _
1-.1 ;1.,:, i: :.__'::ir:,.1 . ,.:r: . : l:' -: - : 152

Es=_
Anexo 3 - Clusilicorea instrumentelor muzicsle

Organologia este stiinta care se ocupd cu sfudiul instrumentelor muzicale.

Ea inglobeazd, cercetarea aspectelor legate de istoricul instrumentelor
muzicale, de aparilia qi evolulia lor in timp, dar Ei de modahtalile prin care
acestea produc sunetele, ftcAnd posibild o clasificare a lor.

I. in China, instrumentele muzicale puteau fi, in funcfie de materialul din

care erau construite, din:
a) piatrd;
b) lemn;
c) mdtase etc.

II. in India, clasificarea instrumentelor muzicale se frcea dupi nafura

corpului aflat in vibrare. Ele erau:
a) de xtflat (sushir);
b) cu coarde (tat);
c/ de percufie, membranofone (avanaddh);
d) de percufie, altele decAt membranofone (ghan).

III.Sistemul Hornbostel-Sachs, creat de Erich Moritzvon Hornbostel qi

Curt Sachs qi publicat pentru prima datd in 1914, imparte instrumentele
muzicale in patru mari grupe:
f . idiofone - sunetul este produs de corpul instrumentelor gi nu de
coarde sau de alte pdrli vibrante (xilofonul);
2. membranofone - sunetul este produs prin vibrarea unei membrane
(tobele);
3. cordofone - produc sunete prin vibrarea unor coarde sau prin:
a) cilupire - chitara, harpa;
b) frecare - instrumente cu coarde Ei arcug (vioara etc.);
c) prin lovire (pianul etc.).
4. aerofone - produc sunete prin vibrarea unor coloane de aer
(orga, instrumentele de suflat);
5. electro(no)fone - categorie addugatd mai tdrziu, in care intr6
instrumentele care produc sunete prin oscila{ii
electrice (sintetizatoarele).

Clasificarea vocilor umane :

) vocile bdrbiteqti: contra-tenor, tenor, bariton, bas-bariton qi bas.

) vocile feminine: sopranfl, mezzo-sopranl, alto, contralto.

r53
)
 Glosar

a cappella - (cuv. it.) fird acompaniament instrumental.

lQfIrc,','l; act - principala diviziune intr-o operd.
a@pssis.adl
Agnus Dei - (cuv. lat.
"mielul Domnului") cea de-a cincea piesd muzicald,din Ordinarium
Missae.
agr6ment - (cuv. fr.) in muzica francezd (mai ales a clavecinigtilor din
Baroc), ornament.
air de cour - (cuv. fr. ,,arie de curte") tip de cdntec pentru o voce solisticr, eventual
cu
acompaniament instrumental, cultivatd in Franla in secolele xvl - xv[.
Alleluia - piesd muzicald, din Proprium Missae; este adesea cdntati,in stil responsorial.
alemandi - (din cuv. fr. qllemande - ,,german") dans cdntat in tempo moderat;
este scris in formd
bipartitd qi in metru binar. Constituie adesea prima parte a unei suite instrumentale
in Baroc.
ambrozian - stil al muzicii creqtine, dezvoltatin sec. IV in Milano.
al lui J. J. Rousseau anthem - (cuv. engl. ,,imn") lucrare religioasd scrisl in stil polifonic, pentru
slujbele cultului
anglican.
antifonar - culegere de cdnturi gregoriene, alcdfuit6 din ordinul papei Grigore
cel Mare.
antifonie -
cdnt alternativ al unui solist cu un cor sau doud coruri care iqi raspund
unul celuilalt.
aria da capo - (cuv' it') formd de arie alcdtuitd din doud secliuni; prima este repetata
dupr terminarea celei de-a doua (,da
capo"), devenind astfel o form6 de tip ABA.
arie - (cuv' it' ,,arie, cdntec") 1. la origine, melodie vocald; 2. monolog liric
destinat solistului vocal, acompaniat de orchestrd,
in oper5, oratoriu sau cantatd; 3. parte a unei suite instrumentale in Baroc.
ArsAntiqua - (cuv' lat' ,,arta veche") termen apdrut ulteriorperioadei propriu-zise, prin
opozilie cuArs Nova, desemndnd stilul
polifonic incipient al compozitorilor $colii de la Notre Dame.
Ars Nova - (cuv' lat' ,,arta noud") termen apdrut in sec. al XIV-lea in tratatul lui philippe
de vitry de3emn6nd stilul polifonic,
inigial din Franfa, care diferd de Ars Antiqua in principal prin introducerea
notaliei ritrnice care permitea divizareavalorilor de
note in doi sau in trei (generdnd ulterior metrul binar qi pe cer ternar).
augmentare - tehnici de prelucrare contrapuncticd, constdnd in ldrgirea
uniformd a valorii notelor unei teme sau a unei fraze
muzicale.
aulos - vechi instrument de suflat grecesc, asemdndtor cu fluierul.

