ffiffiLffiru ffi&ffiffiffif,q

p\NP\TffiM!P\

ffiffie}ffiffiryffiffi
0lsT0ttlE NATUll,\U\
A RELAllllolt llE llllAGoSTE
grA DESTltANAttltloR

TRADUCERE DIN ENGLEZA DE

Oana Badea

A
PSIHOLOGIA
PENTRU

r1t TRCI
culrlilNS

dragoste!......
Prolog: Pentru """"""""""9
1. |oaca oameni1or................ """"""""13

3. Este monogamia naturali? """""""""" """"""'73

4. De ce ingellm?'................... """""" 96
5. Proiect pentru divor!..........' """"'12{}

6. ,Cand slobod prin plduri nobilul silbatic alerga" """""""'155

7. CoborAreadinEden """"""""""'1{}5
8. Tirania dragostei.'... """""""""""216
g. imbrlcat pentru a impresiona ""2L6
10. Birba[ii qi femeile sunt ca doui picioare:
Au nevoie unul de celilalt pentru a avansa"""' ""'-""""""'2711
11. Femeile, bnrbalii puterea""'
9i "" 30{}

12. Aproape om......'......... """"""""" 333

13. Prima societate a abundenlei ""'352

14. Pasiune trecitoare.... ..................;.......................3{10

15. Pane c6nd moartea ne va despdr[i........ .........../-02

16. Sexul in viitor........ .........................1,21

Anexa A: Scala Fisher pentru dragostea romantici ................../-59

Anexa B: Inventarul de temperament Fisher .......469

Anexa C: Graficele divorfurilor .......1,77
Multumiri... ....................485
Note .......1,$7

Bibliografie. ....................559

ANATOHIAITJBIRX
lft

JOACA OAMENILOIT

CUITTAITEA

,Migcate de fo4a iubirii,

fragmentele de lume se caute unul pe celilalt
pentru ca lumea si Poati fi."
_ PIERRE TEILHARD DE CHARDIN

inu-o poveste apocrifi, un coleg s-a intors cindva

:itre marele genetician britanic J.B.S. Haldane gi i-a
spus: ,Domnule Haldane, gtiind ceea ce gtiti despre- -
satura, ce imi pute$ spune despre Dumnezeu?" Haldane
r'a rispuns: ,,Are o preferinli exagerati pentru gindaci"'
lar-adevar, in lume existi peste 300 000 de specii de
gandaci.
Aq adiuga ci,,Dumnezeu" adori jocul de impere-
:nse al oamenilor, deoarece niciun alt aspect al com-
de subtil
Tuxtamentului nostru nu este Ia fel de complex,
rau de rispAndit. $i, degi aceste strategii sexuale diferi
,ic ia un individ la altul, coregrafia esenliali a curtirii

'!3
umane, a idilei, a iubirii gi a cisitoriei are o multitudine
de planuri ce par intipirite in psihicul oamenilor: un
produs al timpului, al selecfiei gi al evolupei.
Acestea incep in momentul in care birbafii gi femeile
intre in raza de curtare cu modul in care flirtem.
-

LIMISAJUL TI?UI'ULUI

Irenius Eibl-Eibesfeldt, etolog germanr, a observat

un tipar ciudat ln comportamentul de flirt al femeilor.
Eibl-Eibesfeldt a folosit un aparat de fotograflat cu o
lentili secreti, astfel incit atunci cAnd indrepta aparatul
in fafi, acesta ficea, de fapt, poze dintr-o parte. in
acest fel, el putea focaliza asupra peisajelor locale gi
imortaliza expresiile faciale naturale ale oamenilor din
jurul siu. In cilitoriile sale prin Samoa, papua, Franfa,
Japonia, Africa gi Amazonia, a surprins numeroase
secvente de flirt. Apoi, dupi ce s-a intors in laboratorul
siu din Institutul de Fiziologie Comportamentali Max
Planck, de lAngi Mtinchen, Germania, a analizat cu
atenlie fiecare episod de curtare, cadru dupi cadru.
A reiegit un tipar universal de flirt la femei. Se pare
ci femeile din locuri extrem de diferite, cum ar fl jungla
amazoniani, saloanele din Paris gi regiunile muntoase
din Noua Guinee flirteazi cu aceeagi serie de expresii.
in primul rAnd, femeia ii zAmbegte admiratorului ei gi
igi ridici sprincenele intr-o migcare rapidi gi sacadati,
atunci cind igi deschide ochii larg, pentru a se uita la
el. Apoi, igi coboaii pleoapele, igi inclini capul in jos
gi intr-o parte gi igi fereqte privirea. De multe ori, igi
acoperi fala cu miinile, chicotind nervos pe misuri ce
se retrage in spatele propriilor palme. Acest gest secven-
f,al de flirt este atit de specific, incat Eibl.Eibesfeldt este
AN'\roMrAruBrrtrr

