…. Aveam povestea mea, formata din doua parti.

Prima era despre ceea ce provoaca depresia: este o disfunctie a creierului, cauzata de deficitul
de serotonina sau de o alta eroare in modul de functionare a creierului.
Cea de-a doua era despre ceea ce rezolva problema depresiei: medicamentele care iti repara
chimia creierului….(Johann Hari).
Jurnalist englez nascut in 1979, Hari isi petrece 13 ani din viata, incepand cu adolescenta, sub
controlul medicatiei antidepresive. Intrigat de cateva intrebari fara explicatie legate de suferinta lui
emotionala, reuseste sa articuleze un postulat care ii schimba directia vietii si il motiveaza spre un demers
de cercetare intins pe mai bine de trei ani, cu sute de interviuri si calatorii de cercetare in diverse parti ale
lumii : “indiferent cat de mare era doza de antidepresive pe care o luam, tristetea o depasea
intotdeauna” .
Concluzioneaza ca teoria chimica desi foarte utilizata nu este cea reala, nu este aplicabila tuturor
si nici sursa vindecarii. Abia la 30 de ani, in cabinetul psihoterapeutului sau care constata ca nu este deloc
mai putin deprimat dupa atatia ani de tratament, Hari se confrunta autentic cu sine si porneste spre
vindecare.
Dezavueaza conspiratia farmaceutica si monopolul companiilor de profil, sustinand ca ideea
“ dezechilibrului chimic” a fost construita pe o serie de erori si pe niste interpretari gresite ale oamenilor
de stiinta. Convingerea ca am incadrat problema in mod incorect, a dus la gasirea unor solutii grestite.
Autorul pleaca de la intrebari bazale : ce ii face pe oameni profund nefericiti, ce solutii reale
exista? Daca depresia este de fapt o forma de doliu pentru vietile noastre care nu sunt asa cum ar trebui?
Gaseste sapte cauze ale depresiei si anxietatii, cu totul altele decat cele biologic interne.
Structureaza si sapte solutii pentru ele.
Fiecare dintre cauzale sociale si psihologice ale depresiei si anxietatii au ceva in comun :
toate sunt forme de deconectare.

Cauze:
1. Deconectarea de o munca plina de sens
Cel mai mare stres pentru oameni nu este sa poarte o mare responsabilitate pe umeri ci sa indure o
activitate monotona, care le distruge sufletul, murind cate putin de fiecare data cand vin la munca
deoarece munca lor nu atinge nicio parte din ei care le apartine.