baladd - poem narativ sau piesd muzicar[ bazatd,pe un astfel de poem.

ballad opera - (cuv. engl. ,,operd-baladd") tip de piesd de teatru cornic[,
specificd ?n Anglia in sec. al XWII-lea, in care erau preluate
arii din opere sau cdntecepopulare, cdntate apoi pe versuri comice. cea
mai cunoscutE astfel de lucrare este The Beggarb opera.
ballade - (cuv' fr'
"baladd") in muzica francezd a Renagterii, cdntec cu formi fixd, de obicei alcdtuit din trei strofe urmate de
refren.
ballata - (cuv. it. ballare - ,,a dansa,,), cdntec insolit de dans.
ballet de cour - (cuv' fr. ,,balet de curte") formb de divertisment cultivati
in Franfa in sec. XVI - xv[, in caredansau atdt
profesioniqtii, cdt gi nobilii de la curte.
Baroc - (cuv' ptg' barroco - ,perl5 cu formd neregulatii") perioadb
a istoriei muzicii,cuprinsd aproximativ intre 1600 qi 1750,
precedatd de Renaqterea tarzie qiurmati de clasicismul timpuriu.
bas Alberti - (cuv. it.) acompaniamerfi realizat prin acorduri figurate,
foarte utirizat in sec. al XVII-lea qi denumit dupd
compozitorul italian Domenico Alberti.
basso continuo - (cuv' it' continuu") cunoscut qi ca,,bas cifral"; sistem de notafie qi de interpretare
',bas
care era notatd doar linia basului, iar celelalte sunete componente folosit in Baroc, in
ale armoniei erau deduse din cifraj; basul continuu putea fi
interpretat de un instrument cu claviaturd sau de un grup de instrumente.
bel canto - (cuv' it' ,,cent frumos") expresie folositi irrspecial in
arta clasicd italiand,referindu-se la un stil care pune accent
pe interpretarea vocali,,frumoas5...
bipartiti - forrn5 alcdtuiti din doub secliuni complementare. De obicei, prima secfiune
se incheie pe dominanti sau la relativa
majord; cea de-a doua secflune se intoarce la tonic6.
bitematism - termen care desemneazd folosirea a doud teme in construcfia
unei forme (spre exemplu, in sonata clasici).
bizantini - (despre muzicd) teptezentatilprin repertoriul de cdntece religioase folosite
in cultul ortodox.

