I

FAI{MI CE,
ll(,ARl,
Ft il ICARI

J
 ? 5 ltjl'l ;011 2't, Nt t 2018

? rt'B'l" 11.sEP Vasile Andru

Farmece, legdr| dezlegdri

09, l'4AR.201{

0 i, CI cT" 2011'

1 I' i!l,tl{ 7ri15

J 0, lUk. rut:

2 9, FtB 20i6

I 2, APR. 2017

0 6 ltjN ?flr

3 1. Alrfi 201/

Nl lxo'1 s

0 t. APR. 2113

?fl'e
0 5, l4AR'

1 5, }l0l, 7019
2 g ll{,tfr ?il01t

L-
 Vasile Andru

FARMECE,
LEGARI,
DEZLEGARI

.. 1r

Editura ACCENT PRINT

2009

L )
t7

0 ?. DE0 200
Prolegomene

Desfermecatul

Farmecele sunt procedee, secrete gi de temut, de

lnd ucere a,,legdrilor" .
l,cgarea=blocaj psihic, trecdtor sau durabil, alienant
/3t
--7-- F6u devastator, produs prin procedee de inhibare a
#5f unor ptrrfi din cortex, in vederea manipuldrii persoanei,
Dezlegarea= ruperea farmecelor, gtergerea spontand
Descrierea CIp a Bibliotecii Nafionale a Rominiei i6u graduali a programului inhibitor gi eliberarea
ANDRU, VASILE
energiilor psiho-mentale ale victimei, redarea controlului
Farmece, Iegiri, dezlegdri / Vasile Andru. - suceava : Accent print,
2009 deplin asupra fiintei sale.
ISBN 978_973 _t772_31_8
innoirea omului slibeqte,,legaiei"
133

0 t. lljl. 201i ln cartea de fa(d, am adunat gi prezentat cazuri

we
/utut;""u\ c(fntemporane de legdri gi dezlegdri. CunoscAndu-le,
cltltorul poate fi prevenit cum sd se apere de farmece,
tle nranipulare, de controlul strdin asupra minfii sale,
dur"n .op".ti: Marc Chagall, plimbarea(detaliu). Se constatd ci oamenii din vechime erau mai
* vulne rabili afectiv gi cddeau mai lesne sub legiri. Astdzi
uJ
[rute.rea farmecelor,a sldbit $i, statistic vorbind,
(f)
o
ro
vlctimele se impu{ineazd. De ce? Ddm doui rdspunsuri,
o tlln doui surse, complementare:
*
-

L _)
 1. Ioan Hrisostom (347-407) spunea cd demonii s-au
impufinat qi ci puterea lor a sldbit lamentabil dupd
biruinta creqtinismului. Dacd in secolul V el constata
acest fapt, apreciem cd. azi,,cel viclean" s-a imputinat
de tot (dar cu redutabile reveniri).
2. Psihologii de azi adaugd i:rcd o explicatie.
Congtientul s-a intirit; qi, pe misuri ce se intdregte
congtientul, pe mdsurd ce vaste pirti/depozite din
subcongtient se transformd in congtient, omul devine
tot mai autonom fafd de atacuri psihice exterioare, gi
fal6 de influente astrale, cum ar fi luminariile gi
gravitafia cu efecte certe asupra creierelor vechi
(paleocefalul gi mezocefalul).
Chiar dacd aga stau lucrurile qi incidenla
,,lcgdrilor" oculte slSbegte din motivele 1 qi 2, se
constatd c5 mai existd victime psi gi mai existd o
actualitate a ,,dezlegdrilor". De ce? Poate pentru cd,
oricAt ar fi de innoit gi intdrit, omul mai tArdgte dupd el
o coadd de saurian, adicd vechimea lui afipitd in adAnc.
Iar saurianul din om il face foarte vulnerabil pe om ...
Mai existd agadar cdderi sub legare gi, prin urmare,
e mereu actuald nevoia dezlegirii, a desfermecdrii.
Auto-legarea
,,Legdrile sunt de multe feluri" ... zicea Giordano
Bruno (1550-1600). El a scris tratatul De uinculis, adici
Despre legdri. El scrie despre multiplex ainculorum ...
complexitatea legdrilor. Aga gi astdzi. Legdrile, blocajele
psihice alienante, sunt sdlbatice sau elaborate, fdcute de
6
I
()p('ratori malefici; iar multe sunt auto-legdri. Ornul
r',rtlc singur .in . legare, dln igno"r,1n!d,-. -{-p,.lgne-,. din
voluptlte.
I)cpendenla este o auto-legare; 9i, la inceput, ea pare
o lt'gare ugoard. Dar Ioan Hrisostom spune: ,,Cumplit
Irrt'rur este obignuinla [dependenta psihicd]. Pentru ci
,rf rrrrgc sd ne conducd, sd ne stdpAneascd sufletul"'
,,I)icatul obiqnuinfei" (expresia lui Hrisostom) se
,,lrt'r:oari in om Pe calea plicerii. Dependenfa se
Ir,rrrsl:ormi in robie. Existd sclavii licorilor, sclavii
rlr r rit'i, sclavii iubirii.
Totul Poate fi maniPulat
Mircca Eliade, comentind cartea De uinculis a lwi
( ,iortlano Bruno, scrie:
,,'lotul poate fi manipulat prin imaginafie, prin
l,rrrl;rsrnele de origine gi de naturd eroticd (...) suscitate
rrrrtri subiect intr-o colectivitate oarecare (.)cu
rorrtlitii.-r ca operatorul sd fie imunizat cu ajuton'rl
rrr,rliit'i impotriva propriilor sale fantasme."
lrxtind observa[ia, citAnd gi pe Ioan Petru Culianu:
,,M,rnipularea globald, mass-media (...) iqi extind
r orrtrolul ocult asupra maselor."
Vincire et solvere
Sii cr-rnoagtem cuvintele-cheie. A cunoaqte cuvintele-
stdpAni tema. Si avem o relalie bund
, lrr'it.inseamnd a
7
 cu limba latinS, gi vom avea chei de stdpAnit toate
temele acestea.
Vincire inseamnd: a lega, a manipula.
Soluere inseamnd: a elibera, a dezlega.
De la verbul soluere, a provenit substantivul soltLtio,
care inseamni: desfacere, slobozenie, rezolvare.
Latini avea gi termenul ,,exotcizare", provenind din
grecescul exorlcizo, insemnAnd: a rupe o legifurd
malefici, a alunga un spirit riu.
in I a tineqte inseamni,,v r djito ar e a"
MaI efi c n
Iatd cd termenul ,,rrralefica", irsemnAnd in latind
,,fdcdtoare de tdl)", desemneazd chiar genericul
,,vrdjitoare".
Dacd cineva intreabS:
Dar vrijitoarele bune, sunt tot fdcitoare de rdu?
Latinii au rdspuns: Da. Chiar cdnd se apeleazd la ea
in speranfa facerii de bine, o vr5jitoare este tot
vrdjitoare, tot malefica. Ea face un bine care lengi. Ea face
un bine care alieneazl.lJn bine prin care mentalul t6u
este conkolat. Ea face nu binele, ci pldcerea. Adicd un bine
repede trecdtor, care anuleazd conkolul tiu asupra ta.
, Solu{ii de protecfie
Pentru cei vulnerabili, sugestionabili, rinifi afectiv,
- am propus/ ca proteclie, calea sofronicd (o cale
medicali) gi cea isihnstd (o cale spirituald).
l.
Cum cauza oricdrei boli este ignoranfa, prima
I'r'oIilaxie este arderea ignoranlei; apoi informarea,
rrnrplerea golului de dupd dezinhibare; revelarea.
Calea sofronici gi cea isihastd le-am propus
l',rrticularizat, dupd caz. Proteclia sofronicd constd in
:iliirr[a producerii sau pdstrdrii unui echilibru mintal, pe
tr lrazi alfa (ritmuri cerebrale lente), lucru care poate fi
,lrrlrindit printr-un ,,trainirtg" ; nu-i foarte greu, gi
,,t,r'vegte nu doar la protecfie psihicd, ci gi la depdgirea
r rrrtr i impas psiho-avectiv.
A doua cale, practica isihastd, conduce la
,lrrlrindirea linigtii interioare gi la starea nepsis (trezvie),
(,u'(' nu doar ci repard vulnerabilitatea, dar gi
lr';rnsformd fiinfa.
Ziceam cd acestea sunt moduri de intdrire gi de
protcctie (gi, cel mai adesea, vor recurge la ele cei
rrrtiri!i gi protejafi dinainte!); aqadar, acestea sunt
profilaxii, nu tratamente, nu sunt moduri de dezlegare,
('ici dezlegarea, in functie de gravitatea afectdrii gi
irrridicinarea legirii, presupune un demers special, pe
.;rrc-l vom ardta in paginile cdrlii.
La vrijitoarele din Rimini qi din Liguria
Cdlugirifa albd din Ischia, Ada Rosetti, imi
lrovesteqte o irtAmplare de la un Congres de
I'sihotronicd din Rimini. Mie imi place sd-i spun
,,Congresul vrdjitoarelor". Aici sunt invitafi oameni
care au daruri speciale, pAni la capacitifi suprafiregti.
 Intr-un an a fost invitat vestitul Uri Geller. Este gtiut
cd el reuqegte sd indoaie metale cu privirea, cu gAndul.
in Liguria, el se pregdtea sd faci o demonstrafie de
acest gen.
Participan{ii au scos pe mese obiecte de metal, chei,
linguri, bare subliri aduse in acest scop. Mulli igi
pregdtiserd aparatul de filmat, gata sd filmeze
momentul indoirii obiectelor metalice. Stdteau cu
aparatul la ochi. Uri Geller igi incepuse concentrarea.
Aqteptare incordat5. Ada Rosetti stitea relaxatd gi se
uita, cAnd la cheia care nu se mai indoia, cAnd la Uri
Celler. Au trecut 5-6 minute gi nici o lingurifd nu se
indoia. (Mai tArziu, eu am presupus ci Ada Rosetti a
ziddrrricit experienta, ea fiind o emiidtoare de unde
alfa, iar undele alfa dizolvd undele theta prin care [Jri
Geller producea efecte telechinezice).
Cum nu se indoia nici o lingurifd, cum linigtea
intensi se prelungea, Ada Rosetti a spus tncet: ,,Acum
se indoaie... dar se indoaie lingurila din mintea mea!"
Participantul de alituri a izbucnit in rAs. Un rAs care i-a
cuprins pe tofi. Uri Geller nu s-a supdrat, ba chiar a rAs
qi el, iertAnd-o pe ,,desfermecdtoare". Uri era destul de
luminat ca si infeleagd ci el nu-gi pierdea aura gi
legenda dintr-atdta. Un egec nu destramd o legend5, ci
, doar ournanizeazd.
in alt an, un pelerin romAry invitat la acelagi gen de
Congres dar finut in Liguria, a propus vrdjitoarelor gi
asistenlei si facd doud ore de practici isihastd. Toti au
fost de acord, mai ales cind au aflat cd unul din efecte
10
L
t'stc extinderea congtiinfei gi contracararea unui atac
vrijitoresc. Toii au trdit profund 9i benefic experienla
uo('rn proseuche (rugiciunea min[ii), iar vrijitoarele
rrrsele au avut proba cd isihia zddirnicegte atacurile psi
;i clizolvd vehicoiul theta care transportd programele
inr:antatorii.
Geneza cirtii de fati
Poate cd aceasti carte este printre ultimele care
,rtcstd o lume incd vie a descAntecelor, a vrdjilor, a
Ir.giirilor oculte. MAine, tulburirile psihice stAnd sub
inc:idenfa magiei vor PresuPune alt limbaj terapeutic.
Aceasti carte s-a constituit in urmi cu mulfi ani,
prin 1994. Apoi a stat, nu ,,la sertar", ci in mape 9i
tlosare ... Doud treimi din capitolele cdrfii au fost
Publicare in reviste. O edilie-ciomd a acestei cirfi am
prrblicat-o in 2004, cu titlul: Exorcismele. Eseu de etno-
psihiatrie. Acel titlu vechi era foarte strAmt, cdci volumul
lricea loc tuturor categoriilor de iegdri. Acum, la edilia
lirrali, am introdus in sumar cAteva texte noi: Cazul
'!'nnacu; naraliunea despre forme-gAnd gi capitolul
rlcspre experienfa nepsis (trezirea) ca stabilizator
spiritual.
Am scris despre farmece gi desfermecdri
rispunzAnd unor solicitdri frecvente in anii 90, solicitiri
care veneau din partea unor Persoane aflate in impas
psihic.
11

IncepAnd de prin 1991, Radu Comdnescu, Eef de
programe spirituale la Radio Bucuregti, m-a invitat sd
particip la emisiunile sale. Radu Comdnescu este
scriitor, autor a 72 cdrli publicate, este un hermeneut
insemnat gi un cercetdtor sapiential. La Radio, a avut
initiativa a doud emisiuni sdptimAnale foarte ascultate.
Una se numeqte ,,Miracole gi fapte" gi abordeazd cazuri
despre miraculosul creqtin in zilele noastre. A doua
emisiune,,,Luminile noptii", face hermeneutici biblicd,
cu invitati teologi gi sapienfiali. Agadar intre 1991-1994
am expus la radio un serial pe tema ,,Farmece, vrdji,
legdri, dezlegdri". Unele emisiuni fdceau loc
intervenfiei directe a ascultdtorilor, prin telefon. Ni se
adresau oameni care aveau tulburdri de personalitate,
sau accidente psihice survenite, dupd mirfuria 1or, in
urma unor influenfe malefice, vrdji sau legdri.
Dezbaterile pe care le aveam, cu acel prilej, indosariate,
mi-ar oferi material pentru trei-patru cdrti. Dar unele
lucruri se repetd, altele au mai putind relevantd, astfel
ci am ales gi am refinut doar cazurile paradigmatice;
restul sunt doar cenusa unor arderi necesare.
Demontarea gAndirii magice
Pentru informare, pentru prevenire, pentru
demontarea unor periculoase cliqee de grtndire magicd,
pentru a permite celor vulnerabili (expugi) si se
autoprotejeze gi sd controleze factorii de risc, am
introdus problematica ,,dezlegirilor" gi la Grupul de
Oprimizare Umani, pe care l-am indrumat cAfiva ani.
"12
o ,lL'TSi)_..
.1i,
t''" ''
t/
\t UhLCII IA
TJ.
'"::.1!'-'-!t-'
La fel, la Cercul de Practicd Isihastl gi Culturd
liikrcalicd, am urmdrit sistematic la participan(i,
rrrl;irirea psihici, despdtimirea, controlul aslrpra
I lrrr'tr-ratiilor afective, dobAndirea stabilita|i emo{ionale.
I)cnuntarea gAndirii magice, in lumea de azi,
tlt'rrtontarea unui folclor religios propriu ,,erei
,rt v,rtice". Revelarea minfii ,,noului Adam". Astfel se
rrl,ircgte terenul mintal. Se controleazd factorii de risc,
.,r',r(lc sugestibilitatea gi aga-zisa influenfd malefici.
lixisti o distanti mare intre cazurile mai lesne de
, orrtrolat (farmece, influenfe telepatice, devieri
"l)rritiste) gi cazurile cu adevirat grele: sindromul de
I'ost'siune, demonizdrile.
in capitolele cdrfii, am semnalat cazuri diverse,
reale, din preajma noastrd. M-a interesat gi
Io,111'
,r:;pt'ctul practic, terapeutic in imediat. M-a interesat
rrrsi gi jalonarea unui context etnografic, o cazuisticd
I'ogati, romAneasc5, linAnd de tradifie.
Terapii sacerdotale qi etno-psihologice
Informarea gi formarea personald in tematica
,lt'zlcgirilor, sub aspect etnografic dar gi terapeutic, a
I
)r'('suPus cateva etape.
Un stagiu sofrologic la Paris (1990), cu Claire Loyer,
I'sihoterapeutd cu competenfd in sofrologie. Am
( unoscut in prealabil lucrdrile lui Caycedo, fondatorul
',olrologiei. ln acest timp, am cunoscut lucrdrile lui
Iobie Nathan, psihiatru gi promotor al etno-psihiatriei,
l,r Unversitatea din Paris VIIL La ora actuald, Tobie
13
1105133
7-

Nathan este o autoritate in materie de etno-psihiatrie, Iati cd problema dezlegirilor incd este de
disciplind care, in tratamentul psihiatric, line cont de ,rr'lualitate. Chiar cAnd o fireascd demitizare va aduce o
traditiile culturale, reiigioase qi climatul etno-popular ,rlti infelegere a acestor categorii de fapte. Dezlegdrile
din care provine ,,legatal", pacienful, victima magiei v()r avea o acfualitate care {ine nu doar de dominanta
sau a farmecelor. lr.rclifionald a pacienfilor afectali, din zone rurale; ci ea
Am urmat stagii in antropologie, la Roma gi la Iirrc de constihrirea omului gi de oglindirea, in mentalul
Mcload Ganj. s,itr, a istoriei sale, dinspre genezd pAnd astdzi.
Am cercetat cu mult folos taina SfAntului Maslu,
avAnd mare putere in practica dezlegdrilor. $i tradilia Vasile Andru
preofeascd a exorcismelor, aga cum se practici in cAteva
mdnistiri din RomAnia,
N-am urmdrit si md specializez in materie, ci doar
sd rispund unor solicitdri, adesea dramatice. Aga am
cdutat cunoaEterea acestor categorii de tulburdri,
necesard gi celui ce indrumd un grup de meditafie.
Trebuia si fiu foarte avizat in practica de intirire a
terenului psihic, in repararea unei retnrddri culturale,Ia
unele persoane provenind din zone foarte izolate. M-a
preocupat demontarea mecanismelor magiei, arderea
reziduurilor de gdndire magici gi animistd, superstifiile
care intrefin asemenea incidenfe psi.
Istoricegte vorbind, primele tratamente ale
sindromului de posesiune au fost fdcute de medicina
religioasd.
Etno-psihiatria preia mult din cazuistica ,,legdrilor".
Ea line cont gi de fondul etnic, popular, pe care-l
integreazd in cadrul unor terapii verificate
experimental. $i totuqi, mulqi .pacienli" rdspund
pozitiv la ritualul redutabil al molitvelor lui Vasile cel
Mare.
14 15
 Partea I
Magia la romflni

,,Cine-o fdcut cu o mAni, /Eu desfac cu doud,

Cine-o fdcut cu doui, /Eu desfac cu trei',.
Eu desfac cu m6nele mele
Toate ficiturile cele rele!"
(La prof. Petru Caraman,
Magia populayd, 1969)

,,Blestemele, si gtili cd nu au mare valoare; sunt cazuti

in care se leagi gi in care nu se leagd. insd sunt anumifi
preoli care deschid Cartea gi care toate le vid prin
blestem, prin vrdji, prin fermecitorii' (...) Nu vi bdgali
in cap lucruri care n-au nici o importanfd."

(Pdrintele Teofil Pirdian,

Venili de luali bucurie, 200L)
 Vrnji gi victime
Cifi romAni apeleazi la vriiitori?

Ptrrintele Ilarion Argatu spunea cd foarte mulli

oomenj apeleazd.la vrdjitorie, magie. Pirerea sa era cd
!(l't4, din populafia adultd a RomAniei recurge la vrdjr,
farmece, ghicitori, fic5turi.
Este o cifrd mare. Medieval de rnare. Insearnnd cd
runt prea mulli ,,legal7t' pe lumea asta ..,
PSrintelei Aigitu ;;fiffix'l{i$gt. Mai es-te real
il
procentul acesta astdzi? Tot 50% dintre romAni recurg
la vrdji gi magie? Sau recurg la forme mai cotidiene de
h'gare, finAnd de supersti{ie gi neuroze, de blestemuri $i
osAndiri?
L

Poate cd pdrintele Argatu a estimat procenlul uriag

ln funcfie de publicul care venea la dAnsul sd-i ceard
ajutorul. La uga chiliei sale de la Cemica veneau
lrersoane doar cu acest gen de probler.ne, oarneni cu
lcgdri amdrAte, femei sub blesteme gi demoniza{i,
pcrsoane cu destihe de victimd . .. De aici conclu zia lui
tlcprimantd.
Mai realist, pirintele Teofil Pdrdian zice:
,,Dumnezeu si md ierte pentru ce spun acum. La
Sfdntu' Gheorghe este un preot ... La el merge multd

79
sr-
lume si le spun5 viitorul, sd le spund de ce au piedicile
pe care le au, iar el spune intotdeauna cd e vorba de un
blestem, ci e sub vrajd, cd i-a ficut cineva ... El numai
asta qtie, la toatd lumea spune acelagi lucru. Nu vd
ducefi, nu vd complicafi vrata".
O vraji de chemarea consoartei
Am primit un telefon disperat. O voce de bdrbat imi
sPune:
- Aseari v-am ascultat la radio. Ati amintit de o
vrijitoare din Prahova. Vd rog mult sd-mi dati adresa
ei, vreau si merg la ea, s5-mi facd o vrajd sd-mi aduci
sotia acasi.
- Sunt uimit, zic. Mesajul meu, in emisiunea de
asearS, a fost exact invers: sd nu apelali niciodati la
vrdjitori, cd survin legiri.
- Am inteles mesajul dvoastrd, dar vreau si-mi aduc
sofia acasi!
- Vrefi s-o aduceti contrs uoinlei ei? Prin magie? Este
primejdie mare!
- imi asum primejdia gi voi gti s-o contracarez la
timpul potrivit. Dar vreau si-mi recAgtig sotia, cu orice
pref. Am recurs la toate modalitdiile, pagnice gi
domestice, direct gi prin intermediare. Am incercat
totul. Vreau sd fac ultima incercare. Prin magie.
- Dar v-am spus ci magia ifi cere zilogirea
sufletului, gi produce legare, produce inhibiri psihice,
cu urmdri grave asupra vietii dvoastri.
20
Magia albd qtiu cd face bine ... Dacd prin asta imi
,rrlrrt'sotia acasi, inseamnd ci face bine.
Sii zicem c5-i un bine (trecdtor) pentru dvoastri;
,l.rr t'slc un abuz psihic asupra sofiei, pe care o aduceli
,tr .rs,i lcgntd mintal prin vraj5, printr-un fel de hipnozd
l,r rlistarrfd. Aceasta va implanta in dvoastrd un conflict
l,irrrrtric profund, care va exploda mai tArziu. $i apoi,
rrrrrrit' din cele oblinute prin magie nu dureazi. Sugestia
rrr,r1',itri se gterge treptat.
Vreau sd-mi recAqtig solia cu orice prel. Ce sd fac?
latd ce sd facefi. incepeli prin a vi rezolva o
I't riltlurtd afectivi personalS pe care o avefi . ..
- [nthi vreau sd-mi aduc sofia acas5. N-am de ales,
lrr.lruie sd recurg la o vrdjitorie.
ii rirt
- VI sfituiesc sd recurgefi la un preot.
'/.ice
- Eu nmt preot.
Dupi un moment de ticere i-am zis:
- Dacd sunteli preot ... atunci vd sfituiesc sd apeln[i
I tt (I t r mneaaoastrd tngiu d.
Definiri
Magia poruncegte forlelor naturii. $i lucreazd contra
rr,rturii.
Rugdciunea implori forlele naturii. Lucreazd in
:,t'rrsul nafurii.
Rugdciunea inimii te conduce mai presus de forfele
rraturii.
27
F
u rrrnrtrnitatea satului. $i pAnd azi, oamenii trec pe la
O victimi: Aglaia din Moldova
intr-un sat din Moldova, o sofie tAnirS, Aglaia, 28
de ani, se plAnge unei rude:
,,Voi muri de fdc5turi. in gopron, vrdjitoarea
Ursoaia a fdcut vriji ca si dezlege cununiile surorii
mele, $i le-a dezlegat, dar pe norocul meu ... Ulcica in
care fierbea gi descAnta ierburi s-a spart, a explodat, au
sirit cioburi iri toate pdrfile, un ciob m-a lovit pe mine in
frunte! Voi muri gi sord meaimi va lua sopl, pe VlSduf!"
Peste 3 luni, Aglaia a murit, tntr-adevdr, in timp ce
medicul ii fdcea o manevrd de pneumotorax. Era
dinainte bolnavi de pldmAni. in timp ce medicul ii
fdcea manevrele, ea a strigat: ,,Mi-e tdu!" ... A dat
semne de leqin. Doui injecfii cu adrenalinS, o mdsurd
de resuscitare, n-au mai dat rezultate, sau poate chiar
au grdbit sfArgitul.
Nu se poate gti in ce misuri a lucrat, asupra fetei,
sugestia traumaticd, dupd intAmplarea din gopron. S-a
vorbit gi de un accident, de malpraxis, moartea
survenind in timpul tratamentului medical. Poate cd
cele doud carze (auto-sugestia obs-esivd gi manevra
medicald gregitd) s-au conjugat nimicitor. Nu vom qti
niciodatd.
Vlddut sotul Aglaiei a rdmas vdduv toatd viata.'
Sora Aglaiei s-a miritat dupd patru ani, cu un
intelectual cumsecade. Are astdzi 71 de ani.
22
& $*
l'ovestea Aglaiei a impresionat foarte mult
rrrolrnAntul ei, punind flori, in ziua de Ispas'
m
Dorina din Maramureg, finta vrijitoarelor
( ) rivali ii face Dorinei vrdji ca s-o omoare 9i s5-9i
tr'( rtl)creze astfel fostul iubit, in prezent cdsdtorit cu
I lr rlirra.
l(ivala a apelat la doui vrdjitoare; ele au
r rrrrlt'ctionat suporturi magice (cu fire din pirul
!turirrci, plus adausuri pe care nu le dezvdluim) 9i le-au
lnl,,r()pat in doud locuri: una sub pragul casei victimei 9i
rlt,r in cimitir, la capul unui mort. Dupd 9 zie, Dorina
,rn'rlureri de cap, conr,rrlsii, tremurdtu4 in zilele de marfi,
;nr, tluminicd. Crizele se repetd trei siptimani, in aceleaqi
rrl.', t'u precizie. Dorina sldbegte vertiginos, e pe moarte'
Soful descoperd ci este o vraid.; o bate crunt pe una
rlrrr vrdjitoare gi ea promite dezlegarea magiei, arderea
,.ulx)rturilor.Dezlegarea e intdriti cu trei cruci de lemry
Irrrrrindri, aghiasmi gi busuioc, tdmAie 9i grAu sfinfit.
l)ar unul din suporturile magice rimAnea ascuns in
' ilnitir.
Crizele Dorinei se accentueazd pdn6' la agonie.
Alrrnci soful, disperat, o biciuiegte bestial pe una din
v r,ijitoare care, la urm5, moare.
in acel moment, Dorina prinde brusc putere, se
ntlici din pat, insdndtogitd spontan.
23
F
Mai notim un detaliu medical. S-a constatat cI
Dorina suferea de epilepsie; vrijile au avut efect asupra
ei nimerind pe acest teren psihic fragil.
Frica victimei este aliatul vrijitorului
Eficienfa farmecelor depinde de credinfa in
farmece.
W.B. Cannory in studiul Moarten Voodoo, explicd
medical cazuri de moarte prin farmece (crimd de
vrijitorie).
El observd cd frica intensd, ca gi furia sunt insofite
de tulburdri homeostatice, activitatea intensi a
sistemului nervos simpatic, cu urmdri grave: sciderea
tensiunii, diminuarea volumului sangviry blocaje
circulatorii. Refuzul apei qi al hranei produce
deshidratare; de aici deterioriri in sistemul
cardiovascular.
Astfel ci efectul psihologic, de programare
traumatizantd, prin impresionare qi gocare cu imagini gi
,,suporfuri" morbine, e insofitd de efecte fiziologice.
Claude Levy-Strauss preia aceste informafii gi le
comenteaz5: Pentru ca vraja sd-gi atingd scopul, trebuie
sd functioneze trei factori:
.Credinla vrdjitorului in puterea sa.
.Credinfa bolnavului in puterea vrdjitorului (teama
victimei produce acele tulburdri homeostatice grave)
.Credinta opiniei colective in toate acestea
f av orizeazd. ef ectul qi-l amplificd.
24
*&
Voltajul mental qi propulsarea sugestiei
l\l,ri addugdm cAteva explica[ii la cele de mai sus.
( rr,tlirrfa vrdjitorului in puterea sa mdregte voltajul
u rrrr l ,r l (travaliul electric al creierului) care va
trrrrr'1'sis113 profund victima in acelaqi timp, va opera
gi,
l l,()cibili interven[ie in ,,lumea paraleld". Cdci nu-i
\'rrrlr,1 de11 de un act de sugestie puternici, dar este
llr lr,r ..si de intervenfia mentali a vrdjitorului in ,,lumea
Ir,lr,rrliali".
lrrcrederea puternici sau motivalia psihicd ridicd
vrrl1,1ir; travaliului electric al creierului de la 23
rrrrlrvoltaj (media omului de rAnd) spre cifre mari, pAnd
sllr(' 100 milivolfi, de unde incepe posibilitatea unor
Irrlt,r'vcntii serioase asupra lumii potenfiale, adicd
1',ilrurrderi in structurile subtile ale materiei
IrrrPollglglnbile, spre acel nivel unde nu s-a decis incd
rlrlllt'rr[a ,,corpuscul" * ,,undd" (energiile increate ...).
hlrlivoltajul cregte gi mai mult in
cazul celor care
lrrotluc materializdri. Astfel cd increderea vrdjitorului ir
l,rrlt'rile sale mdreqte obiectia forfa sa distrug6toare.
lrrica victimei sau labilitatea victimei reprezintd alt
t,rt lor dezastruos, Autosugestia sldbegte bazele psihice.
Irurvir-le acea paralizie a voinfei, survine acea inhibare a
r
[elor corticale; neutralizarea rafiunii face ca
r r ',1 an
I'r,rgramele sugerate sd pitrundd abundent in refeaua
rrrrt'rrcefald; fiind apoi preluate de subconqtientul
r rltimei.
25
 Mentalitatea colectivd, mai ales in mediile inapoiate
culturaf favofizeazd vertiginos aceastd cedare psihicd
in fa{a vrdjitorului.intAmpldri povestind cazuri de
reugiti a vrajei, cazuri de groazd, care circuld prin
medii folclorice sau inapoiate cultural, menf,n Cununiile legate ale Simonei
vulnerabilitatea hipnogend a oamenilor.
Sperdm cd, semnalAnd aceste cazuri gi resorfurile imi spune Simona Kiss cd, timp de 10 ani, a aaut
lor, si intirim trezia gi luciditatea, adicd rezisten{a tttrtttniile legnte gi nu se putea cdsdtori cu omul cu care
surAzdtoare in fafa unor influen]e malefice. Cici prima lrJia in bund in{elegere. Triia cu el, aveau un cdmin
proteclie este cunoagterea. atrrronios, dar nu se putea cisdtori cu el; au incercat,
rl,rr rrl€r€u survenea un obstacol. Aga au trdit L0 ani.
l)rrpi repetate egecuri de a se cdsdtori cu omul ei,
Sirnona a apelat la un preot. noft%k
Preotul i-a citit nryrJitfele dezlegdrii gi i-a spus:
,,Luni spre marfi o vei visa pe persoana care fi-a
l1,gat cununiile".
in noaptea respectivd, Simona a visat o femeie pe
('.lrc n-o vizuse in viafa ei, dar pe care a identificat-o
rlupd indicii. Era mama fostei sofii a bdrbatului cu care
irtria Simona. Era o femeie din nord-vestul ti-di, care se
()cupa cu vrdjile. Simona a chemat-o, a somat-o sd-i
spuni unde a ingropat ficitura.
Datd de gol, vrdjitoarea a recunoscut cd se lupta,
prin farmece sil recAgtige pe fostul ei ginere.
Vrdjitoarea pitrunsese in casa Simonei gi-i punea
rl iverse amulete arhaice.
Dupi ce le-a scos la iveald gi le-a ars, Simona s-a
tisdtorit imediat.

26 27
F
La scurt timp dupA aceasta, vrdjitoarea s-a
imbolndvit qi a murit de cancer. Peste cAteva luni
murit qi fiica vrdjitoarei.
Tofi vrijitorii se imbolnivesc de cancer?
Ne-am intrebat: oare vrdjitoria aduce boala, sau
invers, starea premorbidd a unor persoane le orienteazd
spre ocultism?
Se poate cd aceste doud cauze se potenfeazd reciproc.
Vrdjitoria, tehnici ascunsd, este receptatd stresant
de subcongtient. Omul care recurge la vrdjitorie comite
fraudd contra firii. Subcongtientul gtie aceasta gi
subconqtientul nu iartd: el elaboreazd, tacit, o
autopedeapsd. De aici declangarea bolii.
Subcongtientul este o instanfd de dreptate naturald;
el inventeazd o pedeapsd impotriva abuzurilor care le-
ar putea comite congtientul.
CAnd cineva calomniazd sau batjocoregte pe cineva,
primul efect negativ il va resimfi calomniatorul.
Persoana care batjocoreqie igi distruge cdmpul biotic, igi
perturbd ,,circuitele eului", cum zic psihologii. Iar in
ultimd instanfi, iqi scurteazd viafa.
Cel ce emite blesteme qi blasfemii se primejduiegte pe
sine mai tnainte de a primejdui pe alfii. A face urdri de riu
este ddunitor pentru emifdtoa nu pentru receptor.
Lazar ev, in lucrarea D i a gno s ti cul Knrmei, spun e;
,,Cele mai periculoase sunt vorbele rele la adresa
pdrin{ilor, rudelor, urarea rdului oamenilor apropiafi".
28
I t,r,',i l'aci de riu pofi dobAndi o migrenS, o
uriri
a rll,,l rrrrlt ic cardio-circulatorie, sau de ordin metabolic.
( flit't' incdlcare a legii naturale, orice perversiune
r,lr ,rl'uz, aduc un stres in subcongtienful persoanei.
l;r.rrreia care face vriji (sau alte incdlcdri ale legilor
Ir,rlrrr',rlt,), ,,provoacd stingerea neamului siu la nivelul
rl r r rcl rr ri i cAmpurilor".
li,irbatul care incalci legile firii ,,suferd o
rlr.rrrrtt'grare spirituald a sufletului, a destinului, o
cr,irlct't' a bioenergiei" spune Lazarev. Se distrug astfel
r runPlrpilg care rispund de imunitate. Copiii din p5rin{i
r .r r r. i rrcalci legile firii vor suferi fizic Ai psihic, adici vor
ll vrrlncrabili la boli fizice sau la nevroze gi psihoze.
I'sihoza este o boalS karmicS, in ultimd analizd.
t lPiii pirinfilor pervergi sau care au avut conflicte
F,r,rv(' cu datina pot primi fie un program agresiv
t t(,:i('ut, fie unul de autodistrugere crescut.
Ritual de proteclie
Un astrolog imi spune: ,,inainte de a incepe calculul
rlcrncridelor, Iac un ritual de protecfie (lumAndri
rlir;puse in anumit mod, vase cu apd ca un condensator
vrbratoriu, rugdciune) ... $i chiar in aceste condiqii am o
rrclinigte ..., flu gtiu dacd sunt bine protejat. Cici cel
(,rrc iscodegte in stele, cel care strdpunge enigme este
I'r imejduit ...".
Agadar sd se teami mai mult cel ce manipuleazd
Psihic, ca gi cel care, nervos sau incongtient, lanseazd
lrlcsteme. Acesta e mai primejduit decAt cel blestemat.
29
lr
Mai mult cel ce lanseazd uriri rele, decAt cel fintit. Mai
mult cel ce lanseazi amulete vrdjite decAt,,victima".
Atacul psi qi contracararea lui
Victima este atacatd doar dacd ii este fricd de vrdji.
Evident ci un puseu theta emis de vrdjitor poate si
atace cAmpul tdu biotic, Dar omul are o capacitate de
dizolvare spontand a undelor theta. Un cAmp alfa (al
minfilor linigtite, isihaste) dizolvd chiar gi asalturile
theta concentrate. $i asta in chip natural, prin
predispozifia defensivd a corpului. Iar cAnd ai dus o
via{d corectd, cAnd ai practicat gAndirea pozitiv5.,
autoapirarea este asigurati gi este continud. Iar dacd
presimfi o sldbire a protectiei tale impotriva unui
presupus atac, nu te neliniqti, ci practicd gAndirea
pozitivd gi credinfa. Spune rugiciunea inimii. Cultivd
trezvia,
Atenfioniri speciale
Eficacitatea unor vrdji arati ci existd multe
reziduuri de gAndire magicd in omul fintd, reziciuuri de
gAndire arhaicd. Practicd trezia. Cautd un duhovnic sau
un indrumdtor intelept care sd te invefe ce rste practica
treziei. Practica nepsis.
Dacd in subcongtientul tdu deja s-a instalat frica gi
este un teren fragil, trebuie sd iei mdsuri terapeutice. F5
o psihanalizd. Tratamentul psihanalitic este un mare
ajutor. Psihanalistul poate rezolva conflicte gi urmiri
30
,llr. rrrror traume din copildrie. Tratamenful sofronic
rn,rll rcmedia somatiziri psihice. Iar pentru o tratare a
rntrllit'lclor karmice, venind de departe, din arborele
gc'rrr,,rkrgic, va trebui sd gisegti un indrumitor spiritual.
( ),rre tofi vrdjitorii se imbolnivesc de boli
Itl rrr',rbile? M6nuirea energiilor din lumea potenliali
r'qlr' r'iscanti. Raporful incorect sau raportul abuziv cu
Iurrr,',r nevdzuti are urmiri: un conflict psihic grav,
lnrn,rl de o boald. VrXjitorul comite acte agresive cu
hrrrrt,;r nev5zutd. Victima, ea insdgi este vulnerabilS
Irlrrlrrr cd ignord ,,raporturile". Sd practicdm raportul
rrlr,('t cu lumea nevizutd. Cel mai corect raport il
r rrrrsliluie rugiciunea gi gAndirea pozitivi.
Revenire la punctul de plecare.
Vom mai spune ci Simona a divortat la scurt timp
rlrtlr,i 1'55;1ot1".
Aq;adar, timp de 10 ani, a avut cununiile legate, nu
e ,r l)utut mdrita, dar a triit foarte armonios cu omul ei.
Al'rri i'i-a dezlegat cununiile qi s-a oficiat cdsdtoria; dar
,rtt izbucnit conflicte grave gi s-au despirtit definitiv.
I )aci rimAnea cu ,,cununiile legate", e de crezut cd
lr,1r,r bine mersi cu bdrbatul cu care 10 ani trdise fird
lrrrrlrlcme. Dar aqa, cununiile s-au dezlegat, dar ce
lrrlotT Olrpt cununie, n-au mai stat impreund decAt trei
lrrrri ;i s-au despdrlit...
liciese din aceasta cd problema Simonei nu stdtea i:r
.l,.1,,lrea" cununiei, ci in adAncul ei, intr-un conflict
31
 irgropat in sine, nerezolvat. Pe acest teren, ,,
este doar un posibil fapt psihogen (sau hipnogen),
Terapia unui asemenea caz trebuie sd
dincolo de ,,dezleg are" , in arderea rlului profund a
undeva, in abisul omului.
L

unui blestem de familie

l' (Leontina qi vrdjitoarea din Malu Mare)
ri
'l

pxiste doud feluri de blesteme de familie:

Blestemul moqtenit, sau genealogic;
. Blestemul aruncat (de un malefic), sau dobAndit'
Prlma categorie este mai extinsi decAt credem. Sunt
care stau sub blestem neqtiut, familii in care
irile par si fie o fatalitate, familii care se sting
in chip neingeles.
Blestemul mogtenit se dezleagi prin ,,vindecarea
,ii
i genealogic". inceputul unei terapii este un fel
il
anamnezi redutabild, descinderi in ancestrele

ill
pini ce se repereazi momentul cAnd a apirut
zd psihogeni, se repereazdurr ,,pdcat originat", o
iiL de proporfii. De pildi, se afli sub factori de risc
l care au avut, c6ndva, un sinucigag; hcesta lasi o
, adesea uitatS, dar cu consecinle pAnd la a treia
a patra generafie. La fel, vor fi consecinfe maladive
impasuri existenliale in familiile unde au existat
va incdlcdri grave ale poruncilor revelate,
uiri, fd,ridelegi, conflicte cu divinul, cu semenul,
lciri ale legilor universale,