11,.
convins ce este inniscut, o tactici de curtare feminini
care a evoluat acum miliarde de ani, pentru a semnala
interesul sexual qi/sau romantic'
Se poate ca gi alte strdtegii folosite de oameni si
iqi
aibi originea tot in trecutul nostru primitiv' Privirea
sfloasi este un gest in care femeia igi inclini capul 9i
se uiti in sus, timid, la pelitorul ei' $i femela oposum
face acelaqi lucru, intorcAndu-se citre pretendentul siu'
inclinAndu-qi botul gi privindu-l drept in ochi' Animalele
scuture adeiea din cap, pentru a atrage atenlia' Femeile
implicate intr-un ritual de curtare fac acest lucru in
mod regulat; igi ridici umerii, igi arcuiesc spatele igi
gi
scuturi-buclele intr-o migcare rapidi gi ampli' Albatrogii
igi scuturi capetele gi climpinesc din ciocuri' intre
iepizede dai din cap, apleciri qi frecat ciocurile unul de
..ialdt. Jestoasele de uscat igi intind qi igi retrag gatu- -
rile, aproape atingAndu-gi nasurile unul de altul' Femeile
o, ,orrt singurele creaturi care igi folosesc capetele
pentru aflirta2.
cu cele observate
$i birbalii folosesc tactici similare
U ite tp..ii. Ali intrat weodati in biroul gefului dum-
neavoastri qi l-a1i viztttlisAndu-se pe spate in scaun'
cu miinile impreunate Ia ceafi, coatele in sus qi
pieptul
impins inainte? Poate ci a gi ieqit din spatele biroului'
gi-a arcuit
s-a apropiat de dumneavoastri gi v-a zimbit,
spatele ql giu impins jumiLtatea de sus a corpului
inainte? Daci da, aveli griie. S-ar putea si igi anunle'
inconqtient, dominanla asupra dumneavoastri' Daci
suntep femeie, s-ar putea, in schimb, si vi curteze'
.impingerea pieptului inainte" face parte din mesajul
p"ututa de regnul animal - ,,a pirea mai
-roro.". a. bazifolosit
Fipturile dominante se ,,zbirlesc"' Peqtii cod igi
umfli ."p.t.I. qi iqi imping in fali aripioarele pelviene'
corpurile'
$€rpii, bioaqtell 9i broagtele riioase igi umflir
-{ntilopele gi cameleonii se intorc in lateral, pentru a-$i