L54
 caccia - (cuv. it. ,,vandtoare") gen qi formd italiana din sec. al Xrv-lea, in care doud
voci in canon sunt suprapuse peste un tenor ftr6 text; printre primele forme ale
polifoniei imitative.
cadenfi - l. succesiune melodicd sau armonicb, ce inchide o frazd m:uzicald;
2. pasaj foarte omamentat, adesea improvizat, care apare in concerhrl instrumental,
de obicei cdtre hnalul p64ii intai.
cadenfi autentici - cadenld bazatd pe progresia armonicd de la dominantd la tonicd
(V-D.
cadenfi plagali - cadenld bazatd pe progresia armonicd de la subdominantd la tonicd (IV-!.
camerati * (cuv. it. ,,cerc" sau ,,asocia!ie") cerc de intelectuali sau iubitori ai artelor; cea mai cunoscut5 astfel de asociatie este
cea din Florenla, activd intre anii 1570 qi 1580.
canon - (cuv. gr' ,,reguld") 1. compozilie polifonicd la doud sau mai multe voci, aflate in imitalie continud; 2. in muzica
bizantind, compozilie formatd din noud ode distincte din punct de vedere melodico-ritmic 9i modal, hecare cuprinzdnd mai
multe tropare
cantati - (cuv. it. ,,a fi cdntatd") 1. compozilie voca-instrumentald pentru soligti Ei orchestrS, in mai multe pdrfi (coruri, arii
recitative); poate avea subiecte religoase sau laice; se aseamdni cu oratoriul, dar este de mai mici dimensiuni si are un subiect
mai pulin dezvoltat.
cantus firmus - (cuv. lat. ,,melodie fix6") melodie gregoriand pe care estebazatd, o lucrare polifonici.
canzond - (cuv. it. ,,cdntec") f . in epoca medievald, piesd vocald, inilial monodicd, apoi polifonicd; 2. in sec. al XVI-lea, lucrare
instrumentald transcrisd dupd o canzotd, vocald sau compusd pentru un instrument, in stilul unei canzona.
capriciu - (din cuv. it. capriccio - ,,capriciu") f . in perioada barocd, piesb rapidd, in stil fugato.
catch - (cuv. engl. ,,a prinde") pies6 vocald tipic englez6, care foloseste forma canonului, de obicei avdnd un text umoristic.
chaconne/ciaconl - (din cuv. it. ciaccona) 1. dans popular de origine spaniold; 2. genvaria[ional polifonic pe o tem6 in tempo
lent, in mdsurd ternard.
chanson - (cuv. fr. ,,cdntec") gen vocal laic in Franfa; din sec. XIV - XVL lucrdrile cu aceastd denumire devin polifonice.
chanson de geste - (cuv. fr. ,,cdntec de fapte") gen epic medieval care povestea faptele de vitejie ale eroilor, fiind cdntat pe
anumite formule melodice.
Clasicism - perioadd. a istoriei muzicii, cuprinsS aproximativ intre 1730 gi 1830; este precedati de Baroc gi urrnati de
Romantism.
clavecin - instrument cu claviaturd foarte popular in sec. XV - XVil; se deosebeqte de pian sau de clavicord prin faptul ca
mecanismul ciupea corzile, nu le lovea.
comuniune - cdntare din Proprium Missae, inilial cdntatd in timpul impdrtdqaniei.
concert - l. in sec. al XVII-lea, ansamblu instrumental ori vocal sau lucrare compusd pentru un astfel de ansamblu; 2. compozilie in
care unul sau mai multe instrumente solistice sunt acompaniate de orchestrd.
concerto grosso - (cuv. it.) lucrare instrumentald bazatd, pe contrastul dintre sonoritatea unui mic ansamblu de instrumente
solistice (concertino) qi orchestrd (tutti sau ripieno).
concert solistic - gen de concert pentru un singur instrument qi orchestrd, format din trei pdr-ti,
repede-lent-repede, apErut cdtre sfhrqitul epocii Barocului.
condac - gen muzical bizantin, de tip imnic, apdrut in sec. V.
conductus - (cuv. lat.) gen vocal polifonic apdrut in sec. al XII-lea, situat intre organum gi
motet.
coral - imn religios specifrc cultului luteran, cu formd stroficd, inilial monodic, pentru a putea
fi cdntat la unison de toatd congregafia; mai apoi este armonizat la patru voci, iar in final se
transformd in compozilii polifonice complexe.
Credo - (cuv. lat. ,,Crezul") a treia dintre cele cinci piese muzicale din Ordinqrium Missae.
curanti - dans in formd bipartitd, in metru temar qi in tempo moderat. De obicei, urmeazd
alemandei in suita instrumentald.

dezvoltare * 1. proces de travaliu tematic prin variere, combinare, fragmentare etc 2. in

fugd, episodul de dupd expunerea subiectului; 3. in forma de sonatd, secliunea dintre
expozilie qi reprizd, caracterizatd prin modulalii gi prin prelucrarea temelor din expozi{ie.
diminuare - tehnicd de prelucrare contrapuncticd, constdnd in micqorarea uniformS a valorii
Drama liturgicd notelor unei teme sau a unei fraze mtlzicale.
dinamici - termen ce se referd la intensitatea sonoritililor muzicale; nuanle.