32 33
F
Creqterea coeficientului de spiritualitate
Dr. Kenneth McAll a fdcut studii medicale, dar el a
practicat,,vindecarea arborelui genealogic" (el lanseazl
aceastS sintagmd), prin rugiciuni, prin purificdri
duhovniceEti. Prin sporirea coeficientului de
spiritualitate al pacientului. ii face pe oameni ,,sd
stabileasci o legdtr-rri cu Dumnezeu", iar aceasta este
inceputul oricdrei remiteri. Doctorul McAll a luptat cu
bolile psiho-somatice gi pnn ruperea unor legdturi
,,rnalefice", prin corectarea unor relafii psihologice, prin
scosteren de sub influenle morbide, scoaterea de sub
influenfa cuiva ,,viu sau mort, gtiut sau negtiut de
paciernt".
Legdturile (sau legdrile) sunt numeroase gi de
intensitdfi diferite.
Practic, rar om care si nu se afle sub o legare, sau
sub o auto-legare: Iegare obsesinalS sau anxioasd, cu
vii, cu mortii, cu amintiri, cu vicii, cu delicii, cu
fantasme ...
Nu toate asemenea legdri sunt fatale; dar toate,
chiar gi cele mirunte, restrAng capacitdf ile noastre,
diminueazi potentialul existen{ial, limiteazi mintea
noastri. Iar legirile grave, sunt devastatoare gi iti
distrug via[a.
Ruperea acestor leg5furi, sau gtergerea influenfelor,
se face spontan, prin dezinhibarea zonelor psihicb
blocate; sau se face treptat, ca printr-o temporizare a
,,remiterii", prin qtergerea legdrii.
34
tllr,',lr,rrrt'lc,,art)ncate" nu sunt toate primejdioase.
ftru,1 , r'r l,rbili, cei superstiliogi sunt tare vulnerabili.
frt,,,,lr'tr1'xi12f61ul ocult te dd legat pe mAna lui...
ftt,,, lrlbuic contracaratd prin LDC (Luare De
I llrr,',,lrr{.i), sau, cAnd nu eqti in stare de aceasta, prin
aftrlur r ll s1'recialitate.
Irrrprrrtant este de gtiut c5 blestemele aruncate de
rlrrlrrr,rrri furioqi, de nevroticii de lAngi noi, de
;rtllr,1',r{ii de lAngd noi, - nu ,,prind" niciodati 9i nu
lrrurlrr, r'iiu decAt celui ce le aruncd ...
',,i rnai gtim ci omul a cdrui minte este complet
Itrrtllrl.i 1i treazd, este invulnerabil.
Leontina in cdutarea dezlegirii
Voi povesti despre lupta Leontinei de a rupe o
l,.l,,u',, ocultd. Legarea, blestemul erau indreptate
irbill)l'(l fratelui ei, care a gi murit in chip groaznic. Dar
!,., lr,rrcci ,,blestemul" se rdsfrAngea asuPra intregii
!,rnrilii, mai ales asupra Leontinei care avea o
.,,'r rs bilitate mai acutd.
i
l,contina a auzTt de vrijitoarea din Malu Mare de Ia
I't rr'tcna ei.
Aceasta i-a zis:
,,M-am dus la ea, gi, de atunci, mi s-au dezlegat
I'rrle rile".
Un asemenea ecou colectiv e in stare sd-1i mdreasci
rr,idejdea. Iar nddejdea, gtim, ridici milivoltajul
t rcierului ...
 Libertatea omului superior
Leontina a luat trenul din Bucuregti la ora 5,30
dimineafa. A mers mult, drum obositor. Apoi a luat un
autobuz pAnd intr-un sat cu dealuri gi lunci. A ajuns
intr-o sAmbdtd la uqa vrdjitoarei. Era agteptati.
Leontina era impdrfitd intre scepticism gi nddejde.
SurAdea la ideea de a consulta o vrijitoare. igi zicea, pe
jumdtate serioasd:
,,La urma urmei, e jocul meu cu viata, cu steaua
mea..."
Libertatea omului superior poate fi atAt de mare,
incAt la un moment dat sd facd exact contrariul a ceea ce
voia si faci...
Pufini nddejde gi mult scepticism: definilia omului
modem.
Leontina igi zicea: ,,Trebuie si existe dezlegare, din
moment ce existd legare. Trebuie ca unul sd dezlege din
moment ce allul alegat".
Rationamentul ei este corect. Doar ci mijloacele ...
Trei suporturi magice
Vrdjitoarea din Malu Mare i-a cerut ir:r prealabil sd-i
aduci: o cantitate de praf colectat din trei camere (a ei,
a pdrinfilor ei, a fratelui ucis). gi fdrAnd de pe pregul de
la intrare. $i un petic de haini din mAneca dreapti. $i
coceni de porumb dintr-o anumitd zond, ap| inchisd in
cele trei case, gi bani. Leontina a adus tot ce se cerea.
36
Vr.r;rlo.rrea a ficut descAntiri de apd, de pasXre
lit,rr;1r,r, rlt'vegminte. Ea a citit, in fum 9i cenugi, numele
F€rrir
i,ilr('i (rare a aruncat blestemul: Cdlina.
'rl ,lr.otlatd credibilitatea vrijitoarei a crescut.
| ,rlrn;r este un nume rar la noi. E numele vecinei
lrll l ,r o ccarti aprigd, pe teme de ciment qi lumind,
ver ln,r ('iilina Banur i-a spus fratelui fetei: ,,Tu si mori!
Iu'.,i rrrori!". Apoi vecina rea a dispdrutin Moldova 10
tlll l,r vraci. (Moldova are reputafia ci addpostegte
Hrllttoli tlc temut. Degi o cunogtinfi imi spune cd pe
hl rrl rrrliiin materie de vrdji este zona Gorj!)
lrrrPii 10 zile, tAnirul, fratele, a murit (Dar e
dlqrrrt,rbili carza. TAndrul s-a sinucis, din dragoste
t*'trrrl',i rti$itd).
\/r',ijitoarea din Malu Mare are o putere recunoscuti
llr r,rlllt' din;ur.
I ,r irrcoput ea ficea magie neagrd.
I ),rl clestinul a pedepsit-o gi fiul ei a murit fulgerat,
1,1 l(l tlt' rni. De atunci, ea n-a mai fdcut niciodat5 magie
lr',r;',r',i. A fdcut doar dezlegiri, vindecdri, alungiri de
"l,tt tlt' rele.
$amanul qi etno-psihiatrul
l,r.ontina a plecat seara de la vrdjitoare, numai
l,,rrti,rlintiritd. Uneori luminile ce le dobAndegti pe
,lrrrrnulspre vrdjitor sunt mai de pref decAt vrajainsiqi.
Vrajitorul de {ard nu mai satisface exigenla unui om
rrr,rlt'rn. $i-n acest domeniu, in RomAnia este o etapd de
37
 ... tranzifie! Tranzifie de la ancestral la modern. De
folcloric la profesional ...
Vrdjitoarea din Malu Mare este de tip rustic; ea este
eficienti pentru sat, pentru oameni cu mentalitatea de
la !ard. Ea opereazd dezlegltri doar pentru mediul
rustic.
Este ca ,,proorocul" Grigore din saful Botoqana, sau
ca pdrintele Argatu de la Cernica. Acegtia sunt eficienti
numai pentru omul rustic, pentru omul arhaic.
Vrdjitoarea din Malu Mare afld cu precizie unde
este o vacd furatd, sau cine a ,,lu.at,, laptele de la o vacd
istovitd. Mai rezolvd cazuri de cununii legate gi mdritd
fete singure. Rezolvd gi unele cazuri de posesiune. Are
un limbaj rudimentar, valabil pentru mediul rustic. Ea
raporteazd orice egec la o entitate, cu nume dintr-un
repertoriu demonologic. Pentru omul gcolit acest limbaj
nu produce gocul afectiv trezitor, necesar dezlegdrii.
Sugestia psihici qi minuirea de cAmp psi
Leontina md intreab d: ,,Crezi cA dezlegarea este
doar o contra-sugestie putemicd, durd, care desface o
sugestie cvasi-hipno ticd? "
.
Este gi sugestie, qi mAnuire de cAmp psi, influenfd.
Adici orice sugestie are gi o bazd obiectivd: un
travaliu electric al undelor cerebrale. Acestea nasc un
curent vibratoriu, acestea intervin gi psihic, acestea pot
pune in migcare gi o vibratie in ,,lumea potenfiald,, (de
unde se coaguleazi gi ,,ajutoarele,, qi ,,adversarii,,, adicd
pdstrdtorii gi tdietorii viefii).
38
la l,r[r oamenii emit o influenli, care se manifestd
darrf r1,1 scmenului. Toli emitem un program hipnotic
Qlttt111,,,, ttsupra semenilor 9i acesta prinde mai mult sau
\rr,rjitorul are in plus o mai mare putere de
nrlr ('lrtrore gi de direcfionare a acestor influenle' Gen
Fnrt.,r(' tlteta, gen telepatie, gen influenli psihicd la
1l1,,t.rrr{,i, cu efecte hipnotice; dar deseori este vorba de
iuln ri
I
PIroza,,victimei".
I h'zlt'garea este operaliunea inversd, influenfa
llrllr',,t, scoaterea din legare, ruPerea farmecului,
tlj/u(',I clin somnul (hypnos) gocului psihic, trezirea
*lrrr rrrhibilia fricii. $i, intdrirea ritmului beta al
r r,,r,.rrrltti, intdrirea filtrelor care selecteazd emoliile
|rtrlltvt'.
Protecfia psihici
lir rgcstia telepaticd sau influenlarea directi a
r r,l;rlorului au efect mai ales asuPra fiin{elor lipsite de
I'r.l('('tie psihic5. Cine-i lipsit de protecfie psihicd? Cei
, r l,rtrilitate afectivi gi cei culpabili. La aceqtia,
ciderea sub legare sporeqte'
',r rlicst ibilitatea sporegte,
Mai sunt vulnerabili gi sugestionabili: cei depresivi,
..r t rr gAndire inactivd, cei fdrd credinld. Tot vulnerabili
',rrrrl cci pdrdsifi, mai ales cAnd ei nu qtiu cd eqti pirisit
l,r,ltlru superioritatea ta, nu pentru non-valoare ...
lrxistd ritualuri de protecfie. Dar in esenld
,lt'lrindilgs protec{iei este o ardere a negativitllli, a
vrrrovdtiei, o ardere a fricii, o sporire a gAndirii pozitive'
39
 De aceea o dezlegare se intiregte prin canon gi
penitenti CAnd pe acest drum te insofegte un
duhovnic, un psihiatru, un mare cunoscdtor, procesul
de reabilitare a puterii tale este bine orientat.
Yizita ia vrdjitoarea din Malu Mare ia dat Leontinei
doar o mediocrd impdcare c5. ,,a fdcut-o gi pe asta,,,
adicd a alergat la tofi harismaticii de care a auzit.
Apoi s-a dus la un preot despre care a auzit c6-i
putemic qi face dezlegdri de blesteme. Preotul a ajutat-o
o vreme, dar gi-a pierdut increderea in el cAnd acesta
nu gi-a stdpAnit o sldbiciune senzuali pentru tAndrul ei
trup.
in fine, Leontina a inteles cd trebuie ea insigi sd
invele a rupe legiturile oculte gi sd inceapi o auto-
dezlegare.
40
Partea a II-a
Lupta cu ingerii cdzuli
,,1'cntru un novice, metoda de a lupta impotriva unui
,liavol nevdzut, dar pe care il poate sesiza mintea in
g.induri gi imaginafii, constd in respingerea imediatd a
;',irrdurilor gi imaginaliilor p5citoase, fdrd a angaja nici
o conversatie sau dialog cu ele, fdri a le acorda nici o
,rtcnfie."
(Ignatie Brancianinov,
F dr frmiturile osp dlr.lui, 7865)
,,lixorcistul va trebui sd nu fie prea dispus sd creadd cd
o persoani e posedatd de un duh necurat; dar va fi
obligat sd se incredinfeze de semnele prin care o
prcrsoani se poate distinge de una care suferd de vreo
boalS de naturi psihiastricd."
(Reguli generale pentru exorciqti,
din Ritul roman,7951,)
 lilrl
i

llii
Cazul Tanacu
I sau
l,,l I

I
S'ffrrpitul exor cizdrilor folclorice
lill I

trecutd, la 3 ani gi 3 luni dupd exorcizarea

de la Tanacu, am poposit pe acele locuri. Am
la mindstire la ora 1.4, pe un drum de fari, peste
i. Am intrat in curtea pustie, maicile erau
prin chilii sau la trapez6. Absenla lor imi lSsa
ia ci nu vor si-gi arate fa{a, ci stau retrase, ci
se roagi pentru Irina Cornici... Ministirea era
viruitd curat. Totul e nou, firi patina istoriei. Am
portila spre o ingrXditurd, erau acolo doui
proaspete cu cruci de lemn, gi au sirit doi
suri, gragi, au ftrceput sd latre, parci pdzeau
...Luncile din jrt erau ingdlbenite de
, Predominau salcAmii. Pustietate4 galbenul
dar gi amintirea chinului fetei exorcizate,
u ca totul sd pari straniu gi trist. Exorcistul de
ncturd, Corogeanu, gi cele patru ajutoare ale sale,
ge ascultitoare, erau la inchisoare. Din puncful de
al justifiei pimAntene, erau vinovafi: lipsire
ld de libertate gi tratament dur urmat de moartea
mei. Din punct de vedere al justifiei divine, nimeni

43
F
nu s-a putut pronunla ferm, dar s-au invocat
circumstanle degrevante.
Am aflat cd preotul exorcist are canon pe viafd sd se
roage pentru Irina Cornici.
Poate $i-n ceasul acesta, cAnd vdd mdndstirea
poleiid de-o apdsdtoare qi autumnali triste[e, Daniel
Corogeanu se roagd pentru Irina Comici... repetd
numele ei aqa cum ar repeta un stih in Noern proseuche..
gi fiinla aceea, victima, devine centrul existenlei sale,
poate chiar cheia salvdrii sale.
Dupd ,pazul Tanacu", se va vorbi altfel despre
exorcizdri, la noi. Altfel se vor da binecuvAntdrile
episcopale pentru a se recurge la ,,scoaterea duhurilor
rele" din om. Poate cd o dati cu cazul Tanacu se incheie
faza folcloricd a exorcismelor. Apar rezerve gi
respingeri ale unui misticism popular, infloritor la noi.
Iar cazurile de ,,posedare demonicd" ver fi abordate cu
o pregdtire sistematici. De altfel, in biserica ortodoxd
nici nu se vorbea, pAni mai ieri, de ,,exorcisme".
CuvAntul acesta este nou la noi, este preluat, deqi
lingvistic el traduce corect referentul dezlegdri. La noi se
vorbea despre ,,scoaterea duhurilor rele" gi de
,,molitvele SfAntului Vasile".
Un nou mit negativ
intAmplarea morfii Irinei Comici dupi acel ritual de
exorcizare, a ficut ocolul lumii, a fost intens
mediatizatd. Anvergura cazului, cruzimea procedurii,
44
xrrr,rltr.,r victimei, multitudinea de reacfii pe care le-a
El,ir tl,ll, clefectele ascunse ale sistemului date la iveal6,
r.furrrrrlilt' de idei, eluciddrile de canory confruntirile
gltrl)i,' rlc opinii vechi gi noi, i-au dat amploare de
Fr.rlnrn('nt. Mediatizarea pdtimaqi a cazului l-a gi
hrr, rr.;, in perceplia generald, ca pe un nou mit negativ
illr,rn('sc, imediat dupS miful Dracula. Cel putin aga
. dlt ( rlrt intr-o revisti francezd.
..
Diagnostic gi nuanfe
t',r qi-n alte cazuri de penitenli cu tulburdri grave, gi-n
r,r:rrl lrinei Comici s-a formulat intrebarea: era bolnavd
lretlrrl sau era demonizatd? Nebunia ei era patologicd sau
lrltyirrr,rsii? Fata era o psihoticd sau o ,,tndrdcit6"?
I),rci era o psihoticd, a fost gregitd supunerea ei la
rrrr rrluirl de exorcizare? Psihoticii reactioneazd pozitiv
l,r rrrolitvele vasiliene?
Vorn da rispunsuri, iar alteori le vom sugera.
lrr genere, toli care vin la mindstiri cu tulburdri
rrrrrrlionale sunt considerafi "indrdciti". Sau primesc
irl 'lr ) abundente sugestii, incongtiente, care le
l,r,llrrIeazd comportamentul de ,,posedare", gi le
,r
Irrr rt'rr teazd tematica delirului.
l'rcotul Corogeanu nu avea nici o informare despre
rrr,rl,rtliile mentale, nu avea nici experientd spirifuald,
',,ru avea una precard, finAnd de o religiozitate
l.lr'1.,ri.", gi nu de una temeinic5, teologicd, filocalici.
45
 Fiqa biograficd a Irinei Cornici
S-a ndscut in 1982, intr-o familie cu probleme
mentale. Tatdi sdu s-a sinucis prin spAnzurare de grinda
casei, cAnd Irina avea 2 an| gi ea a asistat la scena
spAnzuririi. Irina are qi un frate sirman cu duhul..
Agadar antecedente familiale agravante, de luat in
considerare la un diagnostic al fetei. Irina e abandonati
de mamd la 3 ani; intrd la un orfelinat. Irina cregte in
condilii dure, in fricd gi frustrdri; invali si se protejeze
de agresiuni fizice gi sexuale, invafd cAteva figuri de
karate, pentru autoapirare. iqi protejeazd panicati
virginitatea, de asaltul derbedeilor din orfelinat, dar qi
de asaltul unor adulfi supraveghetori. Dupi ieqirea din
orfelinat, o perricladd lucreazi ir:r Germania, ca ingrijitoare,
strAngirrcl ccvar bani. Ajunge la mdndstirea Tanacu
intirnpli\tor, vizitindu-Ei o colegi de orfelinat, apoi
irt'tr'plitrrl pviit'lrric si rimAnd aici. in mdndstire face
l)r'irn,r t'r'izii lrsilrrtticii, socotiti de preotul Corogeanu ca
,,tlr,rrrorriz,rrr"'. listt' clusi la Spitalul ]udefean Vaslui; un
rlrx lor lrsilti.rlrtt ii pune diagnosticul ,,schizofrenie
tlt.zorl',.rrrizirlii". l'rinregte un tratament cu sedative.
l(t'virrt. lir nriiniistire. Dupd scurt timp, face a doua crizi,,
rlt'vlslitloa rr'.
Decompensarea psihici sau crizele
Psihozele (nebunia) nu constituie o dizabilitate
dobAnditd. Nu au cauze reperabile, nu au "evolufie". Ci
victima se nagte cu o dispozilie psihotici , ?n genere
46
lik,ll,t p,rrrii in post-adolescenfd. Ea se comportX
fl**rr,il :,,ru oricum ne-clinic, pind la 20-23 de ani.
I Ui1,,i , ,il'(, persoana, dacd s-a ndscut cu acea
frerltt;rrrzilic psihoticS, va face o decompensare, adicd
pelll r.,.r r,,r izbucni.
Lr lr rrr,r, cauzele decompensdrii psihotice, par si fie
H**l,llo,rlclc doud (a doua atArnAnd mai greu in
bel'lr[,i ] :
l',r,rrz,rtia qocantd c-a fost deposedatd de citre
Ftirr;'.lrlr', cle cei 3700 de euro, cAgtiga{i de ea cu greu ie
l,er trr,rrri,r, bani cu care ea voia s5-gi cumpere o cdsufd.
,' lnrlrlersia traumatizantd, morbidd, la aflatea cd tot
Fts,t lr,iil ca pAnd atunci este un ocean de pdcate, mai
Itsg,ltr t,r o Sodomd, picate pentru care, i se zice, se
plSlci,ll t'u iadul; este gocatd cd a fost datl de gof de
erl,'1,,,r ci, cum cd a ascuns la spovedanie unele pdcate,
gi rr ,r rrriirturisit fapful cd s-a masturbat sau cd s-a
lriirrll,rr,rl crotic cu colega de orfelinat.
l'r't,otul controleazi obgtea monahald prin pdcatele
Ft Aq;,r Ie controla Corogeanu pe mdicute, cu o
irrlrrrrl,rtc totald. Irinei i-a spus cd masfurbarea e un
t,,1,,rl r',rlificat ca "a face amor cu diavolul,,, acuplare cu
,lt,rr','lull Iar fata a fost izbitd sd afle cd ea, candida
k=r 1',11;i, amdrAta apirdtoare a castitifii sale, a fdcut
,rrr,'r ..lriar cu diavolul in persoand! A fost niucjtd, nici
,,,r rrr,ri pus la socoteali ci ar putea scdpa totugi de
,,r.',rnul cu smoald dacd se va supune unui canon sever,
r rr o mie de mdtdnii etc.. Aceastd
perspectivd
rr'l',rr.rtorie n-o linigtea deloc, la cAt de ingroziti era.
47

in parantezd vom nota opinia medicalS cd
autoerotismul la adolescenli nu-i chiar un dezastru, ci,
zic medicii, este o solufie pasagerd de a elibera tensiuni
erotice. Sunt medici care o privesc ca preferabili unor
rela{ii sexuale aieatorii cu risc veneric; dar, repetdm, ei
o privesc ca o solulie limitatd la o etapd, pAni la
inceperea satisfacerii normale a trebuinfei erotice,
preferabil prin intemeierea unei familii.
Evident, cAnd te afli sub legdmAntul castitdfii, apar
probleme care cer o tratare atentd. Educarea castitdfii la
monahi cere pricepere multd, 9i in nici un caz n
reducem la infricogarea penitentei cu chinurile iadului'
Ci se face sublimarea erosului, acolo unde este ma
accenfuat. Miiculele mai mafure, mai lucide, vor ce
deschis - cAnd este cazul - ajutorul "medical"
duhovnicului. "Ce sd fac, cd md muncegte gAndul d
impreunare biologic6?" il intreba o cdlugdrild pe
Un duhovnic bine informa! gtie sd dea canon adecv
(alimentar, fizic, spiritual), sd dea "ascultdri" chibzui
pentru sublimarea energiei sexuale. Metod
inspiimAntdrilor qi a pedepselor antume 9i postum
este cam retardatX.
Agadar, crizele Irinei sunt decompensdri ale un
psihoze, care s-a instalat plenar' Faptul cX in delirul
apireau teme Precum iadul 9i diavolul a atr
calificativul de "demorrizare" .
Mai ales la a doua ctizd,, cu violenfe deli q
polimorf , preotul Corogeanu era sigur cd fata
indrdcitd qi decide exorcizarea' Se gAndea 9il
48
hr.rr,'lrr itrl moral, faima pe care o va cAgtiga mdndstirca
€d ,,r l()(' de scoatere a duhurilor rele, faimd dobAnditi
rlr. , ,rllva mindstiri din 1ard, care atrag sute de pelerini'
Trei zile de luPte
lrl,ri departe, se gtie cum au decurs lucrurile.
Irr p.rroxismul crizei fetei, Corogeanu a imobilizat-o
fltllrlr o figurd sportivd cunoscutd de el de Pe vremea
rAlr,l lrl fotbalist. Apoi au legat-o pe fati cu lin{igoare
{s, 1,111r1rpit cAinii, au legat-o de un suport de scAnduri,
ill l('r'nri de cruce; aceasta servea 9i de targd, cAnd o
11,111r,Portdu din chilie in biserici, pentru multe ore de
firrt'iltt pi molitve.
(',urcl urla, i se bdga un ProsoP in gurd. in biseric5, i
ar, lrl,r'ir gura cu leucoplast, trei ore' Dupd slujbd, era
ftrrrrl,r la izolare. Apoi iardgi in bisericd, pentru maslu 9i
Itl 'lt l lr'.
r\ lreia zi, fata a dat semne de cedare, a fost
in curtea ministirii, unde s-a stins
rlr,;|,'1i.rti gi dusd
htl'1,
I'r'r'ofuI, exorcisful de conjuncfurd, a intrat in
gr,rrrrr',i, gi, dupd ce s-a consultat telefonic cu pdrintele
ll'rl,,,r de la Cdlugireni, exorcist bdtrAn gi iscusit, a
r lr,rrr,rt salvarea.
I)octorifa de pe salvare, gi ea panicat5, ajunsi la
rr,irr,rstire, i-a fdcut fetei, care zdcea inerti trei injeclii cu
.r,lrr.rrirlini qi manevre de resuscitare, pripite 9i ferme,
,1,,,,r sprunea ci a constatat cd Irina nu mai avea puls'
49
 Nu vom gti niciodati dacd fata a murit din cauza
tratamentului la exorcizare (deshidratare, insuficientd
cardiacd, complicafii datorate zvArcolirilor in stare
Iegatd, imobilizare prelungitd) sau moartea s-a datorat
erorilor de reanimare. Ori poate se asociazd amAndoui
cauzele...
Preotul Corogeanu (ficuse trei ani de Teologie), a
exorcizat "dup| carte" gi din auzite. Adic5 el cunogtea
antecedente rdsundtoare, din acelea care fac faima
patericelor. Avea zel, ambitie, vointd, gi beneficia de
creditul pe care poporimea il acordd terapiilor
mindstiregti. Nu gi-a pus nici o clipd problema cd avea
de-a face cu un caz psihic, care nu poate fi rezolvat doar
cu entuziasm virtos. La noi se merge , oricum, pe
premisa - plauzibili in plan simbolic - cd tn orice
dementi este amestecat gi dracul...
Prestatia preotului se baza pe imitarea, cu aplomb
total, a unui caz rezolvat la Ierusalim ; un caz pe care
pdrintele Cleopa Ilie il povestea atAt de expresiv, cd te
treceau fioii izbdnzii cdnd il ascultai. Sau chiar cdnd il
citeai. Corogeanu, tn zelul siu inocent, a forfat nota, dar
mai ales, in zdpiceala finalului, a ratat tragic o posibili
reugiti...
Era suficient ca pacienta sd fi supravietuit,
"operatorul" s-at fi ales cu un succes de stimd sau
evlavie, indiferent de gradul de remitere, sau de durata
"remiterii".
$i ar fi fost ,,acoperite" gi ignoranfa operatorului, gi
precaritatea "traiamentului" fdcut empiric. Dar SfArgiful
50
Ir,r1',rr' in discufie,
.rl penitentei (accidental totugi!) a pus
r,rlr'p,,rrric,tot egafodajul improvizaliei gi dreptul de a
l,rr t, ,rscrnenea operalii fird calificare qi experien{d...
A scoate diavol din persoane firi diavol
l,it' pune intrebarea daci, intr-o schizofrenie
rll,rl,,rrosticatd ca atare de specialigti, sunt eficiente
Fr.rr( ismele? Adicd: un bolnav psihic poate beneficia de
un lrrtament religios (sfAntul maslu, rugXciuni,
rlr rlrl vcle vasiliene, agheasmS, timAie, cruce), tratament
{,rr(. l)orneste de la premisa ci se scoate de acolo un
,lt,rvol? Adicd se poate scoate un diavol gi din fiinlele
f,1r,i tliavol?
I n trebarea pare paradoxald.
lllr desuefii bogumili (relansafi in Balcani de Anton
Ilorrt't'v qi Vdlentin Tagcu) ar rdspunde cd diavolul este
lrrr'/,('rlt tn toate fiinfele. Noi observXm cd este prezent
trr lo.rte minfile care ii formuleazi numele...
Agadar, ce ganse are exorcizarea pe bolnavii psihici?
l,ucrurile stau a$a. Dacd se constatd cd tema
,lrlirtrlui este religioas5, plind de referinfe din cultura
rllr1,,ioasd, referinfe la iad, la narafiuni sataniste, este
Itrrrlrl'ds cd exorcizarea poate da roade, chiar in cazul
.,lrizofrenilor tipici. Tema delirului ne indici
Ir,rl,rrnentul. Dominanta tematicd a delirului ne
"rlnteaze spre ajutorul bisericii sau a balamucului.
\,liti delirului psihotic este
dacd dominanta tematici a
.,rl,rnistX, vor avea efect molitvele vasiliene, sfAnful
rr r, rsl u, ru gdci unile, aghiasma, puterea crucii.
51
 $i psiho-etnic vorbind, la poporul nostru
chiar profund cregtin, tema religioasi este abi
prezentd; reiese cd terapiile sacerdotale, "scoater
duhurilor rele", sunt valabile gi aplicabile in ori
dizabilitdfi psihice. Cu condifia ca exorcistul sd aibd
solidd informarein problemele acestea gi o experienfd
Mai gtim, din traditia bun5 a altor mdnistiri,
asemenea tratamente nu se fac niciodatd cu un si
preot; ba chiar existd prevederea sd fie fdcute de gap
preofi! Precaulie cu totul neglijatd la Tanacu, gi
numai la Tanacu.
Lr r,rz,trl Irinei Comici, lucrurile puteau decurge la
Fl ;rnlr',ru sa se termine cu o remitere de plutire;
ftrltlvr,lt' lui Vasile cel Mare ar fi avut un rol insemnat,
ft rlr,l,rrr,rrc a focarelor psihice inhibate. Da, molitvele
ff fl tl,rl Lrn ajutor. Doctorul Gheorghe Silvestrovici,
F{al,r't,t,'l Irinei Cornici la prima criz6, era convins ci
*er ,,, ,rjutorul medical ar fi contribuit la "remiterea
*p I'lrrtit't"'; el spune ci nu-gi va ierta niciodatd cd a
prk,rrr,rl'o din spital pe Irina Cornici, lisAnd-o pe
EFanr.r , r'lor de la mdnistire.

Vecinitatea mortii
Agadar, se poate face "scoatere de duhuri rele"
din bolnavi psihici de orice categorie noseograficd. A
vlzut sau am aflat in cAteva mdndstiri exorcizdri 1'r lotugi, Irina Comici a fost condusi spre o
€r1rr'1,,'"t, misticd. AtAt doar cd a fost condusd silit gi
bolnavi psihici (considerati evident "indrdciti" ...) ;
^
aflat gi cazul exorcizdrii acelei fete (Maria), la Sihdstri l**rtnllicnt. Fird si-i lase penitentei nici cea mai mici
platlrrlilate de participate, mdcar in intervalele dintre
Cazul Maria trecea, prin anii noudzeci, drept un su
rtl/r', intervale in care ea avea o minimd capacitate de
rdsunitor gi tot norodul gtia ci Maria a scdpat
dlr, ,,r'rrcre.
diavol. Nimeni n-a mai intrebat ce a fdcut Maria du
aceea. Maria a fost adusd la o linie de plutire, in sensu
lritind discufia, pur informalional, spre alti zond
frltliroirs5: md refer la experienlele traumatizante din
ci n-a mai fdcut crize atroce, dar mintea ei a rdmas
t*rtqlr.r't'le strdvechi, care-l conduceau pe neofit in
stadiul "vegetal ". Nu cred cd o tratare psihiatricX ar
rr.rirr,itatea morfii. $tiindu-se ci vecinitatea morfii
obfinut mai mult. Cunosc mulqi psihiatri, buni, ca
*r lrrrrrl-ri complet mentalul neofitului, face saltul
spun c5 maximum pe care-l pot ei obline pe ca
lrrlrrl'5i61"runt, gi adesea ireversibil de la biologic la
psihiatricd este si aduci bolnavul de la o ps
devastatoare la o psihozd ,,normal5". Aga s-a oblinu =l'il tltral.
livident, preotul Corogeanu nu intenliona aga ceva,
prin molitve vasiliene, in cazul Maria: trecerea de la
rrrr r,;lia de fel cd, intAmpldtor, condifiile dure la care era
psihozd devastatoare ("irdrdcire!"), la o psiho
-u1'llsi, de nevoie, Irina Cornici puteau reitera un
normald.
ur,',lcl initiatic strivechi (gi dezavuat). FXrd si gtie nici
52
53

L
 despre abisul pasului metanoic, Corogeanu me
vArtos pe un model din paterig preluat din zbor.
"cd.dea" mai degrabi pe tratamenful gocant
misterelor traumatice post-orfice (ziceam, cu tofu
dezavtate, chiar din vechime, de cdtre religiile mari
inclusiv sau mai ales de cdtre cregtinism).
in misterele post-orfice, aceste episoade metanoi
prin crearea - experimentald - a vecindtifii mor{ii,
fdceau cu consimfdmAnful sau la cererea neofitul
care-gi asuma gi riscul unei evenfuale morti.
Finalul gi canonul
Irina Cornici a murit la 15 iunie 2005.
Avea 23 de ani. A murit virgind, cum a consernna
raportul autopsiei.
A fost ingropatd in satul natal.
Preotul Corogeanu a oficiat slujba d,
inmormAntare, huiduit de cAfiva, protejat de mulli alqii.
La pu[!n timp, Irina Cornici a fost deshumatd,
pentru expertiz5.
Preoful a fost caterisit, judecat, condamnat.
Un grup de monahi insemnati au semnat un protest
contra condamnirii preotului, citAnd gi argumente din
controversele actelor medicale.
Pe cAnd Corogeanu agtepta sd fie incarcerat,
duhovnicul siu, unul din duhovnicii mari ai RomAniei
de azi, a incercat sd-l ridice pe preotul osAndit, sd-l faci
sd fryctifice spiritual tncercarea grea prin care trecea.
54
L-
lr',tt' memorabild reconstituirea acestei intrevederi
|n r ;rtlt';t ne-fictivd a Tatianei Niculescu Bran:
il intdrea Pe preotul condamnat,
Itrrlrovnicul
prlv(";lindu-i din propria lui experienld carcerald, ii
!|rrurr,,r cum a procedat el insuqi demult ir temnifele
rrnrnniste: A Pus lacit minlii sale, frdmAntdrilor
lirrrrlricc, revoltei de a fi persecutat; 9i s-a ldsat tn Voia
I,r,trrtrttlui."$i din clipa aceea, am fost purtat ca pe aripi
rlr,ttrl;t'ri".
lltrrrul duhovnic incepea astfel exorcizarea
eror t istului..
,
('itcz din "Cartea |udecdtorilor" a Tatianei
gtiu ci autoarea igibazeazd descrierea
Nt, rrlcscu Bran,
;re tlocumente, pe mdrturie directi, pe
investigalie
IrrirrrrIioasd gi mai ales pe o inlelegere exemplari'
(',rnonul primit de Corogeanu sund astfel:
"Sir te rogi pentru ea [Pentru Irina Cornicil
rrr.rrrr't'tat...toatd viafa, oriunde te-ai afla, 9i in ceasul
lltiltIii tale".
gi apoi, finalul cdrfii:
"itrcerca si se roage pentru lrina, cum il sPusese
,lirlrovnicul. Era greu. AtAt ar fi vrut si gtie: se afla ir
r,rr :i(ru iad ? o izbivise de Potrivnic au nu ?"
l'ilduitoare aceastd obsesie ultimi a lui Corogeanu:
'',1
:ltic dacd jertfa aceea teribili a avut mdcar un rezultat
1,'zitiv. Sd gtie ci Irina Cornici micar a plecat mAntuiti
g,r, lr.rmea cealaltd. $i cduta mdcar un argument palpabil
,t s-a dus mAntuitd, curifitd de demoni...
'
55
 Din linigtea finald a fetei, viditd cAnd au dezlegat-o
de pe targa-cruce...cAnd zicea blAnd cdtre starefd:
"Mami. .." , cdnd irchidea ochii scdpAnd capul in poala
maicii Siluana...martorii au surprins cX avea fala
seninS, ca gi in poarta impdri{iei.
$i dacd preotul penitent va vedea gi dramatizarea
"Spovedanie la Tanacu" a Tatianei Niculescu Bran, va
avea o sugestie ir plus cd Irina Cornici se afld tn rai.
Autoarea acestei piese a fost foarte inspiratd cAnd a
imaginat cd Irina Cornici a devenit irger: a deven
ingerul pdzltor al lui Corogeanu... Nu-i o ironie a sortii,
ci un paradox metafizic. $i cum Irina Comici invd{ase
cAteva folositoare figuri de judo gi karate, ingerul
pdzitor Irina, in piesa amintiti, e gata si aplice lovituri
de karate celor care-l huiduiesc sau vor si-l linqeze pe
nefericitul preot in c5tuge.
Dacd prin canonul primit, gi prin vrednicia sa,
Corogeanu va ajunge intr-o zi la iluminare, s-ar putea
sd aibd gi el aceeagi viziune cum cd Irina este de-acum
ingerul sdu pdzitor.
$i cine gtie dac5... nu cumva....aceastd fiinfd, Irina
Maricica Comici, jertfitd totugi dintr-o intAmplare
cregtind pe o cruce de scAnduri de cofraf...aceastd fiinfd
cutremurati pAnd la nebunie de intAlnirea cu poruncile
cereqti...va fi si dobAndeasci odatd un loc ales la
pomenirea a celor buni, in veac.
56
Caznele Mariei din Tutova
sau
O exorcizare relatia reu1itd
I
Arn cAteva casete pe care sunt integistrate slujbele
tlr' ,.r'oiltere a duhurilor rele dintr-o femeie. Este de
grrr.17,i sX le asculfi. Nu le-am ascultat niciodatd in
Itrlrr,liime. Ci numai fragmentar, ca sd intocmesc acest
r nIrl1vl, si reconstitui acest scenariu fulbur5tor.
A lost ingiduit sd se inregistreze pe casete audio gi
rlrt,rr si se filmeze secvenle lungi din slujbele SfAntului
ll'r,,lrr. Cazul Maria a fost mediatizat, mai ales cd a fost
rrrrr,,itlcrat un succes al preofilor de la Mdndstirea
Irr,rr',1". Da, este un relativ succes/ cu toate cd
lrtrrl,rgonista", Maria din Tutova, rXmAne un personaj
lril ti tragic.
Pactul de la 16 ani
t'and s-a supus slujbelor de exorcizare, Maria avea
| 1 rll rni. Ea pitimea de duhuri necurate de la 16 ani.
lrrtrr11ll a schimbat numele locurilor gi ale personajelor, in rest
lr1,tr.lt' sunt autentice iar dialogurile sunt transcrise de pe casete
:r rr lro ,1i confruntate cu un documentar care s-a publicat in presd.
57
 Boala ei are o istorie lungd.
La 76 ani, Maria a fost dusd de mama
vrdjitoare din sat, Georgiana, zisi Ursoaia,
vrdji de mdritig.
Adolescenta iubea foarte tare un birbat gi voia sd
mdrite cu el.
Vrdjitoarea ii
promite cd determind mariajul
_
fldcdulrdvnif dacd fata face pact cu diavolul, jacd
inchini diavolului gi-i face voile.
Vrdjitoarea Ursoaia avea ea insigi un pact
diavolul, fdcut in urmi cu 24 de ani, cAnd diavolul
promis vrijitoarei cd-i di putere sd lege, si vrijeascd,
comande, toate acestea in schimbul suflefului.
Adolescenta Maria, orbiti de dragoste, era q6rrrp
indiferentd cine i-l va aduce pe omul iubig igi zice:-,,
arc importanld cine mi-t adttce, diaaolul sau bun
Dwnnezcu; eu arenu sd mi-I aducd mai repede,, ... Nu
o garanfie cd Dumnezeu i-l va aduce pe omul iubit;
t'ra nici timp de agteptare, Maria era disperatd
cd btrrbatul iubit era in vorbi cu o frumoasd dinsat,
dactr Maria nu acfiona repede gi sigur, rivala ei putea
ciptigc ..,
lntunecarea minfii birbatului
Graba, frica, neribdarea-acestea au dus la dram
consultdrii unei vrijitoare. Magiciana, LJrsoaia, a
pus-
sd semneze o hArtie pecetluitd cu
o picdturd din sA
fetei. Atunci a ficut descAntece ,e ,ep"ur.e
-irit"u
bdrbatului. $tia sd facd vriji cu forfd
puternice,
58
Dlt nscd. A rdpit mintea birbatului gi a determinat
rria cu Maria.
lbatc ci rdpirea minfii bdrbatului s-a ficut cu
eul, astizi cunoscut, al influenfdrii gAndului la
tr, al hipnozei la distanfi. Iar imaginea diavolului
doar o imagine suport, un suport puternic cu
lpld acfiune: ea mobilizeazi puterea de propulsare
Vtfiiitoarei, ridicd milivoltajul creierului ei 9i
v,eazdmesajul malefic. in acelagi timp, in mdsura
e flrc ln intentia este cunoscutd ea ilmpresroneaza
ic creierul victimei.
Apaffia crizelor de posesiune
llnpt este cd Maria se cisitoregte. Dar cdsitoria nu a
mult. Spunem: pentru cd nu a fost fdcutd din
alegere, ci prin influenlare (cvasi-hipnotici). Orice
rntare hipnoticd sldbegte cu timpuf se gterge. Este
acl paralel cu trecerea orbirii din dragoste ... Soful s-
trczit din legare ... Programul hipnotic s-a gters ... La
:a lui a contribuit qi vederea crizelor psihotice ale
Biata fatd era schizofrend. Crizele ei putemice il
Blburi pe so!, pe cei din familie.
lii ziceau: ,,Femeia asta este munciti de diavol".
hr timpul crizei, femeia avea delir mistic, cu
letrt,rtici luciferici. Nu numai ci il evoca pe Satana, ba
llrr,r ci ea este Satana in persoanS!
Maria era gravid[.Dar, cAnd sopl a pirdsit-o, ea a
lpltrrs la un chiuretaj cdci, zrcea, daci soful a l6sat-o,
lllrrtt'ni nu o va mai lua de nevastd cu un copil! A fdcut
59
 i\;,r stau lucrurile, cel pu{in privite din exterior.
un avort $i asta a adAncit ruina ei psihici, sentimentul
t ;1{ r rrtcriorul e mai greu de cunoscut.
culpabilizdrii.
Crizele psihotice, insofite de delir demonic, se
l)i,rvolui se identificd cu fata. Maria gi-a pierdut
repetau tot mai dezastruos, cu munciri, cu dureri;
fntrlrlr' gi e convinsd cd. ea este diaaolul. La intervale tot
,,diavolul" liuntric mdrturisea intenlia lui de a o omori
ll,r (l('sc (numite crize) ea pierde complet identitatea sa
pentru a-i capta cAt mai repede sufletul arvunit lui.
plrrl'r'i,', uitd complet cine este, gi imprumutd
Delirui acestei fete ne lasi si vedem vocile lrtr I i tltea diavolului.
subcongtientului in toati amploarea lor, in toati
fu

