RODI

CA

OJOG-
BRAŞ
OVE
ANU
APELDI
N NECUNOSCUT

2
Par
tea I

TELEFONUL

3
 CAPI
TOLU
L I

Ninsoa rea nîcep use e pa l prânz. O ni nsoare

cumi nte,cuf ulgimari zăbovi nd mul tî n văzduh, o
ninso are care n îsufleţeaami ntiri
: va canţel
e co pil
ăriei
,
casabuni ci
lor, parfumul de să rbăt oare din bucă t
ării
le
î
nci nse şipri et
enoase ..
. Al ămări a st răl
uceşte,oal el
e
sunt r oşii cubul ine a l
be,go spodina î mbujorată
î
nţ eap ă cupai ul smul s d in măt ură coz onaci
i
dolofani..
.
Târziu,spr emi ezulnopţ i
i,seporni seviscol
ul.
Brusc i şcuî nver şunare.
Locoten entul Andr eiDumi traşcu,l af er
easrta
biroului,îşit
recuarăt ăt
orulpest ebuzecuungest

care-
—i era
Aş zi
cecc
aă
rac
at
f
ae
rri
ăst
-ii
c.
o vr
emecreaţ ă.
TraianIonescu,l afeldet ânărşicuacel aşinumăr
de stel
e p e e poleţ
i, sei nteresă maşi nal
:
— Cr ezi
?
Andreisedespri nsedegeam şiî şivârîadânc
mâini
le n î buzu narel
e p antalonil
or. Avea douăzeci şi
treide a ni, ochi albaştricu gene f rizat
e– î „
ţi vi
ne să
î
nneb uneşti! obişnuia săafirme var ă-
sa,o a ftă
hotărâtă, cuce re
t vo ca
ţii de căpi
tan de p iraţi; un
bărbatnumeri tăasemeneapodoabă"–bărbi a
despicată şimul t vi
no n îcoa
! O anume n el
inişte a
pri
viriiî nsăcaşit remurul buzelorî n unele momen t
e
mărturiseau observator
ului atent mai mul t
e d ecât
î
nfăţişarea de b ărbat care placefemei l
or, voios ş i
4
mer eusigu r pe el.
— Cum nai bapoţ isă-ţ
ipierzivremeacufleacuri
din astea?
Trai
anîşiridicăochiidinrevi staRebusşilăsă
pixul săal unec e p e st
icla bi r
oului.
— Tucef aci.Înrecreaţi
i?ÎlstudiezipeKant?
— Cum aighi cit
?suntl apri mull uicomandament
major! Scanda: Comport ă-t
e n î aşaf el
,încât fiecare
dintre aci
ţunile atle să poat ă deven io regulă de
conduită universal-val
abilă.
Trai
an,scund,oacheş,cuaspectşit emperament
ti
pic meridionale,sest râmbă.
— SămăscuzepapaKant ,darporuncamisepare
absolut cr
ei t
nă. Imagi na pr obabilo l ume nî care

v
ti
e
oţ
ţ
iui
atoar
u e
t
il
eera
mp u-
să t
lrasen
co l
a X
sper
eco
tx..
Sl
eze a
Av
lă
t
fDo
e,mn
l vi
au
ţl
ui
a ,
arnu d
even
i
î
ngr ozi
t orde mon otonă.
AndreidăduunbobârnacSnagovul uidepebirou.
O ţ i
ga ră îşiscoaseca pul de filt
ruşil oco t
en ent
ul î
l
prinse ntîre b
uze.
— Am afirmatt ot deaunacăignoranţaemama
fericirii.
— Te-
audpri maoarăenunţ ândpanseul .Oricum,
chesti
a mă l asărec e.Pr ef
er na al
fabetşivo i
os c iocârl
ie
decât cult şinevr ozat. Să-mi plouă mer eual bastru...
Înti
nse â mna după pi x:Asc ul
tă, ce a ni
ba poa t
e să fie
chesti
a asta? „ I
niţi
ale disperat
e?" E di n trei li
tere i .
ş
..
Î
lî nt
rerupse el t
efonul. Locot
en entul Dumitraşcu, în
pici
oare, ri
dică receptorul.
5
 —Da,mi l
iţi
a..
.
Un gl as v ătuit– f „
emeie nî vâ rstă şibol navă"
,
cali
ficărefl exAndr ei– e rpetă, încercând par căsăse
asigure:
— Mi li
ţi
a. .
.?Ajutor!Salvaţi
-mă,oamenibuni .
..
ajutor!
...
Andrei,t ul
burat–gl asulîitransmi sese
instantaneupani ca– se â b
lbâi:
— Ces- aî ntâmpl at
?...Cum vănumi ţ
i?..
.
TraianIonescudeveniat ent.Cândseî ncrunta,
sprâncen el
e se pli
sau cal af ust el
e s ol
eil
, modern e
acum dou ăzeci de a ni. Ri
dicăal doi learecep t
or. Voc
ea
continuă, pi erzând di n int
en si
tate:
— Suntpl inădesânge. ..mor...Oamenibuni .
..

Con
Avor
ndbi
rer
ea
i
, t
ulse
buranî
t
trer
pesu
t
epse.
măsură,rămasecu
rec
ept
orulî n mână. St ri
găde c âtevaori:„alo!
" Trai
an
î
şireveni primul .
— Aînchis.
— Cefacem?
Cel
ălal
t ridicădi n umeri .
—Nimic.Cent ralatel
efoni
căSudnuf uncţi
onează.
Din cauza demol ări
itotbul evardul e b l
ocat
. Nu put
em
depi
sta apelul
. Andreist rânse spătarul sca
unului
până i seal biră degeel
te.
— Şitotuşicefacem?Femei aepemoart e.
Trai
anarborăunaert onic,darintonaţi
il
eerau
nesi
gure:
— N-oluaî nbernă.S-arput easăfieunbanc.
6
 — Nu!r espinseAndrei .Voceaastanumi nţea.
Nen orocit
ae n î pri mejdi
e.
— S- arput easăfieof al
săalarmă,băt râniii
ntrăî
n
panicăl a cea am i micănevr algi
e.
Andreiî şisăltăbărbi aîncăpăţânat
ă.
— Şidacănu- iaşa?Dacăf emeiaer ealmenteîn
pericol de moa rte?
Traianî iprinseumărul .
— Cal m,Andi .
— Cal m?!
— Aial tăsol uţie?Nuput em facealtcevadecâtsă
aşt
ep tăm. Ci ne şt i
e..
. poate mai su nă.
..
Andreiî lprivinăuc,depar căn-arfiî nţel
essensul
cuvintelor.

cân„Cât
d teeuid
ţel
i sen
a et
i
lmen
, zi
ct
al
i ! gâ
că-indi
vi T
nr
ki a
gi
.aHa
nlI
eone
ştescu
ga.
li
,Şinu
ch i
ftel
uţe de peştel a Gosp odina, vo i
ajea
zăî n co răbii
pirater
eşti
, cunasu l cârn, şinu cu84 de a l Primărie
în Crângen i
,o u ibeşte p e Marabul a fiical ui Och i de
Şoim şinu pe L il
i, şorcu
iţa de a l Financiar..
."
Andreiîncepusărâdă.Surpri ns,Traianse
interes
ă:
— Poateeştidrăguţsă-miexplici,unde-
iumorul
„cestiei"?
— Cum edefini ţiaai
adi ntreil
itere?Ini
ţi
ale
di
sper
ate..
. Ei bine,cr edcănu t r
ebuie să că
utăm pr
ea
departe...
— Adică?
Andreisti
nseţigaraabiaaprinsă.Sei nt
eresă
7
sarcastic:
— Ce- aizicede. ..S.O. S.?
Traian,r ezematdespăt arşicupi cioareleurcatepe
masă– p oziţia clasicădi n bi roul şe rfi
ului
, undeva î
ntr
-
ol ocali
tate măru nt ă din Te xas o ri Mi chi
gan – l îcercet
a
pe A ndreicuo cu ri
ozitate n î ca re semesta eca u studiu
şt
ii
nţ i
fic,ca lm şio i ronie u şoară. Andreipărea
nel
inişti
t şif uma ţ igară de l aţ igară cu o vo l
upt at
e şi
î
ntr-un ri t
m pe ca re a vea săl e ergrete p est
e d ouăzeci
sau t r
eizeci de a ni .
Un su râs n îgăd uit
orî ntindeabuzel e cucon t
ur
hot
ărât al e u li Traian. „ îi placesăt reacădr ept un dur ,
dar în fond rămâne oi nimă de eci f oară..
."
Se şt iau î ncăde a l gr ădiniţă. Pe a tunci, Andi purta

br
maer
to
enşi
,l
şia
pg
uâtun
s ăpr
s omp
ecitonr
e ooş
pu
o,er
aru
ezi
e, î
işin
do
ăs ne
deavoi
u e
l
acri
mile d
e
ti
mi di
tate.Ani i ca
re u rm aseră, copilări
a propri u-zi
să
şiadol esc
en ţ
a nu- l ajutaseră deloc să -şiî nfrângă
com plexu
l. Atmosfera d i
n casaumi Dt raşcu era
greoaie,veşnic en
t si
on ată, de cu m păt rundea iîn
vesti
bululcumi rosdegal oşişinaftali
năsi mţ eaio
strânger
e d e niimă, iar oasp eţ
iiî ntâmpl ători
, musa firi
sau pri eten
i,îndreptau privi
ridi spera
te spre u şă,
aşteptând să e scon sume timpul convenţionalmi nim
destinat unei vi
zite. Veci
nii ocazi
onal
i sili
ţi să batăl a
uşasoţ il
or Dumitraşcumânaţ i de necesi
tăţil
e
blocului,ref
uzautotdeaunasăseaşeze:„ aşt
eptun
tel
efon di n prov
incie.
.. Tr
ebuie s ă vi
nă Sandu de a l
şcoală..
.Î mi dă lapteleî n foc.
..
" Părinţ
iil ui Andi nu se
8
înţ
eleseserăni ci
odatăi ar băi atul, cumvapărt i
nitor,îşi
spusesead es
ea căec afire din eiarfi put ut să e fi un
soţ bun, dar cual t part ener. Sub acel aşiaco periş nîsă,
unul dev eneafiară, i ar ce l
ălalt catâr îndârjit
.
Scandaluril
e con ti
nue l îmarca seră pe A ndi ca re
devenisenervo s,t i
morat şide o se nsibil
itat
e bol navă.I
se ntîâmpla săi ntr
e n î casăşidoar di n pust i
ul
camer eide zi săsi mtă căcei doise că ori
seră cu
nădejde,căpahar e,fur cul
iţe,bi belouri zburaseră di
n
încăperen î încăpere. Delicat şiorgol ios,sp aima,
ter
oareacop i
lărieilui fusese n ca
u cu mvavr eun
pri
etensa u co l
egsăasi st
e a l diurn el
e sc ene d e afmil
ie.
Umi l
inţa pe c are ar fiî ncercat-o n î asemen ea m omente
ar fi f ostde n esuportat. De a ceea , nu invita pe n imen i

a
pca
l să
ăcut, să
deşi avea
ascu l
teca mer
mp
î r anl
eu uicu
ă co
mbp
ăl
iet
eţii
i zol
caa
stă
etşii
el
e -
c
uar
Jufil
io
Iglesi
as;f usesesi nguru l elevdin cl asăca re nu-şi
ch emase i ci
nodat ă co legii de zi
ua lui.
Traianintuisesit uaţiaîncădepecândaveau
paisprezece ni.aBineînţ el
es, Andi nu se co nfesa
se
niciodată– ş i-
ar fi t ăiat mai degrabă mâna dr eapt
ă
decâ t săvor bea scă desp re nisu
lt
ele şi bl
estemel
e d e
car
e vu ia casa– d ar Trai
an avea spiri
t de observaţ
ie şi
o pătrundere anat uri
i umane cut otul neobişn
uite
pentru un băieţ
andru. Obse rvase de e xemplu că soţi
i
Dumi t
raşcu nu iesî mpreună dec âtî nî mprejurăr
i
exce
pţional
e şi nici
odată de b raţ
,iar atuncidoamna
ar
e gu ra cri
spată de nemul ţumire şi ură. Pe chipul
domnul ui se tci
eşte oscâ rbă, o l eh
ămeţ eal
ă
9
cu tr
emurăt oare.Maicon stataseăcA ndi nu scăp a un
prilejsăpomen ească de b „ătrânii"l ui
,r elatând di verse
ist
orioare hazl i
i din ca re s e desluşeau două si luete
simpat i
ce, afectuoase,t răind într -
o arm onie d eplină.
Subi ect predilectşici udat l a un puşt i de d oisprezece-
treisprezece sau pai sprezece ani. Col egi
i, mai puţ i
n
atenţi şi lipsiţ
i de bosa i nvestigaţi
il
or p si
hol ogice, îi
tăiau vor ba trecând di n noul a figu ra de K arat e al ui
Char lesBr on sondi n ul t
imul fil m, gol ul marcat de
Cămăt aru în mi nutul dou ăze
cişinou ă saur ef
renele
form aţi
eiSav oy.
Când pări nţi
il ui Traian zu grăviseră casa, vr ând să
fie mai degaj aţiîn bal amucu l de b oarf
e ă fcu te movi l
ă
şi căra t
e de col o-colo, ziare, cearşafuri
, găleţ i cu var şi

u
Al
nei
d,
i î
.Li
ocsu
uigera
auî ser
n ă
bl br
ocuăi
ia
at
u
lăl
u
ui
t să
rat
eşido
ea
r
arm
upă
ricâ
eet
tneva
i nopţ il a
ned espărţi
ţi
.
Traiann- aveasăuit
eni ci
odatăfigural uiAndr ei
.Se
albise , şidin cauza spaimei, nu reu şea să scoa
tă un
su net. Apoi, sees ch
ivaseî ngrozi
tor de stânga c.
iLe
veniserărudedi nprovi
ncie,bachi arşinişt
eprieteni.
„Da, . .
.şt
ii
, ai meisu nt ca m petrecăreţ
i.
.. S-au mai
anunţ at nişt
e şm echeri din Con st
anţa.
.."
— Aţiadunatlavr eotreij
'deinşi,const
atasei roni
c
Traian.
— Precis..
.Cesă-ifaci
?râsesef orţ
atAndrei..
.
Indivi
zii
-s puşi pe bl est
emăţ i
i.
..
Spre şa ptesp
rez
eceni a
, pentru cei care-
l observau
superficial, Andr
eise sch imbase. Se d ezvol
tase zifi
c n î
10
chip nea şep
tt at dintr-
un băi eţ
elsf ri
ji
t şit otdea una mai
scund dec ât co l
egi
il ui aj unsesepri ntre ceimai î nalţ
i
din cl asă– ca rura dejar emarca bi
lă prefigu ra viit
orul
atl
et. Noi i„ f
otografii"
, Andi î i asortase o t ipologie pe
potrvă
i, co nstruindu-şiun ge n st răi
n, des pre ca re şi
î
închipui a căe b ărbătesc. I
ntraser ă mul t
e n î so sul
acela: con versa ţ
ie flegm at i
că, să racăî n sem ne d e
excalmaţ ie – vezi , Doamne,t i
pul bl azat,f ără emoţ ii şi
deplin st ăpân pe r eaciţ
ilel ui – s cepti
cism ost entati
v
care u neori tangen t
a ci nismul . O at it
udine p r
oprie
individului cuexp eri
en ţ
ă de vi aţăt umul tuoa să,imun
oricăreisu rprze:
i ni mic n u mai i zb
uteşte să -l
uimea scă. Phi l
ip Lombar d, de p i
ldă, al Aga thei
Christ i
e,co nstit
uia pen tru Andi un pr otoit
p de b ărbat

f
asci
Bn
ia
n nn
eît.
ţeles, di
n i nvent
arul „modelului" excu
ldea
genocidul să vârşi
tî n jungla afri
cană.
„
În f ond, îşi zicea Traian pe caret ravesit
ul l
ui
Andreinuî ncet
asă- lamuze,arămasacel aşibăi at
bunşisent i
ment al"
.Iardacăaereleviri
leizbuteausă
amuze n i
sc aimucoase romantice
, cuat âtmaibi ne!Pe
undeva , Traian îl asocai cuso ră-
sa , Livi
a. Fata avea
şaisp
rezec
e ani şiî şisch imba i dent
itateaî n fiec ar
e zi.
Luni sel ua dr ept Li
z T aylor
, marţi Li l
i Sergh i
ev,
fai
moasasp i
oană di n cel de a lII
-learăzb oi mondial
,
miercu
riSca r l
ett O'
Hara, j oi Marguerite G authierşi
aşa m ai departe.Se com port
a n î con seci
nţă,
compunându- şif aci
es-
ul şist areade s pi
rit
coresp
unzătoare,adecv ându- şifir eş
te,î n măsu ra
11
posi bili
tăţi
lor, pi
eptănăt ura şi ţ i
nut a ve sit
mentară.
Într-o zi , apăruse alci nă cupi pa buni cului ţi
nutăî n
că uşu l palmei. Era go ală, fir eşte,ceea ce - n
oî mpied
ica
săt ragădi n eacu co nştii
nciozitate.Taică-său îşi
ridicase och i
i din ziar a iurit:
„Asta ce r d
ăcovenie omai fi?"
Livia, care abia aşt ept
aseî ntreb area, desl
uşise
i
mport ant, pe u n glas b aritonal:
„Cred că p ână al u rmă m- am deci s. De ap
ft e
hot ărâreameade- fi-ni-ti
-vă !
'"
„A nou a d oar î
n săpt ămân a cu rent
ă ş i nu mă
î
ndoi esc, laf el de n iteresantă."
„De d ata astae o f
arte seri os. Am aj uns a l concl
uzia
căt rebuie să mă fac d et
ect i
v. Si mt căam voc aţ
ie şi

cre„dh
A că
-
a!ipmeser
ri ui
cep a cea
se ai
t ma
că
- i
să f
u.asci
Şi-n
aanm,
cută."pesemne,te
cheam ă Mai gr
et
. Hm, ad ăugase evi
tân d să sei teu a
l
Traian,î
miî nchi
puiam căpent ruof amilie,unsingur
aiurite o tcmai de-ajuns.
..
"
„Ce înţel
egi tu..
.?"
„Mult mai puţ i
n dec ât voi, fireşt
e..."
Andreisti
nseţigaraşicontinuăsămăsoar ecu
acel
aşinumăr de p aşibi roul.
Trai
anst rivi
ndmucull uiAndrei,dincaresemai
pr
eli
ngea un firi cel de u fm, se nt ier
esă
:
— Cefaci ?Daioraexact ă?
Andreirăspunseiritat,fărăsăseoprească:
— Mădauî nvântdupăt ipi
ispiri
tuali
.
— Şieudupămocof aniisentimentali
.
12
 — Cevreisăspui ?
Traianabandonăpi xulşiîşivârîmâi nileîn
buzunar elepant al
onil
or.
— Tef rământ ăchestiacubăt rânaşinuî nţelegde
ce te asc unzi.E o d ovadă d e uman ism, exempl u de
responsa bil
ă at i
tudi
ne cet ăţenească.
Andreisecri spa,roşindpânăl aur echilecare,în
modci udat , rămân eaut otdeauna a lbe. Nu supor t
a să
fie su rpri ns n î momen t
e d e slăbici
une şi l
upt a din
răsputeri să-
şica mufleze oţ emiil
e.At itudi
neaacea st
a
n-avea ni mic d e-af acecumen tal
it
at eabri tanicări gi
dă
care co nsi deră cădi si
mularea, dep l
ina st ăpânire a
stări
lor d e sp irit excesve
i reprezintă o ch esti
une de
decenţă şied ucaţie cuet i
chetă de n econfundat – E ton

ş
ti
i
miOx
duf
o
lur
id
.A –cest
c
iuc
i
ao,
nsti
t
chu
i
ai
raread
câ
ncţ
ia
seca
î
nract
eaeri
c ăst
îi
ică
e en
jă să
stri
ge aj utor.
Andreiafişăunaerdegaj at.
— Păcat ult ău,bătrâne,ecăteconsi
deriteri
bilde
iscusit
. Mă f rământ ă acum cut ot
ul alt
ă prob lemă.
..
Traianrâse.
— Ci necâşt igăalegeri
leî
nGabon.Mi e-mispui?
Tril
ult el
efonuluiî
lîntrerupse.Ridi
căreceptorul
,
Andr eiîlurmăr eaînf
rigurat.Dupăschi made
pl
ictisealăi vit
ă bru scpe ch ipul l
ui Trai
an pri ce
pu că
Solange( o ch ema de a fpt Sili
cade a l Vasili
ca) a vi
sa
t
i
ar ce vasa u şi -
a ami ntit căau t recut t
reisf ert
uride
oră de câ nd i-a spus u lti
ma oa ră „t
e uibesc,
i
epuraşu l
e!"
13
 Îşi privi inst i
nctiv ceasul. Al cinci
lea apel şi -
i abia
unsp rezece..
.„ Doa mne sfi nte,ce â mţă pisăloagă! Când
vorbeşteparcămi aună.N- aşîndura-onicizece
secu nde ărfă să- i dauun ul ti
mat um".
Di n rep l
ici
le s eci, monosilabice alelui Tra ian, îşi
imagi na lesn e„ t
extul" Solangei:
„Mă mai i ubeşt i,i ep
uraş?"
— Bi neînţeles.
„Eşti sigu r că u n mă mi nţi?"
— Absol utsi gur.
Pixul lui Trai an î ncepu săl oveasc
ă ri t
mi c sti
cla
biroului.Erarândull uiAndreisă-şivâremâi ni
leîn
buzunar elepant al
oni l
orşisăseamuzepri vindu-l
ţi
nt ă.
„
—Sigu
A br
,
solsi
ugs
tuir
g?
u"
r.
„Cât mă i ubeşti
?".
—I mens.
„Ştii, am vi sat cămer geam amândoi,î nţ
elegi
?"
—Î nţelegfoartebine.Mergeam amândoi
...
„Căl are pe măga r saucut ramvai
ul, pres
upuse
Andrei,n-arei mportanţă.
..
"
—I nteresant..
.Extrem dei nter
esant,Solange,dar
cr
ede-mă,su nt în momen tul de faţă extrem de oc
upat
.
„Î
mi î nchipuiam cămă i ubeşt
i".
— Dart eiubesc!strigăexasperatTraianşirămase
cur eceptorulî n mână. Sol ange nch
îi sese.
Andreirânj i
:
— Hol l
ywood?Vr eausăzi c,ul t
imulstil
?
14
 — Cenai bavrei?î lrepeziTraian.
— Al tf
elîmiînchi puiam căarat ăshow- ulcu„ te
iubesc",î n orice ac z,din câ te miî ami ntesc euşimi -
au
povestit bunii şist răbunii, declaraţi
a nu sem ăna cu
un răge t de măgar fioros.
Traianavuungestdeenervar e,„n-aidecâtsăcrezi
ce-ţi place", şi î
şi r eluă pixul . Dar p ătrăţ
elel
eî i dansau
dinainteaoch il
or, deget el
e iît remurau uşo r. Era un
bărbatl i
psitdeast âmpăr ,impul sivşi,începânddel a
şaisprezece-saptesprezece ni
,a când mai t oţi
adolescen ţ
iiî ncearcăsă -şimodel ezeel uf
l de afi după
un an ume mode l sausă s e au todepăşească,
principalul lui ef
ortf use seace la de aî nvă ţ
a săse
stăpân ească m aibi ne.

con„A avea
versa
ţialsânge
ui Traiece"
ar er
n şi-
ţa ven
i o ea
expresi
să e r
fecven
crezicăt
ă î
n
pent
ruel
aceasta era singura cali
tate care contea
zăşidet ermi
nă
personal
itat
eaunui i ndivi
d.
Acum spumegadef uri
e,maial esîmpotri
valui
însuşi
. N- oiubeape S i
li
ca.Î l agasapână l a disper
are,
dispreţ
uia mof t
uril
e eicupret en ţ
ie de dist
incţ
ie„ sunt
ol ady", st
ratagem ee
l de a -
iî mpleti un laţ ex
trem de
i
sc usi
tl a ca pătul căruia seafla o veri ghetă, şi
binecuvântăril
eunuit ipjovi
alcupangli
căt ricol
orşi
expresi
e să rbătorea
scă. Şi tot
uşinu avea sufici
entă
tărie de ao t ri
mit
e a l pl
imbare.Situaţia absurdă er
a
caracteri
sti
căpen truf el
ul lui de afi. Făce a parte
dintre bărbaţii cusu ccese spont
ane,răpunând f ără
cel mai mi c efort o oa st
e de nii
mi şial că rornumăr de
15
tel
efon figu reazăî n douăzeci-
t reizecide agen de cu
miros e d pudră şicol oni
e rfanţ uzească l
a mod ă.
Andreiîşiînchi puiadespreelcăarfiun
colecţi
onar, ceea ce u n er
at ocmai adevă rat.În
reali
tate,Traian, flat at de at
en ţi
a constantăa
„zânelor", sesi mţ eai ncapabi
l săt rieze,dar mai al essă
rupă, să en runţ e.Chi arcân d se esp d ărţ
eade o em fei e,
continua să -i deat elef
oane de p ol
iteţ
e,nu ui t
a s-o
fel
ici
te de sărb ătorişi ziua ei , nu ezita să- ifacă mi ci
servici
i. Pe S ol
angeo cu noscu sela discoteca din
Mamai a şi,în se ara aceea vi olet
, cu iri
ză risidefii
,f ata
i sepăru seext rem de se ducăt oare.
Chi pul de p isicuţ
ă cuoch i i chi
hlimbarii care văd şi
noapt eaaproape o ttatât de b i
ne ca şizi ua, f
elul cum

î
dşi
et ţ
ua
estgui
a
f
orm be
uzel
elegen
f
ăcâ
ona
er d b„
se ot
d
(i
şo
acăr,at
mrupch
ul f
efra
dg
ei
lb–
eefT
rai
- an
steackmă duc a l birt")– m anierai nsinuant-
provocatoare,dar del oc vu l
gară de adansa , cr
eau o
atmosferă parti
culară, un climat sp eci
al,i nedi
t,
aparţi
nând î şizicea Traian, ex culsi
v Solange i
.
După o ul nă,sesăt urase pân ă p es
te c apde
„cl
imat ul inedit
". Era geloasă, pose sivă, sâcâi
toare,
simţea evnoaiî n perman enţă să e fi asigurată că e
adorată. „Pent
ru f at
a asta nu exi stă pe u lme n i
mic
alt
ceva decât dragosea
t", condusese, ignorând însăun
adevăr elementar. Spre deosebir
e d e b ărbaţi
, pentru
care chiar dacăsu nt extr
em de n îdrăgosit
ţi
deli
mităril
e rămân ca teg
orice– u ibita, carera
i,
servi
ciul
, meci uril
e de fotbal
, alte pasiuni ,îşi au
16
fiecare compart imen t
ul să u şico exist
ă– a lf emei, ch
i
ar
i
nt el
ect
uale fi ne,dragost earămâne p reocuparea
majoră a ex ist
en ţeişise mt siaf ect
ate câ nd nu
constatăl a part enero at it
udine a bsolut identi
că.
„Auzi, a preferat să seucă d almeci , sausă semfl u
e
de b er
e mpî reu nă cuun f ost col
eg e dal Craiova
, al
t
derbedeupr obabil,în loc să steacumi ne...
"
Cândt el
efonul su nă din nou , Traan
i ar uncă
enervat pixul ca re se ciocni de sticla bi
roului apoi
plonjă spectacu l
os în coşu l de hârtii.
— Fir-
arsăfie!Acăpi at?!
Surâzând cuo i roni
e sâ ngeroasă, Andreiri dică
tacti
cos erceptoru l
. Gesturil
e era u atât de d esfăcu
te,
î
ncâ t ai fi zis c ă-i fiî
n
mar
l tal
enti.
Recunos cu imediat

gl
asu
—l
Alb
oă
,t
râl
min
iei
ţ
i:
a!Aj
utor
...
— Numeledumneavoast ră!Numel eşiadresa,ceru
l
ocot
enent
ul sugrumat de e moţie.
— Mor.
..Suntplinădesânge. ..
— Cum vănumi ţi?Undest aţ
i..
.?
— Mor.
..Veni
ţiimedi at
...
— Undestaţi
?!strigăAndrei.
Voceabătrânei,ost
enit
ă,abiasemaidesluşea:
— Nuşt i
u...am uit
at..
.Ajut
or.
..
Convorbir
ease nt î
rerupse in
d nou. La ferest
re,
gâf
âia vi
scolul.

CAPI
TOLU
L I

17
 — Crezi cămai vi n în noa pt
eaast a?
Puneapen tru a ci ncea oară aceeaşi î
ntreb
are şi
bărbat u-săuîşiînchipuică,devremecenu
răspu nsese pân ă acu m, nu av ea rost să s e mai
ostenea scă. Dealtf
el, punctul l ui de ved ere nu mai
avea ni cio import anţă – ott se ot hărâseră să-i aşt
ept
e.
Cont i
nuă săl ucreze, aplecat mul t, cat oţi miopii
,
deasu pra mesei care gem eade d i
cţi
onare,f oivolante,
fişe, crei oane carioca, pixuri.
Cocai nsi
st
ă:
— Te- am înt
rebatceva.
Deşi ,î n zece niade c ăsători
e a rfi t reb
uit săse
obişnui ască,o i ri
taî n co ntinuare s ist
emul lui de anu
o a uzi, saua se r p
eface ăcnu o a ude.Era o em f ei
e
t
aru
grp
eeşă
a
bi,
ă.vi
l o
Ta
ri
ăe
săt
un
îri
lci
eud amco
c
a rp
mao
rl
ienţ
ei,ucu
avea osfi
per o
ngu
alr
iă
tate,
dar,în an sam bl
u, f aţa rămân ea omc ună.Con tri
bui au
l
aî nf
ăţişareabanal ă pi ept
ănătura şivest imentaţia. Î
n
schimbul a o su tă de eil, în principi
u, coaf
oru l de
peste drum r eal
iza zi l
nic sumed enie de capete a bsol
ut
i
den ti
ce: păr scu rt, per manent,inva dat de mel cişo
ri
tapaţi
, gener os încleiaţi de fixati
v.
Hainel
e C ocă
i erau de b ună ca li
tate,mod erne,dar
sufereau de acel
aşipăca t: păreau un exem pl
ar tras al
Xerox.Zecidefemeidinoraşseî mbrăcauexactl afel.
La începutul căsă
tori
eil or, Sandu, ca re avea gust,
fantezi
e şi desen
aî ndemânat ec, încercase să-
i dea
idei
.„ Lasă-
mă să -ţ
i schiţez uecâ t
eva modele.Î ţ
i plac –
bine,nu–servus!"Cocarâsese.Râsulconst it
uiauna
18
din com pon ent
ele d e b ază al e caract erului ei, buna
disp oziţie permanen tă şio anume o tnicitate,o
parti cularit
ate sed ucă toare p en t
ru ca re er a unani m
î
ndrăgi tă.
— Dragulmeu,nusuntmanechi n.Î nmat eriede
toalet e,t otce ă mi nter eseazăe s ă am o î nfăţi
şare
cu msec ade şi cuvi
inci oasă .
San du nu i nsi
stase. Nu pri cepea cu m o ă te
it
ură
mai or i
ginală, o eşa rfă col orată, un anume b uzunar
sau o bat istăi nspirat ă ar p uteaj igni vi rtuţi vi
ctori
ene
şica t
eh ismul uneisă năt oaseet i
cicet ăţ eneşti
, dar
renunţ ase, cu ri
ozi
tateal ui osc i
lând î ntre p arametri
preci şi: subtil
ităţ
il
e di alectului african t embohabe ( era
filolog, cerce tător ştiinţific) sau st abi li
rea de asociaţ
ii

b
piza
oli
nreî
ezn
it
enr
eece l
ec
cu i
anu
n ci
zecid
me egi
e
r di
aa
onle
lc
it
ed
sm eindi
n
nsu
i let
Olle
eni
a de
Sud...
— Vin,preci svin!Văspuneu!
Băieţel
ul , ascuns d upă draperi il
e d e p l
uş,scosese
capul şi-i pri ve
aî nfri
gurat
. Mai că- si
iî i veni să râdă.
Obrăjoru l rotund, cuoch i negrist răluci
toriera
proaspăt,f ără umbră de ob oseală. Dădea r p
onost
i
cu ri
categori
ce, fiindu-it eamă sănu fie r t
imis al cu l
care.O
teamă de p ri
ncipi
u, că cise obişnui
se să mizeze p e
indulgenţa pări nţi
lor
. Sandu nu ob serv
aî n gen eral
nimic,i ar t ol
eranţa care-l ca
racteri
zanu că păt
a
accente p edagogiceni ciî n rel
aţi
il
e cu feci
oru-său;
Cocapri vea sit
uaţia prin pri
sma unor virt
uale
necazuri de p erspect
ivă: „
Lasă-l săse u b
cu r
e acu m!
19
La anul se u dce alşcoa l
ă şipână l a pen sie osăt ot
tragă , nu semai î ntâlneşte cu ani i ăşti
a..
.'"
— Vin!repetăDănuţ .
Aveaomut răcaraghi oasă,pistruiată,unci ufrebel
şien ergei cât zece ăţel
candri car e se zben guie al soare.
În ci nsteaoasp eţi
lor aşteptaţi – so ra Cocă iî mpreună
cubărbat u-său – şiîî mbrăca se l ubgi
i, un t ri
co u cu
Mi ckey Mou sepe p iept şio cu nună de p ene c oor
laet:
păl ări
ai ndienil
or yrokezi. La şo lduri, i sebăl ăbăneau
dou ă colturi şise ecor manda, l a su gest
ia aci dă a
tatălui – C ocaer a din Chi -
til
a– D ănuţ Şoi mul de
Chi til
isburg, Inimă Vi t
ea ză!
— Cut ai
că-tuvorbesc,observăCocaî năbuşindu- şi
un căs cat. San du!

spBărb
eci
ficăatu
almi
îşi
opri
idr
l
oicăcaî
rn
e sp
f
â
ar
rşi
tt
oto
dch
eai
ui
.aAve
n as-
că pa
ri
uvi
rea
răt
ăci
t
î
n pădure.
— Poft
im,dragamea?
— Ascultă!Cuvânt eazăonevastăsaurageun
măgar
?
Sandu afi şă n u aer med i
tat
iv.Î şitrec
u mân a fină,
cudegete n ervoase r pi
n şu vi
ţel
e d e păr su
bţi
re.Un
î
nceput promiţător de ca
lvi
ţi
e seon ctura l
imped
e nî
creşt
etul capului.
— Eştisinguraînmăsurăsăhotărăşt
i.Cespuneai
?
Cocaî şimuşcă buzel
e.Ar fi vrut săse en er
vez
e,î
n
re
al
it
ate, se pl i
cti
sea.
— Crezicămaivi npetimpulăst
a?
— Vin!stri
găDănuţ .
20
 Sandu pi păi pach et
ul de iţgări şialese na u ca
re ise
păru maiuscat ă.
— Presupuncăvat r
ebuisăţinem seamade
păreera ceastui gentleman. Din câte ambăga t eude
seamă, su nteţio a fmili
e de oa men i hot
ărâţi şinu
exi
stă ob stacol care să vă abată di n drum, mai ales
când l a capătul lui se fl a
ă un f rigi
derpl in şiun pat
gratuit
.
Coca, at i
nsă,îşipusemâi nil
e n î şolduri
:
— Cevreisăspui ?
—Ni mic,surâseSandu,di nceeacesănufişt iuttu
până c aum.
Zâmbet ul fer
mecă torschimba î ntreagaî nf
ăţi
şare a
acestui bărbat înalt şislab, cuun obraz d espre ca
r
e

ni
men
de i
ci
nemn-
aa
"r
.Zfiâmb
pue
tu
tt
ulsu sţ
căr
ui
ne Ccă
i
a arna
oca up
-ar
i ţ
ri
ne
ez
istaunui „
se am
rt
acui
st
zece ni.a
— Decâtsăcont abi
lizezidumicaţ
iioameni l
or,mai
bi
nenui -aichema.Misepar emeschin.
— Dincât eizbutescsă- miaducami nte,nueui -am
chemat. Şapte-opt oamen i
,î ngh
esuiţ
iî ntr-
un
apar
tamen t de d ouă cam eer,sor
ă-ta şicuf rumosu l ei
f
ac,ţ inând se ama de o tnaj şiapet it
, cât patrui nşi
,
const
ituie o r p
emi să e d weeke-nd car e pe mine u nul
nu mă î nvi
orea ză. Dacăt ânjescot u
tşisăsa rîntr-un
pi
cior aşteptându- mi rândul l a W. C., pref
ersăf ac
camping,l a ca re a so
rt
ez n u yodler
, pate de fi cat
,
sandvi
ciuricu unt ul sc
urs ş i, obli
gatori
u, furni
ci!
— Eştiîngrozitor!Mămi rcănuţ i-ejenădecopilul
21
ăsta!
— Nuam rost itunsi ngurcuvânt ,car esăfiî ntinat
urech il
e c eel mai virgine.
Se d ondănea u uneo ri,fără săse cer te p ropriu-zi
s.
Sandu avea un sp i
rit de o bservaţ
ie a scuţi
t şi ,î n rarel
e
momen te câ nd era at en tla ce se î
ntâmpl ăî n jurul l
ui,
înregistra amănunt e su bţi
ripest e care a lţi
it receau cu
och i
il ega ţi. I seî ntâmpl ă apoi, de d ragul uneir epl
ici
su cul
en t
e,săl e scoată di n manşe t
ă cuadr esa
prestidigitatorul
ui ca re o pereazăcuporumbei ,
iepuraşisa u kilometride p angl
icămul ti
coloră. Pe
Cocao amuzau sa rcasmel e soţului.Î l gusta şiî li ubea
sincer, dar n u-ll ua în se roi
s.Î l considera un so i de
copil mar e,i ncapabil săsedes curcecur ealităţ
ile

di
atu
i
trn
ude.
ineCând
ma iînsă
mu ti
l dr
oni
i
n i
l
peri
nî
i
civi
pza
i
u udecâ
, f
amitl
i
dai
, l
nt
ru
-an rea
u l
patri
otism de clan.
— Nucr edcăsoră-meat e-aderanjatpreamul t,iar
bărbatuleiecelmaicumsecadeom pecarel -
am
cunoscut vreodată.
— Dragamea,suri seSandu,n- am contest
at
nici
odată cali
tăţi
le civi
ce l e
a cu mnatul
ui t ău şinu mă
îndoiesc - că
i şiom de n ădej
de.Sunt ga t
a să -
mi scot
pălări
aî n f aţa lui, dar.
.. pe stradă.
..
— Puteaisă-mispuidel aînceputcare-ipunctul
tău de v edere şi renunţam să- i maichem.
Sandu Dami anse ăsăl ep s
pate,cudeg etel
e mari
aninate nî cen t
ura pant aloni
lor
. Un zâmbetbl ând îi
înti
ndeagu ra cut ăiet
ură lungă â pnă aproape d e
22
urechi.
— Ştiibine,iubito,cătuaitotdeaunacuvânt ul
hotărât
or,i ar eu ,f ără a fi des ăvârşi
t, rămân t otuşio
gazdă civil
izată.
— Carenumărăcât esarmaleaî nghiţ
itcreştinulşi
de câte or ia î ntins mâna după pâi ne.Mer s!i
Dănuţ , pli
ctisi
t, seagă ţă de B raţ
ul Cocă i.
— Mamă!Mamă!Vr eausă-ţispunceva.Feri citde
int
ervenţie,Sandu se ap l
ecăi ndnou asu pra fişelor
.
— Măascul ţi
,mamă?
— CeDumnezeuvrei ?
— Ştii
,azidoamnaRacovi ceanun- afăcut
conversaţiecu mi ne.
— Foartebine!Toat ăziuateţiiscaidecapulei .S-o

fi p
Cli
c
ot
pii
s
l
uito
l f
emeia
pri. of
vi ensat:
— Dareamăi nvită.Mi-aspuscăsuntunbăi eţaş
f
oarte bine crescut...
— Semenicut aică-tău,rânjiCoca.
—. ..şicăsuntprietenulei..
.Şimusafirulei
,oride
cât
e o ri am poftă s- o deranjez.
Lui Dănuţ î i plăcea să vorbeascămpiort
ant. Trăi
nd
multî n ant
urajul adulţil
or, ave
a posibi
lit
ateasă
col
ecţi
oneze „
radicale"
,i ar memoria excelentăîl ajut
a
săî nmagazi
neze. Ulteri
or,îşiplasaach i
ziţ
ii
le cu mai
mult saumaipuţ i
n ap ropou.
— Eibine,decisemaică-sa,eutesfăt
uiescsăai
pof
tă cât mai rar.
Un co nsi
li
u de nat ură stricteducati
vă . Băi
eţel
ul,
23
ist
eţ, de oi nso lenţă simpat ică, era agreatî n t ot blocul
şiavea i
nt rare p retuti
nden i
.I zbuteaast felsăfie mai
informat decât o cumăt ră desp re ot
t ce seet recea
p î
n
cele şase p aartamen te d in Al eea Stupinei
. Şt i
a de p il
dă
cea gă ti
tl a prânz B or deiancade a l etajul I, cenot ăa
luat Răducul a ox amat ică, ca re sunt bretelele p r
eferat
e
ale uli Zamfiroi u, co ntabi lul de a l parter
, cu m st ă cu
stomahuldoam na R acovicean u după c ura nitensă d e
mi er
e şi prune u scate,dacăanal i
zele bătrânului St ate
sunt satisfăcă toare s au căpi si
caf amilieiVern escu, doi
ipohondri cuvat ăî n urec hi fie var ă, fie airnă, a rămas
închi
să î n f rigider.
Coca,î nsă ,î l asculta uneo ri cuo si ngu ră urech e.O
amuza sp or ovăială puştiul ui car e veneaî nf ugamar e

să
ti
t-
lir
u el
deat
eze
n
ivenu
tl
at
ri
mel
. Dăenunoun
ţ t
ăuţ
i, d
eraar
miconsi
nci dera
nos tot
ul
, avea î cuo
nsă
vocaţieînnăscut ăpent rusenzaţionalşimul tăfant
ezi
e;
neavân d nimi c de a ace
f ucmi toman i
a,br oda nîsă uc
sârg p e mar gniea ce lui maineî nse mnateven i
men t.
— Am sunatl auşăşinumi -ar ăspuns,adăugă
puştiul indignat.
Mai că-
sase i dr
ică .
— N-ofifostacasă..
.Eumăducsămăî nt
ind
puţ
in.
E aproape mi ez
ul nopţ
ii
.
Dănuţ i se r p
optiîn f
aţă.
— Am şibăt
ut!Am sunatşiam bătut
!
— Şiacum măbaţ ipeminelacap.E pl
ecatăşi
gata!
Băieţ
el
ul cl
ipi nedumeri
t:
24
 — Cum epl ecată?Lumi na-iaprinsă.
Mai că-sasă ltă din umer i şii ntră că scâ
nd î n
dormi tor
. San du Dami anî şi muşc a b uzel
e mut ,
ferm ecat de g i
ngă şait extului afri
ca n;
„Tresti
af ragedă şit ânără îmbrăţ işagru maji
il ui
Onsi j
e K arambe. .. Ceru lt ri
mise vâ ntul furt
unii ce
trece sm ulgâ nd banani erii
".
Dănuţ se p aropi
e d e masăşi -i ati
nse cu dege t
ul,
timid, verg i
het a.
—Auzi ..
.?E l umi nă...
Sandu Dami an î l prividi st
rat,f ără să-l vadă.
Spuse:
— Bi neînţeles,bărbat e!Poţisătej oci.Dacăte
amuză, ch ea mă- ţi şicâ ţiva miaci.

Mai er
au ci
ncimi
nut
e p
ână l
a mi
ezul nopţ
ii
..
.
*
...
Ci ne e at
fa asta cuob raz u
lminos?O cunoaşt
e
bi
ne,darnui zbuteştesă-şiaducăamint
edeunde.Un
chi
pf rumos, cubuze p roaspet
e şiboabe o
rşi
i de
sc
oru şî mpl
etit
eî n co zli
e negre.În ochiî
nflor
escl i
vezi
de râs şi soare, şi stel
e..
.

muA l
e
sela
i
nrgăp
ă. emal
Deasupur
l
aTrot
uş
capuul
l
uu
iiî
, nroc
dan ha
seieză,
uşoa
flră
utud
re
e
zb urdalnic,umbr eluţa de so are.
..Î i pl
ac răchit
ele ce
străjuiesc podeţ
ul al că
tuit din bârn e şi duduia Sal că
..
.
Nu mai ost eneşte spălându-şipl etel
e nî unda
răcor oasă. Pri
horii năzdrăvani îi dau târcoal
e,sl obod
ţi
pet e mi ci
, necăji
ndu-il inişt
ea. Un so are dulce

25
dezm i
ar dă mel eagul, nouri
i, bulgăraşide zah ăr furaţi
din i armarocse asă l anev oei u rmăriţi de a dierea
dimineţ ii, alunecă pe cer l
eb ede pufoase, cam
trândave, dar cu co
ane mari ...Ieri erau i epuraşi, mâi ne
fiori de măr , poimâine..
.
Fat aî şiscu tură cercei
iî n râs,două boabe d e
scoru ş i îl unecăî ntre sâni.Î şisa l
tă poal ele – ov lbură
de h orbotă şipangl iciazu ri
i – şi goneşte c ătre
scrânci obul i sc
at la mar gi
neapoi enii.
.. Ce
năzd răva nă-i fireaTrot uşului, satul ce se e ved
di
ncolo
de sliaz,ce rul
, soarele,conacu l, crângul de măl ini îs
doar al cătuire de cu l
ori
, cu rcubeuca re-iînl ănţuie
trupul .Î l simte pe braţ e, în jurul mi jl
ocului , apoi
colan, cu nună şich iar colţ
uni...

Văz
Maced odn
ui
h
au
,lma
arome
horşt
ed
ca tut
alce
ai.R
ei,o ze
d a,
r
,tui
t
aun,
că de
se a mi
desluşe şe
t mi ros străi
n... Ci ne- i bărbatul cel
a răsărti
cumust eaţă băt ăi
oasă? P e o brazul palid privi
reaarde.
Nu- l poate cerceta de-a dr eptul – ci ne sencu îmetăa
înf
ru nta asem eneaj arişt
e?– şi îşipleacă, ochi
i. După
grai, desluşeşet c ă nu-i de- aici.
Tataia,înpant alonidecăl ărie,râdebăt ându-şicu
bi
ciuşcabot f
ori
idinpieledeRusia.
— Fi ică-
mea,ceami ti
ti
că.EaîiPrâsleafamili
ei.De
Rusa l
iia î mpli
nit ci
ncispreze
ceani .
Fat a opreşt
e b zuci
umul scrânci
obul ui î
nalt.
St
răinul o cu prinde nî braţ
e şi o dep une os.
j O
săvârşeşte,de parcă ca ar fi l
ucru nesp us d e gi
nga
ş.
Pest e două luni, de Sântă Mărie,părintele
26
Gheorghieş eda l TreiIerarhi î
i cu nună...
..
.Cine-ifataî n rochie de mir easă? O cunoaşt
e,o
cunoaşte bi
ne,dar ch i
pul lunecă, se scu
a nde,pier
e
undeva,î n negură. Pier
e şi su
su rul Trot
uşul
ui şi
hârj
oana prihorului
, şirâsu ltataiei
, şiaromele
poi
enii
. Mi r
oasea sâ nge.
..
Peste soare,o mân ă haină azvârle un hârdăude
smoală.

Chipul l ui Andr eiera crisp at

. De n îcordare,
şănţuleţ
ul ca re-i despicabărbi a seadânci se.
— Şit otuşicef acem?Misepar einumansăst ăm
aşa, cumâi nile n î sân, în vr eme c e n eferi
cita aiaî şidă
sufletul.
Făcudoipaşi şiizbi pumnul î n pal mă.
— Cemăî nnebuneşt eestei deeacă,dacăam
repera-o a cum armaiput ea fisal vată.
Trai
an,î nf ondl afeldeimpr esionat
,încercasă- şi
păstreze c amu
l l . Oricum, în urma an t
r enamen t
elor
si
stemat ice, cel puţin aparen t se ă st
pâneamai bi ne
decât Andrei .
— Aivreopropuner econcret ă?
— Nu. ..N-am.Real mentenuvădceam put eaface.
Trai
anseri dicăşiseî ndrept ăsprechiuvet ă.Fiind
suplu şif oarte b ine ăfcut, nu se b oserva căde a f
pt e
un băr batscu nd. Amăn unt ul devenea s t
rident când se
afla print re co legi de genera ţi
e,mai t oţi sărţ i
i di
n 1,85.
Handi capul cel or cincispr
ezece ent
imet
c riî l umi lea
27
nesp us şi de a ceea se r st
ăduia cat oţ
i oamen i
i
mărunţ i,în gen eral, sămea rgăcât mai drept.
Îşiumpl u un pahar cuapă şi -
l bău dintr-o
răsuflare.Andr eise nt ieresă:
— Vodcadel aprânz...?
— Şivodca. .
.Ascultă,cepăr ereai.
..
Telef
onulzbârnâi .Amândoit resări
ră.Traiancoborî
insti
nctiv glasul de p arcăper soana ca re suna l-ar fi
putut auzi .
— Răspundet u.Dacă- iSolange,spune-icăam
plecat.I nventea
ză ceva ! Am zburat , ni-am evaporat,
suflet ul mi-am dat !
Andreiridicăreceptorulşiseui t
ălaTraian,dând
din ca p cut âl
c.

bi
r—
ou.Se
Fr
av
t
aus
s.
u.
.
spÎ
mi
i
năp
,a
gr
le
asr
ăl
u uş
,oS
vo
ăl
a
inî
a ge,d
mp aă
ovrr
nau
t-
di
eî
n
suf
erinţă. „
Tosc a actul trei", cal
ificăaut omat
l
ocotenentul.
— Cândcr ezicăseî ntoarce?
— Nupotsăşt i
u,dragamea.E pet erenşis- ar
puteasăî ntârzie.
— Ter og..
.Ter og,Andr ei,cândseî ntoarcespune-
i
să mă s une i
mediat
.
La ultimul cuvâ
nt, păru lit
eral
men t
e căse nea
î că
.
Andr
ei,pecarenu-lpăcăl
isenicimăcarosi l
abădi
n
„sh
owul" Sil
icăi
, seinteresă amabil:
— Ţi-erău?
—Î ngrozi
tor
.
— Darceai ?
28
 — Lasă,spusesf ârşit
ăşir esemnat ă,petonul
omul ui care n u vr ea să vorbeascăesp dr e su f
erinţel
e
personale,nu ar e mpi ortanţă. Deci îit ransmi ţi, da?
— Bi neî
nţeles.
— Mul ţumesc,Andr ei.
..Eştiundrăguţ .Deal t
fel,
am sămai î ncerc si eu. Susp i
nă: Şt i
i câ t de n eat
ente
Traian...
Locotenentul înch i
se cu un of t
at sem nifica t
iv.
—I nf
ernalămui ere!Cum nai baosuporţ i?Trai an
dăd u din mâi ni.
— Cunoscal tel
eşimair el
e.
— Daral eacelpuţ i
nn- aurepertoriu.Mi -aservi t
unmi xed gri
ll
„melo"de mâna î ntâi. Feci
oa ra sed usă şi
aban don at
ă p lus Dama cucamel ii. Undeva,pe un

gheri
eman don
ân
d,or
ozel
a eă
rom di
nse
gl
l
pa
ust
lra
cr dei
aă,
l a
arr
gi
dn
it se
n mânofil
a es
încgh
eţat
ă
cade o batist
ă fi nă p arf
umat ă c u Madam e Roc has
.
— O. K.!î
lopriTraian.Cunoscpei sajulmaibine
decâtt ine.Ui t
e ce zi
c eusăf acem :îi dăm un t el
ef
on
şef
ul ui şi
-lîntrebăm cene s fătuieşte n
î ch esti
a cu
bătrâna.
Andreiseui tăreflexlaceas.Mi ezulnopţi
i.
— Asta-isi
tuaţ
ia!făcuTraian,întorcândaparatul
tel
ef
onic sp re el
. Alo! Casat ovarăşului maior Vlad?
Scuzaţi
-mă căvăder anjez.
.. La t el
efon l
ocotenentul
Trai
anI onescu.Aşput eavorbicut ovarăşulmaior?E
o problemă urgentă... Poft
iţi
?... Nu sepoat e!
!! Când?.
..
Îmi pare extrem de ă ru. Vă r ogsă ...
Î
nregist
ra la celălal
t capăt al firu lui un hohotde
29
pl
âns,apoi dec l
iculr ec ept
oru l
ui pus n îf ur că.
— Ces- aîntâmpl at
?î ntrebăAndr ei
.
— Şefulaf ăcutuni nfarct.L-aul uatcuSal varea
acum j umăt aet de ceas .
Andreisecri spa.Decât eorivedeamaşi naSal vării
saudoa r se r p
onunţa cu vântul, automat î i răsăr
ea
di
nai nt
e ch ipul mai că-
si i
. Când pl ecase e-daca săabia
î
ncep useră săse cer te:Acu m, i adul ajunseser ob
p
abil
l
a a pogeu. Dăd u di n mân ă,î ncercând să e s
descotoo
rsea scă edgân duri .
— Cef acem?
Trai
anof tătr ecându-şideget elegreblăprinpăr .
—Nuşt i
u.Arăt ăspret elef
onulcar esunadi nnou:
Răspunde!

văp—utB
eă
mtr
aân
ua
j ,s
t
a au
lfl
tăl
f
e A
.
.nÎ
.d
nre
ci
e.U
rcn
aţ
ids
eăsv
t
aăţ
i
a,
mido
na
tmn
iţiă.
..
?Nu
adresa... Alo..
. Vă r og nu î nt rerupeţi convorbi
rea.
..
Lăsaţi recep t
oru llângădumneavoa stră..
. Nu
închideţi
..
. Al o..
.
Traianridicăsprâncenel e:„Ei?"
— Eî ngrozitor!Abiaisemaiauzeagl asul.Moare!
Înţel
egi? Moare!
Aveaochi
iumezi
.Sent
iment
uldeneput
inţ
ăîl
strivea.

CAPI
TOLU
L I
I

— Etrecut de d
ouăşp
e,ob
servă a
Vsi
l
e D
umi
traşcu
.
N-
ai de gând săîncet
ezi
?

30
 Neva st
ă-sa ,în ca potde n ylon mat lasa
t şimâi ni
le
agăţ
ate st
ieri c de sp ătarul sc aunul ui, url
ă:
— Nu!N- am degând.
Cu ch i
pul desfi gurat de u ră şimâni e dezl
ănţuit
ă,
cupăru l atârnând l aţe – co di ţ
e d e şori
cel– nîj urul
obraj
il
or su pţi şi gălbejiţ
i, păre aof uri
e.
— Nupotveci niisădoarmă. ..
— Sănudoarmă!Saaflet oţicăeşt iobesti
e!Un
ani
mal ! O ca nalie ordinară!!
— Nucr ezicăauaflatpânăacum?Le- ocomunici
de cel puţ i
n treiori pe să ptămână. Î n locu
lt ău, aş
pune u n afiş i l
ngăl i
sta de n îtreţ
inere.Aşa , celpuţi
n s-
ar odihni oa men i
i.
VivienDumi t
raşcu,suf ocată,ser epezicuunghiil
e

spr e Co
— br
er
a
tij
i
ni
ulb!
eăÎ
r
ţb
ia
bt
uţ
a l
iuj
i
o.
cdemi ne?Î
ndrăzneşti?!
Vasi l
eîiprinsemâi nileîncer
cânds-oimobili
zezeşio
azvâr l
i pe ca napeacuoa recare b
ruscheţe.
— Măbaţ i
,porcule?Vreisăchem mili
ţi
a?Las'că
vineAndr ei
!
Deşi furioasăpână apr oape de d
emen ţ
ă, înregi
st
ra
su bconştient, cuun amest ec ed p
erplexi
tate şi
î
ngrijorare, rea
ciţ
a bărbatului ca
re constit
uia, din
toate punctele de vedere,o noutate.Erau că sători
ţi de
peste d ouăzecide a ni şise b o
işn
uiseca ,i ndif
erent de
mot i
vu l şiintensi
tat
easc andalul
ui, Vasil
e să îndure
reproşuri,invecti
ve, pal
me ş i zgâ
ri
eturiţ inând nasu l
î
n j os.At it
udineal ui cea mai bel
icoasă, adoptată
extrem de a rr, const
aî ntr
-o muţenie nîcăpăţânată şi
31
un r efuz a tcit
, dar n îdârj
it de a- i executa di spozi
ţi
il
e
care sunaut otdeau na a or puncă.
Şi iată că, bru sc,Vasi l
eî if ăcea opoziţie desch i
să,
avea repli
ci,î ndrăzn i
ses- o atingă. Era l i
mped e:
„muiereacuca re s-aî ncurcat are asu pra lui o
influen ţă mai mare dec ât mi-am î nchi
pui t"
. Con cl
uzi
a
o mon tă. Simţ eal iteralmente căpocn eşte.Î i zvâcneau
urechile, iar p i
cioarele i se ră ciseră
.
— Măî nfrunţi,bestie?Daiî nmi ne?Ast a-işcoal
a
curvei, aşa -i
? Ea t e n îvaţ
ă: „Ţine-oî n pumni şică l
câi
e
pe p roasta de n eva
stă- t
a! Izbeşt
e-o, doboar -
o! Poat e
crapă dracu l
ui, şinoidoio să enu ibim cu m o să en
placă, bibiloiul
e! " Aşa-i? Rec unoaşte!
De a fpt, simţ ise a mi de mul t căVasi le s-a

sch
darimb at
se
n ,bi
si er
l
eau cât
eva
răzvră
ti
ri lun
di
nidpe
artcâ
eandl
uisesi
,î zas
n e
regi
std
i
r
ascr
seet
e,
mici
li
bertăţi,i nauguratef ărăsă- i fi ceru t ei autori
zaţi
e.
Situaţi
a n- o neli
nişt
ise. Se o bi
şn uise r p
eamul t cuun
Vasilemoal e,cârpă,li
psitdeper sonalit
ate,cumi nte
răsărit
ă până l a genunch iul broaşteiga ta săf acăsl uj
la un si ngu r deget ridicat
. Un câ i
ne n î care d ai cubila
şici ubota ca , după ci ncimi nute,săse gu dure,cerşind
pe u n ton spăşit săte servi
tor
ea scă:
„Ce zici
, Vi
vien? Am vă zu
t sparangh el. Arătafoarte
proaspăt şiapetisant
. Şti
u că-ţi place. Ce zici? Mă
repedpână î n piaţă?"
Ca atare,mi zând pe fidel
it
ateaumi lăal ui Vasi
le,
nu ca l
ificasereviri
men t
ul drep
t o co ti
tură, ciun
si
mpl u „bâzdâc"
, o pasiune de ordin ca rnal frecven
t
ă,
32
dar t recătoare,la bărbaţ iiîntre d ouă vâ rst
e.„ Când
ajung l a cinci
zeci de a ni,înneb unesc! Destul un şez ut
de a fţă deo cheată, casă -
şipi ardă mi nţile.Pe u rmă se
dezmet i
cesc." Dea l
tfel, după a doua noa pt e nî ca re
Dumi traşcuî şiî ngă duise să l
ipsească de a casă( pe
prima o t ravesti
seî n „ beţi
e cu mpl i
tăl af rate-
meu . Şti
i,
a v enit Gheor ghe di n Can ada şi a ad us un whi sy
dinami t
ă!")
, obsera vse r i
onică: „Te-
ai smi ntitla
bătrâneţ e?Caraghi osule!Vezisănubagedeseamă
prear epede cât eşti de mamel uc!
"
Femei iîit receau acu m prin mi nte,cuvi t
eza
fulgeru l
ui, cli
şee c e a rfi t rebuit săco nst i
tui
e de mul t
semnal e de alarmă:t elef
onul care ă rmăses e mut
vremedet r
eizilecândeasunasedi nSovata,

săpt
ă
eschmâ
i
vânn
dă
u-câ
se ndcuVa
psi
r l
et
et
ex ed
isp
n
iă
fr
au
nse
tile ect
ef
să-
ii
vcomp
euni
lt
o
iral
ce ,
numele hoteullui; apoi,începând di n t oamnă,
absenţel
e din ce nîce a mi frecvent
e.La î nceput ti
mide,
chest
iune de or e,pe u rmă t otmai i mper ti
nente:nopţi
,
uneorizil
e n îtregi consecuti
ve. Se detaşase nîmod
evi
dent de p roblemele ca sei
,o l ăsa
se o male cu
muncile gospodăreşti al căror monopolî i aparţi
nuse nî
exculsivi
t
ate,deven ise ep
năsă t
or f aţă de a tmosf
era din
f
ami li
e, nu cru ţa suscepti
bil
it
ăţ i
le de „ copil
" alel ui
Andi.Acesta,abiaieşi
tdinadolescenţ ă,nuput easă
pri
cea pă în ruptul capului căun bărbat l a ci
ncizecide
ani semaipoa te gândi la drago ste.Cân d, după un
scandal pe ca r
e vecinii n-aveau să -l uite preacu rând –
cel mai sp ect
acu l
os dintre otate – a Vsil
e,ex cedat
,î i
33
comuni case impl ede că î
n viaţal ui a interven i
to
femeie,Viviensi mţ i
sesa u, în oriceca z,î
if use seteamă
căar put eapi erde p arti
da. Şti
a căVasi le – e d p
est
e
zece i an
dorm eau sep arat, nu-i suporta nu at i
ngerea,
dar nicimăca rr espiraţi
a – av eaî n modfirescnel ue
aventuri
.
Acest
eaerauî nsăsporadi ce,lacâtevaluniodat ăşi
chiar control
abi l
e.Pr ogramul lui Dumi traşcufii nd
cronometrat la mi nut, ajungea o si ngură întârziere
suspectă pen tru ca i V
vi
ensă oa pt ă p une deg etul pe
calendar indicând cupr eci
zi
e ziua câ nd „prost ul"îşi
făcuse e d cap. Ast f
elde esca pade n îsăo l ăsa u rece,
nu-li ubeaşinu- li ubiseni ci
odată, dar legătura, o
legăturănu put eat ol
er a. În nouăzeci la sută di n

ca
clz
andu
ri
,işi
estnănp
ur t
reb
el
u ut
ngii
ad
ă să
intfi
r
eiju
uri
n st
bărc
ba
ats-ofi
şiof aflaei
em t
, r
e,el
aţi
a
mai al es âcnd unul di n parteneri e il
ber, consti
tuie
preludiul divoruţlui.I ar amantal ui Vasile nî mod cert
eral i
beră, căcidi sp uneapreadega j
at de i t
mpul şi
locuinţa ei. Dumi t
raşcuî şipetrecea toate după-
ami ezel
e ş i seri
le a l ea, adeseorinopţ il
e, l
ibertate car
e
excludeadi n ca pul locului o verighet
ă pe n ielarul
int
rusei. Reflect
ând, Vi vi
enmai co nchi
sese,că
respect
ivai ndi
vidă, dacănu di sp une de un venit
confort
abil
, e cel puţ i
n înlesni
t ă. Bugetul f
amil
iei
rămăsese ntact
i, Vasile conti
nua săaducăaceeaşi
sumă aca să, adicăsa lari
ul aproape n îî nt
regi
me.Ori,
când omul i ubit se fl aăla strâmt oare,proced
ezi ol
ea
că
alt
fel,începi să ajusteziportofelul l
egit
imei.
34
 VasileDumi traşcu,ost enit,îşitrecudegetele
nervoa se est
pe r funte.Avea mâi ni splendi de,cu
încheieturifine şi osa t
ură nobi lă. Deg eel
te u lngi
,
deli
ca tei nspirau t otuşif orţ ă şibărbăţ ie.Treb uisesă
împlinea scă ci
ncizeci de a ni cas- o afle.I -
o sp usese
Ioana di n pri ma sear ă. „Ce mâi ni mi nunat e ai tu,
Vasil
e!Făcut esădezmi erde,darl evădlaf eldebi nela
man şa u nui av i
onsauţ inân d un au tomat .
.. Ar fi f
ăcut
deli
ciul pi ctori
lor d i
n Renaşt ere..
. Pe ăşt ia, de-acum, î
i
preocu pă cu m să et d etermi ne săcce apţ i căi arba-
i
albastră, iar so arele răsa re d in buzu naru ll ui
Costică...
".
Îşică ut a cu vint
ele,pl i
mbând och ii prin odai e.Nu
vedeani mi cdinharababurai scat ă–pat ruorede

sca
n
âd
dec tao
ll a
bsă
andătotue
d şiceva
magnetr
ofme,
uşi
on extca
r re de
em gl
ăsu iaşt
con ma
i
i ioa
nci mul
săt
şifidel ă. Vasu l cufloriart ifici
ale d e pe rifgider căzuse,
dar fiind ce rami cănu se ps ărsese. Se spăr seseră în
sch
imb serv iciul de cafea – e i
fti
n, ce-i drept,
Rosenthalul că zuse ctvii
mă de R eveli
l
on– şi un t ub de
neondi n bai e.
— Ascul tă,Vi vien,of
tă.Numaimer geaşa.Ast a
nu-i vi
aţă pen t
ru niciunul di n noi. Nu facemdecâ
t să
ne oci
t m ner vii
, să e n epui
zăm l amentab
il bruma d
e
bunsimţşisănăt atepecareomaiavem.Săne
despărţ
im, draga e m
a.
— Nici
odată!răcnifemei
a.Niciodat
ă!Bagăţ
i-oîn
capul ăla zevzec.
— Airăbdare.
..Vreausăprecizezcăeunuemi t
35
abso lut nicio pret en ţ
ie de ordi n mat eri
al . Tot cee a i
ci
în casă î ţi aparţine, în exclusivit
ate, ca şi bani i de pe
CEC. Ren unţ şil a maşi nă.Î nf ond, la o tată munca
meade d ouăzeci de a ni.Î mi iau doar hai nele şică rţ
il
e
de p secial
it at
e.
Mi za en ormpe a ceastă ofer
tă. Îşiînch ipuia că
Vivien,moart ădupăchi li
pirurişideoavari ţi
e
antologică– er aferici
tă, când put eaeco nomi si
şapt ezecişici ncide b ani sa u primeaca douo cu ti
e d e
ch i
brituri – se va azvârl
i caun câ i
ne h ămesi t asupra
propuneri i
,„ Toat
e ulcru şoarel
e a sea
t bune şi
frumoa se, ale mele!Numai al e mel e.
.."
— Ni ci
odat ă!repet
ădândcupumnulî nmasăcao
neb ună. Facicumi ne pe g enerosul
? miÎ l aşimi e

tren
—ţ
eL
le
i!
nişDe
t
eşt c
â
e-n
td t
e. e-
ai boieri
t
, calicul
e?
— S-ol inişt
eştipemă- ta!Suntlami neîntârl
ăşi
f
ac ce poftesc! Una di n două! Ori ibovni
caţ i
-e sl
ută ca
o vidmă, de e t primeşte nîizm ene,ori întoar
ce a b
nii
cul opat a. Ce-i? C helneri
ţă? Coafez
ă? D e unde ufră?
— Nut oatălumeacarear ebanifură,emisebanal
bărbatul,darast a-ialtăchesti
une.Decenuvr eisăne
despărţi
m? N u m- ai iubi
t ni
ciodat
ă, iar azi.
..
Râse amar.
—I mbecil
ule!Ţi-
am maispus-oşiieri
,şialal
tăieri
,
dar prostt e-
af ăcu t mă-
ta şiprostmori . De- al dracul
ui
nu vrea u! De ce s ă fii t
u feri
citla cincizec
i de a ni?
Giugiul
eli sub plapumă de atlas,voiaj de nunt ă şi
l
ună de mi ere al Mamaia.Saucu m t âr
fa e av ută,
36
poate a l Nisa .
Îşimai muţ ări glasu l
,f asonându-se cu och i
i daţi
peste ca p: „Ah dragost eamea, eşti pri
ma f emeie pe
care o ui besc. .
., abia acu m cu nosc eri
fcir
ea. Mă si mt
de d ouăzeci de a ni.
.." Ei bine,nu! N- o săai part e de
toate aseat! Nu, pen tru cănu vr eau eu ! Nu l e meriţ
i,
iar mie mi -
ar st a dumi ca t
ul în gât. Clar?
Vasileopri vicut remurat :
— Doamne!Cefiarăpoţ isăfii!
Simţindu- li mpr esionat, aproape rănit, ochiifemeii
sti
cli
ră de sa ti
sfacţie.Se apropi eî ncovoiată, cu un
rânjetl ăbărţat. Vasi le primi cu vi
nteleîn pl in obraz,
scuipate. Îi simţ ea r espiraţi
af eti
dă.
— Vr eisă-ţimaispunceva?Vr eisă-ţ
ispundece