155
discantus - (cuv. lat. duis cantus - ,,cdntare separat6") 1. vocea de deasupra cantus firmus-ului in polifonie; 2. formd polifonicd
specificd, apropiati de organum-ul liber (vocile se miqcd at6t paralel qi obli" sau contrar), diferenla const6nd in aptut ca
vocile au acelagi ritm. "at
disonan{i - relalie intre sunetele de indllimi diferite care, ascultate in acelaqi timp, produc o senzatie de instabilitate gi cer
in consonan!6.
r ezolv ar ea
divertisment - (din cuv. it. divertimento) gen cameral compus din mai multe piese muzicale cu caracter diferit, asem6ndtor cu
serenada.
drami liturgici - l. dialog purtat pe un subiect religios, cu o ac,tiune dramaticd;2. gen dramatic medieval care includea si
numere cdntate.

eh - (din cuv. gr. echos -,, glas") mod bizantin; glas.

estampie, estampida - (din cuv. sp. estampido - ,,loviturd cu piciorul") dans instrumental medieval de origine spaniold, in
metru temar.
etos - (din cuv. gr. ethos - ,,morav, obicei") 1. comportament moral, elic; 2. in teoria grecilor antici - caracter, stare sufleteasci
sau efect emolional pe care il puteau transmite anumite moduri.
expozi{ie - f . in fugd, sec}iunea in care tema apare rdnd pe rdnd la toate vocile pentru care este scris6 fuga; 2. in forma de sonatd,
secliunea in care apare tema intdi (la tonicd), urmat6 de punte gi apoi de tema a doua (la dominantisau la relativa majord),
incheindu-se cu o concluzie;

F
fantezie (din cuv. it.fantasia) piesd instrumentali improvizatoicd,, cu formd liberd.
-
faux bourdon - (cuv. fr.) tehnicd de compozi{ie specificd polifoniei de inceput, la trei voci,
dintre care doud merg in sexte paralele, iar o a treia este c0ntatd intre ele, in cvarte paralele
fald de melodia superioard (rezultdnd un paralelism de ter{e qi sexte, similar gymel-ului
englez).
final[ - sunetul stabil al unui mod, in jurul cdruia gravite azd toate celelalte; nota cu care se
incheie un c0nt scris in acel mod.
S cend din,, Fla ut ul ferme catu forml - structura unei compozilii sau a unei pdrfi dintr-o piesd muzicald,bazatdpe anumite
principii.
frottola - (cuv. it. ,,glum5") gen specific italian din sec. XV-XVI, in stil polifonic, pe texte cu conlinut glume!, anecdotic.
fugi - formi a polifoniei imitative, bazatt pe o temS expusd la cdteva voci, dupe un plan tonal-armonic precii.

galliarda/gagliarda - (din cuv. fr. gaillard -,,vesel, binedispus, vioi") dans instrumental din sec. al XVI-lea,
in metru ternar qi
tempo rapid; in suitele instrumentale ale sec. al XVII-lea era precedatd de pavand.
gen - tip sau categorie de crealie muzicaldl definit, de obicei, fie de o anumiti formd (de
exemplu, sonata), fie de mijloacele de
rgdare a respectivei compozilii (de exemplu: trio, cvartet, simfonie).
gigl - vechi dans popular englez din sec. al XVI-lea; ultimul dans din suita instrumental5 standard in Baroc; are formd
bipartiti,
qisura ternard gi tempo rapid; expunerea tematicd se face uneori in fugato.
Gloria - (cuv. lat. ,,Glorie") cea de-a doua din cele cinci piese muzicale dtn Ordinarium Missae.
Gradual - (din cuv. lat- gradus) piesd din Proprium Missae, c6ntatd dupd citirea din scrierile Apostolilor; de obicei este
melismaticd qi cdntati in stil responsorial, unul siu mai mu[i soliqti alterndnd cu corul.

heterofonie - tip de organizare a discursului muzical, in care o melodie este interpretati simultan de doud
sau de mai multe
voci, cu mici diferenlieri; spre exemplu, o voce interpreteazd,melodia simplu, cealjte, omamentat.
hexacord - (din cuv. gr. ,,cinci corzl") scard muzicald formatd din $ase sunete ce se succed treptat.