Itlt'ntificarea cu diavolul se numegte ,,sindrom de

complexitatea lor.
lrrr lr;irrne". Dubl6 personalitate. Personalitatea ei se
ntl,(' in doud, fiecare trdind vieli diferite. Rupere, in
II
Hl+,( r,iilc, se numegte schizoidie. Iar schizo-frenie
ltr,ir,,rnurd ruperea-minfii ltt timpul ctizei, ea
Treptele demonizirii la Maria din Tutova ylrllrr'1te cu voce schimbat5. Maria nu mai este Maria. E
all,r 1't'rsonalitate, e dracul. Noua personalitate vrea sd
Pnctul lnvocarea inseamnd ,,convocarea" trr irl,i vechea personalitate.
diavolului. Rezum faptele relatate anterior: Maria avea
'1.6 ani, era nerdbddtoare
lrr timpuil crizelor, ea se trAntegte la pdmAnt, se
sd se mirite. Era oarbd de
tt'arr'oleqte, suferf, cumplit. Aceste suferinfe sunt zise
dragoste, obsedatd ci bdiatul jinduit se insoard cu alta
,, lrrr rrciri" ale diavolului.
... Merge la vrdjitoare qi face pactul cu diavolul ca sd-l
l)ar dracul nu reuqegte sd omoare femeia, pentru ci
obgind pe biiatul jinduit.
pl ,,r' lovegte de instinctul religios, profund, al fiinlei
Diaaolul rdspunde, di fetei puterea de a-l dobAndi pe
il1il,il rc.
iubit. Se face nunta. Culmea fericirii. Dracul, in etapa
asta, este un partener de afaceri. Mdritig contra suflet.
Corelare intre picate qi boli
Diaaolul se mutd lfrngd Maria, apoi intrd tn Maria
(dupi simlirea ei.) El, dracul, devine un locatar. Din Maria este pdrdsitd de bdrbat, care, dupd un timp, a
amic, el devine intdi chiriag, apoi, brusc, inamic.
lrilirl. Bdrbatul a fost acuzat de lagitate, cd a pdrdsit o
De ce devine inamic? incepe s-o chinuie pe fhti, ,,,r{rc bolnavi. $i chiar este un laq, precum mulgi din
periodic, ci vrea sd o termine mai repede, si inhale
t,r1,,rrra masculilor. El insd avea ca scuzd formald: cd
sufletul. S-o omoare rapid qi si plece iute cu sufletul ei
la iad.
61
60
sofia lui este,,indriciti"; tn phis; el se considera victima
unei legiri, ca atare se credea scutit de scrupule. Fuge.
Maria este dusi de mama ei la mdnistire, ca sd-i
alunge pe diavol. Biserica numegte aceste ca
,,boLravi de duhuri rele". Complexul psihic
personificat, e tratat ca ,,duh rdu".
Slujbele de exorcizare (de ,,dezlegare") au eI
pozitiv la omul religios. Mai existd o relalie intre
gi o boali. Orice pdcat este o ,,legare" gi produce
anumitd boald. Purificarea, arderea p5catului,
,, d ezlegat ea", vind eca rea.
Yraia, o acfiune hipnotici
Oare Maria s-a niscut bohravd psihic, sau a fost
imbolndvitd prin manevrele gocante ale vrdjitoarei?
Psihozele sunt din nagtere. Copilul ndscut cu o
fragiliteite psihici se comportd ca gi sinitos pdnd la 1,7-
2-J, ani. Dupd aceea survine o ,,decompresare", adicd
manifestarea bolii.
La Maria, ,,pactul" gi ,,Iegarea" vidjitoarei au
acfionat devastator asupra psihicului, deja labil din
nagtere. Ceremonialul pactului are efecte hipnotice,
adicd inhibd creierul. Mara a fost vrdjiti cu ,,spildturi
din scildltoare de mort, cu spurciciuni gi baie din iad.
E cea mai mare fdcdturd de pe fafa pimAntului"
(spicuiri din delirul Mariei).
inacelagi timp, Maria s-a niscut intr-o familie cu
factori de risc psihic. Mama ei este retardatd cultural,
62
llioasd (ea a dus-o la vrijitoare!). TatXl are o fire
neudaptati, a gi pdsdrit domiciliul cAnd Maria era
tnlt',1.
ttlnr cd psihoticii se nasc psihotici, ei nu
tnclaazd" boala. Boala este latentd la inceput gi se
l'r(,nseazd la adolescenfi sau la post-adolescenfd.
tt cnigm5 a psihiatriei.
Blnt,rica spune la fel: ,,Nimeni nu gtie precis de ce
rli,rvolii in unii oameni!".
l,e Maria, vraja a avut rol de declangator gi
llicator al simptomului latent. Maria avea gi o
lc provenind din contextul familial. in familia ei
€tlslat conflicte iritre pdrinfi, culminAnd cu plecarea
I de acasi. in ase*enea situafie, copilul este
tit psihic ai dobAndegte un sentiment de
bilitate intens. De aici tendinfe depresive, tendinte
attto-pedepsire, de auto-suprimare. Tendinge de
plepsire a birbalilor tn bloc, in care ea intrevedea pe
blll f,'gur. C6nd cultura ei folcloricd gi religioasi ii
t,aazd, un simbol pedepsitor cum e diavolul,
a il absoarbe spre a se autopedepsi. Aga spun
pllrologii, din analizele lor gi diir cazuistica lor.
Diavolul se furigeazi in fricoqi ...
('irtegoria umani fragild, gen Maria din Tutova,
f lpfrtrie protejati, Cdci ea ,,pieia" ugor
sugestii
tlenronice. Preia simboluri pedepsitoare. Este categoria
ralrr predispugi la ,,posesiune demonicd". Am mai
tiln()scut o femeie care a preluat un duh rdu in timp ce
OJ
asista la o exorcizare, fiind cutremurate de
posedatei. Alti femeie (care ni s-a adresat) a preJ
,,un diavol" vizionAnd un film satanic ... Un preot de
Sihdstria (imi spunea pirintele Cleopa) a preluat ,,d
riu" asistind la o exorcizare ...
,,Diavolul se ascunde in oamenii cirora le este
de viald!" spune reverendul Williams, un
specialist in exorcizdri, care a alungat diavoli din mu
multe persoane.
Categoria aceasta de fricoqi, de superstifiogi, treb
protejatd, feriti sever de vrijitori, feriti de filme
groazd. indemnatd spre rugdciune, spre com
reconfortante psihic Ai spre o culturd sdndtoasd,
zidegte.
III
V Cele 9 sfinte Masluri, cu 7 preofi
CAliva ani, Maria a fost dusd la terapeuli gi la p
sd o dezlege. A stat cAteva sdptdmAni intr-un spi
psihiatric. A fost pe la trei ministiri. Prin 1993 a aju
la Mdnistirea Toaca, vestitd pentru duhovnicii
putemici.
S-au purtat mai multe rdzboaie contra demonulu
rdzboaie udzute, cum le spune un monah. Fetei i s
fdcut 9 sfinte Masluri, cu 7 preoti.
Acum ascult caseta numdrul B, cu selectiuni din
optulea Maslu, al optulea rdzboi.
64
Ertc sprre sfArEitul unor lupte acerbe cu puterile
I irrt'uibate intr-o fiinti umani.
Frte rnomentul cAnd duhul necurat iqi simte
rir, iqi recunoagte infrAngerea, se zbate,
tr',1 ultima mArgdvie, ca sd pistreze sufletul
t i.rdului, sd-l duci iadului, chinului veqnic. Cel
larrseaz5 urlAnd ultimele argumente, vorbind cu
r'rr totul modificati a bolnavei:
,,Ayronpe toatd lumen am ncnparat-o! Cine n-are
aoile! Noi
Itl, intru tn eI. lntru tn aoi gi ooi tmi faceli
lulitlttr cu cregtinii care ne fac aoile! Ce, credeli cd ad
utli u;or? llnul la mie dacd reuEegte sd urce admile! Eu
iad!"
at'u,tr (la dincolo de
Urmitorul rdzboiz
Tot iadul nu-i in stare de-un suflet
lkrlnava se zvArcolegte. Diavolul din ea dd ultima
lpta, Sc simte invins. Diavolul zice (evident/ cu vocea
lirvci i-n care s-a instalat):
,,Mi topesc ca ceara, pier ca focul, ies ca flacdrs! Nu md
$trrrri lisuse! Llnde sd md duc fdrd suflet? Md distrugeli! O
feilrnt?! De unde ai stdta putere, ticdloasd, sd te lupli cu
*hr I O pierdem! O cilgtigd Hristosul aostru! EI i-a gtiut
lfinlul, dar mi-a tngdduit s-o chinui ... Tot iadul nu-i tn
.tiltr lt-un suflet!".
lrrtr-adevir, in fa{a rugiciunii putemice, in fafa
pulrlicirii gi dezleg5rii putemice, tot iadul nu este in
Itdlt,sd inhafe un suflet.
65
 Drac de inspirafie iraniani ...
... gi drac de inspirafie carpatici
Cazul Maria din Tutova este o fild dramaticd li
dosarui exorcizirilor.
Este diferit de cazul Rags (Ragan), descris de W.p
Blatty, in cartea Exorcistul.
Pot face o paraleld semnificativi.
in cartea Exorcistul se insistd mai ales pe puterea
diavoleascd a posedatei, a miculei Rags (citirea
gAndurilor, vorbirea in limbi striine, ubicuitate,
telechinezie, extraordinari forld de distrugere, crimi).
Dosarul nostru, dosarul tinerei Maria, insistd pe altd
fazd: puterea SfAntului Maslu, a sfintei evanghelii gi a
numelui Hristos, a molitvelor Sf. Vasile. $i tAnguirea
diavolului care abandoneazi sufletul tinerei Maria.
Diavolul care ocupd trupul copilei Rags (drac de
inspirafie iraniand) este sfiddtor, are toate atributele
paranormale, ucide, ii infruntd pe preofi, il omoard pe
preotul care nu se lasd el insugi demonizat.
Diavolul care ocupd trupul Mariei (necuratul de
inspiralie carpaticd) este defetist de la primele slujbe de
exorcizare, este scAncitor, este colaborationist. Mai
mult, este convertibil: mdrturisegte cd, daci il mai
stropegti mult cu aghiasmi, e pe cale si se sfinfeasci qi
el!
Zice:
,,Md sfin[esc de atdta agheasmd gi anafurd, md sfintesc
... Md fnc, din duh necurat, duh curnt! Md sfinlesc ... Nu
md duc in iad, cd md tem de iad! Am osdndd mare!"
66
Firlrrl drac! iincepe sd semene taman cu dracul
fB;rl 'rr pieptinat cu racila, din Ion Creang6. Ba mai
$lltt, rrl,'cpe si o coteasci la sfinfenie!
hr fine, Michidu!5 carpato-danubian este
irrtrrlrz,rlrrr. Zice: ,,Dacd fumali, dacd beli alcool, dacd
frrgr'f r lt sectnri - ai mei sunte{i!" .
I lr,rr'ul carpatic este gi tumitor sadea, este delator qi
llrllrlr'ltuntdtor, rnirturisind secretele folosite de iad
ispitirea cregtinilor. (,,Spun tot! spun tot! cd sunt
Fflrlnr
fierltrrtnt!").
t)racul carpatic, apologet al cregtinismului
Nrr lisdm la o parte nici faptul cd, in cele din urrni,
Clrrr','ltrl (care se exprimi prin gura bolnavei, cu care s-
e lrlrntificat) devine, in sfArgit, un fel de apologet al
1lsr.;lrrrismului, cu precddere al ortodoxiei. (Ca sd-i
llrrlt.zt' viclean pe ortodocgii care-l alungi? Sau ca si le
r,lh'r'tc mentalitatea?). Devine gi un aPologet al
vlrlrrlilor cregtine: al rugdciunii, al smereniei, al
;rl'rlttlui.
Zice: ,,Nu de post se teme dracul cel mai tare, ci de
lrrrllc ori postegte gi dracul! Dar se teme de rugdciune,
rlr, lrrilostenie, de mdrturisirea picatului, de smerenie
" (l'arci citeazd din Filocalia!).
Mai zice cd ... ,,numni ortodocAii se m6ntuiesc!". Sd-l gi
r rr,tlcm pe Michiduli? De unde are el informafia,dsta
l,,rrrridabild? Yai, vai de bietele miliarde de cat:lici qi
,rltc religii...L-ag suspecta pe diavolul ista cd vrea sd
rrl tinte-n strund, si ne captezebeneaolentia ... s6' scaPe
67
mai ugor de agheasma romAneasci usturdtoare ...
cred cd dac5-l strAngem cu uqa, ne mai spune cd
mAntuieqte mdcar capucinul Ieremia Valahul, daci
gi ortodoxul-catolic Monseniorul Ghika ...
Teribilul 9i jalnicul Aghiuli ii mustrd chiar
preolii corupli:
,,Nu toti vd mAntuili din preofi! Ave{i un iad foar
mare voi, care ne faceti voile!..,"
in fine, tot pe convertirea dracilor insisti: Zice:
,,Dacd am putea sd ne smerim gi noi, dracii,
mAnfui".
Sorginte subiectivd, ravagii obiective
Dincolo de aceste considerafii, ins5, ne inte
aspectul dramatic al vindecdrii unei fiinte posedate.
speranta cd acest caz este de folos gi spre invdfdturd. I
cazurile observate de noi (deci md refer numai
cazurile restrAnse ca numir observate de noi
discutate aici; nu fac afirmafii, agadar, pentru totalita
,,posedafilor"!), demonul ar o fi elaborare subiectivd, u
produs al mintii imbolnivite; dar este o elabora
primejdioasd, cotropitoare, ucigdtoare. Chiar d
sorgintea lui este subiectivd (dar existd gi coaguld
,,fizice" ale acestor confinufuri, incd neinfelese),
ravagiile pe care le produce sunt obiective.
Ca atare, se cere protecfie psihici gi buni lucrare.
Cici mintea slabi cade sub legare, gi trebuie sd o
sd cadd sub legare. De cele mai multe ori legarea este
68
!$llnl,rrir, este ingdduiti de persoana care o face, este
tsttl*rt,i pcntru un beneficiu.
lf irr istoria Mariei din Tutova rezultd trvdfimintele
rf il,rctice, despre intirirea gAndirii inilfate. Iar pentru
rpsihiatrie, pot rezulta sugestii terapeutice.
Ispita intristirii
l)rrpi al 9-lea Maslu, Maria din Tutova a fost
3lllrr.r',rlii de duhuri rele (erau acolo mulli necurati, cum
tU n't'unoscut ei ingigi fugind!) Femeia a fost
Itnl',tlliitite. Apoi a plecat acas6, cu familia.
l).rr nu gi-a gdsit locul in satul ei din Tutova. Se
tllrlr,,r in nesiguranfi pe lume. Simlea cd, in satul ei, nu
F ptrtt'a lupta cu ispita intristdrii.
Astizi Maria se afld intr-o retragere protectivd la o
firirr.istire din zona Sucevei. Este aparent linigtiti,
;rrl'l it'ipi la slujbe.
l;oarte rar, spre seard, o cuprinde o apisitoare
ttlrlt'tc, cu gAndul la fostul sof fugar, la copilul ei
frlrrtlut, la casa ei pierdutd, la menirea ei modest-
lt,.rrit'i ficutd pulbere gi findiri.
I )ar aceste triste{i nu se transformi in crize
rlcr',rstatoare, ci numai in ispite normale ... nefericiri
vr.',pt'rale, controlabile prin rugdciune. $i cind aude
ll,rr'.r pentru pavecernifa, se ridicd iute gi intri in
l,i,,r,r'ici. Pe fafa ei vezi trdsituri nemigcate, un aer
rurr)r'f, in care se deslugegte tofugi o vremelnicd pace.
69

Cum controlim scindarea personalitnfli
Cazuri noi gi vechi
O fetifd de 13 ani (Diana, L990), cunoagte din se
o stare catalepticd; dupi 4 ani igi revine, dar are tr
periodice, in cursul cdrora spune ci este posedatd
doud spirite, de doud personalitili strdine
chinuitoare: spiritul unei bdtrAne decedate gi spiri
unui tAnir sinucigag.
Sub hipnoz6, Ietei i se reveli solu{ia: va alun
spiritele rele din ea, dac6., tn locul lor, va admite si
luata' in posesiune de un irger care vrea sX-i vind
ajutor!
Ea primegte ingerul gi face sindromul de poseda
prin inger; dupd trei luni, ea revine la personalita
normald, negtiind nimic de cele trei personali
altemante prin care a trecut.
Alteori, solufia eliberdrii se aratd in vis. impiritea
Zoe (Bizant secolul X) era chinuiti de ,,duhul
necurat". Preolii s-au rugat, au fdcut slujbe, dar n-a
putut s-o dezlege de duhul rdu. Solutia exorcizirii i
ar5tat impiritesei in vis: se va vindeca dacl va pund
d6nsa BrAul Maicii Domnului. Acesta se afla
Constantinopole, irtr-o racld de aur. Au scos brAul
70
r,rrrtl patriarhul l-a intins deasupra posedatei, ,,indatd a
ar,rPilI de chinuirea diavoleasci 9i a cXpitat cu
r lr,r,i virgire timdduirea" (P rolo agele).
Subconqtientul produce sindromul
I'sihologii au observat ,,originea autosugestivd a
l( I romului de posesiune".
'irt
(iind ,,legarea ocultd" s-a produs prin vrdjitor, este
\,nlln de o sugestie traumatizanti (,,trauma de
r',t'siune").
Itr
(iind ,,legarea" este generati de un conflict psihic al
vrltirnei, e vorba de auto-legare, autosugestie. Ea
arrlvine mai ales cAnd victima are o ainoud{ie
tttt t,n{ientd qi inventeazi un agent pedepsitor
urrlrranatural:,,duhul riu". Subcongtienful construiegte
,rlt'st ,,agent malefic" preluAnd informalii terifiante din
llt lrrri morbide, din filme de groazd,, din cdrfi despre
vr,rjitorie, sau din credinle tradifionale in demoni gi-n
eprr ite. Treptat, autosugestia se cuibdregte, puterea
qrrlrt:on$tienfului erupe, trupul se simte ,,iflvadat".'.
Sindromul de posedarerezttltd din scindarea minfii.
lrr tirnpul acceselor de posedare, congtientul tace, e
,,rrlocat gi, ca urmare/ personalitatea normali dispare, e
rrrlocuiti cu o altd personalitate, trezTtd prin inconqtient.
,,Fenomenul scindirii minfii (congtient qi
rnt ongtient) este comun tuturor!", sPune Watson,
1,'r'nind de la studii de Freud, Laing gi Gooch. Dar la
I
, r,r r'rorrrrdli acest fapt (amestecul incongtienfului in
vr,rta conqtientd) este restrAns gi controlabil. Cei care se
71
 identific5 exclusiv cu partea lor ,,fdrd trup" sunt
considerafi,,posedati".
Practicile retardate, superstifioase sau folclorice,
cum sunt invocarea diavolului sau chemarea spiritelor
prin magie, ar putea fi - zice Watson - doar tehnici de
implicare a incongtientului in stdri de congtienfi. ,,CAnd
i1i pierzi controlul asupra acestui musafir nepoftit din
strifundurile minfii, asta se numegte posesiune."
,,ltrlt'lilicnfi" exterioari? Iardgi va trebui sd nuanlim
firpttnsul gi sd lisdm tainei ce este a tainei... Contactul
flnrlnr cu lumea nevdzuti incd mai are gi un factor
Flrlt'rios. $tim doar atAt: gAndirea pozitivd, respectul
Hu',llilifi asigurd un contact corect cu lumea nevXzutd.
Utt t'orrtact aducdtor de viafd gi pdstritor de viald.

Terapia scindirii

Cum se poate obline controlui gi prevenirea

scinddrii? Prin firtirirea terenului psihic, de indatd ce se
semnaleazd labilitatea subiecfilor. Duhovnicegte
vorbind, acest proces se numegte despdtimire.in limbaj
medical, vorbim de terapiile insight, de training. Toate
cer o indrumare.

Terapia de alungare a programului malefic va

consta intr-o sugestie pozitivd: dar putemicd, gocantd,
trecAnd porfile rinencefalului, lucrAnd cu arhetipuri gi
coduri autoritare, sacre.
in cartea lui Blatty, se apreciazd cd ritualul
exorcizirii este tocmai sugestia pozitivd care
,contracareazd tulburarea.
Atingerea moagtelor sfinte, atingerea brAului Maicii
Domnului sunt apreciate tot ca gocdri pozitive care
restabilesc personalitatea normald.
Aceste operafii sacre antreneazi gi un element
spiritual exterior omului? Antreneazd ere o
72 73

\
7
Vulnerabilii
Cazuri de copii cu sindromul de posedare
Despre cazul fetifei de 11 ani, demonizatd, caz
descris de William Peter Blatty in cartea Exorcistul
(1971) s-a spus cd, tn uitimi analizd., este cotabil ca
boald psihici.
Si vedem acum cazul unui copil romAn, Vlad. Aveai
7 ani in 1993 cAnd a fost demonizat, printr-o vrdjitoare;
la cererea mamei vitrege, care voia sd-l suprime sd-l
inldture de la o mogtenire.
Farmecele au lucrat devastator; duhul riu a intrat iri
copil gi a inceput s5-1 tortureze gi s[-l instige la crimd.
Copilul il auzea gi il vedea, iar in episoadele de crizd
era trAntit la pdmAnt gi muncit chinuitor.
Copilul a fost condus la o mdndstire, i s-au fdcut
slujbe de exorcizare, i s-au citit molitvele SfAntului
Vasile. Acum copilul e pe cale sd-gi revini. Cazul a fost
relatat in presd. Noi il reluim pentru a-l supune unei
Scurte analize gi a evalua daci aparfine psihiatriei sau
demonologiei.
74
Trauma legarii
Analiza cazului ne scoate din folclor gi ne deschide
uga secolului XX. Se iegim lent din preistoria simfurilor.
Vrijitoarea, prin ritual gi descAntec, produce o
traum5. O izbire a min{ii fragede, prin imagini
spdimoase. Mintea copilului recepteazd sugestia in chip
devastator. Psihologii gtiu: copiii, in mod obignuit, se
aflS intr-o stare comparabild cu hipnoza, din cauzd cd
neocortexul este incd nesolicitat indeajuns. De aceea,
mentalul copilului e hiper-impresionabil. Iar traumele
vArstei mici au urmdri fatale in caracter qi in destin.
ln asemenea caz, evident cd vrdjitoarea este
criminali, gi trauma produsi prin demonizare este o
mutilare psihicd, uneori pe viaf5. Iatd de ce insistim a
nu se apela niciodatd la vrijitori, nici chiar pentru
magie albi.
Recent, o femeie disperati din BArlad imi cere
adresa vrijitoarei ,,Zed", pomeniti intr-un articol.
Femeia disperatd imi zicea ci vrea, prin vrdji, si-gi
nducX sotul acasi. Un caz simetric celui relatat in
p-rrimul capitol. Femeia imi zicea: ,,Dacd. vrijitoarea imi'
repard cisnicia inseamni cd este benefici gi-mi face
bine". I-am rispuns: ,,Dar binele tdu prin forle oculte,
binele cu sila, scindeazd mintea! incearci si-l recAgtigi
prin suflet gi minte, la lumina zilei, gi astfel vei construi
ceva".
75
 Persoanele expuse
,tlr urror formaliuni putemic exprimate. Din ,,materie"
Adultul care recurge la pacful cu diavolul are, gi
d r,irt'i provenienli este tainic5. Atomi rdticitori?
el, ,,I ln(l('lc" acelea devenite ,,corpusculi"? Le numim
mintea unui copil de Z ani. Adultul care cere
ajutor de lr,rlitrlirri, nu intrupiri. (Biblia, indemnAnd la percepfie
la vrdjitor este infantil. $i la el ac{ioneazd acelagi
rr|('l'ioard, ne spune cd fiinfele nevdzute nu au trup!)
mecanism al sugestiei radicale, al impresiondrii
Mcrrtalul primitiv are incidenle mai dese cu ,,entitdfi".
traumatice, Cortexul este inhibat
,,legat,, iar
paleoencefalul debordeazd exploziv. Vrdjitorii
sunt Corectarea relafiei cu lumea nevizuti
programatori tari.
Legdrile oculte (farmece, blestemg demonizdri)
sunt vor tine cont de stadiul eftro-cultural al
I)czlcgdrile
posibile, prioritar, la cAteva categorii de persoane:
cele cu vir'lirnci. Cand ai fost legat cu ,,demon", trebuie si tai
emotivitate mare, cu psihic labil, imafure
afectiv, I'lt,slcmul cu sabie de arhanghel!
strucfuri temitoare; psihisme cldtinate de conflicte
l)ar e nevoie de preofi putemici, chiar mai puternici
familiale, existenfiale. Ele trebuiesc protejate,
int;rite. rlt'r,it vrdjitorii. La dezlegare, este nevoie tot de o
(Am dezvdluit gi moduri de protecfie,
pe parcurs). ,,ll',rumd", in sens invers: o lovire intensd a imaginaliei
Legdrile survin gi la persoane superstifioase. gi
la .ar ,r structurilor paleocefale. ,,Deprogramarea" trebuie si fie
persoane care au suferit multe egecuri in
viafd. F,{r r\r traurnaticd, este o chirurgie psihica este o alungare
Egecurile repetate produc trei efecte: cei
tari, dupd r,ru r),,decapitare" a dragonului (cuv6ntul drac provine din
egec, igi deschid ochii asupra limitelor
lor qi ur.rp.u y,rlt'cscul drakon). Chiar cAnd ,,dragonul" este o elaborare
junglei umane, gi invafd minte; cei smeri{i
igi descirid r,r rbicctivd, tot devastatoare este.
ochii asupra zddlrniciei, iluziei gi asupra falselor
gi invafd har; cei slabi devin superstifiogi, expugi finte, in orice om existd puterile vielii gi puterile morfii.
( )rrrul are un vrdjmag ascuns. Numele lui generic este
,legdrilor" qi auto-legdrilor. Un om slab, drrpd
ilrtlin; numele lui biblic este leghion; numele lui tehnic
repetate, face complex de persecutie, delir "gu.rr.i
de !r noseografic este: pulsiunile morlii. CAnd vrdjmagul se
persecufie,. in jurul sdu primejdii telepatice, rrrtimpl5 si vini, alungi-l pe numele lui cel mai vechi.
conjuncturi""-d"
demonice, entitdli malefice, vibratii li1ru11g-i ,,vade retTo", spune-i ,,du-te" , spune-i ,,Si te
negative.
r't.rte Domnul". $i necuratul va pleca. Toatd tradilia
Ce sunt entitdfile malefice, de care unii fac ,,piritual5 confirmi aceasta. Secretul reugitei este: Daci
atAta
caz? Sunt, de reguld, psihotogice
formntiuni personificnte. ,ri cizut, ridicd-te. Pe omul ridicat, sabia maleficd nu-l
Rareori sunt efecte fizice neinfelese. posibile
coaluldri l,rie. Acesta-i paradoxul relaliei cu lumea nevizuti.
76
77

Cu pirintele Cleopa despre nebunie
salvare
Crucea dogmatici
La sfArgitul povelelor de seard, o femeie di
adunare rimAne la urmi gi cere un ajutor.
Femeia spune cd fata ei vede mereu diavol. in
in cio4 gi in unii oameni.care-i apar pripif fata
diavol. Femeia intreabd: Ce si facd fata mea, cd nu
poate trdi cu tortura asta. Ce si facd atunci c6nd
diavol?
- Cruce si facd! spune pirintele Cleopa cu
puternic.
$i bdtrAnul ii aratd cum se face semnul crucii: lovi
cu cele trei degete impreunate, in cele patru locuri
crucii. Lovind risundtor. Asta ar fi trebuit filmat.
- Crucea dogmaticd de care se cutremuri to{i dracii!
Altfel dracul rAde de tine, pAnd se imbolnivegte de
rAs!... gi-l bagi in spital! zice hAtru.
Pirintele avertizeazd sd nu faci ,,crucea strAmbS"
de care se bucurd dracii.
Ca norme de viafd, apor, pdrintele Cleopa
recomandat:
- Sd te mdrturiseqti din copilirie tncepAnd.
- Sd pdrdsegti picatul.
- Sd faci crucea dogmatic[ de care se cutremurd toli
lliserica te scoate din iad! zice.
Tinirul alienat
l,a mdndstire a fost adus, de citre rude, un tAnir
ilre crtze, puseuri agresive, fiind considerat
rnizat. I se fac slujbe de curilipq. pirintele spune:
lnd ii dau timdie, se zvArcolegte, scuipd, nu-i place;
ll place fum de tigar6, came gi alcool!"
Din ce cauzd. este duh rdu intr-insul?
,,liste din pirinli care trdiau in necurdfenie, fdri
tttorie, fXri cununie. $i nici mai tArziu pdrinfii nu s-
lntors citre Domnul de 20 de ani trdiesc aga intinafi.
lilcut gi vr5ji, legare diavoleasci. TAnirul acela ca
bnlaur a inceput sd ridice paturi gi sd indoaie cu
fierul! Se mai trAntegte la pimAnt, face urAt...
$pune pdcatele lumii, ocdrdqte. Diavolul std in el
ehinr.riegte cAt ii ingdduie Hristos... Dinspre pdrin{i ii
i;k.a, picatele tAndrului sunt neinsemnate!"
'l'Anilrul va rimAne aici pentru 7 masluri. Unul s-a
I l,r slujba de noapte. Efecte bune. Diavolul se teme
ffArrtul Maslu. ii zice tAnirului: ,,igi dau ce urei, tti dau
illin mea, n-ai sd mori niciodatd! (impdrifia
evident), dar nu md duce la Sffrntut Mnslu!"
f,lttnt'ricr"rlui,
rezist5, rdstoami paturile... $i oamenii vid,
=
Ulla, lip5,
ff lnlricogare, lucrarea SfAntului Maslu, ei participd la
ffSllittne.
 - Obgtea a trecut la post, o zi gi o noapte' Pentrr"r 'rIli
Alte cazuri rrr'[,uni, obgtea intri la post 3 zile.
l-au fdcut 35 de Sfinte Masluri' S-a vindecat'
lt intreb pe pirintele Cleopa despre puterea I r,iicqte gi acum. Are birbat, copii.
rugiciunii in cazurile de duh rdu intrat in oameni.
Zice: Au venit patru femei indrdcite, la mindstire.
Toate ldtrau precum cAinii. Una s-a fdcut sdnitoasd
- Pirinte Cleopa, zic, ali folosit la un moment dat
lrvintul ,,nebuni". S-a iscat intrebarea dacd aceste
dupd 3 molitve. Celelalte nu se ficeau bine. Atunci s-au
r,rzuri nu sunt cumva cazuri psihiatrice, schizofrenie cu
adunat 7 preoti.
rlt'lir religios. La o dezbatere intre psihiatri 9i preofi, s-a
Despre Maria... ai auzlt, zice.
r,nris pirerea ci unii dintre aceqti bolnavi au nevoie de
Da, zic, este cazul cel mai cunoscut din vindecdrile
rlrrbli asistenfi, psihiatrici 9i preoleascd.
Sihlstriei.
Pdrintele: Maria avea 25 de ani... Tare o mai
- SfAntul Maslu, asta trebuie! Molitvele Sfintului
V,rsile! Au venit cu o maicd din Humor. Tare o mai
munceau dracii... 10 ani a stat muncitd de diavol...
t lrirruia dracul. I-au f5cut de 3 ori SfAntul Maslu, cu
Acum este la Slatina la mdnistire. S-a curdtit de duhuri
I'ost mult!
rele, dar nu s-a fdcut bine de tot.

Pdrintele Cleopa sPune:

Pirintele Cleopa povestegte
- Molitvele SfAntului Vasile se citesc cu post mare!
Apoi povestegte despre un preot care nu postea, dar
O femeie de pe aici,.. A fugit dupi ea taurul, s-o .r participat la exorciziri; 9i a sfArqit in revoltd, a fost
omoare. Taurul a ajuns-o, i-a pus botul in piept gi
t,rterisit.
apisa, apdsa. Au alergat oamenii, au fugdrit taurul.
Un alt preot, care participa la exorcisme (G' D')"'
Femeia s-a imbolndvit de duh rdu. ,,Se cutremurd
iadul!" striga de te lua groaza. A intrat duh rdu in ea.
- Foarte bun preot! zice pdrintele Cleopa ' intt-o zi,
ll pddure, dracii l-au bdtut' Dupd asta a rimas cu un
Agadar, de groazd, femeia gi-a pierdut minfile.
lrcmur toatd viafa. Trebuie post mult, altfel te bat
Tdurul i s-a pdrut dracul. Din delirul ei, afldm cd
tl racii.
necuraful a intrat in ea, o chinuia, fdcea urAt. pentru cd
Un alt preot a innebunit. S-a spus ci duhul necurat
delirul ei era satanic, a fost dusd de soful ei la Sihdstria,
din indrdcitd a trecut in el, cd a gdsit teren slab'
la slujbe de exorcizare.
Pdrintele Cleopa zice:

80
 Iscodirea tainelor

intr-o seard, un participant la convorbirile

Pdrintelui Cleopa a tntrebat ce se iirtAmpld cu sufletul
dupd moarte gi cum cdldtoregte el, Partea a III-a
Pdrintele Cleopa a rispuns:
- Taine, mdid, taine! De ce si iscodesc eu lucruri Atingeri de rai, de iad, de
care nu le qtiu?

viafa de apoi
,,Du-te la sfAntul licag gi adu o jertfd: cumpdrd o
scAnduri pentru prag. Pragul o si inchipuiasci
oarecum trupul tdu; sd treacl peste el mii de oameni,
sd-l calce in picioare. Numai aga ili vei isp5gi pdcatul
pe lumea asta gi vei scipa de chinurile de dincolo de
mormAnt."
(Lu Xun, Rugd pentru fericire, 7924)

,,La Mindstirea Vlatadoru din Salonic. La prag, sub

lespede, e pus trupul unui lurc. in secolul XM, fiptuind
mare pdcat contra acestui sfAnt ldcag, a paralaat pe loc.
Smerindu-se, s-a fdcut bine. $i a spus cd, dupd nioarte,
iqi face kupul prag, sd-l calce in picioare mii de oameni,
sute de ani."
(Dintr-o relatare de
Caliopie Papacioc, la Vlatadon,1997)

82
 Ispitirile SfAntului Antonie
Pe cAnd era pustnic in Egipt, ava Antonie a adormit
fl o visat cd era pustnic in Egipt... $i cd au venit la el
trt'i intrupiri...
Daci o parte a visului este reald, gAndirea comodi
va declara ci gi intregul visului este real. Mai ales cAnd
ylscle au relief fascinant gi tirie halucinanti.
Ava Antonie a mai adormit o dati qi a visat-o pe
tegina din Saba. Ea a venit la el, l-a mAngAiat pe barba
lrllmie gi i-a zis: ,,Frumosule anahoret, l-am pirdsit
chiar pe Solomon pentru tine, te vreau de birbat,
lnrcdiat, te voi parfuma gi te voi depila, siruti-mi, eu
nu sunt numai o femeie, eu sunt o lume, iubegte-m5,
urmeazi-md!".
Ea igi dezvelea trupgorul splendid, iar Antonie se
lvdrcolea de pofti, rezista crAncen cu greu, igi didea
lc.rma cd nu viseazd, ci era aevea/ regina chiar venise
(lntrupati din istorie gi din simfuri incendiate), ea rAdea
qi plAngea, era femeia universali, pustnicul rezista cu
grcu, adici era pe punctul de a 16sa pustia!
Dar a rimas in pustie. in altd zi, a venit la el un
Ingerag, ca o rdsplat[ a rezisten{ei sale, ca un premiu;
lnr Antonie a avut tdria sd alunge giirgerul. Acestinger
 mic Ai biond era o ingeldciune, evident... Ca
aprindd orgoliul omenesc Ai fumurile sfinteniei... C
pAnd gi marii ascefi spun cd au avut la cap fu
sfinleniei gi ispitei de a pdrdsi pustia pentru o
regeascd (eare nu orice femeie iubitd este regeascd?),
a$a a biruit gi subtila momeald a incercirii sfin
aparifia ingereascd, alungAnd-o.
Ava Antonie nu-i un caz singular. Sunt atestate s
gi sute de asemenea cazuri, cAnd pustnicii au viziuni
negative (ispitiri, expresii ale poftei sau ale mAnd
degarte), fie pozitive (simboluri ale salvirii in si
disperate, sugestii creatoare, incurajdri).
Multe evenimente psihice (scenarii fantasma
ciocniri cu aga-zise entitdfi astrale, vedenii de spi
care te viziteazd) nu sunt reale. Sunt semnificative,
,,Nu discutdm dacd existd, ci daci este
infeleptul.
Ia cunogtinld de aceste stdri gi ,,existente,,, gi lasd_
sd treacd. Culege semnificatia lor cAnd e folositoare,
lasi-le sd treac5.
Iluzia e buni doar ca sd te trezeasci la real.
Dr. Milan Ryzf in cartea Moartea Ei ce urmeazd d
ea zice: ,,O experienfd subiectivd intensd a lrt'zegte tresdrind, se indoieqte ci a visat"' Cdci unul
consideratd in mod eronat ca realitate obiectivd,,. De ce?
Pentru cd experienla psi are un relief gi un dramatism
coplegitor.
La nivelul transei, nu existd deosebire intre
imaginar gi real.
86
l),rr transa pecetluiegte fiinla sub iluzie aqa cum
le o pecetluiesc sub Pdcat.
Unccrri, panta iluziei duce spre confrerii science-
, candizi iubitori de fantasme, mici gestionari de
icii nevrotice. Alteori, grav, se deschide spre delir
llc q;i spre patologie religioasi.
Un tAndr asce! la schitui Rardu, rugAndu-se, vedea
un inger venea gi-i aprindea lumAnarea. TAndrul a
lins de la stare! un regim elitist, spunAnd cd-i
tunpe de sfinfenie, cd ingerii ii aprind lumAnirile'
trt.[ul cerceteazd 9i constatd cd tAndrul, structurd
lftrtl;t, trebuie ir:rdreptat ferm spre trezie, sau sPre
CllrrieI.
'l'rezia purifici scenariile psihice, purifici stdrile
!ffoIionale, gi prin aceasta purificd fiinfa'
lncheiem tot Prin Pilda Pustiei:
I'e cAnd era pustnic in Egipt, ava Antonie a adormit
fl .r visat cd era pustnic in Egipt. '. $i ci pe acoperigul
rolibci sale std Necuratuf ca o umbre tivite cu alte
untbre: stitea sprijinit in coate 9i alipta gapte pui, adicd
celc Aapte picate capitale' '. Apoi umbrele s-au
rlr,strdmat gi a ap[rut un inger, sau poate puiul
nriirrdriei... Antonie viseaz| ci este pustnic in Egipt' Se
rlin pui se afla aevea, lAngi colib6. Antonie igi zice: ,,CAt
srrnt de slab, Doamne Dumnezeule! Curai sd ne
ritlicim!"
87

