Ir

(P
SERIA
Patrimoniu
l)e acelaql autor
ln cetalogul seriei:
Nuvclc
 Reperu trborlco-llter,are
de D. VATAMANIUC
trOAI\
SLAV{CI
MARA

Coperta seriei : Constantin Gulutii

 I
SARACUTII MAMEI

A rhmas Mara, seraca, v[duv{ .cu doi copii' sera-

Edilie princeps : Moro Roman' Bu-
dapesta, Institutul de arte grafice
,,Luceafarui", 1906
Edi{ia reproduce textul dttph Opere,
VIL Text stabilit 9i variante la
vol. VII : C. Mohanu. Bucuregti, Edi-
tura Minerva, coleclia ,,Scriitori ro-
m6ni", 1973
Ju, ir"ata qi'voinicS' qi harnici 9i Dumnezeu
""tiia"]i, "ru
a mai ldsal sd aib5 Ei troruc'
Nu-i vorba, Bil;;;;, r[posatul' era' cind a fost'
gua"u t"ai bucuros la birt
mai mult cirpaci a""ii "iilut li insd copiilor yrgo. doul
decit acas6 ; tot ti-iu ;;;d; din dealu1 despr'e
I"i"'a""p*rri pe tui'la--I/Iur6gului'
p" "iq.t" de zestre' Apoi'
io"--otepai"se
P6uii; si casa, "ut"?t"ti-" Radna e Radna' Lipova e
mare lucru pentru ;-G;;p"t!i' t" duci in doui ceasuri'
numai aci peste M;fq;;;i.t at"g qatra ;i coqurile pline
Marfi ain irreup ffiarl-gi scort"al Murdsului' unde se
i" ;;il il';" o"td;;;;1"'-drept
't";;;ina -'muraqenii pini de
adunl Ia tirg 'ne -i1
pinf, de pe la Cuvin' Joi
SovirEin qi Soboteiir'iii poagot""ii pe tdrmul]e
dimineala ea treceV"*q"i 9i intinde,qatra la Fdget' Ce-
sting, unde uu ua',ta lin6lenii
pini de pe
Vineri noaptea' dupd cintatul coco-
;;il;u-;i
''"; Sin-Micleuq' prindi cu gatra in-
;ffi, pr"-"a Ia Arad, ca ziu,a s-o din qapte
aduni
tinsi in piala cea *"t"' unde lumea se
tinuturi. nu-!i iese niciodati
Dar lucrul cel mare e c6 Maracumndrd
poate ce g[se$te ;
cu gol in cale ; "i"a" ce gbseqti
Ei
ta Lipova ori 1a'AT''1
duce de la Radna ;;;;;";
giseqti la Radna ori la Li-
si aduce de la Arad";;"; ";
e pentru ctinsa ca si nu mai
l'";;.";";;'^i;;^;p;;;ie
aducd ce a dus gi vinde mal bucuros cu clgtig pulin decit
ca sd-i ,,cloceascd" marfa.
Numai in zilele de Sintd Mdrie se intoarce Mara cu
coqurile degerte la casa ei.
Sus, pe coasta unui deal de la dreapta MurdEului, e md-
ndstirea
i.
minoritilor, vestita Maria Radna. Din turnurile
bisericii mari si frumoase se vdd pe MurSg 1a deal ruinele
acoperite cu mugchi ale cet5lii ae U goimo; ; in {a!a bi-
sericii se intinde Radna cea frurrloasd Ei peste Murdq e
Lipova cu turnul sclipicios ;i plin de zorzoane aI bisericii
romAnegti, iar pe Murdq Ia vale se intinde qesul cei ne-
sfir,,sit al Jdrii Unguregti. lMara insd le trece toate cu ve-
derea : pentru dinsa nu e decit un loc larg in fala minds-
tirii, unde se adund lumea cea multd, grozav de multd
lume.
Cicd e acolo in biserica aceea o icoand f.Sc6toare de
minuni, o MaicS Frecist5 care ldcrdmeazS qi de a cbre"ra
vedere cei bolnavi se fac slindtoqi, cei sbraci se simt bogali
gi cei nenorocili se socctesc fericili,
Mara, de;i cre;tin5 adevdratS, se duce gi ea citeodatS
la biserica aceast;1, dar se inehinb creEtineqte, cu cruci qi
cu rn5tdnii, cum se cuvine in fala lui Durnnezeu, Cd
icoana face minuni, asta n-o crede ; gtie prea bine cd o
Maicd trrecisti nenefeascd nu e o adev5ratd ll{aic6 Pre-
cistd. E insb altceva la mijloc. CSlug6rii, care unnhld ra'pi
ca-n psl6[ gi se strimbd grozav de urit, au o gtiin!5 tainici
gi gtiu sd facb fel de fel de farmece petrtru ca boaia sd-qi
vie la leac, sdracul s5-gi gdseascd sprijoana gi. nenr:rocitul
sd se fericeascfi. Rine face dar lumea care rrine la iVlaria
Raclna si se inchi.ne, qi Marei ii ride inirna cinil pe la
Sinte h{6di timpul e frumos, ca lumea sd poatd veni cale
de o sdptimind de zile, cete-cefe, cu praporetre in vint,
cu cr"l-rc.ile irnpodob,ite cu flori gi cintind psal'ni ;i litanii.
Acum, cind vin sutcle gi se aduni miile pe locul cel iarg
din fala mindstirii, acum e seceri;ui l\4arei, care dimineala
iese cu co;urile pline gi seara se intoarce cu ele goale'
De aceea se inchin5 Mara gi tn fala icoanei, apoi iqi ia co-
pilagii, pe care totdeauna 'ii poarti cu dinsa, li dd ptilin
inainte !i le zice : ,,finchinaf,i-vd qi voi, sbrdculii marnei !'"
Sunt sdraci, sdrbcufii, cd n-au tatd; e sdracd qi ea, c-a
rdmas vdduvS cu doi copii ; cui, Doarnne, ar putea s5-i
iase cind se duce la tirg ? cum ar putea dinsa sH stea de
dirninea!5 pirr5 seara f6rb ca s[-i vadd ? Curn, eind e atit
de bine si-i vezi ? !
Umb16 Mara prin lurre, aLeargA sprinte'9i, * lit-
guie;te qi se ceartd cu oamenii, se mai ia 9i de cap cite-
Ed"td, plinge qi se plinge c-a rdmas -vdduvd, qi apoi se
uitd impregiur s5-9i vadd copiii ;i iar ride'
,,To,'t nlare nimeni eopii ca ming l$ iqi ziae-ea,
qi ni-
*.ni tt,t poate s-o gtie aceasta mai bine decit dinsa' care
zlua toata vecle mereu copii gi oarneni qi nu poate sd
vad6 fiinlb omeneascb f5ri ca s-o pun* aldture'a de copiii
ei. I{ult sunt sdndtogi 9i rumeni, voinici 9i plini de vial6,
cleg,tepfi gi frumoqi,' r5i sunt, mare rninune, qi e lucru
qUirt ca oameni de dai Doarnne numai din eopii rii. se. fac'
' h{ai sunt qi zdren{5roqi qi descuifi qi nepeptinali qi
nespdlafi. gi obraznici, sir6culii, mai,rrei ; dar tot cam a$a e
qi-***" lor ea insdqi; cury altfel.ar p-utea si fie o vEduvi
iSraeA ? cunn ar putea sd fie copiii s6raei' eare igi petrec
virala in tirg, printre picioarele oarnenilor ?
Muiere-mare, sp-etoasd, greoaie s,i cu obrajii bituli d-e
sclareT de ploi qi de ,rittt, Mara s-ti ziua taatil sub qatrd,
in dcsul rnesei pline de poallle 9i de turtS dutrce' La stinga,
* *s"f *r, p"q?", iar li clreapta clocoteqte apa-fierbinte
pentru ,,vor-novigti", pentrtt-care. rade din cind in cind
iriear:ul'de pe mas6. iopiii aleargi qi iqi eaut& treab6, vin
cind sunl tl;minzi qi iar se duc dupi ce s-au s6turat'
r" 1o""5 voiogi, tnai se bat fie intre dinqii, fie cu alfii*
":,ui
si 'b*ill,
z:iur trece Pe nesirntite.
-nn'-ra,
'- de cele mai multe ori, mdninci ea sin-
grrue,- J*uur,ece copiii, obosifi, adorm, in vreme ee ea ge-
i-"-1e ,",rit-t.area' Mdninci insi rnama qi pentru ea, 9i pentru
copii, Pac-tt ar fi sh rlmiie ceva pe mile'
Apoi, dup$ ce a mai biut qi o ulcicb {u "p-" brrnd, ea
sicoate sicule1ul, ca s5 faed socoteala' Niciodatd insd ea n-o
l'ur:c numai pentru ziua trectlt5, ci pentru toati viala'
Srir;rirtcl dobinda din capete, ea pune 1a o parte banii pen-
tru ziua de mine, se dule la cipdtiiutr patului 9i aduce eei
tr'( i citjl:api: unul pentru zilele de bS.trinele qi pentru
in-
rrr,,r'nrintare, altul pentru Persida qi al treilea pentru Tric5'
Nu c chip sd treacd zi fdtd" ca ea si puni fie 9i mdcar
 numai cite un creigar in fiecare din cei trei ciorapi ; mai
bucr-Llos se imprumutd pentru ziua de mine. Cind poate
sI puna florinul, ea-l sdrut6, apoi rdmine a$a, singurS, cu
banii intin;i pe mas5, std pe ginduri gi incepe in cele din
urmd sd piingS.
Nu doard cd i-ar fi greu de ceva ; cind simte greul
viefii. Mara nu plinge, ci sparge oale ori rdstoarnd mese
gi coguri. Ea igi dd irrsd seam[ cit a avut cind a rdmas
vddnvd, cit are acum gi cit o si aibd odatd. $i chiar Mara
si fii te moi cind simti cd e bine sd fii om in lumea aceasta,
si alergi de dimineata pind seara gi sd qtii ci n-o faci
degeaba,
Peste zi ea vede multd lume, qi dacd-i iese-n cale vreo
femeie care-i place gi ca fire, gi ca stare, gi ca infS{iqare,
ea-gi zice cu tainicd mullumire : ,,Aga are sd fie Persida
mea !" Iar dacd birbat e cel ce-i place, ea-;i zice : ,,A;a
are sd fie Trici al meu !"
Era una, preuteasa de la Pecica, o femeie minunatS,
qi dulce la fire, gi bogati, qi frumoasi : ar fi spart Mara
toate oalele dacd cineva s-ar fi incumdtat sd-i spund cd
Persida ei n-are sd fie tot a,sa, ba chiar rnai qi mai. Iar
preuteasa aceea stdtuse patru ani de zile la cdlugdrilele
din Oradea-Mare : era deci lucru hotSrit ci Si Persida are
sd stea cel pulin cinci ani la cilugdrilele din Lipova.
A qi fdcut Mara ce-a fdcut, gi maica Aegidia, econoama,
i-a fagdduit c5-i va lua copila gi pentru numai 60 florini
pe an, cdci e vdduvd cu doi copii, sdrS.cutii de ei. Au trecut
insd doi ani de atunci, Persida implinise noud ani, gi
Mara nu se putea hotdri sd dea atita bdnet pentru
nimic. Ar fi putut sd dea ; avea de unde ; asta- ea ins6;i
o qtia mai bine decit oriqicine ; dar n-o ierta firea sd
rumpi din nici unul dintre cei trei ciorapi.
Tricd ii f5cea mai pufind bdtaie de cap.
Era un om la Lipova, Bocioacd, starostele cojocariior,
care lucra vara cu patru qi iarna cu zece calfe, scotea la
toate tirgurile cele mai frumoase cojoace, linea tbierea
cdrnii in arindd gi avea de nevastd pe Marta, fata pre-
otului de Ia Cladova. Minunat om ! trebuia sj fie
gi Tricd ! Iar pentru aceasta nu era - aga
nevoie de multd
gcoal5 : atit ca s5-l primeascd ucenic.
lViaica Aegidia cerea insd mult, qase florini pe lun5, 9i
pe deasupra mai erau gi alte cheltuieii.
,,Hm'? zise Mara, increlindu-gi sprincenele, 9i i-ncepu
sd iacd in gindul ei socoteala cam citi oanreni vor fi tre-
cincl in fiep"tecare an peste podul de plute de pe Mur{g'
Nimeni in iumea acedsta n-ar fi putut si facd socoteala
aceasta mai bine decit dinsa, care atita timp a stat -pe
fi fost 'adeci daci ar fi truat din
tir*""ii MurdEului. Ce-arpodului
.iortput Persidei arinda ? Futug sd dea mai mult
J!"ii'"ftii, fiindcd ,rtt ,roiu si ciqtige decit cei 60 florini
;i;;.t ;;;a pe deasupra. Apoi mai ciqtiga qi 'dreptul, de
x-g pune maia qi cogurile }a capul podului, pe unde tre-
cea toatd lumea.
Stetea Mara, stetea qi numdra in gindul ei banii, cite
doi creilari de om ;i cite zece de perechea de cai ori
de boi, numdra *u"ul qi-i aduna de se fdceau mulli, incit
ochii i se umpleau de lacrdmi'
S-ar putea oare si fii vdduvd sdracS, si-{i vezi fata
prurtu*.5, feciorul staroste in breasla cojocarilor qi inima
sii nu ti se moaie ? !
Cd lucrurile ar putea sd vie qi altfel, asta Mara nu pu-
tca s-o creadS cind-vedea ca-n aievea qum atit de bine au
sI iasd odatd toate.
II
MAICA AEGIDIA
Maica Aegidia era mititici, piEea mdrunt, vorbea
scurt qi apdsal, avea nas nu tocmai mic qi o cdutdturd
rrspri qi sirutitoare, dar se muia cind vedea lacrimi de
viduvdL : ea a stiruit ca maica priorita s-o primeascd pe
l)crsida qi pentru numai cincizeci de florini pe an, ba a
rnai gi alergat pe la d. Hubdr, economul oraqului, ca Mara
ncapdrat sd capete arinda podului..
brau cregtineqti faptele aceste, dar ea tot nu putea si
fic mullumitd de a le fi sdvlrgit'
 Sidi era, ce-i drept, foarte degteaptd gi, din clipa cind rar scdpa Costi cu fala curatd, fiindcd.sida avea gheare ca
se despdrlise de Tricd, se fdcuse ticuta, 'aqezaHj nr""f_ pisica gi ar fi sdrit qi in foc pentru frdliorul ei'
titoare, aproape blindd ; nu era insri chip s_o aeitaci A* Tocr,nai de aceea' poatb, Costi era foarte aspn'r fa!5
deprinderile ei urite, s-o iii peptdnatd gi du minilc. cr_rralg;. cu Tric5, pe care il gtia acum singur' -
nici s-o aduci la buna*cuviinli. Apol iWara v"rr"* *.i.ii Tric6, strigd el r5stit * stdi frumos !
pe la mdnistire ca sd se piingd cd lumea nu mai trece pe -TricS se -ridici indrdznef in picioare: i se f[cuse e
pod nici de ia Radna la Lipova, nici de ia Lipova la Raclria, nedreptate.
incit maica Aegidia, muiatd cle lacrdmilu ui ,* mu_l1u.neJ ! strigd Costi'
gi cu patru florini pe luni, punea al cinciiea de la dinsa. - $ezi
Daci vreiu Eed; daci vreau stau, r[spunse Tric5'
farna, in sfirgit, dupd ce Murdqul a inghefat gi nirne-ni -
-- eqti tu ca sd-mi porunceSti m!9 ? !
Cine
nu mai pldtea cei doi creilari, maica cea 'cu qdutiturd C"if"fti Ecola.ri incepurh sE ridi -cu. gurile intinse pini
aspri punea toji cei cinci ftorini de Ia dinsa qi eia foarte ,pru ,t"""hi, cdci copiif sunt oameni 9i ei 9i s-e simt- mul-
mullumiti cd Mara o mai ajutd 9i ea la imbrdcd.rnintea iffiF ;hd'vdd umilirea celor ce prea repede se inalli'
copilei. bar Costi, pui de om 9i el, nu voia sE fie umilit'
. Serile apoi Mara
tot_ i se mai umpleau,
igi_fdcea, ca de obicei, socotelile gi miia ! strigd el d6scdlegte - ln ggnunchi ! 9i,
- se Ei du'se ca s5-l fFlie^ne,Jric5,
ba mai virtos ii erau piini ochii - porunca,
rostind
de lacrdmi. Tricb, cu vreo trei ani mai mic decit Costi' nu se sim- ^---
gingur lucru o punea citeodatd pe ginduri. prea se tea destoinic s5 lie piept cu acesta : cu cit mai mic era insd
fdcuse blindd Persida : nu care oumva &lugdrila aceea ;;;, cu atit mai mire ii era hotirirea, 9iptel Etia s5 mugce'
s-o momeasc5, s-o farmece qi s-o facd qi pe ea c5iug5riia *a ,gittG qi sd dea cu picioarele, oeea-ce il umplea
99*li gcolari.se
smeritd. ,,Mai bine moartd !,, Dar nu ! asta nu era
tin!5 : neam de neamul ei n-a fost om smerit ; tot",cieg_
pi.i_ ." i'tit *'"t virtos de minie, cu cit cei1alli Trici
r.ai.iitta pe binci gi rideau cu hohote de citefieoridecit
tini adevdrali ! Apoi Trici se fdcuse gi el bdiat a;ezat, ai- if t i**t"u'bine. Astfel invingerea nu putea si s:a a
cultdtor _qi bgn gcolar. Asta vine cu virsta la copiii care irri ttl"A : bdtaie, ce*i drept, a mincat, pdrul i- galrt
in
sunt rdi de mici. rdrit, gitul ii era zgitiat, dir din bancd tot n-a ieqit 5i
.. A$ur, citeodat5, iqi mai aduc, nu-i vorba, qi ei aminte de pri aecit d.
;;;;";lii;,t 1-" rdminb intreagd' Bl6gu!5, care linea ca autori-
timpi.lrile trecute. *'GilJ
tatea lui Cosii sd
lntr-o frumoasd zi de primdvard d. invd![tor Bld- d1n qcoala, Tric[ a-"luat-o, ca de obicei, drept
guld a venit mai tirziu decit de obicei la gcoald. Ii pldcea snre 'pod. unde mum6-sa aduna creilarii qi iqi vindea
mult s5- pescuiascd, se topiserd cam iute zdpezile, [,turdqr_rl iii.fr?if*. Cit s-a bdtut cu Costi gi cit 'a stat in genunchi, o
se umflase gi apa era tulbure, cum e mai buni pentru ;ila;t iacrimi nu i se ivise in ochi, abia- lcum, .dug6
pescuit. $i era lucru qtiut cd, in lipsa d-Iui Bldguld, Costi ce fe v6ru singur, incepu sd qteargi din cind in cind cite
Balcovici e acela care pune mina pe nuia, ca si lie buna- o lacr5md. Ah*! cum ar fi voil s6-l poatd mqFca pe Costi'
rinduial6 i".if dinlilor s5-i rimiif toati viala ! Cosii era insi
dintre gc,ola.ri, dar inv5la bine gi era bdiatul turtelarului - -,,O-
mai ""*"
tare decit dinsul.
din Radna. ia-t spui eu mamei - iqi zise bdiatul - 9i o s6
Ur? e insd Bl5gu!5 qi alta Costi, degi era bdiat de tur- *-
trcacd el pe la Pod !"
teiar. In fala d-1ui Bldgu!4 Tricd steiea smirna, iar cu Ci;J ittta iro"ba era s-o fac6, el n-o putea' Degeaba
i-ar fi spus : o ficea numai sd se pling6, ca qlte ddti, cd e
Costi se bdtuse adeseori in piald, in zilele cele bune, cind uAJ""a !i ci toli igi bat joc de copiii ei, fiindcd n-au tat6'
nu era singur, ci sdreau amindoi, cu Sida, in capul lui, qi ca sd*i ocroteascd'

10 11
 !,Ah ! zise el suspinind _- de ce nu rnai e Sida
aici ? !( -
- Da ! singurd ea putea si qtie ce va sd zicta a fi bitut de
Costi.
El se strecurd fdrd de veste pe lingd un car peste
pod, apoi, trecut o datd pe cellalt !5rmure, se duse ca din
pugci pind Ia ministirea de cdlugdrile, trase clopolelul de
la intrare qi spuse, dupd ce i se cleschise, c6 mr,rmd-sa l*a
trimis s5-i aducd soru-si ceva.
T,a c;iirrgdrifele din Lipova nu puteai sd vorbeqti cu
oriqicine oriqicind qi despre origice. Sidi nu era insi
oricine, qi maica Aegidia cea asprf,, fiind totodati qi in-
feleaptd, linea sd nu rdscoale intreaga mindstire, ceea ce
ar fi fdcut daci ar fi oprit pe Sidi, care incepuse sd se
vaiete cind i s-a spus cd acum, asupra mesei, nu poate
si-qi vadd fratele. Astfel Tricd n-a avut sd aqtepte muit.
- Ce e ? ! intrebd ea rdstit5.
Uite, ._ zise el incet, ca si nu audd qi sora Marta,
care- se afla in iatacul de aldturi Cosii m-a bdtut.
Te*a bdtut el pe tine, gi - tu, prostuie, te-ai ldsat
sd te - batl !
Dacd el e mai tare !
-Persida rdmase citva timp pe ginduri, cu rdsuflarea
opritd qi cu ochii linti la un col!.
Haide !... zise apoi gi il apuc6 de braf, ca sd-l duci
spre- iegire, unde cheia era in ugd.
Sidi, Sidi ! strigd sora Marta speriati qi plecd s*o
-
opreascd.
Haide ! grdi Persida mai tare. Ea n-are voie sd ias5
- noi
dupi ! trila se invirtea' Oamenii de pe ldrmuri se speri-ard, cu
Iegind apoi in stradd, ei o luard spre pod.
Da ! Insd dincolo era Mara, $i ea n-avea sd-i vadd,
nici sd-i qtie.
Pe tdrmurele despre Lipova, de Ia pod la deal, e Si-
riria, o mare gur6 de scinduri, in care se adund sarea
adusi pe luntri de la ocnele din Ulioara, ca si fie vinduti
pentru satele de dimpregiur. In fala Sdrdriei sunt vara-
iarna, ziua*noaptea o rnullirne de ,care, iar din sus de Sd-
rdrie e pirul de mori plutitoare de-a lungu1 lirmului. per-
sida gi Tricd se strecurard printre care, ocolird Sdrdria gi
12
lnaintari spre mori. De cite ori, vara, au trecut ei MurS'
pul pe luntrita de la vreo moard !
' Acum insi nu era var5, ci primdvari, ;i Murdqul era
lat, foarte iat, tulbure-gdlbui pi ptin de spum[ 9i de vul-
tori. Morile, care alte d[!i se aflau in apropierea tdrmure-
lui, de care erau legate prin o podiqc6, acum rdmdseserd
departe spre mijlocul riului, de unde abia ii se auzeau
tociniturite monotone. Cum si ajungi ei acolo, ca s5 roage
ne vreuna dintre calfele de morar s5-i treacd ? !
' Nu era chip ! 9i totugi cei doi copii bdlani gi cu obrajii
rumeni erau rioioqi : mdlt era frumos qi bine aici in fala
valurilor ce se tivdleau greoaie spre qesul depdrtat' Venea
cu ele qi o adiere prim5v5raticS, iar dincolo, pe -coastele
de h Rldna gi de ia $oimoq, se ivea pe ici pe colo iarba
arude gi verdeala de salcie qi de rdchiti.-
* Stai ! strigd deodatd Persida. Morarii cum se duc
ei la morile lor ? Trebuie sd fie pe aici pe lingl ldrmure
vreo luntrild. N-ai si te temi I Tu qtii cd eu md pricep Ia
lopatS.
'- Eu sd md tem ? ! rSspunse Tric6' N-am vislit vara
pieu?!
- Mare lucru nici n-ar fi fost, daci ai fi putut, ca vara'
sd dai cu lopata de fund, ca si duci luntrita precum iti
place ; acum- insd Mur:5$u1 n-avea fund, valurile erau cu
muit mai iuli decit !i se pdreau de pe ldrmure -gt-lun-
triia-i ducea pe cei doi copii dupd cum voia bunul Dum-
nezeu,
Ochii cdprui ai Persidei erau plini de vdpaie : era Jru-
mos si bine. mare minune, mai ales pe la vultori, cind 1un-
tcrate aceste, cind vdzurd luntrila ugoard cu cei doi cop-ii
neajutorali in ea 9i incepurl 15 a191€e, mai ales de la
Saririe, spre mori, ca s5 ieie o luntrild gi sI Ie vie intr-a-
'
.iutor.
Ce ar fi putut adecd sd li se intimple ? li du'ceau va-
lurile cit ii duceau qi trebuia s5-i scoatd in cele din urmi
la ldrmure, cum scoate apa riului tot ceea ce pluteqte P! ea'
'Mai era insS in drum 9i podul, de care nu o dati se
izbesc qi se sfdrami plutele aduse din Ardeal' Lumea
alcrga d*r spr" pod pentru ca de acolo sd le vie cumva
inlr-aiutor,
13
 In acelagi timp se dusese prin Lipova vestea c$ o
fatd a fugit de la cdlugdrile cu un baiat. b tatA gi un biiat !
S_ a1
!i putut oare ca in gtndul lurnii fata si nu fie marel
cind fuge cu un biiat ? Degeaba i-ar fi spus cE nu era, de-
geaba i-ai fi arStat perechea; ea tot n-ar fi crezut. Mai
er,au dar gi atli oarneni la pod, in fa{a mdndstirii, ca sA
afle cum s-au petreeut lucrurile cu fuga.
Mara, poddrila, vedea c5 o migcare neobicinuitd s-a
pornit de Ia Sdrdrie qi de la mindstire spre pod. Sdri dar
de la locul ei gi grdbi spre Lipova. Uitindu-se apoi incotro
se uitau gi. oamenii, z6ri eodatd luntrila purtati de valuri
gi alte doul luntri{e minate de vislaqi voinici, care grd-
beau si o ajungd.
-La Vai de rnine I strigd ea, cuprinsd de spairnfi.
moarte s-ar fi gindit, dar nu ci sunt chiar ai ei
cop-iii din luntrita care venea, venea mereu pi iute spre
pod.
Mara incepu si alerge qi s5 cheme oameni ea si
deschidi podul, ca de obicei, cind trec plute ori lun-
tri cu sare.
Dincolo, despre Lipova, se ingrlmddea pe pod lumea
adunatd in prip5, iar in fruntea ei venea maica Aegidia,
foarte gribitd, ca o pdpu;icd trasd pe sfoar5, cu ochii ri-
di,cafi spre c€r, cu minitre incle,gtate qi rugind m,ereu .pe
l\{aica Fecioard de la Radna, fdcdtoarea de minuni, sd'le
vie copiilor intr-ajutor.
Vdzind pe maica Aegidia, Mara se opri.
De la c6lugirili gindul ei trecu deodatd la persida,
gi ochii ei se indreptard mai cu dinadins spre. cei doi
copii.
Ea rimase ea infipti, cu ochii mari, cu buzele strinse
gi strimbate in jos.
- Sfinte Arhanghele ! strigi apoi crucindu-se. Sfinta
IVIarie, Maicd Preacuratd ! BatS-vd sd vi batd, copii !
Nu, grii dinsa mingiiatd
are ! - - copii ca ai mei nimeni nu
$i adec6 ee li s-ar fi putut lntimpla ? Printre pon-
toanele podului era loc de puteau trece gi o sutd de lun-
trite ! Da ! da ! I-or nu Ii se putea intimpla nimic : ea ar
fi avut altfel visuri rele qi presimliri urite.
14.
Dar cum a ajuns Persida din m$nistire in rnijlocul lVIu-
r6sului
'*tpo""i*O
?'
iar spre rnaica Aegidia, ca sd aile cele petre-
era din itt t" tttii ttti*t*"*te' $tia un lt'r
""
il] ;t "$a, numai din lasenin,
"utu,-wtu"" n=a plecat Persida de Ia
nefaeuta !
-*rft.rn era insd ferneie traita vreo
;;lderdlC;ebuia si fie miilcc
in lurne 9i qtl-a cl,Itl-
o s5 rnearge mai bine dacb se va linea dinsa dea-
"r"tlfu
supra.
Bine, maic5, * strigi ea - aSa pa?!i dv' copiii ?
Ce mai putea rrlaica Aegidra sd r*spundd- c?nd ea sin-
n.rrA ur* deiind, ea, cu slSbiciunea ei eea mare ?
'--f+i fti"gea miniie 9i nidd}duia in Durnnezeu cel prea
milostiv.
'------ -L"*-acum'
lasi ! grdi dinsa cdit6' Iat5, Maica Dom-
nului ne este intr*aiutor ; luntrila a apucat-o bine'. a
i|r-;1* spre trocu1 di'tre ponto'ane gi t.ec'e, trecq iat-g,
trece !
Toti alerqari sE vad6 cum luntrila intrd sub pod, apoi
se-ntoarserd gi alergard pe-nhulzite, ca s-o apuce ieqind
din.ios Pe Pod'
p*rriOi qi Tricd qedeau tdculi 9i strirntorali, cdci, gtiau,
ce-i drept, cA de inecat nu se vor ineca, dar nici cu fa{a
curatb tu .tto" sedpa dupi ce au ridieat atita lume ln
picioare.
Peste pulin ii ajunseri apoi qi morarii-ce plecaserd
in calea 1or ; unul dintre dln,sii apucf, lanlu1 luntrilei qi
incepurl sE visleasci spre matrul de la Lipova'
l,umea se porni dar qi ea inapoi, cu Mara 9i cu rnaica
Aegidia,
Mult ar fi dat maica Aegidia ca toatB aceastd lume
neastimpdratd sd rdmiie departe-n urma ei, ca si poatd'
vorbi ei singurd cu Persida' Ciei iubea rnaica adevhrul,
clar mai presus de toate ii era ntrmele cel bun al minS's-
t,irii, gi tJate i le-err fi iertat copilei daei prin o rnineiund
Lline pntrivitd ar fi scdpat acest nLrme bun. Lup'tea nu era
insii numai neastimpiratS, ei totodatd 9i sprinten*, gi
rnaica Aegidia cea cL1 pas mbmnt rimese ea departe-n
rn'rni.
15
 Iard Persida nu qtia sd spund decit adevdrul.
Ig,gi1{ din luntrifd, ea trecu iute, indrdzn,eald gi cu
'duse
capul _ridicat printre cei adunali pe tdrmure qi se
drept la maica Aegidia.
_ - L-acubdtut, grii dinsa iute i-a scos pdr din cap,
l-a lovit -
pumnii-n - gulerul de la cd-
coaste, i-a rupt
magd l-a zglriat la
gi git.
-* Costi l-a
Cine bdtut ? intre,bd maica mai uguratd.
Balcovici, rdspunse Tricd rar'pi respicai.
Domnul invdtdtor s-a dus sd prindd pegte, Si Cbsti lialco-
vici a fost obraznic, iard eu nu m-am ldsat bdtut.
* $i eu vreau sd-i ardt * adause persida * cd n-are
si bat6 pe fratele meu pentru c5 e mai mic gi n-are pe
nimeni sd-i ajute.
mamei ! grdi Mara induioqati. Se iubese;
- Sdrdcufi.i
maicd, urrni ea gtergindu-qi lacrdmile ; se iubesc unutr p€
altul ca doi copii sdraci.
Maica Aegidia era gi ea induioqati nu numai pentru
cd vedea lacrdmi de vdduv6, ci gi pentru cE infelegea
pornirea fireascd gi bunl a copilei, dar mai presus de toate
pentru cd era salvat numele cel bun al mdnd.stirii.
zise ea cu tinigte sdrbdtoreasci * in loc
- Iatd,
de a-gi vedea- de g,coal6, umbl6 si pescuiascd, iar in vremea
aceasta copiii se slutesc unul pe altul. $i cite sunt neno-
rocirile ce s-ar mai fi putut intimpla dacd n-ar fi paza
Celui-de-Sus. La noi nu se intimpld astfel de lucruri !
- Se-ntelege ! grdi Rosa, nevasta lui Hansler, ciz-
marul de peste drum. La noi e reguld ! La romAni ins5
toate merg una peste alta !
- Aqa e, ziserd alfi cifiva, in vreme ce iar allii
ris5r5.
Lu,crul ar fi fost bun gi minunat dac6 n-ar fi fos.t
de fatd gi ci{iva romAni, ai cdrora obraji se rogir6, fie
de minie, fie de ruqine.
Aceasta n-am voit s-o zic, grdi dar maiea Aegidia;
E qi- la romAni reguld, se vede insd cd nu pretutindenea.
E un pdcdtos Bldgujd acela, addogd Maria lui Cion-
- care
drea, nu-l putea suferi pe invdlitorul din Radna.
16
Mara stetea ca pe spini. $tia ci papistaqii stnt un
neam de oameni duqmbno;i qi linea mult 1a BISgu!5'
.*r" ntu vestit cintdre! cle strand. Ii mai trecea apoi' parci,
si un fier ro$u prin trup cind vedea cum trec peste pod
iu*""i, ba pine chiar Ei-care, fbri ca sdL pldteasc[dreptate'
cr'eilarii
cuvenili. Cdiugdrila nu putea, in sfirqit, si aib[
bar faia mea cum a iepit din rndndstire ? zise ea
rostind vorbele cam rar' Tot fnv6![torul nostru ar fi de
-
- dac[ co'piii
vind s-ar fi inecat in Muriq ?
fVf"i"u Aegidia se sperie qi incepu si tremure' Nu
era deprinsd cu lumea, in mijlccul cdreia se afla, 9i
o i""",rta fiori reci cind se gindi cd oamenii aceqtia ar
outea sd se porneasci la ceartd. Ii era ca pi cind dincolo,
'ne clealurile^ de la Radna, s-ar fi pornit o furtun[ cu
puhoi, care in toatd clipa putea si fie aici'
Haide, Sidi, fafa mea ! gr5i dinsa grlbit6' Sdrutd
mina mamei;i vino !
Mara ar fi voit si aibd cel pulin o ulcici pentru ca
s-o sf[rame in mii de buc5li.
Auzi vorbd ! Sd vie cineva, s5 ieie fata ei, s-o ducd,
qi ea si nu poatd face nimic, iar peste pod sd treaci oa-
meni qi care, sd treacd fdrd creilari.
* Fata rdmine cu mine ! zise ea, deqi numai cam
cu jumdtate de gl-rr'5.
* Nu, mamd ! grdi Persida, rcare ar fi intrat in
pdmint c1e ruqine dacd nu s-ar fi putut intoarce chiar
icum inapoi. Ce-ar fi zls ceielalte fete ? Eu * urmi
ea trebuie s5 md intorc la lecliune !
-Maica Aegidia era cea mai fericiti dintre c5lugdritele
de pe !5rmu1 sting al riului.
-_ AEa este, grii dinsa. Te rog * addugi apoi in-
torcindu-se spre Mara * vino qi d-ta cu noi.
Patru care incdrcate c,u sare cotird deodati spre pod,
ca sd treacl spre Radna, iar alte dou5 veneau pe pod spre
Lipova.
* Acum nu pot ! rispunse Mara gi o porni rdpede
spre pod, ca si-qi adune creil.arii, in vreme ce maica
Aegidia plecd cu Persida spre mdnistire, iar Tric[ se
}-ri dupi mumd-sa printre lumea ce se risipea.
1T
 IIi
FURTUNA CEA MARE
Nu-i nimic mai iute decit gindul, iar vorba poarti
gindul dintr-un om in altul.
Peste jumdtate de ceas toat5. Radna gi toati Lipova
gtia cum s-au petrecut lucrurile pe tdrmul Murd.gului, ba
gtia chiar mai mult. Er:a lucru nemaipomenit ! O adevi-
nati rdzmeri{5 !
Cdlugdrila acee,a .a zis ci romAnii sunt nigte nemer-
nici ! Ba nemernic e Bldgu!5, care trebuie sd fie alungat
cu ru;ine de la Radn,a. Ba nemernice sunt cilugirifele,
care nu gtiu sd pbzeascd fetele pe c.are pirinlii 1e lasi
!n grija lor. Ba o nemernicd e M,ara, care gi-a vindut
fata. $tia cdlugdrila cu ce drept nu i-o lasd, ci o duce
inapoi !
AEa se vorbea Ia Lipova gi la Radna, qi nu se vorbea
domol qi cu bunl chibzuin!5, ci cu patim5, ,ca om pe om
sd se-ntdrite.
Dintr-un lucru de nimic se-nvrdjbiseri fdrd de veste
dt'eva mii de oam,en\ care trdiau mai nainte in bun5
infelegere, iar ziua urmitoare vrajba s-a ldfit, fiindcd
era tirg Ia Radna, qi s-a-nrdif fiindci pornirea pdtima;d
trece crescind din om in om.
Cel mai amdrit dintre toli amirilii era insd Bldguld,
nenorocitul pescuitor. Avea qi el dugmani, pizmuitoii,
avea, ca toli oamenii, riuvoitori, care se bucurau de-n-
curcdtura in care-l vedeau. Avea insd gi prieteni qi bine-
voitori, care-l mustr,au cd li-a mai fdcut*o qi ast,a. Se
certa satul asupra lui, qi el nu mai gtia ce sd facd.
$i toate aceste pentru copiii Marei, de care toli in
atite gi atite rinduri se-mpedecaserS.
Om er:a qi el ; trebuia s5-gi verse focul asupra cuiva :
l-a dat afard din qcoald pe Trici, fiindcd era leneg, neas-
cultdtor, irdr!5gos Ei stricd gi pe ceilalli copii.
Tricd nu plingea, ci st5tea drept, au ,capul ridicat pi
cu minile lSsate-n jos, apoi, plecat de la qcoald, trecea
cu pas domol uitindu-se drept inainte spre pod.
1B
Sdr,acul mamei ! zise Mara plingind la capul podului.
-Ce putea dinsa s6-i facd ? cum putea s5-l ajute ? Cerul
li surpa amindurora, parcd, in cap ; dar cine ,asculta
se
plingernea ei ?
dragul mamei, grdi dinsa in eele din urm5,
- Lase,
indtrjiti * cd,ei am eu sd te -dau ta o altd gcoald mai bund !
Am sd te scot om, om de c,prte, om de frunte, ea sd nu
mai fii ca tatdl tiu qi cra mama ta, ci ,sd stea ei 9i copiii
lor in fala ta cum noi stir'm in fala 1or ! Eu pot' eu am,
urmi e.a avintatS; mi-a d'at Dumnezeu 9i are s6-mi mai
deie, fiindci el ntr face deosebire intre oameni !
F,a!a lui TricS se insenind. Nu prea inlelegea, ce-i drept,
vorbetre mumei sale, dar qtia c5. are si mearge h altd
qcoald, cd nu el, ci Costi Balc'ovici ane si rimiie in cele
din urmd de rugine.
Chiar acum insi Mara nu putea s6-l ducd Ia qcoal6.
Era hotdritd s5-1 ducd la Arad, fie mine, fie poimine, cit
mai curind, indatd ce-qi va fi ficut vreun rost p,entru
creilarii de pod. Deocamdatd treceau oameni gi' care
fiindcd era tirg la Lipova : n-avea Mara timp nici mdcar
sd se gindeasc6.
Peste noapte trecea de tot pulin5 lume de la Radna la
Lipo,va ori inapo,i. Serile 'dar Mara 15sa podul in grija 1ui
Gheorghe, un vdr aJ ei, cdruia ii dddea bilete pentru cite
doi qi pentru cite zece'creilari, c,a s5 aibd un fe1 'de soco-
tea15 cu el. Tot putea lnsd Gheorghe s-o ingele,.qi de ,aceea
niciodatd ea nu I-a ldsat gi peste zi sd adune creifarii. Atit
era acum de h,otdritd s5 plece mine la Arad, incit iqi c51cd
pe inimd gi vorbi cu Ghe'orghe ca sd rdmiie in lipsa ei
la pod.
Seara apoi, dupd ce rdmase singurd qi-;i fdcu socoteala,
ea stete foarte rnult pe ginduri.
Era mare lucrul pe care voia s5-1 fac5, mare gi greu.
Nu-i vorba, ciqtigul podului ar fi fost destul de rnare ca sd
pldteasc5 pentru Persida gi s5-i mai rimind qi pcntru
cheltuielile ce voia sd-Ei faci'au Tric5. Ba mai gi rdminea
ceva pe deasupra.
Ea a luat insd arinda podului din banii Persidei :
cum putea sd-i facd parte gi lui Tri'cd ? igi nedreptdlea
fata !
19
 Nu-i vorba, ar fi putut sI ia arinda in socot,eala amin;
durora... dar era atit de greu. Cum si dea dinsa atit amar
de b;rni pentru un iucru care nu se vede ?
Do.imne, citi o:rmeni sunt cu multd qtiinld de carte c,are
triiesc ca vai de capul 1or, iuptindu-se cu nevoile vielii gi
nebdgali in seamd, b,a poate chiar despretuigi de alfii care
nrr ;tir-r carte, dar au b.ani ? I ln zadat ! mai presus de
bani nu e nimic decit sdnbtate,a qi voia bund. Ctrrn sd dai
banul pe car,e-l ai in mina ta, cind nu capeti pentru e1
,ceva hota'rit, pipdit, neindoios, ci numai o pdrere, o nddejde,
Lrn gind, care poate si t,e invesele,asci acum, dar nu gtii
dacd, se va implini ori nu ?
-._ Ferit-a Dumnezeu ! grdi dinsa ho,tdritS. Ce-i ln
mini nu-i minciunS.
Nu ! ea nu putea sd se lepede de visul ei.
Ziua urrndtoane n-a plecat dar Ia Arad, ci l-a lmbrdcat
pe TricS mai cur6.tel Ei l-a dus, peste MurdE, la Boeioacd.
$tia bdiatul destuli carte ca sd fie ucenic de cojocirie,
6i mai invdla qi de aici inaint,e duminecile qi zilele de
sirbdtori.
Nu era insd bine aleasd nici ziua, nici casa.
Ce-i d,nept, Bocioaci, el insuqi om aqezat qi scurt la
vorbd, l-ar fi primit bucur,os pe Tricd, ai cdruia ochi li
placeau, precum zicea e1. Ii pirea bdiatul sdndtos, degtept,
a;ezait gi sprinten. Nevasta lui Bocioaci era lnsd fati de
popd ; cum ar fi putut ,ea sd sufere in casa ei, chiar acum,
dupd cele petrecute, pe bdiatul lMarei, ,care, nespS"lat,
nepeptdnat, nu putea sd fie decit un obrraznic ?
O, Doamne ! grdi Marra cind Bocioacd ii spuse cu
- incungiur
mare cd nu poate s5-i primeasci bdiatul ucenic.
O, Doamne ! zise iar gi nu mai putea sd zici nimic.
trar li se surpa cerul, parc5, amindurona in cap, gi
Tricd iar stdtea drept, ,cu capul ridioat qi cu minile lisate
in ios.
Care va s5t zicit nici md,car ucenic de cojocdrie nu mai
putea sd fie biiatul acesta sdrac !
$i toate aceste din vina Persidei ! Nu ! Persida nu putea
sd fie vinovatd. Vin'ovatd era nu,mai maica .A,,egidia, cdlu-
gdrifa cea papistdqeasci ! Nu ! nu ! DumnezeiJ .a voit ,aga,
pentru ca s-o intoarci iar la gindul cel bun.
20
dragul mamii, ii zise ea biiatului; am si
- Haide,
te clau, tot am si te dau, tocmai de ac'eea am sd te dau
sdinveti carte !
Era in ginCul ei hotdritd sE n-o mai lase nigi pe
Persida Ia cilugdrile. Nu se mai putea impdca cu gindul cd
lume'a zicea c6 qi-a vindut copila, c-a instrdinat-o, c-a
ldpddat-o.
-
! urit, nesuferit era gindui acesta I Dar ce fdcea
Da
apoi cu fata ? unde o ducea ? cum o linea ? ce rost ii
Iacea t
N{ergind cu Tricd spre mindstire, Mara era din ce fut
ce mai muiatd.
Ce ar fi fost adeci dacd, dupd atite nenor'ociri, maica
Aegidia
"sd
s-arfi invoit si lie pe Pejsida -qi.firi de p1at5,
ca rdmind cei 6 florini pentru Tricd ? Avea atita s15-
lriciune pentru copii5, 9i unde mininci o sutf,, rnai poate
si mlnince gi incd unul, unde se addpostesc o sute, mai e
loc gi pentru o biatd de fati sdracd.
Erl tare muia'r.d lMara cind a intrat in ministire, insi
mai muiatd incd era maica Aegidia cind a vdzut ochii cei
plin;i ai vbduvei, de care se despdr{ise in impregiurdri
atit de grele gi de c.are se temea oar'ecum'
Am si-i vorbesc maichii priori{ei, zise ea strimto-
-
rat5. Persida e o copiii cu porniri silbatice, dar bune,
foarte bune. O iubegte qi maica priorita.
,,Am si-i vorbesc" avea pentru Mara inlelesul ,,lucru
c ficut".
* Apoi urmd cdlugdrita am sd-!i dau qi o scri-
soare -
citre pdrintele guardian de- la ministirea din Arad
a minoritilor. f,in qi p5rintii copii sdraci, ,care umb15 din
min5stire 1a gcoal5. Au, dacd ii scriu eu pdrintelui guar-
dian, si-l primoascd qi pe eI.
Mana er'a foarte fericiti gi foarte gribit6, ca nu cumva
sd-gi schimbe din nou gindul.
Plecind de la maica Aegidia cu scrisoarea, ea a alerge.t
sd-qi caute cdrufi, ca si nu mai peardi ;i ziua de mine,
cdci ii era foarte greu si-l qtie pe Gheorghe adunind
creitari la pod.
Pe la amiazdzt eta la Arad,
2L
 I;ipusese*n gind sd mearg6 fir6 intirziere la pirintele
gu,ardian ; acum insd parcS-i venea greu s-o faci 9i linea
sb se mai gindeascS,
li vedea pe TrlcS gcolar harnic ; iI vedea ieqit din
pcoii; il vede,a domn mar€, om cu casa lui, cu masa Iui,
cu rostul ]ui. Iard,ea era tot lWara cea veche.
* Nu ! nu ! * zise ea nu-mi instrdinez eu copilul
- care-l am.
rneu, cici acesta e singurul p,e
Erau gi-n Arad oojocari, mai qi mai decit Bocioacd de
la Lipova. Ea se duse cu Trici Ia Steva Claici, sirbul ce1
bogat, care lucra iarna cu douisprezece, iar vara crl gpt
caile 9i era vestit in piafa Aradului pentru cojoac'ele lui
frumos impodobite.
In zadnr ! ii fusese ,ursit lui Trici s* fie cojocar ca
Bocioac5, starostele colocarilor din Lipova, dar mai bogat
lnc5, fiindcd avea Mara qi aduna mer,eu.
w micelirrie. A.sia- era ti-eai:a nevestei
PRIMAVAR,A
Ornu-l vede cu ochii, auclc cu urechile, d5 cu soco-
teai5 .1i te scoate in cele din urund cum eqti, origicit de mult
te-ai sili sd-i Pari altfei.
Degeaba se mai plingea deci Mara c:a r5^mas vdduvd
su doi copii, sdrdcutii de ei.
Copiii, ,aqa siraci cum rimiseserd, cregteau cum creqte
rbchita-n prundiqul apitos, iard muma lor intinerea, parc5,
adunind creilarii la capul podului.
Nu-i vorba, tot lMara cea veche era, tot soioasd, tot
nepeptHn,atS, Ei nici cE i-ar fi gezut bine altfel' Vorbe'a
tnsd mai apisat, se certa mai pulin, c5.1ca mai rar 9i se
{inea mai clrept decit odinio,ar6. Se simte omul care are
gi-l v-.zi cit de colo pe cel ce se Simte.
$i dacd n-ar fi alta, e in lumea aceasta 9i bine, qi r5u'
Citd vreme se afl[ in largul lui, omul nu-qi prea bate
capul cu a1!ii ; cind te afli insd tn strimtoare, te uili bine
impregiurul tiu, ca s* vezi daci nu cumva e prrn apro-
piere cineva care poate s5 te scape.
Au sim{it-o st"i*totali pe Mara ci ar putea, d^ac-ar
le vie "di
intr-un ajutor, agb, cy o sn'l5, cu dou6,-fie ca
voi, sd
sd-gi cumpere o perecire de boi, fie ca sd*Ei dreag5..casa,
ii"'"" s5 implineascd prelul unei vii ori al unui pimint
scos in vinzire. Pind la toamnd, cu. cam&ti buni, se in-
I-
felege.
I- N-u*, zicea Maia. De unde ag putea sd -am eu ?
$i asta i-ar fi gi rdmas vorba daci n-ar fi fost Ia mijloc
si carnita.
Chiar micd fie, dar tct e ccva.
Uite I Am ceva _- gr5-ia dinsa - nu aiita cit ceri,
-
dar qtiu pe cineva cale ale : sb iei jum[tate de la mine 9i
alti jum6taie de ia dinsui.
Acel cineva era domn'ri Anton Hubhr, economul o16-
Senesc cle 1a Lipova, prieten hun
ai.tuiurol beamterilor ',
al precitului nemlesc c1e ia I-lpova qi al inaichii Aegidiei'
Ilubir era ::ii5celai, rlar nu mai gtia ce se petrecesiu in
gi a feciorului
Na!1, un b5iat inci tinir, d;rr deqtepi -9i harnic, care purta
no.*aatiu cu clo;ti caife' Ilr-lbi| el insuqi petrecea toatd
Tini iu r:asa oraiului, la cazirro- ori jucind cdrli cu popa
2,
si -C"directorul de ia Sie ur:rarntqtiad.cdLiubicek'
-- cu
fetneie cu i:cinte, lfala n-are niciodati s5-qi
p"uiAa banii clac;i face tovlrlgie cu- Hubdr' Cigtiga, ce-i
hr"pt, mai pulin ; clar de asta n-o durea pe clfnsa- Tp.ul,
iii"AJa tot mai pigca cite cer''a, pentru ostenealS, cind da-
iornicut f;"cea p1;iiie, ;i, l'ucrir de cdpetenie, nu se temea
cd Frubiir ii va ulca arlindii pcluiui.
Crc;|cau ciai: q;i citx:t1;ii dcociat$ cu copiii.
Tu, ilua"iirne J cun cresc toaie in lu-mea aceasta;
Era ca ieri cinrl l-a dat pe Tricd ucenic pe patru ani
qi se gi potneui cu el calfd, un biietan de cincisprezece
ani, carn degirat, dar inalt ca un grenadir, c:m motolog,
dar cu virtute. P[cai numai c6 trece'a 9i acuma sdptdmina
firi ca el s5 se spele gi sa se peptene: aceasta nu se
f,ace, aqa qtia eI, decit dr-rminecile qi zile1e de sdrbdtori
* t
B"**t"r * funclionar (germ.).
2 Steuerattzt -- pei'cep{ie, ;,lgenlie fiscald (germ.)*
impirdteqti, dup6-prinz, ba chiar qi atunci numai daci
nu e timpul ca sI se sc.alde in Murdg.
Persida, sdrmana, se speria cind il vedea aqa, din Papti
in Crdciun.
Se obicinuise atit de rdu acolo, in mindstire, ca toate
sd fie curate in preajma vederii ei, incit o apuca un fel de
boali cind venea de sdrbdtori pe acasd ;i trei zile depline
rindu,ia mereu qi curitea pind gi prin podul casei.
Pdcatul acesta. cdzu pe dinsa mai aies fiindcd in minds-
tire nu mai stitea cu celelalte fete, ci cu maica Aegidia,
pe care o 'apucau durerile de cap cind vedea praf pe masd,
ori cind un scaun nu stetea tocmai la locul lui.
Mara era, cit stetea fata ei acasi, mereu cu ochii
Lrmezi, ea singurd nu gtia de ce.
Prea i se fdcuse fata fatd, gi nu mai gtia ce sd faci
cu dinsa. Inaltd, lat5-n umeri, plin5, rotundb gi cu toate
aceste surblirici s-o fringi din mijloc ; iar fala ei ca luna
p1in5, curat5 ca fioarea de cireg 9i albi de o albeatd prin
care numai din cind in cind strbbate abia vdzut un feI de
rumeneaid.
Nu I asta nu putea sd rbmiie aqa. $tia Mara c5 vine
frumr,rselea gi se trece, gi-i venea sd geamS de durere gi-ar
fi vrut s-o poatd fermeca, pentru ca a$a sd rdmiie pe veci
inmdrmuritd, ca vecinic oamenii, vdzind-o, sd strige cu-
prinqi de mirare : ,,A fost odatd o Mard qi aceasta e fata
ei : copii c.a dinsa nimeni n-a mai avut !r(
$i totuqi voia s-o lind ascunsd gi tresdrea adeseori
,cuprinsd de gindul cd are sd i-o rdpeascd cineva, s-o ieie,
s-o ducd, s-o instrdineze, s-o faci muiere.
In zadar ! Nici ci se putea aitfel : dsta i-e rostul in
lume.
$i iardqi altd groazi o cuprindea, qi s5rea nopdile spe-
ri,at5 din somn, ca sd alelge peste Mur5,s gi s5-si aducd
fata a,cas6.
Auzise atite povegti despre fete frumoase adimenite
de ciiugdrile, cd sd ieie vdlul gi si rdmiie viala lor toatd
intre zidurile ce atitea taine ascund. Iard Persida iubea
pe maica Aegidia, Persida se simlea bine in minbstire,
Persida se simlea nenorocitd cind venea la casa ei cea
sdracS.
Sirmana mamf, ! l,Lrcrind cu zestrea ei, Hubir .a agonisit in ciliva ani, mal
24
Cum si lin5 ea 1a casa ei asemetlea fati ?
Cit a tinut postul Pagtilor, Mar.a a rinduit mereu, a
curdlit, a viruit gi rdsviruit, gi-a dres casa, qi-a ingrSdit
din nou curtea, gi-a ,cumpinat mai intii masi, apoi gi
scaune, apoi qi doud paturi noud, un dulap, ba pind chiar
5i trei icoane. Ii singera inima cind i se storceau banii
irdurna{i cu mult5 grijd pentru aceste nimicuri, de care
dinsa nu simlea nici o treb,uinld ; dar bdiatul ei se I5c'r-rse
calfd Ei-l agtepta ca sd petreacd Paqtile cu sora lui $i cu
rnuma lui ; i'Ei agtepta copiii, care nu mai erau siraci ca
odinioarS, Ei linea aa Persida si se simld bine a'c,as5.
Sdrmana mamd !
Pe cind ea se pr,egdtea cu neastimpdr sd-qi primeascS
copiii, neast'impdrul vielii cuprinsese pe fiica ei.
La colf de ulitd, pest'e drum de ministire, er,a mdcelSria
lui Hubdr.
Hubiroaie, o femeie scurtd qi cam gras5, qedea; ca de
obicei, pe un scaun din fundul miceldriei, iar[ feciorul ei,
Iiuirdrna{l, tbia carnea gi-o cintirea, apoi lua bani'i 9i ii
dticlea mumei sale, care linea casa.
Dupi ce cu'mpirdtorii se rdreau, Hubirnatl fdcea rin-
<luiali, stringea fdrdmiturile cu miturigc,a, apoi, dacd
t,impul era frum,os, iegea in fala miceldriei, ca sd vadf,
rurai bine lumea.
DeEi mdoelar, Hubdrnafl era, ,ag.a, la infdligare, om pld-
pind, parcd mai mult f,at[ decit fecior. Om de vreo dou5-
zcci gi unu de ani, cu mu,stali pulind, cu obrajii rumeni,
r:u qorlul curat, oarecum ruginos, el semdna mai mult
rr cofet,ar de,cit a mdcelar. Ai fi cr'ezut ci nu e in stare
sir fringi gitul unei vrlbii.
A,qa Ei er,a in adevdr.
Lovea cu toporul in fruntea boului ,si infigea culitul
rllcpt in inimd fiindcb asta ii 'era meseria. Nu era insd in
r;l.rrie sd rosteascl o vor d aspri gi se-nduio;a pind la
l;rc:r'irmi cind vedea pe mumd-sa mihnitd'
Aqa gi 1-a crescut Hubdroaie, care atita copil, atita om
;rvcil in lumea aceasta,
$vlboaici d,e Ia Buda, ea se md]'itase foarte tindrS dupd
llLrb[r, un vienez trarnic gi chefliu, dar cam iute la fire,
'.ri pufin in urmd veniserd aici, unde nu aveau pe nimeni.
 ales in timpul revolutiunii de la 1848, o f,rurnoasd avere.
IncS mai bine li-a mers apoi drlpb revonuliune,, cind }Iubir
a ajunE ca nealn! din Viena, la rnare cinste qi casa ior era
pusd in rln'ch*l c,elo,r de fr';nte. Dal' tocmai aceasia eia neno-
rocirea Hubdroaiei : rd,m#sese la rndce]*.rie ea singurd cu
calfeie, iar* bdrbatul qi-l vedea aproape nu-nrai zilele de
sSrbStori, ,cind poftea beainteri la masd. Astiel mingiierea
ei era Na!I, care a ereseut }ing6 murrni-sa mereu mihnitd gi
inc* de copil sir.nfise cd nu :rerg lucrurile bine in casa 1or.
$i dacd n-,ar fi fost asta, e.tr nici c-ar fi ajuns mdcelan.
ll d$duse tat6l s6u la girnnaziul clin Trmiqcara, unde
patru ani de zile, cit a stat, a fost merell intre cei dintii.
Anutr al cincilean ins5, dupi vacan!,a de Pagti, ni;l s-a mai
intors, ci a rdnnas acasd, lirrgd rnarna lui, Ia m5.cel5rie. S-a
gi fSctrt rnicelar, insd fire,a nu i s-a irrdsprit, qi cind iegea
cu gorlml lui curat in collul str5.zii, i!i. venea sd zici ci nu
e al lui por{ul, ci l-a pus nurnai aqa, de incer,care.
Ani de zile de-,a rlndul ,a stat eI aici f5rd ca sd fi v5-
zut pe cineva Ia vreuna din ferestrile de p,este 'drum. $i
jos, gi sus. ferestrile ace,lea erau date in aLb, ca sd nu se
vadi prin ele, qi nLr se cieschideau niciodat5. Acotro 'dar ei
nu se uiia, fiindcb qtia cd n-are oe sd vad5.
Zidtrea mindstirii se sfirqea insd in fala rneiceldniei,
iar mai dep,arte-nspre stinga era gridina mln5stirii, irnprej-
rnuitd, cr,l un inalt zid de piatrd. Fei.estrile despre grS,dind
ee descl"r,ideau, ba rnai ales acurn, primAvara, steteau
aproape taatS ziua deschise. Na{l nu vedea, ce-i drept,
de la rnaceh5:"ie acele fenestri, dar putea sd le vadd ciacd
trecea spre stinga, in fala grddinii.
intr-una din zile, ferestrile fiind deschise gi izbincl
o datd vinl.ul in ele, u.na, tocir-rai cea de La iatacul din col!,
unde stetea maica Aegidia cu Persida, s-a sf,5.rimat.
Nall s-a dus s5 vadd gi a vdzut, _- nu fdrdriSturile
de gearc, ci o fatd, care ii pdi"ea grozav de frlunoasd.
Nu-i vorba, n-avea nevoi-e si gi fie pentru ca s5-i pari
fmrnoas5. Ceea ce se ivegte la fereastra unei ndnistiri
de c5"lugdri,te are totdeaun,a ceva tainie qi piin de farmec.
Aceilo, chi,ar bitrind fiind, femeia pare tinir5, chiiar uriid,
pare frumoasd ; iari luerurile sunt crlrn ele ne par.
Din intirnplane, lnsd, Persid,a, care atrergase gi ea sI
vacli ce s-a intimplat, era chiar rnai tind,rd, mai frurnoas5
26
;i mai piind de farmec decit cun'r Nall era-n stare s5 qi-o
inchipraiasc5.
Ei r5mase u;lllit, cu inil"rra inctregtatd ;i cu ochii oare-
curn impdingenili.
Il eia parcd i-a rupt, fr:lnt, s-a surpat deodatd ceva
's-,a
;i' o mare nenorocire a cdzul pe capul lui.
Persida sta neajutorat.S in fala gearnurilor sparte 9i
r"rici nu-I b5ga*n searnS, cind veni rnailca Aegidi-a, c'a si
vadd paguba.
fernJie mai agezatd 9i rnai cu.ulinte, ba ch'iar cAlu-
g5ri{5, maica Aegidia tresdri'cind vdzu, pestq {um, p-e
Wa!t, baiatul tr{u65roaiei, stind cu ochii ,tintd I'a-fere3:tt+'
11 giia cie copii rnic, il socotise totdeauna ce1 mai br:n bdiat,
si minlea i se oprea in 1oc vizindu-l afit de indrdzne{'
' Sidi t Si'ai dinsa rnihnitd Ei apuc[ fata de bra]j
-
cil s-o dea din vederea tinfiruhei.
Rdu a fdc'ut, cdci. acum se oprird gi ochii Pers-idei asu-
1:r:a tindrului cu 9or!
,curat, cu obrajii rumeni ;i cu mus-
gi ea searnd de ce stb acel tindr
lala r:dca, acum iqi dete
:rcolo.
Obrajii ei se umpluri de singe, gi ii er.a parcd o s6ge-
l.irse ceva prin inirnS.
Atit a fost, nu rnai rnult, 9i ea ntr mai putea sb fie
ccca ce fusese.
Taine mari gi nepdtrunse de mintea on'leneascd !
Aiit a fost num,ai, si gindul copilei er,a mereu la fereas-
tra cea spartS, la frumusela zilei de primdvarS, la omul
<'r-r stirtuse acolo, peste drutl, cu ochii ulrnifi gi cu ndsufla-
roa, percd, opritd. Se ternea sd rnai. i.ntre in cas5, tr,enlura
r:ind se apropia de fereastr5, suspina greu 'cin'd se uiia gi
nu-l nrai vedea acolo, gi totugi nu mai avea asf,inepil'o nu
rnai g[sea loc de r,epaos, i;i fdcea rnenneu de ].ucl'u in cas5.
hTu i-a fdcut gi nu.-i fdcea, ru.r i-a zis qi nu-i zicea nirneni
rrimic, nu $tia nimic, niinic nu. gindea Ei totuqi, aqa, ca din
l;cnin, se zbdtea copitra ca qi cind ar voi se scape, sd fug[
yi sir se asctrndS in fundul lumii.
Iar doui zile in urm5, cind iar l-a vdzut acotro peste
clrum, ea a rdrnas nerniqcatd gi cu oehii !int5 la el. Era
lxrrcd" perdutd, cdzutil intr-un f,e}de treqin.
27
 Oamenii treceau de-a lungul ulitei, qi dacd el nu qi-ar Ce om se fdcuse ! Er:a tuns abia ,acum 9i imbrdcat in
fitras seami, ea ar fi stat mereu acolo, in fala 1ui. El haine nou5-noule, din cregtet pind in cdlciie toate nouS'
insi iar s-a intors in fata ferestrelor care nu se deschicl Nu-i vorba, haineie ii erau cam largi 9i minecile surtucului
niciodatd. ajungeau pind la degete, dar nimic nu era din tirgul de
Nu se deschid, dar se pot deschide. Da ! da ! nu e voie, vechituri, ca mai nainte.
dar cu putinfd este ! DeSi imbrdcat insd in haine noud, Trici se -simtea
,,Dac[ voiesc, pot - grdi dinsa - gi pufin imi pasE.ft loarte strimior,at in fala surorii sale' car'e era qi mai mare,
Ce era adeci ? ii face vreun rdu cuiva ? ! pdcdtuia dacd ,si mai frumoas5, 9i mai nu qtiu cum decit Milena
lui
deschidea fereastra ? Claici, cea logoditd acum cu un teolog.
,,Ca el sX .ltie ?( grii dinsa, apoi se duse cu pasi hotdrifi, N-o vizuse de un an pe sor5-sa ;i acum parcd nu
deschise fereastra din fafa mdcel5riei qi r5.m,ase droapt5, indrdznea s-o mai ia drept sord a lui.
inaltl qi cu fala d.es'chisd in ea. -_ Trici dragd I ii zise ea, intinzindu-i mina'
Pe Nati, care stdtea in uqa mdceldriei, cuprins de neas- Da, -_ grai dinsul tulburat arn venit si mergem
timpdr, il trecuri fiorii. -
acasd... qi'nu
"Elia
si-i sdrute ori -
nu mina, nu putea s5-i
El ridici fir5 de voie mina stingd la gurd qi ii fdcu i.iii ,,,tui', ii era greu sd mearg5, dupd ce ieqird Ia ulif5,
semn sd inchidS fereasira, cdci vedea lumea. aliturea
-'--'Erurr, cu dinsa, ci rdmase un pas in urmS'
Ii era fric5 de femeia ce stdtea acolo sus in fere,astr6. spre pod, dou5 drumuri : unul la stinga, iar
Nu era pdcat, nici un rd.u nu i-a fdcut Persida nirninui, cellalt
----p"t"ia" la dreaPta'
qi totugi ea se simlea umilit5. nu mai putea sd priveascA gtia ci e mai scurt cel de la stinga, dar nu
in ochii maichii Aegicliei ;i nu se mai ducea, nu mai stete decit o clipd pe ginduri, apoi, fird de voie, apucd
voia sd se ducd la fereasird. Ia dreapta, sPre miceldrie.
Ii era parci o apucase un fel de nebun e, care a trecut. O noud gtrenglrie
'in fala mdceldriei
!
Da I a fost o nemaipomenitd qtreng[r e, de care ii era Tocmai Persida trecu ulifa ca sE
ruqine, qi mult ar fi dat ca nici el sd nu f b[gat de seamd ;rpuce coltul, Ei acum i se impdingeniri ei ochii, pi iar ii
cind ea a deschis fereastra. <.'il.', qi cina un fel 'de leqin ar cuprin'de-o. Ii era ruqine,
Dar, la urma urmelor, de ce a qi deschis-o ? Numai Hrozav'de rursine, qi igi vedea, parc5, obrajii roqili de
"u
gi numai ca sd-i arate cE pu{in ii pasi de dinsul, cd poate, nivaia singelui.
dacd vrea, s-o deschidd numai qi numai ca sA ridd de dfnsr.il. Nafl si'5rima tocmai cu barda incheiefur'a de la un
Ar fi voit si i-o scrie aceasta pe o bucat5 de hirtie si gcnunche, gi cind Persida se ivi peste drum qi apucd spre
sd-i arunce hirtia cind il va mai vedea stind ca un smintit inlceldrie, el rdmase cu privirea perdutd ;i barda ii tre-
i:r fata ferestrii. mura in min5. Hubdroaie se ridicd din je! qi inainti pinl
Dar ii era ruqine. in ugd; servitoarea, care {inea cogul ca sd i se dea carnea'
Era nesuferit6 viala aici in mindstirea aceasta; unde sr: uita gi ea mirat6, iar dincolo, peste drum, la cellalt
dinsa era attt de singur6, qi inima i se b5tea mai iute gi cril!, se oprise un bdtrin qi stdtea cu gur'a ciscatd'
mai tare decit de obicei cind se gindea cd peste citeva Fersida trecea ca prin vdpaie mistuitoare, iard TricS
zile va iegi gi va sta iar acasd, cu fratele ei, cu Tricd al ei, vcnea doi paqi in urma ei domol qi cu capul ridicat.
car€ acum nu mai era ucenic, ci calfd, un adevirat f15c5u, Tric5, grii dinsa dupb ce tr'ecu de mdceldrie -
eu,care pofi voribi. - -
'u'ino mai iute, nu m5 ldsa singurd !
S-a gi bucurat Persida de simbdta Floriilor, cind Trici Frumoasb e, gerpoaica ! grdi Hub[roaie. A cr-ri si
a venit s-o ia qi s-o ducd acasd. -
fie oare ? Mi-e ca qi cind aq mai fi vSzut-o undeva'

28 29
 Nall dete din umeri ! El gtia, oe-i drept, unde a rnai Dar a venit fata acasS' qi acum mama nu mai qtia
v'azut-o, dar nu gtia a cui este. cum si se gindeasc5.
E de dincolo, din mindstir.e, rdspunse servitoarea ; Lucrurile nu erau deloc cum ea 9i le inchipuise'
vei
,o - fi v6.zuf,J,a fereastrS. Se bucur,a Persicla c-a venit acasi qi era voioas6, dar
Obraji.i 1ui Na!l, gi altfel rumeni, se fbcuri rogii ca nu vedea schimb[ri]e ce se ficuserd in casi 9i prin pre-
bui'orul, giurul casei.
Nu, zise HubS"roaie ; ferestrele nu se deschid.
" Degeaba au fost cheltuielile, degeaba osteneala, qi
- Ai vdzut ? intrebd d-l Bereki, bdtrinul din cellali nelinig"tea, cdci Perslda ar fi vdzut poate gardurile huluite
col!,- care acum trecuse ulila gi stetea in uga micelariei. ;;i gunoiui prin curte, dar nu se uita ni'ci la curtea cea
Acuie? ."inta qi b'ine ingrddii5, nici la perelii de curind v[ruifi'
---Se poate s5 mai intrebi ? e leitd muma ei ! Ba dup[-de ce a intiat 9i a
vdzut iucrurile cump[rate cu atita
* ASa e I Da, e fata Marei, grdi Hubiroaie mai lntii a*ar b,ani numai de dragul ei, ea a strirnbat oarecum
mir,atd, apoi dezamdgitd. - nas, ca qi cind pufin i-ar fi pdsut-
din
,,PAcat(( ! ii venea sd mai zicd, dar n-a rostit vorba. M;i riu a strinbat insd cind Mara i-a vorbit de
Era o,arecum induioqati cle gindul cd e mare nenorocire ----- C, Doamne,
bisericS.
ea dar ce s5 mai facem
si fii atit de fr,aged5, atit de frumoasi gi si ai mamd
pe Mara, precu-pealb gi poddrifd. gi la bisericd ?
!
- zise -
Cu totul altfel se infdliryau lucrurile in gindul feciorului,
' Marei ii trecu, parc5, un sloi de ghea!5 prin -inimi'
Era qi el mai intii mir,at, in urmd insi ii venea si in care
In mintea ei dur:nineca qi sE"rbstoarea erau zile
ridice barda qi sd arunce in lund cu 'ea, apoi sd lase mdce- n,rrnl *""ge la biserice. Mii ales acum, de cind cu lumea
15ria in grija mumei sa,l,e, sd alerge dupd fata Marei gi sd era ,lucru nestrdmutat cd coqurilq..se adunf,,
sfdrarne capul celui ,ce ar indrdzni sd se aprorpie 'de dinsa. pld" ;; deqerteazi 9i dughenete se inchid indati ce clopo-
""*fou""a]
N-avea nevoie, deoarece Persida nu exa singurS, 9i i,cle sund de intrar'e' Iai pe cind sunS de a treia oar5,
bdiatul, care acuri merg)ea aliturea cll dinsa, vedea foarte ;i,Ld" pe moarte ar treblui sd fii c'a s[ lipseqti de la
bine gi gtia, Ia nevo,ie, Ei e1 sd sfdrame ,capete. bisericS.
Un lucru era pe ,care nu putea TricS si-l inteleagi : Nu--i dus 9i Persida; .e.ra-ins6 oarecum
-"" vorb,a, s-astrimtorati
cd ferneile pe lingd care tr',eceau, toate, pind chiar ;i felilele au.!i gind.ul 9i c,a striimrl intre strdini
mici s,e uitau cordig, cu coada ochiului, la sora lui qi apoi ;il;i ; fi9te str5ini se uitau si a$ii { dr1'sa, incit.Marei
iqi mai gi intorceau capetele. iar ii trecea sloiul de gheald prin inimd qi nu-i mai priia
O inlelegea insd aceast,a mama 1ui. care ardea de nerdb- bucuria.
dare sd meargd ca mine cu fata ei la biseric6,, iar dupd- Se in;ela, cu toate aceste, f5cindu-gi gindul nesuferit'
ameazf.zi sd dea o raiti pe Ia Lipova, ba ii venise odatd i-au momit cdlugiri{eie fata.
----Ii
cir
chiar gindul de a-1 insoli pe Tricd la Arad, ca sd stea o zi, eta frici PErsidei de oarneni' Vedea, ba simlea,
dotiS ia casa lui Claici. orrrecum chiar 9i pe nevdnite, c5 to{i se uitd cu ochii bine
De ! e greu sd ai fat5 mare, mai ales cind trebuie sd stai clcsch$i la dlnia,-cl to]i o judec5, qi inima i se incle;t:1,
toati ziua la pod, ca sd aduni creilari pentl'u e,a. F eiele ca gi cind tot in fala mdceldriei 1ui Hubdr s-ar afla' Ii
vreau sd fie purtate prin lume, ca oamenii sd l'e vad6
qi sd le duci vestea, si umble mereu, ca s5-gi intilneasc6 cla r"ugine ca qi cind toli ar putea si afie din fala ei cele
norocul. $i parc5" gtia IVIara cd ,aici, unde a crescut qi unde pclrecule, se temea de ceva neqtiut Ei nu ,stia cr'rm si calce,
toatd lumea o qtia de mic5, fata ei n-o s5-gi poatd gdsi i'urn s5-rsi lind trupul' cum sd-;i poarte capui 9i ce si
norocul. l';teir cu minile ei.

31
30
 S-a dus, cu toate aceste, qi dup5-ameazdzi 1a Lipova, Stii grdi deodat6 Persida. S5 trecem la Lipova'
ce ?
s-a dus cum merge omul osindit sd-;i ia pedeapsa,. dar I1i -aduci aminfe, colo, deasupra viilor, ce frumos era
s-a dus riztnd, fiindci era crescuti de maica Aegidia, si citd multime de viorele !
care mereu ii zicea : ,,Sd rizi cind ili vine sf, plingi qi s5 Er,a, nu-i vorba, mai frutnos aici ; dar frumos era
plingi numai cind vezi pe allii plingind(. qi acolo ; pretutin'den'ea era frumos qi bine.
Cu inima mereu incleqtat[ qi tremurind la fiecare rds- Daci vrei ! risPunse dar Tricd.
pintie unde putea sd se pomeneasgl in fala unui om pq Apoi intoarser^5 Ia val'e, trecurd Mur-aSul, fg"e qu
^maisepuni viala in joc qi f[r:d. ca si plAteascd crei-
iuru ,ru voia i5-1 intilneasid, ea umbla dreapt[ 9i cu capul s[-gi
riclicat, gata in toati clipa de a infrunta privirile. origicui' !"rii, qi o iuarl spre SSrdrie,-ca sd iry5 deasupra Lipovei'
Era deci obositd cind s-a intors acasS' ue$l atrt de
mult s-a temut c[ nu cuinva si-] intilneasci, 'acum ela apr'oape.
' Nu era mai apro'ape, dal, la u.rma urmelo-r, 9i prin
mlhniti cd nu l-a intilnit, ca si treac[ dre'apt5, cu capuJ
-
ridicat, nepasitoare prin fala lui. oraq tot acolo iegeau.
Era obositd gi i ie ura, mr qtia ee si mai faci acasft' Sdrmana coPi15 !

Erau Floriile pentru nemli; duminica viitoare urmau A trecu.t cu inima inclestati prin oraq 9i era deznd-
eugUt"-"u-!ilor;^abia peste doud sipt5mini aveaugindea s5' fje cl5jduit6 cind s-a vizut la cele din urmS case. Ar fi vrut
Fuitif" rominegti :pasti ii era, parcd, groazd cind se acum sA spuni c5 rdu au ales drumul qi sd se.intoarcd
joi dufe se va intoarce iar in min[stire. iar prin orig, ca sd apuce druuul pe la Sdrdrie. Asta insl
"J'urri"
C" .a
-- M"o"]"6a uu iitte aiunci aici, unde n-avea oe s5 faci ? nu mergea.
vedea cd f,ata ei n-are ce sd facS' 9i se sim{ea * ie zise ea dupd ce sosird intre vii - tot e mai
nenorocitd cd nu qtie ce s[-i fac6' Se ducea cu ea ]a
-
flumos la $oimoq !
..-. $tid eu c5 e mai fr'-imo's ! ii rispunse Tric5, pe
;;;ii,-; Jtcea ;i diminelile la bisericd, ,aa1.d"q-u"b?-.i;l
care inima iI tr[gea acolo unde a petrecut atitea zile de
zjs simbdtd sd mcarg5 sA vazb Invierea J'a Lrpova or] ia
fVfatia Racln,a, fiindcd fetei ii pldoea sd stea acasd' copil6rie.
Si zile1e erau' cu toate ace'ste, foarte frumoase' I\{uri"- Da ! ins[ deasupr,a viilor mai erau 9i altii, care veniserd
*rf.'"r"."J ca odinioari din topirea zdpezilor,.era plin si caute flori qi s5 vadd de acolo din deal Mur5'sul 9i lumea
Cin mal in mal qi se tdvdlea alene spre $es' Padurlle nu cea mare gi 1arg5. Persida lncepu sd urce mai cu virtute'
;.;";il; itt"a,' a"t pruniqtile erau .in fioare' iarba se A u.r'cat, a ciutat gi-a adunat flori, apoi s-a intors iar
Ei plopii ldsaserd mi'tiqori' prin ora,g la pod, obositd, frinti'
;il;ilq sd.lciiie,
"adrtit"t.j rlcoros'
' Hubdrnaql se intorcea qi e1 obosit frint de 1a Radna,
vintul aclia despre munli primdvdra'tic,
gr5i Tric5' pe care ur-rde e atit de frumos acum primdvaira.
Se mergem si culegem vi'orele,
Daci n-,ar fi fost pe pod, el ar fi apucat fie la dre'apta,
-
nu-l ierta firei si piardd ziua cea frumoas[' mai atres c5
fic la stinga : aici insd nu-i rdminea declt sd mearge
era lunea Pagtilor nemteqti. ?rrlinte, drept in flac5ra cea mare ce se ivi fdri de'veste
Dacd !ii... rispunse Persida alene.
-Ei plecar5 la deal spre ruinele de la $oimoq, in calea iui. Era greu afari din cale ! Cum si treaci ?
locuri rrurn sd calce ? cum si-gi tie minile ? cum si se uite la
Ior atit de bine cunoscute' cir ? sd*gi ridice pdldria ori si fac[ ca qi cind n-ar cu-
Era in adevdr frurnos. Inirna creqtea de vederea mugu- rroa;te-o ?

rilor, care incepuserS a crd,pa, qi singele zvicnea rna'i iute Pclsida tresdri cind iI zdri, iqi indreptd trupul qi igi
qi rnai tare in adierea vintului ce trecea peste ftrori rirlici capul. Nu mai era obositd : ii venea sd zboare de
proaspe[e. rr;olri ce se simlea; exa ca beatd cle gindul c-a fost ,si
32 :l .LSlavici - Mara 33
el Ia Radna caute flori de primdvari, Trecind pe
- ses5uitd
lingd dinsa, el zimbind qi cu fala deschisd, ca 1a
niqte vechi gi buni prieteni, la Persida qi la frateie ei,
apoi iqi ridicd pdJiria gi saluti ca un bdi.at binecrescut,
incit Persida, aga inlepati cum era, trebui gi ea s5 dea
din cap.
-
Cine e aoesta ? o intrebi Tricd cu g1asu1 cam
infunda-t.
_- Cine sd fie ? rdspunse ea. Itrubdrnali.
*-- Nu md cunoaqte, dar cunoagte pe mama
De u.nde te cunoaqte ?
! A intrat de citeva ori in casd pentrur ca sd ridlce
Tricl se uitd inapoi.
* Aga*i ! zise el. Asta e Hubdrnafl.
Mara se simfi,se gi ea foarte m5gulitf, cind lfubir-
nall a salutat-o, in doud rinduri, la dus gi Ia lntors,
unai altfel decit de obicei. MS"gulitd se simlea da:: qi aculrl,
cind vdzu din capuJ podului cit d,e frumos a ridicat fecio-
rul lui I{ub5:r p6}dria in f,a}a copiilor ei.
N-avea, cu to,ate aceste, cuvinte de a se bucura,
fiindci seara Persid,a era foarte neastimpdratd, nuSi mai
putea gdsi locuil qi a rdmas in 'cele 'din urmi dus5 pe
ginduri.
Avea in sufletul ei oeva 'ce nu putea si spund nim5-
nui, iar aceast,a nu pentru ci s-ar fi sfiit, ci pentru cd
nu qtia nici dinsa ce are. Se temea ea insdrgi de sine, simle'a
c-o apuc5 din eind ln eind o pornire nivalnicd Ei-i vine
si se duc5, ,ea singuri ntr qtia rlnde, gi s[ facd, ea singurS
nu gtia ce. Mii gi mii d,e prirnej'dii, nenorociri peste neno-
x,ociri, zbuciumdri peste zbuciumdri, o viafd plind de
nevoi gi de dureri : le pnesiim{ea, le vedea, le gtia parcd
pe toate cum vin.
* zise ea cuprinrsi de duio;ie .-r
- O, Doamne,
ce bine e Ia rnindstime ! Ce fericite sunt maicile !
Mara se cutremurd in toati firea ei.
- Iti ea. O silie fiindcd te-ai obicinuit cu maicitre;
place
rdspunse vezi, i:as5" ci e bine gi af,ari din minds-
tire.
Mai mult n:a Zia Mara, dar aouma era hoter{ti s5-Ei
duci fata la Arad, ne,apirat s-o ducd gi s-o tie cit de rnuit
acotro, ca sd se obicinuiasci cu lumea.
34
v
ANI DE TINER,ETtr
,,Iar s-a intimplat ceva l" iCi zicea Gretl, slujnica
llubdroaiei
Stdpinul ei nu plecase, c,a de obicei, indatd dr:pi
masd, ci stetea de vorbd cu stdpina, 9i stetea cam de
mu1t, ceea ce nu era a bine.
rnasa gi i*,a gdsit mereu la fel, el cu ilipa in guri la
un col! de masd, iard ea in cellalt co1!.
Degi implinise patruzeci qi ;ase de ani qi era cnl
r:u muiti chibzuiald, Ifubdr nu pdrea deloc a cm care
poate s6-i fie tatS lui Na!l. Lasd ci era ci?:I b51an, carn
r;lab gi cu obrajii rogii, di-rpd inf[{iEare pre;L tiriirr, dar
cra in tot felul lui de a fi aeva uguratec, ,a-proape gtren-
1liresc. Gura ii era croiti pe rirs, ochii ii ji;ca.u meieu
in cap, gi lucruri pentru allii mari ii pdreau adeserri
rrimicuri. De;i linea mult si aibi priel:enie cu popa,
< u beamterii ,si cu ofiierii, se pomenea a'deseari la chefu"r'i
'ii cu oameni mai firi tre'cer:e, pind chiar gi cu caifeLe
Ir-ri, 'un lucru pe care fecioru*s5u n-ar fi fcst in sta::e
r;ir i1 f,acd. $i mai ales asta- l-a f6cut sd nu prea alba trai
bun cu nevastd-sa, care era aEezat5, caffI lifncasd gi
rrcingdduitoare.
Nu-i vorba, cert,uri nu prea erau infre din;ii, fiindci
r.1 riciea Si rlioea glume cind ea il mustra. Ba se nec5-
.jca, se inleIege, ,cu atit mai rdu, se inlefe,a Ei de obicei
incepea in c,e1e din urnld sd plingd. Cu asta se sfirqea
irpoi vorba, d,eoarece el se duce,a gi o mingiia, ii zicea
r;ii nu fie proastS, cdci tot n-'are nirneni nevastS. ca dinsul,
1i toate e,rau bune deocamdatS. .Ra.r' se intirnpla ca el,
lricrzindu-qi sdrita, sd sparg5 aeva ori sd o 1oveasc5. Nici
:rlunci nu era insd ceartd, fiindci il mingiia gi il impd,ca
tliut;u pc el.
NicioCati el nu putea s5 piece de acasi mai nainte
<ic a se fi ales lucrurile intr-un fei ori intr-altui. Nu putea
sii-gi petre,acd in tigna si gtia ca va trebui s5 se intoarci
irrainte de vrerre.
35
I
 De ast5 datd el tot ridea, iar nevastS-sa n-ajunsese
incl sd plingS, deqi tare ii venea s-o faci.
Avea doud mari sup5rSri deodat6.
Ziua trecutS, in dumirreca Floriilor, maica Aegidia,
chiar maica Aegidia insdqi, a oprit-o, cind a iegit din
bisericd, qi i-a spus ce rugine ! ci Nall std gurd-
- dea - Marei.
cascd pe Ia fereqti, ca sd ochi cu fata
Atit ii p5.rea de mare lucrul acesta, incit n-a indrdz-
nit s5-i vorbeascS. despre eI lui Hubdr, care tinea foarte
mult Ia minlstire Ei la maica Aegidia lndeosebi. A stat insd
toata dupd-.ameazhziua ea singurS. inchisi in cas6 gi s*a
gindit cum Ei in ce fel s6-i facd bdiatului mustrdri.
Spre marea ei mirare, spre ingrozirea din ce in ce
mai mare a ei ins5, bdiatul nu s-a intors nici in amurg,
nici seara, nici noap'tea, ci abia in zorile zilei urmdtoare.
A stat, a a,steptat, s-a frdmintat, s-a gindt qi rbz-
gindit gi a plins, cum piing mumele cind i;i vdd copiii
pornili pe cAi gre,site qi nu gtiu cum s5-i opreascd gi s6-i
intoarcf,.
Iard birbatul ei, tat5l bdiatului, om in toati firea,
ridea, ba zicea cd-i pare bine c-a inceput gi bdiatul lui
sd fie om ca toli oamenii.
Mai putea biata femeie s5 se stipineasci gi si nu i-o
spund gi cealerlti ?
I-,a spus-o chiar cu inddrdtnicie, ca s.d-i ardte cd o
s5-i treac[ gi 1ui pofta de ris.
I-,a Ei trecut.
Ce-i drept, pdcatul cd feciorul lui a cdscat gura ia
f'ereEti nu-I prea scotea din ale lui. Fetele sunt fete,
aq,a zicea el, ca b5ielii sd alerge dupi ele. Dar fata era a
Mar,ei ! Pufi,n ii pdsa ! Nu era, la urma urmelor, decit o
nebunie de tinerele la mijloc. Asta vine gi trece tot cum
a venit, fdrd ca si gtii cind qi de ce. Un lucru nu putea
sd-i treacd lui prin gind: cd bdiatul lui ar putea vreodatd
si nu fie om cuminte,
Era insi nevoit si se gindeascd Ia casa lui, gi asta
ll fdcea totdeauna posomorit.
Se simlea foarte tignit gi ferit de griji de cind lSsase
pe f,ecioruL sdu la micel5rie. Incd tot el insugi era pa-
trorml, iar Nall era trecut in breasld numai in rindul
36
calfelor, qi mult ar fi dat sA scape de orice grijd ldsindu-gl
feciorul patron Ia mdceldrie.
Asta nu era insi deoaarndatd cu putintd.
Deoarece Ia Lipova erau numai doi mdcelari, ei au
intrat in breasla iojocarilor, cari tdiau qi ei primdvara
miei, toamna berbeci Ei iarna, pe ici, pe colo,- cite un
porc. I,o dup[ rinduiala breslei nu putea sd intre in rindul
patronilor decit acela care qi-a ficut anii de uceni'cie, a
iucrat un an la patronul care l-a scos calfd Ei a m-ai fdcut
gi era
9i doi ani de cdlit'orie. NalI fdcuse anii de ucenicie
cle doi ,ani caif6 ; ii mai lipseau dar cei doi ani de cdlatorie.
Nu-i vorba, dacd starostele 'ar fi fo'st om de intetregere,
tu"t*ite mai ales pentru Hubdr s-ar fi putut pune la cale
gi lara de acegti aii ; Bocioaci era. insS foarte mindru de
itarostia lui qi nu s-ar fi inrzoit odatd c* capul ca.cojocarii
sa fie mai prejos de mdcelari qi ca de dragul unui mdcelar
*d ,* rruro.bteascf, rinduiala b'es1ei, pe care toli eojocarii-o
pa",""" cu sfinlenie. Apoi nu era nici Hubdr omul care e in
itare s5 se cdciuleascb in fafa lui Bocioac6'
Dar nici nu*i strica bdiatului s5 mai umble prin lume'
si vazd, s5 inrrele ;i sb se depi'indd a fi om de capul iui.
Era si pentru llubdr, dar mai ales pentlu Hubdroaie foarte
gi'eu'lircru sd se li.pseascd de feciorul 1or : nu le rdminea
insl decit s*o mai facS;i asta.
Indeosebi l{ubiroaie s'e mai gi bucura. Arzeau prieteni
la A'rad, la Timigoara si la Lugoj ; aveau rude _- dinsa la
Ruda Ei la Pojon, iar b6rbatul ei Ia Viena : oripiunde se
rlucea, biliatul glsea casd primitoare, ba chiar Ei mir'eas6
potrivitd cu starea lui.
De astS datd iucrui'ile s*au sfirqit cu bine, fiindc6
una voiau amindoi'
Iard NalI era om tindr, 9i nimic nu e in tinerele mai
adimenitor qi mai plin de farmec decit gindul de a trece
a$a -* tu de capul tiu -- prin lume' Abia acum se simtrea
calfd adev5raia, gi nu-l mai linea locul pind dupd PaEtile
r:omAne;ti, ca s5-;i ia conclica de c5l5torie de la Bocioacfl
' sd plece cu ea in rani!5'
;;i
foi dupi Paqti, Bocioaci puse pecetea bresleigrdi pe
condic5, apoi se indrepti, intrlt ;i sublire cum er'a, qi
slrbirtoreste :
!r".;>, 37
 -* facd, bdiete !
cartea drepturilor ta1e, qi s[ nu uili
niciod,at5 cd tre,buie s5. pdzeqti cinstea bresl,ei. Sd, fii har-
nic Ai ascultdtor, cinstit qi vrednie de incred,ere ; si nu
pierzi timp.utr hoin5rinrd dege.aba, cdci in breasla no.as'tr$
se prirnesc numai oameni cumsecade. Du,rnnezeu si te
ajute !
Asa trebuia si vorbeascd starostele ; aqa i s-,a voribit
lui cind gi-a luat condica de c6l5torie ; aq,a le vorbea gi el
tuturor c'elor ce luau condica de la dinsul.
Hub,*r era cu to,ate aceste fo,arte sup5rat c5. un om
ca Bocioaed, inctrdzneqte s5-i vorb,eascd astfel J,r-ri Nafl", iar
Nali std umilit in fala 1ui, ;ba parci ar voi si-i naai qi
mullurnoascd pentru sfaturiie b,inevoitoarg ca gi cind ar fi
arrut nevoie de ele.
Dar au h"eeut gi prin asta, gi Na!I, plecfurd ziua ur-rnd-
toare la Arad, se uita la tre.citori parci a lui ar fi fost
.lumea cea mare in care se ducea.
Rdmflsese vorba si se opreasci deo,camdatd, pe tirnp
d,e vreo doud luni, aci mai prin apropiere, Ia Arad, ca
sd se Cepriinzd cu striindtatea.
Bani ave,a desiui. Adunase el, cipdtase de la taidl siu
gi-i rnai ddduse, a,q,a, prin ascuns, qi murnd-sa. Ar fi pr,rtut
sd tragS la oriqicare hotel qi sd triiascl boieregte.
Nu de asta ii era insd lui.
Calfd, de rnbeetrar, el se simtea mindru ci poat,e sd
tragi la conacul br"estrei, aI breslei ,adev6rate, in car,e sunt
nurnai rndcelari, iar nu o arnestecdtur5 de fel de fel de
oameni.
La conac a gdsit alte trei calfe, un neamf de Ia Tirni-
un Llngur de la Dobri{in gi un slovac de la Bichig,
g,oar1a,
iar calfele din aceeagi breasl5, origiunde s-ar intilni, sunt
prieteni.
Frietenii se bucur5, cind se intilnesc, cd pot sA stea de
yolb6 qi si-se cinsteas_cd, iar Nall era gi dupi fire, qi clupE
inf5fi;are, foarte bun de cinste.
Se einsteau dar. prietenii, vorbind, ca oamenii plecali
ln lurne, clespre cele de acasd. gi tinind fiecare sH arate
deslugit c5 nu e nicdieri atit de frumos gi de bine ca
,,1a noi((.
Intr-un tirziu Nafl, care nu bduse mult, dar destui
p,entru dinsul, iqi rezemS capul pe cot, stete citva timp
ginditor:, in vreme ce priet'e'rrii lui vorbeau inainte, apol
ochii i se umirlurd de lacrimi.
Ce e, m5i ? intre H unguruJ.
- Nu gtili voi ! r$spunse el induio'Eat, Degeaba
v-aq - spun,e, c5, nu puteli s[ :nd intelegeli. Dar nu pot nici
c:i sd vd spun. Ar trebui si cuno,arytefi pe rnarna, ar
ir ebi;i s5" Etili ce fei e rnama, Ei nici atunci nu m-'a!i inle1ege
di,:i:rlin. Zi,;e:L cA se bucuri cind am plecaf, dar eu gtiu cd
cl plinge acum Ei are sb plingd nlereu, grdi e1 gi plinsul
li ineci Elesi"rl.
-__ llga e, zise neamlul m$c,at e greu lueru s6
-
ie tlespa"rfi de rnai-aa ta. -
Il,iai aies cind ai qi i;atil ca mine : un om fdrd de
- !a:l.acgi Na{i, oarecunr fdrd Ce voie.
inimS
Asta trece I gr5i sic'racui.
-* Ce s5 zic eu. -- inlirnirin6 ungurul __ care mi-,am
lirsat a-cas$ drigula, un boboc de te cuprinde arneleala
cinC il ve-i l
l,,ia!1 i9i ridicd caprr.l pi se uitd drept ln fala ungu-
rLrlu"i. ii venea sl apui:e carafa gi s5-1 loveasci in cap
(iii ea. De ce trebuia s5 i-o adllc,4 amint'e ;i pe asta ? !
*- zise e1 vorkrinci t:ai. r1u am clrdgudE, dar
-llL"r"
[c,ie- suiit ;i pe 1a nsi. Ar trei:u.i sd- vezi cu ochii tii ca sd
;1ii ce va sa zica fatd. Ai inieies ? Sr-rnt gi la ncli fete !
r;li igii, apci apucei c,alafa gi o izbi pe pdmint de se fdcu
trri:;;-f Sriim:q.
Ilr;i foar1.e inCirjit feciorul Hublroaiei'
Ce-ar fi fost dac-ar fi ;tiut c5 pe ,acelagi drum qi in
rri:r:lagi ceas venise la Ar.ari gi Mara cu copiii ei ? Deose-
lti|t:a era n'umai cd luara n-a .tras la conacul rndcelarilor,
('i 1a casa lui Claici, unde a fost foarte bine primiti.
Avea },liera ginCul ei cle mamd cu fatd mare.
La cdlu.gdrife n*a-r mai fi vrut s-o trimi!5 pe Persida ;
:'r:r;-;ii lu putea s-o lie; m:r,re lucru ar fi fost dacd ar
Ii 1ru.li-rt s-o l,ase in casa lui Claici _- a$a, cu plati mai
p u !ir-rd..
l"{ilen,a era logodit5 cu un bog'oslov. Persida era fati
;;i ea, chiar maj frumoasi qi mai degteaptd decit Milena,
bii putea sd ai.la5, la nevoie, gi zestre mai mare,
Nu ;tie nimeni cum ii vine norocul !
39
 Nevasta lui Claici Draveo nici un gind, dar i-a
venit unul.
La Sin-Micldug, aci peste Murdg, erla un loc de pop5,
pi Munteanu, trogordnicul Milenei, fdouse tot ,ceea ce
trebuia si facd pentru ca s5-1 prirneascd, Incd acum dar,
pin6 la Rusalii, trebuia sd se faci nunta. Milena gi sora ei,
Anca, lucrrau pe capete, ca sd fie cit mai curind gata cu ale
zestrei, iard Persiida era o adevdratd mdiastri cind punea
mina pe foarfeci gi pe ac.
Mare lucru ar fi fost dacd ea ar fi rdmas pini la nuntd,'
ca si le fie fetelor intr-ajutor ?
- Vai
intoarcd
de mine ! nu se poate, grdi lMara. Trebuie sd se
Ia gcoald.
Tot aqa zicea Ei Persida.
Nu era insd chip si plece cind fetele st5ruiau atit de
mult si r5,miie, ba-muma 1or mai scdpase gi vorba cd o
sd-i fie Persidei recunoscdtoare.
Mara s-a intors dar singurd Ia Radna, ducind, se
in{,elege, cu dinsa gi o frumoasd scrisoar,e pentru maica
Aegidia.
Acum nu se mai plingea Persida cd n*are ce face,
Lasd cd fetele nu mai gtiau unde sd-gi pund capul, dar'E
Claici avea patru ucenici qi papte calfe, dintre care numai
dou5. erau oameni de casd. Seca Lena nu finea, cu toate
aceste, slujnicd, ci se ajuta cu ucenicii gi cu fetele ei. Era
minunat Ia casa lui Claici, qi Persida, care atita timp
fusese mina dreapti,a ,econo,amei de la Lipova, ar fi vo,it s5
se desparld in mai multe, ca sd fie pretutindenea, sd pund
lucrurile la cale, sd facd rinduiald, sd Ie fie toate curate
ca la minlstile.
Un singur lucru ru,r-i pl5cea Persidei : cd trebuia sd qad5
la masd cu calfele, ,care se uitau la ea cu coada ochiului.
Acesta 'era insfl obiceiul casei, gi nici ci i-ar fi putut trece
cuiva prin minte cd s-ar putea gi altfel. Ar fi plecaf calfeie
toate daci stdplnul nu le-ar fi fdcut ci.nstea de a le pune
la masa Iui.
Le era cu toate aceste oarecum greu sd vie la masd, pi
Bodroganu, cel mai sfdtos dintre dinsii, mai nainte de a
veni, seje414 pe mini, apoi se mai;i'piepteni qi puse alt
surtuc, Cei1alli ficurd qi ei ca dinsul, incit era ca in zi de
slrbdtoare la masa lui Ciaici, qi a;a a qi rimas de aci inainte.
40
intrat in acest obicei nou'
Singr-rr Tricd n-a
El ilfelegea prea bine de ce se spelcuiesc ceilalli qi era
n-rindru de sord-sa. N-avea insd nevoie si facd to't ca dinEii,
.tiindci gi fdri de asta tot frate ii rdminea Persidei.
.Duminecd s-a spelcuit insi qi ei'
$tia ci are sE vie Munteanu cu vrzulnul din prietenii
tui sb duci fetele la biserici 9i n-ar fi l[sat odatb cu capul
pe sor5-sa sd meargd singurd cu dinqii.
De I La biseriiS oamenii se duc si se inchine, dar,
aflindu-se odatd la un loc, ei se vdd, se lntilnesc 9i sta.u
cie vorb5. Trici qtia cd fetele lui Claici nu se intorc nici-
odatil singure de la bisericS, 9i tinea sb fie 9i el in ceata
celor ce le petrec acasd.
Doamne I ce mingiiati s-ar fi simlit Mara dac-ar fi
putut sd vacli pe fafa ei aEa incungiuratd de bogoslovi,
iale nici nu indrdzneau, patcd, sb se apropie de dinsa 9i
rosteau vorbele numai cu jumitate de guri cind ii vorbeau'
'f,r-lci ferbea cu toate aceste in el : prea ii pdreau indrdz-
ne!i, pe cind ea mergea ruqinoasd aldturea cu fratele ei'
-Huba*rna9l
ar fi fost gi el, dacd -ar fi vdzut-o acum,
de pdrerea tirl Trica. Ei insi era dus Ia altd bisericd 9i nu
ftia ci n-ar fi avut decit si se uite bine impregiurul sdu
pentru ca s[ vadd ceea ce-i dorea inima.
Fetele lui Claici, deqi sirboaice, umblau mai bucuros
Ia hiserica romAneascl decit la cea sirbeasci, unde nu erau
boposJovi. si bogoslovii cintau foarte frumos. IarS biserica
roireneasci, tot"odatd 9i catedrald episcopeascd, se afla
tocmai afard din orag, pe flrmul Murdgului' Trebuiau deci
sl treacd prin piala cea mare a oraguiui cind se intorceau
r.te Ia biseficS, q1 chiar 9i numai atit ar fi fost destui pentru
cr sd facd drumul oel iung pinl la biserica romAneasc5'
Aici, in piald, e ministirea minorili1or, cu o biseric[
ft'urnoasd qi mare, singura bisericd catolicd in tot oraqul'
Fe la doud,sprezece, cind lumea iese de la bisericS, e o
adevdratd frumusele pe pia{d, unde e adunat intregul oraq :
sir stai ;i si privegti cum ies oamenii din bisericS, qi gtii c[
c zi de sdrbdtoare.
qi acum, ca de obicei, 9i Per'sida se
S-,au oprit fetele
sirnlea ca Ja Radna, unde atit de adeseori vizuse lumea
rndesuinCu-se la ie;irea bisericii.
4T
 * Uite ! iacd gi Hubdrnatl ! strigA Trici, cum strigi Anea qi Persida er,au surori de mireasS, $i soea Lena
aga, cind vezi pe cineva la care nu te agteptaseqi. le fdcuse haine la fel.
-- -Frrii
Peisida tresdri qi incepu sd tremnre din picioare. de mire erau unu Codreanu, cel mai c1q5.1el
Cine era acest Hui:drna{l ? Un om pe care-l vdzuse, ai"tre'ptietenii lui Munteanu, iar cella1t, o' Doamne ! chiar
aga in treacdt gi pe furig, de trei ori in viala ei. Aclim T;i;. bt tt,-, voia, dar aqa dorea Milena, asa seca I"ena' a9a
insd., aici. in mijlocul unei lurni de oameni pe care nu-i poruncea Persi'd.a, iar Mara, cind a aflat-o aceasta' a dat
mai vdzuse, el ii p5rea un vechi gi irun prieten. Ii venea si rind de haine negre
hi" toata sdrdcia ei s[-gi cumper€ qn porumbeJ'
plingd cind vedea cd e1 se duce, se Cep5rteaz5., se perde .io"ii"a
ouo*ttu de minuqi in fala guqei de
ii venea
din vederea ei, qi ar fi voit sd-l cherne inapoi, sd trillild "- t-" vdzut s[rmanut de bdiat, gititqiastfel, s[
pe Tricd dupd dinsul. sd se ascundS, ca nimeni sE nu-l vadd, a inceput
N-a fd.cut nici una, nici alLa, dar ochii ei erau fnrali, rid[ ca un nebun.
---
duqi, perduti ln urma lui, gi 'Iric5, 'rdzindl ochii acegtia, Mari ,a inceput qi ea, dar nu s5 ridi, ci si plingi ca
se-nduiogd de*;i simli ochii nruialj in lacriimi. o nebun6.
M5 duc zise el griliit spun c5 suntem aici ! Cum, Doarnne, si nu p1ing5, cind irsi vedea copiii mari'
*- Vai de mine
- -- s5-i
! Ai innebunit ? rdspunse ea-. Ce avem atft-Je trumogi, atib cle^spe'icuili, atit deputea cumsecade' 9i
noi cu el ? girron"n", fie'iertat, e"" ii pS"mint 9i nu s*-i vadi
Doamne ! Dacd i*ar fi pdsut lui de dinsa, ar fi simlit gi el, cdci ai
qi lui erau'
ci ea il vede gi s-ar fi uitat inapoi qi ar fi salu.tat. ca * Siracul ! zise ea gtergindu-gi ldcr5mile - mult
atunci pe pod, atit de cuviincios gi cu fala atit de clesch.isl a fost b"; "j vrednic- I Azi nu mai trdiesc oameni ca
gi de veseld. dinsul.
--- Nu era lumea asta pentru el !
C"* ar fi putut Persida ea singurd s5 rbmiie tot cu
-* Cine e acela ? intrebd l,{ilena.
Un mlcela"r de la Lipcva, vechi, cind Birzovanu ii fu'sese tat5' Mara
rdsput:se Pe;:siC,a cam nirrJ,rl-Li-
- umiLr
peste -
fecicruJ. uriui prieten al ma.ruei. Noi nici fi:;;;ila, "el rti"e'ii era lrate qi loli ceiialli umblau in
- decit din vedere !
nu-1 cunoestern "-l;;"ei
voile ?
Ce-i pisa ei de e'1 ? I caile 1or erau atit cle deosebite ! tindrl e ficuti s[ stea deschisS, 9i tindr5. era 9i
Aqa era in gindul, dar nu toiodai5 gr-n inima ,ei. inima Persidei' Da ! aEa rizind din gurd 9i din ochi, aqa
Ornul ac,ela o prinses,e in o clipb de sl5biciune ; e1 ;tia indrSznea![ ca un copil rdsfdlat. n-a mai vbzut-9 Pe -ea
ceva ce singur el ;tia, singur e1 putea sd gtie : ea se.rugina a*"it iittgur om, ftall, atunci cind stetea in f'a!a fe-
de cite ori se gindea ia el. Ii erau nesuferi{i oamenii ce o ""deschise.
'-""e;;;-""
rcstrei
fursoleau : ar fi voit ea lumea sd o lase in pace, sd rdiuiie M.uri-
ti ut""g"t el la triserica de pe F"ry91 tot
ea singur'6 : n-i{vea dinsa nimic cu alfii ! luf"i,--a"ce ar fi qtiut ci iar putea s-o vadd ca
Aveau insl allii cu dinsa, gi casa lui Claici era mereu atunci ?
plind de prieteni de ai lui lVlunteanu, ceea ce nu supdra nici El insd n-avea de unde s-o $tie aceasta'
pe seca Lena, nici pe Mara, care fineau mult la bcgoslovi. Abia dup[ bisericS, in piala cea mare, cind nuntagii'
Vorba era de nunt5, de veselie, de zile fericite, qi serile un lung s,ir- de trisuri, se intorceau Ia casa miresei' s-a
fetele invdfau cu tinerii sd joace, spre rularea supi"rare a lui oprit gi.i, ",r1o toli se opriserS, qi a vdzut mai intii pe
Tric5, care era gi e1 nevoit sd ia parte lar petre,eere. Ti'icd,'apoi pe Mara, nu ins6 qi pe Persida, care treci'rse
P5rinteie episcop hotdrlse cd in ziua de Rusalii iI va inainte.
hirotoni pe Munteanu de diacon ; cununia dar trebuia intrebil el pe un domn ce se afla in
sd se facd neapirat duminecd inainte de.Rusalii.
- Ve ro9, - se msriti aici ?
rrpropiere
- cine
42 43
 Ala dete din umeri.
. yl? rog, - intreb* el pe altui _
nuntagii
unde se duc
$i dsta dete din uineri.
El nu mai intrebd pe-nimeni, ci porni dus gi ca ieqit
din fire in urma trdsrfrilor. Acolo unde se a*"u" tr'a-
surile, acolo le afla si le vedea el toate.
Le-a gi aflat, cdci nuntagii se ddduseri toli din tr6-
suri pe cind el a sosit, trdsurile erau iegite in utild unJe
stdteau ca sd mai rdsufle caii gi in poarta deschisd se
fndesuia o lume de oameni, care le $tiau toate.
Era nuntd dc vard la casa iui Ciaici.
In curtea cea lilrgd era un ntar"e cor.t cle verdeati.
acoperit cu fi'unzig de stejar., impodobit Ia intrare cu
ghirlande de flori.
Casa se intinclea la stinga pind in u1i!6.
cort,_pr.in curte ;i1n I'a!a casei nuntagii roiau in
.In
Voie bund, dar incd nu veseli.
Unii se a$ezall pe la mesele intinse in coLt, spre
_
la dreapta "si 1' sfinga ; allii steteau J" lri:fa'i; fund.
larg ce rdmdsese la mi,iloc, intre mese ; cei mai muili,
]ffii
insd, tineretul, se aflau in fa{a co'turui, uncle cinia muzica
incd toi obicinuituLl mirr'.s de nuntd.
Aici era si Ti'icei. tot lune 5i de;ir-at, clar mai altfel
tlecit atunci, cur minilo, por'"[, 'mai iungi gi impeclecinl
du-se meleu cind cle unLrl, cincl cle a.ltul.
Mara er.a gi clinsir la masa din fund, dar pe persida
n-o vedea niciriti.
$i totu5i al li putut sir fie !
El ftia acum cir lata tui Claici e cea care s_a mlritat,
cd Tricd e calla ,si a fost 5i r_tccnic lai Claici ; t_.r.a insd lucru
firesc ca Pcrsicla si nn fl u*ii ;i ta ll nr,,nti, fiindcd se
afla in ministire.
Ar fi putr"rt. cn toate aceste, si fie gi ea ajci.
Ei insd nLr mai qr_rtqa si a;tepte. Stipina sa il aStepta
cu masa. Ce pic:rt I Tlebuiri neapiirat sd se ducd.
Dal ea pulca sd fie :rici.
Nu !,Ela pc.ste putinfl: el trebuia sd meargd Ia masd.
Ana r (Jchtl tutul'ora se indrepteazd spre casi. Vine
5nireasa cu ginerele, iar.ci.upd dingii...
Ei. se dete la o parte, 'ea sd nu fie vdzut. Nu-i qedea
bine sd stea a;a, gurS-casc5, in poarta unei case strbine"
,,Hm !* fdcu el cu fata deschisi.
Nu era tot cum o gtia el, mindrd gi oarecum incrun-
tat6, dar era drdgdlaqd, ruqinoa'sd, neajutorat5, nu ptia
currn sd-l {ie de brat pe tindrul acela fi.
Era de toati frumuselea, dar pulin - cine-o
a fost, cici ea s-a
piendut peste pulin in fundul cortului.
Na|l se intoarse gi, gribit gi in sild, se urci intr-una
,din tr5surile acum slobode qi apoi, iute ! ca stdpina si
[1U e Slrpere.
Dupi-masd ? Da ! {drd indoiald ! Ar fi voit s-o vadd
r-mai bine. Dar adecb de ce ? Oe folos ? Nu ! el nu putea
sf, stea irr poartS.
Dar nici acasd nu putea sd stea.
A ieqit, ca de obicei, la plimbare.
Ce ar fi fost dacl trecea, ca din intimplare, pe acolo ?
Asta da !
Vai ce gdligie, ce amestec, ce neastimpSr : era parcd
,se inzeciseri oamenii. tlnii jucau in curte, alfii in cort,
pi'e tr-ltindenea era piin, qi el nu vedea nimic.
Trecu Ei se intoarse peste citva timp gi iar trecu gi
i.er se intoarse.
X\iu rnai putea I Ii era parcd mumS-sa std de pincld
cr'rlo, la rdspintie, gi-i vede qi se mihnegte. Ba Persida il
l.,edea, parcd, gi ea cum umbld s-o vadd pe furig, qi rldea
rl,e prostia lui.
E1 plecd hotdrit ;i ir-rte, dar cu pas din ce in ce mai
rurit" apoi de la col! se intoarse : acum incd, cea din
u.:r'.1 latd.
&Iuzi.ca nu mai cinta ; jocul incet-ase ; bdtrinii se os-
lldtau pe la mese, iar tinerimea era resfiratd prin curte'
i.,rral.erii qtei:gindu-;i frunlile cu batistele, iar damele f5-
t'indu-;i vitrt fiecare cl'l ceea ce avea Ia indemind.
Fersida se plimba gi ea printre ceilalti' tot cu acel
tin;ir, dar acum gtia cum sd-l lie de bra! 9i era voioasd
,;i" inclrdznea!5.
Flubdrnatl simli in e1 ceva ce-l apucd ;i-1 ia ;i-1 in-
uirt-e. i,gi potrivi surtucul pe trup, i;i risuci o datd rnus-
1. r-1.r, apoj., flri ca sd mai lie sean-ri de mumd-sa, trecu
45
prin mullimea adunat6 in po'art5 gi inaintd rizind spre dupi ai ei, gi Nafl era ca strivit de multele privi.r"i' care ll
fni""f"" i ,,C,.tti ai--cutezat tu si vii nepoftit
de ni-
Persida.
Persida, cind dete cu ochii de e1, se fdcu dreaptd ca -
meni aici ?"
luminarea. Acum, acum iar il vedea muml-sa ?
Ii venea ca iegit din pdmint gi ii pdrea, cu toate aceste, ft" ,i nemaipomenita oUreznicie ; a vorbit prostii
lucru foarte firesc ca eI s6, vie gi sd se apropie aga rizind -- necrezut.
de
prietenegte, ca atunci pe pod. Ce el aici ? Ce vrea ? Ce l-a adus ? O si mai
Aceste crau din alti lume, ca dintr-aiurea, unde toate """ti
"- si mine
vie
ii
? Ei Poimine ?
;'i;d;p;t;ii"iruntd privirile alintite spre,el' ap,gi
sunt de sinte inlelese. in dosul mesel'
Aga-i cd te miri ? zise el f5rd ca s5-;i rnai ridice se duse drept spre Mara, barg e-r3 inclfa.
- Ajuns in fala ei, eI ridicd zimbrnd palarla'
pdldria. Am vdzut, cind vd intorceali de la bise::ic5, pe
fratele qi pe muma d-taIe qi am dat cu socoteald ci trebuie Am vdzrtt - ,it" - trecind din intimplare'pe aicil
si fii qi d-ta aici. Ne cunoaqt adause apoi intorcin-
-
rn,e domni"soar.a, fiica d-vo'astre 9i am dat cu sorcotealS
cI
du-se spre Codreanu, care era catn mirat de arcasS. 5""["t:^ii'a:"""ttta aici' Aq avea si vd fac o rug5minte'
O! - -* eu te-am
grdi Persida dezmeticj.ndu-se Mara se inseninS.
vdzut- pe d-ta- demult, o datd, cind ie;eai din biseric5, dar Agaa ! zise ea.
nu te-ai uitat la noi qi ntt ne-ai vdzrrl.
-.
Era fucru firesc ! Cum sf, nu cunoasc[ feciorul lui
Pdcatele mele ! zise eI. lmi pare foa::te rdu ! Care --": i-**
Hubdr pe fata ei ?
va sd- zicd nu acum ai venit ! * urm6' indreptindu-se spre nunul care gedea
-de
la dlnsa - I feciorul unui bun prieten al
-- Sunt de la Pagti aici qi am sd stau pini Ia toamnS. al treilea
"-"i'I;nd
nostru.
3-- Cum ? Nu te rnai intorci la mindstire ? iari Nall se inchin6, apoi
l5sdm ! grdi Ccdreanu, ca sd zi,;5. .si el ceva. dete din cap, se
-NallN-o
nu putea sd-qi. dea seania- ciacd lar-r ori bine ii intoarse sPre Mara.
pare. Acum, in prip5, sim',iea numai cd ii zguciuie ceva ;i
se af15 in mare strimtorare. toare iii"a.a rdmdsese ca dupi Rusalii s[ nu.mai plec la
Tricd, deprins a fi cu ochii mereu ia sora. lui, era foarte "i"i
;;;. Vt'";A si-i spun^eli, dac[ va lntoarcefi,- sil
voios Ei a alergat, 'cind l-a zt*it pe Nat1, 1a muir5-sa cu fiu, u" frlec mirie. li'scriu qi eu., dar prilde rnai bine
vorbele : aaca io maf ,pune qi cineva c-u grai -vig' Si-i spuneli' .vi
"a.i
;il;t r*ati'vazut gi sunt birie, dar n-am mai putut
Maicd ! uite gi Hubdrnall ! a venit gi el !
- Mara era foarte voioasd, ciar nu infeiegea, adecd agtepta
-'-I-gins,
!
o si-i spun' P6-
$i bine ! rispunse Malq
-
parcd inleiegea, dar nu voj.a sd gtie, cum a venit }Iubdr- cat ! o ufji pard -
foarte riu ! Hei ! urmi. ea peste
nall aici Ei curn s-a pomeilit el vorbind, aq",i din senin, cu pulin greu se desparte mama de -
copilul ei, mai ales
fata ei. Care va sd zicd ei se cunogteau, asa, f5r'5 de stirea -
cind unul singur are !
ei, prin dosul ei. mullumesc ! gr6i dinsul ineet'
-- SSrae de sufleiul meu ! grdi dinsa ; se ridicd - Vestrinse
Apoi mina Marei, se inchini Si se int'oarse iar
lna1t6, sp[toasi Ei. greoaie, cum era, gi se uiti acolo cum cu capul ridicat pi cu fata deschisi la Persida, care vor-
se uitA cloqca la pui cind simte cd nu li-e a bine. bea cu Codreanu parci pulin ii pasi.
Iari Mara era di.ntre oarneriii care nu vorlresc numai Domnigoard, grii ei intinzindu-i mina - rimas
cu gura, ci si cu ochii gi cu sprincenele, Ei cu crelele de pe -
bun ! Eu md duc -
mine mai deParte.
frunte, gi cu minile ciescJ.eqtate ; ochii tuturora se cirniri Ea igi 16si mina moartd in a lui.