ţi
n
carecu
şca
r
tagen cu
aîj
liat
u ă?un
g, E
iscl
bine,
av nu
caevr
r eăau
m să
sl
ugă ip
er
du
reşt
e, bn
abîou
mi
aduce şi si
mbrie a casă. Am pat ruzeci şiopt de ani, dar
nu şibaf t
at a să a d
u pes te un nabab i mbecil car
e să
mă iaî n ch i
loţ
i. Eu mi -am hal i
t porţi
a! Acum l i
ng
bli
dulşipeurmăosăţ i-lazvârlcasă-lspel
itu.Nu
mai am ni cio şa nsă, băiete!Sunt uzat ă, cut i
nerei
ţl
e
duse, n-
am bani , n-am t it
lu, n-am ni mic!Cu ce r ei
v să
i
spi
tesc? C u un post de con ţ
op i
stă? Aşacă, frumosule,
am ajuns a l mat
ura concluzie că rtebui
e să mă
mulţ
umes c d e acum î
ncolo cuo n uli
tat
e cai ne.
t Î
mi
f
acipant ofii, st
ai l
a coadă, dai cuasp i
rat
orul Tot e
ceva!
Vasil
eîşimuşcăbuzele.Netezifaţademasăcuun
gestbrusc ca r
e ar fi vrut săarat e că hot
ărârealui est
e
37
irevoca bi
lă. Rost i cuvo cej oasă, dar răsp icat:
— Săpt ămânavi itoarei
nt roducacţ iuneadedi vorţ.
Eu t e-am an unţ at!
—N- ais- of
aci!
— Nuvădci nesaucem- arput eaî mpiedica.
— Eu!
— Ast arămânedevăzut .
Vi vi
enî şidăducapulpespat e.Îlmăsurăcu
privireaj ivi
neiî nainte de asă riî n gru mazu l prăzi
i
:
— Să- ţ ifielimpede,Vasile!Înziuacândaii ntrodus
acţiuneal a Tribunal, eumă si nuci d! Ţi-
oj ur pe ca pul
lui Andi .
Dumi traşcuî ncercăsăpară i ndi f
erent. Era
şant ajul pe ca re n evast
ă-saî l practicaî n mod efi ca
ce

d
de
e ani
aniî
dne ur
zi
l
e.Fo
mă losi
ca se
să-
ld ceea
at
eer şi
mist
nerat
s
ăagem
sp
uănăcudd
„ ao
"uă
l
azeci
Sfat
ul Popul ar
.
— Dragamea,dacănueşt iî
nst aresăt răi
eşt i
..
.
— Aisăfiit uşimaipuţ i
n!Tecunoscpreabi ne,
măi balegă! N- ai săt e poţi arăt
aî n och iil ui Andi. N-
o
săt reacăun an şi -
ai săcr api din ca uza must rări
lorde
conşti
inţ
ă. Şi dacă t ot
uşi ai să r ezi
şti, căci eştit are ac
un bou, viatata şia dul cineei o săfie mai readecâ t
i
adul. O săst aţit ot ti
mpul curăposa taî ntr
e voi
. La
tel
ev
izor
,l a masă ,î n pat! Ce v ese,lsăf aciamor şisăt e
si
mţi asist
at de omoart ă!
Vasil
e,fărăsăvrea,îşil
ăsăcapulî npi ept
.
Cuvi
nteleI oaneiîi răsunau, pr of
eţi
e durer oasă,î
n
urech
i. O avea dinainteaoch i
lor,în r ochi
e d e ca
să
38
violet,cupărulbogatadunatî ntr-uncocgraţ ios,
ciufulit, care o ăcea
f săsem ene cuMademoi sell
e de
Fon tanges. Era dui oasă, îi mângâ i
a cubuzel e âtmpl
a,
cont urul sp râncenelor, genele ulngişimăt ăsoase.
Gl asu l
, a că rui ami nti
re a bia acum î l zgu duia, er
a
înfiorat de ot ri
steţe g ravă, dulce, resemnat ă.
„Ţi
ne mi nte ce-ţ
i sp un, dragu l meu . Aşa cu m te
cu nosc , ne vei sa cir
ficape a mândoi .
.. Vivienva
câştiga".
Och i
il ui Vasil
e se mezi u ră. Îi erăt ea mă, Ioana nu
se î nşela..
.
Nevastă-saî l privea tri
umfătoare,r espirând
zgom oots. Ca otdteau na, avu seseul ti
mul cu vânt
. Ca
totdea una, ni mi
citor.
*
..
.Negura se ridică.
.. O pri ve
l
işte cu adev ărat
frumoa să. Ca î
n pozel e de C răci
un pe ca re att
aial e-
a
adus d e al Viena. Peste câm pul nins d i
n bel şu
g,a
plouat cu l i
curi
ci albaştri
. Albast
ru -i şi Trot
uşul,
albastră şibundi ţ
a că ptuşi
t
ă cuherm eil
nă a f eteidin
scrânciob.
..
. Fată? Un i nell at de c ununie i îstrăl
uceşet
l
aumâ
zb rdana
şi st
â
angă
r .
sărÎi
iî
nt
tot
r-
unvesel
ă
picici
or,ntezo
arf i
,ce
a i
acă
t şi
umb eacu
pma
rin ar
omăt, s-ar hârjoni cupri et
en i de sea ma ei , ba şicu
sl
ujnicuţ
el e cel
et inere de la co nac,răzb oindu-seî n
bul
găridezăpadă.Î ndumneal uinucut eazăsăazvârle
ni
cimăca r o floare.Î itotnegu ros a l ch
ip, şa nţ adânc i
î
despicăf runteaînaltă şipl eşuvă , cât ar fi de

39
neî nsemnat ă şo ti
a Natali
ţei,î n căutătura de o fc
desl uşeş
te must rare.De a fţ
ă cudumneal ui, râsu l se
domol eş
te b a, totmai adese a, se u alngăf ără a mai
cer cet
aî n urmă. Chi ar şimâi ni
le s-au dep rins apăzi
mer eupoa lele:cupal mele n î sus,ca ou dă unel te
lipsite de oflos.Î nai
nte,n- avea u astâmpăr , mânec il
e
largi zburătăcea u în toată cl i
pa aripi de fl uture
primăvă ratec..
.
Dejun cuoam eniînsemnaţ iî n su f
rageria cea mar e.
La u n cap ătde masă umn d eal ui.
.. Ca o tdteauna,
cr avatae n eagră. Nici
odată n- a purt at altă cu l
oar e.La
celălalt capăt, ea, Nat al
iţ
a. Î n dreapta, ţine pr ofesor
mare d e al Uni ver
si
tateadi n Bucu reşti
,în st ânga
că peteni
e p olit
ică. Vorbesc mul t,î nfierbântat..
.„ Uni rea

Arde
dezra
ol
bu
il
u
rii
i
..
.cuTo
pţ
aitri
ra mu
omâ mă
ni.
i .
.S
o iu
nn
i ăcl
mă o pot
şi uel
e cu
n get.
.. Vom
supune d estinul st râmb al i stori
einemi loase...
"
Gândurile N ataliţeiforfotesc p rintre cuvi nte
neînţ
elese,ză ngă nit dul cede ar gi
nt şicri stal. Bărbaţi
i
poartă des cu pele a l gură şiat unci , pentru f rântură de
vr
eme,seaşt erneol eacădel inişte.Dint r-
odat ă,
scheunat des luşi t ciuleşte ur echile oasp eţi
lor, ridică
sprâncenel
e groase l e
a dumnealui. Natal
iţ
ar oşeşt
e ca
un mac şi coboară pleoapel
e.Odat ă urnit, chel
ăl
ăitul
nu osteneşte.Toţi ochi
i cercet
eazăsp re Natali
ţa care
abiaî şistăpâneşte a
lcri
ma.
— Şoimana,căţeauadevânătoareat at
aiei
,amuri t
din făt
at. Unul din căţel
andri fii
nd mai nevol nic,mi -
au
desluşi
t muieril
e de la cuhnii, seprăpădeş t
e...Îi
40
lipseşt
e că ldura mumă- si
i.
.. Nu m- al ăsatinima şi .
..
Nat ali
ţa sco at
e d in buzunăraşu l ascuns a lr ochiei
de a tfta un că ţ
elan câ t un ari cişi-l sal
tă mul t
deasu pra mes eisp re a d aucedov adăt emeinică celor
desluşite.
Toţioaspeţiiizbucnescî nrâs.Râdcupof tă,zi
cică
n- orsă co ntenească până în sear ă. Ba, căpetenia
politi
că , seî neacăî n hohot e şi se ace
f vâ năt. Doar
„dumneal ui
" nu râd e.Sub cău t
ătura întunecaăt,
Nat al
iţa se acef i mcă şi fuge e dal masă cu nodde
lacrimi în gât lej
...
În cea surile după-ami ezi
i, dumnea lui nu vine să -i
ce r
ceteze caî n fiec e zi iatacul. Natal
iţa aude n îsă
voroavăapri nsăî nbibliot
ecă.Şt i
ecănu- idovadăde

cr
e—şt
er
Pe
reaal
ea
eşts
ină
,
eîda
ndr t
urar
ta
,ge
Ant
oacu
neu
.rech
Uiţiea
că.Nat
ali
ţa-i
copi
lăî ncă .
— Nat al
ia,apasădumneal uişidesfacecuvint
eleca
t
otdeauna câ nd î i mohorât l
a cu get
,î ifemeie mări
tat
ă
şidoam na case i.
— Aceast anu- iaducespordeani.
— M- aşmul ţămicusporuldemi nte.
— Antoane,fiule,cunoşteaibi
necândi -aifăcut
conciul că-
i copil
ă de n i
cicincisprezeceani . Domni
at a
ai încăo dat ă pe atâta, şitrebuia săch ibzui
eşt
i căalt
soi de soaţăţ i se otpri
veşte.Eu unul nu ţ i
-am dat
brânciînbiseri
că..
.
I
nima Nat ali
ţeise acef mi t
iti
că, i sezb uciumă
ci
ocâ rl
ie s
periată. Aşt
eaptăî nf
ricoşată răspunsu l
41
du mnealui.
— Darni ciban- aizis,tatăsocrul e.Nuaceast a
însăo vor bim noiacu m. Nat ali
at r
ebuie să pri
ceapă că
vremeaprunci ei,s-afostmi stuitşicăpoartă
răspunder e gr ea..
.
— Peumeripreafiravi .
—. .
.răspunderegr ea,dest ăpânăauneicaseşi
nevastă de a postol şioşt ean al năzu i
nţelor uneinaţ i
i.
Ţelulnupoat efiat insdacănuar eîndrumare
temeinicădi n part eafiecă ruia din noi.I ertare,tat
ă
socrule,dardomni a sa u n mă reaz ămă înt ru aces
tea,
badi mpotrivă,îidăghesl apozne,f acehazdef apte
necu ge
tate.
—Ant oane!Nu- iucidetinereţil
eşirâsul.Îigreşeală

c
ne
un u ţ
vei i-
găo
siva
î
ngăi
ert
duai
nţî
n
ă. ve
c
Lai,-
să şi
i prn
iiciva
mă dr
in
aai
în
nt
te
ra
eaZi
g d
,i
ă t
oru
şilui
nesti
ngh eri
tă, căcişiaşase scu t
ură mai degr ab decât
li
vadă de za rzărî nflorit.
Natali
ţa aude â rsu l scu
rt al dumneal ui
. E asp ru,
pe pot ri
vaf ăpturii
.
— Domni ataart rebuisăalcătuieştisti
huri.
— Ceam euaf aceoşt i
usingur .Adă- ţ
iami nte
mereude v obra unui moşn eag: f
emeia că rei
a iîe
t
ea mă de b ărbat
, nu- ie d e ni
ciun f olos.Şi î
n acea
casăvast ăpâni tot
deauna moh or
eala, iar î
n loc ed
cântec,vaetde cu cuvai
e.
— Apăi
,nudecânt eceneardenouă,t atăsocrul
e,
î
n aceste vremuri aprige.
— Dacăvremea-iaprigă,barem î
ntreziduril
etal
e
42
săst ăru ie it
hna, şidragost ea, şibuna î nţelegee
r.Bagă
de se amă, Ant oa ne.Nat al
iţa-i mezina şisu fletul meu .
Ferească Dumnez euşisfi nţ iia fi l ovit
ă de n ecazuri ori
năpast ă că cinecru ţăt
or vo i fi..
.
..
.Tataia şidumneal ui nu mai st au l a masă
dimpreu nă. Pest e o ul nă, de sfi nţii arhangh el
i Mi hail şi
Gavril, rădvan vâ rufit seî ndreapt
ă sp re ru
fnt ari
ile
Transilvaniei
.Nat aliţ
aşt iecădumneal uiî nfruntă
primejdie mar e, maicu seamă acu m, î n vreme de
aprig răzb oi
... Tribunal ul din Timişoara l -a osânditl a
un an de em t niţă şipl ata a op t su te de coroane p en
tru
„deli
cte de presă" . Nici la ei ,la Cocoră şit
, n- a avut
astâmpăr şia t ott rimis scrieriîndemnând ardel en i
i să
lupteaî mplini toat e năzu inţel
e naţiei. Natali
ţa s- a

st
perădd
u
eito
rast
păt
curu
vi
nntde
el
e, n
î
cugâ
noandu
şteri
le
acu d
umn
m nueal
ui
mel,î
e iînvaţ
ă
societ
ăţil
or şi revistel
or, care opi ntesc spre ed zro
birea
Transil
vaniei
.Depi l
dă,Societateadel ectură„ I
oan
Popescu "
, zi
aru l„ Drapelul" din Lugoj ,„ Luceafărul
"l a
Budap esta,„ Reuniunea om r ână de ec lt ură"di n Lugoj
,
„Almanahul sc rii
toril
or d el a noi " di n Orăşt i
e..
.
La graniţă, străj
ile austro-unga re l îarcă nesc.
Natali
ţeinu-ie n îgăduit să
-lînsoţească până la
temniţa di
n Seghedin. Îşiurmează d rumul si
ngu ră.
Ini
ma î ie cerni
tă, lacri
mile au alungat râsul din och
i
i
î
nstelaţi
.Înţel
eg
e c ă pe o mul acesat aprigîlîndrăgeşe
t.
Acum şipânălaceadi nurmăsuflare.Î njurîi
î
ntuneric.
.
..
Cine-ifemei
at ânără cubariş ven eţ
ian? O
43
cu
noaşt
e.O cu
noa şt
e bi
ne,dar nu izbuteşt
e să-
şi
ami
nteasc
ă de unde.
.
.
Bezn
a st
ăru
i
e.Mi roasea sâ
nge..
.. ..
Ajut
or!
..
.

CAPI
TOLU
L I
V

— Sandu. .
. Sănducu le.
.?
Dami an ţ i
neaca pătul pixului î nt
re d i
nţ i visând cu
ochii desch i
şi. Cât ă ca ndoare,câ tăf răgezime,ce en pel
deli
cat!„ Fecioara sea ra sest recoară î n sa ndale
albast
re...Î n cui baru l apel or nîgheaţ ă cocot i
erul..
.
Luna l uceşte a uriu, och i de itgru , cerne ru gină în
plet
ele eucal i
pt ul
ui..."
— Sănducul e!
Dănuţ î şir ezemă bărbi a de b raţ
ul l ui Dami an. Îi
spunea ul it aică-săupe n ume.Cu vr eo oi d ani în
urmă, aflându- se nt îr-
o di spozi
ţie sa xonă – s tudia pe
atunci ca denţele s pec i
ale a le baladelor en glezeşti– i Î
făcuse copilului un mi c n istructaj:
— Oriîmispuidomnul e,oribă,Sandul e!Tat ă,nu
are haz,e d emonet izat şipreasen t
imen t
al . Fii bărbat
şico mport ă-te ca atare!

măScu
su t
raurase
se ir
oncu
i nădej
că: de mâna puşt i
ului. Coca î
l
— Vreisăvezidacăiese?Eucredcăaiî nnebuni t
de ot
t. Adi că, ce,cred! M-am con vi
ns.
— Dacăast atefaceferi
cit
ă,dragamea,insistă.
Pe D ănuţ îltrata cape u n adult– o tn, termi
nol
ogi
e,
rever
enţă – şi uneori Cocase nt î
reba dacăat i
tudi
nea

44
sedat oerază unui umorsofi st
icat sauSan du e p ur şi
si
mpl u ţ icnit
.Î ndoieliîn această privinţ
ă avu sesedi n
primel e zil
e a l
e d ragost
eilor. Dami an era de p e atunci
zăpăci t
, uita orele d e ern
dez-vous şi pe b ancal or din
par cul Cotroceni,î n loc s-o strângăî n braţ e,î iţ i
nea
dizertaţi
i des pr
e mpi ortanţ
a co njuncţi
eiî n si ntaxa
bucovi neană.Repezi t
,adeptalhotărâril
orluatecuo
sut ă pe o ră, după ci nciîntâl
ni ri
, o ceru seî n că sători
e.
Coca( încănu- i simţise gu
stul buzelor)r ămăsese cu
gu ra căscată:
— Aicăpiat?
— Dece?Consi dericădoarunnebunpoat esăt e
vreadenevast ă?
Mergeau pe c heiul Dâmboviţeiî ndrept
ân du- se p sr
e

că
t
ânmăi
n
răul
şide â
crâl
n
nggă Facu
de i
lil
at
a
ct
.eade D r
ept. Miroseaa sa
l
cie
Bine,dar ni cimăca r nu mă u ibeşt
i.
— Deundeşt ii?Numi -amintescsă-tififăcutvr
eo
i
nformare n î acest sen
s.
— Atuncidecenumi -aispus-o?
Damianri dicase di
n umeri :
— Am uitat
.
Cocase en erva se. O l uase na îi
nte,azvâr l
indu-
i
peste umăr :
— Atuncipoţisămăui ţ
işipemi ne.Măi eila
mişto? anSdu î i prinsese mân a.
— PeDumnezeulmeudacăpri cepdecet e-
ai
supărat. Era de a l sine n îţ
eles că nt
âî
lnindu-mă cu
ti
ne d e cincioriî nseamnă căt e u ibesc.Cr ezicăal
tf
el
45
mi-aş fipi erdut t i
mpul ?
— Dacăt eî ntrebceculoaredeochiam,habarn- ai
!
— Albaşt ri
!
— Pedracu!suntnegrit oat
ăziua.
Era furi oasă , dar î
n acel aşit imp îi veneasărâdă.
— Aşa- ivădeu.CaEmi nescu..
.Toateiubit
elelui
au privire a zu rie.Mă gâ ndesc l
a operă, desigur
. Deci
,
draga m ea, ne- am î nţ
eles?
— Număi ubeştişinumăi nteresezi
.
— Tei ubesc!
— Nucr ed!Sanduur lase:
— Tei ubesc!
— Nu!
— Vreisă- tidovedesc?

— Da
Bru ! Sandu se p
sc, a
leca
se.Perplexăîl văzu
scoţ
ându-şiun pant ofşiazvâr
lindu-lîn Dâmboviţ
a.
— Acum măcr ezi
?
— Da.
Atunci,î
ntr-
unpant ofşiî
ntr
-unciorap,osărut
ase
pri
ma oară...
— Sănducul e?.
..
Tai
că-
săupărusăset rezească:
— Da.
..Cenecazuriai ,bărbat e?
— Măplict
isesc.
Damianpăr u ul uit
:
— Cum?Nuţ i-
auveni tami cii
?Ast a-if
oart
eurât
di
n part
eal or.
— Am sunatlaCăt ăli
n,darbuni că-sami-aspuscă
46
„pesem ne a tc'
tu şimă- t
a su nt beţi cr iţ
ă de e t a
lsăsă
umbl i brambura şisăzgâ lţâi uşile o amen i
lor î
n creer
iii
nopţii
!"
— Ext raordinar!Cr edcăpol it
eţeanu- iparteacea
mai t are aaces t
eidi sti
nsel ady.Tr eb ui
e s ă şt
ii
, dragul
meu , căuni i oamen i au reaciţi bizare.Şi cucâ t o afli
mai devr eme,cuat ât vei fi scu tit de d ecepţ
ii mai
târzi
u. Cu ce -
ţi pot fi de f olos?
— Haisăj ucăm popaprost u'!
— Asta- ispecial
itateamai că-ti
i.Maiaivreo
propunere?
— Bâza!
— Zgomot osşisăl batec.Gândeşt e-t
el aceva
civi
li
zat.

Dă
căut nd
ânuţ,dicu
sp d
eraeg
.eÎ
t u
tl
i î
er
antgurăă
eam ,îşi
der o
nstoh
escgo
ilea
mbato
uch
lii
„
acum
sunt ocu pat, dragul meu , dar mai t ârziu îţ
i stau la
di
spoziţi
e.Până at unciai t ot ti
mpul săr eflect
ezi
".
— Şt i
u!exclamăf erici
t.Citeşt
e-miFetiţacu
chi
brituri
.
— Da. ..Hm,da. ..
,ascultă,alţiamicicuneamuri
mai, hm, maipuţ i
ni mpetuoase nu ai?
— Am trecutşipeladoamnaRacovi ceanu...
— Şi?
— Totnumi -arăspuns.
— O fidormi nd.Şti
i,uniiobi
şnuiescs-ofacă.
— Ţţ!f
ăcupuşt i
ul.Luminaet otaprinsăşimis-a
părut căaud zgo mot..
. Aşa..
. De p arcăar u d
rea-
o.
— Ţis-apărut,dragulmeu.
47
 În privinţaf abulaţ ii
lor uli Dănuţ ,împărt ăşeaî ntru
totul opi
ni il
e nevest i-si
i.
— Nuvr eisăî ncercişit u?Şt ii
,eusuntpri etenulei
cel maibun.
Dami anî l bătu pe umăr .
— Devr emecenurăspunde,î nseamnăcăn- are
ch efsăfie d eranjată.
În aceea şicl i
pă, seauziso neri
a de a li ntrare.Se
ridicăoftând:
— Astaest e!Inevitabiluls-
apr odus.
Sperase i n
dt oa t
ăi nima ca„ mitoca
nii
" săse fi
împotmolit undev a,pe ş osea.Cumnat u-săucar e s e
păr eacă-i un con st ructorî ndeajuns de p riceput ar fi
put ut ri
dica o i urtă. Bezn ă, vi scol
, url
ete de l upi
...

Pei
sa
Îlj
u
aluza
irpe
fif o
D
ăstcu
nuţ ad
careevă
dr
ăau
dtse
reuşi
ut
b
z.
na la uşă.Des
l
uşi
l
impede cu vi
ntel
e,printre s
ărutări zgo
motoase.
— Bi necăaţiveni
todată!I
nevit
abil
uls-aprodus.
Aşazi
ceat ăti
cu.

I se ă p
ru căaude vocea sti
nsăa băt râneişiluă
imediat r
ecep t
orul care ărmăseseeschdis,l ângă
aparat.Inima l ui Andreibătea ebnuneşte:
— Da,doamnă!Vorbi ţi.
..Văascul
t!
— Suntl acdesânge. .
.Decenuveniţi
?.. .Mor..
.
Î
nnebuni t
,l ocot
en ent
ul începu săstrige:
— Daţi
-miadr esa!.
..Undestaţi
?Unde?!.
..
— Nuştiu,scâncibătrânaşiluiAndrei
,sfâşi atde
48
milă, i se ă pru căa î nceput săpl ângă . Mi-e mp
i osi
bi
l
să-mi ami ntesc. Aj utaţi-
mă!
Locoten entul, disp erat, propuse alî ntâmplare:
— Descri eţi
-miî ncăpereaundevăaflaţ i.
..Ceseaflă
î
n j urul dumneavoa stră? C e evd eţi
?
Traianri di
căsprâncenel esurpri ns.„Ce- ofiî n
capul l ui? C e p oate să scoată di n ch estia asta? Un
şi
foniercuogl i
ndă, un st udio, o ca rpetă roasăcu
ci
ucu rişt i
rbi,f otografia bărbat ului, mi li
tar eaţpăn sau
ci
vilî ntre d ouă vâ rste c u burt ici
căşich el
ie,î n cosu
tm
de d umi nică... Şi?"
— Da. ..Unpatcupl apumăvi olet.
..Şiunaparatde
radio..
., o nopt ieră..
.
Rep eta răsp i
ca t fieca re cu vânt al băt rânei,

î
ncer
—cân
On d
op p
ta
i
er
rcă
ă.
..
,să
în-i
ţ
eli
n
egsu
.
..flCe
esep
uat
er
flăepa
en edpt
o a
ierăcon
?tinua.
— Mi-erău,scâncif emei a..
.E atâtasânge. .
.Un
pi
ept
ene... Şi o cut i
e de ch ibrit
uri..
. O cut ie de
medi
cam en t
e..
. Da, aşacr ed.
— Cef eldemedi cament e?Pent rucareboal ă...
?
— Nuţ inmi nt
e...Veniţi
!Cut iaeal bastră...Scrie
mare.
..
Dădu anev oei numel e probabil stâl
cit al
medica
men tului
. Locoten ent
ul îl notă agitat pe
cal
endarul de birou.
— Numaipot .
..aj
ut or.
..
!
— Alo!Alo!st
rigădisperatAndr ei,nuînchideţi
!.
..
Rămâneţi pe fir..
.
Trai
anîlmăsurăcuri os.Seinteresăpeunt onfără
49
nuanţe:
— Ce- aiobţ i
nutcupei sajulodăi i
?
Andreii zbucni:
— Mi -am îmbogăţ i
texperienţa!Cedracuaifivrut
săf ac?! Mi -
am î nchipuit,o i dee e d momen t, că
, poat
e,
inventariereaunor obi ecte afmi l
iare ar put easă -
i
zgâlţ
âie memor i
a.Cam pe ai ci. Hab arn- am!
— Mda,r ecunoscuTrai an,ovi rtualăsoluţi
e.A
înt
reru pt?
— Nu. ..Unf aptînsă-icategori
c.Î nîncăperee
lumină. .
. Al t
felnu put easă -
mi des cri
ei nteri
orul.
—Şi ?Înnouăzecil asut ădi ncasear deacum
lumina. E sâ mbătă seara şizi ua t uturor tova
răşi
lor
din târ g p e care-i cheamă I on. Se ser bează işI oneşt
i
i.

—
—IAo
in
ce
eş
vt
i
ai?
îînt
mpor
e
tb
ri
vă
ăn?eat
Daen
cta
ă A
sn
tdr
aîe
ii
.
f
aceferi
ciţi
,ce-ţi
pasă?- amL cunos cut pe u nul care se mb
î ăta nî
fiecare an de 1 4 iulie,Căderea Basti
li
ei,jos i t
rani
i, mă
î
nţ el
egi
! Avea con o şt i
inţ
ă democr ată şiun nume
f
alnic:Gari baldi
. Acu m dă bună zi ua prin tramvaie şi
toatălumeae d e acord căacea st
a-i o ati
tudine pli
nă
de polit
eţe.
..
Andreidădudi nmânăsâcâi t:
— Baţicâmpi i
!
Tăcubruscşir ămasecuochi ifixaţiasupralui
Traiancareexclamăamuzat :
— Evrika!Aşa-i?Glăsuieşte,fiul e!Ceţi
-adefil at
prin man sardă?
Andreiluădinraftulbiblioteciianuarultel
efonicşi
50
î
ncepu să-
l răsf
oiasc
ăînf
rigurat
:
— Am oidee.

Nu seamănă del
oc cumai
că-sa ,
şiuneor
i
,în
cop
il
ări
e,se ntî
rebase cu
nel
ini
şte d
acănu cumvaea
aparţ ineaal t
eif ami li
i. Nu era cevacu ren t
, des igur, dar
se nt îâmpl aserăt otuşica zuri când i nfirmi er
ee,l
zăpăci te,î ncurca se ră copii
il a mat ern itate.Tai că-să u,
avoca tul Radul ian muri se âtnăr,înt r
-un acci den t de
au tomob i
l, când Anca u nî ncepuseî ncă săor bvească
dar nea muril
e şi pri
eteni
io a sigurau amuzaţ i cănu- i
sem ăna ni cil ui.
Doam na Rad ul i
annu se e rcăsătorise . Era o em f eie
asp ră, en ergcă
i şicuun sp iri
t de n idep enden ţă at ât de
pronunţ at încâ ti -ar fi fosti mposibil săse d a
apt ezea l
viaţadecupl u.O f ăcusel adouăzecideani ,cedând
insisten tel
or ru del or care p l
ăteau t ri
but co nşt i
incios
conve nien ţ
elor so ca il
e.
Cân dr ămăses e văd uvă,n- avea ecdâtdou ăzecişi
cincide a ni, dar î nainte nîcăde a - şidezb răcaroch ia şi
ciorapi i negri, ştia că nu se v a rec ăsăt ori.Î n si nea ei,
şiprobabi l cănu se nşel î a, El vi
ra Radul i
an se
consi der aof emei e cuvo caţie de ce libatară.
Con st
at areao umpl use ottdeauna de sa tisf
acţ i
e.
Di spreţuia dep en den ţa su b orice spaect ,i ar dori nţa
instinctivăa f emei i de a sesi mţ i ocrot i
tă, cui bărită
su b„ aripa pr otect oar
e"a part enerului o u mpl eade
dez gust.
51
 Când f ratel
e e i, un bărbat bl aji
n, profesor de i l
mbi
orientale,î i explicase uc bl ândeţe că mui er
ea
dorobanţ , mascu li
nizată, mul t preaper sonală şica re a
uitat săpl ângăî şipi erdeapri nci
palul f
arm ec –
„feminitatea"– E l
vira îlt axasede sc l
erozat.Î n ace eaşi
zi,îşipi erduse co mpl etîncr edereaî n discernământul
lui şini mic n u i s- ar fi părut mai aber ant decâ t săi a
în co nsideraţie osi ngură vo rbă din totce eb dit
a
Mi t
ică.
Elvira Radul ian co nstit
uia pr otot
ipul de n idivi
d
care s e s imte e xcelentî n propria-i pi
ele şi nu s- ar fi
schimbat cuni men i alt
cineva. Era mul ţumi t
ă de vi aţa,
de cari era, casa, hai nele, înfăţ
işarea ei,în sf ârşi
t, de
totce i nţeade p ersonali
tatea, de eu l său. Mai puţ ine

mot
moaive
l
e,cu e
du s
at
ni
sfacţ
carai
e
ct i
îd
er ă
i
pdea
lt dfi
si eică-
sa
rel
i
ef,pe
pr c
a
edrei
estnaot
gă
ă s
săea
fie victi
mă. Anca , senti
men t
ală până la desu et,
vaporoasă,aproapeet eri
că,gatasăplângădinaintea
unui cireşj apon ezsaua u nui apus d e s
oar e,o
decepţi
onasecudesă vârşi
re.În fond, nu rea li
zaşiar fi
rămas o fart
e su rprinsădacăci neva i
-ar fi at ras a t
en ţ
ia
căea, Elvi
ra, vreme d e douăzeci şiunu de a ni, nu
făcuseal t
cevadec ât să
-şidep erso
nalizeze opil
c
ul.
Tiranică,încredinţatăcănuseî nşealăniciodat
ă,
făcând part e d intre oamenii care nu-şipoti magina
viaţaînmul t
iplel
esal easpectedecâtprinpropri
ile
dioptrii
,î ncercase - o
s modelezeepA nca, s-oî ncadreze
în aceiaşiparamet ri
.„ O păsărcă
i, declara ea
imper ati
văşicusu ficienţ
ă, nu este a lt
ceva decâto
52
păsări că.Ori cine a r
e o oză d em
elent ară de b un simţ ,
var eali
zaacestadevăr .Şi,dacăt otuşi,sevagăsiun
imbec il care s ă su sţi
nă căt e u i
ţi de a fpt la un t ractor
,
trebuie să t r eci pe lângă el f ără să- l asculţi
" .
În co nsecn iţă, î
ii mpuse secuaut orit
at e prieteni
i,
că riţ
le cet reb uiau citit
e,f elul cu m săseî mbrace ,
programul zi lnic,şi o î nscrisesel aof acu l
tate–
Biologie – en pt ruca re a fta n-avea abso lut ni cio
încli
naţ i
e.
O dat ăî nsăcuapari ţial ui Andrei , Ancaacu ză
unel e răzvrătiri,î n toaletel
e ei se i viseră„ f
rivoli
tăţi
",
frecventa cer curi„ nesero i
ase", abaterile d e a l orar
deven ise
ră fen omenapr oape d i
urn , neg li
ja relaţii
le
tolerate sau reco mandat e d e mai că-saşi , dintr-o dată,

încep
Eluse
vi să
ra Rada
ui
b
lă
i
anoer
pini
ai.
însăo f emei
e nîcăpăţânat
ă şi
nu abandon a n ici
odată opart i
dă pe car
e o on csider
a
demnă d e a fian gajat
ă.
— Nut ecrezusem atâtdelipsit
ădecumpăt ,î
ncât
să-ţi pierz
i minţi
le după o per ech
e de epoleţi
.
Fataî şilăsăcap ul pe un umăr– mi şcare de
abandon, ca re oscot eaco nstant di
n sări
te p e Elvi
ra –
şirepl
icămoal e:
— Andreinuî nseamnădoaroperechedeepol eţi
.
— Darcemaiî nseamnă?Cappăt rat,„
săt răi
ţi
,
tova
răşe cutare!
", execuţi
e oarbă, program de o cn
aş!
Mănânci, dormi, gândeşti când primeşti ordi
n.
Ancaseui tălaeavi săt
oare.Aveaceeacese
numeşte u n chi
pf ără trăsă
turi,o fi gură din aceleace
53
nu sepot i mortalizape opânză– p ictoriil e evi
tă
categoric –sa u fotografie.Era gi ngaşă, pr oaspătă,
foartet ânără şit otfarm ecul eico nstaî n f răgezme
i ş io
anume gi ngăşi
e su fletească pe care -i
o presi mţ eaidin
capul l ocu l
ui. Peste zece ni,an-aveasă -i rămână ni mic
din toa te a cestea: vadev enio f emeie cu msecad e,care
nu der anjeazăe pn i
men i
,f adă şiat ât. Acu m însă era
atrăgătoa re,o fl oar
e d isc
retă cuaromă d ulce. — Mă
întreb, mamă, dacăt u ai i ubit vr
eodatăî n viaţat a.
Elvira Radul i
an î şisăltă bărbia de p ar căar fi vr ut
s-o aga t e nît
r-un cu ierpom.
— Dacăî nţ
elegiprinastasăumbl uînbl uze
transparen t
e,săpri mesccri s
sorel
e deoch ea t
e ş i să
aştept cu och i hol baţ
i şii nima să rt
iăt el ef
oane ridicol
e,

„
Tce
ai o
că-
td
rumi
ă af-
oestud
enoit
ne,
m serŢo
i nţ
osşo
in
ăel
"
st,i
a a
-
at
ufnci
ostnn
o-
ra
om
culi
,ubi
t.
căci alt
fel ni ci nu m- aş uitat la el.
Ancarâseî nceti
şor.
— Eştiatâtdesi gurădet otcef acişispui.
— Bineînţelescăsuntsi gură,rostiElvira
strângându-şimai bi ne cordon ul de a l halat. Am şide
ce.
— Dece?
Mai că-sa se uităl a eaca al oneb ună.Desenă cu
braţ uluncercînj urulîncăperi
i.Mobil
ăşicovoare
scumpe,de c oman dă.Tot ul er
a a t
ât de nouşi
strălucit
or,încâ tt e-
ai fi put ut cr
ed e n
î ca saunor
proasp eţi că
sătoriţ
i. Elvi
reiîi plăceau schi
mbări
le de
dec or şi, o datăl a cinci-şa
seani ,î şivindeaboarf
ele
54
până l al ingură ( evidentî n pierdere,)caapoi să
ach i
ziţ
ioneze cu apet it neobosit, cu furie s-ar fi zis,
altel
e d e al covo r 5/6 până l a per del
e.
Fără îndoi ală, casaEl vi
reiRadul i
an nu er al i
psi
tă
de st i
l şich i
ar de o arecare sompt uozi
tate.Rămânea
însăusca tă, imper sonală, îilipsea t
uşade d uioşie a
ami nti
ril
or dragi . Anca , de p i
ldă, ar fi pref era
t o odai e
a eica re s ă-i vorbea sc
ă de co pilări
e,cupri mel e caiet
e,
eternul ursu leţde p l
uş şif otografiil
e d e al serbări
le
sfârşi
tului de a n. O odai e mai ponosi tă poate,dar cu
aroma ce rneli
i de pe dege tel
e şc olări
ţeişia za răzri
lor
Med eleni
lor..
. Aşa , avea senzaţi
a căl a câ ţ
ivaani o dat ă
sch i
mbă hot elul.„ Palace
-uriel egante,dar t ot „
hanuri "
în ul t
imă anal i
ză, int er
mezzo cuparf um i mperson al
,

într
—e Tod
o
tucă
e-t
ir
aen
i
ciu
eri
.
ea.
r l
izatdemine.Cândtaică-tăua
muri t aveam douăzeci şici
ncide an i
,o d iplomă de
inginer şi un co pilîn braţe.At ât
. N-a ex i
stat cevasă -
mi pr opun î n viaţ
ă şisădau ch i
x. Î
şiî nălţă gl
asu l
: Am
izbuti
t pret utindeni
!Î n ca reră
i şi î n viaţa personală.
— E unpunctde v ed er
e,admi seAnca, darpen tru
alţi
i, ace asta nu s- ar numi o ex i
sten
ţă rea l
izat
ă.
— Fătu,fet
iţo,doarj umătatedi
nceam f ăcuteuşi
voifiomamăf erici
tă.
— O,nu!seapărăf atacadeoi magi
necareo
speri
a. Vreau cavi aţa measăarat e a l
tfel
.
Elvi
ra Radulian o măsu ră di
spreţ
uit
oa re:
— Şiceanumenu- ţ
iplacelamine?
Ancaridi
cădi numerizâmbi ndîndepărtat.
55
 — Nut ehl i
zicaovăcuţ ămel ancolică.Spune,ce
nu- ţ
i co nvine mod
n
î ul meu de exi stenţ ă?
— Aif ostfericită?Eunucr ed.Saueuunaî nlocul
tău n- aş fiput ut fi. Împlineşt i 45 de a ni. Sunt
dou ăzeci de câ nd dorm iîntr-un aşt er nut rece. Ţie n
u
ţi-
ar fi pl ăcut săt e iţ
nă noapt eaî n braţe u n bărbat
?
— Tacicămi -esi l
ă!Sămăţ inăî nbraţ e!Incomodşi
neigienic.Nu şt iu de u nde ţ î
i plouă cui deidi n ast
ea
i
nsa lubre!
Ancaurmă,net ulburată:
— Concedi i
let ale..
.Singură,event ualcuo
prietenă, două. Part ide de ca nastă, bârf ăl a pl
ajă,
bârfăpef aleză.Pet erasel
erestaurant eloroameni i
erau ves eil, dan saupe muzi ca cel ormaibune

orch
scoiest
cire
şii d
i
anăţ
rb ad
ră
e,mamir
o
rsea
e, şiaamâ
l nă
un car
e
dea d
er
gi ca
nl
ti
t
,at
i
ae, ai
r vo ...
Voiazvârleaţiprivirif
urişepest egarduril
edever deaţ ă
şico men taţii pocrit
:„ Ce u lme vulgară!" V-ar fi pl ăcut
săfiţ i pri
nt r
e e i, da, tânj eaţ
i săvăamest ecaţi pri
nt r
e
oamen ii aceia vu lgari care ârdeau, se u bcu rau, „odată-
n an e c onced iu" şică rora le stăt
eabi ne n î şor,tîn
blugisaucost umeal be..
.Aveaţ ibaniînpoşetăşi
apet
it
, şipant ofi de d ans,dar nu e l
.
ex.
.
ist
Ua
n elcar e
săvăî nsoţea
scă.
Elvi
ra Radul i
an se ol hbă:
— Tuaiî nnebunit?Cineţ i
-avârâtîncapinepţ
ii
le
ast
ea? n Tâ
jeameusă au d din picioar
eî mpreună cuo
adunătură de sm int
iţi şimi t
ocani? Eu! Se bătu cu
pal
ma pes te piept
: Eu am f ost f
emeie care să nu-şi
56
găsească un fleţga ta să-il i
ngăgh etele?Să- ţi povest
esc
ţie câţi m-au vr ut de n evast
ă după moa rteal ui Ioni
că?
Să-ţi amintes c de cân d mă a şteapt
ă Gri gore? u S
nt
optsprezeceni ade câ nd umbl ă cuver i
gh et
ele al el.
— Ştiu,admi seAnca,şt i
ucăaşae.Decen- ai
făcut-o?
— Pentrucăeu,i nginerElvi
raRadul ian,doctorî n
ştii
nţe,nu pri ves
c viaţa, lumea , universull egatăl a
och i cuo per eche de zmi ene.Şi ţ i
e să -ţi fie u rşi
ne că
gândeşti cao gâ scu l
iţă de mahal a ca re ese
i l a porti
ţă
cân d o flu i
eră u n flăc ăucu urme de mămăl i
gă n ît
re
dinţi.
— Suntof emeieobişnuită,mamă.Nut oatălumea
are caes d
ti
n un afiş cât casa.

î —rB
nvâ ta
eşteşt
e îi
nopj
uroal
rustăpe
degecal
u
tr
uei
un mi
ll
ce iţ
i
mianoar
c. ecareo
— Andreieabsol ventalFacul t
ăţiideDr ept.
—...
Şit a-ta-t
a...
!oî ntr
erupseEl vi
ra.Elţ i
-avârât
în cap ner ozii
le astea. Şi norm al! Vine di nt
r-ofami
li
e..
.
ăăă origi
nal ă. Mă- sa-
i o smi nti
tă de p r
ofesie,ta-
suun
nerodde p erforman ţ
ă.
— Exagerezi!
— Exagerezpedracu'!î
iştieunt âr
gîntreg.
Balamuc nî fiecare zi
, răgete,scandaluri , oal
e sparte.
Mâine-
poimâine iîevacuează..
. De ce- asmut at Andrei
de-
acasă? E at ât de ri
şi
si
m î ncâtîi co nvine să
pl
ătească chi
rie de sute de ei
l pe u lnă?!
— E odovadăcănul eseamănă.
— Astasămi -ospuidupăzeceani ,cândorî ncepe
57
să-i zăngă nea scă cl
opoţ eiiî n căpăţână. Acu ma- itânăr
şit u chioară!
— Măi ubeşt e..
.
— Tei ubeşt e!omai muţ ări.Deaiavi iplânsăacasă
de r teior i pe săp t
ămână? Tehi c
nui eşt
e caepu n
ani mal şipe u rmăî ţit ri
mi t
e c i
nciflori ce
le.Tacică
su nă! I-o fi dor de p „orumbi ţal ui'
"..
.
Ancaţ âşnil at el
efon,ui tându-seinst i
nctivlaceas.
Dou ăsprezecej umăt aet.
Mai că-sa,î n cea laltă ca meră st ăteacape a ce,
trăgân d cuur echea. Ar fi f ost su b demni tatea eisă
treacădi ncolo, mani fes t
ându- şiast felo cu riozi
tat
e
com plet nemach iată, mahal agească, dar abiaî şi
stăp ânea n eas t
âmpăr ul . Anca d ădea r ăspunsuri

mo
t nu
ul
b or
si
al
a
tb
ăi
.ce,di
n ca re Elvi
ra desluşicăse mt sie
— Ei ,ceavrut?Adescoperi tquadraturacercul
ui?
Ancaaveaochiiumezi.
— Mi -
emilădeel..
.Dăt el
efonacasădeunceasşi
nu răs punde in
meni.
— Orfiavutşiăi aodatăozinormal ăşis-orfi
cul
ca t ca ao
men ii
.
— Andreiefoarteîngri
jorat.
..Ştiicăluinu-iplace
sădiscute despre afmil
ie.Când a pl eca
t de- aca
să, ai
l
ui sece ra
tu.
— Aha!excl
amăî ncânt
at ăElvira.Astaîncuvinte
ci
nst
it
e nîseamnă cădej aî şiscot eau ochi
i, acuma se
preg
ăt
esc să incendi eze rt ca
ierul.
Ancaîncepusă-şideschei enasturiidelacapot.
58
 — Ceaidegând?
— Măducpânăl aei.Andim- ai mplorat.Mi nţ
i:î
mi
tri
mi t
e omaşi nă.
— Tu?!Darce-ieşt i
?Noră?
— Suntsinguraper soanăî nstares- ocalmezepe
maică -
sa,ţine al mi ne.
În cul
meaf uriei
, Elvira Radul ian se nd îrep
tă sp
re
uşaapart amen t
ului. Răsu cich eia ost entat
iv nî
broascăşiovârîînbuzunar .
— Eibine,nu!N- aisăteduci .
Ancarepli
călinişti
tă:
— Am sămăduc,mamă.
— Dacăteduci ,aicinut emaiî ntorci.Facicum
crezi.

Sest
auzi n
î
icu
ngâi
ed n
n i
ved
i
lorm
l i
t
eusaor
. şi
Pe du
st
e p
uă
rl
etcâ
ult
eva
vi
scol
ulsecu
un
i
,de a
ft
ao
scr
âşn
if râna uneimaşini.

CAPI
TOLU
L V

...
Fri
g şiî nt
uneri
c.
.. Mult cenuşi
u, nu-i soare
ni
ciodat
ă..
.. Se asc
unde îndărăt
ul zi
duril
or înalt
e de

b
pu
i
z r
gme
mă di
şi e
bvoţ
al
.
iOa
e me
t deniio
mnu
h r
âd
or
e a
l,
ăa
.uŞb
iuz
Neas
t
aul
p
it
ţe-
ad
ietoată numai
mâhni ciune,och ii şiinima o a lcri
mă.
Unde- i poi
ana de p e mal ul Trotuşu l
ui, fluturi
i
argint
ii. Şi scrânciobul di
n f undul grădinii? Unde-s
casele scu ndace cu zi
duri
le n ăpădite de o rze ghi
ordi
i
şigl i
cină? U nde a roma slobozit
ă de so lzi
i sal
câmului,

59
în su spinul adi eril
or de s ea ră? La ceco t de u li
ţăl -
a
rătăcit oa re pe Moş h Georgh i
ţă, pitarul? nÎ dumi neca
paştelui se nf îăţişala cu rte c u un braţ de za mbi le şi
un co şul
eţî n ca re puişori de ga l
iţ
ă, mi şunau sp eriaţ
i,
gălbenuşe e d aur. Tataiaî i vâra în pal mă napol eonul,
apoi poruncea către cuhnii cel e cuven it
e dat i
nei: ouăle
roşite,co zonacu l şibut âl
cade a rch i
u.
Ouă r oşii
..
. Nat ali
ţa, înfrigurată, acu m bagăde
seamă cunăuci re că,de c ând a p op osi
tî nt ârgul de p e
mal ul Someşu lui, n-aî ntâmpi nat ni ciunde strai,
năframă, co vor ori te mi rice o bscârţă răsurie.În
casele so acră-sii
, unde at ras d upă î ntemni ţ
area
dumneal ui , asemen ea: l
emnăr i
e n eguroasă cuci oburi
de fi ldeş, per dele nîtunecate, bl i
de c enuşi i
..
. Nataliţei î
i

a
pr
ăd
uucă
naşind
oe
d în
acagâ
s ă
.t
l
.
.ej
,ozi
C gâ
ln
edi
nd
mnul
i aat
n farf
e u
ă
rri
i
l
sfie
r c
u flt
ă evano
arişi
ide
culorive sel
e şiî mbi etoare.
Soacră-sa oce rcet
eaz ă cumust rare.Are cam l
a
şaptezeci de er
ini – d ar numai şinumai i erni
,
socoteş
t e Natali
ţa pe c are oi af ri
gul câ nd i se
înf
ăţişeazădi nainte – u bze epţene,co ncisu r şibraţ
e
de p ai
ng i l
pite de r tup. Le mi şcă doar di
n co at
e,de
parcăar ţ i
ne o uă la su bţiori. Poartăt otdeauna acelaşi
st
rai: cati
fea şorici
e cu gul er n îalt
. Bluzae st ropi
tă cu
mărgele neg re,cal a vestmi ntel
e d e d ol
iu, jupa până l a
gl
ezne ar e b uzunare adân ciunde z ornăi
e c oan
l de c hei
şimărunţ i
ş.Tem e slugil
e ca re n u se sa t
ură niciodată
din tainul lor,iar n eguţătoriiîi pl eacă de l a curţi
af
urisind în bărbi .
60
 — Decenumănânci ,Natal i
e?LuiAnt onise
cu vi
ne mui ere dzravăn
ă şiprunc v onii
c.
Natali
ţaî nghiteîn se c ş i cercet
ea zăcu si lă
merinde.Buca tel
e sunt să race, să
lcii şi
, de n -ar
cu noa
şte-o p e cucoana Eca teri
na, ar zi ce că
bucătăreasas-afostîmbătat.
Zeam a de găină e d ulce, f
ript
ura e d i
n floa re de soc.
„Da, tataie – ari mi
ts a casăr ăvaş – u nt e amăgesc. I
au
floarea,o t ăvălesc pri
n făi nă şiol ea căde o u şio
slobod în tigai
aî nci
nsă. Ace asta s-ar ch ema şn iţ
el.
..
Dar slănina nu l ipseş
te.Se a flă pe masăl at oat
e
prânzuril
e,i ar mi e mi serăsc oleşt
e pânt ecee.
l..
"
— Eştigalbenăşisfri
ji
tă,depar căte-aiîndest
ula
î
n casă de milogi şinu l a masă oi berească, spune

cu
amcoan
f aE
ost lcat
a Aer
nti
nn
o a,plu
-
af
mnind
găpe
s t
isuopăar
nă
rat.f
Deu
oartn
e.ăzi
,
S cân
ocot,df
ata
mea , căare d estule n ecazuri şifără î ncăpăţ ânăril
e
tale.
Natali
ţaî şiducemâna l a pânt eceelr otunjit şi-
i dau
lacri
mile.Adevă rat, când seui t
ăî n ogl i
ndă, se
recunoaşte anevoi e.S- au alunga t st el
el
e d in och ii
codaţi, merele că ţ
ărateî n umeri i obraji
lor, râsul,
l
umi na ch i
pului
. Părul împlet
i
t după poruncasoa cră-
si
iî i ascuns sub o dant el
ă neagă
r. Aşase cu vine unei
muieri de n eamcubăr bat obij
dui
t de mp
î ărăţ
ie
ticăloasă...
Nataliţa se gândeşt
e că n-
aî mpli
nitîncă
şai
sprezece i an
şi,iacă, de a
cu ma nu-i mai sunt
î
ngădui t
e vestminte rf
umoa se.Când şi-
a d esch
i
s
61
cufărul cust raie p orunci te al Madame D en i
s,mod i
sta
din Iaşi, cucoana Eca terina a râs cubat j
ocu ră:
„Acest
ea,f ata mea ,î s fl eacu ri de şa ntani stă şinu
veicutezaal epuneni cimăcarî ni atac.Î
ţifaci ertare,
tu fiind cr udă şior fană de mamă, i ar t aică-tău, ca
bărbat,nusepri cepe..."
— Mănânci ,Natalie?Sl ugiletrebui esăst rângă
având sial t
ele de o rbotit,iar eu nu l e p lătesc si
mbrie
pen t
ru a st a cumâi ni l
e n î poa lă ori a număr a de
puricico ada ză vodului.
— Numaipot ,suflăNat ali
ţa,M- am săturat.
— Săturat?Înst areat aomui eret r
ebuiesăse
sil
eascăl a hrană, i ar u t ai rânj it doar bl idul.
Natali
ţaî şimuşcă buzele să nu plângă .Î n cel
e din

urmă,
— Nuc-
ust
ez
da;
epri
nsăcubucat el
eacestea,,
,
— Dardi ncareaipof ti
?
— Cacel edeacasă. .
.Şidomni ataeştidin
Moldova, şti
i cum se r h
ănesc menoai i de pe a
l noi
.
Dacăî ngădui ,tat
aia mi -
af ăgăduit bucă t
ărea
să
pri
cepută. Ţine elt oată chel
tuial
a.
De m ânie,ochii cucoaneiEca ter
ina sa rîn bl
id. Aşa
i se pare a Nt
aliţ
ei.
— Cândte-aiînsoţi
tcuRacoviceanuaişt i
utcăvei
schimba meleagu l
,i ar schi
mbând mel eagu lîţ
i
primeneşt
i şidep rinderi
le,şit e supui celor nouă după
cum t otastf
elam să vârşi
t şieu . Şi î
ncăuna să -
ţi vâ
ri
î
n t ărt
ăcuţ
ă: stăpână î n bucătări
a meanu î ngăd
ui.
Ţinemintecapeorugăci une,căasemeneameri ndeîi
62
pe gu stul f eci
oru lui meuşinu ne- om răsu cinoirost ul
după i ncu ri
le uneico pil
itef ără mi nte.
O must ră şi Anton, cân d sedusesă- l vad ă al
temniţă. Î şiridi cădoar nasu l din cări ţ
, dar n-oi aî n
braţe.Nat alaîiaşt ept
ămuşt ruluial
acui nimaghem.
Se u ită pri n încă pereacuzi duri albe.De n -ar fi
grati
ile de l af ereastrăn- ai zice că t e afli l a odobeală, ci
doar înt r
-o odai e de o amen i nu preapri co
psiţi
. Pat ul e
înf
ăţat cu rat, masapl i
nă de că riţşihârt i
i,î n blidar
merindea e p care N atali
ţai -o aducede acasă . După
gustul, bunî nţeles, al dumnea lui şial cu coanei
Ecaterina.
— S- oascul ţimaibi nepemama,Nat al
ie,şisă-i
urmezi necl i
ntită cu vântul. Tot ce să vârşeşt
e e u dpă

povaţ
Băa
i şi
eţ
el d
ul,or
Ii
n
uţ
sta
in,mea.
s-a născu t sp re p ri
măvară, când,
pe mal ul Trotuşu lui, oamen ii se veselescn î i
armar ocul
sânzienel
or. Nat aliţ
a a ză cu t două l uni încheiat
e ăfră
a-şilua sea ma de- i vi
e o ri căl
ătorit
ă di n l
ume.
Dimprejur doa r negu ră... Bezna st ăruie şi acum..
.
Ciudatăf otografia cee a de p e scrin. O mui ere âtnără,
aproape oco pilă, cumi j
loc slăbiu, ţine un prunc n î
braţe.Seamănă.
..SeamănăcuMai
caDomnul
ui.
..
Întuneri
cul î
i mistui
e zâ
mbet
ul tri
st
.
..

— Farmaci
anr.1?
— Da.vărog.
Trai
an,cucel
ălal
trecept
orl
ipi
tdeur
eche,î
l
63
urmăr eacu ri os e p Andrei,încercân d săgh icească ce
urmăr eş
te.
— Cine-ideservi ciu?
— Subsemnat ul!sehl i
ziungl asmucal i
t.
— Lat el
efonl ocot enentAndreiDumi traşcudel a
mi l
iţ
iaj udeţea nă.
— Am maiauzi tdecazuridi nast ea,daraibaf tă,
nen e,căeusu nt un t i
p car e n u mă pl icti
sesc u
şor
. Pot
s-ascul
t acel aşi banc de t rei ori..
.
Andreiseenervă:
— Ascultă,t ovarăşe,dumneat aeştibeat ?Celălal
t
păreaî ntr-
adev ăr n î dispozi
ţie de zile mari :
— Spune- midumneat aunl ocaldeschisl aoraasta
şidau o bat erie.Până una al ta, cuce- ţi potfi de ofl
os?

i
nt—eEsea
er oz
che
ă s
lt
aiunef
ce oamr
alt
e
a s
di
ierioasă
se rşiur
p
escr
igent
e uă.Mă
n anumit
medi
cament .
Si
labisiden umirea co mpl icată, nădăjduind din
t
oatăinima căbăt râna i -
l com unicase cât de cât
cor
ect
. Hm. .
— S-arpăreat ot
uşicănu- iof arsă..
.Văr ogsămă
scu
zaţi
..
. Med i
ca men tul se r p
ezintă subf ormă de
drageuri şie e rcomandat î
n mai mul t
e bol i
, din ca
re
unele consti
tuie un diagnost
ic ext
rem de a rr.
Simptomele,cumi cidif
erenţ
e,su nt în principiu
asem ănăt
oare alt oate.
Andreiî
ifăcusemnl uiTrai
ansănot eze.
— Care?
— Amnezii,căderi
,prăbuşi
rineaşt
eptate,î
nsoţ i
te
64
de p ierderide cu noştinţă.
— Mul ţumesc.O ul ti
măi nformaţ ie.Cunoaşt eţi
vreunmedi cdinoraşspeci alistîn...domeni ul
respectiv?
— Sântdoi .Vl ădoianudel aSpit alulDr .Balt
azarşi
Coman de a l Sanat oriul judeţ ea n... Ambii, neurol
ogi
,
fireşte.
—Î ncăodat ă,vămul ţ
umesc.
Traianisprăvidenot atşiri dicăpri virea.
— Ce- aidegândsăf aciacum?
—Î ncercsă- icontact ezpeăşt i
adoi .Poateoaupe
bătrânăî nevidenţ alor.Mal adiilerespect ivenefiind
fr
ec ve
nt e,înseamnă căi ndivizi
iî şica m ştiu paci
enţ
ii.
..
Îi aruncăo pri vire n îgrij
orat ă: Mă î ntrebde ceunsu nă

A
ven
sc
ta.Am rugat
e. -
osămăchemei mediatcearevr eo
Se s i
mţ eaex t
rem de n el
inişt
i
t. Tel
efonul er aî n
dorm it
orul mai că-si
i, chi
ar pe noptier
ă. Încer cade o
oră,f ărăr ezul
tat.
Oftă şiceru lai nf
ormaţi
i numărul sp italului Dr.
Baltazar. Traian se gândi căAndreie p rotoit
pul
indivi
dului ca re-
şico mplicăsingur exist
enta.
În recep
t
orullăsat desch
i
s,seauzigl
asu
l sl
ab al
băt
rânei
:–Veni
ţi
..
.Ajutor!