TrAnta cu diavolul pe Athos
CAnd tAnirul Spiridon s-a cdlugirit (cu numele de
Gherasim), Satana s-a supirat foarte tare gi a trimis o
ceatd de draci s5-l batd, si-l distrug5. Arhimandritul
Heruvim ne povesteqte acest episod din viafa lui
Gherasim:
,,in ajunul funderii la monahism, duhurile rele s-au
adunat buluc. $i l-au bitut aga de rdu, incAt l-au ldsat in
nesimfire. Eliberarea sa de spiritism gi hotdrArea de a
deveni cdlugdr au stAmit enorm ura Satanei. De atunci,
viafa sa n-a mai fost niciodatd liberd de hdrtuiala
infunecatilor demoni".
Din aceasti relatare, afl5m motivul pentru care
Satana s-a infuriat aga de tare pe bietul novice: cd acela
era un posibil client al siu! ($tim ci alli cdlugdri, la
tundere in monahism, triiesc stiri angelice gi mAngAieri
ingeregti, gi niciodatd bdt;i diavolegti.) Dar Gherasim
(Spiridon, pe numeie sdu dinainte de cdlugirie) se
tniurcase in dughenile diavolegti.
CercetAnd viafa cilugdrului Gherasim, vedem
traseul lui foarte sinuos gi plin de hArtoape pAnd sd
ajungi la credinfi.
88
\
A avut o perioadd cAnd a fost mAndru ateu 9i un
.,litlitor al revelaliei. Apoi s-a pasionat de spiritism,
Irind inzestrat cu predispozifii mediumnice'
Spiritismul, o varianti demonicd
Potrivit vizionarilor cregtini, spiritismul este o
,,ltrcrare demonici bine camuflatH". Spiritismul oferd tn
,rl)irrentd legdtura cu spiritele morfilor, ;,dat acestea
strnt in realitate demoni care au puterea de a se
schimba gi transforma. Spiritismul este egal cu
,lt'monismul. Duhurile rele se distreazd jucAnd rolul
t I i l'erifilor oameni..." (spunea arhimandritul Heruvim).
Spiritele pot apirea la medium fie ca materializiri,
lie ca voci, mesaje, dicteuri.
Din observalia noastr6, mesajele spiritiste provin
l)r'in sau din incongtientul medium-ului: elaboriri
subiective, decriptdri, verbaliziri mnezice, captdri
It'lcpatice, dezgropiri de fantasme gi straturi ontice
irrcircate in funclie de gradul de impuritate a minfii
t'clui ce opereaz{.
Tot din observafia noastrd, vedem cd noui din zece
rnedium-uri lucreazd pe sursele semnalate mai sus: 9i
trnul din zece riscd si faci sindrom de posesiune. Adicd
Iocuirea minfii gi trupului de citre un duh necurat; apa
qi-n cazul monahului Gherasim,
Demory in greceqte, semnificd ,,zert striin".
,,Dubios" ca tot ce-i strdin sau necunoscut incd. Deci un
,,zelJ" in conflict cu fondul psihic constifuit culfural.
t)eci un agent conflictual, ir7 stare sd primejduiascd
89
psihicul. OricAte cahtefl ingereqti ar fi avut ,,daimon
lui Socrate, filosoful a fost condamnat la moarte
motiv ci era nonconformist fati de zeii stribuni.
Agent pedepsitor
Cine este acest ,,demon" sau ,,bulucul de dr
care vin gi-l bat stihial pe penitent? Este el din lu
nevdzutd., este el din tenebrele congtiinfei penitentulu
$i vizionarii, gi psihologii sunt de acord ci-n mi
omului, in abisul sufletesc al omului existd ,,
viefii", care se opune oricdrei tendinfe de nimicire gi
moarte. CAnd in minte se strecoari o toxind psihi
adici un conflixt putemic, atunci mintea dd o ala
pentru salvare. Uneori mintea inventeazd un ag
pedepsitor, sau autopedepsitor. Acest,,agent"
vrdjmag, la oamenii cu o emotivitate labili, predis
la scindare psihici, va lua forma diavolului.
Cilug5rul Gherasim avea o congtiinfi traumatiza
de experienla sa spiritistd; qi apisati profund
perioada sa blasfemiatoare, ateistd. Mintea sa addpos
un conflict cu legea divind. E posibil ci atunci i
apirut, sau a elaborat mintea lui, un vrij
pedepsitor, care si-l munceascd fizic.
Trinta cu instinctele
Pdrintele Ignatie, cAnd il spovedea pe cdlugir,
intreba: ,,Cum merge treaba, micuful meu Gherasim
Ne trAntegte Satana la pdmAnt, sau noi il trAntim pe el?'I
90
l't'nitenful rf,spundea: ,,El ne doboari, preacuvioase
rlntc, imi neglijez adeseori canonul".
l)uhovnicul, incurajator - folosind cAnd ,,toiagol",
,,fluierul pistoresc", adicd,,viclegugul dragostei",
,,lii, de acum inainte, indrdznegte gi izbegte-l pe
de pimAnt! Rugdciunea poate sd faci asta. Sd nu
m canonul neficut... Hai si-l doborAm pe Satana la
int!"
$tim cd, totdeauna, mintea primegte forma
lblcctului evocat. Dacd evoci un trandafir, mintea va
iVe,r forma unui trandafir. Daci evoci comife, mintea
Yl avea forma unor comife... Imaginile spdimoase, degi
Bttcori sunt folosite cu intenfii pedagogice, totugi
$lrclin un program negativ.
lnstinctele sunt puternice, reprimarea lor prin
lpct'zi nagte suferinfi, tensiuni psihice. Reprimarea
leruali a unui monah este relatati astfel de
lrhimandritul Heruvim:
,,Vrdjmagul i-a declarat rdzboi unui monah care
t€nuntase de curAnd la lume; ii infiliga in imaginatie in
Gtrlori ademenitoare, desfitdrile lumegti. Atacurile erau
aliil de violente, incAt ostenitorul trebuia si se lupte
prinii la sAnge pentru a le ?nlitura".
Acest spectacol al frustrdrii gi al reprimdrii poate
Iu,r, intr-adevdr, aspecte dramatice, daci nu patologice.
tln duhovnic priceput le detumeazi spre viafi, le
ptrrificX. in mediul monahal lupta aceasta este reald. in
nt't.lagi timp, cred ci se folosegte prea insistent cuvAntul
,,rlcmon" acolo. $tiu cd aceasta e c".1 intenlii pedagogice;
97
 dar tot atAt de pedagogic Ai de trezitor este qi cuvAnfut
,,inger".
TrAnta cu cel rdu nu este doar o metaford monahaltrl
ea are gl o concretefe teribild, este urmati de vAni
corporale.
Am aflat despre o persoand din Ardeal, o femeie
tAndrd, care avea ea insdgi trAnte cu cel rdu, periodic.
intr-o dimineafd, ea a apdrut in fafa familiei cu trupul
tumefiat de vAndtdi gi contuzii gi a relatat cd a venit un
duh gi a muncit-o. Unele vitimdri gi vAndtdi aveau
forme gi localiziri care arXtau ci era imposibil sd gi le fi
cauzat ea singuri. Degi, in cazuri de posesiune s-au
vdzut distorsiuni care apar imposibile unei analize
ra{ionale.
Nu vi jucafi cu lumea nevizuti
Ca vrdjmag pedepsitor, aparifia unui demon este
intAlniti la urmdtoarele categorii:
a) la cei cu un complex de vinovilie foarte
accenfuaf
b) Ia cei cu un conflict psihic provenit din incilcarea
unei legi universale - cum ar fi pdcatul osAndirii
semenului sdu;
,c) la copiii provenind din familii dezbinate,
predispugi Ia scinddri de personalitate.
Un copil provenind dintr-o familie dezbinatd face
de regulS un complex de culpabilizare gi mintea lui va
fi predispusd si pldsmuiascd gi sd ,,gdzduiasci,, un
92
tpr,rrl pcc'lcpsitor, gen demon, dintr-o neqtiutd nevoie
rlr,,rttlo-pcdeapsi, pAnd la auto-suprimare'
1r,r1.,1111 c5 acest ,,agent" al riului are adesea
lllrr lr'l('te este incd greu de explicat'
('orrcretetea lor se manifesti Prin puterea lor
rllrlr ttgirtoare, suprafireasci. De unde vine aceastd
frulr.r'(''l Din forlele
latente ale individului care, in
nlrrrrrritc condilii, se insumeazd 9i devin suprafireqti?
\'ru (lin lumea potenfiald, nevizutd?
fi ne mai intrebdm dacd, acolo, in lumea nevdzutd'
rrr r':;tt' forle sunt diferenliate pe pozitiv 9i
negativ, sau
rrrrrrt cumva energie puri; acel ,,increat" fdrd semn
rrl1,,r'bric? $i mintea care le conecteazi le dd semnul
pozitiv sau negativ?
Mintea negativ5, picitoasd, incircatd, conflictuald -
,,r'lt'cteazd de acolo ,,magnetic" energiile negative? Sau
r,,r irrsiqi di semnal negativ acelor energii increate?
lrrrigmi. Dar, degi domeniul e enigmatic, un adevir
Nu vd jucali cu nevizutul!
1,r,,.:ti. se poate desprinde:
tv4intea care cheami demon, aduce demon; mintea care
r'lrcami ingeri, aduce de acolo, din nevizut, ingeril
ingerul salvirii
Au trecut anii. Prin ascultare 9i rugdciune, cdlugdrul
( iherasim a ajuns la purificare 9i luminX lSuntricd' Mai
,rles ascultarea l-a transformat in chip minunat, sPunea
cl. Ascultarea este renunlarea la aoia ta, expulzarea
r{oului, sub indemnul duhovnicului. Rezultatul este
, erlunqarea incetul cu incetul
la triirea ,,)h trup" qi
cAgtigarea trdirii ,,in duh". Atunci devii netemitor
rXu gi chemdtor de bine.
Intr-o zi de iarnd, duhovnicul siu ii di
il trimite la mdndstire la patru ore dj
,,ascultare":
cu treburi urgente. Era viscol gi Gherasim a iit
drumul. ln pidure, pe munte, pe viscol, rdtici
drumului era fatald. Gherasim, vArstnic de-acurr; Amintiri din lumea Posedafilor
poticnit lAngi o stAnci gi putea fi ripus de ger. Ciudatul monah Ostahie
deodati a apdrut un bdiat de vreo zece ani gi i-a s
,,Te-ai riticit! Hai sd-1i ardt drumul!,,. L-a condus pe tn viala mea plini de pelerinaje, am intahit 9i un
potecd gi l-a scos la liman, apoi a dispirut. Abia a rlraniu de monah, despre care iricd nu qtiu ce sd
Gherasim gi-a dat seama cd la ora aceea, un copil nu gtia ce face?
: q;tia sau
avea ce cduta in miezul pddurii! $i cAnd a cercetat
t,lram la o mdndstire din judeful Iaqi' O mindstire
bine, a vdzut cd pe zdpadi nu era nici o urmd de pi ndatd de cunosculi gi rAvnitori iegeni' Am ajuns
gi a infeles ci acela era un inger al Domnului, tri
ln ora 16. Ne-am inchinat, apoi am intrebat de
spre salvare.
hpnahul Ostahie, vestit in zond pentru iscusinfa
fUvintului'
Monahul Ostahie s-a ardtat repede, ne-a condus in
blrcrici (eram cu cinci-gase pelerini)' $i a inceput sd
Vorbeasci. Familiar, simplu, plicut: cAte ceva despre
el,

despre incercdrile viefii lui, mizeriile rdzboiului

qi

mllngAierile finale ale viefii ascetice. Apoi a trecut de la

llttc la lume. A vorbit despre necesitatea viefuirii
curate, in post gi rugiciune' Apoi despre riutatea lumii
rlt, azi gi despre domnia celui rdu' Apoi despre cum il
lnvlluie necuratul Pe om gi cum acesta trebuie si fie
prr:gdtit.
Zicea cd necuratul impresoard suflete Pure 9i
irrrpure. Ba chiar are o pldcere mai mare sd intre in ceil
te stArneqte'
Puri. Ataci perfid, se strecoard 9i
95
 A continuat si spund expresiv despre cum
strecoari pargivul de necurat, in cutia toracicd,
inimd, in cap. Timp de circa 15-20 minute a continuat
expund un scenariu al ,,pdtrunderii". Vorbea cu gl
incet, invdluitor, hipnotic.
O tAndrd de lAngd mine inceput sd tremure.
a I nilvti[td de o prezen!5 striind, tremurul, respirafia
S-a albit, a inceput sd dea semne de pierdere
controlului. Frica ei devenea mare, a inceput sd a
spasme qi gemete.
in acel moment, l-am oprit blAnd dar ferm
monahul hipnogen, zicAndu-i:
- Pdrinte Ostahie, vorbili-ne gi despre Dumnez,
Cer iertare cd vd intrerup, dar v5 rog, vorbifi-ne
despre lucruri sfinte. Doar ne afldm intr-o biserici!
dumneavoastrd ne tot spuneti, de jumdtate de cea
despre cel riu. Agadar, e timpul sd-i spunem celui rd
chiar acum: ,,Si te certe Domnul!". $i acum, vd
spuneti-ne despre Hristos, mAntuitorul nostru. Haid
sd facem semnul crucii, gi sd vorbim despre cele sfinte.
Persoanele care erau cu mine, au fdcut semnul
crucii, deodatd.
Ostahie s-a oprit, pirea confuz gi derutat. M-a privit
ca trezit din transi sau ca gi dat de gol. A privit in jur, a
ficut semnul crucii. Apoi ne-a zis:
, .Vd rog sd md ierta{i, dar trebuie si plec, sd md
pregdtesc de vecemie."
$i a iegit repede.
Persoana care incepuse sd tremure qi-a revenit gi a
respirat uguratd.
96
Nt'-a mdrturisit ci se i:rspdimAntase atAt de tare 9i
lYen impresia cX se apropie de ea cel riu.'.
(lrcd ci persoana s-a aflat in pragul ,,dobAndirii"
ui sindrom de posesiune: vizibil, prin schimbarea
fukrrromiei, pierderea controlului, senzalia sufocanti cd
icd, globii oculari rigizi.
l)aci Ostahie ar Ii continuat incd vreo cAteva
Ftlttutc cu vocea lui hipnogeni gi cu descrierile lui 9i cu
l€pt'tarea numelui celui rdu, evident ci tAndra de lAngd
[tlnc ar fi ficut o crizd de proporlii'
Ostahie intrase realmente in transi gi inducea o
rtart' cle tulburare redutabild in cei care ascultau cu
luflctul la guri.
Avea el aceastd putere, acest talent, de a induce
trnrrsd. Cu tematicd maleficd.
ItlecAnd eu de la mdnistirea aceea, multi,vreme m-
au frimAntat intrebiri fdri rdspuns:
Ostahie fdcea congtient aceste lucruri? Sau el insuqi
ua o victimi a vervei sale gi cAnd o lua pe panta asta, se
nrstogolea la vale gi nu se mai putea opri? El insugi era
o victimi a pantei malefice?
Probabil pomea de la intenfii ,,educative", adici
irrtcnfia de a face un fel de pedagogie tare, socotindu-i
l)r. oameni cam retardafi? Un fel de pedagogie prin
spaima de infem gi de diavol?
\
 Parantezi cu un episcop doct
-
Fac o parantezd, amintindu-mi un episod care
l1get".a cu tema de faf5. Eram oaspetele efriscopulu
cdrturar autentic, cu doctolat !a paris gi cu patru
publicite, drn una in limbd str;ini- eiilp;f
lare
ddduse ultima lui aparilie editoriald, un studiu teoli
valoros. $i deodatd, pe masa lui, mai vid o Iu
ser4nati de _ef cu titlul: Desple iad Ei demorci. ii spun
a.g vrga sd, am gi aceastX lucrare. Iar episcopul
rdspunde b.lAnd: ,,O! Asta-i o cdrfulie pentru poporir
noiodului trebuie se ii i,oiuim j"rpr"iuj i., u
Jedef!,
limbaj tradigonal..."
Am inleles cd ii era un pic jend sd_mi dea
cirfulie: sd nu cumva si cred ci infelegerea sa
privire Ia iad gi Ia lumea de apoi se,,ridicl,idoar Ia
scris acolo-,,pentru poporime,,.
. ,1U1Out ,-91.=u"",? doud versiuni ale iadului ,4"n{
imagin! posib,lle,
ale raiului, ale iadului gi ale vielii de
apoi: minfile luminate gi alta pentru
,una .perrtm
poporime- Personal opmez ci poporimea are diept
sd
afle gi ceea ce gtiu minfile luminate...
*
_
\-: l:: tt, :i, :', .,:
Revin Ia monahul Ostahie. intrebdrile
-
mele
continui:
, Era ,el con$tienf de hipno za pe: carq o produgeq
vocea gi gradafia iscusitd a povestirii sale, d.ozar'ea
98
b-
? Sau era hiPnozi spontanl, cum am mai
ln ctttidianul nostru?
complicea el tn acest ro], drn mindrie
,
lentil), din ascunsi satisfacfie de a mAnui aceste
r vulrrerabile?
perseverent'
fna.l producea supunere 9r-o Pra:Tcade moralitate'
ganving"t"a cd aga ridicX el nivelul
dc biserici, soliditatea ortodoxiei?
&u pur gi simplu era inconqtient de efectele vocii
i lnvllluitoare, cu pilde expresive, despre "tlT
nrlt,diavolul qi pune stdpinire pe om", reuqind si
fhezc, pe viu, scena:cY.pXtrundqr"-u"7 ,.
duh riu?
Bra elinsugi o victimd... pdtrunsi de
Onre nu-i sPusese nimeni, pAni acum, ci idtr-o
:tr se cade si vorbim despre Dumnezeu qi nu
si
, ilm de zeci de ori numele celui riu? $i ci se poate
pcdagogie cregtini chiar prin evocarea sfinfilor, nu
illn "uo.urea lui Michidufd", Nu-i sPuseqe nrmenl
numele necuratut"l.tn:::
ilnlt u.u* cd abuzeazd de ficuse in alte *ittt il
ifln,o biserici? Sau n-o mai 1"
-."1?: de
poletic, ci doar azi a intrecut mdsura? OegLiuP.lcit
llr,uu, era in sugestie (negativi), .se vedea ci avea
olrigrruinfi, daci nu gi,,antrenament" "'
N-am putut gdsi nici un indiciu cl11 daci era
r'ongtient de efectelg sale,, sal era vicfima
"nef 1g.ogiei"
firii sale necunoscute nrcr lur, sau era vrctiina unei falsq
itlci despre educalia cieltini , , - un timp, si mai
,,
Agalar, mi-am zis sf, revin dupi
am o elucidare.
99

Peste trei ani, aflAndu-md iardgi la Iagi chiar de
Bunavesire, am fost stAmit sd-l vid iardgi pe monahul
Ostahie cel iscusit in sugestie.
M-au condus la mdndstire, cu magina, nigte
cunoscuti evlaviogi.
Ajungi la mdnistire (la bund distantd de Iagi), ne-am
inchinat, apoi am intrebat de Ostahie, era dintre cei
vestiti ir zoni. El a venit repede; a dat binecuvAntare
grupului.
I-am spus ci am venit dupd cuvAnt de folos.
Uitase cu totul de mine, dupd cAte am putut str
constat.
Ne-a condus prin mdnistire, apoi in biserici. Ne-a
spus cuvinte de folos. A stat cu noi circa 30 de minute.
$i, lucru notabil: n-a pomenit niciodati numele celui
necurat. Ne-a vorbit despre praznicul zilei, sdrbitoarea
Buneivestiri, ireceputul mAntuirii noastre.
$i, ir:r chip minunat, n-a pomenit niciodatd de cel
rdu. Se petrecuse oare o schimbare? Sau, tofugi, acesta
era chipul lui cel adevdrat?
La urmd, ne-a poftit frumos sd ludm o gustare gi ne-
a condus latrapezd.
Un caz de preluare a sindromului
in
cele de mai sus, am expus un caz de inducere a
sindromului, de citre cineva, pe vrute, sau nevrute. Am
cunoscut gi un caz al unei persoane care a preluat
100
t
,,irrrll'omul, printr-o imprejurare gocanti, prin asistare la
. ('\orcizare. Existd persoane vulnerabile, labile, care
Irt'iirn lesne un sindrom de posedare.
irr urmi cu vreo mulli ani, o cursanti mi-a cerut s-o
rrlul. Era disperati cd mama dAnsei, o bdtrand
,,r'l,rvioasd, Paraschiva pe numele €i, a ficut un
qln(lrom de posesiune demonic5, dupd ce a asistat la
r,rlt'va exorciziri pe care le ficea pdrintele Argafu, la
('r'r'l'lica.
Iixorcizdri cu public. Public de curioqi sau de
qlrliiinitori. Unii vin si asiste; spectacolul e atroce, cAnd
Jr('l'soana ,,posedati", irt crizd, este adusd gi i se citesc
rrtrlitvele, se zbuciumd, se zvdrcolegte, are ochii vineti
3r licgi, pietrificafi, gi toatd fizionomia infricoqdtoare,
lorbeqte din gAtlej. Unii vin si vadd, altii sA ajute, sd fie
l',u tc din grupul de susfinere, prin rugiciune.
lldirAna Paraschiva, de care vorbesc, vdzAnd
zvircolirea penitentei demonizate, auzind urletele ei
irrlensificate la stropirea cu aghiasmi, a auzit la un
rrroment dat cum chinuita de cel riu, sau duhul din ea,
,r zis: ,,Md ardeli cu tdmAie, am si vd ard gi eu, cd
.,r rr teti z5,logifi mie gi smoalei!"
r
Atunci bitr6na Paraschiva a simfit ci duhul riu
rrrtri in ea.
Comportamenful ei s-a schimbat pe loc, era munciti
rlt'cel rdu, care n-o ldsa sd doarmd noaptea, n-o ldsa sd
rrrtre in bisericd, o indemna sd blasfemieze obiectele de
, rrlt gi sd batjocoreasci cele sfinte.
CAnd igi revenea din crize, bdtrAna era cuprinsd de
r('mugceri gi munciti de culpe.
101
 CAnd mi s-a cerut sfatul, am indemnat-o pe bdtrantr
sd facd un pelerinaj la moagtele cuvioasei Parascheva de
la Iagi. Pe bdtrAnd o chema Paraschiva, gi constatasem
cd are mare evlavie Ia Cuvioasa de la Iagi.
S-a dus la moagtele Cuvioasei Parascheva chiar de
ziua acesteia, pe 14 octombrie. $i Cuvioasa a ajutat-o
negriit de mult. CAnd bolnava a atins racla cu moagtele
Cuvioasei, pe loc a fost ugurati de tot greul gi a simfit
cum duhul rbu iese ndval:ric fugind; gi ea a fost cuprinsd
de o d-ulceatd duhorrniceascS, gi fafa i-a fost scdldatd de
lacrimi, gi a trdit o fericire care a emofionat tot norodul
care se adunase l6ngd racla Cuvioasei.
$i-a recdpitat tntreaga linigte, sipAnirea min{ii gi
bucuria evlaviei. A infeles cd nu mai trebuie sd asiste
vreodatd la exorcizdrile publice mdndstiregti.
Alt caz. S-au mai petrecut ,,prelucrdri" de duh
necurat de cdtre o mireani gi un preot, la mdnistirea
Toaca. Mi s-a povestit cum cel riu a intrat chiar in unul
din preofii care oficiau Sf. Maslu, la o exorcizare. Mi s-a
spus ci Domnul a ingdduit necuratului si intre in acel
preot exorcist, pentru cd participa la SfAntul Maslu fdrd
sd fi postit canonic inainte de asta, fdrd si aibd curilenia
absolut necesari in asemenea oficiere.
Evident, acel preot era vulnerabil. Sunt cu totul
sugestionabili oamenii cu afectivitate labild gi oamenii
care au un complex de culpabilitate. Cred ci preotul in
cauzd, avea un astfel de complex de culpabilitate, doar
t02
t
t'l Etie ce probleme nerezolvate avea. E clar ci in situalia
,rsta nu trebuia sd participe la exorcizare.
Preluiri voluntare de duh riu, cu scop terapeutic
Am citit in Pateric despre un caz de preluare
voluntard de duh rdu.
Un exorcist monah, dupd molitve 9i lupte, vede ci
nu reugegte sd-l alunge pe demon din penitentul
bolnav, care de-acum era epuizat de crize gi era pe
prunctul de a sucomba. Atunci monahul exorcist i-a zis
demonului:
,,Lasi-l pe acest om qi, dacd ai curaj, muti-te in
mine sd te rizboiegti cu mine!"
Demonul rdspunde provocirii gi se mutd cu grabi
in cilugdr. Cilugdrul gtia ci el are arme si-l invingd:
credmla gt asceza.
Penitentul s-a irsdnitogit pe loc, 9i cdlugdrul a fdcut
un sindrom de posesiune cumplit/ cu munctrl 9l cu
bdtdi crunte din partea necuratului'
Dar monahul gtia sd lupte. L-a ostenit pe necurat cu
post, l-a pArjolit cu rugdciunr, cu limAie, cu sfAnta
CruCC.
$i totu$L i-au trebuit 7 ani ca s5-l scoatd definitiv
afard pe necuratul (sau necur5fenia) din sine!
Pi{aniile unui savlnt am1{ic1
Un caz mirean de lupte cu ,,demoni liuntrici" aq
vedea la savantul american John Forbes Nash, laureat
al premiului Nobel.
103
 Dupd o carieri gtiinfificX rapidi gi infloritoaref La ora cAnd scriu aceasta, savanful Nash incd mai
tAn5rul savant face o schizofrenie; in crize, este ,,vizita lr[iegte, e agezat, remis' Dar uneori I tat, ate o indoiald
de aritdri cu consistenfd mare. Halucinatiiie sale a brusci, opregte un trecitor gil intreabd:
concrete{e teribil5. Pirdsit de sofie (cu care are qi ,,Spune-mi, te rog/ acolo vezi gi tu ceea ce vdd eu?"
fiu), marginalizat, el trdiegte izolat, intr-un zbucium
continuu. intr-un tdrziu, cu un ajutor psihiatric Ai
spiritual, a reugit sA ,,localizeze,, persoanele ficlionale
care il vizitau, a reugit si admitd ci ele sunt elabordri
menta]e. Dar erau aga de concrete, cd nu se deosebeau
de lumea reald.
CAnd totugi a fost in stare sd admiti ,,ipoteza,, cd,
erau elaboriri, el a inceput si aibd indoieli cd
persoanele, chiar reale, ar fi cumva, gi ele, elabordri ale
minlii sale bolnave. Dar in onestitatea sa a mers atAt de
corect incAt, ca sd se convingi cd un ,,vizitato{, era real
sau nu, intreba un martor: ,,Spune-mi, te tog, vezi qi fu
ce vid eu?"
$i daci martorul confirma, numai a$a fdcea
discemere intre vizitatorii reali gi cei imaginari, tofi la
fel de concrefi pentru el!
Cand savantul Nash s-a vindecat (relativ), ne-a spus
cA ,,vizitatorii" imaginari deveneau atAt de seducitori,
atAt de nostalgici gi tandri, gi-l chemau cu putere spre
ei, cu fascinafie, precum sirenele din legendi il chemau
pe Ulise.
\
$i el s-a despir,tit de ele, rupAndu-se cu greu, cu
nostalgie. Aga ne mirturisesc cei putini revenifi din
lumea ,,dubld", periculoasd: cd este dureros si te
smulgi de lAngi entitifi elaborate de culpele tale, gi care
devin familiare...
104 105
 comunicdri despre revelatia lor; ei pun ir circulafie un
nlt chip al lui Dracula, mai aproape de adevdrul istoric.

Dracula, de la justifiar la falocrat

Mitul Dracula in 4itel9 4oastre.
Interesant este cd, prima datd, femeia, adici
Ri s cur iI e sp ir itismului
doamna Daisy, a stabilit legStura spirituald cu Vlad
'l'"p"q. Pe atunci, Daisy inci nu era cdsdtoritd cu
Dracula contactat de spiritigti americani
': domnul Scott. Ea a contactat mai multe spirite de
personalitdfi, dar VIad a fascinat-o in mod deosebit.
Evolufia postumi a lui Dracula: e perceput tot
$tim din legendd ci Vlad T"p"g, mai precis ,,variarrta"
spiritualizat!
l)racula a lui Vlad, exerciti fascinafie asupra femeilor...
Se implinesc 10 ani de cAnd un cuplu de americanj
Noi legdm aceastd fascinafie de o anumitd categorie
sofii Scott, sunt in contact spiritist cu Vlad !
noseografici, gi anume tipul sadic-masochis! care a
(Dracula). Ei comunici prin mesaje pe care Dracula
cletumat simbolul ,,Vlad justifiar" spre simbolul ,,Vlad
transmite in limba romAni, iar sofii Scott scriu mesaj
vampir erotic". Cum s-a produs aceasti defumare de
sub dicteu automat, apoi cauti pe cineva si le trad
simbol? Iati. feapa este un cuv6nt cu ambiguitate
in limba englezd mesajele, pentru ci ei nu simbolicd, trimilAnd gi la obiectul concret, gi la falus!
rom6na (dar au de gAnd s-o studieze). Alteori,
Posteritatea lui Vlad Tepeg, gocati de personalitatea
T"p"g, chemat de cei doi so!i, apare ca imagine sa, a la inceput ca agent pedepsitor; credem
prezenfi perceptibild de ei. La intervale, spiritul _receptat-o
ci receptarea feminind a detumat simbolul spre ,,agent
Vlad fepeg se instaleazd inlduntrul domnului Scott
falocratic" sex-simbol malefic (pe fondul cd actul sexual
rdmAne acolo o perioadd. Domnul Scott spune: ,,
cra corelat cu viciul, cu pdcatul).
T"p"q rimAne in trupul meu pAni la trei luni de zile".
in acest timp, c6t Vlad fepeg ,,locuiegte in trupul meu, \
Dracula: nu seducitor, ci infelept
a$ spiritigti nu pot contacta spiritul lui Vlad!".
Protagonigtii acestor intAmpldri sunt persoane reale,
Doamna Daisy, un medium excelent, a receptat
au vizitat RomAnia ca si vadd locurile personajului atAt
imaginea unui Dracula spiritualizat. Nu a simfit nici
de familiar lor, au fost la castelul Bran, au numit
seducgie arnoroasd, nici fricd, nici ameninfare. Vlad i-a
,,pelerinaj" aceasti vizitd de documentare. Ei tin apdrut ca un spirit inspirAnd sobrietate gi cunoagtere,
106 1,07
inlelepciune. Propozi{iile romAnegti pe care i le
transmitea (gi ea apela la un emigrant, spre traducere)
erau aproape rostiri aforistice, de aici impresia ei cd
romAnii sunt iubitori de ir:rqelepciune. Se pare ci atraclia
ei pentru Dracula are gi o ascunsd ambiguitate erotici,
dar, in genere, orice prietenie bdrbat-femeie, oricAt de
puri s-ar pretinde, se intemeiazl, pe o ambiguitate
erotici.
Dupd ce s-a mdritat cu Scott, Daisy gi-a iniliat soful
in comunicarea mediumicd gi l-a pus in legiturd cu
Vlad Jepeg. Asta arati ci in rela{ia ei cu Dracula
predomina amicifia, nu erosul. Dl Scott, soful, n-a fost
gelos, defel, dimpotrivi, s-a ,,imprietenit" repede cu
spiritul lui Dracula.
Prin so{ii Scott, lui Vlad i se rmaSrnea
simpatic-umani, de spirit justifiar,
Dupi ce a invdfat manevrele spiritiste, dupi ce s-a
antrenat in crearea stdrilor de transi, domnul Scott a
Juat avans gi s-a creat o rela{ie speciald intre el qi
Dracula, Daci doamna Daisy avea cu Dracula doar o
relafie de comunicare, o relafie ,,sapienfial6", am zice,
ca gi de la maestru la discipolifd, iatd, soful merge mai
departe gi reugegte sd capteze spiritul lui Dracula, si-l
mute in interiorul fiinfei sale, Asta inseamnd cd domnul
Scott are, la un moment dat, doud personaliti{i: cu
intermitenfi, el se comportd ca un ,,Vlad f,epeg", nu
atAt cd devine justifiar gi executi dugmani ai naliunii
americane, ci in sensul ci el devine ,,personalitatea"
Vlad fepeg. Cici voievodul romAn are o personalitate
marcantS, el nu stitea toatd ziua eu m6na pe leapi ca sd
108
l,rcii dreptate, ci el era gi o personalitate, irvt'.t vl;rlil rle
l,rrriilie gi viafi de curte, era tandru cu partcntrrrl, r1vtsd
rrrnniere cavaleregti, era bun diplomat in relaliilc
r,rtcme, lucru pe care conferinlele domnului Scott lc
t'orrfirmi. $i curios, interesant, Domnul Scott intAi afli
,rt'cstea direct de la Vlad T"p"p. $i apoi citegte cronici ca
s.'i le confrunte cu istoria reald.
Semnificativ faptul ci
raportul Vlad T"P"q - solii
Scott s-a stabilit in Decembrie 1989, in preajma
Itcvolufiei romine. Dar contactele spiritiste ale lui Vlad
r'u Daisy sunt din 1984.
Experienfa spiritisti qi riscurile ei
De la primele contacte spiritiste, solii Scott au
rcceplionat o imagine a lui Dracula diferiti de cea
vchiculatd de filmele cu vampiri' O imagine apropiati
tle cea atestati de istoria noastri.
Spiritistul american sPune: ,,Am fdcut posibil ca
Vlad Jepeq sd rdmini in trupul meu pini la trei luni,
fird intrerupere. Am numit acest fenomen: semi-
posesie autorizati. Aga e mult mai bine pentru Vlad 9i
pentru mine, decAt si fiu nevoit si intm in transd de
fiecare dati cAnd Daisy doregte ca Vlad sd fie cu noi.".
Agadar, spiritistul american se afld la o noud fry'd a
raporfului cu Dracula. Prima fazl era: transa 9i
comunicarea mediumici limitati; faza a doua: spiritul
lui Vlad s-a mutat irl5untrul siu, pentru o perioadd
limitati (deocamdati) la trei luni.
109
 Stadiile poseddrii demonice sunt urmdtoarele:
.Invocarea spiritului. Imprietenirea cu spiritul
lnvocat. in aceastX situafie, persoana sau medium-ul
lnctr mai controleazi situaqii, sau are impresia asta;
oFicum, lucrurile au un aspect agreabil pentru el.
rGdzduirea spiritului invocat. E vorba de gizduire
dln plicere, la inceput. Spiritul oaspete se instaleazd;
lacc mici sau mari servicii ,,gazdei": ii procuri
lnfurmaqii senzafionale, suprafiregti; ii goptegte
lnformafii despre viitor. ,

oStadiul malefic. Spiritul strdin, din prieten al

omului-gazd5, devine intr-o zi dugmanul sdu, adici
eilele trecute ii ficea servicii culturale sau materiale 91
deodatd, el devine , dugman, adicd pretinje
contraservicii, la inceput mici, suportabile, apoi mari:
Facrificarea unei, persoane gi, in fine auto-suprirnarea!
('trre moartea ,,victimei", spre a-i lua sufletul.

,,Int dit e a" ca autop edep sire

Studiind cazuistica posedafilor, vedem cd aceastd

schimbare, radicald din spirit prieten (adesea
civilizator!). in gpirit malefic, dugman, asasin - se
pc'trece la.persoanele care au dinainte unpsihism labil,
sau care au avut qonflictg,sgrioase in copildrie, sau care
au suferit traume emofional,e
Constatim astfel cd ,,inrditea" spirifului instalat
rispunde unei nevoi de auto-pedepsirg a victimei.
t Adici perso,qnele cu egecuri emofionale. persoanele
I lovite de sqart6, au lendinfa si inventeze o pedeapsi,
sau sd-gi inverrteze un agent pedepsitor, Mintea lor,
agadar, a inventat agentul pedepsitor, demonul care
111
 Tepeq gi plicerile viefii americane ,

Cind spiritul lui Vlad Tepeg rimAne trei lunl

inlduntrul lui Scott, atunci Vlad participd la bucuriili
lumii terestre: merge in week-end, face turism, gustl
pliceri americane, se uiti la televizor gi bga whisky'r.
Cel pufin, aga ne declard domnul Scott, cale gizduiegte
spiritul lui Dracula gi-l distreazi decent, domestic. Este
destul de amuzant cum Vlad fepeg igi procurd foloase
pe doui planuri: fizic Ai metafizic;in lumea noastri gi-n
lumea cealaltd, a spiritelor.
Domnul Scott gi sofia lui, cAnd sunt ,,poseda!i" (saq
semi-posedafi) de spiritul lui Vlad Tepeg, obEin de la
acesta informafii medievale foarte precise, de care ei nu
qtiau nimic dinainte, informa{ii sub formi de imagini
vizuale gi chiar goapte mentale, in echivalente
emofionale: cAnd Vlad vorbegte romAnegte, domnul
Scott infelege perfect, degi nu cunoagte romAna.
Testele psihiatrice arati cd sofii Scott sunt normall
nu au avut tulburdri psihice, nu sunt labili emofional.
Un hipnotizator a verificat autenticitatea spiritului-
oaspete, constAnd cI nu este nici spirit jucat de demoni,
nici spirit ,,inlintuit de pimAnt", nici vreo amintire din
alti viali (sau ,,memoria ereditard", spunem noi).

Invocarea spiritelor poate duce la

sindrom de posesiune

Domnul Scott folosegte un termen indulcit: semi-

posesie autorizatd, adicd,,permisi", controlati.

110
 wea sd-i suprime, gi care, l6sat in voia chiar ajunge
pAni la a-i suprima.
Sperim cd domnul Scott gi sofia lui nu vor ajunge la
acest stadiu. Din observaliile noastre asupra celor ce
practicd spiritismuf am constata cd doar o persoand din zece
riscd sindromul de posesiune (iar aceea este dinainte
,,schizo"; cdci boala psihicd nu ,,evolueazd" , cise manifestl;
ea este latentS, tn om, de la nagtere; iar prin invocarea
spiritelor, ,delrtul" capiti concretefe gi obiect).
Opt din zece riscd autoiluzionarea. $i una singurl
reugegte sd foloseasci terapeutic sau cultural datele
experientei mediumice. Mai ales cd la noi lipsegte o
canalizare inifiaticd a acestei experienfe.
De unde aduc spiritele informafia,,profetici"
sau terapeutici?
in stadiul trei, ziceam, spiritul invocat aduce
informatii. De unde vine aceasta?
Din cazuistica noastrd de pAnd acum, aceste
informalii provin din subcongtientul persoanei. in
stadiul mediumnic, omul are acces la incongtienful siu.
Ai acces la incongtient fie prin trauma inifiaticd
(impresionarea putemici a congtiinfei este o asemenea
,,tran)m6"), fie prin ascezd (in cazul,,sdnitos").
' Asceza e un mod migdlos, lent, de acces la
incongtient; de aceea, mul1i ciutitori de mistere vor
moduri rapide, traumatice.
Puterile mari, paranormale, care apar in momenful
,,poseddrii" demonice, sunt qi ele din incongtient? Sau
71,2
t il
,lr () surse exterioari? incd nu gtim cu precizie' Se parc
r,r suflt din interiorul omului. Sau din mintea carc
r ()n('cteazd o sursd exterioard ei, in lumea potenliald"'
incd o dati sfatul practic: cel mai bun raport cu
t,
Irrrnca nevdzuti este gAndirea pozitivd' A gAndi inger
Irr:;t'amnd a aduce aici, pe pimAnt, inger' Nu vi
rrrtrcbafi daci astfel provoca{i de acolo ,,ingerul" sau
,l,rt'i doar dali sens in ceresc (=ingeresc) energiilor ne-
',t'rnnificate din acea lume!
Sindromul de Posedare sPiritisti
Domnul Scott 9i solia lui i:rcd nu sunt, evident,
tlt'cAt pe treapta a doua; spiritul lui Vlad Jepeq s-a
rnstalat ,,prieteneqte" 9i petrece cu ei cAte un week-end
,ri ii delecte azd cu informalii medievale.
Ei spun: ,,Vlad T"P"g nll s-a reincamat din secolul
15; el s-a reincamat doar recent, temporar, cAte doui-
lrt'i luni, in trupul domnului Scott. ' '"'
Apoi, de la un timp, Vlad Jepeq nu-i pdriseqte
trLrpul... De la semi-posesia autorizati (adici: solicitatd,
lrcrmisd, controlati de victimi/beneficiar),
ar putea
rrrma faza: sindromul de posesiune.
in posedarea spiritisti, fazele sunt exact ca-n
lrosedarea demonici' (Cici se
spune cd sunt cAteva
r'.rtegorii de spirite: ale morfilor, ale unor entitdfi care n-
ill
,ru fost incd pe pimAnt, ale puterilor diavolegti"')'
titapele sunt: Spiritul strdin te vizlteazd pentru cd l-ai
irrvocat; intrd ir:r trup pentru cd vizTta i-a plicut; nu vrea
si mai plece, pentru ci ifi cteeazd dependenfd prin
1L3
 prietenie sau mici servicii; apoi inlocuiegte com
identitatea ta cu a lui! Zice cd tu ai devenit el, ai devenit
complet eL in vederea unei misiuni pe pimAnt s
finalmente, in vederea suprimdrii talel
CAnd s-a produs trecerea de la semi-posedare la
posedare, victima nu mai are nici t'rr, .ontrol urrrpra
,,spirifului" intrat in trup. Personalitatea lui este'cu
totul inlocuitd. Recuperarea personalitetii se face dificil.
Alungarea spiritului instalat se face printr-un specialist
in etno-psihiatrie insofit de un preot.
Cu domnul Scoti ce se va petrece? El va putea
I
ramAne Ia semi-posesie, din care, spune el, trage unele
beneficii. Beneficiul cultural (informafia, satisfaclia) e
unul declarat, beneficiul nevrotic lrolui,
".."r"i...j
nedeclarat. Va surveni la el faza ultimd, trauma"rt.de
posesiune? Am putea afla cd Mister Scott a devenit
VIad T"p"g insugi, gi cd Vlad T"peq i-a substituit
complet identitatea, gi cd in calitate de Vlad Tepeg el va
pregdti fepuge pentru americani gg'in final, p"rt* el
insugi? Nu-i obligatoriu ca dl Scott sd aibd ,,involuEia,,
asta. Numai dacd el ar avea un psihic tarat de conflicte
gi sqbjugat de un complex de vinovdlie nerezolvat,
numai afunci mintea sa ar inventa un ,,agent
pedepsitor". Din cAte gtim, domnul Scott (care u ui]rtut,
evident RomAnia gi castelul Bran...) este senin qi pugrri.,
orientat spre acte compensatorii neagresive.
{lienare, iluzionate
inlefggem de ce cregtinismul a dezaprobat cu
fermitate spiritismul. Pentru cd el duce la ,,semi-posesie
1.1.4
L
atrlulizati", in cazul ,,blirtd", cAnd persoana pierde
nrurr,ri simful realului, fdri riscul aliendrii' Dar rimAne
tlqrrrl iluzionlrii. Involueazd spre alienare mai ales
ltrrr,r'ri qi unii adulli cu psihism labil sau cu rdni afective'
l,rtii de ce nu toli brazilienii, care fac spiritism in
Irr,rr,i, sunt sortili traumei de posesiune. Nu tofi' $tim
r,1 rr lJrazilia, datoriti unor serioase reminiscenfe de
lt,lll,irrism, se practici masiv
spiritismuf dar nu- chiar
r,r rr mediile amatoare de la noi, ci intr-un fel de
e,.r,r't:itiu de deblocare abisald (80% din brazilieni cled
lrr ,rsla!). La medicii brazilieni care cer unui ,,spirit"
rorrlirmarea diagnosticului, vedem ci spiritismul este
arrlrortul dialogului cu psihismul abisal propriu,
|r or'cdeu de introspecfie
empiric ai oarecum
i'u.limentar. Este procedeul de introsp":ti"- cel mai
lrr'('car, cdci, degi doar
un mic procent rimAne la stadiul
,,rt'rni-posesie autorizatd", dAnd unele rispunsuri
pozitive, a cXror sursi am explicat-o mai sus. Cei mai
rrrtrlti, insi, se exPun la serioase riscuri; cind nu este
r ist:ul fatal al aliendrii, este riscul ,,candid" al vieluirii
in
rlrrz,ie.
 Partea a IV-a

Puterea gAndului

,,Pentru a scoate un gind rdu din iniml .trebuie si o

ca si o
invilui de mai multe ori in cuvAntul cel bun'
e calea cea mai
irUi""qti din robia gAndului rdu' Asta
lungi: calea de la minte t",ilff*r"
Arsenie Boca, 194g)

probleme' cu
,,firanul 9i Kant igi pun exact aceleagi tehnic6"'
cu alti
leosebirea ci cel din urmi le rezolvi
(Scriitorul Camil Petrescu, 1939)
 Nepsis aersus Nei,i' Age.

' , -: -r: . r,: j -

IaEi, capitali saPiengiali

Dupd revolufie, prin anii 1g9O - 1991, au existat

patru ,,capitale" saqieltia..te tn RomAniat adice 11tre,1
cRrc explozia interesului pentru cunolSterei t"":li9i"
a luat proporfii gi s-a structurat repede in ,,formdtii" de
lucru gi cercetare.
Este greu spunem yd-9 a fost_" mat
ie : --al:
tlccompresarea de dupa prohibilia spiritualS a celor 45
dc ani de comunism. Bucuregti, Iagi, CIuj, Timigoara
erau ih frunte; dar qi Tg. Mureg, Craiova, Suceava. S-a
extins o migcare sapienfiald, axati Pe cunoaqtere
vindecitoare, dinamizatd de fascinafia puterii mintii.
lnso{it5 de practici psiho-spirituale MiEcarea lu avea
aderenli la americanul New Age consumat, dar, din
rrccunobgtere gi temeri de tot roful, s-au fdcut ambigui
trimiteri la acesta.