46 47
 Unde ?
- Mai
- mai intii
nezeu
la Bu{a, apoi la pojon, la Viena gi Dum-
Etie unde. Doi ani fdri cinci s5ptdmini am sd
tot umblu.
Ea dete din cap. Ce putea sd-i rdspundd ? pdcat numai
c-a venit acum aici !
Nici mdcar in ochii lui nu s-a uitat, nici. ln urma iui
n-a privit.
$i el s-a dus fdr6 ca si se uite*napoi.
Ce aveilu, la urma urmelor, ei doi unul cu atrtul ?
VI
ISPITA
Norocul nu umbli tiriq, ci zboata ile aripl iuli ;i-{i
iese. cincl ii vine rindul, firS de veste-ni caXe : dege:rba
i1 c;rr-rti cir-rd nu-l gdse;ti ; degeaba fugi clnd eX alearg5
dupi tine ; norocul tdu e numni an tEu, gi cl'liar claci nu
l-ai cunoagte tu pe el, te cunoaqte el pe trlne ryl nu te
pbrasegte.
Te miri insi de unde iese, gi de aceea stai lnereLr
gattr. ca si-l apuci precum rindunica princle mltsca
din zbor.
.,De 1... cle !... zicea ,si Mara in ginclrun ei, cinci vedea pe
Codrennu invirtindu-se mereu impregiurul Fersidei. ftfai
gtii ? ! Fattr e fatd ; iar feciorul e culrEleil gii deqtept, fiu
de pop5, nepot de protopop gi peste citeva llullli ctre zjle
bun dc p,rpic."
Nu mai era Mara poddrila, nici precupea{a, l.lici naai
ales vAduva r6masd cu doi copii sdraci : gfititd ctre nulntd,
ea se {inea drept, vorbea rar gi cl-rihzuit, ha, pentru ca
lumea sd afle, mai scipa ;i cite-o vorbf; c1espre suprll-5'rile
pe care !i 1e lac datornicii.
Cam l:r fe1 era qi gindul ceiorlal{i.
Oamenii vdd gi dau cu socotealS ni intc.lcE si-usi f;1. 1t
cele clin ultrrd pirerea, care le tine lr,,r de lrdc..;ir nein-
4B
doios: era lucru hotdrit cd Persida qi Codreanu se po-
trivesc ca fdculi anume unul pentru altul.
Cu cine adecd si se fi potrivit Persida dacd nu cu
Codreanu ?
Deoarece parohiile nu sunt la fel, bogoslovii erau qi
ei fei de fel de oameni. Cei mai mulli erau fogti cintdrepi
de stranS, care veniserd la preparandie ca sd se facd
dascdli. Din preparandie au intrat apoi in gcoala teologicd.
Allii se fdcuserd dascdii, se insuraserd ,ci veniser5 acum
cu neveste cu tot la .Arad, ca sd se pregeteasci din ale
socrilor pentru preotie. Pulini numai trecuseri qi citeva
clase gimnaziale;i abia cite unt'.l, doi de curs. Viitorii
protopopi aveau toate cele opt clase. Pentru toti insb lu-
crul de cdpetenie era sd scape de cd.tinie, care pe timpul
acela linea doisprezece ani.
Nu-i vorba, puteai sd te rdscurmperi. ori sd-ti pl5teqti
\reun obgitar ca s5-!i lie locutr : aceasta irrs5 numai oa-
men.ii bogati puteau s*er faci ; cei mai. sdraci ieqeau mai
hine cu socoteala dacd intrai-t in ,scoala de teoiogie.
Pe Codreanu rrirsta de driudzeei de anl il apucase
in clasa a qasea; nu i-a rirtras dan declt s6 intre;i numai
cu Sase ciase in rinilul bogoslovil*rr scutiti cle c5tdnie.
Deqi nu era ins5 intre cei dintii" en se ibinea lrr rindul
Ior, cdci nu degeaba era nepot cie prr-itopcrp" I-as5 ci era
biiai tanto$ si bun de petneceri, clar lij cladea nrina sii fie.
Apoi nici nu-$i bil,ea c:rpul cr.l viitol'tll"
Oamenii sunl precum i-a hsat Dr.lnrl'Ie?-eu : fiindcd
popa e sufletul gi cirma gi einstea satulttl, el 1in sd aibd
popA dintr-ai 1or.
E diti'lr-rcru de sine inteies cd, ryl.lr"incn'";n pop5. fie fe-
cioml, liie ginerele. fie vreun nepot li ia Lccutr.
$i cine oare ar fi pulut sd slie mai blne clc'clt prcito-
popul unde a murit popa 9i n-a ldsat f'eciclr, ci fart5, 9i
.[r'un:oasi, qi cu zestle bund ?
Doi ani de-a rindul Codreanu lletrecuse vacantele Fi
-si;+ritorile la Buteni,' r-inde cileir -A'ytosto"['ul $i cinta in
strand, ca popoi:enii sii-li cLlnoascd' ,ri safiie:-i ln gazd.a ]a
preuteasa, unde se sinrtea fr.rarte irine"
Asta se $tia. clar omul cXribz,i,lie;te qi Dt"ln:.nezeu potri-
ve;te, $i n-aveai ce sA*i faci luai Ccetrreanu claca se simfeil
ln;li bine apt'oape dc Fersictra decit. riey:;l't"q: cle r'linsa.
49
 Ciudat lucru !
Persida, fatd tlnird gi intratd de curind in lume, se uita
la el cu un fel de sfiald gi se sim{ea foarte mdguiitd cind
el se apropia de dinsa ;i'ii vorbea. Deqi dinsui era nurnai
de doudzebi gi trei de ani, ea il socotea om deplin, foarLe
agezat, foarte cuminte, foarte tnvitat 9i-l punea sus de-tot
in gindul ei, incit ar fi fost in stare sd-i sdrute mina'qi
Lodreanu o vedea aceasta, se simlea qi el m5gulit
in5l{al in glndul lui, se apropia cu toate aceste numai
cu un fel d-e fric6 de dinsa. O vedea aqa inaltd, trupeqd,
frumoasi gi deqteaptd, se mira adeseori cit de bine 6tie
dinsa si lridece'pe itlli pi nu se rqai indoia ci-i vt judeca
qi pe el mai curind ori mai tirziu cu totul aitfel. E"ra insd
o*rl""tttt legat de dinsa. Trei sSptdmini de zilen in tt1"p"l
pregdtiriioi de nunt5, ei s-au -vilzul in toate serile, 9i
ir"i"n ii lua totdeauna pereche, parci fird de dinqii
lucrurile nici n-ar fi putut sd rneargi bine' Iar acum, in
timpul nunlii, tocmai fiindcd era lume rnult6.'dd ei au stat
foarte adeseori singurl, nebdgali in seami "lilalfi
gi oamenii tineri, fecior gi fatd, nu.gtiu niciodatd unde vor
cu vorba cind se aflS singuri.
" Tirziu,
63unge
pe 1a miezul noptii Linigtite, senine 9i ricorclase,
ei Eedeau'pe o laii6 d.in giddina de fiori ce se intindea in
fala casei,^ dincolo de cortul de verdeatS' -Jocu1 incetase
deocamd.ai6, jucitorii se rdcoreau plimbindu-se prin
curte, muzicanlii odihneau, iar ln cort era o zgomotoasd Ei
vesel5 invdlmdgeal5.
Persidei ii venea si plingi. De cind se inserase, el o
necdjea mereu cu Natl. Iar el -o nScdjea fiindci era un
farrn"ec nespus in ndcazul ei' Cu toate aceste, dinsa nu
se putea stdpini, ciuta dinadins si fie cit mai des singurd
cu rtinsul : e:ra cuprinsi de un fel de betie, -i se rdscolise,
parci, toati firea fi ar fi voit ca aga sd 9i rimiie'
Eu am vdzut el rizind ci schimbai fe!e,
- zise
c5 glasul ili era inecat 9i tremura, -
c5 nu mai gtiai ce s5
faci gi ce si zici.
Doamne ! ea m-am speriat. Cum si
nu -mi sperii, cind - rdspunse
mi pomenesc - deodati ci un om cu
care n-air mai vorbit in viala mea vine la mine gi-mi
vorbeqte ca qi cind am fi eopilSrit impreunl ?
Lui Codr'eanu lucru acesta ii pirea peste putin!6'
50
Eu nu cred c5 n-a[i mai vorbit, zise el.
- Eu ce sb-!i fac daci nu rnd erezi ? ! rdspunse ea
dind- din umir.
$i iar se vedea stind in fereastra descirisd, uii.indi:-se
indr6zneali q;i ca un copil rdsf5lat }a lia.[. Asta lnsi
nii"ninui in lurnea a-ceasta n-ar fi {osi in stare sA 1-c- spui-i5'
El apu:cil a.rrrindou;i minile ei 9i se simli cr-rprins iie- i-tn
fel de furdir5rtnlcie. E::a.u, parc5, cie iernn, mlnile ;tceii:a,
carne n-ioa-le gi i:'ece, br'rqteair fdrd iie vLald, ?ncil, ar fi voit
s-o zguCuie siringind*o rre mini'
cu 'r.oate aceste, lli pare l'iu c-a plecat
- $i, qi ai prerril;t voia bund de cind a fost ei aici.
dinsul
Ile ce sA zic nu ? ii rdspun:e ea' lTu gtirl L:,Ir.:i eit
de -ce, dar imi pare riu. N-ant nimic ct.l eI, iar tx-a cu-
pi:ins un fei cle-intristiire, fiindcS-mi p5;'ea mihn il, ca gi
cini eu a5 fi de vin5.
Colreanu incePu sd tremure.
* $i mi-o s;clii mie asta asa, pa'rcA pulin imi pasi I
_- De ce sd-fi Pese ? !
Fentru ci iriS doare, zise el luat pe ciinainte de o
-
pornire pin-acurn iui necunosculd'
Ar fi voit s*o tragii la sirre Ei s*o stri::g6-n krra!'e, apoi
s[ se ridice gi sa fugi., ca sS n-o mai vaci[-n ocili'
,,Md doare l" V'c;rba- aceasla era rostiid &F&, ci
origlcare femeie, chiar gi o copili rnicd, trebuia s-o iille-
i"nfua. Fersida se simlea foarte strimtoratS. Ar fi volt s5"-9i
."oite minile din ale lui, dar nu indrSznea, se temea c*
el se va miirni. l\{lniie ei incepurd qi ele s5 trernure'
* Doamne ! zise ce sS fac daci nu" qtir-l sil
-
spun ce vreau gi vorbesc prostii ? S5 nu rnai voririrn
clespre dinsutr. Eu n-am nimic cu el' nu vreau sd ;titl
cie et t Nu vreau, ili spun, qi trebr-rie sd m5 crezi !
Codreanu era muiat, scos din sirite'
La asta nu se gindise. O luase aga in gium6, pe tin-
c151ite, ca sd-qi petreac5 timpul, 9i din $lumb in glumd eI
s-a pomenit in cele din urmi intr-o incurcSttiri din care
nr-r mai putea sd iasd. Ii perea rdu c-a apucat-o de mini,
ii era rugine c-a scbpat acele vorbe, dar nu mai putea sA
rJ.ea inapoi. Era-n vorbele rostite de dinsa o atit de gingagi
pirere de r"dr-r, incit el se simlea umilit, vinoriat 9i, fdr6 ca
t,
u,
 indoial[, asta o qtia 9i Persida, cb la toamld -elare si se
s5-;i mai dea seamd despre ceea ce face, ridici una din inro*"e,'.a se popeascd 9i si fie om cu rostul lui' Pin-atunci
-oare
minile ei gi o sdrutS. insd ? De ce sd se lipseasci de multumiri, pe care
de mine ! zise ea speriat5. Cum poli d-ta sd nu le mai gdsegte
nu*"i acum poate sd ie aibi 9i apoidesp5gubeascd
faci-'Vai
asemenea lucruri ? ! io"te tui t Ce ar fi putut si-l ? Ce
ii era parcd stelele cad de pe cerul senin, ii venea s5 - "i**
r:erdea dinsa ?
piingd, dar nu era-n stare sd se ridice qi sd-l pdrbseasci. '- Ni*i" ! Aqa gindea gi Persida ea insiqi' Deqi e-ra ins6
D-ta de vind ! rdspunse el strimtorat. Xucru neindoios,la se indoia din zi in zi mai mult e[ el
-Persida, eqti
degi tindrd incd, era femeie qi simtea inlelesul ;tia el' 'nudeca, nu cq
acestor vorbe.
i* "" insura la toa,mn6, aSa curnpesie pl-ltin{5 ca el sd-qi
te rog, ii zise ea incet qi stdruitor'- SE
*itrt"t, ci cu inima ei, qi-i-pbr'oa
- SdI mergem,
mergem zise iar hotdritd de a nu mai rdmine niciodatd
poati cdlca Pe inim5.
"-"C;il"lii,'care judecau cu mintea, erau Ei ei cie aceeaqi
singuri fie cu dinsul, fie cu altul. ndrere. cdci oamenii judcci dupd ccca ce vid cLr ochii
lntorcindu-se-n curte, era qi el hotirit sb nu mai rdmiie i; i"'gindul lumii nu rnai incdpea nici ctre o incloiali ci nu
singur cu dinsa. Ii era ca $i cind s-ar fi jucat cu focul pi oi. Coa""uunu sd fie ginerele preutesel tra Buteni, 9i
s-ar fi ars. Mara ficea in toate serile socoteala, se tirguia nereu ea
Ni.ci c-au mai rdmas singuri, dar vrind-nevrind erau singurd cu sine ;i chibzuia cllrn s-o aptice ca s5 scape cu
mereu impreun5, se gindeau mereu unul Ia aItul, se sim* pulin de asti datd.
leau foarfe apropiali gi nu se puteau, impdca cu gindul "- 'S-"t fi putut oare se nu meal"gd I'estea 9i pind Ia p6-
c6 in curind, poate chiar mine, va trebui si se desparti' rintele protoPoP ?
Persida eri cu toate aceste mihnitd cind a aflat cd TreCuserS examenele, se-mpliniserd doud saptamini din
seca Lena gi Mara au luat inlelegere ca ea sd mai rdmini vacanqe, dar bdiatul tot nu se intol:sese acasd' Tocrnei
pini dupd hirotonirea lui Munteantl, apoi,sd se ducd pe *""- i"titria, cind ar fi trebuit si alerge, cum au arlergtlt
ireo doue siptdmini cu insurdleii let Sin-Miclduq. Acasb ceilalli, care gtiau sd spun5 ce-l face s5-ntirzie'
la Radna tot n-avea ce sd fac5. Pdrintele protopop era onr mirunt ;i uscat. cu bar'ba
A rimas dar, a stat, s-a dus, s-a intors qi iar a stat' creatf, si de lot aibd, dar iute, leapin qi foarte sprinten
Mai rdu nici c-ar fi putut Mara sd potriveascb lucru- r:cnti'u vilsta lui. El nu Etia ce va sd zic6 rdbdai'ea ; viala
rile, fiindcd prea mult std singurd 9i Ia prea multe se gin- iui toatd a gr-tibil, acum insit gedea foar"te linistit in jelril
degte fata tindri cind rdmine in casa cu insurdfei: Iui si se sc5lirina din cilrd in cind la ureche. Tare ar fi
Apoi Codreanu venea qi eI sd-qi vadd prietenul, 9i voit si piece la Arad, ca sd-qi aducd nepotul, cum I-a
Persida nu putea sd fugi de dinsul. rnai acluJ qi alte diti, dar nu putea sd se dumireascd cum
Nu-l mai punea, ce-i drept, tot atit de sus ca mai*na- ar fi mai bine. Ii era greu' de tot greu, 9i de cite ori
inte in gindul 'ei, dar ii era mai presus de ceilalli, sim- vcnea s[ ia vreo hotfu"ire, se ridica pulin clin jef, apoi iar
{ea cd poate si facd ce vrea cu eI, il gtia cd e foarte sim- sc i5sa inaPoi.
litor gi n-ar fi fost in slare sd facd ori sd zicd ceva ce-l .,Cum or veni lucrurile, a;a si vie ! - zicea el in gin-
supirA, s-ar fi simlit nenorocitd dacd I-ar fi mihnit.
Cum, Doamne, sd mai rdmind el strdin de dinsa cind ilul iui _- tot nu pot eu sd .1tir,r clirn e mai J:ine !"
o vedea atit de cuminte, atit de dulce la fire, atit de inde- Ar fi voit sd vadi fata ;i sd se incredinleze, daci e
minatecd qi atit de doritoare de a intra in voile lui ? llclcrrirat, c5 ea are, precul-t') i s-a spns, zestle frunroasi'
Nu incipea in mintea lui gindul cd s-ar putea ca. el Dar nu ! Cum or veni, a;a sil vie !
si nesocoteascd voinla pirinlilor sdi Ei mai ales pe a bu- A5a ar-r gi vcnit.
nicului sdu, care era protopop. Nu mai incdpea nici o
52
 Bdiatul s-a intors in cele din urmd acasd qi era, parcd
nimic nu s-ar fi intimplat, tot ca mai inainte. La Buteni
insd el n-a grdbit, qi nici popa, nici protopopul nu-l zoreau
sd meargS. Voia sS se duci, dar au trecut trei sdptdmini
gi nu s-a dus, Sdptdmina a patra, in sfirqit, a plecat, dpr
nu la Buteni, ci la bunicul siu gi de acolo la Arad,
,,N-ai ce si-i faci t" zicea protopopul, care e,ra om bil-
trin si siab la fire.
Popa ins5, care era rnai tinir qi mai cu vir"tute, s-a fdcut
fo,c Ei ar fi plecat in urma lui dacd nu l-ar fi oprit preu*
teasa, care era mami qi fiica protopopului.
Nici cd era nevoie s5 plece.
Feciorul lui n-a stat decit o zi la Arad, apoi s-a intors
foarte muiat la bunicul sdu, unde era tot acasi.
S-a dus fiindci voia s-o vadi gi si-i spund c5 n-a
fost la Buteni gi cd nici n-are sb mearge. Dupd ce a v5-
zut-o, ins5, nu i-a spus nimic.
Ea ;tia cd eI are si vini; il agteptase, qi dupi ce s-a
uiiat in ochii ei, ii era ruqine ci n-a fost la Suteni gi a
luat hotdrirea de a se duce. De aceea s-a intors atit de
curind. Pe drum ins[ iar a i'nceput sI simtS ci nu poaie
si se duc5.
Nu mai gtia nici el ce vrea Ei ce are si facd ; ar fi
voit ca cineva si-l siluiasc5, s5-l despartd de Persida, care
ii pirea prea multi femeie pentru dinsul, prea stdpind pe
sine qi pe voin$a lui.
' era, in adevdro stipinil Persida. Inci din noaptea in
$i
care el ii sirutase mina, ea il socotea om slab, pe care
poate si-l poarte dupi bunul ei plac, gi totodat5 om de
o rari bundtate de inimi, care tine mult la dinsa. li in-
trase incetul cu incetul ln minte gindul ci el nu poate
si triiascd fdrd de dinsa, gi o dulce mingiiere sufleteasci
o cuprindea cind iqi dddea seam5 cit de fericit poate si-l
facd, fdr6 ca sd-Ei dea micar siiinfa. De aceea qtia cd el
are si vie qi iar sil vie gi iarbqi qi iardgi... 9i aqtepta in
linigte cum agtepli rdsirirea soarelui Ei coacerea fructelor
bdtute de razele Iui.
Toamna tirziu, dupi ce bruma piqcase frunzele, ea
gedea cu Anca la fereastrS, amindoub cu cusdtura in mind.
54
Tricd inlrase in dou6 rinduri ia ele. Era cuprins de un
fel cle neastimpdr. Voia s5-i spuni ceva, degrab', cit ma'^
curind, dar numai ei, ca si nu afle ;i Anca'
Persida iegi, ca din intimplare, dupd el.
-- A venit Nali ! zise ei. L-am v5zut ! Iar e aici !
Cc-:r:ri pasd mie ? ! r'Sspunse ea supdrati 9i se in-
- in odaie.
toarse
Cr-i tc-raie acesj,e, ea se uita des pe fereaslrS, in stradd.
Dac-a venit, el nu putea si nu treacd pe aici !
To1, ar fi voii s*-i va,ld.
Dai el nu trecea qi nu trecee-. 'Se apropia timpul prin-
zului, gi el nu se ivea nici de ia d-rea1:ta, nici de la stinga.
Poate cd nu gtia c5, dinsa se afla t'lt aici.
Cind le poftird la rnas6, ea se depdrti cu anevoia, ca
siinii5, de la feieastrS. L,a mas6 gtdtea ca pe spini, cdci
s-ai fi pu',ut ca e1 sH treaci tocmai in timpul cind ea nu
se afla 1a fere.rstri.
Era l.u;ii-i cie neinteles !
Ce avea ii;lsa r:u ei ? S,tind, dupd-nas.l, iar la fereastrd,
ea-$i ie:r-inintea <:cle petr'', ;tTr:, .cr' ved€;r stind in fereastra
clesch.ilri., trerind nrin fala mdce15rj,ei, intilnindu-se ctr el
oe pod, r'oll:ir:rd cu el in n"rijiocul nr,',ntaqi1cr, qi iar o tre-
ce;li: ficrli, iar: o cr-rprinnjea amefeala, iar se simlea sleitd
de puieri, in*it iru p5! pr.riea s[-si dea seainf, despre ceea
ce lace r,r'i vori:egie. Sic- ternea ea iirsirqi de sine"
.,Do;.ilne ! -- zise in ginttrul ei. de ce vintul a trebuit
si izbe:-rscil atunci fereastra ? !" -
Toai;e n-ar fi fost dacd fereastra aceea s-ar fi spart
alti Cat5.
Era lucru- de ne?nfeles !
Ilar el nur se ivea nici de la dreapta, nici de la stinga, qi
cu cit n"r:ii muli se apropia seat'a, cu atit mai viu ii era
neastir"npilrul.
,,tiite iqi zise ea a$a. ca mine acum trebuie sd
-
se sirniS Cr:d-reauu cind -vine sd rnf, -rac15.... Ah ! Doarnne,
ec-ar sir:r1;i ej cind ar q;ti ce siint elt a.cum ? l"
Ea tres5.ri Ei se cufre'mui-5 in tot trupui, apoi se ridicd
;i se d"epi-rl.a de ia fereastr'5, cuprinsS. de simlimintul unei
!jr'cle vino\';iii.
".F{r-i vi"e;iu !"
grii lilindu-se iar dr"ept qi cu capr:i
lidicat.
tr5
 Nu mai voia s5-1 vad5, vrea si nu mai voiascd a ,;ti
dacd el trece ori nu; ii era greu sd se stdpineasc5, dar
durerea pe care o infrunta ii pdrea dulce ca jertfa de
spigire, qi n-a mai mers la fereastrS.
$i totuqi sufletul ii era cuprins de o lini gi aclinc5
mihnire. Perduse parcd ceea ce era mai frumos in viala
ei, gindul cd nu se poate ca el sd nu vie. S-a putut !
Seara, dupi ce s-a aqezat ia odihnd qi nu putea sd
doarmd, ar fi voit sd poati plinge. Dar de ce adecd sd
plingS, cind n-a fost nimic, n-are, nu poate si fie nimic
intre ea qi el ? $i-a fdcut ea aga, din senin, un gind gi
l-a perdut.
Ziua urmdtoare era duminecS.
Dimineala a cdzut brumd groasd, dupd rdsdrirea soa-
relui s*a ldsat negura, iar inspre ameazdzi soarele a risipit
ceafa qi cerul s*a inseninat. Era una din zilele de toamnd
in care mereu ii vine omului sd pling5. Prin vdzduhul
curat qi proaspdt fluturau cSzind alene spre pdmint lungi
fire de pdiengeniq, iar de pe duzi se scuturau din cind
in cind frunzele brumate.
Hai sd mergem la Pddurifd zise Anca dupd-
masd- cd n-o sd ne mai ducem anul acesta-
-SA mergem, ii rdspunse Persida. Dar! adause peste
- in sild, fdrd ca s5 voiascd : S5. mergem numai noi.
pufin,
Era departe pin-acolo, aveau sb treacd tot oragul, de-
oarece cringul ordEenesc se afld tocmai la cealaltd margine.
Dar nu voiau nici e1e decit sd se plimbe, gi le era destul
si se ducd Ei sd se intoarcd pentru ca plimbare sd fie.
In cring era multl lume, ca-n timpul rdcoroaselor seri
de vard, pi era ceva nespus de duios in figdiala frunzelor
de plop de curind c,6zute.
Venise gi el, gi umbla aqa singur pe una din cdrdrile
mai dosnice.
Era tot e1, dar cu fala oarecum buhditd qi bdtutS de
el o va vedea ori nu, ba voia ca el s-o vadd, ca sd qtie cd
pulin ii pasd de dinsul.
' 'MerSiind insd qi apropiindu-se 9i vdzindu-l mai de
aproapJgi tot mai de aproape, ea- a inceput sd se moaie, sd
*6 irrarrioq"ze, sd slibeasc[ 9i mult ar fi dat sd fie singur5'
,,Ah ! s[racul de el ! zise ea in cele din urmS'
Sdraca
de mama lui, ce-ar zice dac5 l-ar vedea ce-a ajuns !"
$i era parc5 ea 9i numai ea ii purta vina' ridicd capuL
,,p,t ttn mai pot !" zise ea, apoi iar igi Anca
-- Uit" ! urmi apo'i a'dr'esindu-se la
Natl de la noi-aici.
- e Si
Anca qtia foarte bine'cine e Na!1, fiindci rnult s-a vor-
bit despre dinsul atit in ziua nunlii, cit Ei mai^ in urm5,
Au"a fi fost in stare sd-i cunoascd 9i era foarte mi-
"j"tPersida poate sd stea de vorbi cu un om cum il
"oia
vedea"aacum Pe Na!1'
Natl se dete un pas inapoi cind se pomeni- f11a d.e
veste i'n fala Persidei, care se uita cu ochi mirali la-dinsul'
ll era greu, gi-i 'pdrea bine, qi-i venea sd fugd, qi-1 ndp6-
deau lacrdmile.
Ei ,comedie ! vezi d-ta cornedi'e ! zise el in nem-
- rizind cu toat[ fala lui -cea atit. de schimbatd'
fegte,
Te-am vdzul grdi dinsa to't in nemleEte - $i
- -
te-am,cuno,scut de departe !
eu te-aq ff cuno,scut daci te-ag fi vdzut, oricit
- $i ai fi fost'
de departe
Apoi nu mai gtiau ce si zicd qi nimaserd uitindu-se ea
Ia dinsul, qi el in Pdmint.
Do,amne ! d'e'c'e nu ,erau singuri !
lcu; qtia qi dinsa de ce nla tr'ecut eI 99 su! f'er'eastrii
;i uita ia pdrul lui, care parcd atit
se de bine ii tsedea aga
incitrcit Eo", qi la hainele 1ui, car'e parci nu mai erau
is0ioase. "u^
.

Rdmii a'cum aici ? intrebd ea.

vint, cu pdrul lung qi incilcit gi imbrdcat in haine vechi - Se inlelege ! rdspunse e1. A'deci nu, ci trec la Til
qi soioase. -
rniqoara, dar mai stau Pe,aici !
Persida, zdrindu-l de departe, il cunogtea numai de pe Doamne ! De,ce nu erau singuri !
umblet gi dupi fdpturS, dar nu-l vedea cum este, ci cum Adio ! zise ea, lntinzindu-i minaj
ii ;tia, Pe o clip'5 inima i se strinse ; in clipa urmitoare -El se into,arse strimtorat spre Anca, care nu qtia, pre-
insd ea-pi ridicd capr-rl ;i-;i urmd drumul inainte ca gi ('r.mr se vedea, n,emlegte, qi, ridicindu-qi cuviincios pdldria,
cind nimic nu s-ar fi ivit in calea ei. Putin ii pisa dac6 ii zise in romAneqte :
56 5f
 $i atit ,e sb-i faci pe, o'am'eni veseli !"' Un pahar qi
'de ugot'
Icr'l.a!i, domnigoar5' Ne cunt-'a$lenr cu dom'niqoara dnc'5 unul". eiieva sunt destule'
-
de acilsi ,si am fost foa,r'te rnirat s-o rzi-l l,ii.ri..
Picat ci nu line tit lurnea' De 1a un timp unr'rl
Adio I grii din nou Pei:sicla ;l-i intinse inci o
*" *o*iu, "l"l
tt itt."p.-sd "tt"
plingd, iar altul rse face hirtSgos
dati- mina. "tt
si rlst'oarnd mese'."'Inspre mGzul noplii Nafl nu *?i qtt-
El o Ju.5, o strinse gi rdmase t5.cr'rt iii l-iernifcet' ca;rrru1 i:"';a;;;;, ;;;;-t;&'ea nici sd se-duc5' precui]l li zise
bdtut in pimini ; abia clupi 'ce e{e sr: cir-'1-:lii'il'': ir', :' prlrs;11"11 prietenul, sd se culce.
incet pe utma lcr, rnerginrl- cu o'chii iiiilraptaii nitfeu spi':j d'e aEa noapte linigtitS,-pdcat de cerul cu
stele 9i
Pdsat-prind,'
fdptura c'i inalti gi rnlS'diras:i. oe irna pacaial iinbretetb tui s5" 1e pe''"r'eac[. do-r-
Tre,cind peste piala c'ee Inare' ea inci oJe ciep:rte igi mind ! Era un atit ae-Uuice-mine, neastimpir in inima l"ri' ;i-l'
indreptd privire,a spr,e hiserica ilinoriiilor. i:lr:: 1.r':rrir'i nerdea d.ormind, iar poate, nu-I mai putea gdsi'
timpul vecerniei. ' Pr"u era mult frumoasd noaPtea'
* Se inirtim, te rog, pe o c1ip5., grd.i dii'.sa. $i cite s-au schimbat in lume !
Intrati apoi cu Anca iir bisclir:a, e :i -cr: sirt-'I'i gi: ;ipa etrt.f, in ziua rie nunti, noapteagrele' 'era tot frurnoas5'
Se c^ut1emu11
sfinfit5, 15si pe plic'rena ci intr''il i-'erii:a l;i se ci 'ise iln;l'iti d""-rrril"trrl 1ui se zbuciuma in dureri ! lnchipuiri
in fala unr-tia dintre altarele rnici, in tillre un preot cile;r ;i;;;-;t;d iEi adu-cea-"*irrtu de ele.-prosrii
missa ; tdculS, cizu in genurnciri ;i-9i piec5 cu inimi ciritd de copiJ nePricePut
--;;1t !
ii t;;.; dinsa de frumoasi qi de ad.imenito'are'
capul.
i"i;;-i;i itit au a"tite, incit se-nJepenise-n mintea lui
Iali Na!1, vSzind c:i ea intr5" in l-'isericd, nu mai iry clinsul cu putin!6 repaosul.sufletesc
;ffi;l .a-"" e pentru
drdzni. s5-$i urmeze di'ltmul.
E;;itit apropierea ei, Ei 5tiind id nu-Foate s5,jt:^t:::':
drns\
db dinsa, c5 trebuie s5-9i rupd gindul de la
""rouo" ca sa
ija siiuit pe sine gi s-a dus departe, uite' n-o mar vaoa, sa

viI sepiar'aa prin lumea cea mare ;i

"-
s-o
"S;;;'a* ."ff"tul fui f sla mistuit el insugi din sine.
"it
Inima i se inctegta de cite ori se gindea la condica
lui
ZBLICiL]lUARtr
"" cdldto'rie.
de
qi usca! stind cu condica
il-;ed;; pe Bocioacd, inalt parinteasca : nu umbli
Cc" stai aga snrcrit ca lifini.i-t Icn de l"{e'i:cmuc in in mind Ei zicinrlu-i;;Ptiil "Sd
- de te c'"r1cii, oli trea dac-ai venit
iioitt"" ! i5 pdzeqti cinstea bneslei !t'
De ! altfel u"u *.ti. in oondica lui' A stat mai mult
capul podului ? Ori du-te aqa '
I"a birt ! in plirnbale decit Pe Ia stdPin'
De mine sd nu ve do'ard capul I r:ispunse N:.f. 1Vi5 --'-p"s";uu ! N*; l;;t ;i niscltt sd fieAremicelar' Qi li"i
-
uit Ia voi, vi vdd vc.iiogi ;i-mi ilr:ce tirni:ul bine'.. Aq "'rc'a n-ar avea, dacd e ,roti,",-tt*"oie s.a fie' el Ei aitfel.din
6i eu si beau, cd vinul ni-r 'e pi'c;st, iL-.r *ie.cd nr-l pot ? d'ac5 nl*ta ttai"sce. Maoe- nerlreptate i*au fbcut c'ind I-au luat
firea nu mi-l prirneryte ? Beli n'rmai inainle, cd 'eu piltc:c ! do la gco,ald : ce ar fi el acum !

Are Hubdr de la Lipova 9i are gi l{ub;iroaie, 'adause e1 cu Sdraca de mama lui !

A vrut, ."-:" at"pi, de fuagu1 ei, sd mearge cu pe tl t^"*;
jumitate de gurd, aqa, mai mull pentru sine. p" Tg-a,^ Ce ar'e el- ele ? Ce
,I,,r-it-a prt.rt
Pdc,at ci nu erau pe a'ci prin aplopieie 9i liutari. I-ar iege "a-gi'.ui.u
de o'ameni, *itta e a"tit de bine sd fii singur
fi chemat, ca veselia sB fie depiln6' Nu 'e htcru mai fru- 'iii-t.-t "i tdu ?
t,rr. clc capul
rnos de,cit si stai gi s5 privegti curn o;rinenii se veselesc.
 Greu de tot a fost, qi atit era acum de bine. $tia ce trebuie si facd, fiindcd qtia ce voieqte Mara,
In turnul de la biseri'ca mi'norifilor qi dinco'lo peste muma ei !
Mur5g, in cetate, sunase de mult un ceas' ;i e1 se plimba si intre in pdmlnt cflnd vedea 'cd Anca a
, Ii 'rt*te* darparcd
inainte pe ldrmul Murdgului, mergind cu apa, care, scil- simtit. ra-nteles sldbiciunea ei gi se uitd cu ochi scru-
datd valuri-v5iurele in revdrsatul luminei de 1un5, pleoq- iit""i'si milogi 1a dinsa; un fior rece'o cuprindea.cind-se
cdia rnereu in liniqtea noptii. Ji^du"' cd de-la Anca vor afla t'o!i c'e'ea c'e nimeni in lu-
Mult erra f,rumos qi bine ! ilrea aceas'fa n-ar trebui sd gtie'
e mai frurno,asd chiar,de cum fu-
,,Da ! iqi zise el
sese, mai- maturd, mai - altfel, nu gtiu cttm, dar nu e, Ia $i cu oit mai mult se sil'ea sd se ascundd, cu atit mai
Virtos
--- s'e dedea de go'l !
urma urmelor, decit o femeie care-li piace fiindcd e fi- e cu ting P,ersid'o ? Ce s-a intimplat ? intrebi
euti ca s6-!i p1ac5.(' - C" rninat.
Tricdcam
Ii era parcd nu mai po,ate sd infeleagd cLtm a putut s-o Ce sd fie ? Nimic ! rdspunse'ea speriatd'
urgise,ascd. -El se uit6 lung in ochii ei.
,,Tu m-ai nenorocit ! Tu m-ai ficut din om neom !(' Tu ai vdiut pe Na!l, Persido; ai vorbit cu 'e1, ii
De cite o'r'i, un-rblincl rrizlet prin lttme, i le-a zis in gindul zise- apoi incet.
lui acest,e. Nu ! ea nu ! f)insa ei'a duioas5 qi se uita l,a el Ea se indreptd Ei-Ei ridiici'capul.
cu ochii scdldali in lact-f,mi gi cu bttzele pe jum6tate Ces- Da, faspilrrse l-a'm vdzul qi am vorbit cu e1,
chise : era intimpiarea nenorocitd la mijloc ! -
dar asta nu e- nimic -!
Asta trebuia sd i-o spr"rnd ei. I-as6-1 dr'acului pe neamlul acela ! grbi TricS' in-
MumS-sa i-a trimis, ce-i drepf, banii, ca s5 treacd pe - Tu o gtii pe mama ! Sd nu-I vdd pe aici, cd dau
rlirjit.
la Sighidin 1a Tirn$oara, dar dacd s-a nimerit si treacd pe de pdcat.
aici, mai putea sd stea citeva zile, arsa, in 'cdldtorie. Tr"e-
buia neapdrat s-o mai vad5. Cum qi cind ? Asta numai se plimbe ; f6-te ci nu-l vezi' O sd vie o 'dat5, de doui
dinsa putea s-o spund. ori,^ gi n-o si mai vie dacd va vedea cd nu-l bagb nimeni
Pe la doui ceasuri el se plitnba prin fala casei lui in seamd.
Claici gi era-n aer o atit de nespusd dulc'eaf5, incit nu-i A$a trebuia sd fie, qi apa era qi-n gin ul ei' Cu o'sin-
mai venea sd se depdrteze. Parcd dinsa gtia ei el se afld ourl vorbi Tricb ii luminase mintea Ei-i intdrise inima ;
pe aci prin apropiere ;i se zbate in culcugul ei ca pasdrea liniStitd c'ind atit de 'bine gtia cd. frate'le
prinsd in visc. E;i;" s5 doarmdpriveghe'azi qi n-o lasi sd iasi din cdile
Nu ! Persida dormetr liniqtit5, perduti in visuri
;i;i;il" ei
cele bune.
vdratic'e. Ziua urmito'are era cu t'o'ate aceste neliniqtitd' T'ot ar
$i bine i-ar fi fost sd do,armd mereu aqa qi s5 nu se fi voit si qtie dacd el trec'e o'ri nu, qi o adflncd intristare o
mai de;tepte decit dupd ce vor fi tre'cut to,ate. cuprindea oind se ivea ,in'minte'a ei gindul 'cd 'el ar putea
Nu ci era nenoro,cit5, ci cd er,a o nenoroeir,e pentru sd ple,ce mai departe fdri 'ca si treacd pe aici' Era in'd5-
alfii, asta o muncea pe dinsa cind igi dedea seamd cum s-a
pomenit deodati intre doi o,ameni, c,are ar trece voiogi prin rdtnic, un adevbrat mdcel'ar, care e in st'are s[ taie-n 'car-
Iume dacd ea nu li-ar fi ielit in cale. nea sa qi sd se laude ci nu-{ doare. Cum s-'ar fi putut si
Ii venea sd fug5, sd se ascundd, ca sd i se piardi urmai nu-I bage-"n seami, c'ind atlt 'de m'are era rrr-ullumirea de
6i iar vedea pe Nall cu pdrul lung, cu subli'rele, crelele a-l vedJa trecind prin fala 'casei ? ! Da, sd vie, sd trea'ci'
;i-nc'ilcitele fire de pdr in barb5, imbricat in haine soioase, dar flrd ca Ancra, lAte Tricd s6-1 zdr'easci 9i fird ca el
pi inima ei singera. sd vadi c5 ea il ve'de. "a

60 61
 A gi tnecut.
Dimineafa, pe 1a noud ceasuri, a venit qi s-a dus mer:
gind linigtit, ,cu figara-n gu::b, cu p515ria tui"tit6-n cap,
u.itinCu-se drept inainte, ca gi cind n-ar fi gtiut cd trece
pe ling5 casa in,cal:e se afla ea.
Iar pest'e vreun c€as s-a int,crs tot aqa.
Apci nu s-a mai ivii clecit abia pe l,a trei dupd-prinz
qi s-a into::s pe in.serate'.
Aga ,azi, a;a mlne qi poimine ca ieri, intr-o, zi ca in
alta : Persida gtia cind gi d.incotro vi_ne qi cin.d gi di.ncotro
se intoarce, Stia- ca ,el, sdrac sufJ,e'rul lui, nurnai la ea se
ginuegte, numai de.irag".rtr,ei tr#.i,egie;i rabd5" zi gi noapte
ca s5" poat5. trece iir patru rinduli pe zi prin fala c,asei
in care se afi5 ea.
Pind cind aga ? ! Cnm, Doamne, s5 n-ajungd din orn
neoln ? ! Cum s[ nn s'e pr:5p5.deasc[ ? I
J,oi era ici, gi vineri in zorj. d,e z| Mara avea, ,ea de
o,bic,ei, sd sosee"s.cd 1a tirg.
,,Tricd rirag6, iegi, te rcg, gi spune-i ca se nu rrrai. vie
pe aici, mai ales mine s5.nu 1.r'eaci !a{
Aga ,ar fi voit Pe,rsi'rla sd-i zicd frat,e,iui sdu joi dupd-
pt"nz, dar bdiatul avea rle lLrcru, fiirrdcS a 'eza in ldzi ma"rfa
pentru ziua de rnine, qi nu putea s5-1 apuc,e singur, iar
cind 1+ a.pucat singur, n-a mai putut s5-i zi.cd nirnic.
Pe inseiate, ca n,ealte ddrli, a so,si.t qi Mara, foart,e vo-
ioasii, fo,;lrle !an{oqd, cu nasul, ,cu1Tt Se zi,c,e, pe sus. S.e
v,e,ilea cit d"e ,colo' cd i s*au intimplat lucruri ,cu care poate
sJ. sc fHieascd.
Nu-i vorb,a, 'de fe,te se carn ferea, dar s.eca L'ena putea,
trebuia cl-liar sd st,je 'cd. e in tirg cn protopopul gi cd nu
nrai .e m.uit la mijloc ca s5. s-,ajunge 'cu vo,rba. Popa, ,ce-i
ii:ept, nu \rr,ea o'dat[ cu 'capu], d,ar mai purne ,ea o mie,
doud pi se di. gi popa invins, cin'd t.c'{i ceilalli sunt invoili.
Chiar j,eri fus,ese pe la dins,a pdrintele Isai, preo'tul de la
$oinrog, ,care e pri'eten 'flln firnerele ,a1 protopopului.
O ! tare ii er,a l\{,arei dragd fata ei !
Fata ei, sSrac'a ! sl liu ! De mine insurni i'rni pas[ chiar mai putin declt de
Vineri dimineala Mara, Claici qi Tric5, cu alte .dou6
,calfe, au ie,sit la tirg. Putin in urmd au ie,qit qi sec,a Lena
cu Anca qi cu cloi dintre uce,ni,ci, ca sd ,cumpere varzd. qi
v.erde.Luri pentru iarn5..
62
Persida rdm,ase skrgure, nepezitA, neaiutatd de nim'eni,
pErlsitd ca vai de ea, 9i se plirnba prin eas6 $i-'$i ficea de
iucru qi se zbuciurna, qi irnirna 1! bitea din ce in ce mai
tare, singele ii zvicnea din ce isr 'ee ;rnai frss prin vine.
Erau opt ceastrri, opt Si un trdtrar' opt +i jurn*tate,
opt
- gi tr,ei P*trdri...
,,Doamhe ! zise ea ridicfind arnindoui m{nile - dar
o,ameni 'zuntem eu tolii, Aceleagi ne sunl durerile: cum
sA n-avern rnil5 unii de a}{ii ? !s
Eh iqi lu* elrpa c,e,a mare qi-o ar"unc'6 in 'eap, apoi, li-
niqtitd Ei cu pas nesoveitor, ie;i din cas5, 'din'eurte gi apuei
la-stinga, cle unde gtia cd are eI si vig ca sd-i iasd in cale"
Sosi:nd la eotrt ea itr zdri fuff. dep$rtare viind fuspre
stinga, p,e ui4a Morarilor, care taie pe c'ea din car'e dinsa
venise Ei tr'ece la d,reaSrta i'rraiunte, strre Muraq'
Zt;rind-o', el se inveseli gi ilgi iuli pasul, iard 'dinsa o
Iul in pas lin spre Murbg. 'cra s&-1 scoat& in rfi'chiljrgul de
la capul uiifei, de unde se auzea toednile'a moc.-l'.rr.
Paqii lui rdsunau tot mai fll apropi.ere in dosul ei, c*ci
tot mai inc,et rnergea dinsa gi tot mai zbur4 venea eI.
La marginea rdchitiSului. el o ajunse, o lu5 de mind
$i, aSa {iindu-se de rnind, inaintar6 in cringul desfrunzit.
nu mai Pot ! zise ea frintS.
- Eu Ce nu rnai po'!i ? intrebi eI voios..
-Persida se uit5 lung la el.
- De ce te-ai f&cut atit de jenpellf ? il lntreb$ €a' cu-
prinsl d'e un fel defried.
Hmh ! rd,spunse el rizind din toatb inirna. Stii cri
-
e bine ? I Jerpelit ! Asta nu rnl,-a mai zis-o nimeni.
Fiindcd attora nu Ie Pasd !
- Apoi
tocmai asta e, grii dlnsul. Ce-rni pasS mie
-
de toati lum,ea ,aceasta' cineia nu-i pasi de mir,le ? !
- onrul trebule lie
zise ea rnlhniti sil
- Dar -
la sine.
* Nu liu delo,c ! ii rispunse el uquratee. N-am la oe
trlfii. Umblu aqa rdzlef prin lurne, qi oamenii, v6zindu-mi
cum sunt, tnee ps lingi rnine f*r* ca s* mi b'age-n seam6"
Persi'da iar se uitd. lung la el'
63
 * De ce vo,rbegti ?$a ! grdi dinsa induiogatd. Uite ! ? ! grdi dinsa cu gtras-Iimpede' Te-nqeli ! A'Cecd
pe mine md doare cind te vdd aqa, qi-o mai fi-n lumea - $tiai
ee er*"i d-ta qiie vr'ei cu mine ? Cd am slSbiciune pentru
aceasta incd,cineva pe care-l doare !
h]t*, o Etii : ai putut *-o V€Zi $i ti-o spun Ei eu,. fiindci
Draga mea ! grdi dinsul migca! apoi incepu sd se "rt"
,ri"* rnea' A venit aga f6rd de veste, cum vin toate
**""ro.it:ite. Atit e insi tot, gi rnai rnult nu poti s[
joaee cu mina ei, in vreme ce ea-gi'stdpinea plinsul. "r*e qtii'
Doamne ! atit de muite enau in mintea io,r gindurile, d-ta; dar daci d-tale nu !i-e mil6 de
pe care nu puteau sd qi le spund unul ajtuia i;i;-i;;t;i1il de
eu voiesc am
* E de mult, ulmd el intr-un tirzru, abia_mi mai Ci"., fe ,ce vrei, cd 6i eu tot ru:mai ceea 'oe
-
aduc aminte, de c,ind am pleoat de acasd, qi tot n_a iou."i sE fac !
Cr6ind ac,este, ea a plecat, tot cum ie'9ise de acasd, ct1
incS decit abia jumdtate de an. Un an gi'jumdt"t" *"i-ur"
nas linistit ;i ne$ovdifor, iard el a rimas drept' cu ca-pul
incd sb umblu aga degeaba prin 1ume, numai qi numai
pentru ci aqa vrea tata qi marma, siraca, clacd mai vrea -^---ii t* o.nii'littta-n urlns €i, darinapoi,
;rcj;l; nemiqcat din ]oc;
dar .urechea
huteind inainfe' ea nu se uita
gi ea ceva. I-am scris ci tree tra Timiqoaru prin Sighidil,
fiindcS gtiam c5 vine sd mI i'tilneascd clicd-i ,fu' cE, ei era- uliiitita inddrdt, ci do'ari va prinde paqii ce se
gi tot mai mult se apnopie' -, -
""--.ilttiutd
irprorpie
1T le trec prin Arad. Iarr acum mi*e fric[ sd ma^due iJ
I'imiEo,ara, fiindcd qtiu ci vine ,si aco,lo sd md vad6;
ir
fernei'e !( ziie et viindu-6i tntr-nn tirziu
_- Eu te log sd te duci cit mai curind, il rugd ea st5-. ."^ fire.
in -,;U"it
om !s zise ea dupd oe sosi.acase, 3n-{.i'1i 19f:4
ruitor. Uite ! apoi dezndd6jduitn _ eu nu mai p]insul
pot ; dacd te vdd - nrmi
merell trecind, nu mai pot s-o,duc,aga...
fa!a'cu'amtndou[ minitre 9i lacr[mile o n5pddire,
"'--,,n"***u
r'l ?nec5.
gi nu e bine !.,. € o nenorocire pentru noi to,!i ! I strigi ea lncleqtindu-gi rnlnile - aj'*i
- nu mai pot
- Am si mi duc - zise el gribit -_ dar nu la Timi-
goal"a, ci undeva mai departe,
--'A6it;
LA-m5, cfl eu sill.gurd ltt - -.
i*uiaca in prip$.qi ieqi din nou, ca s[ meang5
fie la Vir,se!, fie Ia Sighidin.
N*are asta sd lie tot ag4 nu se poate si !ie, cdci ar"trebui iL-, firA, la rnama Ei }a frat'ele ei.
!A jlln prdpidesc. Are sI treacd, gi atunci o sd md into,rc
la Timigoara.
Persida incepu si tremure in tot trupul.
Eu trebuie si md intorc acasi -* zise ea _ qi te
.
ViII
rog -sa nrd lagi sir melg singurd.
DATORIA
- ,Nat1 era om de stat mijlociu ; acum lnsd el se indreptd
fur fala ei ;i pirea cu un cap mai mare clecit dinsa.
_- Poftim ! pleac[ ! grdi clinsul rece gi aspru, ardtindu_i
-
drutnul. S{irruntH 9i uEuricS, smeritd 9i umblind ca dus6
pe stoar6j
* Nu ! nu ! - zise ea gemind aqa ! Vino, dacd f ii;;;;; ;spri la vorbi qi ia cdutdturs' dar Fttlg-., ?i
l,rioasd Ia fire, Persida Ei-o'r'eamint'ea, o vedea in
grndur
vrei, cu mine, c5,ci mie nu-mi pasd cle nimeni !
Nu ! Te rog sd pleci !
-- A$a r'i
'" o auzea ca -*"",
in aievea zicind :

:,iT;-;u:; r""'t"a aceasta nu e pentru ca pofteie

- $tiamnueupotcdpleca,
_.
grdi dinsa cleschisd.
nu pofi pleca, zise el rizind. inin:ii,
"'^'gigti"ci pentru ." auto"iif'e s6 ni le facem intr-insa'"'
Fersi'da care ii est'e datoria: asta o qtiu toti cai
. ,Persida simli ca gi cind i s-ar fi oprit deodatd qi bd_ imPrejurdrile'
tdile inimii, ;i ,curgerea singelui prln vine qi i s-ar fi inse_ " ' in toate
r;rr:nii -i"ui p"*"!zeu,.
ninat to,atd firea. ,;iu;i apoi pdrinlii tdi qi dupS aceqtia
,c:ilaUi binef[cdtori ai tdi('
64
l, - tr. Siavici - l,(ars
 Nu-i vorba, qtia 'dinsa cA n-al:e s6 rdmiie in pagub5
Asa zicea maica Aegrdia.
oma fLtba" [i esie tovar6; ; ba Liubioek ii f6cuse 9i con-
$tia Persida ; e ins5 atit de greu a-!i face datoria cind ;;;;t"t;E ca si scape uqor cuinel'patru
Avea s5 pliteasca. t'rei-
nirneni nu te ajuti, .nimeni nu te siieEte, nimeni nu li-o ;il;i- pii""''a" mii de fiorini ani' Z'ece mii p1[-
aduce mereu aminte. g.vea . p6-i
;i"e fr;'tncheier'ea 'contr-actu1ul,-Ei- -ceila1li
Era, sdrmana de copild, cuprinsd" de spaimd aici in
mijlocul acestei lumi, unde nimeni nu i se punea impro- oTat.*.a tot cite gase mii pe an' Mult binet ii rnai sd
tre'
t"l" i"talea se taie pidurea' s-o facb stinjeni, crare
tiv6. O, Doamne ! ,cite n-ar fi ficut ea daci n-ar fi fost stinjenii 1a Mur5,9 Ei si cumpgre plute venite cll sare'cap ca
fn apropierea ei Trici ? gi oe a fdcut cind s-a vdzut sjn- ;;;;;t 1.;"ele la Arad. Muli bdnet 9i multd b6'taie de
gur5, de capui ei ?
Nu ! omui nu treibuie si fie nicio,da't6. singur. ;;C; biati de femeie ca dinsa, mai ales ci Hub6r elii
55"ilUuttiitt"**i cu imprumutare, qi luase $e i"a
Voia si meargS aoas5, u,nde toli o cuno,sc,, toli se sirnt mii cheltuite de Ia dinsa'
{n drept a-i sta in ca1e, unde privirile tuturora o mustrA, - -bi^a mii
;;p;.r;; pe rlingd Eipte
s-a dus ln pEAuie, a cuprins-'o dezndddjduire-a"
unde nu po,ate sd umble de capul ei. Erau acolo lemne 'ca id scoati din e1e 9i de rpatrr-l ori cele
$i acum acolo in piatl voia s-o spund ac,easta, p,entru tt"i;";i;i patiu ae mii ; dar cury 9[ le taie ? curn sd tre
ea muma ei sd nu-gi poati da silinla de a ,o' indupleca sd care ? cine id cumpere atita pdcat d'e lemne ?
-_-
r5.mind. A"r*, dupi ce"-qi gdsise cilmpirdborii, qtia 9i dinsa
,,Acum ! neapdrat acum !'( zicea Ei mergea cu pas bine qi cine.
apdsat gi'cu inima inclegtatd. ---XtA""at
cum
[emne1e, pe car'e le gSsise tliat'e, le-a ames'
. Era o ,nespusi rS.utate in inima omului aceluia, care tecat cu alteie tdiate de cufind qi a f5cut nu rnai putire
rimdsese irnddrdtnic acolo' pe {[rmul apei : ar fi voit qi ar A*li tet sute treizeci de stinjeti' Pe.A.care-i
fi Ei fost parc5 in stare sd sard cu ghearele ln fa{a lui, ca cincispiezece plute aci la ldrmure'
,""9"
luat 'de Hubarryo
Ia 3:dYli
s5,-i vaddobrajii plini de singe roqu. $i, totu;i, dacd acum, ;.il-i"i"6 ten"tru cdpit"^ni M"o*.k dttt cetate'.$g la Lltl-
ln clipele ac€ste, 1*ar fi vtazut, nu gi-ar fi putut stdpini 1a- "pentru St-eueramt, de Ia rnaica Aegidia a treia
cr5mile, ;i simtea c-ar fi cizut ln genunchi la picioareie
;;;;k;i;t
eu"t"o pdrintele guardian Si de la pdrintele Isai a patr-a
Iui, ca sd-i ce,ard ea lui, c,elui atit de vinovat, iertare, ,cA.ci pentru
^Co,nsistoriu
; a dat -lemnel5 cu B fiorini pisi cinci-
durerea de sine o muj.a, dar gindul durerii iui o sfigia ;i o zeci creilari, pe cind a1!ii le vindeau cu noud, dac-ar
seca de puteri.
Trebuia sd plece, sd fug6, sd scape.
mai fi avut o- mie de st'injeni, i-ar fi vindut 9i pe aceia'
Iar muma ei ;edea tanfosd gi voioasd cu masa plind Iari plutele ? Ce picat cd cumpdrase numai atite I
Arn sisss h[ara si-J' plStesc pe Hubdr, qi grija
de grAmezi de struguri inaintea ei. - -
Jnea e ce fac mai deParte !
-
Futea s[ fie ;i tantogir ,si vo,ioas5. De aceea era !an!o55 9i voioasd'
Lasd cd marfa ei, doui care de iprunebrumirii, Lrn car Sprincenele i se increlird cu to'ate ac'este cin'd z5ri pe
de pere iernatice, optsprezece co;uri destruguri ;i noui fata ei.
ciubere de lictariu de prune, toatd era vin'dut5, dar i;i Nu-i venea 'deloc 1a soc'ot'ea15 ca lumea s-o vadi aici,
gisise cumpdr6tori pentru lenr.ne qi pentru plute. apo'i era ceva nu a bine in fetul Fersidei 'de a p59i qi de
A pus-o Hubdr si ieie, mare vorbd, pd.dur.ea impdri.- a-pi line capul.
{easc6 de la Ciadova. Ce-i drept, Hubdr avea Ei el tovarS; Ce cauli aicl ? Ce vrei ?
pe prietenul sdu Liubiceh ; deoarec'e ins5 el era in sluibS, - Mamd, vreau sd md duc acas$"
iar Liubicek era chiar beamter, numai ei singuri gtiau - Cum ac,asi ?
de tovdr'5$ie gi sarcina cddea intreag[ asupra Marei. -
6:7
66
I

* Ast[zi, cu tine.
Ai nebunit ? T" lg poate. De c,e ? Ces_a intineplat ? SA mi-i laqi cu o'pt.
- Nu - Ia-i pi add kranii !
__
- am sdintreba,
XeIaIte
cd ai,ci nu pot s[-]i ,spun. Trebuie: ce,
!i le ispun aeasd.
Nu-i mai'er,a ,ei ac"um s5 s'e tirguiasci. inci .atunci, pe
Persida, chiar dacd n-ar fi fo,st cum era, ln star,ea, ixr po,d, simlise cd bdiatul hli Hubbr a pus o,chii pe fata ei ;
sare se afla, to,t n*al" fi putut sd treacd prin tirg fErA ca inc5" ia nuntd o apu,case ceva ca gi c'ind ar fi o mare pri-
oamenii. sd se ui,te dupi ea. Erau mulli octrril ae-o-'urrn$ri; mejdie la miiioc ; acum ii venea si ricneasci de durere
serd, qi acurn oehii gcgltia toli erau i,ndreptafi asupra m,€- ;i de necaz cA nu poate vorbi, ca s5-gi verse amarul.
sei, urr'de dLinsa schim,ba vorb,e ee pdreau- foante a""poe eu Abia seara, dupi 'ce, sositi acasi, a rdmas singur5 cu
Jnuma ei cea de muili cunoseuti. Feroida, ea incepu sd se plimbe neast'nmpS.rat5 prin cas6,
de aci ! grdi Mara aspru. in vleme,ce Persida lgi fflcea de lucru puindu-gi hainele-*r
- PIeacS
se-nhoalbd la tine ! - Nu vezi cd to{i rir:duiai5.
Las6-i sd se uite rdspunse Fersida * cdci cchii -_ Mai bi.ne rn.o'art6 ! zise ea in esle 'din tlrrn6, oprin-
sunt- ca o,amenii sd vadd -cu ei ! Eu trebui,e sd plec. du*se in fala PersiCei.
Fersida tresdri ca speniatS din somn.
- Nu se poate ! Cum sd vii tu in cdruld cu mine ? !
Mdduc ! Plecase fbr6 ca si gtie ce s-a ficut el, cu inima in-
-
Dar nu te iau eu ! iiaiti. $i ct-i capul 'nuimicit, gi veni.se tot drumul d'e la Ara'd
- pind la R,adna intr-un fe1 de ameleaid, iar acurn ii venea
_Persida s,e apropie de rnuma ei, apo,l gr5i incet, ::ar qi ;;a ^+e lntoarciir inapo,i gi nu mai gtia ce vrea.,
a.pdsat :
__ l{u-{i fac'e, man'r5, ginduri rele - grdi dinsa - --
- Nu rnai
singullucru
s,tau, cd-te oerli cu rnine. Eu ili spun uxt
: Hubdrnafl s-a inlors j,ar aici gi nu m$ f**X-* c6 n-ai de ce s5 ti 1e faci. Nu e nimic, qi de pulin cit a fo'st
pace. Gindeqte-te !
cu sir:guri sunt vinc,vatS'
G_rdind aceste, ea,se intoarse, ,ca sd plece. ariev5rai ! rdspunse Mara. 11 gtiu eu pe tat6l
Mara apucd masa cu amind,o,ue mlnlle
-'-Nu"-i
,',.rilu, care fac,e tovdrFgie c'u mine c,a s5 ia parte ,la cigtig,
o zguodui de ril,r md ias[ singurd 1a pagub5' E;ti proasti tu pi te-a sc'os
se risturnard toate grd,rnezil,e de struguri. ,ci
- Rdmfli !zise ea. Spurcatul de neamf ! ot":titi
Nu pot si rdmin : d-ta vezi cum se uit* lunrea ! grii Persida, dind deznddsiduitS' din cap' Greu
I
,la nol. mi-ar fi cla,c-aqa ar fi ; dar mai greu imi este ci l'*'olrl scori
Singuri nu te las ! grdi Mara gi,in:c,epn ard fac6 iar ()Lr pe el diru minfi. Eu nu l-am lisat in pace ! Ce aveam
la loc gramezile de struguri, cLl cu el ?
$i totugi nu putea sI plece cu fata ei. Nu s*a niai p,c_ Mara ftlsese pornitS pe cearti $i n-41'g3 cu ci'ne sb se
,: rri,e" Da ! fata ei avea dreptate ; curn si nu-l sco'atd din
mentt ca ea si plec,e inainte d,e spartul tirgqh_ri , ;;*l
6tia lumea ; aici o cduta cin,e voia s_o, gdseascd. I
-"-- ;" rrri.nii clnd era aiit de frurnoasS, atit de deq'teapt5;i aiit
tll c*minte ?
Ceva rnai sus erau getriie cq'ocarilor.
_- Ifu-te la Tricd * h{ine dirnineald _- zise ea *- ai sd te duci la :naiea
zise -
{lloiioama. Se cuvine. Ea e 'cea dintii : t'e iubeqt'e 9i !i-a
cu tine. lr,'rcut muit bine.
- Cu cit dai grdmada_ de struguri ? tntreabd o jupl- ._ Da, rnamh"
n,eas5, uitindu-se cu coada ochiului spre persida, ",care $1 sA ascurl{i ole ea.
plec,ase spre getriie eojo,earilor. - Da, mamd.
1- Zec,e creilari, rdspunse Mara.
- Eu zise Mara umiliti in sunt ferneie
- -
proastb ;i nti ;tiu ce s5-{i fag 'nici cu"m s5 te poviluie'sc"
6B
69
 Pasti' insS' cind a
rn-am mai apropiat de fereastrS' 'De $i ca sa-i fsc
Am f5,cut ce alrl putut ;i dupd cum rni-a fclst priceperea ; ,rcnir Trica s6 ma ,*lilju"uiu5"i- 1"i,"i"tia' ocolit plin fa$a
acum insd mi-a venit rin'dui sd m[ uit ln gura ta' Am Ei dlept' ci am
in pizmd, n-am linul i'u*"i
eu gindurile mele ; dar tu n-ai sd cauli mul{umire'a mea? niaiJati"i. ca sa m-f,
ci fdricir:ea ta, care mie-mi'este mai doritS' Mara incePu sa Xfi' o"*""ba
: persida era tot ca in
s-emene'.--..^,
simte rninile' .opifutiu ei ; ave-a cu cine s-A ior urm[ Persida - ne-am
Ar fi voit sA se apro'pie de dinsa, ca s5'-i A d'oua zr, ae Fagtile -
nu era obici- - pt""utelAm spre Soimoq ;
si o imbr5liqeze E; se-i sdrute timplele, dar" C,us cu Tric[ sd t"f"g"ii""i"'eie' 1::T lr-rat pe Tricd pe ta
- sd facd asemenea lucruri'
nuitd r:u insd am schimb;.t1;;;;i fi pe undeva' L-am qr
A" ii voit sd-gi dea pe fald inima 9i gin'durile' dar i.ipova, ca doard-t,ili"i"itf"t ie.Natine intor'ceam acasa'
-il;
-- sfia.
ae intilnit, 'precum Iti''ei. tclg' ^:l*
femeia aceasta,
muma ei parc6 abia acum ajun-
Pi ' Maralncepu sh se nelini$teasca' , t
* Dar .t..* t'-"!t'i"''i;i;;:l"trebd ea - 'ca si
plecc
sese a5i da seama cd nu-i este strdi'nd si cb nu din simti-
mint de datorie tt;;;l; oi J* iubire curata umblir in liellaArad? '- ?rteles' Eu nu $tiam cd e si el la Aradj
voile
'-----n" sd te vadl
ei
.

nu pot sd fac c'e nu vrei;i tu' Dac-ag qti cA mor'

to,t nu fac, zise ea cu ochii plini de lacrlmi' "r
* .il: lrr 'l$:ili "" "'"r" ' '-'
de ia biseric5'
"i**'it
a dat cu soco-
.-
cind ne intorceam;;";;"t" ptii, qi e1
Nu ptinge gref Mara r:uindu-i 1in mina pe realS c6 sunt gi *ui"i,
a:i"!r-r venit, pr:ecr.lm
-
plfrge, cimd impingi la pdcat"' Afurisit sA "
um[r
-- -m,,nut nu t strigd Persida gi-i lud mina qi o sdrutd'
r.*r:rdj,,,l;f l$-i;Limptarea I vrne asa circodatd_de
-
SA nu rosteEtl vorba] cd e qi el om cu durere i'n suflet 9i nici n-o bagi ln
tit"i" te pomenesti ci e
are mam[, care ar putea 9i dlnsa
*-d" s-o rorsteasci' '-T;;''';i'";[iu
gindul' Iutcru mare'
ii;1";t"tl"" olttii 9i rdmase citva timp dusd cu *Cinclav6zut,cStesuiper.i';i-aluatinimaindin|i
-- ltttt-o zi - urma apoi liniEtitd -- o sufl:. re de vint
Aegi'diei ;i a si a Plecat de Ia Arad"'
a tzb\t una din fere'strile de la chilia maichii '
-- Satmanul biiat !
spalt citeva geamuri' Am alergat aoolo qi l-am vizut
J uitindu_s" uimit ia mine. M-im uitatintii
,pe
qi eu 1a^e1, fiindcd
- ir, uirase* ;;;;0": "t"o.l:1"_n.i
venlt s ;T'l"'rT*iltil;
nu-l mai vAzusem. ;i mi-a venitjntrind mai sa rici' apo't s-a cI iar s-a intors' Uite ! el n-a a'*i"""d' ztua fiincl frumoasi'
;1t;g;; n.iir. parte. Acum gtiu de ce, dar atunci
Maica Aegidia, qi ea 9i vdzindu-l' nu m-am p,rtltt ii
c5-doar6-l voi inti'trni"'
irnr ie,qit 'cu Anc'a i;";It*b-t'
mi-am ""api"i
Ia sarmana ei rats : ce picat
m-a"ctat iute o
ia""t a* lucru prin casi 9i, dr-rpd ce mai'ca Aegidia a ieqit, Mara se rat" ;:i;il"iittta'
ie-i fac lui ln pizmd, fere'astra din f'a!a ma*
am Aeschis, .' gdseqtl-? riii:la
."f,arl"i Ei am"u stat in ea, ca si-'l vd'd Ei si md vadd' IarS ei' "TtJ; i;,'Ht lit"t tu un'de ai s1-1 ::'
Nu 'stiam' oar
De t"td" gti'l* i 'A'p"ttt'"
mami, mi-a fdcut semn si inchi'd fereastra : tu vezi cd el Persida'
- eaaurila si l-am vdzut acolo
nu e de vini. nr-am dus aea ta ;;;;t;il vazut ;'ai fi putut dar sl
Nici tu nu eqti, o molcomi Mara' Prea erai copiid "t' T*
fdrl- pricePere ca sd gtii ce faci. 'ingl;'"Ei eI' ca sd vorbesc cu dinsul'
inainte, t'*u'i'A'it i*a.t*
'limbindu-,*
tlec
- Nepriceperea intimpini Persida - este 9i ea o D-ta ve,zi ci eu sunt de vind * cuT si tii ? S-a intimplat
!
-
vind dacd allii sufir pe urma 'ei. Dar nu era numai nepri- Nu eqti * zise Mara
cepere ; fiindcd il vdzusem mai cuminte decit mine, imi si-l- va'd6 Trici qi ?i:ti -p""a" S-a inttmplat sd fie zi fru-
*r* ,t;irr* de mine insami 9i mi-am cdlcat pe inimd de nu
7L
70.

m_oas6 ; s-a intirrrplat sa-1 intilnegti : a$a au venit lucru_
rile, gi tu n-aveai ee sd faci.
Persida d'ete din cap.
* Nu ! am voit cu tot dinadinsul, zise ea. Asta eu o
gtiu mai bine decit or$icine. Tu-l qtii cum era la casa p6-
rinlilor lui : cu obrajii rum,eni, cu mustdcio,ara linsi, cu
pdruL neted de i se vedea de departe cdrarea, cu qorluJ"
totdeauna curat. Aeum era ,cu pdrul lung qi nepeptAnat,
cr-r barba incil,cit5, cu fala buhditd, cu o pdldrie iuititA in
bap S_t cu hainele purtate gi soio,ase, un o,rn care petrece
nopl;ile prin birturi qi ado,arme imbrdeat. Alta ar fi fr-rgi.t,
poate, de el : eu am alergat la dinsul.
Sdracrrl bdiat !grdi Mara induioqatd"
- Luni apoi urmd Persida __ a trecut in patru rin-
- - prin fata
duri -casei lui Claici, marli tot aqa,i to,t asa
mercuri gi joi. Eu voiam si nu-l bag in seamd,.dar ast6zi,
dupd c,e ali piecat cu $fii la tirg, nu m.am mai pr-itut st5-
pini, ci i-am iegit dn -cale, ca sd-1 intilnesc. Nu mai pot,
mamd : mi-e mili de el gi md rnustrd cugetul !
' Vai de sufletul lui ! grdi Mara suspinlnd.
- Curn a rdmes erl ? urmd Persida dez,n5ddjduit$. Ce
face- e1 acum ? Ce are sd faci mine ? Curn are" sd-;i pe-
treaci zilele vietii ? O sd afuriseascb ceasi;l rdu in ,care
trn-affL ivit in c,a1ea lui, ca si stric to,t rostul vielii lui I
* I{u, fata mea, zis,e lMara liniqtitd. A5a vin lucruriie
in lurnea aceasta : pleci in neqtiute qi te miri unde ajungi ;
te:apllcd. _a$a din senin
,citeodat5 creva, qi te rniri 1a
ce te duce. - Omul ar'e data -lui, gi nici in bin,e,'nici in rdu
nu purte sd scape de ea ; oe !i-e scris are n,eapdrat sd !i se
intimple; voinfa lui Dumnezeu nim,eni nu po,ate s-l:
s,chimbe.
Persida lgi ridied capul gi, rdsuflind t")gor, $e uitd cu ochi
fteveseli{i la rnama ei.
- Las5-i", urmi Mara nu te gincli la etr, nu-!i
munci suftretul- pentru dinsul ;- cunl i-ar fi, aga sd-i fie ;
tu cu norocul tdu, qi eI cu al lui : Dumnezeu a vrut sd te
l,ase curn eqti, gi dacd nu te-a fdcut Dumnezeu pentru
dfinsul, e nenoro,eirea lui, dar nu ,gi a ta !
Dar daci m-ar fi ficut, marnd ? ! strj.gd Persida.
-
72
Nu ! nu ! rdspunse Mara cu hotdrire indirfltd. Asta
nu -se poate ! Dumnezeu qtie - urmd 'ea miqcati - cit
m-am ginait eu J.a voi., cit am ostenit pentru voi, cu ct"ti
inirnd v-am purtat de grij6, 9i nu poate s[ m[ pedepseascii
atlt de aspru. Dac[ te*-a,g ved'ea moartS, a1 fi pierdutd toata
bucuria vie$ii mele, dar aq zice c-au mai pitit-o 9i alte
mame da mine gi {n-a$ mingiia ln c'el'e din urm6' Neam
de ne,amul rneu nu gi-a spuncat insi singele ! strigd ea cu
ochii plini de lacrimi. $i mie rni-e mil6 de el gi de rrrarna
lui, dar imi egti dragd tu 9i rru se poate !
Grdind aceste, ea iqi lmbr5!i95 fata qi-i sdruti ochii
gi fruntea gi p5ru1 din cregtet, ,c,a odinioard, d'e rnult, acum,
cind era copil[ mic5.
* Iartd-md, marnd, mama mea oea dragl qi scumpd
gi bun4 iartd*md zise Persida cu glasul findbugit de
plins gi spune-mi- tu ce si fac.
-
IX
INIMA, SARACA
E mare stdpin ruginarea, qi orn sd fii ca s5 mu i te pJeci
dacri o cunogti.
Codreanu crescuse ca vitelul ce suge la doud vaci,
Favel" la casa pdrinlilor sii qi Pdvdlut dincolo, la bdtrini,
n-avuse dar curn gi cind sd invele a-gi eilca pe ini.m5,
ca si mai facd gi ceea ce vor allii. Tatdl sdu, popa, se
plingea adeseori cd bitrinii ii stricd copilul, o fdcea insb
i;i el mai ales pentru ca sd se dezvinovd{easc5 pe sine cd
prea i1lasd in voile lui.
*_ De ! ce sd-i faci, dacd l-au ndrdvit bdtrinii !
Aqa zi,cea el gi acum. Era foarte supdrat, dar nu atit
pc fiul sdu, cit pe socrii, care prea erau slabi, qi daci era
vor:ba, nici cE se simlea el destuL orn ,ca sd-I seoatd pe
l)arvel din ale lui. Ar fi trebuit s-o inceapi mai de curind :
ir,cum €ra prea tirziu.
Era insd in lurnea aceasta ac qi pentru cojocul 1ui
flviilu!.
73
 Protopopul, depi se zicea a[ ,Burtenilor, nu era cu se-
derea la Buteni, ci in satui lui, unde avea casd. qi a.rere
frurnoasS, pe care cie dragul protopcpiei n-ar fi pdrdsit-r.r-
Acolo trebuia sd te duci dacd. ar.eai vreo tieabi cri
protopopul'zic
grdi Gheorghe a1 lui Baltd : ch ar fi.
-
cu cale sd mergern la protopopul, ca sd vedem'ce-i si
cum,
Gheorghe aI 1ui Baltd era jurat in Buteni gi om cu
multd greutate : cind vorbea el, aveai pe ce sd te inte-
meiezi.
De ! * r5spunse lovi{5 a1 lui Borleu tocmai
afarS- din catre n-ar fi, asta o zic ;i eu. -
Oamenl. srrntern
gi noi ;i trebuie si ne gtim la un fel.
E tuns5, ori e rasd ! ii intrerupse Gheorghe, ros-
tind- vorbele rar ;i dclmol. ,**
Tunsd, ori rasi : s-o gtim, urml Iovifi. Dar e iucru
cam greu sI te duci a$a ! in casa omului.
* f)e ce-!i vorbesc -euloptocmai- lie ? grai Gheorghe. Tu
egti ctitor bisericesc Ai ai totcleauna cite ceva de pus
la cale cu protopopul. Noi mergem in altd treaba,
_-. Aqa mai ?la-!
Vom vedea noi ap,oi cum gi in ce fel, urmi Gheor-
ghe.- Sd fim o d.atd acolo, apoi grija noastri : te mai uili
in ochii omului ; ili mai dai seamS cum te pofteEte si
qezi gi cum te intreabA de cei de acas6; n-ai nevoie de
vorbe ca si te inlelegi, cind te poli inlelege, iar daci nu
te po!i, ai inleles destul gi gtii cum stai.
Aga au .;i fdcut.
S-au imbrdcat amindoi de sdrbitoare, Gheorghe a ales
doi curcani frumogi, iar lovild a pus in fundul cdlutei
un butoia; de rachiu de prune, dar rachiu cum numai la
clinsul puteai s5-1 gdsegti, gi au plecat 1a protopopul, ca sd
ceard voie pent^r imp'ejmuirea cu scinduri a cimitirr-rlui.
Protopopul vedea bucuros oameni la casa lui, deqi
acum mai ales dacd nu ,erau de 1a Buteni : asta a simtit_o
Gheorghe indatd ce-a d.at ochi cu stdpinui,casei qi mai ales
cu stdpina, care li-ar fi dat, dacd ar fi atirnat de ciinsa,
voie s5-gi imprejmuiasci cimitirul fie chiar qi cu ziduri
de piatrd, numai sd plece cit rnai curind,
74
Prea ii pAreau agezali, cumpanili la vorbd, oarecum
cilare pe oamenii ace$tia.
^fi Ducipal
Ar Si plecat f5r[ mu]td zdbavd dacl nu s-ar fi
nimei'it ca nepolul protopopului sI fie Ei el aci'
Era Pivdlu! al moqului qi stdtea ca pe spini'
Nu era chip sd se mai stipineascd Gheorghe, care-l
vedea qi i se uita in ochi qi dedea cu socotealS cd nu
se simte in largul lui.
Ei | intrebi el .--- cind mai vii pe la noi ? E
- --
cam de mult de cind n-ai fost, 9i oamenii se uitd toate
cluminecile in stran5, ca sd te vad6.
Pdvilu! era om, cum se zice prin partea iocului, cam
albine! Ei avea sublire de tot pieiila pe obraz : cind ro$ea'
s'e vedea riu de tot cd secam ruqineazS.
Am si viu, zise el. S-a nimerit aqa ci nu m-am
-
putut duce pinl acum, dar am si merg.
Nu era in gindul lui sd mearg5, dar acum, in fala
acestor oameni, era peste putin{d sd spund cd nu se mai
rluce.
Uite grdi Gheorghe sd vii acum cu noi.
-
Poimine -
e dumineci - bucure toli popolenji
qi-o si se
dac-or qti ci ai venit.
O sd se bucure to'!i poporenii ! Mare ,lucru ! El qtia
ci-n adevdr o sd se bucure : ii cunogtea bine pe oamenii
lceia, qi acum, in clipa aceasta, ii pdrea pesle putin!5 sd
nu se duc5.
Acum nu pot, rdspunse el.
- De ce adeci si nu poli dacd vrei ? ii zise IovitS.
- Uite ! adiugd iar Gheorghe imi faci mie cinstea
- -
s:i stai citeva zile la casa mea.
-
Pavdlu{ se uiti strimtorat la mogu-sdtt, ca sd spund
r,l de ce adecd nu poate chiar acum sX se ducd. Bdtrinul
insd era slab in fata nepotului sdu, care era un singur
{)rn ; cum oare ar fi putut s5 fie tare in fala unui sat
intreg ? De ! aga numai, cu una, cu doud, nu se cistigd
inimile oamenilor : el gtia cit ii-a umblat in voie, Ei nu
1ru1,ea s[ qi-i instrdineze acllrn, dupi ce vedea cd ei {in,
rlucd e vorba, mai mult la nepotul lui decit la fata
llrcutesei.
?5
 Ce qtia, ce putea dinsa sd inleleagil Era destul s5 te
-- SA te duci ! zise e1. Cind orn ca dumnealui te in fala ei p""t"""tf*'-" t"Ji *"plingd' 9i fy " '9"i?
pcrftegte*n gazd6, ai sd le ia;i ioate la o trlarte Ei sa te olumit el cu lacralifl "i'
'i1,i
;r Acum insd n-ar fi voit s5:
dr-rli. iliuaa,
-- gi numai de ele se temea'
Gheorghe zimbi pe sub mustald : r'edea ci bine-a Ci,'ta'colo' ce si vezi ?
apucat-o gi Uitt*-a adus lucrurile, ian mai departe gl'ija la casa preutesei'
Pe cind et intra l"u inirna incleqtatdcurtea' qi nu cinta
lui era. Maria cinta vesel* ;;';;;a va. fi toatl
Pavdlu!'"ta plecat cu dinqii, s-a dus, a tras la casa Lui visat,
fi;.'b""-;;fi p"t"'a ;;; visat p-este loaptel-::?
Gheorghe i"i Balti, ryi parcS toate. erau cum altfel nici }umea toatS' incit preuteasa
fi putut. incd'pe drum se obicinuise cu gindui cA Ioarte voioasS, " "i
se simlea oarecum i"ii"ltt +i
"ra mult ar fi voit si il poat6
nu se poai* po"ohie mai frumoas[ decit cea din Buteni'
"X "-"tY
zic,e 1ui Codreanu t ,iiJ*'
o'a qtie nirnic('
9" ^t1s-o facd' g"'ubit
ma.i aies cind poporenii te vr:eau 9i tari de fata preutesei' Fiind insd "a 'iltu nu putea-
"' --11
F{u-i vorba, oftd ,ai ,n'1o,9 protopop qi nu eqti de. afrf5 usa odiii, ca s6-i Tp""a-tut"i cine vile'scdrii' 1n!i $]:.^Pi:
ea
tocmai sdrac, poli s-ajringi popd qi fHrS ca sE fs
'vre€I it' .g.?P*I sa-qr'
ht".1;;' ,i"o"iure"ii-- o' a ieqit imilitb' cum o gtla
s.atr-il. dar toi e mai bine s[ te voiasci, fiindcd c]l pop^?-
primeasci oaspelii ?outiu a$a
i*"ii:U petreci zilele vielii 9i vlSdica line gi el s[ fie Cocireanu. ivi in dosu].
intr'*un gind cu PoPorul' __ Frumos lucru ! strigl Maria,' care se
Era, 1u toate iceste, foarte greu sd te qtii in3ceJ,asl d-ta cine Etie pe unde
ci. Noi te a;teptanr** pii;i"t"' Ei
sal cut pleuteasa Ei cu Nlaria, fata ei, gi*i venea lui Fdvilut vei fi umblat !
* ligti de cite ori se ginrlea c5 are-n biscricd sE d"ea cchi "'pt'J"t*"ta simli ci i se ridicd singele in obnaji'
cu ele. obrazul-subtire'
T;;;;;;i Fa"iit"1,cecels[-icurlsPunda'
Asta o ;tia Ei Gheorghe' O"g""U" ! nu gtia
O si se supere ii zise etr siml:itd pe la plinz - * De ! * grSi Gheorghe - pe oamenii buni qi aici' qi
-
pi'euteasa pe mine cd- mi-ai f6cut cinstea cl-e a veni Xa
ai,rrea tot cu piAoittt*-i aqteapt&
!
in *u *.*. lrTu-i vorba, pulin imi pas6' Supdrarea o'-t"* -qi il ffi;*;e intrebar[ de sindtate El
trece, iar noi^ tot oameni riminern' Dar tot n-ar fi rat'l Apoi intrard
ua tO"ti rachiu gi pine' dup[ cum e
sa r"nergem qi Pe la ea, c€ zici ? . - i\{;-r,ria se duse
"u
,i,i"liu de primire in partea locului'
Ce [uiea Codreanu sd zici ! ? cum vin lucrtlliLe
giii-Ei el ci trebuia sd meargS; a9a, de capuXiui' n-an Preuteasa
"* i't*" s5-9i dea seam6 ci a fost ctl
fi fosl fns6*n stare s5 se cl-urcd : ii pdl"ea dar bine c-a ;:i curn are si pti"Ja-"otna'e*a51 $tia Gheonghe
cu socoteald c5 ei 1-atl
dai. rle cineva care-I duce cu de-a sila' tovi!5 pe la protffiuf il
$i nici c-avea, dacd e vorba, de ce si se sfiascil' I'or- putea si inleleagi cum'stau
:rtlrr,s pe Coa,eunu, i*" "*
Tli"euteasa era numai preuteasi qi nu putea sH
Iucrurile.
beascd decif umilitd cu nepotul protop'opului ; iar l\'4aria,
Codreanr-r tot ca dinsa'
f a'i.a ei, er:a o gisc6' de cslle pe eL pulin avea sd'-l la Maria' Nu poate
Ochii lui qi mintea 1ui erau nnmai curn poate cineva
cd cine qtie ce, a""-tu *lt" 9i
doard capul. se minuna
Ce-i drept, de la Crbciun n-o mai vdzr-rse, dar de atunci de scurt asa de tare' Nu-i
sii se schimb* i"t"-tttt-ti*p aSa
p'"uj*a gurii ii era croitd
gl pln-acurn tot nu s-a fdcut ea femeie deplind' O fetigcan6
vorba, ochli ii tld;;;i-ffi*'Ei
cam ::ds5l'it6, clar sublire ca un $arpe' cam oacheg5, cu tot n-ar fi putut s-o fac6
ochii ur[run{i, care rld 9i plini de 1acr5mi, in vreme ce tot pe plins; p"'ult*i ci acum nu tocrnai proast6'
pi'L1a:ima gurii e croiti si pting6" Prea era voioas6' qi'oarecum
Pe Pltns.
07.
,o
 E insd iucru gtiut cd. femeiie se schimbi foarte ugor, pr;toleasci para mistuitoare a focr-rlui : cum ar fi putut etr'
nu numai a$a din CrSciun pind in toamn5, ci pini" chiar 5*
"-^"D;ff sd iasi de sub stdpinirea lor' ?
gi clin o clipa in alta. Heruvim, cind pleotui a iegit cu darurile' el 9i*a
""u;1"ttrat,
Cir,d ea afla cd Codt'eanu e in gazdd la Gheorghe ;i ut"*liitoi umilit decit be oa'ecumobicei capui sprc pAntint Ei a
;;;i;; o"iiii-""in"r'tiqi. pe'dut in sine insugi'
n-n venit ca sd stea, ca alte dd[i, ci numai ca s5,dea bun5 ""-'Sil;;; mai inainte, cd el nu mai poate
zi',ia, gura ei se croi pe riset, iar ochii ei erau puqi pe plins.
._ Asta nu se poate, zise ea. Te Etiu eu pe d-ta : iar s[ faci'ceea c'e"idi".i"td
dinsa nu voieqte' 9i o nespusd induicrqare
md mfor{i, ca sd mA necdje;ti gi sa md faci s[ pling. SA il cuprinse cind se gindi la Maria, care era atit de suo-
nu md crezi insd c5 sunt qi acum tot atit de pr.oastd ca litr"a. de frageda, atil de dulce la fire gi de obidoasd'
atunci. Ei bine ! nu te cred gi n-am sd pling ! z|se ea cu '"^;J{;l ll"i.l ,ii" el - nu te lega la nimic, ca nimic
indard.tnicie, gi lacrdmile, pdcdt,oasele de lacrdml, o ndpd- nu mai po!i'"
dir5, in,cit nu-i r5mase decit sd iasd ruginat[ clrn cas5" E;u'o migelie c-a venit aici cind se gtia legat,incit^rur
Preuteasa ar fi voit sd intre in p5mint, se rnai poate dezlega. I)aci Persida ar fi gtiut c[ eI a venrt
tara ae'voia lui aici qi n-are in el destul[ virtute ca se
se
Tot aga Codreanu.
In zadar ! Fata avea dreptate : ce-o si zic5 lumea dac5 hotirasci la un fel, l-ar fi despreluit ca pe un nelnernlc'
ei nu std la din;ii ? ! $i totuqi Maria era aici, iar Persida denar!!'- $l"""ti:
Gheorghe gedeii [eapIn 9i tignit in scaun ;i zimbea era in stare si plece de la Buteni, a$a cum vola' crt,rnal
aga pe sub musta{d, uilindu-se cind ia eI, cind la ea. cur:ind: ii singera inima cind ved'ea cum tremurd.Maria
-- Dacd-i a$a __ zise el in cele din urrni * apoi s6 uptoJp" de dinsul qi cury ochii ei se croiesc ;n
mai treacd Ei de la mine ; n-ai ce s5-i faci ; are intiietal,ea : "i"J "ta
- clipa pe plins qisunt
toald iar rid in rdsfaifare
eu te las aici. ,,O"i *unt, bti nu om !" igi zise el lurni dup6-prinz'
A qi rdmas Codreanu, ca alte ddli : aga trebuia sd fie, trebuia sd Plece la Arad.
Nu e lucrr"r mai. urit decil femeia plingirea{i : dac-o Nu ! Nu la Arad !
iei cr.l binele. se lndr-riogearzd de o trec lacrImile, iar dac6-i Feste dealurile care despart vale5 Crigului de a NfurrS-
vorbe$ti vercle f5|ig, vai de 1ume. Nu mai gtii cum s-o iei srllui nu era drunr de cat'e, dar oamer'tii treceau pP
gi cum sd umbli cu ea : te moaie-n i5crdmi de-!i perzi lot ir"iu"i frat"te, gi el putea sd facdpepe un cal bun in tinrp
rostul. .i" t""o patru'ceasuri drumul la Chisindia 9i peste
Era ruqinat de silintele ce-gi dedea preuteasa ca tc,ate Virsoaia la Conop, in valea Muidqului, de unde nu mai
sh i le facd pe plac gi de bucuria copildreasci ce se oglin- avea decit un ceas bun pini la $oimoq'
dea-n ochii plin;i ai Mariei, iar ziua urrni.toare ii venea Iari cal gisea ei la Bu.teni.
s5 plingi in fala bisericii pline de oameni, care se uilau arta tt"f,,tia s[ fac[ dac[ era om : la pdrintele Isai, cu
la diqsul rizind cu ,pdrere de bine. pirriniele la Mara 9i cu Mara Ia Arad' Sd se aleag5
Doamne ! ce fericit ar fi putut el sd fie dacd n-ar fi odtrtd lntr-un fel.
fost acea noapte de nunti ! $i totur;i... Nu mai erau, cind el a pieeat, decit vreo trei ceasuri
Aici in biserica plinb de oameni, in fala altarului, pini ln seard, d.ar ziua era frumoasi, lttna, deqi pe scdzute'
cdruia-;i inchinase viala, fdptura cea inalti a perside,i se ivise pe cer' 9i nu apunea decit dupd miezr-rl noplii, iar
se ridica deasupra tuturora gi pretutindeni se iveau ochii calul era puternic qi iute : omul adevdrat vrea 9i face'
ei deschigi gi limpezi. Era in ochii acej.a ceva atit de Dus de gindul acesta, el trecea gr[bindu-9i calul prin-
linigtit qi de senin, o voire atit de neindoioasd, incit sub tr-'e pldurile cu frunziq pigcat de brumi, ici verde cie
stejar'
prirrirea 1or trebuia, parcd, si se aline furtuna mirii, sd se et-rlo galben de tei gi apoi ro$u ca singele de taur, iar dup&

?9
.?8
 ce s-a intunecat, ace,eagi 1un5, ln raz,ele cdreia se plimbase
Nafl pe !5rmul Muriqului, ii lurnina gi lui caleali '
Lungi, cotitd qi anevoioasi cale.
Nu e lucru mai urit decit si treci aga singuq gi cdlare
p-e ul ca1 iute prin mijlocul unei lumi pustii :
!i se
rdscoleqte oarecum tot sufletul Si ti-e in cele din urmi
parci nu-fi mai poti da seamd dacd e i:: aievea ori
visezi numai ceea ce {i se intimpl5. Obosit de drum gi
de singurdtate, el nu rnai ;tia desiugit uncle gi cu ce girrd
se duce gi toate i se pdreau ca prin minune. AuzisJ de
atlte ori vorbindu-se despre farmeceie babelor,, care te
fac si zbori c5lare pe ujog unde te cheamd. ursita, si
acugr sirnlea cd nu se du.ce nici el,,ci e dus. .r
Cuprins de simlSmintul acesta, el se simtea atit de
uqor, incit ii pdrea oarecum rdu clnd a inceput sf, audl
tritratul cinilor din $oimog.
. . In fire nu gi-a venit ins6 declt la casaj pdrintetrui Isai ;
abia acum s-a incredinlat cd degeaba facut drumili
cel lung, cdci el gi aici tot el lnsuqi rdminea : nu era in
stare sd batd la poartd, pi-i pirea bine cd e noapte gi
nu-l r'ede nimeni,
,,Nu ! zise el. Treaba aceasta pot eu s-o fac gi fdrd
de pdrintele Isai."
tr'dr6 de Mara nu-i venea sd rneargd 1a Arad dar fir6.
de pirintele Isai putea s5 vorbeasCd cr.r Mara,; }iu era
nevoie sd mai gtie gi el.
Porni dar tnainte spre Radna, ca sd stea peste noapte
la vreunul din birturile din apropierea mdnastirii Ei's6
meargd- apoi, ca mine dimineald, el singur la Mara.
, La birt, unde nimeni nu-i cunogte-a, putea sd intre
fdril de sfiald, sd lase calul in grija'vreunui argat gi sd
ceard ceva de mincare, cdci era fldmind hdmisit.
-_ Cunogii d-ta pe Mara ? intrebd el pe slujnica ce-i
a6ternea masa.
Cum sd n-o cunosc ? $ade numai aci, a patra casil
*-- Nu qtii, e acasi
* ?
Alaltdieri s-a intors cu fiica ei de Ia Arad, rds-
punse slujnica.
. " C:dI"1"."
inimd
simli cf,-i trece ca un fel de junghi prin
si cd i se taie vinele de la picioare.
* i,,s cle nod. lu depdrtare de citeva sute de pagi, unde
Cum ? intreb6 el. Fersida-e aici ? irumetii'incdrcau lbmne pe plute, dar nu s-a dus La ea-
80
Nu, r'dspunse slurjnica -- s-a dus chiar alaltAieri
-
la - -
cdlugdrile.
Err"o adevdrat[ fdcdturl : Persida aici ! De ce a venit ?
d'e ce n-,a rbmas acas6, ci s-a 'dus la minS'stir'e ? Ce s-a
tntimplat ?
nra tiamind Ei s-a sculat nemincat de la masd ; era
obosit cie di"um qi s-a dus sd se mai plimbe pe t6rmul'
Mur5gului.
Fusese, de cind qtia c5 dinsa se afli prin apropierej
aupri.ns de un fel de ferbinleli, 9i plimbindu-se cu pa9ii
i*ii p* {5rmu1 riului, resimlea multumirile fdrS de seam5n
p*' .iou" le avuse in apropierea- ei. -Ah, ce femeie !"' ce
fii*'ga ! Ce adinrenitor ii era zimbetul, ce dulce supirarea,
ae ugor curgeau vorbele de pe buzele ei, ce nesecat ii
eia sufletui T gi totuqi abia aium iqi dedea seamd ci el
n-a vorbit nicio<latd deschis cu dinsa. Se deprinsese in-
o"i.lt, *n incetul, cu gindul cd are si-gi petreac[ toati
viala ?n apropierea ei, c[ altfel nu este cu putinld, gi a
si voit in nenumerate rinduri si i-o' 9i spunb ace'asta' Era
insd in tot felul ei de a fi ceva ce te st6pinea, incit nu
puteai s5-i spui decit ceea ce dinsa voia. Te*ntelegea de
nai nainte ,ti-;i tStpnt clea f6rd de vorbe' Astfel el nu se
irr:i indoia cd Ef dinsa voiegLe, qi totuqi acum.simlea ci
nu e in stare s5-i vor"beasc[ fird cle incungiur : ar fi
trebuit sd fie la mijloc c4neva care s5-i vie-ntr'-a.iutor
gi sd deschidi vorba'
' Avea tati gi mame, bun 9i bunicS, rurie qi prieteni,
era iubit de o'lume intreagdo 9i acurn se simfea singur
i,i e!"a.it de to,ti qi stetei sperios iu dn'rrn ca puiul
ouuo* t*o perclut de cloqc.l ; el insuqi rupsese toate leg;i-
luritre, se desficuse de to'!i ai }-ri qi nu mai erra cine sil*i'
vir intr-ajutcr.
DiminLala s-a sculat pe cinrl se n:ijea d'e ziu5' $tia
c,E. I\'[ara pleac[ foarte de diminea!5 qi linea s-o rgase'sc.a
rcas$ ; qi totugi el igi fdcea de lucnr 9i parci ar fi dorit
in fundul irrirnii Lui ca si vie prea tir-ziu la casa ei'
A;a a Ei fost : Portila era incuiatS'
S-a dus cu inima incleEtat* la pod, unde qtia c-ar.
1l-r-tea s=o gdseascS. Nu era nici aici. El
o vedea insd din
81
 De ce sd meargd ? T'ot era mai bine, mai uqor, mai firesc
s5 rrorbeascd mai nainte cu Persida.
A pl5tit dar omului pe care l-a g5sit acolo creilarii gi
a trecut podul.
far acum ii venea sd se intoar.cA iar inapoi la Buteni,
Trecuserd opt ceasuri. Cum putea el sd sune aculn, la-
un timp atit de nepotrivit. Era peste putinld sA i se dea
voie de a vor i cu dinsa.
El igi lud inima in dinli gi sun5.
* Ce dorili ? il intrebd sora bd.trind, inaltd gi slabd,
eare se ivi in ug5.
Ag putea, vd rog, sd vorbesc cu domnisoara persida
-
Birzovanu ? intrebd el.
Do,mnule, acum nu se poate., ii rdspunse sora. Si
L -a'dause ea nici nu cine sunte{i d-voastri.
El scoase din- portofeiul;tiu
siu un bilet de vizitd gi
i-l
dete.
Sd spunefi ii zise domniqoarei c-o rog sd m6
- - voi putea- s*o vdd.
vesteasci dacd gi cind
Sora iI pofti sI se ageze gi si aqtepte. apoi incuii. usa
gi se depdrtS.
Persida se afla in br-rcdtirie.
Ea nu venise la mindstire cu gindul de a r5minea
aici, dar a gdsit-o pe maica Aegidia facind proviziune
de compoturi pentru iarnd 9i er.a peste pLrtinld sd nu
pund gorlul ca s5-i dea ajutor. Seara apoi, cind era vorba
sd se intoarci acas5., ii era fo,arte greu sb piece. Se rsimtea
atit de bine aici, unde a crescut gi unde toate o poloJeau
gi-i ciSdeau tdrie.
A iubit totdeauna pe maica Aegidia. dar incd nu
qtiuse c-o iubegte : acum ar fi voit sd qadd Ia picioarele
ei qi sa-i sirurte miniie. Nu mai era cum a fost, gi parcd
se lumina toatd mindstirea cind ochii lor se intilneau.
.,O adevdratd minune", aqa zicea maica Aegidia in
gindul ei. Se po,tolise neastimpdrul copildresc gi ndvdl-
nicia adeseori sdlbatici, gi fata ei era agezata. inleleaptb
gi duioasS, un adevdrat giuvaer de femeie. f)e aceea nici
nu mai putea s5-i vorbeascd in felul de rnai nainte si
Persida se simlea indltatd in gindul ei cind vedea cd o ia
parcd i-ar fi sor5. ori prietend.
Simbatd seara au stait pind spre mezul noplii ciegtepte
si au vorbit despre toate, elfari de un singur lucru' I)e.ce
n.iaica
ia ,rort""t"5 ;i despre acesta ? Ea gtia cum gind'eqte qi
a-gi.ii", ,ti mai ales aici, intre zidurile ministirii sub
octrli ,maicnii Aegidiei, nu putea nici dinsa sA gindeascS
*iit"r. Era de siie inleies ca nimic nu e mai presus c1e
Mara, numai
tf"ti"tu pdrinlilor, mai ales cind ei trdiesc, ca
pentru coPiii 1or'
'.-- ii t"t,lo,i Persida tresdri cuprinsi de un fei de spaimi
cind citl nu-me1e : Pavel Co'dreanu'
reamintea timPurile trecute.
-_ Dornnul acesta rdspr-rnde Persida dindu-i bile-
tul - teolog'ie, pe care il cuno:rEtem din
e un absoh'ent de
-
Ai:ad.
__ BiJ#Jtl';-t o intrerupse Persicla a,ltfel
- mihni malna,
"uo - -
-s-ar
Otrrajii cdlugdrifei se roqirS' !i era parc5. se dd:irai
in Lapul e"i. drozav gincl ! inci un suflet perdut I
Cer tnai iuUite dintre feteie ei se ducea qi ea, ca s5-9i
"uro
petreac[ via!a in tic5loqie omene-asc5'
Daci e dorinla mumei tale, trebuie si-l vezi chiar acum'
Persider-Ei dezlegi qorful, sirutd mina maichii Aegidiei'
*poi t* ,J"pdrtd du*cindu-si ;orlui in mina stingd, ca s5-1
oiittt" la iocui lui qi sa mearge-n saia de aqteptare' . ar
ii era insi greu sd ineai'gd aga, fd'rd de veste, ;i
fi voit s5-9i mai faci timp de r5'zgindire'
,,Nu ! iEi zise peste pulin, ridicindu-;i capul' Sd vid
ce voieEte."
La uga s6lii de aqteptare iar se opri 9i stete pe ginduri'
Te rog sd ne laqi singuri, grdi intorcinriu-se spre
-
sora ce-o iniolise gi era clatoare sd stea 9i dinsa-n salS
in rrreme ce Persida vorbea cu tindrul'
Sora se Pleci umilit5.
* Ac,easta ,eu nu po't s*o fac ! rSspurrse ea' $tii prea
bine cd n-a; putea s-o fac fdr6 ca sd-'mi mdrturisesc pica-
tul, qi qtii gi PedeaPsa'
Fersida-i apucd mina ;i se uitd st5ruitor in ochii ei'
B3
 Te rog s[ suferi pedeapsa, Durnnezeu ili va I\ti s-a urit de inviimageaia qi -de zgomotul lr-rmii
- alte pdcate in schirnbul ei. Te cdci
ierta rog -- ii- oispt "u. *u -"ii *i-u ""ttit clorul de liniqlea acestei
n-ar fi cu putin!fl sd vorbim desehis dacd - zise ea cdci:
n*arn -fi sin- *--_
ca.se !
zise el rizlnd'
guri ! $i ai sA rimii aici, se infelege' sufletul parch i se
Sora-gi plecd mai umiliti capul gi-i fScu semn sd Ea stitu pugin pe'ginduri'-;i
se ducd. inAi!a. ins5 s5 scapi
Codreanu se cutremurd qi sdri-n picioare cincl Persida -_ D-ta rizi, grhi dinsa ; nu trebuie gi c[ sunl ferneie'
se ivivoioasd-n uq5. din ved"ere cd eu'ui"i u* crescuL cu inirnd indrdzneali in
ci te mirt ? zise el mergind spre dinsa. L)-voaslre, birbalii, ii- ""i"tnli
- Aqa-i
Nn, rdspunse ea intinzindu-i mina. Vdzincl biXel,ul toiul lurnii gi totugi ;;;'J;;t sunteli cupringi de dorul
- mi-arn inchipuit nurnaidecit c-ai fost pe la marna
d-tale, lrngu.rJ:rtdlii: dar noi, femeil'e,^care nuirlai rilzAma"e de
pi ea te*a trimis aici. *lrii ttecem prin iume ?

* N-arn vdzut-o, grdi el. Am ciutat-o, ce-i dr'ept, clar ' l:-rteni sd irr zitrrhi'
Cl-'d.i'eanu
n*am gAsit-o nici acasd, ni,ci la pod. Am afiat insd ieri D-ta n*ai i;;1; sb vrei pentm ca sb-ti giise;ti
-
seard cd egti aici, qi am venit. '--:''$"ozise el.
iazrint,
intirnplna ea tot zimbind cu ironie' Sunt tindn6'
-- A$a ! zise ea, oarefilm tiguratd. Care lna sd zit$ decib inima
nu ai vorbit cu mama. Ir'urnoasl ;l de"lieapta : nu-mi mai linseste insi
inci ! uytarl pentru "" ,a"-ili i-" su m5'inspaimint
-Ea-INupofti sd se aqeze. se agezd qi ea, eiloi r5"m.ir*qcrd. il;";d";i,,4*t" "tl"il
ia rnuliirnea. datoriilor pe care le.iau
citva tirnp strimtora{i : el nu gtia cum sS ince;lp{ iar;} ;i;r,pt;-;""-; cind iel ii" ui"i, 9i, sr'rnt pe cuprinsi adesec'r:r de
nu pot le irnlcl'inesc toate'
ea agtepta sd vadd ce vrea el. *l*ie*i"r"l ca *-
sd
cu tot'ii'
Am fost foarte rnirat clnd am aflat cS ai plecnt -- XJar zrse el Llatorii at'ent
de la- Arad, incepu el in,cele din urm5. -
_. $i foarte rar avem gi' mullunliliea de a [e iii'l-
Fer.sida zimbi, stete pulin pe ginduri, apoJ. ol,r,ajii pi.ini, itr intreltr"Pse ea'
i se rrnrpiurl de singe. di-ni're noi
AE ! zlse el' Dar atunci cei rnai naulli
Era hot5ritd sd-i spund fird de incungiur cun.l s-au -
petrecut iucrurile, de ea s-a hotdrit deodatEl s5 p]ece: l-ar siln|i foarte nenoroci{i'
aga trebuia sd facd, gi ea nu putea sd facd decit cum - I{u, zise ea ; tu."iu*, dq nu ne simfiur' fiindcil
trehruie. Acurn ins6, cind se afla fa!5 in fa!6 cu el, ea nu om';rl se aleprinde cu tc'ate' inchipr-iieEte*ti :[ :",]l:
ii'-lr-l:iir alci' l'I-n; putea s5 stau aga"'
fatA nlare' Ar trebur
putea
Gindul - maistrdbate
- nLiomenesc
! bine moartd !
intr-o singurd ciip6 qi timpul, ;5 rnb inirit. S5 zlcen'l c5-itri g6.sesc un so$
mai presus Ce
pot eu si gtiu d1c[
gi depHrt5rile, gi acum, in clipa aceasta, ea vedea in gindr-rl Lti:t.e agteptiirile lneie' De unde ^nt-t
voi prinde mai tirziu sldbiciune pentru altui ? Ce fac
ei toate ceie petrecute gi-l vedea gi pe el umbtrind r5;i1e! scluilli meu
prin lume, ajuns din om neom, nenorocit fdri de vina lui. rrlitnci ? SunL ori nr'l dal'oare sh-i miriurisesc
Se inrpicase cu gindLrl cd ea nu poate s5-1 ajuie qi c$ nu -rlcvil u.L ?

le rdmine amindurora decit sd uite cele petrectrte; c,:rre -* I)a ! zise el cil tcatd hot6rirea' pentl:u
nu erau, la urma urmelor, dectt o nebunie de tinerele. Ii Dar rlacd a9 fi avut mai nainte slbblciune
-? urmS
era ins6 ruSine c-a crezul cd poate sd-l mai gi batjoco- irll.ul
reascd sp'unind atrtui bdrbat ceea ce numai ei amindoi .rdevlrul- ?
gtiau. E[ tresdri,

84
 *
Da ! zise iag insf, de asti dati cain cu jumd.tate
-* $i dacd er-r te-ag ruga ? intrebi el s{ios $i carn ctx
gurd.
iumdtate de.,:,
de gur5.
-Fja se ndLca qr r'5mase stincl dreaptd 5i
cu ochii in jos'
$i-c s5 se bucure dinsul ? qtii ca mult Ia d-ta 9i n-aq pu'tea sd zic.nur !
--- Nu tocmai. - n-tnea incet.{ir-rDar lii
rlspunse ,ti "q-ia .ia mine 9i nu eqti in
Atunci grii dinsa rizind e parcd n.rai cu- faci sii5. Mai tirziu ! Nu-i a;a ?
- sd nu-mi
n:inte - fac datoria. De ce- sd-i spun cind il slare sa-mi
P3 ! rdsPunse el r'idicindu-se'
rnihnesc prin aceasta ? Am sd mb deprind incetul cu --'- ili mulllmesc, gr6i dinsa intinzindu-i' mina'
incetul cu gindul c5 datoria mea e si tac, sa fiu fdfar- El apuc5 mina Ei o sdrutl.
nicd qi sd-mi fac de-a sila celelalte datorii... pe cit le Ai sd mai treci pe 1a mama ? intrebd ea'
pot. Uritd via!5 ! -__ Nu I rdsPunsi eI hotdrit''
El se uitd nedumirit in fala ei. ili ,rrrt1l*.*u. grii iar dinsa * -9i la se reved,ere !
- Bine, domnigoari
- zise el strimtorat - dar d-ta -El ii sdn-rt5 inci o dat[ mina, apoi dinsa retrase
tct n-ai putea s6 rimii aici. gi peste pulin intrf, sora bitrin6,' inaiti 9i slabi' ca s6
-_ Decenu? descuie u$a p" care avea si plece Codreanu'
Fiindci nucu putin!5.
- I)e ce si nuefie putinfd
-* Pentru cd eqti cudacd ?
nu m5 inqel
SA trecem peste - aceasta, - ortodoxS.
grdi dinsa a;ezat5. Cind 2t
- de viald qi de moarte, nu ne mai uitdm
e vorba la ase-
rnenea lucruri mici. Oameni suntem, la urma urmelor. cu CII\rE CE f']OATE
tofii, qi Dumnezeu e unul qi acela;i pentru to!i.
Eu tot nu cred ci ai si rdmii aici. zise e1 iar ln
-
glu-rnd. hlare lucru tirgr-Ll de toamni de ia Arad !
Nici eu nu cred, rdspunse ea. Voiesc numai si zic fi*p a* citevi sdptamini drr-rmurile de !:ard toate sunt
- pulin
ci cel acum nu e pentru mine gind mai adimenitor of ir,"" A! care incnrcate, care aduc. bogdliite din S.a-g!e
ir;;ir,;, "o .l l" des[d9ure prin. pieleie. si prin ulilile
decit si rdmin aici, qi m-a$ simli foarte nenorociti din'prcjururl lui, _unde s-adund
dac-ag fi nevoiti sd plec. Md simt atit de bine aici, gi [i:Ilrji;r ; ;; .i,.,.,piu de
pe ain valea Murdqului' cu
rnai am inci timp destul pentru zbuciumdrile vielii. ;;;;;.'d;ire c1e Crieurri $i
gi cu bucate de pe cimpia
Co.dreanu incepu sd tremure. iu-"ari.ain munlii Abrudului cu vin din podgorie" ori .cu
*
Care va sd zici grdi dinsul cu glas inibugit #;;;ti *-"E1i'a' butoaiele ingrernidesc turrne de oi venite
hotdrit[ si rimii aici- ? - ;;;iil;t pe uuraE-;i
-,{ra"ni se
egti
ai,r ciurde de porci aduse de .pe lunci, herghelii
Nu * rispuns eu n-am nici o hotdrire. qi de cai cresculi pe poienule ratLnlilor 9i cirezi de
vite mlnate
dacd- mama astdzi va zice si ies, voi ieqi mine. Rispund
de jelepari ,*bin1i Prin lume'
numai la intrebarea pe care mi-ai pus-o rizind. M-ag tipuri 9i
Ce multime de oameni qi ce arnesteciturh de
sim{i nenorocitS. dac-ar trebui si ies acum. Peste un an, pdmintului'
peste doi nu gtie ce are sd simld voi ieqi cu a" p*i"ti ii de lirnbi ! E parcd aici e mijlocul
- nimeni
inima uqoarb ; acum mi-ar fi foarte greu !
- unde se intilnesc toate neamurile' Pe-nserate de s-aprind
vorbd
Codreanu o inlelegea deplin qi nu mai ;tia ce sd-i
i*pt"g*""l oragului mii de focuri, la unguri' mai
care stau
de-
oti i;i petrec cintincl aici rom6ni, colo
zicd, ci se uita numai cu ochii !int[ la un col! al odiii.
B7
86
parte $vabi ori sirbi, iar printre ace;tia slovaci, ba pin6 vinzare Cecii in ziua a treia, Bocio:lc5-gi avea 9i etr,
chiar Ei bulgari. ziua-ntii qi ziua a 'doua, l5ziLe-nchisg $i se plirnba printre
Dar tot*romAnul, sdracul, e qi aici cel rnai de frunte, qei.rile cojocarilor dirl ./\rad, ca si vadi ce lucruri frumoase
cdci vine iarna geroasi Ei ajunge la pre! cojocul cdldurog au mai scos in tirg.
la care nimeni atit de rnult ca rom6.nui nu !ine' Cine a ficut bunda asta ? intrebi el uitindu-se cu
$i nu e numai ci tot romAnul vrea sd-gicuaib-6 cojocul,
flori
de-aminuntul la cusdturi'
dar line si*i mai fie qi frurnos impodobit tdiate _- Eu ! rispunse Tric5, fdcind Lln pas inainte'
din carrnajin ori cusute-n fire de ibrigin. Nu-i cojocrll, Eocioaci, tot inalt qi sublire gi e1, se r-ritd de jos pin6
ci podoaba de pe el ceea ce-i adLice cigtig c-ojocaruluipe: sus la Trici. Ii era parci nu se poate c'a acele rnini rnari
asta se pl5tegte, dacS e frumoas[, cu mina largd 9i sd fi cusut floril,e cele atit de curat sc'oase.
intrecute. E bine, bdiete ! zise el. Cind ai ieqit calfd ?
Nici ci se poate pentr"u r.ln cunoscdtor n:ai mare --_ De Sf. Gheorghe'
mul{r.lrnire decit s5 treici printre ;etrile cojocarilcr-dln Vrei sd vii lJlipova ? Eu sr-rnt Focioacd, starostele"
Araci, ca sd vadd unul cite unul cojoacele de prob6' "Fru- *- Stiu, cd Ei eu sunt de Pe acolo.
morltl e frumos, nu-i vorba, pretu-tindenea, dar cojoace -_ De unde ?
frurnoase ca Ia Arad nicdiri nu se gdsesc, fiindc& mai ra'n * De tra Radna.
gdseqti aiurea oameni care pot s6 le pldteascd' Bocioaci se uitA din nou in fa'9a lui.
- TricS-qi irnplinise de mult arrul, dar tot maj. r5rnHsese -.. Doari nu eEti fratele Persidei ? grdi el. Farc6-mi
'fiindc6
la Ctraici, ii era greu s5 plece ca sd-gi lnceapf, cei semeni gi tu cu md-ta.
dcri ani cne cdldtorie. Asta e ! rdsPu"nse Trici rizind'
Nici ci intrf, insd calfetre de cojocari la si$p?n deci{; - Ce-a avut md-ta cu neamlul ? intreb6 starosteJ'e'
de douri ori pe an : fie la Sf. Gheor:ghe, fie mai ale-s ia -
schimbind vorba.
Sf. Dimitrie, pe cind cc'jo,carii au mult de lucru. Apoi _- Care neam! ?
o calfS trebui-e, mai nainte de a ie;i in lunre, s*-gi a::ate Hub[r. Care altul ?
desl.oinicia, pentru ca stdpinii sd ;tle ce poate 9i cum au --- Eu nu qtiu nimic, rdspunse Tric5, cu a tit mai mil;rt
s.{-1 pliteasci. El s-a invoit dar cu Claici ca sd ooase pentn: cr',r cit rnum6-sa era qi ea aici in tirg gi nu-i spuse:le
tirgui de toamn6 o bund'd', adecd o blani de miel, lungd riimiq:.
pifa la pdmint, albd gi impodo'oitd cu flori. cusuie-n Bine, grli Bocioaci a luat podul de la dinsa
iUrigi". i lucraL patru Luni de zile La ea, dar gi" ei:a fru-' 5i - -
pare-mi-se c-a inqeiat-o 9i -cu pddurea de la Cladc'','il'
moasd, incit Claici n-o ldsa rnai jos de douS sute cle florini -- Eu zise Tric6 rizind nu cred ci p'oate cineva
pi 1i se lduda tl;turrcra cd. eI l-a scos caif6 pe Tricd'- -
r-l;i*nEele pe mama.
-
Iar Tricd stetea ruginos in closul bundei cle prokr5' Bocioaci iar se uiti la biiat' Era parc6 ceva foarte
ca s"{ fie la ir"rdemina cind vin stdplnii care cautd caife. clr-'q;t,ept in ochii lui.
Era tot lung 9i de;irat, tot motolog qi gur6*casc5, dar * tri ! vii ? intrebd el din nou.
mar nespilai gi rnai nepeptinat decit odinioard' Se lrn- * Vin.
nlinise aproape un an cle cind ptrecase sortl-sa de la Arad, ceri ?
gi Oe at,"mci percluse obiceiul de a se pept6na clnd rrierge -* Ce
Nu mai cer nimic, rispunse Tricd.. Nu mi*e destul
la rnasd. d-tale ? ! O sd-mi dai ce*i socoti.
ci'i stau la casa
Deoarece breasia cojocarilor din Arad linuse rnortiq ca Bocioacd era incintat.
cojocarii din alte pdrli sb nu*qi poatd scoate marfa la * Cind vii ?
B9
 -* Chiar acum, dupd tirg ! :- Nu-mi mai trebuie mie podul acela ! Stau'toatd
Vorbd incheiatd ! grii Bocioac5 qi-i strinse mina; treabi in atrti
ui,ro p"r.iro ciliva creitari, cind am atita
apoi- se dnse mai departe. oalte.
o-^
Iar Tricd nu mai avea astimpdr. Voia sE vadi pe iui Trici ii pSrea cu toate acestenu foarte rdu' Nu se
rnumS-sa, ca si afle ce s-a intimplat cu Hubdr- gi sd-i rrrt.a imrreca cu "ii gindul cd mumS-sa mai e poddritS'
.ii- era
iu** APgi parca
spund cd s-a-nvoit cu Bocioacd, acelagi BocioacS. in casa ;J-t;;G zicea ,,Podf,rila"'
grozav
c5r'uia nu fusese primit ucenic. i-ar fi venit lui s[ ia podul in arindS, fiindcd rr
* Auzi vorbd ! striga N{ara, puindu-;i minile in qol- ;lad sd vad6 cleilarii a'dunali gr[madd Fi lu- se putea
duti. i;pt.* cu gindul c5 o si dea 9i eI creilari cind va trece
Se bucura cum de mult nu s-a mai bucurat. LasS c6-i de aici inainte Podu).
pSrea bine cd Trici a intrat calfi tocmai }a Bocioacd, -":-$i, uite,'- zise el * mie imi venise gindul sdserile' stau
dar avea ;i mare trebuinla s5-i fie feciorul prin apropiere, acasd cl'voi, sA me duc diminelile qi sd mi int'orc
*-*:
De cind afLase cI Codreanu s-a-nsurat gi s-a popit, SA dragul mamii t grdi Mara induioEatd 1
ea lsi pltsese de gind sd n-o mai lase pe Persida la ca sd fim o "tui,
datS,oameni adunali - Fi noi'
cSlugdrile. Nu era insA chip s-o scoli din mdndstire. Ea * Ilar o si dau Prea mulli crei{ari'
zi.cea, nu-i vorbA, c5 nu mai std, dar potrivea mereu lu- De asta sd ,'t,r-1i p*t" 215s ea incet cdci tot ai
crurile aqa ca sd mai rdmiie, qi nu mai gtiai ce sd-i faci -
nogtri s,r"f-"i"i1urii.
'Gheorghe- a luat podul - in tov5ragie
ca s*o scoli. cu mine.
--- p*
Duminecile qi zilele de sdrbdtori Mara o lua -si-o ducea Jt"* apoi, cle la Arad pin6 la Radna, Ie-a mai in-
la biserica de Ia Lipova. Foarte adeseori insd Mara era feles Ti'icd si celeialte.
dus6 pe la tirguri, ;i atunci Persida lua pe vreuna din ''^ S" pff"gea Mara c5-i merg treburile r5u de tot' Ar fi
fetele de romdn ce se aflau la cdlugdrile qi tot se ducea" fost in^staie sd jure cd perde cu pddulea Ei at ajur-rge in
sapd de lemn dbcd nu s-ar ajuta cu plutele, pe cale
Ie
Le pdrea foarte riu cdlug5rifelor, cdci era, dacd-i vorba,
;;J" cu pre! bun dup5 ce descarcd stingenii'
chiar mai frumoasS. bis,ericS ac,olea in mind.stire, 'dar
Persi'da linea sd meargS la biserica ei qi nu putea nimeni Numai eu stiu, dragul mamii * zicea dinsa sus-
-
oinind cit mdL frdmint & s-o scot la capdt' Mi-au scos
s-o opreascS. Ba s-a fdc'ut in,cetul cu inc,etul obicei cd -
i.r_'u"'"a ,* aau^at bani mulli gi toli rna furd, to!i. urnbiS
Persida iu.a toate fetele de romAn cu dinsa, incit era o fru-
ra--a-ittE"te. Ba mai vine qi popa Isai de ia $oimoq cd si
muse!5 sd 1e vezi, qi lipovenii lineau mult la fata Marei. zice cui numai vrea s5-1 creadd c5 sunt zgircita si.
-- Minunat h,iclu I gr6i dar muma. O sd te duci eu sunt de vind dacd n-a 1uat Codreanu pe Persida.
durrrine,cile gi zi1eIe de sirbdtori s-o iei pe Persida, ,ca s-o "ii*"i
prag"F mamii ! Las' c-o sI gdseascd ea altu1 6i mai 9i
cluci tra bisericS. Nu le prea place cdlugdriletor cd duce d""it dirrr,rl. voia s6 scoatS sufletul din mine qi si-midau ia
fete cu dinsa. Apoi si facem oe-om fac,e ca s-o sco,atern cel din ulmd ban. N-am, dragul mamii : de unde sd
de acolo. mai mult clecit ceea ce pot ? Tu qtii cI pulin a mai rdiuas
-_ Da ! rSspunse Trici voios. Dar cu Hubdr ce-ai de la fie iertat tat6l vostru : las' ci nu m-am atin's de nl
atut ? vostru, ciar am rnai Ei addugat pulin cite pufin' cum biet
__ Ce s5 am ? grii Mara. Nu cumva sunt proastd ca am putut, ca s[ aveli qi voi cite ceva' Aveli ! Ai qi tt-t'
sd alerg gi sA muncesc, apoi sd impart cigtigul cu dingii ? are qi Persida ; popa cerea insfl marea cu sarea !
Nu ciEtig nimic gi n-am nimic de impdrlit ! dpun"u Mara, spunea mereu $i nu mai sfirqea' iar
1- Bine, dar aud c5 !i-a luat Hubdr podul. Tlicd nu putea aecit sa le creadd toate' Cind vorba era
90 91
 insd dc Corlleanu, ti'ebuia sd zicd gi e.l o vorbd, caci iI odinioar:d,prin p&rul neted peptinat, dar era mScelar
cunostea mai bine gi linea mulb ia el. aJ""a"ut i cri fala plini gi mai mult roqie decit ru*
Sd crezi, mami grdi dinsul * cd Codreanu nu "m
*""a, cu bralele p.tf.*tii*" strinse de In'ineca suflecatd Ei
-
cer"ea nimic. - -* peptul
cu iegit inainte.
-Si-;;-;iia
Ferit-a Sfintul ! rdspunse Mara. El nu, clar s_a 9i el tot lung qi fdrd de sfiali laardinsa-gi
fi dat
virit- la mijloc popa Isai gi 1e-a slricat toate. E insd mai la fratele ei, care nr-l voia; parcd, s6-l vadi 9i
bine a;a ! N-a fost si fie ! Fiecare cu norocul lui ! Nii -mult dacd sore-sa nu l-ar vedea nici ea'
Fu efa el om pentru fatd ca persida ; pe- unul ca cjinsul Un lucru nu-i era nici Persidei cu putinld : sd treae6
l-ar bate Persida in fiecare zi de doiiud ori. ulifa, ca si apuce pe la col!. - E-a clStini zimbind voioasi
Cam aga gindea pi Tricd. Ji.r i,"p, dar iqi urine drumul inainte, rdmiind in partea
Nu-i vorba, acum, dupd un an, se fdcuse mai inalt$ d;;p;;'mindstire a ulilei, incit Nall se uit6 dezamdgit ir't
qi pdrea mai sublire sord-sa ; {i-ar fi venit s5_i zici c_o -- ei gi rdspunse lafiri
urrna salutare abia dup6 ce ea trecuse'
clatind Vintul ; c51ca insi leapdn ;i rndrunt ca mr-ica I-ucruiile rieniserd de veste 9i s-au petrecut' atit
-nu-gi
econoama, inciL parcd se scutura pdrnintui sub picioareie a. i"te, incit el stdtea buimdcit 9i dddea seam6
ei, qi era in cdutStura ei qi impregiurut buzetor ei ce-,ra Ae"ii ce mai nainte ea avuse pe frunte qi mai -ales .pe
inddrdtnic, aspru gi nemilos, pari-ar fi voit in ioatd tiroptre fire de pdr cre! qi rSzle!, iar acum parul u $eoea
clipa si strige : ,,Trebute !', neted pe frunte.
Era cu t,oate acest,e foart,e vo,ioasd qi ar fi ,u,oit s_,adun,e Cind s-a i:rtors Na{l acasd ? intrebd Persida duPi
toalS lumea, ca s5-i spuni cd fratele ei a venit s_o ia La - nrai dePirtarb.
ce se
bisenicd pi are sd r5miie aici. Tu trebuie s5 qtii mai bine decit mine, rdsPunse
-- Ilar'- zise el mergem la noi ia biserici. Tricd- indirjit.
Ea stete putin pe -ginduri. ce si Efiu ?
._ Nu, I grdi apoi rdminem tot la Lipova qi ne -* De
Egti rnai dernultr; aici.
- -
cluccm dupd biseric5 acasd. * Dr.rmineca trecuti nu. era acasd, gr*i dinsa' L-ai
In zadar, feneia tot femeie ! Se uita la fratele ei cel - " --vdzut
mai tu la Arad dupi ce am plecat eu ?
inalt ;i iat in ilmeri, ceire igi pusese hainele negre gi N; qtiu, raspu*ie Ttice mai indirjit' Nu-mi mal
trecuse pe la bdrbier rnai nainte de a fi venit la ti,-rse. aduc arnirrte. Nu, nu l-am mai vdzut' Dar ce ai tu cu el ?
E:r-i potr'ivi legdtoarea la git gi-i scuturti pe ici, pe colo Persida se uitd rizind la fratele ei.
haina atingincl-o uqurel cu virful clegeielor 'voia sd ; Un iungan, ce-i drept, dar un biiat' care abia peste
"irnplinegte gasesprezece ani : ce putea el si
meargd cu el la biserica de aci, unde to!i ocunogteau. doue luni
Iari.r el voia nurnai ceea ce vrea cllnsa.
O iuar5 dar, tot ca odinioard., la" di,eapta, ca s5 trcacd
'* *fii?
inleleagi
b6iat cuminte, Tricd, zise ea ; tu gtii c6 -nu
pcin fa!:r iniceliriei. arr nimic cu ei qi nici nu pot avea' Tocmai de aceea irni
Ce deosebire insa I pare insi bine cd i-au iegit prostliie din cap'
Atunci ea ;tia ci Nall are s-o vacld trecind, gi toruEi De urrde qtii cd i-au ieqit ? !
er-a cuprinsd. de un Iel de iegin ; acum nici prin gind nu^i respunse ea.
trecea cd are sI dea ochi cu el, qi totu;i n-i tresdrit cincl -AqaVAd eu,
qi credea fata Marei, deqi nu era tocmai aqa'
tr-a
-z-5rit
in i.r;a rndceldriei, ci s-a uitat lung gi fird de Ui ti-" alergat, ce-i diepd nici la biseric5, nici la
sfi;ri5 la el. Ractrl dupi dirisa, dar munG cu munte nu se intilneqte'
Ce schimbare intr.un timp atit de scurt ! Nu-i vorba, f"ra o* cu o* d; - mai ales acum toamna, in tirnpuX
,goriui ii era qi acum curat qi cdrarea i se vedea, ca culesutrui de vii.
g3
9Z
 De la Racina inainte, spre apus, se intinde podgoria
,cea vestitd a Aradului, un lung qir de dealuri acoperife cu trunul Dumnezeu gtie unde 9i cu cine te pomeneqti in
vii. Cale de o zi buna, pind la Mdderart, 1a poaiele dealuri- zori de zi, cdci oriunde soseqti, oamenii sunt bucuro;i
lor', sat se inqirS. de sat, iar printre vii sirnt risipite cra- de oaspeli:gi cu piin te primesc, oriunde ajungi, giseqti
me le, pe care nimeni n-a incercat incd. sd le numer6. ori ifi faci plieleni.
in timpul culesului, pe la inceputul lui octom- Luni clupA.arniazdzi el gtia ci Mara e qi ea cu ai
. Ce-i aci sdi Ia vie, cile de vreo jum[tate de ceas mai spre Rad4a ;
vrie, aceasla nu poate s-o gtie decit cef ce a vdzut cu
ochii lui. iar pe in.serate el a luat pusca la um*r Ei a urcat voios
SeriJe, viind despre Arad pe qesul neted, vezi in fata ;5i cbpregte spre culmea de unde putea sd vadi cind ;i
ta parcd un alt ,cer, un fei de negrea{d intinsd in fala ia incotro pleacd fata Marei.
gi nenurndrate lumini risipite pe ea. O v6dea, gi ce n-ar fi dat ca qi ea sd-I zdreasci pe
- focurile
la cr.arne, prin paghini qi pe finetele acum
ce- ard
cosite gi ldsate
eI sus in culme !
de pSpune. Din cind- in cind risund prelungit cite o pugcfl EI descarcd deodatd amindoud levile pugtii ; insd era
descdrcatd ori se ridicd pe ici pe colo cite "o rachetd, incit sus in deal qi descdrcStura perduti in vint suna ca
simti pe nevdzute cJ. e lume, lume, multi lume risipitd pe in scc.
colo pe dealuri qi prin vdi. Persida si Mara, care se aflau in fala cramei -aco-
Saptdmini de zile de-a rindul vin mereu qi de la clea! perite cu trestie, cu toate aceste se intoarserd spre culme'
qi-de- pe 6es, unii ca sd lucreze, al\1i ca sd peireacd citevi Era d.eparte pin-acolo, incit abia se mai vedea omul
zjle^bune, toli veseii, to{i gata cle a se bucura de via}i, care descdicase. Persida insi tot 1l recunoscu 9i, in semn
O dat6 numai pe an e cr-rlesul viilur, gi pdcat 'ar cA-l cunoa,rste, ridici mina in sus.
fi sa petreci gi asti singurd datd dormind riopiite Cini-i' acolo ? intreb5 Mara miratd cd fiica ei il
ele sunt atit de lini;tiie $i de ricoroase, -iar luna
cind -
cunoarste.
niciodatS ;i nicdiri nu-Ei revarsd lumina aga din plin Persida se uitd rizind la ea. $tia cd e certati muma
ca acum,;i aici, unde razele ei se resfring oarecum-din ei cu Hubir, dar acum era cuiesul viilor.
Cine si fie ? rSspunse ea. Nebunul de Nall !
coastele dealurilor spre qesui intins ca o mar.6. -Mara rdmase citva timp buiguitd. Na[1 ? Iar Nall- ?-
-Ici fluier, coio cimpoi, mai departe o chitari, o vioar5,
o- harmonicd gi iar un taraf db ldutari, pretutindenea Farc6-i venea gi tot nu-i venea sd se 'supere. In zadar.l
cite o descdrcdturd de pugc6, o rachetd ori cel pulin era femeie gi mami, ;i mare lucru ar fi ca o mame se
se supere cind vede cd fata ei ia minliie fidcdilor.
cite un chiot de fiecare vadr5 turnatd in butoi, +i tirti -- Curat nebun ! zise ea uitindu-se cu ochi scruti:
stau la pove;ti, cint5, joacd, petrec in zburdalnicd invdi-
misealS. tori la fiica ei.
grdi Persida, care-i in;
- I-a mai trecut,
m"mb
S-alergi cale de doud zile pe nemincate, ca sd iei -
{elese gindul :* Si o sd-i treacd de tot cind va vedea
parte, iar Natl nu era decib aci la Lipova : cum ar fi
putut sd stea acasd cind aveau qi ei vie la plulig gi ve- ce e gi cum.
nise anume de cules acasd ? Mara era cea mai fericit5 din toate mumele : nu
Luni dimineafa el qtia cd persida nu s-a intors la vorbele Persidei, ci felul in care ele fuseseri rostite o
cSiug5rile gi nu se mai indoia c-a r6mas Ei ea de cules lncredinlau c5 fata ei e cea mai cuminte din toate feteie'
pomeneEti ci nebunul acela o
- zise
ea
- Te
acas5. s5'
Celelalte veneau de la sine. ne stea pin6la miezul noplii in virful dealului.
-
Pleci in timpul culesului de cu sear6 cu un prieten De asta se ternea qi Persida.
aga la un noroc, treci din cram6 in cramd, gi numai Se inqeiau insd amindou6.