2. Deconectarea de alti oameni

S-a masurat cat de stresanta este singuratatea. Cand esti stresat, creste pulsul, iar saliva se umple de
cortizol. Acest experiment poate masura cat de mare este efectul si s-a descoperit ca singuratatea
acuta era la fel de stresanta ca a trece printr-un atac fizic. Singurateatea stimuleaza hipervigilenta,
 predispozitia de a percepe lucrurile ca pe o jignire, teama de straini. Concluzia : singuratatea nu este
doar rezultatul depresiei ci conduce la ea.
Singuratatea nu reprezinta absenta fizica a altor oameni ci sentimentul ca nu impartasesti nimic
important cu altcineva.
3. Deconectarea de valorile importante
Pleaca de la intrebarea daca atingerea valorilor extrinseci ii face pe oameni mai fericiti si in ce fel se
compara asta cu atingerea obiectivelor intrinseci. In actuala societate consumerista, valorile
nesanatoase au luat locul valorilor importante… promovarea, masina scumpa, bijuteria, etc, sunt
mesajele pe care cultura contemporana ni le serveste. Scopul industriei publicitatii este acela de a ne
face sa ne simtim inadecvati, mereu nemultumiti si frustrati.
4. Deconectarea de traumele copilariei
Abuzul emotional in copilarie este mai probabil sa provoace depresia decat orice altfel de trauma,
chiar si decat molestarea sexuala. Tratamentul crud din partea parintilor este cea mai mare cauza a
depresiei. Pentru ca, depresia reprezinta o reactie normala la experiente de viata anormale. Trauma
copilariei se traduce prin vina, in general asumata. Or o persoana care crede ca merita sa fie ranita in
copilarie nu va ajunge sa creada ca merita mai mult, ca adult. Daca exista trei tipuri diferite de cauze
ale depresiei si anxietatii – biologice, sociale si psihologice, trauma copilariei face parte din ultima
categorie.
5. Deconectarea de pozitia sociala si respect
Depresia si anxietatea reprezinta si o reactie la nesiguranta constanta privind pozitia sociala. Acest
lucru are legatura cu inechitatea si inegalitatea. Intensificarea umilintei, duce la nivel psihologic si
personal, la infrangere . Concluziile pleaca de la studiul unei populatii de babuini din Kenia, a carei
dinamica sociala – amenintarea pozitiei de mascul alfa, demiterea intr-o pozitie inferioara - provoaca
stres, traducand acest aspect ca pe o “ reactie de supunere”. De aici pana la simptome depresive mai
e putin.
6. Deconectarea de lumea naturala
Biologia sustine ca omul are un instinct natural numit “ biofilie” - dragoste nativa fata de reteaua
naturala de viata care ne inconjoara si fac posibila viata. In fata naturii, noi si preocuparile noastre
funtem foarte mici, iar lumea foarte mare – aceasta senzatie poate aduce Eul la o dimensiune
gestionabila. Asta ne ajuta sa vedem modurile ample si profunde in care suntem interconectati.
Captivitatea de orice fel provoaca destructurare si pierderea bornei. Studiul de la care pleaca Hari in
motivarea acestei a 6-a cauze, ii are in centru pe cimpanzeii bonobo din Congo care experimenteaza
scoaterea din habitatul lor natural si izolarea.
7. Deconectarea de un viitor sigur si promitator
Studiile pe grupuri de adolescenti institutionalizati au adus in dezbatere problema proiectiei in
viitor. Acestia pareau derutati la intrebarile legate de cum vad ei viitorul. Deprimarea vine cu
deconectarea de la ideea de viitor, aceasta devenind una din caracteristicile oamenilor care sufera.
Siguranta si predictibilitatea aduc stabilitate psihologica.

Aditional Hari abordeaza si problematica rolului genelor si modificarilor creierului. Creierul se