' Capitolul a fost publicat in reviste, intr:o

formi mai restrAnsi, cu
titlul ,,A existat un New Age rol4Anesc?". Publicdm aici varianta
intreagi, cu insistenld pb corectorul nepsis, adicd trezvie. :.
719
 Notdm cd, in toate ,,capitalele" sapienfiale,
funcfionat, de la inceput, gi filiale ale Centrului
practicd isihastd. Acestea au a'v'ut rolul lor
contracararea unei posibile extinderi acvariene (n
agiste). Putem spune cd specificul romAnesc al ,,noi
paradigme cognitive" a fost cu precid ere fr6n
expansiunii acaariene pfin nepsis, prin acfiunea congtienti
gi de succes a migcirii filocalice, devenitd stabilizator
spiritual.
Revenim la centrul lagi, reprezentativ pentru anii
90, prin triirea febrei sapienfiale. Se constituise
Asociatia ,,Invent Terra Nova", o umbreld vastd care
acoperea alte patru-cinci grupuri de exprimare/ciutare
cognitivd gi terapeuticd. in aula Casei de culturi a
sfudenfilor erau frecvente conferinfe-atelier, cu .tn
auditoriu de peste 300 de persoane, predominau tinerii,
oameni candizi gi sclipitori, care luau cu sete tot ce li se
oferea; noroc ci oferta, adici invitalii si conferentieze
sau sd propund exercifii psiho-spirituale, erau bine
alegi, adicd dintre cei dotafi sau inifiafi, gi credibili,
romAni sau striini. Prof. Elena Florescu, prof. Ana
Pricop, dar gi ing. Sorin Bdlan, bine ddruifi mintal gi
sobri in lucrarea lor, erau printre cei care asigurau
coqrenta grupului, pe afunci.
Ana Pricop chemati la exorcist
in una din venirile mele periodice la Iagi, la ,,lnvent
Terra Nova", profesoara Ana Pricop imi spune cd a fost
t20
Irrvitatd, de un duhovnic, sd fie exorcizald' ,,Cum aga?"
Irrtreb ridicAnd sprincenele' imi rdspunde cd un
Pcnitent sapienlial, la o spovedanie,
a pirit-o
iluhovnicului cum ci ea face vindeciri miraculoase
prin dianeticl ... $i duhovnicul i-a cerut urgent sd vind
ia exorcizare, cd daci faci vindeciri prin dianeticf, (o
v,rrianti dinamici a psihanalizei) atunci precis ii fi new-
ogistd, gi trebuiegti repejor exorcizare! Se auzise de New
Age, gi New Age incepea sd fie un fel de injuriturd
patriotici, insemnAnd ,,Md, iluministule", sau asa ceva.
Doamna Ana Pricop, foarte ascultitoare gi smeriti,
nlereu in relalie buni cu biserica stribunS, s-a Prezentat
imediat la exorcizare, gi-a aqezat capul sub patrafir, s-a
mirturisit, a stat la SfAntul Maslu, i s-au citit 9i
Moliwele lui Vasile cel Mare. Apoi a pupat mdna
i pdrintelui, mullumit.
Ana Pricop nu s-a sim{it ofensatd de suspiciunea gi
tle tratamentul respectiv. De ce sd nu asculli molitvele
SfAntului Vasile? Doar le ascultf, 9i poporimea toati in
ziua de Anul Nou, cAnd se citesc public molitvele, gi
cAnd fiecare igi spune numele, ,,ca qi cum tot Poporul il
are pe Michidufd", zicea cu umor preotul Ion Buga,
mirAndu-se gi el c6, daci l-ai exorcizat pe Michidufi
anul acesta, de ce trebuie si-l mai exorcizezi gi anul
viitor ... cd il po{i obignui cu timAia. in fine, profesoaln
Ana Pricop s-a l5sat exorcizatd (probabil s-ar fi ldsat gi
... canonizat6!) prezentAndu-se la duhovnic c6nd a fost
chemati, cici nu s-a vdzut inci sapienfial ieqean care si
facd disidenli fati de institulia religioasi, cum se
1,21
intimplS Pnn alte liri nizdr6vane (adicd ne-zdr
Terapii qi ideologii
Majoritatea grupelor sapienfiale la noi sunt axate
terapii altemative, terapii spirituale, procedeie da
imbundtd{ire umand. Uneori acestea sunt insofite gi de
o informafie acvariand. Existd ispita de a insofi o terapic
de o ideolo gie.Ispita ideologiei e putemici'
Am vizut indrumitori cu practicd bund dar cu
,,ideologie" fantastd. Am vdzut indrumitori bio'
energeticieni care Propuneau practici pozitive, dar le
trsoleau de ritualisticd gi idei acvariene, de prisos,
invocate doar si dea un ambalaj magic unui produs
gtiinfific, medical.
in majoritatea cazurilor insd, interesul era cultural,
nu confesional alien.Interesul pentru surse orientale, de
pildi, era culfural, niciodatX intru ,,convertire" la altl
religie, niciodatd apostazie.
Unele surse de informare puteau fi de astro fizicd,
de psihometrie g.a., dar niciodatd ceva care sd intre in
contradicfie cu credinga cregtini, Pe care nici un
sapienfial n-a pdrisit-o.
" Adicd este aga ca la Vasile cel Mare, care se formase
el insugi la gtiinfa filosofilor elini pdgAni, qi recomanda
tinerilor cregtini din vremea lui sd nu ocoleasci marea
cunoagtere care poate veni din acele surse! (Vezi Omilia
XXII, cdtre ttneri:Cum pot tntrebuinfn cu folos literatura
scriitorilor elini.)
122
O tenti science-fictron
ln cAteva rAndurl am observat Cd, printre
conferenliarii invitali de aproape sau de departe, se
iveau gi unli fantagff, i:rtre{indnd o tendin}d spre SF
(science-fiction), in grupele bucure$tene gi iegene. Se
ficea lesne confuzia intre transd extaz, una flind
pasiv-mediumnicd, alta activ-contemplativd; apoi
confuzia intre paranormal (referinfi acvariani) qi
suprafiresc (referinfi duhovniceasci). Am auzit la unii
it{ei fanteziste despre ,,comandoul salvatorilor
cxtrateregtrii" care ar avea misiunea si regenereze
spe{a umani; gi confuzii intre ierarhii serafice 9i
generali cosmici (!) ... ceva ce, din fericire nu a luat
proporfii ci a rimas izolat la grupuri bizare, cum a fost
grupul de la Tecuci unde cineva a scris nici mai mult
nici mai pufin ,,Acatistul generalului cosmic [poate
comic?!n.n.] din comandoul pentru salvarea planetei"
... Sau alt episod, pitoresc, cAnd s-a spus cd in pddurea
Bucium va fi o i:rtAlmire cu un extraterestru, care insi
nu s-a prezentat la intilnire ... ci l-a trimis Pe
,,impresarul" siu terestru, cunoscutul Benjamin Creme
din Londra, care a adus mesajele urgente, pentru noua
etapi ir care va intra PdmAntul. Mesaje inspirate dintr-
l o pedagogie universali, un fel de actualizare candidi a
unui profetism milenarist.
Chiar gi asemenea idei science-fiction din unele
cercuri din anii 90 n-au ,,ptirls" pe teren rom6nesc,
723
 unde realmente nu s-au ndscut nici erezii istorice,
grlrt.sc relevant termenul postmodernisnt, care este doar
disidenle notabile.
utr rrrd literar folosit de teoreticieni pentru inscrierea in
Tofi sapienfialii ieqeni sau craioveni erau dispugi str
Fpot:ii a unor fapte de spirit.
contracareze tendinfele SF ivite in sAnul lor. Cum le
contracarau, cum le domoleau? prin nepsis, prin trezvie
I)cfinitia termenului Nezu Age o vom gdsi doar la
Adici tofi iubeau si cunoascd qi sd lucreze,,rugdciunea rrx'iologi sau ir cAte un dicfionar teologic cu deschidere
minfii in inimd", cea care aduce paza mintii qi nepsis Hr r nrcnic6. Astfel, preludm definifia drn Dic{ionarul teolo gic
(sobrietate, trezvie). Erau foarte agteptate intahirile de
I'rr'g/in... (199n al pir. prof. Terhrlian Langa care, la rAndul
practici isihastd, de fiecare dati microstagii de doui rirr, il preia de la sociologul american Elliot Miller:
zile. Sunt in mdsuri si spun cX centrele sapienfiale mai
"Migcarea New Age (Noua Eri) este o retea vastd,
sus citate n-au aderat la vreun tardiv New Age. Este
fr1r,1 structurd riguroasd, de indivizi gi organizatii avAnd
drept cd Iagul a descoperit-o lhrii pe Janine Fontaine
r',r lcgdturi valori comune (bazate pe misticism gi
care s-a jucat frumos cu ,,noua paradigmd,'. Dat, in
nlonism, conceplie potrivit cireia in univers'totul este
principal, Janine Fontaine este o inspiratd terapeuti,
ttrrtrl') gi o viziune comund: venirea unei ere noi de pace
foarte dotat6, in genul lui Valeriu popa - cel caie pre
y tfu iluminare universald, Ern Vdrsdtorului".
mulli a vindecat, fapt mult mai important decAt ispita Autorul dicfionarului adaugi, exprimAnd pertinent
znoua paradigmd". Dar si notim cAteva criterii de trn punct de vedere teologic: "New Age nu este o sectd,
identificare New Ag", pentru cunoagtere qi rl,rr are o religiozitate care este mai putin decit o religie.
discefhimAnt.
listc mai degrabi un ansamblu de credinle, un fel de
rincretism care se vrea o religie a viitorului.f'
II
Domeniul e teologic sau psihologic?
Ce inseamni New Age?
Pentru cd New Age a fost discutat mai ales de
jndicfionarele explica tive la..zi,termenul New Age
clt'rici, sau de oameni cu inclina{ii religioase, s-a dat
este rar intahit. in majoritatea diclionarelor lipseqte.
,rt'cstui termen o referen[d exclusia teologicd.
Agadar, el n-a intrat in dicfionarele curente, deci nici in
Dar New Age are qi un referent ontologic, Adicd, in
limbajul curent. O bund parte din lumea culturald ignori ('cntru std problema fiinlei (ontos), implinirea fiintei,
acest termen, sau nu giseqte ci el este realmente
,rbordati holistic: gi teologic, dar gi gtiinfific, psihologic,
important. Dupi cum, mul,ti din lumea literard nu
rrrcdical, filosofic, sapienfial. Sunt relansate, in acest
124
125
spirit, gtiinlele omului, psihologia transpersonald -
la o "temperafurd" religioasi.
Mirire gi decidere
Discufiile despre New Age sunt astizi in declin
sociologia occidentali. Doi sociologi ameri
constatau:
"Aga numitele idei new age se transformd,
in tendinqe din ce in ce mai generale". Tend
generale privind potenfialul uman nelimitat,
transformarea eului gi a lumii.
Constatarea aceasta era fdcuti la finele lui 1990.
intre timp, starea aceasta ,,de platou" e tot mai clard.
aceea, puneam intrebarea: Oare mai existi un New Age
pe glob? Sau el a devenit de acum un fapt de istorie
culfurali, precum avangardele, sd zicem. Precum
postmodernismuf si zicem ...
A noua megatendinfi
Spiritul new age este una din megatendinlele
veacului XX. Cele L0 megatendinte ale secolului au fost
repertoriate de sociologii John Naisbitt gi Patricia Abur-
dene, in cartea Megatrands 2000.in acest volum, autorii
inltua "spiriful new age" in cadrul megatendin{ei a
noua: ,,Renagterea religioasi in mileniul III". Astfel
New Age, ca gi Postmodemismul, nu este nici "curent",
nici migcare structuratd, ci o tendinld in exprimarea fa-
usticd a veacului.
126
t'unctul de plecare a acestui "spirit" a fost aidul
ilogic ai atitudinea de respingere a instituliei
ioase organizate. (Cei ,,firi bisericd" sunt mai
ioEi decAi acum L0 ani! conchidea la L990 un sondaj
uP.)
Ce inseamni "vid soteriologic"? tnseamni "vidul
tuirii", indepirtarea oamenilor de revelalia hristicd
lllvitoare la mAntuire.
' in RomAnia, acest "vid" nu s-a manifestat la modul
hlnl, ca in occidentul perioadei hippiote' La noi n-a
lrlstat nici ..generalia beato, decit ca o simpatie de la
dlntan;i. La noi, biserica haditionali reugegte sd
lntrefind prospelimea revelafiei. Chiar acest articol, degi
$ris sine irn et studio,-cu pand de istoric, este totugi scris
dc un pdstrdtor al revelafei hristice, 9i un crezdtor in
puterea acesteia. Chiar acest articol degi reconstituie
obiectiv "fi1a" New Age, nu ascunde pdrtinirea pentru
crcgtinism, ca un temei al salvdrii omului'
de a indemna
$i, ir:r cadrul discufiei, folosim prilejul
la discemimAnt in fala unor asPecte fantaste ale
rpiritului new age; 9i orientarea snrl Rfinul soteriologic'
liar, ziceam, sine ira et studio, firi anateme, fird
,rnxietate.
Fascinafia misterelor gi a puterii minfii
O alti sursi a New Age: reac[ia la pragmatismul
contemporan; redescoperirea sacrului, "revrdjirea
Iumii". Este gi nddejdea ci in toli oamenii sti o putere
127
care merite sA fie exprimatd, eliberatd. De lttvt'rs, dinspre religie spre
gtiinli (precum Teilhard de
fascinafia puterii minfii, fascinalia misterelor. ('lt,trtl in, preot 9i antropolog)'
Desigur, fascinafia misterelor 9i a viziunilor vizionare
existat $i Pe vremea lui Antonie cel Mare/ care Cele doui Elene 9i alte doamne
constati in obgtea lui. Deci: Nimic nou sub soare! pe I,a 1875' cAnd s-a
inceputurile sunt mai timpurii'
cd, in obgtea lui Antonie a existat un... Antonie, care printre fondatori fiind 9i
canalizeze "fascinafia", sd indiguiasci fantas lntemeiat Societatea Teosofici
cdrli cu ecou in vreme'
sidind discernimAntul irtre transd gi extaz' De ll"l,,nu Blavatsky, autorea unei
Mtrrca Frd[ie AIbd sau
lerarhiile spirituale'
acum, punem in fafa unor practicieni "fascin Helena Roerich'
inruditd spiritual cu aceasta este
principiul " nep sis " ; tr ezvia. ea videqte un
rolia pictoruiui Nicolae Roerich; indrumdtor' de
unionatism fdtd canalizare teologicd' fdrd
in
secolul XX a apdrut gi ideea "democra a vizitttlilor sale' indrdz-
ttrrrle gi factura "romantici"
misterelor". O idee populistd, eronatd, promi!
trt'[c de altfel.
viziunea fdrd sacramente gi firi ascezd. Alice Ann
Tot la inceputuri: esoterismul doamnei
Evident, viziunea poate apdrea gi fdrd sacramen in relalie cu "ierarhiile spiri-
ll,riley, care declara cd este
doar cd in acel caz, eava avea impuritifi subiective, el o carte a arcanelor' cu
bordri personale negtiute, falsuri "astrale", despre care-l
Ig.lle", scria la dicteu automat,
rrrr.rlli adepfi pAnd in ziua
de azi'
avertizim pe practicieni "Democratizarea misterelor"
ar insemna depdrtarea de tainele de inifiere prin Angelofanie mai curind decit teofanie
duhovnic sau indrumitor temeinic. De aici se deschide
care le avem' cd
calca spre o mistici folclorizantd, spre un romantism Constat din exemplele celebre Pe
nu au fost diruifi cu o
religios, plin de "inspiratii" personale care se pretind promotorii ,,clasici" uiN"* Age'
celeste.
'llufnnie, adici aritarea lui Dumnezeu' Ei sunt in
din ei au
rnajoritate "inspirafi" 9i spontani' .Unii
Cine a dat tonul acestei tendinfe? ingereasci ingeli
mdrturisit o angelofnnie, adici ardtare
ingenereqti "clasice"'
irrspiratori provenind din ierarhii
Promotorii spiritului New Age sunt personalitdli uneori extrase din
biblice; sau numai fantast-celeste'
care vin din gtiinfi spre religie (precum un savant ca mitologie noui' creati
rnitologie egipteani sau dintr-o
Fritjof Capra, sau un Sheldrake, savant cilugdrit), sau sau comandouri ceregti
ad-hoc, cu "frafi albi"' astrali'

129
't28
r
pentru salvarea pimAntenilor. Mai sunt gi cei
mdrturises c o hngiofnnie, int6lniri cu sfinli.
Reprezentanli noi
Ajungem la reprezentanfi mai aproape de
nogtri: Marlyn Ferguson, lansatX tn
creierului, autoare a cirlii de senzafie The Aquari
Conspiracy, care a contribuit mult la lansa
termenului " acvarian" (adicd:,,specific Vdrsdtorului;r,
specific zodiei gi constelaliei Aquarius), alipit spiritu
New Age.
Tot aici, doctori{a Janine Fontaine, acvariand gi
unul din volumele ei fiind intitulat Era Vdrsdtorului sau
Noun parndigmd. Janine Fontaine este pozitivd in
spiritualizarea actului medicaf practic; dar este
mitologizanti in disertafiile despre Vdrsitor.
Vedem deci multe personalitifi feminine la baza
"New Ag"". Pare chiar o revangi a femininului, in
epoca noastrd.
Dar g! bdrbafi, evident. Savantul Fritjof Capra,
specialist in fizicd nucleard 9i fizica particolllor
elementare, autor al cdrtii_Tao gi Fizica, Amintim gi
gruparea "Noua gnozd" de la Princeton, intrunind gi
cAgiva laureati ai Premiului Nobel in gtiinfe, $i Rupert
Sheldrake, om de' gtiinli gi ascet, autorul teoriei
cAmpurilor morfo-genetice (teorie frumos preluatd de
scriitorul Paulo Coelho). $i spiritistul Kardek, gi urmagii
s5i, medicii mediumnici braziliei (cu sutele).
130
( ) rcmarcX necesarX. Orice inqirare de numLr, 6icl,
citdri sunt perti-
3rlc sub semnul relativismului' Unele
o trdsdturd
nslk', altele ambigui, putAnd totugi ilustra
mtt ,tlta.
Noua milologie acvariani
(la suport astronomic pentru "lgua erd", se:t: T
Yr.rlt're 'anul precesional", adicd an11l mare'
numdrAnd
llltt ani soluri, durata cAnd intreg iistemul solar trans-
grrscazi o constelalie din sistemul zodr-acal clasig,
-
Siur"*.tl solar s-a aflat in constelalia P99tu anul
prcccsional Pisces (Peqti) este dominat de Iisus Hristos'
iist* perioada indurdrii qi a ispigirii, cu sacrificit T'1r
Irrirntuire. Apoi sistemul solar va intra (a intrat?)
in
st,rnnul Aquarius, Vdrsitor, unde va petrece.215.9 de ani
rtrl.rri, gi va fi anul precesional Aqunrius' Au fost mai
rrrulte opinii legate de data intrlrii in noul semn'
Noi qtim ci, 9i in semnul Aquarius, revelalia
hristici privind mantuirea va rimine vie Hristgs zicea
"Ccrul gi pimAntul vor trece, dar cuvintele Mgle nu vor
lr(!ce." Agadar, revelafia Sa cu privire la salvare nu va
lrt'ce niciodat6.
Unii, insi, ignorAnd invdlitura revelafiei hriglice,
rrrarginalizAnd-o, spun cd nrmeaz6' .'.'noua Saladtg-i. :
Adicd oamenii ar dobAndi o noud congtiinfd, numiti
"conqtiinfa acvariani" (a Virsitorului)' Ea s;ar
t'aracieriza sporirea sim[ului fraternitdgii' aI
Prin
cornuniunii Ltmane, al desdaftrgitii iluminatorli' AHtu1i de
idei medicale oarecum productive, cum ar fi extin{ere4
131

maximi a con$tiintei gi autovindecarea, se intAlnesc
idei pseudo-soteriologice, cum ar fi auto-milntuirea,
acel antar-karann, sau "podul de lumind,, intre divini
gi om. Pentru oamenii cu o culturd literard,
lucruri sund cel mult poetic, sund a neo-orfism.
Brazilia e frunchea!
O vastd literaturi a preluat aceste idei. Scriitorul
antropolog Carlos Castaneda, cu o serie de cirfi
(traduse gi la noi) a lansat interesul pentru misticn
psihedelicd, riscantd, dar seducitoare pentru cei lenegi
care vor ,,raiLtl" firi pic de ascezd!
Brazilianul Francisco Candido Xavier, zis Chiccj
(1910-2002) a creat o vastd literaturd spiritisti, mediumni-
c5, dar gi beletristicd, spectaculoasd dar gi valoroasi.
Joao de Deus (Ioan al Domnului) este un vindecdtor
brazilian ,,care a influentat viala a milioane de oameni,,.
L-a avut ca mentor qi prieten pe Chico Xavier. Iluminat,
harismatic, Joao este un om-fenomen.
O punte romAneascd la |oao de Deus a fost fdcuti de
ing. Cezar Dumitrache, ucenic al lui Valeriu popa.
Cezar Dumitrache a ficut doud cdldtorii in Brazili4 la
joio de Deug cu consecinle insemnate asupra viefii sale
gi a publicafiilor sale.
Alt brazilian, Paulo Coelho este un neo-orfic. Un
roman recent al siu are un titlu psalmic: La rhul piedra
nm gezut gi am plkns (1994.). El integreazd frumos teoria
1.32
c,impurilor morfogenetice: un numir de oameni sporifi
pot crea un cAmp noetic care sd-i sporeascd pe tofi
ecilalti. Teoria aceasta, indiferent de idealismul ei, are
efccte pastorale.
Paul Coelho mai integreazd gi doctrina glosolaliei.
l)ar pe el nu il intereseazd implicafiile teologice ale
g,losolaliei, ci efectele acesteia asupra extensiei maxime
a percepfiei sacrului, pAnd la viziune. Autorul distileazi
frumos idei preluate din veac: el lucreazi cu oameni
nu cu teorii. El aplici indemnul lui Sf. Pavel: "Cunoag-
tt,-le pe toate, dar pistreazd-Ie doar pe cele care te
eidesc." Un preot ortodox a opinat ci acest roman are
un bun efect pastoral. Pe drept. Constat cd acel preot il
i
citea pe Coelho fdri si-gi puni intrebarea ce hram new
nge poarti, dupi cum preolii interbelici il citeau pe
tumultosul Giovaruri Papini, aga pestri! cum este, gi lipsit
rlt' canalizare teologici tot cum este... Titanismul atrage
fic Ai ca pretext de catharsis pentru un vast humus
interior.
ilI
Care-i situatia in RomAnia?
La noi, Banatul e frunchea!
In primdvara lui 1990, mergeam la Timigoara, cu o
conferinfi gi un microstagiu Oratio mentis. Am cunoscut
atunci ciliva oameni de seamd ai ,,Vestulul" de lard,
care m-au onorat cu prezen{a lor la conferinfd gi la
133
7
,,atelierul" de ,,practica trezviei". L-am cunoscut
pe Eduard Pamfil, un reputat doctor psihotera
autor de cirfi de referinf5. L-am cunoscut gi pe
Ricman, terapeut vestit, unul din cei trei sau p
sofrologi cAqi a avut RomAnia.
intr-o pauzd a conferinfei, s-a apropiat cu o sfi
elevatd, un om care s-a recomandat Bruno Wirtz;
insofit de doi studenti care mi-au spus cine-i Pro
Wirtz, autoru1 unui curs litografiat de lstoria Religiiloti
Atunci am primit gi dactiloglma cdrfii sale Nei Agcl
Peste doi ani avea sd fie publicat5. Era prima cercetare
acestui fenomen, de care romAnii nu auziserd. Peste
an, in 1991, aveam si aflu cd acest destin excepfional,
cercetdtorului Bruno Wirtz, avea sd fie retezat de
: r'
moarte precoce.
Bruno Wirtz este cregtin, gi cercetarea sa nu-gf
propune vreun misionariat New Age, ci dimpotrivd, o
prezentare obiectivi, chiar cu cAteva tuge criticej
Evident, o criticd ra{ionald, fdri elanuri obscurantiste 9l
fdrd anatemiziri. Ceva mai subiectiv este dl Bruno cAnd
face critica ecumenismului.
Despre sfArgitul precoce al lui Bruno Wiirtz s-au
emis ipoteze diferite, ca in cazul lui Culianu. Degi la
Wtirtz e greu de presupus ipoteza unei lichidiri. Dar s.
a vehiculat gi aceastd ipotezd, a unui asasinat ascuns, fi-
nAnd de identitatea sa cregtin5, dupd cum asasinarea lui
Culianu este, evident, in legdturi cu idenfitatea sa
romAneasci gi spirituald.
Bruno Wiirtz a dat singura monografie romAneascA
a fenomenului, gi altA nl-i previzibile in condiliile
t34
rlt,t'linului acestei ,,tendinte". A*rttorul n-a surprins, in
r,rllera sa, urme de New Age romAnesc.
I)espre aceasta a scris gi Vasile Tonoiu, dar cu
prt,,lenl6 gi autocenzurd (era in 1989, totugr). Un studiu
avir,at pe tema aceasta a scris Marcel Tolcea, tot
llrrrigorean din cAte infeleg.
in fine, au mai apirut vreo trei studii despre New
A1',c semnate de clerici ortodocai' Acestea sunt
,'.,rnpilagii lacunare gi apdsat subiective, punAnd alituri
1i personalitifi de prim rang ale gtiinfei, dqr..gi fantagti
rri astralului. Lacune marcate de acea anxietate pro-
rlomo, care nu analizeazd,, ci anatemizeazd in bloc,
rrspecte culturale postmodemiste, pe care le include
inlr-un tablou difuz al New Age' $i la urmd, termenul
n(,w age devine un fel de ir:rjurdturd eleganti.
Ce zic cercetitorii etno-sociologi?
(Colocviul de Pe Grui)
ln septembrie 2000 s-a linut la noi un colocvil),"Pe
(|rui", la Podut Dimbovilei-Argeg, pe tema: Cultura
rrnnAneascd intre Tradilionnlism, Sincronizare gi New Age'
l'articipare buni, mediatizare. Au expus comunicdri:
l{izvan Theodorescu, Laurenfiu LIlici, Dan Zarnfitescu,
Al.Mironov, $erban C. Andronescu din New York,
Vasile Andru, Caius Traian Dragomir, Paul Everac, care
,r fost gi animatorul colocviului
Majoritatea vorbitorilor, degi oameli, foarte
informafi cultural gi sociologic, nu au vorbit despre
135
 New Age; al.tii au vorbit tangenfiaf opinAnd cd a
nu are relevanfd in cultura romAni.
fn ce md privegte, am sus{inut cd nu s-a con
distinct un New Age romAnesc. Existd episoade, se
analogii, se fac comparatii intre spiritismul lui H
gi cel a1 lui Kardec, dar pare forfat sd incluzi
personalitate ca Hagdeu in New Age, cu toate
lucrarea sa Sic Cogito (1892) a avut ceva influ
Interesul pentru paranormal gi episoade medi
existd la un nivel de consum,ap zice, gi nu s-au strucfu
ca doctrine . La fel, sunt cAteva ,,cenacluri,, de dezba
a unor cdrti despre "ierarhii spirituale,,, dar nu
relieful unei "miqcdri".
Se disting la noi doui "reactii,,:
a. Una de curiozitate intens-culturali penku practicl
de sporire a potenfialului mental pentru fenomene
extrasenzoriale, cenacluri aplecate spre mitologii
reactivate, gen ,,Noua Acropole,,, sau unele cercuri in
care sunt dezbitute ultimele cdrli S.F. cu pretenfii de
profetism contemporan.
b. Reactia de anxietate din partea unor clerici care se
tem ca spatiul ortodox sd nu fie penetrat gi slibit de citre
curente asiatice.
Curiozitatea - sau fascinafia, cum ziceam - pentru
acea mitologie a secolului XX s-a manifestat in cAteva
grdpuri pe care le-am numit ,,grupuri science
fiction,.
CAnd am fost invitat sd conferenfiez ir astfel de
grupuri, fie la Craiov4 fie la emigrantii din Sydney, nu
le-am ascuns cd disting acolo inclin atii science
fiction,
vag acvariene. $i le-am pus in fafd, spre stabilizare,
136
pult.rrricul curent filocalic, patristic, la relansarea t'irula
inr lucrat in tofi acegti ani, dupd Revolufie.
Un fel de romantism religios
lnteresul pentru ocult, pentru aga zisa comunicare
tiu ,,ierarhiile astrale" sunt calificabile drept
"romantism religios", un eufemism care nu vexeazi
reriozitatea gi candoarea cu care unii adepfii fdrd tndru-
ntiilor igi cautd o implinire metafizic6'; in acelagi timp,
6r't,astd calificare clatini angajarea lor improvtzati'
sau
vt,leitar6. Acest romantism religios line de un mental
enimist-arhaic, 9i de un voltaj mental care vrea se se
exprime. Din lipsa canalizirii soteriologice, el ia
expresii subiective, imaginative. Dar, constatam, la noi
rlceste elanuri n-au dus Ia apostazieri,Ia desprinderi de
lriserici, nici chiar la cei decepfionafi de ,,defecfiunile"
lrrstitutiei ecleziaste. (Existi, din cAte gtim gi una sau
doud excepfii).
Acest ,,romantism religios" poate fi demitizat 9i
apoi orientat filocalic'
Aqadar, la ,,simpozionul de pe Grui" (Argeq 2000)
cloar Laurenfiu Ulici gi subsemnatul am vorbit despre
starea actualX a New Age. Ulici a Pus accent, pe drept,
pe referentul ontologic al migcdrii. Ceilalli participanfi
au considerat ci subiectul acesta este marginal spi-
ritualitdfii romAne.
Cele cAteva articole-reactii din partea unor clerici
stau sub semnul unei frici ci ortodoxia sd nu fie
137
 traversati de un spurt
-^c^-__,. sau cd sllbegteaggiornamento
reformator), "c"reainla (i Fltf,i,,,'r spunea cd yoga medicnld este totugi compatibllf,
seducfii gi penetrafii orientale gi...
,r.;Ui"i lrt.q';tinismul.

Evident, este nevoie de o anali

catolice! ('it despre cercurile de medicini altemativ5,
zd criiitice, dar F?lruic fdcutd o distincfie intre veleitarism qi
::: f : acfiune, pentru ,.oui"."u
care vorbeam mai sus) de
lJ;;';;;#, ptrrft'sionism. Homeopatia, de pildd, devine o ramurd
sub mirajut u."f.ri ]j
tism religio s", care coboarS sprritualitatea iierlical5 oficializatd; ea ii vindecd azi, chiar pe cei care
comod, fantasmatic sau/ cu
ra un Itl rtnartemizat-o ieri.
un termen din Sf. Ioan t,istele qi pirerile diferi, astfel cd cineva l-a citat qi
Crucii, la confortabile,,consolafiuni
terestre,,. pe poetul Ioan Alexandru ca spirit new age/ Pentru
unckr altruisme confesionale.'.
S-au ciutat exemple rominegti Dar gi o autoare ca Doamna Felicia, care a publicat,
ln rcgie proprie, vreo 30 lucrdri, ceva intre dicteu
Printre promotorii culturali ai
unui aqa_zis Ir Arrtomat gi compilafii spiritist-paideice, Pe care le di ca
^ rom6nesc
Ag" sunt pugi aldturi oameni dife "rrtcsaje celeste". Un fel de epigonism Elena Roerich,
precum: Scarlat Demetrescu, Mircea "fi lrtsi firi ecou la noi.
- Efiua",--i.
,lft*..,"Ttt: t:ty:,r, t"t"ru'ii. contemporaniti A fost citat cu insistenld 9i un autor prolix, Coru!,
Ion lugui gi Mario
" Vurif"r.r; Vu,ii"'fiffii Iost spion, devenit zamolxian, care publicd in serie
-Sorinpdtrup
Florin Gheorghiqd, Adrian -daciste, dezvoltAnd o industrie editoriald'
_onuf,r.rt qi filosoful r',i rticele SF

1."d.r"t
Scrima pentru ecumenism"l
;., ;;i;;ili Alt caz recent gi fdri ecou: un romAn din emigrafie
Ghelasie de la Frisinei. Au fost
citate aici gi disidenfele clii ateismul sdu pe un zamolxisn devenit din subiect
religioase, cum este Noul Ierusalim
le la pucioasa. La t'trrografic, un obiect religios' Avem de-a face aici,
fel, gruparea ,,Fiii Luminii,,, indrumatd
de Francisc parfial, cu mega-trend-ul religiilor personale; dar este
Ylo"yu.. 9i prof. Monica Vigan, propagaroare inai curAnd un aspect al curentului protocronist romAn,
editoare hamici a unei impresionante 9i
bibliografii new_ cu destui exponenfi care se aduni nu in ,,sinoade" ci in
agiste. $i qcoala Waldorf, giasociaqia,,Esperanto,,.
colocvii gi simpozioane de istorie 9i proto-istorie'
,Au fost citate intens gi pitimag cercurile de
radiestezie, de qigong, de
dianetici, de medicini ,rFenomene" gi rePlici
altemativd, cercurile de yoga,
u.rut"mirute in bloc, fdrd
sd se facd decenta deoseb]re tntre
entdri. Doar un cleric luminat
;;;;;r;;; Uneori mi s-a cerut sd intru in polemici pe aceasti
ca pdrintele arhim. Teofil
temd. Protosinghel I'Bdlan mi-a spus ferm: cd daci nu
138
't39
 polemizez cu ,rcele patru fenomene" nonconfo
rominegti, ag putea eu insumi sd fiu declarat ,,
cincilea fenomen". Mi-a cerut sd combat int
campanie tv gi la radio cele ,,patru fenomene" (nu
mai numesc aici).
Consider cd replica cea mai bund pe care o pot
tendinfelor gi megatendinlelor gregite este prin acfi
filocalicd. Nu prin contestdri verbale, nu instituindu-
in "judecdtor" (fie gi ,,judecdtor" cu ,,mandat',
adicd ,,ascultare" de la protosingh. I.B.). Replica mea G
lucrarea filocalici, prin Centrul de practicd isihasti pe
care l-am indrumat din 1989 incoace. Replica este
sporul ,,nepsis".
Unele dintre romAnegti, cdutate, sunt
"*"*Orurl
discutabile.
Ca un criteriu de includere, pe primul loc, figureazi
faptul ci new-agigtii cred in reircarnare.
Daci examinEm exemplele romAneqti, vedem cd
unele nume citate se exclud. Nu am intAlnit la Mircea
Eliade vreo dovadd cd ar fi crezut in reincamare. Unii
considerd cd, daci ai fost tn India, te intoarci de
acolo,,politeist" gi cu credinfi in reincamare! Eu
personal m-am intors din India necontaminat de ,,mitul
reir\camirii" (nici n-o numesc "doctrini,' , ci ii spun
,,mit"). Dimpotrivd, cred cd am cldtinat chiar in minfile
cAtorva indieni acest mit! Nici Mario Sorin Vasilescu nu
crede in reincamare.
1.40
!,
$tim ci Valeriu Popa credea in reincarnare. L-am
tnlrt.bat dacd credinla lui se intemeiazi Pe vreo
er*Pt'rienti proprie, sau a fost preluatd din surse
tulturale. Mi-a rispuns cd a preluat-o de la Scarlat
Dt'lnetrescu, precursorul acvarian. Ing. Valeriu Popa
€r'rl u11 om inzestrat cu perceplie extrasenzoriali, in chip
Iralural; era un perfect diagnostician gi un terapeut.
(',irrd l-am invitat o dati la Cercul filocalic, la un dialog,
l-,rrn spus ci in Cercul nostru nimeni nu crede in mitul
rt.i'ncamdrii, aga cd risci si stAmeasci surAsuri dacd va
vorbi despre aceasta. Dialogul acela a fost publicat.
Cum a ajuns Andru sd fie controversat in anii 90, ca
irrrlrumdtor de Centru isihast? Iati cum. Andru a
l)ropus practica isihastd cu mirenii. Or asta pirea ceva
rrou, fdri tradilie. Degi un isihasm ,,de orag", cu mirenii,
,r fost propus in secolul 1.3, de Grigorie Sinaitul; acesta
l-.r trimis pe ucenicul siu Isidor, la Salonic, pentru a fi
ul1 ,,isihast ordgean", ,,cdlduzitor al unui cerc de
lnireni". Iar pe vremea lui Grigorie Palamas, in secolul
lr4, in Salonic ai Constantinopole, existau multe
,,cercuri" mirene de noera proseuche (rugdciunea minfii).
Care este situatia asttzi?
in Occident, este o agezare "pe platou". A mai fost
un odrece reviriment, sPre anul 2000, cAnd s-au
vehiculat idei apocaliptice cu privire la sfArgitul
mileniului. Riul maxim este vizut de citre New Age in
tehnologiile de vArf gi in armele de distrugere in masd,
141,
 tot mai greu de controlat. Au apdrut multe p
catastrofice care, neimplinite, au fost repede
Relansate periodic.
in Balcani, rizboaiele deceniului noui au
idei maniheiste, bogomile, despre supremafia r
Dar ele au avut doar un ecou aQ ztce,
doctrinar.
in ultimul deceniu, religiile fundamentale
recAgtigat teren. Ele ir:rsele gi-au redefinit, in te
adecvafi, nofiuni de Paradis, Inferry impdrd
renunfAnd la imageria folclorico-medievald,
pedagogicd. La fel, sunt redefinite, in spirit tot mai
r('( , raportul dintre iluminare gi sacramentg in
cu revelatia hristicS.
Neo-bogomilii
La Sarajevo, la un simpozion intemational cultural.
ecumenic, in anul 2007, pe fondul constatdrii recidivei
maniheiste in Balcani, scriitorul Valentin Tagcu imi
spunea cd el dd dreptate, in mod rational, nu ca adept,
ideilor cathare sau albigense. Aceste idei s-au reactivat
sub gocul cruzimilor din Balcani.
Asaltul rdului, astdzi, poate traumatiza pe mulli gi
poate fi premisd psihologici pentru acceptarea unor
idei maniheiste, neo-cathare. Agadar cu admirafie
pentru megieqii nogtri bulgari care au "inventat,' erezia
bogomilS, relansatd cultural, Valentin Tagcu spunea, pe
ruinile bisericilor dinamitate din Sarajevo gi Mostar
(Bosnia):
742
de peste Dunire
"Yczi, pAni 9i vecinii noqtri de LJunare au
$verrtat ceva, o erezie multietnicd'
Noi romAnii n-am
ftverrlat nimic in acest domeniu'"
I'am rdspuns ci noi romAnii suntem mari tocmai
lpttlru ,e n-o* inaentat bogomilismul' Suntem mari
[,:,rlni pentru ci n-am inventat "frdfiile albe" 9i
te feregti de ispita
,arr'.n"l"". Trebuie sd fii mare ca sd
Ulr()r asemenea "inven!ii", 9i sd pdstreziCalea'
Calea
Aceasta ar fi concluzia noastri la un neconcludent
Nt,w Age romAnesc. Nu zicem inexistent; zicem
nr.concludent. Unele aspecte 9i episoade new
age au
existat, gi mai existd, dar fdri relief' Doi-trei
teoreticieni'
,nu *ui curAnd polemigti, au inqirat nume 9i "cercuri"'
tlar nu toate relevante, cAt[ Vleme criteriile de includere
rru le sunt clare. Unele nume 9i episoade citate
sunt pla-
uzibile, altele adiugate arbitrar' S-ar include' evident'
grupirile, cenaclurile care se lasi in voia
,p".tu.rrlorului unor experienle para psi' Alte includeri
r;iu, ,rrb semnul acelui "tomantism religios" semnalat
mal sus.
Dar sunt pi factori romAneqti de "frdnare". a
disolu{iei. Chiar intr-o globalizare accelerati' romAnii
videsc o'sinitoasd ir:rcetineald, videsc ne-graba de a-Fi
schimba "paradigma". Avem un conservatorism de
proteclie, ex"*plar. Astfel, la noi nu s-a constatat acel
i,vid soteriologic,, gata si absorbi orice alt substitut
spiritual. Noi continuim s[ credem c5, cerul 9i pimAn- \
tul vor trece, dar revelafia hristici privind mAn
nu va trece.