94 95
 voios' vorbdrefJ
atlt de rnu.t se bucura cind 11 vecleapofteascb
Nall ce-i drept, pllgea pentru ca persida
descdrcase, la .joc'
sd se uite spre dinsul. Cind a vdzut, insd, cd ea se uitd, ;i";nil*" i se strinse cind el veni s-o joace
hl i,t"u atit de frumos, iard ea nu qtia s5 valsu--
ii face semn, ba se mai uit6 qi lVlara, ei gtia cd ele i.[r., utu fbcuti bititura din fa{a cramei pentru vals
vorbesc despre dinsul, sim{ea ci de bine nu pot sd-l prea erau nici jucilorii deprinqi a ju-ca nemtegte'
grdiascd gi-i era rugine. =i
,,Ce fleac de om ! igi zise ei necdjit pe sine, igi arunc$
har"uIa' culcs cie vii joac6 lumea qi pe iarlra verde, $r
pu$ca iar, pe urndr pi porni mai departe. IndiAcita te- J"f" tpt-p"*ct l "trurau cum da Dumnezeu, ca pe podele
meie !" addugd apoi intr-un tirziu. h.rcii.
---
-_ Tare egti ugoari I grdi Nall Beste-citva timp',
Iard Persida se uitd lung dupl dinsul qi se bucuna inve$,se, cint cu nurita, sd joace valsul' dar
in gindul ei. Fersida
Nici ci l-a mai v5zut trei zile de-a rindul, degi fe- era de mult de atr-rnci.
D-ta vezi ci nu gtiu joc, rdspunse ea'
tele ca dinsa multi lume vdd ln timpul cuiesuiui cle vii. -* Deloc ,ru gtii
'- sdzise el dar eqti ugoar:6 9i
.To-i ge-inserate ea a plecat cu nbvasta lui Bocicacd,
merge bine.
-
cu vdrul lui Bocioacd, Andrei, care era scrietor la no- Mi-duci d-ta, intimPini ea'
tarul &in lVlinig, cu notarui de la $oirnog gi cu dom- - vorbr si fie l'-;;;ii ;i i"cet' Te-aq duce eu dacd
niqoarele. Fmilia gi Nina, nepoatele pdrinteiui trsai, ca - 15sa... Am 'ce sd' prin'd in brafe' SA te iau pe sus
sd meargd la crama pdrintelui Ioan de ta Minis. te-ai
duc, incit sd ni se piardi urma-!
ii'- "-pui'"l.au
Trecind aSa, printre crame, s-au mai oprit ici, s-au =i L" ar fi ,toit *b se desfacd din bralele lui qi
mai oprit colo, incit au petrecut peste doud ceasuri pe
drum gi s-au sporit la patrusprezece ingi pe cind iu s5-i dea brinci, ca s[-1 arunce cit colo' Era de necrezut
indrdzneala
"-'-Ef Iui.
ittsa o linea ca-n cle;te de^ fer qi o ducea dil Iqij
sosit.
S5 vezi apoi pdrere de bine gi chiote de veselie qi o frumusetd -s6-i v-ezi
tug dat de tdutarii fd.ri de c**e pdrirrtele Ioan ii ln oe mai zburiq, in'cit era tuturor se indreptari asu-.
putut sd-qi facd culesul. "r-u" il;;i; at't"etrii, privirile
ola lor.
:

$i ce mare era mirarea persidei cind s-a pomenit n'o'"'Me

c5 iese din invSlmdqeala aceasta la iveald -qi oboseqti de-mi scoli suf1etul, qopti ea sup6i
Nali vine rati acum qi de privirile indreptate asupra ei'- . 'i
la dinsa cu mina intinsd qi rizind gtneng5regte.
sesti nici pini mine'dimineala, dar ti-e greu ci lumea
Dar d-ta cum ai ajuns aici ?
*- Mare lucru ! Parcd n-ai nici. un prieten eare are cu mine.
un prieten ca si te aducd aici ? Nu cumva credeai c_o '- vecle iucind
te
s5 scapi de mine ? A;;f el o lese de unde o luase, ii mullumi frumos
cbuta alt[ Pereche.
' i;iPersida,
gi l,
Nici nu voiarn sI scap ; irni pare bine cE te vid rogie ca floarea de mac, ar fi voit si fug{
- de
gi mai aproape
* De !... o sE vedem !.." grii eX cu indolald qi rupse si se ascundi, sd scape fdri de veste din aceastd socie-
yorba fiindcd se puserS al{ii la rnijloc. tate neinfrinati, dar in clipa cind el se dep6rt5, alli
Lucru neinfeles de mintea omeneascd ! trei sirir6 s-o pofteascd la joc' - i

Persida era fat6 cuminte gi pusese in gindul ei toate Aqa e Ia joc : cine a intrat o datd e bine prins' gi
lpcrurile la cale : ochii ei ins& erau duqi mereu dupi cu cii mai mult joacd, cu atit mai virtos se simte
dinsul gi rideau cind se intilneau cu ai lui. parci_i po""it a da inaint!. nra cuprinsd de un fei de belie
pulin o,
plece, peste
Era frate, parc[-i era copil pared-i era rupt din suflet, ii, O"Ei ar fi voit mai inainte s5
e1
e0 * Mara
7-LSlavici
 neliniqtea gindul cI seca Marta, nevasta lui Bocioaci,
ar putea s-o ia ca s-o ducd iar inapoi.
Marta nu era insd din cele ce grdbesc acasi.
_ Avea, ce-i drept, trei copii, dar era frumoasd, dur-
dulie qi tindrd inci gi nu venise ca sI stea. Cu Bocioaci
al ei, care era om bogat gi foarte cumsecade, dar cu vreo
doisprezece ani mai batrin decit dinsa qi prea de tot
sf5tos, stetea dinsa in toate zilele ; mai rar insi cu
scrietorul, care era mai tindr gi mai spornic la vorbd,
qtia s5-i toarne giumele pe plac qi s5-i qopteascd din
cind in cind cite ceva Ia ureche. Era, nu-i vorba, cea
rnai cumsecade femeie, dar n-ai fi zis-o aceasta dac-ai
fi vdzut-o : prea muit ii plScea sd stea, ba chiar sd se gi
hirjoneascd cu oamenii tineri. PScat ar fi sA nu intre
qi ea in joc, de;i nu prea qtia nici ea cum merge vaisuJ.
,,Pdcat tu zicea in ginclul ei qi Persida. care era, la
urma urmelor, fatd. tinara ; pli nd de via!5. Nu-i vorba,
jocul nu mel'gcir ca mui nu nte, dar capui ii era ame{it
gi ochii ei se furisau din c nd in cind spre Na1l, care
era tot voios, tot neobosit, dar nu se mai uita }a dinsa,
nu se uita gi nu se uita...
Lucru firesc I E1 avea, in cele din urmi., drepterte :
ea se purtase ca o copi15 rdsfdtatS, r'5u-crescutl.
Dupd ce iocul s-a cnrmat, ea ar fi voit sI se apro-
pie ca din intimplare de dinsul si sd f acd ca si cind
nimic n-ar fi fclst ; pe cind insa ea n.u putea si sc:Lpe
de d-i Brirdeanu, un tin5r advocat, el avea d.e lucru in
altd parte.
D-l Bogy6 Feri, pddurarul impirdtc'sc, fdcuse prin-
soare cu pdrinteie Ioan cd are sd riclice el singul buto-
iagul cu must de boabe arlese, care se alla sub strea5ind,
gi s5-I ageze in car. L-a si agezat, spre nar.ea mirale a
tutu rora.
Pulind treabd ! grdi Ignat, vecinul pdrinteh_ri, apoi
lud-butoia;u din car gi il ridica pe umdr:ul s5u, spre
mal mare Lr mire a celor de fa!5, care se adunaserd
impregiurul or.
Nall nu era nici eI dintre cei ce nu ee miri. De !
ugor nu era butoia;ul acela.
EI se pleca, puse mina, ca s5-ncerce, ridicd butoiaqul
o datd pini spre genunchi, incd ei datl pin5 spre mijloc.-
98
apoi iqi incorclS puterile gi-l puse 9i el, intocmai ca Ignat,
pe umdrul sdu.
' Obrajii ii erau, ce-i dre1t', inroqiJi de singe, o:hii .ii
ieqeau mai tare din cap, picioarele .ii stdteau ca infipte
in'pimint qi partea de sus-a trupului tremura sub povara
gr"", itai eI ridicase butoiaqul qi-I linea pe umdr'
"uJP*ersida tresiri cuprins6 de fricd, fdcu un pas spne
dinsul,
- apoi se opr.i cu inima incleqtatd.
glumi proaste ! zise ea aqa pentru dinsa, dar
-'C6
nu destul de-ncel ca s5 n-audd qi cei de prin apro-
pierea ei, care se uitari fbrd de voie la dinsa'
'- Ei lu'e butoiagul de pe umdr, il lds5 incetul cu ince-
tul spre pdmint, apoi il duse 1a picioarele ei'
-- Pune, te rog, mina .-te iitemi zise 1 $i vei .vedea ci
c5-1 voi spdpa, !a9
nu e atit de greu' ca si
;A*tgug ci-l r"idici qi d-ta de o palmd de Ia pdmint'
Persida ar fi voit iar sd fugi: se ddduse de gol, 9i
privirile celorlalli o ardeau oarecum'
Ce-mi paie mie dacd e ori nu greu ! rdspunse ea
intepatS.
'
EI se uita rizind la ceilalti.
* a.tri ? ! grAi. Zice ch nu-i pasd ! De ce spui lucruri
care nu sunt ldevdrate ? Zi mai bine cd nu vrei s[-1
ridici !
Persidei ii ve,nea s6 pling5' El era grozav de in'dr{z-
ne!,'-dar avea dreptate, Ei ea era umiliti- l
Te-nqeli, zise ea cu indirdtnicie, apoi se pleci,
apucA buto,iagul eu amin oud minile Ei-qi incondS toa|g
puterile, ta-I ridice. MuIt ar fi dat acum sd-I poatd
gi
lua dinsa "" pe um5r.
Nu l-a putut, dar 1-a ridicat pini in preajma genun-
chilor, ba l-a mai Ei dus trei Paqi.
* Bravo ! strigard ceilaili'
Dar tot e foarte greu, le rdspunse Persida'
*- Pentru d-ta -- intimpini Na!1 - nu insd 9i pen-
l,ru noi, ceilalli, care punem umdrul qi la poveri mai
grele.
Nu era nimic in aceastd cumpdnire a putprilor, qi
totugi cei1a1!i, Ei mai ales ce1.eLa1te, simleau ce e ceva
intre feciorui lui Hubdr ;i fata Marei, care era foarte
strimtoratS.
99
 Ldutarii incepuri sS cinte ,,Md.runteaua", jocul pen-
tnu care podgorenii au o deosebitd slSbiciune, gi d-l
Er'Sdeanu sdri iute, ca sd nu vie prea tirziu, gi o lud pe
Persicla la joc.
Na(l, crescut intre romAni, vorbea romAneqte tot atit
de bine ca nemleqte, dar la ,,Mdrunleaua" nu se pricepeao
fiin"dcd pe acotro pe unde umblase el in timputr celor din
urmS doi ani nu se juca,,Mdrunfeaua".
El se trase deci deoparte, ca sd priveascd. Ii era
parrf, ,,Mdrunleaua'o aceasta nici nu e joc, ci un fel de
lopdiald; din ce in ce insd jucdtorii se infierbintand
qi era o frumuseli sd vezi pe Bridearm cu Persida. Pe
cind el, om scurt gi icam gros, juca ugo'r,' dar piligdiat,
dinsa, inaltd gi mlddioasd, sdlta ca o codobatur5, liindu-se
drept qi cu capul dat pulin inapoi.
Era rrr-inunat qi jocul acesta, gi el incepu s5 miqte
din ce in ce mai neastimpdrat din picioare.
Ii p5.rea rdu ci n-a luat-o el pe Persida la joc gi-i
venea s5-l apuce de urechi pe Brddeanu, care nu se
mai depdrta de dinsa.
Apoi el plecindu-se pulin cind ei trecurd
- sdzise
prin- fala iui -- mi-nvefi gi d-ta pe mine.
I-au scipat vorl:ele aceste fdrd de vesie qi*i venea
s,i-gi tragi pd.lmi dupi ce le-a grdit, decarece Fersida,
rogitd iar ca fioarea de mac, s-a uitat cu ochii ei ro-
tunzi atit de aspru la dinsul, incit el incepu sd tremure
din picioare.
$i totugi Persida, intorcindu-gi capul spre Brddeanu,
iar zimbea. Au.zise qi Brddeanu acele vorbe indrdznele,
gi el nu trebuia sd afie adevdratul lor infeles.
grdi dinsa
-. l"{^a
fdglduii
invd{at
- valsul
c-o sd-l invS!- gi eu ,,Mirunleaua"
lor ; i-am
noastrS.
-- Atr-rnci - r5spunse Brdd-eanu, voi.nd s*o ducd Ia
Nail -" m*am prea grflbit eu.
Aq ! zise ea. lVlai avem timp gi astdziu qi altd dat5.
-Ei jtjgsrS mai departe, nu insd ca mai in.ainte, Per-
sida, deEi zimbea, era foarte supdratd gi iare hotdriti
de a se feri de aci inainte ca de foc si nu mai ajungd
la acelagi 1oc cu Na{I. Era graz,ay de ndvalnic gi de ne-
chibzuit omul acesta, se temea de dinsui, nu mai cu,teza
sd i se pund irnprotivS, ;i Br5deanu sim{ea cd dinsa e
100
strinrtora1b. Feste pulin dar, ajung?nd la loeul de r"lnde
o luase, el li mnllumi gi se dep$rt6.
Ea se duse di'ept 1a Na!l.
-- Bine, domnigoar[, - gr5i acesta ruginat * dar eu
arn glumit.
-- Iau glurna in serios, rEspunse ea luindu-l de mind
ca pe un copil ,si intrind cu el. in rindul jucdtorilor.
-_ Sunt un mSgar ! gopti el peste pulin pe nem-
-
----- un mare rndgar, un mbgar de frunte !
' Per"sida, muiatd ca eeara l5satd-n
le,ste
bdtaia soarelui, se
uritfl cu duiogie la el.
ea tot pe nernlegte
copil
Nu
--rdsfdlat - gizise
nechibzuit. - egti nurnai un
^
Tot d-ta eEti de vin5, urrri el peste pufin. Dracul
s-ar- tace qi el btind ca oaia dac6 te-ai uita la el cum
te uitaqi acum la rnine : cle ce nu te uili totdauna aga ?
N{5 faci sd turbez cind te ui{i aspru la rnine.
Persida iar se sirnlea stbpind pe sine gi pe el : ea-i
stlinse mina 6i se uitd stiruitor in ochii lui nugindu-l
sa Lac5.
Wtreigar cle frunte ! zise el iar qi incepu sd se fni-
- joc, in vreme ce PersiC.a sdlta ca pe sprni.
nljnte-n
IiupS cc jocul se curntd, ea rug5 pe Marta sd ple-
c0-r:ai:L;i, fiindc5 era tirzitt.
Nall se lega gi ei t{e ele. Per:sida nu.zisese, ce-i drept,
sd irie, dar el se uitase in ochii ei qi qtia cd di:nsa are
sir*i spuni ceva.
Fetele o iuard cu Brideanu inainte, iari Marta r5mase
cu scrietorul si cu Nell in urm6." Marta qtia insd cd
Nali nu de ciragul ei a plecat cu ele qi o chemd peste
piltin p€ Fersida, ca sd-i spund ceva. Au mers apoi
cii,ira timp aEa patru impreund. Printre vii insS drumul,
e pe ici, pe colo, ingust, incit palru ingi nu pot sA rnearge
pe el aiiituri.
Tinerii sd po{teascd inainte ! gr5i lVlarta in cele
rlin- urnd. Vdd eu ci dup5 asta umblati voi. Bdgali
numai de seamd ca nu cumva sd v5 sirutati p€ la cotituri
c:;ici cu tot vd r-id !
Persidei ij. venea s5 le$ine, dar nu putea sl rlspundd
luimic. AEa era ! voia in adevdr sd fie singurd cu el.
10t
Ti era parr:5 se avintd in o prdpastie adincd $i intune-
cc;lsA, dar i;i iulea pasul, ca Marta s5 r6miie din ce in
ctr mai departe in urm5.
Iar Na{l mergea amelit aldturea cu dinsa qi nu qtia
ce sa-i zici qi ce si-i facd.
La o cotitur'5 el apu.cd mina ei.
Ea-qi lds$ mina in a lui qi se duseri citva timp aga
{inindu*se de mind ca doi copii.
Ce vrei d-ta cu mine ? intrebi ea in ceie din r-rrm6.
- Ce vreau toli oamenii cind Ie place o femeje !
- Intrase, parc5, in cugca unui leu, dar nu se temea 9i o
rdspunse el dezghefat.
Crezi d-ta cd poli sd md iei de nevasti ? urmd.
-
ea uitindu-se iisprLr in ochii lui.
El dctc din urrrcli.
Pur[in imj pasir ! grii apoi. De iubjt ne pulem
iubi- ;i fai'i ca sd ne lurirm, ba ne iubirn qi fara ca sd
voim.
-- $i ce-ar putea sd iasi din iubirea acea-sta ?
Nu-nli pasd. griri eI. Mi leapdd cu ea ;i cle mama,
- ta1 a, q.i chiar de Dumnezc'u.
qi de
-- Eu nu m[ leapicl zisr- Persic]a hotdritd
- inchi;i in bra{ele ncrnofo-- Si
n-arn si md arunc cu ochii
cirii !
Pentru cir nn m[ iube5ti cum te iubesc eu !
-Persida se uiid iar asrtru-n ochii luii.
Il jubea. dar nu-i ipu..,r" r-ricioclartd cd-l iubc;te gi
n-avea. in gindul ei. dc ce sl-l iuibeascd.
_- Cinc t,i-a spus grai dinsa __ ci" te iubesc ? Am
- f iindcA te v5cl zbuciumind.u-te
slSbiciur-re pentL'u cl-la
pen.lrr-r nimic. Cum a.1 putera si iubesc pe un orl fdli
de minte, de care tlebuie sd md lem in to:rtf, clipa ?
Chiar acumi.r-mi spusegi cd te lepezi de man-r5, de tatd,
bar clriar Ei de Dumnezeu'. ar tlebuj sd fiu folirle pi.onsti
ca s[ cred ci de mine n-:ri sir le lepezi !... D-la nu eqti
om ; nri-e milS de d-ta !
El ii lisd mina.
-
Te-nEeIi, zise cu incleir.dtni.cie ; pot ;i eu sI md
stipinesc dac:i vreau, clar e o pros:tie si. voiesc cind
;tiu ci o si.ngtrld viat5 am ;i cd n-am in via{a aceasia
si nai iubesc pe nimeni cum te iubesc pe d-ta.
742
Apucari iar pe la o cotiturb, lncit nu putea sd*i vadi
ninreni.
Nu md stSpinesc eu acum ? urmd e1. Uite, sun-
tem- singuri, nu ne vede nimeni, qi eu tot nu fac nimic.
Imi vine sd te ridic in brale gi sd fug cu d-ta. Putin imi
pasd ce are se fie mai departe. Cine gtie dacd voi mai
iiunge vreodatd in vi'ala mea si te apuc a$a ca acum !
Tot nu fac nimic !
Persida se opri in loc qi rdmase ca-nfipti in pdmint.
cuprinsese un fel de porn.ire nebuneascA'
-
Ea*1 apuci de min6 gi-I duse la dreapta, pe un rA-
zor din vie, apoi, dupb ce Marta trecu cu scrietorul
inainte, ea se opri cu minile in;olduri inaintea" l,ui.
IatS-mdf ii zise linigtitd ; vezL cd nu m[ tem de
-
d-ta ; vezi cd nu-mi pasi de nimeni : poli si mi iei,
s5. m5 duci qi sd faci ce vrei cu mine. Haid' ! ia-mdL in
brale !
El stetea buiguit in fa{a ei.
ad,evdrat ci d-ta te sta.pineqti, urmd ea li-
- Nu-i
niqtitd ; stii cd eu nu vreaLl gi nu cutezi sd te apropii
de mine. $tii cd mi-ai fi urgisit, cd m-ai nenoroci, ca
te-a$ bldstema viala rrl.ea toat5, cd te-ar bate Dumnezeu
dacl mi,-ai face sili, gi gtii cd am sd md gindesc tot-
deauna cu drag qi cu dui'ere la d-ta daci vei ln{e1ege
ci n-a voit Dumnezeu se fim unul pentru altul 9i md
vei 16sa in pace.
sA fac eu, domni$oari ? ! grii el muiat gi umilit.
- CeSA te porli aga ca si ne putem intilni intre oa-
meni,- rdspunse ea ; sd nu-mi fie fricd de d-ta, sd nu
m[ mai dai pe gura oamenilor, ci-mi strici norocul'
gi am rname, ale cdrei zile nu trebuie sd le amiresc'
Ei tdcu; iar[ ea-l apuc6 de bra! 9i porni cu pas
gr'Ebil pe rdzoare, ca sd iasb iar inaintea Martei, apoi
sd Ie ajungd pe fete.
Domnigoarh, domniqoar6 ! * zise el intr-un tirziu,
-
suspinind clin greu __ ag purtea eu sd mo-r, dar tare md
tem ci n*o sS se poali a$a cum zici d-ta.
-_ Ia noapte bund qi pdr5seEte-ne ! ii rdspunse ea
cind se apt'opiarf, de fete qi de Brideanu.
103
il
$i totugi ii era foarte greu, qi cind el s-a dep6r at,
se sirnlea foarte nenorocitd qi stdtea la indoial6 dacS
nu cllmva el e mai euminte decit dinsa.
,,O via!6 zicea dinsa ?n gindul ei -- una singurd
are ornul, qi-e nespusd durerea ce te cuprinde c{nd ili
dai seam5. cd o petreci qi pe aceasta 'ctrinuindu-te tu in-
sufi pe ti"ne. Ah, sdrae de sufietul rneu !((
XI
ALTA I,U1!fE
Lu,na intratd in al doilea p[trar: se r{dicase pind in
culmea acoperitd cu pddure qi se ivea pe ici, pe coLo
printre mpacii degi ; pe Eesul d'e Ia dreapta ins[ ea
era de mult risdrit5, peste pulin incepure qr in satul
de ia poalele dealului sE latre cinii stirn,ili de ea, qi
noaptea era din ce in ce mai luminatd de zarea ei.
Al:ia acurn incepea frumuse{a serii de toamnS.
Idarta se uit6 de-a lungul drumului care apucase 1a
deatr. N-o mai vSzuse de mult pe Persida. Departe,
lnainte, se migea, urcind la deaJ, o negreafd, fdrS in-
doiald tsrddeanr-i cu fetele.
$iii cd e frumos ! grdi dinsa cam speriatd. PeE-
sida- a apucat cu neamlul ei alt drurn.
Ea iqi iuli pasul, ca sd ajungi Fle Brddeantl, 9i
peste pulin iegi apoi la ivealA ryi fdptura cea inali$ a
Persidei.
$tianc eu ! grdi scrietcrrul. S-a dus cu ei p?n5 ia
fete-qi apoi i-a dat drumul.
Tot aqa ddduse cu socoteald gi BrS.deani; cind Nall
sosise cu Persida la dingii.
Mai la deal, spre stinga, se in[ltard fi,?fiind gi pocnirft
tn vdzduh, una dupi alta, trei rachete.
Ce-i acolo ? strig[ lWarta.
-Br5deanu
se opri qi se intoarse spre dinsa"
E tra vie la Corbu, r5.spL;nse el. SA treqern gi noi pe
-
acolo.
7*4
Marta gi fetele il gtiau pe d-i Andrei Corbu, nobil
de Cdrpenig, care nu era, ce-i drept, nimic, da1 tgnhJa
cu patiu cai gi fusese lnchis in timpul revoluliunii ; eie
insd nu-l cunogteau.
-- N-are a face ! intimpini Brideanu' 11 cunosc eu
qi vd incredinlez c-o s6-i par5 foarte bine dac[ ne oprim
la dinqii.
Pe Marta o adimenea gindul ed poate s[ facd cu-
nogtintd cu Corbulegtii.
'Persida,
care numai ca-prin vis vdzuse cele trei ra-
chete, se uitd mai cu dinailins in partea de unde ele se
indtlard. Era multi iumini acolo sus in deal qi trebuia,
aqa igi lnchipuia dinsa, si fie gi multi lume, mult zgomot,
zburdalnicd veselie.
tirziu, gr5i dinsa, stind la indoial['
- EAqcam
! De unde tirziu ! ? zise scrietorul, sco{indu*6i
-
ceasornicul. Nu sunt incd nici zece, gi abia acum rdsare
luna. 'In timpul culesului nici pe la miezul nop"fiii nu
e tirziu.
pasd ! rispunse Persida qi se avintd oare-
curn - cuNu-mi
ochii inchigi Ia deal, ademenitd de gindul c-9 s+
stea pini in zori' de zi, petrecind 9a alli oameni pi
gata de a se lisa sd facd cine ce vrea cu dinsa.
- Ieqind cieci la locul larg din fata cramei, ea se opri
dezamigitS din drum.
Sub-vie, zidit| in mal, era colna, o zidire mare, cu
doud ridicdturi despre va1e, cu un turnule!, din care se
deschidea vedere largd spre ges, qi in fall cu un cerdac
intins, in care ardeau doud ldmpi, una atirnatS, iar alta
pe mas5.
La dre,apta colnei,d45rtare de vreo doudzeci de paqi,'
pilpiia focul de vili uscat5, impregiurul cdruia erau
adunali culegbtorii,- birbafi, femei, copii, unii cuicali'
allii stind de vorb6.
La stinga, sub un mare gopron deschis din toate pdr-
file, se afla bddania cea mare gi ling6 ea cada, in care
un voinic juca pe sacul cu struguri. Mai incolo, tot
sub gopron, doi fld,c5i lnvirteau teascul, in vreme ce
alli doi cdrau mustul scurs cu vadra la bulile inqirate
i:r dosul gopronului.
105
 La masa din cerdac, in sfinqit, stdleau de vorbd trei
domni, unul mai in virqtS, Corbu el insuqi, gi doi oa-
meni tineri. unul Aurel, biiatui 1ui Corbu, iar cellait
Simeon Burdea, un prieten de la Universitatea din Viena
al lui Aurel.
Doamna Corbu era dusi Ia Arad, de unde avea sd
se intoarcd mine cu oaspeti.
,,Aici nu prea avem ce s5 facem", voia s5 zicd Per-
sida, cind Corbu, recunoscind glasul lui Brddeanu, se
ridici de ia masd gi cobori scdrile cerdacului, ca sd
pofteascS. sus pe cei sosifi, cdrora nu le rdmase decit sd
stea pulin.
D-nul Burdea, un om scurt qi lat in spate, Aproape
coco$at, rdu imbrdcat, cu p5rul lung qi ldlos, cam spin
gi cu nasul turtit, nu se miqcase din loc dupd ce Corbu
coborise scdrile; cind ins6 Persida se ivi in cerdac, el
se uiti Ia dinsa cu nigte ochi de dihor, care intrau parci
in carne qi strSbdteau prin oase, incit Persida se opri
speriati in loc.
In vreme ce apoi Corbu iqi fdcea de lucru cu Marta
qi cu fetele, pe care le rugd sd vie iar mine sear5,
fiindci agteaptd mulli tineri din Arad, care toti vor
si aibd jucdtoare, Burdea se apropie pas cu pas, ca un
paiangen, de Persida.
' * Domnigoara Persida, fiica Mar:ei de la Radna ? in-
trebd el intr-un glas sublire gi oarecum sfigietor.
* Da ! rdspunse ea.
- Ai fost la c[lugdritele din Lipova gi ai stat la
Arad
?
-Da!
Te gtiu, domniqoard, gi imi pare bine ce am oca-
- sA te gi cunosc.
ziune
De
unde,
-El se uiti
dac[ imi dati voie ? intrebS ea sfiicioasi.
rizind in fala ei.
De ia Viena, rdspunse apoi.
-Persida dete mirati din umeri.
El ridici rnina stingd, puse ardtitorul ei pe buze gi
se apropie oarecum tainic qi pitig de dinsa.
Iti mai aducl aminte zise el incet cind vintul
- una din ferestrele de -la mindstire - E un nebun, domnigoar5, rispunse Burdea. Neno-
a spart ? -
106
Persida rdmase ca impietritd. Slia acum cine I-a
-vor'-
bit acestui om striin despre dinsa 9i ii venea sE piing6
de necaz qi de rugine.
Era lucru de nesuferit !
Tainele mari ale vie{ii ei fuseserd date de gol : omul
acesta le cunogtea gi putea si Ie spuni mai departe'
De ce si n-o faci ! Z-adarnice erau toate siiinlele ei :
ea vedea in gindul ei cum toatl lumea vorbepte des-
pre dinsa, cum oamenii fac mult din nimic ;i cum toli
iqi bat joc de dinsa. Se sirnlea ,ca pierdut[, qi Na!] era
in gindul ei ce1 mai nemernic om din lume'
-- Te ingeli... zise €&, dar nu putu s5-si urmeze
vorba d.eoarece Corbu se intoarse acum spre dinsa, ca
s-o pofteasc5 din nou Ei mai stdruitor pe seara de tnine'
lla fdgldui, pentru ca sd scape' cd va veni, apoi,
cind pleciri mai departe, iI tiri aEa-zicind pe Rurdea
clupd dinsa qi potrivi lucruriie astfel ca sd rdmiie sin:
.Omul
g,ti6 el. acesta, pe care acum il vizuse intiia
"., viala ei, ii pdrea cel mai apropiat din toli o.a-
[arn in
menii, Ei aceasta se vedea din c6utdtr-rra"- Ei din purt6rile
ei, incii l\{arta, pusd pe ginduri, dddea din cap gi nu se
putu stipini s5^ nu-i fal5 scrietorului semn cLr cotul
iind Persida o porni inainte cu Burdea.
De uncle cuno;ti d-ta pe Hubir ? intrebS Persida'
- Suntem prieteni din copil5rie * rdspunse Bur-
dea- am stat la TimiEoara cinci ani de zile in aceeaqi
- iar la Viena arrl locuit impreunS'
bancd,
Persida se mai potoli. Inlelegea cum Nall a putut
foarte
si vorbeasc[ despre cele petrecute 9i-l socotea'aceeagi
fericit. Stdtuse gi ea ani de zile de-a rinful pe
banc5 cu alte fete, dar n-a ajuns niciodati si stea o
iumdtate de ceas singuri cu vreuna din ele $i nu era
.ti"i uttu cdreia ar fi putut sd-i impdrt5Eeascd taineie
vielii sale.
Eu zise nu-l cunosc pe domnul acela :
l-am - vdzut- aqa, din intimplare, de citeva ori, dar n-am
vorbit cu el decit in treacbt. Mi-e, pot sd zic, tot a$a
de necunoscut cum imi eqti d-ta, gi nu gtiu ce-qi va
fi inchipuind desPre mine.
rocirea lui e ci pirinlii nu l-au l5sat ia qcoali' Nu e
i07
fdcut el pentru m5.celdrie, ;i in loc de a-gi ciuta de
m.eserie, se reazem6. pe averea pdrinlilor sdi gi-qi petrece
viaia citind fei de fei de cdrli, care-I amefesc. L-ai mai
v6zut de cind s-a intors de la Viena ?
Persida rdmase citva timp dusd cu gindul.
Nall i se infdliga cu totul altfel de cum qi-I inchi-
puise dinsa.
- L-am vdntt
- rdspunse ea acum e anul, la
Arad, dar n-am vorbit decit foarte -pufin cu dinsul. Mi
s-a pdrut -_ urmd uitindu-se cu coada ochiului Ia Bur-
gtiu cum, foarte prdpddit, un fel de om care
dea
- nu
petrece noplile prin birturi, iar ziua doarme nedezbrdcat.
Minunat ! strigd Burdea rizind din toatd inima
cu -glasul lui sublire. Ai dreptate !... Aga ne petreceam
noi viala : ziua dormeam imbrdcali, adecd nedezbrdcafi,
cum zici 'd-ta, iard noplile ne plimbam, o,ri stlteam prin
cafenele dacd timpul era urit. Dar nici cd se poate
altfel, urma el aqezat. Ziua e uritd, zgomotoasS, piind
de intimplbri, care ne abat de ia noi ingine : in amurgul
serii incepe viala sd aibd farmec.
grdi dinsa
- Bine,pentru
I)umnezeu - dar noaptea e lisatd de
ca omuil- sA se odihneascB pi sd-qi
intrdmeze puterile pentru munca zilei de mine.
- Proslii ! intimpind el aprinzindu*se. Nu se poate
prostie mai mare decit si petreci dormind partea cea
mai frumoasS a viefii. Uite acum, ce linigte, ce ri-
coare, ce lumind tainici ;i blindi : nu te simli adime-
nitb s[ stai pin[ in zori de zi ? n-ar fi oare pdcat s6
: A$a cred.
fiindcd trr s-a spus, ori te-ai 9i gindit asupra
- Cr'ezi
lueruh-ri ?
Nu pot s6-mi dau seamd, respuns€ ea cu sfiald ;
-
nu rni-am pus inc6 intrebarea, dar 'simt ei aitfel n-aq
putea sd infeleg lucrurile.
Prea bine! zise el muIlumit. Attt mi-e destul ca
s5 v6d ci te-ai gindit. Te rog acum sd-rn-i spui : cine
trebuie sd stdpineascd viala me4 trupul meu ? ori sufle-
tul meu ?
Firi indoiali cd sufletul.
- Dar dacd el e mai slab decit truPul ?
- sd wei, rdspunse ea str{mtorat6.
--_ Trebuie
De-! grii el rizind, multe o fi voind omul, dar
puline pfatel Domniqoard qrm6 iar ddscdlfqte - dimi-
neafa, hupi o noapte bine dormiti, trupul e- intrdmat
qi tare, el vrea s5 alerge, s5- lucreze, sd se hrdneascd,
s5 se mistuiasc6, s[ aibil mullumiri, 9i degeaba vei fi
voind d-ta altfe,l, cdci el te stdpineqte qi te poartd dupi
pornirile lui. Pe inserate, insd, dupi ce trupul s-a obosit,
in"*pu sufletul sd se rdice deasupra, qi ncaptea e. ziua
il intunecS. Acum
suflei;uiui, pe -maicare lumina soareluigrijb,-ca
ne sirn{,im uqori, mai fdri de scdpali din
o gre-a' robie, qi noplile petrecem clipele de noastr5' veselie,
nofqit. avem cele mai pldcute ceasuri din viala
-
$i dac5 e adevdrat cd ziua dupd o noapte ,
nedormiti
suntem obosili, cu atit mai bine, c6ci repaosul nu-I cere
suf1.etu1, ci trupul cel netrebnic. E ori nu a$a
1.

dcrrrni ?
Persida eri invinsS, dar firea n-o ierta s5 se pi dea
Persida, crescutd sub purtarea de grijd a maichii Ae-
gidiei, nu qtia ce sd rispundS, era insd tare in credinfa, invinsS. EI qlr putea si aibb dreptate, 9i chiar dac-ar
cd el n-are drcptate.
fi avut, nu putea dinsa si recunoascd e-o are.
* MA simt darl ar Nu *tt" ! rdspunse ea cu inddrdtnicie.
- rdspunse
fi pdcat sd stau toatd
ea
- ademenitd,
noaptea, fiindcd mine n-ag fi bund'
-BuL'dea nu"quprea qtia sd "faci deosebire intre bir-
de nimic. bai qi femeie gi ar fi fost in stare s[-i tragi o paimd.
! strigi iar Burdea, care nu putea suferi gr6i el stdpinindu-se
- Prostie
pdreri deosebite de a1e iui gi se simlea nenorocit dacd - Bine, domnigoarS -
te faci de rls...
- dar
nu r6u;ea si convingd Ei pe allii cum el era convins. Nu mH fac intimpini ea zimbind - fiindcd
Domniqoari el in ton dS.scdlesc - Cind
nu -e cum zici d-ta. e bolnav ori obosit, omul e
cd in om sunt- urmd
doud fiinfe, una trupeasci - admili d-ta
;i alla su- qi sufletegte mai slab gi nuSi poate stdpini pornirile'
fleteasci ? Ornul trebuie s5 fie sdndtos, cump5tat gi mereu treaz
108 109
 daci e vorba sd-qi poatS face datoria, gi mulltrmirea
cea mai mare a vie{ii este de a-!i fi iacut datoria !
- Ce datorie ? ! strigl Burdea, scos din iilini. O sin-
gurd datorie are omul : sd nu fie prost.
- Ianedormite
noptile
las6, domnule, intimpini dinsa nerdbddtoare ;
ale d-voastre sunt un fel de belie,
care ne face nepisdtori fafi cu ziua de mine qi ne
aruncd in desfriu.
Apoi tocmai ac,easta e, domnigoard, rdspunse el
mai- potolit. D-ta vorbegti ca Hubir, ,care viala lui
toatd se plinge de datoriile pe care nu Ei le face gi-qi
petrece viala ficindu-qi mereu mustrdri. Tocmai in be-
fia aceasta iese Ia iveald firea cea adevdratd a omului.
! zise ea. Recunosc qi eu ci noaptea pofi
- Astapedaun
s[ cunoEti om mai bine decit ziua, fiindci noaptea
firea lui c.ea adevdrati iese mai nesfiit la iv'eald, qi bunA-
tatea, dar Ei rdutatea lui.
Ea se cutremurd in tot trupul, cuprinsi de fiorii
care o trecuserd ,cind se vizuse singur5. Simlea ci nu
vine bine si stea atita timp singur[ cu acest om, pe
care acum il intilnise intiia oari in viala ei, gtia ci
Marta, fetele gi mai ales Brddeanu igi vor fi fdcind cele
mai urite inchipuiri despre dinsa, gi totuqi nu putea
si se despartd de dinsul. Nu mai stituse incd cu nimeni
astfel, ca acum cu dinsul, de vorbd, nu intrase inc5.
nimeni, ca el acum, in sufletul ei, gi se simlea ademe-
nitd de intregul lui fel de a fi.
.- Noaptea
pdcatului. Eu mi
urmd ea
- tem - e ziua
de nopliie
ispitirilor gi a
petrecute in nedor-
mire. Fentru zilele mele parc-aE fi gata sd iau toatd
rdspunderea : pentru nopfi nu cutez s-o pri.mesc I
Ei sosiri la cramd, unde Mara, ea singuri treazl.
inc6, ,sedea molaind pe un sac cu frunzd la foc gi-qi
agtepta fata.
Nu erau incd unsprezece ceasuri, dar fetele qi Marta,
duse cu gindul \a ziua de mine, se grdbird, ;i Persida
r;5mase peste pulin cu Burdea gi cu muma ei la foc.
Era un farmec nesplrs in aceastd noapte petrecuti
la focul aproape stins, un mare vraf de jdratec, din
care numai din cind in cind mai iegea cite o lumini de
flacSra albdstrie. Sub vi'e, la depdrtare de vreo ze,c,e
110
pagi, dormeau cifiva culegdtori, ln satul de la poalele
h"nt"tni ldtrau cinii si iicepuseri cocoqii s[ cinte de
miezul nop{ii, mai la' deai }inta o flaqneti, din cind
in cirid sJ descirca cite o puqcd, vintul tomnatic fiqiia
prin frunzigul aproape uscat, lilieci fluturau mereu pe
^d""t.tp"" focului, iar in sufletul Persidei creqtea mereu
neastimpdrul de tineret'e.
lVlari era cle pdrerea lui Burdea, dar qi fata ei avea
dreptate. Da ! noaptea e, a$a zicea qi dinsa, mai pid-
cuti : ea noaptea gi-a ndscut copiii' Dar ziua e qi ea
- a.ti"U apoi,i ea
binecuvintatl ziua $i-a agonisit pulintic5 avere'
din vorbd in vorb5, ea a fost in cele din
urmd biiuiia ae somn, Ei Persirla iar a rdmas singur6
cu guta"". Ea nu mai putea s[ stea aEa singurd cu el'
se ridicS dar incet de la foc, ca sd-l duci 9i sd scape
de eI. Burdea insi linea sd mai stea, 9i ei incepuri si
se plimbe, vorbind pe goptite, prin fala cramei''
'- C.r" va s[ zitd chiai astS-seard v-a!i intilnit ?
intreb[ ei.
-_ Da, din intimPiare.
-_ Si unde s-a dus el ?
Nu $tiu. Dau cu socoteal.l cI 1a via 1or, calre se
-
af15 din vale de via h-ri Corbu.
Nu in{.eleg. Cum se face ci el nu te-a insotit ?
Persida se opfi in loc. li era foarte greu de c^eea ce
ficuse gi parcd acum, in clipa aceasta, ar fi fost in
stare sd se duci s5-1 caute 5i sd-l mingiie'
Doamne ! zise ea. Eu m[ tem de dinsul' E om
-
pdtimaq.
' _- Hm ! pitimas ? I zise Br'rrdea mai mr-rlt pentt:u
dinsul qi rflmase citva timp pus pe ginduri' Fdri indo-
i"ta e pdtimaS, urmi apoi oprindu-se in loc $i ui-
ii"a"-t" cu ochii' lui de diiror Ia dinsa' Crezi d-ta cd
"e
in -p"rtiaonumai din intimplare v-ati intilnit ?
r- adevAr- incepu sd se neliniSteascd' Era tirziu dttpi
miezul noptii, mttma ei, obositi de munca zilei, ador-
*iro, E.ri.td pe sacul cu frunze, iariqtiaomul acesta nu
sI scape
tu"i pt,tii, sd plece, 9i ea nu cum
",roio.
de dinsul.
Nici prin gind nu mi-a trecut c5-t voi gdsi la
pirintele Ioan, r5spunse ea ner[bddtoare'
1i1
 P"" el ? Ce crezi 7 Nu ptia nici, el c-o sd vii acolo ? $i totugi...
Nu gtiu. ftra foarte hotiritd fata Marei, dar era femeie, qtia
- gtil Dar: ce crezi. ?
- NuCred
cS este iul:iti cum n-are sd mai fie qi e greu afar'5 dirt
rispunse ea, cu inddrdtnicie
- c6saelmia cale sd fii femeie gi sd te impaci cu gindul cb o si
aflat ci am -s[ mi duc aco]o gi a venit dinadins te urasci bdrbatul care te iubeqte, c-o sd iul:easc6, poate,
vad5. pe alta...
__ Bun ! zise ei rizind in bdtaie de joc. " Ea vedea in gindul ei pe Codreanu. Ce deosebire !'
$i d-ta,
dac-ai fi gtiut cd. eI are sd fie acolo, te-ai fi dus ori nu.i Orn qi om, gi ce deosebire ! Nu ! cu Nall nu puiea si
-Da! facS ceea ce a fdcut cu Codreanu. :

Dar ziceai ei te temi de el ! Luna apucase spre asfinlit qi-gi urma calea pe cerul
-Persida iEi. ridicd Ii venea s6-i intoarcd spatele. senin, dar acum, spre zorile de zi, noaptea nu mai era
D-ta ili vei fi-capuI.
inchipuind ce vrei, rdspunie ea. Iini,stiti. Se fdcuse rece, qi vintul b5t'ea cu tdrie in frun-
Md tem, fiindci e om p[tima,q qi nesocoii,t, ium ***q zigul to,mnatec.
teme de un orn beat, care nu-qi dd seamd 'despre ceei fi voit si se ducd, sd alerge, sd se Lll:ce-n
Fersida ar
ce face.
__ Pare-mi-se cuLmea unde el descSrcase pLlgca, ar fi voit sd nu mai
intimpind el cu rdutate ci nu voiascd nimic, ci sd se lase cu ochii inchigi in voile
- d-tale de temi.
de eI, ci de slSbiciunea - a.ltora.
Fersida simti cum singeie-i ndvdleqte spre cap. Grozav de iungS, o viald intreag5, fusese noaptea
_- Nu ! zise ea scurt. Dacd e vorba, pulin imi pas& ! aceasta, qi urcind pe rhzor la deal, sdrmana copil5 abia
bine ! strigi el cu un fel de-mulfumire dia-
- PreaMine
voleasc5. seard am sd-i duc qi pe el la via lui i;i mai ad-ucea aminte cind a fost cd ea se duce"e cu
Corbu : vom vedea dacd vei veni ori nri t - Marta la via pdrintelui Ioan, ql. parci era pe cir:ci el
se afla in cuhne.
acolo, r.Sspuinse ea inlepat5. Mara nu o dati in viala ei dormise, in ch'unl spre
La revedere ! grdi el luind mina ei. O s[ am Arad, gezind in caru!5 ;i nu o datd fusese biruilS de
- o mare
mine plScere ! Dornnigoar5, omul vrea sd aibd somn la masa ei cu poame ori la capul. podului. Dor-
femeia pe, care o iubegte, s*o stringd in brale, s-o sd- mea dar gi acum, a;a chinuitS, ca intr-u.n cuicuq moale.
.rute, s-o dezmierde : aga vrea firea, qi e nebun
cine s6 R5ceala zorilor de zi qi vintui aspru ii sperie insd in cele
pune improtiva firii. Am sd-t lecuiesc pe nebunul acela : di.n ulmf, somnul.
ori te lagi, ori te lasd. La revedere !' '.. Ea tresdri, se uitd buimicitd impregiurul ei, apoi,
Pers.ida rdrnase muti gi nemigcatd, se uitd lung. in dindu-Ei seamd ci fiica ei rbmdsese stind de vorbd cu
urma lui, apoi igi acoperi fala cu amindoud miirile. acel ona\ sdri ca o leoaicd in picioare qi se duse in
- - S." simfea ca gi cind ar fi c6zut, incit n-ar rnai putea
indr'5zni sd iasd. in fala lumii, qi incepu s,6 tre^mure ct&ynl, rrnde agternuse culcuq de fin pentru Persida.
cind igi dete seamd cd nu-i rdrnine decit sd meargi Nu era !

lnine seard la via iui Corbu. Nu intra, nu putea sd intre in mintea ei gindul cil
Trebr:ia neapdrat sd meargd ! faia ei s-a dus cu omul acela.
$i ce adecei ar putea-o face si nu se ducd ? ! Ce ar l{u I asta nu era cu putin!5 !
fi putind s5. i se intimple ? f)e ce ar fi avind si se teamd ? Dar era dusA ! Unde era dusd ?
,,Dtt zise ea trebuie -qd vadd cd nu sunt lcnteie Oriunde, a bine nu era aceastS rdtdcire in cap de
- rumpd
slabd, sd-qi -o datd gindul si sd md lase in pace !s noapte.

t72 113
 Iegind afar5, ea se uit5 cu tot dinadinsul impregiul'
ziri, parcd, ceva ce se m.isca deasupra viei ';i porni cu
pas lung gi tare cdlcat la deal.
ee e cu tine, fatd ? strigd eadupi ce se mai apropie.
,Persida se opri speriatd-n loc gi agtepti pe muma ef
ea pe mintuirea ei.
-- Ce e cu tine ? intrebl iar Mara incet qi cu glasul
lnecat.
e bine, mamd, rdspunse Persida umiUtd. Eu
- IrIu
nu mai stau : m5-ntorc 1a mindstire. '
- Dece?
I
Nu intreba gr5i fata nu stiu sa-!l ras-
pund. - cd
- Mi-e fricd pi -mi-e urit sd mai stau aici.
ce
XII
DOUA PORUNCI
Nu poate, a;a zicea rinduierla breslelor. si intre in
rindul stdpinilor decit acela carer pe lingi toate celelelte,
a mai ficut qi doi ani de cdlStorie. Aga e bine ! Numai
iracetul cu incetul, sub bund pazd, prin multe ispitiri,
numai dupS ce s-a lovit cu capul de toate zidurile gi a
dat destule dovezi cd e destoinic de a se povdlui insu;i
pe sine, are s-ajung5 omul stipin de capul sdu qi povd,-
{uitor pent'r'u allii.
O gtia Ei Hubdr aceasta Ei linea ca feciorul iui sd trcaci
gi el prin toate ispitii'ile.
Hubdrclaie insd nu mai putea si a.5tepte.
Lasd cd atita om avea .rsi ea pe lumea aceasta qi viala
ii era numai o tinjire f6rd de dinsr-ri. dar vedea cu ochii
cd i s-a stricat bdiatul de cind umbla rivle[ prin Jume.
Nu mai era ca mai nainte, parcd i-ai scos din cutie. i;i
pei'duse voia bun5, petrecea nopfile, numai el Etia pe
unde, ;i le f5cea toate cu de-a sila. Apoi feciorul ei nici
n-avea nevoie sd-;i risipeascl zilele vie{ii lucrind pentru
allii cind putea si lucreze intr-iLi siu $i sd-i fie nrttmc'i
sale cle aiut.or. Gaur5-n cer nu se ficea dacri Bocioacd,
114
starostele, inchidea un ochi qi nu bSga de seamd c6 mai
lipseso vreo gase luni din cei doi ani de edldtorie. Legile'
dicd e vorba, oamenii le fac ai tot ei Ie implinesc, dupd
cum le vine la socotealS, 9i mai presus de porunca impd-
rdteascd e porunca Iui Dumnezeu, care rinduieqte ca
copilul si*i vie la nevoie pdrintelui intr;ajutor.
'Era destul o vorbd pus6 de }{ubir, pentru ca dorinla
ei si se impiineascd ; Hubir i:esd nu voia sd pund vorba
aceasta.
Nu-i gedea lui bine gi nu-l ierta firea sd se umileascE
cerind d.e la Bocioacd un lucru pe care acesta era dator
si nu-l faci. Apoi el nu putea sd se uite cu ochi buni Ia
feciorul sdu. Nu-l mullumea deloc, ba li era adeseori
rusine cd are asemenea fecior. Cu totul altfel pi-l dorea
qi gi-I inchipuise. Lasi ci nu mai era bun de nimic in
mdcelSrie, dir ii venea, cind i-a vdzut cartea de cdlStorieo
s-o arunce-n foc, ca sd n-o mai vadd 9i allii. Timp de un
an ,si jumdtate,
"de
cit a cdldtorit, n-a lucrat decit vreo opt
luni; aici inainte a umblat hoinar, trdind din banii
pe care ii trimisese mum6-sa. Cum putea el s5-9i dea
'mlceldria pe mina unui asemenea om ? Trebuia sd mai
iltl;;;t ie mai frece prin lurne, sd-gi stimpere valuriie
tinereielor, ca s6-9i vie in fire gi si se facd om aqezat'
$i'totugi pdrinteie e pdrinte prea! Era voinic b5iatul Ei
de,stept, fuses-e atita timp chiar cuminte : poate c5
rimiind acas6, intre ai sdi, iar se fdcea cum a fost'
Nu voia Hub[r s5 se umileasci, dar, vrind-nevrind,
era mai prietenos decit mai nainte cu cojocarii,. ba o
rumpea pe romAneqte cind se intilnea cu Bocioaci, deqi
Bocioacd qtia nemlegte mai bine decit el romAne;te'
N-ar fi fost Bocioaci vrednic de starostie dacd n-ar
fi inleles unde bate gindr-rl nee*lnlului gi n-ar fi gtiut ce
trcbuic si facd.
Flubir era bine cu toli bea'mterii qi putea, iincl voia,
s5 fac5 mult bine, dar qi mult rdu : de ce adecd cojocarii
din Lipova sd nu se PunS bi.ne'cu el ?
Dac-ar fi fosl vorba de vreun a1tu1, ar mai fi stat,
poate, pe ginduri ; fiind insd vorba de feciorurl lui Hubir,
nu b[gau tti"i b"ut't'tterii, nici cojocarii de seamd c5 nu
s-au implinil incd cei doi ani.
i15

.- fi-arn v6zut feciorul, ii zise dar intr-un rind lui
Ilubfir. Voinic orn qi bun bdiat ! Cind il scoatern stdpin'?
* Mai are inci vreo gase luni, rispunse Hubdr.
Ag ! ParcS-i rnai {ine cineva socoteala ? Rindniala
asta- e f5cutd pentru hoinari fird de cipdtii, iar ntr pentru
oarneni ca feciorul d-tale. Nici rugine n-o si ne facd,
nici pinea de la gurd nu o si ni-o ia : punem pecetea cu
inima trinigtitd.
! intimpind Hublr. Sd-qi fac6 gi eI rindul, ca
- Nualtul.
ori;-icare
Ti-e uqcr d-tale, grdi Bocioaci ; bdtrina o 'rluce
- greu
insal de tot fdri de dinsul. Am sd vorbesc cu ai
noqtri, qi-l scc'atern, rr'rei ori nu vrei, stdpin, 'chiar acun1
de vint-tl nou.
Aqe a rdrnas vorba, qi Bocioaci s-a gi inleies cu Gher'-
ghi!5, care era ceJ rnai coltos dintre cojocari, ca dumi:reca
viitoare, cind aveau sd se adune oamenii de incredere ai
breslei, sA pund tot lucrul Ia cale, ba i-a mai goptit ryi
HutrSroaiei o vonb5, ceea ce era de prisos.
BgcioacS nu era insd numai staroste al cojocariiix",
ci tcrtodati gi vestit cintdret de strand, care gtia sS fac&
deoseblre nntre oarneni.
Joi seara, intorcindu-se din plimbarea fdcuti pin5,
la via pdrintelui Ioan, Marta ii spuse, ca de 'oiricci, pe
unde a timblat, ce-a vdzut qi cu cine,ce-a vorbit,
* $tii cd e grozav5 muiere Persida l\{arei, grdi dinsa.
Cir:d o vezi aqa, ili vine si crezi cd e sfintd, nu ai'cd ;
aieargS iusd dupd birbali de !i-e greu s-o vezi.
Bocioacd-gi cunogtea nevasta qi nu prea punea rnult
temej. pe vorbele ei. Era femeie qi-i plS.cea s5. vcrbeascii.
ck:spre. aitele mai mult rdu Cecit bine. N-aveai ce sir-i
fa.-:'i ! Din firea lui nu poli si scoli pe nimeni. De nstd
dai# ir:si el se uit6 cam aspru la nevast6-sa. f,inea, lucru
milre" la Persida. Lasi ci era o mullumire sd te uifi la
ea cit de cuvioasd std,tea in fundul bisericii, dar ii ;cCea
bina sd ias[ c{in rnin5stire qi sd vin6 la bisericd, dupd ce
lumea atita timp zisese cd gi-a vindut Mara fata.
L{ie po}i sd-rni spui ce*!i trece prin minte -_ zise
el -ageziit : te rcg insd cd-n fa{a altcra sd n*o spui
aceasta.
l1t.!
sunt oarbd fi prourta ca sd nu vdd qi ud It
- Parc5
tllleleg, ndspurise lVlanta necijitd. Se vedea cit de colo
cs' e lncurcatd cu feciorul hii Hubar. De unde s-or fi
cunoscind, nu gtriu, dar sunt rdu incurcali, incit nu-i mai
pot L despdr'fi.
Las[-i fie ! ce-!i pas6 ? grii el 9i trecu inainte'
sE
F.5 ca si cind n-ai fi vizut qi n-ai fi inleles nimic'
Nu credea Bocioac5. ii pdt"u peste putin{d ca gindul
unei fete ca Fersida si nu- se inalle mai sus decit pini
tu f"rio.ut lui FIubdr' Cu totul altfel gi-o inchipuia dinsul
oe Fersida.
'- gi tott gi peste pr-rtin{i nu era lucrul .- IatI era bSiat
cun6!el, voi'nll gi bineficut, deqtept qiurnblat la qcoli,
-pe
lar Hub6r era om bogat 9i n-avea alt copil. Minune n-ar
fi fost daci fata Marei qi mai ales Mara s-ar fi oprit cu
gindul Ia averea cea frumoasd a lui Hubir'
" Cu desdvirqire pesle putin!5 nu era lucmi ace'sta'
SirnbStd Aiininebta el- afid. de 1a nevastd-sa c-a fost
gi frrrmo"sa lume la via lui Corbu, c5 Nall-a trecut
"r,uttA
gi el pe acolo, dar Persida nu venise 9i ea' Se intorsese
iar la mindstire.
Acum Bocioacd sirnlea cd e parcl ceva la mijloc gi
ni.l-l mai linea locu1. Om era 9i el, qi nu-I ierta firea si
stea nepSsdtor cind te miri cu ce mari nevoi se lupta
sirrnana aceea de v[duv6. Cine adecb sd-i vie in ajutor
dacf nu €1, starostele cojocarilor 9i totodatd stdpinul
fiului ei ? El era cel mai apropiat : era in drept, ba chiar
dator s5 cerceteze gi sI faci ce poate pentru ca femeia
aceea si vadd ci nu e nici ea singur6 in lume'
Pe la amiazdzi eL trecu a$a, ca din intirnplare, pe la
via Marei.
llfara alegea strugurii, ii iega perechi cu fire de tei
ryi-i atirna pe prdjinitre intinse in cram6'
Era destul s-o vezi pentru ca si simli ci e frdrnintati
de ceva. Nu qtia, ce-i drept, ce s*a pebrecut, cd fata ei
s-a hot6rit a;a deodatl sd se intoarcd iar la c5lugirile;
n-a- mai stlrujt ca Persida si-i spunS' Bbnuia insi c5
Natl n-o ldsa nici acurn in pace, 9i era mullumitd ca-Ei
vede fata atit de hotariti 9i de inleleapti'
i17
 Cd i-o fi greu ?! S6-i fie ! N-ai ce si-i faci. Tr:ebuia
."- Cam greu, grii dinsa' Biati de femeie ce sunl
m-am apucat de Prea mare treab5.
s5 treacA .si prin asta ! Dacd e vorba, mai bine si pear6 Suntefi, o$a t" zice, in tovdrdgie cu mecelarul, urmi
decit sd se facA de batjocura lumii ! -
Boci.oaci, apesind vorbele.
Fi totugi... din cind in cind ea se oprea in Ioc, cu capul Feritla Dumnezeu ! r6spunse Mara. Fiindci nu
ridicat, qi-qi sufleca minecile. prea- aveam bani ca si intru intr-o negulStorie atit de
Ii era parci fiica ei sufere de o grea boaid, pe care ir*r", m-am imprumutat de la el cu zece 1a sutd. pe trei
numai timpul Ei firea cea trainici poate s-o lecuiasc5, luni de zile. S*a sup5rat d-lui acum ci am plEtit -rata
incit nu-!i rdmine decit s5 suferi qi sd a;tep!i. Dumnezeu fdrd ca si mi mai imprumut ; ar fi voit ca eu s5 alerg,
insi n-o fdcuse pe Mara si agtepte : firea ei o mina mereu eu sd port paguba, daCd lucrurile nu ies bine, iar Ia cigti$
inainte ; ea trebuia sE urneascd din Ioc, si facd ceva.
sd fie 9i el pdrta; cu mine.
Cum adecd ?! Fata ei sd stea viata toat6 in mindstire, Ei ! cam tot acolo vine ! grdi Bocioaci in gluini'
ca s[ scape de neamlul acela ? Nu e alt chip de scdpare ?
Nu poate ea si-l apuce pe neamful acela de piept qi sA-l Mai- gtii ce se poate-ntimpla ? ! d-ta ai fati Ei el are fecior'
Mara se uild speriatd 1a el, apoi se plecd iar spre rogo-
invele minte ? ! Nu poate ea s5-I ia pe Hubar dc scurt,
ca sd-qi puni ia rinduialS feciorul ?! iin5, ca sd ia struguri qi s5-i Iege cu tei.
" li grorui de greu gi nu gtia c'e s5-i rdspundd'
Dar strugurii intinqi pe rogojinS nu puteau sd aqtepte, "r"vieun alt om i-ar fi zis ac'este vo'rbe, ea l-ar
Daci
qi Mara jar se punea si-i lege perechi gi s5-i atii'ne pe fi ocdiit de gi-ar fi adus aminte toati viala lui ; Bocioaci
prdjini.
Bun lucrr -- grdi Bocioac5 qi spor ! Dar cum ? ins[ avea,'ei,parcd, un fe1 de drept de a se amesfeca d: ln
qi ea se bucura cd dinsul se qi
.dqa- singurd ? Unde !i-e fata cea harnici
- ? treburile ^folose$te-
dreptul gi n-o lasd singurd la nevoie' O durea insd
A linut Mara totdeauna la Bocioacd, pe care-l socotea ci ^poate""uitu
chiar qi el sd creadi aqa ceva' $i totugi ea nu
cel mai chibzuit om in valea MurSgului ; acum ins5, de putea sd zic[ ba !
cind el luase pe Trici la casa lui, ea se uita la eI parcd
i-ar fi gi ei stdpin. Cu toate aceste, despre Per"sicla n-avea m5 socotegti atit de slabd de inger. Dumnezeu el singgr
nici el sd-i facS intrebari la care nu putea sd-i dea rdspuns. qtie cum vrea sd ne mingiie 9i cum sA ne certe, 9i voinfa
* De ! rdspunse ea puindu-gi hainele in rinduiaii
au gi ele -de lucru in mindstire, gi nu putea s-o lase iui are sd se implineascS' ELl mi-am tras seam6 cu rnine :
-pe maica econoamdacolo singurd tclcmai acum, cind i s-au dac-ar fi pe voia mea, mai bucuros i-a.S suci gitul ca
ingrdmddit toate pe cap. unui pui be vrabie ; dar nu mi se cuvine, degi-i sunt
Simtind cd Mara nu vrea sd intre in vorbi despre
mam5, s-o st5pinesc, fiit d"a e mai cuminte decit mine'
Care va sd zice ea-l voiegte ? intrebh Bocioaci cu
fata ei, Bocioacd o apucS mai pe departe.
_- Mai ai mulfi atit de frumogi ? intrebi el ardtind -
indoialS. \
Mara dete din caP.
La struguri.
_. Sunt rdspunse Mara s-au copt bine anul acesta, Nu ! zise ea hotdritd qi mindrd deloc nu-l
- pe colo e cite-o - dar -umbl6 ei dupd ea, qi nu gtii -
nicicdatd r:ind
gi abia pe ici, - boab5 stricat[. Apoi am voieqte,
mai cumpf,rat, aga pe ales, gi de pe la vecini. O s-aciun ii vine femeii clipa de sldbiciune' Eu stau, sdraca de
ea suspinind pe ginduri, mi tem gi
vro doui mii de perechi, qi daci dd Dumnezeu, o sd scot mine
md tem- giadaugi
nu qtiu ce si fac !
-
cea mai mare parte din iarnd.
nu-i a;a, grii Bocioacd aqezat. Ai sd gtii ce
' Dar cu pddurea cum stai ?
-Nici asta nu era intrebare - Apoi
trebuie sd faci. Tinerelele sunt n5valnice gi slabe qi trebuie
Ia care .Vlara putea sf, rds- si fie n*tt"-:t ferite de ispitiri. Las' ci-l mdtur eu de
pund5. desluqit.
119
118
 \
aici. Hi n-are ce sd caute la Lipova : ori s5 duee sd-gi facd
rindul de cbldtorie, ori rdmine toatd via{a lui calfd ti-o aduci aminte parc-ai fi vdzut-o aievea', qi atunei nu
tu sA fii rnai alltlel
proastd !
ir"'i p"ti.-S.rot o* 9i eu, 9i nu poli niei
aubit iard etr aq da tot ceea ce lrni este mai seump
mine ! sd nu'faci lucrul acesta
- Vai de sd fie gi mai r5u !
- s!,rigd "iitt",
si sfint pe lume pent'ru
-cred o elirpd
id
in
o
care aq putea s5 9r9d,
ca dinsa md itl-
lVtrara
-,c-o
N-am eu s*ascult de d-ta, rdspunse el. Sunt star'cste
ii" ra Etil,
'Md cicutremur,
sd numai femeie
- beste. irni dau seamd' ce-nf,riccgat fior
apoi mai mult a;a
Ei am sd-mi fac datoria. Era
pentru dinsul * sd lnchid un ochi - urmd
fiindcd o vedeam strlm- i;b;- sE te cuprindd pe tine cind ili zici in gindul tdu:
Si tot md iubeste !
toratd pe muma lui ; dar ci:rd e la mijloc gi altd poruncd
mai.tare, la asta md supun. Are sd se ducd, iar grija de ce s5 mE iubeasci
noastrd e s-o gdseascd pe Pensida mdritat6 cind se in- --:-ffiF ! ii
!
Atit de bine gtil ci
zise Burdea linigtit.
to'arce. Ii gesesc eu bdrbat, zece la fiecare deget" te iubeqte, incit te minli tu insuli1:e tine numai ca s5
Nu dorea nici dinsa ca altfel sd fie. ;;;i mir*uriseqti mie adevdrul' E o prostie nemaipo-
Duminici apoi, cind oamenii de incredere ai br"eslei *""iia ! urmd eI rizind. Eu am vdzut-o, am vorbit
s-au adunat, stgrostele a tdcut, iar in urm5, clnd Gher- -cLr 9a
ghi!5 a adui vdrba la bdiatul lui Hubdr, eL a zis nu^mai : si stiu cd te iubeste. Toli care v-au vdzut lmpreuni gtiu
ii ;i, A".a "" o"*, cd vi iubilir $i. vrei ca eu s[ cred c[
S-o l6sdm asta ! Mai are vreme ! Sd se mai coac6. i,oi iittgu"i, anume voi nu qtitri ^nimic, -stafi Ia ild:ili-l'
-$i tot cam aga se gindea qi Nall el insugi.
Nu mai avea eI ce sd caute pe aici.
nici nricredeli mdcar c5 vl iuhil;i unul pe altul.'i Vezt'
ai*uu rnai cinstitd decit tine: qtie gi nu se sfieEte sA
Atunci noaptea, dupS ce s-a despdrlit de Persicla., e1 a "
*ait"riru"sci ! Dar de ce vi iubili ? Asta nu se intreabA !
alergat pe dealuri, ugor parcd n-ar fi avind p6r*intutr Au in Lumea aceast'a toate lucrurile cite urt ,,ptentru' cdn'si:
sub picioare. Ii venea sd se ducd gi tot si se ducd, incit i"iit"- al" "Ita lr*u Ei se ivegte din senin, fdrd c-a
si i se peardd urma gi toatd lumea s5-1 uite, numai ea "
iiii a" ce, se d[ pe fa1a, fara ca sd gtii ct':m, Si te <luce'
singurd si-qi aducd in toatS clipa aminte ci eL a voit gi i[r'5. ca sE qtii unde. Ai sd vii astS-sear'f, cu mtne' al sa
a putut, dar s-a stdpinit fiindcil atit de mult a iubit*o, n1i ,"gi sa ie auc cu mine la via lui corbu ! Ai ! uite! !
incit s-a dus pribeag in lume rrumai ,ca dinsa ,-sd pcatd deodati, cind nici cu qgrd-ul nu te gindeqti' - --.rx
trdi nesupdratd. "i"rn;'u
_-'Simt qi eu rdspunse Nall cd e un fel cte soarta
Atit simlea, atit qtia, atit ii era gindul ! -
nend,_,rate la mijloc. Mie adeseori
-parcd stau la marginea
Dupd grele gi indelungate frdmintdri, suf-1etu1 ii era ptiu am
it""iprlpeuiii 9i 'adincirnea
cd si m5 prdpddesc daci nu mi
ajuns, in sfirqit, la o hotirire, care-l indlla la o *qenind ;i;; i;p;i, dar md adimen"$.t9',
linigte, cdci nimic nu*l ridicd pe orn mai sus decit gindul "uPYl TiT
c& ponte insuryi s5 se biruiasci pe sine ,9i sii lepecle de la
amelit gi sunt in toatS clipa gata- sd inchid ochrr $I sa
rn6 iru.nc fie ce-o fi ! Nu e pentru mine femeia aceea ;
sine ceea ce ii este mai dorit in viald.
De aceea ziua urmdtoare, cind a dat fa!5 cu Eu.rctrea" nu sunt eu- peniru dinsa; e o nenorocire cd ne-am vdzuf'
pi singura noastri scdpare e sd nu ne mai r"edem !
li era ca qi cind un demon ispititor i-ar fi iegit in ca1e.
Nu ! strigd el scrignind din dinli. Lasd-md in pace ! rizind iar in bbtaie de joc. V-a!i vizut pentru ci-trebuie
- nu rnd lndoiesc cb ea are sd se ducd, dar eu nu rnd
$tiu,
duc !
sisuferili qi vd veli mai vedea citd vreme nu s-a implinit
miisura suferinlelor !
Ai tu ! ii rdspunse Burdea rizind. Am
sd te duci gi Nafl'4"dete cu indbrdtnicie din eaP'
- actlm eu insumi
vdzut-o cu ochii mei, am vor]:it cu ea zise el cuprins de ad?ncd amdriciune -
trebui
pi qtiu cd ai sd te duei. Vine aqa d;eodatd o clipd in cane - ca sd poli- jucleca, s5 qtii ce fel de om e tatdl neu
pentru
120 721
 gi ce fel de femeie e muma ei. Nu ! urmd lulndu-gi
avint insotirea noastri n-ar putea- sd duc[ decit la
moarte- de om : prea mult a suferit sdrmana mea mumi,
gi n-ag putea si vdd ca incd mai mult sd sufdrd. Uite !
vine o clipd cd nu mai gtii ce f,aci, Ei ai barda in mind
gi-i dai in cap cu ea. N-ar fi trebuit, dacd n-ar fi fost el
cum este, si pdrdsesc gcoala, gi aq fi azi om de dinsa.
i un nebun ! il intrerupse Bur.dea. Ce-ti pasi ? !
Parcd- Egti
insotire omeneascd e ceea ce cSutali voi ? Parcd
popa qi pdrinlii au s5-gi mai vire qi ei nasul in treburile
voastre ? Ai s-o prinzi o datd intr-un col!, gi oameni suntefi
amindoi.
Natl se cutremurd in tot trupul ; ii venea s5-1 apuce
de piept gi si-l scuture, incit s5-i ,cl5nldneascd 'oasel.e.
Icoand sfinti din altar ! strigi ei ridicind mina.
Mai- bine imi rup carnea de pe oase decit ca sd sfdrim
idolu la care mi inchin.
* Aga ziceli voi cu totii pind ce nu vd siturali de
a vd inchina, apoi luafi icoana Ei o terfelili pentr-u ca
sd scipali, grli Burdea, in vreme ce Nall ii fdcea mereu
semn cu degetul cd nu gi nu gi nu !
Seara, el, cu toate aceste, s-a dus la via lui Corbu,
qi-i era parcd nu mai e om pe lume cind a aflat cd dinsa
n-a venit, nici n-are sd vie, cd s-a intors iar in mindstire.
lVlai zici gi acum ci nu te iube;te ? ! iI iptrebi Bur-
dea-cu rdutate. Ai sd faci pe dracu in patru ca s-o scoli
din mindstire.
Natl nu-i rS.spunse nimic ; un singur gind il stdpinea ;
sd fie singur gi sd meargd, s-alerge, sA cutreiere vdi gi
dealuri.
$i o vedea mereu pe mumS-sa stind singurd in m5-
cel5rie, gi inima-i singera, incit ii venea sd rdcneasci
tare, ca sd rdsune toate vdi.Ie gi si se cutremure tot ceea
ce are via!5 gi simte durere.
Nu ! El nu putea sd plece, nu putea gi nu pr-ltea !
Sdrmana lui mumd ! atit ii mai rdininea in lume, atita
teazdm, atita mingiiere, gi lumea i se lumina cind se
gindea cd poate sb indulceascA viafa ei.
,,Celelalte vin el trec in cele din urm5,
incit numai din cind- iEiinzisecind -ili qimai aduci ca prin vis
aminte de e1e."
722
Zilele veneau insd qi treceau una dupd alta, Ii nici
o 'gtire bunl de Ia Bocioacd.
$i cum zilele treceau, Hubdr se fdcea tot mai posac'
iar nevast5-sa tot mai neliniqtitS.
Om trdit in lume, Hubar gtia prea bine cum trebuie
sd fi venit lucrurile cd Bocioac5 nu mai vine, 9i ar fi
voit mai bucuros sd fie pdlmuit in fala lumii decit sd
pati ruginea de care se temea' $i totuqi el nu era supdrat
pe Bocioac5, nici pe cojocari : ei aveau-dreptate; ei fice-au
numai ceea ce erau clatori a face' Nevasta lui insd I-a
pus sA se umileascS, iar fecioru-sdu i-a ficut de batjocura
lumii.
Ai vorbit tu cu Bocioaci - intrebd in cele din
urmd - llr-rbdroaia ori mi-ai zis numai, ca si md ami-
gegli. cd ai vorbit. -
Hubdr se uiti h'rng la dinsa.
-* Ba in adevlr am fdcut prostia aceasta, ii rdspunse
el. Ca s[ scap cle gura ta, adause apoi peste pulin, cu amd-
riciune.
Nu gtiu cum vei fi vorbit, dar vid ci n-o s[ iasl
nimic din toatd treaba.
AdecA ce rzrei s5 iasl ?! gr5i e1. Tu vezi'cd de citeva
zile-nu mai dd pe ilcasi : numai el ;tie pe unde o fi um-
blind qi cutn $ilo fi petlecind noplile. $i daci vezi tu,
nu sunt nici altii orbi. Cum sA scoatd ei stipin pe un ase-
menea nemernic ? iMare ruqine !
-- Dacd ii esti tati gi nur-i porli de griji ! intimpinl
dinsa necdiitd. Le qtii toate, dar nu te-am vdzut 9i pe
tine o dati'sd faci ca alti pdrinli, sd-l iei de scurt 9i sA-l
intorci in calea cea bun5. N-a fost el aEa ! Tu gtii prea
bine ci n-a fosL ; dar ce poate o femeie ca mine dacd"'
-- Tu si taci ! o intrerupse e1 cu asprime- Tu qi numai
tu l-ai stricat. indopindu-l cu bani ! Nu aEa m-am fdcut
eu om ; uite, a9a cum oi fi, cu toate picatele mele, stau
pe amindoud picioarele, fiindcd n-am aqteptat ca allii
ia in-ri aqtearnd cr-Llcr-r$uL : trebuia s5-I laqi Ei pe el s[ se
hipte cu nevoile viefii. Cum l-ai fdcut, aqa sd-l ai : eu
nu mai vreau sd qtiu de eI, nici sd-1 vid in ochi !
Nu mai voi Hub6r, clar tot tat5 ii era feciorului sdu
qi nu mai avea astimpir, nu igi mai gdsea tigna obici-
t23
 nuitf, qi clocotea parcd ceva in silfletul lui; qi chia:: ne_
fiindcd ti-ann ficut-o eu, nu mai adduga
vrind trecea mai des decit de obicel pe ia rndcetrdrie. ,gi - Tocmai
d-ta la ea.
_- Duminec*, in sfirgit, qtiind cd lumea ie ingrAmideqie,
N:r!l era la iocul lui gi cintdrea carne pentni o slujnicd * Nu ! urmd Hubdr tot incet. Vreau sd qtie lumea
c,ind tatdl sdu intrd tAcut gi se agez6 p* rln scum din cd qtiu ticSloqiile tale Ei nu le trec.
fund, li,ngd nevastd-sa. Tatd, grii Nall aqezat. $tiu ce te mihnegte $i-ti
Dar tu ,ce te-ai fdcut ? tntrebd e1 dupd ce slujnica dau- dreptate. Am si plee mine dacd vrei, chiar astdzi,
- in urrn5
plr:c5 cu carnea.
gi n-ag voi sd ne despdrlim certafi.
sd gtii tatdl sdu cu asprime
_ Era pe sfirqite. N'u sunase in,cd peste drum de intrai:e,
dar ;lumea ineepuse ,sd vie la bisericd, gi Nall lud mdtu_
- Euaevreau
ci n-ai sd mai cauli - Iardspunse
casa mea dacd nu te faci om -
rigea gi incepu sd adune fdrdmdturile'de pe butuc, ca s6 cumsecade.
le a.runce, ca de obicei, in cogul de lepdddtuii.
* Fd ce vrei, rispunse Nafl, intoreindu-se iar Ia
._ Unde ai fost de n-am mai putut cle citeva zile sd eulitele lui. Nemlii belivi addugd apoi peste pulin
pe romeneqte - ni;te
se ceartd ca orbefi. Da ! ui"n$h
ei au dreptate dacd ne- iau in
p'unern ochii pe tine ? intrebi iar Hub5r. -
Nafl dete fdrdmdturile- in co,q, apoi lui cirpa qi incepu apoi iar pe nemlegte
bdtaie de joc ! -
sd qtearga cu{itele unul cite uniit qi sA pun5 bpoi pe fie-
car.e la locul lui. Asta a prins. Hub5r se ridici gi se uitd minios la fe-
tu pe mine ? strigi }trubdr ristit.
B,{-ai auzit eiortil. siu, dar nu mai urmi inainte, ci se deplrtd fdrd
-Nafi liisd pe butuc barda pe care o gtergea gi se in_ ca sd se mai uite-napoi.
.toarse cu cirpa-n mind qi rizind spre tatdl sir:1.- Hubdroaie, care stdtuse tot timpul cu inima incleq-
D-ta gtii foarte bine cd te aud _ rdspunse el .- tat6, rdmiind acum singuri eu feci,orul ei, incepu sd
- -nu-Ji
dar rdspund fiindc5 nu pot sd-!i si;u?r utr.;e am pteargd lacrdmile ivite una cite una in ochii ei, i:a vrerne
fost gi ce arlr f5cut. ce el iEi f5cea de lucru cu inchiderea mdcel5riei.
-- E loarie rdu ! El n-o vedea plingind, dar gtia cd plinge ori are si
__ Niei €u nu zic ,cd e bine ! rd.spunse Nall gi se plingi Ei-i era foarte greu sd se i::toarcd spre dtnsa.
in_
toarse- iar, ca sd qteargd barda gi s-o pund Ia iocul ei. DupS ce incuid dar uga despre ulild, el se aqezd, tot cu
E foarte greu sd cer{i pe un o{n caie-si mirtur.iseste spatele spre dinsa, pe scaunul de lingd butuc qi rdmase
vinovSfia ; Hubir insi finea,sd-gi certe feci,orul, gi nepd- cu minile pe genunchi, cu ochii-nchiqi gi cu capul plecat
satea aces{uiia il scolea din r'dibdare.
Nenrernicule ! zise. el cam tare __ si nu rn5 iei
ln jos. Nu rr.rai simlea, nu mai gindea nimic : era istovit
- gi toate ii pdreau a pustiu.
in bdtai.e de 3'oc, cd -de !i-ar fi lrarba de un cot, tot ili
Ea incepu sd plingd pe-ndbugite.
trag paime gi te dail afar5. Aici,eu sunt stdpin !
ilfamd ! zise el in cele din urmd, intorcindu-se
FTall agezl barda gtearsd la lo,cul ei qi se fu:toarse iar
spre- ea. Nu plinge, cd o sd ai de aici inainte de ce sS
spre pSrin{ii sdi.
plingi. Pe mine nu md. mai vezi ! Nu plinge, cd se-ntirnpl[
Dre,pturiile de pdrinte gi de stdpin nu poate _ zise
el - nimeni sd !i le ia ; dar te rog sd nu t,e folosegti de o nenorocire ingrozitoare ! Eu nu gtiu ce fac dacil mai
ele- aici, fiindci trec oameni qi ru-ginea nu cade nun:ai dau ochi cu el !
asu.pra mea
Ea-qi qterse lScrdmile, apoi se ridicd gi se uitd cu
!
Ruginea rni-ai fdcut-o un fel de fricd la el.
- aproape qoptir:d. tu cu prisos, grdi Hubdr Nu e lucru curat zise ea qi Dumnezeu gtie
incet, -
dacd nu e cineva care s-a- virit Ia -
miiloc, ca sd turbure
724 125
linigtea casei mele... gtie urmd ea, cu asprime $i nu
- !
iarti, fiindcS e mare pdcatul - dar el. se mai qi temea ca nll cumva acesta, aflind ceva,
Nall se uitd citva timp tremurind la ea, apoi igi lui
p515ria qi se depdrtd, cuprins de simlimintul c5 de aici
inainte el std singur in lume.
XIII
DATORII VECHI
Datoria sd ti-o pldtegti la timp, cdci are qi ea rostul
ei qi nu st[, dac-o lagi nebdgati-n seamd, in amorfire,
ci migci qi cregte de n-o mai poli stdpini in cele din
urm5.
Natl se temuse cd n-are sd fie bine dacd se va intilni
cu tatdl siu qi a potrivit lucrurile anume aqa ca sd nu
rdmiie singuri. Luind apoi hotdrirea de a nu mai da ochi
cu eI, avea de gind sd ceard bani de cdidtorie de Ia muma
sa gi sd plece cit mai curind. Vorba despre pedeapsa lui
Dumnezeu i-a cdzut insd atit de greu, incit n-a mai putut
s5'stea cu mlrmd-sa. Se temea cd nu se va putea stdpini
qi n-ar fi voit odat[ cu capul si-i zicd vreo vorbd asprd.
EI a crescut, aqa-zicind, in brafele mumei sale qi nu
intra in mintea lui gindul ci poate sd fie in lurnea aceasta
ceva ce el sd nu-i spuie qi ei. Inima ii da deci qi de asti
datd brinci ca sd-i spuni tot. $tia cd dinsarl va inlelege,
se va muia qi-i va fi de mar,e ajutor in greaua lupti sufle-
teascS. E1 insd o gtia gi aceea cd dlnsa ii va spune bdtri-
nului tot, gi aceasta n-o voia.
Avea cuvinte de a se piinge de tatdl sdu. E insi in
firea omului sd treacd cu vederea pdcatele pdrinlilor
sii, gi nu o datd el igi zicea : ,,fi-e tati qi n-ai s5-1 judeci !"
De aceea igi facea mustrdri totdauna cind scipa vreo vorbd
mai asprd despre tat6l sa'u. $i nu e intr-adevir lucru mai
dureros decit si nu poti avea o bund pdrere despre p5rinlii
tdi. Aceasta o simlea acum Nallin toatd clipa.
1.26
Las* ci tatdi sdu era, in gindul 1ui, vinovat de toate,
s[ fac[, om inddrdtnic cum era, vreun scandal, si se certe
cu Mara ori s-o opreasc[ pe Persida din drum- Astfel
se stirnise in inima iui o adeviratA du,sm.Snie fatl cu
tatdl sdu, qi adeseori ii venea sd se ducd, sA-i caute, sa-L
apuce, unde-l va fi gisind, 9i apoi ce va voi Dumnezeu' Se
simlea cd nu s-ar mai putea stApini daci ar mai vedea
pe mum6-sa plingind ori dacd acesta i-ar mai zice vreo
vorbd asprd. El nu mai putea si dea ochi nici cu mtim5-sa.
Ii era grozav de greu, dar nu mai putea.
Cu atit mai riu, caci prin asta lucrurile nr-r se impdcau,
ci numai se aminau qi irrai virtos se incurcau.
Fiindca a;a cu mina goal6 n-ar putea sd plece, el s-a
imprumutat de ia Griner" neguldtorui de piei, cu trei
sute de florini. Ovreul nu numai c[ i-a dat bucuros, dar
l-a mai gi rugat s5-i spund cind va mai avea trebuintd :
qtia eI cd plStegte Hubdroaie, numai sd nu afle Hubar,
ba plsteEte chiar qi llubir, numai si nu afle lumea.
A;;a ar-r gi venit lucrttrile.
Hubdroaia era nemingiiatd cd feciorul ei a putut s5
supere atit de greu pe tatil sdu, dar ii dldea' la urtla
urmelor, dreptate : to! era mai cuminte aEa decit ca iu-
crurile sd fi ajuns la ceartS. C[ n-a luatt rdmas bun nici
de Ia ea, asta-i pirea lucru firesc : ea nu l-ar fi l5sat si
plece fdra ql,irea bdrbatului ei. I-a mai ;i mullumit dar
iui Griner cind acesta a venit peste citeva zile sd-i spttni
in toat6 terina cd i-a dat h-ri Natl bani de drum.
Ifubir era parci 1-ar fi ciomigit cineva cind a afiat
cA feciorul sdu nu gi-a luat ziua bund de la mumS-sa'
$tia c6 line Ia dinsa, gi astfel dedea cu socoteald cd nrave
trebuia sd fi fost mihni.rea 1ui. pentru ca s5-i poat5 face
ei o atit de mare supdrare. in zadar, nr.t e in lumea aceasta
nimic mai tare cl.ecit clurerea de p5r'inte : nu zicea Hubir
nitnic, nu se plingea, dar era muiat, Ei acum, cind ar fi
fost sa-;i osindeascii feciorul, igi facea el insuEi mustrdri,
fiindcd !i-e parcd tot ale tale sunt qi pdcatele ieqite tra
ivcalA in copilul tdu.
iEi ficea Hubdr mustrdri pi-qi dedea silinla si mingiie
pe ncvastS-sa.
127
 fui. tdcerea sufletului s5u, e1 tdimicea mereu vorbele
p€ cale i le grdise Na!l.
,,Ji-e ugor tie - parc6-i zisese Bocioacd - dar e greu
pentru nevasta ta."
Era aspri afard din cale mustrarea cuprinsi in aceste
vtx'be, gi incS mai aspru se simfea mustrat cind igi aducea
arninte vorbele : ,,Ei au dreptate cind ne iau in bdtaie de
joc l"
ii era greu lui Hubir sd dea ochi cu oamenii ; parci
toli gtiau cum s-au petr,ecut lucruritre gi se tem,ea ca nu
cumva s5-1 intrebe ce i s-a fdcut feciorul. Era mai bine s5
stea pe acas6, s5. caute de treburile lui, sd mai ia qi asupra
sa o parte din sarcina pe care nevasta sa o purta acum
ea singuri.
Astfel, fdri multd vorb5, oarecum pe nesimlite, se
schirnbase casa lui Hubdr : era ca gi cind so! qi sotie, dupl
o iungd despdrtire, s-ar fi insotit din nou la o viald mai
strins[ decit in tinerele. N*o gtiau la inceput aceasta decit
cele doui servitoare gi calfele; vestea ins6, gi cea rea, dar
qi cea bund, trece dirr om in om, gi in curind lumea toati
a ajurls sd afle cd nu mai e cum atita timp a fcst ia casa
ir.d l{ubir.
Peste vreo trei sdptdmini, in sfirgit, Hubiroaie a pritnit
mrllt agteptata scrisoare, prin care feciorrrl ei o vestea
, eurind cu bdrbat, ea, deqi abia lmpiinise optsprezeee ani,
c-a sosit la Buda gi a fost pe Ia Hansler, unul dintre verii
ei. Ei ii cerea iertare pentru c-a plecat aga fird de veste
qi s-a imprumutat de la Griner, dar despre tatal sdu
nirnic.
Ea-ncepu s5 plingS.
Iasd ! grdi Hubir. E mai bine aga ! Si se zbu-
- Ei,
ciume gi el, s[-qi verse focul tinerele1or : de nemernicit
tot n-are sd se nemerniceascd. Cu cine ar putea sd se-
mene !
ea amSriti si fie la mijloc vreo
- I'rebuie
sl.Sbiciune, - zisecare
vro femeie l-a scos -din minti.
nu-mi vine s-o cred, rdspunse el. Asemenea
- Asta
iucruri se afl5.
* Va fi qtiind toati lum.ea intimpind Hubdroaie
- nraiaa Aegidia o arytepla cu bratele deschise; ' .,
dar nr.r ne spune nimeni nimic. -
Hubdr nu credea, dar cu putin!5 era lucrul gi acesta,
gi rnult ar fi dat dac-ar fi putut sd afle adevdrul.
728
:
N-avea ins6'de la cine sd-laftre;' '
', Trecusend doudzeci gi qase de atri de cinci trdia La
Lipova, qi abia acu-m simtea cd.tot strdin a rijnras intre
stndini. Avea'cunoscufi, avea chian prieteni, tu care juea
cdrfi qi care veneau bucuros Ia masa lui, dar', nu"era lntr-a-
ceqtia nici unul care ar fi fost 1n stare sd-i vorbeasci
cu inirna deschisd.
r Vina,'Ia urina urmeLor, a lui era, deoarece prieteni
are cel ce Stie sd gi-i facii; el insd era supdrat pe toatii
lumea qi se inchidea din ztr im zt tot rn,ai, rnult in casa
trui.
.. Dar supdrat era Hubdr rnai atres pe eojocari qi inde-
.osebi pe Bocioacl, care avea multd trecere q,l an fi putut"'
dac-ar fi voit, sd punS h.rcruriie Ia catre ca Natl sd rdmiie
acasd.
Mai supirat incS era Bocioacfi. tr as6 cd e lucru urit s6
fdgdduieqti,qi sd nu implinegti, dar el nici nu pmtea mdcar
sd spun6 de ce aRume n-a implinit ceea ce fdgSduise'.
. ,. Nu ! aceasta nici.chiar nevestei sale n-an fi putut s5
i-o spun5.
..., Se i'ncdrcase onnul. eu Doarnne-ajr.lt6.
; Stlitra prea bine c5 muma ei doregte s-o vadd ci1, n:ai
se simlea fatd bdtrind qi. era hotdritd-n ginduX ej sd se
'nrArite
dupd eel dintii care o va peti. \
Din intimplare acesta a fost Blddeanuj
, lntr-una din zile, dupd ce se acrise vinul, Marta a
luat-o pe'Persida din mhdstir'e E! a dus-o la dinsa acad6.
'Xirnp de vreo zece zile, cit a'stat apoi la casa lui Hocioae&,
Persida, I-a vdzut aproape in fiecare,zi pe Rradeanu, F
Bocioaa6 ridea in el. ln urmd Persida s-a dus acasfl, la
marna ei : era lucru de sine inleles edi are sS facd pregdti-
rile de nr.rntd.
! Deodatd insl toate s-au schim'oat : fAri ca sd-qi poatH
$a, seamS de ce, Persida s-a intors iar la rnin&stire, unde
,. O apucaae ea atunci cind Codreanu venise la rnin6s-
!jre, un.fel de spaim5, gi nu mai euteza sd ia as,;pra ei':
saicini pe care nu se simlea.ctrestoirtic5 a le purta"
*29
0 - I. Slaviel - l\[ara

$i astfel s-a petrectrt via,a ei de aiei inainte: triia
pe apurcatel ,cirld iei, eind ,oolo' azi Ia casa rnurnet sale,
rntne la a }ui tsocioae'E gi atrloi iar Ia rnlhistire, I'r,r o
rreeurmat5 f rdmintare.
D[r:d cind tn cir,d o euprindea un siml$rnint de dezr*'5'
daiauir.e. ltr vedea parrc6 in fata ei pe BurdeE care rldea de
zbucium[rile ei gi-i spunea mereu cd zadarnic se opin-
te,gte.; iI vedea pe NalI umblind rdztre! pr"in lume 6i-i venea
sd pleee pe urrna lui, sd-l caute ;i s5 se d;ucd a,im,indo,i,
ca s5 ii se piardd urrna. Atunci se ducea in mindstire'gi
iar se lini;tea, iar lua hotdrirea de a nu face decit ceea
ce doreEte rrnrm& ei, iar era st5'pind ea ins*qi pe sine.
.
St[pind ar fi qi rdrnas daed, lurnea ar fi l5sat-o, in
pace. Boeioaci insd, fieuse iegiturd cu Mara qi trebu'ia
cu orice pret s-o mlrite mai nainte cle a se fi intor.s fe-
ciorutr lui Hub,6r, qi. dindu-i zor, o alunga-n rnir,r&stire.
Dar supdrf,r"ile omenegbi trec 5i ele e'um toate trer
fur lurnea aceasta.
Era foarte, supdnat Hub,dr cir.ld s-a pornenit c* Mara
nu mai voieqte sd facd tovdrdgie cu el la pdd,rrrea din
Cladova, qi-n supdrarea ]ui luase hotlrirea de a se pune
in inlelegere cu Lir,lbicek, ca s5,-i faci WJar-ei greutd{i.
;,Arn sd-i arlt - lgi zicea el * c6 nu poate fdr5 de noi
s-o seoat& la capdt I( S-au gi inleles ca aga si facd, dar a
trecut <> zi, ant trecut dou6, au trecr-lt mtulte; gi in t-recerea
zilelor li s-a muiat ;i sup5rarea qi in eele din urm6 n-au
mai fdcul nimic. Le era parc'd pu{in le pasd...
To{ aga trecuse supdrarea qi cu Boci:oac.5. Cind cu
plecerrea feciorului sdu, Hri.bdrr era tare hotdrif sd le arate
co,jrocanilor cX p<:ate s6 le facii nrulte neajunsuri. Au trecut
insS^ z,ilele qi nu li-a fdcut nici unul, qi cu cit mai mult
se apropia tim,ptil in care feciorul lui treb,ui'a sd se in-
toare6, cu atib rnai bino ii pdrea ,c5 n-a f5cut nimic. La
ul'mlr urmelor', tot r:ra ir:ai bine a;a.
Bocioaci a uitat incetul cu incetul gi e1 fdgbduinla
de, a o mdrita pe, Fe.sida qi pulin ii pdsa in cele din trrmi
cind qi cu cine are sd se mbrite fata lMarei.
Chiar Persida s-a deprins. incetul eu incetul cu viala
ei fdrd, de rost gi n-ar fi do.rit nici ea deeit s-o lase lumea-n
pace.
i3Q
&{ara ea singurd era mereu neastirnpdratS, rnereu cu-
prinsd de griji Ei nu putea si doarrnd noptile linigtitd,
ca alte ddti. Ii era parcd'o rnare ryi nernaipom'enitd sup6-
l'arle.o agteaptd, qi nu ,5tie curn sd scape de ea. Zilele atrerga,
se b61,6'bdnea cu urrn'enii, ziletre dedea gi iua bani, zilele
avea mulfumiri, seara insd, dupS c^e-Si fdcea socobelitre,
o cuprindea o nespr.ns[ indui'ogare. li er:a parcS nu rnai
poate sb se bu,eure de roadele 'ostenelelor ei. Ce folos cd
adunase, eind copiila ei n-.avea nici <l nevoie de zestrea
pe care i-o fAcuse ?!
$i avea dneptate Wlana.
Crescut[ sub purtarea de grijd a maichii Aegidiei,
Persid,a nu qtia ce va si zied a ilv€a ori a nu avea. ln
g.indul ei toate veireau de-a gata de ia Dunrnezeu, gi
ornul n.avea decit s6-gi facd datoria, sd osteneascd qi sd
se noag€ pentru cil si le aibi cu pl'isos toate cele ce-i
sunt de neapdrati l.rebuinld" Averile ingrirn6dite erau de
prisos, ba un fel de dovad[ clespre lipsa de incred.ere fir
purtarea de griji a lui tr)utnnezeu.
Nu gtie s[ prefuiasc6 averile agonisit'e decit accla
care cunoa$te nevoitre vietii.
Fersida trebuia s5 le c'unoase[ qi ea pentru ca s5 poat6
mdsura iubiree cu c*re muma ei a agonisit qi agonisea
averi.
De Pagti, Natl s-a intors acasd vcrios, cu capul ridicat,
plin cle incred.ere in sine, ca tot omul care se sir'nte ieqit
la liman.
In zadar, nu era in el nirnic mai tar,e decit slibiciunea
pentru muma 1ui, gi inima ii s51ta cind se gindea cunt
are ea s[ se b,u.cttre rcln il va ved'ea ieqit st6pin de capul
lui;i ptrs in fruutea gcspoddrici.
Se ;i l"rucr-ua Inuma lui eu atit mai virtos cu cit nLr
se mai bticura acllm nulnai. e;l ,singurd. Chiar din ziua
sosirii 1ui la Lipova a s{mlit Nall'cd s-a petrecut o schim-
bare Ia ,casa lor : era parcd n-a ,fost niciodatd vre'o supS-
rare in ,casa aceasta Ei parcb nici n-ar mai fi. cu putintd
vreo supi5rare in ea, atit de bine se-nlelegeau cu to{ii.
Utrai erau insd la mijloc gi c-{teva datcrii vechi, pe care
Ie uitaseld cu to!ii.
",.?r.i/
1sl
er 2a
 DupS Pagti, 'I{ub5r s-a dus iar'Ia Bocioac5, starostele,
der de ast[ datd nu pe uga din dos, ci pe poarta cea
mare, ca omul care se simte in dreptui lui'
Bocioacd, tot cel vechi, se bucura' cd poate s5-1 mul-
fuineascS, gi lncd in Dumineca Tomii a Si adunat pe
oamenii de incredere ai breslei
I)uminecd-i duminecd, iar simbitE dupd-amiazdzi
Bocioacb a trimis pe Trici, mina lui cea dreaptd, pe
Xa oamenii de incredere ai breslei, ca sd le spund c5 au
ca mine dupl liturghic sd sc adune.
' De ae ? Aceasta Trich nu mai .avea nevoie s[ li-o
spund.
' FIubSr rru era origicine, si in timp de trei sSptdmini,
'de cind fe,ciorul lui se intorsese, unii iqi deduserE
searn6, iar altii aflaserd din zvon cd i s-au implinit cei
doi ani de cdldtorie 6i c[ in curind va avea sd facd tdie-
tura de mdiestru.
.Iar Ssta era un lucru care numai rar de tot se poate
veclea, un fcl de sfu"b[loare pentru lipoveni.
Dupd rinduiala breslelor, calfa de mdcelar, care avea
rsH treaci ln rindul mf,iestrilor. trebuia si facd in fafa
starostelui qi a oamenilor cle lncredere ai bresiei tdietura
de mS.i.cstru
t i"r"tit cic un zdvocl ;i ajutat numai de un ucenig
el trebuia sil dilc5 la tiiere un juncan de trei ahi, frumos
tmpodobit cu f1ori, cr-l panglici'gi cu cirpe, pe care, dupi
tliere, startistele qi oamenii de incred,ere le Luau drept
adncere-arninte"
,$emne 'de
' Dup[ cestarostel,e se incredinla c5 juncanul nu e
amefit cu spirt. ucbnicul ii dedea lovitura in fruqte, iar
viitorul rndiestru trebuia sir-i injunghie a;a, ca pin5 ,ce
nurneri zere si nu se rnai miqce, gi sd:l jupoaie iute gi
eurat, apoi sd-i scoald lndrtr,ntaiele inc5, calde, toate aceste
f*r'6 ca pangiicile gi cirpele sb s,e pdteze de singe. '
r" , Llrmeazb apoi preluirea pi micelSrirea,
, .. Viitorul rndiestru
trebuia, inainte de toate, s6-gi dea
p[rerea cit cintiiregte carnea qi ilt indeosebi seul pe care-l
scoate, apoi s5 facS mdcelSrirea in gasesprezece feluri
cle c6rnuri, f5r5 ca sd-qi plteze minile qt gorlql alb gi
f[r6 ca sf, larse fdrdmSturi pe butuc".
132
Drept inchbiere se ficea cintdrirea.
Cel dintii starostele lua mugchiul d-in spinare ,si mf,-
lestrul trebuia sd-l cintdreasci Oin octri. -$;i ilim^Jl
oamenii de incredere, care cereau fiecare cit ii venea la
socoteald, gi mdiestrul avea sd mdsoare cu ochii gi s6-i
taie fiecdruia dintr-o singurd bucatd cit a cerut. i
Nu-i vorba, nu se nimcrea totdeauna ca bucata sd fie
tocmai pe tocmai : o datd ea ie;ea prea micd, qi aiunci
cumpdrdtorul se plingea c-a fost inqelat la cintar ; altd
dat6 ea iegea prea mare, qi toti rid,eau in hohote. Cu alte
cuv-inte,_lucrul se slirgea cu ve,sclic.
Veselia cea mare era insi Ia ospelia datd de noul
rndiestru, mas5 intinsd qi incdrcat[, ia'care se ;tiau d'e
rnai inainte poftrli toli oamenii de casd, rude qi i:rietefri,
fruntaqi qi tovardqi de meserie.
Era lucru mare, despre care vorbeau gi copiii pe u1i{e
qi pentru care se pregdteau toli cei mai de aproape. -
Hubdroaie ntrmai la asta se gindea, Hubdr pusese
ochii pe juncan, pe eare-l linea la ingrdqare, iai malt
fdcea mereu junghieri qi cintdriri de prob5. Atit timp
se plinsese ci pdrinlii l-au fdcut mdcelar, iar acum se
simtea oarecum mindru de gindul cd n-a mai vdzut inc6
Lipova mdcelar care junghie, taie gi cintdre;te ca dinsul.
Vedea parcd in flrla lui lumea adunatS, cdci nu numqi
starostele cu oamenii lui de incredere aveau intrare la
tdietura de mdiestru : putea sd vie oriEicine gi sd intre
. pe poarta deschisd pentru to!i, gi mina parcd-i tremura
cind se gindea cd ar putea sd vie qi dinsa.
Doamne ! Ce nelnle1eaSd el legdtura lucrurilor din
Iumea aceasta !
Luni de zile au trecut, qi el incetul cu incetul iar a
ajuns la iinigtea lui sufleteasci, incit ar fi putut sb o vadd
fdrd ca sd se uite la ea gi sA treaci pe lingd dinsa fdns
ca se se opreascd. De trei s$ptdmini s-a intors qi nici
n-a vdzut-_o, nici n-a avut nevoie de a-gi da silinta si
n*o vadi. Ii era totuna. Acum inid;:bind se gindea ia ar
putea gi dinsa sp fie printre ceilalli, il treceau un fel,de
fiori. '':'
r, El
Si avea omul dreptate.
se afla la Lipova, iar dinsa trbcuse incd' inainte'
de Florii l\{uri.;ui qi se afla la Radna, qi e _depa*e d'e
133 ,
 $i totuqi. ea nu putea s$-l v*da, nici rnai ales s* vcn"-
la Lipova pini lar Raclna ; era, .cu *oate aceste, un fel cle beascd cu dinsul.
tre,gdturd de la casa }lfarei pin5 la casa lui F{uhdro 9i ii ve,nea si strige targ ea s# se au'd'S pind; 1a Ilipova.
fiirul care-l trecea pe 'el pornise oarecum de la casa N-a strigat, dar e peste putin!# ca o rlcr"ir"e atfit de fe;:-
binte s5 nu, p6tnrnd6 tainic la rrr'i$icare e1epd.rtai.e, qt pe
plrirrtilor: s[i, inima i se inclepta cu toate aceste de 'cite
si se'gindea Ia eL Aeu:l d,ar, cincl 'a aflat ci el s-a lntors cired ea se ebdtea pe, f$rmul drept at Mur'"$;tului, dincols,
gi cd Jbine, vetin:i,c gi voics, ea se slmlea uquratfl, sc'*trratd pe'f$rrnul sting, e[ era ,cuprins de' un neas.tirnpdr ivit sa
oarecum de o,mare,g:I:.eiutate. din senin.
Atit de r,nult se-temuse ci din cauza ei deqi fird de ,,Ce fol.os' de-,rmlturnirea pe eare o, am tiac# nlt e, im-
pdrt5gitd de cel mie mai iul5{t in lume ? Dtrrer.s ne-
vina ei, c'rnul ,acela igi va pietrd'e rostrai, '$e va rrrenoroci 9i va
strica viada :pirrinlilor sdi, Si aeum era scd;.pat$ de temerea spusft e hu,curia de'tine singur sinr{iiir"( n*,a forit destul
aceasta. s5-g! aducd aminte'de ea, pentru ea s.ir gi le aduc$ arninte
Simb[ti cind Trici i-a sPus ci mine 'se va
seai]la, toate cele,peh'eeu*e usi s6-i pard'pustie ryi f$r'd farrnr:c rdata
hot5ri ziua cinrl Nall rra f,ace t5ietura de rn5iestr[, 'Ba fl fdr6,de dinsa.
fureeput s[ tremure in tot trupul, iar 'dupi ce a.r6rnas CitS,zbueiumare a$a num*i in sec !
singurd, ea a inceput si pling[, a cilzut in -genunchi si a Nu n'rai irleipea., ce-i drepi;; nici o indoi;r.Lir cfi a,r,e
m,riitumit lui Dumnezeu, care toate ]"e-a scos bine. feeiontrl lui llubdr s5 fac$ 1;dietura de in$iestnu: S[irros-
Acum, in aceastfl ctip[ .de uqltlrare qi de muilumJ,rq te1e, oarnenii de increctr,er"e, krryes'i'a$ii tn{i agteptau eu
sufleteascfi, era cutrrrinst cu desdvirqire de sim![mintul oarecare nerdbdare pnir."eligtea Ei mtrsa cle' osp-a.[ie ; ziult*
tru e ln hlnea iceasta nirneni pe car€ poate s6-l iu- insfi nu era irr-c5 hot6ritA, qi multe se m*i p,uteau inc5,
"e
beascd deopotriv[ cu dinsul, ci el e onr in puterea cuvin- in,tlmpla pind atunci.
tului, c1 are de ce s5-l iubeascH. Ea singur5 qtia. prin ce 'Duemineodr dupd sfinta liturghie s*aur adtrnat Ia. casa
grea'luptd sufletease5 a tr'ecut el 9i a trecui 6i a iegit starcsteluir urnsp1'ezece diratre rmraenii de ilrcredere ai
intrg din ea. breslei. Lucru nernailrorrenit : nu iipsea.u deeit trei din
nia o inspiimint6toare nedreptate ci ,nu poate sd i-o patrusprezeee,. iar unul, din, acegtia era l{ub*r el insupi.
spuni aoeasta si lui. Dupi ce se agezari cr.r toJ.ii impregiurul mesei, Bocioecd,
' O: ai fi voit sd mearg[, s5-l caute, s6-l vad$l orl al br-rnei rindr.rieli, se ridicl in picioat,e gi puse cartea
"om -simteo a lui Ignatie }trmbir irl mij,l"oeul nresei,
sE*i vor,beascd, si-i spuni ce ce gindepte, sf,-i :de c5l5torie
mulfumeasc6. Vefi fi gtiind * zise el s$rtritnreryte -_ de ce ne-am
i\tintea i se oprea ln loc cind se gindea cd tofi vor
- astdzi, qi nu mi.i indoiesc cir pu[in o si st*m de
adunat
putea s*-1 vadd, foli vor putea s6-i stringi mina, nurnai' sfat. Eu ins5, dupA curn cere rindtriaitr. v[ fac irmp$r*Egire
dinsa nu. ci, unul dintre f,runtagii breslei xroitstr€, rndcelarul Anton
fi 9i pentru el Si P-enlru
$! totu.gi, ,ce mul|urniredearmiiestru, Ilub{r, cere sb hotdrim ziua pentru ca fee{,orul sd,u lg.natie
ea dacb atuncio la tdietura s-ar vedea fa!6-n sd facd t5ietura de m6iestr-r*.
fatd si si=ar stringe rnina !
'Fi"*a ei n^dvalni,c6 ieq.ea din ce in ce tot rnai muit la , To{i deterS zimbind, eiin cap, ba Oancea, mdcelar gi
el, nu se putu stdpini qi strigd : ,,Viva:,t !o'
iveal5,,pi nnereu vedea-a fata ei pe Burdea rizind in b5'taie
* Lucrurile sunt, precutfii gtili _* url:ltl sf,arostele *
de joc. in hun* rinduiali. Anii de uaenicie qi i-a fdeut bdiatul
,,n o migelie nemaipomenitd - igi zise ea in cele din chiar la 'casa tatilui edu, unde a stat apoi un'an si mult
urme sb 6i o singuri viald qi s[ amdr:dqti in viala aceasta pe deasupra calfd. A:nii de.sAl&tcrie de asemenea i s-au
zilele -altora, lipsindu-te gi pe tine de cele mai mari 9i implinit zilele aceste. Nu e dbr nici o pedecd la nrijloc I
mai curate mliltumiri !'j
135
[34
nimic rl:avem si-i iertdm, nici si-i trecem cu vederea;
Cind socotiti s5-i punem ziua ? ' rnEiestrul ; apucase insl o dat5 sd zicd ceea ce a zis Si tinea
Gherghit6 cel mlrrinlel se ridicdr _.
Pentru ca rinduiala sd fie deplini - zise el .iute
-
si cam bolborosit - qi pentru ca nici de.ici, nici de colo
ie nu ni se poati face vreo rnustrare, sd se citeascd, dupS,
obicei, gi cartea de c5l5torie, ca si vedem pe unde a umblat
si la cine a ]ucrat.
Bocioac6 cel lung gi subfire incepu si schimbe la fefe'
Asta el insugi'qi-o fdcuse.
Vonbise atunci, pe ltr cuiesul viilor, cu Gherghit5,
ca sd-l scoat[ pe Nafl mdiestru,, iar'in urm6,'dupi ce-$i
schimbase gindul, ii spusese cd nu s€ :poat€, fiindci nu
prea li este cartea in bund rinduiald'. El r'ritase supdrarea
iui de atunci, dar Gherghitd, orn prepuieinic, nu uitase
vorba ce-i spusese. Ce mai putea Bocioacd s5-i facd ?
adeverinlele scrise de stipini in carte, 6i cu cit mai mult
citea, cu atlt mai r:[u i se innoda giasul'
Adeverinlele nu erau, ce-i drept, rele, dar biiatul
stdtuse cite patru-cinci sdptdmini la un stdpin, gi apoi
trec,eau cite doui gi chiar trei luni pini ,ce intra 1a altul.
-- Pare-mi-se - gra'i GherghilEi uiti'ndu-se p'e subl
tot avem ce sd-i trecem cu vederea.
sprincene
- cd
Bocioaci inghili un nod, iar Oancea nu se putu st6-
pini:
-- Ei; - zise e1 * ,asta se intimpld. Trece vferRea
pind ce rnergi dintr-un oraq in aitr"rl.
* Apoi 1 addug[ Birzdu bhiatul din ce sd
triiascS.
Ceilalfi detcrd din cap.
* Putem :- * si-t chemSm in, fa{a
grAi Bocioaci
noastrd gi s6-i facem mustrare.
Eu cred __ intimpini Gherghifd -- cd nu e nevoie
be -asta. BSiatul e tinir pi nensuiat, tatdl s5u nu e nici
ei neputincios : poate s5 mai agtepte.
Bocioac5 0nghili mai rnulte noduri unul dupfi altul,
Putea, nu-i vorb5, sd*l scoati chiar azi m5iestiu pe fe-
ciorui lui Hubbr, fiindci ceiialti erau de un giiid cu
dinsul .gi se uitau qi altfel in gura lui ; se .temea insh tie
gura cea rea a iui Gherghi{i. Nu-i vorba, pulin i-ar fi
136
pilsut dacri Nati va face acum ori mai tirziu tdietura de
ca pe a lui s5 rdmiie" $i n-ar fi fost vrednic de sidrostie
ciacd n-ar fi gtiut sd ias6 gi din strimtorarea aceasta.
-- Sfintul Ilie e patronul cojocarilor, gi-n ziua de Sfintul
: Iiie .cojocarii au praznic marer merg cu steagul gi cn
nluzica- la bisericd, se adund la masd .mare gi joacl-pin5
in zorile zilei urmdtoare sub cortul de verdeal6". Acesia e
un lucru la care nimeiri nu line mai mult aecit Cfrergfiitre,
,Xi l{ubir nu putea nici ei decit sd se simti mngufit=da:cd
f,eciorul lui ar avea s5*pi faci tdietura de mdiestlu tocrnai,
in ziua cind breasla-gi tine praznicui"
g'rii deci Bocioacd voios * si ne facern
- $titi
o zir-ri
ce ?
buni de- Sfintul llie : sd prdznuirn la casa 1ui ,
lJubIr.
. *. {min ! strigi Gherghi{d dind cu pumnul in rnas6
,pi sdrind in picioare.
,
Era lucru minunat, nu se putea mai minunat I Aua!
d-ta ! Neamiul sd dea praznicul de Sfintul Ilie !
- -: Amin ! strigari qi ceilalfi, gi iucrul era hot5rlt atit
de bine, incit Bocioacd el insugi a plecat deoclatd cu cei-
Ialfi, ca sd se duci la Hubdr Si s6-l vesteasci, a$a aum
6tia el, despre hot[rirea luatd de fruntasii breslei. .:
Ilubdr ;;i mai ales Hubdroaie se 'agteptaser6 la o zi
mai apropiatd, gtiau insb sd preluiascd 6instea ce ii se
:fdcea gi erau rnuilumi[i de inrpbrtdgirea pe care li-o fdcuse
: tsocioac5.
Mulfumiti ar fi qi r5mas daci n-ar n:ai fi fost la
mijloc Si gura lurnii qi rdutal,ea omeneascd.
Buna rinduialS cere, ce-i drept, ca despre cele ce se
Fetrec in sfatr.rl breslei sd nu se mai vor6easci;, E ins6
,foarte greu g5 qtii ceva gi sb nu le spui gi cetror mai de-i-
pf,oape ai t5i, gi incd-dr"irninecd dupd-prini nu numai Marta;
ci gi nevestele celorlalfi cojocari gtidu qi spuneau fa toaii
'
lul"1i. gii 91au- p-aci-p-aci s6-i 'mai 'amine pe feciorul
[r-ri. Hub6r, fiindcS in timpul cdldto::iei a unrblait *al *luii
hoinar decit prin rndceldrii.
_.
Luni, lu.Tai departe, i-a goptit-o unul dintne oamenii
rar cre gura Fr lul Hubar aceas[a.
HubSr an fi nrimit rnai bucuros o palmd in fa$a n:1"{ee,.
XHriei"
t\z
 'a