I
Introit - (din cuv. lat. introitus - ,,intrare") prima piesd din proprium Missae.
inversiune - tehnicd de prelucrare contrapuncticd, ce retine ritmul qi conturul temei, dar urmeazd direc{ii opuse.

kithara - instrument din Grecia Anticd; o lird mai mare.

I(yrie eleison * (cuv. gr. ,,Doamne, miluiegte!") prima dintre cele cinci piese din Ordinarium Missae,bazatdpeun text preluat
in misa catolicd din liturghia bizantind.

156
libret - (cuv' it. ,,carte micd") texrul literar pentru o operd sau pentru alta lucrare muzical-dramaticd.
lied - (cuv. germ. ,,cdntec") in Renastere, compozilie muzicaldvocalS sau vocal-instrumentala, monodicd sau polifonic6, pe un
text in limba germand.
liturghie - principala slujbd religioasd la cregtini; include anumite texte care pot fi cAntate sau recitate.
l5uti - instrument cu corzi ciupite, cu g6tul incovoiat qi cutia de rezonanld bombatd; foarte popular de la sfdrqitul epocii
medievale pdnd in Baroc.
lyra - instrument muzical rudimentar, format dintr-o cutie de rezonan,td, doub brale in formd de coame qi mai multe coarde,
folosit in Antichitate pentru acompaniere, atunci c6nd se recitau poeme.

madrigal - 1. formd poeticd qi muzicald din sec. al XIV-lea, alcdtuitb din trei strofe urmate
de un ritornello; 2. poezie italiand din sec. al XVI-lea, cu un num6r nelimitat de versuri,
fiecare, din 7 sau 8 silabe; 3. pies5 polifonicd bazatd pe un astfel de poem.
madrigal-comedie - la sfrrqitul sec. al XVI-lea qi inceputul sec. al XV[-lea, termen
referitor la o serie de madrigale carereprezintdo succesiune de scene sau o acliune dramaticd l,
simp16.
madrigalism - tehnicd ce face uz de mijloace muzicale, pentru a sugera o reprezenta[ie
sonord a cuvintelor sau ideilor din text.
Meistersinger - (cuv. germ. ,,maestru cdntire!") tip de cantdre! gi poet-compozitor german
din sec. XIV-XV[, membru al unei bresle care cultiva un stil cu reguli de compozi{ie foarte
stricte;
melismi - ornament in muzica vocald, care cuprinde pe o singurd silab5 mai multe sunete
aliturate unui sunet principal.
menuet - la origine, dans pentru o singurd pereche, in ritm ternar, intr-o migcare lentd; in
Meistersinger timpul lui J.B.Lully devine dans scenic acompaniat de un trio instrumental; preluat in suita
instrumentald barocd qi, ulterior, in simfonia clasicd.
' Minnesinger - (cuv. germ. ,,cdntdrel al iubirii") tip de poet-compozitor din Germania
medievald, care compunea cdntece monodice, in special pe teme de dragoste (Minnelieder).
misi - (din cuv. lat. missa) 1. cea mai importantd slujbd in Biserica Romano-Catolicd;2.lucrare mtzicaldbazatd,petextele din
Ordinarium Missae: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus-Benedictus qi Agnus Dei.
monodie - tip de organizare a discursului muzical, caracleizatprin prezen{a unei melodii pe o singurd voce, solo sau amplificati
de un ansamblu la unison sau la octavS.
monodie acompaniat[ - tip de scriiturd omofond in care existi doar o melodie principald, acompaniatl de acorduri sau de alte
tipuri de figuralie armonicd.
motet - (din cuv. ft. mot - ,,cuvdnt") compozilie vocald polifonicd; primele motete addugau un text unei secfiuni existente; in
sec. al XIII-lea motetele aveau doud sau mai multe voci, fiecare cu textul sdu, religios sau chiar laic, in latind sau in francezd,
deasupra unui tenor. incepdnd cu sec. al XV-lea, orice compozifie polifonicd pe un text latin, altul decdt cel al misei, va fi
denumit6 motet; din sec. al XVI-lea termenul se aplicd qi lucrdrilor religioase scrise in alte limbi.