„Ora unu!
"
Vasil
eDumitraşcustăt
eaî
nghesui
tpecanapeaua
cameeride zi
, rozând maşi
nal cuunghia stof
a bucl
at
ă.
65
Era că rămi zi
e,o cu l
oare p e ca re odet esta, al
ăturide
verdel
eprăzul iu,darcineţ inusecontvreodat ăde
gusturil
e u li? S e dep ri
nsese ncăî di n co pil
ărie să
accepte h otărârile altora şi, fireşte,Vi vi
ensei mpusese.
„E pra cti
c, di scret şi duce l at ăvăleală.
..
"
„Ci
ne n aiba se ăvălt eşte n î casaast a unde d e obi
cei
obiect
ele,ch iar ce l
e mai nea şep
tt ate,dev in
zburătoare?!"Î n plus,Dumi traşcumai avea o
aversi
une o rga nicăpen t
ru boarf ele care i î
supravieţuiesc.Consi dera cădul apul, patul, ghetel
e,
paltonul nu t rebuiescump c ărate nîf uncţi
e d e
longevi
tate şi se gândeacupi zmă uneor i că, după
moarteal ui, al ţi
i sevo r osp ăt
al a aceea şimasăsa u îi
vorfol
osiumbr ela.Nueravorbadei nvidiepropriu-zi
s

–
ine
gx
i
ni
staulpDu
eru uţinio
mit
ra
amen,
şcu imaî ic
ncâ ut
nms
atecad
să-ed
i f
aecâtpe cei
că din jur
feri
ciţ
i – ci de o rea cţi
e perso nalăf aţă de relati
vitat
ea,
efemeru l exi
stenţ
ei.
În privinţ
a aceast a şi ,f ărăs- o ştie, Vasil
e eracr oit
după st il
ul americanul ui ca re,l ai nt
erv ale de doi-
trei
ani,î şi schimbă frigideru l,t el
evizo
rul,l ocui
nţa sau
Cadill
acu l
. Bineînţel
es, ge neza f
enomen ului era alt
a şi
ceva mai apropiată de fi l
oso
fia Elvi
reiRaduli
an, ati
nsă
de a celaşi„nomadi sm", de a
ceeaşil
ipsăde fi xaţi
e nî
mat erie de boarfe.Spi ri
t
ul compet
i
ti
vî lî mpi
ngepe Bi l
l
săach izi
ţi
oneze am şina de utns p
erf
ecţi
onată şide
ulti
mă mod ă caa l ui Joe,deşi alui person
ală
funcţioneazăex cel
en t
...
Tremurând–hal at
uldecasărămăseseîndormitor
66
unde V i
viense nch îi sesee dp este oor ă, ref uzând să
dea vr eun sem n de v i
aţă- Vasi l
e D umi traşcuosci l
a
î
nt re rei
t posi bili
tăţ i
: să f orţezeuşa cu ori ce risc, să
pleceeda casăşisăî nnopt ez e alI oana sa u, pur şi
simplu, săaşt ept
e cui ni ma puri ce esf
dăşu rarea
evenimen tel
or.A t r eia va raintăî i era desigur ce a
proprie,un „ Vasili
sm" ca racteristi
c,dar acu m se
simţeai nca pabil sămai î ndur e aşep
tt area.
În noap tea ace ea, Dumi traşcu av use sepri ma
reacți
e de rev olt
ățișfă,
ă dăd useo d ovadă neaş teptată
de b ărbăţie.Fuse sebat j
oco rt ila sângede V i
vien,iar
modul sa di
c n î ca re-şiant ici
pasevi ct
ori a, anul ându-l
total şipr econizând cucert itudine desp ărţireade
Ioana, îl su f
oca se. Înai
nt e c a să -şideasea ma ce se

înt
â—mpEl
iă,i
bnsă
e,r
ni
se
u!Nue
d p
easscau
!De ădn
t a,
ău
t nr
ul
ând:
!
Vivienrânjise.Î
nochiicarecăpătauuneoriluci
ri
demen ţi
ale,seci teadispreţul şi
, vag,o undă de
amuzament :
— Cenu,măicârpă?
— N- osămaifiecum vr eitu.O săplec!N-
aidecât
să faci ce- ţ
i place!
— Şitulafel
,nu- iaşa?
— Da!Am cincizecideani ,muncescdet rei
zecişi
î
ndur cut i
ne ovi aţ
ăt i
că l
oasăde d ouăzeci.
.. Răcn
ise
ca nu descr
eierat: Gata! M- am săturat! Pen t
ru cât mi-
a rămas de rtăit
, am drep tul l
aof ărâmă de eri
f ci
re.
Brusc cal
mat ă, Vivienr ep l
ica
se:
— Gândeşte-
tebi ne.Vezisănur egreţ
i.
67
 — Ni -ci
o- da-tă!Dacăaipof tăsăt eomori,omoară-
te!Eu nu t e p otî mpi edi
ca .
Femei a l îmăsu rase cu srt di n cappână î n pici
oare
cuun su râs ci udat . Se ă rsu ci
se e p căl
câ i
e şi
dispăru se nîdormi tor,î ncuiase uc ch eia şi, de atunci
,
de ci rca oor ă, nu dădea i n
ciun sem n de viaţă,
î
ngri j
orăt or eraăcr ef
uzasărăsp undă l at elef
onul car
e
o so licitaî ncă păţânat l a zece -ci
ncisp
rezece m inute.La
ora ast a nu put easu na decâ t Andi...Iar dinaintealui
Andi ,lumi na,vi aţa,uni caeir aţi
unedeat răi,Vivi
en
nu op uses e v reod ată ceaai mneînsemnat ă reiz
sten
ţă,
nu-l co ntrariase i ci
n măca rî n co pil
ărie.
„Ce- ar f ace oa Ina î n locul meu ?"
Întreb areareven eadi n ce nîce a mi des nîex ist
enţa

l
duiV
e a
b
rsi
onle.şi
z Cred
o ea
su î
rpn nd
ri i
zăsce
toarn
reămâno
cu
ntu
al
ştei
e–an
er ave
a
at
uro
iilogi
că
umane – a d
r, mai ales, credeaî n dragosea
t ei.
Vasile,orf
andemi c,reali
zaazi,cuunsent imentde
amărăci une,că â pnă a l oIana nu-liubiseni meni.
Vivienîlluasedincal culeextrem deexacte.
Dez amăgi t
ăî ntr-
o p rimă drago se,
t apr opii
ndu-se ed
treizeci de ani – vâ rstă care derutea
zănouăzeci la sută
din femei, co
nştiente şi sp
eriat
e că şi
-au consumat
prima t i
neree
ţ – ncer
î case ecesi
n t at
eai mperioasăde a
seca za. Vasi
le n -
oi mpres
ionaseni ci
odată, dar î
i
convenea. Era ti
trat, prezen
tabi
l şiapoi simţ i
se căîl va
stăpâni cuuşu rinţă.
Pe oIana, pi
ctoriţ
ă, ingi
nerul o cunoscuse
î
nt âmplător
,la un vern isaj
.Î limpresionasede a l
68
început siluet a fină, pozi ţ
ia capul ui uşo rî nclinat sp r
e
umăru l st
âng, dezi nvo lt
ura şirâsu l plin de vo ioşie.
Sal a era plină de u lme şi o p utuse u st
diaî ndel ung,
fără săat ragăat en ţia. Ioana, caga zdă şived etă, se
mi şca de a l un gru pl a al t
ul pri mind f el
icitările de
rigoare cu en tuziasm di scr
et.I nteresant – a vea să-şi
dea se ama d e acest amăn unt mul t mait ârzi
u – era
faptul căVasi l
e,ca re n u dăduseni ci
odat ă at enţie
vestimentaţieifemei l
orşiarfif ostincapabi lsădescri e
o si ngură t oaletă de- a nev es
ti-
si i
,f u imed i
at
impresionat de i ţnut aI oanei. N-ar fi f ostî n st are să
ex pl
ice e d ce , dar co nstatasei med i
at căpi ct
oriţae
îmbrăcat ă sp ecial
, cănu sem ăna cuni cio al t
ăf emeie.
Nu er a exce ntri
că , nu purt a ni mic i ţ
pător şit otuşise

rem
chiaa
rrca:i
eamediat
.„ Secretul
"i -
l des luşi
semai t ârzi
u
— Dragulmeu,cheltuiesccutoaletelemultmai
puţ i
n decâtîşiî nchi
puie ulmea . Am f oarte puţine
cârpe,dar aleasu nt de cali
tate.Port mul t negru, aşa
căamănunt ul nu se ob servă şi su nt at
en t
ăl al i
nie.Şi
î
ncăceva : ch
iar dacăroch ia e mai i efti
nă, totdeauna
pant of
ul şipoşeta sunt impec abi
le,co sit
sit
oare aş zi ce
.
Majorit
ateaf emeilor pun accesori
il
e p e pl
an secu ndar
ceeaceco nsti
tuie o greşea
lă capital
ă.
Captivat din pri
ma cl i
pă, Vasil
e venise -o
s va dă în
fiecare d upă-amiază până laî nchider
eaexp ozi
ţiei
.
După câ teva zi
le,Ioana îlremarca se şiîncepuse ă s
-i
zâmbeas că.O amuza ace st admiratortenace care nu
îndrăzneasăse p a
ropi
e.Timi d, Vasi
le şi
î expri
mase
69
destul de st ânga ci– n oţiunile u li despre pict
ură
încăpea u într-un degetar şini ciazi nu pri cepeamar e
lucrudi n ce ăcea
f – a dmi raţi
a pen truoper a eişi-
i
soli
citase ermp isiuneasă -
i va dă at elieru
l.Ioana
acceptasecuge nti
leţ
e.Când vi zitele se nîmulţi
ră, î
nsă,
începu să -l evite.„N-am t i
mp. .. Poa t
e săptămâna
vii
toare..
.Plecdi nBucureşt i
...
"Vasi len- oint
eresa.Nu
făcea part
e d in br easă
l, nu put eadi scuta cuel
probleme p rof
esionale,iar cabărbat nu- i spunea
nimic.„ Un t i
p drăgu ţ, dar i nsi
gn ifiant. Başca,
însurat!"Îl mai pri meat otuşi , din câ nd în când, din
polit
eţe şi pen t
ru căse mţ sieai ncapabil
ă, dacănu er a
provoca t
ă, de moj i
cii mari.
Şi apoi, pe n eaşep
ttate,după şa se sau şapte u
lni,

i
iz
nb
tucn
en i
si
tse
ateapt
ima
care-
i.nO pat
ăuci i
pmă
e ami
mâstuoi
ndit
oa
.r e,
Mu rd
ie o
se nu mare
pictor şi
, după î nmormânt are,Vasile sef eri
ose o s-
con ducăaca să cu maşi na.I oana,dep ri
mat ă,simţ i
se
cănu vasu porta singu răt
ateaser ii şi
-
i propusese să
intre nî miculr estaurant di n apropierea locui
nţeiei.O
grădină de va ră tradiţ
ională, cubol t
e d e viţ
ă de v i
e,
aromă i ut
e d e cimbru şimi ti
teişi, din câ nd în când,
cât
e u n lăutar fal
imentar rătăci
t
. După dou ă pahare
de vin, se inţeau de mână. .
.
De a tuncise vă zuserăî n fiecare iz şif oart
e cu rând
un fapt deven i
se cert
: se ndîrăgosit
seră până pest e cap
unul de celălalt
. Ce păreaî nsăst raniu şiamuzant
puţi
nilor amici ini
ţi
aţi di
n ant uraj
ul I oanei era
cal
it
atea acestui senti
ment. De a fpt, ei înşi
şi real
izau
70
căceea ce se ntâmp
î lă este u ni
ca t. Se u ibea u cadoi
lice
en i
, cuprosp eţ
imeai macu l
ată şii rep etabi l
ăa
primeii ubiri. Vasile,sentimen tal,r omant ic,cui ntactă
şii men săr ezervă de atndreţe,f ăce a poezi i, pr es
a flori ,
împleteacu nuniţe d e margarete şi , câ nd i eşeau din
oraş,opreamaşi na la fiecare câ ţivaki l
omet ri cas- o
sărute.I oana î i primi dragostea ,îndui oşată şica l
dă. I
se ă p
reacănu i ubise nîvi aţa eicaacu m şicon st
atase
că i d une d
sp e u n filonde d evoatmen t pe c are şi-l
ignorasecudes ăvârşi
re.Fuse secă să torită, îşii ubise
bărbatul,darni ciodatăn-opreocupasepersoanal ui
dincolo de c arieraşi r el
aţii
le c are i n ţ
eau st rict de
dragosea
t l or. N- oi nt
eresase ceăn mâncă , dacăar e
cămăşicu rate sa u dacăşi -
al uat f ularul .În sea ra

câ
pandet
ch Va
dsi
eleiţn
îr
gătâ
i
,rzn
i
ase
u t o
oră si
răsese j
u
si
onmă
gurt
at
ă e,
t fu,
uşămanse
u senu
dezli
pise e d er
fea srt
ă. „
Doa mne,numai de n u i s-
ar fi
î
ntâmpl at ceva.
..
!" Când î n sf
ârşi
t so sse
i, i searu ncase
î
n braţ e plângân d.
I
oana îii ubeadrago sea
t, o emoţ ionau st ângăcii
l
e ş i
puştismel
e u li
,„ Mi se a pre o
frmidabil, Vasil
e,dar eu
te-
am î nvăţat să săruţi
... La ci
ncizeci de ani !
..
."
Dumi t
raşcu oftă şi seri
dică e d pe canapea. Nu mai
puteaî ndura aşteptar
ea. Se apropie de uşa
dorm i
torului şitrase cu urech
ea . Nu se auzeani mic.
Ridică m âna ezi
tând îndel
ung p ână să at b
ă. Ciocă
ni
uşor, apoi din ce nîce a mi tare.
— Vivi
en,răspunde!Terog.
..Î
mipar erăucămi -
am i eşi
t din fire..
. N-am crezut cuadevă rat.
.. Scuză-
71
mă!Şti
i cum e când beiun păhăr
e.l
.
. Spune-mi doa
r
dacăte s
imţi bi
ne.
.. Te mp
ilor!
Di
n dormit
or u nrăzbăt
eadecâtti
c-tac-
ul pen
dulei
.

CAPI
TOLU
L VI

CocaDami
an, î
n ţ
inut
ă de or
aş –ai fi zi
s că se
ducel a bi rou, că cinu î nţel
egeaut i
li
tateaca poatelor
care-i sugerau va g dieea de r tândăvie – se nvâî
reat
prin ca săci ri
pind vo ioasă.Î ntrebările cădeau gri ndină
„cef aceDi nu?",„ aţir ezolvat ch esti
a cuca sa ?" „aţi mai
văzut-opeNuţ i
?",„Cum sesi mteneneaGogu" ,etc.
Cu sp râncen el
e r i
dicate ami rare,bărbat u-său o
urmar ea. Puneaî n acea stăî ndel etnici
re u n inter
es
şti
inţi
fic.
„Î
ţi vine să crezi cănu s- au vă zut de cinşpe a ni
, că
ăşti
a d escnid acu m di n Al aska sau Mad agascar!
Vorbescînfiecar ezilatelef
onşinumaieuşt i
ucâtmă
costă abon amen tul.
.."
Dăn uţ mi şuna,î ndep l
inind cur âvnă ofi ci
ul de
gazdă. În pri vi
nţa acea sta, îi sem ăna mai că-si
i ca r
e n u
se mţsi eani ciodată mai f erici
tă decâ t atuncicâ nd avea

cast
vân adp
ul
i
pn
ăăagd
le
o o
a
mersp
aţ
ieţ
eşi
.
i Î
,di
acp
ălă
ace
rfiaav
agt
uit
ao
pţi
sa
i,
bise
l
it d
at
eaă
,deaîn
îşizicea Sandu, ar fi invitat cel puţin o dat ă pe
săptămân ă a l masă o ă sal
nîtr
eagă ed c i
nema.
Acum sef oiaî
ncântatăcăput eaof
eriogust are
neamuri l
orşiDami an, cuun apet itî n gen er
al debi
l se
minuna de can ti
tăţi
le uriaşe e d mâncare car e

72
dispăreau î n ritm vert iginos.
„Parc-ar d a cu asp iratorul.
.."
În od aie mi rosea a ust uroi– mez eulri picante de
casă – u ţică, vin, fum de ţ i
gară şi subţ i
orineîngri
jit
e.
Dami an î şisch imbă l ocu l câ t se oapte d e d i
scret
.
— Ce- iSandul e?Nuvreisă- lfacigel
ospeCost i
că?
Era exa ctgen ul de b ancu ri care uli Darnian îi
înt
or ce
au st omacu l pe d os. Nimic n u i sepăr ea m ai
pen i
bil dec ât eforturi
le o amen i
lor de afi sp iri
tual
i cu
ori
ce preţ .„ Dom' l
e, oriai haz,orive z-iţ
i de
propăşire...
"
Mar cela şiCost ică, atuncicâ nd nu i zbuteasă -
i
ignore,îl aga sau cut alen t. Erau amândoi gr ăsani
, de
profesi
e e co nomişti, atât de c lasi
c banal i,încât

dev
si en
ngu ea
ăup
r rapr
oboa
l pe mân
emă: n
eveco
r
arsi
mi
ea.li şipr eocupaţi de o
Profesau cucr edi
nţă mi t
ul stomacu lui,i ar dacăl e
vizit
aicămaraşicel edouăf rigidere–îţitr
ebui aucinci
mi nute casăr ep
ereiz untul, sal
at a de vi net
e sa u oala
cusarm ale –er ai mposibil să u n conchizi că a o
men i
i
ăştiat răiescucobses ia unui ca taclism al imentar
.
Toamnaconst it
uiaanotimpull oreroic.Aprovizionarea,
preparareasu tel
or de kilograme d e dul cea
ţă şi
conserve evdeneauo aven t
ură pal pi
tantă car e z
ibutea
săî nsu fleţ
ească până la zglobiu cu pl
ul „Mar cel
a-
Costică"
. Print
re pr ec
ept
ele sfi nte alef amili
eiCăt ănoiu
era şi acela al fabri
cat
elor itp industrie casni
că, „fără
chimicale"
. Nu cu mpărau niciodată din oraş n u
com pot, o cut
ie d e mazăre sa u fasol
e verde,pri vi
nd cu
73
dispreţni micitor la co nsumat ori
i de â rnd.
„Rumegă tori",îit axaseDami an, care printre alt
ele
nu pri cepea e d c
e ar e M arcela săpunul în or oare.
„Pentru numel e uli Dumnez eu, spune-i soră-t
ii să
sesp ele.După cepl eacă,t rebuie săaeri sim treizi l
e..
."
Coca l să
t
asedi n umer i
:
„Spune-it u dacăt e d er
anj ează.
..
"
„Al dracu l
ui săfiu dacăn- ofac cupri ma oca zie"
.
Dami anros t
i fleg mat i
c:
— Nucr edcăs- anăscutăl acaresă- lfacăgelospe
Costică. Cătănoi u nu er a un su btil sirâse cu
sati
sfacţie de pr opri
etar:
— Aşae.Am avutt ot deaunaî ncredereîn
Mar celi
na.

—
emHm,
isedpoct
res
:upuncăaiavutşimot i
ve.Cătănoi
u
— Doarbărbaţ i
irăisauproşt
isuntgel
oşi
.
— E unaforism.
Marcel
a râse coc het
, bătând cupalma scaunul gol
.
—Înconseci nţă,Sandul
e,nuvăddecen- ai
rămân
el ângă mi ne.
Dănuţ, cut i
rbuşonul î
n mână,seap ropi
e de
mătuşă-sa:
— Tăt i
cuzi
cecănut espelişicămiroşicaun
dor
mi t
orde n ifant
eri
şti după o săptămână de marş
forţat.
Pântecele Marcel
ei
, grasă până l
ai ndecen
t
, se
cut
remură de â rs.Nu sesi mţea el
doc vexa
tă şinutrea
convi
ngereaintimă şide n ez
drunci
nat că-io femei
e
74
seducă toare,pe ca re orce
i ă brbat şi-
ar dori-oîn
aşternut .
Cocar oşiatât de p uternic,î ncât Damian avu
impresi a căpână şicer cei
i i s-au îmbujorat.
— Dane,dacă- ţili
pescacum douăper echide
palme,ai săt e nîveţi minte să mai fii obrazni
c.La
culcare,i med i
at!
— Darce- am făcut,mamă?
Încep u săbâzâ ie ăfră lacri
mi . Marcel
ai nterven
i
binedi spusă:
— Lasă,dragăcopi lulînpace!Spuneşielce
aude... Dar ast a-i grozavă! Auzi, un dormi t
or de
infanterişt
i..
.
Şi încep u iar sărâdă î nfigâ nd furcul
iţaî n pl
atoul

cu—tobă.
Da .
..f
ăcuDami anplacid.Pentruorice
event
ualitat
e,potsăt e nif
ormez că soră-t
a a cumpărat
săptămân ăt recut ă două kilogr
ame d e s odă.Pent
ru un
început mod est, credcă -
i de ajuns.
Cocaî l măsu ră furi
oasăpână l al acri
mi.
— Şimămaiî ntrebam decefecioru-t
ăuebădăran.
— Ciudat!semi răDami an.Chiaralalt
ăieri
susţ
i
nea i căDănuţ î ţi seamănă l
eit
.
Soţi
i Căt ănoi
u făceau haz nespus.De ârs,cat oţ
i
oameni
i graşi, Cost
icăse co ngest
i
onase iştransp i
ra
laborios.
— Uite,d'aiaî
miplacemi esăvi
nlavoi.Tedi
strezi
mai al naibii calat eatru.
— Am băgatdeseamă.Şinoinedi st
răm.
75
Săptămâna pe ca r
e a ţ
i petrecu
t-ol a noi , astă va ră,
rămân e d e n euitatAm chematf emeia să e dreti
ce,a
venitcuţ iganuleicas- oajute..
.
— Sandul e!îlîntrerupseCocaînspăimânt ată.
Cos t
ică o p rinse de ân mă.
— Lasă- l,frate,săvorbească.E mait areca
Biban u!
— Mersi ,seî nclinăDami an.Bref,cuplulde
ciocârl
ii au ur ca t pe er
tasăsăvăscu ture a şternutul.
După pri mul băt ător,ţiga
nul a că zut pe sp ate nîtr-
un
nor de p raf., Auzi ,îi spune femeii, euzi c c ă ăştia dorm
încălţaţ
i..
.
Coca , su f
oca tă de ru şi
ne,co nfuză, încep u să -şi
facăt reab ă p e masă ,în vr eme ce D ami anj ubila

pl
spa
uci
d
s-:.
o „
"N-
Pa
rmt
ofiâi
nz
dbut
i
dt
e ma
nr
eae
tenu
l
ţ
icr
a u,i
ma dar
că- cel
si
i pu
, Dănţ
ui
n le-
ţ seam
st
recură nesimţ i
t pe uşă.
—Î nviaţamea,n- am î
ntâlni
tatâtamojici
e,declară
Cocaî n pragul l acri
mil
or. Noroc că voiî l cunoaşteţ
i
,
şt
iţi că-
i nebun.
Costi
căşiMar cel
a, vi
neţi de ârs,ciocniră împreună
bărdacel
ecuţ uică.Beauamândoiţ eapănşi–Dami an
considera căace ast
a este singura l
or însu
şire pozi
t
ivă
–fărăsăseameţ eascăvreodată.
— Maiserviţi
,îiîmbieCoca.
Mar ce
laî şipl i
mbă och ii pest
e plat
ouri
,
inventari
indu-l
e.
— Spuidrept,aşmail ua,darparcăarmergeceva
cal
d. .
.
76
 — E oi dee!aprecieCost i
că.
Vioaie,Cocaseri dică:
— Am ot ocăni
ţăgr ozavă!Uiteacum opunpef oc..
.
Fac şi o mămăl i
gu ţ
ă...
Dami anse u ităl a ce as: „
Doam ne sfinte! Toc
ană cu
mămăl igă la or a unu şi j umăt aet noaptea,după ce au
vârâtîneiobăcăni eîntreagă!.
..
"
Dăn uţ dăd u buzna p e uşă. Se opri lângă ai
tcă-
său
gâfâi
nd:
— DoamnaRacovi ceanunumi -adeschisnici
acum.
— Bărbate,eucredcăt echi nuieoideefixă.
— Dareacasă. .
.Şi -
ibolnavă..
.O audcum. .
.
cum pl ân ge.

Cost
deget
ul
ui
că
i micse
gsc
ra
–a
tt
er
p
-ină
cul–îcu
ntu
r
-onghi
naa mail
ră. ungă a
— Cevreaăst ami cu'
?Cevr ei
,mă?
Puşti
ul se ă ddu un pas n îapoi.Îl pri
vicir
cumspect
,
nu preaprietenos,si mţind cu i nsti
nct
ul inf
ail
ibi
l al
co
pii
lor căt atăl său nu- l agrează.
— Priet
enameaebol navă.
— Las'căaregrijămă- sadeca.
Dănuţ tăcuo cl ipă,der utatde ar gument
:
— Păi
...
,n-aremamă.Găsif eri
cit
:E orf
ană.
— A,fudeacordunchi ul
,at unciseschimbă
ch
est
ia. Cu cine stă?
Damianrăs punse aco
l ni c:
— Cuunmot anşioperechedecanari .
— Bă,apreci
eCosticărâgâinddel i
cat
,lavoiî
nbloc
77
stau numai neb uni. Ăia de a l Autorit
ateaTu tel
ară nu
zi
c ni mic?
— Nut oţisuntcuvânt ăreţi
..
.Şi,înafarădeasta,
orfana se p o
une a mestecu l
ui î
n t r
eb uril
e ei int
erne.
— Douăl af undşi -itr
ece!'
—Î ncearcăt u...
— Câţianiar e?
— Spreopt zeci.
Cătănoiu se necăî cuvi nul şineva stă-
saî ir ep
ezi
doipumni î n sp i
nare,
— Hai,Sandul e!îlt
raseDănuţ ,zăucăebol navă.
Să vedem ce f ace .
— Doarmedusă.
Dăn uţ dăd u di n picior:

să—
-
ţiDasprn
u î
n?ţel
ege,omule,căel umină!Decât eorivrei
Coca intră aferat
ă, aducân d mămăl i
guţa fierbinte şi
o cratiţă aburi ndă. Ceidoi se ep reziră căpi
aţi asu pra
bucatelor.Înghiţeauhulpav,deparcăn- arfimâncat
de osă ptămână. Când, î n sfârşi
t,î şiridicară nasu ri
le
di
n f arfurii oftând sati
sfăcuţi
, Damian su ger
ă per fid:
— Ceaizi ceacum,Mar celo,deofeli
oarăde
cozon
ac moldoven esc.Ştii
, fierbi
nte,scos di
n cuptor
.
Femeii i se p a
ri
nseră chi
o
i de ăl
comie.Se uit
ă
î
ncântat
ăl a soră-sa:
— Aifăcutşicozonac,puică?
Coca excl
amă st upefiată:
— E nebunde- abinel
ea!
— Dece?semi răDami an.Faciacum,înci
nstea
78
oaspeţ i
lor.
Mar cela b ăt
u di n pal me:
— Ast azicşieui dee!Hai ,Cocuţo,căteajut!Vezi
nici nu m- am gân dit, darac um, că p omeni San du, mi
s-af ăcut o pof t
ăt eri
bilă.
Ignorând f ulgerel
e di n ochii nevest
i-
sii şivrând să
evit
e oal tercaţi
e,seri dicăşi-ll uă pe D ănuţ de mână.
— Hai ,bărbate,săvedem ceseî ntâmplăcuami ca
ta.
Pe p ali
er, Dami an pi păi pereel
te până gă sibut onul
lumi nii
.
— Undezi ceaicăst ă?
— Lat rei!
Puşt i
ul se sm ulse e dâ l
ngăelşio l uă la go ană pe

scă
ri
diri
,u
că prcâ
e nv
âd
rfcâ
ulte
pi d
ou
ci
oară
el
ot
rep
r t
e să
ca deod
aja
ut
ăgă
n, ca
lauso
nnied.
e Se
eri ş
i
apăsăl ung,put erni
c p ână degetul i se lb
ai.
— E stricată,spuseDami anaj ungându-ldi
nurmă.
Normal,t rebuia s-o auzim de af ară.
O pupi l
ă de u lmină gău rea choiul vi
zorul
ui. Până
ai
ci, Dănuţ nu i nventase.
— Atuncisăbat em,propuseDănuţ .
— Aşteaptăosecundă.
Sandu î şilipi urecheade u şaapartament
ului
. Auzi
dest
ul de va g glasul bătrânei
:
— Unşi foni
er..
.,oglastrăcuflori.
..
,cărţ
ipeo
eta
j
eră.
..
Dami an îşil uă puştiul pe după umeri şi
-lîmpinse
pe scă
r. i
79
 — Bărbat
e,învaţ ăsă-ţ
istruneştifantezi
a.E destul
de origi
nal ca, lat r
ei dimineaţa, să- ţ
ifaci invent
aru
l
boarf
elorpri
nt elef
on,darConst it
uţia,dincâtecunosc
eu, n-oi nt
erzice..
. Priet
ena t a e O. K, fii lini
şti
t.
Dănuţ nu se mţ sieadel oc il
nişti
t.

*
— Foarteinter
esant!spuseTrai
ancar eurmărise
convor
bi
real ui Andreicubăt râna. Nu-şiami nteşt
e
ci
ne e, cum o c heamă,unde s tă, dari-a rămas nî
minte ca ai rugat-
o a cum un ceas- ţsă
i descri
e
i
nteri
orul
.
Andrei
,încercănat–nudeoboseal ăcide,grij
i:î
l
frământ a si
tuaţi
a de a casăşinu- llăsai ni
ma s- o
abandon ez
e pe b ătrână – d estupă cudi nţii o st
icl
a de
pep sişi -o bău pe n erăsu flate.
— Binecăn- aînchi st el
efonul.
— Nuşt i
ul acenef oloseşte,darmărog,const it
uie
totuşio l egăt
ură. Ce f aci, nu mai î ncercisădai de
doc torul Coman ?
Pe d oct
orul Vlădoi anu de a i„ Baltazar" î
l
co ntactaser
ăi med i
at. Era de ga rdă şiî ncercase să
-i
servea scă pli
n de a mabi litat
e.Di n păca te,în fişel
e uli
nu figu ra ni
cio b ătrână su f
erind de s indromul
res pecti
v. Ca şii ndividul de a l Farm aci
a nr .1 îl
indi casee pd octorul Coman, de a l Sanat or
iul
judeţ ean,capeoadouapi stă,maimul tdecât
pr obab i
lă.La amfi lia C omanî nsă u n răspundea
80
nimen i
. Andreinu- l gă sse
i ni cil a sp it
al şiera de
presupus căet p
rece a l vr eu n Ionsauvr eo oa Ină.
— Toatăchest ia,conchi seTrai an,eî nf uncţi
ede
potenţi
alul de ch efliu al i ndi vi
dului. Di n câ t
e şt i
u eu ,
destui med icisu nt cam pion i ai paharul ui
. Se mbî ată
rar, dar o f ac c u î nalt pr ofes i
onalism.
— Trebuieî ncercatdi nsf ertî nsfertdeoră.Î nf ond,
e d ouăf ără dou ăzeci.
Andreiformădi nnounumărulpări nţilor
,„acât a
oară?", dar cuacel aşir ezu lt
at. Apeluri le ărmânea u
fără răspuns.Se s imţ eapur şisi mpl u strivit de grj
iă.
„Ce n ai
ba săse fiî ntâmpl at?"Adev ărat, scandalul de
aseară, făcea part e d in ce l
e d e exce pţi
e,t otuşinu
justi
ficaaceast ămuţ enie,înt rerupereat ot al
ăa

l
ieg
ă
ndit
uri
f
erei
ntcu
deexteri
ao
or l
aru
l
.r
ca Neu a
se
r finsut
î
âmp
natl
ase
, can i
ci
ma o
ida
că-t
ă, sănu
sa
răspundă şier ai nca
pabi l să-
şiex pl
ice ăcer
t eade
acum.
Nu se em teade vr eor eaciţ
e vi ol
entă din partea
tat
ălui. Fuseset ot
dea
una un băr bat blaj
in, conci
li
ant,
ceda orice r p
obl
emă, fără săcr âcnească, şise fl aase
necondiţ
ionat sub poruncasoţ i
ei. Lui Andrei, ca
re n -
ar fi accep tat în rupt
ul capului o piostază e d soţ
ident
ică, i se păreaî nsăf oarte firesc caî nt
re părinţi
i
lui r
elaţi
il
e s ă evo l
ueze caat are.De a fpt
, nu segâ ndise
nici
odatăl a pozi ţ
ia umilăal ui Dumi t
raşcuî n ca să–
nu er a consu l
tat în nicio împr ej
urare,iar lat imide
sugesti
i, i se opunea i nva
raibil
ul:„taci că eşti pros!
t"–
şii sepăr eafir esc să fie rtatat cao ca nti
tate
81
neg l
ij
abilă. Atit
udi neaacea st a er a gen er
atăî n bună
parte d e o bi
şn ui
nţ ă şide d rago sea
t sp eci
al
ă ce-ll ega
de V ivi
en , dragoset a mplifica tă de sen ti
men t
ul că
mama ave a o săn ătate cap ricioasă, nervicar e
înregist
rau zi l
nic s curtci
rcui te ş i,î n conseci nţă, ca
factor a mi slab, tr ebuia men ajată.
Rev i
rimentul lui Vasi l
e d i
n ul ti
mel el uni îl
îngrij
orase, filtrându- l pri
n och ii şi i nima lui Vivien.
Totodatăî ll
ăsaseperpl ex.Pent ruAndrei ,carepunea
semn de e gali
tate n ître v ârst a de p atruzeci
-cinci
zeci şi
şaizeci de a ni, vâ rându-i pe t oţil a ace eaşiru brică,
„bătrâni",a i ubi câ nd ai î mpl initj umăt at
easu teii se
păreade- a dr eptul i ndecen t! Socot eacăt atăl său
înneb uniseşi , de câ te oriseî ntâlneau, îşipl eca ochi
i

jena
şi t
cu.Scâ
m r
ab
ri
at
t
ă,da
„r
lî
ogn
oadce
nilaş
ca",iti
mpc
se u
hr
oti
ăo
rs
â săafl
se e
lcu
să
- i
nreer
mă ea scă
.
Pen t
ruel , capr ofesionist,f useseo j ucărei să -
l
„conducă " până lal ocu inţaI oanei, o vilă agr eabi
lă, cu
olane r oşi
iî n stil brânco ve
nesc,apoi să -i" însoţească
",
aceeaşiumbră mut ă şii nvizi
bil
ă, la un rest aurant
scump de a l marginea r o
aşul
ui, unde p r
ob abil cei doi
se i mţ
s eau în totală si guranţă. Andr ei, cut act
i
nstincti
v, nu-i povest
isemameini mic d esp
re
demersu ri
l
eî ntrepri
nseşir ezultat
ul lor.Încercasesă-
şidec anteze si
ngur impr esi
il
e ş i anali
zasesituaţi
a cu
Anca,încareaveaoî ncrederedesăvârşit
ă.
— Suntlucruripecar enul epri
cepî nruptul
capului,începuse,ţ i
nându- i umeriiî mbrăţ
işaţ
i.Î n
gl
as ise mţ sieao st upoare n emărgini
tă.
82
 —Adi că?
—Î npri mulrând,epi ctoriţ
ă.O ştii,asemnat
scenografia l a sp ectacolul ăla ca r
e i ţ-
a plăcutţ i
e,„Doi
pe-un bal ansoar" .
— Da,î şiami ntiseAnca.I oanaCost ea.Cum arată?
— Staicăaj ungşiacol o.Teî ntreb,ceagăsit
astal a el ?
— Aiopăr erechiaratâtdeproast ădespretatăl
tău?
Andr eiridicaseomânăî naer :„cesă- ţ
ipovest
esc!"
— Separecă- iuni nginerpri ceput,unt ip
cumse cade,şt ii
, ge nul Mi tică
. Ar e o co lec
ţi
e
inepuizab il
ă de b ancu ri
, citeşte oca rte sau două pe
an, mai adaugăbăi eţii şiberi caşiai f ot
ografia. Te

î
nn
utreb
l-, ce
am auzcon
iver
t sea
disc
uză
âncu
t d del,
es d
prom
e nt
u
ăl
ar,e?nunÎ
l-vi
aţ
am avăz
mea
ut
uitându- se alun t ablou. Dacă -lîntr
eb i ci
ne e
Andr eescu,îţ
irăspundecă- iresponsabi
lulcuspaţ ii
le
verzidel aConsili
ulPopular.Ceagăsi tlael?
— Poat ecănul -aţipri
vitcudestulăatenţie,
opinase oalme A nca.Sunt mul ţi oameni pe car e
propriaf amilieî iignoră şivi n alţi
i, cu un och i mai
age
r, şi
-i descoperă.
— Adicăşieuşimamasunt em doitâmpiţi
,nu-i
aşa? Şi chi
ori pe d easupra.
— Saupoat enul -aţii
ubitîndeajuns,nut esupăra,
Andi
..
.Spunemaidepart e.
—Î nfine!Deciast aeochest i
e.Adoua!
—Î ncănumi -aispuscum arat ăşicâţianiare,î
l
83
întrerupsef ata.
— Nui -am cerutbul etinul
.Euşt iu?Nupr easunt
tare î n apr ecieri
. Hai săzi cî n jur d e pat ruzeci
. Poate
doar t reizeci şici nci, poate patruzeci şici nci. Habar n-
am. Ori cum, e com peti
tivă.Are cev a de a rti
stă, dar nu
genHol lywood. Mai di scr
et. Se ermarcăi med iat
,i ar
aer ul e d e mare d oamnă. Când t e u iţ
il a ea, nu şti
i de
ce, dar ţ î
if acei mpr esia că-i pli
nă de b ani pe ca re-
i
chel t
uieşte cunep ăsare ergală. Nu-mi dau se ama ce
su gerează se nti
men t
ul, dare c etr. Credcă onu ame
siguranţ ă, o dezinvo lt
ură part i
culară..
. O si mţi că -
i
ob işnuită cul ucrurile scumpe.Când a pl ecatla
toa l
etă, con dusădesi gur, m-am apr opi
at din
cu riozi
tate d e masal orsăvădce on csu mă. Lăsase a l

î
pn
adem
ch â
et
un
ladeori
cu
Pi
allo bl
Ma r
i
l
.ch et
ă su perbă, placat
ă şi
— E blondă?Brună?
— Blondă,cuuncocf oartespecial
,zicicăl-abăt
ut
vântul.E blondă,înal
tă,subţ i
re.
— Portretulmisepar emăgul itor
.Spune- mi,
îndrăznise n Acao î ntrebare riscantă, cine-
i mai bi
ne,
ea sau mama t a?
Andreiavuseseoscurtăezitare,apoirepli
case
scurt:
— Altgen!
„ Aha, înţel
esese ncaA
.E l i
mped e."
— Chestiacarem- anăucitî
nsăcelmait ares-a
înt
âmpl at l
a restaurant. Făcuo p auză, apoi expl
odă:
Domnul e!Se c ompor t
aude p ar
că ar fif ost si
nguri pe
84
lume.Ei şidragost eal or. Ni mic n idecent,recu nosc,
dar nu- şiput eau desp rinde o chi
i unul de a l celăl
alt
,
nu t recea cli
pă fără săseat ingă, cu di screţ
ie,rep et
, şi
probabil că, dacăaş fiavu t Roe nt genî n privi
re,mai
mul t ca sigur, aş ficonst atat că- şi ţ
in picioarel
e i l
pite
sub masă.
Andreiseopriseînmi jloculdrumul uişiseui tase
fix î n ochiif et
ei:
— Auzi ,Anca?Înciudaf aptuluică-miveneasă- i
strâng d e gât, căer am t urbat de gel os, am si mţ i
t că
ăştia doi se uibesc cu adevă rat. Auzi? S e uibesc ca doi
nebuni !
— Ast amisepar efoartef rumos,apreci aseAnca.
Andreiomăsuraseaspru:

si —l
mp Te-
u la
iii
bs
dmi
innti
tşit
os. u?Amorl abătrâneţe?E purşi
— Dragosteaefrumoasălaoricevârstă.
— Maiaişialtepanseuri?Şicumamacum
rămâne ?
Ancaîşiluaseinimaîndinţi
.Discuţi
aeradel i
cată,
iar Andi extrem de suscepti
bil
.
— Dragulmeu. ..N-
aşvreasă-ţiî
nchipuicăprofit
de u nele confesi
uni ant erioare.
.
. Mi -
ai mărturi
si
t căai
tăi nu s- au iubit nici
od ată, cădoa mna Dumi t
raşcuşi -
a..
. da, î n sfârş
it,î şi dispreţ
uieşt
e soţul
.
— Eişi ?Înprimulr ândeprear eduscas-ofi
simţit
, al doileai -
al i
psi t ceva
? A avu t de mânca re,s-a
îmbrăca t
,î n fiecare va ră a f ostla băi şi,în fond, a
făcutt ot ce-a pofti
t,î n l i
mitel
e unui bun simţ ca re azi
85
l-a părăsit.
— Crezică- ideaj uns?Tut e-aimul ţumicuo
asemenea xi est
en ţ
ă?
— Eusuntal t
cevaşinueravorbadespremi ne.
— Ascul tă-mă,îndefini ti
v,tederanj eazăcăt atăl
tău e f ericit
?
— N-ar edecât,dacăelapi erdutori ceruşine,dar
săn- o a fcănef eri
cită pe mama. N- are d rep
tul!
— Miseparecăt ueştinedrept!Şiî ngrozi
torde
egoist.
— Euconst atcăi eiapărareabăt rânuluicuo
înver
şunare cel puţ i
n stranie şi care-mi dă serios d
e
gândit asu pra esen ţeimoral eit ale.
Ancarâsesesi ncer:

băt— N
rânud
ă fii
ncara
ro gh
mani
os
e,A
l
e dndi
omn,i
şi
şon
au
rev
lo
orrb
Bi
rca
o o
nt f
e.a
St
ăune-
p
mi , ce iade gâ nd săf aci?
— Evident,maică-miinu- isufluovorbă.I arcu
bătrânulosăam euodi scuţie,de- osămăţ inămi nte.
— Părereameaesămaimedi tezi.Înl ocullui,ţi-aş
trage oduă per echi de p al
me câ t eşt i de u lng, juri
stşi
l
oco t
enent şin- aş mai vo rbi cut ine d ouă ci nci
nal
e..
.
..
.Andrei tresări
. Tra
i
an i zbuti
se în sf
ârşi
t să
cont
acteze casa octdor
ului Coman .
— Nu- iacasă?..
.Darunde?..
.I onşimaicum?..
.Nu
şt
iţ
i unde ocu
l i eşt
e? uC ci
ne vor besc?ânC d se
î
ntoarce,săt elef
onezede urge nţăla mili
ţi
e. Notaţ
i vă
r
og131 57.
— Cineţ i
-arăspuns?seinteresăAndrei
.
86
 —Î ngrij
itoareacopi lului.Cică-idusl aunI on.
..
— Şimaicum?
— Const antinescu.Unnumesi ngular
,oft
ă,nu- i
aşa? i n
D păcat e,n- are n icicea am i vagă ideeunde
stă.
Andreiluăcart eadet elefonşiodeschi selalit
era
C. Fugicuungh i
a n îl ungu l paginii
, număr ân d mut.
— Suntdouăzecişipat rudeConst anti
nescuI on.
Ce p ărere a i
?
— E vesel.N- avem al t
cevadef ăcutdecâtsă-iluăm
la rând. O să ul crăm si mul tan, pe am bele eltef
oane.
Andreisunăî ncăodat ăacasă.Nurăspunse
nimeni.
„Da, con chisel ocoten en t
ul su grumat de s paimă.

Acol
os-
aînt
âmpl
atcevagrav
...
"
CAPI
TOLU
L VI
I

.
..
Figura răsare di
n ceaţă.
.. Sprâncenele negre,
î
mbinate,ochii a căror pri
vi
re puţini o îndură apasă
pe al
beaţa chi
pului. Gura e cruntă, şanţuri
le pornit
e
de a
l aripi
le nasului s-
au adâncit, bărbi
aî ncăpăţânată

se r
apri
geped
eeu
d î
lna
pti
ăn
.te.
ÎnÎn
tt
emr
eag
niţ
ăa
,f ă
tpt
ruu
pruă
l-
i n
aeî
s- n f
ri
mlăca
dire
at,şi doî
dar r
l
si
mţ i vâro
ts,put erni
c c a o vergea de oţel
. S-aî nt
ors
si
ngu r de al Segh ed
in, neîngăduind a fiî ntâmpinat la
porţi
le odobel
ii.
Nat al
iţaîl aşteapt
ă cupru ncu lîn braţe.Î n cu get
,
poartă amestecci udatde eamt ă şi dor
. Cucoan a

87
Ecateri
na, ţ eapănă plop, îl sc rutea
zăl ung şir ost
eşt
e
răspicat
,f ără urmă de u tlburar e nî glas:
— Bunveni t
,fiule.Ţi-am griji
tdecasăşimui ere,
toate-
s d upă cu m l e-
ai părăsi t
.
Antonîisărut ămâna,mul ţumi ndu-idinpri
viri.
Abiadupăaceeapar eaovedeapeNat ali
ţa,car
e- i
înti
nde cop il
ul. Dumnea l
ui îl primeşte,dar rămâne cu
ochiiţ i
ntăl a obrazul ei.
— Te-aisfri
jit
.Oar edincepri cină?Cucoana
Ecateri
na puf neşte p e onară:
— Despr eaceasta,avem asf ătuidimpreună,
Antoane.Nuvreausă- ţinecăjescceldintâiceas
petrecut acasă şimă mul ţumesc ţ i
a-spune că ţi
-ai
luatmui er
e n esupusă, cumi nte de ott necoa pt
ă.

pl Na
ecat
taşi
li
ţei
mâî
ii
nid
lau sp
e la
âcri
mi
nzu l
rae.
e Sp
t t
ăâ
e d
li
nnai
gănt
tea
rup,l
or
ca cu ca
o slp
uul
gă
ocări
tă de st ăpân.
Dumnea lui îşiia och i
i de al eaşisp une scu rt
:
— Păcat..
.
Natali
ţa, f
ără şt i
inţ
a cu coaneiEcateri
na, a umpl ut
i
atacu l cut ufănele şi cri
zanteme,a înfăţat mireasă
patul, pe ot ablă de argi
nt se fl a
ă şerbeturi din
Mol
dova, dulceaţ
ăî n chi
sele şi carafa cuapă de o rze
î
ndulci
tă.
Antonlecercet
eazăcudi spreţ:
— Acesteasuntnimicurifărădetrebuinţă.Poft
eşt
e
sl
ugasă l e ri
di
ce.
Natali
ţa se a cl
t
ină sub pova ra must rări
i şisloboade
por
uncă. Dumnealui tr
ece d incol
o,î n od ai
a cuvr ană
88
de u tci, unde n îtârzi
e n îdelung. Nat ali
ţa nu- şi
dezbumbă roch ia, scoate d oa r clamele ce- i
surgh i
unesc z co
il
e u lngişiî i sunt pest e măsu ră de
urâte. Aşt eapt ăl af ereastră,î ntre ra dperiil
e vineţii şi
pri
veş t
e p loai
a. Î i după- ami ază negu roa să e d oa
tmnă,
cucer trândav ,r ezem at î n cu şmele p lopilor
. Peste
obrajiit ârgu l
ui, mână neşt iutăal egat năframă udă de
l
acrimi . Un câ rd de c iori sp intecă vă zduhul î n foarfeci
de a rpii negr e. .
.
— Socot eam săt egăsescî naşt ernut
.
Nataliţat resar e şi întoarce obrazu l slăbit.
Dumneal ui , o ce rcetează cusu părată mi rare.Nu- i
deprins anu i se mp îlini ori ce opftă, oria i se u p
ne
ci
neva dimpot rivă .

—
—LAac
ntoeî
ann
etâ
.
.rzi
. i?
Î
i spune a rrpe n ume;de a fpt nu-i spune nî ni
ciun
fel
. Uneoriî nch i
puireaî ie săracă, nu-i vi
ne acred e c
ă
are prunc z ămi sl
it dimpreună cubărbat ul acest
a
crunt.
— Aud.
— Antoane,eumăî ntorcl
atataia.
..
Sprâncen el
e vârtoase se ncrî
untă, ret
ează pangli
că
nea
gă rf runteaînaltă.
— Debunăseamă,mamaaredrept atesocoti
ndu-te
nec
oa pt
ăl a minte.Eu ad aug şi nesăbuită.
— Lace- ţisuntdet r
ebuinţăatuncea?
— Nat ali
a,li
mpedesă- ţifie,căeunumi -am luat
muiere ca să o l
epăd . Asemenea r uşi
ne n u s-a
89
î
ntâmpl at în nea mul nost ru şinu euvoi fi cel di
ntâi
care săî nf
rângi obice i
ul.
Glasul dumnea lui
, asp ru, i se r st
ecoară cudege t
e
de g heaţă pe şi ra sp i
nări i
. Dar de a săt dată, Nat ali
ţaî i
hotărâtă a-iţ ine piep t
:
— Antoane,cude- asilanumăpoţ ianinadecasel e
tal
e,i ar eunu mai î ndur . Am î ncot
ro mă î ndrepta,
porţi
le attai
i mi -au r ămas d eschi
se.
Chipul dumneal ui seî năsp reşt
e au zi
nd de s ocru,
dar nu zi ce i n c.Se u
mi ităî nsăcumi rare a l nevastă-
sa. E o cop i
la de şa i
sprez eceni aşipen tru prima oa ră
o simte d ârză şinesu pusă . N-
o arată, dar î i place.
— Ceanumenupoţ iîndura?
Natali
ţa se râ fnge şi î
ncep e să plângă . Făptura

î
ntr
—eagoă
T tuî
i
l d
!So
t ai
rarel
edescă
lacat
u
reşar
măe.
sil
eştecucoana
Ecat
er i
na, bucat el
e sărmane. .. Nu-s d epri
nsăsămă
aflu mer eusu b por unca t al
cuiva.Nimi c d i
n ce
săvâ
rşesc nu- i chibzuit
, nicipruncu l nu mi -
l pot
l
egăna după vo ie.Mi -i oprit să-mi fac târguiel
il
e,n- am
doi creţi
ari săfie a i mei . Tat
aia, sl
avăDomnul ui, mi-
a
î
ndestulat buzu nări l
e air mamă- ta mi -
a opri ttotul
.
Sofroni
ca,făt
ucagă inăriţ
eiare pungamai dol dora
decât mine carel
e,vasăzi căsu nt stăpâna casei. De
când am ven i
t aici
, mi-e of
ame,şif ri
g,şil acrima mă
î
nce arcălatotpasu l. Şi sămai ştii căeut rai cu
mamă- ta nu potduce. Î
i fire n
ecruţătoare şi
poruncit
oare,iar eunu- s sl
ugă. Şi i
ar am să -
ţi mai
spun că şi dumneata prea eşt
i apri
g cumi ne.Te- ai
90
întors d upă un an şini cizâmbetnu mi -
ai arăt at.Îs
sfrij
ită, i
acăvorb e de b un găsti
. Lea pădă-mă, Ant oane!
su nt neg hi
oabă, şisl ută. Nu-ţi sunt de r tebuinţă, o
pricep, şisl obod eşti săcercet ezi după mui ereaca r
e iţ
secu vi
ne..
.
Di ntr
-odată, pe chipul dumnea lui se vi izâmbet
larg. Întinsebraţ el
e ş i o cupri
nsest rângând-o cu
pat i
mă l a piep t
. Buzele sorbeau lacrimile och i
lor
înstelaţi
.
— Nat ali
e,tueştimui ereacaremisecuvi neşi
acu m o p ri
cep ,întâi
aşioară. Te ui besc.
Nat al
iţa, care em
t eacui ni
ma gă mălie cumpl i
te
must rări, săl
tă privir
eabui macă.
— Da,dragamea,t eiubesc.

—
î
nceŞi
p.
.
u.şi
..
să.cu
âd
rj
albameacum rămâne?Dumneal
ă: ui
— Vom chi bzuişivom îndreptatotcesecuvi
ne.
O purt ă spr e patca e p unf ulg şio depusecu
blândeţe,obiectdemarepreţ .Înziuaaceeasesimţi
Nataliţa cuadevăr at mirea
să .
— Şidacă- ţiplacflori
le,n-aidecâtasemăna
grădină î n toată casa..
.
Chipurile pier nî ce
aţă.
..În l ocul lor, se i
veşet un
alt
ul.
.. Ci ne-i muier
eacupri vir
e a lbastră şicoamă
năvalnicăî n cu l
oareafrunzei ruginite?I ni
ma se
zbuciumă muşcat ă de durere ascu ţ
ită.
.. Şi e air
beznă..
.
Aj
ut or!
...

91
 *

Pe d octorul Coman î l gă sri

ăl a al pai sprezecel
ea
număr . Andreit rebui săr ep ete d e câteva ori ci
ne e şi
pe ci ne cau tă. După zgom oe tel care ajungeau l
a el–
muzi că a dtă al maxi mum, chi ote,râse t
e gr oase
răguşite d e a l
co ol sa u asc uţit
e,ch icotel
i de emf eibi ne
dispuse – se puteai ntui cuuşu ri
nţă căi ndivi
zii
înci
nseser ă un ch efl at ca re n -avea săse er tmine
curând.
T
raian, l a cel ălaltr eceptor,î şi spirala semni ficati
v
mâna pri n aer .„ He- he!Băi eţi
i-s d ot
aţit oţi cumuşch i
la mâna dr eaptă!..
."
Coman, î n modev iden t„ atins", pricepu gr eudesp re
ce e vorba şiAndreiî l auzi com entând: „Mă cau t
ă
miliţ
ia... sa u pompi erii, n- am pri ceput bine. .
. Ce n aiba
orvr eaăşt ia de a l ca racterul meu ?"Î n cel e din urmă
Andr eiizbut isăsef acăî nţeles.
— Si ndr om di scontinuu. ..Lasă,dom' le,nut rebuie
să-mi ex plicimi e s i
mpt omel e.
..
Coman se â b
lbâia şiAndr eif ăcea ef
orturi disper
at e
să-i des luşea scă vo rbele.Nu şt i
a cămed i
cu le p elti
c şi
că
de,dîn
i
cţco
ie.nseci
nţă, ch i
ar t reaz fiind, nu ofer
eao most ră
— N-am ni ciobătrânăî ni nventar.
..Nu,dom'l
e,
nu-s b eat..
. Adicăsu nt..
. Să- ţ
i sp un ce m atroscă
it de
aseară..
. Juma'de p alincă . Ăst
a zi ce căa adus-o de al
Jit
niţa.Reţ i
necă-iinteresant .
..Ţi
-am vândutunpont .
— Văr ogsăt receţ
i..
.

92
 — Laobi ect.Regr et,dart rebuiesăvăpar olez.Am
doar doi bol navi pe model ul ăsta.
.., un t i
p de 3 5 de am
şiî ncăunul de 9 0..
. Ştiu cevo rbesc,put eţi veri
ficala
tov. Anişoara, so ra şef ă. Dea l
tf
el, amândoi su nt
internaţi acu m î n secţ i
a mea .
Andreisei nter
esăf ărănădej de:
— Maiexi stăvreunspeci alistînoraş?
—Nu,f rat e!Şi-aşa,abi aî ncăpem unuldeal t
ul,
deşi Vlădoi anu e u n tip sa l
on, cudat ori
il aî ntreţ
i
nere.
Ştii ceva, nen e?! Hai săbeiun şp riţ cunoi !.
.. Suntem
aici doar b ăieţ
i si mpat i
ci... Auzi
, unul zice că f ace şi
paraşu t
ism. .. E o ch esti
e!Dacăpl ouă, nu- i mai
trebuie umbr elă.
..
Andreiî nchiset elefonul.Traianrâse:

—pro
i re Îţi
dd
uai
cise
dama
i c
scuţ
iâ
at,azi
vc
âe
rât
că
ăs
-t
af
i î
n
ole
cl
l
o?
rMâ
.
..ine,dacă-
— Dă- lîncolodezăpăci t
!
— Hm,euî ldau,darcui ndivi
duls-aepuizat
ult
ima noast ră pistă. Practic,nu mai vă d nicio
sol
uţ i
e.
— Trebui esănegândi m,spusemaşi nalAndreişi
ri
dicăhot ărât r ec
ep torul.
— Undetel
efonezi
?
— LaAnca.Fiece-ofi!Şt
iucămai
că-sanumă
î
nghi
te,dar trebuie săaflu ce a f
ăcut
.

Elvi
ra Radul
ian se rezi
t abi ala al şasel
easem nal
t
elef
onic.Fi
ind o f
emeie cu mult
ă energi
e – uzi
a
j
udici
oscompart
imentat
ăerapli
nădeacti
vit
ate–nu

93
seod ihnea i n
ci
odată după- amiaza; de aceea, dormea
ţeapăn , sforănid ca n u musc a.l
„Eu una,ob işnuia să fi arme p li
nă de su fici
enţă,
înţel
eg a d
cămă vâ rî n pijama şimă cu lc,sădorm .
.."
Fratele ei , care la rându- i o socoteasc rântit
ă, o
privea ned umer it
:„ că a pr
că eu î
nţeleg săămduc n î
vizi
tăl aBucki ngham Pal acesausăf acoplimbar ecu
tractoru l
...
"
Elvira apri nse veioza, gândind r eflex:„Ce n ai
ba, s-a
şif ăcu t şa se?"
Se d ezm eit
cii nstantaneuşiri dicăsu rprinsă, vag
îngrij
ora tă, receptorul:
— Da,spusemaşi nalşipet onulaut omati
zatal
obişn uinţei, casaEl vireiRadul ian.

ext
r— Săr
em du
etmâji
en n
ati
le
a,
ldo
lamn
ui Aă,
na
du
r z
ig
ei
. Vl
a
ăsurlpol
og it
săi
cosşiscu
mă zaţ
i că
văderanj ez.Suntl ocotenentulDumi traşcu..
.
Elvi
ra si mţ i căi sezb ârl
eşte păru l de furi
e:
— Şidumneat acrezicăast aesteocal i
tate
suficientă, ca re et nîdreptăţeşt
e să der
anjezi l
umeala
ora treidi mi neaţa?
—Î ncăodat ă,văcermi idescuze,darest eo
sit
uaţie excepţ
ională. Vă r
og f rumos,perm i
teţi
-mi să
vorbesccuAnca.
Elvi
ra Radulian se sălt
ăî nt
r-un cot
. Prin cămaşa
de n oapt
e elegantă, î
i scăpă sânul mare,dar f er
m şi
bineformat.
— Nu-ţipermitnicidacăte-
archemageneral ul
Eisenhower. Dumi t
ale nu ţi-
e u n pic d
e u rşi
ne?
94
 — Văr epet,euncazdef orţ
ămaj oră.
— Cef orţămaj oră,domnul e?!Fi ică-meanu- i
miliţ
iancă, aşacăn- ar e ce c ăut aî n f orţ
e maj ore.Iar
dumi tal
e să -ţiintre b ine n î că păţ âna cuch i
piu căai ci
nu-i han l a drumul mar e şi nicica săde ol teranţă.
Chiarmâi ne d imineaţă am să m ă p l
ân g su peri
oril
or
dumi tal
e.
Trântireceptorulcuf urieşisăridi npat .Înhaţă
capotul arunca t pe u n f otoli
u de b udoa r, Louis XV, şi-
l
î
mbrăcă i d
n mer s.Se e rpezi sp re od aia Ancăi , cu
i
nten ţi
a să- ifacăun scan dal de p omină.
„Auzi, răcanul! Der bedeu l
!Î şiper mit e să mă
deranjeze n î pli
nă noa pte!Sună de n eb un caî n târl
a
l
ui ta ts'
u!...
"

cuAgu
păs
răc
a l
as
că nţat
c
ău
ca.pAut
şter
eu
ernşi
tal
uprAi
ns
nel
că
iustr
era.R
a iă
ntmas
,ehal
act atul
agăţat lal ocul lui
,î n spat ele şi
fonierul
ui. De u i
mire, i
se u miară gen unchi
i şise aşez ă pe mar gineapat ul
ui.
În ciuda di scuţi
ei tarişi a surp rnizătoarei opozi
ţ
iia
fet
ei
, nu seaşt ept
asesă -ii asădi n cu vânt.
O su doare e rcei bîroboni fruntea. Stinse ulmi
na şi
deschise u bfet
ul di
n su fragerie.Simţeanevo ia unui
înt
ărit
or. Luă primul pahar ca re-
i căzu în mână, o
cupă de şa mpanie,şi -l umplu ochi cuvod că.Îli sp
răvi
din două înghiţ
ituri şise mţ sii mai î
ntremat ă. Când
vrusă-şiapri
ndăoţ igară,găsibi
let
ulAncăi,rezemat
de pachet.
Pr
ocedez şaa cum vr eitu. Nu mă maiAî nc
ntor
a.c,

95
 *

Doar o s ută d e met ri o d espă rţ

eaupe Anca d e
locu i
nţaf ami l
ieiDumi traşcu .Î i parcu rse p a
r oape n î
fugă ,l uptându- se uc vi scolul at ât de p utern ic,î ncâ t
apr oape că îi smul gea că
cu ilită di n bl ană de vu lpe.
Mai că-sao î mbrăcael egant şico sit
sitor ,î nsăcape o
femei e de p atruzeci de an i. Gar der oba Ancăi ab unda
de d eux-pieces -
uri so br e şi roch ii seri oase, avea un
mant ou negr u de se ar ă di n ast rahan, poşe te p li
c d e
toate c ulorile,mănuşiaso ratte p entrut oaletele d e
vară,cândaccesori uldispărusepânăşidi nţ i
nut a
buni cil
or.Ancaarfipref eratpant alonipescăreşt işi
tri
couri ; sloganurifist ich ii
,t ăşci care să- it ragă un
umăr cucel puţin zece n ce
timet ri mai j os ecâtd
celălalt, bereuride â lnă „ Iovest ory", apres -sky- uriî n
locu l ghet el
or i ncomode c u t oc î nalt.
..
Pleca se e d acasăî ndârj ită şicuf erm a deci zie d e a
nu se a mi întoarce. În poşet ă avea vr eoci ncisu t
e d e
leişiun CEC, econ omi i per sonal e era li
zate d i
n bursă
şide ca re mai că-saî i perm iteasădi sp ună l i
ber.Î n
principiu, Ancaî şiprop usese r umăt oa reasc hemă:
avea
astfelsă
rutr
ea
gă
m ic
ntăpel
ea a
lA
ui fa
nmi
dilia
apoDu
i.
.mi
. t
Ar
paşcu
oit î
otnl
udepli
ni
deven
nd
ea
îndea j
uns d e confuz,mi xtură de cl işeeever
n osimile.O
întreveder
e c u Andreipen trua- ir elatar ezul
tat
ul
vizit
eilapărinţi
ilui
,câtevaceasuripet recuteînsala
de a şep
ttare p ust
ie agă rii
, apoi dru mul cut renul.
..
Aveasăl ocuiascălaunchiulMi t
ică,fratelemamei ,

96
care u rma s- o ajut e s ă-şir ezo
lve ratnsferulla
Univer sitateadi n Bucu r
eşti.
În secr et
,f ără săşi -
o mărt uri
sea scă l
imped e,Anca
trăgea nădej deacăsi tuaţ i
a ei– isepăr eaca t
astrof
ală,
dramat i za trad ucân d di scuţia cuEl vira în„ mama m- a
dat af ară di n ca să"– l îvai mpresiona pe A ndreica re
nu-i vaî ngădui săpărăsea scă or
aşu l. Andi locuia
singu rî ntr
-o ga rso ni
er ă. În mai puţ in de o ul nă
putea u fi că sătoriţi
..
.
În hol ul blocu lui îşiaranj ă păru l răsc ol
it de vânt şi
se i u
tăl a cea s.Două şij umătat
e.Di nt r
-o datăr ea l
iză
absu rdul ci rcu mstanţ ei
. Ea, Anca a Rdulian, si
ngu ră
în pl i
nă noapt e,băt ând l ao u şăst răină.
Târâi tulsoneri eiperforast ri
dentli
nişteaşif ataavu

i
mp
j
enares
ăi
t a
c c
ăpoă t
at
ereze
soţşt
ie mi
iDu o
tttbş
ral
ocu
c l
ud.
orI
nsi
m. Cst
ăc
e,ap
îna
chi
vepui
au ndu-şi
săf acădând och i
i cuea .
.. Nu-i răspunse i men
n i ,iar
dincol
o de u şănu se mţ sieani cio mi şcare.Ancaî şi
l
ipi urech
eade ă tblia vopsi
tăî ntr
-un verd e d e salat
ă.
Nu se u azeani mic.Doar băt ăil
e n ii
mi i ei
.
După u n sfert de or ă,renunţă,r efl ec
tân d că u ne
decât o singură so luţi
e.Să se u dcăl a Andi ,la bi r
ou.
Vi
scol
ulost
rânseî
nbraţ
ecumâi
nişirăsuflar
ede
gheaţă.