Care va si zicb nu. cinste, ci un fel de dar de mili

i s-a f5cut. uimit, perduf cu ochii tint$ la persida, care nu-l bigase
$i avea.u drePtate cojocarii : feciorul lui umblase in in seamd"
ade\,'dr ho'inar;
"-"D#;ia,--f5rd $i cum oare sS nu r5miie uimit gi perdut ?!
de veste, *1 dil le"T, .s-? {91T1-l} - A$a n-o mai vdzuse niciodati gi 4ici c[ qi-ar ti ifi
daca atunel' chipuit-o vreodatd"
sufietul lui toat6 am&riciunea de odinitlar5, 9i
"t"a
1*ioor.rl lui a plecat fSrd
acun nu mai
de veste
putea
de acas6,
si-l ierte
igi f6cea
pentru - . Nlii mai
fala
era-fata cea plini qr rotundi ca luna : sl6bise;
era mai 1ung5, _um_erii obrajitror ieqeau la ivealij
;il"1";Gi-;usiteti, pelifa obrajilor era mai _albd, subliie gi oarecum intinsij
ruqirrea pe care i-a fdcut-o'
Trebuia s5 se ;a.,tf]", sl-l mustre pe feciorul siu; sprincenele pdreau mai lungi qi mai dese, iar ochii erau
far:f, drllria de Pdrinte' parcdmai mari gi piini de o tristeld care se revdrsa peste
"- ;ir"frri-
sI-Si
pi totugi Lria n.r*i bine daci tru-Si ff,cca datoria toatfl fata ei.
siu era fo'll'te. simtitol-' Simfind cd deodatd toate privirile se indrepteazd
--- *on*, cinrl feciorul
*ftnt
liuliu ii i:5sa, ce-i cllept. lui Na{l.de pirt:rile g9"qiT.T
ptu'trn'tle lul
asupra ei, ea se uitl speriatd impregiur, ca omui care
se-ntreabi : ,,Ce-am fdcut ? Ce rni i-a*intimplat ? pi ochii
fi f;ciirC frr-rnta;ii bi'c:l'''i 5i lipovcnii-ci"'spt'e
i" U*p"f celor doi ani degreu c[i5torie' E] riia' dar nu purca ei se lntilnirS deodat5 cu ai lui.
,ri,o|l'A nimlnui.ii .i* i-au-fosl acei doi ani qi-ee Srmt lucruri care se vdd cu ochii, se pot simti cu inima
ilJ5;il';H;;ft it' ?otg*t'"a lor' Inirns i se umplea gi inchipui cu gindul dar in graiul omenesc nu se pot
;;-;;;;i neagri a*5"i"ititt* ctnd i9i atiucea ryi"l: spune.
tLt"- t"l*tinfele prin carc a trecut $i se gind€fl ca rn Si ne inchipuim cd zile de-a rindul cerul a fost poso-
iat6i sdu s6-i mor{t, intuneciit, acoperit de o ceald deas5, qi deodati,
zad:rr au fost toate'ittti"t* bine ca tocrnai
mai aducd aminte de ar:ci doi ani' pe neagteptate, fird ca. sd gtii cum, soarele sti6bate prin
'--- pli*i""cA diminea"!a nu s-'r mai putut stdpini' - cea|5 gi-+i revarsd lumina plind asupra lumii, incit t'oate
5#H;;;;1; ;j; vacr pe Per:sida qi ar fi fost pe
cea se insenineazl. sj tot ceea ce vieluieqte tresare cuprins
mai mare nemermcie '1"c[ s*ir fi lipsit el insuqi sine de o pornire vesel6,
il;;lt"-"iit-a de a ct ved"c'a' $-a dus dl1r'la biserica ro* A4a s-a luminat fa{a ei qi fala lui in clipa revederii
ila""i."tlx a" 1u l,ipo"u li, oupe ce aici n-a girsit-o' a treeut $r _a$a au tresdrit inveseli{i ca din senin toti- cei adunali
la cr:a de J-a Radna. in biseric5.
de dinsa'
Ginclul lui era s-o vadi ilria ca si nu fie v*zutaorytlnyj . .Era qar95 un suflet str:ibate prin togi gi un singur fior
S-";;-;;;;urat printr'* L"m*oi 6i s*a..oprit in de bucurie trece prin acest suflet.
il,.'Ii;";t;;t*; de l"a ltadni]iiirlu e insb et'rt cle mrre ca sa Numai o clipd ins5. Clipa urmdtoare, rnai nainte de
p"liiJtr""r"-"u iarir-'*"*J iAz* dc lo!i, mai ales cind a-gi fi dat oarnenii searnS despre cele petrecute, persida
egti neam|.
"'-^D;-t;-ar r[mase cuvioasd rqi cu ochii tinti{i spre pdmint la locul ei.
fi fost atit cle zilpilait' ar fi avtrt 6i-el atita Era o atit de aspr5 mustrare in fala ei, incit el iqi plec6
minte ca s5 1nle1";;; ;; itt cind lntr5 in bisericS' ochii ruginat gi porni spre strana din partea lui. Abia
"iipo acesta
toti se uit6 la ef q; ;'i"tiieaba : 'Ctt* virre neamlul acum simlea c5 prea a luat-o oblu inainte gi cd trebuia
aici 'iu*.*ru
"-G;? ce cautir ? cer vrea
?"
mai mult : oam.enii au afiat sd le facd toate ca qi cind ar fi venit aici ca si se intil-
neascd cu altcineva. Intrind dar in stranS, eI dete rnlna
-- cautd "-ii]*i
ce eI.
el s*a uitat spre cu bStrinul B15gu!5, apoi _- peste pulin * ii spuse pe
intrlnd de la dreapta in bisericd,
fundul bisericii, ""J" ,iti* cd e locul femeilor, 9i a rdmas' qoptite cA are o vorbd eu pdrintele Artdrei. Iar dupi sfinta
liturghie, cind Bocioac[ se sfdtuia cu oamenii de incredere
138
139
 dragul mamei, care d-tale ili este nevast6 bun[, iar mlc
mai bun5 mumi.
a bresnei, Na{l Etiricea de Ia pdlintele, Andrei J'a cirle ar Ilublr era destutr de degtept ca s5 inteleaga mustrarec
i*"^ te aici la Radna vilei de tdiere' aspri care era cuprins6 in aceite cr.lvinte 9i destul de cum'
t-"AtiiaT bateasc[
bine te pott'irrit" toate, incit pini chiar: $ Yuu: - : pentru ca 35- se sirnt6mirat
sblade atins de ea.
sida ea insaEi, intoicindu-se acasd, stetea la indolala
oaca tu cred - zise eI -- cd-!i mai sunt 9l an
li pot si gtiu dacS-e ceva la grijloc"-
a venit ori nu pentru dinsa la biserici'
ce este,
-'-SiG;t
el
sd nu mear-
" tqutt
tatd
nimale cuprins de turburare tn fala lui'
ll qU"' Ei acum cit de gr.eu j;a fost
ga-tr-tti-u ei, ca-s-o vadi cel putin din dep^5rt1t.?Jtll; Ce'putea el si-i zici ? Cum, Doam-ne, putea str spun!
'ln citevi'cuvinte ce-i zguduia toatd firea ?
forcindu-se spre Lipova' era 5i el pdtruns de
slmtamrntur -; a,r ---l ziseceba
cd ar fi o tu*"ipo-J,,iib t"U6riu si*ryi caLce
pe inimd cind "--' el oarecilrn lmbr?ncit de gindurile ce-l
dc mult dorea. stipineau €u, aga cum sunt, n-aveam nevoie sd m[ fac
atit o
""--c_i ii era m5celar. -
ttsa iui acum de hot5rirea breslei ? Totuna
Un singur-lucru ' '- Care va sB zic6 -; intirnpini Hubir aprins * agte c
rirrJil-d,ttt va face ieietura de rndiestru'
;il'";e;; ;;;r;; ;;norocire pentru dinsul de a fi fost la mijloc : ti-e rugine de rneseria mea !
fnspdimintdtor' cd el n-ar '= Nu
\

astb'i il intrerupse feciorul iute' Nu aqa trebule

ffi;.ilH;E"i"lii lui ri,clupd
lucru
ce ar rruri tatil trui qi murna 'sH mi
6r
intelegi"
il;;"d4"'r*"i"it decit '

ei" Hub6'r' irisd nu tinu searn6 de tntrerumpe-rea aceaS't8.

"-" 'Inc.tr de mult simfis'6 cd nu prea e fecior*ul lui f6cut-pentru
Ah ! ce urit gind, ce nesuferit sirnldmint' qi eI n'r'l nnai
putea scdpa de simldmintul acesia' miceldrie qi nu'o dat6 se- mustrase ci nu l-a llsat la
- -' Luni tat6l s5u se in- ci vorba a venit aga, ca si se poatl
ie_nserate *l 1.,""n ia tocild cind 6coa15i Se:bucura deci
toarse cu fala intunecat5 acas5' dezvinovbti.
Ai vizut ? ! grdi Hubdr recc 9i aspl'u' Tatiil meu - ur'md etr dan - a fost gi el mdcelar,
Ce s[ fi virztit ? intrebi Nafl, uitindu-se lung la eJ'
-
tot nidcelar a fost pi tatil lui, rn5cetrari au fost tofi -dln
-
.. _. wr]ui rag"t in gura lumii, rn-ai f5cut de risul tutu- fieamul nostru de cincl ne qtirn : ce sunt eu vinovat dacl
,oru, 3et'' P"itt i'oate colfurile se vorbeqte 'ii'iieiDumnezeu riri-a dat un singur fecior 9i m-a pedepelt
hoinar i" iimpr"et -caldtoriei ^;i c[ .nury* .4"
"xp*tt.Jt"tai ba'acesta si n-aibd inimi pentru rneseria pdrinlilor s6l I
'r .1 rt:''Ja'1as6; tati * rdspunse feciorul
"lui'"*rir"taminat pini la bl' niu' Erau sf, te trimiti iar
;G;;:;" - cd arn'cu cine
, s5 seamdn : mult'd inimd h-ai nici
Euqine. Sa-!i crepe- obrazul ! d-ta pentru tocgtul dg
:' -mti r" ia.il uiU -"i vatul, apoi picioarele tncepurd
i"-.ifeto"i".
oas'e gi-!i mai place sS stai de vorbd cu oameni deqtepfl
ti;mure, incit abia se mai tinea pe ele'
-- "j;;;-d
sa-i clecit sd tai carne gi sS sfSrarni oase pe butuc, MamE rI
i zise el stdpiniirdrlll: 5i aduninclu-qi toate tr5iapcd !... gi merge pi mdceldria lui Hubir.
nuterUl.'ni ar't dreptate ! Am umblat ca vai de capul rneu' ' ln gindul lui Nattr vorbele aceste erau grdite mal
[i"ti -a gindease-d ce vreau' Eu qtir'4 de ce' dar nu pot
rnuit a laudd decit a mustrare ; FIubSr insd vedea ln ele
I-a I" tp""ii 1or, 9i clacit
l-ar rnai zicg nirnic'
-..; . ce el fnsugi atit de adeseori le fdcusei
ie-aq spLrne' frudtrarite qi gl
;i;:;; p]lnge dedemitrd. Djta irrsi imi eeti ta.td f iibrajii lui se umpiurl de singc.
Jac[ ai ri irri*e par.inte, s6 simli cd trebuie se lle "ti--11]i:
ceva
, - Si nu te obriznieeqti ctt mine, strig6 el ca iegit dtn
if oitffi;;";d # i;'F, {ii parte,
* fa. muslrarb
nu sii-mi rnai taci ' r "pu"l.l1l
tire, iricit ucenicul pi una dintre caUe ieqiri speriati tlln
pulin in gindutr d-ta-le, iar'a-*i toedtoare, unde aveau de lucru' fi-am spus o dat6. C6'$
iirld .,, Insumi md mirturisesc vinovat !arLasi-le' fi
tatS'
intre"noi' -trag pdlmg, pi nu arb nirneni si ti le ia de
pe obraz,
;";r-;;i """rri*-a*fre aceste' oriqice
adause etr rnuiat, si tr$im tn pace, fie chiar qi nurnai de '[4$

140
 asta sd n-o faci ii rSspunse feeiorul rece -
- Ba
ed md pui ia grea incercare.- Atunci era atunci, iiar acum
e altfel.
Hubdr, mdcelar din buni-strdbuni, inaint6 hotdrtt
spre el.
Nall tinu in fata sa cutitul pe care-l avea inc6 in
rnind.
, * fe rog pe to{i sfintii, nu te apropia ! strigf, el.
Lasd cutitul I shigb calfa, cane se retrrezi apol spre
dingii, ca sd-i despartd.
Ea'a prea tirziu.
Sirnlind pe tatdl s5u in apropierea sa, arunci cufitul
departe de la dinsul.
- Dupd ce m-ai nenorocit, n-ai s[ md mai gi batjo-
coregti zise eI apoi ,si ii d5"du brinci, incit cdzu pe spate
de se lovi cu ceafa-n tocila din dosul lui.
Aqa" cu capul gol qi cu minecile sumese, cum era;
el se depdrta cr.r paqi repezi ql iersi din curte fdri ca sA
se nmi uite inapoi.
XiV
ROSTUT- LUI BANDI
$imbetele dupi-arneazdzi s,dr5cimea, orbeii, ologi,
bdtrini neputincio,5i, copii f{rd de cdp5tii se adunau venind
unul cite unul la portita min$stirii 6i agteptau, certin-
du-se intre dingii, pinl dupd vecernie, cind maica eco-
noama ieqea, ca-n fala lumii si le impart5 mi15, pine;
cite o bucat6 de carne, cite un sicule! de cartofi, de
fasole ori de m5lai, cite un bra! de lemne in timp de iarnd,
gi ciliva creifari, toate adunate {e maicile cerqetoare de
prin piafd, de prin orag qi de prin impregiurime.
Fentru ca binecuv?ntilrile miluililor sd nu se reverse
numai asupra mtndstirii, rnaica econoama lua cu dinsa
totdauna pe citeva dintre fetele cu purtSri mai bune, ca
aceste si irnpart5 darurile de mil5, gi muite daruri a
[+z
impdrlit Persid4 rnuLt a fost brinecuvinta06 de sdracii aI
c[rora glas stri*bate de-a dr.eptul ]s cer.
Afard de aceasta, mindstirea avea sdracii ei' unii edrora
li se dedea joia qi dulrtiraeca, ig" *t$i care c6pdtau ful toate
zilele prinzul in ministire. Intre aeerytia din urmd era
- Reghina,
qi cu copilul ei, Bandi.
Cind a venit. in rnin6stire, Persida a gdsit*o pe Reghina;
cu copilul ei, atnlnci bdiat de r,reo patru ani, Ia uga buc6-
t6riei. Ani de z.j,le de-a rindul Li-a dat nrincarea 9i nici-
od,at5 n-a putut si se uite la ea fdrd sa si tremlre cuprins*
de fric6-
lMaicile o ptiau pe Reghina, care fusese servitoare
la Rad:na, fsnei* voinic6" frrrmoasil i in toati firea,
Clind a n6scut ins5 pe Bancli, ea a rAm.as paralizati de
o minl $i de irn picior, slrjmbS. de gurd 6i carn, smintitE,
incit abia te mai puteai intelege cu dirlsa. Degeaba ai
fi intrelaat-c cine e tat6l lu.i Bandi, e6ci zicea totdauna
c& nu gtie, gi tot;r-rqi $i inbea copilul atit de nruit, incit
iI linea, chiar qi br5iat de .1apte ani, in bra-te qi nu voia
niciodati s5 m[nince i,rlai nainte de :r se fi siturat el. ,,Eu
rndnirre ce r6mine !" zhte,a dinsa"
Citeoela,td, a$a clin senin, o apuca eeva de r5minea
ca-nfepenit6; cu ochii sticliti, gi vorbea intr-aiurea. Atunci
spunea curn a fugit ;i a rdtiicit zile ;i nop{i pnin pddurea
cle la Cladova $i cum n*a mai voit s5 moard c$nd qi-a
vdzut copilul voinic Ei frumu;el.
' $i in adevdi' Bandi era bliat voiinic gi destul de
frumos Ia chip" dar fricos, lini.stit gi atit de tdeut, incit
rar iegea vorbd din gura lui. N-ar fi fost chip ca
cineva sd-1 depdrteze de la mumd-sa ; gedea lipit de
dinsa ori o linea de poale cind ea se ducea pe chinuite
undeva.
Bandi era b5iat de vreo opt ani cind Dumnezeu s-a
indurat de a chemat la sine pe muma lui. De aici
inaj:rte eI se linea ca un c5!el dup6 maica Aegidia,
care pes're citva timp l-a dat ucenic Ia un cizrnar.
Deprins a se aJipi de cineva, Bandi n-a putut s[
rSmiie la st5pin gi a fugit. dar nu s-a mai intors Ia
min*stire, ci a rdn:as apa r5z1e!, triind din rnila oa-
menilor qi addpostindu-se azi ici, rnine eo&o. Cind vedea
vreo cSlugdri{5 9i mai ales pe rnaiea Aegidia, el fugea
1,13
 euprins de fuicd qi se ascundea. Astfel la mindstire i ' Mergind apoi spre casd,'\ii, eP se lncredinlE -"i 'qi*:
s-a 'perdut incetul cu incetul urma qi nirneni nu se rnai
-
,?ul,-'reriot singur f"-"op"f deschisese' Vorbdpet
,se gi r*spunsui
gindea la el. nu era nici acum, dar p$rea foarte .crlminte
Abia acum, in Sdptdmlna Patimilor, intorcindu-se de
_ Ljno-vq, ;i1" I"i erau bine gindite, oarecum bdtrinesti'
$ _Persida l-a zdrit stind cu undila pe lirmul Viala lui sufleteasc-a ""u insS tot tu" d" m-ai nainten-
Murdquiui din jos dc pod. si in curind Persida a ajuns sd se cdiascd de a nu-l
Trecuseri vreo trei ani de cind nu l-a rnai vizut pti"au inailte'.-Ii era oarecum fric6
fi i;;";-;-$i pnqtif
un fel de boais
q_i bdiatul crescuse in tirnpul acesta peste virsta lui, J"-"r. aiipiiei catie hititu ut* Ia dinsul privirea
dar tot il recunoscu dupd piima ochire :gi ii trecu p"r.5 :
*,rft"t"u""i, qi ea nu mai Pqlea. 11,, scape -de
un fel de, sdgeatd prin-inimd. Vedea pe Reghina it"Uu, Lil;;;ilrut, ii tu"*intea oihii sticlili ai Reghinei'
-:l'pu**, nu-i voiba, coqurile- Marei in Piot:e
.numai pele gi oase, cu fala galfddd, cu gura strimbi, EL f-*
in graoa'
c_u ochii sticlifi, qi iar o ,vedea ritdcind singurd, dezn6- tnserate, ie aducea acasd, '$idar le f[cea toate
dijduiti, cu rnoartea in su.flet, prin pddurea de ta Cladova. ;;-;t;;;;. in fuga mare ca se uita,. intors acas6' cu u?
Ii venea sd fugd qi sii nu se_'irai uite inapoi, ii era insd i"f" a" i"g"ijitu Ta Feisiai,- qi cind s-ar fi temut ci
rnil6 de sdrmanul Bandi rsi ar fi dorit sA afle ce s-a fdcut ln lipsa lui i se "*,i"ii*pta ceva' Astfel dinsa nu mai
el de cind nu l-a mai v5zr"lt. putei sd scaPe de ochii Iui'
Bandi, v$zind cd se uitd mai intins Ia el, s-a:speriat "*"i1"*i""da tomii, dimineala, cind a dat ochi cu dinsa'
ef '*t"--lo"rle nelinigtit, iar'-dup[ ce dlnsa
ea fdcdtorul-de-rele care se vede'ta{i in fafd cu irm[- s-a -intoql
Ytorii lui, apoi recunoscind-o, lqi adr"rni undiJa, gata a" ii rit""ica, ei ;;;t, parci lb-ar fi qtiind qi simlind
de a o iua la fugd. intocmai ca dinsa'
Ea-i fdcu sernn sd vie Ia dinsa, gi el se apropie "'-M;ti
toate,
dupd-amiazSzi Mara .s'-a-intors a'casi inainte
umilit, fricos qi supus ca Ltn cine chemat de stipinul sdu. de vreme Ei cu fata oarecum sperloasa'
Bine, Bandi, * ii zise ea * dar tu ce faci ? -" Ii"*;; ul" ,i""u"- toti, s-a.. certat cu fecioru-l- *.:.t];
- -dac[ tt cap
."r"-l-*'-l'a"it Ei'era .sd-l injunghie .cLt'laun.tintl:'
(rrJ-

;* Dar unde ai unrblat de atita timp ? ;tt ;; 'Oitttto

una calfe n-ar fi sirit
:- Pe aici, pe Ia Lipova qi pe 1a Radna. --
ca s[-l
"N;scape.
:* Dar din ce ai tndit ? p"i'r,'ea lucrul acesta, '5i totuEi -91 ,It^*TTi :::
:* Din ce hm cdpdtat. nrinsl de sinrtimintul ci o mare nenofoclre l s-a trl-
* Nu vr'ei tu s& vii eu rnine, ja rnama ? il inh'eb* iluiiirrir, ii;'ilal;it nu cunrva fjica ei
acase, pentru ca
ea induio.Satii. sa iitc de ia allii celePctrecutc'
Er-" in fala ei, in ochii ei qi mai alcs in glasul ei , Pcrsida o ascultd rizind cu ironre'
^
atita dragoste, incit fala bAiaruiui se lumini. Minciuni ! ;;-;;:-Minciuni neluginatc ! strigd,nlai
*
' tarc. Nu o Hubdrirall in stare s[ faci ]ucrul accsta ! ba
_.El_dete {y g"p, eia itrsd atit cie miqcat, incit,nu Xlutu
si-i r"Sspundi qi mari stropi de lacrdmi se ivird in 6chii rnor,cLl dacl-i adevdrat ! Nu crede !
I-ui gi se strecrirard peste obnajii ir.;i bltuli de soare gi Nici nu ,"uauu-"plt*icla, dar ceva tot i;rebuie sH fi
de vint. fosf io mi:roc, qi inccou si ea sl tremure'
lui Bandi' carc' auzin€l-o
, Barrdi, ii zise ea ; rle ce pllngi;, eS n"am , . octrii ei se ";tff;t"p;; pragul
- .::faeNuinicip1ing",
s{-ti un rdu ? tare, ivise in caser'
'."':-;;. maira *A''duc
vorbind se
urmi ea cuprinsi de o por-
ai fost aiit de bund cu ea. 'rritJ"o"i"qitiriu-i.;t -93 ."f1" .aaeyalyl de la oameni
Fersicla se eutremurd.' ;; t; *iitt. mui.u A6gidia trebuie s['gtie'
144 748
[0
 tirnrure' in apropierea rninistirii' ea
Sositd pe celdlalt dinsa' Plecase cu
D, r* ce te pr.ive^;te pe tine ?
.1 ! intimpind tr\tfara, cLr: se intoarse spre eandi"u"u "iutgu-aupA -era ca si cdzut din cer'
prins5 de grila. eI de acasi, qi totuqi acurn ii
Peryida se opri in f:rga ei gi se uit5 lung la ea. 11 cur,ro.lti tu"*'i;t""u? ".
pt feciorul m5ee-
- Htlb*r ?
larului sdu fiindci
trebui sd simtA el clac-ar afia c.d *, *_rrrr * Pe I{ub[rna!I, care a bitut pe tati'rl
d-ta qi eram s6 sar cu cutitul asupra d_tale.certat Ori
cu
nu a fost rdu cu *,r-a1'JT!t'ii."i ""
ochii plini de vdpaie'
de fiori'
este adevirat, gi atunci {,nebuie s$-ti ^scot cit msri curind De unde qtii't'iif*"i' ftt""fa dinsa' cr-rprins5
ql glig lY:
gindul acesta rlin cap, ori e adevirat _ urmA ea in_ - $tiu, -iiJili*"*1i-"s:a a- vdzut-o plingincl
grozitd r".;- ;;;; "i*pu'"tt intors acasi qi l-a batut pe
* De - gi atunci sunt ;i eu vinovatd !
ce si fii tn vinovata ? ! sirlgd l\{era ca scoasd eI. E om r6u Hr-rbdr'
din fire. Era parcS vorbeEtc intr-aiurea b5iatul' qi Persida nu
-- Fentru cir niciodatd nu gi-an fi perclut rostul dacd roui ."t&o si uL'mcze volba cu
el'
n-ar fi avut nenoroc,ir.ea de a rla cu ochii de rninc I schinrbind vorba'
o-'I* nl-1il "t*e ea'
11 cunoryti
Mara se cruci cie trci r:rri. una dupd alta.
3g:tf"liuil iT'u""i si-I-cina 'mi intorc dearlafi'mi-ei
^".1ytl-.ol'itiuncle
td-ne, c[- eqti milostiv5. ]iu inai. sunt caie gi aite fe_ sh-i spui s[ m5 -';.;;"'*;i'
mei pe lume ? ! Dac6 n-ai fi fost tu, a, t']ort -ofta. in dosul Sar[r'iei ?
Daed. n*are minte, nu are ! De ,ce nu "ittitu,
Ei_au iqiili Bandi dete din caP'
;i sir m[ agtep{i
din fire ? ! "flii Dar sd nu s$ui niminui nirnic
*. Pentrn cA numai pe r:l l-aur adimenit ! ii rdspunse -
si tu acolo.
Persida dez.n5ddjduit5 gi-qi lud manteia ca sd plecc. insr-r- " Bandi dete clin cap'
Du-te nanailvqi umbl5 iute I -- zise ea' apoi
fitd de Bandi. snre 'iryi
minAstire' iar
IVIarei ii venea sd i se pund in cale - cu inima lireieitaLri
ritrn5. ";;"i ch'umul
;i sd strige cd
nurnai pesle tmpul ei poate s6 iasi din casd. Dar de Bandi porni z[pbtii"*"a srabit "i'" tttt ;lie incotro
ce s-o opreasci ? ! si -rtici
-" apuce'
nu era lt-tclu u;or" sir-l gJrseascl pe NalI' tatal siu'
Haid' ! cu
noama- prc;stiiie-*acestea
zise
- din cap.c-o s5_j,.i scoatd maica eco-
lasd., Ieginci rtunci' ;"d ncnoiocita ccarLf,
:il ci zaD[]ci['
diu curlc, Na{l a stirl -
pi lumea;
Persida detc cr-r inCdrdtnicie {in cap ;:i plcci cu pas V*zlndu*L, t,,**ai,lr;i -s-a oprit clin drurn,
-"" siiu
iute gi apdsat. a"riiJi.*-'a*' * *ri* petrecut. a incepu,t s6 se
Nu ! nimeni nu putc.a si scoatl. clin inima ei sim- adune i* fala if riroi putea sd stea p9 qln:
{6mintul c5 a fost nenorocitd pentru casa rrri l{ubir
""-

c1.iri : trebuia si t*0"' O" p"i"itiiu

"ou"i. scri'rtil'oare gi' f5rb
clipa in care ea s-p. niscut. ;;^; ;; r.rai ginili' plecfi ipte casa lui oancea' eare
era ucenic qi linea la el
Pe drum spie poC inim;r i _qe bdtea din ce in ce f,usese caifs la di";ii #";i;J^a
mai tare. Din ce in ce tot nai mult o cuprindea osi Ia, mum[-sa.
Aci a stat prn5. pe-nserate, cind s-a dus la Griner'
mintul c5 acuin, acutll se hot,iri-.qte viafa ei, gi simfrii- sute cle florini 9i apoi
era parci se afld la- marginer unei prdpdsrii gi nu seii
ial.' ca sil se imprum;J';" citeva
-A of*."-si si se c1uc5 cleparte de lumea aceasta' in
care
mai poate finea, trebnie neapi::at sd_gi la avint spre nu ariea ce s[ caute'
adineime, iar vedea in fala ei pe Burclea rizlnd ln "- lna.i
P,lirii ir, ,rr*a-o"rrcea a plecat qi el 1a Hub6roaie.
b6taie
de joc.
147)
146 I0r
 Nu intra in mintea lui gindul ca Nafl sH p$rdseasci
pe mt*m,d-sa. Degeaba ii spunea Nafl cE el cu tatdl '-* Asta .-:: zise ea '- e o nebunie' El este bdrba+
sdu nu se mai poate impdca gi cd mare nenorocire
s-ar intimpla dacS ei s-ar mai intilni : Oancea tinea ' '- de' sine,'
s5-i impace, ori s-o facd pc Hubiroaie sd-nsi pdr{se'asc6 VutUetc acele eratl grdite cu atita lepddare
bdrlatul, care atit de mult ii amdrise viala. r'll iltita umilinli "t=qtii"uttd, incit Oancea r'dmase,,.ct"t;;

$i Natl avea dreptate.

Lovindu-se in cdder-ea lui de masa tocilei, Hubdr se "'"]:u3;lftb.rmrr"r"., va voi s[ mi mingiie - urtn&
r',r pcstc pu{in -- ii va in'lpdca qi pc ei'.
r[nise -rlu Ia gap $i z[cea in pat, Tocmai grea nu era gtiuse NalI cd ;#";il;'iute- tuttu''ile' ochii i se
rana; bolnavul ins5, rdu cdtrdnit, era cuprins de fier- rrrrrulurl cu toate u"".t" de lacrdmi cind Oatrcca ii spu-*e
binteli gi stdruia cu indirdtnicie ca fecioiul sdu sd fie lui'
;f''.;i;;;;-;; n-a fost in indoials asupra cu Bandi
fdrd de intir:ziere arestat gi tras in judecatd pentru c.6 Marti seara, cinJ- Fersida steiea i" ."q.pyl
a ridicat culitui ca s6-1 omoare.
,'.,,ruii,il^$;;i;".G cu capul ie?eT.*t^
in pumni;i frr-
Hubiroaie plingea gi nu mai putea sd vadd pe ni- in fala lui oancca'
meni in ochii ei. Ii venea si intre in pbmint de rugine i;;;i;;"d;';iLrI-ru""i"mdri sufleteeti Griner -;i era-ho-
qi era ln gtndul ei hotdritd sd vindd Casi qi miceldrie, -ca cinci sute
Lu&s€ J" ilo"i"i de"Ia-
riirii; i"a"ia O.,pA inse"are, sd plece la Arad 9i de
;ii vie, gi pdminturi, gi prunigti, tot ceea ce a agonisit" irr:olo la Viena.
qi sI se ducf, undeva unde nimeni n-o ptie. $i iar-stetea
ii,'o hot5rit 9i nu Putea s[ -rinduli
Plcce'
lra
.indoiald, ii p5rea peste putinld ca Na!l, copilul ei cel In""r."." in mai multe s[ scrie qi -nu era
duios gi atit de blind, sd fi fdcut ceea ce toli spunieau,
t" ;ilrc-it ingire zece vorbe' Atit ii p6reau de seci'
Oancca i-a vcnit dar ca trimis din cer-. El stia ade- puse pe incit a rupt
vdratul adcv&' gi inima ei cle mamd simfea cd nurna! ;rl,i|, rlc mincinoase vorbele .hlrtie,
il;'".;; din urmd hirtia, cuprins de gindr"rl cE putin
a$a cllm spune el s-au putut petrece lucrurile. s[ fie
* Da ! * zise ea cu fa{a inseninati -.- Nali n*a putut ii ;r,,*ii dacS ea nu simte c[ nu poate adevdrat
sd ridice culitul, asupra tatdlui sdu ; el nu putea s6 ('('(,rt se lumea spune.
r\u arunce cind a vbzut ci tatdl sdu se apro- -.- Oance, grii el in cele din urmi cu glasul
nie. Minte -cu{itul
bdrbatul meu ; minte calfa ; minte uceniiul ; -
trrr.r:at * a$ mai ivea sd te- loq quY", dar
si nu spui
du-te, Oance, te rog, du-te qi le spune c6 au min!,iti
,
- rritrtiinui in lumea aceasta. M_ai inleles ? NimSnui in
ca lumea si gtie adevdrul !
Ittrrlr:-!Mi
,, Ea era -impicatd,^ea-l ierta, ea ii dedea dreptate qi-tr qtii * rispunse oancea 5- ca gi cind ai spllne
plingea; ,cind insi Oancea aduse vorba la impbciciune, rrntri nrort.
ea dete adinc mihnitd din cap.
-* Nu, * zise o minune ar'trebui sH se in- ' - Tu cunoEti pe fata Marei ? intrebi Na!l' mirat'
timple pentru ca tatdl sdu s5-l poatd ierta : s-ar in- '..- Cum si n-o cLlnosc ? ! rdspunse Oancea
vinovdli insu;i pe sine gi asta nu-i in stare sd o taca" Auzise, cei drept, qi el ceva, dar era de rnult de
* Atunci 1as5-l in qtirea Domnului, grdi Oancea, rrlttttt:i s;i o uitase.
Destul te-a chinuit, qi tot ili este feciorirl mai mult - Ai vorbit vreodat6 cu es ? urmd NaIl'
decit el ! . . Niciodatir !
Hubdroaie se uitd miratb la el. .-- Nu face nimic. Te rog s6 cauli a te intilni -eu
Nu-i venise niciodatd. gindul acesta,
putintd ca cineya s5-1 iiibd. -
,,si ii p6rea peste lrr, cil din intimplare, - m*ai inleles ? _- ca din ln-
lfrrrPltrc, ca nici ea, nici ailii si nu bdnuiat:e -:,1,,":
1,.-rin ti':mis, gi s6-i spui cum s-au petreeut lucrurrte'
148
149

' Oancea gtia cE Nagl .e hotiiit sd pnece peste citeva
ceasuri; el insd nu credea ci va pleca, ba chibzuia fel
fei de chipuri de a-tr opri Ar fi putut dar si le
{e
lase deoca,mdatir toate incur:Cate, run se putu insd ,std.pini
Bi fdri de veste ii scipard vorbele :
De ce si-i spun
*- Nr"r mai intreba? .de ce * gr*i Nall * fiindcd nu
pot si-fi spun 6i nici ,fu n-ai fi in sta:e si m5 infelegi.
rg ,pot s5 vorbesc cu €a, gl m,i-ar f,i foarte' greu
€r
dacti gi dinsa ar cr.ede c-arn s6rit,cil cr"rfitrd la tata.
Oancea nu mai zise nimig de6i rumai cu rnare ne-
voie se putea stdpini, Ei astful rdmaseri iar t6cu{! fie-
care .cu gindurile sale, in odaia pe jumdtate iniunecatf,.
ln vremea aceasta Bandi alerga gtirieind din ,bdiat
tn b5iat gi ddduse .de urma c5,utati cu atita neas_fimplr.
* Care rra sf, zic6, o sd mi-o faci qi asta ? intrebl
Nall in cele din.urm5.
S-ar putea s[ n*o fac ! rispunse Oancea cind eapul
-lui- :Bandi se ivi in ,u;a crdpatir gi doi ochi c6prui- se
indreptand {intd spre Na!I.
Na'[ tresdri, cuprins de un fel de *pairni, qi se ridic5
in picioare.
, Ii era, cum s-a uitat aga prin amurpJ, parc[ vede
ochii latilui siu ryi fird de voie se dete un pas ina-
poi. Uitindu-se ap<ri mai cu dinaciins la bdiatul- de care
nu-si mai aduceu :rminte, el f5cu iar un pas inainl.e ;i
intrebd :
* Cee?
Si vii cu mine, rdspunse bdiatul.
- Unde ? clcrlc, maici ! Sun[ neinciuni grdite de guri piznrdtarele
-* Vino numai, cd vei vedea, grdi iar biiatul.
Era de necrezut, era peste putinf6, 5i totugi Natl
ptia unde se duce, cine*l cheamd qi nu mai era-n stare
s5-qi dea seam6 despre ceea ce face, ci porni, fdrd a
se rnai uita Ia Oancea, dup5 Bandi, ca dus sd-;i ia
osinda de moarte.
$i mult a trebuit s5 stea cuprins de zbuciumdri su-
fleteqti in dosi,rl Sdr:ir'iei, stiind aci.lrn pe eine aqteaptf,
Bi aqteptind in zadar.
Frea se petrecuserS. repede lucrurrile, qi Persida, ,cea
altfel attt de ehibzuitd, n-avuse timp s6-qi ,dea seami
150
rft'spre ceea ee voiegte, sd*gi croiased utt plan ryi sd-qi
,i.ftTi" puterile: Stapinitd, numai de g'indul c5 toate sunt
i"in.i"fii qi e* luer;rile trebuie neapdrat s[ ci se pund ia:r
trecdtorii
in calea cea bunff, ea n'u' bhga d'c seam6
rrt, ttUtijali d,ir96 dinsa, iar sorl eare ii deschisese
"iia
rit*-'i;a*e*t"i t"pi**5 de spairtd eind a dat cu ochii
tlt'rta,
l\{aica Aegidia se afla singuri irt chilia ei'
*- Ce e ? ce s*a intirtLplat ? strigri ea speriatd de
Pelsiclei gi de miqcdrile ei.
---'Plrsida
frrl,.r
se opri in fa;!a ei, inalt6; plini de puter"e'
' " tremurind
rllrr din ce in ce mai N;t::c.
N; qli* .* sI,-i r&spund*, ct-+ur- si-neeap6,,' Se. ci[-
.
rlusc de go.I, se uita in oehii maicirii Aegidiei' ryi nu'
lr,itca declt s* sp-trn* adevdrul' lideseori a si,rnlit ?cuy'
i,r iirr,,pu,l din ui'm& e6-i iubeqte, niciod*tl insd'covilgi- siry!{"
rrrintul acesta n-a cuprins-o cu putere atii de
- --nt;t n"*, s*b oihii scrutilot'i ai maic1riiseAegldiei.
i,,iir"
"o acopert fala cu amindoui rniniie Si lisil in
gcnLrnclll la lfcioa'rele maiehii.
lVlaica ,{egielia se pLeeb adinc ind'-rii4atir sprg' e1.i
rl*6cla1[ insd"lresd,::i cjlgvitir de Ltn jr''ngiri" se indrept&
si lirnrase rece si cu flrfa asprit.
Ah ! ce ulita neLrorocire, grli dinsa incet 9i ge-
nrirrcl. Care va si zrcd e adevSrat ? Ttt, Persida, tu'
l',rt,, mea, ai putut sb te uili cu ochi doritori la acel
r:nr clcspuiat de toat8 sinrlirca bun[ !
aclevdrat ! strigd Persida qidicincl ochii spre
- l{u-i
rlinsa. Nu se poate t $i dacd ei a ridicat mina asupra
l,nlalui s6u, rni omor cv zile, m[ ir'rgrop de vie' Nu
si liittvoiloai'e !
Nu te ingela, fata mea, tu ins6{i pe tine, iqtim-
;rinir cilugFrila.'llub5r zace greu rinit !a cap, gi el n-3
irrrlut si se rAneasci insuEi ,pe sine. Ordgicum s'ar fi
ixrh'ccut lucrurile, chiar Ei dac-ar fi minlit tatd| e o
j1r'r'ir pedeapsl de Ia Dumnezeu ca tBtdl s6-9i invino-
v,i1casc6, fie ehiar gi pe nedrept, fecicrul, 9i tu, eopjl1
ncvinovatir, trebuie sd fu"gi qi si te depdrtezi cu gindul
,lc aceasti familie atit cl=e greu certatd. Dumnezeu cel
rrloirte;tiutor nu pedepse;te lara de vin5, qi greu afarA
151
 din cale trebuie sd fie-p6calql p" care au sd_i spdgeascE
Pcrsida ii s6rut6 in mai multe rinduri mina, hpoi
:i.',11.1",_f.1ce si tu pdiitaed ta'aceasta
ou-le cu rnrma gi cu gindul de aceia pe$d$;; ;ffiff;- at. rlt.plrti cu pas'ugor gi astimpirat.
cai"e purnnezel Sc inseraJe ciria 6a inceiu a trece podul, o seerd
i-a depdrtat de ia sine. lnchiae_tioctrii,
--- -- tirrlltitl qi cSlduroasd. Apa Murdqului, iinigtitd 9i ea,'se
clepSrteaz5-fi gindul, stdpine5te_1i'inima i ";;-";_i;;;;, n'viirsa oareclrm pe furiSate qi numai pe la pontoane
;rlt,oq;c6ia abia simiit. Din-cind in cind se arunca-
pe ici,
{intd la fereast'a din carc pti*o oita-lii-ftt" ;i"'ii' luciul ei qi iar pligcSind
vdzuse. i,r'<'irlo cite o mrean[ peste
-cddea
irr valuri. Liiiecii iegiti de la Sdrdrie fluturau mereu pe
. : ;iNucapolaiurincr
lncet
$i n.u pot ! grdi dinsa in cele din urmf,
prin t:,i-. E ;; blestem pe canutr rk.irsupra poduiui, iar'dincolo, peste Murdq, cinta o pri-
meu .9i-mi e adeseoii ca qi cind vighctoarc.
"d" l'randi nu se vedea nicdiri.
a fi "nu"-i""i'":;t"
niscut a.; fi fost osinditd-- sd ,;i;; #;;;;;
cu'r5
dinsul. Maicd.! urmd
.apoi riclicindu_s;.-1";;;;;
I)crsida se opri neiiniPtitit.
6i i'5irind vorberc cu vioiciunc.-'-wti-e, Nu mai incipea indoiald c5 bdiatul a gdsit pe Natl 9i
seam5,-.nesuferit ace.l gp pdtima; ii"i^ J"u t'ri rrmindoi o agteaptd ir-r dosul Sdrdriei'
,si polnit"i"a-
;d; ,p;; I,la r"Ssufid o datd din greu ; li era parci o-neacd ceva
'ia1i firri de friu Ei ttiu b;r nu p.iior.,., sd ne aprooiem
fdrd ca sd ne izbim-unui cre auui. i"Jliir"ra"'JJ";;iii
suferind, mi simt dusd_ de .-
' '*-mai
gi nu gSseqte aer.
Wr.t-.e poate ! gopti ea. N-ag fi vrednicd de lumina
clinsul.*Ce si fac, maicd ? ! Cd; n;r;
-;A covirpitoare spre, zilc'i daci l-ap pdrdsi,;i eu cind toli il nedrept6lelc...9e
..up de ispit,ire ? l'irr:c el in dezndddjduirea lui ? ! Da ! are maica Aegidia
Du-te,
:f,nchide-te,
"-- fata mea * rlspunse maica^ inAuiog'aia * rlrcptate, mai bine ar fi pentru mine si fug -d" dar nu
cind te cuprind asemerr"" porniri, tn bise_ lrr-iq; ierta, urmd ea luindur-qi avint, niciodatd"t,
nu m-at
ric5., ingenuncheaz5 la icoana ]Waicii preicurate, rt,r'ta gi viafa intreagd mi-ar fi o necurmatS mustrare.
riAica-ig
cLl inima qi cu gindui spre l)ninnezetr, roagd-te gi Ca clusi apoi de o putere tainicS, ea se-ntoarse si o
rnereu
te roag5, cdci nimic nu-poate covir;i pute"rca Jg;;l;;; Iuit cu paqi mari, hotdri{i Ei iute cSlcati spre Sdrdrie.
pornite din inimd curatd ! AltA scdpare nlu ai ! Na!I,- care aqtepta chinuit de indoieli, tresdri cind o
Persida incetul cu incetul se potoli gi
o iinigte senin$
.
ziri din ciep5rtare, apoi rdmase ca infipt in pSmint, iari
se revdrs5 in cele din urind. peste fala ItiLndi fdcu inviorat citiva paqi, ardtind spre ea.
ei.
-_ Sdrmana trrea mami ! grdi dinsa in ceie clin urmi. * Ce e. Ignatius ? grSi dinsa' Ce s-a intimplat ? Cum
Mutt s-a ternur dinsa... ri afi ;" rr cizut o atit de groaznicd nenorocire pe capul tdu ?
;;;;;i
simldrnintui cj rcpaoslrl sufjctcsc numai aici, *"""o","01 ffra in acel ,,Ignatius" pe care nu-] mai auzise de la
gurite nceste, a; pulca si{ gdscsc. inti.e zi_ rrinrcni, in tonttl cu care vorbise ea, in intreaga ei fire
, Maica Aegidia flcu un pas spre dinsa qi, eil ochii ;rlita chldura, atita inimd deschisi, o attt de curatii iubire,
rnuiafi in lacrdmi, ii apuci cu amindora *ilrii" lrrr:ii el rimase cttprins de uimire 9i uitindu-se la ea ca
lrr o ivire mai Prestts de fire.
pi o sdrr.rtii pe frunte. ""p"i
*^A."ulta si fie * zise d?nsa * cel -*- Tu nu ai ridicat cu$itul asupra tat5lui tdu ! urmS ea.'
l.ra1l gu)d cic scdpare, qi din unni aX, Nu ! rispunse el uq;urat. Il erveam din intimplare
atunci cind nu_[i va mai rI- -
ln mini gi l-am aruncat cincl el s-a apropiat de mine"
rnine nimic, sd-!i aduci aminte cd sfinta noastri
bisericd atunci, s-a r5nit el ? urmi ea'
prin:re5te in sinul ei pe toli cei
ce cauti mlngiiere gi --- Cum,
Nu ,ltir-r ! rdspunse cl strimtorat. A voit s5 mi
ari;ipost. / lriitmuiasc5 ,si eu l-am depdrtat de la mine. Se vede cd
15t 153
s-a imped€cat de tocila care se afla in dosul lui qi s-a
lovit cu capui de peatrd. ! r',rilil,it, gi grozavd nenorocire mi se poate intimpla' E
Persida*qi acoperi fala cu minile gi tot vedea parcd rr,,rl,iiimintiior: gindul cd nu poti si triieqti in pace cu
lrr* fala ei singele fiqnit. i',,,:ii'ri,,t" tdu, d'ar mi stdpineEte gindul ?gesta
pi mi-e
* Ah ! ce nenorocire I strig:d ea ingrozit5. Cuprinsd ir,l,.rrr,,rri pat'ci t-,.u mai snnt in toati firea' Un demon ne-
apoi- de o pornire neinfeleasi,-ea fdcriun pas *pr" ei md ttrmdregte ;i-ni reaminteqte mereu suferinlele
ca Fi cind ar voi si-i scoatd ochii cn ghearele. Nemerni- 'i'rrrt
l)r. ('irre muma inea gi eu 1e-am-a"Yt qi le vom mai
avea
cule ! gop,ti cu patim6. Ce ai: fi fost aclercd cinc[ te-ar fi ,o' l,,*o lui: mi insp5imint cind n"l6 gindmc la el,-tremttr
1.,,,,1t il vdd gi-mi vine s[ fug cu ochii lnchi$i eryd
pSlmuit ? Obrazrrl t6u n-ar fi fost el oare mai curat clacd, ajung
fie chiar, U pe nedrept. ar' {i su,te.r'it cu fiiascl rdbdare; l l'i singur lcu dinsul. Asta e o boald fbrd de leac, un
palmele ? Trebuie sd-i fi zis ceva. ca s6*1 scoli clin r{bdare, lrk,st.cn greu pe capul rrieu : .nu*mi mai sta in cale ;
qi pdcatul cie-a fi scos din pc pdrinteie iiu e ciestui llsii-m[ ib nrd-duc fonit de soarta mea qi fugi de minq
'iibd're
de mare ca sd fie rEspkitit cu palm,e. ;i uu te ruai uita-napoi ';i-nchide-ochii, ca s6 nu mi mai
, - Am fdcut r5u .* r'Lspunse el tare s;i fdrd de vlzi. si alung[-ind clin gindul tiu. Tu eqti prea bund pentlu
govdire _" li md chiesc. rrrirri,_- stri[a el dezndrl[jduit - li suflehri tdu cel curatse
Persida era invjnsl si muiatl. Ifi'.:i cu to-ful altul omui r,prrlt:ir insu.sl pe sine prin gindul de.mine I Fugi ! ,
pe care-l vedea in fala ei, biind, dLri<,rs, pultert dc cele mai" Uitindu-se. cu ctchi mari $i induioqafi ia dinsul, Persida
bune porniri. rrlirrclc;r una cile una vorbele de pe buzele lui, qi cu cit
* Citd durere nlle ,:i lie gi s6rmrnei tnle mume qi l,r',i n*u'e er* dezndd[jcluirea lui, cu atit ru*ai senini se
citd mulfumire diavoleascl"t oanr.enil.l rai din :fire dinlr<r [rrt'r,l fa{.'t c'i.
singuril ciipi de nechibzuiuli, urrnA ea incluioqati: Tu s6 --- Nu ! griri dinsa in cele din urmil cu liniqtiti ho-
te duci s5-i ceri ierfare, sii i-o ceri mereu pintl ce nu !i-o lririrc. N-am sd mir insp;iimint, n-am s5 fug' n-am s5 te
pirrrist:sc -_ zise ;i-i apuci mina gi se allpi de el gi-qi
dd...
* $tiu ci in zadar mI voi umili ._ g.rdi dinsril _. urmf apoi ca
lntrislat * dar clin iubire citr"e mama si r:itic, tine am irt,c,r-r gingap brair-rl peste gitr-r1 lui. Ah !
s-o fac pi asta ! rltr,rir-n alt5 lurne -_ ce adimenitor e gindul ci am sd te
Are si se rnoaie. zise dinsa inviorat{. Mair:a Aegidia rit',t, ctin intunerelcul in care ai cizut, si-!i luminez vialq
-
gi pdrintele pleban il vor inclupleca dupi cc vor fi in_ rri tt' vlcl... iar69i voios ca odi'nioard' Am eu' eu am si te
credinlrati ci e";li napirstuit ! ricot. s[ te luminez, sd te v5d' Uite-te Ia mine Ei ride
El se uitd iung Ia ea, mai intii cu un fel <.le mirare,. |unr eri ris atunci cind ne-am intitnit pe pod. Ignatius !

apoi cu mild qi rizind in cele dirr urrna cr: .mrrriciline. rrilr,-tr: ! adause privind cu nebiruitS staruin{a in ochii lui.
* S6rac de sufletul tAu I gl{i el inccl. Cur:lt pi pornit Ill se uita rizind cu oehi scdldali in lacrdmi in ochii
spre bine, el vcde hrmea sub cci' set:rin : eu insi, tuiburat r'i pliui de vdPaie.
din rline insumi, n' miii pot vedea in decit furtun[ l'lr,'r:inc1u-ie apoi pulin, el atinse incet Ei sfios cu buzelg
'ial,d
gi zbucium6r'i, Nu te iinrigi insali pe tine -_ urmd el rnai lrrrrlrla ei, o s6r'ut-I flio clepirrtd incet de la dinsul aruncind
"Bandi,
tare -_ qi nu md ispiii pe rnin,c. Se iroate ci tatil n:err se ,, ,':irii,ietr.tr"5 de ocili la care se uita cu mirare
va muia ori va facc, pentru r:*irii lunii, ca gi r:intl s_ar fi lrrlinlii.
rnuiat. Eu m5-niloiesc, dar cu putinld este: l!{ie iirsd tot I'r.r'sida tresdri ca cle;teptati din somn.
nu mi-ar fi dati pac€a, cici snnt certat insumi cLr mine- '-- Mine, tot aici, tot pe timpul acesta - zise ea, apoi
gi-n toatb clipa ar trebr-ri sd md tem cd,mi voi pierde iar r,r, rlcpdrti cu pas grebit, fdcindu-i bdiatuiui semn sd vie
crr clinsa.
154
155

.xv
ISPRAVILE LUI TRICA
Marta avea trei copii, doi biiefi mai mici gi o fati
mai m5ricic5, Sultana. Era trecut6 Sultana de unsprezece
ani, adeci fati aproape mare, dar mama ei, mdritatd
mai-nainte de a fi implinit virsta dc cincisplezece' se
simfea incl femeie dc tot tindrl $i era I'ncl€u gdtitS, mereu
voidas6, aproape zburdalnicd, dorritoare de petreceri qi
uqoar6, aga se zice, ;i de inim5, ;i de minte.
' Adevdrul e ci Marta numai de inimi era uqoarf;;
Avind birbat pe Bocioacil, ea se deprinsese ca toate s6-i
vie de-a gata gi n-a ajuns niciodatd sd afle ce sunt grijile
vielii. Se bucura dar de ziua de ast5zi, aqtepta cY pdrere
'bine
de pe cea de mine qi cduta totdeauna ;i in toate
tmpregiuidrile numai ceea ce ii ficea pldcerc : celelaite
erau in grija birbatului.
E deii iuctu firesc cd dinsa, femeie adevdratd' o sin-
guri grijd statornicS qi neadormiti avea : s[-qi pdzeascd
6arUa[ut. finea sd intre in voile lr"ri qi s[-i p1ac5, tinea
insi mai aies s5-1 fereascd de ispitiri. De aceea se simlea
mai bine intre bdrbali decit intre femei, ii erau nesuferite
femeile frurnoase, nu putea sd Ie vad5 in ochi pe cele care
piiceau gi lua drept dugmanci neimPqcatl pe nevasta
'scdpa vreo vorbd bun[. Femeia
despre care bdrbatul ei
cea mititied, durdulie qi blajind se fdcea intr-insa leu-
paraleu cind bdrbatul ei iqi dedea pe fa{d slibiciuntia
pentru vreo altd femeie.
- Degeaba au fost dar siiintele lui Boci<lacd de*a o plln€
bin.c cu Pcrsida.
Lasi ci-i p[rea prea asezatd Persida, prea sfdtoasd;
prea infumuratd qi bitrinicioasi, dar ea nu putea s6-nfe-
leag6 ce adecd le place birbafilor in acel muieroi, cum ii
zicea clinsa, gi simfea o mulfumire diavoleascd cLacd putga
s6-i gdseascd Persidei vrun cusur qi s-o grHiascd de rdu.
Aiit i-a trebuit apoi lui Bocioacd pentru ca sE nu-;i
mai dea silinla cle-a mirita pe fata Marei. Om cu sl5bi-
ciun,i, el se sim{ea migulit cind vedea cd nevasta lui Le
place gi altora, gi era rningiiat in suflet cinel' simfea eI
156
rlrrria nu lasd pe alte femei s6 se apropie.'de dinsul; tinea
I
lrxrii meri presus de toate sd n-o mihneasci gi nu era in
r,lrrlt,' sd grAiascd de bine pe vreun om care ii era ei
I rrr.r,rrfcrit.
I
$tiil Bocioacd prea bine cd i se face Persidei o mare
l rrr,rllcptate : tocmai de aceea insd el r5spldtea nedreptatea
,rcltsta prin o neobicinuitd bundtate fatd cu Tricd, fratele
li. 't'r:icd era omul lui de incredere, mina lui cea dreapt6,
rrl rkrilea stdpin la casd, cum n-ar mai fi putut si fie decit
li,r'ioL"r-rl ori ginerele lui" Lasi cd Tricd era vrednic de
lo:rli"r increderea. sprinten, istef '5i gata la origice, dar cind
r,r'rr vorba de dinsul, era ;;i Marta de un gind cu bdr-
lr;rturl ei.
Nu trece*n lumea aceasta nimic peste prevederea fe-
rncii cirre e mumd qi are fati. E broasci mititici fata, incit
rrlriir potrte sd alerge..de ici pind colo, gi muma incepe a se
'irr,qri.li ca nu cumva si rdmiie fat6 bdtrind qi chibzuieqte
( ullr irle sa o m[rite ; iard l\{arta avea fatd mdlicicd, pe
t';rlc peste vreo trei-patru ani putea s-o m6rite. Era hotdrit
lrr glndul ei cd un bdrbat mai bun decit Trici n-ar putea
:,;r-i giiseasci. Era ca f[cut anume pentru fata ei, voinic,
rit';rt,tpt pi harnic, plin de inimi qi supus, tocmai potrivit
Irr'virst5, bdrbat mai bun decit Bocioacd gi minunat ginere
in t ;rs5.
'bdgaera de infiptd Marta in gindul acesta, incit
Atit ea
rrrr de seamd cf, Tric[ nu se simlea deloc gi gra
lr,l rnai nespdlat ;i mai nqpeptdnat, cel mai soios dintre
i'lrll't: 5i ci foarte u$or s-ar putea intinrpla ca Sultana,
lirli curd[icf,, sd aleag5 mai tirziu, dupb ce i se rror fi
rlr,rchis ochii, vrelln alt flirciu, tnai potrivit cu dinsa,
('lrial acum ea-l socolea mai putin decit celelalte catrfe
r,,i-l lua drept ur fel de slugd proastS, cirreia poate s6-i
I r )l'ur-Iceasc5 origicine.
lVlai putin incd decit ei ii trecea lui Trici prin minte
ylirrdul cd are vreodat5 in viala lui si-.si batd capui cu
litlltilna. finea la e'a; fiind-cd'era fata lui Bocioacd gi a
trr,vcstei lui, qi-i ficea toate voile, dar, Iuat de scurt,
rr-rrr fi putut s6-ti spuni dac6 e oacheqd fata ori bdiani,
t'i ar fi zis numai, aga, pe nemerite, cd e mai mult oache;;5
1,i <:u ochii albagtri, fiindcd ega era qi muma ei,
157,
 Pe nnrrma ei o qtia Tricd foarte bine' $i cum, Doamne'
sd n'o ;tie, cind' ii era siSpind atit de buni ? ! DaeS avea
*a t"tl l1"**rl. dulap din cas5, sd urce vreun coq ori
tr""n sac in pod, sd cobcare vreo putini in piv'ni!6 ari
sd ia ceva ctjn calnara, pe el il chema, ;i t'ot pe eI il lua
u" ai"* gi cinC a""a, i'ie peste zi, fie seara, si mearg5
nod*t u. Nu simlea Tric5 dek;c cd,, ajuns calfi in toatd
i.ii*o, il"-i prea $edea bine s5 fie mer:eu in coada stbpinei
*ul*,'"i se ilo"uou. ci po:t'e sa'i fac6"r'"t'rile 9i se uitas'tare qi'n
octri;, qi-n gura ei, incit ar' {i fost' c1e 'd.ragul ei' in
*a i" b"tt5:n ,hariir pinir chiar 5i cu sor:ir-sa' Ba s-a qi
- - fAi'i can-o
ous. sa-$i Cca s':limlt.
gi'.litr, cc*i clrcpl;, in fa-ta lr-ri nici de t'5u,
ivli,rta
,dar nici de bine ,pe Persicla ; iui ii era itis6 destul Ei atit
ca sa rytie cd slapina-sa nLt are toctriai cele mai bune
clesple surri-sil. i;u: stiipinS-sil nu putea sir n*aibd
"i"*t'i
hr"ptrt" ; iir.-r1eir sri e.l cii Persidei 'e, in iir-levft', prea sfAtoasf,
si urea incf,pilinald. TJar tni soral lui *ra.
' ^A",.,.,'r',, iu cele petl'ecute 1a ca-ca lui I{ubirr, I\{arts-a
scs.pat voiba cf, Pelsida a irutut sir aib$ sl[biciune ele
urr 0m ca Natl.
Gbrajii lui Tlici se fiicuri r"oqii ca l:ujoi:r-rl.
'* Nu, _- ziqe el ca s-a ferit rlc ,Ciirsul, clar el unrl:ia
dupl dinsa. - rrici nu cred.
Asta n-o gtiuse Marta.
* IJntie ? :intrebd. e;r.
Tricii sim{ee c[ .'ir;1;n- n-avea s-o spund, dar nu putea
sd nu rfspund[ cind. st[pini-sl-l inlre'+ra,se.
-_ De mult acum - rd.spunse el cu alnevoia - cind
ne.allam ler Arad.
* A$a ? ! glni Marta, care abj,a acum incepu s6-n;
leleagd cele petrecuie foatr:na trecuti.
$i mr-rlle poate si inleleag[ femeia degteaptd cind
incepe sd inleleagd.
Mare trucru tot n-ar fi fost insd dacd nu s-ar mai fi
nemerit la mijloc gi Oancea.
Oancea era cel rnai l:r:n om din lu-nre gi mai ales
pentru Hubdroaie Ei pentru feciorul ei ar fi fost in stare
sd sard gi-n apd, qi-n foc.
El avea insi pdcatul cd nu siia s5 se stipineascd. Sttnd
]a lucru ori mergind in cdile lui, ei vorbea sirrgur, adeseori
158
at.rt. rlc tare, incit oamenii se uitau dinel din cap dupl el,
Irrr n.opfile bolroorosea intr-una prirr somn. Cum ar fi
'prrl,trl c[ si tacd ? !
Nall nu i-a spus, ce-i drept, aturrci seara' unde I-a dus
lhrrrcli'Ei ce-a pus la cale ; prea ar fi ti"ebuit insf, Oancea
rq,ri l'ic frost ca si nu-qi dea cu soeoteal& ci Bandi n'umai
rlr. lrr ijersida putea sd vie. Na!1 s-a-nLors apo'i eu totul
rclrinrbat acas[ qi n-a mai plecat, crlm fuEiese vorba. ia'r
zilr,k'l nrmStoare maica econoama ;i popa cel nem{esc um*
lrl;rtr ;rc capete ca sd-I impace pe Hr'rbir cu fecic-rrul sdu'
N-rrul:uturi ce-i clrept, s5-i impace, dar incetul cu incelul
1.,,t oriqul a afla,t cum s-au pe.irecut lucrurile, ia'r' I{ubir
nlr rnai stdruia ca feciorul s5u sd fie tras in juciecati. se
vt'rlca cit de col.o mina Per:;iCei.
I)e-nserate Na1;I pleca f[r5 ca si spunl tlncle se duce :
rrila-l arclea pe Oancea , trebuia s[ spund, f,ie chiar.gi
rrumai nevcst"i sa1e, ceva, nu insfl vorbincl singr-lr, nici
botborosincl plin somn, ci de ia rost la rost' curn vorbe$te
rrrnul ctnd vr.ea si se Wureze. Nu-i vorba. tot acol'o v:enejr,
I'iindcir nici arsa Oancea nu voi'bea, ci scJrpa vr"rrbele de
sc volbea dintr-insul.
-- Pare-mi-se * i-,a zis el nevestei - dar nu Etiu, b;r
Nevasti-sa 1ns5 ;tia hotdrit 5i credea neindoios cl
st,r'ilc Nall se cluce s[ se intilneasci cu PersiC'a, gi cinc{
o ncvasti Etie ;i crccle ceva, pulin mai trece pinil ce ;ltiu
r,ri vccinele.
' * Aha ! zise Marta, cind vorba ajunse pind la dinsa-
fji Cc !i-e femeia ? !
' : Parcd
se bucura c-a prins-o pe Persida c<;a smeriti'
Zit:ca, fdri indoia"ldr. cd nu crede gi era foarte sr'rpirat*
.'ri rrtlii crecl ; trebuia deci sd-i spun5" Ei lui Tricd 0 vor:bd,
,',' ,i qtie bdiatul qi si-i spuni ;i mamei cam ce fel
v.r'lrt-ste lumea.
'l'r:ici s-a ficut foc, nu ins:i pentru cil so::a-s;t se in-
lilnt,;te cu Na!I, ci pentru cd-i era -ru5ine de stdpinti-sa'
Nu ! Era peste putinld ! Nall a fost totdeauna ;i era,
rrr;ri ales acum, in gindul lui, cel trrai nemernic onr, qi nu
' El,sdcusetoate
ptrl,ca uite Persida decit cu groazd Ia un asemenea om'
aceste, se temea, 9i cu cit mai mult se
liilrclea, cu atit mai viud ii era ternerea,
159

Omul acela turbat, mai ales acum, ,era in-stare si le
faci toate ,ca s-o scoatd din mi,nfi pe Persida, s:o 4d€-
meneascd, s-o in;cle, s-o prosteascd.
$i nu-i fdcea bine lui Trici si se gindeascd,la asemenea
lucruri. Era tocmai la virsta cind e mai nebunatic fldcdul
;i, gindindu-se aga, eI vedea mereu.in fala lui pe stlpinS:sa
!i se inspiiminta... Ce-ar zice ea dac6 Persida in adevdr
ir fi, in cele din urm5, destul de slabl ca s[ intre in voile
neamtului ? ! Grozavd ruqine !
El trebuia sd faci ceva !
Dar ce si facS ?
. Lucrul cel mai firesc era sE se ducf, pi si-i spund
. mamei sale, ca sd bage de seam5, s-o inchidi pe Persida in
. mindstire, ori s-o pizeascd intr-a1t fel mai bine. AEa gi era
hotdrit si fac5. N-a putut insd. Cind era sd se duci, ii
yenea greu, ii era rugine.
,,Affi - igi zise el sd vorbesc cu Persida deschisj
qum am mai vorbit, gi- s[-i spull, cum i-am mai spus,
ed are si fie rdu dacd nu se fereqte de neamlul ace14."
Nici asta nu-i venea insi s-o fac6. Simfea acLtm, ceea
ce atunci incd nu putea s5 simtd, cd degeaba-{i dai silin$a
sd pizegti pe un om cind eI insu,gi nu se pbzeqte. Ce ar fi
fdcut adecd el dacd cineva i-ar fi zis s5 nu se mai uite
la stdpinS-sa, s[ nu se mai apropie de dinsa, s[ nu mai
vadd bratele ei Si carnea cea moale de pe gitul ei ? ! S:ar
fi supdrat foc ,;i tot ar fi f6eut cum iI tr:age jnima. $tia
gi el insuqi qi nu mai era nevoie s5-i mai spuni li altji
i:6 e primejdios lucrul acesta gi se ferea de el : tot aga
0lia+iPersidac[trebuies5sefereascdde.neamtul.
" Mai bucuros ar fi foqt TricE sd nu tac6; nimie; sfl nu
se ar-nestece, sd lase lucrulile in mersul lor ; era, tns6 la
miiloe stdpin[-sa, care parc6 nu se mai uita la bl ca mai
inbinte.
Trebuia s[ fac6 ceva, sd arate c5 e om gi el. i,
Trebuia, dar nu qtia ce, iar omul se supdli cind nu
$tie ce si facd, qi supdrarea te pune in cele dip urri6.'
la cale.
, Frdmintindr.l-se aqa din el, Tricd a ajuns in eele din
urmi de-ar fi fost in'stare si se arunce, cd'un,leu asupra
lui Na!l, care atit de mult il supdra.
160
Ilc-nserate deci eI s-a dus spre casa Iui Oanr:ea; 91
r;i;rgele i s-a oprit in vine cind a v6zut c5 in adevii.r
Natl iese, pleacd qi se duce unde'i'a a6a singur.
S-a luat dupd el, aqa pe departe, ca sd-l urm$reasc$
ncbdgat in seamd, apoi s5. se apropie eind vor pu.tea s5
fir: singuri qi sd-I ia de scurt. Pe cind insd. Nall iqi cduta
rle drum linigtit, ca omul care qtie unde se duce, TricS
t'r'n galben Ia fatd Ei la fiecare pas se infigea tot rnai tare
in gindul,ci are s[-1 apuce pe neam! gi sd*i suceascd gitutr.
In dosul Sir5riei, cind ei se apropie, Natl se cpri
Lur'l:urat in loc. Nu rytia ce s5*i fac[ 5i cum sd se poarte"
Vr,rdca clesluqit cd Tricd a aflat ceva, qi singurul h'ri gincl
,,r'a sil*I dr-rcf, de aici, ca nu cumva Persi.da, cale putc:lt
r,ii s<tseasc5 in toati clipa, s5 dea peste el.
llricd nu prea qtia nici el cutn are s5-nceap6'
Ar-l stat clilr citva timp uilindu-se uuul Ja. ;ritti}, ;i
t'lu1"l ,se uitau aqa, Tricd nu n"lai.'t'edea, pal'c6, pe,on:lu}
lr') (:are*l qliuse e1. Era-n ochii lui Na!l, impregi-tllui-bil::r:-
iol lui, in triisdtr-ri'ile fclei lui, era in tot feli-rl }ui cle a fi
( r'\'il ce te muia,
l)c I pe om n-,ai sd*l jrideci mai*nainte de e te fl ulliit
birtc in orhii lui.
*- Uite, * grAi lric$ in cele rlin ttlmf -,* tu '"rnr'f::i,
.rjir ijc zi,ce, dupi sord*mea !
*- Ile ce s[ te mint ? rispunse Nafl a;eznt. idu rn;ri
r.irl,i copil acum ryi vei inlelege ci n*am incot,ro. Atn lr.nhlat
rri'mii apoi plecind sple iVlurdq -* qi mi-e di:agd 5i acu-i,"n,
rrrrri clragd decit oriqicui in lumea aceasta, chiar ;i ctrei:it'
[ir' : mai departe ins5 nu e nimic... nu e -- addugd incl'-t-
lr,r'rrt *- q-i- n-are sd fie. Ea nu-i femeie ca altele, iar5 ert
rrr-ir6 onroli nrai bu,curos decit se-ncerc a-i face vreltn l"du.
l,;rsii-i pe oameni sd volbeascd: sunt rdi gi nici nu ,st!u
r', zic !
Volbele aceste erau grdite cu o lini;te atit de til'l-
;lriorisd, incit '1'ric5, indurer.at ,1i el, nu-gi mai de.dea seanl$
r'.r lucrurile au ieqit cu totu.l altfel de cum;i le inchlpuise
,,r
',1
irl'fi vrrit r;[-i tningiic
' - ,I)lLr acum. -* ii zise -- unde ai plecat ? un.de te du.ej ?
Nir!,I se uitd cu coacla ochiulu"i inapoi, ca si vadii dacfi
lnr (:rJr-nva s-.a ivit B.andi, care venea totdauna inaintea
I'r,r'sicloi. Gindui lui era cd biiatul, vdzinclu-l cLl cillevfi3
1.61-
ll t. Sl..vici * tr{a}:a
 va ,vesti lpe P'ersida, ea s6 L*ai ,ag,tepte, Tocmai 'de aeeea Tric6 se cutremur5, risufJ5 o dat6'din, greu qi singele
nu voia sh se'dep&lteze pr:,ea:tare, fiimdci,s6 terrr--ea ci ,Bs::-dti i se pusrr'ia.r itr ni,teare. Era lucru,grozar' !
-- Iu singur cu ea toate serile aici !
rru.-i va mai rredea..$'e opri,dar rstrrily1torrat ,pe ,!6nrrul riulr*i. qopti el cu glas
:tri
'era
greu sd ,rnin[6 :gi tot trebuia si fac6 ceva ca sd-l ft-rirbugit de patimi,
depi{rtezc pe Tric5. _- Nu I rbspt;nse Nall singui:i nu ! Ferit-a Dum-
th[,5.,duc ii r*spunse - .sd mai rbsuitru cel rpulin Irczell. Dac5, singuri a,rn fi -
fost, poate' c[ n-am mai trii
- -
acurn seara, cind. oamenij. :nn lnd vhd ,qi colriii nu erat6 ,irst[zi. Era ins;i cu noi bfiatui Bandi, car]e nu ne l6sa din
cu elegetul dupd ,mine. Tu du,te ,aeasd sj :nu-.r"ti rr-lai ,bsrb.e ochi gi tresdrea t-i1ereu,,,
captrl ,cu lueruri ,in care tu ,rnu pdti sfi schi'r*iu-i nirnic i! Adecd nrai qtie cineva qi mine are sd gtie toati
Gr&ind aceste vcdbe, el ponri de-a lungul Edrmurelui lumee - ! $i;ii tu, lte:f't<li:nicu:le, c[ mi-ai necinstit sora; ci
la deal ;ri nenoroci,t-o pe.Loatd viala ? urmi apoi cu glas lndbuqit
Uite gra=i Ilrici rn€rgtnd clupil '- sH fiu te mina in pie,otul lui Na!i.
- :'rt-ar -fi oare mai 'bine sd pleci pe un 'el
superi 'an, cloi de aici ?
' puse
ryi
trl:a o pi:o:lie ceca ce f,&cea Tric5; clt:oarece om voinic
Nall se opri 6i se uitd lung'la,eI. o fi fosi e1, nu-i vorrba, dar cu Nall nu se putea m5sura'
Era si:rguruJ om care.) .sfdtuia sil pleae, qi ti d6dea ()ml.rl supd,rat insS nu*li dd seami deslxe ceea ce face, 9i
sfatul a,cesta fdr[,de.nici un gind. ascuns. il'r'icai i;i inchipuiir cd rlcam[ul are sii r'5tniie, ca tot orrud
UiLe ii zise gi el aqa zic Si .eu, dar nu pot
- vjLruvat, ci,rprins de spaim6 Ei pe jprnht:"rte leqinat.
- -
sd plec,,sunt prea slab... l'I*il se-inleBeni iasd. ca stilpul bdtut in, ndmilt, ingi{
_- Curn nr"r poli dacdvrei ? | 'l'r'ica rirmase m;inat. 'Iocmai ruEinea aceasba iI inddritnici
Nafl se uit,a iar inap'oi qi p:rrc6-1 cuprind,e,au amefelile. lpoi;i,, cuprins cie un fe1 de turbarre, el lovi pe-Nall cu
La collul sdrirriei ,se iivise Baracli, rcare venea spre dingii, " Natl inseli'i{d,
1rl.r*o*i incit singele ii porni qi, pe nas, qi din gur6'
qi cifiva pa.li in urma Jui stetea Persida, lnnilt$:Ei nemig- dete anrelit Lln pas inCSi:At, apoi apucd pe
cat[. ,Nu mai-er:a chip ei $capo,de tricd, gi urit rlmcru ar fi '1'L'ic5, rie amindor-i5 miinile 9i-1 linu departe de sine.
fost dacii el se intilne,a cu sorS-sa aici :fdrd ,ca s5 fi i'oet -- Ah ! -_ zise el cuprins cle adincd amdr[ciune -
de mai=nainte pregd,tit :pentru aceasta. Trgblria's[-i vor- ce blestern pe capui med ca toli sH se lege de mine qi
eascd descleis. s[-mi ispiter,sc* puterea ? ! Vino*li in fire, omule, ci om
0l iqi ac{un6 toate putedle. sunt gi eu gi ag putea si-mi perd sdrita.
,grdi apoi apuclndu-i rrqlna * tu cunogti Bandi, care se apropia,se qi-i recunoscllse' se intoa::se
pe ,sori,ta, -
-'Tricdi;{ii }a .ea : ce .ai
zice tu ;dacd cirreva $i-ar spune in fr"rga mare inapoi, 1ar Persida, vdzindu-i inc5ier'ali, por"ni
eA ea nu nr6,lasd s5'plec ,? irr pagi m:ti-i spre dinEii'
,G.rnlnu te las[ ? rlntrebd frici aflp6cit. --* Loveqte-mi cit vrei * urrtri Nall ci eu tot nu
-* Ziae rHspunse Nall.agezat * cb'vine, dacd plec, vrcau sI rld bat ctt tine, dar vjno-li in -
fire 9i inleiege ci
-
gi ea dupi mine. n-ai sf rni loveqtit ci sd md ajuli'
Trici 'rf;mase nemigcat. Ii era parcd 'tot singele i se Trici se opintea s5-9i scoatd minile, era insS linut
rbcise in vine. cl-n veligl de o!el.
O ,cunorstea pe sor6-sa, ii cunogtea firea si le gtiai nE*tl tu i:rai tare decit mine rdcni el in cele
din- urmi dar tot am c'lestuid putere- ca sb te arulnc
lrarci, toatc. in lW,urAq, fie - chiar gi dac-aq c6dea 9i eu cu tine !
* .Care va ,s5 zici e adevlrat -- grdi ei * ci voi Pioslule ! rispunse Nall rizind cu indirjire. Cu ce
vil intilniti ! ? --
lc-ai a.lege ? Aq icqri iar inot, ba te-ag mai scoate 9i pe tine'
ln toate,serile, r5spunse NatI. Trici-l mu;ci de mind.
-
'[68
163
llr 20
t ,A,tins deo durene sfigietoare, Nall il scapd din minir'
cl.ar ii dete in acelagi timp brtnci, de-l arunch departe de
Ia sine.'
-* Ce e aici ? ! strigd Persida gi silri sI*i dea ajutor
lui Tric&, pe care abia-I pufu ridica. C515u1e ! zise apoi
rnergind spre Natl ; deodatd insi ea se opri qi, vSzindu-n
p"lin de singe, se dete ingrozitd inapoi.
' Eru cu totul altd femeie
Xn timpul ceior din ur"md noud zile, de cind se intiinea
toate serile cu Natl. ea cdzuse incetul cu incetul qi perduse
ginclul bun pe care insaqi il a'rea despre sine gi despre
].nrrre. Se sirnlea nemernicd qi gata pentru ori;ice fapil
;rt4inoas5. iar acLrm, in clipa aceasta, uitindu-se la fratele
eii se vedea pe sine insagi umblind copi16 desculld printre
picioarele oamenilor din piald, rdsturnincl mese qi incdie-
r'lndu-se cu copiii.
Fata lWarei ie;incl iar la iveald in fala singelui, ea era
gata se se arunce orbi; gi sA dea" sd zgiriie ryi sd mugte
f#r'6 ca sd mai intrebe pe cine gi de ce.
Zadarnicd a fost purtar.ea de grijd a maichii Aegidiei;
ciici nimic nu poate sb gteargS reamintirile copildriei.
* Ce ,a fost aici ? ! strigd ea cu ochii incruntafi.
".* Origice a fost, nuinai tu egti de vind, gi oriqice
ar rnai ut"ma. vino'vratd nnmai tu ai s5 fii ! ii r5spunse.
{ric5,_ pe care-l cupr"insese deodatd un nem[rginit dispref
fald de sorA-sa. Numai tu, care nu lagi pe omril acesta
trn pace 5i inqeli pe binevoitorii tdi. inqeli pe muma ta,
rn-ai ingelat pe mine" ca sd-l poli scoate pe eI din minli t
Tic5loaso ! Ticdloasa ticS.loaselor !
A;;a era, si Persida cea alte d5!i atit de rnindrd stdiea
nemigcatS, umiiitd, cu capul plecat in fa!a. iui.
Natl insd fdci,r cilirra pa$i rar ,ciLlcali spr"e Tric5.
* Mdsoard-ti, te ro51. vorbele '- ii zise el stdpinin-
du-se -- cd pe mine poli sd m5 lolze$ti fdrd sd md scoli din
rlbdare. dar pe ea sd n-o atingi, cici de o ruie de oti de
i-ai fi frate, rdmii strivit la picioarele ei ! Ea llinele mi l-a
voiL, dar sunt blestemat eu c[ stric viala celor ce binele
rrri-l vleau !
' , Cine, dracul, m-a fdcut pe mine sd m5. amestec in
treaba aceasta ? ! zise Tricd, cuprins de simldmintul ci
764
pLr{,in Ii mai pasd de cele ce vor tu'ma. Eu tot rl:o111 s-o
rruri scap nici de ne'norocit€, nici d'e ruEine'
,-- t"iniEtili-v5, cd o sd scdpati voi to!.i de mine, grdi
llorsicla, cuprinsd de o durere atoatecovirgitoar'e' E i:r;
rlriiimintdtoi gindul vielii petrecute in lumea aceasla, qi
l'i,rciu:'e clipd he multumire e numai un repaos trecitor
rlrrpii un lung :;il cie grele suferinte' Cuprinsd dq o.grea
lr,ril6 sufleteiscd, in care am cdzut din clip'a zimislirii
ru(rlt,r, ou aler'.g cn-inuiid prin lume, mi muncesc insami pe
rrinr-,, qi cin.J-!ip, cincl ricnesc de durere, oamenii, semenii '
rlrt'i, nu.-qi clau se;rmi ci tot ca mine sufdr si ei 6i nu impir-
l;rpt.rsc dLlr:erea tnea, ci se dep[rte;rzd cu dispre! de mine'
$liu *- urmd ea cu vioiciune .* ch o nenorocire e pentru
rr,.,i aminrl.oi cA nc*am vf,zr-rt qi ne vedem, dar sufletui mi^
iri, Lln')irlc cle o nespusd dulcea!6 cind privesc in ochii. lui,
lit,t:i ciriar incrunta,t'i' ;i md cutremur cind mina lui md
rrlinge^ Nu eu din mine in,sami voiesc, nici nu voinla lui
rrr,r liJuieqle, ci o soattdr neinduplecati ne line sub stdpi-
rrirc;t eri, $i nu pulem altfel decit cum putem. Imi arde
ltirrrinlul sub piciurre cind stan, astfel pe ascuns- v€nitd,
i'rr rlinsui, ;i totuqi via{d pentru rnine sunt numai clipelu
1rr.rl.l'ecut,e ciu dinsul : de aici inainte tot'ul e
zbuciumitrr:,
irt,rlini;te mistuito,are, dorini,[ fie-rbinte. Nemaiputind sii
lrorl rru,;inea pe care eu insami mi-o fac, nu*mi mai rimine
riccit sd fug ciin lume, fie in molmint,'fie in tdinicia unei
luiniisliri. Tricl d-rag6, fratele meu cel dulce, nu mi c'sindi,
r:i rningiie pe mama noastr6 cea bunii 9i plingi qi tu ctim-
;rlt'tLni tu noi !
A,ceste erau vorbe in fafa cf,rora Trici nu pl-rtea sH
slce !erPdn
Nlarn zis nici grii eI plingind cu ]acrdrri
- -- ci tr"t e$ri rea, Fersido. E;ti suflet bun ;i plitl
lrrirri
rlt: ciuio,;ie I IVIi-e grer-r insi cind te va'd unde ai ajuns Pi-mi'
virrc sd i,urb gi-ag fi-n stare s[ fac moarte de om ! tTitr:
- - urmd el ridicind mina spre cap *- aici mi se face, parcit,
rrn nod cind md gindesc c5 nu te mai pot gindi ei-lm te
litiam pind acum. \roi trebuie sd v5 luati, addcrgd el tare
yi hol"dlit.
-- Asta nu se poate, ii rdspt"l.nse Persida, oalecum
giniiul acesia, care atit de rnult o frdmintase
r.rltrxitd. cle
165
 tr asd ci niei marna, nici tatil lui n-o s5-;i d,ea nicjodatS
I
l invoirea, dard chiar Si dacd s*ar puteq nu e bi.necuvintatd
i de Dumnezzu c$snicia fdslt5 peste voinla pdrinlilor.
* Prostii ! grii Tric5. Ce v5 pasd de dingii daici a-lffel
l
nu putefi tr5i ! Ei nu gtiu, nu_[n!eleg"..
intrerupse Nali * ci n-o induplecin ci
- ilias5
l f,as-s
o faci nurnai. sd-qi din fire.
$i in ad'evdr Persida se dete ca speriatd inapoi.
Nu mE ispititi ,sopti ea incet _. cf, sunt sla,bil 9i
-
Dumnezeu - ! Ntr ! urml apoi rnai pre-
ved^e qi csarti
sus de murna ffr,e,a e nurnai Dumnezeu - - lui n-ld
gi nurnai
pot da fird de voinla ei I
Gr.dind aceste vorbq ea se depdrtS.o ca dusd de o hotdrir.e
nestrirnutatS, cu paqi rnari qi cu capul ridicat, ca odinioal'd.
-NaflPersido ! strigd TricS 9i porni dupd dinsa.
ii puse mi:ra pe unl5r, ca s5-1 opreascd.
N-o mai intdrlta, * ii zise * aga face de citeva zile.
$i-a - perdut somnul, se zbu,ciumi stind, peste zi, arya
singur'5, nu ai:e cui s5-Ei imp5rtS.Eea-sc5. gindurile, zice c.i
s-a pns in vrajbi cu toat5 lumea Ei e arleseori ca ie;it5
din fire ; iar se potole;f.e insd dac-o laqi de capul ei.
__ Tric5._qe gnri: eI lnsi nu, putea s6 s,e uite in fafa iui
Na!I. Ochii iui se opriserd la singele scurs pe haine Ei
l.a mina care incepuse a se umfla ; ii venea si intre in
pdn:int de rugine ; nu rnai intelegea clrrrl a pr,rtr-rt sH
fie atit de pripit ; ii era mi15 qi :rr fi voit sd ceard ieri;are.
* Lucn:l acesta treLrlrie si. se aleagi intr-un fel !
Aga, ori aqa ! r6spunse el, apoi plecd cu pagi mari dupl
Persidl,r, care se depdrtase cu Bandi pin6 spre colgul
Sdniliei.
Alergind ins5, eli6i scurta parsii.
Ii era par:c6 stdpina I'ui le qiia toate 6i se uits cu mirare
la el.
,,Dar ce-lrri pas.i mie ? ! Ce arn eu sI mi arnestec .in
treburile aceste ? lcc grdi in cele din urrnd qi apued alt
drum, spre Lipova, in v,reme ce Nafl se intoriea spre
Mur'd;, ca sA se spele de singe ryi sd-gi 1ege mina.
,,Ce-mi pasd ? !( zicea Tricd, Ei nici ci i-ar fi p*sut,'
poate, dacd n-ar fi fost feciorul lWarei, care nu ptia s{
tG6
toati firea cind se gindea
l'ic nepS-sdtoare. tr se rdscolea insl
lrr stari'ea in care se afla sorS-se.
Femeie niva1nlc5, ea putea intr-o clip[ de amiri-
cir-tne s5-9i curme ;irul ziLelor ; femeie indSreltnicf, ;i cres-
cul[ de cdlr-rgdrife, ea putea sS se lepede cle legea,ei ;i s[ se
'l
u{'undg in rnep'niin;it;re. Sitrman:r ei mamd ! Ce-a p5c&-
lrLit erl ca s:i-i c'ad* toa-te act:ste pe cnp ? I
.,$i ade*5 clei ce n-a.r putca s* tri.iascS ei ryi a;a, ne-
lLrnirnali ? ! zisc cl. DrlcX se inbesc, e vointa lui Dum-
r-lczcu. Ei pulin le p*s[ de luite 9i de popi ! Tot e mai
llinc apa !'(
DL i ins5 cr: Persida r"ru p:uteilj sir vor':lrcyti linigtit ; ea
eril L:a sn:iittit5.
Deo:lat5 r:l sc opri, ci.r1:l-ins tit-: un glnd cu totul nou.
Sil-lV{icllLllr:l nu er';r dep;irte : nlergincl bine, in vreo
1,r'ci ccasu::i pu'iea s5 soscasc[ a.i:l>11, iar in a]te trei
t'ca.suri se intorcea, ;i dimineal;a era in patul )ni, Ia Lipcv*'
sir iii cind nji:-ric nit s-ar fi lnlimplat.
Ntinunat lucrtt ! $i popa, gi preuteasa de la Sin-Micldury
fi erau prieteni Persiclei : de ce adecEi 6ropa sd n-o cunune
1lc lrerrsida, aga, f6ri de giirea ninrdnui ?
Atit era gindul acesta de nolt. de piin de fat'mec, atit
rlr: ademenitor, incit feciorul Marel se imbdtase cie ei ;i, ca
<lus cle o tainicd putere, se pLlse pe druru 9i o iu6 spre Sin-
Miciduq fird ca s;i se mai uite inapoi'
Cuprins de simld.mintul c[ face un lucru ma.re 9i buni
'l'r'ici trecea ugor prin intunericul nopfii, incit picioareie lui
nici nu atingeau, Pare5., PimintuJ.
Mai era incd mult pir,ri la miezul noptii cind el a
" s5 batd ia fereastra popii.
n,juns
Speriat din somn, popa abia i;i mai putea aduce aminte
clc cl.
Ce e ? il intrebi dupl ce-l recunoscu, in sfirgit, gi-I
- in casd.
primi
E riu cu sor[-mea Persida rispurue Trici gi
- -
am venit la d-ta si scapi douS suflete.
-
Ce s-a intimpiat ? ur'trebd iar popa, cuprins de
-
ingrijire.
-- Iti mai aduci amintede neamful' care a venrit atuncij
Jir nunt5, gi a yorbi! cq Eersida ? greiTrics,
a.67;
 Fopa se gindi pulin *-- Nu qtiu, r5spunse Tric6 de tot strirntorat. E on:. r6u
Da, da, imi aduc aminte, rispunse ej, Un ofil cam il inc5p[finat" Apoi e certat cu fecioru-s6u, ba s-au
b61; cam pl5pind, pare-mi'se mdcelar. lii bAtLrt.
Apa e, urrn[ Tricd. Uite ! incd de ..rr;u.nci qi chiar Fopa rS"mase ginditor.
de mai nainte Persida a prins sidbiciune pennru el $i ei nu * De ! e lucru greu" Trebuie sd qtii c6 e pus6 o
se lasd de dinsa. Mama ins6 nu vrea s-o rn[rite dupb un p()deapse grea, pind la 20 ani de temai{5, pe capul preotu-
neam!, iar tat5l lui nu" vriea nici el insotirea 1or, gi e r5u Itti care cunund cind sunt pedeci la miitroc,
cu Persida : zice c5 ori s5 omoar6, ori sd papistdgepte ;i s5 Ei rdmaser5 timp indelungat tdcufi.
face ciilugdrild nemleasc5. -* Ce zici ? intrebd Tric5 in cele din urm6.
*- SA mai. vedern
- s[ ginecopi,t
popa
E lucru greu s5 sperii pq Lin om din somn. sd-i spui
aga, pe apucate, ceca ce nunrai cu anevoia gi incetul cu girldim. Pedeap;-;a e grea!. - rilspunse
iar eu am nevasti
rnai

lncetul se poate intelege ;i s5*1 faci sI sirnfii o durere A;a au;i rd:mas lucrurile.
despre care mai nainte nu gtia nimic. P[rlnteiul ii venea F1ecincl, inspre miezul nopfii. inapoi, Tricil era obosit
sb ridd de grija lui Tricd. l;rr[icte;te" ii p6rea rdu c-a venit.: ce avea ei sd se amestece
Era insd in cele zise de Trici gi un lucru pe care:n .i rr lur:rurile acestea ?

tn[elegea popa. Da, popa avea drept,ate : de ce s6-pi bage eX capun in

E1 cunogtea pe Persida gi qtia cd dinsa gi in gindire,' 1rr Lrnejdie ?
qi in simlire e foarte papistdgiti 9i cd nu i-ar fi deloc .$i toturSi rnai er,a inc6 un popd care a tinut foarte
gneu sI se iepede de legea ei dacd prin aceasta ar putea trrrrit. la Fersida. N-a fost ea vrednicA de etr ! Acela ar
s5 cigtige invoirea bdtrinului. l'i I'ost in stare sd-ryi pund capr-rl in primejdie.
* Ii cunun, grbi popa ii cunun eu I Arc insi ;i. el nevastd qi copii"
-
* Si dac5-i cununi, sunt -bine cununafi ? intrebs Tricf,"'
Poira-gi ridici capul.
grii stdpinit de simtdmlntul preoliei
- qi eu,elpr"eot
Cununia
sale- e o tain$, xvtr
- viata. Cind birbatul giodati,
pe toatd
am darul de a-i lega
femeia se intilnesc in c6ile
vielii qi vor cu tot dinadinsul sd se insoleascd, Dumnezeu GREUI, VIETEI
le este tainic povdtuitor, qi fie ei cregtini adevdrati, fie
schismatici, fie pdgini, fii ai lui Dumnezeu sunt gi Dum-
nezeu ii impreuneazd prin binecuvintarea datd de mine" Mar:a nu mai ave'a astimpdr.
Nirneni nu poate dar sd deziege ceea ce am legat eu citi ln luna mai oamenii n*au de lucru nici in cimp, nici
vreme vcinla lor e nestrd"mutatd. Oamenii pot s5-i despartf l,r vii, gi zi,ua de lucru e mai ieftinS decit alte diti : acurn
prin siluire, dar in fafa lui Dumnezeu un trup sunt qi un r,r,ir lirnpul s6 mai coboare din p[dure o parte din stinjenit
suflet. M-ai infeles ? Eu sunt pop5 adevdrat ! 1;rirrfi peste iarnd, s5-i incarce pe plutele sosite dup5 sdre
Tricd era foar-te fericit qi ar fi voit sd-i sirute minal lr;ilorile Paqtiior pi sd-i duc5 in magazia de tra Arad, Ea
Prea bine ! popa. Ce crezi ins5, se vor impdca .rli'r'ga dar de la datornic la datornic, ca sd-i scoatS cr.l
- cu faptele urmd
pbrinlii implinite ? n-are, fie mama ta, fie tatdl <;rrt'le lor la pbdurea inmuguritd, gi la S6ririe, ca si cum-
Ir,ri sd cear5 desfacer.ea cSsdtoriei ? pclc plute gi sA se invoiascd cu plutagii, qi din jos de pod, ca
Mama fie foarte supdratd -- grii Trici strirn-' r;;I incarce stinjenii ;i sd-i porneascS la vale. Alerga biata de
torat - _* dar oo sd
sd tacb gi o si-i treacd in cele din urmil It,rricie greoaie de-!i pdrea uquric5, gi unde n-o cdutai, acolo
-* Dar tat5l lui, neamtul ? intrebi popa, r, 11riseai, acum ici, apoi co1o, qi iar dincolo, qi pretutindenea

168 169
 risuna glasul ei in[sprit cle vremuri, cdci fSrd de supf,rare,
cu oameni.treabd nu se face'
'ittt;;?orbd, f5r5 cle ceartd
! ziceau oamenii uilindr"t-se dupi
,,Procleti muieret(
dinia, dar intratl in voile ei, puneau mina ;i lucrurile mer-
gear,r strund.
= Cr.ri i-ar fi tr'ecut prin minte ginclul ci ea nici cd-gi mai
dideia seatni clespie c€ea ce f.ace ? |
Aiu::e,a era lnima gi mintea, aiurea tot sufletul ei cel
vecinic treaz.
Nu ,5tia l\[a"ra nimic, dar er'a marrui Ei simfea ci se
pe'lt'ece ceva gr{lzav in casa ei' ba declea cu socoleal[ ce
it,r*o se petr;bce, gi piiminlul ii arCcil sub picioare' i1im3
ii era rt"tb'tr strinsd 9i aiieseori puic'ile o p5t'aseau, incit
o cuprindeau ameleiile.
d'finte Doamne ! cit a eLcl"gat 6i a oslenit, cit s-a zbu-
ciurnat, cit s*ei pieldut ca insasi 1-re siue in ginduri despre
viitor, ;i to;ite elau ztrcl;lrnice : ile ce alit cle mull' s-a temut
nu putea sI srape I Cincl gindi.il ace""ita c st[pinc:r, ii venea
sd sc trinteascl de pA:rlint ;i sir stea a9a irci:Ssitoarc' amor-
tit5, f6rd de sirafiri.
' i)i.npt".tnir cu iubit'ea, ins5, Dumnezer-t i-a dat omului
qi creclinla. Ei n;irlejdea, "9i niruic nu putea si covir';eascd
ir,rbir:ea l/farci liire co;:iii ei, nimic Car nj-ci cr"edi'la ei in
soa;:|;r lol r:era buna, qi atunci cincl temeretr ii era mai mare,
se ir.ea in iuitna ei 5i sirn!dmintul cd I)utnnezeu, c;rre toate
le vede, are sd*i treacl prin toabe incercdrile 9i s[-i scape
de tcati: ispilirile. Ir{ai eia incd multi via!6 in trupr'rI ei cel
gi'eu tr5it, .1i ea nu putea si trbiasc[ fdrii de gindul cd toate
au si i.asd bine in cele din urm5.
Bine, indoial5 bine, dar inima ii singera cind vedea
flrii
ed copiii ei nr.r ruai au inimd deschisb cdtre dinsa Ei se--n-
tilnesc in tain5, vorbesc pe ;optite, se-nfelcg din ochi:
Ssta era Lln greu peicat, pe care Dumnezeu nu puriea s5-l
treaca nepeclepsii cu vederea, iar spii;;irea tot pe diusa o
dlri:ea mai tare decit Pe dlnqii.
A!,:rgind dar in treburile ei, ea se ruga in gindul ei
meren lii Dumnezeu, 'ca omul ce trece prin rnii de pr:imej-
dii. FersiCci 5ns[ nu-i zicea nimic : 'ce ar fi pr-rtuL sri"*i zicl .
ea, ferneie neititiioare ? !
A it'eia zi d'"rpd ce Tricd umblase pe 1a Sin-I"'{ic15r-r;,
fintcrlcindu-se pe-nserate acas5, Mara gi-a gasit fata cu
170
l.otul schimbatf, : era liniqtitd, aproape voioas5, ca omul
r:ure, dupd mu-ite frdm,intdri sufleteqti, a ajuns, in sfiqsit,
sii se hotdrasc[ intr-un fel gi si porneascd cu gind'til in
o singuri dii',ecliune.
lvlara se linisti gi ea : origicum ar fi fost s[ fie, tot ena
rnai buni hotdrirea dectt neincetata zbuciumare. Ea insl
in sufletul
rrtr linea sd gtie ce s-a petrecut;i ce se petrece
I'iicei sale. Se temea sd afle acierrirul.
Jinear ins:i Persida s[ mai facd o lncercare qi era vo,-
i,,nsri, fiinclcd firea ei o impinge,a sd creadi ci nu va fi
zr rnici inc.er,cai'e;r.
rria
--- IV[aini, - zise ell ni-l mai pot s-o duc a-ga,'
Miu':i se uitir lung qi cu drag la ea. O intelegea deplin
i;i p:rlcii se d"esp6rlea pc toat[ vi:lla cl'e diusa.
_* Ai mai zis tu ci nu mai po!i, si tot ai putut, rds-
l)unse ea. S.i irli-i deie Du.rr-rnezeLt omului cit poate suferi;'
t'ind vrea. Trebuie si Poti !
_- Era cu totul erltfel .atr-inci, griLi Persicla. Am olaositj
rrri s-au istovit purteriie, nu mai atn vr,iint5 in nr'ine.
* Tu fi ce gtii, mel:gi cum te nrin[ inim;r ;i cum te
povl{uielte mintea ta, intimpind Mara' ELr nu tc pot s,ilui,
irrr sfaturi nu s'unl in st,are s5-ti dau. Tu ;tii mai bine
t'rrn. te simli qi cntl te lnini gindr-rl ; ori-5ice 1,i-a5 zice eu,
l.Lr tot nu faci decit ceea ce tu i:'rsali e$ti por:nit6 a face,
I)o ce sd-mi mai clau silin{a de a te opri, cinC ;tiu c-ai fi
rrrihniti cind ai vedea cd nu mi poli asculta ? De ce si
irrl.ru in voile tale cind simt cd bine n*au sd iasi lncn-rrile ?
Nu ! eu la rdu nu am s[ te imping ! FA ci:m {i-e ursita rsi
('urn vrea Dumnezeu, care ;tie mai bine unde are sS te
l;r:ont6 qi cutn are si ne ispiteascd !
Grdincl vorbele aceste' ea se ridici inaltd gi greoaie 9i
ir,;ri din cas5.
Pcrsida, ritnasb singurS, incepu sd plingI cr'r lacrdmi
lirrc ca vdrsarea ploii de toamn6'
Da ! rnama ei avea dreptate : nu vedea nici un bine in
[;r[n ei, dari soarta nu putea sd;i-o schimbe $i nu-i 16-
nrirroir decit sir fac5 pe rlspundelea ei ceea ce fdcea gi si
rrrr,rri'Sir cu inima intreagi inainie.
Mnra, singurE qi ,ea, nici nu plingea, nici nu era mih-
rrilri. Ntt pu,t,ea sd intre in mintea ei gintlul cd Persicla
:,r, vi-r arlrnca orbig in v-alurile vi'etii.
177