neumd - sefitn de notafie muzical5 fird portativ, folosit in Evul Mediu in cdntarea liturgicd.

octoih - principala carte de cintdri a cultului ortodox, cuprinzdnd organizarea trrruzicald, a slujbelor religioase care au loc intr-o
sdptimdnd, pebaza celor opt moduri bizantine.
offertorium * piesb din Proprium Missae, cdntatd, in timp ce se pregdtegte impdrtdgania.
omofonie - tip d" otgantzare a discursului m:uzical, caracteizat prin predominanJa unei linii melodice asupra celorlalte, care o
intregesc armonic (form6nd acompaniamenful).
operi - (cuv. it. ,,lucrare") compozilie muzical-dramaticd, cu caracter scenic, al cdrei text (bazatpe un libret) este in intregime
cdrfiat1' lucrare pentru soliqti, cor, orchestrd gi balet.
operi bufii - (din cuv. it. ,,operd comicd") gen de operd comicd italiand din sec. al XVII-lea.
operl seria - ( in. it. ,,oper6 serioas6") gen de operd italiand din sec; al XVIII-lea, cu un subiect serios, cu un caracter pregnant
dramatic.
opus - (cuv. lat. ,,lucrare") lucrare sau colecfie de lucrdri din acelaqi gen; termen folosit pentru catalogarea lucrdrilor din crea-
tia unui compozitor.

157
 oratoriu - gen muzical dramatic care a luat nastere in sec. al XVII-lea; se aseamdnd cu opera prin
existenla ariilor, a recitativelor,
ansamblurilor, corurilor gi a muzicii instrumentale, dar diferd de aceasiu p.in lipsa migcdrii
scenice, a decorurilor qi a costumelor;
de obicei libretele folosesc subiecte religioase.
ordinarum Missae - (din cuv. lat. ordinariun - ,,obignuit") pa4ile cAntate din misd, care au acelagi
text la orice slujbd de-a
lungul anului bisericesc,
organum - una dintre cele mai vechi forme polifonice din sec. IX-XIII, care addtgauna sau
mai multe voci unui c6nt gregorian
exlstent.
organum duplum - in polifonia de la Notre Dame, un organum la doui voci.
organum liber - tip de organum in care vocea addugati foloseqte atdt migcarea paralela cdt qi
miqcarea oblic6 qi contrar6.
organum melismatic - tip de organum la doud voci, din sec. XII, in care cantus
firmus era inionat de tenor in note lungi c6rora
le era addugatd o voce superioard melismaticd, in valori de note mai mici.
organum paralel - tip de polifonie ln care vocea addugatd are o miqcare paraleld cu c6ntul dat.

It)
pasiune - (din cuv. it. passione - ,,patim6, durere, suferinld") lucrare muzical-dramaticd
in
genul oratoriului, descriind suferinfele lui Hristos, aga cum sunt redate de evangheligti.
passacaglia - L. la origine, vechi dans de origine spaniold gi italiand, cu miscare
lintd qi grava;
2. gen varialional din Baroco asemindtor chaconnei, in formi de varialiuni polifonite, pe o
temd de opt misuri, de obicei in metru ternar care se repeti in bas.
pavan[ - 1. vechi dans de origine italiand sau spaniold, cu ritm gi miqcdri lente, cu caracter
Psalterion ceremonios; 2. dans din sec. al XVI-lea, in metru binar qi tempo lent, cu trei secliuni repetate
(AABBCC); adesea urmat de o galliarda.
mai murtor
rinii melodice care se i","r"?i::f,-:lj:;J:?l; :;?HXffifr':,TH1:jfr;',j;1ii.:11TJ;i,l,',"?:lH,'Jfi?1'-erea
"fid
preludiu - pies6 introductivd pentru un instrument solistic, adesea in stil improv izatoic;l. prima parte
asuitei instrumentale;
2' piesi ce precede fuga, formdnd un contrast de structurd gi atmosferd cu aceasta; 3. introducere
instrumentald (in general, la
orgd) pentru un coral luteran.
(muzictr) programatictr - muzicd instrumentald a cdrei structurd este determinatd prin
date extramuzicale (inspirate din natur5,
literaturd, arte plastice etc.).
Proprium Missae - (din cuv. lat. proprium - ,particular, adecvat") piese din misd, care
au texte diferite, in func{ie de perioada
anului in care este oficiatd slujba (Proprium di reyror! sau ae sfrn1ii cdrora le este
dedicate (proprium de sanctis).
psalm - imn religios biblic; unul dintre cele 151 de astfel de imnuri, cuprinse
in Vechiul Testarnent. Cdntarea psalmilor a fost
o parte importanti in muzica de cult a evreilor gi apoi ln cea a cregtiniloa indiferent
de rit.
psalterion - vechi instrument muzical cu coarde ciupite, de form6 triunjhiuhra,
intrebuinlat p6nd in Elul Mediu.