*
După pri
mul momen t de surpriză,Ioana l
îaşe
zase
pe c
anapea cu o iţ
gar
ă ap ri
nsă şi un pah arde c
oni
ac.
— Bea-
ldint
r-odat
ă!Nu-isănătos,daraisăte

97
încălzeşitimedi at.
Vasi l
eeraf ri
gur osşipeI oananuî ncetas- oamuze
amănunt ul. Până acu m, î şiînchipui se căoa r
df emei l
e
şi bătrâ ni
i suf erăde ri fg. Tat ăl ei, doctoru l Costea, ca
şif ostul eisoţ umbl au i arna fără că cuilă, habar n-
aveau ce- i ălaf ular
, napol eoni sa u flanel ă de co rp.
Fără săi -o mărt uri
sea scă l
ui Dumi t
raşcu , eaî nsă şi
privise cu dispreţasem en eaaccesor i
i, nu se ma igi nase
niciodatăî n braţ ele u nui bărbat ca re p oa rt
ă mai ouri
sau„ izmene c u mânec uţe" .
.. Nu er a sexy , nu er a
mascu l i
n, peisa j
ul resp i
ngea aprioric dieea de a mant .
Ca d ov adă,cân d filmaser eod
v ată Alain Del on , sau
Char l
es r B
on son , ori Clar k Gabl e – ă mr og, ori
ca re di
n
frumoşi i ecranului – n îi zmen e m „oa rt
eapasi unii" şi

flanIel
u
oţ
nffel
oeacal
lade?
lui Vasile nîsăo î nduioşaşi ,încăo dat ă,
conchisesel osofific că dragosea
t e n î st
are d e mi
nuni.
„Sau poa te căeuam î mbătrânit
,i ar pretenţ
ii
le mel
e
nu mai su nt ni cielej uveni
le.
..
"
Vasil
e,înviorat,sorbeadesdi naldoileaconiac.
Interi
orulI oaneiavea ciudatul dar de a -
i creao stare
de ca l
m. De n îdat
ă ce- itrecea pragul, se mţsiea
pătruns de l inişt
e,despovă rat de gri j
i. Şi ace
astaî n
ciuda faptului căpi ct
oriţ
a er a dep arte d e afi o pi ldă
de stăpânire d e si
ne.I mpul sivă, nerăbdătoare,prea
voluntară,declanşauneoridiscuţiiviol
ente;înmai
puţin de u n an, se espd ărţ i
seră„ defi ni
tiv"de vreoopt
ori.O r evo
ltau ceea ce aeet icheta dr ept„tembeli
smele"
lui Vasile,se nt
imentul cănev astă-saî şibat e oj
c
98
sângerosde el şicăt ontul rabdă, aruncâ ndu- şi
norocul cuamândou ă mâi nile pe er feastră. Nor ocu llui
Vasil
esenumea,evi dent,I
oana. ..Seînt orceauunull a
cel
ălalt
, după două, maxi mum t reizi le,sfâşi aţi de d or
,
de o a p
timă aproa pe durer oa
să ,l acom i, zăpăci ţi de
f
erici
reade ase reg ăsi
, si mţind i nconştient că ,î n
pofida climat ului furtunosî n ca r
e ev ol
ua drago sea
t
l
or, nu se vo r put eadesp ărţ
i ni ciodată. O si ngură dat ă
î
nduraser ă o sep araţie de şa pte zi le.Dumi traşcu
plecaseî n co ncediu la mar e,pi ct
ori ţaf usese r
eţinută
de a menajareaunui pavi lion exp ozi ţ
ional. Niciunul
nicice l
ălalt n-aveau săui te vreodat ă ce l
e
douăsprezecezi l
e p et
recute apoi î nt r-o vilăl a Ef orie
Nord. Erau si ngu ri
: ei, dragoseat l or şimar ea . Se

v
Redt
e
eiaâ
erp
nri
nz
d idmva
cuul-
ferea
tst
a răc
mosf aa
erred
di
ădea
n „Jpef
ocua
ll
edză.
e-
a vaca nţa"
,
nu ţ i
nea u so cot
ea l
a ca l
endarului
, ceasu ri
le n u erau
învârit
te,se i mţ
s ea u pe n isul
a Citera. Seara i eş
eau la
câte un r estaurant. Se i ţ
neau strâns d e b raţ
, se
sărutau de fi ecare dată cân d se r ed
c eauneob servaţ
i.
Ioaneiî i erat eamă mai al es ed eventualel
e sa rcasme
ale it
nerilor.„Chi ar dacăam avea fiecare zece ni ma
ai
puţin şit otl e-am păr earidicu
li
... Ştiu cum gâ ndeam
eu la vârs ta lor.
.."
Dealt
fel
, ni cieaî nsăşinu-şi î
nch ipui
secădoi
oamen i mat uri se otpi ubi cuasem enea nit
en si
tat
e.
Combi naţi
ile,legiti
me sa u nelegi
t
ime,după vâ rst
a de
patruzeci de a ni şil e ma
i gi
na subf orma unui soi de
al
ianţă a part en eri
lor n
îî ntâmpi
nareabăt râneţi
i,
99
cooperative maa bil
e cudorm itoare sep arate şi tel
evi
zor
com un. Cee a ceseî nt âmpla acu m î ntre ea şiVasi l
e o
năucea şiî şisp uneaadesea, cust rângere d e niimă, că
e p reaf rumos ca sădurez e.Î n cel e douăsp rezecei le
z
petrecutel a Eforie,nu puses eră piciorul pe p l
ajă,
costumul de b aie noual I oanei, cu mpărat î n Spani a,
seî ntorsesel a Bucu reştii ntact, cuet icheta
maga zinului agăţatăîncăde b ret
ea ua su ti
en ului.
..
— Miseparef antast
ic,r el
uăVasi le,caî ntottârgul
ăsta sănu f uncţi
oneze u n singu rt elef
onpubl i
c.
VeniselaIoanacasă- lsunepeAndrei ,darşidi ntr-
o porn ire nisti
ncti
vă. Simţ eanev oia să -ll i
niştească
ci
neva , să-l răsfeţ
e,să -i adoarm ăt emeri l
e.
— Exagerezi,spusepi ctori
ţa.N- aibăt uttottârgul..
.

ÎnÎfi
nn e,
cer
canude
despu ret
jmă ast
ea d
at e cea
e v
obr
sa.săMa
-li su
pr
i nă
ndă,
-ldpae
r fi u-tău.
tel
efonul lui Andr eisu na în per manen ţ
ă ocu pat. Vasi le
sti
nse ţ i
gararo ti
ndu- şi ochiiî n i nteri
orulfami l
iar.
Spre d eosebi
re d e a lţ
i pictori
,I oana nu- şiumpl use
casa cupr op ri
ile p roducţi
i. Un Mari us Bunes cu
i
ncen dia – rc âng d e rtandafiri Cri mson -Gl
ory – unul
din pereţiiliving- r
oomul ui
.Î iţ i
nea vi za
vi o r epr oducere
inspi
rată după un pei saj de Coro.t Sub oglinda
veneţi
ană,peoconsol ăgraţi
oasăRegence,Vasilevăzu
o glastră cuga rofe a
lbe.O arăt ă cubărbi a:
— Cineţi-aadusflori?Ioanaîncepusărâdă:
— Dacă-ţiardede„ti
pii"mei,î
nseamnăcăl ucruril
e
nu su nt chiarat âtde grave.Eu mi l e-am ad us.Fac
parte d i
n feri
cit
a specie af emeil
or ca re-
şicu mpără
100
florişisi ngur e Şi nu t raduc ş apt
e fi re aci ncileiegal
trei
zec
i şici nci, egal jumăt ate de k il
ogram co tletde
porc sau zeceâi p
ni şiun cor n.
— Deceal be?
La început ul dragosei
t l or,I oana, romant i
căşi
amatoare de ef ec
tet eat
rale,î l averti
zasecăat unci
când se or v desp ărţi va i nţ
e o oa flre al bă în mână. „
E
doli
ul extremori ent al
il
or..
."
— Nuficopi l.Hai,maiî ncear că!
—I ngi
nerulf ormănumărul .Depărt areceptorulde
ureche,arăt ându- l pict
oriţeicaşicu m acea sta ar fi
avut îndoiel
i.
Ocupat!
— Airăbdar e,pânăl aurmă,daideel .Spune- mi,

crezi
nesăbuî
n
it
nr
-
ţadevă
ă? r că neva
stă-t
a ar p uteaf acevreo..
.
— Nuşt i
u,oft
ăinginerul.N-am pus-oni ci
odatăla
încerca
re,dar mi -
e eatmă. I deea ob o sedează din
tiner
ee,
ţ mi se a pre simptomatic.
o
Iana făcea ef
orturisă -şipăst r
eze l mu
cal
. Când îl
vedeadeprimat,nel
inişti
tdincaleafară,îlmenaja,
trat
ându-l cut oat
ă bl ândeţea. Era însăî ncredi
nţată
căVi vi
enexercit
a asu pra soţ ului eiun şa ntaj
si
stemati
c,pe câ t de vu lgar
, pe a tât de efi cace.Se
mulţumi săemi tă consideraţii de ordin general:
— Părereameaecănut rebuiesă-ţipierzi
cumpătul.În general, cei care vorî ntr-adevă
r să -
şi
pună capăt zi
lel
or, n-o sp un în gu ra mar e.Ta c şifac!
— S-aumaiî nt
âmpl atînsăşial tf
eldecazuri .
101
 — Nucont est,dragulmeu,şit eînţel
egcăeşt i
îngri j
orat. Mai ex istă un asp ec t de care r t
eb uie săţ ii
sea ma. E preal egată de A ndrei,î liubeşte p reamul t
pen tru a co nsi mţil a marea , defi nit
ivadesp ărţi
re.De
ob icei, se insucid oa men i
i car e nu mai au ni mic de
pierdut , nu-i mai l eagăni mic d e viaţă. Iar Viviense
aga ţă cuungh i
ile şi cudi nţii de ea . Ca dova dă, nicipe
tine,car e nu î nsem ni nimic p en t
ru ea, nu vr easăt e
piar dă. Înţel
ege -mă, e p reazgâ r
cită casădeaceva !
Ci ncil ei, un bl id de mânca re sa u li
bertateat a. Cu
viaţaeivaficucelpuţ i
nuncent imetrusau,dacă
pr ef
er i
, dou ă gr ame mai avar ă.
Dumi traşcuo p ri
visâ câit:
—I arconfer enţi
ezi!

P
—i
ct
No
ur
,i
ţa
u,
ibid
teci
ul
e,să
î
ţ să
iexpln
iudo
c se
arpeen
ervez
l g.e,î
ar ncepu sărâdă.
— Aşa-i
,eusuntprost !Îmiţiit
eorii
,prel
egerişi
omiţi un fapt esen ţi
al: Vivi
ene bol navă
.Î ntr
-un
momen t de cr i
ză,poa t
e s ă com i
tă vreo ebnunie.
— Raportatlamoment ulactual,astaarînsemna
să-şipună u jvăţul de g ât, numai ca să se ăzbun
re p
e
ti
ne.Rea ciţa mi s- ar păreacut otul şicut otul
si
ngu l
ară.
— Si ngularăsaunu,eperf ectposi
bil
ă.
—I artă-mă,Vasile,dardă-mivoiesă-ţispuncăî n
cazul asta ai trăi
t o viaţ
ăî nt
reagăal ături de oneb ună
f
urioasă, care,pe d easupra mai e şi besti
e.
Dumi t
raşcusecri spă. Î
l deranjau formulele atri şi
,
î
n ase men ea m omente,con si
dera căoan Ia e u dră.
102
Uneo riî lî nsp ăimânt a. Slăbi ciune,poat e e raciţe a
insti
nctului de c onservare,i ngineru l oco leadel iberat
adevărurile n eplăcute,înt orcâ ndu- l
e sp at el
e sa u
închizând och ii.I ar pictoriţ
a ave a deza greabilul sist
em
de a -i desch i
de cude- a sila, t alentul i ncom od de a
pune d egetul pe ă rni uitate sa u ign or
at e.„ Dacănu văd
eu şi sunt f eri
cit, de c e s ă- mi at ragă at enţia?..
."
— Măi ,fat ă,am di scutatdeat âteaoril ucrurile
astea, ce sens are să l ef orfecăm i arăşi, şi iarăşi, şi
iarăşi
? U neo ri am i mpr esia căeşt i sadi că.
O flacă ră r eteză pri
vireapi ct
oriţei
.Î şimuşc ă buzel e
ca să uni zbucneas că.
—Î nzi uacândvoiî ncetasăfiu„ sadică",veifişi
mai puţ in f ericit. Va însem na cănu t e mai i ubesc.

ven—
inŞi
ci
iad
ost
aat
ămi
.- aimaispus- o,iarziuaaceeanuva
— Mi -arplacesăfiul afeldesigurăcat ine.
Răbdar ean- a co nst
ituit ni
ciodată cal
itateameade
rezi
stenţă.
Vasil
eopri virugător:
—I ubi t
o,n- am venitsănecert ăm.
—Î nf ond,declarăI oanasimţindu-seîncăatinsă,
nu î
nţelegde c e a i ven
it.
— N-aveam deundesă- lsunpeAndr ei
.
— Aj
ungeaimair epedelaellabiroudecâtl
amine.
— Dacăt ederanj
ez..
.
I
nima pi ct
oriţ
eise u mie.Când stătea
i săte
gâ
ndeşt
i, Vasil
e n u era de nivi
diat
. Pe de oparte a
vea
de n
îdurat scandaluril
e cu Vivi
enşicri zel
e u
li de
103
conşti
inţă, de part eace al
altă sca ndal
uri l
e cuea ,
Ioana, şidragost eacă reia nu i se u pteaî mpot rvi
i.
Îlluă de mână şi -l sărutăî n f ugăpe ob raz:
— Ştiibinecănu.
— Cesăf acacum?
Da, ast aî l caract
er
iza. Dumi t raşcuer a genul de
indivi
d ca re rtebuia săî ntr
eb e cerea d e ă
fcu t
, car
e n
u
valuani ci
odat ăsingurodecizie.Totdeaunavorhot ărî
alţi
i pentruel .
..
—I ubitule,î
npri mulrând,eun- aşfipl ecatde
acasăf ără săf orţez şa
u dormi torului.
— Nusuntunbarbar!
— Nu,eşt iuncaraghios!Barbar ,căspar giuşade
lai at
acu l nevesteipersonale d i
n apart amen t
ul

p
î
ner
s o
na
Forsl.eŞt
yt i
Si
,
a m-
ga a
penen
t erva
ru „ ti
cr tot
ma dea
" pu
enacar
câ
eta ca
zco
mi s-
aof
s- ăcut
Soam es dân d buzna n î budoar ul I r
enei. Vezi
, Doam ne,
şi
-a violat neva st
a cuact e!
Dumi traşcuî şiprinse cap ul în mâi ni:
—I arvorbeştimult.Perorezi
,pl edezişii
arperor ezi
.
N-am pomeni tf emeie maivor băreaţă.
Pictoriţei î
i zvâcni colţ
ul buze l
or:
— Cinevatrebuiesămobi lezet
ăcerea,dragulmeu.
Şi
, dacă r oc
pedaicum ţ i
-am spus eu , acum nu t e
perpel
eai de parcăt e-
ai fi pudrat cupraf de scă rpi
nat
.
Şt
iai căt ot
ul e u n bluff ordinar şi, de cel puţ
in un
sf
ert de oră, m-ai fi ţinut în braţe.
—Î nconsecinţă?
—Î nconsecinţă,dacăeştipreadeli
catcasăi nt
ri
104
î
n dorm it
oru ll egitimei,f ără a fi anunţ at în prea l
abil
de u n maj ordom per fect sti
lat, nu- ţ
i rămâne d ecât să
te duci l a Andr ei şi să- ir elatezisituaţ i
a. O să- if acă o
plăcere n esp usă..
. Apropo, i - ai spus u li Vi vi
encă
i
nt enţionezi săi nt roduciacţ iuneade d ivorţl uni?
Spre d eosebire d e mareamaj ori
tate apart eneril
or
clandest i
ni ca re ev i
tăi nst inct i
v –j enă? va g si
mţământ
de vi novăţie? – să pron unţ e n umel e soţul ui i
nocen t
,
Ioana f ăcea ref erinţe di rectel a Vi vi
en ,f ără a apel al a
uzu alul „ea " sau „ aia".
..
— Da,zi seVasile.Am avert izat-o.Aşamis- apărut
corect. Nu t rebuia?
Pictoriţ
a seri di că,t răgâ ndu- şiel ucidată poalele
haineide ca să
. Se d use alogl i
ndă şiî şiî nfipse câ teva

c
i
nl
am
di
feen
er î
n
t coam
ă. at
Dumi d
re pă
aşcu roblon
u d,r
rmă vrân
ea îd să
ncor p
dat
:ară
— Nuspuini mi
c?
I
oana săltă di
n umer i:
— Maiecevadespus,cândt ot
u-ilimpedecao
diminea
ţă sen i
nă? V reişio sch iţă? Tea
- simţit hot
ărât
sădi vo
rezi
ţ şia î nce put şa nt
ajul. Celmai odios şi
tri
vi
al şantaj
.
— Şidacătotuşiof ace?Î ţ
idaiseamacănuaşmai
avea un momen t de ilnişt
e p ână la capăt
ul zi
lel
or
mele?
— Peastami zeazăşiea.
— Măi nt
ereseazănumi zaei,ciconşti
inţ
amea.
— Chiardacăt rebuiesă- ţ
isacrificisi
nguraşi
ul
ti
ma şa nsăde afi f eri
cit
?
105
 Ingineru lîşi plecă pri virea. Şopti:
— Chi ar..
.
Ioana î i cercetăl ung ch i
pul desc ompus d e
frământ ări. Rosti gânditoar e,după câ teva cl
i
pe:
— Şt ii
,Vasile,exist
ăoamenicar enuauvocaţ i
a
feri
ciri
i,i ar cuace şit
a nu mai e n imic de ăfcut
. Trebui
e
să -
il aşisă -şipoa rt
e cr ucea până î n mormânt şisăai
grijă cadrumul sănu ţ i se ncr
îuci şeze cu al l
or.
Îiî ntoarse ps at
ele.Nu cubru scheţe,civr ând să
arate c ă so co
t eş
te di scuţi
aî ncheiată, di
agnosti
cul
defi ni
tiv. Se a propie d e magn et
ofonşipuse oan bdă la
întâmpl are.
Ingineru lo l uă în braţ e,că utându-i ochi
i.
— N- aisămăpărăseşt i,Ioana,nu- iaşa?Noinune

put
Tem
rupudl
esp
piă
cr
t
oţ
ri
.
iţP
eir
o
demi
vet
ne-
im
ţ ipcă
ea ăn.n
Ş-
ta
iicsă
a ănupl
eci
are.
tact,
căî n momen tel
e a celeaar fi t rebuit săfie con cil
iantă
şisă -
l men ajeze,în ori ce caz sănu abor deze p robl
eme
spi
noa se.Era î nsăf erm î ncred
inţată căamen i
nţarea
cusi nuci
derea ep rrezenta o simplă bufonadă de
mahala şi,î n acelaşit imp, n-o mai ţ i
neau nervii.
Fusese otdea
t una i mpulsivă,iar manevr el
e uli Vivi
en
Dumitraşcuîi provocau repulsi
e şirevol
tă; de
i
ndi
gn are si
mţear ealmente cum îi clocot
eşt
e sângel
e
î
n vine,că -
i pocnesc tâmplele.
I
ngi neru
lî i că
uta buzele:
— Lasă-măsăpl ecli
nişt
it,i
ubit
o.Spune-micăvom
fitotdeauna împreună. Ai răbdare,iubit
a mea, t
e
i
mplor!
106
 Obrazul pi
ctori
ţeipăreade gh ea
ţă. Rost
i hot
ărât
ă,
neaşt
ept
at de calmă!
— Dacălunidimi neaţanuint
roduciacţ
iuneade
di
vorţte părăsesc. Alege
: orieu, oriVivien
.

CAPI
TOLU
L V
III

Anca,î ngheţ ată,cuochi iî nl

ăcri
maţ idinpri cina
geru l
ui şia vâ ntului asc uţi
t,îl aştep t
aî n ca mera 203,
oî ncă pere d e â l
ngăpunct ul de co ntrol. Andrei , agi
t at
,
cusu fletul la gu ră, o p ri
nse e d u
mer i
:
— Ei ?Ceseaude?
Traian,i ntrăîngri j
orat,î
nchi seuşaşisel i
picu
spatele d e ea . Sus,î n bi rou, rămăsese Popovici,
ajutoru l ofiţeru l
ui de se rvici
u. Se ui t
ăl a ce i doi,
ciupindu- şiuşo r băr bia.
„Cât poat e să ţi
nă ăst al a mai că-
sa , e ceva
fantastic!.
..
"
O av ea nîf aţa och il
orpe d oa mna D umi traşcu,i ar
imaginea u n era del oc sed ucătoare.Mărunţ ică –de „
remar ca t cănecazu ril
e cel e mai mari l e p rovoacăde
obicei oamen i
i scu nzi", cit
isecâ ndva- , nervo asă, cu

gest
conturi
rol
a,bruşt
creeaî
np
ejuca
rr
e
u ăf
cea
l ei unimp
perr
esi
m aa că
nen ni
t cluma l
e de
t p
oat
e
neli
nişte.De un eg oi
sm f eroc
e,era total indiferen
tăla
tot ce - a
sr fi putut întâmpla celor din jur ,
concentrându-şiîntreagaforţă de a f
ecţi
e a su pra ei
însăş,idar în primul rând asu pra lui Andrei . Când er
a
vorbadebăi at
,deveneajalnicdepenibil
ă,insti
nct ul

107
mat ern scăp ând cenzuriir aţion ale.Traian n- avea să
uite n i
ciodată o serbare d e sf ârşit de an, pe câ nd se
aflau î n cl asaa I l
I-a. Andrei , elev u bn şimunci t
or , cl
ar
preaner vosi ndcauza at mosf er eitensionate de aca să,
obţinusepremi ul I
I. Doam na D umi t
raşcu f
ăcu se
real
men t
e ocri zăde stieri e,î i smul seseco roni
ţa de
florişio că l
caseîn pi ci
oar e, î i rupsesecă riţ
le su b
privir
east upefiată a co rpului di dactic şia pări nţi
lor.
„N-ai nevoie de p omana l or! urlase ca o sm i
ntită. A
luat ăla premi u' I pentrucă -i copil de doctor şit a'
sui-
aî nfundat pe ă şi
ta cucu r
ca ni şica douri! Lasă, băiete,
cămai exi st
ă o drep t
ate n îţ ara asta! Ajung p ână l a
mini st
er.
..! Până la CC! "
Andrei,răpusderuşi ne,leşinase.Urmase,sub

p
dri
ivi
sprea
era
teasist
c
aren
e-ţ
şei
ipî
inl
em
erdenit
e,
c
opil
upl
art
di
t
iur
stas,
ru maumei
ci
s de
nedreptat
ea aut orităţi
lor şcolare.
..
Adouazi ,învăţătoarea,sincerîngrij
oratăde
med i
ul în ca re evolua Andrei ,î ncercase să aibă o
disc
uţie cu Vasi le.
— Nuvr eausăvăj ignesc,domnul einginer,dar
sunt încredinţată căsoţ i
a dumneavoa stră ar treb
ui să
consult
e u n psihiatru.I eşi
reade eri
i af ost
i
nadmi si
bilă. Gândiţi
-văşidumneavo astră! Ce
contea
zăpr emiul obţinut în clasaa treia elementară!
Măcar de a rfi f ost vor
ba de r tea
ptă sau baca l
aureat.
..
— Nuvr easăseducăl amedic,n-am ceface.
— Celpuţinîncercaţisăfaceţ
icevapentrucopil.E
nervos,irasci
bil, sensibi
li
zatl a maximum şiast a
108
numai di n ca uza at mosfer
eide a casă .Î l am elev e drt
ei
ani. Tr esa r
e a l oricezgo mot ,îi cad obi ectel
e di
n mână,
plânge cel mai uşo r din toată cl
asa , unde a m şif et
e.
— Regr et,darnudi spundeni cioaut orit
ateîn
casă.
„Şi t ot
uşio i ubeşte cum n- am î nt âl
nit pe ci
neva să-
şii ubea scă mama, r efl ect
a const
ernat Trai an. Uit
e şi
acum! î i vine u ibita scoasădi n pat î n plină noapte,pe
o vr eme c ân ească,şini cimăcar n-o a i de mân ă!"
— Ces- aîntâmpl at?insi
stăAndrei.
Ancaseaşezăi st
ovităpeunscaunşiî şiscoase
căcuiliță.
— Nurăspundeni meni.Am sunat,am băt utla
uşă, deg eab a.

A
—nNdr
-e
ai
ises
i
n î
n
ic
sru
t
a tn
dt
eă
s:
tul
.Suntconvins.
Ancaseui tălaelcuopri vi
recarepeTrai
anîl
i
mpres i
on ă.
— Dece,î ntr
ebăf atajenatădetonul
l
ocot
en entului, când eşt i su
părat,trebui
e să-
mi
găse
şitmi e obligat
oriu o vină?
Traianseri dicăplindet act
,pret
extândcăaravea
ceva de com uni cat l
a poa rt
ă.
— N-aiinsi st
at ,repetăAndr ei
.
— Am aşt eptatl auşal orunsf ertdeceasşiam
trez
it doi ve cini! N- ai decât să t einteres
ezi
.
Apartament uldevi zavişiceldinstânga..
.Simţeam că
morde ruşi ne.
— Egoistăcat otdeauna!Laruşi neat
at egândeai
!
109
Nu t e şt i
am at ât de d elica t
ă. Ast a e!Nu poa t
e să ai
bă
omul î ncred ere n ît i
ne c ând î ţi cere s ăf aciceva .
Anca,depăşi tădeeveni ment eleuneisi ngurenopţ i,
începu săpl ângă . Andrei,î n f ond impr esionat, dar
preat imi d cas- o arate,con t
inuă săbod ogă nească,
darpe un t onmaimode rat:
— Acum pl ângi!Bineînţeles!Armai nfai
li
bilăa
sexului slab. Ce i ţ
-am sp us,î n fond?
Fataî şiri dicăoch i
i pl ini de a l
crimi. Nu era u
frumoşi, avea u o cu loare n icer tă şipărea u pr eami ci
pe ob razul rot und, dar gen ele ofarte ulngico mpletau
mul t
, dându- io p rivi
re d e p ăpuşă.
— Eşt iîngrozitordenedreptcumi ne.Am făcutt ot
ceam put ut
. Ca să l e
pc d e-acasă, m- am ce rtatcu

mama
—A .ha!Deaiami-
aoferitl
at el
efononeui t
ată
mostră de pol
it
eţe.N-am sămai i ntru nici
odatăl a voi
î
n ca să!
— Suntconvinsădeasta,repli
căAncapeunt on
car
e-lf ăcupe olcot
en
en t s-o privească mai atent
.
— Cevreisăspui?
— Cănumaiam casă.M- adataf ară.Pent
ru
totdeauna.
Î
n cut otul alt cadrusen ti
men t
al îşiimaginase atfa
căvaf ace ă mrturi
sirea, dar, din păca te,constata că
î
mprejurăril
e n u erau de n atură să -l mişt
e pe
l
ocotenent. Se simţeaî ndui oşată de p ropri
a eisi tuaţ
ie,
se o mnta singură şif ăcea abst racţi
e,cuorgol i
ul şi
poatel i
psa de f antezi
e pr opriet inereţ
ii
, că, î
n f ond, era
110
su ficient săse nt î
oa rcăaca săpen tru cat otul (cu, sa
u
fără scu ze d e ci
rcu mstanţ ă, su
por t
ând î n cel mai rău
caz n îcăo di scuţ
ie n epl
ăcu t
ă) săr ei
ntre nî normal.
Fără t act,locotenen tul pufni:
— Altădandana!Par cănuaj ungeacât eam pecap.
Ofensa tă, Ancaî şiî ncleşt
a degeteleî n f
erm oarul
poşetei.
— Eunu- ţ
istaupecap,Andrei ,şin- am să-
ţistau
niciod ată. Ceea ce aî s-
ntâmplat între mine şi mama,
mă p ri
veşt e personal.
— Cămi emi-eindiferentceseî ntâmplăcut ine,
oftă el .
De e rcu noşt
inţă– p ri
mul cu vânt drăguţ– A ncăi i se
umpl ură i ar ochii de a lcrimi
.

poţ—
ifiAşa
ats
â-
tar
dpăre
e ba
u,
ntot
uşi
cu .
.
a.
lN
ţ
iuşi
i şt
iu
a ,
tAt
ânddr
ei
e ,c
ă
ru
um cumi ne?
— Pentrucăpet i
neteiubesc,şiam pr etenţiimai
mari.
— Uneori,spuseAncapegânduri ,măî nt rebdacă
n-aş prefer
a sămă i ubeşti mai puţ i
n. Ţi i minte,când,
î
ntr-a zecea, ai furat bani de a casă şi i -ai dat l
ui
Pavel
escu?
Cum să u n-
şiami nt
easc ă? uLase o sută d e ei
l di
n
poşe
t
a mameicasăducăpor tocale al sp
ital unui
co
leg
. Băiatul n-aveadecâtt ată, care,încurcându-se
cuo emf eie mult mai tânără, uit
ase e d copi
l,
aban
donân du-
l ap r
oape complet. Acasă,doam na
Dumit
raşcuf ăcuse un scan dalde pomi nă,acu zându-l
pe V
asil
e că -
if urase abnii
. După câ teva zi
le,obsedat
111
de e rmuşcă ri, Andr eimărt urisise d aevărul . Vi
vienni ci
măca r nu- l bruf t
uluise a mi ser i
os, ba păreach i
ar
încânt ată căVasi l
e aî ncasa t un sca ndal pe g rati
s.
Fuse sepri ma o ară câ nd prin mi nt ea uli Andrei
traversa se deeia căprobabi l condui ta mai că-si
i vi
zavi
de D umi traşcunu e t ocmai cor ect
ă...
Un ci ocă nit disc
retî n uşăî i răsucigâ ndurile:
— Tat ă!
Ingineru l arăta rău şiAnca , ridicându- sei nsti
ncti
v
în pici oare,î şizi secădoar î n fil me n îtâlnisevreu n
ch i
p pe c are s ă seci t
ească at âta su ferinţă. Î
n ge nera
l
,
înfăţi
şa real ui Dumi traşcunu- itrăda vâ rsta şinu o
dat ă o auzi se ch i
ar pe E l
vira că„ fură pe p uţin zece
ani. Tr ebui e să fie u n mon stru de n esimţ i
re,altf
elnu

se
în grex
op
al
i
pcă
.
ă."O ţ i
cnit
ă caMadam Vi vienţi-l băgape a l
tul
Şi dint
r-o dat ă, î
n câ teva ceasuri– A ncaî l ză
rse
i l
a
prânz făcând cu mpărături – mbî ătrânise
. Da, ave aîn
faţa eiun om băt rân. Och i
iîşipi erduser
ă vi oi
ciuneaşi
străl
ucirea
,l inia gurii era suptă de a mărăciune,par că
ar fi rămas ă fră buze,î ntreg chi
pul aluneca se,caşi
cum muşchi iși-
ar fi pi erdut pe n eaşep
ttat
e o rce
i
vigoare.
— Ce- icut ineaici?Ces-aîntâmplat?
Inginerul avu o cl ipă de şovă i
ală şil oco
t
enen
tul î
şi
închipui căev it
ă sădi scut
eî n prezenţaf et
ei
:
— Poţ ivorbifaţădeAnca.N- am secret
e.
— Şt i
u,băi ete,spusesti
nsVasile.Nu-ivorbade
asta...
112
 Îşisco ase că ciula şio scu tură de zăp adă. Avea
capul bi ne model at,i ar părul – ca lamitateamaj ori
tăţ
ii
bărbaţi
lorsări ţidint reizecideani–eraî nspicatşila
felde bogat caî n t inereţ
e.
— Mai că-ta...
— Ce- icuea?Decenurăspundeţ i
,cândvăsun?
Vorbeşteodat ă!
— Dedouăceasuris- aîncui
atîndormi t
orşiare
telef
onul l a ea . Am auzi t căai su nat, dar n-am avu t ce
face.
..
De g roază , glasu ll ocoten
entul
ui i zbucni piţ
igăiat
:
— V-aţ icertat!Cei -aispus?Cei -aifăcut?Spune,
ce i-ai făcut ?
Dumi traşcu î şiri di căprivi
reast insă:

—.
aceeaAiNt
r
uăitp
şte
iist
edo
că nuăze
u ic
-i
adef
m an
ăiî
cunc
t a
nisa
ci.
o.
.
d,t
aînc
ă ai
nsac?
mi
— Niciacum?!st rigălocotenentulpierzându- şi
cumpăt ul. Umbl i de u n ancudes t răbălat
ă a ia de
pict
oriţ
ă şif aceţi pe p orumbeiil a o vâ rstă câ nd ar
trebui săvăgâ ndiţil al ocul de vec i.
Anca,înspăi mânt ată,îşidusemânal agură:
— Andi!
— Tusănut eamesteci!
— Lasă-l
,feti
ţo,spuseinginerulcuunzâmbetşio
vocecareAncăiisepărurăsf âşi
etoare.Lasă-lsăzică.
— Ot ort
urezipemamadeunanî ncheiatşi,când
ai izbut
it,în fine, s- o aduci l a capătul put eri
lor
, vi
il a
mine săt e scot din impas.Ai s- o ai pe co nşt
ii
nţă, ţ
ine
minte,n- am săt ei ert toată viaţa! Copii
i mei ,ţ i
-ojur,
113
nu vor şti nici
odat
ă căeuam avu t un t ată, iar eiun
bunic!
Dumi t
raşcu seri di
că n aevoei de pe s cau n. Avea
pri
vireaumed ă, dar zâmbetul acelaî ngrozitor de
dureros nu se l u
angase e d pe chipul li
vid. Se n îdr
eptă
spr
e u şăcupas ost eni
t. Rost i cumâna pe cl anţă, f
ără
săse nt î
oarcă:
— Cuvinteleacest
ea,Andrei,orsăt eapesecândva.
Nu ve ireuşi să le ui
ţi niciodată. Eu..
.,t e-am i ert
at.

*
— Ajutor.
..Suntpl i
nădesânge. ..Mor
...Decenu
tri
mit
eţi pe cineva?..
. Ştiu.
.. Sunt preabătrână.
.. Nu
mai merită.
..Î nţ
eleg..
.
— E groaznic,şoptiPopovici
.Moareşinu
putem s-o ajutăm cuni mic...

Dumi traşcuabi aî şit âra paşi i. Ar fi vr ut ca rdumul

acela, în noa pt
eaarsăde vi scol
, sănu se a mi t
ermi ne
niciodată. Să mear gă, sămear gă, apoisăse
prăbuşea scă. .
.
Să nu aj ungăni căi
eri.
Vivien,I oana,acum Andrei ...VorbeleIoanei:
„..
.Fiu-tău nu poat e săt e n îţeleagă. Poat
e peste 15-20
de a ni, cuoch iul maturităţii, când var euşisădevi nă
mai obi ectiv af
ţă de itne.Dar at uncin- o săt e mai
încălzească. Va fi t ârzi
u, i remedi abilt ârzi
u...
"
Fără să -şideasea ma, i ngi nerul vorbeacugl as atre.
114
Viscol
ulî ismulgeadepebuzecuvi ntelefierbinţicare
piereau în vă zduhul vr ăjmaş ca măci ul
ii
le fl ori
lor de
păp ădi
e.
„Şi dacă u- fimeu nu mă n îţel
ege,Vi vien nu m- a
înţel
esni ci
odată, de c e nu mă î nţelegit u, iubito? De
ce u n ai răbdar e?...Ioană, I oana mea .
.. De cemi îiei
singura bucu rie?..
. Te i ubesc,f erici
reamea .
.. Te
iubesc m cun-af osti ubită o al tăf emeie p e pământ .
..
"
„Nu, auziVasi l
e g l
asu lI oanei.
. . Nu, de v reme c e
poţir enunţ al a mi ne.
.."
„Ai răbdare,f etiţ
o, ai răbdar e ş i aşteaptă-mă. "„Dă-
mi un t ermenşiexp li
că -mi-l
!"
Pe o brazuli nginerul
ui l acrimil
e n îgheţaseră. Când
ajunseaca să, ridicăoch i
i spre ferestrele dorm itorul
ui.

Bezn
„ă.
Oa rSi
e mţidcu
câ
n m sp
t
e siaci
nuima,î
zioi sf
ar
f ed
ciel
eşt
pe e
u n
i
lmii
ma
nă.sa
u în
înt
uneric?"
O luă pe scară având sent
iment
ul că ru
că r
ep
ttel
e
ghil
oti
nei.

— Bă,tunutemaiducilacul car
e?
Dănuţ seuită al u
nch i
ul săupe s ub sprâncene ş
i
î
şiscoase eget
d ul din nas.
— Nu-if
rumossăvorbeşt
icubă!Aşane- azi
s
tovarăşa...
Cost
icărâseros.
g St ăt
ear ăsturnat comodpe
can
apea, cumâinil
e nî buzunare.Pânt ecul bal
onat
ri
di
cao movi l
ăî nal
tă şiţ uguiat
ă, îmbrăcat
ăî ntr-o
115
vestădinlânădecasă.
— Etete!Bravo,mă!Da't ovarăşanuv- amaizi scă
la ora opt t rebuie s ă fiţiî n pat?
— Ţţ!făcubăi atulîncredinţatcănumi nte.
Costicăîşimut ă privireal a cu mnat u-său. Stăteal a
masă cu bărbiar ez
emat ăî n pod ul palmelorşif uma pe
gânduri.Î n sp atele och el
arilor, cl
ipi
tul măru nt îitrăda
oboseala. Costică, savu rând vo luptăţi
le d i
gestiei
,
reflect
ă fil osofic:
„Mare a i
urit şiăst a, domnul e!Stă mob il
ăî n ca să,
nu pune mâna pe n imic,t ace l ă
pt
icăşirăscol eşt
e p ri
n
dicţ
ionare.Meseri e de ză păci tfără că pătâi
. De câ nd
am i sprăvitliceul, n-am desch i
s n i
cimăca r unul şi ,
slav
ă D omnului, bag e dseam ă că oam en i
i pricep ce

sp
vr
eun.î
me Np
ior
uo
nec
abcu
ul Cn
eocu
drţ
ea
l
elacă-
ui
şăf
a
.
.t
.
"ă bună, alt
a de mul tă
Dami anî ntrebă b rusc:
— Eştisigurcănut eînşeli?
Cătănoiu, su rprins asu pra gândului
, sehol bă
fâstâcit.
Sandu î ncepu să âd ră.Î l urmărea ed câetva minute
şidupă exp resie p uteapari a cărumegăt orulîljudecă
î
n sineal ui.Întrebareaîn doi peri seasorat ori
căr
ei
r
eflecţi
i care -l
ar fi pus n î deza
vantaj
.
Costicăîşit r
ecupal ma peste rfunt
eaasu dată.
— Habarn- am cevreisăspui.
— Atuncinicieu.
Din bucătărie veneauarome ş i zgomoe
t
sărbătoreşti.
116
 Coca ,l a al doi leaf rământ at al aluatului ,î şi înjura
cusâ rg b ărbat ul
, străduindu- se nîacel aşit i
mp să
arbor eze omi nă fest
ivăf aţă de Marcel a. Grăsa na er a
vioaie,nudădeasemnedeoboseal ă,i
arpr epararea
cozonaci lor în crei eri
i nopţ i
i o del ecta nes pus.N- ar fi
sch i
mbat di st
racţia nicicucel mai amuzant sp ectacol
de revi stă, si ngurele pe c are e l vi
ziona î n t ârg sa u l
a
televizor.
— Ascul tă,Cocuţ o!începuamest ecândumpl utura
de n ucă. Tuşt ii că eu nu m- am ames t
ec atni ciodatăîn
viaţat aşidef elulmeunu- scuri oasă..
.M- am izbitlui
bietut ata..
.Casorămaimare,î nsă,trebuiesă- ţispun
că mi e n u-mi pl ace deloc e c amob servatl a S an du.
Coca ,l ac d e sudoare,î şiî ndreptă sp atele c oj
indu- şi

mâi
—nil
eend
C e
aibaa
l
uaa
it
o.
bservat?
Mar cel
at rase cu ochiul sp r
e u şaîntred
eschisăşi
decl
ară cuo vo ce oajsă, consp i
rati
vă:
— Eucredcăbărbat u- t
uşi -
agăsi tuna!Coca,
după u n moment de st upoare, începu să râdă c u
hohote:
— Dumnezeul e!Cepoat esă-ţitreacăpri
nmi nte?!
— Ehei
!Râziturâzi,darvezisănupl ângi.Ascult
ă-
mă pe mi ne,că eu cunosca l băr
baţi. Câţi mi-au f
ăcu
t
mie curte şi câţ
i se a mi ţi
n după mi ne!Şt iu euce el
poate pi
elea.
..
Cocaţ i
neal a soră-sa, dar ast
a n-oî mpiedi
cas- o
vadăcuochilucizi
.Pretenţi
il
eeidefemeiefascinantă
erau de-a drept
ul ridico
le.Avea 98 de k il
ograme,
117
capul , din pri cina gră simii, păreadi rect î
nşu rubat
între u meri ,i ar trăsă turil
e,câ ndvadrăgă l
aşe,î necate
acu m î n os ân ză,o ăcef ausă se mene c uo p urceluşă
cârnă. Şi apoi se mb îrăcai nadmi si
bil de nepotrivi
t
sil
uetei de el efant
: pant aloni, rochi
i strîmte şi prea
scu rt
e,arborând cuî ndrăznea lă şiapet it ori
ce o mdă.
Când o vă zuseast ă-vară în şa lva
ri creiţşiî n t ri
cou cu
embl ema uni ver si
t
ăţ ii Mi chi
gan, simţise că-i vi
ne
ameţ eala.
— Ui te,chiarşiCost ică!Dacănueram eumână
forte şi n-ar fi băga t de sea mă că , anturat
ă şicu rtat
ă
cum su nt,l a prima pr osti
e iîf ac vânt de n u se ved e,
sănu cr eiz căn- ar fi umbl at şieldupă ca trinţă pri
n
vecini.

o —a Amă?
mant î
nţeles.Şidececr ezit
ucăSanduşi -agăsi
t
Mar cel
a se ă b
tu sem ni ficat
iv cudege
t ul pes
te o
nară:
— Am nas,suri oară.Întâi,căaslăbi
tcaunogar .
Ce,pe p l
itat a nu mai fier b oal
e? At ras alj ug?Spar
ge
pi
atră? De u nde sf ri
j
ea l
a ast a?
— O fibol nav.
— Bolnavdei ni
măal bast ră,ascult
ă-măpemi ne.
Pe urmă, ce-i pri
vi
reaai a bel i
tăî n tavan? Vorbeşti cu
elşinu t e a ude.
„Pen
trucănu- linter eseazăni mi c di
n ce -i debi
tezi
tu"
,îi răspunse nîgâ nd Coca , dar zi
se l t
aceva. Aşaa
f
ostelt otdeauna. Distrat!– D ist
rat cuneva st
ă-saşicu
neamuri
le ei, dar î
ţi ga rantez uecă -
i altul cu
118
mândruţ a. Îlî nt r
eb:„ Cum a i eşit rochia roşi
e a
Cocu ţ
ei?" „Roşi e?se o h
lbează. N- a avu tî n viaţa eio
rochi
e ro şie.
.." Compl etăt ri
umf ătoare:şidoar ce -
o
dezbrăcaseşi câ nd ai i ntrat în bucă tări
e.
..
— Săzi cem,admi sefărăni ciunf eldeconvi ngere
Coca. Al t
ceva ?
— Mă!semi nunăMar cela,tuchi arumbl ilegatăla
ochi? N u ve zi că aî ncep ut să seoa r
p
te d upă ulti
ma
modă? Pes emne el telei
ca- itinericăşiprost ul vreasă -
i
ţi
nă hangu l. N- ai i
deececa ragh i
oşipotfi bărbaţ ii
când f ac p e cra i
i!
De n ău ceaă,
l Coca se aşe ză pe a tburetul îmbrăcat
î
n pl astic prăzu li
u.
— Ul t
imamodă?Sandu?Nueşt iîntoatăfirea.

tri
u—
mfB
ăa
tot
au
r nuC
e. ee-
şti
,f
s a
pt
ame
erci
unai
!
iex
ăcl
i
aamă
asel
l or
?ă-
sa
Şi
-al ăsa
t pl
ete
cat oţifanţ i
i şiumbl ă cupoşeţ ică
... cum dracu-
i
spune?
— Borsetă.E foart
epract i
căşimenaj ează
buzunarele.
— Pedracu' !Douămi ideanis- audescurcatf
ără
gentuţ
ă şiacu m, dintr-
o dat ă, le e ndiispen
sabi
lă. Ai
văzutvreunom seri oscuportof
elaşagăţatdeun
deget?
În clipa aceea, Cocase nt îoarse nst
ii ncti
v. Dănuţ
stăteal ângăca lori
fer şi asc
ulta concentrat
, cu deg eu
tl
într
-o nară, după obi cei
ul lui
.I nt
rasepe nes imţi
te şi
Coca , speri
ată, seî nt
reba cât auziseşiceî nţ
eles
ese.
Era un co pi
l cu ri
os şi de o ndiiscr
eţi
e ca re o u pnea
119
zil
nic n î dificu l
tate.Cu câ t
eva luni î n urmă, un veci n
şico legde s ervci
iu, Al exi
anu, ca m „ ştrengar",lipsi
se o
noa pt
e d e a casă, mi nţind-o p e n evastă-sa, o geloasă
de t i
p ot helli
an, căf use ser eţi
nut l a sl ujbă din ca uza
unui acc iden t de muncă. În casa soţil
orDami an, lao
ţuică, rel
atase nsăî adevă rul :o e scapadă l a un
restaurant de a l mar gi
neaor aşu lui, urmat ă de o
noa pt
e d e p „omină" , consu mată evi den t
,î n l ocui
nţa
i
ndi vi
dei. Alexianu nu omi sese ă am
nunt ele picante,
descrisesee p a
lrg sem nalmen t
ele t „
ipei". Când Coca
remar case r p
ezenţa băiatului, avu sesen u şoc.Î Iluase
i
med i
at la un i nstructajcar e must eade a men i
nţări
:
— Dacă- ipovesteşticevadoamneiAl exianu,t erup
î
n băt ai
e! îi ară t
ase f ăcăleţul: uite, cu ăst at e

ciom
Caăges
c.i
avertsmen t,î i dăduse o lovi
t
ură uşo ară,
făcându-l săbâzâi e.A dou a zi, Dănuţ
,f u nea şep
ttat
de cu minte,i ar sea ra la ora şapte er
aî n pat . Lucruri
l
e
se i mp
l ezi
ră în di mineaţa următ oare,l
a sl ujbă.
Alexianu,încercănatşicuomut răcaremărturiseacă
omul t recuse r p
i
n î ncercă
ri gr el
e,o apostrofă pe C oca
:
„Ascu l
tă, anunţ ă-l pe eci
f oru-tău sămă oco l
ească pe o
razăde ze ceki l
omet ri
..
."
Imediat ce r p
imise vert
ai smen tul cuf ăcăleţ
ul,
Dănuţ dăduse uf ga alAl exianca, st
rigândî n gu ra
mare:„Ştii
,i eri noapte,Geo r
gicăa pet recut cuo
femei
e superbă car e ar
e sân L
i ca o oam
dobn
ri
gi
ă da."
Acum,Cocasegândeacut remurat ăcăpuştiulîiva
rel
at
at atălui t
otce eb dit
ase a Mrcel
a. Sandu ar fi av
ut
120
o o ca
zie sp lendidă s- o apuce e pi„nt
riga
ntă" de u
mer
i
şis- o azvâ r l
e defi nit
iv din casă. Reflectă cât
eva
secunde şi îşizi se că e oat
ep mai ped agogc
i să un
dăscălească băiatul şisăt reacăpest e nici
dent cu
naturaleţe.Neaco rdându-ii mportanţă, Dănuţ va iu
t
a
poate cele auzi te..
.Î i zâmbi:
— Nut e-aicul catîncă?
— Tt'!Ştii,am t recutiarpeladoamna
Racovicean u.
— Şi?
Dăn uţ ri dică i d
n umer i
:
— Totaşa.E l umi năşinurăspunde.
— Doarme,dragulmeu. .
.Aisă-ifacimâine
diminea ţ
ă o vi zită.

Ma
—E rcel
t
rea
cuse
tdendt
î
oi
n
use
ă.Cumeu vol
î
ţiupu
spta
nt
e:
eam,peSandul -
a zăp ăcit o mân druţă.
—Isprăveşte..
.
Arătăcubărbi aspr ebăi at.Dănuţcunoştea
semni ficaţia gest
ului:„ Ai grij
ă, aude copil
ul.
..
"
—Ei !făcusoră-sadi spreţuit
oare.Par
căînţel
egeel
mare u lcru...
Pe neaşep
tt at
e,un ur letî ngrozi
tor sfârt
ec ă noapt
ea.
Femeil
e ă rmaserăî ncremenit
e,cui nimi le ărsuci
te de
spaimă. Dami an năvăl iîn bucăt ări
e:
— Ce-afostasta?
— Nuşt i
u..
.Ast ri
gatci
neva.Par căcereaajut or
.
— Cinevadinbl oculnostru,astaecat egori
c.Mă
duc să v ăd.
121
 Dami an ieşi pe pali
erşise op ri descumpănit,
neştii
nd încotro s-oi a. Ciudat i sepăru căer a
singurul locat
ar din imobi l ca
re sel aramase.„Probabil
căăi lal
ţi dormso mn ţ eapăn". Se h otărî săverifice
toate patruet ajel
e,dar nu ses i
zăni mic n eo
bişnuit.
Se nîtoarse nîapart amentul lui cuun se nt
imen t
acut de n el
i
nişte.Simţeacut oatăf ăpt ura căst ri
gătul
acela, i
ndifer
en t cu
ii -ar fiaparţ i
nut,f useseultimul.
Un st ri
găt de p e pragul morţii
.

CAPI
TOLU
L I
X

Zidul dorm i
torul
ui era ză brel
it de â f
şiil
e d e ulmi
nă
car
e se recu
strau pri n oblonul de em l n. Vi vi
en,înt
insă
pe spate,atentă să u nfacă i n
cicea am i mică m i
şca
re,
pri
vea ţi
ntăl ustra cuabaj uru ride st icl
ă ver de.O
cumpărase med
ii at după căsă tori
e,î nchipuindu-şică
se asort
ează cuper deaua. Revedea scen aî n toat
e
amănuntele.Vânză t
oar ea
,t i
nericăşivi oaie,î ncercasă
ambaleze am
l pa.Râd ea ib
ne d ispusă şi flirta cu
Dumitraşcu. Vi
vienî i urmăreaneag ră de u ră. I se
păreacăVasi l
e se pret
ează, că-i primeşte n îcânt
at

avan
„su
Unril
pe.
orUrscr
c! maâ
se
şn p
.ri
i mu
U nlpl
or
orc ma
nre ds
îcă c
eand
a
tal
u.
nci
.
.." Di
n
cli
pa î n care se încu i
aseî n dormitor, şt
i
use ăcmai
devreme sa u mai t ârzi
u, dar în aceea şinoapt
e,Vasile
nemai suportând starea e d en
t siune,va l p
eca al
„damă" . Şt
iuse, dar sp erase ot
tuşicănu vaî ndrăzn
i.
Şi totuşiVasi l
e nîdrăzn i
se,iar asta o scoteadin mi nţ
i

122
de u frie.
Cândva, o p rietenă mai sl ob odă al g ură, ob servase:
„Auzi, Vivien,impr esi
a meaest e că tu î l urăşt i pe
Vasile.Îlurăşt
iapri g,cuf eroci
tate..
.Şinupri cepde
ce. E ce l mai i nofensiv n is p e care -lam î ntâlnit
vreodată.Iarpet inenut eî nţ
elegchiardel oc.Trăi eşti
ura ast a cu vo lupt at
e..
. "
Bineînţeles
, Vi vi
enco ntest
aseen ergi
c,dar ,î n sinea
ei, ştia căf emei a nu seî nşela. Înt
r-adev ăr, vră j
măşi a
cu l
ti
va tă cupat i
mă pen tru Vasile iîcr eaaut enti
ce
stăride ex al
tare şisesi mţeaf eri
ci
tă, dar e ralmen te
feri
cită, când izb uteasă -l rănească.
De cân dînce puse ă- sl urască? emuDl t, poa t
e c hiar
dinainte d e căsătorie.De ce? Vivi
ennu st rălucea î
n

subn
defitile anal
ească ize
ctus
flet
exa
senteş
itiş
mentil
u ni
. ci
C nb
ol
auor
-
şi
aubă t
ea
mu ltca
e: p
du
el să-
şi
pil
dă, simţ ise in
dtotdeauna căn- oi ubeşte şi cădoar
f
orţându- i mâna se ă c
săt
orisecuea . Apoi ,îl
dispreţui
se en pt
ru act ul de almentabil
ă sl ăbi
ciune.
Lui Vi vi
eni sepăr eacă ,î n douăzeci şicincide ani ,
Vasilenuf ăcusedecâts- odezamăgească,înlocul
casei pe c are şi
î înch i
puia căo meri tă, îi of
eri
seun
apartamen t mod est cut reicam eer,mob ilat tot
modest, cupi eseedd uzină. Îngăl
ben eade n ivi
di
e
când îşi vizi
ta prietenele mai bi ne situate, î
n vile
eleg
ante sau l
ocuinţ
e som ptuoase, şi-
l con damna pe
bărbatu-său,fărăniciundi scernământ ,pentruviaţa
mesch i
nă pe ca r
e - i
o oferea. Uita căea , Vivien
, nu
câşit
gani cijumăt at
e di n sa l
ariul l
ui Vasi le,cănu
123
con tribuise almon tareago sp od
ări eilordecâ t cuun
„ce rit
fica t de d i
vor" ţ
, o va li
zăde câ rp e şi un şi fonier e d
pr etenţii
. Uita căpri etenele ei, fie p rovenea u din f amil
ii
înstări t
e car e cont ri
bui seră din l argl ai nstalarea
tinereo lr men aj
uri, fie b en efici
au de ava ntajele unor
pr ofesiuni bănoa se. Una di n ami ce er at ehnician
den tar,o a lt
a er a că să t
orită cuun med ic,al ta cuun
că pitan de va s..
.
Nu, hot ărât, bărbatu- să u era un nep utinciosca r
e-i
mânca se cu li
ngu ra tiner eea
ţ fără să -i ofere minime
sa ti
sfacţii
. Viviennu seput eaf ăli măca r cuo bi j
uterie
mai cal umea– o ve ri
gh etă obişn ui
tă, un i nelde p atru
grame şi un med alioner au singu rel
e ei giuvaeurri –
ascu lta cubuzel e epţen e d e pizmă rel atăril
e

pri
coet
s e
i
tn
site
ol
ao
rr
eî şi
ncol
e
st
rg
ăe
i
nl
o
ărt
atînt
e. o„
ar
Ssevezi
ă di
n ce
ex cmi
ursi
i
s-aî ntâmpl
at
la Paris... Eram pe C hamps E l
ysees,câ nd.
.."
Iardoam na Dumi t
raşc u hoh ot
ea gal
benî n sinea .ei
„Şi euam l ucru
ri i
nteresa nte de povesti
t. Să vezi ce i
m
s-aî ntâmpl at la Url
aţi..
. sa u 2 Mai... sau Poiana
Ţapului .
..
"
Trăgeaul agazdemodest e–condi ţi
asinequanon
er a săex ist
e u n fri
gi
der– şi , dacănu i zbuteau vreo
lipitură l
a o ca nt
ină accesi
bil
ă, sesa turau cu roşii, ori
co nserve – neli
psi
te fiind pateul de ficat şico si
tţ
a cu
faso le – şipâine cât de multă.
Când îşirecapit
ula vi
aţa, doamna Dumi traşcuî şi
zicea căpuţ i
ne peisa
je matrimonial
e arată mai terne,
maimes chi
ne,maisăr acen î bucuri
i. Şi cul
mea, după
124
ceî i oferi
se, o ex i
stenţă at ât de s ărm ană, î şiperm itea
acum săumbl e al cheia al tui dorm i
tor, săveh iculeze
idee
a de d ivo
r. ţPe p ict
oriţăoi dentifica se
.Î n
momen tul î
n car e-şidădusese ama căf emei a nifilt
rată
în viaţal ui Vasile capătăi mportanţ ăîl pusese ubs
urmări r
e.Pr ocedase i mp
sl u şiefi cace. Cunoşt eaî n
veci
niunbăi at
,Bogdan,maimodest ,elevînul ti
mul
an de i l
ceu. Şcoli
le sefla a
u î n va canţă, aşacăt ânărul
dispuneal i
ber e dit
mp. Î i oferi
seo su t ă de eil pe zi ca
să-l urmăr ească pe V asi
le p as cu pas. Bogd an
acceptase ncâ
î ntat de su mă şide p iostaza în ca re
evol
ua: se i mţ
s eadet ec
tiv, osc i
lând între M annix,
JamesBondşiKoj ak..
.Într eizil
e,Vivienobţ inuse
numel e şi adresa pi ct
oriţei
, dar păst rasei nformaţii
le

pen
ma it
rcu
u ea. Cu
seamăA ondiest
ch seiuj
nen
ea d
esăor i
scu
d
go l
iut
e p
r
răniob
tlem
– a
a
irl–
uire
a
Vasilevoiasăi-oplătească.Şicasăi -
opl ăteascăcu
vârfşiîndesat,tr
ebuial ovi
tpeneaşt eptate.Doreaceva
perfid, dur, ch i
ar abjec t
,o l ovit
ură di n ace l
eaca re e
t
aruncăl a podeaşidi n care n u-ţi mai r eviit oat
ă viaţ
a.
Even i
men tel
e se pr
ecipitaser
ă n îsă ni dep endent cu
voinţaei.Vasil
eoanunţ asecălunii ntroduceacţ iunea
de d i
vor.ţNi ciodată nu desluşi
se t â
ata hotărâre nî
glasul şi f
ăpt ural ui.
Auziyaladecl anşându-seşighi
cicăs-aî nt
ors.Se
foia acum ca or âmă nepu ti
ncioasă prin camear de zi
şiVi vi
enput easăj ure că nu-şidezlipeşte pri
vireade
uşadorm itorului. Gândul i se ărsu
cisp re pict
oriţ
ă şi
simţi cum su fletul i se mp
ul e de v
en in. Era genul de
125
femeie pe ca reî l det estaset oat ă viaţa, inspirându- i un
conştient
, dar n emărt urisit compl exde i nferi
oritate:
Ioana r eprezenta pr ot
ot i
pul femei i ca r
e ai zb
ut i
tî n
viaţ
ădat orităeiînseşişinuunuimari ajnor ocos,era
femeia nidepen den tă cuun car net de c onduce re şi un
portofelbi ne a sortat î n poşet ă. Femei a ca re a l
ege şinu
aşteaptă săfie a leasă,f emeia ca re,î n ultimă anal i
ză,
îşiperm i
te să pl ăteasc ă.
Vivi
enî şiînchipui set oatăviaţacădest i
nuli -afost
zgârcit
. Făcea part e di n nefericit
a sp ecieai ndivizi
lor
cuaşa -zi
săvo caţ i
e p en t
ru cel ebri
tate – oa men i care şiî
detestă anon imatul , dar n- au com bustibi
lul neces ar
pentrua ev ada di n el – o tţ
i, candi daţil a colici
stită şi
îngălbeni
ndu- seoride câ t
e oriasi stăl ai zb
ânzi l
e ce lor

din„Ej
iur.i
bne,dragamea , şopti cunasu l vârât în pernă,
te a sgiur cănu- l vei mai avea î
n pat ul t ău..
."
Acum,sedel ectaintui
ndt orturi
leprincaret recea
bărbat ulsău.Î
Iştiaprostdebun,cui ni
măbl eagă,
incapabi l săprovoace, mai mul t, doar săvad ă
suferinţăî n j
uru llui.I ndivi
dul sorti
t să fie v i
cti
mă.
Cu un gest hot
ărât,l uă de p e n opti
eră bri ci
ul l
ui
Vasile.Îltrecupest epoi gnet,parcăîncercându-i
ascu ţişul
. Apoi apăsă . O stare d e perversăex al
tare iî
stăpâneaî ntreagaf ăpt ură. „
Va su f
eri! Ah! Cât va
su f
eri!.
.." O brăţ ară de s ângeî i cuprinseî nchei
etura.
Gl asull ui Dumi traşcu ,însoţi
t de ci ocă
nituriuşo ar
e
în uşă , se op ri î
n prag d e n eant:
— Deschi de,Vivien...Teimplor.
..Spune- midoar
126
cu
m te simţi
..
.
Pe ob
razul cen
uşi
u stărui
a un zâmbet f
eroceed
sa
t
isf
acţ
i
e.Apoi imagini
le nîcepură săsedilueze
.