{pniqicum ar fl ispititd, crriqicare + u"5 {1 hotdririlep,rea =
lr*i. aieea mult1a nu e in sta:re sd facd ceea c'e
6lr:e cd eu. nu voies'c', ci rra sta pe glnd'"ri:i 5i se va zbu-
pin[ ce-i v& trece"$
ciun:a"stle
De a'ceea a ieryit, eli'n oa.s5 $i era hotfirit6 s6 r"l'u mai
vorbeascf, ctl clinsa, c-i s*cl lase s6 se id.nrureascd ea insS;i
dim sine.
Se in,;ela insd hlala. Nu e pentl'"i iLiner'e]e l,"lfulic mal,
adim,enitor clecl{t ginclu} unci vie{i n,oud gi lnc$ necunoscul,e"
G'lndi.n.du-se ler viala aceasta, ea se rsirniera atl'asd qle su-
ferinleJe pe care le vedea. in fa{a ei, 5i i'n tinrp cle citeva
zile ii"r'uregui ei fel de a veC'ea iucl:ril:ile se s*hi:mbase citit
de nruLt, lncit rnajca Ae54i'dia s-ar fi irrspdiruini;.rf d.acd
ar fi. auzit*o r,.or]:inl.l. llot ceetr ce ::rai nairr':..t-- ii p5rea
sfi::t., acum er('r o prr.isiie pentr'; din-qa ; trot;lritd s., dat$
intr-un fel. ea nu :nai pil{ea s5-;;i schirnt'r'r-: hol5rir:ea., f;i
gchiruba-qe deci ve'Ci-'r"ile. ca -sX pna'1fi fi itllpircttd cu s!m€"
La asta rrll se ginclrst+ &tar"a ; sa \eCila in fa!:i ei nun:ai
pe )?cr:sida. cea inleleaptH qi m'intil:ir ; e:a. $-a cul,cal qJar l"i-
niEtitA, ciimine;lfa ziiei r-illni'tl;lt'e .linj$tii,5 s-u s:r-ileit $i l-l
icgiar in treJlrrile ei, ira nu ;i*il i:elCut iini;lie:l ni';i sei'lr:a,
qind n*4. r:nai gisit pe Pcl"sicl.;l acasft"
Nul era inquiu.1f, ni.ci portit.;i, n,ili. L;,9;. c:lseL ; Asta erai
aga cledea Mara cu serc'oteai6, un. $emn ci Pes'sj-dil ;rq ella
pe iilci prin apr'opiere, dL;sd nuluai per c c:1lp&.
Cilpele trecealt insd, ;i ea nLi se mai lntorcea.
l\,truma incepu s[ stea ia indoiatrS Ei sd .se uite prin eas,5"
Llainele Peusidei nu erau. nu erall nic6iri !
Era peste putinfd, derr hainel'e ei nu mai erau aei"
0 vedea acum clescttltd, nesptilat:d 6i nepeptdnatd., titll'l-'
hlincn printre picioarele oamenilor cli.n pier{.6, r$stlll:n,iard,
rnese ;i bdthrci.rl-se cu copiii vccinilor ; o ve'd*l cr.l fratele
ei in lun'crilA, dusd d,e valurile jufl aie Mureryuiui" tlri:iflat:
era fata ei cea indbrbtnicd 9i porniid spre nebunii ; zadarl
nice au fost 1,oate, cdci tot fai:a ei a r*mas !
Da ! da, fata ei era in siare sd fug5, clacb a6a o po'artd
pe ea firea, si fugi cu cel mai neme::nic orn"
Bandi nu €ra nici el niciiri"
l\{ara stete o eiipa neh,oi.dritd ryi par"c$-i venea sH ::!dd.
x72 ' 1?3
O ciip5 ins6 numei" Clipa ur.t-n5{,oare singele ii ndv$li
ln obra.ii, cle rugine pi de minie, cb copiii ei au putut s-o
i r rycle.
Ea-pi aruncS-n cap cii'pa" incuie uqa casei qi pleci cu
iniin$i spi.e Lipo'va, ,ca sd clea ochi cu Tric5.
" S<lsil6
l,lr;ii
,la casa lui Bocioaci, €a nu intr5, ci aqtepte pinf,
ct. z[r'i pe unul dintl"e ncenici" prin care-l chemd pe Tric5
lir dinsa.
-* Unde e Persi'da ? ,intrebS ea rdstitd.
Tr"icd gtia ci i se va pu'ne intrebarea aceasta $i-$i chibl'
irrrise de mai nainte rd,spunsul.
-* S-a,Cus, ii rdspunsc e1..
- - Unde s-a dus ?
-- Asta nu pot si !i-o spun, grr5i Tricd rece gi hot6-
r rl ; sa md tai in bucSli, ;i to't nul pot s5 ti-o spun.
;i incepr; sE lid5.
I\{ara se uiLd lurr-g la ei
Tot nimeni copii ca dinsa : dacd ;i-au pus ei
n-ar,'e:r.
o 'ciirth ceva in cap, nu-i mai scoate nimeni din ale 1or"
-'-- Car,e va s[ zic5, nu v-ati temut vo,i de minia lui
l)iirnnez.,eu, grdi dinsa amdi'it5.; mi-ati fdcut luginea
rrt:custa ! m*ati ingeilat pe mine ! mi*afi stric,at toati via$a !
Neurai;tiind ce .s5 zicd gi ce s5 facd qi temlndu-se ca
rrrr curnva sd-gi peard5. in amdr'Sciunea ei sdrita qi s5-i
lrlcsteme, ,ea se into,arse gi plecd spre pod.
" * l\{amii ! .* gr5i Tric6 plecind dup5 dinsa * mam5,
rlili, linigteEte-te, ca sd vorbi:n ca oamenii cuminte !
Uitt-'! n-,ai decib sd vrei pentru ca sd mergem dupd diryii"
Arrr gdsit popd, ,care-i cunund. dacd-li dai gi d-ta invoirea.
l'lc,ac[-te qi scap-o pe biata noastrd de Persida: n-o ldsa
rii sc ducd*n lume'cu ruginea in cap, cd e rursine gi pen-
Iltt noi,
I\{ara se opri, se-ntoarse spre e1 gi dete cu inddrdtnicie
r lrtr cap.
- Nu - zise ea * miqelia aceasta n*am s-o fac cind
r lrrl pre,a bine cd o sd se sature foarte in curind de e1 ;
rr ;rm sd leg eu pe fata nrea dc un om car,e n-a putut s-o
:;r'oirt[ la capdt nici chiar cu tatdl s5u. S-a dus : dusd si
lrt.! Cu cit mai riu s-a dus. cu atib mai in,curind are s5-gi
r it' in fire qi cu atit mai cditd se va intoarce. Ruqinea tot
rrr mai poate nimeni s-o spele; viata mea tot e stricatS:
r iulr elr sd fac pScat din nenor'ocire !
 Ea-gi urmd drumul sple cas[ mai po,to,litd gi oarecum,
tmpdcatd cu c,e1e petrecute.
In zadar, fata ei tot copilul ei rdminea, 5i inima ei de'
mumd nu putea s-'o urgise,asc5.
Erau duse, perdr-rt,e pentru totdauna gindr-irile fru-
moase p€ oare Ei l,e ficuse despre via{a fiicei sale, asupra
cdr"eia pliviser:b toli cu trrjrat'e ; auzea, parc6, f4i-rrile rele
gi vedea privirile dispreluitr:are ale celor pizm5tareti ;
resimtea suferinlele de tot fe'lr.il ca::e o aEteplau pe ne-
noro,cita ei fiicd ; eril, cu tcale acestea, itnpS.cat5 $i clin ce
in ,ce mai infipt5 in gindul cE alifei llll se ptttea, ci aqa
trebruia si fie, ba adesecri era parctl. n:inrlrd de fiicn ei,
cici nu e nimic mai fluino,s rls.cit ca fe,meia sI se ciea in-
treagd bdrbatului pe cilrr:*1 iubcgte' 9i s5 ieie asLlilra ei, cu
ochii inchigi, sarcina viefii greie.
Nu-i vorba, plingea Ulili'a" trloreu plingea, aiit acas;i,
cind se afla. singu.r'i, cit Ei urr-rbfin.d in treburile ei, cind
scdpa de privirile a-itr:ra, plingea gi umbla riizlea!5 prin
lumea ,acum p'"lslie, dar ea-gi ;tergea lacrdmile qi nu se
plingea, nu-gi invinovdlea f:rta gi nu se rninia, nici nu se
iurbura mdcar cind t::ecdtorii se uitau cu mili dup5 dinsa
ori vr,eun nescl,cotit o inlreba unde-i este fata.
-- Nu gtiu, rdspundea ;i cu asta li tdia vo'rba.
Dupd vreo' patru sdptdmini a venit Tricd s5-i spul5
c-a primit scrisoare de la Persida din Viena qi o roag[ de
mii de ori s-,o ierte ,si s5 nu-i poarte gind rbu.
* S5-i scrii * zise h{ara Etergindu-qi rlacrimild -_ cd
n-o invinov5lesg ci o pling gi md rog mereu lui. Dumnezeu
s-o aibd in paza lui gi si-i deie tdrie; s[*i scrii cd n-are
sd-i pese de gura iumii 9i c-o aqtept sd vie cind ii va fi
prea gr'eu ; s[-i scrii lacrdmi cd tot
- urtndin lumea 'de
inecatd
ac'easta nu -po:rte si
mumd ii sunt ;i cd nimeni
aibl pentru ciinsa.atiia dur'er:e ca rnine.
Aqa i-a gi scris Tricd, gi rdu i-a ficut.
Uutt s-i zbuciumat Persida pind 'ce s-a hotirii intr-un
fe1 ; to,cmai de aceea, insd, hotdrit5 o datd, ea se sirnlea
foarte uguratd qi a pornit cu toatd inima pe calea oe-qi
croise. Trdia intr*un fel de betie, din car'e nu se mai putea
dezmetici, gi atita dulcea!6 'er,a in sufletul ei, incflt nu-i
intra in minte gindul ci va putea in viala ei vrodatd sir-i
pare rdu de c,eea ce a fdcut.
L74
Nu ! _* zicea dinsa uitindu-se cu inima deschis[
- _. oriqice mi-ai face, rni-e destul s6-rni aduc arninte
llr Nall
rli: viata :nea de acurnl pentru ,ca s5 nu md piing.
Pe drum pind 1a Viena gi in Viena, ora,;ul c'e1 rnare
;i zg<lmoto,s, ca nu vede,a 'dec'lt pe Na!l, ,care nu mai qtia
t'c sd-i fac5. Totdauna el s-a uit*t la ea ca Ia soarele de
l)c cer, iar acum rnai era cuprins Fi de siratdmlntul cd nu
r'rle el in stare sd rdspl5teascir indeajuns j,ertfa pe care
riinsa i-o, adu',sese, gi in toatd clipa-qi cledea silinla s6-i
;rr'irle c[ inle1egc ;i cr-rprindc in toat[ intinderea ei. jertfa
; rCCi:lStA.
N-avee s[-Ei 'dr:ie nici o silinfri : Persidei ii era ilestul
riir-I r,'ad6 mereu ',roi.os gi s6-gi adu,c6 aminte in ce stare l-a
liiisit pentri-r,ca si simt5 cd elr 1-a scdpat, tl-a ridicat, i-a
lLrrninai, r,'ia!a;'i sit se uite i:r el parcfr ea l-a:'fi. fdcut. Al ei
t'r:a intreg ncr-.st oin minunat, ii nimeni, afar$ de dinsa,
rrrr rnai avea nici un drept asupr"a lui.
in;rinte de pleciLre Nall se mai imprumutase c1e la
Gliner cu opt st"tte 'de flo,rini. Gindul ,lui. era sii inlre in
l()\'ir'[;ie cu vreilnui dintre mdcelii::ii inai tineri gi mai
siiraci. Dec,cilr:irlatd pi-au ?nchiri,ilt o locuintl 'cu dou6 in-
cirperi, gi-au cumpdlat ceea t'e era de nc',apAratd tnebuin!5
pi,ntru mcbilarea acr-.stei iocuinle, gi Persida arrea toate
lrrrculiiie stEpinei de casS. cilrc e feritir cic grijile zilei de
nrine. Ieqe.au in fiecare zi si vadd ft'r:mriselile orarsului gi
nrai ales bisericile cele :rraii, in cale Persi,da se simtea
rrtit de bine, mincau la birt, iar serile Ie petreceau fie
llr muzicd, fie ia teatru, un lucru p,e care Persj.da rrrai
rririnte numai din auzite i1 gtiuse. $i niciiri Fersida nu
putea sd treac,i nebdgati-n seam5. In cas,a cea rnare un-
rk:-;i aveau locuin[a in curind toti o gtiau pe Frau Huber,
l'r'rnei.a tindrS, inalt6 6i c,arn sl[biti, cu decsebir'e frunr.oasd.
6i to'tdearina aryezatd gi plin5 de o plircut[ cuviintS. Pe
rrlifir, prin gridini, prin localuri publice Nall igi purta
cirpul sus, inlifat in gindul lui cind vedea cum to{i se uiti
Jir nevasta lui.
Umbiind a;a fdrd de nici o' treab5, Persida se opr€a
cind intilnea in ,calea ei vreo,mdceldrie, 9i nimic in oraqul'
lcl mare gi frum,os nu-,i pl[cea atit de mu].t ca m[cel5riile
crrf ilte, cu cdrnuri frumos tiiate qi puse in vederea trecdi
175
 in cu- s5 fac : m: mai e in lumea ac,easta nimic ce m-ar puiea
se, g:nd51:i-1 va ve'Cea
torilor" Inirna ii lidea cirrd in closul butucului'birt' cr-grca crdi- face sd qovdi ; oriqice s-ar intimpla, tu imi eqti rnai pr€slts
rirnd pe soful ei'- *u io't "u'ot'nr1 minca Ia de toti.
nioarir in fafa *"tu'i;l'ii +i qa "u Tlti ce cea de la cdlu- . * Ei ! o s5 treacd qi asta ! zise el. f)acd muma ta se
cnrata pune intre tine qi mine, o sd te saturi in cele din urmd
va geti ea Snsa'si .i'-'i'-o'n-u"ltdric
"::' n:l Hi" cl'e mine.
g't'iil [ Tr{ t* l'*;::,u jei-e
L'$il-*1
o mf,celdriepozt" nrar - N, ! ii rdspunse ea ridicir:d degetul. Asia puteai s*o
lncir necds5.toi'jti, *"''iif,"'l"i=i imr:reunti
jir
e. Lcrchcnfc'id' o zici mai nainte cle a-ti fi fost nc'vastd ; acllln insd tu-mi
mare din "p''opl*''.-i f;; clc 1t]0-150 flo* eqti toate 5i pentru tine pe to{i am s5-i pdr5sesc. imi voi
liune f'oarte buuir' t1t5:'J 'li''''ut" cla toatd silinta sn-fi cigtig ;i inima mameri me1e, dar dac$
*i,n3roe a sr:siL scr'lsoarea n*o rroi putea, imi voi face datoria ; de iin.e iru m6 leapdd
eralr ca pust) ia cale cind nicio'dat5, nici chiar 'dacii tu te-ai lepdcia de mine. Las-q
hri Tricd.- -rtu sthpini lacr[- te rog, p,e mal11a : eu o cuno,sc mai bine clecit tine nsi*{i
Cilincl sct'isoarca' Pcrsida nu-11.r,bln Er
ait'i' in niijloc'"tt spun eu tie ca n-avem dec,it sd fim feri,cifi pentru ca ea sd
milc. Dar cle ce si t: ti ;i;;*"s"i ia rratr're t:i $i Jc
ja te iubeascS ca pe copilul ei, gi e destr-rl sd n,e ;tie ajungi
acesrci lumi sir6ir,..-] ilri"r""itirj,,-celn sl:'is'lare ! Dc ce sa-;r in grea slrimtorare ca s[ nc sard intr-ajutc;r. ]l mihnitd as-
rnuma ci, Ei era atltJ Jrag'rsltr ela inCui'r$tL ? t$zi, dar o' s6-i treacl mihnirea. Noi sA fim c.]ameni cum-
stdpinceisca lilcriLlnli"-ti"a'i''1atl 'si 't'1 gltri Pe:r'slda dttpa
! secade, ;ii toi:.tc vnr ieryi bine.
*- Draga *"*, *"'iol"ou to* U'lnei
Natl. nu nrai. avea ce s5 zic.{. Simfea si e} ci de,la dinsul
pitst: i'* t-l*lo: ..
ce sf irsi sciisoareii ;i o iui sii' plinga' L;'=l cH aveil alirni to;ric $i se irnbarbiitir iusu;i pc sinc s5" nreargd cr-l
Nali tdcu' li vc-rrea'parci ri ijunS' t'i totilil:ilia h5rnicia inainte, ,ca sii de,a ele r,uline pe cei c,e-l socodeau
si el mami" care ";;':tf;;;ri-iifirga'si cnt slilb.
;i ;;{;Flii .r.n :i;gf
llo'ltt'c auu>i\ ) U "",#li ff:*;
Incd. in ziua aceea el s*a invoif cu Laclrnann gi cu Gu-
cu \ I (' *#"',";
-- D
dinsul, 9i, hacec. car€ era maistlu 6i avea o nic6 m5cel5rie, ca fie*
*:"dr;
dinsul' r pr.i' .lcl'ic citeva eare dintre dinsii sd pund acum cite cinci sute gi peste
grozrva ltiviiura cc i.se lidiilj cincl iri dt'dea scarna trei luni, la 1 septernvrie, alte cinci sute d,e flo,rini, iar.din
vorbo 9i ei tletru';;
tot tinrpul ciqtig Gubacec sd ia 40 gi ceilalfi doi cite 30 la sutd.
puLL''r ta vorbeasca decit
cunr
cl Mat'a u.'"u tt'"pt'it""'-i'"' La I iunie ei au inchiriat rn[cel5ria ;i, oair,reni tii':.eri
*.0#,1?i" o t c *u' a nrl e}i e' As'a g P9,': toti trei, s-au pus cu hdrnicie pe 1ucru. Natl qi Gubacee
ilKi;ii"'bea u 1
.ne &sa sd ;i lamtte' td,iau carn,e in. mdceldrie, iar La.dmann cumpdra vjtelq
niser'a de Ia incep'i"ii
e* tiJq ti''':1, -cade ulil' ii zisc eI lucra la tiietorie ;i le adueea carnea tdiat5.
* Grozav o sa-!i fiu eu lie oCata Persida purta so'cotelile gi rinduiala casei. .
' Deo'arece ia m5celdrie nu tinea
,

*"J;it,l,"Jli"iiTu j""* iu,i ; sim- era ;i lo,cuinfd, au luat in

ler et. Inleiesca gindurile aprcioier"e o io,cuiirfd mai incipdtoare, gi era implinitd pi.
Cc cat'e el"a cup} }ns L-!'
dollnta Pelsidei.
{iseqi ea'dutt'elea tot in romAne$te' N{ama vor-
-_ idu fi rprost, i;;;" ea ltt'ttii"',s] o su vjen-am ;i limpul
Diminefile ea punea servitoarea s5 faci rinduial5. in
iatacurile celor doi torrari$i, in vreme ce ea insagi facea
beqlc clupf, "unt t'"iJ'"i pt"a u:n" c['eu ficttt iiinduial[ in locuint,a ei, apoi se duceau impreun[ in piald,
cin'd le va vedea "tiii'i"'itli de.avint u;ur*tec, ei dr1p6 ca s[ cumpere c'e,1e 'de trebr,rinfi pentru prinz.
ceea ce am fScur il;;;lifi
;;;
muitd zbuciurn'are' *i'1t.. c1iblT'3; :::i,,'"-"#-;;l pot
Dupil ce se intorcea din pia{d, Persida punea tra foe,
frl]l?' ?,ilil#iii;;"fi ilffi
u,*u Ei n..ri':ai aea apoi, ldsind serr,'itoarea in bura'tdrie; mai gLergea o dat6
"a
1?6 rv7
praful qi iar se-ntorcea la mapina de bucate, iar de prinz
rnasa era curatd !n cas6 curatS, bucatele gustoase qi bine
alese.
Dup5-prinz Persida-gi fdcea insemndrile in condica de
so,ooteli, apoi, itr vr,eme ce siujnica sp51a vasele, ea .lucra
cu acul. rpinfl pe-nserttte, cind Natl se intor'cea, 'ca s-o seoati
).a plimbare gi sd petr,eacd seara in vreo grAdin6.
Era bine, d.e tot bine ; micelirria le nlergea mai presus
,de toate,aqteptdrile, iar in ca^rd era pac,e Ei buni intelegere.
In inima luii Natl a rdtnets insi+ s?m!6mintu1 cir s-a pus
cineva lntre el ;i Pelsida, cd I'elsida ti.r:e prea mult la
muma ei, 6i adcseori era cuprins de temerea c5 ar'e s-o
peardd pe Persida, ci nu po:rt,e s5 fie d6in"ritcp.r'e o feri-
cire ca a hti. .A'tunci el o iubca fdrd clc cump6t, o temea
,din seniu, nu inai ela in stat'e si stea d,eparte de dinse,, se
int,or,cea firri ,c1e vrerne acasd, ii vor'}:en, ca s*o indltlc'eascE,
tn lirnba e.i"
Persida qtia, ce-i clrept, "sir-l potoleasci ; rie ciie o::i ins5
el o da pe romAnelsl.e, 'ea se nelirri-;tea, se ':itn!ea atlinc
jigniti de neincreclereil lui. Vi:rta ei nu mai era atit de
seninA cer mili nerinte, gi nu o cialir cind se afl:r singuri
ochii i se umpleau c1e lacrdni.
N-avea cle ce .s[ 'plingi. clar .ce ivea iu sufletltl ei un
fel de presimLire cir triste zilo, gi'ele inc,erciri o aqteaptA.
* Dac-;ri pti iu ce adinci e durereil ce md cupr:inde
cind te vbd a;a -_ ii zise 'ea intr-una dirl zile te-ai st[-
pini Ei nu {i-ai m:ri da pe fali temerile venite - din chiar
senin.
Curn si md stdpinesc ? rdspunse €1, uitin,du-se
lung- ,la ea. Cirid mi uit, cincl mi gindesc la tine, mi-e ca
gi cirrd ai fi prea mult pentru mine gi mi tem c-o s-o simti
pi tu in cele'din urmd aceasta gi sd md pdrdsepti.
- Cum s5 te pSrdsesc ? grdi dinsa.. Mai pot eu sd te
pdrdsesc ? Nu sunt oare legatd de tine prin ce1 mai sfint
jilrdmint ? Nu am oare fald cie tine ,cele mai grele dato-
rii ? Ce md socote$ti tu pe mine ? Sunt eu ferneie u$ura-
tecb ? Nu vezi tu cii; dispre| e in ac,este temerj" lipsite de
or"i;ice temei ?
._ O, Doamne! rdspunse el nerdbddtor. E;ti femeie
frumoasS, deqteapti qi plind de nuri ; gi cili dintre cei ce
178
Drivesc cu cchi dorito,ri la tine sunt oarneni ma.i gi lrrai
hecit mine ? Ceea ce mi-ai fdcub mie ai putea s6-i fati
altuia ; ce,ea ce de dragul meu i-ai ficut mumei taie, ai.
putea sd-mi faci gi rrie de dr:agul vreunuj. mai noro'cos"
Persida se si.mlea ca lovit[ de mr:,arte. Ce putea s*,
f:rc5 ? Arsa era cutrr zicea el ; a;a trebuia el s6 vorbeascfr ;
temerile lui erau urmar,ea fir'e:rsc5 a faptei ile care clinsa o
siivirEise. A pic5tuit, qi nu*i r5minea decit s6*9i ispS;easci
pf,catul.
Ea stitea alb{ Ia fa{i qi rXcitd in tot trupul inaintea lui
5i nu put,ea s5-j" zicS nimic, nu mai pr:tea sd-l virdi in ockri'
O cupri,nsese deodati siml,iimintul cii e pe-ttc pul,infd ca
ca si triiascil ci; i-rn om ,care pcate si fie atit cle nemilos,
rii ar fi voit sA plece fArir cle intilzierc 9i sd se ducd-n
iunre.
Vorj:ele din scrisoarea lui Tr:ic6 ii rdsttnau in ureci'li,
qi 'ea vede,a parcd rpe muma ei chemind-o la sine.
Dar tr:ebuia s6 stea : mai bine moarid !
* O s[ vezi tu odart[ ce rnare e ne'drept;:ttea ce-nrl
faci, zise ea, apoi trecu in odaia de a16tur:i gi incui5 ulrya
in urma ei.
Nall stete citva tirnp z5pdcit, apoi pi,;se mina, c*. si
dcschidd uga,
De ce incuiat uga ? intrebi e} ncli::i;rtit.
- Voiescaisd fiu singurS, ii r'[spunse ea.
.-
-_ Descuie-o, c-o sparg ! strigfl el stirruitor.
Persida rdmase nemiqcatd in mijLocr-r} ocl5.ii,
* Descuie ! strigd el iar.
Ea nu se migc5.
n apuci clanla cu mina dreaptd ;i se opinti sa
irnping[ uga, apoi, cind v5zu ci uqa stl {eapind, puse
umirul, implnse o daiS cu toat5 pute::ea lui pi u$'a se
dcschise, cricnind de rdsund toatd casa.
Persida stdtea qi acum in mijiocul acliii, !eapin5,
ingrozitd gi despreluitd de dinsul.
Bine, -- ii zise ea _- egti tu in toatd firea ? !
- Nu sunt, rdspunse el. Nu acum, nici de ieri, ori alal-
- ci din clipa in care te-am vdzttt pe tine mi*am ieqit
tirieri,
tJin fire, mi s-a schimbat tot rostul vietii, rn*am fScut
om nesuferit ;i pentru mine, qi pentru allii. Sunt un
179
ly.
nemernic care nu mai $tie ae face : fac ce nu vreau Si nu
pot se fac ceea ce voie.sc. Nu vezi tu cb nu este cu putinfd.
s5. nu te cuprindd in ceie din urmd scirba de mine ? !
A,i sd fugi, Persido, de mine, si te ascunli, sd blestemi
ceasul in care rn*ai vdzut !
Ea dcic din crp.
:-* Nu, -- zise apoi inciuio$at5 - n-an:l niciodatd sil
fac ,apil. Oligice s-ar intir-npla, tu e;ti solul nteu, ;i ciac-ai
fugi tu ,Je mine, eu ag alerga. fi-o spun din nou, cu toat6
inima dupi tine, dac5 te-,ai ascunde, te-a.; 'cfuta, daci
sl-ai iriestena, eLL mi*ars da siiinla 6i :rg ruga pe Dumne-
zeu sI md ajuie sb te potoiesc, ca s6-!i vii in fire gi s6
binecurrintezi ceasul in care m-ai vdzut. Md cuprinde un
tel de dezniddjduire cind te rrid astfel ca acltm. dar am s;l
J.e port tonte cu rirbdare, numai sri nu dai in mine, sd nu mfl
ba!i, Na1.1, cici :ista nn md simt destul de tale sA o rabci.
El se r-ritd l-rng 1a dinsa, apoi ochii i sc umplura dr:
nac:riuni ;i, rr-r;in,:rt de slAbicir"rnea sa, se i:rtoarse, iqi luf,
p[iii.ria 9i se depdrtd"
I?dmasd singulrS, Persida se uitd citva timp Ia z6vorul
ie;it ciin cuie. :r.iroi i;i acoperi fafa cu amind.or-15 minile.
Ah ! ce ruSine ! Er:a peste putinld ca servitoarea s5 nu fi
tn{eries cum s-atr lntimpiat lucrurile ;i sd nu le spun6
ce1or1al!i ctrriria5i ce s-a intirnpiat, cind toli au;ruzit
r:ricnitura ugii.". Dar ea n-.av€la timp s[ stea ca sd dleagd
u;a, rnai aies si plingd nu : se apropia timpul prinzului
pi trebuia si alerge ca sf;. vad;i de rindul mesei,
Era in gindul ei lucru de sine inteles cd NaJi s-a dus
gi e1 la mdcelf,rie, de unde nici n-ar fi trebuit si plece
fdrd de vreme. Cu atit nrai greu a fost atinsd cind Gubacec,
lnlorcindr:*se singurr gi carn supfrat, a intrebat-o ce s-a
f6cut Na!l,
Ii venea sS plece fdrd intirziere ca si-l caute ; dar unde
putea sd-l gdseascd in oraguJ cel mare gi zgomotos ? I Ii
venea si meargd la polilie, dar nu putea. Nu-i rdminea
e{ecib si-;i inS.buge nelini;tea, sd se prefaci voioasd Ei s6
spuni un neadevSr ci soful ei a primit de acasd o
scrisoare gi a trebuit -sd se ducd in grabd ca sd caute pe un
prieten,
180
Diipd ee a venit 6t ceilalt torraidq, s-a'-t aqcriri $ rryill
<;r,;i cincl nimic nu s-ar fi intimpiat, iar dup6-mas5 Fersida
;r lihcut r:i'cl'ialil in c:a.sd qi in bucitirie ql abia lirzju'
rlup[-amiazdzi a ajuns sI rdmiie singi-rrd qi s6-;i dei't
*i,-,,in:r c)espre skrr:ea cleznridS;jduiti in care se afla'
Nu e in vi.afa ca.tnicii iucr-r-1" mai urit decit ca u::rul
r1i.n so{i s5-p1cr:e f[i:[ ca sf,-i spun6 ceiui]alt i-rnde se ciuce;
iilr: liii11, piecase s'rtptii'iit, cu eichii pli:ri de lacr[rli, l;r
rul'nla unei cei:ter rrenite ca ciin senin, $i o ldsase pe dlrrsa
singrir'[ il-rr nrijlncil] accsi.ei lumi sl'rAine, unde ea nu pute.n
sii [:ise-ssc[ pe nimeni ta sd*;i inii:iir"t59easc& dm:eii"1e xi
sir, ceard sprijin.
Nu ! Eltr-pers,te p'.rtini.d ca ea sd n'la! traijasch a;il :
:rir:i, in lurnelr at:citslit, r;ingura cLl ciinsui clt nu l lai
1l.t1r,;l '.t'ii.
Caun acrl:i;'i sinrldmint il ll;--'*rise 5i ;:c ItIr+ 1 r,S plci:t:'
],\:es elail slngltri c), si ea' ;i e1 avea iiici la Vier:e
'un pr:ieien, pe Elu.r'clei;" Ife cite ori' ;;!-a adus insd a;ninlc
rle ei, ll vedeii ;rarcf, rizind in b&trrie de jrrc ;i nr-r-i -mai
r,',.,ril.i si.r-l ca-Lr,te. i{.culrr nll s-a mili pittut stftpini" Deli
r';inrlt',it cd e un f*l cie clr-rir r5u cle ce"r'c se apreipi:i, s=:t tiLi:i
,la Unive:'r;il,ilk ci'l sii-i dc;l de ltrnrd, apoi, elrrpa ce i-a
rl'iilt aclresa. l*a c5utart ar:asfr. ;i pe la cafenele"lc .n:cJc
utrtiri a lt siucir:iri; i.
Astfel a coiinelat t.oat6 dup$*anriazdzi; cu ginrilrl Aca.l':i'i,
r'u jni.ma incle$tatd, cuprins lnereu de sirnfimitrtul c:il ra'r"t
facc dr: nu se intoarce 1a sr:tia lui.
'cincl
if ile!i: dr,rpi-anriazHzi, a ciat cle el, era op-osjt
I r:u1:e;te ;i istoirit sufle'tergte, ii pdlea rAu cd i*a cflut'at
gi gasit ;i n-a schimbaL decit puline vorbe cu el.
- l.-a
*--Cum ? ! *- intr:eba B'utrclea uitindu-se tinti ia el
("u ()chii a€leri Pelsida :l venit cu tine ?
-- I1,i spur-l- ; snntem amincioi de trei luni cle zlJe aici,
: iispunse l.Ia t;tr strimtorat.
Lui Burdea nu-i \rr:nea sd creadS. Nu putea sd inleleag5
crrrn femeia care atrinci sealra ll-a veni t ia via lui CoI'bir
ir ;lLrtut in tirmd sI r,'ie la Viena.
-- Bine. suntefi c.ununafi ? intreirS el cu. indoial6"
' - Ce-fi pas[ ? ! ii rdspunse Natl. Suntem sot Ei soqie..
-- Pot s-rr vdd qi eu ? inlrebi iar Burdea, gata cfer
trr)r:cale,
181
 Nall rd.ma.se citva timp strimtorat' Nu-, mai ales acum -- Ti-e ugcr lie si-mi sptii cepot trebuie si fac -_ zise
nu fi voit s5-1 duci pe Bur.dea Ia Persida.
ar ,,1 -- ciar mi-e greu mie ci uu sd fac' Eu nr-r sunt
* Er-r nu mi duc-acum acas5 ; arn s[ mai fac ;i alte ,'lr line.
,dnumuri, dar arn s[ te caut mine ori poimine, zise el, apoi trr. ,* uit[ cu drag la eI. Cait 9i umilit din sine' el
li intinse mina gi plecd f6ri sd se mai uite iullroi' ii pirlea cel mai bun 6m clin lume' Ar fi voit sd se uite
ii cdutase ca- s5-i vor-b,eascii $i nu i-a vorbit nimic ; iir
"octrii lui ; el insl stirt'ea cu ochii in pirmint' -Dinsa
umblase dupd el gi acum era muncit de gindul cum al' i,i,*--d".i lucrul la o parie,-se 'i'dici 9i se duse Ia dinsrl}'
*
putea sf, scape de el. i:[ sJr-l mingiie qi sd-i sdi'ute fruntea,
lntors ac?rsi muiat gi umilit, eI a gdsit pe trerslda $ezind -- ei *"a tli';i tu ca mine, ii zise apoi' $tiu cd ai, ,si rXe
Iinigtit6 la fereastrS, cu lucrul ei de minti. l,a intriile;r lui ilcccril ifu pot sd nr6 supdr pe tine. - -
*u qi-u ridicat capul ;i s-,a uitat La el invesclit[, ca '1i cind El ii snrr-rtil minai ;i timp indelungat ei steteri ticu$i
nimic nu s-ar fi intimplat. ' I'crj,ci!i.
;;i
Sunt un nemernic, zise el dupi ce-gi aruncd i:irlirria * di, spune-mi acum grdi dinsa in cele din urn'rd
si sc- lisd istovit pe un scltun. 11lr-rmincl --
- prostii ai fbcut ?
unrle ai fost 9i ce
' Ea riclicd ciin nor-r capul 9i se uiti aqezatir ltr el' La dracu am fost, rSspunse el minios' M*am intilnit
mai incape nici o indoiald ca eSli .* zise ea clt r,rr Rnrdea.
- Nu__ gi e un semn bun c-o recunoqti gi tu aceasta ;
blindele Persicla, atinsd nepl5cr-it, tres;'iri 9i se clepdrtd pulin
nu e insiL destr.rl s-o recuno$ti, ci trebuie sf,-li mai 9i clari dc la el.
siiinla de a nu fi. Nemernic e ornuf care lucreazi fie sub ** I*ai spus ? intrebS. ea ingrrijor"atd'
impulsiunile momentane, fie impins de allii 9i face lucruri -* Nu ! iise el' I-am spus numa-i ci e;ti 9i tu aici'
rle car,e ii pare rlu in urm6 ; e dar destul si voie;l,i pentru Air ! ce n-ar fi clat Persida sd nu-i fi s;cus nici atit'
ca sd nu fii nemer"nic. So temea de ochii scrutdtori 'ai acelt'ti om, de grrla iui ce'e
Dacd n-am tdrie de voin!5 ? ! intimpini el mihnit. |r,li rii ii era nesufelit gindul ci mai curinC ori mai tilzitl
*- Ai ciestul5 zise dinsa * dar egti rdu deprins. lur' lrtrtea sd se intilneascd cu. el'
Tu vezi acum cit -de riu e ceea ce ai fdcut, cit de mult Nici n-.a trecut muit pini ce s-'a intilnit'
g,l.d*u a agteptat o zi, doud ca Na!1 sd "vie sd-l ia ;
rn-ai mihnit pe mine Ei cum te-ai muncit tu insufi' Trage
cuvenita invSldturd din aceastd experien{d qi fd-ti regull vrizind apoi cd Na!1 nu vine, s-a pus sX-l ca-ute'
de viaf6: n*am niciodat5 sS plec supirat de acasd, nici Era diupS-prini ;i Persida getiea, ca de c;bicei, cu lucrul
sd aclorm s,rpdr,at. Supdrarea, origicit de mare ar fi ea, rlc miul Ia fereastrd, cincl servitoarea a venit s6-i spuni
n-are nici s[ iasd din iasd, nici si treacd de azl pe mingt ci'i un domn, 'care se nume;te BurCea, dore;te s-o vadS'
Dd-!i seami urm6 ea clupd o pauzd cum te-ai fi , Sa-i spui cd nu sunt acas6' grdi Persida strimtoraiS'
qi -
ce-ai fi fdcr-rt clac5 eu ag fi fost -
tot atib de slab6 I-,atn Jpuu zise servitoerea * cd egti acasd'-
-qirntit
ca tine'$i a; li plecat, ca la intoarcerea ta sir nu mi giseEti
-* -
Atunci sd mergi cu el la blrbatul meu, urmS' Persida;
acasd. Mi-a venit gi mie si plec, dar gtiam c[ acesta e un ne-i ci nu rni-e bine, c;i sunt Cezbr-5catd'
' 'E;
I iy r u
mr grdise incd vorbele acestea, cind u;a se desci:ise
J.ncru pe care nu trebuie sd-l fac 9i m-,am stdpinit' Stipil
Ilirrdea se ivi in ei.
negte-te,
'81 se cd
egti bdrbat. ' --- Eu te vdd iumeni ,si voinic'.i qi foai:te bine gdtit[
,,i Pragr-rl
uitS'lung qi cu ochii imp5ingeni{i la dinsa. Atlta
hundtate, atita blindele, atita ireleiepciune era in vorbele, . ',:ise el zimbind cu rdutate '_ qi-mi pare foarte bine cA
ln tonul, in toat[ purtarea ei, incit ea ii pdrea o fiinli mai ir' pr.lt vedea.
'l:tc'isitla se ro;i, nu insir de ru;ine, ci de niinie' Ar f]
presus de om, de care nu cuteza s5 se apropie 9i la care
qumai cu sfiali igi ridica ochii. 1,,r.;1, in stare sti-l dpuce cle piepl gi si-i dea
pe sciri'

182 .[83
 -- Si ni,ic, mi-ar fi phruat bine zise ea infepat6
d.lc6 ai fli r,.en,il cu Nafi. - ,,i,,gui:A
i -* De ce trra rog ? l{u cumr,::l ter terni ;u stai sirrgur'il
ci-{ un cavaler ca rnine ? !
Persida i;i ad,uni puterile.
\,'edea cii nr.;. e chip sd scape cie clinsul, Sunt in lurne
c rnulllnle de lr,rcrilri pe ciire oemcni ca Bllr:dea nu sunt
in sl,ar"e :sE le inieleaga, Si e.l era neruqinat fiirli ca sa-;i
dea searl;t cd esl.e. Nu-i t'6minea deci decit s5*I ia curr:l
et'a $i sh v.oi'l:lea:scir cu ei in fe1ul iui.
Servitoare,a. degi nu inlelegea ceea ce din,gii vorheau,
vedea cir st5pina ei e stri.rntoralS, rru-dea zirrJ:eti-ii batjoco*
rilor in fa[.a 1ui Blr.rd*+r Ei numai cLl anevoia iqi mai st5-
piuea i-:isul, Persicla li facur se'rnn s[ ias[,
Poftr,e;te gi gezi, ii zise apoi lui Burdea. Stiu ci ai
-- ca.:sa
t"enil iii mull"umite:l de a-!i hate joc cle r-nine. Fo[i
$-.] [rc, I
-- I'lu .l'irsirunse ei. h'{r-i.1!r-rmirea rnea e, Cin contra,,
cif, ai intral in lr..ilrrile mele;i:ri. fdcut, c,a oripicare om
c;luil nLe, ifrcjcunl t,e tlirgea inima.
e. glai clinsa dezghefatfi ; legea supremb sunt
-- Aii.tproplieri
pornil'Jie noaslrc. inimi. Fl nebun acela car:e lcr
fir:.tiiiru;e. tiri:ln. carre 1e stApir-legte li sd rnarti,rizeaz;i el
in:;il5r. 1Jo :iine. Aili*a p16cut Hubdr qi arn fugit cu e1 aici,
uildei lrim.:.ni. nil ne cunoa;te pi tcfi cred c[ suntem clup[
legea tror sof gi. solie, Acasil plo.stii s-ar fi uitat chiorig la,
noi. Dc ncoea xtLi-lr1i pare bine cd te-am intilnit aici pe
d-ta. cirre ar sa spui la toat* i.urnea cA nur sunt solia legiuit6
a l.ti F[;]-ra: .
* Ce-fi pasl ? ! li rbspr-r-nsd el convins. X1i place, te
sknfii fcliaiLd : ctre ce si nlai minfi iumea ? ! Las-o s5 se
fmcredinleze cS nuLinai aga poate ornui si se fericeascb.
Cincl [i se va trrt de el, e;ti fr"umoasi qi n-ai decil s[ alegi.
'n:* i'r'el-in alt r,r1.
frersidei ii vene;r sH plingH. li era ca gi cind ar fi cdaut
ki pdmini 6i e.ll ar cfrlcn*o in picioare.
* D;r, -- zise ea rizind a piinge * aSa an:r sd fac, fdrd
i,ntioitiiii ,lr:;a, Deocainclatd insd tot mai lin ia Hr"rbdr... qi
niii vr-ri ie,rrta ciacd te rog sii plecdm, cbci avem sd facem
'u.n,:i r l;r"t"L hnnreul-r.ii,
I O'
a0=
* Nu ma! putea s6 stea cu Burdea $i, c? qi cind ar.fi
in chsii. ea lui o cutie de p[l5.rii de- pe utru'n dira
tlrrirpur:i, igi puse p615ria ln cap Ei iepird amindoi'
,,Nu,'* i;i zise clinsa cobbrinct scdrile * aici nu l:nai
,,i,riin, nu mai pot r6rninea" T::ebuie si am un reazem [n
lrrrrro.r aceasta, o inimh apropiatA cle inine'(i
Lumea se inr.'irtea i:arca impreji"rru-l ei 9i zgomotuX
rr r;r tului ora; r;-ndbu;ea.
Apropiindu-se de Na!1, ea a lr:,cepu-l' c'u toate aceste;
:,;r zirnb6asci : n*o ierta firea s6-l rnai supere gi pe el
rlrrrdu-5i pe falii supdraLea.
tli au'petr,ecut seara cu Burdea, qi pe la zece ceasu'riJ
r'irr,;l r;-an intors acas5. Fersida nu mai avea simldmintul cd
, rir':iutfr:ril5 viata la \''iena. TimpC ii trecuse fdr[ de
r.sto: n-avuse ln l'iafa ei ore atit de pi5cr"rte ca cele
q r, ,l lt'r: ute astS dat6.
l,ira onr sucit Burdea, dar era de;tept qi qtia mrlltH
vorl:ea fi'umos si*$i suslinea pdrerile cu multd cbl'
$i abia acum, stind de rtrrJ:d cu vechiul iui prietenj
pe faf[ -si Na!l" Nu" Persida nu-gi inchipr-rise c5 sof trl
cle cleqtept, nu, mai ales cd Etia atit d"e multe 1
n'n ei cu totui nou ie;ise intr-insul la irzeali $i ceea ce
ngon cu deosebire pldcut-era cdIdura,9i. chibeuiala cu
suslinea pirreriie atit de deosehite de aie. lui
ca. $tia ilcum de ce ilil iubeqie ;i-l ir"rbea cu tot' clini+-
sul ; riumai in cuicuquli ei, mai r:ainte cle a adortli, a
r,,.,1,ui sa-.si dea seame despre contr':rzicerea c'are era
, piir.erile 1ui Nall 9i faptele Jyi qi *q se.intrebe.cutn
,c ci un om ,carte vede lucrurile atit de bine, si aibh o
de neorinduitd ca a lui'
A irdormit fdrfi ca s5 se dr"imireasc5. iar zitta urmirtoane
r :r rlt,;iteptat din somn cu simlemintul el predomniton
11' ,r,llr.t,
l;{, visase toatd noaptea acasd. cu nluma ei, cu Tlic$j
r r lr,[i cei ce o Etiau 9i pe care dinsa ii;tia din copilSria ei'
/\ r,'nit aici c.q si scape de mustrdrile 1or, iar acum ii era
r,,, rr lll'ca neplsarea sttaittiiot decit mustrarea
ce-ar f i
,,.l,,1,lrrt-o acasd, 9i ivitd o datd in inirna ei dorinla c1e a
,, ,,,l.,,rrrce acase, e'a nu' mai tr*ia cu gl-ndutr aici, unde
.,t .,llir,
185
rr-,1 rt i

c[snicie fericitE fir[ ca si fie bununate ? ! Cite se fericesc

i

l; Nu se pufea, cu toate aeeste, imbdrbhta sH"-i vorbeasc$

tl Iui NalI despre aceasta. Lasd ci-i era greu sd strice dup[ ce au ficut un pas gregit ? !"
lui cu mdceldria, care mergea peste toate agteptdrile bin ,,Mai bine moartd !" zicea odinioar5, iar acum se
il dar el si instrdina ciin zi in zi tot mai muit de dinsa, aimfea mingiiati cind iqi dddea seami ci fata ei nu e
,si ea nu mai putta si.-i vorbeasci tot atit de deschis cuniinatd cu neamlul. $tia ci nu poate s[ trdiasci r5deati :
rli firi'5 de sfi;riS. ca mai nainte. n putut sd se ducd, dar nu putea si rSmiie, qi o aqtepta
iii Ar.ea ceva pe sufletul lui : era dus mereu pe ginduriJ ln toate zilele sd se i::toarc5. De un singur lucru se mai
nu inai veneil .ln or':l obicinr"rii"i acasd, ba a ajuns in tcmea qi se r"uga in toate zilele lui Dumnezeu ca s-o
ill fcrcasc5 de lucrul acesta, singurul care ar fi putut s-o
i

clin urm5. s-o lase -*erile singurl ilcas,l. El, cere nu demult
o lemea fdrA de nici un cuvint, uinble acum parcd dinadi Icge pe Persida pentru toat[ viala de Natl. O treceau
ll s-ci alunge de la sine, s-r-r insl,rdineze, si scape de ea. un fel de fiori de moarte cind se gin'dea, Iucrtt foarte
I

Rine, _- ii zise ea, in sfirlit, cind ei se intorsese filesc, ci Persida ar putea sd se intoarc6 mumi acasi I
dupd - mezirl nop{ii ac;rsd ce e cu tine ? uici mintea i se oprea ln loc ; nu mai qtia cum s-ar simtir'
--
El se uilli ir-titg l:r ciirua. ge ar zice ryi ce ar face atunci.
iii -_ Il{i s-.:l uriL -_ i"isirunse;ipoi de viala aceasta De aceea singeie i se opri in vine cind, patru zile
eu nu ir::r-ri 1rot sl:r star,r ;rici. - lnainte de Sf. Petru, Tri,cd veni s[-i spund, luind-o rnai
I

Sii ncr in'rrrlrt'ccm acasi, grii dinsa invicratS. pc

- Nu se poate ! strigA ei, cuprins de minie... Eu
_-
tine nu .md pot int,riarce ; nu mfr simt destul de tare ca,
si nu omor pe acel.a care s-ar uita chiorig la tine, fie el
chiar gi tattil meu. Dacd m5 duc, ti'ebuie si le spun tuturora
cd-mi egti so!ie legiuit6.
I
- clep,arte, ci Persid,a s-a ini;ors de la \riena. '
Cum i-ar fi venit, Do,arnne, sd se bucure, qi nu indriz-
nea. O a$teptase singurd Ei nu se indoia cd-l va qi pSldsi
pc ne,amlul care i-a stricat toal5 via{a ; iar ea venise tot
cu dinsul, ba zicea ce n-are niciodati sd-l p6rdseascd.
IrIu cumva ?... intrebi ea cu inima incloili,

Persicla se indreptd cuprinsd de spaimd qi cu miniler TricS se r.ritd in ochii mumei sale gi inlelese intrebarea
Nu Etiu rS,spunse el _. nu cr:ed, nu mi se pare.
i

incleqt.ate spre el.

._ Te rog.,. te rog grdi dinsa * mi*ai jurat ,ci asta - $i chi:r -dac-,ar fi una ca asta, brl mai ales atunci
n-o s*o faci ; suf5.r mai- bucuros disprelul lumii decit ca s5 -gr5i Mara luindu-gi inima in dinti s6-i spui ci nu
arunc in primejdie pe un om car,e ni*,a fdcut cel ma -vreaLr -
si qtiu ci mi-e fati citd vreme trdie;te cu dinsul :
m.ar-e bine in viala noaslr5. Ce ne pasi noud de oameni,
ot'i eu, ori el !
daci ne gtim cur:ali in fala lui Dumnezeu ? ! Sd r5mine
l

aici ! Per.sida era greu lovit5. Nu, r.nai aspru nu putea

sir fie pedepsitd ; dar a;a trebuia sd fie, pede':rpsa era
dleaptl gi ea se simlea inlllatd de gindul c5 muma ei este
o lcmeie csre nu vrea s5-gi ierte fata, pe care o qiie trdind
XViI ln cdsnicie nebinecuvintatS.
Sear:a ea plingea pe infundate in cu-lcugul ei. Ea, care
tsiRTUL DE LA SARARIE nll se abdtuse nici pe o clipi din calea cea dleaptS' prea
elii umilit6 in fala lumii, prea c6zutd in gindul semenilor
siii, Ei fire de om avea, de om care, origicit de fericit ar fij
Nu trece nimic peste iubirea de mamil !
sc simte nenorocit cind semenii iui il preluiesc mai prejos
!,$i adecd ce e ? ! igi zicea Mara in cele din urmi. dc ceea ce este.
Parcd ea nu tot ,aceea;i rdmine ? ! Cite femei tr5iese
186 187.
 Air ! De ce nu putea dinsa sS sp'rlnd ? ! cle ce nu putee
ss' rldice cle pe ini.ma m"r:mei. sale greutatea ce atit de mu-lt
o apAsa ? ! rlrrr rtrmi nevoitit a-l
o frimhrta alit de mult, lneit la Vierla
Gindr-rl acesta
s*a cius f6rd de qtirea solului sdu l,a un avocat, ca s$-i
cear5, sfat.
* Ar fi * o tntreb$ p*\rocx1",1 cl*tale ln
strare s[ dec]are cd cuni"mia s-a fdcui cu ;tir:ea ;i invoi-
rea ci ?
Nu i-a rdspuns atunci.
---- Darcred,
daca ai avea un cupil ? intreha,se ii.ir avor;itul.
*- Eu cred c[ da ! grdi clinsil.
** Alteaptd cl;ir pinE atdnci * a zis apoi avocah-lj ._
clci de vointa l;riA,lu.i, car"e +;r5ia in vlajhi cr.r fiir] sliu, nu
se tine sealn[.
Agl,epta c{cci l}ersida eu inseiare ;i se rltga in triilta
zilerle I ui lJunrne.ztu.
.,1{u mii Fling, l)oamne" sopti ea ;i acun"l, suspinincl
din ac-linr-:ul inirrrji. ilu +tii urai hine cum ai sil"rni cloie;1,i.
via{a +i nri-l vci cldrui ct;nd tu insuEi I'ei J:inel'oi *.i:ri
lu ;rjna si ldnruli rriala. Al tdu are sI fie ; .lie am sri ti*l
$"nr:hin : in frictr ta ,am si*1 c::esc ; indr:r'd.-tr.:, tr)oamne, ryi
binecr.rvinteazil cdsnicia nuastr'fr I"
Iar pe cind ea se zbdie;l astfe}, el clcrmcil perd*t in
somn ;rclinc.
Mai norocos decit clinsa, el se intilnise pe inserate,'
J,a easa lui Oance:r, cu rnumd-sa, care er:a tot cea vcche,
dudoasf, qi slabei.
_ Stdpiniti cu deslvir.;ire cle dorinfa cle a impfca pe
fiui ei cr-r tatiil lui. care ercutn nu inai era s'-rpllr:rt pe etr, e;l
stflrr-ria cu toat5. cildill'a mr,rmei indr-rrclate si. se clcsfac$
de Persida, care i-a tur]:urirt minfile pi n-a facr,rt s5 intre
f:r vrajbir cu piirintii s5i.
_- Elai cu totnl all,fel cle om, aqa z-ice taldi tdu
I;- griri
ciinsa -_ mai inainte cle a te fi incurcat cu persicla,
6inunraieate-af5cuts6-|ipierziros.uu1vie1;ii.
Arsa i;i zisese ;i Nall dc ncnumdrate ori gi ciin zi.in zi
tot mai mult er:r stipinit cle ginclul c5 persida e o gt€jit
sarrcinl pentru dfnsul. El insit nu putea s-o pirSseascd.
Ar fi fost o prea mare mfelie. Dacd insd ea ar fi voit sd-l
piil'ilseuscd, el. n-ar mai fi fScut nimic ca s*o opreascd, b.a
[88.
;r('untr,cind murn5-sa sl Oancea il slrimtorau, e1 er:a.ispitit
rlr'ginclul cle a se pttti* ea astfel ca clinsa sd fie in cele
"*
piu.irsi.
liite | -- griii Oancea -- -q;i-i clai ceva ca s[ aibd
r lrrr t:r' t t'[i
prinle;ile. zise Na!1. ciinrl clin cap'
Nr-t
cuit zice:ri *- lrrniii Orncea - circiun:a de
tr,r-raii,
1., liirlarier ;i i;tr;-o in ceie ciin utrtnd prj ea singuri la
r" rtrntii.
l'iiril siiitea pe gincluri.
li era r-u5ine sI zica d:r, clar nici ba nu-i venea sd
: r,'ri. ii tieLrLiiau iurni, qi mLl:md-sa nu i-ar fi dat dac[
Scara, cind s-a iniors lir Fei'sida, el era lngindurat
urt la l.or'b[. I*;r spt-ls, ci:-i drept, ci s-a intilnil; crt
riL-sa qi cE ;rre sI plirnea-sc[ bani ca s5 ia in arendd
urrra : in alte ;lrninun1,e insi el n-a intrat, qi nici
da, p;rlciutb in aite ginduri, n-a mai stlt-t'tit asupra
lui. li eri'a dcsl,ul si gtie cFr treaba e ca pusd la calc
sim.l;ea uqr:::iitfr
'ciuma de la Sdrdrie era proastd, dar foarte bunfi
cd tr'dgeaula ea plutaqii qi oamenii care veneau dup6
i pe timp de tirg lumea se indesuia intr-insa. dar
Ia e;r ;1 un birt pentru lume.a mai bund si trei oddi pen-
1,r'ac5torii ce voiau s[ rniie. Aici pr-rterau, dac6 eralt
rrrt'ni harnici si cu rinduialI, nu numai sd trdiascS bine,
rLrr sli-gi mai ;i facd avere frrrtnoasS.
Gindul c-ar fi o rugine sf, se f,aci circiurnireasi nu-
I llcca Persidei prin minte : alSturea cu solul ei, origice
ii p5rea cinstitd. Singr-rra ei grijd era ca nu cumva
'nnr)c6
r.l rrii n-aib[ destuld inimi pentru treaba de care se apuc5,
r,ri iir lurcri.rrile cu ugurinli ;i s5 risipeascd mai inu-it decit
;rr ltuti.
Cam aga s-au $i croit lucrurile chiar de la inceput.
CcI ce vrea s[ deschidS birt trebuie s5 se pund bine
r rr loiLtd lumea gi s6-gi facd pretutiudenea prieteni. lndat5
rlrrr cc s-a hotdrit lucru1 cu circiuma de Ia Sdr:5rie, Nall
r,;r lllls si-gi caute prietenii vechi gi s5-gi fac5 aIlii noi.
l)rrpii ce au deschis apoi circiuma, fiec,ar.e din acegtia
\'(,rlcir cu cite al|i doi-trei, gi Persida era mullumitd cind
r' rlca birtrd plin de prieteni de.ai sofului sdu" Ca s6-i
189
?nclulceasci, ea le turna cel rnai bun vin in p;ihare, le Abia mai tirziu, spre toamnS, a inceput c:t sii stea pe
agternea masir culata' si gltea cele illai bune ririnc6ri 11 incluri.
pentru dingii. I-a ;i indulcit, incit pesi"e citeva saptamini El''alucruhotiritinc6delaVienacSsocote]ilePersida.
era mereu indcsuiala in 1':ir1.u1 cel ciirl'i, unde se pLlrleau ,lrr'.' ,r!r i" poarte" Le gi purta, intocmai ca- mama ei, ;i dac-ar
pe mas[ minciri nLr numai gusiLrase, ci t,rLodl;r'ri gi reftine, li -r,ii piie itt zori cle-zi. ea tot nu-er€t-in stare s5 se culcEr
gi beam'iciimee toiiti sr ol:icinr-risi: i.oiirt.e in ci;r'ild sd ,,',,iil"ii"t" cie a-$i fi fdcut socoteala zilei. N-armai fi puttit sii
pr'inzeasr:ii lri sa cinsze le Siri'i=Lr"ie. ,i;;;;;;t liniglitd tl;rcir nn s-ar fi incredinlat inainttr
Era apoi h-tcru d"e sine in'r,eles ci ldatl sl,etea cr-r pricte- tlr, l se culca cd trLr in zadar a ostenit' blici c-;r avul cl
nii lui, pe ciire nu plr'cca sir.-i l:ise singlLli, q;i tcatit ostd- i,in.q"t{t zifixh de ciqtig;a avut-in-sir zile in care a pierdut
nea1a, toali griia rirminea in s:+rcina Pei'sidei. A;sar tlei:uia '" aitt ci;figul pe care ar fi
ttrriit trebuit s5-l ail;i'
sil fie acunr la incel:ut, ;i lrei"si:i;r se bucura ci,r sotr-iL ei N"eiittf"tt" feta de paguiri lu se poaie ; ini5:lifler3
;tie iltit cle ]ritie sii fac:i po sti:pini-ri casci. Siririnr,ilui care' rl;rr si l?ei'sida cA trebuie s[ fie $i cite L1]1 onl {:al'c lnatlincit
intru in birt nici pi'in min|e n1-1 plttoa sf,-i treac[ ci ]-iatl ,,i fri" fnra cl sh plAtcasci' Trcbttie Nail sa-ii cinstcascl
nu e;i el tlt oilspe, cil cr:ilrlli, cl rirrcien numai irr: Per-sirla, plictcnii. ;i Per"sidi s-ar {i simiil grci-r jignitl dacli vrcunul
calc lc Siia lo;ile, se inviiieli c:t pi:'isnelLrl, r,:i'.r" irrcittl,inde- '
,lirrlr"c clin;ii i-at fi cclut soc:rtcnla'
il; linea insf- socoteal5 pi despre ceea ce era beau gi m6-
n€rl, ai/cl pcntlu fiecai'e r-iit clcosebil zirnbet gi 1e fdcea tot mai
to;rtc iule;i }:ine. $i" tr:t caiir:r;a r.eCeeu lucrui'ilc;i priete- ,ri'."ii" prietenii, ;i din zi'in zi socoteala
nii.luri lttra[1. Ce] rnai de clpelenie lLrclu, sufieil,rl cai'e .l.oa.te ' -'
lnt:iiucatd,
}e cirmuia, cenirul implegiurui car:ui;i ti::rie se lili,'irieau Ci"J .i;tiga tn jocul de c5rti, Natl era voios' - iard
era, lil ui'ma urn-)elor, gi pentru clingii, birt5+ita cr.'a frtr- t ,,rria" .u iiriluo jignita de ginclr,rl cir el ia in cirti banii
mii:rsii -ri spllntcnd Ei harnicli, care atit de l:ine se pi'iccpea it,, to ou*unii rienili 1a casa lui. ii ficea deci se'rn s[ ciir-
la toatc, iar I'Iatl era. numai birbatul nevestei sa1e, care ar ril,c:tscd pentru ca sd arate cd nu rivneqtc ltr ci;lig'- . r
f,i pu|-ll, chcir e vorbe, ;i si nu-i fie nevastai. Il1 cinstea ;.i masa se umplc'a de pahare, pc calc Pcrslcls'
Foiirle curind dtrr toatd lumea, cind era vorba de It,rrnrpJea fie cu vin. fie cu punch,-fie ct-t ceai'
circiuma d.e 1;r SjarErrie, zicea numai ,,1a Peisida". Ciita perdea, Nall era nerirbciStor, ;i Persirla ii. facea
Ciriar ;i Nafl e1 insu;i nu se mai simlea ca la el acasi ,',',nii ta cinsteascd, pentru ca sd arate c5 pulin ii pasi
6i statea ca-n gazdd ,,la Persida((. ,f".4 ori pier&e, cd nu joacd decit spre a le face
Diurinelile stetea, dupb ce se degtepta din somn, pind rrllora"igtiga
o Pl5cere'
tirziur in culcupul 1ui ;;i nu se scula decit pe timpul cinC ADa bri a;a, socoteala se incirca, 9i Pe::sida trernura
qtia cd lumea incepe sd vie. Nici n-ar fi avr-rt ce sii f;1c5, <'ind vedea cdrfile de joc.
eind Persida le fdcea toate atit de bine 6i se bucura ce el Mai era afoi qi 6 alt[ socoteald care o nelinigtea pe
n-o mai lncurcei. --fi*""""se
-Itt'rsida.
Peste zi stbtea apoi cu oaspelii gi mai iersea, mai vestea lui Nall cd dd qi pe datorie, qi atit le
ales fdrd de nici o treab6, prin oraq, iari serile petlecea cu t rt'nuia oamenilor, ca si se imbulzeascS'
Din zi in zi se
;'i;;; nu numai suma datoriilor, ci totodatl qi. numirul
prietenii adeseori pind tirziu dupi miezul noplii. $i fiin,Jcd mari ai fi putut
aqa, fdr5, de nici o treabd, oamenii nu pot sd stea, el se iii'io""i.iio", de la c,are nurnai cu cleqtele
i.lii *."1i Uariii. Iari Nafl nu era omul care gtie sd dea zor
decluse, de dragu prietenilor sdi, la jocul de cirti.
Nu-i era Persidei nimic in lumea aceasta mai nesuferit, t'l
' sA ajungi Ia ceea ce este a lui.
decit jocul de cirJi ; dar n-avea incotro ; acum ,a;a trebuia O"$i d'ar circiuma me-rgea foarte bine, ciqtig-ul. 9"3
si fie : in vrelrle ce dinsa alerga in trebr-rrile circiumei, f,,,rrle'mic, fiindcS partea luli cea mare se pierdea in birtj
gl trebuia si intre in voile oaspefi1or. rrrrcle atit de mult se trecea pe a$teptare

'[ex]
1e0
 . A$a nu puteau lucrurile s[ mearg[ inainte, 9i nu tre,
nici o seari ff,rd ca Persida sd-qi pund de gind ci are
.'l vor,beascd cu Na!I. Ea insd nu ajungea sd vorbeas'cA cu
Lasi cd era mereu nedormit ;1 posac, dar steiea t
eu al{ii, incit treceau adeseori mai multe zile una
atta fdrd ca ea sd poatd schi:nba trei vorbe cu dinsul.
Dupd Sfintd Maria, Persida s-a fdcr"tt deo'datfl f
voio,asd. Ar fi voit s[ vadd num,ai oameni ferlci{i imp
giurul ei, ar fi fost in stare s[-1 poarte pe so{,ui ei ca pe
copil in brale, miluia cu minfl J,atgf, pe saraci 9i
prietenilor lui Natl era totdeauna piind.
, Sirntea la inceput qi gtia foarte l:otdr:it in u:'rn5 '
f)umnezeu s-a indur:at de dinsa qi a ascultat l"r.rg$cir-inile
fierbinli. ci in cnrlnd viala ei se va lunri.:rel gi i6muri,
ci muma ei va veni la dinsa.
Se simlea nespus cle fericitd, totu.5i, adeser:r'i serilei
cincl ea igi fiicea soootelilen iai:ii el petrccea cu prietenii s[l
in ;joc de cbrli, o cup::indeatt t'emtri gre1e, i;i punea d-q'
gind s6-i stringd pe Na!l, ca sd nrt rnai I'isipeascd cr'rytigult
care de aici inainte nu era numai. aX l,ot:, ;i ca din seni
lqi aducea aminte de Bancli, a cdrnia urll:il se per:drise, ryfi
de nen,orocita lui mumd.
Trebuia s[-l cirute pe bdiat, sii*]. gi,s{lasr5, sh-} aducf;
Ia dinsa : nu erai ]a urtna urmeLor, in luruea aceas$
nimeni care linea la clinsa ca el gi pr-ttea sft-i tie la circiumE;
de un foios nepreluit,
$i trebuia- s[' vorb,easc6, in sfirEit, cr"l Na!I, care dE
gn timp incoace se ferea parcf, dinadins de dinsa.
Sinilise qi el ci Persida e maj. voioasd ;i i;i ddduse
seamd ce anume a d,eschis atil, cle muit inima ei, 9i tl4
fior de bucurie I*a strdbdtut gi pe dinsul. I\Tumai pe o c1ip6.
1ns5. F'oarte in cui'ind el qi-a clat seanra despre sarcinilg
ce cdcle,au asupra 1ui, Om acum, care nu scl simlea legat
prin nimic qi ficea tot ceea ce ii pldcea lui, el vedea irl
norocul ce-I agtepta o grea nenorocire, prirr care ajungbl
sd fie legat de mini qi cle picioare pe toatd viafa"
I
Nu ! Atit de m-uJt se obicinuise cil traiul fdr& ele gri.jir'
atit de mult se deprinsese cu gindun c5 n-are el sd-ryi"pe'
.treaci viala cu Persida, incit nu n:lai Slutea sd incapd'th
rnintea lui ;i gindul cd el are sd fie pdrlnte, .: ::
il.92
Spune-mi chiar acum ce vrei ! zise el nerdbddlor
linrl- Peisida il chemi peste zi la o parte 9i-1 rugi ca
rlr.r;cari s5 potriveascS lucrurile astfel incit si poati sta
urr ceas de vorbi cu dinsa.
*- Am s5-!i spun multe, fiindci au tre'cut luni de
eilc de cind n-am vorbit cu tine - zise ea amdritd -
gi l.L'cbuie si ne inlelegem ln toati liniqtea.
' Nu pot si-i las pe oam'en'i singuri, intlmpini
-
r.l inddrdtnic, apoi se deP5rt6.
Persida stele citva timp turbu::rat6, apoi grdbi qi ea
irr treburi. O mihnea purtarea lui, dar ea n-'avea timp
s;i stea mihniti gi origicum ar fi vorbit el, dinsa ny s!
irrtloia cd are desear'i si vie rnai devreme decit de obicei
in iatacul 1or. Era peste putinti si nu vie: aga 1l gtia
rlrnsla ; aga zice.a inima ei.
Ila-l gtia insi pre,cum era odatd, la Viena, mai nainte
(l(, a se fi intilnit cu Burdea qi nr,ai al'es mai nainte de a
fi slat toate serile cu Oancea. De atunci in'c'oac'e e,a nu mai
rr\/use timp s[-Ei dea seam6 despre schimbdrile petre,eute in
r;rrllc[u] lui, qi s-ar fi inspdirnintat dac5 qi-ar fi dat seami.
.t' Ila avea, ,c'u to,ate aceste, dreptate. Dupi ce s-a gindit
q;i riizgindit, Na,tl a luat hotdrirea de a se duce, 9i pe-nse-
r';rl.c, cind a venit O'anrcea, i-a spus qi n-are si stea decit
;rirui' pe la zece.
.- M-a poftit domnia-ei adiogd el apdsat pe
rlrt;i-sear5, ca si mi ia de scunt. - $i am sE md gi- duc !
)
rrrliirrg5. apoi inci mai apdsat. Tot rl-o s-o ducern noi
r r
r rrI l;, ;i e bine s-o gtie ,aoe,asta cit nr,ai ctrrXnd.
O,ancea nu zioea nici albd, nici ne,agr5, ci zimbea nurnai
rl {)ln care nu crede.
l'c l,a zece el trdgea mereu cu ochiul gi vede,a c5 Nall
l'rr.r'lrc Ai se frbmint5 in el, ar vrea gi-l impinge firea, std
r'.r 1ro spini gi nu se po,ate urni din loc.
- - Mai imparti de trei ori, zice Oancea ln ceLe
r lrrr ttt'ntd.
.-- Da ! rS"spunse NatI c'u jum5.tate de gurd qi impd,rfi
juclmai
rrr,rirrte gi departe.
l;rr dupd ce trecurd,cel,etrei ri:rduri, el tot mai irnpdr{i
,,rrf ilc.
- ' Nu te duci ? intrebd O,anoea
193
lt I Slrvici-Mara
 :* &tai agteaptd ea rispunse Nall -- poate sd mai
agtepte. - rrr.v()ile vie{ii.
$ Si agteptat Persida, stind aga singurd in iatac Ai
gindindu-se la toate cite se petrec in lume.
Oum poate omul sd se schimbe in lumea aceasta !
Odinio,ard s-ar fi simlit adinc jignitd, greu umititi
qi ar f-i plins lacrimi de amdrdciune dicd cinevi, qi mai
ales
el, ar fi ldsat-o sd aqtepte ; acum gedea iiniqtita qi, ca se nu
s-tea dggeaba, gi-,a scos din dulap ghergheiui troruiu
{" TdJ inceputd gi ar fi stat, haid e vorba,"lr'o
pin5_n zori
de Ii era parcd nimic in lumea aceasta n_ir fi putr-rt
sA-i-zi.
strice voia buni gi nu s-ar fi ldsat sd fie turburata
in lucrarea ei decit dacd ar fi afiat, poate, cd_i arde casa
in^cap. $i totuqi lucrul nu mergea ca malnainte ura aita
; tlrriul obosit, a inceput gi ea si se neliniqteasci' $"YT
rnina care duce mai departe floarea inceputd astd_vard.
-Temei,e greu muncitd, se perduse incetu] cu
^ incetul
fnfdfigarea ei aleasd gi gingaqe-; ridicind ciuberete ;- ;;
gi oalele de la foc, mutind mesere de la un 1"" i"
punind mina la toate, ea se ficuse mai voinicd, *ai"rtili
leui
pdn5, dar totdeodatd qi mai nodoroasd oarecum,
ca copa-
cuJ ingla tinir, dar mult bdtut de vinturi. estfet, riici
miqcdrile ei nu mai erau cele de mai_nainte catca mai
iute, mai lat qi mai apisat, prindea cu mina i"iruugJ;
iua ceva qi _se-nvirtei in catciie cind se intoarcea din
parte intr-alta. Un singur lucru ii rdmisese , ,"-ll"* o
"i;
i ;rlit, de mult se fr*mintase in el, se simt'ea jignit cE d'insa
acum dreaptd ca un grenadir.
$i omui e cum il vezi dacd te uili bine la el.
Trdind mereu cu slugi prorri" qi cu lume adunatd
in cir.ciumd, ea per,duse incetul cu incetul gi gingdgia
sufletului. Nu se mai rugina cind auzea vorbe proaste, nu
se simtea jignitd cind i se zicea vreo vorbi
lua lumea
cum o gdsea gi vorbea iute, scurt gi aspru, "rpru, ba era
stare s5 tragi gi pdlmi ori sd dea brinci cind vorba era si
in
faed linigte gi buni rinduiald in casa ei.
Daci s=ar fi vizut ea insiqi pe sine cu ochii ei de
odinioard, ar fi rimas cuprinsd de spaimd ;i ar fi strigat :
,nAh !tare amcdzut, Doamne !(
Nu putea insi si se vadd decit cu ochii ei de acum,
$i srya cum era se simfea mai bine decit odinj,o".d, *ui
t94
l,r,tlivitd cu trumea in care trdia, mai croitb pentru
Scfrimfarea o vedea numai cind se uita in oglindS:
,,1,,',i1i odinioard rotunzi se fdcusesi ldtd:neti, pelila cea
,,ll,rilrumeniti era gaibenS 9i oarecum intins6, iari octdi
i,i,,,,i,tu mari din ctf ; se yeae-1 c-a fost odatd frumoasA'
,,,i ,,rlu nici acum siuta ; dar floarea se ofilise 9i incepea
,r scutura foile.
:,ri
''F;ii;-ii pd,sa qi de asta : sdnitoasi s[ fie, ciei de
lllclalte nu se ingrijea.
Perduti in lucrirt ei de min5, ea nu numai c5 nu s-a
rrrrhnil, dar qi uitase cl il aqteapti pe Na!1, 9i abia dupi
rrrsprezece ceasuri, cind somnul a inceput sd-i birujasci
,,,l;,i rt mai putea si se lie; e mare stdpin somnul citS
lr'(.rrte omu-1 e in putere, 9i Persida nu l'-a mai aqtep'r'at
pl
' solulVorbaei.
era si mi aqtepti ca si-mi spui ceva, gr6i
-
Nrr[l dimineala, pe cind Persid,a se gdte'a ca sd iasl Ia iucru'
__ A$a era -vorba, rdspunse ea; te-am 9i agteptat'
rl;rr Se apropia miezul noplii fdrd ca si vii 9i oamenii cu
rrrirrtea intreagi nu se inle1eg pe 1a miezul noplii, cind
li-c mai mult sd dormi decit sd stai de vorb5.
Ea le zicea acestea fdrd pic de supirare, qi Nafl, care
nu s-a sltpdrat,
*
Ei ! spune-rni acutrl, ce ai pe suflet, cici vd'd cd
rrrr mai !i-e sE dormi I zise el intepat'
l)ersida rdmase citva timp pe gindllri. GrabS mal'e
ri-irvea qi ar mai fi putut sd stea, a$a g5tindu-se' v-reo jumi-
lrrl.c de ceas cu dinsul.
? ! grii dinsa. D;rr si vorbim linigtili,
De ce nu
-
lrr oAmeni cu minte,
-- Ca oameni cu minte, zise 9i el' Mai aJes tu nici
rrrr poli sd vorbeqti aitfel' Car:e-i porunca ?
l-'N'.t m[ lua aEa, cdLci din ale mel'e nu poti 15 me
,rt'o[i, gra'i dinsa aqezatS. Tu qtii cd 3ie imi place rindui'aia
l,rin5 i"n toate, qi dacd am g6.sit o dati c5'ceva e bine, nu
rrili abat de la hot5rir.ea mea. sunt mai intii doul ltlcruri
r,iupra cdrora tr,ebuie neapirat si ne inlelegem' t
195
 dintii e sd uu mai stau tra joc de chrfi, o futre-
- eI,Celridicindu-se
rupse pufin in culcuqul lui.
Nu e al treilea. Cetr dir,ltfii e
- zise ea
sd-!i- faci socoteala - acesta
despre ceea ce prietenii tdi rndnincfi gi
,beau in cinste. Eu am f6cut-o gi e foarte mult.
$i ce wei adecd ? s5-i pun sd pliteasc5 ? intrebft
-
el supirat.
Vreau numai si ne infelegem amindoi gi sd chib-
zuim- ce e de fdcut ca sI stai mai pulin cu d"inqii gi sd
incep,ern a stringe banii de Ia datornici"
Nall se dete jos din pat gi inoepu sd se imbrace qi ei.
Ai, la urrna urmel,or, toatd dreptatea, grdi el printre
- Aici
dinli. tu eqti std,pin5. Eu nu sunt decit a cincea ro,atd
la car. N-ai ins6 decit sd te scapi de mine dacd er-i cu priete-
nii mei ili suntem o sarcind prea gre,a.
Persida se uitd lung gi rizind la ei.
vorbegti aqa gi crezi cd faci vreun in,cru t:aie.
- Tu drept
Ia spune zise cu inima deschisd fi-e lie
nugine cin:d te -gindegti cd circiuma ar merge fird de
tine tot atit de bine ca qi cu tine, daci nu chiar mai bine ?
Pe mine nu m-a fdcut Dumnezeu ca s5 fiu circiu-
mar,- rdrspunse el.
Eu vdd ci te-a fdcut, d,e,oarec,e erlti circiunta.r,
-
intimpini ea. Nu, Nafl, nu am si md scap de iine, ci
sd te iau mai de scurt. Tu eqti om harnic, vrednic la taate
gi bine pornit ; vinovatd sunt numai eu, care am luat toat5
sa.rcina asupra mea qi prea te-am l5"sat in voile ta-le. Asta
,nu mai poate sd rirniie aqa. Gindeqte-te cd nu suntem
noi singilri stdpini pe avutul nostru ; mine ori poimine
Dumnezeu ar putea sd ne ddnri,asci vreun copil.
* Ba sd ne fereascd Dumnezeu de aga ceva, c5ci sunt
destui nenonocili in lumea aceasta, grdi Nall cu fala
lntunecatd.
Per:sida se cutrernurd, se uiti speriatd ia el, apoi se
l5sd lncet pe un scaun din apr.opiere ; tot singele i se
turburase, vederea i se irnpdinginea, ii venea sd leqine.
Degi vedea ci e pus de cineva la cale, rul se agteptase
Ia o vorbi atit de gre,a, gi lovitura era pentnu dinsa cu
atit n:ai strivitoare crr c$t venea ca din senin.
[96
$tiu c5 nu grdieqti din inimd, zise ea dupa ce-pi
in fir,e;md doar,e insi cii pot sd treacd asemenea
rrr,rr voni
r', rlllc lreste buzeLe tal,e.
t,ui ma1l ii p[rea r5u d,e ceea ce flcuse; ei n-ave'a
rrr,.r clestuld virtute ca sd o rn[rturiseascd aceasta; era 5i
,', r;ln:Ilea vinovat, dar tocrnai sirnldrniintul acesta itr fdcea
rrr:ri inCiriit.
- Ba vorbesc din inim6, zise el cu inddritni,cie.
Minli ! strigi ea, sirind in picioare. Tu gtii tot
;rlii tlc Jrine ca mine cd in ziua in care am avea un copil,
ri ;rnr mai fi nevoi{i sd iSsdm lurnea si cneadd cd nu suntem
,,1 ,.;i :iolie cll-rp5 lege gi clsnicia noastri ar fi mai fericiti.
A.g ! intimpin6 e1. Cdsnicie fericitS cu tine nu se
;,, ,,1111. Ar ricle curcile de mine dac-as spune cA sunt
i rrrL,lliit cr-r t,ine. Auzi currunie ? !.'. noapte.a, prin ascuns,
, iii nLr afle nirueni ! ilXinciuni pope;ti, ca sd mi pro,steasci
'1,,, irrlire;i si te incarice in spinarea mea !
l'cl'siila stetea cu r5sufl-area opritd in fala lui' Ii pSrea
r.r vir.;i"iLzi; auzea Ei nu putea si creadd c[ de eI suntros-
1rri, r.rr;fiEls pe care le auzea, qi singele ii n5vdli spre cap.
(lrdreanlt, cat:e o cununase dupi ce dinsa s*a putrtat
,,1r1 rLc l'i-u cu e1, ere ca un sfint in gindul ei'
id'l te j,enri tu * zise ci Durnnez'eu o s6 te
Ir. li'!se;)scii peniru. aceste vorbe griite asupra ornului car-e
1r :r l;ricLrt cel rnai rnare bine in lumea aceasta ? ! Ce s-ar
fi
.,i,;irl.unci cle tine clacd el nu m-ar fi' ajutat ca sd pof
r,r, lqlr i:rr iine ? !
-- -r,reneai tu ;i firS de boscoanele l-ui, intimpind Natl.
'.,r: 1.ii prea irlne ce cdutai qi de ce te-ai legat de miue,
r , rr' rlir ce va fi fost inire voi mai nainle ? 1
I'r'r':r|ta nlt se mai pribea stSpini. 1 se rdscolise toatf,
I , r. Ele loyiiS" intot ceea ce ii era mai siint qi-i venea
, r ' r'iipe,acl6 asupra lui, s5-l scuipe-'n fa!i, si-i smr"tlgfl
1, i,rl ciin cap, si-i scoatS. ochii cu gheareie. FArH ca s6-9i
, , ,,,riinfi. de ceea ce face' ea lnaintd sple etr qi-i trase o
i, rl:n;i, apoi rAtnase dreapti qi neclintit* in tala iui.
l'11 sr: rj.dicd z6p5"cii in picioare'
l{ir-;i mai ,adrlcea arninte de cind n-a indrizniL niineni
' , i lllgS palme i.ui, iar acum o fern'eie il pdimuise' Nu
.'r.{ ! l:;5 fac5,:li era greu s-o atingi gi nu putea s-o iede"
197
 _- Ti-ai ie;it clin fire ? ! zise el. Nu te temi c6 te C-a fost bltutd de dinsul, 'aceasta i se pirea lucru
strivesc ca De un pui de pasdre ? ! ; i t op""* insd mintea fn locpecind
l'i,'t,sc se gindea c-a
rdspu.ns numai ase- f,,rien insa;i-in stare loveasc5 el cu-palma, c*a
- La
menea
asemenea vorbe
rispuns se cuvine ; -nu m-ar ierta Dumnezeu dacd i,rt"i ta se'lnsofeasci
s5-1
cu un om care a dezbricat-o de
rni*ar fi fricd sd !i-1 dau. Nu suntem noi din cei ce gtiu ';Ah
l'irca ei.
de frici : poti sd md omori, dar nu sd mi umileEti ! !... ce-am ajuns, Doamne !( suspini ea pi-9i acoperi
El ii dete brinci, ca s-o depdrteze de la sine. frrla cu amindoud minile'
Ea se repezi din nou asupra lui Ei*i trase inc5. o palmil 'Nu ! nu ii era iertat sE trdiasc6 in niqte impregiurbri
Cuprins acurn de minie oarbd, eI incleqt[ mina stingl irr care se injoseqte ea insaqi pe sine.-
in pdrul ei bogat gi incepu s-o loveascd cu pumnul, aga, Tnecuser"S hini de zile de cind s-a intors la Lipova
pe nimerite, in spate, peste umeri, in fa!d, cum di omul r,ii in timpul acesta n-a vdzut nici pe muma ei, nici p-e
care nu mai gtie ce face, iard dinsa sb zvircolea ca sd-l iuui." Aegiaia, nici pe vreuna din prietenele ei de mai-
loveascd gi ea ori s5*1 apuce cu dinfii, dar un singur gemet rrrinte. Ni pentru i*ar fi fost, po-ate,- greu s5 dea ochi
de durere nu scotea. "d
il,, uiu, ci pdntru cd nu-i venea sd le vadd. Se stinsese din
Inspdimintat apoi de fapta sa gi temindu-se ca nu rrrima ei orgice simldmint de iubire ori de recunoqtin{i :
curnva sE se inte{eascd gi s-o loveasci prea rdu, eI o ldsd, lliiia numai cu el, pentru eI qi pierdutb in purtar,ea de
ieqi repede din casd gi incuie uga in urma sa. 11r'iid pentru dinsui. Era ca fdrmecatd-gi nu mai vedea
in
Persida, infierbintatd, cu obrajii apringi gi cu pdrul ji,tiiu" aceasta decit circiumd gi birt, slugi proaste, oarneni
vtlvoi, stete pulin zipd,citd, apoi se repezi dupd dinsul. rrme[ili de bduturd 9i in miilocul tuturora pe so[ul ei
Ii venea sd iasd pe fereastra cbre era,deschisd, sd spargd .jrrcind cirli cu prietenii lui.
uga, numai sd ajungi la el, ca sd-i arate cd nici nu s-a Iar acum nu mai in{elegea cum au fost aceste cu'
nnuiat, nici nu se teme de dinsul. pulin!i.
' Persida cSuta in sufietul ei siml5rniniele care ar'jt
Ea puse mina ,pe uEd gi o zgudui de risund toatd casa.
__ Vino-{i in fire irnpins-o spre dinsul qi nu-;i mai aducea aminte cuvint'etre
ginea slugilor. - ii zise el - gi nu ne face de ru- ,',,,ie au induplecat-o s5-qi lege viala de a lui'
Persida se dete inapoi, se potoli gi incepu sd-gi rindu- ,,De ce ?^de ce toate acestea ? ! se intrebi ea' Ce am
iascd pdrul gi hainele de pe trup. voii'? ce am ciutat ? ! unde voiam sd ajung ? !#
Abia acum irsi dete seamd despre cele petrecute gi o Cheia intrl pe dinafari i:n z6vor 9i se lnr"irti o dat5'
amdr5.ciune ei pind acum necunoscut5 ii cuprinse sufletul. ;rprri iar.
Stdm noi oamenii in cdile vielii adeseori cuprinqi de Persida tresilri ca speriati din somn 9i rSmase apoi
$rdoiald in loc Ai nu pulem sd ne dumirim daci ceea ce rrlclintit[ in mijlocul iatacului, gata de a intirnpina pe
fngine facem ori pdlim e lucru in aievea petrecut ori numai r,, r{ul ei.
un_vis degert gi fdrd de fiinfn adevdrat5, o inchipuire a Trecu insd citva timp 9i .elnu se deschise'
-ciu$a
eufletului nostru, el singur cu fiinld de-a purufea ne- Iiira lucru inveder'at a descuiat numai pentru
Endoioasd. r';r <linsa sd Poatd ieqi cind va voi,
Aqa stdtea Persida acum. U" t"*" de paci:, de pdrere de riu, de cdinfd ! -
Ii e-ra parci vise,azd un vis urit afar6 din cale gi nu se ,,eft i Oo"*ie t zise b'a. Et are, la urlna urmelor'
toati
poate degtepta. rllr,llLatea !'(
_ Vedea in gindul ei pe maica Aegidia gi, uitindu-se in iL ,"o..u" din averea pdrinlilor lui, itr despdrlise de
lafa ei aspr-d, ea sesimlea eum odinioard fusese gi nu mai nrurna lui, stricase tot rostul vielii lui,si voia acurn sa-l
putea sd se in{eleagd insaqi pe sine. rrrrri desfacd gi de prietenii lui.

[98 199
 Ce viatd i-a fd,cut ea lui ? ! Ce i-a dat h schinnb perntru Cine putea s6 qti,e un'de se va fi dus qi cln-d se va fi
lot ceea ce i-a luat ? ! lrrl,rlrcind el ? !

Ochii ei acurn, abia acum, se unnplur$ de lacrdffrd. Ea nu putea si lase porcii fliminzi, nu putea sd l-ase

,,Nu ! adinc pSf,r,unsri * tdrd de binecrw,.iql circium,a gi Uirtut gi intreaga gospodS'rie tn voia slugilor,
- zi,senueae cu
tarea pdrintiJor putin!5 fericire c,asni,cd !" trt:buia si mai stea pind ce se va fi int'ors el.
EI avea d,neptate : minciun5, o rniqeleasc* tnqeldt.orie ,,Ah, ce om ! zise ea. Jaf are si fie ! Praf gi cenug5 au
a fost cununia lor. Nu din riutate a f5.cut Codneanu aceast6 ril sc faci toate d'upi ce voi fi plec,at eu !"
nenorocitd" cununie, nu, ci fiindcd e ono slab, care nu Aruncin'du-gi apoi o cirp6-n cap' ea leqi ca sd vad6
putea si zici ba, fiindcd ea a voit. cr. se mai petrerce pe af,ar5. Nu bdgase d'e seamd cd impre-
,rCmunia se face nu p,entru Durrnezeu, care tr:ate girrrimile bchiului sting ii erau rog-ite, aproape singe-
le gtie, ci pentru lurne gi-n fala h.mii -- strigi ea dis- i;,rl,c, qi pufin i-ar fi pdsut dac-ar fi bd,gat de seam6.;
preiuitd de sine pi eu nu solia lui an'l fost, ci fernelaj ;nrtcaiumea s5 qtie cle ie dinsa nu mai poate si stea cu el'
care i s-a dat cu oehii- irachiqi !" Un lucr-u nu-i trecea Persidei prin gind : ci el s-a
Cuprinsd apoi de fiori spasmotiei, ee lncepu sS tre* dtrs cu hotbrlrea de a nu se mai intoarce.
mure gi-gi acoperi fafa cu minile : vedea in fa.[a ei pe O qtia aceasta Talia, cireia el,i-o spusese, o gtiau peste
Reghina. lrrrfin toate slugile, o qtia in ceie din urm5 intre'agia Lipov5'
irirrg;rrd Fersida alerga ca 9i cind nimic nu s-ar fi petrecut'
Cdci ea nu se mai sinrlea singw5, cj av,ea si rH,spund$
g.i pentru o viatS lne[ neinceputi.
il ri;tepta si se intoarcd qi abia tirziu du,pi-amiazdzi a
Iar f,erneia, clnd nu mai gtie ce sil fac6, i:rcepe sE pilngl ilrrc:p'ut si se nelinigteascd.
gi pllnge mereu pin* ce nu se lumineazE. ,,tri" .e-o fi, eu tot eu rdmin !(( zise ea riclicindu-qi
,',, ,,,.1inioa"6 capul Ei sirnlindu-se mai tare decit origic-ind"
,,Ah ! sdrmana mea mamd !" suspin5 ea in cele din $i ena in adevdr tare Fersida; rnai tare insl deeit
urmd mai uguratd qi inoepu sd-pi ad'.me iucru.riiE ;i sai se rlirr,;u era altd ceva.
g*teascd de plecare.
Ir'e-nserate o apuca din cind in cind cu frig, i se
Era hotdrit ,gi-n gindul, pi-n inima ei c5, nu mai pt-.ate l,iiru picioar,ele, ii venea sd leqine: ea se {inea,. qe. op.1Y
s5 stea aici, unde nu mai avea €e sE caute $i nu gf,sea l,t'ir si-qi biruiascd firea, dar era din ce in ce mai istovit5'
dedt injosire. -* Talio - grdi dinsa in cele din urm5, gr[bitd vino,
q,i
c[
Uqa se deschise incet, gi Talial slujnica, se ivi sfj,icjm.,s[ crrprinsd de spai'md vino cu mine-n casd,
!n prag. - qi m5. freaci si m5"-nc51zesc, cil
ru,ir' !... Vino, 'i'alio, \rino
Porcii
- surrt flin:iirzi gi n*avenr t6rile
zise e,a lril rli:1 :n.ai sirnt !
ca sd - le gAtirn -l6turi1e.
Persida tresdri din nou.
jupinul, rd,spunse ea fdr.d ca s6 se uite
16 - SA vE dea
slujnici. XViII
_ - Jupinul nu-i aici, s-a dus de-,acatH, intimpin5
strujnica. BI,trSTtr}".{UI, CASEI
N*aveti decit sd aqteptafi pind ce se intoarce.
-Talie ar mai fi voit sd zicd ceva ; vdzinrl insd cB st#
ptnei sale nu i-e de a sta de vorb5, ea se retrese gl inchise Se depri,rade omul cu toate, qi Mara se depninsese
peste M*?5.
iar urga. ;;i ca a nu-gi vedea fata, care er,a nunai aci
Persida rimase pe ginduri. V,ilca in toate zilele sas'a in care o $tia adipostiti qi afla
201
200
 in toate zilele, fie de la Talia, fie cle la altcineva, ce face
liSe.-"T ii merge. Aga ti'ebuia sd fie ii altfel nu se put3a.
infipsese in mintea Marei ginCul cd fata ei are in cele
din..urmi sd*i pirSseascd pe neam!, ;i cu cit mai singuril
o ld.sa, cu atit mai curind aiungea sd-l pdrdseascd. .-Dq
aceea Tricd n-avea nici el sA meargi pe Ia dinsa : to[i
trebuiau _ s-o pdrS^seas,cd, pentru ca, vdiindu-se singr_rri,
s5-gi vie in fire.
Cre;tea inima Mare,i cind afla cd trersida e harnicd,
stringdtoare gi totdeauna la locul ei, qi mai virtos cregtea
cind i se spunea cd neamtul mdnincd gi bea, perde ziie_le
gi pet,r'ece noplile in joc de cdrli : aga trebuia iA fie, dacd
era vorba ca Persida sd se sature de dinsul.
Nu s-ar fi impicat insd. Mara atit de usor cu soarta
dacd Persida ar fi fost singurul ei copil. 1l riai avea insd
;i pe Tric5. Ah, ce fecior ! Se fd,cuse deodatd ca bradul
de munte, gi lnalt, gi peptos, gi lat ire umeri, gi era sprin-
ten, pi harnic, in indeminatic, pi cuminte ca o fatd
Nu trecea in fafa lui Bocioacd nimeni inaintea lui. -are.
iar
rr,evasta lui Bocioac5 se uita la el parci i-ar fi fost frate,
copil, nu alta. Iar Bocjoacd qi nevaita lui aveau o fatd, pe
Sul.tana, care trecuse de doisprezece ani : li se vedea ginA;t
cit de colo. Dard nici c-ar fi putut sb faci o mai-buni
atregere.
De un lucru nu linea Mara seamd : cH feciorul ei era
o matahalS nesp5latS qi nepeptdnat6, cle care fetele se
speriau. Pulin ii pSsa lui Bocioacd de aceasta : el vedea
pe omul verde, voinic, cu bund rinduiali gi totde,auna Ia
Iocul lui. IarI nevasta lui Bocioac5 vedea numai pe
omul care era-n stare sd sar5 qi-n foc, qi-n api, s5-gi
clea chiar sufletul pentru ea. la un cine pe iare 1i-I
gtii credincios : cum sd nu fi Jii ea la omul pe care-l
linut
gtia gata de a face origice pentru dinsa ? ! Ii era parcd ar
trebui sd i se intimple o mare nenorocire dacd el ar fi
departe de dinsa, 9i de aceea il tinea mereu pe lingd
sine, se uita-n ochii lui cind voia sd facd ceva qi eia
destul ca el sd stea la indoiali pentru ca ea sd-gi'calce
pe inim5, lVlare lucru e si gisegti un orn in care ai deplini
tncredere.
Tot mare lucru e insi gi si gtii cd te bucwi de toat5
lncrederea. Tremura Tricd in toati clipa qi stetea mereu
202
lr'('irz ca nu cumva fie stdpinul, fie mai ales stdpin5-sa
r rr sc cdiascd de a-i {i clat toat6 increderea, 9i nu o dati
r,(, petrecea o grea luptd in sufletul lui.
lntrase b{ietan, copil apl'o'ape, in casa lui Bocioacd ;
incetul cu incetul-insd s"a-fdeut fld,c5u, om deplin' Asta
o vedea qi Bocioac5 ; nwasta lui insd il lua 9i aeu-m ^tot
rlrcpt biiLtan, mai mult copil decit om,ficut, gi-ar fi fost
in itare s5-1 puni s5-i toarne api cind se spali- pe cap'
ll:r ea se sim^lea oarecum r6sfilati cind ochii lui cruzi
rK! opreau ca lrerduli asupra bralelor ei rotunde, asupra
,,-eiilot ei i:rieti{i in carne m'oale gi ciutau cu un fel d'e
frici pdrlile mai as'cunse ale nurilor ei, De ce adecd i-a:e
fi fosf date aceste dacd ochii nevinovati n-ar fi putut si
r;r: tncfurte de ele ? Dac[-i place bogatului si-gi desfdqune
lomorilg e fireasei 9i porrriiea femeii de a-gi arlta nuriij
rnai ales cind n-are de ce sd se teame.
N-avea, nu ! n-avea de ce se se toam[ : Trici era ca
stcanul de'peatri gi nici ars ln foc, nici tiiat cu ferestrdul
n-ar fi spus nimSnui ce se petrece in sufletul 1ui'
Prei se simlea bine pentru ca se nu rdmiie el slngtt4
rk: sine.
Nu se petrece insd in lumea aceasta nimic fdni ea
sir iasi in cele din urmi la iveali.
Mara gedea singure-n case' pe-ntunerec' De ce sH
rnai strice luminarea, cird n-avea pe cine si vadi in zarea
li, iar gindurile-i se ingirau mai limpede a;a pe nev6zute ?
Sc zbitea femeia, cd,ci om era gi avea inimi de p*rintel
Aflase ci neamlul a bdtut pe Persida' apoi s-a dusr'
a plrdsit-o, in sfirpit, a pdrdsit-o ! O aflase aceasta Pi nu
putea si se bucure.
Ah ! cum ar fi vrut sd-I scuipe in fa!d, si-i seoatf,
or:hii, s6-i smulgi pdrul din cap, sd-i rupd hainele de
pr: trup. Nu ! asta nu putea si rimiie aga !
' Nu-i vorba, lucrurile veniser5 cam dupi cum qi tre
inchipuise ea; n-ar fi crezut insi c-o s6-i eadd atit de
pi..,u.- Nu mai avea odihn6. : din ce fir ce tot mai tare
sc simfea impinsi a se duce si-5i vazi fiica'
:
atara, irr UtAe, se ivi un zgomot : intrase cineva 9i
ci\uta pipiind uqa casei.
203
I Mara sdri furtunoasd tn picioare, fdcu un pas mare gi
deschise uga.
Nu putea sd vadi nimic.
e ? ce vrei ? intrebl ea.
- Cine
Se vii rS.spunse Talia gifiind cd e foarte r5u.
Am-lisat.o cu-moa$a gi alerg dupd doctor- !
Cu moa$a ! strigi Mara ca ieqitd din fine 9i se porni
-
ca alungati de iele qi fdrd ca si mai inchidi ugile ln urma
ei. Cu moa$a ? ! zise iar peste putrin. Dar eu nu gtiam
nimic ; mie nimeni nu mi-,a spus !
noi, grii talia alergind dupi dinsa.
- curn e : nu nici
Nu gtiam
O ptii std cu nimeni de vorb5 ; le inchide toate
[n sufletul ei.
mi pedepsegte Dumnezeu pentru cd am fost
- A$aurm5.
ciinoasS, Mara gi alergl mai departe, fdcindu-gi
mereu cruce qi rugind mereu pe Maica Preacuratd s5 fie
milostivS gi sd n-o certe cu prea multi asprime.
DupS ce trecu poduJ, ea se opri : li era par,cd ar vrea
sd se despice in doui. Singur5 nu putea si meargi ; trebuia
s5-1 ia qi pe Trici cu dinsa. Trebuia, gi-i era atit de gfeu
sb se abati din drum, iar TaLia igi urma drumul ca s5-l
caute pe doctor.
Nlara scrigni pulin din dinli gi ridici pumnuJ, apoi o
Iud cu pagi 1nc5 mai gr[bi]i spre casa lui Bocioacl.
Trici, doi ucenici, Marta, Sultana gi o slujnicS erau
adunati in curte, la cazanul in care ferbea cu cloeote lic-
taru-l de prune, clnd Mar,a intrl cu o falc6 in cer, cu aita
fn p5.mint.
* Ce e ? intrebd TricS speniat.
-- Se vii su min'e, grdi Mara gribitd. Neamtul a
stilcit pe Persida in b6tei. E riu, foarte rdu" Mcaga e Ia
dinsa, gi Talia s-a dus dupS doctor. Asta nu poate si
ramiie aqa !
Tricd rSmase ca infipt in pimint.
$tia qi el ci Persida nu are trai bun cu solul ei gi nu o
ilatd igi fdcuse amarnice mustrf i pentru c-a alergat pe la
Sin-Micl6u$ $i pe Ia Buteni ca s6-i lege pe toatS viata.
Incetul cu incetul insi se depriruese cu gindul cd aga le
era soarta gi ci rnai r5u ar fi fost dac$ ei n-ar fi cununafi.
Vizind acurn pe mum[asa turbr'rrat5 gi atlind ,cI sor5-sa e
204
riu, se turburd qi el gi-qi dessumecS mi:re'cile de la eimag5,
ceoa ce era obicirmit sI facd totdeauna cind pleca undeva.
IVIarta se uitd ltrng la el.
Aq?, in starea in care-I vedea, nu-l putea 15.sa sd se
duc5. Il gtia om de fire ndvahicd, si in starea in care se
afla ar fi putut sd se avinte in vreo primejdie.
Dacd e moa$a la dinsa gi mai vine qi doctorul zise
ea *-- eu nu gtiu ce ajutor ,ar mai putea sd-i dea-Tricd.
Se-i ardte cd e frale, grdi lVXara-
*- Asta o gtie dinsa, intimpind Marta.
trari Tri,cd tScea 6i sta nem$'eat.
* Care va sd zicd nu vii ? ! il intrebd Mara cLl
stdruin!d.
* Ce sd fac eu acolo ? rS,spunse el.
Mara se uitd lung gi aspru la dinsuJ, apoi la Marta :
Ic inlelegea toate qi era cuprinsd. de simliminiul cd nu
mai are nici bdiat.
* Ei bine ! Sunt eu qi simguri destul om ! grdi dinsa,
apoi le intoarse spatele gi se duse ca virtejul peste
cimpul intins.
Persida gtia cI mama ei ar veni la dinsa daci ar ;ii,
dar n=o aqtepta. Se gindise in mai m'ulte rinduri sd trimiid
pc Talia la dinsa, indati ins6. ce se simtea mai bine, ea
f;i schimba gindul. ,,Nu e nimic, igi zicea ; are sd treacd
gi asta ; de ce s-o mai turbur degeaba ? Eu singurd mi-am
ficut-o, eu singuri s-o qi port !( Cind insi ii era djn nou
greu, cind o cuprindea slmfimintr-rl cd nu rnai poate si
trlia,scd, ii scdpau vorbele : ,,Ah, s5-racd rnama mea !" Aga
l-a venit mo,aqei giinrdul si trimitd pe Talia Ei la N{ara..
Er,a bun gindu,l acesta, nu ins5 acu,rn, cind Persi,da a\rea
trt buin{d de cea mai deplinS. liniqte, iar in linigte gi cu
bund curnpdnire nu puteau sd se petreacd lucrurile dupi
cc trecuse atita timp de cind Mara nu qi-a vizut fata gi erau
rrl,it de triste impregiuririle in care o revedea. A dat ins5.
.l )r"rirnnezeu ca Trici to,crnai acum sd.-gi d,ea pe fatd sld-
biciunea, gi Ma,ra, mergind s,pre circiuma d,e la Sbririe, era
rrl,il de supiratd pe Tric6, incit iqi uitase supd,rarea de mai
irrainte. Depdrtin'du-se cu inirna de Ia Tricd, toatd dragcstea
I)o care o avuse rnai nainte pentru dinsul se r,evdrsd deod,atd
r.\r.ll.)ra Persidei. Va fi stat ori nu rnai nainte vreodati pe
205
 gindurri, acllm era pdtrunsd cu deslvirrsire de simldmintul
c5 Persida nu e vinovatd de nimic.
,,ELr am fost mamd rea, femeie cu inimi ciinoasi !'t i:;i
zise ea b5tindu-se cu pumnii in cap.
Atit era de ciitd gi de muiatS, tncit, ajunsi la circiurnS,
unde alergase cu atita gr5,bire, se opri in loc Ai nu indrdznea
sf, intre ia faLa ei.
Ea trimise pe o fetiqcanS, care spdla vase in bucdtdrie,
s5 cheme pe moaga, iar dupd ce moa"Sa iegi, o intrebd daci
Persida qtie ori nu cd ea vine.
iei pe departe qi s5-i spui c5 sunt aici, ii zise
apoi"- IarS-odacd vezi cd n-ar fi bine si intru, eu stau;i afard.
$i era gata Mara si stea toat5 noaptea la uqd,
VorJ:a e numai ci n-avea nevoie.
* Uite ii zise moa$a Persidei, care zdcea intr-un
fei de amorlea16- *- ar fi, poate, bine sd trimit pe cineva
la nrama d-taie, ca sd vini gi ea.
Fersida i,si deschise ochii gi*i ridic5 spre ea"
__ De ce s-o mai mihnim ?... rdspunse ea. I-ar fi foarte
greu, Mai bine sd nu afle nimic decit dupd ce vor fi
trecut tcate.
' .- Ea gtie __ rdspunse moaga _* a aflat de Xa nu qtiu
cine ; crede insi ci te-ai supSra dacd ar ven"i.
Nu-i adevdrat ! gr[i Persida, ridicindu-se pur{in.
- nu" poate sd creadd una ca asta. Ea gtie cd nu sunt
Mama
eu vrednicb s[ vie dinsa la mine.
* Uite, e aici, zise moaga ; sd intre ?
* SSraca mama mea ! mama mea cea l:und ! grdi
Pensida gi-gi ascunse capul in perini.
Aga a gdsit-o Mara cind a intrat.
-* Las5, drag,a fil&filei I Sd nu te spelii, cA au si treacd
toa'te cu bine. Asta e soarta femeilor ! zise ea incet ;i se
pleci asupra ei, ca sd-i potriveascd perinile 1a cipdtii Ei
s5*i rningiie fruntea, atinginC-o cu virfurile d,egetelor. Nu
e nimi,c, :rd5,ogd ea ; fii lini;tit5, draga nlamii.
Persida. fdr6 ca si ridice ochii Ia dinsa, ii apr:ci mina,
o duse la buze, o sirutl in mai multe rinduri, pi astfel
steterd citva timp t5cind amindoud.
* Dunlnezeu e bun Sqpti in cele din urrnd Per-
- de cea mai .asprd pedeaps5.
- c5 as-avoit sd md scape
sida gi
E bine intimplat aga. Te rog, mam5 -- t'ryni apoi
;rlste pu{in .- s5 cauli pe Bandi- E nenorocit, s5rmanu},
i,-,,r'" p" nimeni in iume Ei mi-a fost credincios I sd-l dai,
rklr.:-;rr fi sa nu mi mai sco1, tot ceea ce rdmine de mine'
Ei rdspunse Mara moare omul atit de
- ; abia- cle aici inainte ai si trdieEti 9i tu' MuJlimeqte
rrsr.rr'
l,ri D'lrmnezeu cd te-a scipat de omul acela, care ti-a fdcttt
irl.ila rdu.
Pe.rsida se intoarse pulin in cuicuqul ei qi ridic[ ochii
sprt'dinsa.
' Nu-l osindi, rnamd grii dinsa -- cd e neporoci'r'
-
- mai nenorocit decit mine.
' cl.Mara
.tri
se dete pulin inapoi. ii venea sd plece'
Care va sd zicd, 9i bcum tot vorba cea de odinioar"S,
z.isc-ea cu amirlciune. Tot tu cea vinovati !
Persida se intoarse mai mult spre muma ei ;l se
liclica pu{in.
mamd, gi singele tdu, grdi dinsa' Niciodati el
n-ilr-'E;,
fi ridicat mina asupra mea dacd nu l-aq fi iovit eu
nrai inainte. Nu poate un birbat sd treacd peste una ca
rrsti,r, gi mi-ar fi mie ruqine dac5 el"'
Ula se deschise incet, ;i, sfiicios, Nall ldsi pe doctoml
Illaubach, un bdtrin mdrunlel, cu favorite cdrunte, si
inlre in cas5.
Persida se ISsd iar in culcusul ei, iard Mara se ridicd
5i rdmase-n fala patului, stind dreaptd, leapd'nd' si cu ochil
iinta tu ginereie ei, care, zbrind-o, se dete, cu capu) plecat
pi cu fala galben5. un pas inaptri-
' Arsa'r[*maserS ei tot timpul in care doctorul vorbi incet
('u moaga, c,a sa se dumireascd asupra stdrii in care se afla
l'crsida. Cind doctorul se apropie apoi de pat, ca sA cer-
r:ol.eze mai de a{proape, Mara se dete Ia o parte cam splre
rr;ii, iari Nall inaintd umilit spre dinsa, ii lu[ mina 9i i-tr
siirutd de doui ori, una duPd alta'
Lucrul acesta se petrecuse atit de iute, gi-n fala lui Na!l,
irr mis,cirile lui, in toati infiliEarea lui era atita c5intb Si
;rt ila umilire, incit Mara se simtea cu desdvirqire muiatd 9i
lbia dupd citva timp se dezmetici 9i se 'dete un pas inapoi'
-- Oe !... grii doctorul, eu pulin ajutor pot sd dau
;rici. Trebuie JI mai agteptdm, ca natura s5-;i faci lucra-
lr,;r. DacS s-ar imtimpla ca sA peardd prea muit singe 9i s5
,k'5ine, si m[ chemi, urmd el intorcindu-se spre rro:tryi'
207

Fe cit pot si judec
- li toate
perdut, dar mai departe
zise apoi lui Natl copilul e
au si se sfirgeascd bine,
numai linigte s5-i lisati, inainte de toate liniEte ! Am si
rrrai tr.ec pe aici furainte de rnezul nopfii.
Griind aceste, el se depirtS, iar Nafl ll insofi plnd afar5".
Mara nu mai gtia ce sd faci. Era-n ea ceva oe o im-
pingea s5 meargd dr.lpi el, sd-J apuce, sl-i zici tnei vorbe
acolo unde Persida nu putea sE le audi ; firea ei cea
slabi n-o ierta insi si se depdrteze d,e l,a patul Persidei;
iar in f,ata Pe,rsidei nu putea s5-i zicd nimi,c, trebuia sd le
primea,sci toate, si tre sufdrl toate, ca si n*o turbure
pe dinsa.
,,Ah ! Doarnne ! iqi zise ea c5trdnit5. fine pi acu.m la
el, line mai mult decit la oriqi'cine ! Asta e blestemul
casei mele : fin amindoi copiii mai mult la strlini decit
la mine qi I,a ai lor. Prea li-e slab5 inima !((
Cind il vizu pe Natl intorcindu*e, ea nu.Si m,ai putu
stS.pini firea : inaintd spre el gi-i zise incet qi aspru :
-_ N-ai auzit ce-a zis doctorul ? LasS-ne singure, ca
sI fie liniqte !
Na{I se opri.
-- Eu rimin aici a{;1r5, la u6i - rdspunse e1 __ dar
nu pot s5 piec.
* Nu e iiniqte-n casa aceasta citi vreme te afli tu in
preajma ei ! grdi Mara mai tare, ridicind amindoud minile'
Te-ai dus o dati : dus sd fii !
Persida se ridicd cuprinsi de spaimS din culcugul eij
iar moaEa alergd la Mara s-o liniqteascS.
* Nu pot si md duc, grdi Natl aqezat qi hotdrlt. Cind
nl-am du-s, o qtiam sdnitoasd qi vre,dnicd, 6i m-am dus ca
s-o scap de un nemernic ca mine, care numai rdu i-a fdcut
gi nici un bine nu poate sd-i facS; in starea in care ea se
af15. acum, nici cei mai nemernic bS.rbat nu poate s5-qi
p5rdseascd solia.
* Ii muttumesc lui DumnezelJ c'o scap Ei aga din
ghearele tale ! strig5 Mara. Tu, bdrbatul ei ? ! Ea, tie
so{ie ? ! CdlSu i-ai fost ! Iatd ce-ai fdcut din ea !
Rabd5, Nafl dragd strigi Persida rabdS-le
- de
toate la mama, cl mi*e- mamd gi e bund-mama. Da,
rnamd, mi-e bdrbat Ei-i sunt sofie, dupi lege, in fa{a lui
208
t)rrrirrrezeu, ca sd ne ajutSm la nevoie unul pe altul, eu pe
ll, r'l pe mine.
tVtara-gi puse rninile ln cap : ii venea s6-pi smulgE
1r,.rii din caf, s6-gi rupi hainele de pe trup, sd se dea cu
'-_ de perete.
r':r1rul
N-ali tu la nici o nevoie trebuinfd de ajutorul lui,
; r;i{r ea mai potolitd. Daci e vorba...
Dcndatd ea se opri gi rimase cu ochii sticlopi, ca ieqiti
tlirr fire.
-- \rai de mine ! vai de mine ! U$ile casei au r6mas
rl,'rrt:hise gi tainila din perete nu-i acoperiti ! strigd ea 5i
l, :,ii ca dus6 de frica morlii.
,$i cum, Doamne, si nu fug5, cind atit ti mai rirn6-
l: .t,.r 6'l ei ? !
XIX
VERECNCUL
l\il;rrl lucruri se pregdteau in lume.
in cStdnie pe ia Mantua, Verona 6i Venelia
*r'eciorii. duqi
:; ri,ru de acolo cI s*au ivit un oarecare Garibaldi, mare
,,r,rror&I., care umbl6 si-i adune pe italieni sub arme gi s6-i
rirlice asupra lmpdratului ; iard ungurii qopteau intre dinpii
:.:i ,;c tr5.udau prin ascuns cd Kossuth al lor st5 in leg6turi cu
ti:,r.ibaldj. gi are qi el s5 se intoarcd la primivar5, ca si
;rl'iirge cdtanele irnpir5tegti, s5-i scoati pe beamteri din
[ruli ;i sf, fac5 iar vrerne ungureasc5, curn era pe timpul
r ,,',;:eiri.tei,
l,a masa cea mare din birtul de la SSririe, unde bee"rn-
| 'r ii puneau iumea la cale, era, ce-i drePt, lucru hotdrit ci
t i'irii:aldi are, cu toli ai ]ui, sE patd mare rugine. Erau insd
:, i r',r-:olo oarneni care, mai ales prin aproprierea Murdqului,
r.'r hucuros urnblau serile singuri. Venise adeci qi gtirea
,
'r iLalienii au inceput si arunce beamteri qi cttane in
rr;u'e, ln lacul Guarda, in riul Adige, gi rnare minune n-ar
I i''rst dac5 ungurii s-ar fi iuat qi ei dup5 italieni,
209
 Fe Ia Lipova nu prea erau, ce-i drept, mu1!i unguri, dar
puteau sd vie de pe puste, unde se sporiserd fdcitorji dg
rele, incit nu trecea zi fl;td ca sd se intimpie ceva pe dru-
murile ce duc spre Arad.
Curat ca in vremea ungureasci !
Se uita Persida, biata, gi de cite trei ori la fiecare n€cll-
noscut ce-i intra in circiumS, ba nici de cunosculi nu se
apropia decit cu sfial5. Atit de mult se invrdjbiseri oamenii
lntre dingii, incit nu mai gtiai in cine poli qi in cine nu poli
si ai incredere, gi Nalt igi fdcea cu gura lui slobcdd prea
mul{i duqmani.
Dar nu se mai plingea Persida de dinsul.
Scos, sdrman de eI, din aie lui, despdrlit cie mamd-sa,
Ia care tinea din ziinzi mai mult, ;i in vrajbd cu taldi siu,
qare se uita in altd parte cind se intimpla s5-l intilneasci,
el trdia qi nu trdia. Singur gindul cd asta nu poate si
rneargd tot aga mai linea caldi inima in el. Agtc.pta insd,
mereu aqtepta, ca vreo intimplare sd schimbe mersul lu-
crurilor, dar nu era in stare sd ia vreo hotdrire. O datd s-a
hotdrit qi el, atunci cind a pdrAsit pe Persida; foarte in
curind insd s-a lncredinfat cd fdrd de Persida nu poate sii
trdiasc5. Ii fusese dragd odinioard ; acum ins5, vdzind-o iar
voinicS ;i plini la fa!d, harnicd gi mereu voioasd, se uita
tra ea ca la un fel de minune, qi adeseori igi zicea cu lacrd.-
rnile in ochi : ,,Doamne cum ar ir.rbi-o mama clac-ar
cunoaqte-o !"
Persida, vizindu-l mereu posomorit si neribdat<lr, supd-
nat pind chiar gi de bundvoin[a ei, ba adeseori chiar
rdstit, umbla cu el parcS nu i-ar fi fost bdrbat, ci copil
bolndvicios. Singurul ei ginC era sd-i facd via{a mai su{e-
ritd, gi origice ar fi fdcut el, ea era rnullumitd dacd-l veCea
mai voios.
Nopliie se degtepta in mai multe rinduri din somn, ca
si vadd daci somnui lui e ori nu linigtit. Diminefiie el se
scula tirziu Ei cu anevoia, lua papucii in picioare Ei
scurteica cu bland in spinare ;i era in stare sI rdmiie toat6
ziua nespdiat 9i nepeptdnat. Persida ii peria deci hainele,
ii curdta gheteie gi-l ajuta ca pe un copil sd se imbrace.
Fala lui nu se lumina insd decit seara, Ia masi ct)
bearnterii.
210
rlhii i se umpleau cle vdpaie cind vorba venea la
,,,i ;i la Radetzky, generalul impdrStesc; care $tia s5-i
,lti scurt pe italieni qi putea, la nevoie, se-i -tl inveie
$ i pe unguri. Cind vorba era despre acesta, t se
a toatd filea, i se incordau toate puterile 9i .iar se
m deplin, cdci tare ii erau nesuferili. ungurii' care
*.r"ti pe nemli' Persida nu se supira deci Cacb
r,l plcca serile, ca si insoleascd pe vreunul. dintre b*-1T-
l,,r li rnari fricogi, gi incurcindu-se mai pe ici,^mai pe colo'
lorcea nnmui tirziu dupd miezul noplii' $tia cd acesLe
riI vit
r'\,it ceasuri petrecute cu nemlii sunt viala lui, Iui, pi
pr se
,
lrrrrrnt ci mai trdiegte 9i el ; iar acasfl nu mai stetea
r,uriru'il, ci cu Bandi, bare"se ficuse biiat voinic ai inimos'
tirirmarr.^ul Bandi.
l'lru ungur qi ei, dar singurul ungur pe care Nall putea
n,r I rr.rfdr'5, Ei avea de ce'
lntr'-una'din zile, VJ.aicu, unul din cdrduqii care trdgeau
rlr,:; lir circium5, ceruse de la Nall o roat6 cu imprumutare,
lrnrii ce rotarul va fi dres pe a lui,-care.se stricase'
' " Bine, omu1e, ii 2ise Nall peste vreo siptdmin-i,
lrrrrl rlete iar cu ochii- de el dar roata cind mi-o aduci ? !
- Oho ! -
rdspunse Vlaicu arn adus-o de mult qi
-
nrrr rlrrt-o in primirea
- !
fratelui d-ta1e
- Ce fel de frate ? intrebi NalImirat'
-. Biiatul, Bandi, grii Vlaicu. Tare seamdnd cu d-ta ;
rrtr li-e frate ?
Natl era atit de tulburat, incit nu-i rnai rispunse nimic.
A5ii era !
Il vedea pe Bandi ca-n aievea in fala sa, Nu o dati
li l);u'use gi lui c5 seamAnd acum' dupd ce a mai crescut
lr;rr;rl,ul, cu cineva, dar nu putuse sd-qi ciea seam5 cu cine
,rnunrc. Acum era dumirit.
- Nu, __ zise el speriat de gindul ce se ivise in
rrrirrl<'lr lui -_ cu mine nu seamdnd' O fi seminin'd cu tata'
l,lla urit gindul acesta, dar nu mai putea si scape de
,'l I sc rdscolise deodatd sufletul 9i-9i aducea acum aminte
r,ir tlr: Il,eghina. O gtia din copildria lui; o vedea qi pe dinsa
, ., rr uievea cum fusese atunci cind venea cu cogui dtrpd
( irl'nc gi stetea voioasd 9i rizind in uga mdcel5riei'
A;la era !
ztL
I ll
 Era viu afard din cale, dar incEr'nehotdrit sirraldmint
pe care-l stirnise gindul acesta in sufletul Iui. Ceea, ce
era numai c-ar fi voit sd nu qtie; si scape, sd nu-l rnaj. v
in ochi pe Bandi, si uite cd l-a vizut in viala lui.
Prea ii era mili, gi nu voia sd-i fie, cdci miia te l
te supune, te robeqte.
Lumea toatd luase parcd deodatd altd fa!5, ryi toa
lucrurile iegeau altfel in ea la ivea1i.
Vlaicu se dusese de mult in cdile lui, qi Nall stdtea tot
uimit in loc, negtiind incotro are s[ apuce. ,1 . .I
,,Sdrac de tine, tati !" zise el in cele din urn:15, indui
gi plin de ciintH.
Era peste putinli ca el sd nr"r Ie fi gtirit toate, qi fi
era cuprins de fiori reci cind igi inchipuia su,ferin{eie prin
care a trecut tatdl s5Lr vdzind pe acea femeie atit de neno-
rocitd qi gtiindu-qi copilul de pripas.
,,$i toate pentru mine qi pentru mama rnea, zlse e.l ;
toate pentru liniqtea casei sale, toate din sim{imir.ttutr de
datorie ; inspdimint5toare pedeapsi pentru o cliq:6 stre sr5-
biciune ! nemiloasd lege de vieluire !"
Da ! da ! Altfel nu pu.tea tatdl sdu s5 facS ! Origice
alti ar fi ficut, ar fi fost un nou picat din a1t pScai ndisrut.
A;a trebuia si facd, qi fiinclcd aqa a fdcut, el avcil drr::pl,ul
de a fi aspru qi'cle a cere mult de la atlii.
DacS*n clipa aceasta s-ar fi pomenit in faia tatbiur s.iu,
el ar fi cdzut in genunchi la picioarele lui, i.*ar fi sdnu.tat
minile gi i-ar fi cerut iertare. Siml5.mintele ins5., intocn:ai
ca gtndurile, vin qi trec prin suflet, gi peste pu'!,in, r:irici a
dat cu ochii de Bandi, Natl a scdpat vorbele :
,,Dar el ce-a picdtuit, sdrmanul ? !"
Era in sr"lfletul lui o luptd grea, gi dacd iil cliira accasta
Bandi ii pdrea o jertfd. adusd bunei rinduieli. in ur.i:nd-
erXr'5::::::::::::::::;l
toare el i se arSta ca o perdeapsd vieluitoare !
De ce s-a rnai n5scut qi el pe lumea aceasta ? ! De ce
trebuia sd se nascd, sd rdmiie in viald qi s6 treacd prin
toate suferinfele ? ! De ce ne mai nagtem, i,a rlrrna unrnel.or,
eu tolii ? !
Frdmintat de aceste gi de aite asernenea intrehdri, el
nu putea s5, scape de gindul cd via{a nu e deciit o pedreapsi;
pe care nu-{i rdrnine decit s-o por[i aga cum ti s-a. crroit, cF
vinovat e oriqicine care trdieqte fi c5, suferind, spdgegti; te
472
rrrrili de p6cat qi te lnalti tu insuti qrin tine. I-ospusese
rrr'r,;riita Fdrsida in atite rinduri, dar el nu era in stare s-o
inlclcagi; acum o inlelegea qi Persida i 9e pdle-andscutE
,rrir,rnelentru ca se-l desparti de pirintii lui, s5-1 despo-aig
rlt.irver'-ea lui, pentru ca printr-insa si sufdri el 9i ai lui.
V.,lc:a o tregSiuri tainicd in toate, 9i mintea i se oprea in
l,,q'cind se gindea la sl5biciunea pe care Persida o avea
1r.rrl,r'u Band*i. Tocmai de aceea inse nici tdiat n-ar fi dat
gindurile ce-l frdmintau.
' l'rrfi
1r,.
tiia TnsS peste putinld ca Persida si nu simtd ci solul
li c fr6mintit de vii stari sufleteqti. Era obosit qi muiat'
\',,r'[)ca mai incet qi glasul ii era mai putin aspru, i se in-
rli rllise oarecurn toati firea.
-- Ce ai tu ? it intrebd ea tirziu dupi-amiazSzi, cinC
',1 l,,rlu, ca de obicei, singuri 9i fdrd de nici o treabS.
lii tresdri ca prins asupra unei fapte rele.
--- Eu ? zise apoi. Ce si am ? Nimic ! Siau a$a pe
llirrrluri. Ce pdcat cd Bandi nu e incS de optsprezece ani,
r':r sri-r se dea la oaste : alti viafd nu e pentru un om de
I 'r iplls ca dinsul,
l)crsida se uitd uimit5 la el. Nu putea sd inleleagd cum
rr r,iLlns el, aga deodatS, la gindul acesta gi nu gtia ce s5-i
r r:1rtlllfl5,
- -. Stii tu * urmd el peste pulin
',,.\'ir f,ace necrutarea cu multd asprime - cb ingiiarna aceasta
pe Trici al
1, ' I '"1r nl iau fdrS doar qi poate.
tl'crsida se cutremuri, rdcit[ pini in miduva oaselor.
ii,-r-l vEzuse de mult pe Tric5. Nu mai venea pe la
ri;ii:,ii. r erau supdrali unul pe altul, gi nici Nall nu-l vedea
l,,r'r;rLrs ia casa sa. Dar tot sord gi frate erau. Dupd legea
lrr,,r;Lr.lu.i de atunci, feciorii luati la oaste rimineau zece ani
rr, iirrie qi incd doi ani in rezerv5, erau dugi in tdri striine
'r ti,'1;ir.rtate, li se schimba tot rostul viefii. Cum ar fi
1,,, "t trersida si se impace cu gindul cd fratele ei are
. . I ',;:i fie Xuat la oaste ?
Irr nenumSrate rinduri, stind aqa singurS 9i gindindr-r-se
l, .'irr!il ei cea tristS, ea s-a bucurat ci-l gtia bdiat alezat,
1,,,,;ic ;i cu rost fdcut, qi dac5 nu mai era mereu mihnit5
i, r:tiii-nainte, voia buni i-o dedea gindul ci are maryla
r, lr'st'r-rlEr mingiiere prin Trici. Era peste putin!6 ca ea si
l, r;'ir."r gi mlngiierea aceasta !
273
 fi lucru grozav ! zise ea uitindu-se lung laJ{a{'i' croia pentru cele opt calfe, care lucrau Ia
- Ar
miratd ci el a ajuns, aqa deodat5, sd vorbeased despre Tricb. .
llocioarcd
lrr.r'r;r lung5, iar nevasta h-ti cosea mai la o parte pe gher-
Eu cred grdi Natl ed md-ta are bani 9i ar ,'lr,'l', t'ind Simina. slujnica, veni si spuni ci Persi'da do-
- si-l
putea -
rdscumpere. Eu am- fost riscumpdrat cu vreo .
r,',1r'sil vorbeascd cu BocioacS.
doui mii gi ceva ; acum insi ar putea 9i cu mai pulin s5-9i " $i-a zis si spun _. addogd cd pentru binele
giseascd om in loc. lrrr'l'r'i<'i.
Fersida dete zimbind cu amdriciune din cap. l,ui Bocioaci ar fi avut sd ie spund aceste;in casa lui
* E peste putintd ! intimpind ea. O fi avind mama, ll,rcioiicd insi siugile nu erau ale st5pinului, ci ale stdpinei,
fSri indoiald, bani, dar ea nu d5: nu-mi pot inchipui pe .r liirrrina n-ar fi cutezat, Doamne feregte, s5-i -spun5 st5-
rnama scolind deodatd ati{ia bani. lrrrrrrllli ceva mai ales de fald cu stdpina. Era treabzr stdpinei
$i totuqi trebuia sd dea, trebuia sd-i spunS cineva cil , r,;u o qi ce n-are si afle stdpinul.
are neapdrat sd dea. Ii venea sd se imbrace fdrd de intir- IiLr ferneia tot femeie.
ziere, si treacd Murd;ul ;i sd se duci la mama ei, ca s-o (lind aflS cd Persida e aci si voie;te sd vorbeascd cu Bo-
roage cu lacr6mi, dar nu putea. r r,;r(:ii despre Tric5, Marta tresdri gi se fdcu albi ca varul.
Uite, zrle el sd dai 9i tu ceva, ca si se in- l)crsida la casa ei ? !Chiar acum, dupd ce Trici de atita
- ea. -
demne - trnrl) c\ra stricat cu mumS-sa ? ! Ce voia dinsa ? Ce avea
Persida iar se uiti mirati la el. .,.r i spund lui Bocioaci despre Tricd ?
Ce putem si ddm noi ? ! grdi dinsa sfiicioasA' Abia ,,tlna singurl poate sd fie, igi zise cu inima inclegtatS ;
am -
prins si adundm. 'l;rl rrm eu s[ vorbesc cu dinsa !"
-- Dai cit ai cici pentru liniEtea ta dai IkrcioacS-gi croia cojoacele mai departe cind ea s-a
- zise el -
$i iar o sd aduni. Ifi spun eu, are si dea 9i md-ta : oriqicit r rrlictt ,li a ie;it; Tricd insd s-a dus cu ochii dupd dinsa;
de zgircitd ar fi, ea tine la voi' ,.1 rrirnlea c[ e ceva deosebit afar'5 gi aflase din cSutdtura
Eersida nu-gi mai putea veni in- fire' Se uita mereu tra
sotui ei si nu-i venea sd creadd ci el e in adevir acela care ' r t'ri c vorba de dinsul,
l'crsida-l agtepta pe Bocioacd gi rdmase cam tr:rburati
Era schimbati ca prin minune toati viala ei :
r rrrrl se pomeni in fala Martei; ea insd n-a fost niciodat5
p"t"u sd-pi dea seaml cum 9i prin ce, dar nici nu in-
"ol'Luqi"'usa.
,irrrtrc cele ce-gi perd ugor s5rita, iar acum, dupi ce atit
""
driznea
-- sd cerceteze.
ce ? grdi dinsa, luind in cele din urm6 o hotd- rlr, rrrult se zolise cu fel de fel de oameni, simti nutnaidecit
-- $tii
rire. Am sd m5-duc la Bocioacd, ca sd-l rog si vorbeasc6 ,',r lVlarta e foarte strimtoratS.
el cu mama. De el ascultd. - Nu te vei fi a;teptat - grdi dinsa zimbind - sb-ti
Ii era foarte greu s-o facb aceasta ; acum' insd, dupb ce trn ;r\\a deodatd in cas5.
solul ei vorbise bine despre mama ei qi despre fratele ei, lVli,rrta stetea turburati in fa{a ei : nu qtia cum s-o ia,
ea nu se mai sfia, nu se mai simlea, ca mai nainte, scoa$6 , :;;i-i faci, ce s5-i zicd, cultt s-o primeasc5.
',
din lume, alungati din rindul oamenilor cumsecade' qi * Me mir gi eu, rdspunse ea. Dindu-,si apoi searnd c-a
putea s[ stea f;rA de ruqine cu capul ridicat in fala Martei' r:r o prostie, ea addugri : Nu pot s5-mi inchipuiesc ce vei
Pe inserate ea s-a imbrdcat 9i s-a dus, ldsind, intiia dati lr ;rvind si-i spui b5rbatului meu. Trebuie, fSrd indoiald,
de cind se afla Ia Lipova, circiuma in grija lui Na!}' 'Atit '.,r l'ic vreun lucru mare qi grabnic.
era de pornitd, atlt de avintatS, incit, abia sositd la casa "* E, poate, mai bine dacd-[i spun, grSi Persida, apoi
lui Bocioacd, ea s-a oprit in loc, ca sd-;i dea inci o dati 'rr opri.
seama despre ceea ce voia s[ faci. Nu qtia, sd-i zicd d-ta, ori tu, ca odinioari.