De la Programarea silbatici la
Programarea sofronici

Pe uga unei case din nordul liriiam vlzul un text

bdtrfinilor; 6
rr\pat .., dalta' Un text numit sfntut
devine astfel o
prlpozilii, 6 reguli de via!6' Uqa casei
Familia o are sub
l,rtrli de legi 9i un stimulator mental'
Ca o programare
ochi zilnic, un mesaj 9i un stimul'
continud a minlii cu enunluri pozitive'
alte PoPoare:
Nu gtiu dacd acest obicei e intAlnit 9i la
Iati unele dintre
lrll gravere pe uqi un gir de porunci'
romAnegti.: "Avefi grijd ce
,,pJruncile" de pe uga casei
aici la mine:
lucrafi. Cu lumea nu vd-ncurcagi' Ascultafi
Cat triiF, sd facefi bine"'
Esteunindemncuoirrcircdturdspirituald
binele prin bine;
rcmarcabili. EI nu spune si pldtegti
asta ar insemna numai o viet'uire
omeneasci' Suntem
indemna{i, insi, la ,,viefuire duhovniceascd":
si faci
chiar dacd !i s-a fdcut
binele, indiferent ce fi s-a ficut {ie;
nedreptatea 9i rdul' Este o utopie
morali; un mesal
nepierdut inci' ^ reasci, soarele gi
romal
$i mai sunt gravate, Pe uqa
arborele viefii. Pentru ca iamilia sd
aibi mereu sub ochi
aceste simboluri vitale' Mintea
care evocd soarele are
1.45

1,44
 forma soarelui. $i atributele solare. Mintea care
arborele vielii are forma arborelui vieiii.
Culeg fapte. Sd aflu ce modalitdti de ,,p
mentali pozitivd a generat spatiul carpatic,
Cultura inseamnd ceea ce aindecd. inclinatia spre
programare fine de instinctul de conservare. La nol,
au iscat gi au functionat asemenea moduri
echilibrare gi intdrire psihici, de insinitogire.
spontane, empirice, altele sistematice, e
ritualuri, incantafii, scenarii psiho-terapeutice. Multe
valoare medicali, bune de preluat de citre sofrologie. .
in om existi un arhetip ordonator: el este rliu I
adAncul nostru gi-n adAncul materiei. EI ne
forma, strucfura. Programarea pozitivd insea
rememorarea puterii din adAnc a fiinfei.
Arheologie med.icald.Adun mostre dintr-un scenariu
al psihoterapiei tradi{ionale carpatice. Unele din acestea
fin de arheologia medicald. Sunt atestate in tratate
antice. Pseudo Apuleius spune ci, la daci, exista b
farmacopee complexd, pe bazd de plante, minerale,
metale iare; iar puterea plantei era sporiti de rituri,
incantafii, implordri. Alte informafii despre medicina
dacilor spun ci plantele erau in stare sd vindece prin
simpla purtare in mAni, sau impletite in jurul gAtului.
146
ts-.
dr't'ste nu substanla Plantei Producea
area, ci simbolul ei, preluat sub forma unei trdiri
Attt ori, efectul medical era oblinut din imbinarea
ru substanfi gi enunlarea simbolului ei' Leacul
era
x'i,tl cu descAntece' Agadar, stimul dublu: suportul
lFtr,'r.:t (planta, cristalul, sirurile),
concomitent cu
lrnrirca incantafiei. La rindul ei, incantafia lucreazd
gi sugestie'
ftlrr rnelos
*
.:
l,-am cunoscut in vara anului 1990, Ia Paris, pe
Marc Questin, druid, autorul unui studiu despre
ne,ticina celticd veche. M-a interesat mult aspectul
programdrii spontane la druizi $i.,am gisit-cd era
ar,,,rlirrdtor cu cel al vechilor daci: dinspre suflet spre
trrrp. Prin contact direct cu forlele nafurii' Oamenii
ver'hi, gtiindu-se vuh'rerabili, ciutau moduri sd capteze
fur{ele naturii.
Redescoperirea cuaintelor. Denumiri cu rezonahl;
nrr:dicald,din fondul lexical dacic: a vdtdma, a ametr, a
lcpida, a legina, strinut, atdbda, aintrema'
Zamoixis, aia Platon, figureazd in toate manualele
tle sofrologie ca precursor daco-get al sofrologiei' adici
147
 al gtiinfei mhnuirii niaelelor de congtiinfd,
restaurarea armoniei minfii. Ca terapeut
de tip I
Zamolxis a spus cd nu poti trata trupul fdrd
str
sufletul. A trata suferinfele sufletuluiio cdutare
se intemeiazd terapia somaticd
$i, in plan i
terapia destinului.
Medicina teurgicd. Vom mai zdbovi in
terapiilor strdvechi. IJn caz aparte de psihoteri
mAnuirea oniricd. Noi azi uu"- sentimenful
stipAnim aceste cunogtinfe gi inlelegem totul. Cr
cd am elucidat ,,mecanismul,, programirii teu
RdmAne irsi
ceva enigmatic in acest tip de tera=p
tlpTt cd, in vis, apar entitdfi divine specifice (zeif
pdgAni, ingerii sau persoane divine la cregtini)
contribuie la vindecarea spontani.
Zeiivindecitori, ingerii restauririi sunt ei
concentrate emofionale, reflexe culfural_religioase?
Saq
au o rdsfrAngere arhetipald? Sau, gi mai mult, au
o
risfr6ngere in informationalul cosmic?
in Sarmizegetusa, zeitdfile Esculap gi Hygia au un
shncfuar comun. E unul din sancfuarele rimase
confurate: temelia, planul. Sanctuarul lui Esculap
bine
gi al
Hygiei erau locuri de cult gi vindecar". fr, .o*pt"*,rt
sanctuarului se gdsea gi o chilie loc sacru.
Latinii il
numeau incubatorium (incubare = a dormi in
templu).
148
A numele general. Chilia sacrd se numcqtt'
lril
rl, rlaci ea se afli in templul zeului vindecdtor
dat't'rclotul pregdtea pacientul pentru terapie, ii mai
flr..t cd zeul va apare in vis gi-l va vindeca; ii mai
despre cantn celebre legate de acel loc' Pacientul
't,n ofrandi. Era indris in incubatorium, adormea'
lixpcrienla unei nopfi in incubatorium ne-o
hipuim cutremuritoare. lJn om singur in aqteptarea
Ahiirii cu zeul. Asta mobiliza psihicul 9i producea
Itel efcct de supra-regenerare, prin gocarea structurilor
Erllrice vechi. Unii pacienfi, ca si doarmd, primeau
o
bAtrtur; sedativd. Daci zeul apirea tn vis, omul
era
omul
lalvat: zeul ardta cu degetul locul bolnav 9i se
ltt,z.ca vindecat. Alteori zeul spunea ce remediu e
nr.ecsar, pacienful lua leacul, era vindecat'
La Epidaur. Terapia teurgicd, fapt strdvechi de
rnedicind holisticd, a existat in toati lumea anticX'
( lrecii aveau o medicind gtiinfificd, dar ei credeau gi-n
zci, pentru ci erau in stare si ia legitura cu zeii' Ei il
.rVezlu pe medicul Hippocrate, dar il aveau 9i pe zeul
tisculap. in templul lui Esculap, la Epidaur, bobravul se
culca in abnton, pe pielea udd de sAnge a animalului pe
care il trducea ca jertfS. in to*n Esculap il vindeca
instantaneu sau indica remediul prin vis' La trezire'
preofii explicau visele gi, in funcfie de ele, prescriau
tratamente.
149
 . prin purificarea viefii;
^
rezolvarea conflictelor psihice'
afective
.prin
Pnrantezd despre uise. Credefi invise? t '.prin
proprii (desPitimire);
umplere de
consideri ci-i un picat si crezi in vise. CAnd biseri umplere i" ene'gi" pozitivd 9i
l)urnnezeu. Doar aga poli
a-u"""i ca Iosif 9i atunci pofi
prescris canon greu pentru cei ce cred in vise (pe un
interzicerea spovedaniei) gtia ce face. (,,Canoanele t'tt'cle in visele tale"'
un medicament impotriva pdcatelor, gi nu
zice tradifia duhovniceasci).
Nu trebuie sd crezi d ln lettre in vise, pentru ci
Programe exfieme' Mai notim ci procede: d: " l:tl
smintegti"; in vis totul e substituire, erau folosite gi-n
t,,t.lgir,'u1iu, a halucina simfurile'
simbolizare, prelucrare oniricd, lucrare insemnAnd o
rrristerele inifiatice antice' Inifierea' o
creierului.
xr'himbare totali a schemei mentale' PresuPune
Agadar, si nu crede{i in vise, ci sd credefi
travaliul bioelectric tn timpul somnului. Astfel,
i,t"ft" radicali. Unele mistere egipteneu 9i grecegti tu
propuneau cunoaqterea experimentald -*ofti.
scipa de canon: a crede in electricitate nu este un pd vechi' Trdirea
probi de gocare a structurii mentale
Visul este un film in care se reflecti activita la scenariul
vccinitifii morfii ne deschide' intr-adevir'
bioelectrici a creierului, o combinalie de
iluminirii naturale' Dar calea e riscantd' nrimeidi.lasA'
cerebrale, cu predominante care dau tonul montaju
I)c aceea, marile invilituri ale iluminirii
(indtene'
Visele alpha sunt ascensionale, ele exprimd un con spiritual'
ebraice, creqtine) au ales alti cale:
travaliul
psihic bun. Salvele delta, care pitrund in fazele REM progresia
progresia sistematicd, progresia dhyann'
dau viselor tema gi colorafura apisdtoare, avertizeazl, iluminatorie este
meditativd I asceza' Transformarea
despre disfunclii organice. Psihanaligtii gdsesc in vise
lenti, conqtienti, netraumati zantd 9i conduce
la
indicii ale unor conflicte psihice. Numai gtiinfa visului
irrtegrarea luminii in viala de aici'
te salveazd de la picatul visului.
, Altfel, visele pot aduce informafii impure. Pe Athos,
in vis, un cdlugir a ,,vdztJt" cd fratele, decedat, s-a dus sau ecouri din
la iad. El a rispAndit aceasti informafie, care a fost' Sfinli repede ajutdtori'*ttOt""fe
gi-n medicina creqtini'
luati de bund! Dar un om luminat i-a zis: ,,Dacd egti medicina teurgici sunt intAlnite
poate aga cum
Daniel, sau Iosif, atunci poli crede in vise. Altfel nu!" Cregtinii au apelat la sfinlii vindecitori'
Cum se purificd visele? altiiati oamenii apelau la zeii vindecitort'
,u,
150
 Tradilia cregtini vestici a selectat 14 sfinti ,pirului spiritual, starelul schimonah? Sau instinctul
avea
ajutdtori, pe care sd-i evoci in diferite situa{ii, la I .rl pelerinului care, Puttl*. u^.t". :*"^ttita'.
i,, i" scenariul psihic al intAlnirii' in
sau impas. Invocarea lor e sursi de putere. Ca gi vis' cu
spune: Aici
fiecare ar avea un cifru duhovnicesc sau ar rmdtorui duhovnic' Un doctor' in carte'
a naturii i:rsiqi'
putere specificd, ajutitor unui palier al fiinfei. i,,.rn, Puterea timiduitoare
cregtind estici a acreditat mult mai mulli sfinli
autoritate de repede vindecdtori sau ajutltori.
Despre acegtia am vorbit in lucrarea psiho teurgici' in
isihastd. Aici amintim doar cAliva:
' nt,u reziduuri 9i prelungiri din terapia
oSf. Pantelimon, invocat pentru regenerare; !rcUtinism: pelerinalele,
in zile - de -ltu*' la locuri
oSf. Lucia pentru boli de ochi; Gonsacrate. In ziua
de SAnziene' la Mindstirea SfAntul
i;;; cel Nou, la suceava' se adund
mullimi
oSf. Agata, pentru boli la sAn;
vin sd atingd
oSf. Antoru Sf. Mina pentru relafii
- itfrurior,ur,te de oameni' Suferinzii
de cuplu; anii trecuti'
oFericitul Ieremia Valahul in boli de piele; ir,inqt"f" sfintului' Exista' pind mai
-
.Sf. Gheorghe, pentru boli venerice; oclcrinalul la Muntele Calvarului'
in Banat: un deal
bogate
.Sf. Dympa (martir, sec. VII), pentru tulbu il;;;;;-t".,nt. u*ota coline inspirate: spafii sau spafii
mentale; rr.r"ti., care focalizeazd energii subtile'
ce se adund acolo 9i
Varvara, pentru boli de inimd. I lmbogilite noetic prin energia celor
^oSf. lc conferi consacrare. Noaptea
sirbltorii, aici, pelerinii
in genere, orice sfAnt este o nidejde de vindecare,
La fel, unii monahi cu viafi sfin{itd in mindstirile agteaptd selnn bun gi viPdecare'
noastre, la care bolnavii cauti timdduire gi o
dobAndesc.
De ce prin somn? Pentru ci somnul
creeazi un
pozitive de
teren psihic propice preluirii comenailor
insinitogire. P,"ott'pu'"a sinceri' ardenti'
a
In
cartea Pelerinul rus gdsim urmitorul caz de pentru insinitoqire produce
vindecare miraculoasd. Leacul este dezv5luit pacientului
',programarea" ca barierele
spontani' Somnul face
pelerinului noaptea, in vis (,,un somn sub1ire,,) de citre creierele vechi
neocortexului s[ cedeze' ciile spre
duhovnicul sdu, stareful pelerinul se trezegte, aplici deschidi' puteri
(paleocefalul, mezocefalul) sd se
leacul gi obline vindecarea. A lucrat aici duhul
)'"g"r-r.rutoare din ad6nc s6 izbucneascd. ,,Dispecerul"
153
1.52

b-
 sl6besc'
reticular preia comanda gi o conduce exact spre catalepsie. Cenzurile neocortexului
care trebuie vitalizat. .n proiru*tl regenerator si poatd
tlO:Y 1l
este manuit nu de
il.';;i;;rog,u"'J regenerator in tehnice'
!eu, ci de un terapeut inifiat . v clipi'
-,:-:
rlacd zeul reuqea si vindece intr-o singurd
Fotbal Ei bisericd. Stadionul ia locul tem $l
I,, ,t^g"ru noapte in incubatort:*, "of:o,t:ryt^i*."ti
devine loc profan de ,,pelerinaj", loc terapeutic,
c"t p.,jitt Zr de gedinle alpha pentru
a
psihiatru de la Spitalul nr. 9 imi spunea, asti-vari .ru.trJ
timpul campionatelor mondiale de fotbal, nu rrima, s[ zicem, otrisituri imbundtd{iti :"Tt
cd sofrologul este de 2L de
internirilor Ia clinicile de psihiatrie scade vertiginos. ffi;tcoJ;ru*' i"'"u*''d Sau-poate' Ptitt.:-P-::i""'::
Zice: ,,in fine, respirim gi noi, la clinicd. Nevrc il;;tt ,tuu a".at un zeu?
pacientul. t'u
se insdndtogesc pe stadion, urmdrind meciurile in,,, formaliuni paleoencefalice'
ori de izvoarele naturale ale
sufleful la gurd" . ii,f.'p;rtut qi el de zi ae
Unele boli psihice se vindecd prin canalizarea l:.rtaurdrii sale'
activitate absorbant5, care aduce bucurie. *
De ce? Pentru cd ea produce un efect de con
creeazd imobilitate mentali. Iar imobilitatea, cAnd intrd ales sufletului
Terpnos logos, descftntecul' "Mai
dacd vrem ca deopotrivd
trcbuie sd ii dim ingrijire'
regim contemplativ dhyana, este profund reparatorie psi
$i, ir:r ultimd instantd, cea mai bund programare ,rrp"i ." 9i restul tiipului sd fie
in stare buni' Iar
ingrijegte cu anumite
,,deprogramarea". Vidarea de g6nduri. Tdierea g6nduri xufletul, arita el izamolxis; se
Vidarea de bruiaj senzorial. GAndirea pozitivi tlescintece, iar descAntecele
nu sunt altceva decAt
superioard cele defetiste. Iar vidarea metodici rostiri 9i gAnduri se
rostirile frumoase' Din asemenea
dach se iveqte 9i
super:ioari gAndirii pozitive.
isci ir:r suflete inlelepciunea care'
cit 9i trupului
stiruie in noi, di sdnitatea atit capului el imi
inir"g. Aritindu-mi deci leacul qi descintecul' capul
spunea: ..si nu te lagi induplecat
s[ ingrijegti
Cele 21 d.e nopli nlpha. Sofrologia a preluat ceva din intAi sufletul spre
acele moduri programatorii, le-a dat un sistem, o. nimlnui care nu-91 va incredinla mai
Charmides)'
elaborare precisd. tn locul cadrului aleatoriu oferit de i"gtt1fu" cu descAntecul"" (Platon'
somnul natural, sofrologia studiazi producerea stirii
alpha: stare intre sorrrn gi veghe, o mare relaxare, o
1.54
 Bttr trece". Subcongtienful nu gtie neologisme, dar
RomAnii au un repertoriu bine cuvAntvl ,,asta" , care acoperi orice
n()a$te foarte
rpnprrn*;,, impresronant
.:.^^--
"Anro^^ a _,. rlogism medical. $i verbul la indicativ prezent.
j::;::::::1.*" ei astizi, r" ;;;-iia;:'ffi:1.j
declin evident. pentru ru
.

'p
.t^-^a_,^
*-_1:::1*::"
impresionantd,
, rui"";;'^;'
pentru
ru- exemple, aici
^Lv,rruura,rlle
apelez la
i;,.;.;il;]"i;
,,. *^^ :_;;"t''
cu
va
Inserturile religioase creqtine sunt numeroase $1 rn
I-,ecnA^+^^^r^ _
Descantecel"
.. Ltru un
---- intreg
!.!116 tablou
rcrutou noseogn
noseo
,unt - psihoterapeutice., descAntecele romAnegti. Referinlele religioase servesc
"-
r^. *^*.,lL*o-scenarii
continutrrl Ior
con,tinuful r -..'v!LraPsu
P(,rltru a intiri sugestia, prin
tonic; trre$te, importante prestigiul 9i autoritatea
mn.t,,r^_^^
modularea/ sunt ri
vocea. crcdinqei, la romAni. Un descAntec propune un scenariu
rtimulAnd puterea de participare a pacientului: Maica
l:"T -:irire, energ izare, vindecare, l)omnului il duce pe pacient si-l scalde in Iordan: sil
Tl",:, jTT:,,.,,rI,,,J ur*",.il*1.rturare,
minerale:soare/ Iund, apd, aur. astr
li mpezeasci, si-l curdleascd...
Ameliorarea stdrii maladive
e pusi in legdturl
purificarea.
Pentru purificare, repetarea
,, unor Finalurile de descAntece insisti toate pe ideea de
,:t 3;"X::.!T,ro
instrumente
r,_
L"rin; * # Hj;riJ"J
a s o ci a te
purificare gi intirire. Interesant ci elementele creqtine
de curdfire;
mdfuri - sugestii de asalt
qq i"
il"fr,-;ilffifi:#
puriflcator.
sunt mereu prezente $i ui.l.
DescAntece Notez un,,montaj" de finaluri: ,,Si rimAni Ics curat
de ameninfare a bolii,
Boala e gonitd, luminat/ Ca argintul strecurat/ Ca steaua din cer/ Ca
rormure'
tr"Hf*il;i"1tte 'i-l",e di' rrup, sa roua de pe pimAnt/ Ca strugurele din postul Sfintei
Marii/ Leac de 99 de pirfi/ Dar mai vArtos de la Hristos/
,,pestr ee d" h;;;fi#j;rT"
de livezi neimpdrfite/ tr;l.;j;J*j*i
ra ee de i;;;;;" neincepute/
Sd rimAni cu oasele sinitoase/ Cu carnea vArtoasd/ 9i
capul lupilor/ in coad in curat gi ldmurat/ Ca aurul strecurat/ Ca busuiocul
a gerpilor/ Ia-ili
{mpresionarea psihicutui
d, atul..,, inflorit/ Ca soarele luminat/ Ca soarele senin/ Amin".
sugestiei vindecito
p;^';;nfitate, inrdrirea
acest 99 repetat'
Emile co.re o.lTprin
uouru, . a,il:"plHX"oji, :*"['ilH"i,.,:fiff: Deschntecul: relaxare Ei programare. in depozitul vast
,,asta trece,,, Ia adounir", de descAntece rominegti, gdsim multe care opereazi
pu culoaruI alpha nafural.
1s6 157
 prin enumerarea pirlilor trupului. Vers
redundante, repetitive, numesc fiecare parte de
asociind numirea cu sugestii ca: sinitos, vArtos,
gi asociind numirea cu cAte o indicatie
terapeuticd.
Aceastd structuri ne amintegte de relaxa rea train
nutogen, dar gi de relaxarea orientald shaaasana.
Doat
in relaxarea shauasana, numirea pdr{ilor de trup este
la picioare spre cap. in descAntec este de la cap
picioare. De aceea e comparabild cu training
unde relaxarea incepe de Ia imaginea linigtii gi
cu sistemul muscular, circulatoriu, cardio_vascul
respirator, metabolic, cercul inchizAndu_se la frunte.
In descAntec, enumerarea pdrlilor trupului e
insofitd de indicafii terapeutice, intdrire, p,rrifi.ur".
tonul, melosul.
Categoria descAntecului-relaxare este cea mal
apropiatd de sofrologie. Terapeutul popular a
presimfit
ci enumerarea anatomicd, insolitl de sugestia
destinderii, creeazd un teren psihic propice vindJcerii:
pe terenul linigtii alpha factorii patogeni se
dizolvi.
*
Mai notez, in stil avalangd, fapte din profilaxia gi
psihoterapia etno-carpaticd, unele inscriindu_se
in
terapia holistici.
Rituri de intemeiere. Chemarea norocului la
evenimentul intemeierii. BinecuvAntarea mirilor.
Sfinqirea casei pe lund plind: si meargi totul
din plin.
158
t
U
St,mnul crucii, frecvent la romAni in nltualll
|lrlhlicne, este o reconectare spontani la un alt plan
ftlrlcnfial: un Program psihic de intirire, de vlltor
frrhundtdlit.
Cultul apelor. Izvoate consacrate, minunea. Apa
fteinceputd. APu binecuvintatd, magnetizatd: - asta
{epi\gegte cadrul programirii, e vorba de schimbarea
un()r proprietdfi ale apei prin influen[e speciale.
,t
intr-un text popular, gisesc tema cildtoriei in rai
9i
latl, Citesc acest text gi-mi dau seama cd autorul anonim
e nvut infuifia cd raiul qi iadul sunt mentale, datorate
unor acumuldri de efecte pozitive sau negative: grefate
amprente ereditare, ingrogate sau estompate de
l)(,
eomportamente actuale.
I
Redescoperirea cuvintelor' Vraci provine din
lraleoslavul,,vrukati" care inseamnd,,murmurare"'
l)eci terpnos logos.
Mantica romdneascd Ghicitul, il:l
comunitifi
tradifionale, fdcut de mari profesionigti, urmeazi 9i el
un scenariu psihoterapeutic: rezolvarea unui conflict
(de relafie, de familie, de destin) 9i netezirea viitorului,
eventual modelarea lui,
159
 Un cercetdtor, dr. Radu Rdutu, face
orn o teamd primordiald, o neilcredere in ,,fericirt"'i de
(publicatd in 1984) a unei gedinfe de ghicit in cirti,
flceea, Programarea negativd poate prinde, pl
Maramureg. Scenariul mantic, analizat de dAnsuL
prrczicdtorii care selecteazi elemente negative
etape analoage s) cele ale unei psihoterapii.
r.0ntribuie la declinul psihic ai deteriorarea relafionali.
diagnostic, prognostic; discutarea cauzelor, pdtrund
Un alt exemplu, benefic de aceasti datd: Grigore din
insight. Tema: o mamd nu are vegti de la fiu, este
lJucovina, zis ,,proorocul": prezicerile sunt precise 9i
Din cele 1000 de propozifii ale actului mantic, circa
fird un comentariu parazltat catastrofal' Autoritatea
sur1t informatie redundantd; propoziqiile repetiti
clivinatorie gi darul viziunii nu-s doar Fanse de citire a
opereazd un act de catharsis, gi unul de programare
viitorului, ci gi de influenlare a schemei mentale' In
terapeutici. Pe aiocuri seamdnd cu propozifiile
multe caztxi ,,Ptezicerea" cteeazd viitor'
redundante din Yi ling, Carten mutatiilor, sunAnd cam aga:
,,Nici o vin5, va fi cu noroc; veselie la o zi insemnatS,
bucurie cu numir5turi de bani, nici o vini..."
Multe propozilii ambigue, sau de sugestie Pro[ramarea silbatici este irci activd in noi, ca un
eliberatoare, fintind rezolvarea conflictului psihic, reflex al gdsirii soluliilor in situalii pririrejdioase, ca
expresie a unui instinct salvator' Congtientizarea acestei
Agadar, orice manticd nu este doar o operatie de tendinle naturale - de modelare a viitorului - ii
ghicit, este gi un act de pedagogie, de terapie. sporegte eficienla. ,,Sdlbatic" are aici un sens de
Rezolvarea unui conflict de relalie presupune gi o diferenfiere, nicidecum peiorativ. $i inseamni mai
influenfare, o clitire a schemei mentale. curAnd: natural, spontan, neelaborat'
lntre cele doud programdri existi totuqi o distanfd'
ca de la jertfa obiectual5, la jertfa simbolici (aerul'
pAinea...). Este distanla de la mAntuirea lumii lduntrice
Daci se va fine un congres nafional al
qi exterioare prin obiecte, la mintuirea ei prin gAnduri'
prezicdtorilor, le-ag propune un plus de atenlie in
forrnarea gAndirii pozltive a pacientilor. Gindirea
pozitivl este o premisi a unui viitor imbunitilit. O
vrdjitoare din Vaslui subliniazi mai ales indiciile ,,Sofrologie". Se traduce prin ,,atmortizarea min!ii"'
negative, accentueazi con{lictul, invrdjbirea, dugmdnia. Pacientul este ,,sofrottizat" prin crearea ,,stirii alpha",
Iar pacientul este dispus sd creadd in catastrofe. Este in stare in care Predomind ritmul cerebral alfa, favorabil
restabilirii senetifii'
150
I Sofrologia s-a niscut dintr-o revoltX impotrivl
hipnozei, cu care se inrudeqte. S-a intemeiat pe modurl
strdvechi de restaurare a fiin{ei umane. Trei dintrC
sursele ei sunt: psihologia tibetand, practicilc
sapienfiale indiene, etnopsihiatria; gi doar al patrulea
pr,tpirstii. Nu are alti alegere decAt intre doutr lelurl rlc
,, ,,ir,ri, tigrul sau prdpastii' in acel moment pe bula
pr,ipastiei el vede o tufi de fragi' Culege, mlndncil,
h,rvureaze: asta-i ceea ce poate inilfa clipa'
La limitd, doar asta iqi rimine: si prive€ti pl4neta I

piion/sursd este psihologia clinici modemi. ;,,,rzdd trecdtoare, sd culegi

un fruct, sd imbunitdfe$ti
r lipa, si indrigegti clipa, s-o i:rlelegi pAne lq iluminare

fortei regeneratoare. Controlarea procesului

Trezirea
de restaurare celulard, sporit pAni la 15-20 de ori.
Restabilirea canalului informational dintre creierul nou
gi alte instanfe regeneratoare: creierul strivechi, sau/
mai departe, amprente arhetipale. Logosul suprem care
{'
ne-a generat. intredeschiderea ugii de la depozitul de
$
i celule embrionare latente, tn rezervi pentru refacerea
p corpului dupl tiparul biotic mereu integru. $i chiar
i
dacd sofrologul este de 21 de ori mai slab decAt rrt:. zeu,
el face trecerea fireascd de la logosul miraculos la
trupuldiurn.

Clipa Ei soarta. Acum, cAnd scriu asta, este nelinigte

in lard gi rdzboi in lume. Este 10 februarie 1991,in zona
Golfului Persic mor oameni gi se prdbugesc edificii, gi
sondele ard, se topegte nisipul Jin pustiu. Omul e
Iragil, edificiile sale sunt fragile. Condilia umand este
incifrati ir primejdii. Valorizarea clipei? Integrarea
primejdiei?
O paraboli chinezd. Un om este atacat de un tigru.
Omul fuge. Crede ci va scdpa, dar ajunge pe buza unei
'162
 Partea a V-a

Iluminarea b ate
"*o'"i:Y:2
,,Dracur "
r':
ji:1'u ::',il"f;
Dumnezeu Puterea s€
:T-i:"3JTl11iL
cAnd pomeneqte numele
lhr", are obiceiul de zice'
dracului, (cruce de aur
*
totirrnui
Lupescu, etnograf
fn r"rrista,,$ezAtoatea"'
l' 1892)

gura; qi
,,$i-a inceput
dracul a lipa ca1
illor'luahArqciit 9i
sclpAnd .t' *u'".r'J"i"" at"'mAinile pe urlali' dupi
9i s-a dus
stAlcit, cum era, " '"'"ii-it"t'
ceilalli'" (Ion Creang 6' Ddnild Prtpeleac'
1876)
7

Ion Creangi dresorul de diavoli

tT"l
Ion Creangd, a fdcut parte' L3 ani' a1 a fost
preofesc.A foJ hirotonit t"-t:? AP:t' in\872'
caterisit de Mitropolia {Aa-ovii. l"^ ^:tt1*
frecventarea teatrului, tunsul pirului 9i
impuqcarea

ciorilor..
daci a fost caterisit' Ion Creangi a
rdmas
;--ahi* cu d1ft. U;t
mereu un ,,diacon" 9i un provifuitor
sunt vizibile
irn
hieratism 9i o eficien$ aufrovniceasci
omll- cu
firea lui, in rostirea lui, ca trisituri
depline
la
tradilionali -
hu, prouur,ind din civilizalia ^ noastri
apar[inut de
*.ule, gi ca omul care a slujit irn cler 9i a
- preolesc.
cinul
sluiitor bisericesc, Ion Creangf, nu a
practicat
i;
,,scoaterea duhurilor tele",
din cAte qtim' Dar ca
al documentelor de suflet d'
iovestitor 9i depozitar
universul rural romAnesc, nu se putea ,9e - "I
consemneze pAnda, lucrarea' atacurile
lui Michidufd'
cAt qi alungarea acestuia pentru
insinitogirea minlilor
oamenilor.

ani' in1993'
'Ion Creangi este reabilitat Post-mortem' dupi 121 de
(9i Bucovinei)
de aceeagi rtitropolie a Moldovei 762
 Se poate face un paralelism intre riful llrll ,,blestemuri" nu se Poate"'-copildrie' au cres:l^t
clasice gi succesiunea etapelor de supunere gi al l{ominii au gansa ta' ditt ::1
rvr' -il;
a diavolilor in cAteva povegti ale lui Ion Creangd.
In registru ironic, sdndtos ironic, Creangd c<
Dov.,ltus rur Io1
p.,r.'etil;-l"i
Pe1irul, noi af :^::": ?;il'H:n#
9'."u"?:
i" vreme ci dracul negociaze
btun n-L )^ ^^ nonnaiez*
iscusiti dresurd de diaaoli, reugind nu simpia al illiffiH.*u .aetigu un
* :ll1i:'lT:
sunet
ili' :'";:: i;;' ; ;;i "l."'. * *1-';;
e r a-d c o11 io,1, .^T
sau simpla compromitere a lucririi lor demonice, ; e

demontarea mcrr
uerrlonrarea fricii supersnFoase
supersti$oase a
a oamenilor.
oamenilor. Spre nl'.Liti'Zfi
ng.Iuld' ;il*JJl:'t,11.':,Y:::::'::,7::i:
\?qr sver'Y
a molitvelor
sunt o ilu"ie laici gi hatri
Creangd face din diavol urr subiect de circ, iar r
Prapeleac, ele
cititorii, pot astfel schimba groazape mild gi pe ludus.
Aga se petrece in poaestea lui Stan pdfitul, in Dri
a dracilor
Prepeleac, in laan Turbincd. Existd, in aceste povegti, Specializarea profesionali
registru psihologic care permite si vorbim de adevi
este simbolici'
,,dezlegdri" de ,,posesiunea,, episodici, sau de De multe ori, referin{a Ia diavol
dracii sunt
structurat5, dar mai ales eliberiri din ,,legarea Vedem c6, in acceplia tradilionali' pe pribugiri'
superstilioasd intrefinutd de sub_cultura un€ ,p".iarizu1i pe picate, bt yitil P.t P,1lt:t'
p.atristic6, afldm c5
demonologii cu vetuste scenarii pedagogice. Nu numai la romi,,i, evident. in sale pe
acoperiqul colibei
Agadar se poate urmdri, in aceste povegti, o dezlegare Antonie cel Mare a v6zut pe
foarte iscusiti, o exorcizare spontani, alungarea u.Jrtui Scaraolchi insofit de cei
i pui ai sdi = cele 7 plcate
pAntecelui'
ardtdri urAte gi necijite numite ,,diavol,,. capitale. Mai gisim in pairisticd: .dracul
Nu gtiu daci vreun critic literar l_a anali zat pe al slavei deqarte' Cite vicii
dracul mAniei, al arginlilor'
frica 9i obsesia' Un preot
Creangd din aceastd perspectivd, dar studiul e posibil. sunt atAiia draci au imaginat
cd a reperat cAteva milioane
O exorcizare presupune trei stadii: catolic din America a spis
care a
(a) pregitirea victimei prin purificare gi
prin l. aru.i. Deci l-a i:rtrecut pe preotul bucovinean
au mai mulli
mobilizarea minfii lui; reperat doar 370 OOO' f* americanii
(b) gubrezirea legiturii hipnotice, destinderea inhibdrii draci.,.
corticale; alungarea propriu-zisd a riului;
(c) umplerea golului de posesiune cu un,,dar ceresc,,.
Alungarea, la Creangd, se face prin umilirea la blestem (nici pe
' Din patristici gtim ci orice cregtin este oprit de
diavolului iar la urmd prin chinuirea lui drac si-l
voie sa-l
nu-i vole bl"t"J;
plesrelrtrr, ;'iiiil'l"'"i
r4rr v'lL'r''.'F- Jt:*,q:i::i::lljiT::l
-'
nu-l
u'ind acest 1ig6,
,,bldstimurile pdrinfegti,,, cdci alungarea necurafului
cu
:ftili;; "!i.'i't"i
blestemi pe drac p"n tuui"tu'
tinttrl)' lon cre3lpf'
ci recurge la "scirmlnare
t^11
flzic6"' cu

tiiril'i'ipi"ptenii'de pieptinat cAlli' Me

168
 Cind nu Putem preveni riul cu ra{iunea
Chiar dacd gtim ci demonologia are adesea un Eau cu
simbolic Ai figurat nu inseamni cd subesti genJiruu pori,il,a (ingereasci)'
siJ contracartrm cu o
Dar aici intrim intr-un
problema incidenfei lor cu psihismul uman. Dai .:nnt urtg"stie bine mkevratd'
simbolul are o putere mare, de care trebuie si tlomeniu de sPecialitate'
seama. De aceea, cdnd o persoand a manifestat intrebarea nu este daci dracul
existd (cdci h mod
decompensare sau prin inducere), un sindrom cert el existi), ci daci el este
real!
posesiune, trebuie sdl tratim prin exorc izare, Dacibolnavulsimteci-lchinuiegteunduhriu,nu-
ai gindire animisti' cu
prin alungarea rdului in forma in care el a pdtruns i putem zice pedagogic: ,,gtii' tu
minte. rurme arhaice'..". Ci trebuie
si scoatem din el duhul
teologicl are
Nimeni nu-i ferit de puterea simbolului gi riu, indiferent ce origine culturali sau
ravagiile produse de o sugestie coplegitoare veniti elaborarea sa mentali'
spiritigti' a circulat o vreme
un teren mintal labif culpabif conflictual.
^ tn Bucuregti, printre
Un alt caz recent este luat din cazuistica pirinte. f"";;;;;tiiallot malefice (ir sens mitic' entitifile
care intri in
Argatu de la mindstirea Cemica, pe care-l reamintim. sunt formaliuni materiale pre-existente
O persoand bisericoasi, aflatd in pelerinaj, a asista{ om; sensul psihologic: entitilile
sunt complexe psihice
la slujbe de exorcizare care se fineau la ministirea Pe unul il doare
personificate, orgaiizate spontan)'
Cernica. Persoana a fost foarte impresionatd, tulburati, bntsc capul: eI presupun" td u
venit o entitate malefici'
gocati de o ,,demonizatd,,. Dupi un timp, spunea cd trimisadecineva,saupreluatidintr-unspaliuimpur...
a sd-l
intrat in ea duhul riu, care o indeamni foarte autoritar Daci el simte asta, trebuie sd-i alungi "entitatea"'
la fapte impotriva bisericii. Femeia a fost speriati, purifici, Prin metode sPecifice'
muncitd. S-a supus unui canon de purificare gi apoi Daciriul a pitruns in mintea vulnerabili sub
unor slujbe de exorcizare. Fdrd succes. in cele din urmi, forma unei ,,entitegi", u*"ti facem
o operafie fsfif
a fost vindecatd spontan de sfAnta care patron a ziua de scoatere a e"titefii (prin rebirth'
prin sofrologie
numelui ei. care u'" mAni antrenati' mAna
f.a.).Terapeutul alungdrii entitXfii
incircati fluidic, poate dubla sugestia
a dinamizlrli de
Agadar, chiar daci unele boli de posesiune survin prir', forp reald aimpingerii fluidice 9i
fluidicf,'
prin sugestii putemice sau din nevoia psihicului de a .a*p biotic; pu.ienrul,Iimlina fizic presiunea
inventa un agent auto-pedepsitor, chiar daci unele igi intiregte ideea ci entitatea "iese"'
drac' cheami 9i
reprezentdri diabolice sunt,,simbolice,, gi subiective, Daci riul a pdtruns sub forma unui
Hristos' cu crucea 9i
forfa lor nu poate fi neglijatd. un preot si-l alunge cu numele lui
171
170
 cu aghiasma, cu molitvele lui Vasile cel Mare. Chiar
spitalele de psihiatrie, in unele cazuri (delir mis
psihiatrul trebuie si apeleze la preot. Dupd cum,
mdnistirile in care vin penitenli cu sindrom
posesiune, ar fi folositor, pe lAngd preot, sd existe qi Dracul la romAni, ieri qi azi
psihiatru. Mai ales unul specializat (sau
informat) in etnopsihiatrie, / CAteva cazuri diabolice

Cazul l.
Trei angoane cu draci Ia Simeria
Citim in eleganta qi efemera revistd Bucuregti Match
(nr. 11 din 1995) urmdtoarele: ,,Viduva pirintelui
lilorea este chinuitd zilnic de zidatu. Acesta susline ci
il vede pe preotul defunct asuprit in iad de diavoli'
Fiind fiert in smoali pentru cb nu gi-a incheiat lucrarea'
Zid,aru mai spune cd in gard la Simeria sunt trei
vagoane cu diavoli pregitifi si fie duqi sd-l chinuie pe
pdrinte."
Am citat cu exactitate din revisti' Autorui
articolului dd nume, locuri, intAmpldri, datdri' Cel mai
hazliu este ci dracii au sosit in vagoane (se di 9i o cifr6:
trei vagoane), in gara Simeria (cAtd precizie!)'
Nu gtim de ce ei au ales Ciile Ferate RomAne' cAnd
tradifia sPune cd dracii au moduri specifice de
deplasare spafiali... Asta a fost pufin inainte de 1990'
probl"*u e de mult ,,consumatd", aqa cd preabunii
iocuitori ai frumosului oraq Simeria pot sd fie linigtili'
gamitura respectivd s-a dus cum a venit, in neant'

Cazul2. Dracul mare din America

Aflu, de data aceasta nu din presd, ci de la o
persoani care practicd sahaja YoEa, ci ea a avut o
172 173
 vedenie: A sosit la Bucuregti o cdpetenie de draci
venea din America (nu gtim de ce: fie cd a terminat-o,
fie cd l-a terminat ea pe el, pe cipetenie!). Tartorul dlfl
America era masiv cAt un bloc furn cu zece etaje. A pui
gAnd rdu romAnilor. Dar nici romAnii nu s-au lisatL
Lr
rugdciunile persoanei care-mi povestea, la evocirile el
mantrice de specialitate, apare brusc o divinitate
hindusd, avAnd pe deget un disc rotitor gi, cu el, reteazl
capul monstrului diavol, ldsAndu-l mort intr_o baltd de
sAnge. Aga cd bucuregtenii pot respira ugura,ti, iar
americanii ne pot fi recunoscdtori!
Cazul3. Draci simbolici laVatra Dornei
De curAnd citesc in ,,Evenimenful zilei,, (fidell
cronicd a nafiei!) cd o femeie din Vatra Domei era tare
muncitd, munciti de diavoli mulEi. Ea s_a supus
slujbelor de exorcizare. in final, femeia a expulzat din
ea370 000 de diavoli! Cifrd rotundi.
Parantezd. Scriitorul modern gtie cAteva trucuri
,I literare. Fiecare meserie are gi trucurile ei, in general
secrete. Eu voi dezvilui aici unul. Iati. Ca un scriitor
si
se faci crezut, trebuie si dea cifre. CAnd este mai
fantastic contextul, atunci sd bage cifre. Cifra este
concretizarea abstracfului, asta o gtim de la pitagora.
Omul, cititorul (Hypocrite lecteur, mon semblable, mon
frire): are incredere tn cifre qi in statistici. Omul are
minte statisticd. Daci zici: ,,Am v6zut nigte elefanfi
zburdnd", nimeni nu te crede. Dar daci zici:
,,Amvdzut
gase elefanfi zburdnd", lumea va zice:
e un miracol, dar
e credibil. Cifra bate imaginafia.
174
r-
Dar se impune o obiecfie: nu orice cifrd e crezutd'
Nuegticredibilindouisituafii:cAnddaicifrerotunde
sau cu zecimale. CAnd premierul romAn Vic' intr-un
bilan! de pomin[, sPunea ceva de genul: ,,puterea de
cumpirare a crescut cu3,033"h" - nu-l credea nimeni'
Agadar omul cititorul va crede o cifri astronomicd
dacd este cu doi la capit. Adicd exorcistul trebuia s5
raporteze cam astfel: ,,Femeia din Vatra Domei a
expulzat 370 002 draci".
Faptul ci un exorcist preot ne di cifra aceea de sute
de mii ne stimeqte un suris' El ne mai precizeazd cd'
este vorba de: draci fumitori, draci befivi, draci
vagabonzi, draci curvari, draci interiori, dra,ci
extravertili. Prin aceasti ,,specializate" se deschide
calea spre simbol'
Deci unii sunt,,draci simbolici" (vicii personificate)'
CAt despre cifre - probabil omul simte nevoia sd
calibreze nofiuni abstracte, si cuantifice viciul' Poate
cAndva se va Pune la punct un test psihologic, pentru a
stabili acel QL, adici,,coeficientul de luciferism"'
Cazul4.Iadul se umple cu Mun[ii Rardu
Etnografa bucovineani Elena Niculili Voronca' in
cartea Datinile Ei credinfele poporului rom6n in ordinea
mtitolo gicd, culege urmitoarea informalie populari:
,,A d.ute, s,e zice, dracii duceau oamenii de vii
in iad'
Lui Dumnezeu i-a fost mili qi nu a lSsat s6-i mai duci'
Atunci dracu' a zis: Noi cu ce umplem dard Iadul? - Cu
Munfii Rariului! a sPus Dumnezeu"' $i de atuncea pe
175
7
Munfii Rariului nu cregte iarbd, ei sunt fripfi de foc
cAnd va veni vremea, sunt Iadului figiduifi".
Sensibil la o asemenea informafie, Dan Co
Brdneanu a ficut cercetare, selectAnd epi
damnate, legate de munlii Rardu, Cum toate ex
sale se petrec in epoca de teroare a dictaturii,
spune ci e vorba de o istorie damnatd, nu de o
damnatd. Cici in legenda Elenei Niculili Voronca,
spune cd e sortit iadului numai acel loc din Rariu
nu cregte iarbi gi este ,,fript de foc". $tim ci 9i Vasile
Mare, in Moliwele sale, il trimite pe necuratul, expu
din om, i:r locuri pustii, pietroase, ostile, pentru
acolo nu-s oameni. Tradilia spune ci, de indatd ce
loc este locuibil sau locuit, el are darul binecuvAntirii.
176
innoirea Anului, innoirea omului
Umilirea diavolului prin obiceiul "caprei"
Anul Nou este 9i o perioadi propice purificirii'
innoirii Puterilor Personale'
S6rbitorile de iarnd au fost asociate cu
ritmul de
regenerare, cu descirciri de tensiuni 9i
incdrciri cu
datinilor
pJogru*u pozitive, cum se vede din scenariile
rom"Anegti.- Obiceiul umblatului cu capra confine
elemente de exorcizare populari'
Numim acestea
,,dezlegate
'rourogil.Se
sdlbatici" (in sensul de ne-elaborati'
umbld cu Capra intre Criciun 9i Anul Nou'
in v"ariantele nedegradate de urbanism, textul 9i
exorcizante:
scenariul Caprei au conotalii agrare 9i
batjocorirea sau umilirea diavolului'
in chestionarele etnografice ale lui N' Densusianu 9i
a Caprei
ale lui Hasdeu, gisim urmitoarea explicalie
Mari' Suceava): "Capra il
lculeasa din satul Dolhegtii
ce se obignuiesc
irrfapg"ura pe diavol' Toate zgomotele
irrrpr" enut Nou, se sPune cd sunt zgomotele
diavolului la fereastra SfAntului Vasile' care
scria
picatele ce le vizuse in Iad 9i moliwele"'
177
 Agadar, diavoluf in accepfia romAnilor,
,impigdice vrea Molitvele lui Vasile gunt un ansamblu. de trel
pe Vasile cel Mare g-gi scrie
"r;;;ir-;; nrgdciuni. Ele au o succesiune ter4peutici gi sfinfltoare
puternice. Dar vAnzoleala diavolului este rid t.,nrt" precisd. Primi moliwd pregitegte terenul mlnlll
carica.furali. Texful ,,Caprei', are improv
lrcntru alungarea riului' A doua opeteazd'
alungarea
-
umoristice gi eliberatoare.
r,fcctivd a Jului, purificatoare' A treia - umplerea
Diavolul e luat in derAdere, minimalizat,
Asta produce efectele dizolvdr; f*;, ; l*;"
bit glului rimas dupi alungarea rdufui (golul de
if,r"rirrr"t"1, .t*plereu
.rr' ,t,l-ul" lui Hristos 9i cu
Acest rifual, astd,zi, nu mai are pretenfii
e*o..irt", i rt,prezentdrile viefii.
practicat'din distracfie gi p".t* U";f. O".-t"-"i
in timpul rugdciunilor sq4t denunlali ,,tdietorii"
disting ecouri din Satumalii, dar gi din ri
precregtine ale alungdrii riului gi ale
vie[ii;
!iS.i'u
parf,clpa1t roflte * t3;|il*,;:ilff;
sddirii binelui (un ca o lucrare Personald. Prima rugi
P1:8-t?- pozittv, senin, va umple,,golul de posesiune,,j factorii ce alungi Pe Du41ez9u din
adicd locul rimas curdfit dupl dizoivur"u
ra.rl ri). Cine alungi pe Dumnezeu din oqr? Neascultarea
luciferici, lenea plictisul, alcoolul, drogul, liqomia'
Exorcisme biserice$ti
loleclive dorinla de puiere, ioringa de a comanda forlelgr ldului
.rri"fii 9i tugitorii sunt zdrobil! prin
sau magia. Taietorii
La 1 Ianuarie, dupd Liturghie, in toate bisericile
puterea crucii'
cregtine se citesc molitvele
1ru.r"""orJr-;r"i,;; il;i; in parantezd sPunem ci spaim4 de legili-oculfe a
cel Mare. Moliwele Iui vasiie,r"ii"*,."
il";;;;; generat gi o fereald superstifioqsi, unii se. cred vigtime
public o dati pe an, .", o a""' ;:ili; din senin. CAnd ?u un egec, ei zic cd' le-a ficuf ;inev1.o
acumulare incongtientd a rdului."lib;;;
(La unele bil"r*i;; vraji. Un preot speriat zicea despre ,,codul de barel"
citesc sdptimAnal dupd SfAntul Maslu;
fat".,e"a"*i; codul produsului, ci ar fi ,,parole satanice" '
und.1 se fac exorcizeri,tele se citesc
J,i ;";;;;'; Prima rugiciune a SfAntului Vasile pregqtggte
cazul).
terenul minfii, sldbeqte legitura diavoleasci, prggilggte
Crdciunul Mare (2S decembrie) a inlocuit
Saturnalia despietrirea inimii.
pdgdnd, a$a cum Crdciunul rUi" *o u]
;t^*;;;;;"d: A doua rugdciune rupe legdtura $esfa;e blocarea
catofici rit
3i.u aga), pe 1 I"""";,:J-ir,f;.;i,';;;;i;; hipnotici, prin repetarea Porunc_i1 de alunga19, in
romal Strena (Ja care nu lipseau orgiile bahice).
fot rqu, numele lui Hiistos. Este partea cu ,,blestemele'1'
exorcizarea publici, prin Molitvele:lui
Vasile,; hil;;; " E bine si gtim cd Vasile 1el Ma1 n-a folosit in
exorcizarea folcloricd sau umilirea ludicd
grecegte cuvAntul .blestem" (katarn); in greceqle este:
778 ";;;.hi* lV9

L-
 exorlciso se,adicd,,te alung pe tine,, (pe tine mai
riului 9i al hulei). Vasile."iMu.u mai folosegte
,sd te certe Domnul,, sau ,,tE cert cu
Domnului", gi aceasta este o formuli
clasi
alungare a riului gi de protecfie de urAciune,
A. treia molitvi prilejuiegte
psihicd.
, DescAntecul
restaurarea frumuselii
,,umplerea golulul
posesiune", prin reinstalarea in suflet
a
Dumnezeu. A treia rugiciune intdregte
bi
alungdrii rdului gi preamdregte curiqenia Atacul Psihic"
9i v
Oamenii care participi igi mai rostesc
o dati trei-patru
fiecare in gAnd, cici ei se dezleagi Am aflat cazulunei persoane care' dupd
personal
reintorc la Hristos, personal. Salvarea partenerul ei' simlea ci
este zile de conviefuire minunati cu
o panici' o dorinld de
o cuprinde o intunecare brusci'
chiar daci prdbugirea poate fi colectivi...
care vine din afard:
Vom reveni asupra acestei teme la sfArgitul
cirfii. fug6. Ziceacd este un ,,atac psihic"
cuplului' Ca u1
un atac indreptat cu precizie asuPra
asuprd-le' s6-i
fuzeu psihic din exierior, irdreptat
dintr-o
distrugi. Ceva provenind dintr-o pizmuire'
din canale
voinli" de a-i despnrli: ,,Ceva provenind
energetice malefice!" zicea persoana'
nu o mai
Femeia victimi ar:rtzab*tt ci partenerul
iubegte, ci o resPinge'
o Ea mai
Ea binuia fe,"'"un atac extem' "ficituri"'
ei
binuia ci existi un string netiiat' intre partenerul 9i
demult'
femeia cu care el avusese o legituri'
atac parapsihic' Nu
Persoana victimd acuza deci un
malefice (ceva dinspre
excludea ipoteza unei manevriri
o p"rrou.,i primitivi 9i frustrati' emilitoare de unde
theta).