.
..
Pâcl
a se ri
di
că.
.. Desăvâ
rşi
t de f
rumoase, zi
l
ele
aceleacudi mi neţiî nal te d e mai ... Văzd uhul e
parfumat Mi roase şi ai ci,î n bur gu l med i eval a su lcină,
şi ro zeşi l il
iac î nflori t..
. Ci orchinii gre i, al bi, necăj esc
ferestr
ele,dau buzna î n ca să , o sa tură cupri măva ra...
S-aumut atde a l cu coan a E caterina.A st râmbat
dumneaei din nas,ba a băt ut şidi n pi cior, dar Ant on
nu s- al ăsa tî ndupl ecat ..
. Nat al
iaî ie d ragaşi ,î ncă de
la Ta ta Noe,nu s- af ostî nt âmpl at so acr ă şinoră să
zicăî nt r
-un gl as,că -i sâ mbăt ă.
.. Cârt eşte dumnea ei
printre n ea muri căAnt on şi -a răt ăcit mi nţil
e d e a
început a se ăsa l nî drep t
at de mui ere –„ de b ună
seamă, neva stă-saî if ace ar f
mece, mol doven cele,ch i
ar
dacăşieusu nt de p rin mel eag vest i
te fi ind î n
asemen eat i
că loşenii
"– d ar nu zvo neşte n ître străini.
Cucoa na Eca terina îi nea m de soi , cucr eşter e a l
easă ,
iar de a casăa dep ri
ns vo rbă î nţeleapt ă: „ În străini,
despre a it ăi, numai de b ine...
".
Nat ali
ţa-i ca o floare. Scri e c ătre a ttai a care- şi
petrece,acu m si ngu r afl ându- se, bună p ar te d in
vremel aIeşi,„Dumneal uimăţ inepepal memoi .Sunt
feri
cită şimul ţumes c ce rului de î nsoţi
re nor ocoasă ..
.
Iacăpri lejde ve sel
ie p entrudomni at a..."
Cu adevă rat bucu roşi ,fără st rop de i t
nă, ani i doi
127
orit reila n umăr car e u rmeaz ă. Dumneal ui o p oa rt
ăl a
Buda, şil a Vi ena, ba serăt ăce scol ea căşipri n Itali
a,
aco l
o unde î lî ndrea ptă„ i
nteresele maj ore al e naţ iei
...
"
Băi eţ
elul,I ustin, a rămas a l so acră . Nat aliţ
a ar e
acu m nou ăspr ez
ece ani şi -
if rumoa să ca dră, aşt erne
cov orde cap ete n ît
oa rse e pu nde seve ş
ie.
t Doa mne!
Neb un de- a bi neleaco ntele cea li tali
an Cast igl
ioni
ca r
e- iînch i
nă st ihurişit ocmeşt e muzi cisă -i
viersuiascăser enadesubf ereşti
leot elului.Dumneal ui
îi mâni os Bi stri
ţă, o ce art ă pe N ataliţa, jură să -l
jupeascădepi elepe„ macar onar" .
..Nat ali
ţ a,înr ochi e
de a tfta albă presă rat ă cuvi olete d e P arma, ar e o chii
plini de a lcri
mi .Î ndură î nsăoca ra cubucu rie şi cuget
înmi resmat de p rimăve ri
. Dumneal ui o u ibeş t
e...

i
arCă
n elpd
ee-a
ml
aldo
uli
lea
Tr p
tr
ou un
şulc,
u.Mi
i Pehă i
bţ
uă
n,
elsedi
u a
nn
şt
spe
ren
î mi
mam ez
a e
ai d
î
l otânjesc bătrâneţi
le şi bol i
ştea şi se roagă de Nat al
iţ
a
să-
i st eaîn pr eaj
mă. Adevă rat,i -a sostisorocul
. Doar
ce seaşt n
e Mi hai şi, cuzâmbetch inuit
, bunelu îşi
sl
oboa de ulti
mul su spin. Nat ali
ţa mai zăboveşte nî
Moldova ţ
inută de d araveli
. Vi nde con acul
, moşia,
î
mpl i
neşte u l
timel
e d orinţe a l
e ă rposatul
ui care,mână
l
ar gă, dăruie şi după moart e oavere fiinţel
or dragi.
Cutăru i pri
etenun co t de il
vadă, cel
uil
alt o cadra de
Muri l
lo, gi
uva erde p reţşipungăde n apoleo
ni lui
Ioniţ
ă, va l
etul bunel ului de pes
tet rei
zeci de ani,o
prăvălie din Iaşil ui Giuseppe,maî t
re d'hotella Jockey
Club, ceaso rnicul bătut în adamante uli I
van, su rugi
ul
musca l ce-lî ntor
cea acasădupă ch efuri î
ndrăcit
e d e o
128
ziorinouă. ..
Nat aliţ
a vine a casădupă pat ru luni. E cernităl a
straie şi l ai nimă. Pe bunelu l -ai ubit,i-af ostprieten.
Rană i -a stârnit şistinger
eapărţ ii de avere ind
Mol dova. Barem cân daî nstrăinat li
vad a cu
scrânci obul ce - ialegănat zi
leleî nflorit
e ale p runci
ei,a
simţ i
t st i
letdes picâ
ndu- iinima.
Îi gi ngaşăt are.Iar vestmintele de d ol
iu îi adaugă
ani.Î l poart ăî n braţe pe Mi hăiţă, prunc d e care nu i-a
fost dat sa seucu bre,dar acu m, în rădvan ul care o
poartă sp re A r
deal, n-o şt
ie.N- are c um s- o şt
ie.Şi
binecăn- oşt
ie...
O î nt âmpină d umnealui
. Darnu l a h ot
a,raşaum c
secu ve nea, ciî n poarta caselor lor. Dintr
-o privi
re

si
nmt
î t eni
em că
ţ
a-
tila
al
tul
S.
egNed
huina,
cel
acdi
că in vr
asp emea
ru şincân dţ
ecru se
ător fl
na
au-
i,
pildă pe mamă- sa n u i-o maidă.A î mpod obi
t casauc
flori, a poruncit sl
ugilor masăde să rbătoare.Dar î i
străi
n. Străi
nă că utătura, străi
nă îmbrăţi
şa rea,la
prunc – ca m necă ji
tl aî nfăţişar
e –b a
ia se i u
tă. Pare că
cev aîlfrământ ă, minteaî i umbl ă pe mi ri
şti
..
.
Natal
iţa, cupri
nsăde ea tmă ned esl
uşită, întreabă:
— Lacet egândeşt i,Ant oane?Ceteasupr eşte?
Privi
reade ă jrati
c a rde,par căce r
ceteazăl a eadi
n
cea ulme.
— Ni mic.
..I
storiseşte-
micum s- afostîntâmpl atcu
bunelu..
.Sărmanul ,nicimăcarnuseaflapr ea
bătrân.
..
— Ţi -
am scri
st otuldespr eel.Cesepetreceînsăcu
129
ti
ne? ă Mî ntâmpi ni t are schimbat .
— Ţisepare,Nat alie.Mi -
seu,t otacela.
Nu- l cred e,dar nu apasă . Cu î ncetul, află pri n slugi
şipri eteni„ buni" căl ui Anton i s- au apri ns c ălcâ
i
ele
după o ven etică, mui ere d e grof.Î i nevastă ca m de a ni
i
ei, dur dulie,cu pi eleasp ăl
atăî n l apt e şipăru l
,o
volburădej arişt
e.Peundes- acăl ătorit,arăpuso
oast e d e niimi. Şi-i cu adev ărat ch i
peş ă, îşizi ce
Nat aliţ
a, câ nd o cu noaşte a l o so areaa doct orului
Mora ve k..
.Î n och i
i ve rzi
, clocotesc i spite fierb inţi,
buzel eîsnăscoci teanumepent rudul cidezmi erdări.
Inima Nat aliţ
eise zg ri
buleşte,ba î nceteazăsăbat ă,
cân dî l aude p e d umneal ui şop ocăind l a u rec
hea
chest orului Dobri n: „Împi el
iţ
ată mui ere!Când o vezi ,

îţiCvi
n
u el
mp s
i-
t
ăo sear
puiăjos.
aj.
u.
"ul acel
n a de C răciun... Casa-i
înstel
ată, bradul străluceşt
e n î hol, pe masadi n
sufrageri
e arg i
ntări
a şi cri st
alul îţ
ii au ochi i..
. De la
Vienaausosi tînlădiţecăptuşitecuvat ă,r oze,garoafe
şi un bra ţ de i l
iac al b.
.. Afară, urgiae c umpl i
tă,
viscol
ulasupr eşt
esălbat ecmeleagul.Curt eaî iti
csit
ă
de ră dvanele oaspeţi
lor,iar su rugi
ii seî ncălzes
cî n
cuhni e şi î
nchi
nă ţ uicăfiart ă pen
tru naşterealui Isu
s
şiga zde mb
îi etoare..
.
Ibovnicapoposeşt e nî caleaşcălăcuit
ă, blană de
hermel i
nă şicon duri de a t
las.Şovăie ase avâ nta pe
cărareani nsă. Dumnea l
ui, Anton, de afţă cuslugişi
oasp eţ
i, o cuprinde n î braţe şio ur căpe r tep
te.
..
.
Natali
ţa cupumnal î n inimă îl aude şopti
ndu-i cu
130
buzeleli
pitedecer celulbătutî
nsmaragde:
— Zânamea. .
.
Tot
u-iscufundatî nnegură.Braduldinholşi-
a
răt
ăcit străl
ucirea... Cine -l
a nins cucen uşă? Şi
-i
înt
uneric..
. Mere u î ntuneri
c.
.. Şi
-ifri
g.
.. Şi-
i sânge.
..

Traiansol icitasecent ral asă- ifacăl egăturaîn

camera 203.
Individa est ei nfernal ă! Trâ nti rec eptorul şi îşi
înfipse x easp erat mâi nile n î păr . Era al nouăl eat elefon
al Solangei ,i ar f ata păreacănu vaobosini ciodată.
— Areol eacădeener gie,const at ăAndreicu
gânduri le n î al t
ă part e.
Traianper oradezl ănţui t:
— Măa- sa-si-nea-ză!Dacănu- irepetcelpuţ i
n
de r t
eior i pe or ă – as ta cân d nu su nt
em î mpreu nă –
căo u ibesc, nu ar e să năt ate!
— Şioi ubeşt i?
Traiant ăcu.Def apt,nuşt iaexactceseî ntâmpl ă
între el şiSol ange, nu put eadefi ni esen ţa
sentiment ului său. I nsist enţelef et
ei, declara ţ
ii
le
fulminant e ce rt i
tudineacăe u ibit
,î l flatau pe d e o
parte,pe d e a l
taî l aga sau. Şi t otuşii ntuia că , dacă
Solange r afi r enunţ at di ntr-o dat ă, aşa , capri ntr-o
minune a l„ pr essing", s- ar fi si mţit,f rustrat,r ănitî n
amorul propri u şiar fi su ferit.
— Tueşt idevi nă,conchi seabsentAndr ei.
Se u i
tă sp re A nca, rămasăî n hai na de b l
an ă.Era
131
des chisă ,f ularul atârna de- al ungul reve rel
or şi fata
îşif rângeancon i şti
en t deget
ele.Doa mna D umi traşcu
ave a acel aşit ic.Dacăpocn etul fal
angel or nu- l deranj a
la mai că-sa, laf atăî l scot
ea di n sărite, îit ransmi tea o
star e d e a nxiet
ate,par căl -
ar fi pândi t un peri col
imi nent.
—Î ncet ează!
Ancaavuungestdeşcol ări
ţăprinsăasupra
greş eil
i şiî şiduserefl exmâi nil
el a sp at
e.
— Cr edcăarfit impulsăpl ec..
.
Schiţăi ntenţi
a de ase d ri
ica, uit
ându- se u dpă
căcu il
ita şipoşet al ăsate pe masă , dar sp era di n tot
su fletul căAndr einu i -
o vaî ngădui şică ,î ntr-un f el
sau al t ul, vagă siso luţi
a de a o r eţ
ine â lngăel , de a fi

împr
Aneudnă.
reiopriveai
rit
at.Îlenervafaptulcăî icăzuse
pe ca p, deşi r
ecu
noşteacăpract i
c a fta nu ar e ni
cio
vină,eldecl anşândtoatăsituaţi
a.Maişt iacănupoat e
s-ol asesăpl ece
.Î n forul său int i
m, hot ărâses-oiaî n
căsă torie,dar nu- i pl
ăcea, caşit atăl
ui să u, săia
deciziii med i
ate.Şovă i
aî ndelung p ână să -şicu mpere o
crava tă, îi er
a greusăal cătui
ască program ul unei
sâm bet
e seara petrecutăî mpreună cuAnca. .
. Să se
ducăl a cinema? N u, mai bi ne alt eat
ru... Joacă
..
. Stai
!
La Ar enel
e Sport
, ev oulează Formaţ
ia Gee- Bee. Poa
te
căl a rest
aurant.
.. Sau, de ce nu? î n garsonieralui
, cu
o sticl
ă de şampani e,ca set
ofonşica pul Ancă irezemat
de u mărul l
ui. Evident , amândoicu minţi
,î mbrăcaţ
i,
iar elcubuzel el i
pite de t âmpla ei.
132
 Căsăt or
ia urma săse acă f după un an, doi ,t rei.
Astaeraopi nia,decipent ruAndr eiporuncă,doamnei
Dumi traşcu: „Să fiţ i amândoi co pţi
, săşt iţ
i cef aceţ i
..
.
Vezicevi aţ
ăam avutcut aică-t
u!Fat aîmipl ace,nu
zi
c n u, dar t rebuie să fiţ i siguriunul de c elălalt...
"
O căsăt orieîn vi ziune art isti
că cl asict radiţional ă,
cumasăl a Astoria, cel mai bun l oca l din oraş,şi
f
otografii Princess-color, pe ca re mai că -
saavea săl e
pli
mbe n î poşetă cel puţ i
n dou ăt rimest r
e.Tr eb uiau să
l
e v adă „ f
etele"de l a se rvici
u – d e c e nu şit ova răşul
dir
ector? –neam uril
e,apoil umea m ai mod estă:
caseri
iţ a de a l Ali
men tara ca re-i păst ra unt şi
portocale, coaf
eza, ve cini
i.
Andreiomăsură,cumâi ni
leînbuzunare.Ancăi ,î i

t
„r
Becu
ărbr
aă
tui
lnsti
n
carct
e i
vst
ăpri
n
de mint
vor
b e cu
ă cuvi
n
ti
nt
el
ee şi
maţmei
ne:mâna î
i n
buzunar esauf umeazăî nfaţ
at a,fărăsă-ţicearăvoi
e,
e u n mi tocan...
"
Probabil, din pricina mul ti
tudinii de percept
e nu se
recăsători
se El vira.
..
— Păr ereameaesăt eîntorciacasă.
Fata să ri l
iteral
men te de p e scaun:
— Ni ci
odată!Auzi ,Andi,niciodată!
Traian,curecept orulrămasdeschi spentruafiî n
permanen t
ăl egă t
ură cubăt râna, lipi
t de u reche – es
auzea u va i
ete sti
nse , era dec iî ncăî n viaţ
ă – şiî plec
ă
ochiij enat şiî ncep u săbat ă cuca pătul pixului î
n
st
icla bi ro
ului.
Andreidădudi nmână,cadi nainteauneiaberaţii
:
133
 — Asteasuntpuşt i
sme.
— Nu!E ochest iunededemni t
ate.
— Ei,cesă- ţipovestesc?!Crizededemni t
atecu
mai
că-ta!
Un l i
căr d e revolt
ă asprioch i
ifetei
:
— Cinenu- idestuldebunăpent ruasta?Eusau
mama?
— Num- am gândi tlaaspectulăsta.
Ancaî şipierducumpăt ul :
— Serios?Aiui t
atceaif ăcutcudomnul
Dumit
raş cu?
— Te-am rugatsănut eamest eciînchestiuni
le
mel
e d e a f
mi li
e.
— Zău?Ci nem- apusî nt emădacănut u?

est
e—B c
ăi
neeu
,con
nsi
u derăc
mă ă
p amocu
ot gre
pş
aitfă
acâ
cu nd-
m oe
d.Pro
i
tb
n l
ema
e, i
aralt
ă
sol
uţie n u văd.
— Am laora6, 45un t ren spr e Bucur eşti unde am
i
ntenţia sămă st abi
lesc cel puţin până t ermin
f
acu l
tatea. Mă duc a l unch iul Mi t
ică. Cine a re n
evoi
e
de mi ne, şt
ie unde s ă mă găse ască!
Î
şiapucă poşe ta şii eşi val-
vâ rej
t, înai
nt e caAndrei
să ap ucesă se dezmeticească.
Trai
anî şidezli
pirecept
oruldelaureche:
— O meri ţ
i,bătrâne!Şiacum,ceteuiţil
ami
neca
un vi ţ
el? D u-t
e d upă eaşirecu pereaz-
o!
Andreiseî nt
oarsegâfâind.
— Adi spărut!Nupotsă- midauseamaundes-a
vârât.
..
134
 — O ficampi oanăl a100m pl at..
.Bat et oţi
şmec herii de a l O li
mpi adă.
Andreiseenervă:
— Şidi afana,bl ânda,dul ceaSol angepeci nebate?
Traiansurâse;unsurâsf air-play:
— Pemi ne.
Telef
onulzbârnâi .Andreirăspunsecuungl asal
căru iton i rit
at î ncănu- l put eaco ntrola:
— Da,văr og..
.Pof tim?!
Stupoar eazu grăvită pe ch i
pul loco tenen t
ului î
lfăcu
pe Traian sări dicece lălaltr ec ept
or d isponibil
. Auzi
voceaunuibărbatt ânăr ,stăpâni tădeemoţ ie:
— MănumescAl exandruDami an..
.Locui escpe
AleeaSt upinei69. .
.Un i mobi l cupat ru et aje.La noi î
n

bl
ocs-
acomi
socri
mă.
CAPI
TOLU
L X

Elvira Radul
ian începu săse mb îrace cu ges
turi
hot
ărâte.Era, în general
,o f emei
e c are sufer
eade
că
ldură, habar n-avea ce-
i ăla coj
oc,l enaj
uri,
co
mbi nezon (ch
iar i
arna) sau lenj
erie groasăşi,î n
ci
uda f ri
gul
ui,transpi
ra copios.Acu m trepida de
enervare,iar degeel
te nu nimer ea
u co pcile,nasturii
,
f
erm oarul.Îşi peri
e păruli nst
inct
ivvâş
ri
î
-lsubo
căcuilă de bl
ană luatăl aî nt
âmpl are d in cui
er, apoi cu
degetul mic şi
î mâzgăli cuol eacăde o rz buzel
e.
Se en ervăşimai vâ rt
os câ nd îşit rase zmciel
e ă f
ră
f
erm oar, vo
rbi
ndu- şicugl as atre:
— Proast
a!Toanta!Cuinaibas-ofii zbi
t?!Ta-suera
135
ce-i dr ept mai mot oo
t,ldar î şiavea capul pe șiaumeri
f
ostt otdeauna un bărbat seri os!Văcu ţa ast a- iîn st are
de oprost i
e ş i o s- o cosett oată vi aţa! Cine- i Andrei?
Un mi liţ
ian mai su bţi
re,ca re aauzi t de d eo dorant ul
Rexon a... Jurist! Nu mai poteu ... Măca r săfi avu to
meseri e, colea...I -a sucit mi nţi
le ş i neghi oaba î şi
şterge cuma l acri
mi le cupl etele-
i dal be... Cât e d e
redusă, î it rânteştșe
i doi-t
rei plozi
.
Elvira era at ât de î ndârj
ită, încât nu si mţ i viscol
ul
care o mp îi nge a d e umeri, după cu m nu r eal iza
i
nconve nient
ele si tuaţiei
: săt e ducil a apr oape t r
ei
diminea ţa, săbaţ il a uşil
e u nor st răini, săf aciun
scandal „ săt e i ţ
nă mi nte!"
. Avea convinger eacăt uta
de fi e-saa t ras n î gazdăl a„ socri", ca r
e,î ncâ ntaţi de

pa
virt
i
t i
oadă
e,
r căerau
săt f
ori
eeri
.ci ţ
i s-o pri
mea scă anti
cipând astf
elo
„Vor să -mi forţeze âmna", reflect
ă Elvi
ra Radul i
an.
Pli
nă de ea şide ot t ce inţ
eade p ersoana ei– ca ri
eră
casă,î ntreprindereaunde u lcra, „de mp
i ortanţăin-ter
-
na-ţio-na- l
ă!"– ş i
-ii magi
na pe s oţi
i Dumi traşc
u
interesaţi, animal e de pradă la pândă după o b ucăţ
ică
grasă. „Ei bi ne n-o săl e mear gă!O fi Anca ofleaţ ă,
preaam cr esc
ut-oî n vată, dar rămâne o tu
tşifat
a mea
şiun strop de ra ţ
iune ott are."
Bătu la uşaf amili
eiDumi traşcuput er
nic şi
i
nsist
ent
.Î i deschi
seun băt rân pe ca re,în pri
mul
moment, nu-lrecunos cu.
— Vreausăvorbesccui nginerulDumitraşcu.Sau
cusoţia dumnea l
ui..
.
136
 Vasileoprivirăt ăci t
.Rătăcit
,sesizăi nsti
ncti
v
Elvira nu di n pri ci na uneivi zi
tei nsoli
te, l
a o oră
neobişn uit
ă, cidi n al te cauze. Ea î nsăer a prea
furi
oasăşisu rescitată pen t
ru a da i mportanţă
amăn unt ului
.
— EusuntDumi traşcu..
.Cedoriţi?
Elvira seî mpi ep toşă:
— Consi dercăaţ iput easămăpof ti
ţiîncasă...
— Bi neînţ
eles.
Niciunul ni cicel ălal
t nu rea li
za u ora absu rdă.
Doa mna Radul i
an î şiroti och
ii pri n camera de z i şi
decretă, fără dr ept de a pelîn si neaei :„Mitocani
ajunşi, dar ă fră ci ne ştie cemi jl
oace "
.
Îşi drese gl asul:

—n
oame Do
imn
ciu
vil
il
ei
zan
ţi
.gi
nVe
ar
.
s.
i.
l
eSp
îe
ira
că
zvd
âi
si
cuo
rl t
ăm în
pri
vt
ir
e nc
re îeţ
oşată;
„Ce naiba vr eaşiast a..
.?"
— Da,mormăimecani c,bineî
nţeles.
..Cucineam
onoarea? E l
vira făcuoch i
i mari :„ î
şibate o jc de mi ne?
"
— Nuvădraţ i
uneapent rucar etrebuiesăjucaţi
tea
tru. Sunt i nginerRadul i
an, mama Ancă i, şiştiu
preci
s căi ca
fi m ea se ăafl l
a dumneav oastră..
.
Fu rândul l
ui Vasile să se im
nuneze:
— Lamine?!
— DomnuleDumi traşcu!Ni
ciunuldinnoinumai
e copil
. Mi se a p
re ridico
l săne u jcă
m de-a v-
aţi
-
ascunsel
ea! Hai săcon si
der
ăm totul o.
.
. pozn
ă de
ti
nerifără minte şi să conti
nuăm să e n sal
utăm pe
stradă.
137
 Dumi traşcuî şit recupal ma peste bărbia care
începuse săevi d
nă asp ră...
— Pel egeamea,dacăşt i
ulacevăr eferi
ţi.
..Elvi
ra.
neobişnuit ă săfie con trazisă, sca
pără:
— Cont est aţicăf et
iţamea,AncaRadul i
an,seaflă
la dumnea voas t
ră?
— Nu,bâi guii nginerul...Nimeninu-iaici.Elvi
ra
f
ăcuun pas n îainte,of ensi
vă:
— Demonst raţi-
mi -o!
Vasil
eopri vibuimac:
— Cum?
Operat i
vă, doamnă R aduli
an seor i
enta. Arătă cu
ochii subţ i
aţ i şi deget ele spre pereţ
i:
— Aveţ itreicamere!Ai ci,nuseaflă.Rămândouă.

CeOvăluîmp
ă îi
ed
n i
ai
ncă
t
e,să
f l
ăr
ăe a-vi
zi
ităm?
ma i aştept
a avi zul
. Fosta
odaie al ui Andr eier aî n mod vi zibi
l nel ocui
tă.
Canapeau a-pat era strânsă, nu se ed veaaşt er
nutul,
eman a o ar omă de aban don. Rămân ea d ormitorul
..
.
— Şiaici?punctăcudeget ulEl vi
ra.Inginerulo
pri
viî nspăimânt at
:
— Aici.
..
,aicienevast ă-
mea.
Doamna Radul ian îl cercet
ăi roni
că:
— N-am puteaîndrăznis-oderanjăm?Vasi leri
dică
din umer i
. Păreaun r obot.
—Încercaţi
!
El
vira şovăi câteva cli
pe,apoi, hotărâtă, apăsăpe
cl
anţa ca r
e n u ced ă. Începu săbat ă. Întâi di
scret
, pe
urmă di n ce nîce a mi i
nsist
ent.
138
 — Anca!Nuf ăpenebunaşideschi de!
Inginerul Dumi traşcuseaşez asepe can apea.
Mâi nil
eî i atârnau î ntre pici
oare.Păr eal i
psit de ori
ce
iniţi
ati
văşi -
o urm ăreape E lvi
ra cuo pri vi
re de câine
bătrân.
— Deschi de,Anca!Deschi desausparguşa!
Exce dată, sei zbi cuşo l
dul puternic de tăbli
il
e albe.
O dat ă, de d ouă ori .
..Î n cele di
n urmă, uşaced ă.
Rămase câteva secunde n î prag nîcercând să
descâ l
cească î
ntuner i
cu l
. Aprinse umi
l na şisco ase n u
ţipăt.
În pat ul dublu, baltă de sân ge, Vi
vienDumi t
raşcu
zăceaţ eapănă. Pe n op t
ier
ă, rezemat de p aharul cuapă
se fl a
a un bi let
:

Ia
best
i
er
.t
ă-mă
I
ar,-
t
ă An.
măd
.i
.
..
.aN
Ir-
t
ăa
-m ma
mă.
..i
Masma
upo
.r
tat
. Tai
că-
tău e o

...
Din nouo mână cer nit
ă mânj eşt
e chipul soa relui.
Ciorch i
nii de il
l
iac şi
-au prăpădi t ar oma, nu mai
cerceteazăcudeg eet firavef ereşt i
le ca se
i. Peste bur g,
plouă cumohor eal
ă, livezi
le şi-au l epădat strai
ul de
mi reasă. Meri
i, şi pi
ersicii
, şi cai şiiîn floare - a
su f ost
scăldat în leşi
e.Dumnea l
ui î it ot cugâ ndurile rătăci te,
ochii nu-i mai poposesc asu pra f ăpturi
i Nataliţ
ei. Nu
bagădeseamăcăMi hăiţă,înfustişoarădehorbot ăşi
scufiţ ă de sub care sc apă zul ufi de şocol ată, a dep rins
a păşi , poznel
e uli Iustin îl scot di n mi nţi
. Mai
deu năzi, a suflatînt r
ompet ă cân d dumneal ui se
139
odihnea . Nat ali
a abi a il -
a sc os d i
n mâi ni,iar
băieţandrulazăcutt reizi l
ecufierbi nţealăşit rupul
oblojitîn scu tece d e buru ien i
...
Inima Nat aliţ
eiî i bărdacăde a lcri
mi amare.A f ost
oare e a uibită d e A ntoncu ase menea p ati
mă?
Niciodată, iar acu m si mte că drago sea
t l ui s-a mistuit
fără urmă.Focu l pen tru roşc ov ană nu sedomol eşt
e,
ba,di mpot ri
vă,cuori cezicet rece,pareapri nde
vlagă.Mui ereaî lcăzneşt ecaundi avolşiNat aliţanu-i
pricep e el
ţul.Î i mări tată cuun om de sea mă şipest e
măsu ră de b ogat, n- are gân d de d espărţen ie,iar
Ant on,fărăafical i
c,n- areaveriî mpărăt eşt
i,ba- i
împovă rat şicudoiprunci .
Ciudat i s- a mai părut Nat aliţ
eicâ nd î n dimineaţa

însi
riso
pr
ăi
t
,ăvest
dei
ndF
l
o
-orar, dn
că ueg
mn ea
reşl
i
tui
tra
ebos
uiând
e s
ăi
t-o
strâp
en
ngăt
rudin
chelt
uieli
. Nu mai au ch el
ăreasă, din treigă i
năreţe a
rămas u na, feciorul lui Anton îi acu m şisu rugiu..
.
Adezmet i
cit
-osoacră- sa,cucoanaEcat erina,pe
care de a l o vr eme aî nceput a o î ngădui cual ţi ochi
.A
chemat -
o n î casele dumnea eişi, după ce a ob sl
ozi
tî n
grădină copii
i di mpreu nă cumai cal or, a muşt rului
t-o:
—Nut ecredeam aşaneghi oabă,norădragă.
Mui er
eaace eaî ţ
if ură bărbat ul,îţi prăpădeşte
gospodăria şit u stai cu och i
i beli
ţil ai coane şibraţe
încruci
şa t
e.Nu t r
ece răspoimâine şi ai s-
ajungi să
înt
inzimâna r ezematăî n zidl a bisericăsp re a-ţ
i hrăni
pruncii.
Natali
ţa o priveşte ăfră săpri ceapă. Ce a mestec r a
e
140
caliceniaî n pat i
ma l ui Ant onpen tru mui er
e străină?
— Nut efăcănuî nţelegi,sezbâr l
eştecucoana
Ecat eri
na demi erdându-şimân ioasă m ărgel
ele de
cristal ce-i zornăiel a gât .
Mâni aî i e sp ori
t
ă şipen tru căa pri ns d rag d e
nor ăs-a. Cân d o cu noş t
i maibi ne pe cu coana
Eca teri
na, bagide sea mă căn- are cu get hain. Îi aspră
însă, câ rit
toare,scu mpă l a ar gi
nţi şined ep
rinsăcu
dez mierdăril
e.Di mpreună cufirea or puncitoare – e-d
ajuns ca oamen ii s-o oco l
ească şisl ugil
e s-ot eamă.
Adevăratcă,l aî nceput,acam asupri t-
opeNat al
iţa,
dar a so cotit căaşa -i ch ibzuit şică , abia să rti
ă din
prunci e,t r
eb uie bine st runit
ă.
Acum şt iecănoră- sa,deşicrudăcaani ,poartă

ceva
se i î
u
tn ca
ă tărtă
l
acuţ
uă
n,aî
ihb
r aunnăel
gh capoazi
l
eima
t cuca
al
dă
ur,i
. ar la Ant
on
— Cesă- nţ
eleg?semi răNat al
iţa.
— Da'bleagamaieşt i,f ată!Asta-igospodăriede
oamen i avuţi
?Î n două l uni v-aţ ilepădat de opt sl
ugi
,
aţi vândut caii arăbeşti, de zi ua l ui Anton n-aţ
ifăcut
si
ndrofie.
— Parcăneosândeaideri si
pă...
— Aşa-i,darlaoadi că,părăluţelerămâneau,
chibzui
t ori ba, în ograda vo astră şinu î n sipetul de
odoare a l„madamei . Păcăt
oasase ăl f
eşte p ret
uti
nden i
cuce rceii de b ri
li
ante p e care ii -
a dăru i
t Anton de
Paşti
,i ar deu năzi
, am î ngh i
ţit dami geana de ven in
când am t recut pe al Szigaly, giuvaegruil de pe C orso.
Şti
i colierul cel
a de p er
le care - ia zăcu t un an î n
141
vitrină!Ni menidi nt ottârgulnus- aîncumet atsă
plăteasc ă pr eţ de d ou ă moş i
i pe u n pumn de măr gele.
Dar ,i acă , s-a gă stif eci
oru-meus- of acăpen t
ru
ibovni că..
. Nat aliţ
aî i boţ de dur ere:
— Eşt isigură?
Cucoa na Ecat eri
na sal tă capul se meaţă şipuf neşte
pe o n ară c a ottdeauna c ând se pun î n cumpăn a
însu şiril
e d omni eisa l
e.
— Euvorbăgoal ănusl obod,minciunănuî ndrug.
Teleleicas- amândri tcucol i
eruldinainteaOlimpiei
Drăga n. Mi -ai storisi
t mai că-
saca re mi -
i bună
prieten ă.
— Poat e-szvonurideşart e,spusecugl aspieri
tşi
fără nădej de N ataliţ
a, Şt i
i cum su nt mui eri
le.N-au ce

f
ace
— şi
Leaa
gp
ăo
ni
ă-n
t
eăîsc
noace
sts
ănc
.
..dej
ă de,Nat al
ie,şi
- ţ
iajunge
a văsă t
ura toţ i patru dintr-
un ou. L- am t ri
mis ăfră
î
ntârzi
er
e p e C ornea, avocatul,l a bancă . Cincisu t
e d e
mii
, preţ
ul salbeia scosnt on
A di n bancăpe u lna
sep
tembrie,iar în oct ombrie d ouă su t
e şa ptezecide
mii
. Cu frăncul eţ
ii voşri
t, ti
căloasa îşi face de cap
acum la Mon t
e- Carlo.Nu- l credeam aşa ăt nâng pe
feci
or
u-meu.
Durere aprigăo î ncearcăpe N at
ali
ţa. I
acă , apr
oape,
un mili
on risipi
ţi de dragul vră
jmaşei
,i ar eia î nceput
a-iţi
ne socoteal
ăl a o simbrie sărmană de
chel
ărea
să..
.Î ngână:
— Desluşeşt
e-mi..
.Baronu-iom preaavutşi,din
cât
e am auzi t
, mână l argăcunevast ă-sa.
...
142
 Cucoa na Ecat eri
na hoh ot eş
te cai nd
aintea n uei
negh i
obiif ără seamăn:
— Mui ereachipeşăşidezmi er
datăî imaihămesi t
ă
ca ocăţ eal ehuză. O fi baron ul sp art la pungă, dar
dacăpoat e u şura o al ta de cr ei
ţari, de cera mai şovă
i?
— Cr ezicăşti
ede. ..Anton?căscăochi iNatali
ţa.
— Darbunî nţeles!Încarel umet răieşti?La
petrecer
eade a l co nacu l Săvenil
or, smi nti
tul de
f
ec i
oru-meui -a sm uls mui er
ea e d sub nas şi duşiau
f
ostpână î n zori. Au pet recutt oată noapt eaî n chioşcu
l
din crâng. Neru şi
nataaî nfruntat ci ncizeci de oaspeţi
,
clar nimen i n-a câ rti
t. Baronul îi om î nsem nat şidacă
tace el,l a ce a- l stârni?
Obrajii Natal
iţeisu nt o văpaie.Cu ce a păcăt
uit

spr
ma e cu
i at fios
eza âa
p n
di
s,t
ădina
l
colase
o me
dene a
ză
plar
uşl
zuine
o? Dei
grăzi-
.acu
m nu va
Soa cră-sa o cercetează cumi lă:
— Şt iucăţ i
-am prici
nuitnecazmare,Nat al
ie,dar
nu i zbândeş t
i nimic ă rmânând cuoch il egaţ
i şimâi
ni
trândave. Sunt zil
e c ând o mui ere r t
ebuie să şti
e a
-şi
ocrotii atacul dacănu de a lt
a, măcar pen t
ru numel
e
preţuit ce-l poart
ă side d ragu l pruncil
or. Adăugăpe
gânduri : Nicimie n u mi-af ostt
otdeauna moa le cu
răposa t
ul.
Peste ch i
pul aspru tr
ece omb u
ră. Nat
alia, cu
lacri
mi pe o braj
i, mai găseşe
t pri
lejde u i
mi re.Îi ce
a
dintâia oa ră când soa
cră-sa ace
f asem enea
mărt urisi
ri. Pesemne a u d
rut-o ă
ru, rana-i veche,dar
încăţ ipă.
143
 — Cepotsăf aceu?î ntreabăNat ali
ţa.
Cucoa na Ecat er
ina seri di
că şi izbeşt
e cupumnul
î
n masade o j
c M ăria Tereza,l a ca re şi-
au l uat ceai
ul:
— Lupt ă!
— Cum săl upt ?înti
ndeneput i
ncioasăpal mele...
Cum poteu î nfrunta a semenea p at
i mă şi muiere atât
de înzestrată?
—Î nzestratăpedracu' !Eşt iî
ntreitmaichi peşă
decât ven eti
ca, doa r că vâna du- t
e a lî ndemână,
bărbatu-tuachi orât.
Din nou Nat ali
ae u l
uită. Nici
odat ă soacră-sanu i -
a preţuitî n cu vânt des l
uşit oripe o colit
e d răgăl
ăşenia.
— Nut eholbal ami necaovi ţ
ică!Îicum îţispun,
doar că -
ţil ipse şet vi
cleşugul de ca r e cealal
tă-i dol
dora.

Ascul
— t
Căe
-
mi
săp
foc
av?
aţ
Îaş
nvaiţ
n
ă-
-ais.
mă ătecăieşti
..
.
Soacră-
sapare aşovă i o cli
pă, dar se othărăşte cu
of
tat adânc:
— Ehei,amărăluţ ezi
leaiajuns,cocoanăEcaterina,
de trebuie să-ţi depri
nzinoral ai st
eţ
ii de halotcă..
.
Dintâi,fata mea , rosteşt
e sălt
ând un deget , desp oai
e-ţ
i
chipul de alcri
mă şimoh oreal
ă. În nou ăzecişinou ă de
cuie s ă-ţ
i fie p i
ronit
ăi nima, dar tu sărâzişisăt e
prefacia fi ve sel
ă cintezoi
. Găteşt
e-te,nu şovă i a-
ţi da
cuch inoroz şi alt
e d r
esuri – et rtmi
it eul a Fanny
droghista, are sulemeneli de a
l Paris – u nte u itala
ceas cân d vine ori când pleacă bărbatu-
tău. De
î
nt ârzi
e oril ipse
şet cudes ăvâ
rşi
re p ref
ă-
te anu băga
de se amă, ba săsi mtă căî ntr
-un f elte bucuri când se
144
urneşte d i
n pri sp ă.Bagăde s eam ă,doa r să u n ap eşi
preamul t, că cisi mte apoi meşteşugul. De-al doil
ea ,
du-te a l sindrofiile de soi din târg, i
ar acolo des fată-
te,
şugu i
eşte,dansează, nu rezema păr eţ
ii cumoşn egele
deseama mea.
Natali
ţaî ncep u sărâdă pri ntre al
crimi.
— Geabachi ţăi,căcieunugl umesc,odăscăleşte
mai dep arte cu coana Ecater
ina. Am şt i
inţă că m aiorul
Cân dea –el cmaichi peşbăr batdi n meleag –usp sină
după i nimioa ra măt ăl
uţă. Tot asemenea şi Mircesc
u,
avocatul. Fă- i oaspeţi de fiecare zişi pofteşte-
il a
ceasuri cân d Ant onnu- i acasă. Odat
ă şiod ată, totdă
peste ei,i ar di ntr
-aceast
a nu puţ i
ne gânduriî şiva
face.

Na
cerce
it
al
i i
aţ
a
p î
ri
nşisc
d lcu
iutu
ri
cr
iă
. bucleleî ntunec
ate.În urech
i,
— Aceastan-oimaicut eza-
o.
— Basăcut ezi
!Maibi neopal mădel abărbat
u-t
ău
pent
ru căt e etme,decâ t o sărutare ca săte ege
l al
ochi
.
Cuco ana Ecat
eri
na se i dr
ică, netezi
ndu-şipoal
ele
ţepene.
— Aşasăf aci
,Natali
e,şidupăaceeaom mai
sfăt
ui..
.
Se o preş
t
e c u ochii aţi
nti
ţi pe erea
f st ra deschisă.
Natali
ţa aude h urui
t de r tăsură şisa lt
ă ca pul. Trec nî
rădvandesc his,aproape mbî răţi
şaţi, dumnealui Ant on
dimpreu nă cubar oana. Trăsura-i pli
nă och i de flori,
doar roze u prp
urii şialbe.Par scu fundaţiîntr-
o ca dă
145
de rtandafiri
. Natal
iţa si
mte pi
ron în ini
mă, buzele-
i
păl
esc.Află d i
ntâi
a oară ceesc heam ă ura.
Un vânt rău alungădintr
-o dată vi
ersul de mai al
ci
ocârli
il
or. E florar
, dar iv
scol
eşt
e..
.

CAPI
TOLUL XI

— Stau şimă î ntreb , observă i

ritat pr ocu rorul
Mai can , de c e mi e mi seî nt âmplăt otdeau na,dar
totdeauna, co i
nci denţele cel e mai absu rde!
Gonea u în Daci a mi li
ţieisp re Al eea Stupinei .
Traianconduceacuoarecarenervozi tate.Drumul
aluneca ,i ar zăpada sp ul berată de vi scol su focaoraşu l
într-o ce aţă albă, mobi lă.
—. .
.detestcrimel ecomi seî nt i
mpulnopţ i
i,
con ti
nuă Mai can , strâmbându- şinasu l asc uţi
t de n is
nervoshi şi
persensibil. De ce- i apucă , domnul e,
apet i
tul asa sni numai pe n îtuneric?
TraianI onescusuri se:
— Ne- aj
ungşiast ea,ori cum.Dacăarl ua- odi n
zori..
.
—Î nmaj oritateacazuri l
or,suntcri mepremedi tate,
sofi sti
cate c u su prap on der e d e d andan ale.
Se u ităla profil ul l ocoten entului ca re p ăst ra încă
ceva d aolesc
en ti
n şiaprec ie p entru el„ Hm! Un mucos
abia i eşit de pe bănci lef acultăţii
..
. Mai i eri, alaltăi
eri,
fuma Carpaţ if ără fil tru pe st omacu l go l şiî şivi ndea
cartela ca să- şi scoat ăi ubi t
al a di scotecă...
"
— Haldeechi păoperat i
vă!const atăpeacel aşit on
146
car
e p e T rai
an î lfăcea săse mt si ă va g vinovat.
— E osi tuaţi
edeexcepţ ie...
— Mi eîmispui ?Înaceeaşinoapt e,şefulf ace
i
nfarct
, adj unctul î
mpreu nă cumed i
cu ll egi
stşice a s-
mai gă stinumer ar în mat eri
e d e mi li
ţie seep d
lasea
ză
l
a o der aiere d e r
ten, o băt rână sest i
ngel a un tel
efon,
o cri
mă ne p i
căpl eaşcă l
a cel ălalt. Şi dacă -i mai vi
ne
chefvr eunui smi nt
it săse oa jce e- da Jack
Spint
ecă t
orul?
— Lasedi uarămasl ocot enentulDumi traşcu,
obser
vă r T
aian.
— Mersi !Ştiuexactcel asî ntr-
oî ncăpere,ent ităţi
cuvântătoare sau „ne", cân do p ărăsesc.
Compl etă un gân d: „
Al tţ ânc,şicar e p e deasupra

mai
—p ar
Da eăl
r şi
a p
ceocni
avet,d
a cu
omnoucăr
e?ămi
l dă î
n cap
.
"
— Cine?î ntrebăTraian.
— Dumi traşcu.Seui t alaminedepar
căaşfi
evo
l
uat l at rapez.
— Neplăceripersonal e..
.
— Cuf ataai a?
— Nu,r ăspunseTrai ancuourmădeşovăial
ăîn
voce.Acasă.
..Maică-sanusesimt
epreabine.
Maican îi aruncăo privi
re neî
ncreză
toare.Se
mul ţ
umi cuun „ hm", car
e isestrecu
ră p e s
ub nasu
l
mob il
.

Sandu Damian î
i aşt
ep
tal afer
easrt
ă şile eş
ii î
n
î
ntâmpi
nare.Î
n urma lui t
rop
ăia Dănuţ,î
mpodob
i
t cu

147
 chapeau
acelaşi de pi eler oşi
e.
Eu v- am t el
efonat ...
— Mi -am închipui t,r epl
icăprocurorullăsându-se
condus p e scăr i
.
— Acum oj umăt atedeceas,fiulmeuaobservatcă
de sub uşa oam d neiCat inca arVlam seprel ingeo d âr
ă
de sânge.
— Am văzutcuochi imei,preci
zăpuşt i
ul.
Maicanse op ri cumâna pe b al
ustrada scări
i. Arătă
spr
e D ăn uţ:
— Băi eţel
ulv- aal ertat?
— Da,elefiulmeu.
— Laorat reidi mineaţ a?
— Da,râseî ncur catDami an.Sej ucaşielprin

bloc. canî
Mai l măsură ulng:
— Cam bizarăoră.
În spate,loco
tenentul Tr
aian Ionescuzâmbea
amuzat . Dănuţ î
şidădea mp iortanţ
ă. Î
ncălecase
trăgacu
il unuia din revol
ver
e p e degeu
tl arăt
ător
,
roti
ndu-l caga ngsteri
i
.Î n mod ev i
dent
, puştiul f
ăcu
se
ceva antrenament.
— Aici,precizaDami an,oprindu-seînfaţ
aunei
uşi.Î n ca set
a so neri
eiseafla o ca re
t de vizi
tă sc
rsă
i
de mân ă:Cat inca Varlam.
Procurorul apăsăi nst i
ncti
v pe c l
anţă. Spre
surprizal ui, aceasta cedă.
— Dumneavoast răaţiintrat
?
— Nu!f ăcunedumeri tDami an.Habarn-aveam că
148
uşa-i deschisă.
Păt
runser ăî ntr-
un ant reudest ul de n îgust. Lângă
cuier
, seafla un f rigider i l
i
lputan câ t un t elevi
zo r
mijl
ociu. Vestibulul era despărţi
t de odai e printr-o
arcadă astupat ă de o r daperi
e.Cân do d ădu l a o
parte,Mai ca n avuo mi şcare d e ercul şi,i nsti
nct i
v, se
uit
ă p est
e u mărl a D ami an.
— Luaţicopi l
uldeai ci.Nu-iunspect acolpent ruel.
— Şieu!st ri
găDănuţ ,şilisestrecurăşerpeşte
pri
ntre p i
cioare,aj ungâ nd în faţă. Şi eu ! Şi eu !
Pri
veli
şteaer at erifiant ă. De-a cu rmezişul pat ului,
zăcea d ca
avr ul uneif emeiapr oape d esc
ăpăţ ânat.
Sângele niundase şt aernut ul alb şicovo rul.
Un flui erat subţire sc ăpă de p e buzele uli Mai can :

—
asasn
iMă
ul?cel
,nual t
a!Măî nt
rebcucescul ăofioperat
Traian,încălaînceputdemeseri e,simţeanevoi
asă
vomit
e.Dami anî
ncercăaceeaşisenzaţieşiozbughipe
scări.
„Dacă eevoi ne d e mine, şti
u unde s ă mă
găsească..."
Îl uită pe D ănuţ în apartamen tul vi
cti
mei,
încercâ
nd o singură şiapri gădorinţă: săpună sti
cla
de vodcăla gu ră şisăn- o mai dez l
ipea
scă î
n veci
.
Maicanfăcuo t rece
re sumară în revist
ăa
apartament
ului. Era de afpt o garsonier
ă dubl
ă şi
,
făcând exce
pţi
e d e alr egul
ă, Cati
ncaVar l
am îşi
inst
alase orm
d itorul în pri
ma î ncăpere.
,
,Normal
,î nţel
ese procuroru
l. Cealal
tă nu are
149
calorif
er, băt râ nii sunt f ri
guroşi
..
."
Încă perile er au mobi late cugu stşier al imped e că
obiectele u fsese ră selec ţi
onateî n funcţ i
e d e valoarea
esteti
căsa u af ectivă, di ntre multe al tele care
umpl use ră cân dva o cas ă maispaţ ioasă.
Pe co nsolă, î ţ
i să reaî n ochif otografi a mar e aunei
femeide oexcep ţi
onal ăf rumuseţe.Epocaeide g lori
e
trebuie s ă sefi si tuat î n jurul ani lor '20-'
30. Cee a ce
izbea er a gen ul de r f
umuse ţ
e.Dep ăşe a ca noanele
ep oci
i, rămânând după un sf er
t de secol laf elde
proa spătă. Al ături, se afl a poza nui băr bat. Judecind
după ch i
p, avu sese mul tă personali
t ate.
— Tr ebui esăfif ostf ascinantă!observăpr ocurorul
încercând o co rel
aţi
e n ître port
retşica davrul care

zăcea
Se în
ui
tăpal
t
a. Trai
an. Făce a ef
orturi, dispera
te să -
şi
stăpânească dezgustul şioroarea. Mai canî ncepu să
râdă:
— Cut impuln- osăt emaii mpresi
onezechi araşa
rău. Dar , de obişnuit, n-
o săt e o bişnui
eşti ni
ciodat
ă.
— Am maipart i
cipatlaanchetecrimi nal
e,spuse
Traian,am văzutcadavrulunuit ipretezatdeun
joagăr,darni mi cnuseamănăcu,vorba
dumneavoa stră, măcel
ul ăsta..
.
— Tecred,f ăcuneat
entMai can.Î
şiî
ncheienast
urii
paltonul ui
: Aicinu mai ave m ce ace
f, dragul meu. O să
ne n îtoarcemmâi ne cumed i
cullegi
stşiech ipa. Î
ncui
e
şi sigilează.
Îl observară pe D ănuţ, care nu se ezdl
ipi
se e d
150
per eel
te d ormi torului
. Se mi ră în şo aptă, adresându-se
locotenentului:
— Cepări nţiofiavândăst ami cu',domnul e!Aşa,
par e bine îngri j
it
, hră ni
t, curăţel
. Dar să -
ll aşi să
umbl e d e căp iat noapteapri n bloc, să u n observi
acu m cănu- iî n pat ul lui, mi se a p
re afbulos!
Iresponsabili
!
— Am î nţelescăaumusafiri !
— Şice- icuast a?Să- ideaşi-ovodcăşipeurmă
să-l ducă al d ame.
Dănuţ urmări cui nteresmanevr elel ocot
enentului
ca r
e sigil
a uşaapart amen t
ului. Pe scă ri
,î şistrecură
mâna mi că nîa l ui Maican , care-
l priviamuzat :
— Ce- i
,măi ,FaţăPalidă?Ţienuţ i
-esomn?

ă—â
ar tŞn
dt
iţi
..
.E
spreuaum op
şa ri
oam
d et
nenă.
ei .
.acov
RUitei
a i
c
ceis
a t
n
uă
.,
.pA
. re
mci
za,natşi
su
nu răspunde... Credcăo doa re.
. Am auzi t eu..
.
Procurorul, neatent, ridicădi n umer i
. Se sm ulse
di
n mâna l ui Dănuţ car e-ltrăgea sp re uşă.
— Las-osădoarmă. ..Haidu- t
eacasă. .
.
Ieşi di
n bl oc însoţit de Trai an şi seopricâ t
eva cl
i
pe
săr espi
re a erulîngh eţat. Băieţel
ul privilung în urma
l
or. Făcea n
cu
oşt
inţ
ă cudez
amăgi
r
ea.
*

Se ofise od
uă ceasuri î
n aşternutul preafier
bi
nte,
dev
enit ost
i
l din pri
cina insomnieişi, când î
n sf
ârşi
t
rea
l
izăcănoapt eae a rt
ată, apri
nse umi
l na şise iu
tă
l
a orol
ogiul mic de pe noptieră
: ora tr
eişizece.
151
 I
oa na îşipuse a h
latul din mer s şi se u d
se al
bucătăriesă-şiprepareunceai .Sepri vii
nsti
nctivîn
ogli
nda rot undă înrămat ă n î cerami că ecor
d at ă cu
motive rust i
c n ai
veca re atârnal ângăbl idar şiî şit r
ecu
degetele prin coama răvă ştiă.
„N-aş p uteaafirma căarăt f aimos", conchise inţând
agrafaî nt
r e d i
nţi
.
Î
n r eal
itate,nopţ i
le n edorm it
e r tec
eau pest e
pict
oriţăfără săl aseurm e.Ave aor ezi
stenţ
ă sp ecial
ă,
dar şiant renamen t
. Nu- şiami nteaca ,î n ulti
mi i
douăzeci şici ncide a ni, săse ficu lcat vreodată
înai
nte d e or a două sa u t reidi mineaţa şi, evol
uând
încădi n adol escenţ
ăî n med i
u art ist
i
c,er a mai
famili
ariza
tă cu pri velişt
eaoraşu lui pe întuneric dec ât

l
a
n u-l
umi
i i na
mp zi
usesl
ei
e .al
B
tămod
rbat ul
desău,ţ
vi
a ca
ă re
şidu
f
uses
păe digrafi
vorţci
,an,urma
î
n
câ t
orva experienţe, Ioana î şizisesecăvi it
oru l soţ va
trebui obl i
gatoriu săl ucreze n seîco
tru l artă. „Nu i-am
i
ubi t", conchisese ul teri
or, când îlî ntâlnise pe Vasi l
e.
Pr ogramul şipr eocupări l
e com une a l
e ce lordoi
parten eri consti
tuiseră pen trupi ctori
ţă co ndiţ i
a sine
qu a non a armoni eiî ntr-o căsăt
orie.Azi , gâ ndea
aidoma, dar înţeleses
e că sepoat e şi alt
fel.
De mul t
e o ri
,î nti
nsăpe d i
van cumâi nil
e su b ceaf
ă,
poziţi
a pref
eratăî n momen t
ele ei de med itaţ
ie,se
întreba de ceai n
ba îliubeape D umi t
raşcu.Î n jurul ei
exist
au bărbaţi mul t mai străl
ucitori
, capti
vanţ i pri
n
experienţ
al or de v i
aţă, pri
n pr eocupări sau
scânteiet
oru
lj oc de artificii al i
ntel
igenţel
or a cre
152
străbat că rărineu mbl ate,uni i dintr
e eişipart i
de î n
î
nţ elesul cel mai bur ghez l acu vântului. Şi tot
uşi
trecuse e pâ lngăeioarbă, î i acceptase n ueo
ri pen tru
căseî mpot ri
vea or ganic şiraţ ional se rli
or pert
ec ute
singură î ntre p atruzi duri.„Mai al esl a vârst
a mi j
locie,
sistemul e p rimejdios.Nu t rebuie p i
er dută obişnuinţa
i
eşi ri
lor n îl ume, a vi zit
elor
. Când î ncepi să te si mţ i
stânga cii ntrând înt r
-un rest aurant bun, pen t
ru cănu
mai suporţ i priviri
let uturor aţi
ntite asu pra ta şini ci
nu eşt i preasi gură î n cee a cepri veşett oal
eta, ai i eşi
t
defi niti
v di n co mpet i
ţie.Rămân t el
evizorul, cr
oşetatul,
o ga rderobă negl ij
at ă– n u mai i eşi din capoate
şleampăt e – şi eventual o pi si
că .
"
Bându- şicea iul, refl ect
ă cănu î ntâlniseîn vi aţa ei

u
tn
mpbăr
i b
oaten
s- ma
eri
v cu
emsec
ez maiad
tee.
ar ca
„Cuasi
Vnle
cişi
i uncar
ulenun
îm-acel
amaşi
cerat
t atât de mult..
."O î nfuriau sl ăbiciuneaşi
scrupul
ele uli
, real
izând tot
odată căbunăt at
eaî n
sensul pur al cuvântul
ui, cumsec ăden ia, ca l
it
ăţil
e
sufleteşt
i alelui Dumi t
raşcuf uses erăt răsături
le c are
o câşit
gaseră defini
tiv
. Egoistă, camai t oţ
i oamen ii de
artă şicaabso l
ut toate em
f eil
e n îdrăgost i
te,I oana
apreciaînsăacest e cal
ităţ
i doar când se a mnif
estau
vis-
a-vi
sdeea.Put eauevidentsăbeneficiezeşialţi
ide
ele,dar numai î n măsu ra în care pict
ori
ţa nu s- ar fi
simţitfrust
rată.
În gener
al,Ioana trecea drep
to f emeie generoasă:
magn animi
tateaeievo lua înt r
e ati
tudineat ol
erantă
faţă de oamen i
, caract
erist
ică spiri
t
elor l
iberear e
c au
153
reuşitî n viaţă, şi port of
elul deschisf ărăşovă ial
ă. O
bucuradesi gurbi neleal t
ora,darnuseui t
ani ci
odată
pe s ine.Î n co nsecniţă, er ai ncapabi
lă să - lînţeleagăpe
Vasil
ecare„ îşisugrumaf erici
reacuproprii l
elui
mâini ". Mai ştia că , dacăar fi f ostcuadevă rat
generoasă ,la gen ul mi losti
vul samarithea n, l-ar fi
accept at pe Dumi t
raşc u î n oriceco ndiţii. A nu- l si
l
ila
divor,ţa- llăsa să- şi păst reze st
area civi
lăl egiti
mă,
continuând t otodatăl egă t
ura cuel , ar fi ech ival
at
pentruVasi l
e cuf eri
cir ea.
I
oa na n- avea î
nsădot areasa ci
rfici
ului maxi m şi
era pr eaor golioasăcasăaccep t
e să se fl a
e a l remor
ca
doamneiDumi traşcu; fuses e obişnuit
ă săfie e rgi
nă
absolut ă pentru bărbat ul iubit.

Acu„
mSasues
po
iat
mţ e
eanc
ă
eli
nnu
i-
ştl
i
t i
u
ă,ab
ves
eacr n
îdea
emuşcj
ău
rn
is,d
căîlr
la
ăcu
sas'
eştie.
..
"
săpl ece dep ri
mat, sil
it săf acăf aţă cel
eimai di fici
le
dil
eme d in viaţal ui
. Ami ntir
each i
pului tras,a och il
or
st
inşi , suf
erinţa gurii– g ura de c are iîer a mer eudor –
î
i sf âşiau inima.
Când auzich ei
a răsu ci
ndu- se nîbroască ,t resări
.Î i
dăduse Ya l
al a dou ă saut reiluni după î nceput ul
dragosteilor,î ncredi
nţată căn- o var egret
a ni
ciodată.
Ştia că-li ubeşte, i
ar a l
te flirt
uri, excl
use de l
a si ne di
n
acel momen t n-o mai interesau. Ceea cen- o mp
îi edi
că,
bineî
nţ el
es,calafiecar eceart
ăsăi -ocearăînapoi
.
Vasileseopriînprag,privi
nd- odescumpănit.
Pict
oriţa aruncăţ i
gara şi-i săriîn braţe.Se strângeau
disperat cadoineb uni,îşică utau buzele cudor
154
sălbatec.
—I art
ă-mă,dragulmeu. ..Îmiparerăucăt e-am
necăji
t. Te u ibesc..
.
Î
nce pu să -i descheie paltonul
,î i scoasef ul
arul
:
— Spune- mi,ces- amaiî ntâmpl
at?
Dumi t
raşc uî şi dădu drumul să cad ă pe canap
ea.
Gen unchiiînţ epeniţ
i nu- l mai ajutau.
— Pânăl aurmăaf ăcut-o..
.
I
oa na îşiduse sp eriat
ă mâna l a gu ră:
— Nusepoat e..
.
— Şi-atăiatvenelecubri ci
ulmeu.continuă
răguşitingineru l.
— Şi?..
.
— Am chematSal varea..
.Audus- oîncomăl a

spit
al
— ;
Exist
ăvreonădejde?..
.Ceauspusmedi cii
?
Ini
ma pi ct
oriţ
eibăteaneb uneşte.Nu er aof emei
e
reaşi apoi nu cred eaî n ferici
reaclădit
ă pe alcri
mi şi
cadavre.Dumi traşcuoftă şiri di
cădi n umer i
.
— Vorfacetotceeposibil
..
.Acuma- il
a
reanimare.
.. Adăugăcugr eu t
ate:E ca rdi
acăşiasta
complică, î
nţel
egi..
.
— Nu-ţipi
erdefirea...Săsperăm că. ..serezolvă.
Ingi
nerul zâmbi amar :
— Mi-ealdraculuidegr eu...Adicăsăsper .
..
— Decen- airămasl aspital?
— Num- aul ăsat
...Nu-ipotaj ut
acuni mic,îi
î
ncurc.Ioana seaprop i
e d e măsu ţ
a volant ă de s
ub
f
ereast
ră.Cu mân ă n esi
gu ră utrnă vod că nîdou ă
155
pahare.
— Audreptate..
.Nupoţ ifacenimi c.
Dintr
-o dată, nerviii ngi nerului cedară. Scăpă
paharul şiizbucn iî n pl âns.
— Euam omorât -o,înţelegi?Eu. .
.Eui -am pus
cuţit
ul în mână. .
. Sunt un cr i
mi nal.
Pict
ori
ţaî i mângâ i
e del icat păru l
:
— Fiicuminte.
..Încănuseşt ie..
.Nuaiabsol utnici
o vină.
— Cum n-am ni ciovi nă?Dacănu- ispuneam că
divorţ
ez, nu se nt îâmpl a ni mic.Am î mpins-o conşt
ient
l
a un actdi sp er
at .
.
— Dragulmeu,dacăarfiaşacum spuit u,nimeni
nu s- ar mai desp ărţi şi, slavă Domnul ui,tri
bunalel
e

j
udDu
ecă zi
mil
tna
riczeci
şcu ded
î
şi pi
rv
io
nrţ
uri
se .cap
ul în mâini:
— Dumnezeul e!Câtpoţ ifideci ni
că?Dacăvreisă
şti
i, eştilaf el de vinova t
ă ca şimi ne. Tu mi-ai dat
brâncimi e,euei .
..
Ioana îşimuşcă buzele.Încercăsă -
şistăpânească
tonul:
— Dacăt esi mţibineaut oflagel
ându-t
eşi
împărţind o cu l
pă i maginară cumi ne,nu ez i
ta. Cr
ed
însăcăex ager
ezi. Nu poţ ifi făcut resp onsabi
l pentru
actel
e u nui nevropat. Mâine eraî n st are să se n si
ucidă
pentru căţ i
-ai pus ocr avată al
bast ră sau cănu i -
ai
cumpărat un cr ocodil vici
os..
.
Vasil
eîşiri
dicăochi iî
nlăcri
maţi.Urlă:
—Î ncet
ează!PentruDumnezeu,î ncetează!N-ai
156
deloc su flet? Ş i acu m, î ţ
i mai dă mâna s- o n isul
ţi
?
Ioana resp i
ră adânc.Apri nse ervoa
n săal tăţ i
gară,
fără s-o fist ins p e cea lalt
ăf umat ă doa r pe u jmătate.
— Dragulmeu,erail ibersăal egi.Decen- ai
renunţ atl a mi ne?
— Pent rucănupot ,ştiibinecănupot .Teiubesc,
nemerni co!Tei ubescca u n dement !
— Eunu?
— Dacămăi ubeai ,gâfâiinginerul,măpăst raiaşa,
cuobl i
ga ţi
il
e p e c are e l am.
— Adi căînsurat .
— Aişt iutcareesi tuaţiameadel aînceput.Nut e-
am mi nţit nicio secu ndă. Şi pe u rmă, cuce et
incom oda Vi vi
en ?

—
SeÎnc
pe
l
ipis
mbaădpe
rv
ii
is
n lt
u
i p
vi
ni
d
g,.
..nervoasă. Auzi! Cu ce o
i
ncom oda nevastă-sa?reb Tui a săt e c heme V asi
l
e ca
săpui asem en eaî ntrebări! Explică
-i căo em f ei
e care
i
ubeşte vreacabărbat ul să -i aparţ
ină în ex cu
lsi
vit
ate,
să ept
reacă fiecare cl i
pă î mpreu nă. Când î i er
al umea
mai dragă,ingineru l i se mu sl geadin braţ e,chiar şil
a
miezu
l nopţi
i, casăse nt î
oarcăaca să. Avea î
n
per
manen ţă gri
jă săn- o contrari
eze p reat are pe
neva
stă-
saşidupă o noapt e,de p il
dă, petrecut
ăl a ea,
Ioa
na put eajura căa dou a zi se or v vedeape u fgă,
j
umătatedeceas,celmul tooră.Uneif emeiîiplace
să-
şiflut ure dragost
eacape u n drapelde car e e
mândră, săiasăcuomul i ubitî n vizit
e,l a un t ea
tru,
l
a pli
mbar e,pe p l
ajă, sau la piaţă. Ei se scu
a ndeau ca
157
dou ă câ rtiţe,arar eori părăseau împreu nă
apart amen t
ul I oanei. Una di n bucu rii
le emf eii
îndrăgost it
e est e să f acă planuride vi i
tor, care să-
i
vizeze,fir eşte,peamândoi .Eiîierainterzisăaceast ă
plăcere.Ori zo
ntul I oaneişial l ui Vasi l
e,dep art
e de afi
îmbuj orat , ri
dicaun zi d carei nterzi
ce a oricef elde
perspectivă.
— Şt iai..
.ştiai!repetăinginerulparcăobsedat ,că
nu su nt l i
ber... Că am o nev astă.
Pictoriţa seoprihot ărâtăî n mi j
locu l odăii:
— Ascul tă,Vasile,nu-imoment ulsănecert ăm.
Înainte d e aafla eucăeşt iî nsurat, o şt i
ai tu. Dacăeşt
i
atât de moral , de ce t
e-ai antrenat într-o aven t
ură
ex t
ra-conj ugală?

put—
eaAf
i o
ns
î tc
,ev
să ai
să rezi
măsti
b
ril
,zi
ef
uh.
ohot iDumi traşcu.Tu
— Poatecăşipentrumi neatracţ i
aaf ostlafelde
i
rezist
ibi
lă.
— Dacă-iaşa,dacănei ubi
m,decet rebui esămă
chinuieş
ti? De c e mă sileşt
il a di vor? ţ
— Am acceptatsăporţioverighetăst răină,atâta
ti
mp cât n-am f ost angaj
at
ă su fleteşte.Cân d am
î
nceput săt ei ubesc, si
tuaţi
a a dev enitintol
era
bi
lă. Ai
de gân
d să n e maicert ăm mul t?
Vasi
leîşitr
ecumânapest ebărbiaaspră,apoio
î
nti
nse u dpă pahar .
— Să-ţimait orn?
Dumitraşcu dăd u di n cap.
— Spune-mi ,seinteresăpict
oriţ
a,vrândsă
158
sch i
mbe sen sul discuţi
ei, ai l uat legătura cuAndrei ?
Inginerul tresări, smuls p arcădi n som n.
— Da. ..
,af ostoscenăî ngr ozit
oare...Adică,nu. .
.,
vreausăzi ccănuşt iecă-ilaspi t
al..
.căaî ncercat.
..
— Vorbeştemaicl ar,i
ubitul e.
— Ast ae..
.,sebâl bâiVasile.Nupotsăi -ospun
eu .
.. Mi-e mp
i osi bil
..
. De a ia am ve nit..
. Să t e ro
g pe
tine.
Ioana înlemni :
— Eşt inebun?Î ncecal it
at e?Adi căeu,amant a
tatălui să-l anunţ cămă- sas- a sinucis? ţ iÎdai sea
ma
de a beraţi
e? i -
Ţai pier
dut si mţul com un?
— Nu,nuaşa,scut urădincapi nginerul.Sigurcă
nu. Te a di drept o vecină, nu con tează ca re.Dar

treb
Pu
ii
ce
t să
oriţ-
aiesp
ziu
tăi.câ
Tt
e
evr
aogc
!li
pe, apoi seî ndreptă
hotărâtă sp r
e a parat
.Î i răspunse ch i
ar Andr eicuo
grabă şiun gl as ca re-
it rădau tulburarea.Ioana,
crispat
ă, înce rcăsăfie câ t mai su cci
ntă. Situaţi
a i se
păreade u n pen i
bil gr
oe tsc şinu-şiami nteasăse fi
simţitî n viaţa eiat ât de j en
ată.
— Da. .
.,afostt ransportatălaspit
al..
.E înviaţă..
.
Repet
, alt
e am ănunt
e n u cunosc.
..
Puse ecep
r torulî
n furcă, muşcându- şibuzele.
Şovăiînainte de aseî ntoarcecuf aţa spre Vasi
l
e,ca
re
o urmărea nîcordat
:
— Ceaspus?
Pict
ori
ţa ridicădin umeri:
— Cesăspună!Eraal armat,bi
neînţeles.
..Ochi
i
159
inginerului se mp ul ură iar de a l
crimi.
— Tot uşi,ceazi s?Trebui esăfizisceva!Repet ă-mi
cuvân t cu cuvân t.
— Nuficopi l,Vasil
e.Crezicăaveachefde
con versaţi
e?Prob abil că,î n momen tul ăsta, zboa ră
spre s pital.
Îi ocolea instincti
v pri vir
ea. Ulti
mul cuvâ nt al l ui
Andr eiîiînfipseseunpumnalî ni mă:Asasi
ni nul!Ce
sen s avea să-lr eproducă?
Dintr-o dat ă, sesi mţi ex trem de o bosi
tă. Ştia,
intuise e d mult căpoves teal orde d ragoset va avea un
sfârşit
, dar n u şi -lî nchipuise atât de pat etic, î
l sperase
mai banal , mai de o tat
e zi l
ele.Bat i
ste u de d e a l
cri
mi,
darnu cor oane u fnerare.