quodlibet - (cuv' lat. ,,crrm vd place") compozilie alcituit6 din fragmente diferite, pentru a pune in valoare virtuozitatea
interpretului ori cu scopul obfinerii unui efeci comic.

rispuns - in expozilia unei fugi, cea de-a doua intrare a temei, de obicei la dominantd.
recitativ - mljloc de expresie specific muzicii de oper[ qi celei vocal- simfonice (cantatd, oratoriu); textul este de obicei c6ntat
intr-un mod non-melodic (adesea pe aceeagi notd, recto tono); vehicul al dialoguiui
- face tegatuia dintre arii qi este ln acelaqi
timp mijlocul artistic prin care acliunea operei avanseazd.
recviem - misl funebri din care lipsesc Gloria qi credo, dar care cuprinde adi]ional
piese din proprium Missae(Introitus -
Requiem aeternam, Secventi Dies irae etc.)
repriztr - ultima secfiune in forma de sonatii, constdnd ln reluarea transformati tonal (tema
a doua revine la tonic6) a expozif,ei.

S
simfonie - uvertura italiani, alcituitli din trei sectiuni: repede-rar-repede.
singspiel - gen muzical-dramatic german, datind din perioada Barocului, in care
textul vorbit altemeaztr cu c6ntece qi dansuri.
sonattr - (din cuv. it. suonare - ,,a cdnta la un instrument"); 1. piesd instrumentaltr pentru
unul sau mai multe instrumente. in
Baroc desemneazr o pies[ instrumentali cu sec]iuni tuu *iq"ari"ontrastante, folosind
adesea contrapunctul imitativ; 2. gen in
cAteva plr1i, pentru unul, doud sau mai multe instrumente.
sonata da camera - tip de sonati a tre compus pentru trei instrumente; formb asemdndtoare suitei, pd4ile avdnd titluri de
dansuri: alemanda, curanta, sarabanda, giga q.a. Aceastd sonatd con{inea clavecinul in grupul continuo.
sonata da chiesa - tip de sonat6 a tre compusd pentru trei instrumente, doud instrumente melodice, qi basul continuu avdnd
inilial intre trei gi cinci pdrli contrastante ca tempo, iar din a doua jumitate a Barocului, patru p64i. Conline orga in grupul
continuo.
(formi de) sonattr - formd muzicalS bazatd pe trei secfiuni, constdnd in enunlarea a doud teme diferite, contrastante (expo-
zilie), care vor fi trecute prin travaliul tematic (dezvoltare), pentru ca apoi sd revind in forma inilial5 (repriza).
stile antico - (cuv. it.) stil folosit in muzica de dupi anul 1600 pentru a imita vechiul stil contrapunctic al lui Palestrina. Era
folosit indeosebi in muzica bisericeascd.
stile moderno - (cuv. it.) stil caracteristic sec. al XVII-lea, ce folosea basso continuo qi aplica regulile contrapunctului intr-un mod
liber.
(formi) strofic[ - (despre un poem) compozilie alcdluitb din una sau mai multe strofe echivalente ca form6, {tecare putdnd fi
cdntat5 pe aceeaqi melodie; forma stroficd a unei lucrdri vocale constd intr-un poem in care fiecare strofb se intoneazdpe aceeaqi
melodie.
subiect prima expunere a unei teme, in cadrul formelor polifonice bazate pe imitalie (fugd, ricercar, invenfiune).
-
suitl - (din cuv. fr. suite - ,,succesiune,
urmare'o) gen muzical alcdtuit din mai multe dansuri contrastante ca migcare qi expresie.
In Baroc, suita este formatd din patru dansuri cu diferite denumiri, in funclie de zona geograficd de unde provine (alemanda,
curanta, sarabanda, giga).
simfonie - lucrare orchestrald de mari dimensiuni, constdnd de reguld din patru pdrli, partea I - allegro, in formd de sonatS,
partea a II-a, lentb, in formS de lied sau temd cu varialiuni, partea a III-a, menuet, qi partea a IV-a, allegro-rondo final,