,!5
 scoate in evidenti mirimea. Cerbii catAri se uiti piezig
pentru a-gi etala coarnele. Pisicile se infoaie. porumbeii
se umfli in pene. Homarii se ridici pe vArfurile picioa-
relor pe care merg gi iEi intind clegtii deschigi. Gorilele
se bat cupumnii in piept. Birbafli doarigi imping
pieptul inainte.
Atunci cind se confrunti cu o creaturi dominanti,
multe animale se fac mici. Oamenii igi apropie degetele
de la picioare, igi incovoaie umerii gi igi lasi capul si
atArne. Lupii igi bagi coada intre picioare gi pleaci pe
furig. Homarii inferiori se ghemuiesc. Iar multe specii
se pleaci. Un cod intimidat igi risucegte corpul in jos.
$opirlele igi migci tot corpul in sus Ei in jos. Cimpanzeii
respectuo$i dau din cap atit de repede gi in mod repetat,
incit primatologii numesc acest gest ,reverenli,,.
Aceste pozilii de,,ghemuire" gi de,,intimidare'
obsenrate Ia o mulfime de creaturi se manifesti adesea
gi in ritualurile de curtare. imi aduc aminte de o bandi
desenati dintr-o revisti europeani. in prima cisufi, un
birbat in slip sti singur pe o plaji pustie are capul
lisat in jos, burta ii atArni, pieptul ii este -concav. in
urmitoarea cisufi, o femeie atrigitoare se plimbi pe
plaji, pe lAngi birbat; acum, acesta are capul sus, igi
trage burta gi igi umfli pieptul. in ultima cisufi, femeia
a dispirut, iar birbatul revine la pozipa normali,
neatractivi. Nu este neobignuit si vezi birbali gi femei
umflAndu-se sau micgorAndu-se pentru a semnala
importanfa,vulnerabilitatea gi disponibilitatea.

PI?IVII?EA,,C0PULATIVA "

Privirea este, probabil, cea mai frapanti strategie

umani de curtare. Reprezinti limbajul ochilor. in

,0fj ANArOM|Arursrrrrr
culturile occidentale, in care este permis contactul vizual
intre sexe, birbalii gi femeile se uiti cu atenlie la un
potenlial partener, doui sau trei secunde, timp in care
pupilele li se pot dilata - un semn de interes ridicat'
Apoi, persoana care privegte igi coboari pleoapele 9i se
uita in alti parte.3
Contactul v/rntalpare si aibi un efect imediat'
Privirea declanqeazi regiuni primitive ale creierului
uman, scoldnd Ia suprafali una dintre cele doui emolii
fundameniale - abordarea sau retragerea' Nu putef,
ignora privirea unei alte persoane alintiti asupra
d"umneivoastri; trebuie si reac$onali intr-un fel' Puteli
zimbi gi inilia o conversafie. Va puteli feri privirea gi
strecura citre uqi. Dar inainte, probabil ci vi veli trage
de lobul urechii, vi ve,ti aranja bLttza,veli cisca'
vi veli
juca cu ochelarii sau veli face o alti migcare lipsiti de
'importanle atenfia" - pentru a calma
-,,deplasindu-vi
anxietatea, in timp ce vi hotirAli in ce fel si rispundeli
la aceasti invitalie, daci fugili din zoni sau rimAneli
qi
va implicali in jocul curtirii.
Aceastiprivire, cunoscuti de etologi drept privirea
copulativi, ar putea fl intipiriti in psihicul nostru
evolutiv. Cimpanzeii 9i alte primate se uiti Ia inamicii
lor pentru a-i-ameninfa; de asemenea, privesc adAnc unii
in octrii altuia pentru a se impica dupiLo lupti' Privirea
este folositi gi inainte de raportul sexual, dupi cum
s-a

observat la bonobo sau cimpanzeii ,,pitici" - maimule

inrudite indeaproape cu cimpanzeul comun, dar mai
mici gi, poate,hai inteligente. Citeva astfel de creaturi
ffeiesc in Gridina Zoologicidin San
"p.oip.,r*ane
ni.go, unde femelele gi masculii se imperecheaziin-mod
..grll"t. Dar, chiar inainte de contactul sexual, cup1ul
p"tt .. citeva momente privindu-se adAnc in ochi'a