î Ma
ngheţi
ă,şt
i
i
nu
difdi
ern
etr
n
t-
odedat
ă,
so cu
artalouicert
Viit
viud
en i
,nV
easi
c
a
lre n
e uo vafi
al ei nici
odat ă. „L-am pi erd
ut defini tiv.
.."
.
Avui magineaei ,aIoanei,si
luetădef um,
străbătând singu ră un drum nesf ârşit, pier
dut î
n
ceaăţ.Un drum car e nu duce a n i
căieri.

CAPI
TOLU
L X
II

— Ţi
-am spus eu? strigăAndr ei
. Ţi
-am sp us? i
Z ai
ce
că
-s dur. E o best
ie!Un cr i
minal.
Nu mai încer
casă -
şist ăpânească l
acri
mi l
e şi
pl
ângea ca un copil
.
Ancadezol
atăşili
psit
ădeexperienţă,nu-şigăsea
cuvi
nt
ele,nu ştia ce - a
ir puteasp une.

160
 Se nîtorsese după un sf ert de oră neavân dî ncotro
s-o a i. Tact, sau st are de maxi mă t ulburare,Andrei
păr ea cău n observase i mi
nc.
— Poate..
.,poatecăscapă!
— Poate!Ştiiceînseamnăohemoragi elaun
orga ni
sm f ragil caal ei ? Toată viaţ
a a avu t o să nătat
e
şu bredă..
.Î ţiî nchipui căbru teii-a păsa t cu mva ?
— Cenoapt e!şopt iAnca.
Recapi
tula even imen tel
e p et
recute doar în câ teva
ore,î ncercând o se nzaţ
ie acută de r ieal
, de a fntastic.
Scandalul cumai că-sa,plecarea e d acasă, drama
lui Andr ei.
..I ar acu m, se fl a
a singură, într-un bi rou
străin, la o oră co mpletneve rosimil
ă. Anca ,foarte
tânără, păst rasei nt actsensu l şides ti
naţia or el
or,i ar

dou
semăn,
ifitrei
ca
ţi sau
e, np
î a
at
f
aru
r di
a so mi
mnnu
eaţ
ua
l ,n
i d-ave
ecâau
t l pen
ega et
t ru
e ea
d
reveil
lon sa u nunţ i.
Rev eli
l
on .
..Î n noa pt
eade A nul Nou î l cunoscuse e
p
Andr ei.Eraprimaoarăcândpract ic„i
eşeaînl ume",–
expres i
a El vi
rei–ca re-iîngăduise ăsî mbrace or chi
e
lungă şi ,
săseî ntoarcăî n zoride zi . Un reveli
lon
zgomot osl a Cecili
a Radova n, o f
ată emanci pat
ă, ai
că r
eipărinţi,f uncţionaridi plomaticiî n Egipt, erau
tineri şiculti
va u o men t
alitate extrem de e vo
luată
asu pra exi
stenţei. De la şa ptesprezece ani, Cecil
ia
trăia si
ngură înt r-
un apart amen t su perb de cinci
cam eer,fuma,bea h wi
skst
r
y,ong, very st rong
p,
ri
mea
vizit
emascul i
neşi ,înfiecaresâmbăt ă,invit
aţicarese
că ţ
ărau pe i z
duri până l a şa pt
e d imineaţa. Era
161
imposibil săt reci pe su b ferestrel
e e if ără săauzi
casetofonul răcni
nd apoca li
pt i
c şi indign a mamel e
colegi
lor care oved eau traversând Corso -ul far dată ca
o ved etă de al Hol lywoodşiţ inând î n l esă un câ i
ne
princi
ar,î nalt cât un vi ţ
el.
Anca,t i
midă,înt r
-orochiţăbl eupalpecarearfi
putut s- o poarte şi bunică-sa, dacăn- ar fi să rit de
şaptezecide a ni,r ezema peret ele.Era di ntre et fele ăf
ră
succes imediat
,i ncen diar. Trecea neobserva t
ă şi
trebui
a descop erită. Tocmai de a ceea,f ăcea not ă
aparte p ri
ntre staru ri
le care evo luau î n living- r
oomul
goli
t de mobi l
e.Cel el
alte p ri
eten e,înce rcând s- oi mite
pe C ecil
ia, vedeta abso lută a se rii
, arborau t oalete
îndrăzneţe,un mach iaj putern i
c,scl ipicipe p omeţ i–

ul
t
dai
nmu
turl
arăcn
exp et
l
oat–t
a ăşil
azâm
mabxi
ete m
mu alaşiAoch
ngel
iarSu
i
otmi
njl
iea
i:
ţ a
copi
lărească, dulce i mrare,cugen e clămpănind des,
cal a păpuşile ca re sp unmama!
o,
Se r tezi
sef ără să -şidease ama î n braţel
e u li
Andrei.O remarcasechi ardel aînceput ulseri
i.Î
l
câşi
tgaseră spontan t imi di
tateaşinot a de re ţ
inere a
Ancăi.Înplus,întreagaf ăpturăafeteisugera
f
ragi
li
tate,o i men sănevo ie de t andreţ
e şiace l ce
va,
ext
rem de emfi nin, dinai
nteacă ruia ori
ce ă brbat si
mte
nevoi
a să-şiumfle p ect
oral
ii şisăse mt siă Char l
es
Bronson: dori
nţa, necesit
ateast ringentă de afi
protejată.
Andrei,complexatînciudast at
uri ideatl
et,se
si
mţeaput ern
ic i ţ
nând-o nî braţ e,aşadar,î n formă
162
exce l
entă. Se u it
a cu och i cri
ti
c a l Cec ilia: dădeape
gâ t a pat ra so ndă de w hisky. Avea supleţe şi graţ
ie,un
trup pe car e ca dt otdeau na bine h ainele.Chi pul era
vioi,int
eligentşi,fărăafipropri u-zisfrumos,î nrobea
din ca pul l ocului. Chipul de ca r
e sendî răgosesc
t
bărbaţ i
i,răpuşicapopi cele,i
arprietenel e,galbenede
invidie,comen teazăl at elef
on: „Ce- or fi gă si
t, dragă,la
ea?"
Roch ia, extrem de n îdrăzneaţă er a desp icat
ă până
la cen tură. Andr eisei nteresa
seî n şo aptă, zb ârl
ind
păr ul ca n u puf de au r alAncăi :
— Eşt iprietenăbunăcuCeci li
a?
— Decemăî ntrebi?
— Aşpr eferasănufii .

vi A
zavn
ic
daeo
Cs
ic
ki
l
sa
,s
ce
uî
mntre
i us
se nps
uene
nti
ame
nn
îtt
red
ie
nt c
iore
mi,c
şt
i
itudine
tresărireadul ce a femei i care era l
izea zăcăbărbat ul de
lângăeanu e n idif
eren t; uneori, aer eel de stăpân nu
deranjează... Afirmase eu ntru:
— E of atăbună.
— Depi ndel acet ereferi.
..Suntl aeaî ncasă,n- ar
trebui s-oj udec, e inel egant,înţ elegi, dar..
.
Ancari di
caseochi işiatunciAndreiî
iobservase
gen
ele splendide,măt ăsoase. Ar fi vrut săl e să
rut
e.
— Darce?
— E prea...zburdalnică.Astacasănuzi cfri
vol
ă.
—Î iplaceviaţaşiat ât.
— Tuturornepl acevi aţa.I
mpresiameaecăse
comport
a ca o femeie u şoară.
163
 Ancazâmbi seprivindu- ll
ung:
— Te-arefuzat?
— Niciprincapnumi -artrecesămăui tl
ao
asem eneaf ată. Şi fusesencer si
.
— Dece?
Andreiîncepusesăenumeredi dacti
c..
.
— Fatapecareoi ubesct rebuiesăfieameaşi
numaia mea. Dacă l ec
pî ntr
-o misiune,vr eausă u fi
li
nişt
it, săşt iu căo gă sesc a co
lo unde am l ăsat-
o.
Dacăe să umbl e dezbrăca tă, s-
of acăî n faţ
a mea, şi
nu la un mi ti
ng,să m i se ar f
deze ca un afiş d e circ.
Maicom pletezcă mi aca ea b ca un birj
ar, dan se
ază ed
parcăar f ace r st
eap-tea se şi nu e u n singurt i
p că rui
a
sănu- ifi f ăcut och i dulciî n noapteaast a. Spune- mi,
î
n
F af
ormaaţr
iă
ad Ce
r cr
ocoo
di
it
or
l ea
şis
whă
,ico
skaf
yor ,
B
alp
l
au
ndr
t
iăe'
n Mao
s, x si
Fact
n or
gu,
ră
preocu par e seri
oasăde aei .
Ancaî lpri
viseironi
că,sigurădeef ect:
— Af ostşef
ădepromoţ ieînliceu,esteceamai
bunăst udentădi nanulnost ru.Vorbeştetreili
mbila
perfecţi
e şi acu m studiază apjoneza . Cit
eşte enorm, e
l
a cu ren t cuori ceeve nimen t cultural
, rochi
il
e şil e
coase si
ngu ră.Cum spune mama,f ace parte di
ntr
e
oameniiform idabili pent
ru care zi
ua nu ar e 2 4 de ore,
ci64. Cât pri veşte whisky-ul
, ăst
a-i unul din bluff-
uri
le ei.Î n sticlă e ceai cu lămâie. Fi
i atent şi ai să ve
zi
cănu serv eşt
e p e n i
men i di
n Ballant
ine'
s-ul de pe
tel
evi
zor. Teri
bil
i smul e s i
ngurul eipăcat şi, după cum
spun cei mai în vâ rst
ă, disp
are nî general odat
ă cu
164
ti
nereţea.
Descu mpăn it, Andreicon st
at ase:
— O admi rimul t
...
— Am şidece.Nut rescuncul tpentruoameni i
care ştiu să ela f
căpe oa tte.Mama meaes te o
excel
en tă profesionistă, dar în vi aţa perso
nală, nu mai
pomen escedd iverti
smen te,a r atat î
ngrozi
t
or . Nu şt
i
e
săt răiască.
— Tuşt ii
?
— Nu.Aşvrea,dart otproast
ărămân.Tr ebui
esăai
o voca ţi
e sp ecială pen truast a.
Andreiost rânsesemait areşi-osărut asepefrunte.
— Eut epreferproast ă.

..
.În sf
ârşit!
..
.Anca tres ărişi se ri
dică instincti
vî n picioare.Î
n
pragul uşiil arg deschi
se, gâ f
âia Elvira Radul i
an.
Exp resi
a obişn uit
ă de calmă ar oganţăî i pierise e d p
e
chip. Era în modvă di
tt ulburată, ch i
ar va g
înspăimântată i sepăruf et
ei. Pe obraj i
iî ncăpători
,în
ciuda viscol
ul ui, cu
rgeau stropi de su doare.Pe o ri
ce
anotimp Elvira asu da din gros şi i se nt îâmpla ca ,în

t
zi
imp
.Îu
şildveri
ădui
,d să
-
ruşi
musch
l pi
embeu o
rch
n scaui
and e, l
şi p
uat
âru
nd ci
lancioripe
întâmplare un dosa r gol de pe b i
rou, cudez invol
tura
specifică indivi
zil
or f
oarte siguripe e i,f ără compl ex
e,
obişnuiţi sădeaordi ne,î ncepu să -
şif acăvâ nt. Se uit
ă
la fiică-sacuun och i crit
ic,încercând să -şirecapete
suflul .

165
 Andreidăduunbună- searaostentati
vşise
întoarsecusp atel
e,apropi i
ndu- sede er feasrtă. Părea
brusci nteresatdepei sajulstrăzii
.
— Lasăfleacuri leşihaiacasă!Pune- ţipalt
onul .
Fataî şistrânse u bzele.Chi ar şiacu m după ce nî
relaţi
il
e d intre e l
e s e c onsumaseun pas g rav, îi era
anevoie s- o nîfrunte p e mai că-sa. Dou ăzeci de a ni de
supuner e ab solută o mar caser
ă. Spuseî ncet,
încercând să mp irime gl asul
ui un t oncât mai hot ărât
:
— Nuvi n.Nupot .
Elvira R adulian avuun ges t nervos e d parcă r afi
alunga t o muscă enervan t
ă. Se u it
ăl a Andreişi -
if ăcu
semn Ancăi să asăi e p cori
dor.
— Ascul tă,feti
ţo,îispuseaf ară.Eschibiţi
il
east ea

nu se
servi
ciuma
laiî
a
nsor
tr t
epeaz
nă
ridercu
e vâr
şi st
n-a
ammea.
d At
ormizinsu
i nt
ci ofi
mă ţ
er
ca
rude
n
ceas.
— M-aidatafarădincasă.
— Nu-ichi
araşa,darnust ausădi scutacum cu
ti
ne pe ch est
ie de n uanţe.Bagă -
ţi mi nţi
le nî cap.
— Tocmaicămil e-am băgat.Am l
uatohot ărâre
şi
...
Elvi
ra o înt
rerupse gaasată:
— Aisămaiieivreoşaptesut edeaciî
ncolo,şi
-o
să-mi dai noutăţ
i după ai a. Nu mai eşti copi
l şiar fi
binesărenunţilagărgăuni.
Doamna R aduli
an n- avusese t
actni ci
odată şinici
acum nu- lţineaî n poşetă. Excel
entă şit al
entat
ă
ingi
neră, er
al ipsi
tă de c elmai elemen t
ar simţ
166
psihologi
c şi , ceea ce cu noşteaeadesp re natura
umană, î ncăpeaî nt
r-o i l
ngu riţă. Procedaf aţă de Anca
exactco ntrariu decât ar fi t rebuit s-of acă.Îşireluase
tonul poru nci t
or,o r tata di n nou f ără men aj
amen t
e,ca
pe u n cop i
l mi c.
— Ţi-am spuscănuvi n.
Mai că-sa omăsu ră cumi l
ă di spreţ
uitoar
e;
— Şice- aidegândsăf aci?Undet educi ?
— Nuşt iu..
.O săvăd.
— Ascul tă,fato!Bateunal izeuafarănut ocmai
î
mbi etor. Nu poat e fivorb a, doar dacănu eşt ifakir
, de
un pui de s omn pe ar ibă ve rde s au înf ânul de curând
cosit
. Te r c
edeam maimat ură.
— Poat ecăţ i-ovoidemonst ra.

E
—lvi
Îr
ţ
iaîRh
ncaid
pu
ul
i
ia
cn
ătresp
e i i
ră
ami l
iţa
i
ad
nân
ulc:
înspaţi
u?
Ancaîşirepri
măunof t
at.Andr eini
cinupomeni se
de oasem en eaeven t
ualit
ate.Ce- i drept
, era şirăvăşt
i
de eve
nimen te.În faţa maică -
sii
,î nsă
, bravă:
— Decenum- arl
ua?
— Uitecee,dragamea!Nupret indcăam cineşt ie
ce xp
eerien
ţăî n mat eri
e,t otuşiam umbl at prin l
ume
cuoch i
i deschi
şişiurech i
le dest
upate.Dacăvr eicu
totdinadinsul săpi er
ziun bărbat, at
uncibagă -i-
te cu
de-a sil
aî n aşternut
. Şansae d e sutăla su t
ă!
Bărbatu-i caumbra: al er
gidupă el,fuge e ditne;fugi
de el, alea
rgădupă t i
ne.Uit
ă-tela Grigore şi
-ţi mai
dauo s ută de exemple.
— S- arputeacaAndreisăfiealt
fel
,darvoceaera
167
mai moal e ş i El vira simţ i căf ataî nce
pe s ă şo văi
e.Î şi
rel
uă t i
ru l:
— Câtdemul tt e-ariubi,dacăovedeacă- icazipe
cap fără preg ătire psi hol
ogică– resp ecti
v, cel puţin trei
ref
uzuri şit ea ma căt e mai vor vreo oudă'ş u nu de fl eţ
i
(
astea-s şmech erii general va l
abile, l
e ştie orice
gâsculi
ţă) – i îpi ere urgentisi
m el anul. Mai al esacu m,
când are n ecazu ri cuzăpăci t
a de mă- sa. Cine ştie
dacăsc apă cuzi l
e..
.?
Ancaopri vialarmat ă:
— Tudeundeşt ii?
— M- am dussăt ecautl aei.Ţicnitaseîncuiaseîn
dormitor..
. Bref , am f orţat uşaşiam gă st
i-o aproape
moa rt
ă. Băr bat u- săua ch emat Sal varea şi au dus- o al

sp
ni
î tal
ca.
reDupăpi
u
t mi
cine-
caibgra
elvuad
ea epest
o
tt
.eÎnn fin
eca e,
z. da
Ha i
,racă
vel
il
ecu
a o
lr
,
şi
dau zo rl
i
e!
Fata scutură din cap.
— Nupot .
..Nu-lpotlăsapeAndreiînhal ulăsta. .
.
Elviraîi ascult
ă expl i
caţi
il
ei ncred
ulă, dar,î n cel e di
n
urmă, îşisp use că -
i mai bine să n-o contrazică:
— Mărog,săzi cem...Spersăserezolverepede
chesti
a şi vii acasă.
Ancaîşimuşcăbuzel e.Dupăunmomentde
şo
vă i
ală, rost
i moal e:
— Am săvi n.
Elvi
ra Radul ian seridi
căşi -i atinseobrazu
l cu
degeutl
, gesutl eide su perl
ati
văt andreţ
e.
— Bine,fet
iţo.Terognumaisămăconducipânăl a
168
ieşire.
Peste câteva clipe,în bi
roul pust
iu seauzisl
ab
gl
asul băt rânei..
.
— Veniţi.
..Mi -
am aminti
tundestau..
.Alo!Mă
auziţ
i?..
. Aj utor
...
— Alo!strigăînrecept
orAndrei
.Alo!Vorbi
ţi
!
Bătrâna r ăspunse cu un geamăt.

...
Începuse ăsapară î nl ume.Se mb î răca ext rem de
elegant,l a cel e mai mari ca se i n
d Vi en a şiBudapest a.
Dumnea lui r estrânseseână pl a calici
e ch el
tuiala
casei,î n sch imb, cu coana Eca t
erina î şidesch i
sese
punga. Vis,r och ia aceeari mă
pvăr atecăi ndmusel ină
albă cunoduri de a t
las a zu ri
u!... Pe fl orentina de
dant el
ă, pansel uţe d i
n ca t
if
eadesch idea u och işori
brumări i.
..Dart oal etadinmoarver decaapa,del a
balulhusari lor!Dumneal uiaveaî nsăochi ilegaţi,n- o
vedea,veneaacasăcaunst răin,îiocoleai atacul
întocmindu- şicu l
cu ş n îtr
- o odăi ţ
ă de â l ngăbi bliotecă.
De cât evaori , ză rsieî n sal onul Nat ali
ţ ei craii şt i
uţi ai
târgului, dar să ltase i n
d umer i cui ni mă nep ăsă t
oare.
Ba,o d ată,des chi zând uşa şi dân d och i cumai orul
Cândease et rrăsese u canul ce a greşi t odaia de ot el
,
zicând: par don !
Cui pârj olit de oc f a st răpuns a tuncii nima
Nat al
iţei
, dar mai abi tir s-af ostî ndurera t câ nd
intenden t
a baronesei , prieten ă cuFraul ei n,
guve rnantal ui I ust i
n şiMi hăiţă, a i stori si
t că a
169
surprins vo rbă î ntre A nt
on şii bovnică, aceşt
ia
cr
eâ zndu- sesi ngu ri.
„Am auzi t că ev nastă-t
a a avu t un su cces oeu
b fl a
serata St uden ţilor.
.. Tot târgul zvoneşte d e ru
fmuseţ ea
şi toal et
ele ei .
.."
„Nu- ţi ajungeni cil a călcâi
e,i ubit
a mea , n-ar
meri t
a ni cimăca r să -
ţiînnoade ş i
ret
urile corsetului.
..
"
„Linguşi t
oru le!"
„Îţij ur! Un ch i
p drăgă l
aş şiat ât! N-arer asat a, n-
ar
e c lasă... Fru museţ e de p orti
ţă".
„Cât de răi put eţ
i deveni vo i
, bărbaţii, câ
nd î nce t
aţi
să i ubi ţ
i..
."
„N-am i ubit-o n iciodat
ă. M- a ameţ it
, acu m înţ eleg
,
prosp eţimeade co pil
ă neştiutoare.I aca,farmec ca re

prea
„
Cerep
ae
ide
si s
e
mţi do
fi
aleş
căte.
u..
"al
n t bărbat ţi-ar ulal ocul
?..
."
„
Nimic.Bag e d s
eam ă că e da l o vreme n eghi
obii
şt
iuţi ai oraşul
ui îi dau t ârcoal
e,dar cuasem enea
i
scu sel
i nu mă smul ge ea de âlngăt ine.
.. Vezi
, avea
Natail
a u n bun si mţ pen t
ru car e o r p
eţ
uiam nu puţ in.
Acum l-arătăci
t..
.Vestmintefistichi
i,sulemeneală...
"
„
Şi eumă su lemenesc,i ar straiul nu mi -e de
stareţ
ă..
."
„Ce-iîngăduit uneipri nţes
e,silăî mi facecând
întâmpin laoţ ărăncu ţă..
."
Natal
iţa, doborâtă, i st
orisi
se soacră-
sii vo
rbel
e grel
e
auzite.Cuco ana Eca t
erina să ri
se â mni
oasăBi st
riţ
ă,
trânti
nd de sob ă gl astra cur ozeom tnatece.
— Aceastan-am săi -
oi ertşinu-lmaicunoscde
170
f
eci
or. Preamâr şav zămisl
ite b ărbatul ce-şisp urcă
si
ngur cu i
bul. Că şi -a răt
ăcit minţile după o mui er
e,
mai pricep, dar să -şimânjească nevast
al egi
uit
ă ca r
e
i
-a născut doi pru nci
, cubal egă şidohot ,î ifaptă prea
scâ
rbovnicăşide n ei
ert
at. Mi-i ruşine că l
-am purt at
î
n pântece.
Căzuse nîj ilţ cumâna l ainimă de seper siase ăr
u
Nat
ali
ţa, făcând- o să-şiuite alea
nul . Când o si mţise
mai î
n put eri,r osti
se cu i
nima st rânsă:
— Decâtaşa,euzi ccămaibună- idespărţeni
a.
Cucoan a E cateri
na o scr ut
aseucoch i
păt
runzători:
— Ţi-idragt are?
— Da. .
.Mi -idrag.

fii— As
pen t
ta-
ru ia
ma i
ar
fceăup
co
alo
i
tr
ii
chce
i,căc
e c
uido
i
n oţ
mueli
l t
r
ueb
biu
t.i
esă
— Deaceeazi c,săiaucopi iişisămăî ntorcla
tataia. Soa cr
ă-sa t of
ă d ucându-şimâna a l grumaz:
— Mar evâlvătaievast ârniasemeneat ărăşenie!O
avea ce ă mci
na cul imba harni că ot
t cu conetul f
ără
treabă di n târg,până di ncolo de hotar.
Nat ali
ţa plângea l i
n, f ărănas şi och ir oşii
, şi
cucoana Ecater
ina î
şizi se ăcsease amănă cuSf ânt
a
Fecioară.
— Şiparcăaşanucl evet
esc?Mi-iruşi
neamaida
ochi
i cusl ugi
le,darm i
te să-mi arăt chi
pul pe Corso!
Nu ţi-am zis-
o pe cea din urmă.Mat ae
l ai zăcu
t două
zi
leî n i
atac şi,ţi
nând porţile zăvo
rti
e,n-ai avut cum s-
o afli.
171
 Soacră -
sasedezl ipi de sp i
nareaj ilţul
ui,
azvârl
indu- şit rupul di nai nte.
— Al t
ăboacănă?Şt i
ucăaf ostsoarea
simandi coasăl a Vi foren i
, să rbători
nd pr ef
ectură nouă.
Era vor ba să er mge ţi dimpreu nă,t u cuAnt on .
— Chi araşa,of tăNat aliţa.Ant onaveni tacasă,şi-
a pus r f
acu l şimă aşt ep taî n salon.Î mbrăcasem
rochia de a tft
a al bă cupazm ant eri
i verzi
.
— Şi-mipotl esneî nchipuicăarăt aicaocadră.
Doa r am f ost de a fţă câ nd op i
nteacu săt
oreasa..
.
Nataliţ
ai zbucniî n pl âns:
— Abi ades- aui tatlami neşiat unceaamârâi t
nemul ţumi t
:„ Alt st rai mai de so i decât zarz
avatul ăst
a
n-ai găsitî n cuf erelet ale?"

ch— Da
i
or e,
drost
a
m in
âcu
dc
oo
ian aE
och i
ic
.at
Şe
ir
?ina,bagdeseamăcăî i
— Laî nceput,s-aţ i
nutl ângămi ne,darcercet
a
mereusp r
e u şil
e să li
i. Baronea saa so stitârzi
u, după
miezu
l-
nopţ ii
.
Cucoan a E cat
erina r âse rău:
— Mui ereaeşcolită,numi eluşeaalbăcatine.Vi
i
l
a urmă şit e bagăt oţiîn seam ă de parcăai fi
împărăitţă.Maipun rămăşagă ca răta ca o flamură,
deşi afurisi
ta are ştii
nţă al
easăcâ nd îi vorba de
vestminte.
— Adevărat,recunoscuNatali
ţa,di
ncl ipacânds- a
fostivit ea,t oat
e p ărea
m învestmânt ate ca de
bogdaproste.Rochieroşiej
ar,f
ărăumerişispi nare,
strânsă e prtup ca n u sc
utecud, chen ăr
ui t
ă de p en
e
172
de struţ negre.
— Cal aşantan!
— Aşagândeşt idumneat al
e,dart oţiochiieraupe
ea. Î
n bărbaţ i parcă ă d
duse t r
sechea, se grămădeauî n
j
uruleişidoarcănu- isărutauîncăl ţ
ări l
e.
— Hm!i scusi
tămui ere.
..ŞiAnt on?
— Di nclipaaceeaapi eritdelângămi neşinul -am
maivăz ut. Simţ eam că o săămp răpădesc de ruşine.
Am maiî nduratuncea s,i ar apoi am ceru tiertăci
une
gazdelor,
desluşi
ndu- l
e că Mihăiţă fii nd zăcaş cu
fierbi
nţeală mare,neg r
eşitt rebuie săpl ec.
— Da,f ăcusoacră-sapegânduri ,da. .
.Cas- o
î
ntreci n-aveai decâta t e d espuia cape vr emeal ui tat
a
Adam.

să-— De
mi i ace
au e
t
ăa
r,
ău
br
umă
ţ
elNat
e al
şii
pţ
a
r ,n
ugci
ân
ide
, sc
ccă
că inî
n
uţelept
ma iepotî ndura
durerea şi umi l
inţa. Dansauî mpreună şi trecând
dinai
nte-mi, unde şe deampe can apel
uţă n îcercânda
sporovăi cuBrăi leasca,îmi zâmbea cu îngăd uinţă de
parcăi -aş fif ostsl ugă. Ba, a avu t grij
ă a- mi aj ungel a
ureche:„ i
nvit-
o şipe nev astă-
tal a dans... Şt i
i, nu se
f
ace...
"
I
zbucn iîn plâns amar. Cucoa na Ecater
ina îi puse
mân a p e cr
eştet
;
—I a-odomol,tot
ulseuit
ăî nastălume.Pest eo
săptămână, sevagă sial
t prilejde c levet
eală.
— Doarcăeunumaipotî ndura.Şini cinădejdede
î
ndrept are nu se fl a
ă. O ştie şi ult
imul negh i
ob!
Dragoste cu silaîi pest
e p uti
nţă. La noi în mel ea
g,
173
oamen ii râd cual t
e c uvi
nte:I ubeşte-mă, căt e ati!
Cucoa na Ecat er
ina rămasepe gân duri.Îi era mi l
ă
de N atali
ţa, teamă de vor bt
el
âre
gului.Cu Ant onî nsă,
cuprins d e fier binţeală precu m cot ârlaniiîn nopţ i
aromate d e mai , pent ru cli
pă, nu se afl al eac.
— Du- te,f
at amea.Poat ecăaidr eptate..
.
Pl
ecă într
-un zori de zi primăvă rateccupru ncii şi
cuf
ereel d e zest re,fără săvest ească pe n i
men i
.
Diminea ţa eranso îrtiă. În inima Nat aliţ
ei, ursi
tă
necruţătoare să pase m ormânt. Narcisele,buj ori
i,
cri
nii şi floar ea mi r
esei îlî nvăluiau î n giulgiu alb.

— Băt rânaamaivorbi t?întrebăAnca.Andrei ,

l
ivid, nu r ăspunse.
Privi
ndu- l, Ancaabi aî şist ăpâni o e xclamaţie de
spaimă. Î ntr-o singură oră doar ,l ocotenentul î
şi
pierduse aeru l adolescen t
in. Căpătase ch ipul unui om
mat ur.Î ntâlnise u n o dat ă, în lect
urisa u conversaţi
i
curen t
e,ex presia" îmbăt rânisedi ntr-
o dat ă", sau
„peste n oapte", dar î şiî nchipuiset otdeauna căacest ea
sunt si mpl e fi guride st il
. Ca şi„ i s-af ăcut părul
măci ucă" sa u „ a văzu t stele verzi
...
"
Andreiî şigreblătâmpl eleşiseaşezăl abirou.
Obosea la umer il
orşia sp atel
spu
uineaumaimul t
e
despre st areal ui de s pirit decât chipul şipri vir
ea
sti
nsă .
— Aivorbi tcuspi talul
?Ceseaude?
— Rău,of tăAndr ei.Nuşi -arevenit.E lareanimare,
174
bi neî
nţeles..
.transfuzii
,perfuzii
,dracu'şt i
ece-imai
fac...
— O săfiebi ne,aisăvezi..
.
— O săfiebi ne!izbucniAndreii ri
tat.Haisăvorbim
săn- adormi m. ..Îşiî ncl
eşta pumni i:îmi vine să -
i uci
d
pe a mândoi !Î nţel
egi,i-aş p une a l zid fără milă! Ast
a-
i
lipsea l
a capsu r: amantă.
Brusc, fără ni cio l egăt
ură, Ancaî şiaduse mi ant
e
de u n prov eb
r: cap ul măgar ului nu î ncărunţeş
te
ni ci
odată. O apucăun râs st ieric,de n est
ăpânit.
Hohot eacul acrimi şico nvulsii
, se neca
î de â rs.Andrei
o pri vist upefi at, apoi seî nfurie:
—Î ntr-
adevăr ,alnaibi
idevesel !Ştiiceva?Ce-arfi
să t e di st
reziî n al t
ă parte?

Fe
at
pest ap
ufă
tcea
eri.S ef
eort
nu
îri
drepsă
tă se
caap
orea
meţ s
i
tăcă
,
spd
ra
er si
mţ
ch
i ea
ăcă
uvet -
ie
şi
î
şiturnă un pahar cuapă. Î l bău cuî nghi
ţit
uri mi
ci,
î
ncercând săr espire adânc.
—. ..
Ajutor!
...
Dintr-
un sa lt, Andr eifu l
ângăt el
ef
on. Apucă
rec
eptorul
:
— Văascul t!Vorbiţi.
..
— Decenuveni ţi?V-am chematmereu. ..Mor..
.
Veniţi
,copii
..
.Văi mpl or
...Nuvr eausămorsi ngură.
Se auzi un zgo motsu r
d şiAndreiî nţel
ese că
bătrânaascăpatrecept orul .Rămasecât evacli
pe
nemi şc
at apoi, străful
ge rat de o i dee,trecu la ce
l
ălal
t
aparatşif ormă u n numărscurt .
— Alo!Pompieri
i ?suntl ocotenentulAndrei
175
Dumi traşcude a l mi li
ţia oraşul
ui. Vreau săvor besc cu
ofiţerul de s ervi
ciu... Da, aştept.
..
TraianI onescu,sosi tatunci,î
lprivicugura
căscată.
— Cedracuvr eisăf acicupompi erii
?E un
incendiu pe undeva?
Ascultă,convorbi realuiAndreidinceî ncemai
perplex:
—. ..E uncazdef orţămaj oră.
..Mobi l
izaţ
imaşinile,
şi prezent aţi
-văde u rgenţăl a sediul mi l
iţ
iei
..
. Ştiu ce
vorbesc...Deur genţă,i nsist
!..
.Perăspunder eamea!
Traianî lmăsurăl ung:
— Mă,t uaiî nnebuni t?
— Num- aşmi ra.

CAPI
TOLU
L X
III

Le r
tecu se somnul şich ef
ul de cozonaci
mol
doveneşti
. Doar Mar cel
a, gămană incori
gibi
lă,
con
sul
ta di n cândî n cân d ceasu
l. Unul din secret
e e
sădeschizi cu
ptorullaţ anc.Dacă-i preadevr eme –
ca
de aluatul – dacă-i preatârzi
u, se r a
de.

uitDap
a mi a
ri n,
veli
ştcelma
eaca rii
e mp
dur
a esi
on
cea at
a di
ma nt
sareu
c r,oţ
td
in(
i nu putea
apartamen t
ul Catincăi Varl
am),f uma ţigar
ă după
ţi
gară, f ără samai f olosească bri
cheta sau chi
brit
ul.
Le ap rindea u p
r şisi mpl u una de al alt
a.
— Miseparef antast
ic!excl
amăpoat eazecea
oară..
. Auzi m desp re cri
me,ci ti
m, ştim căex ist
ă, dar

176
totav em i mpr esi
a că i n
ţ de cinema saucă se ntâm
îplă
pe a l
te meri diane,î n ori cecaz a l mii de ki
lomet ri
distanţ ă de n oi
. Când se om ci t
e n îsăaşacev al ângă
tine,cuun om pe c are -l
ai salutat ierisau azi-
dimi nea ţă, t
e co pleşeşt
e osen zaţi
e de mpi osi
bil.
Pr obabi l
, rămâne o tutşiceva de ca li
tate n
î natura
uman ă car e n e mp
îi edică să en obi şnuim cu ideea d e
odios.
— Ast anu- irău,observănevastă-sa.Chiaraseară
am vă zut-
o câ nd se nt î
orcea acasă..
.O f emeie
ciudat ă... Pl
ec aî n fiec are zi
, dar abso l
ut în fiecar e zila
ora zece se şint î
orceasea ra la opt . Ce naiba făcea în
interva lul ăst
a, unde u mblaiarnă-vară, nu potsă
pricep?!

Ma
Sandur
ce
îl
iainş
tie
erCo st
saică
rpci
ea uu
pli
ră
ţn.uS
i rech
avui
l
re.
au„F
î
nil
ozo
să f
eem
al
elaen
"tlul
ui
de senzaţ
ional, amănunt el
e stranii sau picant
e,
el
ement esh
el okingale ev en
imen t
ului. Aveau ce să
povest
ească acasă..
.
— Chiar!făcuMar cela.Sl
ujbăn- avealavârst
aasta
şi
, pe urmă, ceservi ci
u e ă la de a l zece aolpt
?!
Dami anpr esupuse, umpl ându-şi paharul:
— Poat
edădeal ecţ
iideli
mbistrăine.Cunoscmul ţi
„f
ostul
eşti
" careof ac şiasta ar ex pli
capr ogramul.
— Nu,răspunseCoca.Aşaacr ezutşiDumi treasca,
mama Mădăl i
nei, ca
re aî ntr
ebat-o direct
. Băt râna i
-a
răspuns pe u n toncategori
c că uns- a ocu pat în viaţa
eide a şaceva şică , sl
avăDomnul ui, ar
e d in ce răt
i.
— Da,nupăr eas-oducărăucubani i
.
177
 — Nuşt i
uceofiavutpri ncasă,cănui nvit
ape
nimen i
, şipe p oşt
aş l îţ i
neaî n uşă , dar eraî mbrăcata
foart
e b i
ne.Cam fist ichi
u pen tru vâ rst a ei,însă
realmen te exceen
lt. Am văzu t-o odat ă cuun ast rahan,
o r f
umuse ţ
e.
— Cevezifist ichiuai ci
?oî ntr
ebăMar cela.
N-avea niciun f elde n îcrederen î apreci
eril
e soră-
sii
, ca re-şiperm ise
sede câ teva ori,l a modul di scret
,
să-i su gereze t
oalete mai puţ in „ep at ante"
. Costică,
încred i
nţat căneva stă-saco nsti
tuie u n mod elde
eleganţă şibun gu st,î mpărtăşea aceea şipăr ere.
— Nu- ivorbadeast rahan. .
.Măref erî ngeneral.Nu
mai ţ ine,l a o su t
ă de a ni, săf acipe madon a. E
adevă rat căî şipăst raseo si l
uetăf ant ast
ica, din spat
e

put
săeai
po să
i-
rţ in
mi dia
j
uipşi
sat
rei
u zeci
fusti
ţd
eecu a
ni
b,ret
tot
u
eleşiş
inu
bluma
ze i mer
cuge
mâneci bufante al vâr sta asta.
— Cineoficăsăpi t-o?reveniDami anlaaceeaşi
i
dee. Cine? u C ce nt ieres? eD ce , domnul e,de ce ?
Cumnat ul săucuget ă adân c:
— Asta-itreabami li
ţi
eis- odescopere.Vr eis-ofaci
î
n locull or? Pen t
rusa l
ariul pe ca re-l pri
meş ti
,
munceş t
i destul.
Râseî ncântat
, convins că f a
ăcut un banc
f
orm i
dabi l
. Sandu îi azvârli o pri
vir
e h „ai că eşti
prost
!"
, dar nu com entă. Cocareluă:
— Ori cum,eraofii nţăstranie.Nuîntreţ
inearel
aţii
cuni men i din bloc şi
, dacăt e n
îtâlneai cueape
st
radă, în fine,î n al
tă parte decât aici, aca
să,t rec
ea
178
pe â l
ngăt ine p refăcân du-se cău n te vede.
— Nu-iadevărat !ţâşnigl asulluiDănuţ .
Cu en erge,
i cu vinte d uioase şi pl
ine d e
îmbărbăt are,„ boule!", şicâ teva palme,mai că-sa
izbut i
se să- l cu l
ce cu o orăî n urmă. Acu m st ăteaî n
pragu l dormi torului î ntr-o p i
jama bl eucuci uper cuţe.
Târadupăeluncăţ eldepl uşorangeşiCăt ănoi
uî şi
zisecă„ ăştia ca re p roi
ec t
eazămodel ele de u jcă
riiar
treb ui vâr
âţ il a bal amuc.Ci ne d racua mai văzu t
pot aie portocalie?"
Cocase i u
tă di st
rat ăl a Dănuţ ,f ără urmă de
su părare.Era i mpul sivă, generoasăcupuşt iul în
palme şi sudăl mi, dar î it recea repede.Acu m î l cârpea
de- i săr
ea u ful gii
,i ar după ci ncimi nute iîdădeazece

l
ei—să-
Cş
ei i
nua
- „
iac
di
eu
vn
ăg
ră
a"
t.
,mă?seint
eresăcăscând
Cătănoiu.
Dăn uţ muşc ă urechea căţ
el
ului cău t
ându-şi
cuvint
ele:
— Cespuneamama. ..Cănuştiedeni meni.
..Când
o vede p e pri
etena mea, doamna R acovice
anu, î
i spu
ne
t
otdeauna l af el:„Tot n-ai cră
pat, besti
e?"
Dami an ri
dică i d umer
n i – n-avea ncrî
eder
e nî
vocaţi
apentruadevărabăi atului–iarcei
lal
ţinu-i
dădură mai mul t
ă at enţi
e.Cost i
căse i dr
icăalene şise
înti
nse scoţând un gea măt ca ract
eri
st
ic.
— Eumăducsămăî nti
nd...
Îl urmă şinev astă-sa. Rezemat în coate,Dami an
priveaî n gol
.Î l obseda un amănunt remar cat î
n
179
apart
amen tul Cati
ncăiVar l
am. Fot
ogr
afiaî nrămatăa
unui bărbat. Era încr
edi
nţat cămai zări
se n u
deva
chi
pul acela, dar nu şti
a unde.

— C
e-au zi
s?se nt
i
eresă
Ioa
na.
Vasil
esedepărt ădet elefont recându- şii
nst i
nctiv
palma p es te obrazul ner as.
— Aceeaşisi tuaţi
e,n- ai nterveni tnicioschi mbar e.
— Cuci neaivorbi t?
— Cumedi culdegardă.
— Da. ..
,făcupi ctori
ţa,casăspunăceva.
Se simţ easl ei
tă de o bosea l
ă. O obosea lă aparte,
sufletească , obosealaî nvinsu l
ui . Avea impr esi
a că
Vasil
eseaflăl ami ideki lomet ridi st
anţă.Ochi iise
umpl ură de a lcr
imi . Zeci de mai gini i se er pindară
pri
n mi nte,cl işee dui oase, co l
orate dul ce, emoţ i
onante
saunumai amuzant e... Ea cuVasi le,înt r
-o p ădure de
l
a mar gineaor aşului, săru tându- se ca doipuşt i su
bo
sal
cie,buch et
ul imen s d e r tandafiri şibucu rial ui
când i -
l dărui se e d ziua ei , nopţ i
le pet recut
e mpî reună,

î
mb
artră
rţi
şaţ
ebuiisăcupd
li
sp
ecier
lare.
a r „
ăzbN
oe
i.
.."s
tr
ângem
O se
arădeap
l aur
că
n mâ
resti
an
ue
rant
mai modest , câ
nd nu-şiput ea u desp ri
nde p ri
viril
e,i ar
elîi să ruta mâna ori de câ te o ri se edcrea
neobservat.
.. La o masăal ăturată, un gr up de b ărbaţi
şifemei ,t oţiti
neripână î n t rei
zeci de ani ,îi urm ăreau
di
strându- se nîmodevi dent. Unul di ntre ei com entase
bi
nedi spus,destuldetarecasăfieauzi t
:„Punpari u
180
pe e zceat b
er ii că, acol o su b masă , se esfdăşoa ră un
foartei nteresant j oc de pi cioare"..
.
De ru şine, I oanei , roşie ă f
cl i
e, îi dăduse ră l acri
mile.
Acasăî nsărâseseră,maial escăi ndividularficâşt igat
cusi gu ranţă rămăşagu l.
Acum,î nzori l
eneguroaseal edi mineţi
idei arnă,
pict
oriţa, real i
zacă, odat ă cu Vasi l
e, carieraei
sentimen t
al ăl ua sf ârşi
t. Bineî nţeles, vor mai ex ist
a
bărbaţ i
,avent urisaucombi naţiiserioase,eventualo
căsătorie d e a rţi
une,dar de u ibit nu vamai i ubi
nici
odat ă. La vâ rsta mi jl
ocie,dragost eae u n pri vil
egi
u,
un dar di vin, de ca re p uţini au part e.Preo cu păril
e
curente osci leazăî ntre ac ri
eră , studiil
e copi il
or –
treaptă, examende a dmi terel af acult
ate– n ierentel
e

p
trosi
enbl
uem e ad
ne, e
f
ecţsă
iun
nă
itat
he
ep ca
at
ire se
ce uvesc:
sa ial
ren sp
e,onn
udil
oză,
stomac
i
ncom od.
..
Cu Vasi l
e,I oana î şiîngropa şiul t
ima drago se,
t cea
mai f rumoasă ,tocmai fii ndcăer a ulti
ma. Iar pictoriţ
a,
o ca rnal
ă pen tru ca re ai ubi şia fi i ubită constit
uiao
necesitat
e vitală, raţi
unea ei î nsăşi de a ex i
sta,
perspecti
vapei sajului tern,l i
psit de b ucuri
i care ise
aşterneaî n f aţ
ă, î
i sfâşiainima, o f ăce
a săsâ ngereze
.
Ce i z
le potfi acel ea cân d nu mai aşt epţ
it remurând un
tel
efon, „t
elefonul l
ui", când îţi vi
ne ameţeală doar
gândindu-te că pest
e zece i
num
te et va l
ua î n braţe,şi-
l aştepţ
il af er
easr
tă vibrând de n erăbdar
e,câ nd
fiecare săru t
are nit
ensă , dureroasăpare u l
ti
ma. O
dată, copil
ăroşi, şitocmai î n tuşel
e adolescent
ine ale
181
dragosteil or co nst
a mar ele,i ned i
t ul farmecal
ace sei
ta, făcuse ră socoteal
a câ t
e să ru t
ări
schimbaser ă.La o m ed i
e mod estă d e ou stă p
e i
z
,
ajunseseră cam l atreizeci de mi i... Dumitraşcuse
fâţâia prin li
ving neh otărât:
—Nuşt i
ucesăf ac.
..
Ioana îşiri dicăsp râncen ele p en sate.
—Adi că?
— Măducacasă,sau. ..
— Sauce?
Inginerul o privicaun câ i
ne b ătut.
— Ter og,nufidură.Aj ut ă-mă...
— Cum poteusăt eajut?of t
ăpi ctoriţa.
Intuia perf
ec t cesepet receî n i nima l
ui

Du
îngmi
r t
r
ozita
oşcu
r . Lp
săaatsp
rui
t
la
eln
zi a-
avea
col
o, îce că
ud
n cori t
a şi
oar eap
el roi
eci
,ecu
mi ros d e dezi
nfect
ant, ce rcet
ând ch ipuril
e n idif
erent
e
ale c eolrîn halate a l
be.Mai bi ne e t mb
î eţ iîn odaiat a,
tresărind la fiece e t
lefon. Şi totuşi
,î i era groazăsă se
întoarcăaca să. Singu r
,î n deco rul dezolant al ca merei
de i z, unde urmel e scandalului nu f useseră încă
înlăturate.
— Dacăvr eisărămâilami ne..
.
Dar o sp usese cuj umătate d e gl
as şiVasil
e
î
nregist
ra dur eros nuanţa. Până ieri
, per
spect
ivaca
Dumi t
raşcu să e p
treacă o zi î
ntreagă cuea sau o
noapteof ăce aferici
t
ă.
Băt
ea i d pal
n me şi Vasi
le dădea ufga alprima
Ali
ment arăsăcumpereşampani e.
182
 —Nuparipr eaîncânt ată...Dacătederanj ez.
..
Pictori
ţ
a î i ocol
i pri virea:
— Ştiibinecănu- ivorbadederanj ,darî ţ
ispun
sincer că u n-mi dause ama cu m t rebu i
e s ă procedez
i.
Presupun că enfiî orătorsă et n ît orciacu m acasă , să
rămâi singu r
, sădai och i cuAndr ei..
.
— Aşae,r ecunoscui nginerul.Măapucăgr oaza,
— Pedeal tăpart e..
.
Pict
oriţa seî ntreru pseşo văind. I nginerulf ăcu
intero
gativ:
— Da?
— Pedeal tăpart e,respi răzgomot osI oana,nuşt i
u
dacăse ace f să
rămâi l a mi ne.Cunosc nt ierpret
ări
le
binevoi
toaredegenul„ auzi ,nevastă-sa- ipemoart eîn

sp
pui
tt
al şi
ea săl ui î
se i
ba
ţa
i
nrd
ăe
...Ad
em m et
z
ir
sesă!
ot
t Mă
deaucar că
na cât
eva
bărbzi
l
aţe,
i
i sunt
porci
!.
..
" Ăşt i
a su nt oamen ii
, dragul meu . conch i
se, şi
din păcate rtebuie să ţ
inem sea ma de o pi
nial or. Trăi
m
pri
ntre ei, alăt
uride e i, nu-i putem ignora.
Dumitraşcu dăd u din capî ncuvii
nţând:
— Da...
,aidrept ate.
..
Apel
ultelef
onuluiî ifăcupeamândoisăt r
esară.
— E spital
ul!suflăVasilecuini
masări tă.
— Le-aidattunumărulmeu?
— Nu...Răspundeodat ă!
Intri
gat
ă şinel ini
şti
tă, „ci
ne n aiba sămă su ne
duminicăl a ora pat
ru di minea
ţa?!", pictori
ţa ridică
rec
eptorul
. Recunoscu imed i
at glasu l glaci
al al lui
Andrei
.Fărăsăsescuze,f ărăsăsalute,rostiscurt:
183
 — CasadoamneiI oanaCost ea?
— Da,f ăcurăguşităpict
oriţa.
— Văr ogsă-icomuni caţiingi
neruluiDumitraşcu
săse r p
ezint
e,de u rgenţă, la spi
tal
. Soţi
a dumnea lui e
î
n com ă Nădăj duiescăsnu- i cr
eaţiimpedimen t
e.
ApoiAndr eiînt
rerupselegătura.
„Câtăi nsolenţ
ă!" gândi Ioana cuobraj ii pară de
i
ndignare.Dar î şisimţ ea ni ma înnodată de sp ai
mă.

— Ei ncal ificabil!izbucniAndreit rânti

nd
recep t
oru l
. Să t răieşti apr oape douăzeci şici ncide ani
cuo f emeie şi s-ot rat
ezi cape u n câ ine.
Lui Tr aian, com paraţ ia nu i se ă p
ru t ocmai reuşi
tă.
Celpuţ in ari st
ocraţ i
a ca nină, şicu noşteacâ t
eva
most re,ducea un t rai princiar
. Uneo r,ist ăpânii se
frustrau pe ei pen tru caRex, Lord, Prinţ sa u Cost
ică
să a ibă o u bcată b ună d e carne.
— Moare,domnul e,înţelegi?Moareşielse
dist
reaz ă cuaman ta!
Îşi pierduse ori ce r eti
cenţ ă şi vorbea l i
ber nîf aţ
al ui
Traianvi s-a-visdecarepânăacum sej enasesă- şi
etal
ez e p r
obl emel e d e afmilie.Anca , aşezată pe u n

sf
fier
dt
usdeacsca
asuăn,
(
senuez
rşt
oia cu
vase
l mrobt
r
peb
l
emu
ai
ecu să pr
maoced
ică-ez
sa
,ei.
aS
r-ar
Andreiî
nst areadespi ri
tîncareseaflaoî nfri
coşaşi-l
si
mţeast răin), dar îi era t
ea mă caul teri
or elsănu- i
rep
roşeze: „când am f ostl a anangh i
e,î n loc să st
ai
l
ângămi ne,ai dat bi r cuf ugiţ
iila mămi ca.
..
"
— Credcăexagerezipuţ i
n,încercăsă-ltempereze

184
Traian.
— Cum exagerez?
— Haisăfim ci nstiţi
!Ceput easăf acăacum
bătrânul?Tr ei
şpe-
paişpesingurî ntrepat ruziduri?Cu
ce oj ua
ta asta pe mai că-t
a?
— Eî npri mulrând,ochest i
ededecenţ ă!st
rigă
indignat locoten
entul. Să admi tem cănu şt iam ci
ne-
i
indivi
da şiunde- l potgă s.iCe ă fceam?
— Totaşaput eaisănuşt iicăt aică-tăuaregrupa
sangu i
nă 0. Nu- i genul de ch esti
e ca re sei scu
dtăîn
famili
e a l micul dejun.
— Eşt ici
nic!
— Real i
st.
Ancaî iurmăreasperiată,nuî nţelegeadeceTrai an

î
l
t i
n
rebci
ui
at
ă. Ar
să gu
inmen
ţă set
aama
cu bun
de sensi
t
imţ,t
men f
uă
lră î
n
extrdoi
em alăe
d , dar
puterni
c care-llegaepA ndreide mama sa. At ât de
puterni
c şiex culsiv
,î ncât uneorich i
ar ea , Anca ,
toler
antăîn gen ere,se mţ siise.Î
şiami nt
eamer eu, cu
ciudă nealt
erată, de oex cursi
e art
ată..
. Trebui au să
plece pent
ru un wee ke-ndla Chei aîmpreu nă cual ţ
i
priet
eni şiAncaaşt eptase esca
„ pada" cubucu rie şi
nerăbdare.Erau pri mele zil
e pe car e urma săl e
petreacăîn întregi
me cuAndrei . Locoe
tnentul se
eschivase ch
iar în ajun. Rude n îdepărtat
e d e-
ale
doamneiDumi traşcuî şianunţ aseră sosir
ea, şiAndrei
–recunoscândcănu- ivăzuseînviaţalui–urma,l a
ordinul maică-
sii, săl e arat
e oraşu l
..
. Aveau nevo i
e de
ghid casăst răbată Corso , săvi zi
teze cât
eva biserci
i şi
185
rest aurant ele e „
xotice"..
.
Un căp i
t an de p ompi eri voinic,must ăcios şi cu
figu ră sa ngu ină de omcar e n u di spr
eţuieşt
e b ucuri
il
e
vieţii,pătrunsezgomot osî nbirou.Sal utăde
circumst anţ ă şisei nteres
ă nel i
nişti
t:
— Ces- aî ntâmpl at,oamenibuni ?
—Unde- aţ iparcatmaşi ni
le?Nuv- am auzit
!vorbi
Andr eizorit.
— Peparal el
ă,aicieî ngust.Dar ,pentrunumel elui
Dumnez eu , ce a s- întâmplat? N -am zări t ni
că i
eri ni
cio
urmă de n ice ndiu.
..
Traian,cărui aAndr eiîiexplicasedetali
atceeace
inten ţi
onea ză , urmăreacu rios e raciţ
a căpitanului de
pompi eri.

sp —i
ecN
al
ău-i
avorbr
căa der
ei v
ăreu
spunni
n
dcendi
ere u,
i
-m
ocii
d
ae
uoî
ancţ
iu
tn
oel
t
a it
ate.Veţ
i
traver
saoraşu l cusi renele decl
anşa te.
Pompi erul
, perp lex, seui t
ăi nsti
ncti
vl a ce as,apoi
din nou l al ocoetnent. Aşa, păreanorm al.
.. Căpit
anul
î
şi regăsi gra iul:
— Cevreţ isăf aceţ
i?Revoluţi
e?
— Cr edeţ
ică- miar dedespirite?
— Vădaţ iseamacest ârni
ţiînoraş?O panicăşio
derut
ă care p otavea co nseci
nţe grave.
— Repet,subli
niehot ărâtAndr ei
,îmiasum
î
ntreagaresponsabi l
itate.Vă rog sămă aj ut
aţi
!
Omeneşte vă rog!
Pompierul o ţineape- al ui
:
— Probabilcăn- aţitraversatîncăunoraşîn
186
tulumbă.E de aj uns u na si ngu ră şi toatăl umea se
uită după ea . Mai mul te n îsăcusi renel
e u rl
ând, chiar
dacăst ă săse umi l neze,potcr eao si tuaţie nebănui
t
de p ri
mej dioasă.
— Di scutcudumneavoast răî ncalitatedeofiţ erde
servici
u al mi li
ţieiace suti oraş.Comandant !În
consecinţă, răsp und de vi aţa fiecă rui indivi
d.
Înţel
egei ţ
-mă! Aj utaţ
i-mă!
Pompi erul, om să rit de p atruzeci de a ni,îl privipe
su b sprâncen e.Mai î ntâlnise el mucoşi din ăşti
a care-
şidau aer e.„ Dacănu- şif rânge gâ t
ul, să-mi spui mie
Cio-Cio-San!"
Trai
an,ul ui
tdet onulhot ărâtall uiAndr eicâtşide
bizarul
,ext ravaganţaordinul ui ,interveni:

—
—TEe-
xa
t
rigân
em dd
eitb
bii
nn.
e ecef aci
?
— Explicaţ
i-micelpuţ indespr eceevorba?r eluă
pompi er
ul.
— Amănunt eul terior
,t i
mpulnu- iînf avoarea
noastră. Este vorba de sa lvareauneivi eţ
i omeneşt
i şi
motivul mi se a p
r e su ficient pentru a j usti
ficaorice
ef
ortsa u sacrifici
u. Comuni caţi şof
erilor săpăstrezen î
perman enţ
ă elgătura cumi ne prin radi
o.Lamoment ul
oportun vorri mi
p dispoziţ
ii pent
ru fel
ul cu m treb
uie
săproced ezen î cont
inuare.I nsi
st
, urgenţ
ă!
Pompierul săl
tă di
n umeri şipărăsibiroul
. Şti
a ce
avea de ă
fcut.

Sora observă
lacri
mil
e ca
re cu
rgea
u pe o
braj
ii

187
inginerul
ui Dumi traşcuşi ,î ncăt ânără, abi ai eşi
tă de
pe b ăncil
e i l
ceului sa nit
ar şi„ ned ezumani zată" simţi
că i se ace
f i m
lă. Ved eapen tru pri ma oa ră un băr bat,
şipe d easupra,băt rân, plângân d. Pân ă acu m i se
păru secăpr edi
ca tul seapl icăex culsiv c opi
ilor
.
— Nut rebuiesăvăpi erdeţinădej dea..
.Noi ,
inventă, credem căva fisa l
vată.
Vasil
e,înti
nspeunpatal ăturideVi vien,îi
mul ţumi dând uşor din cap,f ără să escd hi dă och i
i. Se
afla de ci ncimi nut e conectat la aparat ul de r t
ansfuzi
e.
Spitalul î
şiep ui
za serezerva grupeide c are i ţ
nea
Vivienşiisepăreaci udatcăsângel eluitreceacum î n
veneleei.Erauat âţiaanidecândsecomport auunul
faţă de celălal
t cadoi vr ăjmaşi. Când oare se căscase

prăp
ce ast
anuia dg
me in
et
nr
e
e ei
? fisu
rase F
oar
rt
aeh cu
r
abând
ar n-du
avepă Du
a. căs
miă
t
o
trr
ie,
aşcud
,ar
vorbaI oanei
,nueraunanal it
ic,t
otuşiîncer
casă-şi
ami ntească ed un evenimen t,o nîtâmplare,un
incident cât de mărunt ca re să exp l
ice ur
ptura
intervenităîn căsnicialor.
„Poa t
e că unm- aiubit nici
odată, aşa cum
presu pune oa
Ina" , dar gândul, acucâ nd Vivi
enî şi
trăia poate ult
imel e cli
pe,i sepăruo i mpiet
ate.
Încercăsărecap ituleze momen t
ele rf
umoa se in
d vi
ata
l
or .
Ioana: „I
mposi bil caî nt
re voi săfi f osttot
ul urât
,
totul cenuşiu şil ipsit de af
ecţ
iune.Î n materi
e de
poziti
v sau nega tiv, nu exist
ăf enomenabso l
ut pur în
naturăşi soci etate..
."
188
 Vasileîşiî
ncreţipleoapeleconcent rându- se:„Cea
fos
t cuad evăratf rumos? ân Cd am si mţ it că m i-
e bine,
că m i
-e c ad
l, că su ntem i nimă ânl gă ni mă?"
Abiaacum r eal
izasurprinscă,î ndouăzecişici nci
de an i, n-o a uzisesp unân du-i niciodată mul ţ
umes c.
Făcea abso l
ut totmen ajul, de a l găti
t până l a
curăţatul frigi
deru l
ui,î i spăl al enjeriai ntimă, prepara
pach eţ
elul lui Andi pen t
ru şco ală, îi aducea caf
eaua la
pat. To at
e a cesteaî nsăpăr eau normal e,obl igaţ
ii ce
cădeaufir es
c n î sarci
na l ui Dumi traşcu.
Ingineruli ubeaflori l
e şi , mai al es,î i plăcea săl e
dăruiască. Nu l i
pseau ni ciodată di n ca să , chi
ar iarna
când preţ urile sunt incomod e.Vi vi
enl e ă l
sasăzacă
pe masadi n bucă t
ărie,i ar odat ă, en ervată, le a zvâ
r
lise

p
se b
uci
nmen
e t:
n
i
ci„Ma
dei sl
aă
sl
abteşt
ă.e-
.
."mă cuzarzava t
uril
e a tl
e!Nu-
Nu, nu auzi se u mlţ
umesc nicicând, înt
ors d i
ntr
-o
del
egaţi
e nî Tu rcia, îi adusese economisi
nd dur şi
nec
heltuind pen tru elmăcar o il
ră – se r h
ănea cu
pesmeiţi
, sal
amul şicon servel
e cumpărat
e d e-acasă–
medalionul cul anţ de a ur
. Vivi
enî l câ
ntărise nîmână,
î
nchizând och i
ul st ân g ca nuge ambaş,şidăd use ufga
la bijuterie să-
l aprecieze. Reven ind comentase:„
Hm!
Nu- i cine ştie ce.
.. Paişpe ca rate,şapte grame şitrei
punct e..
."î n general
, Vi vi
en î şi chel
tuiar eze
rva–
con genital anemică– d e amabi l
it
ate şi că
ldură î
n
relaţ
ii
l e cu străini
i. Meni ul
ui casni cî i era
u dest
inat
e
insult
el e,tonul ridicat
,r eproşuril
e,figura acră, părul
atârnând î n laţe.
189
 TotI oana:„ Nuî nţelegdecet rebuiesăfiu
poli
t ico
asăşidrăguţ ăl a serviciu, pe st radă, î n t ramvai
şinu, î n pri mul r ând, cuomul car e mi -
e d rag.
Inti
mi tateanu pr esu pune i l
psăde mani ere şi ci
ne
proced ează al tf
ele u n subcivil
izat. După cu m nu
î
nţ eleg de ce , când î mi vin Popeş tiiîn vi zită, treb ui
e să
l
e s ervesc caf eaua î n servi
ciul de S ev
res,i ar cu
bărbat ulmeus- obeaudi nceşt ici
obi tepecar el e
cumpăr l a baza r, cincileibuca t
a..."
Cu mâna r ămasăl i
beră, inginer ul îşişt erse
l
acri mile.Af orismeleI oaneişiet ernele comparaţ ii
! Nu,
nu er a corec t din part ea uli, mai al esacu m cân d
Vivienseaflapoat el aunpasdemoart e...
Întoarse î ncetcapul şi -i privi profilul t ras. Nări le

l
ni
p i
eî
nt
esuera
fleţu
i
t,gal
dob
aen
r e,
pi
elch
eipî
nut
l,
i î
nsănpge
enera
o l.
ase f
ără
Vasio
l
ebra
uj
i
f, părea
cu prins de u n valde a tn dreţ
e s aupoat e numaimi l
ă
sfâşietoar
e,nu- şidădeasea ma. O si mţi ciudat de
apr oape..
., al
t senti
men t dec ât încercaal ăturide
Ioana, dar î nţel
esei nd
tr
- o dată căpe em f eia aceasta n-
o vaput eapărăsi.O i mposi bi
li
tate o rgani
că, pe ca re
nicimăca r nu mai î ncer cas- o anal i
zeze.
Ioana: „
N-ai săfii al meu , Vasi
le.O intuiesc,o
pr
esimt, o şti
u. Mă iubeşti
, sunt co
nvinsă, dar de ea
nu te vei despărţ
i ni
ciodat
ă..
."
Lacrimi
le iîinundară din nou ochi
i. Pe urmă int
ră
medicul
.