214 215
 Da, peste putin, cu inima deschisd e mai
- Llrm6
bine- sd-!i spun !ie, ca sd vorbeqti tu cu el. Noi, -ferneile, lrrirr rrtulte... Vorbegte tu cu bdrbatul t6u, cdci de 9J.to-t
rrr,,'rrllji gi trebuie s[1e facem toate ca s5 scdpdm pe Tric5'
ne inlelegern mai ugor qi de tine ascult5 bdrbatul tdtt. M;rltei nu-i d[dea mina sd zied ba, degi tinea ca
Marta, fdr6 ca s6-gi dea seami despre ce e vorba, se
mai linigti gi incepu si se uite in ochii Persidei, in care nu ll,rri,lrcd si nu vorbeascd cu Mara, 9i tocmai de aceea
f 'rlliviss lucrurile astfel
ca nici dinqii sd nu meargd pe ia
mai vedea nici o rdutate.
__ urmd Persida, care, femeie ca toate ferneile, M,rr';r, nici Mara sd nu vie pe la dinqii. Nu c-ar fi avut,
- Uite,
pornitd o datb, nu se mai poate opri plnd ce nu sfirgegte l,,r:rl(,, ceva pe sufletul ei, dar o qtia_pe Mara-cu
gura
- ,,l,,l,,,tlir Ei {inea si nu umple capul lui Bocioacd de presrl-
Tricd a ajuns la anii de cdtinie, in curind are sd se faci
recrutarea gi-l iau gi-l d,uc la rdzboi ,dacd nu se rdscumpdrd. lrrrrr,'r'i care-l flceau b5-nuitor. Asta insd nu putea si i-o
r'1,r111;, Persidei. Viclenitd, ca toate femeile,-cind vorba e
Mama o fi avind destui bani ca si-l rdscumpere, dar gtii
,[,. I,rcruri care le privesc de aproape' ea se bucura cd n*a
cit e de greu si scoli ceva de la dinsa. Bdrbatul meu e gata
sd dea gi el cit poate ; ar mai da apoi gi rnama dac$ s-ar
,, lrrrrr; l)ersida sd vorbeascd cu Bocioacd.
pune cineva pe capul ei. Noi nu putem; s-o roage Tricd, Las5-le toate pe mine qi fii linigtiti, grSi dinsa. Sd
rrrr rnrri facefi nimic qi sd nu mai vorbi{i cu nimeni fdrd de
s-o rogi tu, s*o strimtoreze bdrbatul tdu, de care ascultd. ,.,tirr';r rnea. Le pun eu toate la cale qi o si v6 spun ce mai
Marta rdsuflA ursuratS. Nu, poate cd. nu i-ar fi pdsut ii sil faceli.
rrr,
daci iI vor lua ori nu pe Tric5 la oaste, ins[ de altceva. se l';ilrunsb ln adevir de simldmintul cd Trici n-are sd
temuse ea, qi gindui c5 Trici ar putea sd fie dus Ia rd:zJroi
li era prea nou pentru ca sd-l simtd. Pind atunci irai a';ea fr,'lrrrrt la oaste, ea rostise aceste vorbe cu a"tita c61durd,
sE treaci muitd vreme.
irr.rl. l)crsida se liniqti pe deplin qi, uitind cele petrecute,
* Nu putern nici noi, zise ea. M5-ta e si-ip,ir:at$ pe l rrirlrliliqd gi o sdruti la despdrlire ca pe cea mai l:unii,
, rrrrI cnrar
chiar slngura
singura elei prrereni
prietend.
Tricd gi nici ea nu mai vine pe la noi, nici no.i n,i-l i:lal liniqtit5
Iriergem pe 1a dinsa. $i putea sa
)rrr Si
I ):U' sd lre
fie tlnlSrrra'
l),,5i'niavea cle gind s[-i vorbeasci lui..Bocioac5, lvlarta
Persida rdmase ca tr6snitd Cin senin. iqtitd de gindul cd vinc recrutat'e;t
* Cum ? de ce ? ! intrebd ea' n ce in ce mai neliniqt
'de a face tot
din ce in ce mai hotdritd ceea ce*i siir
Ce putea Marta sd-i rdsPundd ? rrrca' r\u
tinti sd*l scape pe Tricd'
nta ca sa-l qtia rrrca
Nu $Lra incd ce anume
I

Ea dete din umeri, apoi se uitd iar in ocilii Pe;L'r,:icie-'i,
ln care nu vedea nici acum nici o rdutate'
grdi dinsa altfel nu pi:i zice. S-a
- Prostii, - cdci
md-ta -pentru ci Trici line la mine ;i ascuiti de
supdrat
mine. Mi-e parcS qi greu s6-!i spun...
Doamne ! de ce si nu-i vorbeasc5 cleschis ? de ce, sd
nu i se plingd ?
* Ar fi in stare sd creadi _- addog5, ea am5ritfi .- cS
er.l, femeieficut5, cu copii mari, trecutd acu.m prin tc.,ate,
ag putea s5. scot din minli pe un bdiat 1a care m& uit ca
ia copilul meu !
* Sfinte Durnnezeule ! strigd Persicla, crucindu-se de'
rnai multe ori. Dar sd nu l-o luali in nume de rdll, adause
apoi peste pulin, inrdurerati, cdci prea a avut ,;i ea sd treacd
816
dar se gindea, gi, degi ea se intoarse la gher-
"i,ca qi cind nimic deosebit nu s-ar fi intin:plat,
u adeseori la Tric5, qi acesta simlea din ce in
cd e vorba de el qi era din ce in ce mai
'l'r'i:buiau si vorbeascS.
l',i steteau in fiecare zi, in mai multe rinduri, adeseori
llrr,rr c€&suri intregi, singuri, aqa, din intimplare, cum stau
,r,rr)('nii ce trdiesc sub acelagi acopendmint gi au sd fac[
rrrl.r;trori cite ceva impreund. Era un lucru de sine inteles'
r'.rr',. 1.r'ecea nebdgal in seamd. Acum insd, avind sd faci
t','r";r jird gtirea sotului s6u, Marta se sfia qi nu qtia cum
r;;r lx)t,riveasci lucrurile ca sd rdmiie singurd cu Tricd.
'l'ricd o simlea gi aceasta gi era cu atit mai neastim-
p&r';rl, cdci seara trecea fdri ca dinsa sd-i facd vreun semn.
aLT,
 -_ Se md a;tepli - ii zise ea, in sfirgit, dup5 ce calfele (lu atit mai bine rSspunse el fiindcd pe cei ce
se sculari de la masd cI am si vorbesc ceva cu tine' lu'rll la r5zboi n-o- sd-i !ind, aga -se zice, doisprezece
ir('Lln1
dar s[ adoarmd mai inainte - jupinul' rnl. {'i ii lasa acasS indatd ce s-a sfirgit rdzboiul.
Asta nu se mai intimplase niciodatA, Ei Trici incepu si lline, intimpind dar md-ta ar putea sd te
tremure. Irt .( ill)lpcre, -
"- --ili,-"ouptea,
dupd ce a adormit jupinul, singur cu dinsa ? l'clit-a
Dumnezeu ! grdi dinsul. De la dinsa nu
Unde sd te aqtePt ? intrebi e1' l,",rl(, nin"leni sd scoatd atitia bani, qi chiar dacd, prin
-* Fe-!i de luciu pe afar5. rdspunse ea - cI eu am rnrrul(', trr voi dinsa si dea, nu primesc eu,
si mi duc in cdmari ,si o sd md - vezi cirld merg' apoi vino lVlrrrta se dete pulin la o parte.
dupd mine. 'jle supiri dacd te string ? intrebd el gi-rsi trase
Da ! asta putea s-o facd chiar 5i mai inainte de a ti l,r ,r(rrl sfiit inapoi.
aAormit Supinut. Nu era nimic mai firesc decit ca ea si-gi De ce sd md supere ? ! rdspunse ea agezatd. $tiu
facd de lucru in cimar5. | n () Ilaci cu gind rdu qi cd din gura ta n-o si afle nimeni
'r
A agteptat cu toate aceste pini ce sr;ful ei a adormit rrrrnir'. Nu-!i gade insd bine s-o faci. Prea egti copil, gi eu
gi abia'up'oi u ieqit tiptil ;i fdrb de luminare, ca o hoa! ' firrrl loneie prea trecutd: o s6-fi fie rugine odatd cind ili
iar inima ii bdtea fdri ca sd aibd, la urtla urmelor, de ce' r'r'r ;rrluce aminte.
Bdtea gi a lui Tricd, insd avind de ce' De ce sd-mi fie rugine ? ! grii el. Eu vdd cd-mi
Fi;;;; cu ginaurile
-f Ei cu sLdbiciunile lui omene'9ti'prin
lrl.rlr', claci gtiu ci nu te sup5.rd.
Nesti-ind cu ce el <le gind umbli dinsa s6-1 vadd Prostie ! zise ea. Adecd ce ar avea si md supere ?
;;;;;;,-;i;e amelise qi"nu se mai-putu stdpini : fdri.ca
-bralul Irrri vir-rc sd rid. Norocul tiu cd nu te vede nimeni, c-ai fi
se voids"a Ei fdrd ca sa-;i dea seamSl o cuprinse- cu r lr. I rrr t.jocura lumii.

putt" *l:fo" dupn ce intrard in cdmara piini de ldzi' 'de Ba nu ! rdspunse el stringind*o din nou. $i chiar
oale gi de saci' rl;rl ls [i, pulin imi pasl cind gtiu c5-]i ptace.
Nlo mai fdcuse niciodatd aceasta, dar tot Marta era de - Ce adeci si-mi placd ? intrebi ea.
vind dac-o fdcea acum' l,)l o cuprinse cu amindoud brafele, apoi se lSsd pe un
9i apoi vreun mare pScatacum-Ei nu era nici aceasta ! Deqi fiir,' (lin apropiere, incit capul ei cdzu putin inapoi, qi ii
femeie fdcutd, cu copii ri-rari trecuti prin multe' r.iil lrlii lung, oarecum pe mu;cate, gitul in preajma urechii.
dar tocmai de aceea's-ar fi flcut de ris dacd ar fi blgat - fi-ai pierdut minlile ? ! strigd ea, ins5. fdrd ca sd se
fapta lui TricS' pe.care pY!:?'
;;""];A mare in seamd
prostre
1,Y rlr,rl;rci din minile lui.
i" t"*u urmelor, s-o ia decit drept o ar fi putut' el in-
coprlareasca' Te supdrd ? intrebd el.
a"r*, cincl nimeni nu putea si-i' vadS' f5rd ca ea si se lVlirrta viala ei toat5. se juca bucuros cu focul gi. nu s-a
d"o"ebi, s5 meargS. muit mai departe lr,rrrrrl, niciodatd. Acum se temea mai putin decit origicind
nelinigteascS. '..r rn;ri ales de aceea linea la Tricd, in care putea sd aibi
Toi a;a vedea qi Tricl lucrurile' El lnsS' negtiind- de
ginduri
ll;rlri increderea.
igi fdcuse alte - Nu ! rdspunse ea cu iumdtate de gur5.
ce a venit ea acum in noapte,
"up'de
gi o agteptase cu neastimp6r' Vazind deci cd ea- nu t1 l,)l o cuicd mai bine pe bralul iui gi o sdruti din nciu r;i
31aa
o pu"i",^e1 strinse mai iare bralul peste mijlocul ferneii rrr,ri lung, apoi intrebi :
scurte gi Pline la truP. .- I1i place ?
trica, zise gtii tu ci in curind are s[ se Da, imi place gopti ea ameliti -- insd mai incet,
- - "u -
fac[ recrutarea qi tu n-ai s[ scapi dacd nu te r6scumperl' ;rrr{rn cite pufin, gi -
si mi lagi cind voi zice cI e destul.

2tB 279
 . l)r: * zise apoi dac-ar fi dupd mine, eu nu
Dindu-se apoi cu ochii lnchigi in voile I ui, ea-qi. perdu Irr rr,; rrrr)csteca ; dar tu -
faci cum crezi cd e mai potrivit.
intr-atita ruqinea, incit puse mina pe capu lui gi-l apdsi A f.r,l. icri pe aici sor6-sa, Persida, ca s6 vorbeascd ctl tine.
incetul cu lncetul mai jos gi tot mai jos nspre sinr-ll ei Zlr'{' ('-irr" da gi ea ceva. Nici ci }i-am mai spus. Ce sd. ne
clezvelit.
-$i lu,ri rn(:urc5m noi cu oameni ca acegtia ?
;; era, la urma urmelor ? ! O jucSrie copilSreascS, lLrt'ioac5-qi cunogtea nevasta qi se agteptase ca ea sd*i
p"rriir care nici o fatd mare n-ar fi avut s6-gi-facd mustrdri y,,rlrr,;rricI astfel; deqi tinea la Trici, nu putea sd uite
daci Etia sd se stdplneasc5. Ei ii fdcea pl5cere, el era lrrp;rlririle ei cu muma gi cu sora lui.
t"r*ua1iot, nimeni nrj-i vedea qi n-avea nimeni de ce s5 Ar fi pdcat ca un bd.iat ca Tricd sd fie dus in cdtdnie.
-- plingd.
se
': ie s6-!i mai fac ? intrebb el in cele din urrn6, s5tul l,i l,rrrr lriiiat gi harnic, gi vrednic, grdi dinsul. Mi-sa trei:uie
aii;rilrii bani, dar ea nu di dacd nu e cineva care o far:e
--
oarecum. arr rrrl,'l<:ilgd ci n-are incotro.
__ Nimic, rdspunse ea pe suspinate. A fost destul N-o cunogti zise ea aqa vid, nici acum ; n-ai
pentru astbzi.
' Cuplinsi nir ;,,(,i nimic de la- dinsa, ba,- tresSritd cum e, te mir:i ce
strinse in brale
apoi de un fel de spaim6, ea-l .buzele, t,rrr,lrrli iqi va fi fdcind daci vede ci umbli in treaba Lui
qi incepu si ie sdrute cu el muqcindu*i nesalios 'l'r r,':r plrrci ti*ar fi cine gtie ce. E biiat bun, pdcat cie eI,
,-t,l*ui femeia trecutd qtie sd se sirute cu un bliat 1r,,r inriii n-avem s5. ne facem nepldceri pentru dinsul.
"r,*
--
tin5r. li,rt'ioacd ar fi mai avut si zicd ceva, dar nu voia sil mai
Tti.e, qopti apoi o sd te batd Durnnezeu c1ac5 lr I r ,' ,r ';rl;{li. vorba, f,inea s6-i arate, inainte de toate, neve ste i
- ceva. Mi-e-ruqine de mine insami 9i' n-ain
\rei -spune cuiva r.rl,.t'ri cl poate sd scoatd bani de la Mara. Ld"sind dcci
ce sd-mi fac. O sd !i se facd scirbS de mine !
r,rr;,.:r';il'i].e la o parte, mai cu voia nevestei sale, ma"i firl
-_ Nu ! niciodat[ ! rdspunse el 9i drept dovadl incepu rl, ,.,iirL ci, s-a dus la Mara clupd ce se intunecase) c?ttd;iia
din nou s-o sdrute Pe mu9cate. r ,' :;,ir,r'p'.e aCaSd.
_* Destul
- ziseca si vorbeasci cu. m5*ta. Eu nu pat
vorbeEti cu jupinul
-ai
; rVl rlta avuse c{reptate.

lrrLl;tt[ ce ].-a vdzut pe Bocioacd, l"fara a gi clat cu st-)co*

vorbi cu el : cddea in bdnuiald. I\{d-ta are bani ! 1,.'1.1 r'ri el vine pus la cale de nevasta lui gi s-a p:us 1a
nu e picat sd ddm atilia bani ? intlmpini el'
- DarNu vorbi aqa, Tricd, ii zise ea' Nt-t se poate s5' te lrrrrri:i. ca sS vad[ ce vrea qi cum are sd-l apuce.
i l, sperie cind Bocioacl 1i spuse cd se apropi.e recru*
duci- : m-aq prdpldi eu ! Vorbegte cu el, c6ci rie celeli'ril"e, 1,11, r,;f dac-ar fi luat-o acum de scttrt, ea ar fi dat banii:
griia mea. Acum nu md mai poli pdr6si. rrr,ri clir insS oarecare timp la mijloc, qi ea putea sS se
El o strinse din nou in brale.
grdi dinsa datd mai in tign5. llrrr(l('irsc6 qi s6-gi fac6 socotelile.
Lasd,
- apoi clin
-S6rutinrdu-l - eaaltA
nou, se depirrtir repecle'
('irril el ii spuse cd Persida e gata gi ea sd dea cev;'l,
,,Altd datd, mai in tign5" : Ssta ei'a gindul cu carc se l\l.rr;r isi mai veni in fire. Tot fata ei, Persida !
despSrlird. E rdu, de tot rdu, grii dinsa intristatd' Tocmai acum'
Tigna insi n-o giseEti cind o cauti, ci cind se nimer:e;te. ,r',,.r, l)c neagteptate !
Zorit de Marta, Trici a vorbit ziua urnStoare c"i ju- Avinclu-gi gindurile, nu-i dedea rnina si zicb Ei cle astl
pinul,
'qi
iar jupinul, luind lucrurile foarte 'de scurt, a vorbit rl,,l,i, in fala lui Bocioac[, cd nu erau bani.
l,r, nevast6-sa, fdrd de care nu putea si facd nimic ih '- Am, zise ea cam in laudd nu mult, dar am atit
"l aceasta.
treaba - -
;,t llri;rr mai mult, dar eu nu tin banii in ladd, ci ii bag 3n
Ea dete din un:eri, ca qi cind ar fi vorba de un lucru de rrlliulij.torie, gi tocmai acum nu-i am la min5. Dacd ai
care pu{in ii pasl.
22L
220
 fr*lfr"i3, fr:#rX'"ff#neva care 'se intesne$te sd mi irn- Tu nu pleci cu jupinul la Figet, ii zise apoi' Spune
t:ocroacd rdmase_pus,pe
ginduri.
.riT"'i,r,.Nu gtia pe nimeni.
-
cir vrei sil te duci duminecd sA vorbeqti cu md-ta 9i ct-t
y'f_l,jra lung qi scrutaio" ?n r;oru-ta. Aga nu te mai ia.
mir.itatl ti"*,J".?"^,u1.; care azi, mile 9 s5 ai fatd
tti"a di-1"" de ce voieqte dinsa ca el si rimiie acasd
de ,.,i rlmase cam ruEinat in fa{a ei. Peste pulin insh e}..nu
i'r., *"i p"t" stdpini Ei o cuprinse iar cu bralul
peste-mijloc'
x;:l","taxi";,*ln:;"j;",fi":tg'.9"il1:Tff i,,1?,ii
ir{'ilra o sf, te furigezi 1a mine in casi Ei atunci suntern in
-oTff :""" ";,ff: j;:."1i :il;;;"#Nu-i recuse prin min te
t
t,ratd tigna.
".
Val de mine ! rdspunse el' tremurind' Ce ar zice iu-
pinul- dac-ar simli ceva ? ! Mie parcd mi-e greu'
s::F; "ru3i1; *:fi"fl $HftL't,",;lfri**ffi Ea se dete Pulin la o Parte'
Nu qtid ce-1i inchipuieqti, ii zise mihnitd' Arreln si-1
*:,?"ffi
r4n.Jri
:Hit,tl'd:il?:?A'€iTi;'llir",p,:ru;il
.'11'a ela
era roarte
foarte deoarte.
-
rre sdrutim, sd ne jucdm, s5 ne rdsfSldm, Tric6' fdra pircaf'
nu_i r..
Fiindca nrr-i a" ,*.^t.'ui?"? dep
,'rr copiii nevinovali. Te bate Dumnezeu daci te ginde;ti
iX';; ;;," ;; il i J' ;i, :: i TjE lft* j
. r.; lrr mai mult !Ori poate ci ti s-a Ei urit ? !
;,""" liil X1il O vezi daci mi s-a urit ! rdspunrse el qi in{ele-
d.e toate, ce dd persida
- "a
lj(lrea era luatd.
er
- iir';1;,-;u':':t:
i". ;;' Jifl
-
- zise
-
Ce e ? intrebi Marta dupi ce Bocioacd' se intoarse'
g
cul 1persida.
":
.o

.-_.
:
;,1,?.1'.:;:il"
,,1
r,-'^-r(Lrus, ff e1"^1i:y
yur-ua "-"i "
acum sd
ri'.ill
r

vorbegti
Ai fdcut vreo treabd ?
Am si vorbesc mai nainte cu Persida, ca sd vid
Eu ? rdspur - ea, r5spunse el cam in sitd. Dar o si !i 1e spun altfel
caic pragut ei ci6 ]]i-lhf".ca in(epatd de vespi, Eu nu cc cli
tlaiglte cu " nemerni""f
trr;5 1 6 a?la'ii'
ri-:t "i1.9 ;;";:d;; I oate.
p*tut de ml;:r;';;o^1".:t-destul-: an trebui .t;"i;;';; Marta era obicinuiti ca solul ei 's[ vorbeascd ctt ea
daca re_ai affil ;H,XT?,_t?1;f,1Ji;3,1;i o:," s,'"1,i1 ri(,:rra, inainte de culcare, cind puteau sA stea in toat6
rigna. Nu era deci nerdbditoare, deqi din fala lui vedea
i1*!:";;ru ;i,':i:
vo'tra nevesrei sare. rusinar *::ld;i;;6"-;J';;:ll;:t
:.:,':i1iLu:,:,, in ce,e din
anrinte de
lri n-a fdcut nici o treabd'
Bine, zise ea. Mie insd nu-mi place cd te amesteci
ri i"" a""a;r -
rr5;r de tare in treburile 1or. La Persida ar putea' mai
bine'
t dinsr'rl in timpul peri ;tiur cere ce se
,-#:'J:::rtL:;uil"l^-"
cind :;ii meargi Tricd el insugi. I-am 9i spus-o aceasta'
pe ra Mara. "l;il;;; -- S; meargi ! grdi Bocioaci 9i se duse sd-i caute pe
Perzindu_gi o ciatd stdpjnirea 'l'r'icd.
gindea decit la acel de sine, Marta nu se
_altd'aata,-rnJii-n,tigo;,,. mai Tric[ nu se putea uita tn ochii stdpinului sdu' Nu ela'
i;liJfif:"0'"''3.1: t*;,-;i;;"."i?
't,.un,i" Ca poimine.
,a pru""
,,'-i drept, ,rorbt decit de o jucdrie copilireasci' ciar' el
Tricd' omul lui du ',li;r c[ jlpinul s-ar supdra foc dac-ar simli ceva,si ii era
ti *r.a'piu"-u;;#ff" ;;;";;, ;;;"u lirt'u de dinsul.
Ea il ]ud deci. dr Trici ii zise Bocioaci - am rrorbit cu md-ta si
sa-ia"a".;i;";ilt;Xtl::Jocioacd se dusese Ia Mara,
ca Ilcirba are sd- se fac5' Vorba e acum sd te duci si vorbe;ti
-
I rl s()r'il-ta.

223
 rriJ-:-::d,xT";1Jr," duc decft duminecs
muttd f"_u"ilrt"#T"Ju.in iar duminecd o sd fiu
rsspunse
sild, cdci mrne-$i poimine -e
xc fr'rccau pe voia Martei ; cind insi vorba era de lucnuri'
rrrirri, trebuia sd voiascd gi dinsa ca dinsul, pentru ca voia
_- Ei l--n_o
-p"rtu'o,lii"'l,,*ilfll.g:1i
.e".rlfa, i;1-i'"e.- "
"'f?i"r" lrrnindurora s5 se faci.
- urmd eocioacal $t,
- O sd se spele, o sd-i treaci pistruile grSi tso-
;':*
.

iar Mara gi fata ei nu sunt, -la urma ur-

"r
n ciorrcl linigtit
{ff#;l..T"f#*r*;l;lrr
,-,.|,=ui
Tricd Ci.9" sd intre_n pimin
Ts:fT#i Irrr,krr, femei de - care am avea sd ne rugindm. Nu-i face
rrt,rtrcptate bdiatului, ci fata are si fie fericiti cu el.
rSma gi era 1ihotdrj
ram-?:erse vorba cu il:#. il'il;iJ#':ihlliXgiff: 5Ji;
Marta dete din cap, dar nu mai zise, cici nu mai putea
rrri zici nimic. Noaptea toatd s-a zbdtut in culcuqul ei fri-
_]ff.,:;3gs^;-dar nu-t asrepta nici ea. trrrrrtirll de gindul ce-ar putea sd facb pentru ca si-l abati
1rr, sof ul ei de la hotdrirea lui.
" -*yi{{i1"#*?:T,f&gii;litll,"t,',*
.._
?3 dac_o stringr.
dupd ce se ,.Sir-I las mai nainte sd-l scape
rlirr rrrmd voi vedea ce fac". -
grdi dinsa in cele
Ai strins_o ? -,apoi
l,lL insl nu s-a mai uitat in ochii lui Tric5, iar sim-
--.- Nu, zise
eI as lrrrlli scara a incuiat uqa mai nainte de a se culca.

'TrJ#tilt"J;t:1"?;T';.ft1":;ffi,i"i3:'rffi
u"r&i*."" infelegem, rdspunse
';J,'Jf *
ea, agezindu-se iinigtit5
fic zbuciuma qi nu se putea hotdri intr-un fel.
l)uminec5. apoi Tricd s-a dus, de voie, de nevoie, cu
Irrirrrir incleqtatd, la sord-sa.
A i;[sit-o plingind.

"
,."i&Fi.li#il#T, de tucru, ca sd mai
--€ Yr sr.
aibd rimp de
lic certase iar cu b5rbatul ei.
- - De citva timp ii zise ea a intrat in el nu gtiu
. -_ Tu gtii cd rr' lr' : lrr.i mai qtii cum -s6-l iei, cum -si-i vorbegti, cum si te
*:11.a"ii".,"ti}:lt!'d::"J"f i,flil,if ,;,""1:j?,1"""0,; llnr'li cu el. E mereu supdrat qi iar a inceput sd joace
lirr li, ba se gi imbati citeodati, ceea ce mai inainte nu
b"
ca varur. Ea inte f lr',';t.
lyr ei s Cia, ce ci,na i r,,iJs it"-,ff
"r,*:*".t1!?,lT,ou '.:ilt#;..,J: lirr flri de dinsul ea nu voia sd fac5 nimic : trebuia si
_a3.
l31
era si
;:
a'*" -i"la#""u
;T"iliJ];lff:t ,,, ; acum insd
Fr. unl)ixle mai inainte gi sd se inleleagd.
lVl;rlta se bucurd cind le-a aflat aceste, dar bucuria ii
r'rrr pripitd, cdci Bocioacd era, ce-i drept, supirat gi ei,
*-ttt,l|*;t
"r ca dinsul.r;"^:t
ag putea sd lai sc-ap- de
zdnar
--- urnrd el _
fiu tignit dac-ii';;;; lrrrrrrri ir-rsd pentru cd lucrurile se amin5, dar gindul nu
ginci'e
gl I rrlhimba, qi peste citeva zile s-a dus el insugi ca sd
,"::,i* ea, p,ind cre lrrrgr,rcc pe Nafl cu Persida gi sd se inleleagi cu dinqii.
r::1 ti_ :1
.!l:ti i";#i#r*.Jj'ff lllirrl;r sc zbdtea mereu qi nu putea si facd nimic, fiindci
; ::' : J
"lff
',fj L?"f "".f 1
gyi n"
.
"!i"; ; Hr gii#f; : ffi# ln( r.l)llsord sd scrie pe feciorii care veneau la recrutare in
f,,\'r'r;rt'ic, peste abia cinci sdptdmini.
asc'menea '*''!E4 cr riu mar putea sd intre l)rrlrir sdrbdtori Tricd era rdscumpdrat : Persida ddduse
gind I i lrri'r. iirr Bocioacd, ca imprumut, gaptesprezece sute de

_ ij t:l"si
rn
pa. sjmtea cd in zadar se
casa lui Bocioaca zbate. Ill| tlri.
Ar,urn Marta rdsufla mai ugor.
dar bd.batul fdcea .rum"i" "*"_ilor"i, a,sa se gtia. ll' 1,1'111sss pini acum ca nu cumva bdrbatul ei, sim-
ce voia I" il;;'re mirunte
"1. toate llrrrl r.t,va, sd-gi schimbe gindul qi si n-o mai irnprumute
224
225
ll | ':l.r\i('l - Mara
pe Mara ; de aceea se ferea de Trici qi nu se supira cind '*' rul)uod qi s5 umble in voile lor daci era vorba sd
igi vedea fata fdcindu-qi de lucru cu dinsul, ba ii era cinci sute de fiorini.
t'r,;lr11r, ccle
citeodatd parcl s-ar impdca cu gindul lui Bocioaci : acum, - Sn m[ agtepli ii gopti Marta asti-sear5, ca
dupi ce Tricd era rdscumpdrat, singurul ei gind era sd-gi nlrrlrt'i, in cdmard, cdci -am -
si vorbesc cu tine,
facd rost de intilnire cu dinsul. 'l'r'ici incepu s5. tremure. Ar fi voit, dar nu putea se
El, ginerele ei ? ! Era peste putin!6 ! Dupd cele petre- .'lr';i lllr !
cute, ea nu se mai putea opri in loc, qi o cuprindeau fer- - Dar dacd ne simte cineva ? lntimpini el. $i rindui
binfelile cind se gindea cd el n-o mai fi voind, cd are Irllrrt. calfele, vdzind cd stau prea mult pe afari, cizuseri
neapirat sE vie un timp cind nu va mai voi gi se va irr lrirruial5 cd umblu dupd Simina.
uita cu dispret la dinsa. Acum era acum ; trebuia sd gri- lVlrrr'la tresdri. I se rdcise tot singele
in vine ; erau,
beasc6, sd-l prindd, gi s5-1 tie, ca sd nu-I ia alta de la I s[irgite toate.
r,rr'(';r,
dinsa. Cine gtie ? ! grdi dinsa- Vor fi gtiind ei de ce te
Tocmai insi cind grdbegte, omul, pripindu-se, mai mult lrrrrrrillu.
stricd declt drege. - Vai de mine ! zise el. Nu cumva ai fi gi d-ta in
Trici, avind ceva pe sufletul lui, nu indrdznea sd dea :,1;u r. s;'L crezi asemenea prostii ? !
ochi cu mum6-sa. S-a intiinit, ce-i drept, in mai multe I)e ce si fie prostii ? rdspunse ea. Simina e fat5
rinduri cu dinsa, atit acas6 la ea, cit gi la Bocioac5, dar a lrlrrlir;i cur5lic5, gi v6d cd de mine ai inceput sd te feregti.
potrivit lucruriie totdeauna a,sa ca si nu fie singuri, pentru A;i;r lc vede ci nu mai vrei.
ca sd nu-l poat5. lua'de scurt. 'l'r'ic[ era foarte strimtorat. Adevdrul era ci nu ar mai
Pe 1a Persida de asemenea nu se ducea. $tiind cd iar f 1 y,il., dar simlea cd asta nu putea sd i-o spund.
triiegte rdu cu Nafl, era supirat pe ea pentru cd nu-I - Ila vreau zise el dar md tem ca nu cumva si
piriseqte pe ticdlosul acela gi se temea ca nu cumva, - : gi-ar- inchipui cu
rrr' )i;il'('ascd jupinul totul altceva. Ar
'du-
cindu-se la dingii, sd se certe. $i nu putea sd gtie cum s-ilr l1r'lrrri sir potrivim lucrurile altfel ca sd fim mai tignifi.
sfirqi cearta. Irr r';trrrirrd e gi prea frig.
El gtia dar ci mumS-sa a dat ;aptesprezece sute de lVlrrt'tr stete citva timp pe ginduri. Vedea ci el se co-
florini * grozav de mulli bani pentru dinsa, dali degeaba, rh",rlr', <lirr pulin ii p5sa.,,Sd fim numai singuri gindea
ca aruncati in foc. Ii venise de o suti de ori si se ducd Ia rlirr;r - qi apoi nu se mai di inddrdt,* -
ea gi se-i spuni sd nu-i dea, cici vor fi buni, dupd ce . I)oamne * ii zise apoi cum si scap eu de ju-
s-ar intoarce peste vreun an, ca sd-;i inceapd el megte- ;rirrul ! lMai bine ar fi in casi la- mine cind iupinul e dus,
qugul. Vedea insd pe Bocioaci stdruind, vedea mai ales r iltrr l[i-i(]se vorba, dar acurn in curind nu e tirg prin apro-
pe Marta mereu ingrijatd, gi nu se putuse hotari. 1,i,.r,.. Ai zice ci te duci, seara, undeva gi te-ai furiqa la
Mai mult incS-l suplrau cele cinci sute date de Per- lllllr{'.
sida. Era hotdrit sd i le inapoieze pi era deznddSjduit cind 'l'r'it.;i iar incepu s5- tremure. lnchipuindu-se furigat,
se gindea cit va trebui s5 munceascd pentru ca si poatd lr.,.lr. lloapte, in casa la dinsa, era oarecum amelit pi
agonisi atita sumedenie de bani. ,lr' l loli,
Cum ar fi putut el face ca mum5-rsa sd le mai dea gi I,lu mi duc * zise el, luirrd o hotdrire * asti-seard
pe acestea, ca s5 i le inapoieze incetul cu incetul ei ? ! l,r rnrrnit ; am putea potrivi lucrurile a$a ca inainte de
Cind se friminta aga, stdpinui sdu qi stdpinS-sa ii tr
l, ': rt' si ne intilnim.
r
.r r

pdreau niqte oameni fdri de suflet, care au pus pe mu- l'r'ca bine -_ rdspunse Marta inveseliti --- o sd-mi
m6-sa Ei pe sorii-sa s6-1 rdscumpere numai pentru ca ei f,r, rlc ltrc:ru in bucdtdrie gi o sd trimit pe Simina undeva.
sd se poati folosi de dinsul. El trebuia cu toate aceste sb !'rr rrlroi 5i stai cu mine, ca sd vorbim, sd ne in{elegem.

426 227.
 Aga s*a gi f6cut. l,ll rc r-ril.ii mirat la ea.
S**, lVt*"tei ii era grabi : trebuia neapdrat sd calce [)ir. da. ! gr5i c-insa. Cele ;aptesprezece sute le-a dat
albiturilo ce mai rdmdseierd necdlcate. Cind apoi calfele lt,rr lr;rlr.r I rnett.
se sculard de la lucru, Tricd ceru voie de la stdpinu-sdu I)c ce ? ! intrei:6 Trici.
sd se ducd pe la mumd-sa. l)r r'1r[ r'/,,spuns, I{arta i1 cuprinse cu amindoui bra-
tul ei in adevdr ia-m5-sa se duce' Pare-mi*se c6 [, i,' :,;i";ii i]scunse capui pe r.rmSrui lui.
-'dacd
uit" dru,tt*tri are el. O si trimit pe Simina la Radna, ca l,ll :;r'cicsfdcu insA din bralele ei gi se ridici.
Ila nu ! gr6i apoi. Mama are bani qi trebr-lic sa vS
sd vadi. irr r,,'ri1,7g cit rnai cr-lrin'd cele;aptesprezece sute.
Bocioaci era supirat pe bdnuiala sotiei sale, dar o E-tia tri;li prost, Trica ! ii zise ea supdrat6.
femel" prepuielnicl qi nu mai voia sE lungeascd -vorba-' Ila nu sunt cieloc ! rdspunse ei gi, cuprins cie o por-
frmite-o ! rdspunse dar, incredinlat cd Tricd acasd rrr, l)ut,(,rnicd, igi lnfundd cdciula in cap, descuie uga qi
pe duce"
- Tricd s-a ,.,, 'lr,1rlr[t5:, nu curyl fusese vorba, pe fereastra din clos, ci
A ei trirnis-o, iar dupi plecarea..siminei,
allrituri' l',,1,,r:Llrte, incit oriqicine ar fi putut si*l vadd stdpinit
--'i;;;;;;;
trurGt'in bucdtSrie, unde Marta c5lca
Irrrrir;ri clc i4in.Jutr c5 mum6-sa trebuie neapdrat si-i ina-
ti"6, h addpost la c[ldura, puieau.sa*qi
si
I'rrrr.,tc lui BocioacS cit m.li curind banii.
eetiuuca-i" toatd tigna, qi-Maria, gindindu-se la cele ce
strim- lirrn(c;r insS;i el ci e foarte greu s5 scoatS atita bdnet
;il;-;;;pu io*et"tJ ari"relite. Trjc[ rse simlea insd
rl,, l;1 litur*li-sa ryi-i era parci cazuse roir vindut pi riorba
torit si s6 spbrie oarecum cind ea-incuie uqa'- . ,, .!,- -.-^
*-:"D;;-;t l
t'r.r ;l( {rm ca rnumd-sa s5-1 rdscumpere.
ti ta se lntoarcS Simina ori s5 vie altcineya; '
l iosil la h{ura;ul inghelat, el nu trecu peste pcd, ci o
tu iegi pe feneastra din dos, iard eu zic cd*rni era u"rit sS l,r,r I'r'rit,c ghea!5" Nu era, ce-i drept, pirtie, qi zirpada se
stau isa singuri cu uqa descuiatd'
Ea'voi aPoi s5 stingi luminarea' r,r, r,'l.iitsr-\ pe Mr.lr5.q, dar nOaptea era Senin5, lUminatd de
m" ufi.tg" ! str-igi el. Ce ar zice cine ar veni dac6 l"rr,r rri de z5pezi gi el nu se temea ci va da in vrelrn
tc-er- gdsi pe intunerec ? !
'- E"-u* r,, lr 'l'ocmai jos, departe pe Mur5q la vale, scirlia o fin-
&ete-napci, stete pulin, apoi se duse si se incre- liu;r ('u cump5nd prin linigtea noplii, qi el igi indrepta
-- llt, putea suni
dinteze dacS oii ttu bine ldsate perdelele la ferestre' rlrrrrrnrl c1up5 locul de unde se auzea scirliitura. Era insd
nimeni si-i vadd. Una e insd si stai pe -intu- ;1r' rr 'rllumr-rl i:rin zdpadd, a trebuit sd ocoleasci rnulte
*u""o--qi atta sA te vezi. Ii erg greu, rugine ii era l/Iartei r', lrrrrli ;i se apropia miezul noplii cind a sosit la case
---- CJ pEcat acuc|zut
s$ se diSgosteasc[ dinsul Ia iumind'
pe capul m-err ! grdi-dinsa, aqe- rrrrrrrrti sale, in dreptul cdreia Simina stdtuse zgriburind
zindu-se pe patul Siminei. Ce vei fi gindind tu despre lr,' ,li' rin ceas, ca si vadd cind vine qi daci vine.
nrine ?! l\il;rlri, culcatd de mult, sdri speriatd din culcug cind el
---:-ie si gindesc ? ! rdspunse el, aEezindu-s.e lingd ir I r,1l 11 l;r fereaStrd.
clinsa qi cupri#ina-o eu bralul. 1\{5 tene numai c5 n-o si Cc e ? Ce s*a intimplat ? Ce vrei acum in cap de
:m5_. pot opri unde vreau. rr".;l)l(. ? intrehd ea aprinzind lumina.
fi* ti dut" pulin la o parte qi se ui'c* scrul6t'+r in 'llc rog * rdspunse el si-i plStegti lui Bocioacd
echii lui. r r! rr:ri curind l:anii pe care- i-a dat pentru mine ! Nu
Mai bine sd rni omori ! gopti. Schimbind apoi de* !rr.111 <i fiu robul lor ! Mai bucuros mi duc in cltdnie.
-
odatd vorba, ea intrebd, : $tii tu cd cele ;aptespl'ezece siite lVl;rlrr c-.ra femeie care nici degteptati in miez de noapte
pu sunt de la n:,**ta, ci date de noi ?
rl,r ;,rnlrr nu-qi perde rostul.
228
229
 * E;ti prost, _. zise ea nu in{e1egi nimic. BocioacA
a dat bucuros banii : are fatS' - care in cul'ind o sd fie mare'
gi vrea sd te lie aici ca sd-i fii ginere.
Trici r[mase ca omul cdzut din cer.
Asta nu-i trecuse niciodati gi nu putea nici acum s6-i
treaci prin minte. Era peste putintd ! Nu ! pentru el fata
lui Bocioacd nu era. Slugd s5-i fie, da ! Barbat, insd, nici-
o,datd ! fflr'rrrr,. rriciodatd mustrdri. De ce adecd si-qi fac['? Dra-
Te-au prostit, mamd ! grdi dinsui. Nu e fata lor
- mine. Chiar dacd mi-ar da-o, nu-mi trebuie mie.
pentru
Nu vreau eu s-o pat ca Bocioacd ! Cuprins apoi de o por-
nire pdtimaqi, el addugl : Nu gtiu ce va fi gindind Bo-
cioacd, dar nevasta lui gtiu cd nu pentru fata ei, ci pentru
sine vrea si md !ie.
Asta o gtia gi Mara, dar ea vedea altfel lucrurile.
_- Pst ! zise {ine-!i gura I EEti biiat tindr Ei
nu trebuie -sd aduci ruqine asupra casei stdpinului tiu.
Nu este ea singura mumd care-gi mdriti fata dupi b5ia-
tul ce-i place ei. Jine-o cu vorba pind ce nu-!i dd fata,
apoi scuipS-o in fa!5 gi-o s[ ai soacrd care se teme dr:
tine gi nu fi se urcS-n cap. Fii, Tricd, b5i;rt cuminte : fata
e bund, frumoasd $i cu avere, intri in casa bun5, gi daci
egti om tu, faci ce vrei din ea.
Nu vreau nimic ! rdspunse el. numai sd nu fitt
- lor gi te rog sI mi scapi de dingii.Jin
robul
* Prostii ! grdi Mara. O si te mai gindeqti 9i tu Ei-o
si-ti vie mintea. De aqa noroc n-o sA fugi.
Mamd ! zise el. Nu md impinge la pdcat ! Eu m5-n-
curc- rdu cu stdpina mea !
Nu dau nici un ban ! rdspunse Mara inddrdtnic5.
- te vei incurca, atita pagub5 ! Ce perzi ? ! Nu e ru-
Dac[
ginea mea, nici a ta, ci a ei ! Vorba e si nu-!i umble
gura !
Trici se sim{ea ca perdut.
Aceste nu erau insd decit inceput.r,rl.
Marta, pe care o idsase in cea mai uril5 stare sr-tfle-
teasc5, nu era dintre oamenii care stau, cind ii arCe ceva,
cu minile-n sin.
$tia ci n-are Tricd sd scoatd nici un ban de la rnu-
rni-sa gi pr-rlin ii p5sa, Ia urrna umrelor, dacd va scoate
ori nu. Se temea insi ca nLr cumva, viind vorba de,spre
gltrlttl lui Bocioacd in ceea ce privegte f;rta, Tricd sd-i
rl,nnrl Mirrci ceva.
lir,r.ul,r'cmura in tot trupul gi pdrul i se fdcea mdciucd
tlp r't I r, ori se gindea la aceasta.
Nrr grcntru cd s-ar fi simlit, poate, vinovatd. Nu ! ln
ghrrlrrl ci ceea ce fdcuse gi mai avea de gind sd facd nu
rrru 1r;rt:irl,. Mai fdcuse ea a$a chiar gi ca fati mare gi nu-gi
gllelr,ir, rr;a gtia dinsa, e cu pdcat gi fdrd pdcat: iar aceasta
ltl rll'irtloste fdrd pdcat, pentru care nu gi-ar fi fd.cut mus-
Irftlr rrir:i daci Trici i-ar fi fost ginere. li era rugine ci
1l rr rl;rl, fatd cu un bdiat tindr ca Tricd, sidbiciunea pe
frrlrr;r rru se mai simlea atit de tare ca mai nainte.AS",
rltrr irrlirnplare, pe neagteptate gi pe nevrute, cdzuse oar:e-
q,11;11 ,rllri; in bralele lui; qi nu mai qtia
unde are sd se
il1rt r,;r:lr'ii.
Ir vcnea un fel de teqin cind iqi dedea seamd ci nu
rrllr ril;rrc sd zicd nu cind el zice da. Cum ar fi putut dinsa
af, lr';ii;usci sub acelagi acoperemint cu dinsul fdrd ca si
lrrr.irrllii rnai departe qi tot mai departe ?
,,Ntr !igi zise ea. Nu e cu putinfd sd"mi-l mai inchi-
;rillrr;r,ginere.'6
( ) rlurca inima de mumd, dar inima
de femeie ii gop-
lr,n.lrirl(:ii: ,,Ea poate, iar eu nu mai pot gdsi altul !,; -
l)rrpi-r ce Simina se-ntoarse cu vorbb c-i stat peste un
rt,rr:r, rlirr pe Tricd tot nu l-a vdzut sosind ia casi mumei
tllr., Mrrrt:r se duse gi ea sii se culce.
l,li ! * li zise ea lui Bocioacd, pe care-l deqteptase
ln lrrrllol,ogelile ei din somn cum rdmine cu'irica al
lflrr i'! N-am spus c5 nu acasd-se duce ? Simina s-a intors
gi rrrr'i pirr-acunr nu l-a vdzut sosind.
l|rcioitcd era supdrat. Nu-i venea sd creadd, dar nici
rrrr lrrrli,ir sd se pund pentru dinsul in harld cu nevasti_sa.
I lr, ! l;r ulma urmelor, bdiat era gi el.
'l'r,icd nu minte, grdi dinsul. La mi-sa e dus;
rr,. r',,r lr', insd, cd s-a abdtut din drum.
Asl,a e ceea c,e zic qi eu ! intimpind Marta. Sd mi
flrr,,urt'ii Slfintul de ginere care ple,acd la md-sa gi se
rilr;rl{' n()itptea din drum.
Ay ! parcd allii sunt mai buni ! grdi Bocioaci gi
sr, trloirr'!ic cu fala la perete.
231
 ;l r.r;r, parcd, pd'cat sE se uite la ea pi si stea in apro-
Dimineala insd tot l-a oprit pe Tricd intr-un co'l!, ca lrillrir ci.
ri-l intrebe'und,e a fost nainte de a se fi dus Ia noumd*sa. Ar li fost inpotriva firii femeieqti ca Sultana s5 n-o
Tricd r&mas'e ca trdsnit djn senin I '!i venea s5 ft"igd, llrrrlir uceasta. Ce gtia dinsa ? ! ce pute,a dinsa s5 in!e-
sS intre in pdmint. lr;rgll ? ! Vedea insd copila ci nimeni pln-acu,rn, nici ,ehiar
Vdzind strirntor,area [ui, Bocioacd rru s'e mai in'doia sl, rrrr s-a uitat inci la dinsa cu oehii 1ui, cd nimen"i nu
*a ttenisie-s,a are dreptate gi era n&cdjJ't c6 l-a mai Suat Irlrrrrrri ca dinsul, glasul nimdnuia nu e inibuqit ca al
la
--- -l
intrebare. lrrl, ;;i cduta dinadins ca sd fie cit mai des prin apro-
n*oa fuebuie neapdrat si umbfti dup6 prostii'qi ;rll rr.;r lui.
fereqte*te, cel pufin, de luplneasa, grdi eI 'c&111 aspru A,sta-l ducea pe Trici 1a dezn5ddjduire, cdci dcgeaba-gi
se d-use in treburi[e lui. l)urir,;r tle gind s5 se fere'asci cle dinsa.
Tricd se uitd lung 9i oanecum blegit dupb el' lir. incepuse recrutarea, qi intre calfele lui Bocioaci
,,Feregte-te, ce1 putin, de jupineasa !{( er;ru patru bSreli sdraci cdrona nu le rdminea decit sir
eum le ittta"iea'ei vol'r-ete aeeste ? ! A sirnlit.Ro* nr',:rrJl;i in citSnie. De voie, de nevoie, ei se duc,eau veseli ;
ci*acd ceva ? I-a v"inut 'cineva iegind din bucAtdlie qi" i*a Irrirrrrr ifi singera insS cind ve'deai plinsetele mumelor, ale
spus ? Era peste putintd ca Lucrurile, dacd aga €1'a' sa sr1r,'r'ilor qi ale rudelor de tot felul. Plingea qi Mara cu
se sfirqea;scd cu atit. e'l'., r'iici era femeie miloasd ; dar cum plingea acum gi
Dai el rbav€fl timp si se dezm'etic'easc6' rrnr irr fi plins dacd feciorul ei ar fi stat Si el in rind cu
* Ce te-a ilntrebat jupinul ? iI lntreb6 Marta' care rr.il;rl[i ? ! Abia aeum simlea dinsa qi sirnlea gi Tricd ce
stdtuse l,a Pindd.
* In,rr,. lucru e sb ai pe cineva eare tine la tin,e, gi pe cind
* N+'-a sirnlit
- ndsPunse etr ort i-a sPus cineva 'l'r ir';i sletea muiat gi umilit, Mara urnbla cu cai:ul ri<licat
ffiva.,
! grfi dinsa. Prea rnult nu*i pasb Ei lucru
;l ;, r purta uqurerl trupul greoi.
Ei. ! ? 'l'ol n-avea nimeni feeior'ea dinsa.
- n-ar Sifi nici
mare chiar daci ne-ar vedea. Vorba c cd A lcr'ga Bo,cio,acd, nu-i varba, qi petrtru ceili."lfi ni:i p-rs
bani n-ai.luat de la mi-ta. 111 rlrrctori, rnai pe la ofiteri, mai pe 1a diregitori, da;:
Trich n5mase in fata ei urniLit' ca rob*1 [n fa{a st$* ll,.r l r'u fccionll ei ficuse mai mult.
t'^-:Tjj
oinului. Ce bine e pentru tine ci n-ai si te mai temi ! grii
om curninte, Trici - ii zise eici noi llrtll ' rra.
Ninern 6 tit 6i pe urrna noastrb nici un r5u nu pcate
I)a, * r5.spunse Tric5 turburat bine !
ci ajungl.
-- teNi;i c"a-i rflminea lui Tricb cteeit' si f-ie om ci'rininte De ! - atldugH ltlarba - eoriqicine
n-are noroiul
lrrr 'l'r icii !
-
gi #l se suputta A{artei, care ea sing:";rd le invi:.tee l,li rni$el ori smintit ar fi trebuit si fi.e Tri.cil pentt'u
toate. cn r nu se simtd norocos.
Nu e lnsH nimeni st5pln deplii:' pe fi:'ea ss' I )r,rxlatd e.u re,erutarea furcetrluse qi Ver"boneul.
Iifusese [r"l"i Trici totdeauna drag6 Suii;ena fLind"ci Irnpirii{ia n-adunas,e de la bdielii mai cu dare de r:rgn5.
era fjica st[pinilor sii. N-ar fi fost furs6 in etar'e sd dea l",r,ri rlecit ea s[-i impart6 intre altii, o,arnenri fdri de e6-
desiugit, daci l-ar fi intrebat clneva, curn sunt
1,,!tri. ciu€ intrau de buna !"or voie in oastg mai atres cdtane
ocf.il ei gi cam ce fel ii este gura eind rirle" Acum n'u ntai
"a"p"*t
lritlirrr), care-qi. fdcuseri rirrdul gi intrau aeurn din nou
vcia s*o vad6 qi totuqi se uita rnai cu d-inadins 1a ea; irr ,,:rr:t,r.), ca s6 ge tnt,oarc5, da'c-ar avea parte se scape
ba tr.emura etncl ea se epropia de dinsul, qi glasul i se rl,r, r ;iz.boi, cu bani stringi aeasd.
.t,rei:uia s5 vorbeasci cu ,dinse. Se slmlea vii:ovat
fieeca dacd
233
232
 In vreme ce recrutarea se fdcea cu uqile inchise, Ver-
boncul ,era in pia!6, de fald cu lumea ce st6tea de dimi-
neala pind searb ingrdmdditd, ca sd vazl cine Ei cum- intrS'
ia'masa pe care se afla o lndi!6 cu bani, condioa, o
-citeva
sticl[ cu vin, pahar'e 9i o grdmadd de gepci cdtlneqti,
quau" ofilerul, el singur, iar in dosul lui era stegarul cu
iteagut pi doua citane inarmate, paza steagului',
l-nalniea mesei stdteau apoi doi cdprari ibuni de guri
qi vivandiera, o femeie lanloqd 9i bine-npanglicat5, c-are
inchina mereu paharele, ldu.da viala ostdqeascd Ei poflea
mereu pe trecifori sd se apropie, sd stringfl imina intinsA
de dinqii, sd de'qerteze un ipahar, sd primeascd gapoa qi si ia
banii.
Acela care prindea mina ori primea $apca era prrns,
trebuia sd degeiteze gi paharul ;i, vlea, nu vr€'a' era tr'ecut
ln condicd gi i rse nurn5ra gi o sut[ de ftro'rini dr'ept bani
de cheltuiald.
$i nu unul'era clruia i se.nfund,a gapca pe neaqtepta'te
in cap, apoi nu mai avea cui sd i se plingd dacd p5'catul
I-a dus pe acolo : tobagul bitea ln tobd, tr:irnbitaqul suna,
steagul se desfSgura gi nu-i rdminea decit si jure.
De aceea lumea to,atd ,era cuprinsd 'de spaimd gi mu-
mele-gi puneau sr-rb lac5t feciorii, iar femeile igi {ineau
ds rpulpand bdr:balii cind, asa, mai dupd-amiazdzi, zi, Ver-
boncul pleca cu rnuztca qi cu steagul dezvSlit 'de-a lungul
ulileior ca si imbdrbdteze Ei pe cei ce nu se-ncumltaser[
sd meargd*n pia!d.
Era greu lucru sd fii om tindr, s5-i vezi trecind qi si
nu te iei dupi din;ii
in frunte, cu sticle,le pline in mind 'gi de git cu
vivan'diere1e, mergeau chiuind voinicii lntrali peste zi,
dupi dingii urmau cdprarii cei buni de gur5, apoi stegarul
gi m,u-zica, iar dupd to'{i, lumea adunatd de pe la to,ate r5s-
pintiile. Buqtean ar fi trebuit si fii ca sd nu a,lergi la
porti!5 ori la fereastrd cirad ;tii ci aga lucru numai nar
se prale vedea.
Alergat.a si Tricd, dar nu 1a portild, cdci acolo n-avea
v,oie s5 se ducd, ci Ia fereasira 'Cin casa c'ea mare, un'de
nici Bocioacd nu intra decit in zile 'de sdrbito,are.
234
l,l'iru doul ferestre, qi Sultana, vdzind pe Tricd la cea
rlr. lrr rlrcapta, a alergat ca si vazi mai bine, la cea de 1a
rl tttll;r.
lln,rle mai rirninea loc pentru Marta ?
f"i-ir dus, ca s5. nu se-ndesuie cu fij,ca ei, 1a cea de la
rllr,rrlrt,a qi s-a lisat pe urmirul lui Tricd.
(i. putea el si faci ? ! S-ar fi supdrat foc dacd el
r rrr l'i dat Ia o parte, ap,oi vreun lucru mare nici nu era.
Sunt grea ? intrebi Marta incet.
* Nu, rispunse ei dar ne vede fata.
-
Ce+rlelege - Marta qi se l6si rnai grea,'
ea ? ! grdi
rr'llirtclu-,qi capul, ca si vazi mai bine alaiul Verboncului.
Nu-!i vine Ei tie si mergi cu din;ii ? intrebd peste
rll.vrr l,imp.
S[ md fereascl Dumnezeu ! rdspun'se el'
. Si nu uili ci mine seari jupinul nu-i acasd ! grli
rllrurl .;rcste citva timp. Eu te agtept !
l,ll nu-i rdspunse nimi,c. Ce adecd ar fi put'ut s6-i rds-
prrrrrlii ? Era qreste putinld sd nu meargd !
$i r:c era, Ia urnra urmelo,r ? !
()rnul, cfnd n:ru mai qtie ce sd facd, cu multe se impac6,'
t'rr rrrrrlt.e se potrivegte, qi ziua ur,mdtoare, degi c'uprins
rle rrr';rstimpdr, Trici lucra linigtit 1a masd, aliturea cu
rrrl,,lalt,c calfe.
llrx:i<-rac6, avind sd meargi dupd-ameazdzr \a tirg, nu
Irrrri croia, ci alegea de pe prdjinile atirnate in fund cojoa-
r+1r., pc ,care unul dintre ucenici le 1ua si le ducd pentru
r rii l'ic aqezate in lada din car.
lrrrir Marta qi fata ei liucrau,,ca de obicei, la mescioara
r1t'zrrl,ii rsub fereastra din fund.
l)r'tNlata u$a se d'eschis,e repede gi dat5-n perete g
l'r'r:;rrla intri i,n casa plind, ina'ltd 1si frumo,asd, cu piru
lrrr'rlcil, cu hainele mototolite, rpe ici, pe colo muiate g
ql1 r r;ril,e de singe, cu fala aprinsd ;i cu ochii plini de vdpaie
titllr;rl it:i. 1
I'r'ivirile tuturora se indreptard asupra ei, iar Tricd
q,'r'rrlit:ii.in picioare qi fdcu un pas spre dinsa. Ii venea
ri,r.rl)uoc qi s-o dea afar5. Inlelegea el ce s-a lntimplat,
cl,,r rlr. ce treb,uia si-i facl ru$i4ea aceasta ? Ce cduta
r.r ,rrli '/ <lc ce nu il la,sd pe e1 in pac-e ?
.
235
T T::ic5, zise ea f5r6 ca s5 lie seamd de ceiialt! ; 1rr i;,rlii, nu mS iu!,esc, dar r:ici nu mH dau fndHrd.t c,i"ird
-
o.ri. egti om, ori nu egti om, ori i'mi egti frate, ori nu-nry glirr t':i c bine sd fac un J.ucru, ci. merg orbiq inainte. Ce*n:i
egti :'noi batjocura aceasta nu p-utem s-o suferirn ! Tu rrr.rr liiLrtinea. de fdcut ? Un singur Lucru: sd pun mlna
m-ai legat de el : trebuie sd-i arili ci n-ai uitat ce fi-a pr. ,;ir'{i qi s6 tre arune in fo,c. $tiind dar ci mai sunt
zis atunci. r ll,'r';r 1;crechi ln dulap, le-am luat pe nesimlite pe ac'este
Ba te-ai legat tu ins6ti, rispunse eI supdrat' fl l, asclrns, apoi rn-ain apropiat de masd, am pLls
i -- M-ai ajutat, Tric5, m-ai ajutat, griigreu
;1111
dinsa' nilrr.r I)c cdrfi gi am alergat cu e1e la,gura sobei. Il qtii acuin
Uitindu-s6 apoi irnpr'egiur, ii era mai ales d9 gl 1.. Nafl: el nu s-aprinde cind se minie, ci ride. A ris
Marta gi de Bocioaci. tre6uia si le ddsluqeasci toa-te, s5
9l lrrrl ;r vdzut c*arunc cdrfiie in foc, apo,i s-a dus la drti,ap,
le ardte cum 6-au petrecut luc'rurile, s6-i Cncredinleze r,r ; ,r ir alteie. Vdzind apoi cd nu mai sunt cSrtile Ia ]ocul
cA'ea nu e vi.novat6 de nimic. l,'r, ;r vcrtit la mine gi mi-a zis incet: ,,Nu rnd fa'ce de
-- !i-am spus -'inoepu ea,linigtit5 - ci iar i-a intrat ll,rr(": oam,enii au penlu,t 6i vor zice cE le fac ac,estea
diar,'olui pe uuU piele : fi roade oeva, nu qtiu ce-r dar il Irrrrrr;ri cl s& nu-qi rnai poatd cigtiga banii inapoi(. ,,Nu-nli
roacle, pdtrece nopli'le ful nedurmire,..e mereu ristit, se lr;r .r r i.i vor fi zic{nd ei ii rispuns'ei - cind qtiu c-aga
i*U"ia ad,eseori gi' joac6 'din noru cdrti. L+'am suf'erit . l, r',.(( ,,D;i.-rni cdrli -grdi eI * ci dac6 nu, sparg to,t
ioate fiindci n-ani ce si fac. Am insi gi eu suflet rnilos, -
l,.r ( r\ r'c'zi in casa aeeasta. Eu sunt aici stipin !{( ,,Pe
arn inim[ de orn qi nru pot si le lnghit toat'e' AstS-noapte lr, rl, , ,l,ri:a vrei ii r5spunsei nu in-si gi pe,mine, nici
I-am ldsat juoind cdrli cu Binder de la Steueramt, cu 1,, i,,irria ta.t( Ei - bine ! - ea dupl o rnic6 riisu-
ur"mi
bir"t pinraiut Ei cu Lugojanu jeleparul, care aveaca-si bani IL,r , - ati pute,a s5 tnlelegeli cd rlu
i',limai u-6zind cu oehii
;;lti fiita"a era in drum-spre Zam, unde,plecase r, ,1,,,, rii l;ririe.gti eu asernenea indrdcit. Inletreg sd ruiri,
boi. AstS-dimineala, c'i1d ry;1m soulat, i-am gd'sit ,.r J,,rrrii, rs5 spargi, s5 orn,ori chiar cind te ia minia o,ai:bil,
tot Li cirli, t[cu!i, istovili, supti la fap 5i gailoni 'c3 ceah
"it*p*t* rl, r ,i irrli qtii ce faci" O:n lnsd in toati firea, poi.oLlii ca c'ri*
i4.iri", Fran! gi"Lugojanr.r eriu prdp[diii fijndcdn-al perduseri
rnult qi to't mai perdeau incd' Aqa e 'cartea : oe sa-l 'it, rirn:.toi a,curn, nunrai gi numai ea sd mE speri.'pe
r, ,,, t'l ri riat rizind cu pumnul in geamurile dulapr-iiui, ci;
fa"i c,ind incepe o datd si-!i vie riu. Dar si to'cmai din"gii
se intoarci
s .,,r ri:riiril sff,rimate p::in casd. IVId cunoagt'eli, T'r'ic5.
iffi-; "" Socut sd meargi inaiate, ca doard rrlrrur ea mai iute _- pi gtii ci eu nu mi sperii. Cind
i"tt*". Eu fenb'eam in rn-ine, fiindci tmi era mili de dinEii, vii 'r r';i nii*i. dau cirtiJ.e, se duse la oglinda cea nlara
'ci nu se entoaroe gi qtiam ci nii nu are sd se gl ,' t.','ir ;i pe aceea bucSfi-biucitele. Ce s5 faci cu a;s€:lr*-
"u4."*a cartea. $i e rpioat !r''eu se iei bani de la oameni
irt"tt r,i ,,i,r '/ !l gtii eS e tare ca un bivoL: degeaba m-aq fi
6" i-l"t"i"g sl j6ci ci sd-lilreacd timpul ; inteleg sd joci r,1';;,,,i :;ri-l ,:pi:ese, ia-r ceitralfi se uitau Ia el rlzind, pfirLrri
cf,nd nu gtii-dacd o sd ciqtigi ori o s5, pierzi ; e in95 I mbelie h ' ,, , :r i:iir.l. rtacld ce fa,ce.
sa joci iita qtii ai numai ciqtigll poate si-ti vie' I-am grii i\fnrla *
1

ci nu llri-i fi dat afur"L;sjteie de cirti qi

ia.ttt 4"" semn lui Natl ca sd-nceteze. S-a ficutputearn r, ,I r l,1r;lll, in qtirea DO,mrrului. -
rnd in{elege. Am nrai tlcut, am'm,ai-rdbdat, dar nu l,'rrrit-a Dumnezeiu ! rdspunse Persids.. ,,'Sd nu mili
sd-i 1as aind vedeam c5 nici unul dintre din6ii nu qti'e ce ,t'. 'r, I'liitl, c5 femeie, euin sunt, te p5lmr.liesc in fala
iu.*. ,,N"1t, ii zis'ei dar peste citva tl*p - n-ar fi oar.e 1i! ' ,r' llrnr{lxi gi nu.-mi mai pas6 ce va urma !(
bl"e s'a ,mai-[5sa]i cir]ile, ie va odi]rnifi Pqtin, si trageli lrriu ai f5cut, zise &{ai:ta, care nu sa mai pr;tca
un pui de so,mn, !i iar puteli t-nrc1Pe..'(t I-am vorbit cu r, l' r.
"poi'ca unui copil. E1 insi ? Nici n-auzea,
blindele, cu gtras dulc-e, l{ iivcam ce s5 fae, ii rdspunse iar Fersidn". Tat
ni"i vedei ! Ei bine ! unmi ba invior,ati qi aruncind o ,, :,r;,i bine sd ddm unul in aitui. decit .si sflrirnirnl
cdutituri impregiur _--tu rn[ qtii 'curn sunt ! Nu sunt
"ri l, Irrr i il iLi.c' din cas*" Auzind zgo,motul, Eandi, bdiatr.Ll,

236 €|.1r,
a alergat speriat in Nu mai era,m acum singurd :
,cas5.
bdiatul fine, ziceam, la mine gi o sd-mi sard in aJutor,
apoi, dac-ar fi _r6u d'e tot, n*ar mai sta nici cei.Ia$i cu
gu-rile c[scate. M-a,m repezit deci da ,e1, ca sd-l opresc.
,,Ng h apropia - imi zise el tot rizind cd nu Etiu
unde mi opresc dacd incep o datd. Mi=a fost- destul, m-arn
sdturat, sunt plin pini in git ! Eqti urgia lui Dumnezeu,
blestematd sd stri,ci viala celor ,oe se apnqpie de tine.
Uite ! urmd ardtind spre Bandi
- atitasta,
rdmas, -gi lie in lumea aceasta, corcitura
om fi-a rnai
pripriqitr-rl
dsta, despre care nici chiar tatSl sdu nu mai vrei sd qtie;
ceilalti toJi, pind chiar gi mumS-ta gi fratele tdu, te-au
pirdsit. Ai dat bani pentru eI, ca sd-l rdscumperi, qi tot
nu mai di pe la tine...((
Trici se cutrernur5 qi rnai fdcu un pas inainte, gata
de a p1eoa.
- Aqteaptd ii zise cd nu le Etii incd toate.
Auzin'd vorbele -lui, Bandi, rbdiatul, n-a zis nimic, ci a
sdrit l,a eJ. gi l-a mugcat de umdr. Am sSrit gi eu gi nu
gtiu ,ce*a urmat,mai departe.,. Uite ! urmd ea sumecindu-se,
casd-qi.aratevindt5iiedepebra!e.Uite!-zise
ridicind fdri sfial5 cdmaga, ca sd arate vinitdile de pe puipi.
Aga mi-e ,tot trupul. Nu-mi pas5. ! Are sd ,rnd. doard ,citva
qi apoi trece. Carnea de om sd drege ea de ea, N-am s5
mai trdiesc cu el, gi am scdpat de to,ate. Ru;inea ins5,
ruginea pe car,e mi-a fdcut-o trebuie s-o ;terg ! Trebuie
sva vazd ornul acela cii tu gi mama nu v-a!i lepddat de
rnine, ,cd nu pentru mine, ci pentru el n-a!i mai venit sd
mi vedeli. A rdma,s acum singur acasd qi ,sparge, fringe,
taie inaint,e... E pd.cat, Trici, e pagubi, dar nu-mi pas5 :
ruginea insd trebuie s-'o, gtergem. Tu vii cu mine.
Marta ii fdcu lui Tricd semn sA st,ea, qi Tricd rdmase
nemi,qc,at in lo'c. Ii era greu gi-ar fi' dat tot ceea ce ii era
mai scump ca Sultana, copila nevinovat5. s5 nu fi fost qi
ea de fa!d, dar el nu se putea mi;ca din loc.
pe care ni-ai ficut-,o tu noud ? grdi
- Dar ruEinea
e1 in c'ele din urmb. E adevdrat, Persido', c[ 'uu e,;ti o gr'ea
nenorocire pentru toli cei ce lin cu tine ! Tu !i-ai fdcuL-o :
tu s-o porfi !
zJo
l\'r'sicla sletea ca stean de petllrd in mijlo'cul celol ee
r,r,rrit,rru cu mil6 la dinsa cind Mara se ivi in pr:ag qi se
oyrli din'd din caP.
Al'lase cele peLrecute, alergase la circiumS 9i venise
.r rr'i pt' urma Persidei.
l)r'r'sida se dezmorfi. Mama ei tot mama ei, sdrmana.
Nu te-ai siturat nici acum de el ? ! intrebd Mara.
Mi-a fost destui. ii rdspunse Pelsida ; ;i dac-aq fi
rrrrrrrlit pe tata, mi-aq fi sp[9it pdcatul.
Lasi-l I grdi. Mara. Mullumegte lui Dumnezett c-ai
.'(,ill)irI de e]. Iard tu, Tric5, n-ai si te amesteci, urmi
;rlr,lr' Slutlin. Mullume;te lui Dumnezeu ca !i-ai gd,sit std-
prrri,rirnreni butti.
r,,r'l rlrhnitA Mara, de-ar fi fost in stare si sari cu
lilrr,rrrtrlc Ia afurisitr-r1 de neam{, dar se simlea fericitd cum
nu s-ir rnai simlit in viala ei' cici iqi gtia fata scapat5;i
lr,r'iolul pus pe cale bund.
Nr.r tlla insa fericitd Persida, iard Tricd se simlea foarte
I l('l Ir )l'( )(:i t.
Sc aclunaserd deodatd toate, prea multe se ingrdm[-
.rt',r't'il pc capul lui: jupinul se pregAtea de'ple'care, jupi-
r',,;rr;r-l u;tepta cleseald, Persida p)ecase greu mihnit6,
r.,rr Sr.rltana nu se m:ri uita la eI ca mai nainte, ba sc5-
p,r',,, cltiar vorbeie: ,,D'e ce nu te-ai dus cu sora ta ?( Se
:,,rrr[,'rL ca legat cot la cot, dar el lucrtt cu cele]a]te calfe la
|r,r,iir li t-tu zicea nimic, cici n-avea cu cine sA-;i impdr-
I rr',.r,1rfi(:ti gindurile.
l)rr1:i-ameazdzi e,I incepu sd .se neliniEteasci qi se
lirrrr rlin ce in ce mai tdcut;i mai neastimparat. Cind
r,rrrrr,lll(' muzicei strdbdturd-n cas[, calfele qi ucenicii
ii| l)ilsi('l'I-n migcare, ca sd se ducl si vadd Verboncul.
'l r rr';r stctea ca bitut cu cuie pe scaun. Deo'datd insd,
r rrr,l rrruzica suna mai de aproape, el se ridicd drept, $i
,,, rrlrrrii o dartd capul, apoi se repezi spre u$e.
Nrr putca nimdnuia sd-i treacA prin gind cd el, care
l,r',r,ri(, r'l"rscumpirat cu bani atit de grei, s-a pornit atit
rl( l(,1)('(l(' cii sd alerge la \rerbonc ;i sd-6i pund gapca-n
t;rl, lirr:ioac5, se uj.td deci mirat la el, iar Suitana incepu
';r lrzir. Mart:r simlise insi de,mult cd nu-i e iui Tried a
l,rrr,rii. viizind acum fata iui inlspritd s,i mi$c5rile iui iufi,
r rlr.l1.;;1' nunraidecit gindul lui.
r
239
 crr irapca pe urechq cu stiola de vin $iru.rtd in sus gi chiuind
Tric6,
- strigi
duei- ? ! Ce vrei
ea cuprinsi de spairni unde te
si faci ? N'u-d ldsati ! unmd -apoi peste r'rr h nunt5.
pufin, alerg,ind dupi el. Nu-l llsafi, ci se di la Ver onc ! * Cu bine, dupi rdzboi ! strigb eL ?nchinind spre casa
Bocioaci lncqgr gi el si rid5. Auzi nebunie ! De ce ' NLi rnult
lrlinir Ei-qi urmi drumul inainte.
adeci s5 se 'dea la Verb,onc ? trecu ins5, qi alaiul iar se opri, linr-rt fn loc de
Trici se opri qi se-ntoarse p,e ju,mdtate napoi. lvl lra, car,e venis'e cu fiica ei ca s5.'$i ia feciorul.
mi Era, sirmana de femeie' ca llna cdzu16' din cer cind
- Am - zise arunca
rnai poatd nirn'en:i
eI
- sivorbarbscumpdr eu, ca sI nu-rni
c5 rn-a cumpdrat cu bani ! vr.c:inele alergard ci Trici s-a dat Ia Verbonc.
-nu sE-i spuni putinfi una ca asta. A$tep-
cred,ea cd e cu
Pornind apoi inainte, el se 'duse
- nu in fug5, ci cu
u-nle,legea,
I',1

paqi mari qi g'reu c6lcali.
Bocioacd, inteleglnd acum gi el, porni dupd dinsul
strigind mereu :
-IariNu-ll[sati ! Pune]i mina pe el !
Sultana, car,e nu putea nici acum sd-gi dea seami
despre ce1,e ce se petreq stdtea uimiti in pragul casei gi
se uita cind [a muma ei, care se fdcuse galben[ ca ceara,
l;rse atiti timp si-gi vaz6, tata iar acasi, gi acurn, cind c
vt'rlea leotdriti de a pdrisi pent'm totdeauna pe neamtul
ti irtit de urgisit Ei iqi qtia qi feciorul scirpat gi bine aqezat
nr cASa lui BocioacS, ii era parci nu mai are nimic de
rl'r'il gi cdzuse oarecum o'bosit5 de mul{umire sufleteqscS.
Curn ar fi putut ea si creadi c5 toc,mai acurn i se
',llic:i: t,oat'e planurile ?

cind la Tric5 cel nalt gi spdtos, care trecea inainte aruncind
1a dreapta gi la stinga pe calf'ele ce i se puneau in drum
ori puneau rnina ca s5-l o,pr,easc5.
Ieqit apoi la ulitE, el o lud sprie Verboncul care nu
sosise tncd rla caba lui Boci.oac6.
Stafi ! strigd el ridicind amlndoud minile
sunt- gi,eu aiei -qi mergcu voi dacd md primi{i ! - ctr
Lumea se opri, muzica inc,etd gi un fior rece trecu
prin lumea adunatd in alai. Era in acel ,,sta!i !.. gi-n acele
brale ridicate in sus ceva ,oe te ficea sd simfi cd omul acesta
nu aSa din senin, nici din ugurinld intrd in nindul celor
ce iau qapca in cap, gi intr-o clipi lumea se.ngrdmddi
impregiurui rlui Tric5, pe ,care toti 11 qtiau gi mulfi il
iubeau.
A lnceput si rldS c,r.r hohot cind a v5zut spaima Per-
,,itl,ri, car,e infeles,e numaidecit hotSrirea fratelui s5u.
tila o'nebunie ! Impdr6lia, 'dupd ce a luat o datd banii,
rr. .teri avea nici un diept asupra lui. Ea rise din nou cind
i',,r'riida-i spuse cil Tricd are si capete banii inapoi' O
lr l't,i.riru fioril cind se gindea c5 feciorul ei o s5
primeascS
rlt',rrlirti atita sumi'de b'ani; dar nu 'credea ci impdr5{ia
r,::ri iie atit de proasti ca si-i dea banii dupi ce-i are
,, rl;r1,[,
Aq;r, rizind mereu' a trecut lVlurdgul, 9i mai virtos rid'ea
cirrrl l-a vdzul,, i:r sfirqit, pe Tricd'c11 $apca pe ureche' Ah !
c. lrine ii qedea ! Ah ! ce fecior ! Nu era niei unul ca
tlrrr:lul !

,,lfra ! ura !4 strigard ciliva cind el 1u6 qapca gi gi-o ll'r'ici s'e cutrernuri ln tot trupul cind Ie vdzu' Apoi,
infu,ndd in cap. ,,IIra !( crrl,p lp5 de o pornire dureroasd, ficu ciliva pa i spre
- strigard apoi cu tofii cind eI se
imbrSliqi cu unul din cdprarii buni de gurd gi lud sticia ,,,,', r,,ri-sa, o imbrSliqd lung qi o siruti de mai multe ori,
cle vin ca sd inchi qi ca fulgerul trecu din gurd in rr vrrme ce Persida incepu sd p1ing5, Ei plingeau tofi
guri vestea ci Tric5, feciorul Marei, omul de credinld \':, rin(l-o pe dinsa Plingind.
al lui Bo,cioac5, starorstele cojo,carilor, deqi r[scurnpdrat, (lr sd scape, Trici se desfScu, ridici iar sticla cu vin
a intrat la Verbonc. Mar.e lucru trebuia sI fie la mijlog 'i, r rr llcrdmi],e in'ochi, incepu s5 chiuiasci din nou, incit
qi lumea alerga din toate pdrfile, sd vazd. r.r',unir tot oraqul.
Mara ca ieqiti
_Cind alaiul se porni iar inainte, era prea strimtd ulifa, Muzica ! si cinte muzica !
, ! :r l ilr.: incepu batd din - strig[
pa1me.
;i Tricd ,rnergea prin fafa casei lui Bocioaci in frunie, - qi sd

24L
2$
 Tot n-avea nimeni fecior ca dinsa ! $i por,nit alaiul: ' Ranul, draga mamii - urml'ea - banul e mane
inainte, ea mergea in frunte aldturea cu feciorul ei, sarind. ilillr.r'(,. el deschide toate uqile qi strici toate legile, iar
mereu ca in joc, chiuind din rdsputeri gi bS.tind mereu in lii n' ll,,ti, rdestui bani, mulli bani'-Uite ! - ur'md ea,-l
palrrne, luatd de virtejul 'din care nu putea sd4i scoatd iO,'ii',f,,lqi mustrdri c-a sclpat vorba' fi-o spul fiindcl
feciorul. iiir ',',ri cqti copiIi qi trebuie s-oputinqtii,'ca se te simti: eu
Iard Persida cea inaltd Ei frumoasd, feme.ie asupra rrrr ,,,lrrnai peniru voi pulin cite qi din'ce in'ce mai
cdreia se opreau toate privirile, mergea perduti gi plingind uriitr. rvr-n ilnt*t Du:rnnezeu, qi puti'rre sunt pe aci prin
dupa din;ii. care au zestre ca tine.
-*-|i,,'ridaletele ri'dici
rulor)i(:lrc
Cdprarul ,cel bun de gurd a mers cit a mers sfiicios se pulin fn 'culcuEul ei' $tiuse e1 ci
aldturea cu dinsa. Luat insi in cele din urmd si e1 de stF rrrta ei bani ! aium insi ar fi voit s5-i vadd fafa,
virtej, o cuprinse cu bralul qi in,cepu sd jo,ace cu ea. i'n,', .lin tonulcu ,car'e vorbea, ibanii p5reau mulli, qi parc6
Ce pdcat cd nu pot sd merg pi eu cu voi ! grii dinsa. rllrr l;rtir ei ar fi putut sd-i nurnere. Era ins6 intunerec
gi-l -dete incet la o'parte. llt rltr;;i.
Citeva mii si fie grli Persi'da - nu se sperie
Iritrrrtri de,ele'
-
N u vorbi, fata 'mea, de rn-ii
- ii zise Mar'a - ci
XX Irrrtrrirr.ii ,cu zecile de mii. Nu degeaba am ostenit eu; nu
r1,,H,,,,1,1, mi-am tras'de 1a gur5. Ce-i.al.tdu e al tdu; oe-i
NOROCUL CASEi * ii,' 't''li.a 'e a lui Trici; Ce-o si mai rimi'ni veli impirfi
ili','u,ni. Asta s*o qtii, ca s-o $tii, dar sd n-o spui nimdnui'
Ntt ,''ili t,u oriEicine !
Lasd, draga mamii, ci toale au sd iasi bine. Ale l','r'sida tdcu.
- norocul lui. Au pdlit-o
fiecare aitele qi mai rau clecit Irr zlrclar ! puterea banului e mare, $i ea -se sirnfea cu
tine Ei tot au ajuns femei ,cu casS bun5. Egti, la urrni l,rlrrl ;rll[e1 aci;m, cind gtia din gura rnumei satre c[ are
urmelor, ,ca qi ,cind ai fi fost cununati cu el, qi toati. ,,,, r-,t.'lrnii puse'la o parte Ei bine pSstrat'e, cum numai
lumea te gtie cd i-ai fost solie credincioasd gi harnicd qi ---"ti,,,,r,ine
lVl;rr,r r,rl,ilt sd 1e Pdstreze'
multe ai suferit de 1a dinsul. Femeie ca tine n-are decit ! \ia!I s-ar rnira 9i el dac-ar Eti-g aceasta qi
si aleagd intre cei mai buni ca sd-\si gdseascd bdr.bat. ',,,,,i,i"ut.a. s6 intre in voile bdtrinei,
rt ril.{l;r silintele s-o indulceasca,
Aga vorbea Mara ca sd-qi'mingiie fata. I',, H,rnat, b5triinul, ar vorbi qi e'l cu totui
Trecuse miezul noplii, ,si ele. 'deEi o,bosite moarte, nu -""1;,.,i,i
si I I 1,. I,
I;r r;-ar'rsti cd f eciorul 1ui ia zestre mare'
put'eau sd doarmd in culcugulile 1<,r,r'. uau"a Nafl era mereu posornorit 9i 11stita? de ce
Nu-mi mai trebuie birbat, rdspunse Persida ; eu
- pot sd am bdrbat. or,, ,r,'i;ibJito'r ? 'd" .e bea ? de ce juca cdrti ? de ce
nu mai r,r.r rr.lrrul|umit cu soarta lui ? Pentru ci era deprins sd
Vorba asta Mara nu putea s-o infeleagd. dar nu putea Ir;rr r ,r'ii bogat gi trdia acum sdrac, scos de dinsa din
nici Persida sd-i spund de ,ce acleci ea nu mai poate si ,;', r'.r lrti.
aibd alt birbat afard de Na!l. Prea ar fi fost glea lovitura
dacd i-ar fi spus cd c cununuta cu dinsul. lr r','ttt'it- se ridice din culcuquL ei Ei si glerge la
si
r,l, ,.r r;;i-i srpund 9i s6-1 roage, 5[-i 66raie, sd'-i indu]ceascd
- Prostii ! grai deci Mara. care intelegea lucrurile cu l,r, r ltr ,,,Jor, afar[ de diniut nu era perrtru dinsa birbat
totul altfel. Poate o femeie ca tine oriqicind... .
cu dir'.^sul
Luatd apoi pe dinainte' de dorin{a de a o mo}corni; ;','1,,t",', l'iir'[ de cdsnicie nu e via!5 qi numai
ea nu se n ai putea stdpini. i,,' t,.., rlrtt:irt sir-gi inchipuiascd cdsnicia'

243
lll
 Asta ,trebu.ia s-o, inleleagd gi mama
dacd-i spun€a cd sunt.rrrurritri. '- -"9^3rq ei, qi o infeleg cl ,nu i-o ceruse aoeasta, 9i ea se nuqinb de starea
Aa,um, in clipa a,ceasta,
$ufua si i_o spund, era chii =iiu. trjuns,ese fatd d'e el.
CEtr.
datoare, pentru ca ea si gtie'cu-oiuiJu putea si facd ? ! Cu de-a sila, dar le tras'e, apoi
mai facd ginduri de$erte.
tucru"ite gi si nu] ""
te*' uitindu-se mihnitd Ia eI.
* lline, zise nu ti-e tie rugine de ceea ce
- Mamd
Mara
! sopti ea.
adormise. tActrt
-=- ?
-
Nu, rispunse el nu rni-e deloc ruEine' De
- Marni ! grdi mai tare.
lA-mi -
iie rugine ? Dac-aq- fi orb, ,tu mi-ar fi rupine ;
dormea piendutd fln eo*nnul greu al orcul rr Ii surd, nu mi-ar fi ruqine ; sunt cum m-a l5sat
"*fff.*
Persida se ridicd speriatd. din culcu.5ul ,i,,r"u, ag zice, qi tot a;a zic gi g'cum. .5Y. tttrr-t'
ei.
s:riguri;-pt;*i#;.'rTepdzitn de nirnr ttrtc-mi'1ip'seqte ceva ? Nu sunt om in t'oati firea' E o
^i lT :" :',*1ea llrlncire, dar n-am ce face !
* ^i,:j'J:*e.19_-".:ilbii0rzitd,
r-9"*
guprirue p,ornirea de
la eJ. {u puterainsa'ri9 ooil,ia il""?!iillux?" ee mni putea s5-i zicl ? !
laqi casa aqa singut'6 ? grii
avea casa ei. Ce fdcea eI singur ? Curn putea dirua
-- Cu"i ai putut tu si
Iase singur ? ! sd. rn pt'ste citva timP.
Ei'sc ridicfl 9i se uitd 1a dinsa frdnrintat in lupti
,_.,;3^fnl.*-?^9*'"gllie..ga..se dete jos din pat; rl ttt'.

ffirtiffi ,-,:"t*ilr,r,ia;Hitulur,tl#* j
peste_Murdqul inghefat dupr ,;;; d;"ii de ra *irciumfi .
hciune. A r[mas aici fratele meu Ban'di' Da ! - urmd
. sr1 +tii ,cl mi-e frate, fr,ate adevdrat feciorul tat'ei,
_ Nitt era $u9,-nu',ltia nrimeni-""al,'Si cirieiuma rdn trt'nlri ca rnine ! Uite-te bine la el qi-o s6 vezi 9i tu cd
f;l1.l:"eff
in
jyt^L:*,_
picioare cind o v5zu pe p"rij" i"-p""6: *'"
cine,te cnedinciis, care Ddrr
siri sl.'t
sper r.slc. Mi-e frate ! Asta-i izvorul tuturor nenorociril''or !
pe,rsida mj,ci ;d_l .bege lrr.r'rrirla nu se putea dezmetici.
a- caeut
l"-uuimd, li era pi *-
^p11 din oer de xa mari iiirtrili-il;;;dp';Ji; V,orbeqti intr.aiurea ? ! grii dinsa.
gi se a,fla tot in cddere. * Nu ! rdspunse el. Sunt cam ametit gi nici nu ti-ag
Aga a gdsit-o Nafr eind s,a rntors cam
arnelit cre vi lpus-o dac[ n-ag fi" dar gtiu foarte bine :t -*py* j
acaa[. t, btriatul Reghine! e frateLe rnzu. Il vid, i1 si'mt cE
c[. - A$
- nu ! grdi dinsul. Tol s_a-,:rtors
poti tu sE trdiegti fard de-mine doamna ! gtiam irltc $i-mi aduc a,minte de Reghina'.. Mlai i:efeles ?
: e scris in stea
sub eare ne-am nasclit ou,ra*-*e- t"li- itrnnreuni nin-x n F om 6un, dar s-a inrdit, fii4dcd nu poate si uite 9i
oe nu ne vom fi rnincat de vii unul pe flrr lr.r'tc pe mine qi pe mama. Tu eqti suflet bun, Persido,
altul, nrA tlc diamant : ce ai avut si iei asupra ta btrest'ernul
Persida se uiti.- rl,a el cuprirud de fuduic,garg
cum flrrl po clPul nostru ? !
mutna se uit6 Ia copilul pornit fur cdi rele.
Ce putea dinsa sd vorbeasc5 cu omul acesta l','i'riida-qi dete seami de marea aseminare ee era
Dar rbine c-ai venit _ ur,rni toldnindurse pe
?!
_: lntlp t|rnrli- gi Hubir qi nu se mai ln'doia cd Na{l are
-
cdci tot n*avea qine sd-mi tragi cizmete... Trage Fat dt'trplrr lr .'

apoi qi-gi i::tinse pieiorul.

t aOtuge
Era oibircinuiti persida s5-i trag6 cizmel,e qisSile
curele de noroi. Ea,l fnvdtasu aq*l Niciodati insd piq
tine 9i de mine, sdrmani de noi tofi !
Sirt'tnan de
llr lH;i clr cuprinzindu-l cu brafe'le. Sd n-o simt6 cumva
luti f ;,,'t';rsta, ci mult {ine la rdposata lui mumi qi urit
f

lUlr rr ';t.-tttimpli !

244 245

lri
 .- SA n-o simtd, zic gi eu grdi Nall dar tata
-
trebuie sd facd ceva, m-ai infeles - s[ faci
? Trebuie
ceva ! l''irrrrL ins6 in lumea aceasta cu putinli ;i ,lucruri c'are
Da ! grdi Persida, qi ei incepurd sd stea de sfat;
- nu
parci s-ar fi certat niciodatS-n viala lor.
Iard Mara...
Visase noaptea toatd pe feciorul ei, gi dimineala tot
cu gindu,I la el s-a deqteptat din somn. Nu se putea dez-
metici cum au venit lucrurile qi ce a fdcut el ca s-o
ia pe dinainte qi s-o ducd c,u dinsul. lgi aducea numai
aminte cd s-a uitat o datd la el, a vdzut cd nu e chip sa-l
abati de la ho'tSrirea lui qi a inceput sd batd in palme.
Cu totuJ. altfel s-ar fi petrecut insd lucrurile dacii dinsa
nu s-ar fi putut m ngiia cu gindul cd are iar pe fata ei
la sine. Ea s5ri deci speriatd din pat ,cind se incredinfd
c5 culcuqul Persidei .e degert qi nici hai'nele ei nu mai
sunt aci.
Le inlelese toate intr-o singurd c1ipd.
,,Neam indrdcit ! strigi d,insa. D,acd gi-au pus o datd
ceva in gind, nu e chip sd-i rnai sco,li din ale lor.('
Ea se aqezi irlddritnicd pe scaun, nu supdratS, nu
indureratS, ci tare hotdritd de a nu se miqca, de a nu
face nimic, de a ardta ci nici pe dinsa nu poate nimeni
s-o seoatd din ale ei.
Ca totdeauna cind nu rnai qtia ce s5 facd, gi acum
simfdmlnttll ei covirqitor €ra cd to,ate au si iasd in
eele din urmd dupi gindul ei Ei cd copiii ei pot sd dea in
gropi, pot sd suf5r6, dar nu pot sd piarA qi tot 1a ea au
in cele din ur,m5 sd se intoarcd.
De aceea a ris cu u'n fe1 de multumire riuticioasi
cind a aflat, peste ,oiteva zile, cd Natl iar a bdtut pe
Persida.
Ar fi voit sd-i s'co,ati omului aceluia ochii c,u ghearele,
dar ii pdrea bine.
,,A$a-i treibuie ! ztcea. Si-qi vie in fire !(
Siptdminile gi Luni]e treceau. Per,sida tr5ia din ce
in ce mai rdu cu solul-ei, d,ard Mara nu-qi schimba gindul
putea Persi'da sd rabde, c5-i ficea bine rdbdarea.
To't astfel, cfnd a venit qtirea cd riz,boiul s-a pornit
eu jtalienii, Mara se ruga merell la Dumnezeu si aibf,
246
Irr 1r;rzrr lui pe f,eciorul ei, dar se bucr'rra oar'ecurn cind se
grrt(l(,ir la suferinlele prin care 'el trebuie sd treac6.'
r, nrrrrric chiar gi pe Mara'
lVlrri pe toamni Mara afli ci Persida iar e in stare
lrirrr,t'u vintat6.
Ntr-i venea si creadd qi nu putea s6-qi dea seami
rlrrlri c bucurie ori intristare ;simtdmintul viu care o
t'rrlrlitrrJe cind'se gind,egte ci tot ar fi cu putintd'
',,(ilozavi nenorocire !" zicea dinsa, Ei totutsi ii venea
afl:it,rluLci Ei sd-gi ia fata cu puterea d'e cite ori afla ci
gl rrrrrrn tot o mai bate Na!l. I se rS,sco1ea toatd firea'cind
ar.;i rrrrlca ci iari s-ar putea intimpla ca in rindul trecut.
llrl claci nu, clacd Dumrlezeu se indurd' Persi'da era
Ir,1i,rtri, neclespdrlitd pe toai6 viala de dinsul, 9i Marei ii
\'.'rr(';l si se.duci la dinsul sd-i spun6cd{ iart6, cd vrea
rfl rir,irrrpace cu dinsul gi-i dd fati cu zestre, numai sd se
t'unun(,... Parci insd tot m'ai era timp, trebuia sd aqtepte.
Aiirr s-a frimintat Mar,a luni de zile de-a rindul qi
llrr r.ir migcaL decit rpe ta Sf. Nicolae, cind iar a trimis
lr,ir',rr dupd dinsa.
Zice grii. Talia - s5 nu te neliniqtegti, cd toate
ptttrl lrttn'e ! -
lVl ;rlrr 'era, cu to,ate aceste, ba tocmai de ac'eea, fo'arte
l+.lrrri11,itd. ii venea s5-qi smulg[ pdru'I din cap, si-qi
trrrr'; lr'(lrl'nea 'de pe trup, qi mergind cu paqi iuli qi-md-
Irlrli, iirr nu rar c'dlcali ca altidatd, spre circiuma d'e Ia
l'irirrrric, ea igi zicea mereu : ,,Nemernico ! Ticiloaso !s
llr,rrrrrll ar fi trebuit sd vind 9i nu se putea ierta cd
lr .l V(!llit,.
,,( ), Doam'ne ! * grdi in cele 'din urmd, 'ca. sd se mai
ttt,,lr',rllloarsca ea insdEi p'e sine dar tot om dat d'e
lis l)rrtrrtrczeu,e, qi botezul o sd*l -
sfinleascd gi pe eri.((
l)rr ! botezul-sfinlegte chiar qi pe copiii adunali din
rrr.rr llll('| dc drum.
l'llr, t:u toate. aceste, se o'pri, ajunsd 1a intrare, ca in
:
f,rl;r utrt'i Primejdii.
I,l lci neamlut ? o intrebd pe Talia.
a ple'cat pe-'nserate
Nu c rbspunse ac'easta
ji rrrr-i r: o,biceiul - de a se into,arce - inaint'e de cintatul
1 lr'n,,1li tl'.
247
 ---\
7
I
I
I
_" gi nu s-a abdtut nici asti dat5 de Ia obiceiui lui I
Naftr
fiotil apoi, pas cu pas, cilcincl pe virful degetelor' cu
F.jecasg.surpdrat, muncli Ce ginduri grel,e, i".At
'*i'r'*a'ii-"uT'i[ii.;","-ti*pi,r;e;,! I
""-mJ I ht',i,,'it"r"gtuie gi tremurind in tot trupul, el se apropte
lEtlti"ffi df I rt,' l,rtl, ca s6-qi vad6 coPilul'
I t'{' nutea s[ vadi ?
Tirziu dupd rniezul nopfii, cind s_a into,rs islovj.t sd
.
cain ame{it_acasd, toate erau trecute gi i* iatacuf i.,,r"i"Ji I tl'r'conil abia n6scut nu e, 1a urrna unrnelor, decit o
ce o cande_la se fd,cuse linigte adincd. I bu, rrLici de p1 car'e fd"r5 ochi, care se rniEci in toate amil-
Persida dormea eupri.ise de so,mn int6rito,r, incit I o,i,,Li,fi, "i. insi nu mai vdzuse in viala lui ceva atit
abia I ;1.. t',;Lot copilu'l Iui, cu fala oeeagirotund5, plind gi
rdsuflarea, iard Mara se a$ezase pe patui "* subtiri la mlnu-
L.:"^,t:j :itfea
tur $t tusese gi ea biruitd de somn. gi
I rt,' iniscati cri degetetre cele lungi
I lll, l,' de o,m.
!{indsd pe
s[- iasd,
Mara, el se opri qi stete o clipH, apoi voi
p1ece, si se ducd, si tugA : ii eia''riiinu,'"ii | ' Ah ! cum ar fi vrtit s5-1 desfd'5ure' ca sd'-l vadi intleg,
cuprinsese un fe1 de spairnd, parcd o grea pcdcipsa it I rn I uiniie cu mina, si se incredinfeze cI eneastimpdr intreg, cd
agtepta. I r,:r ','iie viai,d, c*r"*i faae sa'si sug5 cu atita
nu p';t,ea si : |,,,,rr,rrii.
- iistrdbdteaintreagafjintA'
*=.*Il,tm[
paintnt.
plece se sim{ea ca infipt in | ..|ltr ce, Doamne, atit'a bundtate? C[ei eu nu putu sunt
nu-gi rnai
. Prin: linigtea nc,nfii se auzea un fe1 de mor"fcleal6 I r','i 'il'cleea(6, zise'el ad'inrc lnduio'gat 9i
copilul, imbiiat, I rl.,r,rni nlinSul.
" l;,;,ird;-;i
$nU-a+; infd;at gi aqeziit, dLrpi olrirei,
lingd murna lui, nu dorniea, c: 4i'Auseee oir.it* la I de,sahise ochii qi-i desehise mari i-i in-
S;;; I ,1,, , ri "o**it * dormin'd, mlrata gi nedenneticitflIart5-md' spre el'
gi igi sugea pumnli.
Inima lui Na$l se str?nse gi rni*tea 1ui luniind drr,,r.l:,,iF,. I aii L o"nmne ! /ise el in rorndneEte'
pa.cilcatd noaptea ar fi dori::rt .si n_a' iisev_-,ri:l l',,,,i,i.i, cite-arn deqteptat, dal rru mai pot !Nu mai pot !
1., ,' ,; ;; r, , ' I i;rr qi izbucni in plins inibuqit'
ocnll lul.
l'"isida*i i"j;*se mina qi{ afuci de brat, ca 9i cind
T:".ut copil acolo, chiar copilr:l lui.
Ah ! de ce i I-a Cat Durnnezeu ? ! Cb sI*I cr:'..i.e g ,,' i'i teinut cd se dilce 61-ar fi voit s5-L opreascd, sd-}
cu { :' ' :r i 11.Y-} lg'5'g'
toatS asprimea. ;

Nu ! Co-grilui ace$a nu po,ate s6 tr6iasc5 ! S_n ndscut Plingi, c6*!i face bine, zise apoi' peste-citva timp'
numai ca sd rnoard. chinuit' in toatd clipa rnereu l,i i,;,irrt, ,tltia i"i. O s[-l vezi tu ce baiat ! Las6, e-o si
Persida n-a putut,sd dea viag decii-ur,ii 5ii rrr;;.,td; r , , ritn toate au de ai,ci lnainte sb fie altfel
ve.ea, parcd, stilcit, cu oasele'strimibe,
sfirpit-rrril-li Cum eltf'el ? grii dinsul dezndddjduit' Eu tot eu
f*tri'p"o;iri r.r, irr; tle cite ori mi-am f&cut cele rnai amarnice rnus*
-Reghina "" se"tri*rirreo
adevdrati spaimd, gi, cup:ins de fiori, ei incepu
lr , / ,ie clte .:ri mi-anl pus tare-n gind sd m6-ndr'eptez ?!
adu,cindu-6i aminte d9 qi de copiiul ei. qi am sd fiu tcati
$i daci i-ar fi dat, cu toate aceste, si trffiilscd ?
'l r"L:mernic am r5mas, nemernic
r r,rl r tTl€& !
Grozavi nenoro,cire I 'r'rsida se uit6 zin:hind senin la eL'
I
$i totugi... ('r-i pasd .i- daei eI s'e va indrepta o'ri nu ? !
,,Doamne ! zise el ci.l ochii plini cie Lacilnii _ ccar- "..t*cincl to'ati gindirea, toat[ simlirea'
l);,, rirai ena-inte,
td*n[ pe mine,- ceartd-rnd. cu toat-i asprirnea, dar ia.sd_l pe 1,,,1;i purtarea ei de grije ssupra lui 6-i numai asupra
el, l,r, r,,'ln'drepta, ia ar f"i'ioit sd rru rnai fie orn'ca dinsul
.p53,eSte-1, tine-I, orb sd fie, suirC- sA fle, slut sd fie, :,r I r:rotea din- ribcl.are, i1 indirjea prin -neincetatele ei
sehilod sd f:le, numai a om s6 semene, cd.,ci tot al
tot lie are sd fi*l pdstreze sdrmana ac,easta ce ferreie.c
tiu este, i , '''r,1,'. Acum insi nu mai ve'dea pd"catele lui qi*i era'
l
.r,,r , rr.rl il 6tia, destul"debun.
248 249
 . {ul*
se degteptf, gi ea din somn, dar, vdziradu_l Ia
pctul fiicei sale, nu-i mai venea sd fuga, ,ca *ui-
cind se gindise'c-ar putea sd dea ochi cu el.' ""int
Vdzindu{ plingind, ea se induiogd. r,
--: Ei, las5-le acum, zise ea ; ce a fost a tre,cut. Mi_a
spus Persida, mi le-a spus toate; toate t* qii"-;-se_i *uf:
lumim iui Dumnezeu cd ni l-a dat gi=a rinauit ,e nu iL
copil adunat de pe ulili.
El rdmase umilit in fala ei. Ar fi vo,it si_i rdspundi
ceva, s5 meargl $1 acum 1a ea gi si_i slrute d""
putea :.elay parci toate de priios,- qi cind i$i-i"a;
ridi;t "u
eI se uitd la ea ca gi cind nu ar fi'fost nlciodata ;_;;
;chii
mai put_ea sd fie supdrare intre dingii. $i
- Sdrmana mea mamd ! grii e1 in cele din urmd,
suspinind.
sI vind gi ea ! zise Mara. Trebuie sd vini ! Am
sd md- Are
duc chiar eu sd-i spun-, s*o ,chem, s_o aduc : ii este
nepot qi ei tot atit de bine ,ca mie ; are qi ea sd se bucure.
nu cumva s5-i spui, mamd, qi ei cd suntem
- Dargrdi
cununali, Persid,a ingrijatd.
Nu ! ferit-a Dumnezeu ! adause Na!I. N_ar putea
- spund tatii, qi-l qtili cum e !
si rru-i
Ei incepurS apoi sd se sfdtuiascd ,ce fel ar trebui s_o
porneascd pentru
9a. sd-! moaie $i pe bdtrinul Hubdr,
ca la botezul copilului si fie adunafi cu tofii in dragoste
familialS.
grii It"t! si-1 botezdm in legea ta gi
_ - Avem
gE ruglm pe-pdrinteie Codneanu - sd. vie, ica to"t *l ,ali
boteze !
- Da ! - zise Mara incintatd tot el ! Altfel nu
S€ Po,ate ! - r
A;rt, stind de vo'rbd 9i sfdtuindu-se intre dinqii, in
,
1,,,',,'ii.li'unire familiald, i*au prins zorile de zi qi i-a apucat
;l lrrrnina zilei, pe care Hubdroaie o aqteptase cu neas-
Ittrrlrtt'.
irl rr mai putea, sdrmana de femeie !
l'ringurd dinsa Etia cit a rdbdat 9i cite lacrdmi a vdrsat
trr ljirrci'e dupi rarele ei intilniri cu Na!l' finea.sd nu
iri,'.r,'ii peste voinla so'lului sdu; au insi toate un hotar:
,t-irr,'tipa in care'aflase cd se apropie ceasul' ea nu mai
rrlt,,plii decit sd,plece so!u1 ei la mdcel5rie pe'ntru ca sir
trl,'r't' si ea.
' I't'rlsida gi Na{l qi Mara tresdriri intr-un fe1 de uimire
lltrrl cit se ivi in Prag.
l,lra lucru fiiesc ca ea sd vie gi nu se indoiau c5 va
gl vcrri : ulmili erau dar numai pentru cd dinsa venise
ir','trrri
' ilcum, cind vorbeau despre dinsa'
M,,,',r. cea dintii, se ridici Ei se duse la dinsa' NeEtiincl
tt. sii-5i zic5. e,1e se imbrSliqard in tdcere, se- sdrutarf, 9i
lirr rt.'finurl imbrdli$ate, in vreme ce copiii lor se uitau
lrr llt' oprindu-gi rdsufiarea.
il,,ri'i.i.tdrlse din braletre Marei, Hubdroaie trecu apoi
gr,. iirrgi fiul ei Ei se duse Ia Persida, ca se o sdrute de
i,,,,, ,t,ult" ori tot in tdcere, cu dragoste Ei 'cu sfiald'
Abia dup-aceea o'chii ei se oprirl asupra copiluiui ;i
rlr, l;r <'l trecurd la Nafl.
Muit eqti nenorocit - grdi dinsa cu ochii plini
t $tiu to^atq' ulmi
rlr. lirr:r'iimi
- 9i mare noroc ai avut Le
,,1,,,, intu""in u-se spre Persida. $tiu^cit ai suferit, fata
are sa te lie toate in seami 9i si !i le
Irrr.rr. l)umnezeu 1i
ir.,1rlirl,casc5 !

Persi,da dete din cap gi oehii i se umplurd de lacrdmi. Las[-le aceste, intimpind Mara' Si nu mai vorbim
Nu, grSi dinsa si-il botezdm in legea rlr",prt cele trecute, ci si vedem de cele viitoare'
-
b5trinului Hubdr qi-o sd rog urmd plingind pu *ri""
llrtbiroaie se uitd lung la ea.
- incd rni-am pr'rr-o
- aceasta 'l'i-e ugor lie grdi dinsa amdriti - cdci stai
Aegidia sd-i fie ea nagd. De mult r.irrlirrrii, poli i5 faci -
cumle trage inima 9i n-ai sd te temi
in gind, addugd ea gi plinse inainte. 'cind md gindesc la cele
'r
,1,' mie mi-e groazi
Mara gi Natl nu mai indrdznird sd zic6 nimic. A$a 'irrrt'ni:
vrrlolrl t'.
era ! Tot dinsa era cea mai inle1eaptd. O dur,ea pe Mara cd Itr,r'siclrr secutremurS. '
i

nepotul ei n-o sd fie cregtin ,adevdrat, dar recunoqtea qi Sir nu fie in ceas rdu vorba pe care ai gr6it-o fdrd
ea cd numai aqa se poate imblinzi Hubdr ce1 indirjit. r,r :,rr (i tlai seam6 ! suspind Mara' Nu,e in lumea aceasta
rrilrrit' tttiri lrist decit viafa vdduvei, care poarta ea singurd
250 .
25L
greul vielii qi tot ea singuri plinge ,cind ,are weo bucurie.
Ce-mi este mie c5- ne vedem adunali cu tofii aici, cind
rdpo,satul, sdrmanul, nu poate sd fi,e gi e,l cu noi ! urmd
dinsa piingind. Nu, din ini,mi nu puteau sd-!i iasd vorbele.
Bdrbatul tdu e om gi el, e clegtin, e pdrinie gi are sd se
moai.e in cele din urmd.
Nici c5-i veniserd din inimd acele vorbe, dar fuseserd
grdite, qi ca un fel de sdgetare tre,cuse prin inimitre lor
simldminturl cd nu e unirea fericitd cu pulinle citd ,rr,eme
trdiegle el.
O clipi insi numai, apoi incepur5 a se sfdtui cum au
si trro'rneasc5. lucrurile ca si-l aducd qi pe el in mijlocul lor.
Hubdroaia nu in'drdznea sd.-i vo,rbeaicd.
Ce ar fi dacS m-ag duce eu qi i-aq cere iertare ?
grli- Nafl.
* Ferit-a Dumnezeu ! rdspunse muma lui. Ar fi
destu,I sd te vadd pentru ca sd nu-gi rnai poatd stdpini
minia. Nu gtiu ce are, dar de la un timp incoace e din ce
in ce mai indirjit.
* ,4"m si le sufdr toate intimpind Nafl gi mi-e
destul si-i spun,o vo.rbd pentru - ca sd-l potolesc. -
Persida, dind cu soooteald care e vorJra aceea, c1d.-
tini din cap.
! zise ea. Ai face foarte rdu. Te rog, mamd,
- Nuapo,i
* urmd into,rcindu-se spre Hublroaie
la maica Aegidia gi sd-i spui c-o rog de iertare - sdqi tedoresc
duci
a vorbi cu dinsa. Are sd vie, gtiu. cd are sd vie, iar cele-
lalte tre 15sa!i pe mine.
ASa s-a gi fdcut.
De la circiumi Hubdroaie s-a dus drept la mdnistire, qi
pe Ia ameazdzi maica Aegidia cea mirunlicd qi cu fala
asprd a cerut binecuvintarea stari{ei ca sd poatd merge la
fata ei.
Trecuse atita timp de cin'd nu se mai vdzuserd gi atit
cle multe s-au petrecut in timpul acesta. Era insd la mijloc
un suflet nevinovat, gi maica Aegidia intrd in circiuma
de la Sdrdrie ca-ntr-o bisericS, sfiicioasd gi cu pas uqor.
Tot aqa a gi iegit pest,e vreun c,eas, ca sd meargi la
pdrintele pleban, care s-a dus apoi fSrd de intirziere la
I{ubdr, cdci vorba era si scape trei suflete rdtbeite.
252
$tiu d€
- spus n-imeni, ,dar
,c,e ai venit qi ce vrei, ii zise Hubdr. Nu
mi-ir. mi-e destul s6 te vdd ca sd qtiu.
llile, i le iert toate, toate le tree cu ved'erea, to,ate le uit
r,;ri;i cind n-ar fj fost niciodatd : nu-l pot insd ierta cd
nr,yrotul rneu e copil nelegiuit.
-'.- Tocmai de ace,asta e vorba, grdi plebanul. aE'ezat'
ll o nenoroeire cd aqa au venit lucrurile, dar tr"e'buie si
nr, ferirn d,e alta ffiai mare : si-ii cunundm cit mai curind,
Jx'ntru ca copilul s[ fie botezat c,a ndscut din pdrinli care
!r'riicsc in c5snicie binecuvintatd de sfinta biseric5.
__ tr\[inciuni ! strigd Hubir. Pata tot rdn'line. Grozav
anr fost pedepsit eu pentru citeva cLipe de ugurinld ! Nu
rrri-c destul cd tre,buie sd-rni $tiu copilul de pripas, dar am
alrrus s5 rnai am gi un nepo,t nelegiuit.
-_ Desgrre aceasta sI nu vorbim, grdi plebanul cu
oirrccare asprime. Ji-ai f6'cut datoria qi trebui,e s5 !i-o faci
pirrii la sfirgit. CopiluL ndseut din aCulter nu g5se;te mile
rrici la oarn'e'ni, nici l"a Du'mnezeu : el n-are Lo,c in rindul
crlr;;l,ini1or gi e suferit nr.rrnai in tir"da bisericii. Niscul
rlirr gleu pdcat, viala lui nu poate s[ fie decit o grea
r';rirrcl5,. N-ai si*l ,stii, n*ai sd-I vezi !
--_- Dar imi iese mereu in caJ.e ! strig5 Hubdr dezn5"-
rlii irltiit.
-- E in adevsl'de necrezut cum a ajuns el la casa lui
N;ill, grdi ptrehanuL. N-ai Snsi sd lii seam5 de eI qi n-ai ma"i
ah':; sd pui aliturea ,cu dinsul pe nepotul t5u, care nu din"
a<lrrllcr, ei rrurnai din cdsnieie ilipsit* de binecuvintare e
tr;i rt'rtL.
*
Dar ee est€ rrinovat el ? !
Preotul clitind zimbind din cap"
-- FSrS de voinfa lui Dumnezeu - zise el - nici un
fir'<lc pdr nu se clatini : curn s-ar putea oare ca om sd se
tr;r,:r:i'l fdr6 de a Iui voin{d ? ! Era de mai nainte vinovat Ei
l,(,111r"1.tr vina lui osindit sd se nasci din p5cat,
pentru ca
rr;r t,r'cac5 d,espreluit de sern.enii sdi prin lume. $i osindit,
pr,r,llu vina ta, erai qi tu sS-I zdmisle6ti, pentru ea s5 nu
rrr;ri po{i trii linigtit. Poart6*li osinda ,er.r urnilinid qi cu
r',rlr,lrilc indelung6, pentru ca sA $i se ierte vina. Toate
ni r:ii Ie treei su vederea gi sd te gi:ldegti nurnai [a impLi-
253
 nirea datoriei tale, pentru ,ca c,opilul sd fie botezat in (lr-urr ? In taini ? Fdri de invoirea pdrin{ilor ? in-
gea ta gi primit in sinul singurei biserici in adevdr Itt|lr,r ll|t:()tUl.
l,uito,are. Dacd ,ei nu sunt rcununafi, botezul are sd s,e (lu invoirea mumei, r[sPunse Nafl cam in si15;
in legea mamei gi copiluL e pendut pentru bisericii. llrvorrr':r tatii nu o puteam cere fiindcd eram in du,smdnie.
Acesta era un lucru peste cane Hubdr rru putea l)rrcf, aga este grbi Preotul intorcindu-se spre
treacS. - e neatinsd qi copilul e legiuit.
llrrlrfrr' --- atunci c5sdto'ria
Nu mai era vorbd d,acd vrea ori nu vrea, po,at,e o,ri llrl- lol tre,buie si fie binecuvintatd 'cdsnicia de amin-
poate; trebuia si voiasci gi sd poatd, sd sd siluiascd ins rlnl;l bisclicile.
pe sine, ca sd fie ocrotit ca fiu sqpurs de sfinta bisericd tlrrblir nu se putea dezmetici' Se simfea uqurat, dar
sd afle iertare inaintea lui Du,mnezeu. lll rrrr putea s5-Lierte pe Nafl ci s-a 'cdsdtoril fdrd de
A rimas dar vo,rba ,cd. pl,ebanul sd-l aducd pe Nr Itrvort r'rt lui.
pentru ca s5. ,ceard iertare gi pdrinteascd binecuvinta
- s[ fie
Sir fie zise el binecuvintati de amin-
Era hotdrit Hubir sd le fac6 toate dupi cum le - e
. rlurra, rl;rr copilul a1 nostru, numai al nostru.
duise preo,tul, dar pr,ea suferise multe, to,t hu se impi l)a, tat5, rispunse Nafl qi ei rdmaserd citva
cu gindul cd nepotul sdu e ,copil nelegiuit qi, cind se -
llrrrp intr'-un fel de incordare'
-
fatS-n fald cu fiul sdu, singeG ii naveli spr,e cap gi t'irrinl.cle pleban ar fi aqteptat ca ei sd-;i dea mina,
i se impdingeniri. rll sr. irtrbrlfigeze, sI se sirute, si ardte c[ s-au impdcat'
Nemernicule ! Cum ai putut tu sd-mi faci qi r Nlll rrrr indrdznea insi si se apropie de tatdl sdu, iar
qinea- aceasta ? ! strigi el ca iegit din fire gi-i trase fiul llrrlrirl nu putea sd se uite in ochii fiului siu.
sdu doul palme. 'l'<: iog, tat6, grii in cele din urmd Na!1 _- dacd
Plebanul ridicd mina. sr, 1ro;11.c, si vii si vezi- eopilul.
- Rab'd5, fiule, - zise el - cd fi se cuvine qi {i llrrbiir iqi ridicd ochii. Nu putea sf, zicd ba qi ii era
pdrinte. frrnr'lr,grcu si se ducd.
Nall igi plecd capul, apoi fdcu un pas inainte, a Am sd viu da ! am si mi duc. SI Etti
mina care-l lovise Ei o sdrutd. - zise el -
ItrqF cii nu la tine mi duc, ci 1a femeia aceea' care e prea
Uitindu-se in o,chii tatilui sdu, e1 fu cuprins de lrurrlr llt'nlru urr rr€rlrlefrlic ca tine,
!5mintul cd in zadar sunt toate, cdci trai linigtit cu Nrrfl iqi pleci iar capul. Era qi el de pdrerea tatilui
om nu se po,ate. rirr gi tru se-ndoia ci Persida va indulci firea bdtrinului.
Lovegte-md, alungi-ffid, grdi ceartd-md cu Am s[ viu mine dimineaf5, zise iar Hubdr into'r-
mai- mare asprime, dar sd aibi- inimi- de pdrinte pen ,,lrrrlr-sc spre pirintele pleban. Azi e prea tirziu 9i trebuie
copilul meu, ,sare nu e ndscul pr.ecum vdd cd crez! rA nrrl rrr:ri gindesc qi eu.
cdsnicie nelegiuitd. lirrrrir apoi Hub5r a vorbit cu nevast5-sa, care era foarte
* Cum nu e ? ! intrebarH ple,banul qi Hubdr cleodattr. lnllilir vlzindu-l din ce in ce mai muiat qi mai fericit5
rlspunse Nafl ridicindu-gi ,capul * Inrfi rrr, simlea cind el ii spuse ci dinqii sunt cununafi.
- Persida
e femeie care -po,ate sd trdiascd in cdsnicie nelegiuitd. I,) fe meie foarte inleleapti 9i foarte cumsecade,
v.enit cu mine fiindcd. in starea dezn5diiduitd in ,care Sr fli rlrrrsrt. )
aflam se temea sd mi lase singur. Ar fi murit insd mal Nu e nici Na!1 bdiat ldu, intimpini e{ induio;at.
bucuros, darf, nu ar fi venit dacd nu s-ar fi gdsit un preo Arr v.rrit. insi luerurile aqa cd nu mai gtia bdiatul ce sd
car,e era gata sd ne cunune. Suntem cununati ! i Iu, n Vrrrottat sunt numai eu.