tabulaturi - sistem de notalie muzicalE pentru l6utd sau alte instrumente cu coarde ciupite, bazatin principal pe digitaliile
folosite.
tem[ - subiectul muzical al unei compozilii sau al unui set de varialiuni.
tempo - (cuv. it. ,,timp") viteza cu care se executd o piesd mvzicaI5,, conform confinutului gi caracterului ei.
tenor - in polifonia sec. XII-XII, vocea care intoneazd cantus firmus.
tetracord - grup de patru sunete consecutive ale unei scdri muzicale.
tocatii - gen improvizatoric cu formd liber6, de mare virfitozitate, care poate include secliuni imitative.
Tract - secvenld din Proprium Missae care inlocuieqte Alleluia in anumite zile.
trio - compozilie sau parte dintr-o compozilie muzical5,, scrisd pentru trei voci sau pentru trei instrumente; grupul celor trei
executanli sau al celor trei instrumente care executi o asemenea compozilie.
(formi) tripartit[ - formd in trei secfiuni principale, in care prima qi a treia sunt identice sau strdns inrudite, iar secliunea din
mijloc contrasteazd cv acestea, crednd astfel o secvenjd ABA.
trio sonattr/sonati a tre - gen compus pentru trei instrumente, doud melodice (fie doub viori, fie flaut gi oboi etc.) qi basso
continuo.
trop - scurt fragment inserat in cdnt5rile gregoriene deja existenie, alcdn;jl dintr-un text qi o melodie, o omamentafie sau doar un text.
trubadur - poet-cdntiref provensal din Ewl Mediu; compunea cdntece monodice in vechea limbS francezd din sud (langue
d'oc), in sec. XII-XII.
truver - poet-cdntdret fratcez din Elul Mediu, in nordul Franfei, in secolele XII-Xil.
tutti - in concertul solistic qi concerto grosso, desemneazd intreaga orchestrI. Indicafie muzicald insemndnd ,,cdntat de toli
executanfii". Denumit qi ripieno (it. ,,plin").

varia{iune - modificare a unei teme muzicale sub raporlul melodiei, al ritmului, al mlsurii, al armoniei, al tonalit}ifii etc.

K
viel5 - instrument medieval cu coarde, acfionat prin frecare. SkSmoq al viorii.
vihueli - instrument spaniol cu coarde ciupite.
villancico - (cuv. sp.) cdntec polifonic de facturd popularE, din Spania, asembn6tor frottolei italiene, alcdtuit din cdteva strofe
incadrate de refren; forma este ABBA, iar refrenul (it. eslrihillo) este plasat la inceputul
cdntecului, fiind urmat de strofe (it. copla sau mudanza) qi incheiat cu o strofb cdntatl pe
muzica refrenului (it. vuelta).
villanella - cAtrtec sau dans tbrLnesc napolitan din sec. XVI-XVIL plin de voie bun6, de
vitalitate, in general pe trei voci in stil omofon.
virelais - formS de origine ftancezl, caracteizathprin altemanta refren-strofb, in structura
ABBA. l. denumirea englezeascb pentru clavecin; 2. instrument rudimentar cu clavia1;.;r:5,,
asem6nltor cu clavecinul.
Wrginal

ts9