190
 ..
. Opt luni î ncheiate ă rmăsesei mpdreună cuI ustin
şiMi hăi
ţăî n co nacu l de p e mal ul Trotuşul
ui. Ta tai
a
apăsacaNat ali
ţ a săî ncea pă procesu l de desp ărţeni
e
şich iar tocmise vo acat.
— Cucâtmaidegrab' ,cuat âtmaibi ne.Eşti
tânără, abia de d ouăzeci şiunu de a ni, nădejdil
e n u ţi
s-au i st
ovi
t, mul te p ot
eci bucu roaseţ i se esch
d i d
înainte.
— Am doiprunci .Ci ne-şiiaasemeneapovarăl a
drum?
— Şicedacă- iai?Să- ţitrăiască!Iareu,mul ţumesc
Cerului, sunt îndeaj uns d e avu t pen tru ca i fi
cameaşi
nepoţii sănu t răiascăî n ca li
cie.Şi -
apoi Ant on vafi
sil
itl aj udecat
ă săpl ătească parale b une p entru

creş
—t
eC
rea
inec
oos
pă
iil
or
mă.ia?Decâtunvăduvoisl utcum a
nimerit El
en cuVasi l
iad, mai bine-
mi pun j uvăţul
.
— CăAnt onchel bosşicupriviresat
aniceascăofi
vreocadrădebărbat .
—Î i
!Cadovadă,ceamaichi peşămui eredintârgşi
l-
al uat de i bovnic.Şi astaî n văzullumi i
.
— Casă-iuşur ezepunga.Undemaigăseanăt âng
pe potri
vă , săse asel umu
j lit până la piel
e? â Mine-
poi
mâi ne îi dă şi ochi
i.
..
—Î Iiubesc,tatai
e..
.
—Î nvaţăunadel amine,Natalie!Du-t
edupăcel
car
e e t uibeşte el
, nu peli
- u
c
ab
r e
eştitu. Şi sămai şt ii
al
ta! Anton , aşacu m se arată, nu-i bărbat de nădej
de.
Chiardacăpat i
ma pentru baron easă i semân tui
e,l a
191
cel dintâi colţ de u li
ţă alt
ă cat ri
nţăî l apri nde b obot
aie.
— Cunoşt ibărbatcar esăfii ubitosi ngurăf emei e
în viaţă?
— Puţ i
ni,ce-idrept,şini
cieun- am fostdint re
acei
a, căci mamă- t
a, Dumnez eus- o er
ite,nu se ăl fea
cusâ ngefier binte,şiaşt ernut î mbietor
. Eşt i dest ul de
mare ca să ţi-o spun azi. Am că lcat pe a lături, dar nu
mi-am st ricat ca saşini cin- am ur lat pe o tate
acoperişuril
e c ăi ubesc alt
a şicămui erea legi
uit ăî i cu
atât mai pr ejosdecâ t ea,î ncât nu mer i
tă să -i aducă
nicimăca r clist
irul
. Numai pen tru asem en eavor be şi
euî n l ocult ău aş fif osta doua zil aj udecăt orie.
Î
n opt l uni , Anton nu-iî ndrep taseni cio scri soare.
Natali
ţa se ecănj eaamarni c.„ Pricepcăeunu- i su nt

draV
gă,
eştd
ia
prr
i
meşide
adelapr
u
sonci
ac să
ră-sa,se ep
darN led
at
ale?"
i
ţ a.ştiacă
nu-i spune ott, că vrând s- o cruţe,umbl ă cuvor be
ocol
ite.Era l esne de p riceput î
nsăcăAnt on totameţ i
t
de d ragoset seflă a, căfiece zi şisă rut are abaronesei
îlînstrăineazăşimai mul t de ea şico pii
.Î n vară,
aflase i n
d scri
soareauneipri et
ene că au pl ecattoţi
trei– b aronul, nevast
ă-saşiAnt on, la Ni sa.
.. Bun
î
nţeles, chel
tuial
aoţ i
neadumnea lui care mai sco
sese
din ban că 0 5
0 000 de r fan
ci. Soacră-
sa u n su
flase
cuvinţel
, dar Nataliţ
a vrând săcu noască mai mult
e iî
scri
sesee- addreptul căa aflat de u lt
ima lui neg
hiobi
e.
Cucoana Ecat eri
na răspunsese în doiperi,
bucşindu-şiscri
soarea–n-aveaaltcum umpl e
paginil
e – uc vo rbe si poveţ
e bătrâneşt
i.
192
 „Nu-ţi pier
de n ădejdea , Nat ali
e..
. Unde o fcu-i mar e
şice nuşa -i multă.
..Î n răzb oi şiî n dragost e,i zb ândeşte
cel care seoved d eşte mai răbduri u... Dumnezeu îţ
ii a
mi nţi
le cuo mână, dar după ce e- t
aî ncercat,ţ il e dă
înapoi cudouă. .. Tată-t
ău vorb eşt
e de d espărţenie!
Hm! Lesn e azvâ r
li ulciorul de - zi
d
lfăşi
râma
a , dar
cu m î l al
cătuieş
tii ară? Chi bzu i
eşt
e b ine,Nat alie,nu t e
lăsamânat ă de r tufie şi inimă mâni oa să. Eştit ânără,
ai vreme să mai aştepţi măcar un an. Şt iu, Ant onî i
ticăl
os, dar Dumnez eua născoci to d at
ă cupăcat ul şi
îndreptarea. Amândouă î s a le o amen i
lor.
.."
Se r tez
iser
ă cuAnt on băt ându-le al porţ i,t oamna,
în pr eaj
ma Sf ântului Dumi tru. Sear a era negu roa să,
cupl oaie harnică. Din macf erlanul dumneal ui, apa
cu
fiir
ngea
d î şi
ngăr
doai
uie.
ă Desch
t î
n sati
ses
, ue
ndech
i
ar
a
tiN-
că at
a
săl
ui
ţa
b,
olj
upâ
ea nn
sieasr
gu ape
patul de moa rt
e.Dint âi se speri
ase ecu
n noscâ ndu-l.
Slăbise ca un ogar
, două cr eu
ţri adânciîi ch enărui
au
gura, puţinul păr de a ltâmple albise.O cu prinsese n î
braţe,darîiocoli
sebuzele,lipi
ndu-şidoarobraj
iide
tâmplele ei. La fel
, gâ ndiseNataliţ
aî ndurerată, ar fi
î
mbrăţ işat
-o şipe b unică-sa.
— Am veni tsăt eiauacasă.
— Aceast aovom vedea.Dezbracă- te.
Din păca t
e,sp re aaj unge nîal te odăi, nu put ea
u
ocol
i holul unde a ttaia st
ăt ealat ai
fetcuMat il
da
Bontaş,o cu coană de p ri
n ve cnii
. Când dăd ură ochi
i
cu el, bătrâniit r
es ăriră cadi nainteauneiarăt ări.
Ţi
nândi ghemoni conulî nsă,încropi
răvor oavăde
193
salon.
..„ Cu ce i aajuns,câ ta ţ i
nut drumul , cum e
vremeaînArdeal ...Iaca,l anoi,ţi
nepl oaiadet reil
uni ,
s-a prăpăditt otpopuşo iul
...
" După ca re,Bont ăşoai
a,
mui er
e vâ rst
nicăşicudi plomaţ ie,îşil uase ăr mas
bun,îndreptându- sesprecasel edumneaei ,unde
trebui
a săse nt îâlnească negreşit cuaren daşu l
.
Numai ce se nch î
iseseşa uşiAnt onrost i
se ă b
tăi
os:
— Am venits- oiaupeNat al
iaşicopi i
i.Cuconu
Man ol
e z âmbise h âtru:
— Numaicemăî ntrebam care- ipri
cinapent ruca
ne cinsteşti casele..
.
— Am spus- olimpede.Adaugcăvr emeami -i
drămuită. DacăNat al
iaî ncep e agri ji de cu f
ere,put em
pleca mâi ne nî zori .

ca—săCunt
uezan
zţ
i
caţi
-
nib
eof
ărr
ăăa
zarsemă
ea na
! Dir
ne
t,i
âg
,in
ner
ue.Ai
ştc
ueas
dt
acă
a, Nat
ali
ţa
te va rma u. .
.
— Mi -
isoţ i
eşidatornicăs-ofacă,iardomni atanu
te poţiî mpot ri
vi
.
— Nat ali
ţaşicopi
iiseaflăsubprot ecţi
amea.
Aceast
a- iuna.Adoua,l ami neîncasădoareu
poruncesc.
Antonserăsucispr eNatali
ţa:
— Vii
?Put em î nnoptalahan.
Natal
iţ
a, pal idă, cuoch i
ifăcl
i
e –si mţeacum î
i ar
d –
rămăsese n pîi
cioare stâl
pind so
ba fierbi
nte.
— Deceaiveni tdupămi ne?
— Sunt em căsători
ţişicuveni
tesătrăi
m unul
lângă celălal
t.
194
 —Î nasteoptl uni,cares- aumi st
uit,nut otcuveni t
era?
— Ţi-am î
ngădui tsăt edezmet iceştişisăpri cepică
hotărâreaţ i
-af ostpri pită şineg hioabă,
Natali
ţaî şimuşca se u bzel
e:
— Nucuasemeneavorbeaisămăî ntorci
,Ant oane.
Spune- mi prici
na ci nsti
tă pen t
ru ca re ai ven i
t sămă
cercet
ezi. Te
-al epădat baronea sa ?
Era ceai ntd
âi oa ră cân dî i pomen ea ul i Antonde
ibovnică.
— Baroneasă?!Fant eziişicleveteli
.
— Dacănuvr eisăvorbi m cinstitşidesl uşit,în
zadar te-ai mai urni tl a drum. Răsp unde- mi dintâi
care-i pri
ci
na căvrei săne n îtorciaca să.

peANna
to
t
anl
is
ţeî
a n
dc
âr
runt
zăase.
şi nO
ecs
li
n
ng
i u
t
itră
ă.oaâ
C răoma
nd f iv
use săz
usl
e se
obozi
t
din temni ţ
ă. Dar ch i
ar şiat unci, hotărâreaer a
î
nlăcri
mat ă, glasul mai şo văi
elnic,
— Nuficopi l
ă,Natali
ţa,rosti
seat uncicugl as
l
imped e con u Man ol
e.Pri ci
na i ţ
-o spu n eu . Dumnealui
tânj
eşte d upă deputăţi
e.Cum ch i
bzuieşti căs- ar
puteaî nfăţi
şal a alegeridupă ce i -ş
a al unga t neva
st
a
şipru ncii
,t răind în văzu llumi i cual tă mui
ere,ca
re ş
i
aceea e m ărit
at ă? sAemenea b oacăne n u se
înf
ăptuiesc,câ nd năzu i
eştila dr egători
i de sea
mă.
Întorcâ
ndu-te pe t ine,Nat al
iţa, î
n gosp odări
alui,
ameţ eş
te oamen ii căs- af ost î
ndrep tat şicăde acu
ma
a mânt uit cu ner ozi
iletinereţi
i.
Natal
iţ
aî i că utaseoch ii de ătciune:
195
 — Adevărat,Antoane?Aceast a-ipri
cina?
— Şiaceasta.
— Şimaicar e?
— Vreausăvor bim singuri.
— Număf erescdet ataia.
Antonrăsuflaseadânc:
— Teiubesc.Am î nţ
eles- oabiaacum,înurmă.
Con u Manol eî ncepu să râdă încet
işor
şise
î
ndreptă spre u şă:
—Î lcrezi
?
Fără săaşt ep t
e ărsp unsu lieşi
se.
— Săt ecred?
— Da.
— Te-aidespărţi
tdebar oneasă?

—
— Da .
Pentrut
ot deauna?
— Pent rut
ot deauna.
Pl
eca serăî n zori,fără a-
şil ua rămas b un de a
l
Conu Manol e car e,aflând hotărâreaNat al
iţ
ei, se
î
ncuiase nîi atac pentru a nu da f râu sl
ob odmâni
ei:
— Amarni caisăt ecăieşt
işideaDomnulsă
greşesc.
Călători
seră o zişio noapt e,Nat al
iţ
a simţ i
ndu- şi
totinima st rânsă. Antonîncănu o mb î răţ
işase cu
adevărat şi, deş i gri
j
uliu cueaşiî ngăduit
or cu
pruncii, rămâneanegu ros a
l ch
ip, cuf runteaî ncreiţ
tă
şi minţ i
le călători
te.
La gr ani
ţă, un ofi ţerneîndemânatec, î
iînmâna f ără
ferea
lă un pl i
cl il
iachi
u. Anton se grăbi să-l vâre în
196
buzunarulmacf erl
anuluişiî şiurmarăcălători
a.Lesne
de g hi
cit ci
ne r tmi
isese răvaşul! Chi
pul lui Anton
străl
ucea caar hanghelii
, păreao l umină, iar l
ili
achiul
,
o ştiat ottârgul ardelenesc , era cul
oareacea mai
î
ndrăgită de b aroneasă.
În noapteaaceea, Nat ali
ţa cust rădanie cepr a
oape
căo răpuse,î şiînfrânsel acri
mile.Şi leî nf
rânse
pen t
ru totdea
una. .
.
N-a mai plâns n î viaţa ei . Ni
cimăca rla moa rtealui
Iusti
n.

CAPI
TOLU
L X
IV

Andreiţineareceptorulcar
epăstralegăturacu
bătrânalipitdeureche,fărăsă-labandonezeosi ngură
cli
pă. Băt eanervo s di
n picior şiconco mit
en t custil
oul
în masă. Ţăcănit
ul era enervant şi
,la un momen t dat
,
Traiani-
lsmul se.
— Potoleşte-t
eodată!Aiînnebunittuşi-
ideaj uns!
Ce ai cunoi ?
Andreinuspuseni mi c.Abiaatuncipărucăo
obse
rvă pe A nca şeazată pe s caun, cusp at
eel erezmat
de Fi
chet. Fata era răpusăde ob oseal
ă, dar încănu se
deci
sese ce ă sfacă.
—Dormi ?
Ancatresărişiîşiî
ndreptăspinarea.Scuturădi
n
ca
p. Trai
an o măsu ră scu rt
. Cloroit
căî n gen
er al
, acum
197
păreade- a dr ep t
ul transp arentă. Se ă rst
ila Andrei :
—Î nfond,decenuol aşisăseducăsăsecul ce?
Ăsta-isadism.
— Ce- arfisănut eamest eciînchestiunicar enut e
privesc?
Anca,î nţepat ăînamorulpr opriu,îşitrecudosul
palmeipest e a fţa obosită.
—Î ngeneral ,nuceraut ori
zaţiecasăf acunl ucru
sau al t
ul .
.. Aşacănu t rebuie A ndi să -mi deavo i
e. .
.
Nu-şii sprăvif raza. Traian reluă cubl ândeţe:
— Ascul tă-măpemi ne,dar l
ing.Du- teşit e
odihneşte.Tr opicalu' e pus azipe f ăcu tf erf
eniţ
ăt oţi
crei
erii pe car eî i arel aî ndemână. Ai noşt ri, ai lui t
at-
su, ai înt regii urbe.N- auzicu m ur lă, gem e,se

zvâr
Îco
ntl
eş
r
- t
ade
evo
ăr
r
,aşu
sil
?
r
enele biciui
au zo ri
iplăpânzi, de
parcăsu t
e d e fiare nîjunghi
ate şi
î dădeau su fletul în
aceeaşi cl
ipă. Îlîntr
eru pse soneri
a celui de-al doil
ea
tel
efon. Răspunse eflrex. După expresi
a d e disperat
ă
iri
tare pe care oca păt ă aproape nist
antaneu, Andr ei
înţel
ese căSol angea dat î n sfârşi
t de el.
— Da,dragamea,chi arsubsemnatul.
..
„I-
am com uni
cat lui Andreică m i
-e ăru. Au trecu
t
două ore şit u nu m- ai chemat . Nu-ţi pasădeloc ed
mine?
—Î mipasămaimul tdecâtîţiînchipui.„Put
eam să
mor..
."
Traianîşiî
nghiţ
irepli
ca„nuf acituasemeneaf apte
bune..
."
198
 Spuse t al
cev a:
— N- aimuri tşi -
ţisuntprof undr ecunoscător.
„Vino la mi ne.Te şt aep t nea părat".
Traianî şiflut urăsemni ficat ivmânaî ndreptul
tâmplei. Decl ară pe u n t on di dactic,di nco
lo de care se
simţeaf uria abi a stăpânit ă:
—I ubi t
amea,suntdeservi ciu,măaflul abi
rouşi
nu l a o part i
dă de p opice...
„Nu potsă or dm. Ce- i cuzgom outl ăst
a en er
vant
?"
— Revel ionulpompi eril
or.Scuză- mădragă,sunt
chemat urgen tl a şef.
Închise na îinte ca Solange să mai poat ă arti
cul
ao
sil
abă. Ancaseri dicăşiî ncep u să -
şiî ncheie cugesturi
molatece pal t
on ul.

—
—E Uu
ndmă
e?sdui
ecn.
.
t.
eresăAndr ei
.Parcăt e-
aicert
atcu
maică-t
a...
— Fat a,ofensat ădet oatăati
tudinea
l
ocotenentului,r epl
icăf ără să -
l prive
ască:
— M- am cert at,daresi ngurafii nţ
ăcăr ei
anu-i
pri
sosesc.Şi dacă .
..
Andreit resări.Ridicădegetul,opri
nd-osămai
vorbească.
În r ec
eptorull i
pit de u r
eche se auziva g, apoi di
n ce
în ce a mi l
imped e,muge tul uneisir
en e.
— Ast ae!exclamăcusat isf
acţi
e.Am reperat
cartierul
.
Traianîşisălt
ăbrusccapulcaunbi divi
unărăvaş.
„La urma urmei , s-ar putea cazăpăci t
ul să fiavu to
199
idee ge nială. Sunt cu rios cuam săvi zionezsecu ndo
tempo" .
Andreil uăl egăturar adiocucăpi tanuldepompi eri:
— Daţ idi spoziţ
iecasi renelesăî nceteze,darpe
rând. I nsist! Pe â rnd, una câ t
e u na, nu t oate deo
dată.
În clipa î n ca re voi pronunţ a cu st
vâno
tp
u!
l,rămâneţi
pe situaţ ia de f apt. Adi căsi renel
e ca re au fostoprit
e să
rămână mut e nî co ntinuare,cel el
al t
e săun f
cţi
oneze
mai dep arte, până l a noi di spozi
ţii. Aţ iînţ
eles?
Traianzâmbi .Înnoapt eaasta,Andreicrescuseî n
ochiil ui cuce l puţ i
n ci nci
sp r
ezec e c enti
metri
. Nu se
putu t otuşiî mpied i
casă- i servească nusar casm.
— Am ci t i
tundevacămari iţăcăniţiaui dei.
— Da?Semi răAndr ei.Credcăaidrept ate.Decâte

orim-
poat
e ae
dm ngâ
n
md
or it
.l
al at
ine,mi
-am zi
s că
eşt
i un t
ip câ
t se

Procurorul Mai canset rezi. Rămasecât eva secu nde

nemi şcat
,î ntrebându-seunde se află şi cese
înt
âmplă. Î ncercăsădesci f
rezer let
uul ca re străpungea
caun sf redelzi dul casei, pătrundeanest ingheri
tî n
odaie,st ăruia amen i
nţător,î ncăpăţânat, primejdios.
„Ce n aiba-i asta? Război ?"
Apri
nsel umi naşiseuită,cat otindivi
dult rezit
bruscdinsomn,l aceas.Ci ncişijumăt at
e.Iritat,
neli
nişt
it, să ridi n pat şit recu în odai a ce al
altă, unde
se fl aat elefonul.
Era în ge neral un bărbat i rascibi
l, nervo s,lipsi
t de
200
răbdare,cu o nel ini şt
e cara cteristi
că î n i dei şi în
mi şcăriși ca r
e p e u niiî i obose a. Nu seri dicani ci
odat
ă
de p e u n sca un sa u di n pat f ără săsa ră, ţâşneaefect
iv
cao t orpi
lă, pe st radă alergaurmări t parcăde odi vi
zie
F.B.I.î narmat ă până î n dinţi, câ nd vo rbea , gest
icu
la
stri
dent , ca ori ent
al i
i.
Şeful lui, procu rorul Vasi l
es cu , diagnost i
ca se
cândva :„ Mai can trăieşte cu200 pe o ră..
."
Femei le lîco nsiderau bărbat bi ne.Era î nalt,
usc ăţ
iv, cuo figură mar catăl a act oriif rance zi– vezi
YvesMont ând–i arsenzual el
or,cui ntuiţi
ispeci ale,le
vibraunări l
ecândveneavorbaorisegândeaul ael.
Şefi i
, ch iar cei ex cedaţi uneo ride mp i ul sivi
tateaşi
crizel
e d e perso nalitate ale u li Mai ca n, îl apr eci
au ca

peu
cu ongâ d
ni
st
dii
n
rsj
e o
ru
iri
st
gi
n,
alăp
.erspicace şiîntrepri
nzător, dotat
I
nt er
esantăînsăl a pr ocurorul Maican era
coexist
enţa extr
em de a rr întâl
nit
ă dintre competen ţ
ă,
prof
esionali
sm de cea mai bună ca li
tate şidrago sea
t,
apetit
ul de viaţă. Bucu reşt
ea n sadeapri n buleti
n
(l
ocul naşteri
i) şi vocaţie, suferi
se ani de zil
e că
mea ndrel
e d est
i
nul ui îl fixaserăî n oraşul acesta din
Ardeal
.Deal tf
el,concedii
leşilepet
receaînCapi t
ală–
pref
eral uni
le n oiembrie sau decem bri
e p„li
n sez on" –
ti
mp î n care n u ocoleani ciuna di n plăceri
le marelui
oraş.După munca se veră dintimpul an ului
,î n
vacanţ
ăsedi stracaunpuşt idedouăzecideani
scăpat din hăţuril
e părinţil
or şi care nît
âmpl ăt
or adat
peste ova l
iză u c bani, nu pierdeasp ect
acol de ea
ttru
201
orimusi c-hall,î n fiecare seară eral a alt restaurant,
vizi
onafiecar eprogram debardecelpuţ i
ndouăori .
Întors a casă, nu f ăcea niciun sec retdi n aşa -zi
sele uli
escapade şi acelaşiprocuror şef Vasilescu apr eci
a:
„Dragu l meu ,i mportant este că niciodată nu pi erzi
nord ul.
..
"
La pat ruzec
i şici ncide a ni
,l ocu iaî ntr-
un
ap artamen t de d ouă cam eer,unde n u se p li
cti
sea
niciodată singur , şico nsi
dera căf acepart e d i
ntre
aceia ca re n u-şigă sescână pl a moart e emf ei
a vieţi
i
lor.„ Unii, şi ăştia sunt cei mai f erici
ţi, nici n-o caut ă,
se u mlţ
umesc , acol
o,cuo mob i
lă cu vânt ăreaţ
ă, dar
eu , dobitocul, am că utat-
o." Fusesesă că
torit cuo
economi stă, dar cei ci
nciani pet recuţ iîmpreu nă

con
femst
eii
t
aui
, ser
drăă
găo
l ma
aşă,r esp
go d
ez
oda
imă
n gi
ă, r
î
neca
dp
en
rât
r
nuu-
d el
.Î
se n
erf
pfond,
ect î
n
parametrii normali ai noţi
unii de soiţ
e,av usese o
singură cu l
pă; nu înţelegea „
urbanismul"l ui Maican,
excentri
cit
ăţil
e uli financiare,foameade u lme.
Procurorul nu se mţ si
eacuadev ărat bi
ne d ecât î
ntre
oamen i
: pe b uleva
rd, într
-un f oye
r de ea
tt ru,în
rest
aurant e de ulx sau la un mi ti
ng.
„Am ch el
tui
t cincisute de ei
l într-
o singură seară.
..
Cu bani i ăşt
ia cumpăram servi
ciul acel
a delici
os
pentru alune saudou ă perechi de pantofi"
, erauge nul
de o bserv
aţi
i care pe Maican î
l cri
sp au până la
exasp er
are.Sau: „De ce ai mai com andat o sti
clă de
vi
nşisal atăderoşi
i?sunttruf
andaşiosănecost eo
avere..."
202
 Mai ca
n î nneb unea .Î şizi cea el
,î n primul rând, di n
pricina l ipse i de l ogică.„ Fir-
ar să fie!Cât co săto
salată de roş i
iî n f ebruarie?Un pol ! Doi ! Zece!
Cumperi cu ăş t
ia c asă? n Ut ramvai ? C eî nseamnă o
avere? Vorb eşt
e, dacă nu i nteli
gent, cel puţ in real
ist.
..
"
Acum,f urioslamaxi mum –nuapucasesădoarmă
nicidouă cea su ri
,i ar la prima oră, i mediat ce vorfi
venitbăi eţiidel aderai ere,urmasăseî ntoarcăîn
apart amen tul Cat incă i Varlam – n elinişti
t,t el
ef
ona l a
miliţi
e.Suna mer euocu pat şi,î n sf ârşi
t, după vr eo
dou ăzeci de mi nut e,i zbuti sădeade oc loe tnent
ul
Dumi traşcu .I zbucn i cuun gl as r i
itat, pe care n i
ci
măca r nu î ncerca să- l st ăpân ească:
— Ce- iînoraş,domnul e?!Ce- ivacarmulăst a?Au

n
îă
nvă
c l
otit vi
ro zi
s-ogo
iţ
ai
i
u?
.!
..Spuneţ i-mi şimi e,bar em săşt i
u
Andreiîiexplicăîncât evacuvintesi
tuaţia,
hotărâreal uată pe ă rsp undereal ui
. Mai can î
l ascu l
tă
câteva i n
mute,abţ i
nându- se e dal ori
ce com entari
u.
Când l ocotenentul isprăvi, rost
i scărpi
nându-şicuun
aer sc ept
ic creştet
ul ca pului
:
— Cesă- ţispun,dragulmeu!Capersoanăpri vată,
t
efel
ici
t,i
deea est
e ex
cel
ent
ă. O gri
j
ă am! Să nu te
t
rezeşt
i cuo sancţ
i
une pent
rurisi
pă de co
mbusti
bil
..
.
De bi
ne s-au
zim!

Hot
ărât
, nu putea sădoa
armă. Luaset
rei
ext
raver
ale,numărase nîgâ
nd toat
e oil
e d
in l
ume,aşa
203
cum o n îvăţase pe vremuri bunica,darso mnul o
ocoleacu î ncă păţânare,băt eaalte uliţ
i şil a al
te uşi
.
Enerva t
ă, I oana se scu lă di
n pat şiî şipuse
capotul.
„Am să mă mbătî ! "
Aveaost iclădeşampani eîncămară,Veu veCl iqu
ot,
adusăde u n co l
eg acă rui expozi
ţi
e a l Pari
s ăfcuse
oarecare z „
gom o"t
. O va ea b n si
gură. „Î
mpr eună cu
extraveral
ul s- ar p uteasădeacev a..
."
Se s imţeaf urioasă, nel
ini
şti
tă, depăşit
ă de
even i
men te p e ca re nu le puteacon trol
a, surpri
nsă
când anal izasi t
uaţ i
a cul ucidi
tate,„cenai ba ca
ut eu
în tot rahat ul ast a?!
", dar ceera mai grav,
nemul ţumită de eansăşi î . Autonemul ţ
umi rea.groaza

d
pe
en ta
ruse
pipri
ctvi
oriţăî
napo
ogl
ind
geuladeg
pron
r p
iri
goei
l c
ad oo
elnr
şti
inţ
sale c
e onsti
tuia
su fleteş
ti.
Bun, pe V asi
le lîpi er
duse, fiu-său î şipermit
easă -
i
vorbeascăobraznicşisă- ideadi spoziţi
i–ui teundea
ajuns ea, ea oaIna Cost ea
,f emei a mândră, adulată,
considerată un mar e atlen
t al gen er aţ
ieieişicuca re
oamen i
i sef ăleau fie c ăi -au f ostco l
egi, fie c
ăl e-a
f
ăcu t onoareasăl e nit
re nî ca să
!– d ar ce era de ă
fcu
t?
Fără şti
inţ
al ui Dumi traşc
u, pict
ori
ţa so l
ici
taseun
paşaport pentru Itali
a, unde a veao colegă de il
ceu,
căsători
tă cuun nabab şica re se mţsi
eaf eri
cit
ă când
era vizi
tat
ă de cu noşti
nţele ărmase nîţ ară. Pent
ru
Valenti
na,găzduirea,masaşini ştesut
edemi idelir
e
de c hel
tui
ală nu î nsem nau ni mic şi
,fără săo
204
mărt urisea
scă , erar ecunoscă t
oar e celor ce o vi
zi
tau.
Acolo,înTorino,undebărbat uleiaveaosi tuaţie
excelentă, se mţsi eadezr ădăcinată, tratată cao
curiozit
ate, o piesă di n cost i
sit
oru l panopt i
c al soţului
,
iar performanţ el
e mat eri
ale n u i mpr esi
onau pe
nimen i.Îil ipseau, aşacu m sp uneaI oana, martori
i
exist
en ţeişi reu şi
teisa le.„ Dar era oi zbândă?"
I
oa na luă o gu ră de şam panie,t rase u c pof
tă din
ţiga
ră de p arcăar fi f ostul timul f um di n viaţ
a ei . Da,
avea săpl ece. Ştia din ex perienţă că , pentru a te
desp ri
nde d e u n neca z– n î sp eţă o drago se
t neferi
cit
ă
–erasufici entsăpuiî ntremot ivulal eanuluişitine
câteva mii de k i
lometri distanţă. Celmai bun
trat
amen t
. Peisajul concretsch i
mbat î l schi
mbă şipe

celAsuflc
uziet
hesc
eia.răsucindu-seînbroascăşiîşizi
secă
vi
sează.DoarVasi leputeasăintrelaeafărăsăse
anunţe,f ără săsu ne.I nst
i
nctiv, t
rupul i seîncordă,
rămân ândi n aşt eptare.
Ingi
nerul Dumi traşcupătrunseî n încăpere ab
i
a
ţi
nându- se e p p
icioare.Chipul oacheş căpăt
ase o
paloare vineţie. Pict
oriţ
a se sperie şi săride pe
canapea:
— Ţi-erău?
Vasi
leîncercăsăzâmbească:
—Nu. .
.Suntpuţ in,cum săzic,ameţ i
t..
.Am dat
sânge..
. Ştii
..
. Lui Vi vi
en î ifac transfuzi
i
..
..ispră
vi
seră
grupa..
.Î n fine,î nţelegi
...Iartă-mă căam ve nitl
at i
ne.
Adăugăpeunt oncareosf âşi
epeI oana:Undeerasă
205
mă duc ?
— Bi neînţel
es...
,aifăcutf oartebine...Cesă-ţi
aduc? .
.. Vâră- t
e med
i i at în pat... Te a j
ut eusăt e
dezb ra
ci..
.
Ingineru lîi mângâ ie obrazu l şisu râset ri
st:
—Î ncăn- am ajunsacol o...Dă-misăbeauceva.
— Vr eişampani e?E f ranţuzească.
— Nu. ..Pref
ercevat are..
.
Se a şezăe pca napeaşiî nch i
se ch oii
. Deşi st
areade
ameţ eală stăruia, îi er at otuşimai bi ne.Fără să- şidea
seama, f aptul cădărui sedi n forţa, din vl
agal ui –
sânge l
e– n evesti
-siiî i crea o stare de confortsu fletes
c,
îi pansaco nşt
iinţa pen trur eal
ele o riimaginarel
e cu l
pe
încercatef aţă de e a. Acu m, aflat î ntr-o st
are eufori
că,

încâ
şi fnt
at
eritcă
ci căa efăcu
a
l t
I
oaceva
na,,nu
t
ot ce a
se a
mipco
utut
nt,
r p
aen
ol,t ru
spunVi
vi
ea en
,
ceea ce t al
ă dată ar fi omi s sau , ori
cum, n- arfi
enunţat fără cenzură:
— Cred...Cr
edcăemaibi ne...Nuşt i
u..
.Doct ori
i
încă nu se pr onunţ ă.
—Totulvafiî nr egulă,teasi
gur .Deocamdat ă,ai
grij
ă de t i
ne..
. Hai ,î nti
nde-te!
—Nu...Terog,lasă-mă.Măsi mtbineaşa.Vreausă
mă ameţ escuţ p
in..
. Şi vreau sămă ui tlat ine.
I
oana, care ştia căn- are mare ulcru de văzutla ea
acum, îşiînghiţi cu vi
ntel
e.Parcăbea t
, Vasil
e
conti
nuă:.
— Nu-midorescni micalt
ceva,decâtsăscapecu
vi
aţă.PentruAndi,pent rumine,chiarşipent
rut i
ne,
206
draga ea. m N- am dr ept
aet?
Pi
ctoriţaî şiî ncru nt
ă sp rânce nele.
—Î nori cecaz,eunum- aşfisi mţitvinovată.Hai
să i d
scu tăm desp re al t
cev a.
Dumi t
raş cu păr ea că uno au de. De apt
f nu o
ascul
ta.
_ –N- aş fisu portat s- o a m pe con ştii
nţă. Î
ndată ce
iesei ndsp ital am s- o duc a l munt e.Şt i
i, o st
aţi
une
li
nişt
it
ă. Tr ebui e să se n îtrem eze..
.
— Nat ural ,spuseI oanamuşcându- şibuzele.
Se n îţeleseseăr, eaşiVasi le,săpet r
ea căva canţ
a
împreună. Con cediul inginer ului picaî n februari
e.
„
O să m eg
reml a mare.Şt i
i,i ubitul
e,n- am văzut
nici
odat ăl i
toralul iarna, deş i mi -
am dori t
-o mer eu.În

pl
ciue
ns, n
va.
.u
." ri
scăm să e n v
adă,să e n ercunoască
Vasil
efusesedeacor d.Acum...
—I -odatorez,î
nţelegi?Vaidecapulei,sărăcuţa,
prin ce a t recut
! Pri n ce treceîncă!.
..
Pict
oriţ
af ăcea ef
ort urisupraomeneşti săse
stăpânească. Era oar e niconşt
ient
? Afirma mer eucă o
iubeşte,pe ea ,I oana, numai pe ea , şit otuşio sa
cri
fica
f
ără mil
ă, cealaltăî itrec
eamereu înaint
e.
— Te-
am rugatsăvorbi m desprealtceva.
Dumit
raşcuî şiî ndrept
ă sp re eari vi
pr eaumed
ă:
— Dece,iubito?Greşesc?Tueşt iunom bun,
t
rebui
e să mă î nţel
egi
. Pots- o a l
s a cum pe V
ivi
en
?
Ioa
na respiră a dânc;
— Dragulmeu,nusuntobest ie,darnumă
207
cheam ă niciI su s Christos.Însă u n des pr
e mi ne era
vorba.Părereameaest ealta.Căt uaiiubit-oimenspe
aceastăf emeie şico ntinui s-oi ubeşti
.Î n oriceca z,a
fostat ât de mul t
,î ncât a rămas su ficient
. Hai! Du- t
e al
culcare.
Îlluă cu f orţa şi-
l duse î n dorm it
or. Vasileîşi azvâr
l
hainele de p e el ,îmbrăcăpi j
amaua î ntinsăde p ict
ori
ţă
şise r st
ecură î n aşternut cuun of tat de p lăcer
e.
— Pet i
net eiubesc,Ioana,pet ine.
..Deeaî mie
milă..
. Conşt i
inţa, ştii
..
. Andi...
Adormi.
Pict
oriţ
aî şiadusepaharu l şiseaşe zăpe o f
tol
iul de
la căpătâiul pat ului
. Figura îi eraî ncremen i
tă. Avea
impresia căegh vează u n mor mân t proaspăt.

— S
top! st
ri
găemoţ
i
onat Andr
ei. Se a
uzigl
asu
l
că
pit
anului de p ompier
i:
—Î nregulă.Cefacem acum?
— Măi nt
ereseazăult
imamaşinăcareaopri
t
si
r
ena. Trecură câteva secu
nde,

—
—APef
ros
et
f r
ct
.eN
pe
erafl
ată
ă.
mEî4
n91
z6
on,
ăş
.of
er
Da ţ
iDi
-in
deu
i
spI
oo
zn
i.
ţi
e
şof
eru l
ui săci rculeîn peri metru l respecti
v şisă
rost
ească răsp icat pri
n port avoce rm u ătorultext
...
notaţi
, văr og!
Respira precipi
tat. Traian şiAncaî l urmăr
eau cu
sufletul la gu ră.
— Măauzi ţ
i?întrebămecani c,inutilAndr ei
.Da,
208
notaţi!„ Cetăţeni! Vă rugă m stingeţiimed iat abso l
ut
toate ulmi nil
e.Nu văsp eri
aţi. Este vorba de s al
varea
uneivi eţ
i omen eşti
. Vă ru găm i nsi
stent.
.. Stingeţitoat
e
luminile!
"
Traianseri dicăşiseapr opiedeAndrei.Nueraun
sentiment al şi, ca t oţ
itineriiîn genera l, se jena să-şi
mani f
este em oiţ
il
e.Î l băt
u pe u măr cucă ldură:
— Ura,t ropicale,aimarcat!Îiexpli
căAncăi :Ăştia
sti
ng u lmi nil
e şi rămâne a fr doar fereasrta bătrânei
care n u se o p
ate mi şca
. Uite,dom' le,cedet e d in el
! Ai
fi zis?
Fata su râdeapri ntre al
crimi.

Par
tea a I
I-a

CI
NE?

209
 CAPI
TOLUL XV

La nouă dimineaţa,pr ocuror

ul Mai
can, cumaior
ul
Vâlcuşirest
ulechipeioperat
iveseaflauîn
apartamentul Cat
incăi Varlam. Pri
vel
i
şteasânger
oasă
smulseun flui eratde p e buzel
e mai
orului
.
— Cerul e!Ăst
a-iabat or!
— Da,f ăcuprocur orul.Nuţ i-
edatsăadmiriîn
fiecare zi un peisaj caăst a.
Med icull eg
ist
,î ngen unch eatlângăcadavru, î
şimi j
i
pri
vireaî n spatel
e o ch elari
l
or cu len
ti
le groase.Era un
omul eţpirpiri
u, î
ntre d ouă vârst
e şicaret rec
eaî n
general neobserv
at. Och i
i aveau o că
utătură ci
udată,
păreau – ă f ră a fi sa şi
i– n idep enden ţ
i unul de celăl
alt
.
— Crimaaf ostcomisăîntreor eledouăşit rei
dimineaţa. S- a operat cuun sat âr saucuo t opori
şcă.
— Toporişcă?!semi răMai can.Cenai ba,nu
suntem l aţ ară!
— Ei,şi?
— Ştiibinecevr eausăspun.Exi stăunspeci ficîn
materie d e cr imă ca re i
ţne d e ergiune,med iu, păt
ură
socai
lă et c.N- am să -ţiţin acu m o pr el
egere.
După t ransp ort
areacad avr ului la mor găşi
ef
ectuareace lorl
alte operaţ
iii neren te nîceputului de
anchetă, mai orul Vâlcuî ncep u „ i
nven tari
erea"
apartamen tul ui.
—Î ncercsăghi cesccam cef eldeper soanăaf ost
vi
ctima,r ostirăsucindpet oatepărţ ileunGal l
emi c
210
aflat pe con sol
ă.
Maican, cumâi ni
le nî buzunar e,aşez at pi ci orpest e
picior, semăn a maimul t ca ori
când cuun băr batde
club. Arat ă cudeget ul spre nîcăpereaal ăturat ă.
—I -aivăzutfot
ografia?Trebui esăfif ostosuperbă,
gen ul de emf eie d espr
e c are se afirmă că -i„ răpitoar
e"'.
Şi un f apt e cert: fizicul a preocu pat-o până l a ult
ima
su flare,De- aj
uns s ăt e u iţ
iî n garder obul eişil a
cosm et
icele din baie.O uzi nă de r fumuse ţe a ş z ice.
— Foartepedant ă,remarcămai orulconsul tând
sert arel
e co modei. O or di
ne desă vârşită.
.. A! Ast ea
su nt interesante!
Puse e p masăun t eanc d e scrisori şif otog rafii
legat ă cu o pangl icăvi ol
etă. Procuroru l
, cu rios,î nce
pu

să
Ferdle
i
nance
drcet
eze,
şi apoî
ilaal
mulza
uiuCati
mb
r
ol,rel
iest
l
u rcu
at ch
ei
el puc
ve lhr
i
,ege
cul
ui
imagi ni de care p uţini bucureşteniîşimai aduc
ami nte.Ui t
e,de p i
ldă, Piaţa Palatului, cust atuia
primul ui Hohen zol
lern..
. Habar n- avu sese că
odinioară exist
al i
nie d e r t
amva i care rteceapri n faţa
Bibliotec
ii Centrale,f ăcând apoi la drea pta, pe lingă
restaurantul Cina... Uite şiGara de N ord, î
nţ esat
ă de
birje,căruţ e,ol
tenicucobili
ţe.
..BulevardulBălcescu;
cust atui
al ui Brăti
anu, sau Piaţa Vi ct
orieiunde n îcă
nu f usesenst corui
tă preşeden
ţia Consi l
iul
ui de
Mi niştri
...
Fot ografiile erau cut otul remarcabile.Mul t
e,f oart
e
mul te,port ret
e s au inst
antanee; f
emei a, caori ce
frumoasăî n general
,î şiadorase ch i
pul şi,î n
211
conse cniţă, ţ inusesăşi -li mortal
izeze. Pozaseîn t oate
ipostazele:î n mare o talet
ă, în mai ou de b ai
e,l at enis,
pe s tradă, cost umat ă de b al mascat sauî n strai
naţional.
— Da,spl endi dăfăpt ură,aprecieuit
ându- sepe
versouluneif otografiisurpri nsăîntr-
undecorexot ic:
palmi erir ega l
i, ch enărui nd un bul eva
rd l arg pe care
nu- l cu noşt ea.
După zec i de an iî nsă, bucata de car tonreu şe
a să
transmi tăl umi na or bi toar
e amel ea
gu l
ui şivăp aia
care-l st ăpâni se. Parcăar dea.
— Ni sa1930,desci frascri sulascuţi
taşternutcu
cerneal ă vi oletEu şi Tot
. o.
Bărbat ul nu- li mpresi ona ci ne şti
e c ât. Un tipî nalt

şi
f
ulau
rscă
ulţi
pv
,
uselega
a nt,ă
l mod înt
r
d-
eunMa
cos
uriu
tm h
ce deal
Cev fl
ianel
er ndesch
î l
ocu i
s şi
l
t
radiţi
onalul
ui fluture sau cravată. Avea însădi st
incţi
e
şimorgă . Genul pe care nî epocăî l puteaiîntâlni î
n
sut
e d e exemplar
e al Can nessauSan -
Seb ast
ian, pe
t
ransoceanicede u lx sau hoteulricaRi t
z,Cl ari
dge,
Hil
ton oriGeo rge l aV-l
ea.
— O duceamaimul tdecâtconf
ortabilcubanii
,
remarcă m aor
iul Vâlcu.
— Adus- ototdeauna.Dealt
felesuficientsăteui
ţi
prin casă. Fiecare obi
ect const
ituie opi es
ă, i
ar unel
e –
veziconsol
asauceasuldepenopt ieră–chiarpi
esede
muz eu.
VâlcudeschiseuncarnetCEC:
— Aveacincisutedemi idepuşi,iarî
ncasă,
212
numer ar
, cu m s- ar zice a b
ni de coşn iţ
ă, aproape ezce
mii.
— Măi ntereseazăext ragerile,ziseMaican.
— Da...,suntl unar eşisumanueni ci
odatămai
mică e d pa tru mi i
.
— Talonuldepensi el -
aigăsi t?
— Tocmaiam datdeel ...Ţi
-am zi scăeradeo
ordine afntastică,îmi î nch i
pui căl a orice ro
ă din
noapte a ifi t rezi
t-
o, ţ i-ar fi sp us preci
s unde seflă a
ulti
mul ac cugăm ăli
e.1506 l ei. Hm! Nu-i mar e u
lcr
u
faţ
ă de st i
lul de v iaţă. Mă î ntrebca re săfi f ostmobil
ul
asasniul
ui. La o pri mă ved ere,j af
ul cade.
..
Maicanpocn i din dege t
e.Sări de p e scaun în
mani er
al ui ca ract
eristi
căşiî ncep u săsepl i
mbe

agit
at
— .
I Vd
ar âl
acu
ioraî
lexmă
acsu
t
ă?ră zâmbind:
Î
n r ea l
it
at e,pr ocurorul, vi
cti
mă a unui nea sâtmpăr
congenital, nu put east a mul tl ocu
lui şi, casăse
concentreze,t reb uia săse i m
şte.Pentru Maican
şedinţ
ele co nst
ituiau un ca l
var.
— Ascul tă!Miseparebi zarăochesti
e.Femei aa
fostsu pereeglant ăt oată viaţa şia disp us şi de
mijl
oace cochete..
. Cum î ţi expli
ci că, l
a stil
ul ei – e
zci
de otalet
e co st
isi
toare,ci ncimant ouri de bl
ană, numai
ăl
a di n vulpi arginti
ir eprezi
nt ă sal
ari
ul meupe u n
ci
ncinal – n -ave
a bi juteri
i?
— O fisărithoby- ulăsta,spuseî ndoiperiVâlcu.
— Aşi.Vi
zionează-ifotografiile.Uit
e-tenumaila
col
anul ăsta. Ar fi f rânt gru majii ori
căruii
ndi vi
d
213
normal .
— Şicare-iconcluziat a?
— Potsăpari ezşipeghet eledi npicioarecăa
exist
at ca set
ă.
— Posibilsăfivândutde- al ungulani lor
...
— Tţ!Primo,n- aveanevoie...
— Deundeşt ii
?Arfioj usti
ficar epent rubaniil
a
CEC.
— Tţ!repetăîncăpăţ ânatMai can.Nucunoşt il
a
sexul slab, mon ch er! Bi
juteri
il
e co nstit
uie ulti
mul
l
ucr u de car e o u miere consimt e să se espa
drtă, î
n
special când ar e p ati
ma gi uvaeurrilor
. Mai degr abă
spală rufe cuzi ua.
Vâlcuîşidezmorţ idegetel
e,apoiî şiaprinseo

ţ
i
uga
nră.bBri
cu dechet
ast
crid
ale şi
maf
să er
uncţia
onael
eganect
perftă,
.încasr
tatăîntr-
— Presupuicăasasi nulaf uratcaseta?Decen-ar
filuat şibani i atunci?
— Nuşt i
u,dragulmeu. ..Î
ncănuşt i
u.Ascul
tă,
mobi
li
zează -ţi băieţ
ii.
.. Apropo, ţi
-a plăcut năzdrăvă
nia
l
ui Dumi traşcude a zi
-noapte? r T
ebuie săecurnoşti că
i
deeaaf ostgen ială.
— Hm!Cam pr eagenială!Vâriunoraşînsperi eţi
şi-
lt ransform
iî n balamuc!Mi s- a relatat c-au ieşi
t
oamen ii pe vi
sco
lî n stradă doar în pi j
amal e,ăi mai
bătrâniaudatnăvalălaCet ăţui
e,undeţineauei
minte că af
ost adăpostî n timpul războiului. Şansal ui
Dumi traşcua fostcăşef ul pompieri
lor a luat av izul
forul
ui în drept
, alt
fel o încurca rău.
214
 Mai canrâse :
—I deearămâneî nsăexcel entăşieuunull -aş
promova.
—I a-lat
unciînProcurat urăşif ăoficiul.
— Am săreflect ez!Ascul t
ă,î ndefiniti
vasal vat
viaţaunuiom.Băt rânaaj unsesel aKaput .Spuneau
med icii, câ
nd au dus- ol a sp it
al, cănu mai rezi sta ni
ci
o oră. Ce mai , băiatul i-a sa l
vat viaţa!
— Ri scând-opeazecisausut edecardi acicâţior
sălăşl
ui î n urbe.
— Dragulmeu,unscri it
or,am ui t
atcum î l
cheamă,dare mar e, afirmă că ai scr
a nîseamnă pe
jumăt ateacâşt i
ga.Înfine! .
..Cevoi am să-ţispun!
Mobi l
izea ză
-i pe puştiit ăi, şti
i căşiI onescu mi-
af ăcut

o
zi
li
empr
săesi
ne
ep b
u
un
nă
ă,lp
aardeispd
ezg
ozi
ţih
eţ
e a
tt
,
o şi
atei î
nf
n maa
ormxi
ţmu
i
ilemcat
rr
ei
e se
potobţ i
ne d espre băt rână. Cu ci ne af ostcă sători
tă,
dacă are amifli
e, event ual moşt enitori
, priet
eni,r el
aţii
,
mă rogt ottacâ mul
. Vr eun t es
tamen t ai găsit?
— Nu,darnevom i nt eresaşilaNot ari
at.
— O.K.!cum spunt ovarăşiidepest egârlă.Până
una alta, aş vreasăst ăm de vor bă cuvec inii
. Ca să
fim maiexp edi
ti
vi, propun să aui euap art
amen t
ele
di
n stângaşit u pe cele din dreapta. De acor
d?
Pest
e câtev
a mi nute,procuror
ul Mai cansu na la
uşafamili
eiDami an. Eviden
tî i deschi
se ă Dnuţ
.
Pe m aor
iul Vâlcu îl obse
da un amăn unt.În pumnul
st
râns al vi
ct
imeigă sse
i mototol
ităof oaie de calendar
de per
ete,având pe vesro ocar icat
ură semnată de
215
Matt
y şi cât
eva„sfat
uriuti
le"
. Scot
ocise cu at
enţ
ie
toa
tă casa– mai ales u
bcăt
ăria – dar Cat
inca aV
rlam
nu poseda ase
menea cal
endar.

Dănuţ
,în co
sutmul l
ui cel
mai băt
ăios – l
u
bgi
,
două co lt
uri , o puşc ă şio bl uzăkaki – l îpof tiîncâ nt
at
în ca să, mai muţ ărind mani er
ee l şi cuvi
nt el
e d e
ospital
itate al e mai că-sii:
— Pof ti
ţi,vărog.Luaţ iloc...Ştiţi
,lanoiecam
deranj..
.
Se ved eade a l o poşt ă, îşizi se a Mican amuzat , şi
fără invitaţie sp ecială: masaera pl
ină de f arfuri i
murdare,rest uri de mânca re,pahare,st i
cle go ale sa u
abia nîcep ut e.
„Ehei! Ai ci a f ostch ef, nu şedi nţă de s i
ndi cat..
.!
”
— Văr ogsănescuzaţ i,îşireluăDănuţt irul.
..Ce
văpotof eri?
Procu roru lîncep u sărâdă şi -itrecudeget ele p rin
păr, zbâr li
ndu- i ciuf ul.Î n genera l copii
iî l plictiseau,
darăs t
a s e ar ăa
t a fiun numărpuţ i
n comun.
— Tat anu- iacasă?
— Bada.Eraobosi tşis- acul cat.Doarmeşi
mama, şiarăt ăi nst inctiv sp re o a t
reia ca mer ă, dorm
şiMarcel a şiCost ică.
— Fraţ iităi?
— Nu,r âseDănut .Soral u'mamaşibărbat ulei.
Auveni tazi -noapte.
„Hm! refl ectă Mai can . Se p are căer m
ten i cat anti
,
216
nen e,unch iule n u mai su nt şic!E pr obabil di
sti
ns,l a
patruzec i sau ci ncizeci de a ni, săt et ragi de ş i
returicu
un pi cide g rădiniţ
ă".
— Vr eţisă-itrezesc?
— Da. ..,adicămaist ai.
..
,ăăă...staipuţindevorbă
cu mi ne.
Îşiami nti cănoapt eat recută băiatul îltrăsese
efect
iv d e mână săi ntr
e,î n sfârşit, săva dă cese
întâmplă cubăt râna sa lva
tă de ocolt enentul
Dumi traşcu , dar nu- i dăduse i n un f
ci elde a t
enţie.
Oricu m, st ranie coincidenţă: dou ă drame car e se
con sumă aprox i
mat i
v n î acelaşit i
mp şiî n acelaşi
imobil. Să ex iste vreo l
egătură între ele?I poteza însăi
se ă pru neb uloasă şi o u i
tă.

caÎ
zl p
,arivisp
vea maii
ritat
de
ento
bpe bă
servaţ
ii
eţ
e.el
.P
Ma ărea
i
can î i
st
şieţ
căuş
ti
,î
a n ori
ce
cuvi
ntele.Nu audi ase â p
nă acu m preşcol ari
..
.
— Spune- mi..
.Da,hm,spune- miDănuţ ,tuai
cunoscut-o pe doam na Varl
am?
Băiatul dădu di n capat ât de h arnic,încât Maican
avui mpresi
a căo săsa ră din ţâţâni.
— Eucunoscpet oat
ălumea. .
.,adăugă,depet oată
st
rada.
..
— Bravo!Eştiunbăi eţ
elgrozav.
— Am crescutmar e!seburzuluiDănuţ .Laanu'
merg al şcoal
ă.
Procuroru
l reali
zăcănu l -
al uat di
plomat
ic.Puşt
i
ul
sevo i
at rat
at bărbăteşte.
— A,astaeal t
ceva!Decenumi -aispusdela
217
început? Va săi că
z oun coşt
i pe doam na V arlam.
— Da,darnusunt em pri
eteni
.Eusuntpri et
encu
doam na R acoviceanu.
— Decenumaicuea?
Băiatul î
şimuşcăuz bel
e.Se con cent
ra asu pra
răspunsu l
ui şioch i
iî ifugeau pri n odaie ca două
lăcust
e.
— Aăă...DoamnaVar lam num- ainvitatnici
odată
la ea..
. Luă aeru l omului cumseca de,jignitî n cel
e mai
onestei ntenţi
i: Am sunat o dat ăla ea , şti
ţi
, caî nt
re
veci
ni.
—Şi ?
—I -am zi
sbunăzi ua,cemaif aceţ
i?
— Şi?întrebădinceî ncemaiamuzatMai can.

—
Pr Mi
ocu-a
r
orz
i
us:Ma
l î
ncerş
pd
ue-ai
săci
,p
r
âdot
ai
ă e
î! hoh
n ot
e.Uşade a l
dor
mi t
orsedes chise i şap ăru Dami anî n pi
jama,cu
figura înclei
ată de s omn. Se u it
ăl a Mai
can, aruncă n
u
„sc
uzaţi
-mă" şise e rrt
aseve rit
ginos.
— Eî nnegl ij
e,expl i
căDănuţ .
— Am băgatdeseamă.
Cercetătorul r eapăru în mai puţ in de un minut.
Trăseselarepezealăpeeloper echedepant alonişio
haină de casă atla
msată, înch ei
ată strâmb.
— Văr ogsămăi ertaţ
i...Ne- am cul
catt ârziu,după
opt dimineaţa..
.
Încep
u să r st
ângă e d pe masă , şidupă ges turi
le
neîndemânatice, era ev i
den t că u n prea coo pereaz
ă cu
neva st
ă-
sal at reburil
e g ospodăreşti.
218
 — Lăsaţi,îlopriprocur orul
.Aşvr easădi scut ăm
despre C ati
ncaVar lam. Sunt eţi vecnii de mul t?
Dami an refl ectă. Avea un tic caragh i
os:î şiaranj
a
ochelari
i zvâcn i
nd di n nas.
— Deacum zeceani ,cândam pri mitlocuinţ ă,mai
corect, de când a f ostdat bl ocu lî n folosinţă.
— Eraţiînr elaţ
iibune?
Dami anri dică din umer i
:
— Sărutmânaşiat ât.Dealtfel
,nul ăsadel oc
i
mpresi a căar i nteresa-ol egături mai st rânse. Un gen
i
nabordabi l
, cuo pri vir
e c are ofensează: şt i
a săseui t
e
l
at i
ne,dându- ţi senzaţia cănu t e ved e.Pract ic,te
f
ăcea să t
e si mţi ca n u gân dac, ea com por t
ându-sede
parcăarfi purt atcor oa nă împărăetască.

—
—N Av
u,eap
nr
di i
e
cât
e
tenş
i,
tc
i
munno
oş
it
i
.nţ
Cre
e?
dPr
ci
ăme
seacovi
zi
mp t
e
l?
ăceaî
ntr-o
sol
it
udi ne t otală. Chi ar şiî n oraş,câ nd am î nt
âlni
t-o,
er
at otdeau na si ngu ră. Dacăavea pri
eteni sau
neam uri,î nseamnă că a s-pri
ceput să- i ascundă
f
oarte bi ne.
Dănuţ i nterve ni:
— Baeuam văzut -oodat ăcuci neva...
— Ascult
ă,bărbate,fărăinvenţi
icăt edaupemâna
mai
că-ti
i.
— Lăsaţi
-lsăpovestească,surâseMai can.
— Am văzut-o,pecuvânt ulmeudeonoare!Şi
râd
eau. Era cudomnul ăl na,
uştiu cum î l cheamă.
— Caredomn?sei nteresăprocurorul.
Băiat
ul seopi nti din răsp ut
eri, pentrua r ea
l
izao
219
descri
ere câ t mai ex actă:
— Ăl acuvat ăînur echi .Î
lştiutoţicopii
i.
..
— Cum aşa?
— Et ăticu'luiHaral ambieşicar ei-efri
cădepi sici
.
— Ci ne- iHaralambi e?Prietenultău?
— Nu,seprăpădiderâsDănuţ .E uncăţ el.Areşi
pardesi
aş e vdre.
Dami andăd u edificatdi n cap :
— Cl arissim!Aî nceputsăf antazeze.Nu-lluaţiî
n
ser
ios, domnul e p rocu r
or. Nu o dat ă ne-a vârât în
bucluc.
..
—Apr eciezt i
neri
icui maginaţi
e,râseMai can.Se
adresă puşt iului: Vreisămi -l arăţi şimi e p e ătt
icu
llui
Haraam
l bi e?