25+ 255
 Hubdr,oaie se uj.ta lung. gi ,c{r ochii plini de lacrdmj lr r';rrlir. $i totuqi ar fi voit s{ se ducd in hlme;i nr-r putea:
soful ei. N-ar fi crezut niciodatd ,cd el poate sd facd a glrlr,rr posornorit intr-un colt 9i nLt era in slare si se'm5te.
llene? mirturisire, gi aeum ar fi voit sd cad6 in genu . llrrlrirr si Hr-rbdroaie au trecul pe lingA el far-a
la picioarele lui 6i s5-i sirub rnina. lr,r1lr.irr seamd. "u'"a_j
.-- Slrmana femeie ! urmd el. Cit a suferit gi cit a gti l,llrr frumoasd grea
si rabde-! Mi-e parcd nu-mi vine sd med cd poate o I _ 5i ;i clipa in care ei au intrat la
l', r',irlrr. Pdcat numai cd Mara nri e"a si ea de fatd.
rneie si fie cununatd gi si triiasci ani de zile de-a rind Nrr{l sl.Atea umilit ta cdpitiiul paiului pi se-clete putin
fdrd c-a s-o spund aceasta. Mine el mer.ge ll . lrrrlLe cind pirinlii h-ri intrar.i, iul: persida ii agie,pia
amindoi, in ziua mare, ca si ne vadd - ad6ugd - Ei t6a
toai6 lumea, r l l,r{lr lizalolrre.
lumea trebuie sd afte adevirul. llrrlriir', deqi cam strimtorat, era om trdit in lume si
Aqa au qi fdcut. f lt.r ll voiegte.
N-avuse Hubdr in viala lui zi mai rnare decit a l,ll :rl clu:;c la Persida qi o sirutd pe frunte.
Se pregdtise parcd s-,ar duce sd se curninece gi. parcd lltrli, fata noastr'd, toate supdrdrile
nu era gata. pe care !i le_am
f,r, rrl :ri despre iublrea noastrd pArinteascd,
UT {* pentru noul-niscut. Un semn de iubire pen .incredinlatd
.l'i.i
*lril ;rl)()i uitindu-se in ochii ei.
nora lui. Nrr suirtem vrednici noi rdspunse ea sdrutinciu_i
El se duse la dulap qi lud din lidila de fer zece, a lrl,r rlrrl copilul acesta ? ! -
doudzeci gi cinci gi in ceie din urmd toi;i galbenii pe , I I r hril clesfdcu punga gi vdrsd galbeni
strinsese, peste trei sute, apoi scoase Ei'culia
r
peste copil.
*rgir, li'lsug si se reverse Ei binecuvintare asupra ta !
"o
S5li-o dim lor, cd noi tot degeaira o finem. Hrnr ',1 r.ri se plecd sd sdr,ute copilul.
-
- Sd li-o dd.rn ! rdspunse Hubdr.oaie rizind
mullumire.
;\1r,,i Ilubdroaie ii dete persidei cutia de argintdrii.
llrrlr;r' isi.imbrSliqd.Ei feciorul, qi ei petrecurd maileparte
$i tot -ast{el, ca de zi mare, agteptau gi Na}t cu persid rir {rrrl){'l'li care se iubesc;i de mult nu s-au vdzr-rt. Atit
Se vede insd ci zi cu desivirqire senind nu e in lume r'r' llrrlrii. de incintat de nora sa, incit lua hotdrirea de a
aceasta cu putin!5. l*'.'lr,t,lritrr acum la.Mara, ca s-o roage s[ vie deseara gi ea
- Maraprea era gi ea mulfumitd, dar nu se bucur:a cu toa
ii era drag copilul aaela pentru ca sd ,u po" ?t ,,rr lr.lr.t'iicir cu tolii impreund;eitit era de incintat, incit
lnima ; r lrr,rr rrt,Lr'l h'tari ca cle la Sf. Gheorghe inainte
Nall si
impnca cu gtnduJ cd efare si fie pdpistag. Ii era pur"i *i lritr;r'.r.;rsr:iL birtul ;i sd vie acasd.
bi1c91os l-ar gti aga nebotezat, qi iingdr,a ei vorbd era l',,r.irr<l insd ei petreccau in casd, Bancii se plimba ne-
,,Voi faceli cum qtifi ; al vostru i iopifui tu *r"r1111prr'lrr, prin cii'ciunra. li e'ra par-cd s-a sfirqit
via{a lui
Apoi mai era la mijloc ai Bandi, care se uita la copil Bt l \r,ncir sii sar.5, s5._-1 apuce de git, si_l omoare pe Hubdr,
Persidei ca la un nou soare rdsirii pe cer. In mintea -i r,il, .,;t l)Lts int|e el si singurii oameni pe care_i avea in
nu putea sd intre gindul ci Hubir va atinge copilul lrl,rr,',i,rt r.itsta,
acesta. Nu era in lumea aceasta, pentru dinsul, orrr^*"1 ('rrrrl llr_rbdr ieqea, Bandi stdtea in
urgisit decit acel Hu!5r,- de care rdposata lui mum6 t"ge; calea lui qi se uita
insp,Simintati, care-qi alungase- feCiorul qi-i f5cuse e?r-t l.r,l,llt,pt, iir fa!d, indrdzne!, fdri ca sd_qi ascundd minia,
sidei atit de multe zile amar.e. Ii venea deci sd fugi c g rl r rlr.;r-linhlla, mai murlf smintit decit om in toatd firea.
a aflat cd vine Hubdr. Nu ! niciodatd n-ar fi crEzut llrrlr;ir sc cutremuri;i se opri cuprins cle groazd in loc,
poate Persida sd fie atit de nemernici ca si stea de h* rt 111'1,;15[ir-sa trecu inainte pe lingi bdietinul care din
c.u Lln om ca Hubdr, gi acum, cind gtia cd dinsa_l a;teaptdr, rrrL'rr .i st: dc'te ia o parte
ii era par,cd n-a mai rimas pentrtr el nimica in'fumej r,;l:li,
;i{ ldsd apoi qi pe }iubdr
td Ir

252
l, | ,ll,r|l|l -- 1\,fuia

,,Doamne ! ce am eu sd fac ? !" grdi el dup$ ce se
vdzu trectrt.
Du-te tu singurb la Mara, urmd apoi peste pulin,
-
intorcindu-se spre nevasti-sa.. Spune-i c-o rog qi eu, c-o
rugdm amindoi. Eu trebuie sd md duc la pdrintele pleban.
Trebuie, acun, neintirziat.
XXI
PACE $I LINI$rE
,,Ah, Doamne ! _- grii Persida pierdutri in ginduri
- lrr oamenii din circiumd gi cu cei din birt gi abia acum
e atita timp de cind n-am fost la biseri,ci."
li adu,nase noul-ndscut pe cei cle atita timp risipi[i
gi*i linea 1a un 1oc, dar ea se uita in ochii fiecdruia din ei
qi vedea ci pacea n-a intrat incd in suflete, simfea ci tot
mai are sd treacd prin zile grele.
De ea se apropiau toli cu dragoste gi cu sfiali; pe ea
o socotea fiecale mai presus de sine ; de dins,a ascultau cu
tolii ; ea putea s6-i pov5luiascii pe toli dupd buna ei chib-
zuinld; ei insd, intre dingii, tot invrdjbili erau, qi ea in
toatd clipa se temea ca nu cumva invrijbire,a si se dea
pe fa!a.
Singurd maica Aegidia era cu desdvir,sire multumitd.
Iqi crezuse ;rtita timp fata pierdutd, ryi acum, dup5. ce o
vedea chi.ar mai a;ezati de cum fusese, era mindri in
sufletul ei $i ve,nea in toate zilele sf, o vadd, sd stea cu
dinsa, sd-i fie de ajutor.
Avea insd pina chiar gi maica Aegidia o mihnire in
sufletul ei, Ei indatA ce venea Mara sd-qi vad[ fata qi nepo-
tul, cSlugdrila mdrunlicd nu mai rdminea. Lasd cd prea
ii pldcea Marei sd arate ci a ei e fata, dar mai era ]a
mijloc ;i botezul.
Hubdr stdruia ca copilul s[ fie botezat cit mai curind,
ln casa pirintilor lui ; Persida tinea ins5. ca copilul s[ fie
botezat mai tirziu, cind va putea sd meargd qi ea la
bisericd. Iar Mara stdruia alSturea cu fiica ei Ei nu se sfia
a-qi da pe fala dorinta ca tot popa care a fdcut cununia sd
258
l;rcii gi botezul. De cite ori vorba venea la aceasta. maica
At'gidia incepea sb trermure, se uita cuprinsd de viud
rrrgri.jire in ochii Per,sidei gi nu mai putea s6 stea.
lfot cam ca maica Aegidia era 91 Hubiroaie. Ar fi fost,
:.;rlmana_ferneie, gata sd se invoiasci,cu toate gi sd dea gi
',rrrgc.le din inima ei numai ca lucrurile s6 meargd biqe
+i
l't'r'sida s[ nu fie supdratd. Niciodatd insd so!u1 ei nu
lrr;cse atit de neliniqtit ca acum, gi v6zindu-1 nelinigtit
pt'cl, nu mai avea nici ea oCihnd.
Cum oare ar fi putut Nall si fie fericit ? !
Jinea la copilul lui ca la lumina ochilor sdi ; adeseori
rl cuprin,dea insd simlarnintul cd prea e grea sarrcina pe
llrrc trebuie s-o poarte.
Ura trecuti viala fdrd de griii. EI stdtea ziua toatd in
lrit:ioare, alerga de ici pind colo, se bdldbinea cu slugi1e,
r',;i dedea seamd ce fel igi petrecea persida viala in vreme
rl t'l stdtea de vorbb cu prietenii, se piimba ori i,si om,ora
lirri,pul jucind c5r!i. $i totr-igi el era merell la dinsa, ca si
r';rrli dilci nu-i lipsegte ceva, dacd poate sd-i dea vl:eun
irric ajutor, sd-i facd o micd plScere.
Ii era adeseori parc-o pier.de, par-cd a perdut-o, parcd
rur mai e nevasta 1ui. ci numai mufira copilului sdu. Nu-l
rrrlri vedea pe el, nu-l mai baga in seamd de cind avea
co1lil,. qi pe nesimtite se schimbaser'l lucr.urile, incit ea,
crrlc-i fusese mai inainte ca o slugd, ;i-l ficr-rse slugd pe el.
l,llir clestul un semn f5,cut de dinsa, p,entru ca el sd dba pe
lnli la o parte;i sd alerge, cdci nu rstia nimeni s-o mril-
Irrrnc'asc5 atit de bine ca dinsul.
Dar aceste au venit incetu,l cu incetul ;i se petle,ceau
lrr lucruri de sine inle1ese. Se depr-insese N;rll -cu grijile
,i r:u crstene,ai'a zik:i atit de bin,e, incit nu s-ar mai fi pLrtut
,,rrrrli bine daci nu le-ar fi avurt. Ceea ce-1 -nein-
line.a in
lrl.irtd turburare gi-i f5ceer nefericit era incordarea dintre
trrlirl sdu qi so;'rcrd-sa gi mai ales frdmintare,a sufleteascd
,'r. strdbdtea din ochii meteu neastimpdrali ai tatdlui sdu.
lr cr:a parcb o grea nenorocire are sd cadd pe capul lor.
Pe Bandi, in sfirgit, nu-l mai bdga nimeni in-seamd.
TrecuserS. timpur.ile frumoase, cind persida ziua in-
lr<.rrgd ii zicea mereu: ,,,Bandi, vino !,, ,,Bandi, du-te !,1
,,liundi, aleargd !" ,,Bandi, f5. !((
259
l7r T4
 Nu rnai avea nici o treab5., nici un rost in lumea
aceasta : putea s5 fac5. ce-i place. De cinci se ndscuse
copilul acela ;i de cind venise I{ubir la cas5, el era de
pr"isos, uitat de to!i, dat ca o fiinla netlebnicd la o parte,
rel-l:ras singur-singurel in lnrne.
A;a stSteau lucrurile cind a sosit, in sfilr;it, ziua bo-
tezului, dup5. cum o hotSrise Persida.
Era lucru nemaipomenit ca o c5lugirild si fie nag5,
dar maica Aegidia i;i pusese toatl stdrr-rinla si i se dea
binecrrvintarea, gi biserica er,a plinS de h.rme adunati ca
si vadd botezul neobicinuit ;i pe Persida, care intrase
deodatd in inimile tuturora.
. Gdtiti in haind de ca;mir negru, pe care i-o ddruise
soclul sdu, inaltd cLlm era, cu obrajii tot plini, dar mai.
albi decit de obicei, p5;ind incet ;1 apropiinclu-se cu umi-
trin!5 de altar, ea parea mai mult o vedenie decit fiinlii din
c.arne Fi oase, gi mulli ingenuncheard cind ea i;i pleeri
genunchele ca s5-i mullumeasci lr-ri Dumnezeu ci i-a
dat taria de a trece prin grele incercS.ri.
De-a pururea nestrlbatute sunt cdile soltii.
Stind ingenuncheatS ;i cu capui plecat, ea se vedea
!n gindul ei irrsagi pe slne, copila rSsfdlat5, stind in fe-
reastra cu geamul spart de o intimpl5toare suflare de vint,
se vedea deschizind ln neastimphrul ei copilSi"esc cealaltd
fereastrd, se vedea trecind pr"in fala miceliriei... una cite
una intimplSrile care hotdriser5. via{a ei se leamintird in
sufletul ei parcd le visa gi le visase numai dup5. un pian
de mai inainte croit. Cuprinsi apoi de sim[amintul ci nu e
sf irqit inc5, girul grelelor incercdri, ea i;i plecd mai
tare capul,
..Ori;ice ni s-ar mai fi intinrirlind, Doamne grdi
dinsa dreplate ni se face, dar pe el s5-1 aibi - sub
- ta, cSci tu l-ai voit, al t5.u este, fie !i-l voi pdstra !(
ocrrrtirea
Nu qtia nimeni ce simte qi gindegte Cinsa in clipa
aceasta, dar, vizind-o, toli erau cuprinsi de acelagi sirn!5-
mint, tofi afar5. de Mara, muma ei, care, getit5 ca nealte
d5-ti, stdtea indai'itnicd la intrarea bisericii.
Se supusese Mar-a, dar nu se imp[case ;i !i venea din
eind in cind s5 se repead6, sd ia copilul qi sl fugd cu el
,din bisericd. Ii era pal"c5 i-tr iau, i-l ripesg l-l arunci ln
260
r
F
I
in foc mistr"ritor. Si atit nepct itrl/ea
ll ril)irsl,ic aclincS,
I y,rlrrrsir.
('rrrd palintele pleban se ivi imbricat in oddjdii, ca
|I qrr rrrr't'trpa botezarea atit de neobicinuitA, Mara f6cu un
I lrrr:, rrririnte 5i apoi, pas cu pas, stind merell gi fdcind iar un
p.r, rLririnte. trit mai potolitS, tot mai muiatl ea se aplopie.
('irrd preotul vdrsa apa sfintr-rlui botez in capul copi-
lrrlrri, r'a tresari stribdtuta de fiori ;i ochii se umplulii
r l,, l; rct itnr i.
/\r:um era papista;, nepotui ei, ce1 mai iubit dintre to{i
n.i nl('l) ii er:a pdpist,aq.
frurmos ! grdi dinsa intorcindu-se spre persiia.
E
l,l lrrrmos 5i la dingii botezul{ Oameni suntem cu toiri.
l,'l llt'$lini, ciegtini adevira!i, tot un Dumnezeu arretrr.
Drilga mea mami ! grdi Persida ;i o imbri{iqi.
ll,rr'-irr lii toli ca tine, n-ar fi in lumea acearsta decif fer.icrle.
,,\1il era de fericitd M:rra, incit imbrSli;d pe rn*aica
Ar,girliir, pe Na!I, pe Hubaroaie, pini chiar ;i pe Hubar,
r',rr'('nLr ridea nici acum, ar fi fost in stale sa irrrbriligezt:
l,i'lo(i ceri adunafi in bisericA.
Voi mergeli acum acasd grdi apoi grdbitd cici
l'rrr 5i cu, dar trebuie s5" trec mai inainte pe undeva. -
'l'r't,buia, neapdrat trebuia !
(lLrrn adica ? ! Hubdr ii fdcuse copilului un dar de un
lrrrrrrrr de galbeni ; Hubdroaie il inzestrase cu cinci mii cre
llllini; nu putea s5. rdmiie nici Mara mai prejos. Avea
gr rlinsa: trebuia sd arate cd are, cA nu e nici dinsa cea
rlur rrrm5, ci line gi dinsa la el.
Alt:r'gind spre cas5, ea era tare hotdritd si-i ciea per-
r,rrlt'i zcstrea. Acum era cel mai potrivit tirnp ca s-o faci,
lr{,nllu ca sd vadd Hubdr cA nu e nici Pbrsida origicine gi
',,r;rlic lumeil cA nu e feciorul lui Hub5r mai presus de
l,rl;r r:i I Da ! a Persidei era zestrea ; pentru dinsa o
,r,lrrrirst: : acllm era timpul sd i*o dea.
I'irle insd ci erau prea mulli bani, a$&, deodat5.
St: adunaserd la pod, cu pidurea ;i din camete, din
lrrr{in cite pulin mai mult;i tot mai muit, peste treizeei
rlr. nrii de florini.
l,l'a destui si-i dea tr,eizeci, douSzeci gi cinci ori
rlnrtiizcci de mii. Ceilalti tot ai ei rdrnin, dar sunt rnai
lri rrc pirstra{i.
281
 Ea lui in cele din urmi. zece mii. Tot era mai mult
deqit ceea ce ddduse Hubdroaie, poate chiar prea mult...
gi ii venea Marei sd se intoarcd din drum.
Era hotariti sa dea banii in fata tuturora, cum lucrul
acesta de obgte se face. Hubdr tinuse insd ca de'ziua
aceasta sd vie nord-.sa la casa lui gi masa de cumetrie era
un fei de nunti, Ia care Hubdr iqi adunase, in cinstea
nurorii, pe toti prietenii gi cunoscutii, tot oameni de
frunte, de care se sfia Mara. V[zind atita lume 9i a,sa
oameni ; ii pdrea r5u cA n-a luat mai mult.
Ea-l chem5. de'ci pe Natl la o parte.
Uite ! ii zise am linut qi eu si fac un dar
- copii.-.Nu e mu1t,
pentru - o p.arte din zestrea Persidei :
opt mii de florini ! Am sd vi-i dau -_ addugd intinzindu-i
banii pe ceilalti. Ace$ti.a acum, de botez.
- Ei
Natl ;tia ci Persida are zestre. I-o spusese Persida ea
insiqi aceasta. $tia qi cd zestrea e mare. Acum insd, cind
tredea banii in mina tremurdtoare, el, cu toate aceste, se
sperie oar€cum, cdci multi trebuiau si fie banii pentru
ca dinsa cd poatd rumpe atita din ei.
-- Nu zise el dindu-se putin inapoi te rog sd
nu ni-i dai,- cdci trebuin!5 nu avem de dinqii ;i- la d-ta sunt
mai bine pdstrati d,e,cit la noi. Ni-e destul si gtim c6-i
avem. Dacd il tine Dumnezeu pe tat,a cum e acum, avem
destul, iarr dacd nu addugd el sdrutindu-i mina n-o
sf, mai fim cu d-ta ca- mai inainte. - irl,iri{ir o-nduioga pe dinsa qi o mi^hnea pe I{ubdroai.e,
Da, da ! rdspunse Mara. Mai bine decit la min'e unde
-
ar putea sd stea ? Sd gtili cd-i ave!i... pe to!i, nu numai
pe ace;1ia.
Atit voia Mara, ca lum,ea sd qtie, gi de aceea nu se mai
putea stdpini, tr.ebuia neapdrat sd le spuni tuturor,a,
fiecdruia in taind. c5 n-are nimeni ginere ca al ei, care
n-a voit sd primeascA opt mii de florini, o parte din zestrea
so!iei sale.
Nici cd se uitau insd oamenii ca mai nainte la dinsa.
Las' ci banul te ridicd gi in sufletul tiu, qi in gindui
altora, dar banul agonisit e dovad[ de vrednic,ie, gi me'senii
toti intelegeau de ce Mara gade in scaun ca pusd intr-un
jet qi vorbeqte rar qi apf,sat. Pind. chiar gi Hubir, care
adunase gi el destul, se uit,a cu un fel de mirare la dinsa,
cici era femeie neajutoratd.
262
I;rr Persida se uita^.mereu gi iar se uita la clinsa, c
rrrlllcgoa deplin gi ar fi voit si fie singurd, ca sd poatd
I'lrrrli-r'. Prea veniserd lucrurile frumos si-peste toate a^5tep_
trrrilr'.ci b.rL ; era peste putinld. ca ele,sd rimiie mult iinip
,r',;r, ;ii ochii ei necredincio;i umblau scrutitori de la unul
lir ;rlt.ul, ca sd afle de unde are sd. inceapi cea miri
,rpr rrlli;rlii niihni re.
Nrr{.1. ei atit de drag acum, nu era in voia lui cea
lrrrr.r,)i, cr-rrn il gtia de odinioard.: cine qtie ? I poate ci
rrili r)-itvea s5 mai fie vreodatd in$i,viala lui. Vin anii, vin
11rr.j ilr', vine greul vielii gi lrece veselja inimii.
l,)l cra strimtorat, dus cu gindul, parci nu creclea cd
i,rlrl l.oilte cum le vede gi nu cuteza sd se bucr:re.
llrrbalcraic era perdula in purtarea cle gr.ijd pentnr
lrrrrrr';r adunatd la casa ei, ave,a iupdrbri peste'supar:dri cu
r.i rlc rrfard. Tot se vedea insi cd ochii ei se opresc, de
r rlr, oli intrd in casd, cu un f:el de temere asr-rpri
solirlui
Nirncni mai bine de,cit dinsa nu-l .cuno,qtea, ;i dinsa{
'ri,'r[,lr cii tot nu s-a impicat cu lucrurile.
lVIul!,urntitd, voioasd, omenegte fericitd nu era clecit
[\l;rt';1,.iul'€ le uitase toate qi s.e perduse cu desdvirrsire in
r li;rr rlc acnm. $i, totqi, tocniai de la dinsa
a pornit
ItrI lisl itrca inimilol'-
l,lrir peste putinld ca e,a sd nu_gi aclucd in ceie din
rrrrrltrlr,;i de cei ce nu_se bucurau impreund cu Airrsu, io,rl
urrnl
rrtr,fi r.eamintea amdrdciunea de care fr*"ru
I iilrl ir grdit voibeie pentru .care Mara ii ""pril;
fd,cuse *urtra"i.
l', l,,zirv lu"c'u si clo'egti moartea cuiva, gi-i er:a bietei
rlr l'r,rrrci parcd to{i;tiu acele vorbe gi iofi o r,.rrtr.6
l,r rrllrt clu.
.l', r A1lrri nu putea nici Tricd si se bucu.re clt Mara, qi
;irlrr-se rcl;i ca buiorr_rl cincl muma ei i;i
aAiise ;r;;;;,
'lr r'1. l).sp'e 'r'icd. nu era bine si s,e vo'beasca tocmai
'" r,r. ('ircl r'intea fiecdruia era stdpiniti de gindr_rr
!\l i.r ;r lrrni mr_rlti. ii era lui Hubdr rusine ur"
"i u.e
.I--rroor,_ru
lr,rli. 1lc acei om soicls qi nepieptdnat, care seamdni rnai
ir sl,ygd proasti ;i intrase aldturea'cu i"ti
i;re
,l'rrrll.rrlrit.ii la Ver}:onc. Cum:e potrivea ? Mami ""*""ii
;; M*_.;
I'rtrr t';t Pcrsida si fecior ca Tricd !Acum, in
ciipa;.;il;,
ii r'rilri lVlarei greu, ;i ea-nsi fdcea mustrdri.
263
 rl
'

--
--r
il E
i
II
E
,l E
.,,.:::t:.i*::, nuli
I

v.or.ba, cam,plecat intr-olpar,re, lr:nem-

i'rumoasb a fost ziua, dar BB rIU s-& sfirsit in voie bunl J _
gi Xa despirfire inimile erau ma! mult incleqtaie de{-l
descirise.
Nici ci se mai puteau deschide in curind. .1
I
I
lll,', i,l,l' f,X?' "i'i;"::i ffifi:";"1," fjJli
$lturc. rtsa zilea lVlaln
J',i;
"1
-; o'.:,:,1::

omul, Dcannne. sd se schimbe tr.ecind prin

Peste citeva zile Nlara a primil vest'e de la Tlir:A'al { L,,,,:i,l"r, . ,;
f"r."t:, era periat pi pieptl,nat, cu obrazuJ ras si
Fusese lovitin Eo]{ de o landar[ de bcmbd;i zacea acul .,..,,r
I -.".-
nr r'uslacroara r5'sucitd, bine strins la briu gi cu ,caciula
intr-un spital din Velona. i ILHr,.o trt'ollre .lar Cegeaba m,ai cdukr1 in el pe p'ostilanr,rl
Sirnleam eu ! grdi Mara. Dar eu singur[ suq ir,,,r,'t,,g, JiJ care putea origicine sI facd ce vr€ra.
-
vinovatd.
----$i f
I
I Birciorcd e prost, grdi el cind persida iqi spuse
umbla Mara plingindu-se mereu. de ia Radn3. { ru|:r'.rile. A fost totde,auna si o sd;i ranriie toatd viala
Lipova pi de la Lipova liRadna. De cind igi gtia fata bi( If r,,r .* oi-l dumiresc gi-o sd vezi ci toate au sd.
feciorul ei 9i nu biga -d E .r,,.
trrr /Anr
'case gindei nnmai Ia ale
agizat5,'
ei sunt sup5ririle dl I trrr,:rlgi stlund.
s6ame rnai mari decit
casa Persidei.
Avea Hubdr cuvintele iui de a nu fi mulfumit, dt
nu putea sd ie spund nim6nui, ci trebuia s[-gi caute pui
I I illjtl;o:|,::'i*"r"s'illri;1";l,i#u,J#t"ll,,',i,1
f l,l'rr ftrarte sr-rpdrat Bo.cioacd, dar cind l-a vdzut cd vine
* spre a-.,si cla pe fi,rld supirarea.
Iegiir clar altrer cre tot
Tot vechea nenlelegere'
Ii intrase iir cap gindul cd are de Sfintul Gheorghe s*
:

I [',ill],",1,'i,13, l*#iTt"fl"t,u"-i?&l'1dis,
$tiu ci te-ai ii zise Tric[. Dac-ai cei.ceta
treacd mScelaria i;i Natl Ei apoi sA se ducd acasd, la Vien, I supdr:at,

-- Trdili voi -- ii zise eI nevestei sale - mai bine f&

de mine decit cu mine.
HubS.roaie r5,mase ca lovitd de un junghi drept I
i
I il:li I :i:;," f; #1, ?,?il:l'.3i, ""1;
jii=J,l??,,#:i:
"l'"J'ffJ'T'1"'""':"li?',T";ou,,.,*
:l iJ:'ft
!nim5. Ce ar fi pr-rtu-t insa ea sa-i zicri ori si4-i fac[ spre a
incredinfa ci lin cu totii la dinsui ? ! | I,,, i'lll':ii?
slcu, dar
tucru ilmurii era numai cd NalI nu putea s5 ia m6cql
Xdria fiindc[ nu era mdiestru. Degeaba alerga Oancd
eA,ci Bocioac5, supdrat rdu pe Tric6, de ia care primil
cele gaptesplezece sute, ;i zginddrit mereu de solia e,
t
I
.l:
,f,,
rr iri',,'ffi:TJk#ivd'ffi1il:"5
sc r-ritd
,,,',,,,.i:,
lung qi cam cLr *itX L el, apoi ii
ilfii?I3r;
apucfl
ginea una gi nestrimutat la hotirirea lui de a nu prir'l
e stdpinul casei zise sE
in breasld pe un om care nu gi-a fdcut tdietura de mdieqttr [ ,,,, ,,,, ,l,"Lll"juPineasa
la timpul hotdrit gi-a umblat ani de zile de-a rindul fal ! Nu c srapinul casei rlspurrse Bocioacd dar
de rost. [I' 1r,,, r.,r .r';ci cle ]a .u ali'ra ;i- usta .u o dau pentru-
Astfei treceau zilele, gi in trecerea lor inimile se in*i Sii melgem la ea, zise iar Tric6. 'imic.
pr€au tot mai mult. l\l;n'lir;i lata ei tresarirb cind Tricd se ivi in pragul
trn Sdptdmina brinzei, cind Trici s*a intors, in sfird r,.rbr,r n)iu'i, unde ele lucrau la fereastrd. prea venisb fard
a,;asa, singurl Mara se bucura, iar Persida ar fi voit st
it.r,r,slc ornul care le zguduise pe amindoud atit de mult.
noage sil se ascundS, ca sd nu-l vadS Hr.rbdr. Nu se put{
,lupinul zice grdi el -dezghelat cd nu poate
t6 rrrrr primeascd iar -calfi fiiarrlci nu voili -d-voastrd. Dacd
sA v.i'e la rnai r5u timp. Fr irl. ,t!vL\a nevastd, tl-ff,S cere invoirea ei, addogd eI uitin:
Dar era venit.
.265
264
r

h
du-se cam din sus in jos la Marta ; fiind insi ci jupinul
o cere qi eu n-am vrenle sd agtept, o fac ,cdtdnegte gi vd
intreb daci md primiti ori nu.
Sultana incepu sd tremure : era tot crmul stra;ni'c,
care-i arunca atunci pe ceilalli ia dr'eapta gi la stinga ca
si-qi deschidd drum spre Verbonc. Ii era frici de ei, dar
nu ar fi putut sd se depirteze de dinsul.
Marta era strivitd. Ea singurd il inlelegea' Dar nu
se dedea.
Dupi cum ai venit gi dupd cum intrebi grii dinsa
-
veninoasi -
ne vine sd-l intrebdm troi pe jupinul daci
mai putem -ori nu sd stim qi noi in casa aceasta'
Bocioacd, omul p[cii, ar fi voit s[ fugd qi s5-i lase
singuri.
-- Bine ii zise el Martei
se poate si vorbegti
gi tu firi ca- si inlepi cu limba ? ! Ce ai cu el ? Spune*mi
gi mi,e, ca sd gtiu.
dar nu mai are ;i nici s-o si mai 'aibd nimic' Eu rdmin
gi pace bund ! Cine sd ia dup5 muieri se mird 5i el unde
se ,polneneqte. O sd vezi cit de bine o sd ne nirdvim.
Aga au rdmas apoi lucrurile.
Era hotdritl acrrm qi treaba lui Nall'
Nu-qi fdcuse Trici anii de cdl5torie, dar Bocioac*
tot finea s6-l rcoati mdiestru.
* Inchide tu un ochi _- grii Oancea, care nu putea
nici acum sd se stdpineascd *. apoi inchidem qi noi ceilalli
unul. Noi qtim, noi facem, .,si niineni nu ne mai poart5
griJa.
Carn aga se gindea gi Bocioac5, qi inc6 in postul Pa,sti-
lor amindoi cumnatii au fost scogi mdiegtri.
Nu mai avea Hubdr acum de ce si fie nemul{umit
gi nici nu zicea cd este.
A treia zi de Papti, Bocioaci'i a d:rt masd mare in
cinstea noilor mdie;tri. Nu putea nimeni s[-i ia dreptutr
acesta, 1as5 cd era staroste, dar mai avea qi fati mare.
Hubdr nu numai cd s-a dus gi el cu nevast[-sa, dar
a dus cu dinsul gi pe pirintele pleban, cici Bocioac6
poftise gi el pe pdrinbele protopop, qi intiia oard, de
266
cind venise Ia Lipova, Hubdr nu se mai simtea strSin
intre striini, ci acasd la el, incungiurat de ai sdi.
Ce oameni cumsecade !
Dar tocmai aceasta il ficea sd stea ca pe spini qi pe
jdratec.
Ii venea sd piingd cind se uita Ia fala senini a Marei.
Cuprinsd de sim{dmintui cd dinsa i-a adunat pe to{i Ia
un loc Ei cd copiii ei sunt cheaguJ care-i tine strirrgi, ea.
umbla mindri gi uqoar6, oarecum pe zbur.atq qi vorbea
rar Ei apisat ca o impirdteasd.
Iar el treslrea cind ochii se indreptau asupra lui
qi ar fi voit sd poatd sta ascuns intr-un colt.
Ce-ar fi zis toli ace;ti oameni dacd ar fi gliut ce fel
de greutate apas5. asupra lui ? !
Pufin i-a pdsut mai nainte ; acum lnsi linea sd';l
socoteascd qi ei cum el ii socotea pe din;ii.
Ii era deslul sI se uite in ochii mari ai Persidei pentru
cr sd fie incredintat cd ea qtie. Nu putea sd-qi dea seamd
cum gi de l_a cine a aflat dinsa, destul ci nu din intimplal
lc-l linea pe Bandi 1a casa ei, gi ii era greu de dinsa.
Nu fusese mai inainte pentru dinsul nimeni mai presus
dc pdrintele pleban; incetul cu incetul insd el a ajuns s-o
puni pe Persida mai presus de to!i.
Pleac[,
- i-a
Iui --_ du-te, stii
zis preotul cind a vdzut nerdbdarea
acolo in liniqtitd retragere, cici ai din
t:t' sI trdiegti.
Aga gi voia si fac5. Acum ins5, cind toate se ldmu;
riserrd, incit nu mai rdminea decit ca Nafl sd se mute
5i sir ia mdceldria, el nu mai dormea nopfile qi nu mai
.'rvca. zi tigniti. Cum putea el sd plece cind nevasta lui
l)lingea dezndd6jduit[ de cile ori vorba era de plecarea
lrri ? Cunr putea sd se depdrteze din lumea aceasta, in
('iu'c acum se sim.lea atit de bine ? Cum putea si plece
l';ilJ ca sd fi ficut ceva cu Bandi ?
Irersida, care-l finea pe bdiat la casa ei, nu era de
;rri:r'crea preotul.ui : el trebuia neapdrat si vorbeascd cu
rlrnsa.
$i daci au doi oameni s[ vorbeascd ceva, ei o gtiu
fdri ca si pi-o spirn{,
;rct:asta
Persida vede.a qi ea ci el voieqte si vorbeascd cu
rlinsa, qi degeaba ii zicea Nafl si nu se amestece, eacl
267.
l
l

simldmintuf de mi15 9i dorul cle linigte o i:npinge-au s-* * De ee rnd ia ? intrel:5 iar'Bandi.
lemureascd o dald 9i iucrul acesta. Ed n'a;tepha' deell sf,-l tNu intra-n mintea lui ginduJ ca :Ilubdr, omul rir.l
prindd singur. gi trrgisit, de care muma lui fugea speriatd, sd-i facd iui
Uit6, tatd, ii zise ea ca 9i cind' vorba ar fi de un vrcun bine.
lucru de nimic - noi ne mlttSm de Sf' Gheorghe ; n-a{' ."- PEntru ca s5-mi fac5' nfe o pldcere, rdspu.nse
fi oare bine si- l[sim circiuma in seama lui Bandi ? I \'r'sicla.
Bliatut e tindr, dar e aqezat ;i harnic 9i n-ar duce-o rdu l)ir ! asta o inleleg,ea'Bandi. De dragui Fersidei putea
grijl
L

dacd am purta gi noi de e1.

pirriir chiar gi Hubdr sd fie'bun.
Hub6r se {dcu alb ca varul. l,ll detc din umcri.
El se uitS citva timp linti 9i cam sperios in ochii ei' - $i cind o sd: md intorc ? inlrebd.
apoi ii apuc6 mina, o-lintt strinsi ;i incepu si,plingi -- Cind vei voi, rispunse e,a.
mal intii incet gi pe indbursite, iar in urmd cu hohote' Fiandi dete din umar.
Ce sd fac eu ? I strigd in sfirEit. l,a urma urmelo'r, t,ot una ii era dacfl cu dinsa nu
--- D:rc-ai fi om riu, n-ai piinge : nu !i-ar pdsa, cutn'
lrrrtea sd me,argd gi dacd aga voia dinsa.
celor mai mu1!i nu Ie pas5, grdi dinsa. intreab5-li inima, l)utea Hubir s5 vie acrrm, cici toate erau pregdtite.
c[ci ea-!i va spune ce] ai sd faci, 9i riu nu poate si te" Degi o gti,a insd aceasta, HubAr, iegind seara ca sd
povS!uiasc5. lr(,in'g[ la circium,a de la Sdrdrie, tremura in tot trupu),
lrr ficdtorul*de-rele care vede cd nu-i mai rdmine decit
duc acolo, s5-i fac vrqun rost;i apoi sd mA intorc' rir stivir;eascd fapta. Greu, de tot greu il apdsa gindul
Persida stete citva timp pe ginduri. lir llece peste povala preotului, gi-i venea la tot pasui
Era frumos ;i bine "iu ;' mai frurnos qi mai bine riil so opreasci qi sd se intoarcS din drum. Era parcd peste
nu s-ar fi putut, gi mare lucru ar fi fost dacd Hubir ar lrrrlin!5 ca lucrurile sd se sfir;eascd atit de frumos curn
fi fdcut-o aceasta mat demult. Acum insi parci era pre* ll Ic p)dnuise. Nu-i rdminea insd decit sd meargi inainte,
tirziu. Dar toate sunL cu putin{[ cind omul voieqte cu tot ('uin merge bcilovanul pornit o datd pe coaste la vale.
clinadinsul, gi lucru trebuia si se faci ; de la eI atirnai Aiuns fald in fald cu Bandi, singuri in casd, el era
pacea gi lini;tea intregei famiiii. lrr rtrilit cu desivirgire.
'A; ' grdi d'insa _. s5-1 iau pe departe gi^sd--l . .- Care va si zicd vii, bbiete, cu mine ? intrebd el"
pregAlesc. Trec-i mine sear5, dacd poti, pe la noi' O s*' llandi se uitd ]a dinsul gi p,arcd nu mai era oinul.
potiivesc lucrurile aqa ca sn fili sing-uri 9i nesupdralir r;rrr si urgisit, parcd era in zimbetul gi in ochii 1ui o bund.-
de nimeni. El line la mine qi o sd md asculte' voi nemaipomenitd.
- $i finea, in adevdr, tot mai finean-aBandi la Persida' rr {.ii
\rorta e numai cd om in toatd firea fost Bandi nici- ' - Me duc, rispunse el. Dac[ vrea Fersida !
odatd qi mai ales acum, de cind lucrurile se schimbaseri, '- O s5-!i meargd bine, bdiete, ufmd Hub5r
-
o r.;i lc ai toate din destul.
-
e1 se ficltse de tot sperios.
Un singur gind il muncea : Ce are si se aleagd de el Iiundi se uitd iar la el.
dupS ce P-ersida se mutd la casa lui Hubdr ? ? intrebS.
De ce
De ce ? ! intrebd el dar cind Persida i1 intrebd dac# Xira in acest ,,de ce ?" gi !n feiul cum fusese rostit
vrea- sd meargd fie la Pesta, fie ehiar la Viena. r',,vrr cc-l infiora pe Hubdr.
SA vezi qi tu lume, s[ mai invefi, s5' te faci ont;l Ajuns o datii pini aici, en nu. mai putea si se st5.pl-
-
rdspunse Persida. Tata rni-a fdgiduit urmd ea c6 te
- - rrr,rrsci: trebuia s[ meargi inainte pind tra sfirgit, si scaire
ia cu dinsul daci vrei si mergi. rlc greutatea ce-l ap6sa.
loir15.
 I
O s6-!i spun mai tirziu, gr5i el. Acum sl qtii numal
ci -n-ai pe nimeni in lumea aceasta mai aproape decit
pe mine.
Bandi se dete ind5rdt gi incepr-i si rizd pe rinjite.
Ai cunoscut tu pe mama ? intrebd ei ridicind
- O gtii ? lli aduci aminte de ea'?
mina.
Da ! rSspunse Hubdr, cu capul plecat.
- Nu-mi mai spune, cd qtiu, grii Bandi cu glasul
-
indbugit. Mi-eqti tatd ! Nu-i a;a ?
Da ! ii zise Hubdr apropiindu-se de el'
-Bandi il lovi cu pumnul in piept, apoi, cuprins de REPERE ISTORICO-LITERARE
un fel de turbare, se nipusti asupra lui gi-i mugcd in
gitlej, incit cdzurd amindoi unul peste altul in mijlocul
casei, Hubdr, cu ochii inchiEi gi fdri ca sd se mai apere,
iar Bandi, cu genunchele pe peptul tatdhli sdu, rizind gi
apisind mereu citd vreme mai simfea rdsuflare in el.
Cind Persida a deschis, in cele din urmd, u9a. ca
s6 vadd ce fac, in casi era linigte ;i Bandi ridea inainte.
 din' celes
N. IORGA: Aici'd' Stravici se af15: intre cr-rnoqtinfi pe'maltdi'
acelea do
rrrri vechi. mai btrne Ei mai sigure' Locurile Radna la Lipov$r'
lirr{irlui Mur6q cu apa inceati' podul de la
i,, ,'nptt cSruia piel'drila, care dd numelo ei - vom vedea' cu:
povestirii,' igi stringe goloePnii pentru ai fase: urr':
r iti'r dreptate'
- de mdndslirea cdlugdrilelon'
v rtol bielilor sdi copii vddanS''
vo'r"ba sfioasi; cuir
r

,'"i.,fi.", locuitd de fernei cu mersul uSor' cu

flrt'ii de cer 9i cu groazd de pdmint'intindere viile din margiae; ale"
r lil'or culesuri, rdsfirate
pe o mare a l5rmului' nir
Aradul' ctll
rirrt ztrgrivite cu atlta putere qi cu atita -adevdr' g6'tit'o
rrrllrirtorile lui romAneqti ii "u mullimea'in haine curate .-Ei toale''
r irt'c se stringe in cutare'
piafi de'nnaintea' bisericii
ilr,r,stca se coboarS. in chip firesc, cu o zguduire de mar:e duiosiei '
lrrh'inatE uneori, ain aminti"ea unui scriitor carei deqi se' afle"
rlr. tnrrltS vreme prin aceste locuri bucuregtene; f!-a'uitat !in"u"-
lrrIilc de acasa. Si' ce'bine qtie sd spuie' bitrinul povestitor;"
rlr'r;l)l'e chipuri de oafneni cu totul necunoscute noud ! Iat6;
pdstrind pind in acele zile de deundzi despre
,,,iocnrii din bresle,
, ;r.. ni se vorbeqte in-ruti'o,ioati buna
rinduiald gospodereasc6'
rk, oltire a muncii, pe care au moqtenit'o. din vechile timpuri'
rrr,,rlicvale: stdpinul, jupinul, romen sau sirb' calc6 trufaq' Eti:
irrrlrr-qi bogdlia. $i insemn5tatea, cite o stdpind
sau
"jupineasdl;
rrrrri tinird decit veneratul ei ,,dumnealui(" line in ascultare o
lrrlr'<'rgd casd bine locuit6' qi din cind' in
cind se 1as6" amefit6':
rl." o dragoste tirzie, in bra{ele vreunui ussnic I calfa'
care
sine stititor qi care' dupi
4i n rlovedit puterea in lucrul de

2V,8,
tl

.
 anii de ritdcire prin lume, de Ia un stdpin 1a altul, !;i va trrrl ( tl mindfla, cu clnslea' cu ruglnea' brruitoare in lorma
serba, c' mult zgomot ;i rnultd bucn.ie, ziua intrdrii in breasld, tdinuite in casa unui preot milostiv'
|,,,':,rlir irt cliinuri a cununiei
0n rindul oamenilor; ucenicul care poartd tot greul ;i in- rtr nj orrtlir slibita de apucdturile rele ale b5rbatului' inciinit de
de gilcevuri
va{d, in acela;i timp, si megte;ugul sau Ei sfinia insusire a ...rr.rr rt', de ruperea c1e acasd ; dragostea r6nitd
9i
; ba iata ;i fetila fira cunos;tinld de lun-re, cdreia l,,,t.ri, lt:t'uiti, sfdrimatd, intregitd iard;i pind ce ea se stinge
'dbddrii tuturor impd-
voi'a piirinf ilor i-a hotirrit, uneori foarte de timpuriu, soarta t I t r r', p|ie tenie iertirtoare ]a naqterea copilului
qi care va lua mai tirziu cirmuir.ea casei lir.rgd un .,jupin,, r rllrlil()1.
nolr, inrrdl.at acolo in casdr sau va trece, cu tindn-rl bogoslau, Ici ;i se infri{i;eazd qi bdiatul Trici' halnic' tircutn
co1o,
in
cu semina.istul stingaci, abia cliacon.it ;i preo{it, in \r.eo cu- ,t ,rrritor'. ulit ;i nepieptanat pini ce tindrul se de-sivir'te$te de
fiJicd loc'inti de paroh, p.i' satele depd.tate. Iatd ferneia r l. ( tl frltmuselea lui voir-rici, cu
sim{ul de vrednicie si
din popor, vdduva fild sprijin, cum e Mala care inr:epe lrr'.1(' cat c-1 face sd se inscrie mai bucuros la "verbonc'o'
cn crdilarii arenzii podului sau desface'ii slrugu.ilor. qi p'tr- l,r volLtnlat i, decit si' fie risc:Llmpirat dc oasieDar ;i cr-tmpiit'at
cine std-
nelor, gi precupelie migirioasd, Ei care se urcd pe urmd la t,{ nlltl o ruqinoasd dlagoste cu bauii "jttpiuesei"'
exploatarea pidurilor si face alaceri in car.e ztrrndiesc miile 1'1rrr..,,lt'. r' I'cIsida'
aitcorI
de florini greoi de algint, cu gindul tot Ia binele, la biet_ a| fi sir f ie tragedia umilir, uueori grosolanir'
(,irr.tc'lt
qugui si la mi'dr-ia c.piilor qi cu pirerea de .du, suspi'atd t,r,,lrrngitit clezgustat, a unei iubili
intle o stliltic'itd femeie de
di' ci'd i' cind, cir nu e .5i r:iposatr-rl pe acolo sd se bucnre lrrrnr.lscle si de vointd ;i un tinirl cle alt netlmi cll stilruinld
'u9or
qi el de riisiirit'l soarelor mai br.rne. Iatd copiii, vioi, harfdgogi, r I lrtttc'tc, dal moliu, de luat inainte pentrtt a se intoarce
bdtau;i, de ,,romAni fdrd rindr_riald,, care se pumnesc pe strad.l rrpoi itriiclit;i in sti'rle a lace faptele cele
mai urite' Aparitia
qi in gcoalS cu inv.ier';unar.ea arnbi{ioasel.or odrasle dln ora5e. toale iertiil'ile : ferncia iartd
St'iinii se amesteci si ei in so(:ietatea precupelilor, me;terilor, I'rrrr( tllrli luminos vine sd aducl
lriillrat. palinlii fiecirt'uia ialtir 1a clleapta ;i la
slinga' 9i e"l"

teologilor, ;i str-rde'tilor neirr!i de prin Viena, cu neincrede'e 1,,,

$n ;i cu r"is amar pe'tru toate srdbiciunile qi osi'ciere lr rl lt' ci sc ial'tti.
'ia!i
flumii : pofiim 'npe d. Hr.rbir, neam] din Viena, mricelar din l)ar'sintltrngimideznirdijclttitoare,zamor'eliliopririin
Ii'ir ttciderea
neam in neam, pe llubirroaia lui, car.e ingr.ijegte de macelirie l,,r, tlanzilii brusce cale te zipiicesc ;i-ti fac riLu' de pat:e
trrr IItrl-rur cle copilul hri din lior:i strica toati
arrnonizr
rnai mult decit solr-rl ei imbogitit, amestecat in afaceri de bar-ri,
o a dorta eclilie' ea
incurcat in tovirrir;ii de masd lerde qi de halbd c' t.!i beamterii ,r r,[ir'litului. Dacd acest roman va avca
qi alti .frunta;i ai vr.en-iii nem{e;ti, pe Reghina, slujnica ticd_ tr,.lrtticr trcapdlat si lie izgoniLi' (fn noTt ronzcrl ol d-llti Slo'rricd'
d.o;itd care-;i poa'td in brale copilul pe jumr-rtate idiot, ndsc*t rr,,,SrLnriinirtolul".an.\r,tlr'25'18ir'rnie190ii'p'482-483')
di' pd<:at'l lui l{ubirr, si i' sfirsit ero'1, arnorez.l, soful fru_
rnoasei Perside a }lla.ei, Ignatius sau Nall ai rui Flubar ori, i'
gr;riul obi;nuit, Hubdma!1. I)OI.IPILIUCONSTANTINESCU:RolrranulMurtlaltlst
Acliirr-rea se pelrct:e
Cu ace;tia avem de a face: nu cu unul sau cu altrrl l,rrlrlir:al plima clatd in 1906, la Buclapesta
fndeosebi, ci, pe rind, cu totii. Cartea se zjce l\fara, dar sd , r, Altlcal ; I\Iara, rtitnasi virduvir cr"r doi copii - Persida 9i
ntt se creadd cd e vor-ba mai mult de dinsa, cd sintem inclreptati t'r rcii mnncind din gleu, ca podirr:ilai 9i prccupea{5' are un'
rnai ales cdtre cre;terea rostrrlui ei .5i schimbdrile pe care le -, care sA le poatir aclttce o
'ilrlrur €iillcl : sd agoniseasci avere'
acluce in suflet. S-ar putea chema ;i mai bine Copiii Marei,, afezat al mdcelarutrtli
r rrrlii tiilnitir. Intre timp' Natl'
feciorul
fiindcS, de fapt, avem inaintea ocl-rilor cu deosebire dragos_ t t,rlrct', se indrtigosteqte de fata
l\'Iarei' vizir-rd-o in Mir-ristirea
tea Persidei pentru tindrul mdcelar neam!, dragoste urmiritd t\lirroril;elor clin Radna, unde-;i fdcea edr"rcalia' l\Iara !il"rea. ins6
findelung, ur.itd intii, ascunsd pe urmd, qoptitd mai tirziu, lup_ '. r, nlilrite crt un teolog"

274 275
t8r
I

'De aceea 'lncepe si jasi cu pe-r.sida in r\',ll't'lc'ouceput,tarairen-rediabild6rntlatruluielatura

copiii la Arad, ia famiija Claici.
Xume ; pleacd
gl ,rrrrrrlirl cticii. Personagjile actioneazl pentrr'r a ilustra o idee
'Intimplator, 'Nafl sosegte qi
eI aici. "lntre dragostea brur it,, ,,,, ,, strtl.tilila : nefericirea cisniciei nebinecuvintati in fa{a
h viitorului preot Cocireanu, intilnit Ia o rudi, qi iubirea Irri l)rrrrrrrt'zc'u. (lestulile 1or sttnt gestirri mecanice, de mlrne-
veche a lui Na!J, persida preferd pe aceasta. Timp
n r t,,n,' ; irr dosul hoi:iririlol- 1or std autorul' Conceplia epicd
doi ani, tinerii se i'tii'esc pe furi;, cu oscildri'qf
de aproa rh,, irrll irr simpla ma;inirie, mai mult sau mai putin abil
neinfrinate. "t"".ifi r,,,rrlu'rr, r'irci d. Slavici, prin prolixitate narativS' plin episoade
'Mara, aflind despre dragostea pelsidei,
se incdpdlineazd_n
iri.ililr, r;tr.Lrcturii romanului, prin inutile dezvolt.{ri ale cadruiui
hotdrirea de-a refuza pe fec.iorul 1ui Huber, dar, 1r , ,rr',, ;l( liunea se mi5ci, nu posedd nici arta de a injf:heba
increzdtoarn rr rrrl lirlli trtritari.
[n liniqtea finald, a;teaptd.
Persida reugeEte insd sd fugd cu Na{1 la Viena, unde l\l;ri lcugiti dintre toate e figura Marei; fiir-rd poate mai
sunt puline contradictii alci-
cununafi, in tain6, de preotul Codreanu, acum insurat ir,rlilr (onrplexd decit ceilalti, e cu mai
Dar, pe nesimfite, Na!I se schimbd, devine brutal, iEi Ei el.
l1rt,r : lc'ureie voluntare, inflexibil[ in la{a nenor'ocirilor' ;tie
glijeazit treburile gi se hotdrdtte sd se-ntoarcd "e_
acasd, iar Huber
rir rrrrlrine slirbiciunea maternS cu realitatea impreju|irilor.
llurrrrl :;irn{ n-o pirdse;te nici o clipd, deqi uneori
actele ei
nici nu vrea sd audd de el.
Deschide atunci un birt; vrea si se scape de persicla, ri rt'.r lln('i t'igrtroase inlSntuiri organice'
fuieEte cu priete'ii, le deschide conturi ruinritoare.
che_ ('rrr'rr<'telttlFersideieinsSdestuldeconfuzlaciparere-
Viata e un l 'rrirtri, zrci e pasionald ; e voluntard sau, de o sl6bicittne ue-
iad; certuri, bdtdi umilitoare. persida rabdd, spere sd devind
mamd. Crede cd atunci Na{l se va cuminti, ndscind ;..tr.pl;rtri. I). Slavici n-are simtul nuanrelor; caracter mai com-
in el sim{ul ei' ca
respunderii. Cind ii destdinuieqte adevdrul, el, insi, pdrdsesie.
o ;rl,.r, l'r'r'sida e insd dezlinat constrllitd' cdci deasupra
pluteqte duhul intenliei morale a autorirlui'
Persida zace greu bolnavd, in urma bdtdii suferite i,, .t,' irrtrcg romanul,
e pierdut. Mara o viziteazd. Ei o mingiie. In sfilEit Nail copilul l\'lrri slab motivat, desigur, apare caracterul lui Nall : o
intoarce; nu pot trdi unul fdrd altul; viala de mai inainte
;" ;;- lrrl,, .,lt' 1-,c l'ersida, ca s-o piriseascd fdrd motiv' se reintoarce'
reincepe. Peste u. an, persida nas;te alt bdiat. schimbar.e r.,rrl t |t'clcm cd e plecat pentru totdeauna ; iar pleacA' iar
de atittrdini : Hr.rber se impacd cu Na!I, fericit cd are
bruscd
r , \ r rl, tirir-rdri-qi existenta dilr'ratd
de-a lungul atitor pagini
Mara se-mpacd qi ea. O singurA teamd are Huber: nu
un nepot.
;rlr, lr, oitse. Nu-l mai in{elegem ;
inlelegem incd o date insd
sunt cununali. pdcatul de a avea un nepot din adulter Etie dacd ,,r rl. ,5lavici n-are mijloace stlficiente de a construi un per-
chinuiegte, amintindu-i cd qi el a a\rut un fiu nelegitim, pe
i1
;,rrr;rillu, ulmirindu-l in jocul intim al metamorfozei Iui spi-
Bandi,
copil de pripas, ocrotit de mila f,ersidei pe lingd birt. :L_r unld, t rirt;rlr,.
pld-
linigtit in aceastd plivintd, le dd binecuvintirea. Irrtr't' diferitele planuri ale romanului se sapd hiaturi
Fericirea se propagd in sir-rul celor doul familii : Huber l, | ,lroirijc, povestirea prolixd sirnuleazd
analiza psihicS' cadrul
e cuprins de remugciri Ei vrea sd_l ia pe Bandi sub ingr.ijirea voinla autonrlui se iuterpttne
rrrr;rrllrtzi--l sup5rdtor acliunea,
sa, sd-i facd un viitor: ar fi gi ultima umbr-d d" .r"_u4lr_lr" l.trr. rlt'sfi;urarea logicS a personagiilor Ei ter-rdin{a ini{iali clez-
risipitS. 1',1r.rl;i pas cL1 pas.
Intr-o mdrturisire fulge.dtoare, Bandi, ghici'cl pe adevirat,l l'il. prive;te Huber, el e un deus ex machina' in ar:est la-
siu tatd, qi deci pe ucigaEul marnei lui, sfirEitd,n mizerie gi l,' r ru l. (lc confrrzie 9i contradiclie 9 el intmchipeazd
ideea me-
boald, se repede brusc qi-l sugrumd pe bdtrin ; sancliunea ima_ .
l.,,lr;rrrrtticd a romanului Si' impreuni cu Bandi' fiul iui
ne:rtd pune capdt fldmintdrilor 5 cdsnicia persidei e fericitd, altd fantogd
fiindcd a primit binecuvintarea in fala lui Dumnezeu cei buni r,r'l.rlit,im, descoperit abia spre sfrigitul actiunii -
; r,,::irrrlrolizeazit ideea eticA - au onorabila misiune de a pune
fqi primesc rdsplata, lar cei vinova{i pedeapsa, in corectd proce-
dare melodramaticd, r lt,rrl. prolixiti{ii oPerei"

277,
276
 ln Mara sunt insd doi scriitori : scriitorul stingaci, plin
platitudini ofensatoare, ce vrea sd construiascd un r;man psi
logic, gi povestitorur poporanist sravici, autorul rui popa Tatt
qi Budu.Iea Tsicltii. Unul se lupti cu celilalt, dar rrici unul
biruie;te, iar contopili formeazd o existen{d hibridd.
Risipite, existd ;i aci daruriie medii ale hii Slarrici :
scrierea veridici a mediului aldclenesc, obselva{i4 directd
{..iranului, pe care-l cunoalte mai bine decit pe tirgoveli : I
cioacd, Marta
- so{ia lui, apoi Tricd, Oand, Maica Aegidia
Fdrinteie Protopop, vdzut atit de plastic, fiind din pasta popi
T'anda, au existenla relativ rnai consistentd, degi sunt personagi
secLurdare ;i sjmpiiste
Strins in cdt,,qa eticd, vizir_rnea creatoare a d_lui
e profund ;tirbitd ; preocuparea mora]d o trrlburd ca un Stavi
striin Ei plicticos ; romanul nu e decit o prolixd povestiler"efrr
Ioclramaticd, in care caracterele difuze, qontracl,ictorii au
.
consistentd Eubred5. Abia citeva pagini narative, in stil popular,
citeva po'tr.ete qi desc.ieri ale mediului, pdstreaza catiiili nr
viabile ; pentru un romarl psihologic e insd prea pulin
; aci
cere constructie obiectivd, putere de analizd si o fiuid.itate
a
stih.rlui pe care touul sdrr de povestitol greoi gi pr.oiix n_o poate
suplini. (L Slauici. ,,Mera,, _ roman, in ,,Migcarea Jiterard;, an.
trn, rrr. 40-41, 15,20 august 192b, p. B.)
OCTAV F,OTF'Z: NIara, roman serrs acum vreo dou;izeci
ani, cind Viala Ia faro. si DoD erau dc mai birre dc un de
ap:ilute, nu mi se pare cu totul li psit de inteles qi
deceniu
de sern_
niiicatie.
Desig'r, comparat cu eie, Mcro s'fere de un defect capital :
tezismul qi in partea finaid intorsdtura melodramaticd a ac_
$iunii cdci Slavici, moralist prin vocatie, devine aici . gi
jursti{iar' Nu mai insist asup'a rungi'rii i'utile
a murtor episoade,
a neglijenlei sau stingdciei execu{iei artistice.
lngropat in crusta de scorii, rdmine totuEi desLui rnetatr
pur: un tragic profund uman, citeva caractere analizate
adincime, un vigur-os tablou de moravuri.
cur
Fire patriarh,ald Ei tradifionalistd, in care cultura occidentald
qi
atmosfera dizolvantd a marilor ora;e nu au putut
gu-ltul familiei gi credinla strdmo;ilor,
distruge
Slavici prive;te conflictul
278
rl,,,rr,'l)ornirile profunde ale inimii;l voinla pdrinteasci sau
r,rr1,r.r':rtir,'cle religioas€, cu o seriozitate inaltd Ei gral'd, Cine'ntl
,, ., rrltrr clc cr.tvintul parintilol' sau de acel al bisericii e menlt
,'rl('r'(r;i poate ajunge la pacea sulletului, decit dupd Srele
i,, i r r':it i.
Iirl l)e acel care calcii cele siinte 5i se abate pentru cr
Ir,., .rl(';nc plicer-e de la ind:rtori|i1e legitime, de iudecata divinii
r,r rl lltt-l poate sciipa.
l't'r'sida Birzovarru, fata unei viduve precupele ii podiLrite,
in mdnastir.ea ciilrrgiiIi[elo| minoiile din Lipova,
rt.rr lrirrc,eriLrcatd
,r N;rl-1, fir,rl economului orirqcnesc neamt llr.lbcr', se simt atrali
rrrrrl r;grrc altul cu <l tainicl qi ncpotolitir pot'ttile' Dar'l\{ar'a'
rrririlr:r Ircrs]dei, doregte s5-;i mit'ite filta. pentru c'a|e stl'itlsese
,, I ,r rr risr)il'5 zestre, cu un teolo.q ti nu cll t'tn pa1:istas, care nLl
t,,,.r1,'rr^ittltgc decit rlicclhr. iar biLirii'[rl ]Iuber nu v|ea cu nici
rr,, lrlt't fittl insr.tt'at cu fata poddritei, care mai e fi
sii-qi vadii
rtr. ;rll"ii lege. Amindoi tirrer.ii trec prin prolunde sfi;ieri sllflele;ti"
I't,r'sicla, hottit'itii sd nu tleaci peste voinla mamei, se
r,.lrrr1i;rzii la ministile si luplii c:iliva ani clt eroism. Ntlmai mila
,l, N;rll, inclttrerat;i displ.eltlit cle Iltme, in tlrma rtutli corlliicb
r r,l.rrL ttr bitr-inr"rl IIuber', o face sd cedeze pasiLlllii' I)ar cis-
r,r, rir, cclcl)r:rtir itr tain6, ntt e mult .timp fer:icitir: Nafl inccpe
irr Irrr.inil a se collsidera ca o victimi, amintil'iie trecutl-rlui qi
,r .ilt/r'il icgirl,tu'ilor rupte apasil asupril ior. Dupd {r'5mil]tiini
.r rir'r.lo r:lrit-tut'i, venirea unui copil aducc in sfir';il iel'tar-ea pA-
urrl ilor' 5i liniltea cirminului.
I,'i|c clt|atti $i sinceli, car'acter' voltultar lsi intreg' inzest|tttd
, rr rr:r sirt'r! a1 resl:ousabilitiitii mor:ale delic'at ;i sclttpulos, stt-
t, ',rrrl iovitlrlile destinrrlui cu o nobile .5i calmd tesemnal^e,
t'r.r rrirlrr imi adrtce amiute de unele eroine din romarlelc lui
(,, (r';ttl tlliot, qi dupir Sa'Fa ComirDe;teanu, mi se pare Llna din
,,'l ' Iruail fi'trmoase figuli felninine din literatr'u'a noastrit'
lrl;u"l. ltrecupeala ;i poclirr-ila cle pe Mtu'e5, cca velnic acrtivd
' , 1r irrrl;ltLi ir-r afacet'i, agonisind bani pentlu copii ct-t tellaci-
l,rl,.;r vlolentii si aspri 9i indirjire, nu e pl'ea pulin vie' Aclvet'-
rl,rlilt-'Sollt€i nu indoiesc, pin5 la urmi, neobosltutr ei citraj
, irr riipele grele, ea Etie s5 gdseascd cuvinte inlelepte ;i de
r''rl;illriitirte i
,,NLr, fata mea - zise Ntara lini;titi. Aqa vin htcrtrritre in
I.,r1,ii {l('easta: pleci in ne;tiute ;i te miri tlnde ajtingi; te-apuc6
279
 "l

* a$a din senin _ citeodatd ceva, gi

te miri la ce te dr,rd
CI:\LINESCU: Pentru epoca in care a apSrut'
Omul are data lui, ;i nici in bine, nici'in (i. Mara
rdu nu poate sedpa j privind iriapo-i'
ea ; ce !i-e scris, are neapir"at
sd {i se intiml:le ; voirrla ti Ir,,,llria sd inserr,ne un eveniment' 9i astizi' gcnului' $i
Dumne;teu nirneni l-tu poate s_o schimbe.,. l,nlilllul acesla apare ca un pas mal'e ln istoria
Fala de aceste figuri calactelistice lrrlrr:,i cl a trecttt in tiicere; toatd lumea rirrrirrlnd incredinta'Ld
leprezentative, acG
care ar fi pulut fi atit de inter:esanfd, Ei lui Rebrealu' Sla-
r,r r;('r'icrca este tie'izb"r'rtitd' Cu mult inaintea peste
a Iui Nail, nu e redat de mur-r{i 9i cu
cu aceea;i putere' Fizionomia acestui interectlrar vr, i z.ugrir''ise prrtern-ic sufletul ltirinesc
de'ir.rd mdcelar si lirl1, ,utut, ,-ruJl-i aproape o capodnperd'
corfuzd qi rrlilrr cllamatism irlcit rcmanul est€
l\{ara, precupea(5 vlduvd ciin RadTra' sat binilean'
lui sufleteascd de ta. blindele Ei cuviinld,
_e "nig_oti.;-,"-r;r";;;;;,; are
la brutalitate ql vitil (Sidi); Pe bdiat il di r-rcerric
::*i,r" obscurl 9i insuficient motivatd. Nu mai vorbesc d rL,i lopii, pe Tlicd qi pe Fersicla
batrinul Hulter sau de fiul lui natural Bandi, t,r,,,,t,n.in"ar, pe fatd o cre;te ca pe o cloamni'
Ia cirltlg'irritele
tipuri a
lionale gi false, introduse numai puntru a ilustra o conven r;rlolicc dilr Lilrova, sub ocrotirea particularir lVlaicii Aegidia'
tezd. per rard ;i nu intir,zie si su-
soanele secundare insd : Tricd, fratele
mai mic (.r.t,::t,rttit mar'e, Sidi e de o frumusele
calfa neingrijiid, dar muncitoale aI persirtej
Un teolog lomdn Codreanu ;i fiul unui
Ei credincioasd, Bocioacd, stal 'r';u;(ai
rnintca tineriior'
simplu Na}l se indrlgosdcsc
nr;r( ('lar bogat l{ubbrnall sau mai
rostele omenos qi cuminte al cojocarilor
si solia lui, uguratica $
iubea{a Marta, nu sint desemnate tdra
Oibi"i". rh'r,ii fi ftrta, \,a-nitoas5, se clatind eu voinla intre amind'oi' Cel
(ruprinde pe amin-
Dacd unele episoade ne allar cam diluate ,

rrrrri zclrtutcittat este insd Na{I' Curind patima

_ sau greoaie potrirruice'
altele: tirgul de toamnd cu
Eetrele cojocarilor, podgoria Ara, rl,,i lirrerii;i clupd lupte inctelungate cu senlimente pe ascuns'
dului, in serile de octombrie' p" ,ru.r*,
culesului, verboncul il:rri(utc d,irr deprindere:a vietii sociale' ei se cdsdtot'esc
fldciilor pe'tru rdzboiul din italia, r rrrultit!i de Coclreirnu, rivalul in
stare ds jerl-ta aceasta' ;i
.ir_rt bogate in r
Hubdr' tatl-sirr'r si 1lu-
pitoresc, pline de viald gi de miqcare. "l"',ru.rl plr';r( i.'r la Vier-ra. Dar NalI e nelelicit'
Aspecte gi peisaje variate din nordr.rl lr;rlortc', mumd-sa, n-ar mai voi sd gtie cte un Iiu cirstitol"i't fllr6
Banatului sau valea ctt Ltn "ncarn!"-'
I\lureguJui, din Lipova, Radna sau Arad rrrtoirci-l lor, iar lllara ar sccoti mirqavd inso{i'r'ea
se desprind evocate 'l'illlji se intorc in tinutul lor 9i deschid un bilt' pe cale iI
cu.putere. un col{ din viala acestui
tinut, cu meseriasii, breslele,
t;rlillLZo:;te mai mult Pelsida, in vrel'tle ce Natl'
boltrav s''rfle-
fdranii, preofii, invdldtorii, amestecul de nafii gi obiceiuritre parin{i, trind'ayette si-,1i bate
de acurn saptezeci de ani, trdiegte in aceste pagini t,,,,t. clir-r p'icira despdr.tiri.i de
rr.r'r:;La. care de attrei {a1ri de toatd lumea trece dlcpt {iitoal e'
ln care Slavici a vdrsat fdrd indoiald o mare parte insuflelite,, imbli'nzeqte' apoi se ciomo-
anrintililor. copildliei lui. din givoiul Al'il cind se na;te un copil, IVfara se
era Ina}
lr".l,'IIui:dloae, in sfir;it;i I{ubirr' a ci'r'ui supiilare
$i de aceea ll[ar.a va interesa * totdeauna ci finerii sunt
Ei in plimul rr;rr','iiindci fusese birttrt de Nall' Allinclu-se noi vlajbe'
rind ca un romiin regionalist gi de moravuri ,,r:;rtoi-i!i vir-re ;i impdciuirea nr-r fdl'i primejdia unei
locale, care sub in lc'qcr lr'ri'
o formd impelfecti, primitivd si nrdimentard, ,.r, i ljccare parte voie;te ca prunr:ul sd fie botezat
amintert e Ariran_
g-helii. gi lon, pe Agarbiceanu
gi Rebrea'u, cei doi prozatori lrr|'irtccopilulebotezatirrreligiacatolicilspr.etl-rttl!r:lrrircalui
f,runtagi de azi ai Arclealului. l lrrlrlrr. care insA se poate bLtcuril
pti!inii rrlelle de at'cast:i
Iar din acest punct de vedere, oricit de grave ar fi pdcatele rzlrirrcli'r fiincicd baiartul Bancii, fiul tui tirinuit' firt'ttt ctr o
qi scddelile romaucierului, istoricul literar t,'rrrr'ie liegililla ce;i murise trebun5 cie ltr;ine'
il otnotrla inlr'-o
deplins a considera
succesiunea lucrurilor sub aspectul
ei evolutiv, nu va uita in , r'iz;t tle clemerr{d.
vie a
Slarrici predecesorui, veriga necesard
a unui f""1 I'niii de toate iztreqte in acest roilIan coloaleaoan'nerli
f6;oard inaintea noastrd. (stauici romancier "u"" ;;; lrrrrrlirl'rtlui pe car,e se sprijind eroii' Avcm iuain'Le-t-ie
,,Nf,er&,,, in ,,Ade-
vdrul iiterar ;i artistic.', an, VI, nr. 247, - 1,r u1j, greu cle r.rrnit, incdpitinali in
prejtrdec5'file 1i obiceitrrile
J0 august 1925, p, 2.)
r.1or', lir (:iire gindirea colci:tivi e lrrai
ptlterni'cA dt'cit cea i'rrdi-
28il
98'1.
 vidualA. At-haitatea mi;cdrilor lor mai este ingreuiatd de
torul rasi:rl, cdci de fae- ,,I\{uitsuntsdndtosifirumeni,voiniciEiplinideviald'
bri n zi i,.;npo.tu,li"'n ::",i.;::
tti#.fr rlr,,,tt'1rfi qi frumoqi
- rdi sunt, tnare minune"'"
ti[i iu egoismtrl de nn{is. "X.:;4, ;ui,'?,T.X'ii: ,,NIai' sr"rnt ;i zdrenldro;i si desculti 9i nepeptdnati 9i ne-
Cind lrersicia pune inainte lVlar.ei 11r;rlil!i ;i obraznici, sdrdcn{ii mtnl'ei""'
dragoslea ei pentnr Nafl, aceasl.a
.i.pr,.,J.-inailjitir : llxclamaliunile acestea, de fapt ale eroinei Ei numai insuqite
,,Nu I _ nu !... Asta ,tu se poate I Dtrmnezcu
Irr lt'peziciunea flazei de autol', cxplitna r-ind pe rind qi
gtie.;; cit m-am mai
gindit eu la voi, cit am ostcnit
purtat de grija, si r-ru poate sd--nr{
pbntnr voi, cu citd injnd v-am ,,, 1,,,t"r" decit orice analizd lil'ea clasic vditiirea!5 a vddrtvei
pedep-seasca atit de aspr,.
1,.;,r',rcu l), org,oliul mamei ciiiar ;i
prin ceea c'e ar pArea prlcinii
Dacd te-as vedea moarLd, ar fi pierAr,#
mele, clar a; zice c_au mai pdtit_o toatii bucuria vietii rlr, in,q|ijol'are (mare minune), ascunsa minie impotriva acelora
m-ag mirgiia in cele di' u'mii.'Neam
,l aite ;#-;;.;#":i '"J^ur_I r rr r'-i ilefirimeazd pruncii (sirl'dcutii mamei;'

spurcat insd singclc...

d; ;";;;'*"; Si iizicc;te l\'Iara e descrisii scurt, subsbanlial
:

mare, spii.o:tsi, greoaie ;i cu obr:ajii bitu{i de soare'

,Nluicre
, Tu]. merge pini acolo incit, cr.ezind pe fata ei in legdturi
a'relegiuite cil Nafl, do'e;te .u ,1,. 1,toi 5i cle vint, lVIara sti zir-ra sr-rb latli' in closul
mesei
cisirtoria cu iborrnicul ci izgo'i::ea. dc'poame;i d<'- turtd chrice' La stinlia e co;trl cu peSte'
5?:*Ti:;:i:::i" i se pare i'soJirea cu ur., om de 1,1,,r"
aud rese t,,,' Iit dreapta clocote$tc apll fierbin le pentru "v6;161ri;li'"'
pr.,it,r'tt racle djn cirld in cind lrreanttl de pe masS' Copiii
draga mamii, cir toate alr sd iasd
;rl,,rrgir si i;i cautir treabir, vin cincl sunt fldminzi qi iar
"Lasd, bine. Ale fiecare "are se duc
morocul lui. Au pirlit-o allele qi mai liiu decit tine gi tot siir'u'at, mai sc jonci voio;i, mai se bat fie intre
a.luns femei cu casil bunii.,, au rlrrpri cre's-au
rlrrr,ii, fie cu allii - qi ziua trece pe nesirnlite'
Pe de all:i parle l{ubdr, chial dupd
sufeli gindul c:i coliilr-rl a. pute,r ..i_i,r" ir.npiicar.e, nu pcate Sclile i\'Iara de ce Ie rnai mr'rlte oli n-riitlitlcl ea singttri'
oi'o.tocloc;ilor : rlcoirrcr:e copiii, obosili, adolm iu vreme ce ea
glteste mitlcarea'
se putea dcznrett:t. -*" sinrlea ulur.at, dar pcrltru copii. I'irciit al' fi
',...1111
s6-1 icltc pe Nall. cir s*a c,eisitolit tot r_ru putea. lvl;irrinc:i insl mama ;i pcrlh'u ear, ;i
firui dc in'troir.ea ltri.,, ',.r l'iirtljie ( cvil Pc ntitrc.*
,.Sai fie _ zise el _, sd fie UnecL,vintatj
dar copiJril e etl nostnr, nrrmli al n6str.ir.,, de aminclor-rd, a llata stlinf'r- bani in trei ciorapi, pelrtru ea ;i pcntm cei
sra'ici n-arc'imic clirr spi'itur de i'f'.'rrrsefare rloi t'opii, 5i sc tinguies,te peste tot de siiri'rcie' Cu naitla Aegidia
l; ;l itrr,oit a da petltr'u Persicla ;ase florirri pe lur-ri,
apoi cu
rurale, atribuii; niai tilziLr sdmuntrtoristitor.. a viefii
llr|r.iiruile a inciuplecat-o a primi numai patru, pentlu ca
garanll lui, obser... apoi sil
vafi fir.ei cea mai mic.i pirri'i,", j.,p;-
L"tJili;; ;, ;;i;
al hri Ilebrcanrr, sunt egoiirti, ouuri, inciitriitnici, rrrr nrai clea nimir: dupi cc prin accca;i maicd Aegidia a ciipStat
plitit
-ctr rllr,ptul cle ar lua taxeie de trec'erc pe pocltrl de la Mur:is'
qi toldeodatti icltt:Ltor.i si buni, 'adiciL dugmiino;i
capitahrl sd uu
gl Cc linr ce se aflir la oamc,nji oaur,,irlnti acel amestec de bine , u bauii din ciorapul Pelsidei' pentru ca astfel
Atita rrrerne cit lrr. irtilrs cle loc. lvlara vrea si--t-;i scape feciorul de arlnati, dar
autolul r.:irline in malginjle
o rali'r asr.utintc in zrrgrdvireac-x1.relientii sa]e, ochiul h-ri e cle l;rr'r'in ala c:llip cii barlii tlebLritori ii sr-rnt inprumuta{i de
e.oil.r., itscutls e de zr
vigoarc ex''a'rdi'a.i' r\{ai vie ciecit cat.e tofi tr.iiesc cu o llor joilr:ii c<l jocetrul, sttillirlrrl baiattrlr-ri' Ciirldrrl ci
iofi esto ttr.r"l'i" iitu] ..ili asllcl pe cojocar sd-;i clea lata chrpii I'ritir' spre a tllt ritnine
$i;etazd tipul c:onrun al femeii ,l.uiuru"'an peste
genel.c aj vdduvei, ir-rtlepr.ir_rzitoa"e mrin{i gi in rr) piet'det'e. $i fiirrrtcd nevasla ir-rs;i;i a Itri Bocioac;d unlbIS
erp.ige. plopor.{in aceea de
zgia'cerie gi de afeclir'rne maiernd, ;i rlrrpir tinir, aiesta alearg:i la Mara si-i ceari bani ca
sd scape
dc hotarire birb'tcascd si dr:
sentirnent al sldbicir.rnii femeiegti rlr' 1>rtcoste. l\'Iala ii dir ni;be s-[aluri aproape nerulinate :
fl"l-,ta
si i:rtr-un stil sec ." t,rpo;tu termenii " ,
nu trebuie
i.rindu-le totusi coloarea l<tcald cu ajutorul
oi"rririrr"tollr:t,:rH:tl::: ,,- Psl ! -- zise ea, !inc-{i gura' F);ti biiat tindr 9i
ex<;lamafiunilor : :;ri irclttci ltt;ine asupra casei stapinului tiu- Nu este ea singllra
,,A r.irmas l\tErla, stirriccr, vircluvd
cLr doi copii, sdrdculii 4,e ei.,,,l nrrrrttir, cale-;i mdri|i lata clupd bdiatr'rl ce-i
place ei' I'ine-o

282 283
 rilt

irl

l
:

cu vorba pin5 ce nu-li cli fata, apoi scuip_o

i1 ,faf6 gi_o sd Nirtl stitea umilit la cdpitiiul patului 9i se dete pulin 'la o
t:T" de,tilre si nu fi se urcd_,r cap, F,ti, Tri
rillli ::?:t,:"]..",.u
bdiat t:uminte : fata e bund, frumoasd t. r irrd parin{ii }ui intrard' iar Persida ii aEtepta cu fa'!a
U, l,oill'c.
casd bund, gi daci egti om tu, faci ce "",',;*,'";;;
Nu vreau _
vrei din ea. llrrhlrr, d.e;i cam strimtorat, era om trdit in lume 9i;tia
I
- nimic ! rdspunse eI. ]in nurnai sl nu Vr Ii
robul 1or gi te rog sd m:i scapi de dinsii. "fto.
t,ll sc duse 1a Persida qi o siruid pe frunte.
- Prostii I _ erai Mara. O sd te mai gindegti
i

vie mintea. De aga noroc n_o sa fr-rgi. ;i tr_r gi_o . larta, fata noasird, toate supdrdrile, pe care !i le-am fircut
lii incredlnlatd despre iubirea noastrd pdrinte:rsc5, gr6i apoi
l

IIarn:ti ! _ zjse el. Nu md irnpinge la p6cat

rdu -cu st:ipina mea I ! Eu rnd in ochii ei.
I
ltrrlrr.sc
-- Nu dau nici un ban ! _ rispunse Mara incl.irdhricd. Nrr suutem vrednici noi, rdspunse ea sirrr'rtirldu-i nrina'
r opilul acesta ? !
te incurca, atita pagubi ! Ce pierzi I ? Nu e ru;inea
.r'ei llrrlriil desfdcu purigp qi vdrsd galbeni peste copil'
nici a ta, ci a ci ! Vorba e sd nu_{i umble glra
!.,
La nuntii l\{ara devine generoasd ;i ambitioasd. lk:lfug sd se reverse qi binecuvintare asupla ta ! gl'ii
arate c5 fata ei e mai bogatd decit Neamlul, Ea vrea ll tl r;,' plecd sd sdrute copilttl'"
totn;i sd adr_rcd toti banii, ba in cele din urm6 nu se ind a intuit prea bine qi rota{ia caracterului inlr-o fa-
lilirVit.i
s5-i pirstr.eze tot ea :
se lasd r frlltr,, mai insemnat 9i mai vddit intr-o socic'tate ru-
ft,rrofiren
da I. r(rr1,rrrrDc Jlrn,rrl:rlit. Cu toate cd s-ar pdrea cd stau fal6 in fald tiuerii
,,sq, ss
,,Da, rirsptrnse ryral.a,
Mara, ma1
mai bine decit la minp
putea si stea ? Si 9ti!i, cd_i aveti, pe la
blne decit ming rrnr
unde fl rrouri nrentalitate Ei bdtrinii inlepenili in prejudecd{i, de fapt
tia.((
acels
to!i, nu numai i1*,,r,,,,,Ira decit de o scurtd crizd de transrnitere a deprinderilor
Cind zgircenia tace, arde in sufletul Marei Ftr.rlrliu('. Cei tineri au intocmai aceleaEi idei preconcepule ca Ei

Trjcd si Sidi sunt pe cale sd se inec'e in l\{ure;

mindria ma bfrlrrrrii;i suferinla 1or vine din cdlcarea lor' Iar viliiJe pdrin-
fiindcd au ip,,r'r'ruitrr reimprospetate la copii. Nall e posac, lene;, chi-
lntr-o barcd impotriva podului. Toatd lumea itrtl,l,. (azuri de conqtiin!5, brutal Ei delicat ca Si tatdl sdu iar
i;i {ringg miinile,
nn,r,nai mama e mir-rdrd:
It'r rrrlir asezatd in fruntea unei circiume devine lrrin instinct
,,S.finte Alhanghele !
- ...Sfintd Marie Maicd preacuratd l\ir,r, irtrLoritars, Ei plind de orgoliu familial'
Eat;i-vd sd vd bati copii I NuI grdi dinsa mi.ngiiati, copii ca ; lrrsrrsi|ea esenliald a lui Siavici este insS de a analiza dra-
m.ei nimer-ri nu are !,, 1}lrlrrt,deafiunpoetgiuncriticaleroticeirurale'dintr-o in stare de nr-tanfe
Persida ftrge de acasd iar Tricd nu vrea
sd spuni und fir,rvirr.ic cu oameni mai propSqili suflete;te,
s-a dus. l\{ara se minie foc, desi in fundul il,l,.i',trospeclii, degi nerupli incd din hieratica etnograficd'
srrf.Ietului e mdguljtd jhrrr,,,lrrl,,. din roman loteazb incet, rdbdltor, aprinderea, propa-
,,Tot n-avca nimeni copii ca dins.a : dacd prin frumusele
cevr ir-r cap, nu-i mai scoate nimeni din :ule jor,,,
;i_ar-r pr:s ei odat{ !rrrr';r :ri izbucnirea iubirii la o fatd conqtientd
Cu acclasl adevir se infa{iqeazd omui gcrmanic. {r, l,rlrtrctele ei, intii provocatoare qi nehotiritd, apoi stipinitd
tic.r.rt, obstir-rat, apisat cle traditie, plin
}Iubdr d fl lu r;l:tlc de orice jertf6. Sentimentul se strecoard 1a inceput
totdeodat'i brr'rtal cre prea mul15 timiditate.
de nnan!e sr.rfleteEti $ .il |n rrirnplu capriciu, se indreptdleste cu mila Ei devine 1a
rlieratismul
aceste;i rllr ,rl .i;illtic mistuitor. Mara Etie puterea lui de neinvins' Res-
raso minclre, i'vinse de omeuie (e de
lrlll,rrrrl idcea insolirii cu Na!l, nu invinovdle$te pe fatd qi
crezut cd Slavici a urmdri.t sf, nici
dovedea.sci cum ci o conlopire de singe
intre natiile conrocuitoare ;r rr ',[rrtrrit,lte sd se invingd:
din Ausl.ria era cu putinfd; devine
qi
dramatic in scena impicdrii: .,Nrr, fata mea, zise Mara linigtitd. AEa vin lucrurile in
,,Efa frumoasd, $i grea cripa, in care
,
Fersida. Pdcat numai cd Mala ,r,,,
,la ei au intrat lilrilr';r ir(('irsta: pleci in neqtiute Ei te miri unde ajungi; te-apttcd
gi de fa!d. r .r',ir rlin senjn citeodatd ceva, Ei te rniri la ce te duce'
".u "o -
284 285
 I ilil
j
I
Oroul are data lui, si nici in bine, nici in rdu nu poate
i scape de ea; ce !i-e scris, are neapdrat sd !i se i"ti_pfu; vJ
'- $tlRBAN CIOCULBSCU : Mara este vdduva unui cirpaciu
iri ' '-! I ('iz)r'rar, care a ldsat-o cu o casd gi doi copii mici : Persida qi
,i
Dumnezeu nimeni nu poate s-o schimbe.,
Lal.i

l
Aqadar dragostea e vdzutd ca un destin si autorul,
scl
rr. I,'crneia e energicd, voluntard si qtie sd ducd pe umerii ei
de a o mai motiva, o dcscr.ie doar. Tr.eapta cea mai
a" *; rrlt i, mai bine chiar decit rdposatul, indatoririle ei' Ea iqi
ei *ste, falri de un bdrbat sfios gi fdrd voinld, a"rrrat.ri."ri
fel r,r'ncnzd fata la o mdndstire de cdlugdrite catolice de la
rlli,
in cale patima se amestecd cu mild maiernd :
rfursegi povir, iar pe bdiat it bagd ucenic la un cojocar sir:b din Arad'
,5 Ce e, Ignatius ? - grai dinsa. Ce s_a intimplxf ? i tnsi-'r;i e precupeald ambulanfd, cumpdrind qi vinzind de
l [Na!l birtnse pe tatd-sdu.] Cum a cdzut o uiit au sroazn ,, in tirgurile de la Radna, Lipova ;i Arad. Se mai face qi
nenorocire pe capul tdu ? hilifii, inchiriind un pod de peste Mureq qi intreprinde tot
in acel Ignatius, pe cal.e nu_l mai auzise de la ni
Era rrl rlc negoluri.
in ton'l, in .care vorbea ea, in intreaga ei trr" ' lrloaltrl ei este sd-Ei cdpdtuiasc6 copiii; ea pdstt'eazd cu grijd
atita inimd deschisd, o atit de curatd iubire, incit "Uru ll o lrrdi[I trei ciorapi de lind. Intr-unul stringe cleifari pentru
er "u,
rdmi
de uimire gi uitindu_se la ea ca la o ivire mai p |fl, ln altul pentru bdiat Ei in al treilea pentru casd' Arn totuqi
lulrins
de l1rc... lrrlrliall in ceea ce priveEte personalitatea dominantS a acestei
* Nr,r ! * gr.di dinsa in cele din urmd cu liniqtitd . l)acd privim caracterul in funclie de voinld, de persona-
ra md inspi'iimint, n-am sd fug, n-am sA te pdrd
hotd ' c'nclgeticd, fire;te, eroina titulard a volumului ar {i qi
{ q* rrrrrijiul principal. Cred insd cb structura acestui personagiu
ut:l mina si se alipi de et Ei-9i;;Jdr;"'; Irtr,() bucatd nu este atit de interesantd ca psihologia Persidei.
"Ou,, .aglcti
peste eil.u1 lui."
lrrrr.tlcl cu psihologia ei, aceea a tinSr'ului mdcelar Hubenrafl'
Atita vrerne cit descrie latr-rr.a automatd a dr.agostei, Lrrl rii mai tirziu solul ei.
e ascu!it gi dramatic. cind i'sd ndzuiegte a da eroilorSlav fin
('lltca e povestea tulbur'Stoare a unei iubiri cttre se infiri-
suflete;ti de orag, cornplicatii culturale, tonul apare
cu de ||ltrr'l pt'iD ,,cortp de fouclre", adicd instantaueu, cu puterea unei
vir;ire {als gi didactic. persida spune intr-u,, *ui frr,,i lfluttt,ili. T.ibulafiite acestei iubiri, pind ce tinerii se cdsdto-
asemenea prostii pedante : """. fi,,.,'lrr t.j'd i' fala unui preot ortodox, iar pe u*md 9i va.iafille
,,- Sunt tindrd, frumoasd Ei deqieaptd : nu_mi mai li ft lr.rrrpcralurd ale acestei cdstitorii, in care cel mai slab qi
decit inima u;oard ca sd-mi iau avint. Eu md inspirimint rltrlo|nic este Hubernatl, in timp ce Pet'sida e.ste fiica vrednicd
nrfirttt'i sale, voluntard 9i trotdrild ; iar cind bdrbeltul ei, dupd
cind md gindesc la mrrllimea datoriilor pe care Ie iau
asupra
cind ies de aici, qi sunt cuprinsd adeseori de simlirmintul
i lgt vcclc- visul cu ochii, iqi tenrpereazd iubirea gi iqicirciumd nesoco-
cd $t|t lrrrlatoririle, ea line o mdcelirrie la Viena si apoi o
pot sd Ie implinesc pe toate, etc.,, ffi' ,ri'li1e Aracltrlui. Aq*dar, interesul pr.incipal al cititor,lui
Constructia romanrrlui e
si.gurd, bine rostogolitd, cu ni: i tt1,,,,., rlc accasti dr.agoste intr-un fel r-relegiuitd, ciegi cousacratd
artificial nicdi.i iar i'crreierea vine cind toate faptere pfl|l lrrirra cirsitoriei religioase - nelegiuitd pentru c.l r-rici unul
sunt coa
spre a-gi da rodul. Uciderea insdgi a lui Hubdr
de cdtre il* ltrr,,r.i nu primeqte binecuvirrtarea pirrin{ilor sdi. In ochii
se indreptS{egte prin e.editate, cdci Bandi e copilul u||rrl tr.il<lilionalist ca slavici, 1i1:sa acestui elemeut ftrudametrtal
llt,rtr1,. frrb|ezenia orj.cSrei c5s5lo|ii. El o spune c]riar in termeni
unei
el insu;i cu simptome de demenld. treptat indicate (sfiala,
ticitatea excesivd pe lingd cineva, crize epileptiforme pllrlil ; ,,F:ird de binecuvintarea pdrinlilor nu este cu putiutd
cu m di' moralit6lile romanului.
isrt, lr,r,n <-.llsnicd,,. Aceasta este una
I
turi) 9i omorul nu e decit ultimul act al izbucnirii nebr V,rrl vr'rlca pe urmd a doua moralitate, care decurge dintr-un
(Strettici rontantcier, in ,,Adevdr.ul literar
Ei artistic,,, an. dprrrorlrirttint cam neprevdzut qi foarte curios.
nr. 869, I apgust 1937, p. Z_8.) ' I'r'ltt rtrntare, conflictul in acest roman e dublu: mai intii'
|l trl do atracfie Ei de respingere in cadrul sentimentului de
286
287
 iubire dintre tinzinlr m:icerar Nalr si fiica il{arei, persida. Al
doilea conllict esle accla
dir-rtr.e copii ;i pirinfi, care nLr inlclel
s:i consimta la o asernenea ceisitorje. Mala spune iutr_un ioc
,,Ne arn de r-reantrl n-rell nu ;i-a sptrrc:it si'gele,,. p'in ur.nrart
o cirsrito'ie ir-itre
'epreze'ta'{ii a dou;i ncarnuri de co'fcsi
difclite :tl ccirivala .ll slllrcarea singelui. Acelali 1ucru, prr
bil. i1 gi'd.sc;i p.ri'!ii lui Na!l, nrrmai cd Slavici p.iveste lrr
unila[er-a1, ciin perspectiva tradi!iclnali. a rontijnilot. clin Bal
cale nu-si amestecti singelc cu svabii.
IIa.'rrrr este i'rs.l o tlranr in concepliiie ei. Ea inlelege cii
fatii ti'ir'ii e prr'tatd de pasi'ni fatare. Ea nu repudiazd ide
dratostr:i nc)egiuiie, ci a f.ixdrii in aceastd dragoste. Ea
ireircir.rle letei sir-si implir-reascd desti,ur, ducinrl.-se dupd
la \rierra, ir-rsri o a.steaptd de la o zi la alta sa_Ei clea seamaN d,|
glclala c.i, pentnr a o repr.imi cu brafele deschi.se, ft.rrmuia
cdlei moral jtate este cliscrrtabild, dar aici nu este vorba ni 1
cle molaliL convcn{ionaJd, aclicd de gura satului, ciu.e nil
inl.e'reseazir pe Mara, nu este vorba nici de o molald l.eligioa
strict;i, per-rtr-u ci morala nu admite ciLs;jtoria cn nici arr,
1rr.ug
prci.r'ird'-i corc''l;irajul, prin crisolubilitatea rr.ri, in tirnp ce cirs{.
tolja ar lega delinitiv rrielile celor cloi tineri.
Ljteratrrra irri Slar'lci clisplace, in ger-iere, este!i1or., prin c6.
racterul ei mora1, care cororelzd pr-csemeiniitorisn-ru1 arclerenesc,
pc trrntii si sem:lnatorismul de peste munfi, repr-ezc.ntat pri11
I. Agiilbic.ear-ru.
Il de obselvat ci acest roman, cleqi clominat de o problern{
etic:i, este cea mali vie operd epicd pir-ri la aceasti data. Nu
mir slics. sir alirm c:'r e cel mai izbtrtit ronran romanc,sc pin{
la I ti1)5. ('rr atit u.rai sur.prinziitor e faptul, cu cit proceclcel€
epice alc lrri srirvici srrnt ciisc.tabire. Autornr intervi^e direct
it-t po'estir.c., in fel.i cel mai neindic,at povc.stitor'l'i epic pur.
L'r prinrcle pagini a1e crir.lii, vorbincl despre Mara
;i copiii ei,
slrlure: ,,Srrr-rt silr-aci, sariiculii, cd nu au tati, e siraci
c-a rijr-nls virdrrv:"r cu doi copii. cui noamne, ar putea sd-i;ila.se
ee
c'i:rtl sr: chrcc la tir'.g ! Crrrn ar putea di'sa si stea de crirni^ea!a
pinii seai'a fiir:i si-i vazli.,, pare ciestul cle naivi aceasti morali-
tale, da. scriito.ur invinge pi.d ra ur"rnd toate irtimpir-ririre
citil.olului ceh.ri mai dificil.
Autonrl mai are gi o altd meleahnl : a refleciiilor filosolicg
_ acel:r,si
ln stil popuiar. Bundoari, in paragraful clespre ,roao" :
,,Norocul nu umbld tiri;, ci zboard pe aripi iuli gi iti iese cind
2BE
ll rine dndul, f6rd voste ln cale. Deg,eaba fl oaugi c6 nu-l g{seEti,
rlr.ltcaba fugi cind ili vine in oale..."
Aceastd filosofie populare ni se pare nou6 neevoluat$. Noi ire-
lrrric si
cdutdm totugi jnstificarea proiundd a acestor procedee
lrlrrtru cE Slavici nu este un scriitor .care nu se poate ridica
1'r,:rte acest nivel, ci un scriitor care coboard la acest nivel, fiindcd
r un adevdrat scriitor poporanist. El scrie dospre popor gi pentt"u
1rr1rr>r. Nu scrie numai pentru a ftezr interesul claselor ,culte, dar
r,i t)entru a fi citit de oamenii din popor. Literatura lui e o lite-
r.rl.rrri de ridicare a nivelului cultur,al obqtesc, qi, cu toate acestea,
lrlirr puterea talentutrui, e literaturd propriu-zisd, nu numai pro-
il.ry1:rndd. Acest procedeu al filosofiei sumare sau al unor excla-
rrr;rfii cB: ,rmare lucru, tirgul de toamnd de la Arad !,. e stilul
,,r'jrl mai curind al pop,orenilor din vremea lui, decit cel al inte-
l, r,ttr:rlilor. [...]
I)ersida totugi are o personalitate mai evoluatd, iimbajui
.i rlin cind in cind e al unei fete acum ajunsd femeie, care a
tr,r:r foloase in cursul numerogilor ani de creqtere printr.e cdlu,
: ,,Legea supremd sunt pornirile propriei
1.;rlifc. Ea vorbegte astfel
lrr;rrtre inimi. E nebun acela care le indbuEd, tiran care le sti-
l,rnr'fte qi se martirizeazd el insupi pe sine." La rindul sdu, Na{I,
rlrrpii ce a urmat clteva clase de liceu la Timigoara, este silit
,1. l.rrt.Il sdu sd se facd mdcelar, dar la Viena, cind intilnegte prie-
l,'l i inscrigi la universitate, i,n discufiile lor iqi dd ln vileag
prr.r)( up5.ri intelectuale, pe care Mara nu le-ar fi bdnuit.
t'r'ripefiile dragostei de care v-am vorbit sunt interesante,
in prima fazd, cind Nafl, dupd oe qi-a terminat anii de
rrr;ri ;rles
,;rlf,i, lnainte de a fi trecut la proba care avea s5-l confirme
rrr;r.r;tru mdcelar, trebuie sd colin.de lumea doi ani. Cei doi ani
, rrrrt ln1 mare chin pentru Na!l; deqi el are o fire impulsivd, isi
'it.rlirrc$te pornirile pdtimaqe, pentru cd o respectd pe Persida.
l,r rfiostca lor e o dragoste chinuitd prin refularea qi sublinarea
gr;rlirrrii elementare. Slavici nu concepe iubirea ca o satisfacere
,r irr:;tinctului; el nu priveqte pe om, robit instinctelor, ci cu
1,rrlr.r'r'il de a Ei le stdpini.
in roman cineva care 6 edlcat aceastd lege. E Huber,
t,j insd
!,rl.rl, gi aici intervine un episod straniu in roman. Un tindr
,
' r'.ir.tor', orfan, rdmas pe drumuri, anume Ban,di, qi a cdrui manrd,
t,lr,rliz:rtd, intra in panicd ori de cite ori dddea cu ochii de Huber,
I il,rl. c cules din drum de Persida; pe mesure ce copilul cre9te,
,,'l;rrrrtrreSt€ asemdnarea cu Nafl. El e aEadar copilul nelegitim al
289
l. Slavlcl - .[\[ara