schimba in functie de modul in care il folosim, acesta avand tendinta sa se restructureze in baza
experientei, pentru a ne satisface nevoile. Se vorbeste despre neuroplasticitate acestui organ care
inchide sinapsele pe care nu le foloseste si le deschide pe cele pe care le folosim . Astfel, depresia si
anxietatea nu sunt ca o tumoare care creste in creier din cauza unui defect de tesut, ci distresul
provocat de lumea exterioara modifica configuratia creierului. Vorbeste si despre problematica
genelor si mostenirea genetica, mentionand expres ca genele ne sunt activate de mediu. Factorii
genetici contributori la cele doua afectiuni sunt foarte reali, dar au nevoie de un declansator din
mediu sau din propriul tau psihic. Genele pot supraincarca acei factori , dar nu ii pot crea singure.
 Dupa indexarea cauzelor socio–psiho-biologice ale depresiei, Hari propune si metode de
reconectare ca un alt tip de antideresiv, psiho - social de data aceasta.
1. Reconectarea fata de alti oameni
Grupul asigura nevoile psihologice de conexiune, siguranta si colectivitate. Apartenenta si prezenta
in vietile oamenilor pe care ii iubesti acum si aici, protejeaza de ratacirea intr-un labirint de lucruri
care distrag atentia de la viata.
2. Prescriptia sociala
Angajamentul fata de ceva care ar putea dura timp si a avea rabdare pentru a face acel lucru, da o
alta perspectiva conectarii. Implicarea si relationarea cu oamenii reduce obsesia asupra propriei
persoane si reface natura umana. Hari vorbeste aici despre “horticultura terapeutica”, despre a fi
impreuna -oameni si natura, sugerand ca astfel de lucruri care alunga disperarea pot fi considerate
antidepresive. Conectarea cu comunitatea indeparteaza izolarea si frica.
3. Reconectarea fata de o munca plina de insemnatate
Depresia si anxietatea sunt legate de faptul ca oamenii se simt confuzi si neajutorati, traind intr-o
societate in care nu detin controlul asupra a nimic. Impactul pozitiv al muncii tale asupra celorlalti,
aduce beneficii interioare care dau consistenta fericirii personale.
4. Reconectarea fata de valorile importante
Societatea consumerista reclama ca fericirea este simpla… cumpara lucruri, etaleaza-le, afiseaza-le
si vei fi multumit. Doua modalitati de a scapa de argumentele valorilor nesanatoase: defensa
(restrictionand poluarea mentala a comercialului care ne deformeaza modul de a gandi) si
proactivitatea – modalitatea de a stimula valorile cu sens. Gandirea profunda si reconectarea cu
lucrurile care conteaza cu adevarat pot facilita accesul la valorile cu adevarat semnificative.
5. Bucuria solidara si depasirea dependentei de sine
Bucuria solidara este o metoda de a cultiva “opusul geloziei sau invidiei” . Este despre puterea de a
te bucura pentru alti oameni. Cu ajutorul exercitiilor de imaginatie, acest sentiment de bucurie ia
locul celor negative – meditatie cu intentia de a te simti diferit si de a simti diferit la adresa altei
persoane. (mi-l imaginez pe omul pe care nu-l suport si incerc sa simt bucurie pentru acea persoana
si pentru succesul ei). Deci acest tip de meditatie se concentreaza asupra gestionarii mai bune a
distresului si a presiunii cauzate de deconectare, concentrandu-se asupra gasirii unei cai inapoi catre
reconectare. Printre tipurile de meditatii indexate, Hari mentioneaza si rugaciunea (daca esti ateu,
treci peste) si usor rezervat, psihoterapia. Nu valorizeaza el prea mult terapia din lipsa masuratorilor
stiintifice a impactului asupra individului, dar ii recunoste meritul la capitolul traumelor din
copilarie. Cam atat in carte destre psihoterapie. De aici trece in revista versiunea scurta a meditatiei
si a beneficiilor ei, adica folosirea de substante psihotrope. Dezlipirea de propriul eu si apoi
restabilirea relatiei cu acesta, vine si cu riscuri, de aceea recomandarea lor in depresie se face cu
rezerve.
6. Constientizarea si depasirea traumelor din copilarie.
Descrierea si recunoastrerea traumei intr-un mod empatic, de catre o figura de autoritate (cum este
psihoterapeutul), demonstreaza o reducere semnificativa a bolii. Astfel cabinetul psihoterapeutului
poate aduce vindecarea sau cel putin ameliorarea simptomelor depresiei. El implineste o nevoie
elementara umana, aceea de a elibera efectele negative ale experientei traumatice, fara umilire,
judecare sau devalorizare.
7. Refacerea viitorului
Construirea unei imagini stabile a Sinelui in viitor, bazata pe eliminarea stresului, siguranta unui
venit constant, libertatea de a alege pentru binele propriu, toate acestea conferind premise de
reabilitare.
Concluzii:
- Depresia si anxietatea au trei tipuri de cauze: biologice, psihologice, sociale
- Prezenta sau absenta sanatatii mentale este in primul rand un indicator social, deci necesita
solutii sociale dar si individuale
- Ai nevoie de o comunitate, de valori pline de sens, de o munca semnificativa, de lume naturala si
de respect
- Deprimatul nu sufera de un dezechilibru chimic al creierului ci de un dezechilibru social si
spiritual.
- Nu este vina serotoninei ci a societatii
- Nu creierul tau este problema, ci durerea ta
- Suferinta ta nu este o avarie ci un semnal care spune “ nu trebuie sa traiesti asa”.
- Nu poti gestiona aceste probleme singur
- Este timpul sa ne reconectam la tribul nostru, la comunitatea noastra.
- Doar daca ne ascultam durerea, o putem urmari pana la sursa ei.

“Depresia este doliul pentru vietile noastre care nu sunt asa cum ar trebui sa fie”