181
 ,,Atacurile" nu sunt totdeauna mani imaginii d9 sine Se degradeazd imaginea de sine' Pe un
congtiente,' ele survin gi spontan,
incongtient. fundal depresiv, care se accentueazd'
Asemenea,,atacuri,' survin periodic.
Uneori seamdnl cu stdri depresive.
S-ar putea spune cd motivuf urt"
in tradilia ruralfr, araia de urkciane se desface prin
depresiv. survenind la persoane
tofugi dcschntecul de urhciuni. Vraja leagl, descintecul
,
hiersensibilitate. De altfel, gi'episoalel"
*"'.;; dezleasd.
-9

extrasenzoriali, pe care le manifestd

;; DeJcAntecul de urAciune restaureazd,,frumusefea" t
acestea, arat! Vedem cd frumuset"1,!.u 9i soarta se joacd la
pot face interferente telepatice cu , urrtuirri l":,Ul
ecuafii de string (legitoare). nivelul minfii. Dinspre irliuntru spre afard' :

Frumusefea felei este reflexul unui suflet senin'

E posibil ca ele sd interfereze
telepatic bufeuri te echilibrat, frumos.
nu. atAt direcfionat" ,pr" elg cAt'retdcito;-;;
piinse din zbor, emise din surse p.riiifa,
frustrafilor,din iua oferind un fel
ii" DescAntecul de urAciune gi de restaurare a
;" ;;;; ;r;; frumusefii se face la anumite date astronornice, sau la
care. configuralii diverse din ju,
sentimentuI atacului. psihic.
pot p.; sirbdtori mari (legate 9i ele de evenimente astronomice
sau biblice).
In acest caz, nu tratarea sindromului e prima
necesitate, ci tntdrirea echilibrutui
psifric, r"roi*ru*u Se dd situafia: a survenit un refuz afeltiv,-o rejectare
uner anxretafi evidente.
afectiv[ intre doui fiinfe care s-au iubit. Dragostea,
prosperitatea afectivi trebuie reactivate.
Procedeul poate fi desqris astfel:
Persoana ,,uri1itil" (atacatd) este pregdtiti de
Mi
se mai povestegte un caz, cAnd unul
parteneri prinde brusc,,urAciune,,
dintre ,,specialist" si meargd, ir zi de sdrbitoare mare/
pe celdlalt, fdrd un dimineala in zori,la o api curgdtoare' $i sd aducd api
motiv vizibil.
neinceput6:
*udiul ruraf
,^_ll un cuplu existd o arajd de urftfire,
dezbrna daci
care poate Condilia apei neincepute inseamnd: Persoana
e fdcutd cu intengia de a dezbina
actantd sd fie primain acea zi la locul ludrii apei' $i ceva
un cuplu.
foarte important: cAnd aduce acasd acea api, sd nu
Vedem insd cd ,,urAtirea,, este resimfitd
liuntric, treacd peste umbra vreunui om.
deci persoana cdreia i se face vraja
trdieg;'il;;;;";
182
I Mai este o condifie: sd fie ,,ap| muti,,, Cu cr e dinfd inuinge- te-oi
CununildPe cnP fi-oi da
,,nevorbitd": adicd nu scoti un cuvAnt l6ngd acea
sta
Intuifia populari a perceput cd apa are o ,,memorie,, Luceafdr ta PiePt li-oi
inregistreazd urmele vocilor, vibrafia, afectele. Tr6mb\d de-aur li-oi cdta'
aorbi
In apa aceasta se pun 9 flori de 9 feluri, culese di $i tu cu c6li uei
grddini. Pe toliti aeiindulci"'
aceasti varianti de
Din 64 de versuri' cat are sfert'
PAni aici, vedem ci ritualul vddegte paralelisme cu rlescAntec, am relinut arcr16' adici un
al botezului, al purificdrii: apa curgitoare, curn se spune
n texful descAntecului, amintegte de Iordanul etem. EtaPele descintecului
Cele 9 flori diferite intiresc perceptia esteticd. imbunniifirea imaginii de sine
actioneazd asupra psihicului prin simbolistici, prin lui' cu
culoare, dar gi prin reflexii fitoterapeutice. intii pregitirea psihicului' . Tft"ttotarea Iordan'
lui Adam' apa lui
Se folosesc flori vii, dar gi flori uscate. referinle la ,,originil':'Antina
Noul Testament' $i
Posibild relafie cu terapia,,florile Bach,, referinle biblice t"t^i Vechiul 9i
aceasta, 9i alte t"ftt*t"
arati religiozitatea acestui
' de
Desfdcitoarea de urAt ia un ou ro$u/ inroqit de ritual, ridicarea iul Ia vecinitate "lain6"
Pagte, gi il introduce tn apd de 9 ori, in tin
rmP ce recitd sacramentali'
"-- purificatoare'
incantatia specificd. npoi se trece Ia manevra
-
dt "'gotii pozitive' in stare sf,
Ddm jos, selectiv, stihuri dintr-un descAntec: Urmeazi "d'
'"'iu gAndirea Pozitivf,'
...9i ln apd alergai, imbunitile u",a i*ogin'l'o 'ini'
La cea apd-a lui lordan seleclia af ectiv-Pozitivl'
""'-i"g""ti1e invocate ca
Lafhntfrnalui Adam. dl bunitate' de blindele' sunt I

incongtienti'
Cn in zori de dimineald si tempereze o eventuali agresivitate UrA[irea este
vArstl'
Agresivitatea urAleqte' ia
Sd md spdl pe dalba fafd.
orite
. Respingerea de citre partener
Sd md spdl de urilciune mai ales uitaren bundt;dgii'
resimte imediat
Ca neaua de putrejune... se datoreazi faptului ci acesta
a celui d.e lAngi sine'
Nu te teme, Floare mhndrd, agresivitatea inconqtienti
- a bundtlfii'
Neadstild bund bl6ndd. Dragostea este o formi
Limp ezi-te-aoi gi sp dln-te-oi 185
1.84

!|
r Etapa finald a descAntecului face o ,,traiare,, cu
sugestii pozitive. Sugestii de stimulare a frumusefii,
tr
credinfei. (,Cu credinli incinge-te-voi!,,). La urmd,
i pacientului i se sugereazd dobAndirea ascendenfulul
i moral asupra altora gi increderea in sine: ,,$i la cAEi vei
vorbi/Pe to{i ii vei indulci,.
i
Se poate vorbi de ,,programarea,, subcongtienfului
cu frumusete.
Am folosit termenul de ,,sugestie,, pozitivd. Notdm
insd ci desc6ntdtorul (sau, *ii ,rorr,'sofrologul) nu
sugereazS, ci amintegte pacientului cd are- in el
i
frumusete, dar cd uitd de ea, sau gi-o blocheazd.
Terapeutul nu sugereazi perfecfiunea, ci amintegte ci
perfecfiunea ta este obiectivd, existentd, uitatd, refulatd,
gi trebuie sd iei cunogtinfd de ea, pentru a o recdpdta.
Asemenea incantafii contribuie Ia reimprospitarea
memoriei divine sau a desdvArgirii. U.^u."u
"rte
redescoperirea luminii interioare, a frumuselii lduntrice
care va strdluci, apoi, pe chip. Iar in planul relafiei de
cuplu, urmarea este re-aprinderea dragostei,
restaurarea legSturii profunde.
186
Zmeul cel neted
't.
Cele petrecute atunci intre Teona 9i dragon s-ar
putea numi ,,pactul cu cipetenia impotrivirii, mai
marele hulei"?
Iatd cum s-au Petrecut lucrurile
Teona se afl6 inaintea examenului de admitere la
Facultatea de medicind. Era al patrulea an cAnd dddea
examenul. Eguase de trei ori 9i acum se prezenta a patra
oar5. Era speriatd, disprefuitd, disperat5.
Citise, invSlase. Se pregdtise, dar in mintea
apdreau blocajele fricii 9i ale ru9inii' Examenul
apropia, tensiunea cregtea.
intrebare obsedanti: Oare anul acesta va la
facultate? Sau va egua iarigi?
invdlase solid 9i anii trecufi, dar mereu au fost
obstacole. Concurenfa foarte mare. Multe locuri erau
traficate, pe bani grei' Pdrinfii ei erau sdraci, un singur
salariu in casi ... Prima ,,admitere" a fost un dezastru
total. $tiuse dinainte ci va fi rateu, c6ci in iunie avusese
o depresie psihicX, dupd ce-a aflat cd tAnirul care o
curtase insistent 9i elegant o vreme, s-a ir:rsurat pe
neagteptate, prdpdstios, dupd un amor la prima vedere'
'r87
/
Teona a fost la un pas de sinucidere ... Atunci a picat
examen,,pe drept", adici nu s-a pufut concentra de
in al doilea an starea de suflet era mai bund,
materia, a ratat la numai cAteva zecimi de
ultimului admis. A durut-o ingrozitor.
in al treilea ary a cdzut fdrd nici o dramd, de parctr
intrase in mecanica simpli a ratdrilor eteme.
Atunci tatdl ei i-a vorbit batjocoritor. I-a zis: ,,Nu
vezi cd egti nedotatd! De ce te incdpdfAnezi sd dai la
medicinS, care nu-i o facultate pentru oricine. pentru
medicind trebuie sd ai bani de mitd, gi tata n-are de
unde sd-fi dea; sau ili trebuie cap, ori asta fie ifi lipsegte
din nagtere, cd md-ta n-a avut de unde sd-qi dea minte
,,. cd n-are nici ea".
Umilinfa o ingropa in rugine. Orgoliul rdnit o fdcea
si clocoteasci. Nevoia se demonstreze ci poate.
Convingerea cd nu a eguat din prostie.
Dupi f.atala eguare, a trebuit sd-gi giseascd iarigi o
slujbi provizorie; a gdsit una respingdtoare, nepotrivittr
pentru ea, la Avicola, o stafie de tdiere a pdsirilor. Ziua
mergea la slujb[, noaptea invifa, dormea pufin, lucra
febril gi ambifios,
Afunci i-a cedat sistemul neuro-vegetativ, a avut o
dereglare endocrini, a inceput sd transpire abundent ..,
gi si se bloeheze emofional .,. dar inci iqi biciuia fiinfa,
igi stbrcea puterile; invdfa stdnd in picioare, cdci daci se
a1eza adormea imediat, aga a pregdtit febril al patrulea
ei examen de admitere la medicintr.
Mai erau trei zile pAni la examen, Tensiunea
agteptdrii cregtea, puseuri de disperare ii blocau
188
puterile. Oboseala o fdcea sX adoarmi brusc, oriunde se
aQeza.
2.
Atunci i-a incollit gAndul ci trebuie sd existe un
ajutor paranormal, o putere din lumea tenebrelor, un
ajutor de la spirite, de la forfe miraculoase' GAndul
acesta i-a devenit atAt de intens, mintea a$tePta la un
voltaj superior, ca la singurul ajutor posibil in fala
perspectivei etemei eguiri 9i derAderi.
Agteptarea, chemarea, deveneau tot mai obsesive 9i
arzdtoare, incAt intr-o noapte a primit rdspunsul' $i cel
chemat din lumea nevizutd, din adAncul intunericului,
a venit!
Era miezul nopfii, spre sAmbiti' Ea se afla in
camera ei. $i el a intrat, mai bine zis a apdrut in fa[a ei'
Ardta ca un dragon suplu, un Zmeu cu piele neted6,
9i cu un instrument magic in ,,mAna" membranoasd;
treptat figura lui s-a desluqit net, era o formd de abur
consistent, gri-neted, 9i avea o voce voalatd.
Ce vietate a venit atunci la Teona? DAnsa nu avea o
informalie convenabild despre fiinfele fdrd chip. Avea
in cap ceva cligee folclorice, devenite putemice, ca la
toti care au egecuri repetate, 9i modelate dupi
bunitatea ei incurabili. A$adar, nu avea o reprezentare
perfect canonicd asupra ,,cdpeteniei hulei" sau a altui
dezbindtor clasic. $i cum singura reprezentare Pe care a
indriznit si o cheme - cdci nu cunoqtea Pe nimeni
,,acolo" - era un fel de drac al norocului, sau un zeu al
189
r norocului, sau un Zmeu al norocului, prelucrat de
dorinla ei putemici, halucinantd, ori de fecioria ei, ori
de destin ... aceasta a venit ferm. Adici nu era un zeu
bleg cum a vizut pe sancfuarele de la Sarmiseg efisza, cl
un Lucifer dintr-o poezie populard gi dintr-o
reproducere greceascd.
il chemase cu disperarea ultimei ganse. $i acum, in
noaptea sorocului teribil, cAnd mai erau trei zile pAnd la
i
examen, cel chemat a venit.
Pentru ci n-a fost chemat cu megtegug, cdTeona nu
Stia sd cheme prin ritualul negru al vrdjitoarelor,
identitatea astral5 a celui venit este greu de stabilit.
Nu era o ardtare urAtd, nu avea chip diaboiic, ci era
neted gi inspira bundtate. A inviluit-t printr-o mare
bunitate. A uimit-o de bun ce era.
L-a implorat:
,,Dd-mi acest examen, ajuti-md. i1i dau ce vrei in
schimb. ili dau orice ai cere. Vreau examenul."
El tdcea, inspira fort5, mintea ei adusese
reprezentarea cea mai putemici din lumea tenebrelor..
,,Ce vrei in schimbul reugitei? Dau orice. Zdlogesc
orice. Semnez cu sAnge orice pact."
Credea ci scapd mai ieftin, credea cd scapi doar cu
zdlogirea sufletului, $tia din citite cd uru*"n"u pact se
facq in schimbul sufletului, in schimbul ruperii unei
pdr.ti din tine, partea etemd din tine. Prin ruperea mintii
in doui - gi-i dai celui nevXzut, regelui ingeldciunii, o
parte din mintea ta, acea parte din minte numitd suflet.
Acea parte a minfii care se cheami inimi.
190
$i cum nu vedea consimfire din parlea Zmeului
neted, ed a plusat, a m1i addugai la zdlogrre.'Sau, altfel
zis: Ca sd scape mai ieftiri a zdloglt mai scump:
,,i1i voi da primul meu copil ndscut."
Duhul viclean gtia cd, ispitindu-te pe tine, el atrage
dupd tine in ispite un cortegiu de fiinfe, 'generate de
tine sau prin care fu vei genera, gi altele cu care vei veni
tn coritact intim' rr.ai tirziu. Vindeai ceva ce nu-fi
aparlinea
:
numai !ie. Zillogeai un prunc print
neniscut, care era gi dl omului tiu viitor. Dar,,pruncul"
era atAt de abstract pentru tine la acea vreme, ca gi c,r*
el nici nu locuia in sufletul tiu gi al unui bdrbat cu care
urma se-l re*i"leqti.' ' '
3.
Mai tArziu ai spus:
Duhul care negocia nu-mi inspira fricd. M-am
gAndit cd dacd ar fi fost sd fie Diavolul, ar fi avut alt
chip, altd formi, gerpuitoare gi solzoasi gi urAtd gi
comutd cum au spus toli pefifii. Dar el era un balaur
sobru gi prietenos, imi inspira senzafia de dulce, de
neted: o netezime pe care mai tArziu am asociat-o cu a
unui delfin ... mirosea a iarbd, a rozmarin. Era frumos
prin netezimea lui ... ceva intre delfin gi zmeu ... imi
inspira gingdgia delfinului ... expresivitatea lui ca gi
cuvAntdtoare Inspira mAngAiere de vietuitoare
inteligentd din pajigti cu roui ... Era inalt, se apleca
mtilf:cind si'md asculte, igi indoia mlidios trupul spre
mine, ca gi protector.
191.
rm chemat tot aga de ardent in noaptea urmdtoare, 9i a
zenit iardgi. Eram aga de febrild, cd mai era pulin pAnd
a examen ... gi atunci mi-a venit in cap, desigur ca o
;ugestie de dinspre el, si-i dau sufletul primului copil
)e care o si-l nasc.
imi incuraja aceastd jertfire, 9i parci nu voia sX-l
luci in loc de pierzanie, ci sd-l ia cumva sub protecfie
.. intr-o impdrd{ie cu miros de rozmarin, 9i cu vietdli
retede, catifelate ...
I-am. promis cu jurimAnt pe primul meu copil
rdscut. Totul imi pirea atAt de abstract ' ' ' imi ziceam:
)h, pAni voi avea eu primul copil '. ' se vor schimba
nulte ... voi deveni alta, voi fi putemici, voi qti sd-l
run la addpost ... iar acel copil ipotetic va fi sau nu va
[i ... aqa ci l-am dat, l-am zdlogitZmeului.
$i atunci el mi-a goptit:
- Primesc. Bucurd-te de proteclia mea putemici'
Vei reugi in tot ce-!i propui. Vei lua examenele; vei fi in
:apul listei. Vei fi admirati de colegi 9i vei intimida
familia care te blameazd, 9i pe toli care rideau 9i te
batjocureau. Dascdlii te vor lduda. Vei avea loc printre
:ei aleqi. Vei fi cerutd de nevasti de om cu stare gi
lrecere la cArmuire, un mare demnitar de la curte. Vej
absolvi cu laude, profesia ta va fi casa ta. Te vei logodl
in anul cAinelui de apd. Dar altul va veni sd-!i rodeasci,
la timpul sdu.

4.

in dimineala examenului, tatil meu a zis, rdzdnd

ninin.
/
,,\u
te mai duce la examen, fatd ndglavd, nu vezi
pici mereu, nu vezi cd egti proastd cu carul!"
$tiam ci venise timpul
-
sX-i ardt. Pentru prima d
imi venea sd rAd de el.
' ,.
Am'mers cu mare siguranli la examen. La prob
I
scrisd, am fdcut de'10jiar profesorul mi-a zis cd picat d
nu existX nota 20 si mi-o dea gi cd teza mea
publicabifd! La oral, mi-au picat temele care le gtiam ci
mdi bine, degi'pe toate le gtiam cel mai'bine.
I-am uimit pe to!i. Pe lAngd ci gtiam, inspiranl
indlfimea celui hdrdzit. Rdspundeam la intiebdrti
dezvoltim fluent,'il completam pe profesor ... ,,este c{
intre doctori'i a zis un lxa*ir,aior:iurt"rritor ... Cevd
i 'v
: i
supranafural acfiona cu simplitate totala.
Am agteptat rezultatiil, cu orgoli[rl modest ... nu cq
emofie. pAnd s-au afigat listele ... eram sus de tot. CAnil
m-am vizut in capul listei, am izbucnit in plAns. Abia
atunci am realizat cd prezenfa Zmeului fusese realdf
Aveam prima dovadd zdrobitoare cd venirea Zmeului
neted n-a io'st un vis ... Atunci am realizat catastrofa
legdrii cu el, pecetea pactului era trofeul, plAngeam iri
hohote, to{i erau scufurafi de emofie, puneau pe seamd
bucuriei. Iar eu aveam dovada pierzaniei. Obflnusem
ceea ce dorisem atAt de mult, gi plAngeam.
Joli gi-au schimbat atitu{ineq faqd de mine. Tatdl
meu s.a imbdtat'de surprizd gi mi numea ,,odrasla'lui
geniali' ... Mama ,'"- ri*1"u iezbunaie, prrn mine, de
umilinfele casei, de ocara'ce i-o aducea tata ci ,,a ndscut
o fat5'proastd". Tata de acum se lduda cd el avea
meritul principal cd a conceput o odrasld geniali, dar
194
--- cd un sfert de merit era'
rrozitate
recunogtea cu gene^---:
totugi, ut *u*"1 91aqa i-a mai indulcit situalia
in casi
..,rnperandu-i chiar un halat de stambd roqie " '
Apoi timpul a tlecu! uT ,tit1t de, intAmplge3
.u*ptita care mi-a schimbqt viafa' fm fost o,stud.gnia
buni, risfilitd' M-am cd!5rat i:r fruntea gruPel/ m
fruntea u.ulrri, in fruntea promofiei' Fireasc' fdri
nici
.i.t,,." ajutorul.rn"i mittti bune pe care o am totug:
""
de lu *amu, basarabeanca " ' 9i cu ajuloru]
protectorului meu din sfere suprafiregti' Zmeul
cel
neted ...
Dar uitam de el- Deqi ii datoram tltuL.!r' mai
alet
ll
md vindecase de acea dereglare hipofizari' endocrini
... nu mai aveam acele blocajg, ntt mai transpiram ' "
aveam un echilibru endocrin perfgqt. de la cate'
probabil, venea g! aceasti eliberare a,mem3riet',^,, ,
' imi aminteam de Zmeul cel neted doal cind' la
' j
intervaie, mi se implineau profefiile lu'i"'saudarurile
lui.
Am absolvit cu brio, eram stagiari la Elias - spitalul
activigtilor inatfi.
$i, intr-o zi m:a cerut de ""yuf:1
fiul unui demnitar
de la Curte .,. mAna dreapti a lui Vodi :',',cum-se 11c:'
A fost aga Erlm in spitalul Elias - ' spital de elit6'
venea acolo nomenclatura ,'' $i a venit acolo un
pacient
mai special, toli fdceau adrepfi" rn fala lui ' ' ' Era Fdt
F**os din Cartierul Primiverii, gtii, unde locuiau
mahirii.
'r95
r $i, cum md vede, Fdt Frumos de Cotroceni
indrdgostegte de mine. Ochii mei albagtri ... tenul ni
alb de la mama basarabeanca ... $i, scurt pe doi,
cere de nevast5! Mah6rii Sgtia nu curteazd,, nu flirteazll
nu negociazd,,nu se obosesc sd te cucereasci ... ei te ce!
scurt de nevasti ... sau te bagd scurt tn patul lor ,.,
Deci,logodna! : viitoarea soacrd m-a 9i prezentat la coana Leana " '
Atunci mi-am amintit iardgi de Zmeul cel neted ,..
Zmeul care semdna cu un delfin inteligent gi prietenol
... acea aparitie concretd gi binevoitoare cu puteri mar{
... care-mi controla destinul. M-am cutremurat cd toattr
viata mea era scrisi in cartea cosmicd ... gi Zmeul mi-o
cetise. Sau el mi-o ursise? Mi-o modelase cu puterea
lui? Mi-am mai amintit cd Zmeul cu identitate incertl
zdlogise totugi sufletul copilului meu nendscut ... Am
izbucnit in pl6ns.
Junele mahir s-a topit de tot, credea cd plAng de
emolia cererii in cisdtorie ... marele pretendent era
totugi cdzwt pe spate, cum se spune ... Me fericea tot
Elias-ul ... partidi tare! Cea mai tare! Md fericeau pe
capete ... ziceau ci prin mine vor avea gi ei pile la
Cotroceni ... aveam deja o listi de dolean{e de la colegi
... Eram mAhnitd, fericitd, aeriand ... Fericiti, pentru cd
voiam mdritigul cam toate prietenele mele se
mdiitaserd, eram codagd la mdritig. Eram deja la faza
cAnd nu alegi, ci te predai primului care vine "bu
propuneri ... sd te facd mireasd ... Nu-l cunogteam pe
iunele mahir, nu-l iubeam, dar mi i:rviluia un bine
196
creditar ... o umflare in pene, o mindrie dc femt'le
valortzatd.,luatd, intronati ... Me voiam la casa mea'
$i pdrinlii lui, mahdrii, m-au plicut de la Prima
vizit6., m-au luat in brale, eram nora cea apteptatd' Eram
bun6 pentru vitrina lor, aveam cotalie sociali buni " '
doctorild la Elias ... 9i ochii albaptrii liudafi de toli " '
laude iardgi ,.. gata, rochia de mireasf, a fost comandatd
la Paris, cd aqa se imbricau pe atunci proletarii la
putere ... gi au pldnuit totul fdrd si mi intrebe nimic pe
mine ... eram deja o pdpuqn mecanici, o jucirie blond6,
o frumuse{e de Orhei ,. ' intrasem intr-un rol " ' nu mi
se cerea pirerea, ci doar mi se spunea : stai aici " ' du-te
acolo ... pune-fi colierul acesta, blana asta, masca asta
$i ar fi urmat o nunti ca-n povegti .. '
Dar i::rtAmplarea face cd domnigorul acela avea o
apuciturd sexuald atAt de urdtd c[ m-a ingre{ogat de la
prima sa tentativd amoroasd . " Adicd Fit-Frumosul
gribit gi topit, gata sd treac[ la treabd eroticd chiar
inainte de sfAnta cununie - care oricum nu era posibili
la cei din Comitetul Central, pi oricum nu le prea avea
el cu sfinlenia .. ' agadar logodnicul pasional avea Q
apucdturd scArboasS! . '. Adici n-a atentat la pdsirica
mea, ci la alte orificii ... E grefos! $i cAnd i-am spus cd e
grefos ce-mi voia el cu midularul lui butucinos ' " cAnd
i-am spus ci-mi vine si vomit ,.. el a devenit violent "'
m-a ftantit Pe covor, mi-a prins capul intre mAini ca
irtr-o menghinf,, gi igi proptea mddularul butucinos de
buzele mele, eu md zvdrcoleam, nu indrizneam sd tip
197
r cd undeva , la parter, erau viitorii socri ... dar m
zbdtut cu o forld pe care nici nu mi-o gtiam, i-am
m-am ridicat, fugeam prin cameri goi, el zicea cd-ri
omoard i:r legitimd apXrare ... $i atunci am inhdfat
halat gi am fugit pe sciri, afard., doar in halat ..,
reugit sd ies, din vili, am fugit in stradd, am fugit
la iesirea din Primdverii, apoi am prins un taxi ...
speriat gi taximetristul in ce stare sunt, nu m-a i
nimic, credea cd am fost atacatd ... a fost ?nsd di
acasd l-am rugat sd mi agtepte in stradd, sd-i ad
banii.
Aga am plecat drn Primdverii, pentru totdeaund
lSsAnd totul, bldnuri gi bujuterii scumpe, primite ca da{
de nuntd ... totul a rdmas acolo, definitiv, pane jf
Iucrugoarele cu care venisem eu, adio. tvt-au certai
pdrinfii, m-au cdutat mama lui care mi iubea, m-arn
ascuns. Mi-am luat un concediu ca sd nu mi hdrguiaqcil
la serviciu gi am disp5rut o vreme agteptAnd trr,rgtirea
zarvei. Noroc cd a venit Revolutia, ir decembrie, gi
mahdrii au fost arestati.
$i iardgi mi-am adus aminte cd Zmeul cel neted imi
spusese cd altul imi va fi sortitul, roditul, gi mi-l
descrisese ... gtiu bine cum va arita, gtiu cine e, gtiu
totul.
5.
Rana gi ruqinea s-au gters, viafa a gontinuat. Mama
s-a imbolndvit, avea cancer, mama a devenit grija mea
dintai, toate ale mele au trecut in plan secundar. M-am
198
ingrijit de mama,. spitale 9i leacun, descurajtrri
cdutdri, gi aga am a;uns intr; zi la un ,'optimizator" '
sd
cer ajutor pentru mama "' ela un om care avea
o
;;;dd,' atunci,' dupd revglufie, rn 1gg0 ''" auzisem
JJSpr" minuni ' . im me'rs 9i chiar mi-a dat aiutdr ' '-
"f
Dar mi-a 9i Plicut de el omeneqte, 9i el s-a
indrigi'stit de mine . " qi eu de el gi am ficut
i-prJ.*A Criciunul, acasi la el' Era singur' nevasta lui
se lxpatriase, aqadar se despdrffseri'
era singur' cam
usc"tl..'.'dar fird'cele trei voturi' Am ficut impreunb
rutil,.til-' d; 'iarnd, adicd sdptdmAna dinaintea
Crdciunului gi Cricrunul .'. a fost cel mai frumol
fitp
al vie{ii mele. Eram fericitd 9i am inceput si md
tem'
gu".ti ' maritul anterior,' cu junele mahir' a fost
traumatizant, a fost de proporlil qi mi temeam
si nu
intru iardli pe curia ratiriloi " ' Mai ales cd imi era
tare
bine cu omul acesta apdrut de curind, gi m-am
temut cd
prea-brnele trece repede' Iar dupd Crdc-iun'
l-am condus
masterat
lu u"roport, el avea'o bursd iir Asia " ' fdcea un
... CAnd a plecat, inci nu ltfal cd
"nia"":d"purt"'...
m-a ldsat insdicinati . ' ' $i iardqi mi-am amintit
ci a fost
cum pro{e{ise Zmeul cel neted Mi-a spus ci
omul iubit
avea^si plece. Apoi va revlni ": Te temeam .tA-t""'
revini ,.iii*but .. Nu gtiu de ce, iardqi a in;enut s3 s1
aparut
clatine increderea i:r mine, irl soartd " ' Iar5$i au
deregJirile endocrine mai vechi "'- Ne scriam' dar
scrislrile fdceau doud siptdmAni pe.drum' pAni acolo'
gi alte doud s6ptimAni pinX venea rdspunzul ' "9i :1
nu aveam cum sX mi sfXtuiesc cu el in privinla sarcinii'
probabil qi al
$i apoi birbalii devin foarte mefienli' 9i
t99
meu va fi mefient cAnd i-ag anunfa o sarcind ... la atAta
distanfd ... MA zbdteam daci sX fac intrerupere .. . Eram
tare frdmAntatd .. . Mereu mi intrebam ce reaclie poate
sd aibd ... o si se sperie ... o si se iredoiascd ... toli sunt
bdnuitori ... mai ales cAnd nu sunt lAngi tine ...
Mi temeam ... am in mine o fricd ereditari de
birbat, am o supunere gi o fricd mogteniti, intdriti de
pitimirile mamei ... sunt o roabd perfecti ... cu frica in
oase ... poate va zice ci nu-i sigur ci-i copilul lui ... Pe
atunci inci nu se practica testul ADN care stabilegte
foarte precis patemitatea ... nu gtiu cAnd s-au introdus
testele ADN ... Frica mea genetici de birbat imi cerea
defens[ maximd ... daci se va indoi ci-i copilul lui ...
Dar poate asta imi era gi o scuzi pentru adevdratul
motiv al intreruperii sarcinii ... qi anume ... cd sufletul
copilului era zdlogit unui duh alien ... un Zmeu cu
identitate cosmoteandricf, nesiguri ... un duh care nu
putea fi arhanghel ... degi ciutam unele probe cd ar fi
...dar nu ardta a arhanghel clasic, ci mai curAnd a delfin
... E drept ci nimeni n-a vdzut vreodati arhanghel ...
nu gtie nimeni cum arati arhanghelul ... poate arati ca
un delfin inteligent gi neted ... Nici pe cel rdu nu l-au
vizut oamenii la fel ... fiecare i-a dat descrieri diferite.
Faust il vede pe cel rdu ca pe un domn academician ...
mai'gtii ... poate chiar aga aratd SdrsiiH ... Pirintele
Argatu il vede cu picioare de caprd gi coadi ascunsi
sub o mantie viginie... o mantie furatd de la SfAnta
Maria ... Altul il vede ca pe un inger psihopat, numit
Lucifer ... Cum o fi el?
200
Mi frimAntam. $tiam din cazuistictr medicall cl
femeile care au ficut p,act cu Cipetenia rlulul
manifqstau acel qindrom de posesiune . '. exPrimat
pr.49tic ca o schizofrenie. Nu gtiarn, in cazul meu, cine
ar fi trebuit si facd sindr.omul de p,os-esiune: eu/ care am
gemnat pactul sau pnlncul meu, Pe lare l-am T.dlqgit
puterilol din adAnqlri? ... Elam tale munci!5 cd 4-o sd
am copil sdndtos ...
Dupd doud luni, hotXrArea era lu4ti. M-am gimtit
mamd dgud luni de zile, $i era qp embqion tare bun.
Era fetifd, cred, iar omul meu imi spusese la Criciu4 ci
dacd rrom avga o pruncd gd o numim Ana ... gi era chiap
aga, embrionul se bucura cAnd ii sp-uneam Ana. Stiteam
de vorbd impreuni. imi ceream iertare de la ea. Dg
dir-nineafa pAnd sear4 imi ceream iertare ... E cumplit,
ar fi trebuit sd lag copiluf indiferent daci el g-ar fi
indoit ci estg al lui ... qi indiferent c[ l-am zXlogit
duhlllui alien. Era copilul meu .:. Se spune ci sufletul
se instaleazi in embrion in lun.a q trgia ... Estg fofctor,
dar ir acele zile md inrobea totui, gi folclorul ... CAnd
egti lovit la sAnge, superstifiile ili paralizeazd rafiunea.
Nu voiam agadar si apuce lunl a treiq ... in care qPare
' sufletul ... gi ultima ssyisoare de la omul meu tntArziase
mult, era in februarie .,. sfdrgit de februarie ... inceput
de martie am fos! mam{ doud luni gi loui
sdptim6ni ... o p4gientd imi adusese o cruce de la
Ielusalim, o strAnggam intte m6ini ... Iut dacd dq\u!
acela a fost arha4ghelul delfin ... il va apdla in lumeS
de dincolo ... unde milai spus c{ nu existi decAt un rai
definitiv ... dar niciodati nu rrl-am liniqtit, am regtetat
201
 imens. Trebuia sd las copilul, chiar dacd ag fi adus pe
lume o schizofrenS, o autistd ... acei copii care se nasc
din lava picatelor noastre ... se spune cd la na$tere uR
copil preia gapte din p5catele mamei ... putea si fie gl
autisti ... era gi ea o fiinfe, pe lAngd mine.
6.
Teona a tdcut,
parci mai eliberatd dupi mdrturisire.
^Intreabi:
- Spune-mi, cine era Zmeul cel neted? Este cu
putinfi si gtim?
- Da, este cu putintd si gtim.
- $i cine a fost? inger sau ne-inger? Tot sau ne-tot?
FArtatul sau ne-fArtatul?
Am vrut sd-i rdspund, dar orice explicafie, pAnI gi
cea corectd, ar fi fost palidd gi crudd in fafa tragediei.
Cu cAt explicafia ar fi mai corectd, cu atAt mai dureros
sfArgitul gi mai greu de suportat sacrificiul.
Ani de zile n-am, mai vorbit despre asta qi
prietenie domoald anestezia rana, poate chiar o ardea la
foc mic.
intr-o zi a venit in oragul nostru, sd lind
conferinfS, un savant american cu nume italian, Falone.
John Falone. Am citit afiguf anunfa o conferin{d despre
,,forme-gAnd". $i incd ceva de astro-fizicd., de astro-
psihologie, in care acest Falone era competent. Ne-am
dus si-l ascultdm, ne atrigeau temele astea.
202
L-r
Teona a fost foarte atenti gi a notat mult, La urmH,
am luat caietul ei gi am citit cAteva fraze pe care le
incercuise:
,,Ce este forma-g6nd. Materie rarefiatd intr-o stare
conceptualizntd, organizatd prin diferite ssrcini electrice, de
cdtre dorin[d, memorie, identificnre Ei destin, intr-o entitate
h oI o gr afi c d, c e exi s t d in num e r o as e pl anuri dim en s i o n al e.
Fiecnre formd-gLnd poartd semndtura magneticd unicd n
sufletului pknd In identificare.
c Dince-i fdcutd o formd-ghnd7 De cdtd cantitate de
ghnduri este neaoie pentru a o face sd deaind formd-ghnd?
Este neaoie de o intensitate teribild cn ghndul sd deaind o
entitate?
. Pdnd gi cel mai netnsemnat gfrnd este o formd-ghnd, o
entitate aie ... ce se adattgd masei tn teEtere de foyme-gfind
prinse 'in chmpurile electromagnetice de conEtiinld ... Chinr
ghndurile netnsemnate se pot comportn ca un mic bacil sau
airus ...
.Formele-gfrnd existd ca entitdli aii, din cnuzd cd sunt
o
create de cdtre Procesul Diain, care existi tn mod inerent in
apmeni."
Teona zice:
o
- M-ai luat la conferinta asta ca sd aud ceea ce
trebuia sd aud?
Da, zic, iluminarea este mai bund decAt
exorcizarea.
Teona intreabd:
- Dacd l-ag chema disperatd pe Zmeul cel neted ...
sd-i cer incd o datd un miracol ... de care noi suntem in
stare ... ar mai veni? Acum, cAnd gtiu multe despre el
203
... cAnd gtiu unde locuiegte gi cq ce se hrinegte ,:. c$ - E rAnduit prin legea viefii sd existe femeia-ftuct
cAti dorinEtr, cu cAtd memorie, cu cAt degtir-r ge hpdnegfi (cea care nagte) gi femeia-floare (cea care nu nagte)'
... ar mai veni? AmAndoui au menirea lor gi rolul lor tr mersul naturii
- Dar tu ai mai avea puterea suprafileasci spre scopul siu tulbure ... Floarea nu este un simpu
cheml acum, cAnd gtii unde trdiegte, unde diinuiegte .,, stadiu citre fruct ... ci are autonomia ei qi este o valoare
prin cine se trupegte ... cu trimitere la Eden ... Agadar, iarti-fi bucuria gi comite
pdcatul bun sd te iubegti pe tine, la nesfArgit.
7.
Teona imi zice:
Md voi apropia de sfArqitul nara{iunii mele, acuql,
cAnd vraja trece ca sd se mai infilipe ... - Sd md mulpmesc atunci si fiu floare ... cum zici
tu ... si fiu floare albastrd ... sd am mulpmirea tristd 9i
Sunt mulfi ani de atunci. leona nu s-a cisdtorif
totald a florii scutitd de gestafia fructului ..' sau mai
niciodati. N-a putut
r avea copii. intre timp, a invdtat s{
,, bine zis sd infeleg cd orice infrAngere ascunde o secreti
admitd cd viafa meritd si fie trditd in sine, eliberatd ds*
gi precari victorie.
dorinfa perpetuXrii ... nici nu gtii ce-ar rdmAng din tine
in urmag ...gi cAt din tine se continui intr-un urmag
care are propria lui via!6, propriul sdu cifry noetic,
negAndu-te de indati ce ii"rcepe si simtd gi sX gAndeasc{
... Adevirata conti4uitate o ai, cu toti, numai cAnd iegl
din intuneric ... Copilql este cea mai frur4oasd formi I
egoismului nostru. Este chiar reciclarea egoismului
virtute.
CAnd gtii asta, i1i inchizi rinile gi mergi mai deparfe.
$i totugi, Teona nu renuntase definitiv, din momenf
ce zicea intr-o zi de vard:,,Mai am vreo 22 sau 24 de
ovu)e ... deci inci sunt procreativd."