dra,gosteilui Huber cu fe,meia pe care pe urmd a repudiat-o, gl
aoeast6 faptd nu va rdmlne ,nepedepsitd. Intr-adevdr, cind cele
doud neamuri de confesiuni deosebite se impacd, cind cdsdtoria
secretd fdcu,td numai in fala preotului ortodox este repetatd gi
in fafa celui catolic, cind Persida are al doilea copil (pe primul
il lepddase, fiindcd fusese bdtutd de bdr atul ei), Huber tatdl
doreqte sd facd ceva qi pentru Bandi, cdruia ii mdrturisegte pater-
nitatea. In loc sd se bucure de aceastd nesperate recunoarytere,
tindrul multd vreme pribeag Ei fdrd cdpdtii e cuprins de urir
fald de omul care a nen,orocit-o pe mama lui qi-l ucide prin
strangulare.
Moralistul Slavici, spre surprinderea noastrd, reuqeste qi in
scenele licenfioase. Bundoard Tricd, calfa lu BocioacS. estc'
destinat de patron sd ia in cdsd,torie pe fiica lui, Sultana. So{it
lui Bocioacd pusese insd oohii pe Tricd, iar Tricd este sedus de
formele plinute ale patroanei. Scena primelor imbr5liqdri dintre
ad,olescentqi pdtimaqa nevastd e admirabil condusd. Cu toate
acestea,in sufletul curat al lui Tricd, biiuie morailitatea, cind
simte cd Marta vrea sd meargd prea departe. El proferd sd se
ducd voluntar in armatS, cu toate ci maicd-sa fdcuse rost de
bani ca sd-l scape. [...]
Romanul trdieqte qi prin puternicele pdrti descriptive din
viafa meseriaqilor, qi dacd schilele lui Popovici-Bdnifeanu rdrnin
un inceput bun, intrerupt prin moartea timpurie a autorului,
fragmentele din viata {dranilor meseriaqi, in Mara, sunt qi rAmin
neintrecute. Viala cojocarilor qi a mdcelariJ.or, dintr-o vreme cind
organizalia breslelor era incd foarte puternicd in Ar.deal qi cind
industrializarea rnodernd nu cuprinsese viala economicd spre a
Ie distruge, constituie o pagind documentard de primul ordin. Dar
qi aspectele cimpeneqti, cum sunt culesul viilor in jurul Aradului
qi petrecerile cu acest prilej, constituie o neasemuitd frescd {drd-
neascd. Rareori atita for{d descriptivd qi atit elan vital din partea
unui scriitor cu preocupdri morale, ceea ce arat6 cd talentul biruie,
chiar acolo unde tendi,nla autorului ar pdrea cd merge impotriva
condilionirii estetice a unui gen, cd talentul e mai pr,rternic gl
reugeEte sd valideze o formuli privitd din punct de vedere logic,
ca liibridd.
E interesant pe urme de vdzut cum acest viguros scriitor
realist reuqegte sd facd interesantd toatd trebiluiala Marei gi
apoi a Persidei, cum reugeqte sd ne intereseze La zugr6virea
290
ir,,l)(:ctului cotidian rnediocru, cenuElu al viefii. $i mai este un
Irrr:ru de relevat. Moro este un puternic roman psihologic, pentru
i,ir in nici unul din romanele romdneqti nu s-a ardtat pind alunci
rrrrri pregnant conflictul dintre voinld gi pasiune. [...]
iioman de,scriptiv gi psihologic, de linutd eticd qi de pro-
privind conflictele dintre rase qi confesiuni, Mara e o
lrl,,rrraticd,
rrl'r'r'i capitald, e cel mai important roman romAnesc pind la
,l,rtrr de 1895. (Czrs de istoria literaturii romdne rnod'erne, Lite'
t,tlura mili,t,antd. Partea I1-o, Iagi, L9a7, p. 47-50.)
AL, SANDULESCU : Mara lui Slavici reprezintd un moment
, r dcosebire important in istoria romauttlui romdnesc. Nimeni
'
rrrr rnai crease o operd epicd aga de consistentd, aga de solid
,{!ilr;Lruil.1. De altminteri, nuvelele (unele, ca Moara cu noroc,
,r,llviirate mici romane) anun{aserd cu mai bi'ne de doud decenii
tlr urrni. evolulia prozatoru,lui spre specia epicd cea mai modernd
r rulri lalg cuprinzdtoare.
I)ulem spune cd in romanul Moro, Slavici a fructificat in-
tr,.;r,til sa experien!5 cle viald, oglindind in cldp complex reali-
t,rlilc rnicului tirg ardelean, intrat in pdienjenigul relafiilor
, ir1,rl:rliste. Pe parcursul a nici trei sute de pagini, asistdm la des-
I r.,,rrlarca unei acliuni care implicd o mulfime de probleme sociale
,lrrrllc cele mai acute. Maro este romanul unei familii, al unei
irrlrrli,:;i in acelagi timp un roman care dezbate raportul de
r,lvr.r'r;ilale dintre sentimentele fireqti Ei cinstite qi prejudecdtile
rrrrliorrirle, dintre demnitate Ei sclavie mora15, dintre aspiratia
,,1rrr. It,r'icire Ei legiuirile inumane ale orinduirii burgheze. Nici
rr{r l,)rnan romAnesc pind la aparilia Marei (nici chiat Viala Ia
1,n,t :1i'ldnase Scatiu ale lui Duiliu Zamfirescu) nu stabile$te asa
,1, ,rl.rins gi de veridic interacliunea dintre individ qi societate,
r i, r lrn prozator romAn (autor de romane) nu v6zuse oamenii
,1.;1 rlr'coflcret qi obiectiv, cu calitSfile gi defectele lor, cu pasiu-
riilr. l,rl dezldnluite, izbindu-se de convenienfe gi prejtrdecd{i
,rrrlrirlr'. Nicdieri (Ei e vorba mereu de roman) psiLrologicul nu
,,,;rr flrscse a$a de bine grefat pe social, nicdieri o poveste de
,t,;r11rr:rte nefericitd nu se bucurase de o asemenea temeinicj
rr rlIiY111's. [...1
,llrrro este romanul citorva destine, dar in acelaqi timp este
:r ilrr roman-fresc5, primul aqa de viguros inaintea lui /on al
It't ll(.1)rcanu. Autorul se mi;cd degajat intre oriEelul cle nrese-
291
19.
 riagi ti podgorie' qtiind sd picteze etnografic viafa acestora
regatd
gi de pdmint qi de breasli. [.".J
L)esenul se aEterne fn linii severe, viguros gi nuanfat, pic_
lorul refuzind sd simplifice sau sd infrumusefeze. personajele lul
Slavici slnt a,ngrenate in actiuni care le pun in migcare intreaga
lor 'dialecticd, interioard gi exterioard, totul fiind bine qi temein-io
motivat. Mara e avard, dar in acelaqi timp e tandrd cu copiil
gi insufletitd de ideea parvenirii lor sociarle. Fersida e gingaqe,
innobilatd de dragoste, dar sflgiatd pi de ambifii Nall -mbfi'd
curajul cu lagitatea, sacrificiul cu pdrerea de rdu, I
tenacitatea
cu ind'olenfa gi supunerea, Ne gdsim in fafa unor personaje com_
plexe, aga eum numai realismul le-a putut scoate Ia
iveald. Ele
trdiesc in acliune, in relafiile lor cu oamenii din jur, dar dispun
Ei de o bogatd viald suf'leteascd pe care autorul o sondeazd
neincetat. Portretere pe care re-am citat (are Marei, persidei gi
al lui Natl) se intregesc prin relevarea frdmintdrilor, a zbuciu-
mului prin care trec aceste personaje, Slavici apeleazd nu o dat6
Ia monologrrrl interior, la descriptia analiticd, prin mijlocirea
cdreia ni se comunicd acea pulsatie a viefii, de o rnare autenti-
citate. Fresca sociard capdtd adincime tocmai pentru cd fiecare
detaliu e ctudiat cu migald, pentru cd nimic nu e vdzut la su-
prafafd. Atelierur starostelui Bocioacd se
fine minte Ia fel de
bine ca qi taraba de mdrfuri a Ma.rei, iar figura ti,ndrului teolog
codreanu ca gi aceea a lui Nall sau Tricd. Mdndstirea minori-
filor qi ,,verboncul", adicd modul de recrutare in armatd, tirgul de
la Arad qi culesul viiior, obiceiurile nu,nfii qi tradifiile bresleror,
ambitiile qi prejudecSlile sociale gi nafionale, visurile de fericire
gr renunfdrile sfnt, luate acum in ordine invensd, elementelg
de frescd ale -romanului Mara. slavici re imbind intr-un tot
organic, legindu-le cu fire trainice, invizibile. De aici qi impresia
acutd a vielii adevdrate- Limba forositd de scriitor se rostogoleqte
uneori cam anevoie, impiedicatd de constructii greoaie sau in
expresii vldguite, insd capacitatea viziunii epice ne apare
extraordinard. Mara, persida 9i Nafl sint personaje create de
un mare prozator, unul dintre cei mai mari ai realismului nostrtr
critic. (PrefafS la Mara, Bucuregti, Editura tineretului, 196J,
p. 12-13,
20, 22-23r.
POMPILIU MARCEA: Nu de putine ori Mara a fost ald-
turatd avarilor din riteratura noastrd. Nu e vorba numai de o
292
nxirfierare, ci de o denaturare flagrantd a personajului. In reah-
lntr., Mara nu e decit extrem de chibzuit5. Iat-o fic,ind socoteala
rrrrrncii zilnice : ,,Niciodatd insd ea n-o face numai pentru ziua
trr.r:ut5, ci pentru toatd viafa. Scdzind dobinda din capete, ea
lrrrne la o parte banii pentru ziua de miine, se duce la cdpdtiiul
prrl"rrlui gi aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de bdtrinete
1l pentru inmormintare, altul pentru Persida 9i al treilea pentru
'l'rlcil. Nu e chip sd treacd zi f.drd .ca ea sd nu puni fie qi mdcar
rrrrrnai cite un creilar in fiecare din cei trei ciorapi'* Femeia
po:;cdd o rard capacitate de a se chivernisi, qi aceasta nu e, in
l,'rrrl, decit un mijloc de a invinge in viaf5, un aspect al instinc-
lllrri de conseryare, care nu trebuie condamnat. Vdduvd sdrman5,
rrr <loi copii, Mara ar fi fost con'damnat5 pieiril, ar fi devenit
rr.r';ctoare, intr-o alcdtuire sociald in care toti se zbat cu dispe-
rnr(' ca sd-gi ciEtige existenfa. Dintr-o experientd care nu era
rrrrrrrai a sa, ci a generatiilor ce o precedaserd, Mara qtie c5 tre-
lrrrlr'sri aduni,,bani albi pentru zile negre", c6ci daci tu singur
rrrr l,e vei lngriji de propriu-fi viitor, atunci altcineva cu atit mai
lrrr(irr. Spiritul sdu prevdzdtor nu e deci, in fond, decit o reactie
rlr irpilrare la un mod de via{d, la un mecanism social de care
rlrrr','r n-ar fi tinut seamd s-ar fi pierdut. Acest spirit de preve-
rlt.1r,, de chibzuin{5, o impinge uneori spre manifestdri repro-
lrrrlrilc.. Ceea ce este oarecum in firea lucrurilor, pentru cd un
rrl,ilibru desdvirgit, in conditiile date, era imposibil. Dacd Slavici
,rr fi creat din Mara un model de moralitate, in contextul social
tt nroral in care-qi miqcd eroina, aceasta ar fi ldsat impre,sia de
rrr.vlriclicitate gi convenfionalism. AEa cum este, Mara e desd-
vlriiti ca personaj tocmai prin complexitatea ei uman6, cu alte
pri,n realismul ei. [...]
' rvilrtL', tocmai
Ilrrnul este un mijloc de consideralie gi stim6, dar qi de echi-
lllrrrr yrsihologic. La inceputul vlduviei, Mara era dispretuitS, in
, r.l rrrai bun caz ignoratd, ca orice om lipsit, in lumea banului.
l"' rrrtrsurd ce-i cregte averea, incepe sd devind obiectul. stimei
1r,,r''rill€, intr-o asemenea mdsurS, incit parcd ar fi fost vorba
,lr.;rltcineva. Toatd lumea o trateazd cu deferentd, Persida qi
I'r tr'.,'i si,nt invitati in familii onorabile, se vorbegte despre familia
r,irrtnvei Birzovanu ca despre una din familiile dem,ne de aten{ie.
r lrl;rr gestul Persidei, care fuge cu Natl, este oa,recum atenuat de
' irlrr. considera{ia pentru averea mamei, Cu alte cuvinte, in lunca
Mr,{'.'ulu', de la Radna la Lipova qi chiar la Arad, Mara devine
293
 cineva. Ea insdqi simte acest lucru, aga cum noteaz6 romancierul ;
,,Nu-i vorbd, tot Mara cea veche era, tot soioas6, tot nepieptdnatd,
gi nici cd i-ar fi gezut bine altfel. Volbea insd mai apdsat, se
certa mai pu{in, cdlca mai rar gi se linea mai drept decit odini-
oard. Se simte omul care are, qi-l vezi cit de colo pe cel ce se
simte." Ideea cd o situalie materiald sigurd ili dd incredere in
propriile forle qi e un mijroc de afirmare a individualitdtii se
face, intr-un fel, in spiritul lui Creangd din Dd.nitd prepeteac.
[..,1
I)escrierea drumului persidei refine in cea mai mare md-
surd atenlia scriitorului, numdrul de pagi,ni consacrat ei depd-
;egte cu mult pe cel afectat celorlalfi eroi, Dacd addugim gi
densitatea acestor pagini, demonstrafi,a devine conctudentd. Intim-
plirile prin care trece persida, profunzimea tr.b.irilor ei suf,le-
tegti, insegi virlu{ile umane ale eroinei o detaEeazd net de rest.
Fafd de Mara, care e prezentatd static din punct de vedere psi-
hologic, fiecare moment coufirmind ceea ce deja se manifestase,
Persida este descrisd in evolulia oaracterului ei, qi aoest fapt
mai ales, o trece inaintea mamei oale. prezen{a lui ,,Sidi,, e aproape
permanentd, totr"rl se petrece in ,legdturd cu ea sau din cauza ei gi
toate celelalte personaje, inclusiv Mara, graviteazd in orbita
fetei. [...]
Oriunde apare, viala devine mai intensd in jurul ei, gi nu
numai in miqcare, ci in profunzime. persida provoacd, in acelaql
timp, u' curent de se'zualitate sdnhtoasd, care_i exprimd vibrant
feminitatea cu care sint investite de altfel toate adevdratele
femei, de la Elena lui Homer, la Manon Lescaut, Anna Kare,nina,
Otilia sau Doamna T. Cind ea se ivi in drum, Nafl ,,rdmase cu
privirea pie'duti qi ba'cra ii tremura in mi'd". Hubdroaia, uitin.
du'se qi ea in stradd, vede un bdtrin care se oprise locului
9l
stdtea ,,cu gura cdscatd,,. Vdzind-o pe fata Marei, ea cade in
admirafie: ,,Frumoasd e, gerpoaica I grdi Hubdroaia. A cui s6 fie
oare ?" lnsofindu-gi sora, Tricd observd cE toatd lumea, inclusiv
femeile, pind qi fetitele, se uitau ,,cu coada ochiului la sora lul
gi-apoi igi mai intorceau qi capetele,., Tricd insugi pare tulburat
i
se fisticegte, nu mai indrdznegte sd-i zicd tu, se gindeqte cd s_ar
cuveni, poate, sd-i sdrute mina. Mara, care nu_gi mai incdpea
in sine, ar.dea sd meargd cu fata la bisericd, apoi sd dea o rait6
prin Lipova, s-o vadd lumea. prezenta persidei devine oopleqi-
toare, ea umple r.omanul, nemai,ldsin,d aproape loc celorlalti. Din
momentul in care persida apare ,,in lume" gi se indrdgostegte,
ea pune in umbri pe tofi oeilalli : de unde, la_nceput, era
,,fiica
294
M;rrei", treptat Mara devine mama fiicei sale, e recunoscutd dc
tn{i ca atare. (,,Iat-o gi pe mama Persidei. pe Mara" zice, un oare-
rrrrr.rvizind-o). Tricd e remarcat mereu ca ,,frate al Persidei",
rlr.:;ila inceput toatd lumea il Etia drept ,,copilul Marei". NatI
,.rrl lui Hubdr" devine, repede, dupd cisnicie, numai ,,bdrbatul
rr.vcstei sale". La inceput, printr-o frumusete izbitoare si printr-o
lll atit de rard distincfie, apoi printr-o existenfd dramaticd ieqitd
rlrr comun, fata Marei este in centrul aten{iei oarnenilor de pe
vrrlr'a Muregu,lui, intre Radna gi Arad. Ea este cea care, in romatr,
'irrli'rii mai mult decit toli qi invinge, prin voin{5, luciditate,
rllrrrloste qi o admirabild afec{iune casnicS, greutdfi de necrezut.
Nr('i un alt personaj din carte n-ar fi fost in stare sd suporte ceea
,'r' l :rnportat, cu mindrie qi dirzenie, Persida. Mara insiqi rdmine
rlr,zolientatd gi cade in admiralia fiicei sale, pe oare o aprobi
,rpr'()lpe intru toate, supunindu-se, fdrd echivoc, voi,nfei Persidei.
I\lrrlt,i, in fond, nu i se intimpld nimic deosebit, mai ales c5. din
, rl(' ('onstatam, are tdria de a se adapta celor mai grele situalii.
l',.r':ritla trece insd prin momente care ar fi putut-o, tlgor, infringe.
li:rrr infrint-o insd. Mara e un produs a1 mediului, nu-I depd-
,pril,.,;tiind numai sd i se adapteze cu o rard inteligen!5 practicd.
l'r,r':rirla e un personaj admirabil, cu atit mai mult cu cit n-o
rrrlrr;'r, in dragoste, nici un fel de calcule, ea invinge printr-o
lr;u r, stdpinire de sine gi un rar devotament, fapt ce o ridicd
tli'ir:;u[)ra ceiorlalte personaje, de deparie. Sfidind prejudecdfi ctt
1rr ivilc Ia cdsnicie, aducind in cdsnicia ei o dragoste absolutd,
rrrlrr;r[i numai de frenezia puritSlii sufletegti, Persida igi depd-
ii,'ili. rret mediul, e un personaj superior: ,,Aqa e grdi dinsa
-
,l, ,yilrt,[at6, legea suprernd sunt pornirile propriei noastre inimi.
l! r,,l)un acela care le in6buse, tiran, care le stdpineqte qi se
rlirrlilizeazd el insuEi pe sine. Mi-a plicut Hubdr 9i am Jugit
,rr i.l irici, unde nimeni nu ne cunoagte gi to{i cred cd suntem
,lrt'ir legea lor sot qi sofie. Acasd progtii s-ar fi uitat chioriS
I l llrl-
l'r'r'sida nu pdleqte deloc pe parcursul cdrlii, fiecare moment
,r,l.rrr,ti"rnoi laturi qi nuanle personalitdlii ei, nimic nu se repet.l,
1', ' ,,,rnjul e de o extremd densitate gi de o substan{5 puternicf.
11.,r',rlin ei sufleteascd se relevd mai ales in dragostea pentru
f r rll ltomanul Mara este, in cea mai mare parte a sa, Lln romall
rr,,tr, , iirr scriitorul se dovedegte un analist profund si st-lbtil,
,,,r,lrrcindu*n€, ca un cicerone atotcunoscdtor, in mean'drele
r,rfli.tr':1ti rrle eroilor, Drago,sten Persidei e de ttqr dramatism rls-
2s5
 coli"vor, ca un Sarpe care-o frdmlntd qi-o ehinuic, rnornentele
inefabil6 rnulfumire sufletcascd alterneazd qi se amestecd
anxietatea rnistic5. Nimeni pind la Slavici n-a descris d
in tot ceea ce are ea dramatic, grav, cu afita adlncirne qi vigoa
realistS, cu atita poezie. [.,,]
Prin Persida, Slavici reuqegte sd-gi depdgeasc5 dogmele
care au schematizat o insemnatd parte din literatura sa. stdpinirea
de sine, pentru care a militat cu indirjire nu numai in manualelo
de morald, ci qi in crealia artisticd, sancfionarea drasticd a celor
care abuzeazd gi nu gtiu sd pdstreze dreapta mdsurd nu se fac6
deloc simfitd in conturarea persidei. Scriitorul, care afi
de atitea ori cd ,,orice e mult stricd, inclusiv iubirea", dovedegtg
de aceastd datd, o salutard comprehensiune fat6 de eroul sdu. t...t
S-au remarcat asemdnerile persidei cu Mara, afirmindu-st
cd Persida ar fi ,,Mara in devenire,.. Asemdndri sint numeroase,
in primul rind hdrnicia, ambifia gi chibzuinfa : ,,Le gtia toate,
se invirtea cu prisnelul, avea pentru fiecare un deosebit zimbet
gi Ie fdcea toate iute gi bine". Nall ,,era numai bdrbatur nevestel
sale". Mai departe : ,,Dac-ar fi stat pind in zori de zi, ea tot nU
era in stare sd se curce mai inainte de a-qi fi f6cut socotearE
zilei. N-ar fi putut sd doarr.nd liniqtitd, dac5 nu s_ar fi incre.
dinlat, mai i,nainte de a se culca, cd nu in zadar a ostenit." NU
trebuie sd ne inchipuim cumva cd aceastd trdsdturd e reprobabild
in inten{ia autorului. Dimpotrivd, Slavici a considerat totdeaunl
ed orice om are datoria sd fie harnic, prevdzdtor qi chibzuit, gl
atit Mara, cit gi persida se bucurd de toatd consideralia sa. Am
ales inadins aoest citat pentru cd er a fost folosit de unii comen.
tatori drept probd peremptorie cd persida ar deveni
,,avard cl
Mara". ln realitate, personajul ,nici cd putea proceda altfel,
dacl
voia sd trdiasca, sd nu piard. Cu un sot risipitor, tard nici
un
ajutor din afard, atit ii lipsea pensidei, s6 fie indiferentri in gos.
poddrie. E neindoios cd ea va pune aceea$i energie gi
hotdrirl
ca $i Mara, pentru prosperitatea continud a averii. Dar const.
derdm cd Persida, mogtenind o avere respectabild, iSi va
ingddut
mai rnultd generozitate. persida nu comite, in intreg romanull
nici un fapt care sd trddeze, fie chiar discret, zgircenia. Cind ll
atrage atenfia lui Nall cd risipegte, o face pentru cd, cum
ea, ,,nu se mai poate altfel". Am dat insd citeva exemple,
se pot inntulfi, din care rezultd o indiscutabild distinclie
teascS; ajutorul dezinteresat pe care-l dd nenorocitului Bandt
296
,l,,rlrlr.\lc accasta. Perrsida r-eprezintl o noi-ti Senelalie, mli sub-
1ll;r dccit cea a l'Iarei, in pnmui rit-'d pentm cir nu eLa constrins;l
arr lrr,altfel. Desigur cd Persida n-a ajuns sii-5i risipeascd avcrea,
1r,.rlr' liul ei va avea accastd srijd, dar a'rarilia, discutabildr ryi
l;r ,\l;rll. esie cu certitrrdine strtiini lrersidei.
I)lrL:ir existir o asemiinare fundanrentald cu Mara, aceast.a
,,,rr ,l;i in malile clisponibilitirli afective, pe I.inia matemitdlii-
ll l,rrrl, qi dragostea pentru Na!1 e a;a de puternicd pentru cd
1, rrt,lineste matern : ,,Parci-i c-ra frate, parc'i-i era copil, parcd-i
r r ;r r ul)t din sufiet". Nu lipselte, de.siqttt', serntimenttrl ocrotilii :
.* .r,, [i vrednici de lumina zilei dacir l-as piu'asi ;i eu cind
L,[r rl nedrcptiitesc". Dr-rpd ivirea pe lume a copiluiui, se vl
r, ,llr cii Ire rsida i;i conccnlreazl tot dcvotatnetrtttl asttpr-a accs-
lrrr:r l,ly1'1ri*..ntul este de naturi s:i scirimbe din temelii menajul I
1r,1, r,.r si voia-bun5, slima reciprocd ;i o ca.ldir alectivitate inv2i-
l,r,', ,rrnrinul. Na{1 devine alt om: ,,Prin lini;tea noplii se auzea
rrr, tr,l rlc morfoieald gingala: copilul, irnbiri"irt, infasat ;i asczat,
illr',, olrit'ci, lingit tnema lui, nu dormoa, ci i.si Cttsese millile
I'r lrr;r si-;i sugea ptrmnii. Inima lui Na!l se slrittsese si mir-rtea
l',' ,,'lrrnrin:i deodata, parcd toatir n'oa1.rtea ar {i dolmit, si n-ar fi
r,r rrl lr:irrlura in nchii h.ri." Fa!d. de Persida iqi scirimbd, brusc,
,,, ,t,,,r'tilr'(,a : ,,Ii ela adeseori parc*o pier'de, parc-a pierdut-o,
l',il, .r rru mai e nevasta lui, ci numai mama copilr.rlui sdu. Nu-l
r!.r, \'i.(l('il pe el. nu-l mai bdga in searrtir de cind avea copil, gi
1,. rrr..rinrtil€ se schimbaserd lucrLrt'ile, incit ea, care-i fusese mai
t,,'r,nl{,('a o slug5, si-l fdcuse slugd pe el." Aici i;i face loc, in
lrrrrl v;idit, conceptia scriitorului dr"rpd care copiii sint factorul
F
'.rlrirl si necesar intr-o ci;snicie.,.Nu existd fericire in casd daci
1,1, ,,' ,, t opiii", afirmase Slavici adeseori, intr-Lln sdndtos spirit
fr"puli.r'. Nu ptrtem insi, in acelaEi timp, sd trecem cu vederea
lo1'trrl cii afa cum apare tratatd aceastd idee in roman, ea este
t'.,.1,r. Itvident cd un copil este in stare s.l salveze o cS.snicie
1,, ,l',.tliimare. Dar generalizarea acestui lucru duce la schema-
r: ,il Iit lrimbarea spectaculoasd a unui om aproape descomplts
' N rll intr-un sot de o afectivitate induio;itoare este posibild,
.l.rr lrr.lrrria demonstratd mai minulios qi mai convingdtor. Scti-
ir,'irl nll incearcd s6 demonstreze, pentru cd el i'lustreazd o idce
,',, I rlrzii;'r, reiigioasl : noul-nirscut va ameliora prin simpla alrc-
,.1,,. 1r;illhrl sirvir';it de bitrir-rul Hubdr, a cdrtri frivolitatc .'l
t, ,,,lir. nronl'tea unei fiinte. a mamei ltri Bandi. Moartea sr:
tsri,i r.' I plin crearea vietii. Nu e suficient insir. Moartea Reglrinc,
297
 urtnatl de u:nilirea lui B:rndi, fiul natur-al al lui Hubir
la rinclul ei, moa.te. I{'bdr va fi u:is de fiul
injosit. Numai a;a se inli1.urd, definjtiv gi total,'erccunoscut
blestemrrl
apisa asupra tinilr-tlui Hubdr, qi inlelegem cd de_abia de_aur
i;:lai'te va i'cepe fcrici'ea familiei. o fcrir:i'e care a ce.ut jer.t
gi poate de accca cu atit mai durabild. Aceasta este, a5a_zic.in
jrslifii a:'ea idcolo"ri.i a finalului cir!ii. Daci ne gindirn bir
insii, acesta'est.e ;i cusulul ei compozitional. [...]
Persida;i Nall sint, de fapt, per.sona.jeie care intri in alc
tuirea cor-ifli.trrlui c5r'!ii, Mara apr.oape r:a'r 'nu-I influer-rteazi t
nimic, inlr'ucit ea lasi lucrurile sd decrrr.gir oarci,um in voia lc
['I.-rlt mai amestecat in confrict, prin manifc'st;ir.iie sillc violer]
fi.c;ii, li'iltd seama de aprehcnsiunea, fie si irtr:onstie'tir, a
catulLri, cste Htrbrir cel bitr:in. EI sc dovcclc;te mr.rlt
.czis
lt ideea de.ei.'criliere religioasir, gi atitr_rcli'ea sa 'rai a'e o i'fl
'eni,ii ncgalivi
cousiclc.r'abila asupla noii familii. pina la u
zclr-rl de catolic ejie salisfircut, circi nepotr.rl va primi legeri
i'sd
'-a'e unorinfapte de viata
f'iubair gener.al substan[d, indivic]r_talitatea sa rr
estc rezullatul r.ascolitoar.c, ccr.c sd ati
zorte su,[Jcl t';l.i adirrci.
Un pel'sunaj lcaliza[ cstc Tr.ici. De mic. ca si sora sa,
dc.[ine;te o indiscutr]rild per.sonalitale. Ca gi persidrr, e dirz
iucipa{inat, la qcoal5 se bate cu elevi mai mari ca el 9i, clr
dr''tr nrt lisligii, intprrnc toidcauna advc:.salrrlrti, tr..,zirrcl lcspcc
si leaurl cclor din jur. Elev fiind, cit timp a stat in genun(
pcdcp.sit de dasciil ite nedrept, ,,o singurd lac,.:.imd nu i se iv
il o:lri". Degi ,,carn motolog !i gurd-cascii.,, umblind mc
nruldar si nc,tlijent, tlczi';te admir.afie plin con;Uinr.lozita
eorectitudinea ;i litbdarca pe car"e le depune in muncii. patru lrr
a luclat la o bland de miel, dar nici ci se girsea alta la fel
fiumoasd in tot tilgr:l Aladului. Cu un lond uman de o d
vir';itd candoale, c1 r.ru price'pe nimic djn vicleniile ;i tertipull
Illarci, care ar fi dorit sd-l cdpdtr-riasc;i cu fata lui Bocioacd,
gi prin rnijloace care exulud scrupului moral. [...]
Tlicd mcr',qc in Ycrbouc pcntr.u ca sd nu se ;tie melcu da
la Bocioaci, de la care lllara imprirmutase o sumi rJe
cu ginclLrl ascuns cd banii tot ai lui Trici vor fi prin cdsdtor,
cu fata mestlnrlni. Tricii refr"rzd insi, cr-r aceea;i candidd in
palinarc : .,An'l, zise el, s5-mi rdscumpdr eu, ca s:i nu_mi
poatd arunca nimeni vcrba cd m-a cumpirat cu bani,,. Ca
Fersida, Tricd seaminl cu nrama sa, dar mai ales se cliferenli
298
(;r,rr.r.al,ii1e rioi mcr.g spre intcgritate mo'ald, sugereazi. cl1 opti-
rrri:;rrr, Sla\zici. Clcneralia i\{ar.ei, mai ales ci] eroina ela in situatia
rl,' r'iiduvir, tr.e"br.ria sti agonisea*sci, si ci;tige competilia aprigi
,i lr.miloasi a existenlei. Cea a copiilor ei e'a ct,cmaia.a a**
rrr "('|nr mai pur existenfei tocnrai prin efortirl de rnoralitate
l.l.lrr:a1il. Nu e vorba, in nici un fel, de un corflict intre gene'afiio
r i rlt' . continuitate imbogilitd cu seirsnri
etice, pentru aceast:i
' '!r'lrzic plecieazr i'sigi putinla cdsdtoriei intre exemplare
,
,,.rno tirlind de nalii gi religii diferite. Este intiia faptd indrSz-
r",rlii d(' accrl [cl, dar puiem ulor presllpunc ci persida;i Naflarr
rl' 'r'lris o nori-r etapS in relafiile dintre oameni, Fdrd incloiald ci
i r'rr('r'iltiil Marei 5i a lui l{ubirr n-ar fi acceptat, la vrernea
10r,
.,rlr rri.i o form.i, gestul pe care fiii lor il intirresc prin
sacri_
l, ,r (iur,ercase. Este sigr-rr: ci ncpolii lor vol -gisi ci asemenee -
., rr, :;1ut fir.cgti. prejLrdecdlile vor dispd'ea a.if"lff r,, iA;irJ
' ', rf irr larg desfirgurdrii sentimente]or fire;ti ale omulni, ideii <ie
',, r'rr.ilie|e qi toleran!"l. pent'u care slavici a militat totcleauna,
L,rrismuI r'ornrnrrlrri Marc estc u.n cli' virt*lile sa]e frrnda-
rr " r1l.11lg, qi se*surile adinci ale ace stei
opere sint deosebit cle
, i,lr,ntoarc cu prirrire la personalitatca nmani a lui Slavici. [.,.tr
t',rroscif lor- temei'ic a,l viefii, Slavici rcalizeazl in l\[ora ta_
l,r,,rrli rlc o lTr.arc auteniicitate, in cale se mi;cii personaje metno-
r il',1r. intre care unele dezliinluie encrgii rnia;e (Mala), dovc-
'l , pasiuni puternice (per.sida), sau afirml un foncl rnoral irc-
l' ,, ;rlril (Tlic;]). Dete r.miuur.ea socialii a eroilor, fixarca 1or
r , .r'()lsii in ipostaze carac't,eristice categoriilor pe carc Ie rcprrc_
r"rl;r, inlluenla pe care cadnrl gencral uman o exerciil asupt.o
rr, 1,r1'- formeazi o altii laturi de rezisienlir a rornartului. Da:.
I ' ;r, r'l.qi tirnp, trebuie subliniat faptr.rl ci r'rii cli'tre c'oi slni
i ,l,virlrralitifi putcrnicc, nu exprimi rneclia categor-iei rrma'c cle
' " ' rrrlrtin. Dacd lViara este, in liniilc ci gcrcr.alc, pr-r-rclirsui
' ,lrrrirri in care tr6ier<te, cr.oitrdu-;i atnrcle existcnfci ascmeni
. ,','l;rlr'^ilor ei, qi altfel ci p'tea s.i fie, pt,r.sicla si T'icii,
Lr rr jrr] dcsprinde de meclir-rl 'ici ior, il riclicir pe trepte rnai inaite
't r'rr;rrritate. (Iocln slauict,.Bucuresti, Editr-''a pcnt.* Iir"c.aturti,
| ',, ' t,. ;i;17-361).
( :|,;OItCE MUNTDANLI :
Si in .l\{oro rcvjric pi'coilrparea
, ,lrrr zonclc psihologiei abisate, {inlljzindu-sc de daia accrsta
. ,,t',.r rpi'r,l.ir:li par.ci a nnui scriilor natr.rralist sau a rrnul medie
ll 299

],uilul, neobscrv:rt pinii a.,Llm cie comentator.i. se reai
p.i' u'mi'ir.ca clesti:.rulrri lui Ba'cii si al 1ui Hubtir,,.ind.
i:r y.raI.t.tr finaki a ro'lanului. Bandi, inlelegem ciil) ,ltimele
tule, este fiul nalural al mdcelamlrri Flubdr ;i atr lteghinei,
urngn.oai.d de co'di{ie modestii. Crescnt la i'tinrpl.are, deoa
ir'larra sa nru'ise dulrd ce a fost pirrisilii cle Hubrir,. Bancli
e
psiirozat, nu un nebun din na;tele. (:Llm s-ar pirrea la prima
vec
;i curn au suslinul u'ii c.iiici. psihoza lui e .r.m.ar.ea tra
sunrenite in copilirie
- lucrLrri
slavici. De aici iclearizarea
nolate cu mare precizie
persidei cre cirtre Ba'cri, in care
se iluzioncati"r a o vedea reintrupal,ir pe mama s.a_ A5a se expl
cievotame'tul dc r'iine fali de ea, preclrrl ;i lare*t:r fald
Ilr,rbir. Ci'd tal.l sdu natural. o r.eiunoa;te pe 'raper.,sicla de n
sr r'ilre su-i vada leciorLrl, Bandi relraiegte integlli qocul psi
de odi;rioarr'i. l)ac:ii in pet.sida transpuse.se citiirrrl rrramei si
i;l r:opilul ei se rel,unoaqte intr-rut fel pc sine _. si cle ace,ea
l;riio.rd gindLrl cii llubd.r va rreni sir-si'adir'cpolLrJ: i se niz
ci se rra repcia clr:ana cla oclinioard. laiii pasajrrl : ..Ilandi [...]
'rlia la copilul Pet'sidei ca la un nou soare r.i:,Lsir:it p€ cer.
n-;i'tea lui puiea si inire ginclur cir Hr-rbdr.rra atingc copi
tlresta. Nu ''era illr iunlea accasta, peniru cliusul. orr mai rrr
alecit accl llubdr', cle care riiposata lui marii fLr.gea inspiri
tatd, carc-;i aiungasc'fecior.r-rl;i-i filusc pet.siclei atit de n
zilc amar.c..." Dc accea, pe cind familia r:c,unitit ..pcirei.ea in
Eandi se plimba r-reasiimpdlat plin ciri:iumii. Ii era palcd
sfir';it cu viata lui .5i-i veuea si sarii, si_l apr.rce de git,
omolre pe lLrbdr:, care s-a pus intre el gi sin.gr_rr.ii oameni
care-i avea in lurnea aceasta.,,
Lllrre-i inleiesul de pinii acum al persor.rajului ? Cii in
cil .,adaptabilii" HLrbdr, persicla, NatI, Mara, pretrrm Ei in
parat;e cu relaiiv inadaptabilul Trici. Bandi este inada
obsolrtt ,' eI nu vrea sir se ,.impace,, cu Hubdr _ qi cu nimeni
cei ce i-au fiicut riiu cindva. Din acest punct dc rreder"e, Ban
d I,lvident cd, prin crearea 1ul Bandi qi prin rolul s6u ln
e cel mai ,,romantirr., e.rou :rl romanului. ($i nu ir-riimpldtor psih
naXi;tii au identi{icat tempcramenlul r.omantic, prin defini
irladaptabil, cu tenrpcramenttrl sthizoicl. ascmindtor cu al aces
El'rncll. atit de e -rart croscris dc sravir i. schizoidia este inadn
300
I l ,,rr iurpinsd in antitnite coridilii pind la o stale patologicd.)
r rr , tn virtutc'a acesiui inteles, cartea se incheie cu o crimd de
r , uttrri c:urat psihanalilice. F{r"rbir, ca s:i-Ei corecteze toatc
rr
\,',lrilc gre;eli, dupd ce-yi l.eculloscltse nora, vrea sd-l ia pe
ll,rrrrli cn el Ia Viena ;i sti-i faci un rost .acolo. ndemnat de
l','r'rriclr, Bandi aparent accepli, insd minlile iui, numai cu
rrrtllrnilen{e a.lezate, se tulbr"rri iar la gindul cd se va despirti
rl,. I't'r'sida. acost subslitut tirziu al mamei sale. Iatd pasajul
Jrrr;rl ll lomanultti. La intrebarea asllpra motivelor pentru care
llrlliir vrea dit-r scttin sd-i poarte de grija, ac'esta rdspunde cA o
,rr r sl)und mai tirziu si cA e destul sir ;tie deocamdati cd nu are
1,,, irilneni in lume mai ap.roape decit el: ,,Ilandi se dete indirat
I rr"('l)u sd ridd pe rinjiter - Ai cltn<.rsclrt-o tn pe mama ! ? in
tr,.lri cl, ridi<rind mina. O Stii l? lti aduci amiute de ea ? ! - Da t
r,r ,prrnrie Httbirr clt capul plecat. Nu-mi mai spune, ci gtiu t
glasul inabufit.
-
Mi-esti tiitir, I-ru-i aqa? ! - Da' t
r".rr l]:rndi cu
t, zi.;e Hubi-rr apropiindu-se de el. Bandi il lovi cu pumnul in
1i,,p1, ilpoi, crtprins de un lel'de turbal'e, se ndpusti asupra lui
,, I rrrrrlci de gitlej, ilrcit cirzrlrd amindoi tttlul peste altul in mij-
lr,, rl casei, Hr-rbdr cu oclrii inchi;i ;i -fi'rri ca sii se mai apere, iar
It,rrrrli cu genunchii pe pieptul tatiihri sdu, rizind qi apisind
rrr.r'r:rr. citit vreme mai simlea raisuflarea in el. Cin'd Persida
,r il,ri(llis in cele diu rtrmi u;a, ca sA vada ce fac, in casd era
l,trr"tr'si Bandi ridea inainte."
I'lsajr.rl e de o tinutd tipic psihanaliticS, dar, firqte' nu se
l.rlrrr'o la atit. Sfir;itul nipraznic al lui Hubdr, intr-un moment
, rrrrl toate apele plreau a;ezate in familia Marei, a cuscrului
,i;rrr ;i a Persidei, aJ'ate cd ,,liniEtea" (capitolui final se intitu-
lu,rt.;i Pace gi linigte) e un eufemism tragic privind sensul ge'
r"'i irl al cursului existenlei, unde niciodatd nu se $tie ce sul-
I'r rrc poate aduce destinul din afard ;i din noi. Logica tenace a
l', r''ri<lci potrivise toiul intr-un chip cum nu se poate mai ralional
1,,'rrtlu toli eroii angrenali pind atunci in conflict' Bandi aduce
trr'.,r r) roud erup{ie a irafionalului, care reprezintd - in ronran"
,l.rl si in planul vielii de aievea - fala de umbrd a existenlel
trrlirrite si, implicit, o conditie a devenirii ei fdrd sfirqit.
il, trrnrea romanului, Slavici urmerea scopuri curat etice, privi'
t,,;rle lr brtnele Ei relele raporturi dintre p5rinli Ei copii. Ciud6"
1,.rrre, insd aici ca Si in l\toara cli noroc e cd urmdlindu-fi
- -
301
 gind'i etic prestabilit, Slavici 1_a.documeutat
dc aiienale vdzut foarte modeln, parcri prin 'imito' cu lln c
prisma psihanaliz< (lr.'ilica liter;rrir r.'orbe;tc adcsea despre,,fresca socialiit., din
$j aici marele sdu tarent epic a cor.ectai fericit ceea ce sravic
teoreticianr-rl qi moralistul gindise plecar. llrtr'rr si p.oblerna rneriLri sir reli'i ale'{ia. cir'pul cic obsen-ajie
Cu alte cuvinte, sin *; 'r, r'iilor:ulrri sc lirlge;te spatiai in r.apor.t r:u cel din .,novelclr.
iu fa{a aceleiali polemici pa.adoxale intre
purd gi imixtiunile moralistr-riui _ poleruicdinzestrarea creat( rlri, lrrrpor", itrsir tdri:r a depiisi grenifeic djn pd.rlurcarx.c. ncliunci]
ce dd un relief ,,'tlt'sfiipoar:i la Lipova, Ili.rdnir gir r\rad;i nunrai episodic qi in
de singular operei slaviciene. (Slcroic i necunoscutal,
Iitcrala', an. X\,r, nr. 2J, 6 irrnie 1968, p, /.) in ,,Ga
rr!/uL*q'{" rtr
"u 'rl;rr';r iiCCSi€.i zone geografice. Currintnl irotirL.ii.or i1 are in r.o-
,,, rr lru ,,frescir socieLlir", in{eleasi cn r: cupriuclerc ii t,ii, tniti rnnlic
, rlr'liorii slcriale de s-iir ptrtea iotrte
- 5i clilLr.-o zoniL gco-
-
Acgiunea rolranutui r' , r l i.ii cit nrai extirrsii, ci investigirrca in aclincir-r-:c ir i.lc elciirqi
,-r^,,O;..YitT.CMnNtUC: Mclc se pe l,r',1i Jy6' caro an3 intilniL-o, insii in aLl, stadiu dc qi iri
revol'lia din 1B4B in timp'l clczvr_r.ltarc,
T$i1^dupi
(1850-1860). Intilnim
citeva referirt, ;; ;; "fr*rrtl'rlrutff
#|l t,"\ ' ritirile s;iir:;ti si in rornanul ftirirncsc.
ente pentru incadrarea acliunii rnurre, insd sufi l,rlrnea zugrinritii r-le -Slervici irr D{aro cste cea a or:rSului
larul din Liporra, face in tirnpul
in aceastd epocii. Hubirr, rnd t' 'rr',ilvrinean. Viaf,a rneseriaqilor., tradifiile din bresie, rnunca in
avele". qi-i merge Ei mai bine
,,.""orufirliii din 1848, o frurnoi . rr lii'r'ele megLe'gugiireqiti sint tcrnc cre se.intilnesc gi
dupd revolLrfie, cind ,,beamt in lilerslurn
esle irus ,,la merre cinsre.,. Un au r,!,r\i't',iill)i. Erns;t Theodor Arr-radeus }.Ioffmann (17?6-182:-) cvoci
S::j,1t"11?,,
Corbu, nobil de Carpenig, este inchis erou, Anc i,, lr,rvcstirile sale Meisler Flott, Nleister Johonnes Wacht mai
,,r" irn.Orr, ;;'.,f,1"ilH:: Ei
,'!r ., irr Meister il,Lttrtin, tler KiiJner nttrl
,,nirnic,, in anii 18i0.r860. ruai impor:l st:ine Clesellen, incl ta
,flij ::_'":j-:"1:::,lr:"
tante sint, fdrd indoiala, info''atritr" il-;;;ii"i"r-i'rrt"ii"u 1.,,,l)'tul secolnlui al XIX-lca, .viafa acest,ora, alcgerile clin brcsle,
d":o.." ruptele pen rru u"ui"or"u rtajiei.,,Feciorii. ! !'|rr(,'r in atelis'.e, inti"ecer.ile intre caife lrclrh'.r obiiDcr-ca mi.inii
din Transilvania, dugi in,,c;ilirnie,., r.rr" -A""r"',r,,'tuo:"
:lo"-::-:l:-:1,!i t' I' i iltc$[CrU]Ui,
qi Vene[ia" despre Giuscppe Cialib:i]di (1g02-fBB2); ;"j:;; l,lri:.;1.i. rrpr:opicri izbitozirc iltre lumca oraSului cli.
J\{cro ;i cea
gdtea ,,sd-i adune pe itatieni care se Dr( a ,,,lrrlui, clescrisii in ,,nor:cle... Viala fireseria;ilor se clesfitEoarir
,ub or.r.,"'ir-ra:r""i1r,."';;;ri; r,,,,,r ('(,i.1 a eroilor din por..r:slirile sate;ti qi roilranul
imp:iralu1ui.,. Slavici se referd la pregirtirile i liriincsc, in
care premerg eveni r '"lrrl unor legi nescrise *icirieri,
mentele din 1B59. ,Se vorbe.Ste
vorhesio tot rin; Ei
rnf aici r^ legilurile
o; de r^^.:,"- lui Garibalcll
. l crar stator.icire prin traclifie
cu Lajos Kosuth (rs02-18g4), precum 'i rl,'lil care i'qii nu trebuie sri se abatii. comunitatea rncseria-
9i de'generalur Ractetzkvr iil,rr .ril('puicrriic zguduitii, ca qi cea firiincascir din Gulo satttltd,
ln -car9 'ustriecii igi puncau mari sperant":';;;""; +:ff::i; r'ri, r'ril(irrcr toc:mai a acestor regi nesc'ise. Iubirca persidei, fata
l1l:llul, ,u" Radetz) (1266_lsiB) iniepline;te intre tB4e_1s; ll"rr'', J,p61.6:rcil ,,tulburiu:i.. in lunrea mese'ia$i1or, (:uln provocase
fur-r<,{ia cie grrve'rator. gene.al al
r-egtit,iui i;_O"r* 5r ftrl'|it('il N{.rtci, din Gura saturui, in cea silc.scd,
se face cunoscut prin asprirnea """"ir"i viziunea
cu cil.re refrirna mi$ciirile
tionare. Lupta poporului itali;rn pe.t.u ;;iil;'il;iiil":i revc t:' r ;r s.riiio.*rlui nu se scrrirnbiir, dar tabro.l care rezurLiartis-
este
r '' r r rltrrl. ckrlr"fei.d .onra'Lrlui o primd
din 185e, de'ra r\,raee;ia 14 iuniel solr tr.iisir,r_rrir distinctivd
*i"ii1 (24 ::l:l:ro"rile
iunie) in care ,,c'tanete.. austJece-J;"r;;-;:;;"H: si ,,r,;r utili i'rpor.lirnld
- confllctr-r1, crre apate, in r"aport cu ccl
:i]ro ,,rrovclc", ca o sintczd.
1il::":J:":_,;,,:i
afld'r, splq sfirsitul 1,.::luh.nl,,
_ partrcipd la aceste rupte qt 'r"
, 'tt"ltirr dc g.spoclar, ca in nu.vele
confrjctul djn Mara are ra bazi ,5i
, i'l,r,f (rn('o ;;i ciocnirea cle intcr.cse, 9i
rornanului, cd iusese'i#r'i."u"#";: inegalitai.ea socialii, ca in
tn"t:.,^1" P.".bi $i zacea acurn i.rtr-un spital din VeronalT ca in Nlourg, clt noroc, gella-
, ', rlr.Jrulcrera banului. Con.flictul se clesfaqoarii, pe alti parle,
Slavici revine la aceste intlmpr;,ri, pet.eJrite
, tr_riri'll?,: i" I rrrili., dar gi intre {eLn:ilii. scriitorul trateazicleaici o tcrrrl
si' i"*ne{irea meseriaqlol !r ,,r.r'r'| r'i..ulafie in literatura uniYersalit.
l1l';1":"t:^:l
arirdani pentru-: Garibaldi 9i ,,mi"scdrile
f::,.i:l::risticd """ta clin Lornbardia
gi din
slavici igi construie5te
.rir.lrrl si pc deosebiri de neam gi con,fesiune religioasd.
Vone[ia" (Lumea prin care a?n trecut, Bucure;ti, Scri-
I9J0, p, Bl). i ,, irl rru lir(.c itcum prima incercare de acest fel, un asefrenea
,'irrr I :,lii irr ate'iiri sa gi ir: t'agedia Gc,spor
Gra{iani, publicatd
302

303
 cu lrri .{lc(icniu,':t;ii i:r;iitlte. C-o!ti.i;c.i'} t:rit i'si ,,.,Ilui ro1]finut de viafii. nu lrebuie s:i insele. tsocioaei este iip..ll
preeiiCcrc. i'
r:r;.airit ;rc.io,
plilr.r icicoiogic eii el si l.i. ..ir;co.porat.,
.1.::rrr'r 1,,,IrrclIr'ului mai |r';;r'ezentativ din roman 5i ailior.itatea s.li_0
piesil 5i sub rirpo;.iil1 r.cillizitrii .trtistirc. , rr'r'r'jlii Du nur]r:ii acr:rsii, ci si in breasltl, ca statrosr.e trl cojoctrrilor'.
Conl.ljctul cle nali
litate si rcligjos es:c in hIorcL uuui idcologi.,, linele pers()n:r,ie sinl apropiaie de e,roi clin alie scrieri, aiit
;i Anrl ," lrr;;;;
in insiigi vi:rta l*r'ii pc cilrc o zug'i.ivegtc. SIarr:ici publicii ,.rl) r'irpoi'tnl ..biografiei., lor. cit;i aI locului pe cijre il ocupi it
l\4r
in anii :icliunii r:t.rrroriiltclisle si fclul .urn re_zclv:i r,irriur. Bandi este copil din flori, c:l si pupaz:i, ciin pddureonca,
co'tt;cr
romanului ne dii clrcpiul sir susqi'crn cd a ri r';1 5i l11gsi;1 estc pus si. riztrunc pitcaLe aie pdrin!ilor.
u:.r'i-rrii sd. ofcre
pikld d:n carc' si se sco:rtd .ua,"rril"l. invitilturi, (:ind sllslinenr crii pelsoutljeie din Mcrn sint <ronstruite cu
cileva cleccnii n:iri i r:rinte qi in Cttt<:il.e rogii. c,urtr flcuse t r. rurleil artislica din por.esLirile sir1.c'sli
Crici 9i in Mc ;i rorrtanul ii-rl:iincsc llu
slavic;i esrc Lrn
"lufrr'rdrer, ca de. irrtfc] in intleug,r sa actiriti tr''r(lclr di' vede.e laptul cd sra'ici urnrirelte si o ir'bogirrir.e
scrii tori cellsr:;l. ,r til>ologiei. Hubiir es-le un asifel cie pclsonai, unic nu Du'}rri irr
Aselniinirri izbitoare se llc sirnfite inire,,\4nra
anierioarc alc lLli Slai,ic.i si in prilin{ir 5i serieri ''|rritn, ci in intr:caga oper;i lilerarii ar lui slll'ici 5i cI rcpr.czink.i
Lizi,,rnontiei personajelc trrrrl rrrcseriasului ge'nan, c.re se dcsprinde de cornuniilLica
i{ara nu cStc, ca personlrj. o api.rr.i{ie cfr.ii:r,atit rr.rtiorr;rli.'i si se aquzii in sinul altcia. Condifia care se pune _.si
cle n.e,trlieptatir
cpela scriilcrului, c,urn se
jumdtirtc mai iniiinte, in lltrtlttlea-susiine gi o inti)nim (,Ll un deceniu rrrrrr';r de altl'el consli in:rcoldar.ea posibilitri(ii si pracrir:e
.l-qit:itii. -
rr':,1'r'iil. Sentiruentul
Lenca r, n crr i.,;, p..*p*,,;; "o*1 ;#-'*;,i'rli;':l"l.r:;:ff
Ne re.l.erirl). anurrlr, singur;rta{ii il ciri.uie, desi corrrunitateiL i*
i ' , ,rr,' rr inilai, ii ari,riii ccjil lltli lar:git ospitalitlte.
c'r:r'acter i.rirniie i, (iiriiir clin ,4zrocrrc ('LL 'I
17.,t'AC. pCrsc,'irjul nu csr in Mara ;i personaje r,at.c sint antir:ipafii riie unor
'lil'ir'
_to:ric accsi.cr,l, o pasi.i.lir 5i to*nai aici ni sc crezvirluic ar
cu r rrrr rlirr rornrrnelc de rnai tirziu ille iui slarrici. .fi,icd.
scriirofurui' biLiaiul cl:rt
Inciivicl.aiizrlrc,:L se rciirizcrlzii pe'Jrc coorirona l,r rrr.sr.r'ie si der:enit:lpoi calfti, este dinlrc acestin. $i el parc
iu un rie *ia{. l'ult rrr.ri bog.t. Tr.t-isiiluril Irr, r lrrrr-.nit :rni in ;ir intr-n virsiii, r'tr apoi, brusc, s:i trcacii Ia
ca persuil j. o constitnie contt.irslul dintrcdominanti
if r:rei"'tatcr:ial
infifisar ur, rl{)irIe; ,sc}rinrbiirile sint asa cic rnar.i 5i aga de llea$tepiaie,
cc*
ii.zici ,,ruuicrc rnare, spi:itoasi'r. greoaie", ,,cu obr;rjii birtu!i Il, rl lonsiituie plilej de uir:tir.e. pcrsonu jul t stc pe nedlcpi
-
::r;rrer de ploi gi dc viut.,_ si
spiritul treaz, tr r', ui ( u lcderertl, clcsi nu incxpiicabil.
r'i capacitatea uinii,orl e dc irclaptirrc Ia ce1cintc,Iigen{a rnli
practi
ncprev;-iz tli'cil realizlle a illtei Iui sltlit.i o consti|uic si ir^r 1t4rrro,
;.il'ua{ii. Portreiul mor:ll al ]\{arei , ur)l o cunoasle'rn 5i din ,.novcle", clescrierca
este prczentai in prin: '.r
n*li jl trasdturile funclanrentale qi pcrsona.lulinc:i nu are ..c
'r iubirii. iisie
irr'.r','r:ii11l de obsei.vat ci gi per'tru ortigenii lui Slatrici iubircrr
iuFe'. Ifirr:a acfioneatzd, spre deosebire 'de ,". ,' 5rtttrtii, clesiirt, t'e fi-e scris. scena in care N{?rra ii tirhnitcclle-
Ghifir , din Moara
t;oroc, in co'clifii de viatd norntalc, l', r',irlt'i <icf. sub c-'ar.e stir desti'ul liiinlci u'-ra'e este, in accst
si nrr eslc donti'ati de Il
ia acesta, ci ii;i e-riercjtd ea, prin rnijlor.irca banului, ,', rr':, l)r'inlre cele ntai caract,erjstt'c^e. .slavici
asupra altora. Mara are domirra! nu csie ccl diniii si
6i ceva din tr.tlsdturile de caractcr a r,i, r :,i'gtrrul scriitor de la noi, c:rre doscrie iubir.cc
iui Busuioc, din Fdelurectnco. Broina lui Slavicj astfci.
nu este to t tt.li:icie llirdulescu, r.u Sb,r.dloral siru, t'cbuie ncapdrat pc-
li.nr:l a'aruiui di' liter'tura clasi.cil si nici ,,', r,rt, (lupi"r c:urn nu trebu.ie pierdut clin r.edo.e r-rili
al ci-r'tiitarului- IV Co;buc, cu
)l.ie cd:rurrai prin ban iSi pulea iniilfa spi|a in ier.;rrhia ,,i rr, .r rlin ,.iciilele" salc.
socia
.hcsliur-:c cc. nu inlrtt in socoiclile u'ui ci.inirtar. liorl;rncierul dcs<:rie insl iubilea, c:um face si in,,norreli:..
IJa'ul nu este
:i"rica llrj Siavir:i scop, cit mai cui.ind nzilloc si n1 aycrc:l r ' r r,upl'cr)-la proba in r:erificarca tdriei dc c:a|llctcr. Nnil si
.
ce
s:.in.g€r intereseazii erau in Lipor.:6 ;i al{i oarneni nruli r t', '.111 1 ;rn, irr r.o1ul lndr"agostitilor, rruLte lrrisitturi conrune
bogaii - cu cei
- ci desfdtur:lrea spectaculoasa a unei energii cu di ,1,,,
'.\:(,1c, cl.r (,L1r.ba rrietii tror cste'lla. D'umul lui Nafl i*
h);li :r Ii inepuizirbiie.
",!r .,,' irscai,i-'rnii, fie q;i pinii la un punct, cu cel al l,.ri
l"' ! "\,r). dirr Prielrre.nca, 'ticar
gi sc:ii;i;:'ba'c:l 5i c'rriar i* biografia ior irrtr-ir erernenie
L.irr.e s*;r produs, pri' utilizarea, in individuali . i"1r' l()) go\:i't u;'biii (.in(.i :rni Ia
lcolilc ciin .-\rrrcl, clar i;i
304 305
 lntrerupe,stucliile fi se face plugar. ca tatirr
r,rrrranului capacitatea emotivl $i-i asigurd si pe mai departe
sau. Na!1 f'ecv rlrrlabiliia-rlea in cimpul vast al rornanului romAnesc.
teatza qi el, tot cjnci ani, gimnzrziul
din Timigoara gi-gi intrerr ItIclc sc intitne.5te cu,,notelele" in tare Slavici desclie saitil
si,ttdiile, spre a se face micelar:, ca tatirl ,i".';;;;;,J^;';j
sa-;i inte'reieze familie gi d'ama sa se corlsurni ;i prin etnografie:. Ocupi qi in roman un loc irnpor-
lr';rrrsilvirnean
inainte cle l;u)t descrierea de obicciuri la culesul vjilor in par{ile arddane,
t9r'ie, nu se inlimpli in rotnan. Nafl i*,i.teaza. in r,ta
r

_curn ;r ccrernonjalului la prornovarea in bleslele megtequg6resti, a tir-

ca ;i Io.gor:an, pe cdi i'tortocheate, fiind un caracter slab. Err gttlilor in care ,,mai;lrii" iqi expnn ,,rnar"la", ,,Verboncul'1. Unene
apare inainte de a o cunoa$ie pe persida olriceiuri au d.ispirlut in cursul vremii. &Icro nu este in intenlia
un tinir harnic, pricep
in tneserie, dlstins. Iubirea duce ia i-fr""afi""o lui Slavici un roman isloric, curn sint ,,nara{iuni1e", . q:rpdla
tqli, dar ii surpir voinfa de a se rnenli,:re pe o'iejii sale sufl
linie egati irrr;r isloricilcla, (urn nu ilu rnulic sclicri prctins lstorice, plin
cotnportare. Tlecerile dintr-o extrem;i
in atta constituie, de fa1 ztrglirrirea realisti a socic'tai!ii transilvinene de la jurnAtate;l
insii;i viafa sa $i ele dezviiuie o ruare instabilitate olului
a sr., 1r'ccut.
li!:",::|:"" il.y:ji" cit in fonnar.c:r tf,riei d" "ara"te.uil
joacri rol Moro este un rolnan ,.rnodern", nu utit prin problerlatica
pri^cipal condi{'iile sociale. Acurn slar.it--i "n"rl"r"" r.,rtiirlir, chiar dacd se descrie ora5ul, cit mai ales prin ntodul de
sa derlonstreze
alituri de condiliile sociale igi are partea ei gi'ine
ereditatea. ir irrl'afi;a deslirre ulnane.
Persida o mof tene$te pe Mara qi ciisponibilit:i{ile l,ulnca rneseria;ilor este infdli;ati qi in Mara ca lu.me inchi's&,
energie sint iuepuizabile. persida se manirfesta, sale
incS de la intr lunl cste descrisd gi in,.nolele". Se ialgegte insd cardrul s,i trecelrl
rea in scend, protectoareEr fratelui ei rll lir r'ol:, Ia protin<:ie ;i Mara cste sub raportul viziunii ariistice"
Si rrirnine, pe tot parcuis
acliunii,-probectoa'ea cuirra. E.r iEi giiseSte
rnari fr;irni'tdri sufietegti, clar i'aata '."
ar-urr,.ri-ir.""il";i; l')ilrirn iirrdnesc (Ilauernron?Onl. I-r-ll)lea rneseriagilor este si o lurne
piedici nu-i mai poate sia in cale. Are cien_rniiate ir-l a"r";;;;;*;; ;r'rrtru sine, curn este qi cea ar satului din poveslir:ile sdteqti. Si:r-
in {inutii, e t ili sg apropie, sub acest aspect, de.K. Lnrnerllrann, creatorul
conltientir de fru'ruselea sa gi-i r:ir'i*
strrrin" J""*airi'",i r''rnrirnului lilinesc german. Nu ilustreazii, in adevil, njrnic rnai
Frac!.ica.te' de sofia lui Eocioacai. Intrir in porlretu). lrirrr.apropierca de scriiiorii gerrnani decil dcstinul lui Na{l 5i-al
pe cale le intirrritrr ri i,i eroinoi";'; ",;;-i,."
siru, inde
lllnt:l' trisritu'i
pdclureancc, ofcrd un
I't'r':;ldei, amenin!a!! cu pieirea, indatd ce ies din lunrea irrcl'risd
llry, clin- astfel de exernplu. persidr I ()l':igului de prolincie, dilr citl c sc su!r'citzd plin rcintoirlrct'ea
spre deosebire de Na:11, caruia
;";;;ii;,,';; irr r.ir. l3ociottcd si Hubir sint in rolul dc Hofscl-ru1ze, dar cu o
li di liincredele pi tirrie sd biruie toate iipieJicile.
::i"J: surpir echilibrul rnc irrrior.ital,e mult djrninnatd in,,provinciir,, lor. in rapo|t cu cea a
Crisirtoria pur f rri Li< u SirI)idiul lMoura ('u trot.o(, I si a lui ljusuior' lPdtlu-

j:i:::.'f.,'ltr,^ sufretesc, ao" i,.auta o invaru;e griji ttttn('e), bogdtoiul din Curlici. Mara insigi are trlsirturile .{tira-
::j1ij de farrrilie. Ar.c
viefii ;s-.1".
de biruit :ipoi ,r., ,r.,r-*,i"e;;il
diriei, ci gi nc.stator"nicia soluiui, po.rrll---p" ; rrrlol lui Il-nrrerrnann: ,,venerable et .matois, raisonable, ntais
r:atea destrd lrrlcli',dconorne jusqu'd l';rvarice, il est 6pris de la tradition
morale. I)elica[efca cu c.tre i;i inconjoald
ln fondul uman recuperabil a1 acestuia,--sint totu;i soful, incre 1rr' rlrr'ii la m.alotle" (F. Mosse ;.a., Histoire tle la lilterature a[-
miscdloar_e. l, nrttrtde, Palis, 19b9, p. 656).
Persida este persrnaj cle rornan in rnai
lllatre mi-rsul:j dec:l!
sinr schi{ate. curn a"itrrn, incii din A4oro Se inscrie Prin viziunca artistica in liniar por,'estirilor
1t:,,-",-:]:-:.^:"1
mele pegini ;i nn ,1.1:,,*""r"
se procl'ce, mai incolo,
,iliit:
pri*
'.,r1r';li gi inaugureazd, ca gi acestea * acum in rornan o
_,raii'i'.Jr" -
este.inriifi5atii pri' "
"i.,i et'o!utie, d;1,-;";;i; ,lrr'"( lic noui in literatura romind. Se cuviue aritat, pe de al1.d
::::,,?l:""j::ll1;j:::'o:l
desculld, zdrenfziroasd si nepieptd'ata. ca.e 1, rr'lr', cd de Ia Oberhol (1838) de K. Imrnermann qi pind. 1a
;;;;;;;:_r:"::i;:
picioarele oir.re'ilor..,, la f.ta care iubeEte
,lT1^l^.,r"t* si inf inBc r'rnsleinho| (1884) de L. Anzengruber, rouranul lilrdnesc ger-
barierete sociale, nationate "r
;i confesionar"
votatit, capabild de cele mai mari sacrificii. ;i ;;,"";"td;T: nr.ur nu inregistreazd alte succese. Moro, rornan {Srirnesc in 1i-
Descrierea iubiril rirrlllt' 3pf,1i11e tnai sus, rrine nurnai la un deceniu de Stern.sfeinhaJ
Persidei, spectacol al clesfiipurdrii energiei
inepuizabile, con
302
306
 gi nu sti rnai :prejos de acesta sub raportutr realizdrii artisticrr
(Iotm Slaoi.ci. Opera liler ard,.Rucureqti, Editur:l,A.caderniei
blicii Socialiste'Romi,lnia. 1970, p. 1BJ-189;)
ION ROTARU: Romanul Mara _ apdrut mai lntii
re\-ista Votro din
1B{}4 9i apoi in volum, in 1906 _ este superi
;
tuturor romdnelor scrise pinir ra aceastir datd in riteratura rom6n
,,inclusiv acele:r ale 1ui Dujliu Zatmfirescu, c:are
s_ilu bucurat
mai urultai simpatie qi pretuire din partera contempormnilor
ale lui Slavici gi chiar din p:rrtea poster:ila{ii pini mai de
'Tcza morald
- cdci,cste
s;'L apard si aici
corrsecvent cu sine insugi, scriitorul o
acun-r m:ri nobild si rnai curninte.
-
acoperitai, rnotivatir de fapte. sra'ici voieste sd arate cd dragos
cu.atd si mai ales iubirca copiilor, interneierea unei familii s
orice urnri. deosebitoare intre oalmeni apartinind diferitel
ni't,ionalitiili ori confcsiuni. Aspr.a si string;iloarca NIara, ca
i*dir.ril'icul ;i puti'cam sucitul r{ubdr iq;i inmoaie inimile
fala spectacolului frr.rrnos, lnduioqdtor, ai copilului copiilor
Prinr:ipalul este insir
- din punctul
teza este eo'rpletamente absorbit.
de vedere al artei _
in puternica senz.{ic de via
li aderr.ir. 'In primul ri^d, trebuie spus cd romanul &Iara este r
roman de dragoste, superior tuturor celorralte rorrilne de ace
fel din literaturtr noirstrii, de la Bolintineanu gi pinii la ca
care iese de sub tipar in clipa cle falir. Numai un cunosci
adinc al sufletului otrenesc
ajutat poate de o e-rperien{d
viatd zrr'ula : cirnpui cerceiarii- psihanalitice este aici deschjs _
'izbutit sd. realizeze atita poezie dintr-un n"rateriar .tit de prozaic
povest.ind cu detaqlrc, cu asprime, dar qi cu ginga$d
ingiduin
dragostea dintre fata unei precupe{e de peqte gi zarzavat gi
unui tot atit de prozaic mdcelar. E drept cd prozatorui
f ,,,lr,i.lalt, mai grav, al lui Bandi, fratele lui Na!I, citr€ va ajunge
ciazd de un. fel de rdslurnare a situa{iilor
a datelor consacr
;i
dc uzul indelungat. Demonstralia cd poezia se afld in oriee
Rernbrandt, ajuns sir:ac la birtrine{e, in lipsir de alte subiecte
trodele, picta .geniale pinze cu boi despica{i in .galantarele
Iariilor fdcutd.
- este
'lntr-o anumiti zi de printdvard insoritd, cind liliacul in
re.1te, fata lVlarei, ie;itd dintre zidurile internatului de la
girri{e, pe ulifd, pare un miracol al naturii. Nimeni
nu
cr.ede cd o asemenea frumusele de codand este copila
trenldroasa pe care oamenii o gliau incurcind lumea prin
din tirg. Un bdtrin privegte in urma ei ca la o minune,
308
r o;iia rtiia pt>ai,e' zrce : .,b-rurtroasa e serpoaicu !.., ,'L e ui sd fte
o;rlc ?'!, iar: fiui ei ;i i:l lui I:lubar. Niifl, tr increuren.it cu secure:l
dc r-naceldrie in mind, spre niira::ea u.t:ei gospocline care a$teilptA
( u (:o$ul in {ata iarabei. ilpriga rnat:xi, avind acurn destui bani
;x'nlru zestre, se gindegte s-c nrirrite pe Fer:sida dupd teologtil
('()drctulu. Fala nu s-ar irnpr:lrivi, dar dlagostea pentru {eciorul
rrr,iur{u,lui, ctrestul de tont de al.tminteri, firir nici o persol}alilate
t,;ru vreo gingii5ie oarecare, se produce ca fulgcrul. 1I adrnirasc
intr'-un fel de inirecrcrc sport,ivd, Ia podgorie, ridicind in car, pe
r;rrni.i;ag, un buioi mai greu Ei fata se topise dc criza erotici. De
;rliit'I, mui tirziu, in rrrorrrentele critice, Per"sida ii miirittrlse;te
lui Natl dr:agosLea in chipul cel mai emolionant Ei mai sinrplu
i rr putinld, dezarm;rnt gi solernn totodatA, chetrrindu-I pe numele
lrri inireg de Lrol.ez, .,Ignaiius" : ,,N-am sd mi inspiimint, n-at-tr
h;r J'ug, n-arn si te pirirsesc, zise, qi-i apucd mina $i se li.pi de ct
.,.i fi trecu gingag bra{ul peste gitui 1tri. Ah ! uru.ri apoi ca dus;i
rn rrlla J:ume, cc irderncniior e gindul ci am sir te st:ot din intn-
,r,r\'('ul in care ai ciizut, sl-!i hLmincz viala, sd te scot, sd te
lrrr,rincz, s;i te riiid. Uita-ie la rnine gi ride, curn ai tis atunci, cirrd
rrl lrn intilnit pe pod. lgnatius I UiLir-te l"
tr';irin{ii se impolrir.esc clin riisputcri unc'i :rsernenea legir-
turi, :lrgunlenlul ultinr, cle lrnbcle pirrfi, fiind prejudecata iropu-
l,u'ir utit de pu'cernicil cu prirrir:e la cleoscbirca dintre religii, car:o
,,rrrrplicir in gradu! cel rnili inalt botezarea copiilor rezultati dill
,rir'nrcnca c:isitorii. }Iul:ar Nall insu$i este un individ brutai,
rrolcnt pi bat;iuq, crizut in cele din urmd la belie. Scriitorul pari:
n sludier, la sugcsiii naturaliste, un caz de ereclitate, adiugat
r,r 1i ucidd p;lriniele, adaus episodic intr-un final catn nepoirivit
irr 1rl;rnul general al romanuiui. Insi qi Nall, rnai urult incotSlieni
p r;riri n1ult firrri voia lui, o iubegte iot atit de tare pe Persida,
r u ('irlc fuge in lume, Ia Pesta qi )a \riena, cerlindu-se aprig, du$-
il,rrrirrclu-se, impdci.rdu-se incvilabil, intr-unul Ei accla,si dcsiin.
ti,r',lr.r'ca unui copi.l, ln sfirqit, aduce pacea in suflci'e,;i in chipu]
.' i':.tir \:cchiul diclon Am,or ontnia '""incit iSi aI15 cea nrai convin-
t'rloiu'c verificare. Fard indoiald, personajul principal al roma-
r,rrlrti cste Fersida, a$a cum Hu{u std tn centrul nuvelei Budulea
't,rt''ltii, caracicre surprinse in ptini nrigcare, la t'nornentul crizei
' ,r r. Irrc('ede rnaturizarca. lnsii, qi intr-un caz qi in altul, S!arrici
I',, r tl;i nresle$ugul cle a irnpune cu mare forl.-a prezen.{a perso-
r,.,ir l.r' sirle plin adut'erea in prim plan ii ptirinfilor, principnl
30s
 suport .li mijloc dc vcrificare caracterologicii. '.,r'ol.i o copiilor. AceeaEi mentaljiate lardnearscd o ftice si treacti
._ ca si Rudure. cer biitri* din .uvt lii csre ln pers.najrornan, Marfl u',;or peste sensibilitatea lui Trici, adolescentul aserltat de fi:ivola
un i.ctr
tliii precis 5i mai vigr-rros r,onrur:rt clccii-?ersjd.. Viicl'vi*i"acri n('\rilsiit a lui Bocioaci. \,Iolnentul trebuia ncapirat exploalat in
fririr nici un splijin, insii ,.nruicrc ,nr,r",-rpritons:i, greoaie ';r'opul punerii la cale a unei crisdlorii avantiljoase cu f:rta boga-
obrajii bdtufi cie solr.e, clc ploi cle vintii gi cu tului staroste 5i ptrtron. Mara il d;iscdlegte pe necoptul .fiu in
5i ea cantei, prin toate ,lripul cel rnzri prac:lic cu putin{ti, inldturind lnofturiie sentilnen-
ittijloacclc d(, cirrc dispLrrrc (prrtcrca an
de economie vecin cu zgirccnia, cit
,,*,n,li ;i ;,.;a:;;:,'*ii;; t,rlc i;i punindu-i in fa{ir realitatea brutali.
;ii o rnar,c inteligcnli practic:ii ,.Nu este singura rnnrrrti ctrre-;i rniritir f:ria dupd biiatul ce-i
bazal:i pe experienfitl sir-s;i creascii'""i
pe T
aJ copii, pe pelsicla Sl plrr<c'.'fine-o cu vorba pind ce nu-{i di fal:r g-o sa tri soacra care
r.icir.
'il lcme de tine Ei nu !i se urci.-n r:ap. Ir.ii, Tricir, beiat curnjntc'.
. Prozatorul a surprins cu ascufiruc un monlcnt social-istoric l''irlir e bun:i, {r'urnoasd qi cu avere, inLri in casd bund Ei, dacd
foirrie caracterjstic intrucil prirregLe riclicar-ea
ciale din oraqele clc pe_ valea l,Iure;ulrti burghczici colrer; r"ilr orn, faci ce rrrei din ea."
ila nu prorrine dirr rinclul mahalagiitor, c;L si clin cirnpia Ar:aclului. l)ersoniljul este sin-rpatic, gi chiar aga i1 r'ede Si autorul, cu
n:rLi degrabi din firlirnime.. De altii parle,
.lupin Dur_ui{,rache, ci l.,r;rtc cd il dezbracd nemilos dc orir:e urrni dc.idcalitate. E cltr:
lile sint de aq:r naturl, incit ascensiur.ea s"inbazuazd
Ardeal, imprejufri- rlr' lol, cir sub lipsa de rnenajarnente, in execuiarca portretului,
intrepiditatea econonricti, pe energie, r.-.,*"i rnai ;;i;; r,('irs(iulldc abil ideea cir averea acurnulati. pri.n stridanie gi chib-
pufin, deloc cldar. in acest caz, pe ;i rill:dare, foarte ;rri rr l,ii dii de;nrritate ornului :
lerlipurite polil.ir:e. Pe la mij- .,Nu-i rrorbl, tot N{ala cea .,'eche era, tot soioasi, tot nepiep-
locul secolului trecut, tilgurile ,U" ,"i"ouul
cimpie a Araduiti!, liurjrti-t,5i nici ca i-ar fi sezut bine:Lli.fel. Vorbea insu urai apaisat,
cum ar fi Raclna 5i Lipova, de ca.re e
vor:ba in roman, au cunoscnt .,,, i (,r'ta mai pu{in, cal:'a rnai rar gi se linc,a mai dlept decit odi-
o mare inflorirc a negofului ;i a nrcgteguguriior. Numai tcneq;ii
* pare a lisa sir se inleleagi rr();u'ii. Se sitnte olnul care are, qi-l rrezi cit dc colo pe cel ce
scriiLorul, foari.c pe departe de r.r,.;irrrtc."
a'st'i datS rArnin sirraci. lVrara estc, o m"."
-
uirnic realizeaz:'i care clirr Z,gircenia si imor.:rlilatea sint rrjcij, adjci :rnontalii reprobabile
o avcre considcrabilir. l'cepc cu.negolul
"r.orgie.
mi*int ri rrlitc, prin insu;i faptul ca intunecir si ucid otltellescul. lnsd
cle zarzarraluri ;i pe;tc. Culind insi banii
strinpi cu zece capete
sint, plasa{i in afercc'i ele anvcr.gurii, q;i toatii
ir Ii stt'ins la pungd gi a inchide ochii in ia!a r"rqurirtilii banale
lurnca ;ibie cit de rl lln('i tinefe nevcsle inseantnl rr avca inteligen{a dc ir nu le lirs:r.
bogala este. lnccpc s-o rcspe.te;i s-o achni.e.
a1n avca .a facc cu un llalp:rgon orl
Nu-i acleviir:rt cd lrrlrrrrt, intr-o lurne unde toti . dau din rniini si se mcnfind }a
cu un }Iagi Tudose f._i"ir, r,ulrlrl'ir{i. Gestul manei care depoz.itcitzi banii in ce.i trei ciorapi,
bir niei l]lilcar clr u'cir"ancrct. Zgircor-ria, citi csLe
l\,tlhrei, aparc r'.i c,u'ind ca rczultalul unci
i'caracterul trrrrrl penlru Persidi'r, :rltul peniru Trici ;i un al treilea pentru
pe care ferlcilr o folosegtc cir:ept principaltr 'icii
Orao, urrrt""", hnrr.(.slc rnai degrabd induiogittor, cu atit ltai rnult cu cit aspra
ci artnir intr-o lume f'r r r.it' n-ilr consirnli si se despaltti cu u-surin!ii de cele doui
pusii pe cripi'riuialti pc Loatc cirJrrile. I)e lr.rrrri din conrindul siru. Aceasta pentl'u ca cei doi sint copiii ei
accca;;i naturd esl,e ryi
5iretenia cu care t:autd a-;i crlucit si instr.ui copiii, gindind foai,te 'r rrr;ri illes pentru cii truncltiul zdt'avirn;i bahtt cle intempet'ii
practic $i lucid rriitorur ror', rrpcrinrl ,.rrrrtr.irrstinctiv cd viistalcle sint firave. ln adevitr, cei doi, Per-
ta bunirt.tea maicii Aegidia
s*o itrimeascir pe Persida Ia ciilu!,tiri1:e sau folosindu-se
de slabi_
, r,l,r
;i Tlici, se clatina ingrijoliitor la prirnele lor contacte cu
ciunile menajr-rlui llocioacri, in vederea carierci \,,rt.r l,'atar se incurci intr-o legaluri neprevizutd cu fiul rndce-
de rnegter cojocar
a ltti l'rici. In foncl, rtenterlitittea precupefei este aceea a unei I rr rrllti nc::Lr)tf, iar baiaiul, ,,motologul" Tricii, intrat qi el in crizi,
l,;iriinci care, intuiliv rnai muLt, stic ', ,l,r prins la,,verbonc". Mara este ilsa pregiliti sd infrunte toate
cii instiluliile _.um a" fi 1,,1,'r,,rlru'ilc destinului copiilor ei, pare chiar a 1e prevedea, in
1:ensionatul de pe lingd, mdniisiire * sint daloare
sd sprijine , , ( rz lc inlirnpind cu destul calm ;i ingadr-rin!5 maternS, cu
..r
ridicarea celor dc jos si nu-;i fuce un
scrupul prea mare umi_ I'rrrr. rlt) r'alacter in prirnul rind. Abia acutn banii strinqi cu
lir.rdu-se gi aritind cir nu are cu
ce sil plirteascii i'treiinerea in
311
310
 atirii trudri i' cci t.ci cir:r'npi se cro\.edesc :r {i u.ili. o clipi nunr.i.
dr.agostca de rnaltii rnornent psihologic bine slrtrriit rie ploza- ION DOD{.I BALAN : ltlara. public:at in 1{t0fi, e un rornara
tor:' si rcaliztit, ca clc -obicei, pri' notarea con-lportit._]L..tuiui \ r{tr:os care rtclince'1te cele nrai irnporlanle tetne puse cle auton
pct.s.r-
neljului * rasai i.'i.err unc.i srabic'iuni, a unui rr rruvelele sa1e.
drarn de sent.i'rc.-
t;riisrn, cu totul carirc.ler:istic zgirc:ifilor, nu si ur.arjlor Nlura, pcrsonajul principzil :r1 operei, e o ,,rruiere mare, spd-
(spre o npo*
o nuan{il jnlr:c r.urrinte, trebuitoare aici). Vazind sdriicia l,r;rs:i, greoaie,si cu obrajii blituli de so;lre", e virdur,a nnui cizmar
s-a n.iscut r.opitul Pcrsiclei ,si al lui Natl, Nlar:a in ..i" ',irlir(, (:a1fe a ldsut-o cu o casi."r si.doi copii rlrici: Pers,ida si Tlic6_
,.ir" "u.gl
qungi spre a scoate o oirrecilre surnd, ezitincl totusi"rra dacd trebuie
l,: (.ircrgi(:ir, volnntari, capabilir sir ducd pe urnerii ei voinici, rnai
sir cl"icii pirrri Ja rapiit gestur. D ge,srul lrirrr-'decit solul riposat, indator:iriIe ce-i revin. Pe fati o dd Ia
unui arrar, $i nu totu$i. a,Ii$-
cririle suflctest.i ale personajului sint mull rrriruisl-irca r:atolicd de la Lipor.a ; pe biiiatt il d:i ucenic l;r un
mai conplir:ate 5i r,ni (,)iocilr sirb, din ;\r:Ld. Ea fa<'e c.orner! ambulant, c'umpirind ql
nuanla1e. Aic.i ar fi trebuit sd jntre
un clram dc sarcasnr.5i uttr
nic de ironie clin pitrtel sc.riitorului, ceea ce nu r irrzind de toate. Ciipirluirea copiilor e suprernul ei idrral. Intr-o
potrivir, risipitorul si belivul Na{I, ginercf" _ sc intirrplei. Ditn- l.rrli{,1i e1 pastreazei cu grija trei ciorapi de tina- Intr-unril stringe
suliieteqle in fa{a cop'ului care i se
i,rrnui;; ; ;i , r'r'ililli pcntru l'ata, in aliul pentru biriat qi in :r1 lreilea perrtru
cu t.oatir grrt'itateu c'd banii sint
n,iscuse
- e plls sri spurri. , rrsii. ln trt'!iurr.i.le l\Iarei sc cio(:ncsc totu;i necorrtcr-rit dr'4gostea
bine ptistra!i., la soacrd-
La rnijloc slti ac.el:rsi insti'r:b al,,rnai femeii lnature, l','rrllu <'opii si.lticornia de ilr.ere.
grele expcric.r{e : r:opiii trebuie trecutir priir (lerrtt:a e lotoclati ;i povestear tulburtitoare a unei iubiri intr.c
si se obisnui.st.ir cu asprintile
r-iefii, dacu vor. si'r c:rlce pe urr.'ele pirrinfilor. Iri,;r Mirlci. Pcrsidir. sI l)lli(.cllrul Hubcr N;r{i. (.irt'c se infiripa cu
l'tr_adc_r,ir, i;r.;;;:
se ltrsii :r sc inferegc foarte crar in fina1, t,ul0r'eir unci latnlitiil,i. Tributar{iiIc :rccstei iubiri pini ce tinerii
r,*
{o.tii pulere. cu'i.tului, dupi curn Naif dcvcni o l,{ara in ',,.tiisal,olcsc, in tainii in fa{a unui preot ortodox, iar pe unni
li
oclitlii irer'rrte varrrrire ti'ere{ii. Aceasta a. fi
va cl.e'eni un Hubdr,
r;rrirrfiilc de telrperaturi ale acrestei c'i'rsatorii, in care cel mai
ditrrec:ric,a, i'ii.r!i.5:Ltj
pe sc urt, a evolufiei personajelor din romanut '.1:rlr si r-rcslalornic: este Hlrber Na!1, in tinrp ce Pcrsidtr este fiica
r\5adar, dupir n-retoda clitsicd, origjnal
lui Slarvici. r r','.lnitii a rntrmci sale, voluntar.h si hotirrit:r, lin ;i ele firul epic
aplicit td _ grcvatfi
numai intr-o rnit:i ntdsur:i cie n;rturalisrl ,rl;rcliLtnii.
Hubirr-birtrinul de cdtre Bandi, celalalt fiu
: episodul uciderii lui
al sau, cpisocl ce apare Irrlcrcsul cititolului e ittrns intr-o burlir rrisurii de aceastd
r:iur nepotrivit in carte _ rontancierul l$i propune tlrirg()slc. inlr-un fel netcgiuitli clesi c.rnsacl'atar prin cirsirtoria
a infitlisa un
ci<:lu de viafti cor-nplet, dincolo de
care, i,.ai.rte gi in'poi, lucru- r,'ligi()irsal ncleg.iuitd lliindcti -nici unul din tineri nu prirneqtp
rilg 5-;1g petrecut ;i se vor pctrece aproxirnativ I'rrrct -
uvinlrlretr pirinfilor. ln ochii . unui mor:rlist tradifionalist,
I,ersidei in{eregern cd tinerelele viduvei la fel: din istoria
au putut fi oarecum |.r SliLrric:i, lipsa ar:estui eletrent, socotit de el fundamenta!
aserndndtoare c'u ale fetei _ degi iucrul ,lr';rg(' $ubrczcnia orici"rrei ciisatorii. Siavici, preocupat necontenit
nu e conselnnat ca ,1,. prirrr:ipii eticc, forrnuleirza rirspic:rt aceastd tezd: ,,Fird bine-
-^i1. din c.arircterul Marei se dcduce cd fiica o va urma
:,1r.."
apro:lpe intru r\ inliu'cil pirinlilor nu este cu putintd fericirea casnicd.,.
totul. ,
Fe'tru aceasta, evident, trebuiau trasate liniile l)r'irgostea lor e o drergoste chinuitd prin re{ularrea 9i subli-
.
social amplu, ceea ce romarncrerul face unui c.dru r r.rr (':r palirnei elementare. Slavici
cu o pand deosebit de lnoralist nu concepe
abilir' ali'reniatd necontenit ac cunoaitu."u irrlrrlr';r c:r o patirnd ar instinctului; e1- - pe
uein"i. a mediurui in nu-l con('epe om robit
care 5i-a petrecut copildria rrr.lr11r'11'161 ci inzestrat cu puterea de:r gi le stipini.
$i tineretea. lntreprinde aai"a * lurn
se spune cu un termen destul de nepotrivit, l,l insii cineva in rornan care a cdlcat aceastei le.ge. E Huber
o lnonografie ariisticd a locului gi timpului.
dar in ,rr.,l ] I rr,rl I)cstifrirn acest lucru dintr-un episod straniu aI cdrlii. Un
vedet"e, rom:rnul este un docurnent
Din acest "r."rrt
punct de rrrir' ((.rgefor orfzrn, rAmas ,pe drnrnuri, arlulne Bandi, a ,cdrui
,o"iut ,i etnografic inrliscu_
tab,il, p'irr de ineclit, de adevir, ,',.rrr;r, icliotizata, intra in panicd ori de ciLe ori ddclea cu,ochii.cle
;i pcezie. tCl ir,to,.7"- n'-rr;;;;;; llrrlrr.r' l,rlil, e cules.d.in drum de Fersida; pe rnisurd ce capiiul
tott't(rne. vol. I, Buc.urersti, Editura l\llinerva,
1g71, p. bOJ-d0S,) . ('.1,.c(\ l:inruregte asemdnarea lui cu Nat1. El e, agadar, copitol
312
.) I .'l
 nelegiiir-n al iui Huber cu o sarmanii femcie pe cate pe unni
a repudiat-o. Aceastd Iaptd nu rra rilnine nepedepsita. Huber,
tatiil, cind copilul va cre;te, i;i r.ecunoagte paternitatea. Tiniir.ul
* atita \rrelne v€rgabcnd in loc sd sc bucurc, c cuprirrs de ur5
-
fa{a de omul care. a nerrorocit-o pe lnana sa ;i-l ucide prin
strangulare. Conflictul rornanului e dublu: se desfd$oari mai
intii in cadrul sentirnentului de iubir:e diirlre tindrul rndcelar
gvab Nafl 9i fiica Nfar.ei, Persida, ;\l doilea conflict este intre
copii 9i pirinti, care din pricina prejudecifilor na{ionale gi reii-
gioase r1u in{eleg sd consirntd la o asernenea cirsaitorie.
E de observilt ci acest rom.rn, dc.qi clorninat de o ideeeticd,
este cea rtai rrie operd epica romdneascir, de pina la 1g06. Au
fost istor:ici literat'i care au :rfirrnett ri).spicat ci\ M(Lra e cel rnili
bun rornern rorndnesc, de';i cartea nu-i feriid cle unele grar:r:
cusllrlui artisiice, precutn intervenlia djrecti in povestir.e a scri_
itoruiui, intr:-un fcl subiecliv cu totul neinclicat ; refleriile filo-
sollice in stil; popular adcscori neevoluate etc.
- llersida ar:e o personalitate rrai evoluatd, Iiurber.jul. ei este
din cind-in cind al unei pelsoane cilre a tras foioase intelectuale
in :rnii peLreculi la tnindsiire. Itra rrorbcs,ie astfel : ,,L,egea su-
prcmd sunt poinirile pi.oplici nocstre inin-ri. E ncbun acela care
le irrabusa, tiran care le stdpinegte gi se.marlirizeazi\ el insugi pd
sine,." De ascrnenea Na!I, ctrre urmase pi el citeva clase de liceu
la Tirniqoara, inainte de a deveni rnicelar.
Rornanul sc terrninii optimist pcntru pcrecirea persicla-Na[],
care rezolvri antagonisrnul dintre doui nearnuri gi doui confe_
siuni deosebite, insi se inchei.e tragic pentru pcrsonajul care a
cdlcal rnorala.
De.gi moralist prin e-xc.elen{d, Slarrici, inzcstrat cu un fin
spirit de obser:vafie, rcugc;le si redea cu n)arc errtd scene licen-
{ioase. Tricd, ctrlfa lui llocioaci"r, c dcstinat de patron sd ia in
ci.sittorie pe fiica lui, Sultana. Sofia lui Bocioacd pusese och;i
insi pe Trica, iar TrjcI er.a scdus clc forrncle ei plinu[e. Scena
prirnelor irrrbrii{i;ari dintre ado.lcscent gi pdtirna5a nevasid e adrni-
rabil condusa. Cu toate aeestea in suflctul curat al lui Trici biruie
mor:alitatea, cind. siurle ci Marta vrea sd meargd prea departe.
El preferd sd. se ducd voluntar in annatir, cu toate cd nraicd-sa
fiicuse rost de bani ca si-i scape.
Ronranul jlIara tririeqte in eg:rld mdsurd $i prin Futernice
pdrf! descriptive din via{.a meseria$ilor ldrani, a cojocarilor $i
314
ir lnircelarilor clintr-o vreme cind org:rniz:rfia bresLelor era incii
lirirrte puternic'ii in Arde:rl. $i aspectcle cimpene;ti, precur-t-r
|ttlesul rriilo.r din jurul Aradului, pet|ecerilc ce au ioc cu ncelb
constituic o rreascrnuilir f resc,r firirneascu.
grt'iilej,
Rareor-i se poi.tte intilni atil,a for{ii descriptivit ,si aiitii elan
r'iLrrl la un scliilor cu preocupiui rnoralizaloate, ceea cc trratii
cii talentul biruie chinr acolo unde tenclinfa scriitorului s-ar pairea
t ir nerge irnpotrir:n corrdifionirrii c'steticc.
Pagini i'rnloiogice a realizat Sl:r,rrir:i in redarca aspcctului
t olidian cenu$tu a1 rrieiii Marei gi Pcrsidei.
.l\.{cro riirnine ;i un pulerrric roulan psihologic, redind prcg-
rr;rnt conflict,ui dinl,re piisiune 9i voinfi. Fjre6te, la data aparifiei
r'lir[ii sub dourinarea naturalismului ;i inainte de a fi ajuns la
rroi formula analilici a romanului francez, sentimentele erau tra-
lrrlc in toati liLeratura noustrir m:ri mult in fe1ul rcac[iunilor
liziologice, l1u alit prinlr-o analizir su.flci;eascir, cit printr-o urlnii-
lilt a stitrilor sufieteSli in mi5cirile cxtcrioare ale pcrsouaielor"
Roman descriptiv qi psihologic de {inuti etici gi de prol:le;
rrrrrl,icS. socialir prirrind conflicte multiple, Mara e o opcll capital6
ir (,pocii rorniineq;ti, ai cirreli eroi corespund pc deplin Dtortrc(1-
Irrlui isloric, inlruchipind in fr;irnlnlirrile gi destinul lor lnsir6l
lrziorromia lriinrintatd a epor:ii. (ELltos si cullurfl sau oocatia tine-
r, f ii, Bucurc;ii. Iidilula Albalros, 1972, p. 310-313.)
AL. PIRU : Nlara (pr-rblicatir in Lrutra in 1894, iar in volunr
lrr 1906) este cea mai izbutitir oper.5 a lui loan Sla.i'ici qi unul
,lrrr cele mai bune l'omane romdnegti. Aici se adjncesc proble-
r ir'lo sociale tratate in nnvele $i se adaugii plobleme noi, nafio-
r.;rlr. 5i de con.lesiuni.
Mara Birzovanu, vdduva rrmri cizmar siirac clitr Radna. cre5te
,1,'i copii, pe Persida gi pe Tricr:r,,,s5riculii mflmei.,, lntii, i\{ara
, I'r'ccupealll, apoi arendeaz:i de la o ministjre podr.rl de peste
j\lrr'('$, peLcepirrd taxa de trecere. Astfel, stringind
ban cu ban"
r.,,lrrva dE pe Tricd la cojocriirie la meqterul Bocioacd
Ei pe
l',.r',rirlil la cirluglrilele catolicc din Lipova,
ln cru'ind, Persida atrage privirile lui lgnatius (Natl) Hub6r,
l,rrl rrnrri miicelar neam! bogat. Fata se indrdgoste;te;i ea cle Na[],
,r.r'rri(:i Mara qi nici pdrinlii lui nu vor sd audd de cisdtorie.
!\liu;t nu adn:ite ca Persida sI se mfir.ite cu un om de alt6 nafio:
, rlrtirtr' ;i conlesiune; ,,Neam de neamul meu zice ea nu
- -
315
 adrnird totu,si fitrl in unifonnd, incledinlatd cd ,banii luafi de
g!-a -rcirJmbat sirrgcic'". lf,e altd parte. farnilia s:.at vor fi r,es1,ituili.
lui Huirilr., rnai in-
Scriitorul gtie sd dozeze astfel faptele, ,incit patima de bani
sr':irrii5, nu admite :rici ea insolirea Iui Nati cu fiiea r-urei p,re-
a ujrel e.
si"ruu transforme pe l\tara intr-rrn monstru. ,Echilibml inh.e setea
Un teolog ronrd.l. Codreanu, crrnuni firrd consilr.r{aminlul pi- r.i de inavulire 5i dragostea pentnr copii se menline. ,La bolezrrl
rin{ilor pe cei doi rinel'i care pleacir la Vieua. Dupi citva timp, t.'p.i1u1ui,Persidei, asistirm la o scend foarte semnifi:ativa clin
iri.ost pur-rct de vedere. MaLa vrea sd dovedeasciL lui Flubijr cd
Fersjda ;i Nall se ii:torc in {ard 5i de'schid un birt. Nall nrr
l.l:r!l nu e mai preslls de fata ei 5i infafi;eazir zestrea fetei : pcste
Floate irTdura depir'larea de pdrinli gi bate pe pcrsid.a, mii
;l() 000 de florini. Dat" apoi se rrizginde;te : s;i dea numai 30 000 in
hjne-zis se ia Ia haiaie cu ea, ciici Fersida nu se lasi brituta.
r:.rp. Nu e pre:a mult? Sir. dca nr.rmai 2b000,ot'i clriar ntrmai 20,000.
Tn sfir;it, cirr-d nagte un copil, dr-rpd ce mai pielduse utrul,
Nfara gi }lubiiroaia se irnblinzesc ;i prirnesc sd rne*r.git in cas;l Irr cele clin urmi se liotirrirqte sir dea zece mii. \'azincl lrrmea adu-
rratri ii pare t.otr"r;i riu c.i nu adlrsese mai mulli bani.
tinerilor. I\'Iara convine chiar ca nepotul sd. fie botezat in leger
papist6geascd, i.ntrucit dupd cum spunea ea, ,,oameni sit-rtem ,,Ea-l chermd pe Nall la o parte.
au tolii, tot crestini, crerytini adevdrati, tot tur l)unrnezeu avclfi,.. - Uite !oiiparte
Nrr rnult
zise, am finut gi eu si fac un dar penlru copil.
din zestrea Persidei : opt mii de florir-ri. Am
Rornanul vrca sd demonstreze ci nu existi fericire casnic6, -
ri vi-i dau
- ;i pe c,eitalli. Ace;tia,
$n afara legii. Hubiu', care mai Avea un copil nehgitim, pe Bancll, ad:rugir intinzindr-r-i banii
-
ii( rlln dc bolez."
este ucis de acesta intr-o crizd de demenfd, pe cind voia sti-l
ilegii.imeze Ei sir-i facii un rost. Na!l, genelos, reflrzd sd primeasc,"r banii si Mara se bur.uri
}llala este o femei:e aprigS, lntr.eplid5, voluntard. ,,Muier.e r;r itoale si-i ptistreze ea.
mare, spirtoasl, greoaie gi cu obrajii bdtuli de soare, de plrri gi ,,- Da, da ! rAspunse Mara, mai bjne dec:it la mir-re .uncle ar
prrtea sri stea ? Sa stii cd-i aveli pe toli nu numai p_,
de rrirr.t..." ToalS energia ei este carralizaLd in direr:!ia cre;terii - -
cel,or doi copii. Dcsi femeie simpld, priceperea in :rfaceri nu-i r tL'cs lia."
Xipsegte. Pe misurii ce capltalul ei spore;te (va alen.da ;i o pddure), Slrv.ici este un pictor delicat al eroticii rurale qi cr.eerz.i cu
S1ara devine averi, reduce clteltr-rieiile la strictul necesar'. Persicl:r r:irrgir;ie figura Pelsidr-.i, o fatir plina de.ingenuitate, de.li o Iire
e tirllltd la nrirrd;tire aproape gratis. Tricd, in loc sd mcargd la voluntald;i aprig:I" ca;i manra ei. I)ragostea persidei pentnt
gcoaXS, este dat ucenic. Gindul }Iarei este s;i. insoale pe Tricd cu Nrrtl este Ia inceplrt un sentiment curat, o nevoie de comuniune
fata lui Bocioacli qi ftjndcd Tiicd e asaltat qi de sotia lui Bocioacd, si r> dorinld de a vindecr cltinurile lui Natl care, dominat de pa-
:riulte, se crede un ont pierrdut, un pr:edestinat la suferin{d. Tinerii
*'Iara, senind, dd fiului ei sfatul sd nu piard-a ocazia unej bune
cAsdtolii plin lipsi de ',act : llcc printr-o epoc:ii de nralc zbucium. nestiind ce sd fac.{ din cauza
olroziliei pit'infilor', se intilnesc pe ascllns gi se anreninld recipr.oc
,,- Pst ! zise ea, {ine-!i grrra. E;ti biiat tinair 5i nu trebuie , rr despirrlilea, pin5. ce l-rotilisc sd fu.gd irnpreun.i. Dialogulilo
sd aduci rugine asupt'a casci stipinului t:iu. Nu este ea sjnguril
r,rrr'1"rlind cu fine{e candoarea sufietelor simlrle :
manld care-$i rrdritd fata dupd bdiatul ce-i place ei. 'fir:e-o cr.r
volba pind ce nu-ti c15 fata, apoi scuip-o in fa!d qi-o si ai ,,- Poftim ! pleacd I grdi dinsul rece si aspru, aritindur-i
r'lr iltrrtrl.
soacrd, care se tene de tine 9i nu li se ulcd-n cap. Fii, Tricii,
h5iat cuminte : fa'.a e liund, frumoesd ti cu avere, intri in casd - Nu ! Nu ! zise ea gemind, nu asa. Vino, daci vrei, cu mine
t';ri'i mie nu-mi pasd de nimeni!
hund, gi daci egti om tu, faci ce vlei din ea."
Tricd trebuie si. plece la oaste qi solia 1ui Bocio.a,ii pnnc - Nu I Te rog sd pleci !
Ala nu pot pleca, grdi dinsa deschisi.
ia cale rdscurupira:'ea biiatuiui trirti{ind pe Bocioaci sd cearii -
$tjam eu ci nu poti.pleca ! zise .el lizind."
-(ltt exceplia.finalulrri in
ban!, de Ia l\Iara. ltata face irr a-5a fel cd banii sir.rt impr:umuta{i care :Bandi ucide pe bdtrinut Hr,rbdr,
ch;iar de la Bocioa,lS. i:rspiirr,rintat de urmdri. Triti se inloleazi,r lrrliiI sarr, mu"5cindu-l de,beregald, care trebuie pus pe seanta na-
t:olurn|at q;i Mara, de;i sup,iratd c.d f,t-cir:nr-rl pieaca tra rizboi, i;i
377
JIt)
turalismului, romanul Moro este o imagine exactd a societdlii ru-
rale ardelene din a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, suficient
de criticd qi de un echilibru de compozilie clasic. In special figura
aprigd a Marei, zbuciumindu-se sd-;i creascd omenegte cei doi.
copii, trecind peste toate piedicile, rdmine o crealie de neuitat.
(Ioan $Iauici, in,Rom6,nia literard., VI, nr. 4, 25 ianuarie 1973r p. 16.)
, OVIDIU PAPADIMA : In ceea ce priveqte romanul,. capo-
dopera lui Slavici rdmine Mara, Scris la puJin timp dupi eei ;ase
a.rri petreculi din nou in lumea transilvdne,an5, in redaclia TrE-
bunei qi in peripe{iile care i-au urm.at * romanul e plin de seva
puternicd a acestei reintilniri. Lume a ora;ului e Ei aici, viziunea
dramaticd a vietii in antinomiile ei crincene e aceea$i' obignuita
Itri Slavici ;i dominatd de rigorismul lui etic. Dar e'lurnea adq-
lescentei lui cu atit de dese peregrindri spre tirgul Aradului. ll
o l.ume vdzutd dinlduntrul ei, gtiutd pind in detaiiile ei infiniie-
zimale, in care Slavici se migc6 cu o sigurauld ce se comunicd
Ei personajelor sale. Cu toatd com.plexitatea. lor, cu tot. drama-
tismutr situaliilor care ajung, nimic .din volbeie, gesturile Fi ati-
in
tudinile lor nu distoneazS, nimic nu destramd unitatea de almos-
ferd a intlegului. La feJ. cu capodoperele nuvelisticii lui,'rornanul
.lVlara e un bloc monolit, in care masivitatea nu e dezminfitd. prin
detaliile de finele, fiindci.aceastd.minu{ie e la.obiect, lumea lui
nestind in'antitezd cu eea a antorul'ui insu-si. Publicat fdrd mult
ecou in Valra, in 1894; inleles d'eplin qi elogiat fdrd rezerve
de N. Iorga la aparitia lui in vo1um, in tr906 ; redescoperit in'1941
ele G. Cdlinescu, romanul Mora cunoaqte astdzi o glorie care ame-
ninld sd punS in umbrd nuvelistica iui Slavici, ceea.ce n-ar fi
drept. Echilibrind-o in ceea ce priveqte valoarea ariislicd, Mara a9
a inriurit mult evolu{ia romanului romdttesc, pe cind apalilia nu-
velisticii lui Slavici a avut urmdri profunde pentru proza epice
romdneascd. (Ioan Slaaictt in IsLorio literaturii romdne, vol. III,
Bucure;ti, Editura Acaderniei Republicii Socialiste RomAnia,
L973. p. 4t71.
EUGEN TODORAN : Ce s-ar .ti intimplal in cazul cind cdsd-
toria tinerilor s-ar fi infdptuit peste voia pdrintilor, in ingrddirile
sociale date, se vede din Moro, r:oman al cdrui conllict $e con-
struie5te pe aceleagi elemente, consemnat in formele specifice ale
318
conrrietuilii difelitelor na{ionaiitirti in Transilvanla secolrrlui tre-
cut, Aclinnea sc petrece intr-un tirg bindlean, Raclna_. lingir Lipovo,
ca poveste a trnei precttpele vidLrrre, Mara, ;i a celor doi copii ai
ei, 'Iricd gi Persida. Precupeala stringe banii la c:iorap pe;rtru
tr-rsi cregte copiii, pentru fiecare avind cite un cio.rap, siugurd ea
bucurindrt-se de mirirea ci;tigului odatd cr"r creqterea lor. Perside
este o fatir frtunoasti, de care se indr.lgostette nn teolog, gata s.li
o ia de .so!ie, dal ea i1 urrneazi pe llubirrnafl, fiul unui miicelar
cu stare br.rnd. Fata avea sltibiciune pentru acesta deoarece veclea
cum el se zbuciuml penLrtt ea, fiindu-i mi15 de el, ;i n-avea in
ginclul ei de ce sa-1 iubeasci. Iar el 1a rindril lui stie ci fata nrr
c' pentru el, cir nu este el pentru ea, qi ,cd insofirea 1or n,ar prr-
lea sI ducd decit la moarte de om, din carrza pdrinlilor lui care
rr-ar fi fost.de acord nici in .ruptul capului. Nici nu era nevoie
sii l€-o spunii ryi aceasta, pentru cd el stia cum gindesc. fi de acee;l
;i fata se teme ci din. cauza ei, firii vrerea ei, el i;ii va pier-de
lostul, se va neuoroci ;i va stlica viala piirinlilor s5i.
Tragicul intregii situa{ii aici se innoadd intr-un conflict flri
ieqire. Persida i1 urrneazei pe Nall simlind cir el n-ar fi avut ner-
nolocirea dacl n-ar fi intilnit-o pe ea, daci ea nu l-ar,f.i ade-
menit. La mrinirstire, trnde mama ei o dddnse, o cilugilrilir ii
predica o morald a temerii de Dumnezeu, sfdtuind-o sir-6i stdpi-
rreascS inima. Dar fata opteazS pentnr alti moralir, clriar ffi'6
voia, ei fiind, care da necesittifii inlelesul responsabilitdtii per:-
srrnale depline, rnorala omului ce aclioneazd singr.rr in fafil lrnrri
destin de care ei nu estc viriovat :
,,Ntr pot ;i nr.r pot !... E r.rn blestem pe capul meu.gi-mi e ade.-
scori ca ;i c:ind chiiir mai inainte de a md fi nirscut as fi fost
osindit:i si sulir impreunri cu dinsul !"
$i gindul o urrl5reqte in continlrare :
,,Nu se poate ! N-a5 -ti vrednici cle lrrrnina zilei daci l-as
nirr'5si Ei er.r cind toti il nedreptifesc... Ce facc e1 in deznidejdea
lrri ! Da, are rnaica z\egidia dteptate. rr-rai bine ar fi pentm mine
sir fug de c.l, dar nu mi-a; ierta ;i viala intreagd mi-ar fi o ne-
r nltnatd mLtsirare."
Admilind, clrm se susliue, cd ,,numai pe tdrirnul cledin[ei in
libertatea voin{ei ;i absoluiitatea idealului moral poate tragicul
sir apar5", am putea defini ca sentiment tragic aceast5 automrrs-
Llale a personajului h.ri Slavici, ea conlinind viltual toate ncno-
r ocirile ce ,se vor 1n15n!r-ri in acliune, ca urmare a insu;irilor
ctc'osebite a1e Pers.idei. descoperite in ciuda rnoralei biserice;ti
319
 sau a. frejui.c.liilor lntr:elinute de r.inciuielile vrernii lntilnirea z'icea el ; a;a trebula el
lrtttiri;;are a uelor dcli.in aceastd aiternativd se petrece. El, cellat ,,Ce putea s[ f:ri-d ? A;a era ctrm
cle tatii sdu, qtie ci. ciriar dacd s*ar imp.dca pentnl 'cele ce se si vorbeascil ; tenrerile hii erau u1'marea fireas'c5 a faptei pe cafe
,rlinsa o savir';ise' A pdcdtuit, qi nu-i r'"{minee decit sd-;i ispd-
irrlimplaserd intre ei, n-al mai avea pace, c5.ci este certat cr.i cl pdcatul."
ft;su;i pentru suferin{ele ce au alru.t de indurat. din aceastd cauzd, EcascS
Este nocl-ul tragic al acliunii, in care dernonii rii' distrugd-
gi. cle aceea o loo.gd pe ea sd-l lase gonit de soarta hLi. Ea vlea
sii-l scoalS. din intuner:icul in care cdzuse, lurninindu-i via{a. cu tari,vortransformair:cloiataluiNa'!liniaqitate'p'rod'ucindastfel
Tlr suf]etul Persidei o despicare; pentlu cd n'u lorle exlerioare'
ir-rbirea ei, dar spre nenorocirea, ei, cdci, el, ca sd-fi apere propr.ia
tearnd, va spune altora. cd ea nu-l lasd in pace, degi cind. ea este
ri inter:ioare vor aclliorra cle acum irraitrte in viala ei, intorci.trdtl-se
aruzatd de aceasla el recunoa,lte cd ,,ea numai binele rni 1-a, do-
impotriva ei ceea ce nesccotirse dupd nrorala bisericeascit a oa-
lit, dar sint blestemat eu". nrenilclr,mdrindu_isen.timentttldevirriiinconiliclulcueairrsili.
Cu. cit mai mult siil.tea prin-rejdla ;i nu vedea rrici un bine
Aia se va intdr-i rnotir''ul clestrirrndrii snsi gind tr)e care ea il ur-
D)ase, pesle voia oricui, solui reproEin'du-i ceea ce ea 5tiuse
dc
ln fafa, ei, cu atit Persida, odatd, hotir:itd, nu putea s5-9i schimbe uind il cunoscus€, fdcitr'd apoi totul pentru a evita nenorocirea :

sr.ialt.a, ner.{minind decit si faca pe rdspunder:ea ei ceea ce fircen ci din cl'ipa in care te-am
gi sri rnearga. cu inirna intreagd. inainte; Fa!6, de tot ceea ce fr.r- ,,I,iu acum. nici de i'eri ori aialtaieri'
vdzut pe tine, mi-am ie;it din fire, m'i s-a schinabat tot rostul
sase alt{ datd slint pentru ea, invdtat la, mdndstir:e, era acllln clr
vie!ii, m-am ficut om nc'suferit $i pentru rnine qi pentrr'r a1!ii'
toi,ul alla. Pentru cd nu putea. sd-si schimbe hotdrinea, ;i-a scllirn,
Sulrt un nemernic, care nu mai gtie ce lace : tuc ee nu xreau 9i
bat r.ederile, ca. sd lie imp.dcali cu sine. putiulil
gi aceasta va fi vina tlagicd a Pelsidei. gi, acceptind ci in 'tttt Ttot sd lue ceea ce c'oiesc. Nu vez-i tu ci nu este t'tt
sa iu te cr.rpriudd in cele din ulmd sci;r'l:d cle mine ? Ai sd fr'tgi'
tr"agic mirelia omului trebuie privitd drept cauza, su-[erinlei :;i xrersido, de rnine, sir te ascunzi, s5 bleste'mi ceasul itl c:at e
m*ai
plabr.r;irii sa1e, nu e nevoie ca. p.ersonajul sd apar.tind categor:iei
vizut l"
sociale a celor lipsili de griji, cind ;i irr categoria celor coplcrsili
O.a}tda}ternativti,totatltdegr.avip'entruPersjdlt'c'steccln*
de eie omul gf,segte ir,' eI insa;i forla. de a se opune oricirei opt'c-
secinfa acestei indoieli pentru hotilrirea ei ele a rimir:re'
Ca sii
Ii;ti exterioare, ea,provocilld in, cele din urmd pribu$irea lui
nu fie nemerr-r.ic, h:i Nall ii trebuie o t5r'ie de aotnl(t pe cafe 1r-{)
Greul vietii iI va duce astfel Persida, tocmai pentru cd ea qi-a avea : el nu se p'"ttea irrtoarce acasd petrtru ci nu se
simte in
asumat o rdspundere cu orice risc. La Viena, unde tinerii, cisii-
star.esdseuitecuc}ispre!laceiceilctrisprefu.iserdpctltrrrea,
torili pe ascuns, trdiesc departe de p:il'in!i, eai nu lllimelte in trebuitrd sd )e sptrnd luturora, itrtors acasd, cd ii este solie
le-
scrisoarea de la mama sa, nici o. intrebare despre Hu.birnafl, gitinrir. ccea ce pentru el nu era mai pulin grav decit inain'te'
nrotiv pentru acesLa de bdnuiald cd. tdcerea nramei ci se pune
Iar Persida este gata sd sufere disprelul lunaii decit sd-l p'uni in
intre ea Ei el, putind sd o piardd din aceastii cauzd : prirliejdie pe cel ce ii cununase in :rscuns, numai 'p'entru ca ei si
,,Cind md uit, cin.d md gindesc la tine, mi-e ca ;i cind. ai fi Ii fericiti.
Jloatii
prea mult pentru nrine qi md tem c-o sd simti ;i tu in cele rlin
A;a se continui un nou episod ingrozjtor clin viala 1or' fn-
urmd aceasta ;i sd md pdrdse$li... E;ti femeie frumoasd, dersteaptir torsi arasd, nevirzuti d'e nimeni, iau in arendd circium.a sattiltti'
gi plind de nuri ; ;i cili dintre cei ce plivesc cu ochi doritori la jocuri de cirrli qi be'tie'
rrncle Nall trinclilvelte qi pradd banii in
tine -sunt oameni ;i :lai ;i decit mine ? I Ceea ce mi-ai ficut mie, ial Ir:r'sida, inft'unlind dispre{ul tuturor ca ,,tiitoare a neamtu-
ai putea sd-i faci altuia ; ceea ce de dragul rneu i-ai ldcut mumei lr-ii", bilutd mereu cle el, incearcd to+"us;i s6-1 salveze pr-in dla-
tale, ai pr-rtea sd-mi faci ;i mie de dragul vleunui mai norocos." gost,-.a gi resenl.nares ei. De-abia aclrm apal'e indoiala ei' tlagicii
lJici. nu se putea o mai dureroasd r.lsturnare de situafie,. din i;r miisura in care vina ei nrl este nuinai uila nloral'd' la invj-
vina ci, indreptindu=se irnpotriva ei o vind moralir pe care in- nuirea sotujlui ei i:5;i cununia lor a fosr; ficutd pe asctlns' lltl-
dreir,nise s.i o infi'tinte :
:nni i:ll e'.1 si fie Prostit :

320 321
?,r
 I
,,Skirl noi oan,enii ir-r cilile vielii adesea crrl:i'insi de indo-
iali in lor: ;i nr,t putem sir ne durnirim, ciac:ii ceea ce in'line fa-
cern ori piilim e lucru in aevea petrecnt or.i num.ai un vis de;ert
gi firrii de fiin!i:r adevilatir, o inchipuire a str{letuh-ri nm;trn, ei
singlrr ctr fiinfa dc'-a pltt'tlrL]a neitrdoioasi".
Este ira!ionaliiatc,a tragicului aceastd i.nvadar.e a absr.rrdr"l1ui
in viala omului. T'ransprrnitd irrtrebarea in terrnenii nloralei maicei
Aegidia, pentlu cale l)umnezen acel aloate;tiutor nu pedep:e;te
firrii de vinii, ni.ci un lirspuns nu e posibil, lientru ci a alribui lui
f)umnezeu respon,sabilitate.a absolutd pentru viata u'mani nu estc
nrutlai o indoiali in absolutitatera valorii unane, ci totodati o
Iimitare a atotpllteinicici dirrine, in ,,despica,rea" sufletr-r1ui urnan,
{Jrrnrnezetr purtlnd, ir,r absolut. aceastd uind, pe cale omul o simle
ca o inchilruire a strfletului nostru, cu ,,fiirr{5 de-a pururea ne-
indoioasir". Consecinfa esie'gravd pentru ordinea rnoralii a lumii,
,care cople$ette pc o11I cu indatori|ile 1ui tran'scendente. cdci in
acesl caz, cr.lm ar spLlne Lln coittentator al tragicului religios, in
n'iinillii.ea omului de vinI, este datii mintlrirea hri f)umnezelr de
vina ;;des]-jiciirii" sufletului sliu, in aga fel cd in cele din ur"mi
.rriisirrnea omulrti este mintuirea hti I)umueZeu.
Dind r-recesit6!ii morale intelesui respon:cabilit.itii personale
depline, Per'sida de la incepttt a optat pentnt resironsabilitate $i
nu pentr:u minluire, r:esponsabilitatea mentinind-o intr-o,,situa-
{ie-limitir". adicd in tura simlita si gindita ca insr-tportabild, de,si
inel'i'uabilir, pentrtr cd drr,rmttl pinir aci trebr-ria si dea vielii ei
un sens. firri de care ea nrl era nimic. Intre a da totul $i a nu
avca nimic, nici o dcosebirc nu csl,e, in mocl absoh-rt. dar untan
vorbind nu e ac'c1aqi lrtcnt a nrt aYea nimic ;i a da loir.rl. Pelsida
a dat totul f.ird a mai avea nin-ric. pcntlu ci era nu la a fttgi de
v.nI s-a gindit, ci la a mcr',qe sprc cl.
Iatii deci ce insemna, din extelior privind, r'esponsabilitatea
Fersidei, o crtnttnie fihlai bjnecrrvinltu'ca pirinli1or, cind pirintii
nu fac decit sii se supund unor prejttdeci{i pcntrti c:at'e omul nll
inseamnd nirnic. Hubirnall avea drcptate : minciltni, o in;e1ii-
ciune a fost crtnunia 1or, c[ci cltnunia se face nrt pentnt I)r-tm-
nezeLr, care 1e 5tie toate, ci pentru lrttne, iar in fata lrtmii Persirlr
nr1 i-a fost so{ie, ci femeie care i s-a dat cu ochii inchi;i, $i cu
atit mai mult cre;te seutimentul ei de vind in fala L.rmii, acope-
rind vina tragici eserltial urnand, cu cit nici matna $i nici fi-atcle
ei nri voiau sd o vadd. iSsind-o singurir sd-;i vie in fire. ln fala
mamei ei, chemat6. si o vadd, ascunde vina so.tultti de a o fi
322
ltirtut, fapt pentru care va pielde qi copih.rl. De acum irlcolo nici
pentru ea, ca personaj tragic ce singur melge spie vini, ninrrc
grav nu va mai fi in rzia{5.
Dar dacd vina tragicl nu este una morald, ci una esenlial
rrmand., ea totu$i nu exclude vina morald, .deqi nr.r e necesar ca
sr,r-terinla tlagicS se apar'5 moral bazalA pe vind. Morali;lii au
clat tragicului acest sens. In coltceptia lui Stavici cele doud as-
pecte nu se sLrprapui"I, dal deznodirmintul acliunii tlcbr,rie sd dea
scmnifica{ia pliibr.rgirii totaie a eroilor,,in r:ale unul din ei, Ilubdr
ccl bdtrin, apare ca pttrtr'rtolul vinei molale. Dacd obiectul orrc-
( lur in.depil'tat al tragicului este totdeauna ,.Iumea insii;i", ,,1u-
r,rca in carc aga ceva e cr"r putin!2i", cum ar Ii spr.ts M. Scireler',
l)3utlu scliitorul r'enlist ,,lumea" este cea cdreia istolic ;i social
apar--tin personajele sale. Sanc'!iunea \ra proveni deci din aceste
t'onditii, in mod ineviiabil, qi depinde de arta scliitorului inclu-
dcr-ea acesteia in deznodiminlul. tlagicului.
. Tatal lui Na!l. qa persorri.fir:are a acestei lumi, este .rmbla car:t:
irrt|eline int|eaga almosfer:i pentru a;leptarea catasirofei. FiuI o
stia aceasta, de aieea il cousider,a vinovat de toate, urindu-l 5i
injruntindr-t-1. ;i de aceea silit sa plece de acasii, ut'ttrat de Persida.
(iindul ci este fr.ate cn Bandi, biiatul de pripas a cdrui rnamti
rnlrrise innebunitii cle sr-rferir-r!ir, i se infilipa, de*h-r;indu-i moti-
v uI pentru care tatiil siu ntt pr-rtea ingddni o ciisnic ie lcgitimi,
rltrpi ce din aite motive nu se iuvoise la cisirtoria ir.ri cu .Pcr-
sicia. Este. peste plltinlil ca el .sir nu fi sf iut toate, virzirrd pe acel
It:ureie atit de nenorocitd $i qtiindu-$i copilui de plipas:
,,$i toate pentlu mine qi petrtru mama mea, zise el, toate
pcntrn lini;tea casL'i sale, toate din simtimint de datolie :
insptiimintatoarc pcdeapsi pentru o clipd de sldb.iciune ! nemi-
l(,ilsii lcqe de vic!rri|c !"
,,Da ! da ! AItIeI nu putea tatdl sdu si facd ! Ori qi ce alti
rrr' .fi fdcut, ar fi fost un nou pdcat din alt pdcat n5scut. Aiia
l,r'r'buia si facd, qi liindcd a$a a fdcut, eI avea dleptul de a fi
;l;pru 5i de a cere mult de la alfii."
I)ar: ce-a pdcdtuit atr"tnci sdlmanul Hubdr ? Fitrl era gata
';ii-i ierte totul,.nepr.rtind sclpa de gindul cd viata nu e decit o
yrt.dcapsS, pe care nu-!i rimine decit sd o por"li cum li-a fost
lriirazitd, cd suferind te culd{i de pdcat. $i de accea i se pdrca
;r'rrur c5 Persida esLe anume niscutd ca sd-I despal'td de pitriutii
Irri, pentln ca printr-insa sd sufere ci;i ai lui, explicindu-i 9i ei
t ii l-laudi ii este fraie si el este izvorui tuturor nenorocir'ilor' Dst,c'
323
morala biser.iceascd in care el gin&ea, precllrn qi preotul F{e-
banul ii spunea lui Hubiir, gata acurn sd le ierte toate fiulr-ri s*r1 alege responsabiiitalea personalS deplinS a intirnpld|ilor netto.
numai nu ;i faptul cd nepotul lui e un copil nelegiuit. Clopilul rocite de pind alunci.
niscut din adulter, gindea preottrl, era de rnai inainte vinovat ;i In acest fel este deci Slavici un scriitor moralist, 9i nu in
osinclit pentru ca vina lui sd se nasc6 din pdcat, pentru ca sd sensul predicilor biserice;ti, ca scriitor realist ce observd, in in-
tleacd dispreluit de semenii iui prin lurne, iar pirintele osindit timpldrile oamenilor, sernnifica$ia tragicd a zbuciumdrii 1or.
gi el. pentm vina h-ri, sd-1 zdrnisleascd. pentru ca si nu mai poatri Frivitd sub acest raport, proza scriitorului este in adevdr o {rescd
trtii linistit. Nepotul lui Hubdr insd nu din adulter este ndscut, balzacianS, cu tipr"rri bine conturate in toate trdsdturile lor''
cr nttntai din ,cdsnicie lipsitd de binecuvintare, si e de ajrms sd viciate de factorul social, dar luminate de ideea indlldrii lor
fie botezat, pentru a se mintui. tragice. Eroii, reprezentativi pentru drama social5 a epocii, se
Vina morald, astfel ginditd, tocmai pentru cd nu absolvi pe luptd,' suferd, aleg, constriuqi uneori de propria lor libeltate
om de adev5l.ata lui vind, nu poate impinge deznodlmintul decit ca de o necesitate sd ajunge in situalii-limit5, infrin[i alteori de
intr-o direcfie tragicS, provocat6 de dorinla evitirii ei. Pentru plopria lor pasivitate qi nehotdrire, dar au totdeauna o mdretie
a nu fi si copilul lui Natl ca Bandi, Flubdr se invoiegte la cris6-
umand ce realizeazd o trans-substanliere a caracterelol Si eve-
toria fiul.ui sdu cu Persida, iar Mara de asenrenea. Af{ind cd
sint cunur^rafi, car:e mai de care voiau si-gi repare gre.5eala prin nimentelor, intr-un conflict cu rdddcini in istoria sociald' Dacd
zestrea oferitd. Impircarea vine deci dupd ce pirinfii au recu- ei nu ;tiu totdeauna de uncle le vine nenorocirea, cdutind in pro-
noscut ceea ce de la inceput trebr-riau sd incuviinleze, trecind si pri.a lol t ind cauza catastlofei 1or, aclioneazd totu;i ca 9i c:incl
ei peste prejudecata pe care copiii lor au lnfruntat-o. I'{u fdrd insi sint ei ingigi.izrrolul propriilor lor acliuni' Acesta este tragicul
a ispii$i grerteala veche, nroral sancfion..atd dar tragic construitd, mdre{iei;i cdderii lor. (.lleolisnrul tragic tn proza lui I' SIa"^iL:i,
iocmai voind sd nu o mai repete. Ca sd scape de toatd 5;reutatea 0n Secliuni literare, 'Ximi;oara, Editura Faclr, 1973, p. 128-136')
ce-l apdsase pind atr"rnci, llubir vrea sd lepare gre$eala pina la
capdt, recunoscind cd e1 este tatdi biriatului vagabond, pe care
il cheam.S sd se mute in casa lui. Dar acesla intr-un acces d--
demenld il ornoard.
Episodul final a fost considerat in unele comentarii ca ne-
aEteptat qi forfat. Dar pentru lec{ia moralS p€ care Slavici dores
sd o dea prin ro-rnanul sdu, nici nu se putea ca tatdl vinovat sd
nu fie pedepsit chiar de fiul sdu tdinuit, cdci Hubdr trebuie sd
fie victima prejudecdfii lui gi nu cei ce o infruntaserd. Pentru
ca ace$tia sd poatd'trdi adevdrata lor viafd, aga cum se aratd ea
dupd inldturarea vechilor piedici, trebuie sd dispard si adevd-
ratlll vinovat odatd cu ele. Astfel se implineqte o justifie, pe care
personajele lui Slavici o privesc ca pe o fa.talitate. gi, addugdm,
o, {atalitate tragicd, penl-ru cd vina tragicd nu se confnndd cu
vina morald, ci o include numai in sufer:inla tragici moral l5a-
za\d pe vind. ts'dtrinul l{ubdr preia asupra lui intreaga. vind, a
cel.orlalli, pregdtind-o pentru propria sa cidere, pe care.a a+tep-
tat-o pin6 cind gi el, singur, cum ceilalii au fost pind atunci, v.a

.tr.24
 CUPRINS

Sar'5culii mamci 5
l\'{aica Aegidia 1)

I'urtuna cea mare 1B

Primirvari :)')
Ani de tit-rerete :15
lspi ta !o
Zbuciumale 3B
l)atoria (i5
lnirna, siirara
Cine ce poale 87
tq4
[)or-ri. pot'unci 11.{
I)atorii veciri 126
Ilosttrl lui Bandi t.N2
Isprd'rrile lui Tricd 156
(ireul vielei 1{i0
IJirtlrl de la sdrdrie 1!16
illestemul casci 201
\''crboncr-rl 209
242
258

327
 RIC t)Elttil ISTOITICTO-LI'I'ORI1,ItE

N. Iorga ; 27li ; Pompiliu Constantinescu : 275 ; Oc.tav Botez : 2?g ::

G. Ciilinescu: 281 ; $erban Ciocuiesctr : 2BT; A1. Srincltrlescu: 291;

Pompilirt Marcea : 292; George Munteanu : 299; D. \,ratam;r-
niuc : 302 I Ion Roiaru : iOB ; Ion Dodu Baian : .31J ; Al. pinr : Jlb ;
Ovidir.r Papadima : 318 ; Eugen Tocloran : B1B.

(f 'I
'-"?P\"

Apariflile anului 1976:

l.L. Caraglale: Teatru

G. Cilinescu: Opera lui M. Eminescu
G. Cogbuc: Poezii
Gala Galaction: Nuvele gi povestiri. Publicisticd
Ion Ghica: Scrisori cdtre V. Alecsandri
B.P, Hasdeu: Scrieri literare
Panait Istrati: Chira Chirelina. Mog Anghcl
Cezar Petrescu: fntunecare
Liviu Rebreanu: R2lscoala

LCctoT : NUXANDRA GHEORGI{ITA

Tehnoleclactor : ELENA CAIUGAR{J
Eurt t1e tipar 13.lv.ts76. Timj 40tzo ni. si
|tlte 35045 er. Legate 1lt 50Ii br. CoLi ed.. 18,71.
r 20,5.
-CoLi _tipt

ru -"+,i*f:hi*rft*nt'