W
 $i babuinii se uiti unii la ceilalli in timpul curtirii.
Poate ci aceste animale s-au desprins din arborele nostru
uman de evolufle acum mai mult de douizeci gi cinci
de milioane de ani, dar aceasti similitudine in ceea ce
privegte curtarea persisti. Antropologul Barbara Smuts
spunea despre inceputul curtirii dintre doi babuini, pe
stdncile Eburnr din Kenya: ,,Parci urmiream doi tineri
nepricepuf i, lntr-un b ar p entru pers o ane singure ". 5
Relalia a inceput intr-o seari, cAnd femela babuin,
Thalia, s-a intors gi a surprins un mascul tinir, Alex,
uitdndu-se la ea. Se aflau la o distanti de aproximativ
cinci metri unul de celilalt. El gia ferit imediat privirea.
Aga ci ea s-a uitat insistent la el
- pAni cind s-a intors
gi eI si o priveasci. Apoi ea s-a jucat intentionat cu
degetele de la picioare. $i au continuat tot aga. De
flecare dati cAnd ea se uita Ia el, el igi ferea privirea; de
flecare dati cind se uita el la ea, eaigi ficea de lucru cu
picioarele. in cele din urmi, Alex a surprins-o pe Tha1ia
privindu{
-,,privirea de rispuns".
Imediat, el gi-a lipit urechile de cap, qi-a ingustat
pleoapele gi a inceput si plesciie din buze, semnul de
apogeu al prieteniei in societatea babuinilor. Thalia a
incremenit. Apoi ea l-a privit in ochi o lungi perioadi.
Abia dupi acest contact vizual prelungit, Alex s-a apro-
piat de ea, moment in care Thalia a tnceput si il despi-
ducheze
- lnceputul unei prietenii gi al unei legituri
sexuale care inci diinuia dupi gase ani, cAnd Smuts s-a
intors in Kenya, si studieze prieteniile dintre babuini.
Poate ci ochii nu inima, organele genitale sau
creierul
- qi organul
reprezinti inifial al iubirii, deoarece
-
privirea declangeazi adesea zdmbetul oamenilor.

,,Existi un zAmbet uf irrUi]t / gi existi un zimbet al

amigirii", scria poetul Witliam Blake. De fapt, oamenii

ANAT0M|AruBililr

1g
au cel pulin optsprezece tipuri diferite de zimbetes'
ainu.e caie numai pe unele le folosim atunci cAnd
arrtam pe cineva. Atit barbalii, cit gi femeile folosesc
,a-U"Lf simplu", un gest cll gura inchisi' atunci cind
saluti un trecitor cunoscut. in aceasti expresie' buzele
sunt lipite, dar intinse, iar dinlii nu sunt dezvelifi;
acest
gest esie insolit adeseori de o inclinare a capului' care
Lpti-a recunoa$terea. Oamenii care vi zAmbesc astfel
prlbuUit ci nu se vor opri si vi cunoasci mai bine'
interes mai
,Zimbetul superior" uman exprimi un
ridicat. in aceasti expresie, vi dezvelif, dinlii de sus'
pozitive' Zimbetul
-*p.tiotavi demonstra intenSilecu un gest din sprAnceani
pentru
este combinat adesea
.t . dr."uri o gesime de secundi, in care sprincenele a vizut
sunt ridicate, apoi coborite rapid' Eibl-Eibesfeldt
din BaIi'
acest zimbet superior la europeni, locuitorii
qi
indienii amazonieni giboqimanii din sudulAfricii
de
povestegte ci acesta este folosit in tot felul de contacte
pri.t.t i. - inclusiv flirtul. Cimpanzeii qi gorilele folosesc
'aceasta
pmitate de zAmbet atunci cAnd se joaci' Dar tind
;i;i#. dinlii de jos, gi nu pe cei de sus' in acest fef iqi
dinli
pot it.r"a. .ot1ii di sus, asculili ca ni$te pumnale'
canini cu care se ameninlau unii pe ceilalS'
sunt complet
,,Zimbetul deschis", in care buzele
,.t ur. qi sunt d'ezvehilLcomplet atAt dinlii de pentmsus' cAt qi
tle
cei de jos, este cel pe care il folosim obicei a

,r. ,,"gi1u:' unii pe ceilatli. Zimbetul fostului pregedinte

ne
Jimmy iarter este un exemplu remarcabil' Carter
curta minfiIe, voturile, opiniile; daci ar fl combinat
acest
privirea sfioasi'
,superzambet" cu flirtul secvenlial,
irr.iirareu capului, impingerea pieptului inainte sau
privirea insisienti, intenliile sale ar fi fost cu siguranti
unele sexuale.
,,ZAmbetul social nervos", un alt
tip de zdmbet
igi
uman, joaci un rol vidit negativ in curtare' Acesta

'!9