$i cum cuvintele au putere asupra omului, pentru

cd ele confin gi restituie pirli lipsd din suflet ... i-am
spus Teonei:

204 205
 partea a fX=4

Dezlegdrile teologiee de bazil

,$i din experienfa noastrd, 9i din spusele celor b5trAni
gtirn dernonii n-au acum aeeeaqi putere Pe care o
ci
aveau mai inainte, la iraceputul monahismul'qi' (".) Din
urmdtoareLe temeiuri. Fie ci puterea crucii, care a
pilruns gi in pustltr, fdcAnd si se mute pretutindeni
harul ei, .a nricaorat riutatea dernonilor; 'fie cd
indiferenla noastrd [la ei] le'a mai sldbit puterea de
odinioari"''
(sf. Ioan Casian,
C o ws orbir i duhoan i c eg t i, sec'IV)

,,Din pricina crucii, demonii nu rnai sunt infricoqXtori,

ci ugor de dispretuit, Nici moartea nu rnai este moarte,
ci somR."
. (Sf,Ioan Gur6 de Aut, Omilii, sec.IV)

i*
 Dezvrijirea unui tAnir din Cezareea
chiar de cdtre marele Vasilie

Proterie, mare dregdtor, avea o fatd frumoasd'

Eufrosina.
Agapie, slujitor al lui Proterie, s-a indrigostit de
Eufrosina gi a cutezat s-o pofteasci de sofie' Dar e
cumplit lucru sd rAvneqti atAt de sus!
D"rpr" irtAmplirile ce urmeazd a l6sat mirturie
Eladie, ucenicul marelui Vasilie.
Eladie povesteqte:
,,Ydzdnd sluga ci este lucru nelesnicios, 9i
nici
indrdznind a zice ceva pentru aceasta, gtiindu-se pe
sine nevrednic, a mers la un vr5jitor ce locuia in
cetatea

aceea gi i-a spus toatd dorirea sa, 9i ia fdglduit s5-i

dea
aur mult, de va face ca si poatd lua de so[ie pe fiica
stipAnului sXu.
Iar vrf,jitorul, la inceput se lepida, dar mai pe urmd
a zis:
- Daci primegti, te voi trimite la StdpAnul meu
diavolul gi el:i1i va ajuta lie la una ca aceasta, de vei face
gi tu voia lui.
Iar ticdlosul servitor a zis:

lui
-
in acesti naraliune filocalici, am pistrat forma veche a numelui
Vasile cel Mare, aqa cum apare in primele traduceri romAneqti'
209

ci
- Pe toate cele va porunci, figdduiesc lt'
voi face.
Iar fermecdtorul i-a zis:
- Dar oare te vei lepida de Hristos al tdu gi vei dl
scrisoare pentru aceasta?
Iar el a zis
- Gata sunt, numai s6-mi cAgtig dorirea mea,
Rdspuns-a vrdjitorul:
- De figdduiegti aga, apoi gi eu ili voi fi ajutdtor.
$i luAnd o hArtie, vrdjitorul a scris diavolului aga:
,,De vreme ce mi se cade a md sArgui, StdpAnul
meu, ca rupAnd de la creqtineasca credinli si aduc la a
ta stdpAnire, pentru inmullirea pirfii tale, iatd trimis-
am la tine pe tAnirul ce va aduce scrisoarea mea, aprins
de poftd pentru o fecioari gi te rog de aceea, sd-i dai lui
ajutor ca sd-qi cAgtige dorirea sa, ca gi eu, intru aceasta,
si md proslivesc Ai cu mai mare sArguinfd sd cAgtig pc
mul1i, care i1i vor fi fie pldcufi".
O scrisoare ca aceasta scriind vrdjitorul cdtrt'
diavolul, i-a dat-o tAndrului aceluia gi l-a trimis, zicind-
i:
Sd mergi in ceasul acesta al noplii gi si stai la
- nesdlioasi dragoste cdtre tAnXr, atdt de mult' incAt
mormintele pdgAnegti gi sd ridici hArtia in vdzduh gi-[i
vor sta de fald cei ce te vor duce la diavolul.
Iar el, ticdlosul, degrabd s-a dus gi, stAnd la
morminte, a inceput a chema pe draci spre ajutor.
$i indatd in fa{a lui au stat viclenele duhuri gi cu
bucurie au dus la cipetenia lor pe cel ingelat. $i,
viz6ndu-l cd gedea pe scaun inalt gi mullime de duhuri
viclene inconjurAndu-l pe el, i-a dat lui scrisoarea cea de
210
ll
la vrdiitor, pe care/ luAnd-o ciipt"lt'ttt'l rltavulilut' 'l
/lrr
I
l
cdtre tAnir:
- Creziin mine?
lzir el a zis
- Cred.
$i diavolul a zis:
- Oare te lePezi de Hristos al tdu?
Iar ticdlosul a zis:
- Mi lePid'
Grdit-a lui Satana:
- De multe ori mi inqeiali voi creqtinii' ci atunci
cAnd vd trebuie;ijutorul meu, venili a mine;
iar dupd ce
de mihe'
vd implinifi dorirea voastrd, iarXqi vd lepddali
ta de
Ci, sd-mi faci mie inscris cd te lepezi de credinfa
buni voie qi figdduiegti ca si fii al meu Pe veci 9i si
nbzi cu mine, in ziua judecdfii, vegnica osindi' 9i aga
eu, indati, voi imPlini dorirea ta'
Iar tAnirul i-a ficut inscris, prectrm diavolul a voit'
Atunci, pierzdtorul de suflete, balaur, a trirriis pe
dracii desfrdndrii 9i au aprins pe acea fecioard' cu
nerdbdAnd patima cea trupeasc6, a cdzut la pimAnt 9i
a
inceput a striga cdtre tatil siu:
- tttil.rl.qi"-mi, miluiegte-md pe mine, fiica ta' 9i ml
dd de sofie tAnirului acestuia al nostru, pe care l-am
indrdgit foarte. Iai de nu-mi vei face aceasta' mie fiicei
tale, cea una niscut6, afunci, cu amard rnoarte' degrabi
voi muri qi vei da pentru mine rdspuns iri ziua
Judecdtii.
zr.
 Aceasta auzind, tatdl s-a i::rspdimAntat gi se tAnguia
zicAnd:Vai mie, pdcitosuf din ce a venit aceasta asupra
fiicei mslgz Cine a amigit pe fiica mea? Cine mi-a
intunecat lumina ochilor mei? Eu pe tine, fiica mea,
doream sd te logodesc cu Mirele ceresc, ca sd fii
viefuitoare impreund cu ingerii gi ca totdeauna in
psalmi gi in cAntiri duhovnicegti si prosldveqti pe
Dumnezeu gi prin tine nddijduiam gi eu sd fiu mAntuit,
Iar tq, fdrd de rugine, de nuntd imi vorbegti? Se nu md
pogori pe mine cu mAhnirea in iad, fricd, sh nu-fi
ruginezi neamul tXu, insofindu-te cu un om de nimic.
Iar ea, nesocotind cuvintele tatilui sdu, zicea:
-
De nu vei face dupd dorirea mea, apoi singurd md
voi ucide.
Iar tatil ei, neqtiind ce sd facd,, dupi sfatul
rudeniilor gi al prietenilor sii, a lisat ca, mai bine si fie
voia ei, decAt cu moarte ndpraznicd sd o vadd pierind.
$i, chemAnd pe sluga sa Agapie, i-a dat lui, ca sofie,
pe fiica sa Eufrosina gi averi multe gi a zis cdtre ea:
- Mergl fiici ticdloasi gi pdtimagd, dupd birbat,
insd rnu11 te vei cii, pe urmi, gi nu-!i va fi
lie de folos.
Astfel s-a sivArgit nedreapta insofire. Dar s-a
implinit gi diavoleasca lucrare, dupd cAtdva vreme,
cAnd l-au vdzut gi bine l-au luat la ochi allii pe tAnirul
acela, cd nu intra in biserici qi nu se impirtdgegte cu
Sfintele Taine.
$i au mers cu pAra la femeia lui, spunAnd:
- Nu gtii ci bdrbatul tdu, pe care l-ai ales, nu este
cregtin, ci striin de credinta lui Hristos?
212
Iar ea, auzind aceasta, s-a umplut de mAhnire 9i s-a
aruncat la pimAnt gi a inceput sd-gi zgdrie obrazul 9i sd-
9i batd pieptul 9i a strigat zicAnd:
- Nimeni nu s-a mAhnit vreodati ascultAnd de
pdrinlii sdi; cine va sPune ru9inea tatilui meu; vai mie,
ticdloasei, in cAti Ptetzate am cdzut? La ce m-am ndscut
gi ndscAndu-m6, de ce n-am Pierit?
Aga tAnguindu-se ea, a auzit birbatul ei gi a alergat
la dAnsa, intrebAnd-o de pricina tinguirii sale. $i, aflAnd
pricina, a inceput a o mAngAia, zicdndu-i cd nu sunt
adeviratd cele zise despre dinsul 9i o intirea,
spunindu-i cd el este cregtin, Iar ea, mAngAindu-se
putin cu acele cuvinte ale lur, a zis citre dAnsul:
- De vei voi sd md incredinlezi pe mine cu adevirat
gi sd spulberi grijile din ticilosul meu suflet, apoi mAine
dimineaf5 si mergi cu mine la bisericd 9i inaintea mea
sd te impirtigegti cu Preacuratele Taine qi atunci te voi
crede.
Iar ticdlosul acela, vdzind cd nu se poate pizi taina
iui, i-a spus ei cum s-a dat diavolului,
Iar ea, lep[dAndu-qi sldbiciunea femeiased 9i bun
sfat luAnd, a alergat la Sfdnful Vasilie qi a strigat:
- Miluiepte-m6, ucenice al lui Hristos, miluieqte-md
pe mine, care n-am ascultat pe tatdl meu gi m-am supus
drdcescului sfat,
$i i-a povestit lui eu de-aminuntul, cele despre
birbatul ei Agapie, Iar SfAntul, chemAnd pe birbatul ei,
l-a intrebat de este aga, precum sPune femeia lui despre
el.
Iar el a zis cu lacrimi:
213
 -Aqa Sfinte al lui Dumnezeu, aga este; ci de
ticea, apoi faptele mele vor striga. $i i-a spus lui
pe rAnd, cum s-a dat dracilor,
Iar SfAntul i-a zis:
- Dar voiegti si te ?ntorci, iarigi, la Domntrl
Iisus Hristos? I Iar SfAntul i-azis:
Rdspuns-a tAnirul:
- A$u, voiesc tare, dar nu pot.
$i i-a zis Vasilie:
-De ce?
Rdspuns-a:
- Pentru cd m-am lepddat de Hristos cu inscris, 9l
m-am incredinfat diavolului.
Zis-a Vasilie lui:
- Nu te mAhni de aceasta, ci iubitor de oameni est!
Dumnezeu gi prirnegte pe cei ce se pocdiesc.
Iar femeia lui, Eufrosina, aruncAndu-se la picioarelc
Sf6ntului, il ruga zicdndu-i:
- Ucenice al lui Hristos, pe cAt po!i, ajutd-ne noiid!
Griit-a Sfanful cdtre tAnir:
- Dar crezi cd te vei mAntui?
lar el a zis:
- Cred Doamne, ajutd necredintei mele.
$i luAndu-l pe el SfAntul de mAnd, a ficut sprC
dAnsul semnul crucii gi l-a dus pe el in bisericX qi i-a
poruncit lui ca neincetat si se roage lui Dumnezeu.
$i a petrecut in ru$dciune, singgr, trei zile,
Dupd aceea, l-a cercetat pe el gi l-a intrebat:
- Cum egti fiule?
Rdspuns-a tAndrul:
21.4
r-,i
- intru mare primejdie sunt, StdpAne, nu pot rdbda
chiotul dricesc, infricogdrile, sigetdturile 9i bitaia cu
pietre. Pentru c5, finindu-mi inscrisul meu, ei mi
ocirdsc, zicAndu'mi: ,,Tu ai venit la noi, 9i nu noi la
tine".
- Nu te teme, fiule, daci crezi cu adevdrat.
$i dAndu-i pufind hrand, l-a insemnat cu semnul
crucii gi iarigi l-a lisat, pe el tot acolo'
Apoi, dupi pulinezile, iarigi l-a cercetat.
$i i-a zis:
- Cum eqti fiule?
Zis-a tAndrul:
- De departe ingrozirile 9i chiotul lor il aud, dar pe
dAngii nu-i vdd.
$i dindu-i lui pu[ind mAncare 9i rugAndu-se pentru
dinsul, l-a ldsat iardgi gi s-a dus.
Dupi aceasta, la patruzeci de zlle, a venit la dAnsul
gi l-a irrtrebat:
- Cum te afli fiule?
Iar el a zis:
- Bine, acum, Sfinte Pirinte, pentru cd te-am vdzut
pe tine in vis, luptAndu-te pentru mine 9i biruind pe
diavolul.
Deci, fdcAnd SfAntul rugiciune, l-a scos pe el din
biseric[ gi l-a dus in chilia sa' Iar, a doua zi, a chemat
tot clerul bisericii gi pe monahi 9i tot poporul cel iubitor
de Hristos gi le-a zis:
21.5
r
- Si prosldvim, fralilor, pe iubitorul de
- S[ te certe pe tine Domnul diavole!
Dumnezeu, pe oaia cea pierdutd, Bunul P
cd,, iatd,,
i Iar diavolul, iarSgi, a zis cdtre dAnsul:
t voiegte sd o ia pe umeri gi si o aduci in bisericd; deci,
cade gi noud sd ne rugim in noaptea aceasta
- Vasilie, md nedrept5fegti, cd nu eu am mers la
dAnsul, ci el la mine, 9i s-a lepidat de StipAnul tiu,
Lui, ca si biruiasci gi sd rugineze pe vr
dAndu-mi mie tnscris, pe care il am in mAinile mele, 9i
sufletelor noastre.
in ziua Judecdfii, il voi aduce pe el inaintea Celui de
Deci, s-a adunat poporul in bisericd qi a
obgte Judecitor.
rugdciuni de toatd noaptea, pentru tAndrul ce se
Iar Vasilie a zis:
strigAnd:
- Kyrie eleison! Doamne miluiegte!
- Bine este cuvAntat Domnul Dumnezeul meu, cd
nu-gi va slobozi poporul mAinile sale rugAndu-se, pAni
Iar, ficindu-se ziui, Vasilie a luat pe tAndr de
ce vei da inscrisul.
gi l-a dus cu tot poporul in biserici, psalmi gi
$i ir:rtorcindu-se Sfintul cdtre popot a zis:.
cAntAnd.
- inilfafi-vd mAinile voastre 9i strigafi: ,,Kyrie
Si iati, diavolul, fdrd rugine, a venit eleis onl Doamne miluieqte! "
pierzitoarea sa putere, nevizut, vrAnd ca sd
Iar poporul, indlfAndu-gi spre cer mAinile, cu
pe tdnirul din mAinile SfAntului.
lacrimi, multd vreme strigd: ,,Kyrie eleison! Doamne
Iar tindrul a inceput a striga:
miluieqte!"
- Sfinte al lui Dumnezeu, ajuti-m5!
$i iatd inscriqrl tAnirului aceluia a venit, purtAndu-
$i cu atAta indrAzneald 9i neruginare tdbdrAsc se prin vdzduh, tofi vizAnduJ gi s-a dat Fericitului
diavolul asupra tAndrului, incdt gi pe Sf6ntul Vasilie il
Vasilie fur mAini. $i, luAnd SfAntul irscrisul in mAini, s-a
zgAria, trdgAnd la sine pe tAnir.
bucurat gi a dat mulpmire lui Dumnezeu.
$i intorcAndu-se Fericitul a zis citre diavol: Apoi, inaintea tuturor, a zis cdtre tAndr:
- Neruginatule, pierz{torule de suflete, incepdtorul - Oare cunogti, frate, zapisul acesta?
intunericului qi al pierzf,rii, au nu-{i ajunge lie a ta
Iar tAndrul a rispuns:
pierzare, pe care ai fdcut'o fie qi celor cu tine? Nu
tncetezi a prigoni zidirea Dumnezeului meu?
- Aga Sfinte al lui Dumnezeu, al meu este, ci l-am
scris cu mAna mea.
Iar diavolul a strigat citre dAnsul;
Iar marele Vasilie, indati l-a rupt ir:r bucifi, tnaintea
- Mi nedreptdfeqti, Vasilie. tuturor, gi l-a ars. $i, luAnd i:r biserici pe tAnir, l-a
$i pe acest glas diavolese mulli l-au auzit. impirtigit cu dumnezeiegtile Taine. Iar pe tAnir, mult
$i a zis arhiereul: invifAndu-f gi canon cuviincios dAndu-i lui, l-a dat
216
217

ul
r

femeii sale, care cu net[cut glas preamdrea gi mulgumea

lui Dumnezeu. A Ciruia este slava, acum gi pururi gi irr
vecii vecilor! Amin."

(Text diortosit de V.A., dupi Proloagele,

Viefile Sfin{ilor gi cuainte de tnad[dturd, Molitvele lui Vasile cel Mare
pe luna Ianuarie)

La 1 Ianuaoig, it bisericile cregtihe, dupd liturghie,

ge citesc Moiitpele (sau Exorcismele) lui Vasile cel Mare.
Astfel cd, de Anul Nou, oamenii au gansa si afle 9i
gon{inutul, gi puterea rugdciunilor SfAntului Vasile. To[i
pot s6 beneficieze de cea mai eficientd ,,d.ezlegare" gi
algngare a riului din om gi ardere a impuritililor
adupate tirnp de un 44 de zlle.
CiRe este invitat cu preeddere sd asiste la slujbele in
care se citesc exorcisrne? Ele ii ajutd intAi pe cei cu un
I dezeqhilibru psihic; dar ele fac bine gi-n cazul unor boli
corpoy4le cere au origine psihici.

i
Legirilg oculte gi autqlegirile
Exorcism, in sens specializat inseamni: ,,Putere
liEati de Ilsus Hristos bisericii pentru a izgoni diavolii"
(definifie dnDiclionar creEtin explicatia de T. Langa)'
Marea dezlegale este opgr4td de preofi special
pregitifl. O formi de exorcism se practicd regulat la
Botezul popiilor, cAnd nagii sunt exorcizafi (se leapidi
de gatar-ra), El se mai placticd terapeutic, in cazul
eaderii sgb legare malefici.
218 21.9
r
In sens general, extins, exorcisme ft:rseamni oricg
alungare a rdului, ca el sd nu prindd ridicini; oricc
parazili ai minfii, care blocheazd energiile gi produc
ratarea, boala sau moartea. Ce sunt acegti parazifi? Unil
le zic ,,draci", altii le zic ,,entitdfi malefice". in gAndirea
animistd, ir:rtahite la mulli semeni ai nogtri, ,,entitifi
malefice" sunt complexe psihice personificate,
Metaforic, isihagtii vorbesc despre ,,dracul ldcomiei", al
slavei degarte, al mAniei. Acegti indici malefici ll
,,leag6" pe oameni, adicd le ingusteazi mintea, le
impufineazi viafa.
Cine cade sub legare,
,
Legdrile sunt spontane; dar sunt gi ,,aruncate" d!
vrdjitor. in mod general, oamenii cad sub propria lot
legare: cAnd acumuleazd erori, fricd, tendinfe vicioase.
Acestea blocheazd energii mentale gi conduc la
comportament de egec.
Alteori, existd legdri oculte, cele care survin prin
practica magiei, a vrijitoriei.
De aceea sunt necesare sau trezitoare dezlegdrile
periodice, indiferent daci egti sub povara unor erofl
acumulate ir timp (legiri accidentale), fie ci egti sub
silnicia unei legdri oculte.
,,Orice om este virtual bolnav qi muritor"
S-a statomicit obiceiul ca, la 1 Ianuarie, sd se
citeasci rugiciunile dezlegdrii pentru tofi creqtinii. Ele
se citesc public pentru cd ,,orice om este virfual bolnav
220
gi muritor", el este suPus cdderii, iar curdlirea sau
dezlegarea ciclicd il menlin sub binecuvAntare 9i
proteclie divini.
Exorcismele anuale se asociazd cu dezlegirile pe
care le dau duhorrnicii la spovedanie 9i impdrtiganie.
Molitvele lui Vasile cel Mare sunt toinice'
Reproducem aici doar fragmente din textele celor trei
rugiciuni; ele se afli in MolitveL:rice, dar citirea
personald este dezavuatd. Ele se citesc numai de preofi
special rAnduifi, sau ierarhi, in context special. Nu
trebuie citite prea des, pentru ca efectul lor percutant sd
nu se toceascd. (La fel cum tehnicile proiective, in
psihoterapie, nu trebuie aplicate prea des aceleeaqi
persoane.) De aceea, ele se citesc public doar o dati pe
an; ca o eliberare de posibila acumulare incongtientd a
riului. La unele biserici se citesc sdptdmAnal, dupd
Sfintul Maslu. Aceasti practicd este dezavuatd. La
mf,ndstirile unde se fac exorciziri, ele se citesc cAnd este
cazul.
in cele ce urmeazl d[m explicalii privind acfiunea
de purificare gi vindecare prin cele trei molitve, ca
atunci cAnd un penitent sau bolnav le va primi, sd le
fructifice mai cu folos.
Prima molitvi:
Denun{area tiietorilor viefii
Molitvele sau exorcismele SfAntului Vasile sunt un
ansamblu de trei rugiciuni. Ele au o succesiune
terapeuticd gi sfinlitoare foarte precisi.
r
Citirea primei rugdciuni, de citre preot, pregdtegte goca imaginafia penitentului, ca eliberarea si fie mai
I
terenul minlii pentru alungarea rdului. Despietregte eficienti.
I

inima gi activeazd strifundul religios al omului,
Zdruncini legdtura diavoleasci, prin memoria
divinului din om.
in timpul rugiciunii sunt denunfa{i ,,tdietorii
vielii", sunt denunlate forlele rdului care aiungi pe
Dumnezeu din om.
Cine alungi pe Dum4ezeu din om? Cine ,,taie'l
viala? Iatd: neascultarea sau rlzvrdtirea luciferici,
lenea, plictisul alcoqlul, drogurile, lScomia, dorinla de
putere, dorinla de a mAnui forlele rdului (magia).
Tiietorii vielii gi ,,legdtorii" sunt zdrobili prt11
puterea rugdciunii.
Vasile cel Mare mai folosegte formula ,,sd te certe
Domnul" sau ,,te cert cu puterea Domnului": aceasta
este o formuli clasicd de protec{ie psihicd gi alungare a
riului.
A treia molitvi:
Umplere4 .golulgi de pgsesiune"
A treia parle din moliwele lui Vasile cel Mare
prilejuiegte umplerea golului rdmas dupd alqngarea
rdului (golul de posesiune). Cdci mintea curilitd poate
fi inundati rapid de rdul alungat. De aceea, ea trebuie
umplutd cu ,,pdzitorii viefii", cu numele lui Hlistos, cu
reinstalarea prezenfei lui Dumnezeu ii:r minte, A treia

o u, r". i.Hfr # :tjnrun girn e,, rugdciune intiregte biruin{a alungirii riului gi
",u preamiregte curdfenia gi viafa.
Oamenii care participi igi rostesc numele. Fiecare iqi
Adoua rugdciune rupe legdtura malefici sau
rostegte numele siu, cu voce tale sau tn gAnd; cdci, degi
vicioasd, desface blocarea hipnotici (sau autohipnotic5,
rugdciunea este publicd, fiecare dintre cei .ce participi
la superstifiogi). Ruperea legdturii se face prin repetarea
se dezleagd personal gi se reintoarcg la Hristos
poruncii de alungare, in numele lui Hristos.
personal. Salvarea este personald, chiar daci pribuqirea
Aceasta este partea cu ,,blestemele".
poate fi colectivi...
Reamintim cX Vasile cel Mare n-a folosit niciodati,
in iceste molitve, termenul ,,blestem" (,,kntara", in
grecegte). El a folqsit termenul grecesc exorkiso se, adicA
,,te alung pe tine". Formula sa completi este: ,,Te alung
pe tine, mai marele rdului gi al hulei" in romAnegte, s-a
tridus tgrmenul ,,te blestem' pentru a impresiona gi
)7) 223
t'
:
t Te alung cu Cel care mai pe urmi din Fecioard
t
Extrase din molitvele lui Vasile cel Mare
Din molitva a doua:
Domnului sd ne rugdm!
Te alung pe tine, mai marele rdului gi al hulei,
cipetenia impotrivirii gi izvoditorul riutd[ii! Te alung
pe tine, cel rdsfumat din lumina cea de sus gi, pentru
mAndrie, aruncat tn intunericul adAncului. Te alung pe
tine gi toati oastea cea cdzuti ce a urmat hotirArii tale!
Te alung pe tine duh necurat, cu Dumnezeu Sabaot
gi cu toatd oastea ingerilor lui Dumnezert, cli Adonai gi
Elohim, Dumnezeul cel atotputemic!
Iegi gi te depirteazd de la robul lui Dumnezeu
(cutare).
Te alung pe tine, cu Dumnezeu carele prin cuvAnt
le-a zidit pe toate;
gi cu Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui cel unul
ndscut, carele mai ir:rainte de tofi vecii, negrdit gi fdrd de
prihand s-a ndscut dintr-insul;
Cel care a fdcut fiptura cea vdzuti gi cea nevizutd,
gi a zidit pe om dupd chipul Siu; 9i mai intAi prin lege,
in chip firesc, l-a irvSlat acestea, gi cu priveghere
i:rgereasci l-a pizit. (...)
224
d
curatd negrdit s-a ir:rtrupat, gi pecefile curifiei intregi le-
a pnzit. (...)
Te alung pe tine cu Acela ce a certat vAntul gi a
alinat viforul mdrii; Carele a alungat cetele diavolilor, gi
din tine a ficut orbilor spre vedere, lumini de ochi ce
lipseau incd din pAntece; qi a innoit zidirea cea veche a
neamului nostru, (...) ;i pe morli din morminte i-a
inviat (...) gi iadul prin inviere l-a prida| 9i toatX
omenirea a ficut-o si nu mai fie biruiti de moarte. (...)
Teme-te, fugi, pleaci, depirteazi-te, diavole
necurate gi spurcate, de egti sub pimAnt, in adAnc de
ape, ingel5torule, fdrd de formd (...) oriunde egti sau
mergi, de egti insugi Belzebu! sau scuturdtorul, in chip
de balaur, sau cu infdfigare de fiar6, sau ca aburul sau
ca fum te arifi; ori ca birbat ori ca femeie, ori ca
tArAtoare ori ca pasire, sau vorbitor noaptea, sau surd
sau mut, sau inspiimAntezi pe neagteptate, sau
frdmAnfi sau uneltegti rele, sau i:r somn greu, sau
pentru boali, sau in neputinfd, sau pornegti spre rAs,
sau pricinuegti lacrimi de desmerdiri, ori egti
neinfrAnat, ori rdu mirositor, ori pofticios, ori iubitor de
pl6ceri, ori iubitor de farmece, ori nebunit de dragoste,
ori vrijitor din stele ori ci petreci in casi, ori egti fdrd
de rugine, ori iubitor de pricine, ofi fdrd astAmpdr;sau te
schimbi cu luna, sau te intorci dupi un timp oarecare,
sau vii dimineafa, sau Ia arniazd., sau la miezul nopfii
(...) sau din intAmplare i-ai iegit inainte, sau de cineva
egti trimis, sau ai nivdlit fdrd de veste;
225
r
sau egti din mare, sau din rAu, sau din pimdnt, sau
din fAntAnd, sau din ruine, sau din groap6, sau din
balt5... sau din inaltul vdzduhului... sau din pXdure, sau
din copaci, sau din pasdre, sau din tunet... sau din
mormAnt idolesc, sau de unde gtim gi de unde nu gtim,
sau cunoscut sau necunoscut gi din loc nebdnui!
depdrteazd-te gi te muti, rugineazi-te de chipul cel
zidit gi infrumusefat de mAna lui Dumnezeu. Teme-te
de asemdnarea lui Dumnezeu celui intrupat, gi nu te
ascunde in robul lui Dumnezeu (cutare);
ci toiag de fier, gi cuptor de foc, gi tartarul
scrAgnirea dinfilor te agteaptd, ca urmare a neascultdrii,
Teme-te, amugegte, fugi, sd nu te intorci, nici sd te
ascunzi cu vreo altd viclenie a duhurilor necurate;
ci du-te in pimint fdrd de apd, pustiu, nelucrat,
unde om nu locuiegte, ci singur Dumnezeu il
cerceteazl, Cel ce leagd pe toli care pizmuiesc Ai
uneltesc asupra chipului Sdu, Cel ce in lanfuri te-a
aruncat, in infunericul iadului, in ziua gi noaptea cea
Iungl, pe tine, diavole, ispititorul gi izvdditorul tururor
riutifilor.
Cd mare este frica de Dumnezeu gi mare este slava
Tatilui gi a Fiului gi a SfAntului Dutu acum gi pururea
gi-n vecii vecilor. Amin.
Din molitva a heia:
Domnului sd ne rugdm!
Dumnezeul cerurilor, Dumnezeul luminilor,
Dumnezeul ingerilor celor din puterea ta... Dumnezeul
226
sfinfilor, Tatdl Domnuiui nostru Iisus Hristos, Cel ce al
dezlegat sufletele ce erau legate cu inoartea gi prin unul
niscut Fiul Tiu ai luminat pe omul cel pironit in
trtuneric; cela ce ai deslegat durerile noastre, 9i toatd
apdsarea ai irnpriqtiat-o, qitoatd nilucirea potrivnicului
de la noi ai deplrtat-o,
Fiule gi cuvAnt al lui Dumnezeu, carele cu moartea
Ta nemuritori ne-ai f6cut"' 9i prin Crucea Ta ai ridicat
toatd legdtura pdcatelor noastre".; carele ne-ai deschis
preficut-o'
cale la ceruri gi stricdciunea in nestriciciune ai
gi Auzi-md pe mine cel ce cu dragoste 9i cu fricd strig
citre Tine...
Aga, Dumnezeule, alungd de ia robul Tdu (cutare)
toatd lucrarea diavolului, toatd vtaja, toatd fermecitura,
toatd slujba idoleasci, vrdjirea din stele, cdutarea in
stele, vrijirea morfilor, vtaia cu pdsiri, patima
pldcerilor, pofta trupeascd, iubirea de argint, befia,
desfrAnarea/ preacurvia, neruginarea, mAnia, iubirea de
ceartd, neastAmpdrul gi tot cugetul viclean.
Aga, Doamne Dumnezeul nostru, sufld intr-insul
duhul Tdu cel de pace, ca fiind pdzit de el si facd rod de
credin!6, de virtute, de inlelepciune, de curifenie, de
infrinare, de iubire, de bunitate, de nddejde, de
blAndefe, de indelungd rdbdate, de ingdduinfd, de
smerenie, de pricepere. (...)
Cd puternic egti Doamne, 9i fie mirire indlfdm,
impreunl cu unuia ndscut Fiul Tiu, 9i preasfAntului 9i
bunului gi de viafd fdcdtorului sdu Dutr" acum 9i
pururea gi-n vecii vecilor. Amin.
lt-
Molitvele lui Ioan Guri de Aur
Moliwele sau exorcismele lui Ioan Guri de Aur
sunt la fel de putemice ca gi cele ale lui Vasile cel Mare.
in con{inut gi in dozarea efectelor, ele sunt
aseminitoare cu cele ale SfAntului Vasile. Sunt i:rsd mai
scurte. 9i insistd pe paralelismul intre vindecarea
persoanei gi evenimentele istoriei mAntuirii care au
vindecat neamul omenesc.
Asemdnarea intre cei doi sfinfi este perfectd, gi de
aceastd dati, ca gi-n cazul compuneii textelor Sfintei
liturghii. Liturghia lui Ioan Gurd de Aur este mai
scurtS, restrAnsi la esenfd, fa{i de cea a lui Vasile cel
Mare, care rimAne totugi baza. Aga gi-n cazul
exorcismelor.
Exorcismele lui Ioan Hrisostomul evidenliazi
urmdtoarele trei pirfi:
1. Invocarea lui Dumnezeu care sd alunge de la
,,sufletul gi de la trupul robului (cutare) toati lucrarea
duhurilor necurate".
Z. Solicitarea de ajutoare, ca pentru o contra-
programare: inger in locul diavolului: ,,cerceteazd,
Doamne fdptura mAinii Tale (acesta) gi trimite-iinger de
pace, inger tare, pdzitor sufletului Ei trupului. care si
alunge de la dAnsa pe tot dracul viclean gi necurat".
228
3. Partea a treia este exorcizarea propriu-zisi:
alungarea diavolului prin puterea numelor Sfintei
Treimi. Mereu cu formula,,Sd te certe Domnul".
Ioan Hrisostomul nu folosegte niciodatd termenul
,,blestem" (am vizut cd nici Vasile cel Mare nu-l
folosegte). Sf. Vasile foloseqte termenul ,,Te alung pe
tine, diavole!", iar Sf.Ioan: ,,Se te certe Domnul,
diavole!".
Expresia ,,Sd te certe Domnul" (in aceastd formd,
sau cu doud variabile in text) se repetd de 22 de ori.
Sunt amintite astfel 22 de situa{ii cind ,,certarea" riului
a fost decisivi gi a adus biruinla binelui. Prin cele 22 de
situafii se recapituleazi toati istoria facerii, a cdderii qi
a mAntuirii omului.
Reproducem aici a treia secfiune a exorcismelor lui
Ioan Gurd de Aur:
,,Domnului sd ne rugdm!
Dumnezeiasca, gi sfAnta, gi marea, gi tnfricogata gi
arzdtoarea numire gi chemare o facem spre izgonirea ta,
rdzvrititule; agigderea qi certare facem, spte pierderea ta,
diavole. Dumnezeul cel sfAnt, cel fdri de inceput, cel
infricogat, cel nevdzut dup{ fiintA, cel neasemdnat in
putere, gi necuprins ca dumnezeire, impiratul miririi gi
StipAnul atotliniiorul, cel cu cuvAntul din nefiinfd intru
fiinfd bine a intocmit toate, gi cela ce umbld pe aripile
vAnturilor, te va certa pe tine, diavole,
Certe-te pe tine, diavole, Domnul, ciruia cu fricd
slujesc, gi pe care il laudd cetele ceregti cele de foc pi fdrd
 Iq
de numdr; gi ciruia cu cutremur i se inchind gi-l slivesc
mulgimea cetelor de ingeri 9i de Arhangheli'
Certe-te pe tine, diavole, Domnul cel cinstit de
Puterile ce-i stau imprejur, de Prea infricogalii
Heruvimi cei cu ochi mulli, 9i de Serafimii cei cu cAte
gase aripi, care igi acoPer cu doud aripi fefele, pentru
dumnezeirea lui cea nevizuti 9i nepdtrunsi de minte,
gi cu doui aripi igi acoper picioarele, ca si nu se ardi de
slava lui cea negriitd 9i de mirelia lui cea necuprinsi
cu mintea, gi cu doud aripi sboari 9i umplu cerul de
strigarea lor: SfAnt, SfAnt, SfAnt e Domnul Savaot, plin
este cerul gi pimAntul de mirirea lui.
Certe-te pe tine, diavole, Domnul Dumnezeu
CuvAntul, carele s-a pogorAt din cer din sinul Tatilui
gi, prin intruparea cea inchinatd, nespusi 9i preacurati
din SfAnta Fecioard, negrdit s-a aritat in lume, ca si o
mAntuiascd; gi cu puterea sa cea dintru inceput te-a
aruncat din cer, gi cu totul lepddat te-a ardtat'
Certe-te pe tine, diavole, Domnul carele a zis mdrii:
taci, linigtegte-te; qi in urma poruncii indati s-a alinat'
Certe-te pe tine, diavole, Domnul cela ce cu
preacurati scuipire a ficut tind 9i a diruit lumind celui
orb din nagtere.
Certe-te pe tine, diavole, Domnul carele pe fata mai
marelui sinagogii cu cuvAntul a inviat-o, 9i pe fiul
viduvei din gura morlii l-a ripit 9i mamei lui intreg 9i
sinitos l-a diruit.
Certe-te pe tine, diavole, Domnul, cela ce pe Lazdr
din morli a patra zi, neputrezit, ca 9i cum nu ar fi murit,
qi fird stricdciune, sPre mirarea multora l-a inviat'
230
Certe-te pe tine, diavole, Domnul cela ce prin lovire
cu palma a stricat blestemuf gi prin impungerea
preacuratei coastei sale a indepdrtat sabia cea de foc ce
pdzearaiul.
Certe-te pe tine, diavole, Domnul, care ribdAnd
scuipirea preacuratei felei Sale a gters toati lacrima de
pe toatd fafa.
Certe-te pe tine, diavole, Domnul carele a infipt
crucea spre intirirea gi mAntuirea lumii, qi spre cdderea
ta gi a tuturor ingerilor de sub tine.
Certe-te pe tine, diavole, Domnul cela ce dAnd glas
pe cnrcea sa, s-a rupt gi catapeteasma bisericii, gi
pietrile s-au despicat, gi mormintele s-au despicat, qi
mormintele s-au deschis, gi morlii cei din veac s-au
sculat.
Certe-te pe tine, diavole, Domnul, carele cu moartea
pe moarte a omorAt, gi cu invierea sa a diruit oamenilor
via{d.
Sd te certe pe tine, diavole, Domnul carele s-a
pogorAt la iad, qi a scuturat mormintele lui, qi pe toli cei
ce erau finu[i legali intr'insul i-a slobozit, gi la sine i-a
chemat; pe carele portarii vdzAndu-l s-au spiimAntat, gi
de frica iadului ascunzAndu-se au fugit.
Certe-te pe tine, diavole, Domnul cel ce a inviat din
mor{i, Hristos Dumnezeul nostru, gi fufuror a d5ruit
invierea sa.
Certe-te pe tine, diavole, Domnul carele intrtr
mdrire s-a indlfat in ceruri, la Pdrintele siu, qi a gezut
de-a dreapta miririi, pe scaun de slav5.
23-t
 Certe-te pe tine, diavole, Domnul
cel ce iardgi va sd
Ca sd se invredniceascd de preacuratele, ceregtile gi
vini cu mdrire pe norii cerului' cu sfiniii sdi ingeri' ca sd infricogatele lui Taine, gi si se uneasci cu furma lui
judece viii 9i morfii. cea
adevdratd, sdldgluindu-se in loc cu verdeafd, hrdnindu_
Certe-te pe tine, diavole ,Domnul cela ce spre se la apa odihnei, gi cu toiagul Crucii, spre iertarea
muncd vegnici !i-a gdtit lie focul cel nestins' viermele
qi
cel mai adAnc' pdcatelor gi spre via{a pe veci, pdrinfegte gi }e.d d"
cel neadormit, gi intirnerecul g."9
Domnul' de carele toate se povdtuindu-se.
Certe-te pe tine, diavole, Cd aceluia se cuvine toatd mdrirea,
tem, gi se cutremurd de fafa
puterii lui; cd nesuferitd cinstea,
ta' inchindciunea gi mare cuviinfa, impreuni gi celui fird
este mAnia i,ngrozirii lui asupra de inceput al siu pirinte, gi preasfAntului gi bunului
insugi Domnul te cearte Pe tine' diavole' cu de viafi ficitorului siu Duh, acum gi pururea, gi
gi
it1
infricogat numele sdu. vecii vecilor. Amin.
infrlcogare-te, cutremurd-te' teme-te' depdrte azl'-te'
cer' 9i impreund cu tine
piei, fugi, tu carele ai cdzut din
ioate Juhurlle cele rele: tot duhul viclean, duhul
cel din noapte' cel din
necurdfiei, duhul riuti{ii, iuhul
zi, celdin amiazdzi 9i cel de seatd'.duhul cel din miezul
nopfil duhul ndlucirii, duh ce ieqi in cale' sau cel de pe
sau din trestie' sau
uscat, sau din api, sau din pdduri'
din pripastie, sau din rdspAntii' sau din trei cii' din
belli gi din rAuri; carele cutreieri prin case' prin curli gi
prin bdi, gi strici 9i schimbi rnintea
omeneascd'

Degrabd plecafi dela fhpnra Ziditorului Hristos

@D
Dumnezeul nostru, qi vtr depdrta{i dela robul lui
Dumnezeu (cutare), din minte' din suflet' din inimd'
dinrirunchi, din sim[iri, 9i din toate mddularele lui'
Ca el si fie sindtos, 9i cu totul intreg' 9i slobod'
cunoscAnd Pe StdpAnul sdu 9i Ziditorul tuturor
rtrtdciti, gi prin nagterea
Dumnezeu, cel ce aiune pe cei
gi innoirea dumnezeiescului botez le di lor pecetea
mAntuirii.
232
233

t
 l'

CUPRINS

Prolegomene
Desfermecatul .......... ............. 5

Partea I
Magia la romAni
Vrdji gi victime...... ..................19
Cununiile legate ale Simonei ..,.....,......... ....................27
Dezlegarea unui blestem de familie.......................... 33

Partea a II-a
Lupta cu ingerii cizufi
CazulTanacu .........................43
Caznele Mariei din Tutova .....................57
Cum controlim scindarea personaliti$i........ ..........70
Vulnerabilii .................
Cu pdrintele Cleopa despre nebunie gi salvare......78

Partea a III-a
Atingeri de rai, de iad, de viafa de apoi
Ispitirile Sf6ntului Antonie.... ..................85
TrAnta cu diavolul pe Athos ...................88
Amintiri din lumea posedaSlor ......................., :........ 95
Mitul Dracula in zilele noastre. ............106
 I
Partea a IV'a
Puterea gAndului

De la programarea silbaticd la programarea t

sofronicd .....ri........!....

Partea a V-a
Iluminarea bate exorcizarea
Ion Creangd dresorul de diavoli.
Dracul la romAni, ieri gi azi ......................................,1
innoirea Anului tnnoirea omului ..........................,
DescAntecul de urAciune, restaurarea frumuse$i
Zmeul'cel neted

Partea a VI-a "l

Dezlegirile teologic e de baz6, I
{
Dezwijirea unui tanfu din Cezareea ....................
Molitvele lui Vasile cel Mare ...........:..:
Extrase din molitvele lui Vasile cel Mare....
Molitvele lui Ioan Guri de Aur