Al
i—n
meDa
ta,p.
rao
.t
.săvăducşil aelacasă.St ăpest
e
— Mul ţ
umesc,dragulmeu.Aşmaivr ea,î
naintede
a-
mi lua r ămas u bn, să rpec
izăm o c hesti
une.Ce oră
er
a, cuaprox imaţie,când aţ i auzit st
ri
gătul ace
la
cumpli
t?
— Douăşipat ruzeci
.M- am ui
tatlaceas.
„Da, reflect
ă Mai can.
.. Ora co r
espunde..
." Rost
i cu
gl
as tare:
— Dacămi -amintescbi
ne,imedi atceaţiauzi
t
stri
gătul aţ
ii eşit pe pali
er.
— Da.Maimul t,am ur
catşicoborât–fireşte–
trept
ele cel
or patruet aj
e,gâ ndind căpotr epera ceva,
nicieunu şt i
u ce , ca
re săl ocal
izeze ocul dramei
... Să
nu vă su rpri
ndă t ermenul. Am i ntui
t de alî nceput o
220
dramă.
— Normal ,fudeacordMai can.Ni meninurăcneşt e
–caofiarăî njunghiată–deferici
re.Vămul ţumescşi -
mi i au permisiunea, dacăva fi caz ul , să văai m
deranjez. Se ridi
căşise u i
t ăl a Dănuţ : Ei , cezi ci
flăcău l
e?Mă d ucil a domnul cuvat ă nî urechi?
Cob or
ân dt rept
ele blocu
lui
, de mân ă cuDăn uţ,
procurorul Mai canî şispuse ă cun f apt rămâneace rt
:
în mi nutel
e n î care Damian cer cet
a bl ocul, asasniul se
maiafl a nîcă nîap artament
ul Cat incăi Var l
am.
„Bun! Şi la ce concl
uzi
e mă con duce amăn untul
acesta?"
Habar n- avea. Dar mai şt i
a că , uneo ri
, detali
i
aparen tli
psite de o ri
ce nsem
î năt ate p otcă păta

se
mni
fica
ţ
ii dec
i
sive.
*
Veci
niidepali
eraifamili
eiDamiansenumeauIon
şiSil
via Ver
nescu. Aveauun ap ar
tamen
t de două
camere –care străl
ucea de cu
răţen
ie.Maioru
l Vâl
cu,
î
n urma uneiboga t
e exp er
ien
ţe,nu apreci
a excesu
lîn
mater
ie,acest
a com binându-se ed ob
ice
i cuo
mon
neî umen
ncred t
er
eal
ănîl
ipsă
semedne p
r
i ca
reocu
e i p
nă
ţeridi
entel
ect
mi ut
zanal
rei
op şi
e.o
Erau oa meniî ntre două vâr st
e,maiap r
oa pe de
şai
zecide a ni decât de c i
ncizeci, şicare,f enomen
dest
ul de rfecvent
,î n urm a uneil ungico nvieţui
ri
aj
unseseră să sem ene surprinzătorde mul t
. Măr unţi
amândoi, aveau chipuri de orză t
or, nasuri care

221
plânge au mer eu, privi
rinel ini
şti
te şimi şcări, după
cum cal i
ficaVâl cu,„ ec
on omice". Braţele p ăreausănu
se esch
d i dă niciodată, rămânea u lipite d e rtup, pasu l
era scu rt, precedat de r fecareagen unch il
or..
„Uite o amen i,î şizise a miorul
, ca re n u vo rî nfige
niciodat ă steaguripe bari ca de!
"
După ci ncimi nute d e d iscuţi
e,î nţeleseep r
ed e că
lozi
nci l
ef avorti
e– c onstituind crezu l, ment alit
at ea
cupl ului Vernescu – sunt „ nu mă b ag, nu mă am est
ec,
fiecarel e şti
e pe al el ui..
."
Plimbându- şipri vi
reapri n încăper eaat ât de
asept i
căî ncât deven eai nsu portabil
ă, st răină,
nelocu ibil
ă, mai orulî ncer casă -şii maginezeec fac
oamen ii aceşti
a câ nd su nt împr eună, ce i scu
d t ă, la ce

sea
cevgânpdes
estc.oMân
e suc
t
ăăidn
eukp
ilăr
eeau
–t –
el dzo
eviac
ră n
uav
eau
exiam
sta,ân
dr
oi
căiţnu
se ved eau. „Probabil
, conchiseVâl cu, co
nversează
despre et derge
nţi şi naftal
ină..
."
—. ..
noinunebăgăm,decâtsănei asăvorbe,şti
ţi
cum su nt oam enii
..
.
Glasul Silvi
eiVer nescu – seăr p
eacăeaer a
oratoareaf amiliei
, purtăt
orul de cu vânt – ărsuna
mon ot
onşit ângui
tor
, ca şi cum veşnic ar fi durut-
o
ceva: măseaua, ficat
ul sauo b ăt
ătură ucigaşă
. O voce
care aducea aj el
uit
.
Purt
a o rochie cafeni
e,foart
e stri
ct
ă, pe care
probabil o ave
a de d ouăzecide ani
.„ Pract
i
că, seri
oasă
,
ducel at ăvăl
eal
ă."Îşif rec
a mâinil
e neconteni
t de
parcăar fi î nchei
at o afacer
e st
raşnică.
222
 —. .
.O ştim pedoamnaVar l
am,nupotsăzi c...
Sunt em vec i
ni, mă r og, am f ost
.
.. Darnou ă n u ne
placeăsne b ăgăm , sunt em ocupaţ i
, fiecare c u ale
lui
... Nu- i aşa, I onel?
Băr batul dăd u di n capsol emn. O urmăr ea cu
aten ţ
ie con centrată de p arcă oauzea t a
uncipri ma
oară şiar fi emi s eotriiemi nent
e.Vest a de â lnă anti
jeg
eraî ncheiată până l a ul t
imul nasture,pe mâi ni î
i
apăruser ă pet el
e h epati
cepe ca re rfanţuzi
il e-
au
botezatext rem depl astic–„ l
esfleursdut ombeau. "
Mai orul Vâl cut uşidr egându- şiglasul:
— Apr eciezdi screţ
iadumneavoast ră.Existăî nsă
amănunt e ca re-ţi atrag ă f
ră săvr eiatenţia.
Doa mna Ver nes cucl ipi de câteva ori căscân d ochii

de— buh
Laă:
ceanumevăr ef
eri
ţi?
— O comportareneobişnuită,ovizit
ămai
specială..
.
Femei a cl
ăti
nă hotărâtă din ca p.
— Despr eaşacevanoinuşt i
m nimic.
— Săpt ămânatrecutăam văzut-ocuopălări
e
roşi
e,i nterv
enitotuşiVernescu . Coment
am cusoţ
ia
că,î n sfârşi
t
, cu l
oareanu e t ocmai pot
rivi
tă.
..
— Fărăniciorăut at
e,adăugăiuteea.Aşa,în
trea
căt..
. Fiecar
ef acece p of
teşte,noi nu ne
amestecăm.
„
Ăsteia, gâ
ndi Vâl cu,îi e ea
tmă c- ar puteafi trasă
l
a r ăspundere pentru că acon fundat-
o p e madam
Varl
am cuScufiţ aRoşi e.
..
"
223
 — Veciniidumneavoast răafirmăcăî njurulorei
doua noa ptea u a auzit un st ri
găt.
Ceidoi se co nsult
ară di n privi
ri. Vorbi i
ar doamna
Vernescu,păst rândprivireaînpământ :
— Nupotsăzi c..
.Mis- apărutcăţ ipăcineva,dar
mi-am î nchipui t caa f ost pur şisi mplu un vis ăru.
Şti
ţi, dorm eam. .
. Nu- i aşa,I onel?
—Desf ânt ulIon?semi răsarcasti
cVâl cu..
.
— A!Noinuţ i
nem lafleacuridi nast ea..
.Suntem
oamen iî n vâr stă, suf
erinzi, nu ne mai arde d e
zai
afeturi
.
„Dar v-a ars vr eodată? sent r
îebă mai oru
l
ri
dicându- se.
.. Chest i
a-i clară! De la ăşt i
a nu sepoat e
scoate nimi c".

tot
uCşi
ondouc ân
sugdut
es-
l
ie:spre uşă,doamna Vernescu î
i dădu
— Cr edcăavocat ulPopovi
cideladoiarputeasă
văajute...
— Adi că?
Femei a avui ar o mi şcar
e de ercul şimaiorul se
gândi la ant enele atinse le
a unui melc.
— Presupun,şt iţi
,eu...
—. .
.nuvăbăgaţ i,oîntrerupseVâlcu.
— Exact.Îmiînchipuiînsăcăşt i
emaimul tedecât
noi
. Are el
tefonul cuplat cual doa mneiVar lam.
Bărbatu-său o cercetă sp er
iat
:
— Aiuitat,dragamea?Popovi ciaplecatieriî
ntr-
o
excu
rsi
e n î U.R.S.
S. Nu t reb
uie să derutezi
aut
ori
tăţi
le. Cine şti
e ce ar p utea ieşi di
n asta..
.?
224
 *

Se sfiise să se ntîoarcălat atai

a. Se a fla mlădi
ţă din
neamul Hatmanilor
, oa menitruf
aşişiî ndărăt
nicipe
cuvânt
ul odată rost
it
. Apoi Natali
ţa, abia acum o a fla,
nu era dint
re ăfpt
uril
e ce se asă
l răpuse i ,şori
cum, nu
fără lupt ăî nver şu nată.
Încăde a l grani ţ
ă, se ncr îed inţ
asecădesp ărţir
eade
baroneasăî ipumndecol bzvâr li
tînochi ieişiail umi i.
Se p ref ăcu se nsăî a o cr ed e,mărt uri si
ndu- şigâ ndul
adevărat doar so acră -si
i ca re-i devenise işave a să -
i
rămân ă,pân ăl a urmă,ce a maiap rop i
ată pri eten ă.
Nicicu coan a Ecat eri
na n u dăd ea ar pae l bune p e
îndrept areal ui Ant on. Deşi î
şiî ndrăgeaf eciorul până
laj ertfă de si ne,ave a cu getpr ea ci nsti
t şipr ea
ajunses e ao p reţ ui pe N at al
iţa pen tru a umbl a cu
vorbef ăţ arnice.
— Norădragă,veisăvârşidupăcum t e- arăzema
înţel
ep ciunea şi după cu m t e-
o u lmi na C elde S us.
Teamămi -ecăbar oneasai icruceal uiAnt on,dar
Golgotat u o ca ţeri .
Nat aliţeiî i st răl uceau och i
i, adamant e ă tciuni:
— Mat aleceaif aceî nloculmeu?
Cucoa na Eca ter ina îşiţ ugu iase u bzel
e,cer cetând
cupri vi reaî n dep ărtăricest răpunge au per ei ţ
i odăi i
.
Rostiset ârziu, câ nd Nat al
iţa, ch ibzuind căî ntreb area
o vâr âse nîst râmt oare,ni cinu mai aşt epta răsp uns:
— Dr eptspun,deşi -mical cpei nimă,căcif eciorul
cât de c âinos s -ar arăt a, t ot nu t e ep lezi de e l. Zic d
ară
225
că, la anii şi înf
ăţişarea ta, başca avuţ i
al ui t
aică-t
ău,
euuna mi -
aş n ît
ocm i bordeicual tul.
Natal
iţ
af ăcuoch ii mari:
— Matalemăpovăţ uieşt
iastfel
?
— Eu,oftăcucoanaEcat eri
na.Mi -
eştidragăşi -ţ
i
plâng ti
nereţil
e c e se vo r prăpădi în lacri
mă şi
mâhni ci
une.O pri măvar ă are om ul şiacee a-i scurtă.
Cât ai întoarce acpul şibagi de sea mă căs- a călători
t.
În zadarmaiî nti
nzi după a ceea mân a d upă ea.
— Socoți că n At
onva ăm r âne nî vec irobbar onese?i
Cucoana Ecat eri
na î ncuvii
nţă, dând hot ărâtă din
cap.
— Dece?
— Am semnel emel e.Natali
e.Îsmui er
eîncercat ă

deea
car ni
,
ud
n armai
se cuoseb
aflăir
est
ăp d
e
ânăb
lest
pe emu
nl
ii
maî
ndu ra
şi tge
cude
tuln
evast
a
bărbatuluiei.
— Desluşeşte-
mişimi eacestesemne.Soacră- sa
î
nce pu să âdră:
—Î slimpezi,f
ată,şibinearfif ostdenul e-aifi
cunoscut ni ci
odată. Dintâi, patima lui Ant on î
n loc să
se o dmolească, pri
nde vl agăpe zi ce r ece.
t Şi nu ui ta,
sunt doiani de câ nd inima î i arde bobotai
e.
Ier
tăciune,că cit e necă
jesc.
.. Se sp une că uD mnezeu
alcătui
eşte oamen i
i,îmbinându- i pereche,doar că
puţini au nor ocul săse ntîâlnea scă pe et miri ce
uli
ţă... De-
o pi l
dă, casăpri cepi mai bi ne,săzi ce
m că
bărbatulhărăzitşicucareaifif ostferi
cit
ă,trăi
eşteazi
în Itali
a, Sârbia sau Patagonia. Nu şt i
i de el, nu şt
i
i
226
cum î l chea mă şin- ai să-l cu noşti niciodată. Ei bi ne,
după cu m se d ovedeşte, Antonşi bar on easa n su
t
perech e şi au av ut norocu l săseî ntâlnea scă. Potrvi
iri
di
nt r-acesea
t nu se ăg sescl at otpasu l şidacăso riţi ar
fif ăcu t săfie s oţ şiso ţie,apoi doar nec t
ar şimi ere e-
l
ar fi f ostvi aţ
a, ch i
ar d e-ar fit ră
it cât t ata Noe. ..
Până după al eger
i, deci vreme d e p atru l uni, Anton
şibaron easase ed vea u în t aină şicumare scu i sea l
ă.
Înl ume,dumneal ui se ar ăta doa r cunev asta, la
si
ndr ofii se erfeasăse fl a
e n î preajma baronese i
,î i
ocoleacu gri j
ă ca sel
e.Nat aliţ
a şt i
aî nsăcă gâ ndul î ie
cl
ipă de c l
ipă la mui ereacupi el
iţa cal aptele şico amă
sălbat ecă de a ramă. Avea u i atace eodseb ite,l a
sărbăt ori Anton îi săruta doar f runtea, se r a
ăta

nep
ma ăsă
să t
ao
flr
ânl
au-
d tot si
se ce
ngura,
fiat
ri f
ă
âcu
tati-N
lat
fal
ăl
i
iţa,
se.îBnaă,
lţ
âo
nda
dt
uă
-ll
a
până l
a cer pe p r
efect
ul Tomaziu, încâ t Nat ali
ţa se
mâniase,socot
ind căl audel
e su nt cut âlc.
— Doarcănumi -
lvâriînaşternut.Astapof teşti
?
Spune il
mpede!
— N-areî
nsemnăt at
ecepoftesceu!
— Astae!Chibzui
eşticădacămi -oil
uaşieu
ibovni
c,oi î ndura mai l esne n ecr
edinţ
at a. Halal
bărbatcare-şiî
ndeamnămui ereal af
aptăscârbavnică
şi nelegi
uit
ă!
Dumnea lui î
iî ndrept
ase o pri
vire pl
ină de mi lă şi,
împăturind cugri jă şervet
ul, se d ri
ica
se e dal masă .
I
medi at cecâ şit
gase alegeri
le, Anton îşi rel
uă t rai
ul
pe a f
ţă cubar oneasa. La zaiafet
ul ce-i sărbăt
orea
227
deputăţ
ia, o dansase oatt
ă noaptea
,iar în zori
pl
ecaseră cusa nie rtasăde patrubidivi
i,la Zăvo
aia, o
moşie ărmasă eda l R acov
ice
anu ălbătrân.
Imed i
at după întoarcer
e,ceruse esp
d ărţ
enie.Ant
on
şlbaron easauitaser
ăî nsăcă e pulme se afla şi
cucoana Ecater
ina..
.

— Cum văsimţ i
ţi
?
Bătrâna deschi
seochii
. Se ui
tăl a soră şi-
i surâse
cauneiami nt
iri
. Se si
mţeaferi
cit
ă. Pri
ma oară după
aproape şaizec
i de ani
. Feri
ci
r
eaa că reiculoare şi
aromă l e ui
tase.
..

CAPI
TOLUL XVI

— Aici stă!exc l
amă D ăn uţ smul gându-se di n mân a
procu rorului şiarăt ându- i cudege tul un bl ocde vr eo
nouă- zece aj et
e,al că rui parterî l ocu pa un co mpl ex
alimen tar.
Mai canî ncepu să âr dă. După a preci
erea ul i
,
imobi lul avea pe p uţi
n vr eoci nci
zeci de a partamen te.
Rep erareabăt rânului nu con sti
t ui
aî nsăo pr obl
emă,
date fi i
nd sem nalmen tele extrem de p lasti
ce er ofi
te d e
copi l
: va t
ăî n urech i şiun că ţelcupardesi u ver de.Se
bucurapr obabi ldemul tăpopul aritat
epri ntreveci ni
,
întâmpl area îl sc uti de inve si
tgaţi
i. Băt rânul se i vise la
capăt ul străziiţ i
nând î n l esă o co rci
tură roşc ată şi
ciufulită cu „ pardesiu" ve r
de, î ntr
- adevăr original:
hăinuţ a avea şimânecu ţe,i ar co diţai eşea pri
ntr-o
gau ră car e semăna cuun or ificiu de a eir
sire,
228
î
mbrăca tul şidezb răcatul căţel
ului tr ebuie să fi
constitui
t o pr oblemă dest ul de c ompl icat
ă...
— Ui t
e-l!ţi
păDănuţf eri
cit
.
Mai canî l mângâi e nîf ugă e p ob raz:
— Bravo!Eşt iunflăcăudenădej de...
Când procu roru
lî l acost
ă, încercâ nd să su râdă cât
sepoat e d e amabi l
, bătrânul seopril ocul
ui şi-i azvâr
li
o pri vi
re c i
rcumsp ectă. Maican îl ca tegori
sidi ntr-
un
ochi:„ Un f ost
ulescu", având gr oază de o ttce nî semna
epoleţi sau aut ori
tate oficială. O si mpl ăi nvi
taţi
e,ch iar
din part eaI CRAL-ul ui,l-ar fi împi ed i
cat sădoa rmă
toată n oaptea.
Î
l pof ti pe Maica n la el, cuvă dită nep l
ăcere.Ocu pa
o ga rsonierăl a etaj
ul I şi , de cu m desch i
se şau,

pr
spocu
eci
fir
coruluf
anut
mi izb
or i
tbăd
te
r
âni,a
ema
ru
lifeti
d seam
cu al lo
ăcui
n
bţ
uei
rl
a.ci
E
,ra un iz
amestec e d miasme:î ncăpere n eaeirsi
tă, aşter
nut
nepri
men it de mul t
, urină, ciorapi nesp ăl
aţi,
înghesui
ţi undeva, înt
r-un cotlon , medicamen te.
Maican inventarie scurtodai a. Bibl
ioteca
impozantă, care ocu pa u nul din ziduri, părea mpul ută
doar cucă riţde sp eci
ali
tate.Tomuri l
e groase ,legat
eî n
piele b l
eumarine,er au pline de p raf
.
Biroul aşezat pe colţ
, Vl adi
mi r Dobrot
ă–
procu rorulîi descfi
rasenumel eî n ca set
a soneri
ei– l î
transformase nîtr
-un soi de d ebara. Se aflau de otat
e
acolo: hârti
e,ce rnealăînt r-
o căl i
mară de c rst
ial
, un
toc c u peniţă(obiecte extrem de a rr întâl
niteîn epoca
pixului şia crei oanel
or aut omate)cu i
e,ch i
tanţe,
229
reţete,not e d e el
tefon, flacoane,cu t
iuţe,med icamen te,
un ca lendar , o scrumieră pl i
nă cumărunţ i
ş,o u lpă,
dou ă p erechi de och el
ari, un globpământ esc, un
coupe- papi er.
..
Bătrânul, bot oş,că runt şimereu nelini
ştit– l î
trădau pri vir
eaşimâi nile care n u-
şigă seau astâmpăr
–î linvit
ăpeMai cansăi aloc,apoiseaşezăşiel ,
incom od, pe u n sfert de scaun, de p arcă - n
ar fi f ost
acasă, ci î ntr-
o vi zi
tă dezagreabil
ă, dar obl igat
orie.
— Sunt eţijurist
,presupun,zi seprocurorul
arăt ând sp re b ibl
iotecă.
Cele p aisprezece l
umevo de D rept Ci vi
l ale uli
Alexandr escoocupaudouăraf t
uri.
— Da. .
.Am f ostjudecătorlaî nal
taCurt ede

Casa
—ţie.
Mă..i
nC
tu
eresce
eazăvă
unp
eot
l
er fiad
elţe
i
ideof
l
sos?
prebuna
dumneavoastră cu noşti
nţ ă,riscă Mai can, mergând pe
mâna uli Dăn uţ , doam na C ati
nca V arl
am.
Procurorului i se ă p
ru căDob rotăî şirep
rimă o
micătresări
re,î ncercând săcâ şi
tge imp
t , se iu
tă sub
bi
rouundecăţ elulîşipendul acoadacaunevant ai.
— Trebuiesă- ldezbrac...Şti
ţi
,dupăaceearăceşt e.
Î
ll uă în braţ
e ş i
, cudeg eel
te n eî
ndemânat ice,
speci
ficese nectuţ
ii,înce pu să-i deschei
e n ăsturaşi
i.
Maicanurmări curăbdare o tal
etal ui Haralambi e,
reflect
ând la un f enomenpe car e-l sesi
zase e d mult.
Cum de u i
tă bătrânii pri
viri
le neî
ndurătoare al e
ti
nereţ
ii?
„
Nimen i nu se a n
şte cubarbă al bă; toţi am râs a l
230
vremeanoast rădehachi ţel
eşicuri ozităţi
lemoşnegeşt i
şi,t ot
uşi, câ nd ne vi ne ârndul , că dem în acel aşipăcat.
Deve ni
m ri dicul
i, ciuf
uţi, penibil
i. Ce s e n îtâmplă de
fapt? Nel asă memor i
a? u N ne maipas ă?”
VladimirDobrot ăscoasedi nceeaceprocur orul
considera căar fi un so i de sa rafan lăbuţele şi codi
ţa
căţelul
ui,î mpăt uri hăinuţa cugri j
ă şio puse e palda
studioului..
.
— Da,zi seî nt
r-unsfârşitcuunt ondi ncare
reieşeal imped e că, în ace sti nterval, segâ ndisel a
acelaşil ucru... doamna Var lam. .
. Ce an ume v ă
interes
ea ză?
— Tot!suri seMaicanchi bzuindcum art rebuisă
procedeze ca să-l dezmorţească. Ci ne era...

Do
—Cbr
iot
năer
e t
r
aesă
?Adri
.
i
c Î
ă.
.şi
.Cedu se
vr
eţ n
isăst
isi
nu
pct
ni
v
eţ?mâna l
i ainimă.
— Cati
ncaVar l
am,r egretcătrebuiesăvăaducl a
cunoşti
nţă o veste atât de n ep l
ăcută, a fostasa
sniat
ă
azi
-noapte.
Fal
ca ă b
trânului î
ncep u să r em
t ure.Căscă r gu
a,
lăsând săse va dă pr oteza ief
tină şinesigură.
— Asasi
nată?
— Dinnef eri
cire.
— Dumnezeul emare! ..
.Măiertaţinumaiun
minut.
.. Căută pe b irouun flaconşiscoa se o pasti
lă
pe care oî nghiţif ără apă. Se a şezădi
n nou, gâ fâi
nd ca
după un mar e efort. Căţel
ul îl urmăreanelinişt
it şi
Dobrot
ăî l dezmi erdă pe cap de p ar
căar fi î ncer
lca
- t să
asi
gure căt ot
u-iî n reg ul
ă. Bătrânul seinteresă cu
231
vocet remurătoare:
— Cum af ostasasinat ă?
— Descăpăţ ânată,s-arfiexpri matstrămoşiinoştri
.
Cu o t oporişca probabil.
— Ceor oar e!Darci ne...Dece?
— Ast aîncercăm săaflăm şinoişideaceeaam
apelat la d umneav oa
stră.
— Cum văpotaj utaeu?
— Sunt eţijurist,nut r
ebui esăvăexpliccăorice
rel
aţie d espre v ict
imă est e u t
il
ă. Vă spun des ch i
s,
deocamdat ă n u posedăm ni cio nif
ormaţie despre
doamna Var lam. Nu şt im ci ne a ost
f, cesu rsă avea
veni
t ulconfortabildecaredi spunea,dacăarerude...
Repet , ne niteres ea
zăt otul.

—
PărÎ
nţ
eaeleg.
că..
îf
ă
ncur
ceabăt
că rânul
să r,cu
efl j
u
ectmă
et
ez ,at
e-
să dev
şiao
dc
ue.
ne
gânduril
e,dar Mai can– p oa t
e diee r p
econcepută – avu
i
mpres i
a căde f apt cenzurează,î şitri
azăami nti
ril
e,
chi
bzuind ce r eb
tuie să u sp
nă, ce r eb
tuie sămi o
tă.
— S- oluăm metodic,propuseMai can.Decândo
cunoaşteţ
i?
— A! .
..Suntani..
.,anidezi l
e..
.Imediatdupă
război,la o serată a doamneiMi chet
a Băico
ianu...În
45... Mai erau ali
aţi
iî n ţ
ară ..
. Treb
uie să şti
ţi că a fost
o em
f eie splendi
dă..
. Ceamai f rumoasăfemeie pe care
am vă zut-o vreo
dată.
..În viaţă, vrea
u săsp un, nu l a
cinematograf
..
.
— Mi-am datseamadupăf otografii
.
Dobrotă surâseri ma
p o
ară cuun aer de dispreţ
232
amabi l
:„ Ce şt iţi voi!"!
— Fot ografii ?Fl eacuri !S- ofivăzutî nmar etoalet
ă,
cuumer ii goi şisp atel e decoltat până la cen tură. Sau
în cos tum de am azoa nă!Pe p lajă ori pe C alea
Victoriei.
..
Locu i
aî n Bucu reşti?
— Da. .
.,bineî nţeles.
—I nteresant !Ceadet erminat-osăabandoneze
Capi tala?
— PăiVar lam aveacabi netulaici!Eramedi culcel
mai bi ne cot at di n or aş!Câşt igao a vere,domnul e!Era
şi-o modă, nu- i vo rbă, săt e rtatezi l
a Mi ti
ţă Varlam.
Toatecucoanel ecar en- aveaucef ace,treceauprin
fabrica l ui.
..

rez—l
u tOs
ă ecud
că noa
dă ,î
mnlaî
ntr
Ve
ar
ru
lp
amseMa
împic
l
ia
nn.Dupşap
i
se ătbue
ezlet
inşi
ci, opt de
ani..
.
— Casăvezi !zâmbiDobrot ă.N-aşfizi scă- imai
bătrânăcami ne.
— Dacăaţ icunoscut -
oî n:'45,laBucur eşti
,îşi
continuă Mai canraţ i
on amen tul,î nseamnă că, l
a
epocaresp ectivă, eraf emeie n îj
ur de p at
ruzeci de a
ni
şinec ăsători
tă.
— Da.Cevănedumer eşte?
— E depr esupuscămaif usesemăritat
ă.
— Nat ural.O datăsaudedouăori ,nuşt i
uexact.
Cati
ncă i nu-i plăcea săvor bea scădesp r
e ea, refuza
ori
ce e f
l de referi
nţă di n car e -
iai fi putut ghici vârst
a
sau intui trecutul
. Avea ceva..
. Căută: Ceva de
233
aventurier
ă!
—Î ncesens?
— Vedeţi,emaimul toi mpr esi
e,nuvăpotof eri
fapte cert
e. De pi ldă..
. Şt i
ţi, pentrumi ne, revel
ator nî
eti
ch et
areaunui i ndivi
d est e modul î n ca r
e se
com portăl a o masăde oc. j Ei , merita s-
o vez i pe
Cat i
nca a Vrl
am l a pok er! Se c omporta ca n u gangst
er,
doa r că-
il ipsea Mauser ul sau Ber et
ta! Mer gea în f
orţă,
plusaneb uneşte!Am ch ibi
ţat-o odată. A riscat o avere,
ştiu cesp un, o av ere,av ândî n mân ă un as şi un
şeptar de p ică! A decart at şi-a cerutt rei cărţi
..
.
Trăgea,vezidoamne,l acul oare!începusărâdă
înceti
şor:
— Cevremuri ,domnul e!Cevremuri !Şi-aprins?

î
ntr
eb
— ăp
A a
rmu
nsz
i a
ptdp
e r
raocu
cu!ror
V u
real
.săspuncăeradeo
u
î
ndrăzneal
ă neb unea scă..
. Femei a aceast
a avea cu
raj.
Î
n totcef ăcea.
..Î mi ami nt
es c de cava
lca
dele ei
! Lua
cel
e mai primejdioase b ost
acole,n-oî nt
receau ni
ci
măcar caval
eri
ştii Saint -
Cyr-i
şti.
În ult
imele cu vinte,pr ocurorul si
mţi o undă de
dispreţ:
— Nuvăpl acmi l
it
ari
i?
— Numi -aupl ăcutnici
odată,repl
icăhot ărât
Vladi
mi rDobrot ă.
Maicanîncepu să r âdă:
— V-am î
nţ eles.Săneî ntoarcem l
aCat incaVar lam,
Apropodespi rituldeavent ură.
..
— Da..
.da. ..
,îlaveaînsânge.Det reioriaî ncercat
234
săf orţ ezerag niţa..
. După abdi careal ui Vodă,
chestiuneapaşa poart el
or, cunoaşt eţi, nu- i aşa.
..
,
devenisei nsolubilă. A avu t şighi nion... Adică,în fine,
ret
ra ctă, vreau să zi c..
.
Tăcusperi atsănuficomi sogaf ă„ polit
ică".
— Cont inuaţ i
,îlîndemnăMai can.Suntf aptede
mul t con sumat e,i ar un i ndivid, di n punctde v edere al
scopul ui urm ărit şii ndif
erent de c alit
at eaace lui scop,
poate a vea şan să sau nu.
— Mda. .
.Măbucurcăvedeţ iaşachest iunea,
afirmă maşi nal băt rânul..
. Prima t en t
ativăvi za Tu r
cia.
Nefericiţ
ii erau pat rui nşi, anga j
ase ră o bar căcu
mot o.r Au avu t pană. A dou a oa ră, a î ncercat săt reacă
Dunăr eaî not.
.. A pri ns u n vâ rt
ejca r
e aameţ it
-o..
. Cer

îna
s-tunec
î
ntat
or ,f
s ăpră m
e stel
alue,
lr şi
-
oma
ânpierd
esc ui
t
nfi
dsimţ
î ul
ncredd
ieţ
n ao
tri
ă ent
căar
e şi
a
ajuns a l sâ rbi.
.. Franţuzul, domnul e p r
ocu ror, are o
vorbă.Tr ebuiesăainor ocşiînnenoroci r
e.Tent ati
vele
eiau t recut neo bservat
e şi,î n conse cniţ
ă n- af ost
ped epsi
tă. A t r
eia oară î nsă..
. Asta e!N- ai vo i
e să
mi zez
il ai nfinit pe a celaşinumăr ... Erau ci nciî n
combi naţie..
. Fra ţii Brăt
escu, îi şti
ţi
, gemeni i
..
. Adi că
n-aveţi cum să-i şti
ţi
, sunteţit ânăr i
ş.
..
Se u it
ăl a Maican înghi
ţindu- şicuvi
ntel
e pe care
celăl
altl e n
itui amuzat:„tânăr şinu di n l
umea
noastrăUn r ot
uri
er.
..
"
— Da, reluă Dobr ot
ă. Deci Brăteşt
ii
, avocat
ul
Iunianle cocu–şt
iatotBucureşti
ulcănevastă-saîi
pune c oarne,numai cedi vorţ
ase – şiNicuşor Ghi
ca.
235
Ăstaerapi l
otul...Vroi
aus- oşteargăcuoavi onetă..
.
Da. .
. A ci nce a era Cat i
nca .
..
— Cum den- aui zbutit?
—I -adenunţ atsecretarull uiIunian...Unmi şel..
.,
adicăvr eausăsp un...
— Lăsaţ i!râse,procur orul.Am înţ el
esperf ect.Câţi
ani de n îch isoare aexecu tat?
— Doi .Peat uncisancţ i
uneapent rut recerea
frauduloasăde gr aniţă er a mai bl ândă. .
. Când a i eşi
t,
s-a că sătorit cudoct orul Var l
am. Ani de zi l
e -iam
pierdut urm a. Ne- am r eîntâlni
t ai ci.
..
— Dumneavoast rădeceaţ ipărăsi tBucureşt iul?
— Vedeţ i,spuseVl adimi rDobrotăpeunt on
visător
,unoraşî nseamnăcevapent rut ine,prin

pri
cunve
ol
işt
şt
ine
ţ şi
e. Coa
âmen
nd pi.
eiMa
sajui
lco
fncr
ami et
l
i , pd
ar ri
iet
sp
aeni şi
re, iar nidivi
zii
care a u însem nat ceva pentru ti
ne d i
spar şiei , oraşul
respectivî ţ
i devine st răi
n.
Maicanî l măsu ră pe g ânduri şiVladimir Dobr ot
ă
continuă:
— Am l ocuitpatruzecişici
ncideaniî nCapitală.
Din st uden ţ
ie şi până l a pensionare.Stăteam pe D r.
Vlăsceanu,ocasădrăguţ ăcumarchi ză.
..Î
nfine,n-are
i
mpor tanţă.Cân d m- audemol at, mi-audato
garsonieră î
n Titan. .
. Cartieru
l e rufmos,nu zic,cu
mul t
ă ve r
deaţă, dar, personal, nu-mi spuneanimic.
Pentru mi ne Bucu reşti
ul înseam nă CaleaVict
ori
ei,
bulevardulMagheru,Cot rocenii
..
.Peurmă,oamenii
despre care vă vor beamî nai
nte n u mai exi
st
ă. Unii
236
su nt în st răinătate,cei mai mul ţil a.
.. Belu. Si mţeam
vidînj urulmeu. ..,deveneam di nceî ncemaist răin,
într-
un oraş st răin..
. M- am î ntors aici
, unde m- am
născu t
... Cam ast a e. .
.
„Da r eflectă n î gân d Mai can, e un punct de
vedere..."îşidresegl asul:
— Văî ntâlneaţ idescudoamnaVar l
am?
— Rel at i
v,locuimî nacel aşicarti
er,darnumai
întâmpl ător. Era o f emeie c are-şiajungea eiî nsăş,i
singu rătatean- o apăsa . Am î ncercatl aî ncep ut să...
,
cu m să vă un sp eu..
., să d a
âncesc, să r stâng
legătura... O pri et
en i
eî nt r
e doi oamen iî n vâ rstă..
. Să
ai cuci ne e t d uce alun fil m sa u discu t
a o ca rte.
..
Camaraderi e n î sen sul cel mai strictal cu vântului.
..

Mi
ca-
taod
eg a
ritd
c, en
că n
î
-ţ
oeles
interel
di
e ca
t, da
sea
ză.Er
vicâ
dentt
,se
m- p
ao
materet
rd
e
as.
—Î ncăoî nt
rebareşinuvămaireţ in.Mis- ar elat
at
căpl eca zi
l
nic n îj ur de o ra zecei mid
neaţ a şise
î
ntorcea abi
a se ara. Un i nterv
al lung, dec i. Aveţiidee
unde lîpetrecea?
VladimirDobrotăcl ăti
nădi ncap.
— Nu,domnul epr ocuror
.Văpotof eritotuşiun
tuyeau.
Încerca
ţi să
-l contact
aţi pe avo
cat
ul Di
nu
Petrovi
ceanu..
. E pensionar.
.. Nu-i sp
uneţ
i căeuv-am
tri
mis.
.. St
ă pe A l
binelor 61 ... O ca
să cu t
era
să.
.. El
şti
e mai mul t
e..
. Da, da... şt
ie.

O pri
mă r
elaţ
ie p
e ca
r
e oobţ
inu l
ocot
enen
tul
237
Andr eiDumi t
raşcuf uaceeacă,vi ct
imaf usese
căsători tă cudoct orul Dumi t
ru Var lam, prof esionist
de mare c otăî nt r
e a nii'30-'60. Lucr asel a Spi tal
ul
judeţean–î nai nt
eSf ântaElena–pânăl apensi onar e,
iar,î n paral el, până î n 1958, deţ i
nusecel mai el ega
nt
şi cost isi
tor cabi netdi n oraş.
Dint re ce i care- ifuseseră co l
egi,î n perioada câ t
profesase,mai t răia direct
oru l spi
talului, doct oru l
Dob re Mar inescu, acu m pensi onar. Era u n băr batcam
de şa ptezeci şici ncide a ni. O figu ră impresi onantă, cu
trăsături î ntinse, având ceea ce seumeşt n e,î n
gener al, mare a lură. Înalt, drept caun I , cuo pri vi
re
neagă r, con cent
rat ă, barbă al bă, care-i ajungea până
laj umăt ateapi ep t
ului, sem ăna, îşizi se n A
drei , cuun

paâ
chtr
i
l
ea
trh
d.
inL o
lcu
em i
naşi
lapma
i
atrr
gi
ă.neaoraşu lui
,într-
un so i de
Bibliotecaî n ca re-
l primi pe l ocot
enent eraticsi
tă
de tot felul de trofee cineget
ice: păsărişi capet
e de
ani
me mp î ăi at
e,inevitabilel
e coarne d e cer
b, o blană
de u rs aşern
t utăî n faţa bi
roului.
Surpri nzând privireal ui Andrei, medi
cul repl
ică:
— Am f ostşisuntvânăt orpasionat.
Aveaungl asbi netimbrat ,precis,f
ărăumbrădi n
şovăiel
il
e cara cteri
sti
ce c are l ta
ereazăvocil
e băt râni
lor
.
Îlinvită pe Andr ei să ial oc şi se aşezăî n fotol
iul di
n
faţ
al ui. Ţi
nea coat ele rezem ate de braţel
ej il
ţului şi
vârfuri
ledegetelorîmpr eunate.Atitudi
neadegajao
eleganţă aparte,î nnăsc ută, şinu ţ il-
ai fi put ut
imagina ni cio cl ipă în i post
aze vu l
gare sau
238
necivili
zat
e. I nstinctiv,î n cont act cu el, oameni iî şi
revi
zu iau ţinut a, îşi peri au l imbajul.Î i adresă
locotenentului o pri vire scurt ă, pătrunzătoare,una di n
privi
rile aceleaca re şt i
u săva dă, săf acăî n câ tev
a
secunde a rd i
ogr afia unui i ndivid, punând di agn ost
icul
exact.
În câ t
eva f
raze, Andreiî l puse nît emă, îi expuse
obiectul vizi
teisa le.Sprânce nele n egr
e – co ntrastul cu
barbacompl etal bă,maipuţ i
nf recvent,dădeachi pului
o not ă puţ in art ificială, fără săder anjezensă î – se
ridi
ca ră spre ră dăcina f runţ i
i:
— FrumoasaCat incaasasi nată?Misepar ede- a
dreptul ex t
raordi nar... Cine. .
. De ce? .
..
Andreisurâse:

î
ngă—du
Ai
s
tta
săî
ncvă
ercăm
d s
er
aă a
njflă
ez.m şinoi
,deaceeami -
am
— Nu-midauseamaî ncemăsurăpotsăvăaj ut.
N-am văz ut-o d e ani de zil
e,nicimăcar nu şti
am dacă
mai trăieşt
e... Câţi ani săfi avu t
?
— Şaptezecişiopt,preci
zăAndrei.Rel
aţi
il
edecare
di
sp unem î n cee a ce ori ve
pşe
t sunt ext
rem de sărace.
N-avea prieteni
,i ar eventual
e rude n-am izbuti
tî ncă
sădep i
stăm. Dumneav oastră l-aţi cunoscut pe soţul
ei.
..
— Da...,am fostcol
egiapr oapetrei
zecideani ,însă
omul acel a nu sel ăsa desc if
rat,„ ci
ti
t", dacă înţel
egeţ
i
cevr eausă sp un. Ducea o vi aţă ermetică, nu
întreţ
i
nea rel aţi
i amicale cu col egi
i, deşi altf
el avea
casadesch isă, cusindrofii ca re stârneau vâ l
văî n oraş.
239
Mi-amint esc căo dat ă, prin '50, l-am co nsul
tat într
-o
chesti
une pr ofesional ă şii -am f ăcut o vizit
ăl a
cabinetul lui. Mi s- a pus a l dispozi
ţie cumul t
ă
amabi l
itat
e,dar î n ca săpropri u-zis,nu m- ainvit
at,
aşacu m se ob işnui eşt
e,l a o ca fea,în fine,un păhărel
de c oniac. Ştiu că am ănunt ul m- a şocatl a vr
emea
aceea. M- am si mţ i
t ch iar vexat.
— Acelaşist ilder elaţi
iîlpracti
caşiCat inca
Varlam?
—Î nul ti
mi ianipr obabil,căci
,repet,înaint
eerau
extr
em de m on deni.
— Cum văexpl icaţiaceastăatitudine?Măref erla
dif
erenţa de t ratamen t dintre co l
egi şi
, mă rog, ce i
st
răini de br ea săl?

a Dob
nepur
te
inţM
ăari
: nescu sălt
ă di n umer i şidesf ăcubraţel
e
— Cepotsăvăspun?Amândoi ,şiVarlam şi
nevastă-sa, erau niştetipi special
i. El reprezenta
pentru mi ne genul de med ic pe care l îdetest şil
-am
det
estat t oat
ă viaţa. Era excepţi
onal de b un din punct
de ved ere prof
esional şini meni n-a co ntest
at-o
vr
eodat ă,nicimăcari namici
isăiceimaiî nverşunaţi
.
Afostunuldinpuţ ini
ioameninăscuţ icuvocaţ
ia
exact
ă a meser ieipe ca re opract i
că. Avea nuoch i
f
antasti
c –î ţ
if ormula dintr
-o singură pri
vire aruncat
ă
paci
entului diagnost
icul exact– şi o mână de a ur. Da,
exce
lent vraci
, dar fiară.
—Î ncesens?
— Cer eaonorari
ifantasti
ce,indi
fer
entdebuget ul
240
bolnavuluişir efuzaori ceintervenţ i
eînai nt
ede
achitareasu meipr eti
nse. Vă sp un, gen ul de med i
c
care miî pr ovoa căor oare:dez umani zat. Varl
am nu- şi
mer i
ta h arul.
—Î nţ
eleg,oftăAndrei ,amintindu- şibruscde
mai că-sa. Pe C at i
nca a Vr
lam aţ i cu noscut-
o p ersonal?
— Da,î nprincipiu...Maiexact ,am cunoscut -o
super fici
al, cuoca zia unor banch et
e d e a l care nî
genere n u t e p oţi esch i
va. Ducea aceeaşipol i
tică, fii
nd
probabi l de co niven ţ
ă cuso ţul ei. Evita apropierea
colegil
or lui Var lam. Eram o dat ăî n ca saavo catului
Dinu Pet roviceanu. Si ndrofie mar e!Erau vr eo p ot
zeci
de p ersoane.Ne afl am acol o mai mul ţi medici.
.. Ne-a
ocoli
t cu gent il
eţe, dar cat egori c.

— Cr
Dobeeimp res
Marii
nev-
escaf
u ă
îcut
şi t
t
rot
uşi
ecu ?
palma pes t
e rfunt
e,de
parcăi -ar fi f ostasu dat
ă.
— Nut rebui asăfiiunobservat orpreafinsausăo
pri
veşti de d ouă ori casă -ţi dai i
mediat seama căer
ao
femeie de ex cep ţ
ie din toate punctel
e de ved er
e.De a
l
început te zbieafizi cul de-
a dr ept
ul f
ascinant. Un
asemenea exem pl
ar desăvârşit senaşte o a dtălao
sută de a ni
. Chiar şil a şai
zeci de a ni î
ntor
cea ca
pet
e.
..
În plus er a şideştea ptă.
Rămas e câteva moment e pe gân duri de par
că
memori a ar fi î nregi
strat, brusc, un scu rt
-ci
rcuit
.
Tresărişiîşirel
uăideea:
— Da. .
.Laserataavocat uluiPet
roviceanu,decare
văpomeneam maiî nainte,s-aîntâmplatsămăafluî n
241
dou ă oca ziifoarte a proape şi săsu rprind cr âmpei e din
conversaţia ei.I -am admi rat at uncit act ul desăvâ rşi
t,
dibăcia de ase ace f g a
rea bi
lă. Î n pri mul rând, şt ia să
asculte,cal it
ate es enţ i
ală pen trua st ârn i cali
fică ri
generoa sedi n part eai nterlocutoru lui
. Al doi lea,
datorită uneii ntuiţi
ii eş i
te di n co mun, şt ia săal eagă
exactsu biectul care să- l pună î nl umi na cea am i
favorabil
ă pe part eneru l de di sc uţie,î n co nsecniţă,
plecând aca să, oamen i
i sesi mţ eauext rem de
mul ţumiţi de e iî nşişişiî ncânt aţi de e a. Îii ubim sa u
în orice ca zî i simpat izăm pe cei care n e a dmi ră şimai
ales e n d au posi bi
litateasăfim admi raţ i
.
—Î nţeleg..
.,făcuAndreizi cându- şică,î naf ara
unor „ portrete"mar e u lcru nu r eali
zase. Va cer o

si
cumpl
ăp
noscut
-ă
orer
pe
e,p Co
aa
t
it
eca
n numa
Vari
l
a,
msusage
si
u t
e..
.rAt
doa â
at
ţ câ
ii t
nt
uia
tţ
-i vă
o,
imagi
naţi un si ngu r mot i
v p entru care ar fi putut fi
asasinată?
Dobr
e Mar inescu zâmbi .
—Îmicer eţisăcomi tacrobaţiidefantezie.N-am
fostnici
odat ă admi s n î anturaj
ul Var lamil
or, cuean-
am schimbat decâ tf raze de cir cu
mst anţă. Ar fi ceva.
..
Sunt încredinţ
at căn- are n icio l egătură cuasa sniarea
ei
,i ncidentul î
mpl i
neşte vr eo treizeci de ani, dar a l
vremearespecti
văm- ai zbitşil-am reţi
nut.
— Despreceestevor ba?
— Printr
epacienţiicarefăceauperi odiccoadăla
cabinet
ul lui Varlam – mă r ef
erl a cel de al sp i
tal – am
remarcat o figu ră neob i
şn uit
ă. Un bl ondî nal
t,t ânăr,
242
cuch ipul striat de ci cat ri
cia l a „ frumoasă -i vi
aţa de
st
uden t Hei delber g!"Omul păr ea să nătos ut n şier a de
o ciudat ă amabi l
itate.Cont rasta st ri
den t cuduri tat
ea
chi
pul ui asp ru, cupri vireape ca re nu ţ i-ai fi putut -o
i
magi na od atăî nlăcrimată.
—Î nceconst aaceast ăamabi l
itat
e?
—Î şicedacuat ât agenerozi taterândul ,încâtnu
puteai,î nregistrând si t
uaţ ia de t rei-patru-cinci ori, să
nu înţ el
eg i căomul vr easăi ntre a l Varlam ul ti
mul .
După î ntâlniril
e cu , hai să -i zicembl ondul , cel puţ i
n
cât
eva zi
le V arlam er at ulburat l a modul evi dent şi
ref
uzasăi ntre n î sa l
a de o peraţii
?
— Ext rem dei nt eresant.
— Eram di rect orullui,urmăMari nescu,şimi -a

p
lerm
a ni
i s
di
vis
dă
u-
ib
l ce
lr
o ex
nd.pÎ
l
li
ca
îţ
ni
i
t,
r
ebdes
ami
gupr
ur evi
t
şiând
simpori
uce
l deal
u zi
ceeun
vreasăoper eze.
—Î miofereadefiecaredat ăacelaşil
eit
-mot i
v:
mi grener eb el
e,i mprevizi
bil
e,f ără leac..
.Î mi mai
ami ntesc d e u ni nci
dent..
. Eram – su nt poa t
e d ouăzec
i
şici ncide a ni de atunci– a lr est
aurantul Capra
nea gră..
. Cunoaşt eţi
..
.
— Bineî
nţ el
es..
.Lapădure.
— Exact.Măaflam cusoţ i
ala..
.ceeacesenumeşte
masăde o bli
gaţi
e – e-tau invi
tat oameni
i de at
âteaori
,
trebui
e s-o a fcişit u măcar o d ată– şi mă simţeam
extr
em de p l
ict
isi
t. M-
am ri di
catl a un moment dat şi
,
sub pretextul unui tel
efonurge nt
, m-am dus să mă
pli
mb vr eo ec ze minut
e prin pădure.Mă p regăt
eam
243
tocm ai să-mi apri nd ţ i
gar a, când am su rpri
ns
următ orul dial og:
„Nu ui ta parol aî
mi
: pl acel i
li
acu l al
b mai al es în
ianuari e..
.Rep lica:Spersăaducă şianul ăst aî n
flor ării
."
— B i
neînţeles, interveni Andrei, aţi sesiza
t că este
vorbadeopar olă.
Dob re Mar inescu î ncepu să r âd ă:
— Nat ural.Pent ruaşacevanut rebuiesăfiabsol vi
t
cu rsu risp eciale F .
B.I. sau C. I
.A., mă r og,nu su nt
foartef amili
ari zat cu i nstit
uţi
ile respecti
ve.
— Ces- aîntâmpl atdupăaceea?
— Am aşt ept atcâtevacl i
pepânăceidoiaupărăsi t
păd urea. L-am rec unosc ut destul de s urpri
ns pe

Var
lam.
—A C
st
a-e
il
tc
oa
t
?revorbi
seerapaci
ent
ulbl
ond.
..
Dob re Mar i
nescurâsear :
i
— Ti neri
isuntmainerăbdătoridecâtbidi
vii
i.Nu-i
tot
..
. Acu m vr eo ou
dă săptămâni, am avu ti mpresi
a,
subli
ni ez,i mpresi
a, căam r ecunoscut ciudatul
personaj băl ai pe Corso
. Mi-au atras atenţi
a
ci
catricele..
. Sigur
, sunt pest
e douăze ci şi ci
nci de ani
de at
unci, dar indivi
dul şi
-a păstrat al
ura, co
nturu
ri
le,
chi
ar dacă înăsprit
e, aletinereţ
i
i.
— PeCorso?Si ngur?Cefăcea?
—I nt
ralahot el
ulAstori
a.

CAPI
TOLU
L X
VII

244
 ..
.De mul tîşil epădaseNat al
iţa oricenădej de n î
îndreptareal ui Anton. Semea ţ
ăî nsăşiî ndărătnicăşi-
a ascu ns a lea
nul în t ainel
e n ii
mi i şinu s- a mai î ntors
lat ataia. Năucităt are seovedd eaî nsăa fi cu coana
Eca t
erina.
— Spuidrept ,fat
ă,nu- lcredeam atâtdecr edincios
unei si ngure catri
nţe..
.
Aniis-aucălători
tşit ârguls-adeprinsa- isocoti
,
pe A ntonşibar oneasă, pereche.Nu er a sindrofie u nde
sănu fie p of
tiţ
i dimpr eună, la soarel
ele muzi cale
nimen i nu se şezaa î n l ocull i
berde â lngăunul ori
celăl
alt.
Cu vr emea ,i zb
utise şi Nat al
iţa a-l alungadi n inimă
pe d umnea l
ui, dar t al
ă dragoste n-a mai avu t
. Uneor i
,

câ
sin
n dră
gu î
şi aî
nno
credd
a
e conci
că un
ulmai
sur,avu
sesesgâ
n
edea
ăr
bbfărăî
at na-i ven
aşt
er
ni
ut
de a l douăzeci de a ni.
.. Dint
âi, preaî liubeape A nton,
chiar itcăl
oşit, şinu î ndura altă apropiere,mai apoi
,
odată cudragost eapen t
ru dumneal ui, i se ti
snsese
orice ord e db ărbat. Dou ă chi
puri ţineal ângăinimă:
Iusti
n şiMi hăiţă.
Băieţi
i erau f ru
moşi ,iutaci
, ageril a carte şi
amândoiave au cău tăt
ura înfoca
tăal ui Anton.
Dumnea l
ui îi cerceta rar, deputăţi
al a Bucu reşti şi
farmecele baron esei ţi
nându-l departe de b ăt
ătură.
Când s- a prăpădi t cucoana Ecateri
na, într-
un
început de p rimăva ră furt
unoasă ,Iustin erat ânăr
avocat, sece
ratru llui Mi ti
căVl ădoianu, iar Mihăi ţ
ă se
pregătea e d bacalaureat.A î nmormânt at-
o singu ră,
245
Antont el
egrafiindcănusepoat eurnidi nCapi talădi n
prici
na unor af aceri î
nsem nate.„ Afaceri
le nîsem nate"
se chemaunecredi nţa b aronesei, după cu m afl ase
Natali
ţa din scri soareauneipri etene.Mui erea
ti
căloasăî ndrăgise n u căpitan de ca val
eri
e,i ar Ant on,
deşi o d ovedise, umbl a după ea câ i
ne n îl anţ ca să n-
o
prăpădească...
Dar aces tea e d mul t n-o mai necăj eaupe N atali
ţa.
Dur er
eaeicea mare er aI ustin. Una nu su fereal a el:
patima pen truj ocul de c ărţi şiru l
etă.
..
— Jurcăn- am sămaij oc,mamă,şij urcă-iul tima
oară că -
ţi cer bani .Î nţel
eg e căt r
eb uie să pl ătesc.E
datori
e d e o noare..
.
Când a muri t.
.. Ba nu, t răi
eşte!.
.. Uit
e- l aici,lângă

pat.
A.
.dC
n i
reus
ide
at
a.
.
p.
roE
piebăl
î
n ai
vâ.
.
r.
fulpicioarelor
.„Vasăzi că
asta-i băt râna de a lt elefon. Exactcu m mi -o
închipui am... Sfri
j
ită, puţ i
nt i
căl at rup. Trebuie săfi
fost frumoa să
...
" De su b bandaj , scăp ase o şu vi
ţă de
păr că runt şi,în mod i nexp l
icabil
, amănunt ul acestaîl
emoţion a cel mai mul t pe ocot
l en ent.
Băt râna desch i
se ch oii,î ndrep t
ându- i o privi
re
înceţ
oşată. Surise
:
—Iust i
n..
.Sănumai .
..Lasărevolverul
..
.Am să
vândbijuteri
il
e..
.
Suspină şipl eo
apel
e cafen
i
iî i acoperi
ră di
n nou
căutăt
ura.
*

246
 Cân d au zi uşa, I
oana ăsă
l rcă
bunele,maiar uncă o
privir
e a supra sch iţ
eipe ca re otcmai o t erminase iş
intrăî n l iving.
— Cum sesi mte?
Ingineru l Dumi traşcu, deş itras alf aţă şi
încercăn at, păr earadi os.Abandon ă buch et
ul de fl or
i
pe ca napeaşise ep rezi s-
oî mbrăţ i
şeze.
— Bi ne...Sigur,trebuiesăseî ntremeze,dareî n
afară de o rcei pericol.
.. Dragosteamea ..
.
Pictoriţ
a se esp d rinse cu blândeţe,dar f erm:
— Lasă- măpemi ne.Spune- midespr eVivien..
.Ţi-a
vorbit?
Vasileîşiî năbuşiunof tat:
— N. ..nu. ..
Probabiln-areîncădest ul
ăput ere.

pentr„
A
udică
ea.nI
-
na vru
gi
n t
eru"
,î
l gâ
şinf
d
ri I
ecăoamâ
na,id
niar –
l
e păst
in
drăca
refl
u ecţ
za i
a
fri
gului, a bucu ri
ei– şiî ntrebă pe ace laşit on de
f
estival:
— Cebem?Cesăcumpăr?
I
oa na răspunse cu indifer
en ţ
ă:
— Nut emaiduce.Am şampani eîncasă.
— Şampani e!excl
amăferici
tVasi l
e.Eştiunî nger,
i
ubita mea!
Pictori
ţa zâ
mbi . Cali
ficăex actbucuri
ai ngineru
lui:
„Nu faptul că vaa dp e g âtun pah arde ş ampanie lî
f
ăcea săex ul
te,cif aptul căo of erea I
oana. Deci
parti
cipa şieal a bucu ri
al ui,î
i păreabine c ă Vivi
en
tră
ieşte, î
lînţel
egea, etc..
."
Cu paharul î ntr
-o mână şiţ i
gara î
n cealalt
ă, I
oana
247
se i nteresă lini
ştită:
— Ceosăseî nt âmpl ecunoiacum?Dumi traşcuo
ce rcet
ă su rprnis:
— Cesăseî ntâmpl e?Nevom i ubi.
..Nevom iubi
toată vi aţa.
.. Am st abi l
it doar.
— Lucruri leasteanusest abil
esc,zâmbicu
îngădui nţăI oana. Uneo ri eşti de onai vi
tate de-
a
drept ul înduioşătoare.Vomcon ti
nua să en v edem
deci...
— Darbi neînţ
eles.
— Cum?
Ingineru l o privined umerit.I oana seex pli
că:
presu pupun căi nten ţ
ionezi săreven im l
af azainiţ
ial
ă.
Adicăsăci upim unceasî ntredouăuşi .

—
—E Bx
i
na
eg
,et
r
e
rez
i
i.
ceasuri.Tuveiîncepeiarcu
justi
ficăril
eclasice:şedinţ
ă,acţiuneimport antă,
accident de muncă et c. Sâmbăta şi dumi ni
ca n u vor
mai fi al e mel e,nu vei mai dorm i nicio noa pte ai
ci,
adicăve ir enunţ al at oate drept
urile c âşt
igat
e.
Vasil
e,lastrâmt oar
e–om şovăi el
nic,sti
luldirectal
pict
oriţeiîl puneat otdeauna în încu rcătură – se
bâlbâi:
— Pent ruînceput,şti
i..
.Trebuiemenaj
atăpânăse
restabi
leşte complet.. .
.
— Şiat unci,dacăîţivavârîsubnasunet ucu
lame Gi lett
e,vafi su fici
ent cat u să-i ce
rii
ertar
eîn
genunchi .
Dumi traşcu o p ri
vicuoch i umez
i:
248
 — Doamne,câtpoţ ifider ea!Eştiîngerşidiavolîn
acelaşit imp.
Pictori
ţa st ri
viţ i
ga ra, răsu ci
nd-o mul tîn sc rumiera
de p arcăar fi st ors o ămâ l ie.
— Nuşt iuîncecal i
tat evoiajungepel umea
cealalt
ă, dar acu m mă i nt erese
ază ce es v aî ntâmpla
cu mi ne.
— Eşt iiubitamea.
— Nu- iost arecivi
lă.
Vasileîşicuprinsecapulî nmâi ni:
—I oana,I oana!Dece- mist ri
cidispozi
ţi
a?Am veni t
lat ine cui nima pl ină de d or, cuat âta dragose.
t.
. Am
di
scu tat doar l ucrurile aseat de su t
e de o ri
. Ce sen s
are să le e rpet
ăm?

f Î
raznt
elr
e-ad
n
iev
ăr
ci ,l
mă e di
car nsc
uutase
se răi
ma de
scai
htât
mbea
au,ori
,au
er î
ncâ ta
gat
f
orm ulate,doar căr eci
tat
e n îcăo dat ă, şiîncăo dat ă,
şiî ncăo dat ă..
.„ Crezi căpe mi ne mă ava ntajea
ză
situaţia asta?" „
Te uibesc,Ioana. .
. Te uibesc mai mult
decâ t orice epu lme!"
„Mi nţi
! Dacămă i ubeai, n-ai fi fostî n st
are să
ren unţil a mine.Ni cimăca r n-ai fi accep t
at ideea
. Nu-
ţi dai seama cămă poţ i pierde a
l pri
mul col
ţ de uli
ţă?
Că pri mul bărbat car
e-mi con vi
ne şie il
berm- a smul
s'
de â lngătine?"
„Dar spui cămă i ubeşt
i!
"
„Ei şi
?".
„Înseamnă că u n mă poţi părăsi
!
"
„Ascul
tă, Vasil
e!Tu, bunăt ateaî
ntruchi
pat
ă, ori
249
eşti de u n egoism feroce şi cul
mea, cumi ne,tocm ai cu
mine, oricret i
n!'"„Iar m ăi nsulţi
!"
„Aşa ză-te pe al
bele din spate şi urmăres te-
mă un
momen t. Tur eal
izez
i ce-mi oferi
? Ră- mă-şi-ţ
e!Să t e
aştep tt oată vi
aţa casăpet recem împreu nă recreaţ
ii
le
pe c are i ţle nîgăduie madam Dumi traşcu? T u nu te
gândeş ti că m a şieudr eptul la un băr bat? Un băr bat
almeu?"
„Sunt al t ău! Pen t
ru toată viaţa".
„Cum? A m ajuns sănvi idiezor icef emeie p e care o
vădî nsoţ i
tădebărbatulei.Uit
e,îmizi c,asta,n-osă
doarmă si ngură.Să doar mă,Vasi l
e, nu mă gân descl a
alt
ce va.Vr eauomul meucucar e s ăi es ă spetrecun
week- end,sămăduccuelî nconcedi u,învi zi
tă,laun

sp
Ceecta
D
ucol
mn.ezOmu
eu,l meu
vor , al
besc ă
itu
lr
mp ie,
eddenu car
e
r să
eci
t dmb
nîă
i t
„
Crâi
rn
tesc
i
ca!
raţ
iunii pure"şini cidi n Shopen hauer.
..
!"
Vasil
eîşiridicăpri vi
rearugătoare:
— Spune- midr ept,aigăsitpeci neva?
— Nu,r epli
căpi ctori
ţa.
— Teimpl or
,I oana!maiaşt eaptă,airăbdare,noitot
împreună v om fi. O vr eau,o s imt . Da,Ioana? Vo m fi
î
mpreună!
Pi
ctori
ţ
a îşi pl
ecă pri
vi
rea şi of
tă:
— Da!Aşavafi.
Dar şt
ia că vafi altfel
.

Pe b
ărbat
ul cuch
i
pul fisu
rat de ci
ca
tri
ci, ca
re
250
trăsesel a hotelAst ori
a, loco tenent
ul Traian I ones cu îl
reperă cuuşu ri
nţă. Se nist al
ase sp re prânz n î hol , pe
un f ot
oliu din apropiereabi roului de recepţie şi
răsf
oisevreo două cea suriga zet
ele şit oate revistel
e p e
care el g ăsi
sel a Di f
uzareapres e.i
I
ndi vi
dul îşi făcu apariţiaI a ora t rei şi ceru se cheia
de a l camera 415. Consu ltând apoi regi st
rul hot eull
ui,
locot
en entul constat
ă căper sonajul se u nmeş t
e E mil
Calotă, născutî n 1930 – i „at e uit
ă, nu i -aş fidat mai
mul t de 4 0 de a ni"– d omi ci
li
at în Bucu reşti, direct
or
laI .
C.P.T.N.,„şiXYZ" , co
mpl etăî n gând Trai an.
Calotă, – l„-o fi chemând Cal ot
ă?"– p ărăsii ar
hoteull după j umătate de cea s.Loco t
en ent
ul sesi ză că -
şisch imbase a hi
nele.În l ocu l pal
tonului clasic,

î
dmb
inrăca
carsed
e o
eduscu
rt
se ă
ăc„A
„lai
omnl
u Del
eţ
ul"on
p"
ricenuşi
mo! –e,
e am
obăn
u
sedn
attde
straie,secundo! – că vena it săpet r
ea cămai mul tă
vremeî noraş.Cândviipedouă- t
reizil
e,chiaro
săp t
ămână, nu car i după tine atâta hăinărie
incomodă.
Emi l Cal
otă er
a un bărbat bi ne,gen ul pus nî
circulaţ
ie şi decil
a modă, de H ollywood. Avea of aţă
dură, de omascu li
nitat
e agr esi
vă,t ru
p de g l
adiator.
Ţineaînmânăoservi etădiplomatşipăşeagrăbi t
,cu
siguranţaindi
vidului care seuce d alo adresă precisă
.
Nu seopreal a vi t
rine,nu că sca ochiila ed i
ficii
le
interesan
te,nu cu mpăra pe st radă nugasauţ igări,
modal i
tăţ
il
e cl
asice de a t e oprilocului şi azvârl
ind,
veziDoamne,privi
riîntâmplătoaresă-ţ
iverifici
251
spatele,dacăt e u rmăr eşte ori nu cineva .
Traianconchi secăt ipuloriei nocentprunc
neînţărca t, orisesi mt e n ivu
lnerabil.„ Deşi
susp iciunea, pruden ţa, ch iar în circumst anţele cel
e
mai i nof ensi
ve i n
ţ de a becedarul agen tului"
. Agent!
Era p iot ea
zl ansat ă de p rocu rorul Mai can.
Cal otăt raversăBul evardul, apoi st răzile car
e
duce au sp r
e mar ginea r o
aşu l
ui cuace eaşi gr
abă şi
dezinvo lt
ură. Se o priî n f aţa uneivi le şi apăsălung pe
un but oni nst
alat în part easu perioară a uneica se t
e
de a tbl ă care semăna cuo cu tie poşt al
ă.
„Interfon",înţelese Tra ian.
La pr obabil
ul „Cine- i?", Cal ot
ăr ăsp unse cu buzele
l
ipite de g rat
iil
e c utiei met al
ice. Locot enentul nu

pri
n
„se
..
.maiecâ
dat
l
esult
i
î
nmel
ie
anuacu
vi
rin
e.
.t
e:
.
"
După ce şa u se nch
îi
se nîurma lui Cal
otă, Tr
aian
ci
ti din mer
s ca rt
eade vi zit
ă fixat
ă su
b vizor: Di
nu
Pet
rovicea
nu.

„
Hed oni
st!"
,î l cal
ificădin pri mul momen t
procurorul Maican.
Dinu Petrovi
ceanu, bărbat de aproxi
mat iv şaptezeci
de a ni
, acuzaî ntr-
adevăr caracteri
st
i
cil
e –at ât de
st
ridente,încât păreau neverosimil
e – gen ului. Bine
l
egat, cumust ăci
oară căruntă şipăru lî nsp i
cat,l af el
de d escaî n ti
neree,
ţ avea buze se
nzu al
e,pof ti
cioase
,
bărbieî
ncăpăţânatăşiochiulvi
cios.
252
 Nu mani f
estă ni cio t ulburar e n îfaţaleg it
imaţiei
flut urată de p roc uror păstrându- şisâ ngel
e e rce şi
aerul amab i
l. Era î n hal atde măt asel eu
bmari ne cu
revee r sâ
ngerii
. Un f ul
ar uşor , alb, adăugaun su flu de
ti
nereţ eţ i
nutei.
„Hm! refl ectă Mai can. Roşu , alb, albast
ru! Ce- i
asta? 1 4 Iulie? "
ÎI primi ext rem de cu rt
enitor,î nt
r-un hol bi bl
iotec
ă
elegant, cu pies e d e c ali
tate ş i câtevatablouripe c ar
e
Mai can, departe d e afi un sp eciali
st,le soco t
i
valoroase.Impresi onauramel esplendide,cubronzde
calitate,obscuru l pânzelor.
„Trăiască papa Rembrandt !
",î şizi se rp
ocu rorul pe
care- l en
ervat otdea una căt rebuie s „ămiroşi " un

tabUi
l
outânca
du-să
sevezia ci
douneoa
a l
-
ral
ă pi
act
a
Pt.
et
rovi
ceanu, îi completă
portretul:„ prototi
pul maes trul
ui de al
tă dată( al a
Mice scu, Val j
ean, Perieţ
eanu, etc.
) cu mor gă,teatrali
st,
i
mport ant şir echin"
. Singura reaci
ţe pe care oav u
aflân d de asasi narea oadmneiVar lam, f
u acee a că-şi
mut ăt rabucu l dintr
-un co l
ţ al guri
iîn ce l
ălal
t:
— Amuri tCat i
nca..
.?
— Afostuci să,insistădestuldecontrari
atMaican.
— Totaiae!Î nfond,măaşt eptam.
Procurorul, care o tcmai voi
a să-şiaprindă o ţiga
ră,
su
rprins,– n u-i gen ul de afirmaţi
e p e care s-
o auzi l
a
ori
ce colţ de st radă – ă rmase cu brichet
aî n mână, f
ără
s-
o aprindă.
— Văaşt eptaţi
?r epetă.Trebui
esăr ecunoaşt
eţică
253
omuci dereanu- i un f apt de o tat e zi l
ele..
.
Avocatulzâmbi .Aveaunsurâspar şiv,insinuant,a
la Cl ark Gabl e,şinu er a gr eusăi nt ui
eşti căbărbatul
acesta avu sese oată
t vi aţa un su cce s n ebun laf emei,
care nu- l oco l
eau niciast ăzi.
— Bi neînţel
es,domnul eprocur or,iarnoidoi
sunt em mai î n măsu ră dec ât maj or i
tatea m urit
ori
lor
de â rnd s- o ştim..
.
— Scuzaţ i-măunmoment ,îlînt rerupseMai can.
Când aţ i aflat de asa sinar ea a Cti
ncăi Varl
am?
Înregist
ra î n ochi
il ui Pet rovicea nu un momen t de
derută, r epede d ep
ăşit:
— Acum!Dumneavoast rămi -aţicomuni cat-
o.
„Mi nt
e!", conchise a Mi can.

dez— Md
nod a.
ămâ .
.t
nC.h
.
.i
,araşt
să ept
ându
cem
zi -
v
duă
r,laucu
nm doved
ori i
ţi mult
sânge ecer.
— Demul tnumămaisurpri ndenimicsau
aproape n i
mi c.
..
Î
n ci uda dec l
araţieicare p ăreasforăit
oare,
procurorul îl crezu. Deşi se erfeade d ieipreconceput
e,
şi
-li magina lesn e vedetă sau cel puţin personaj de
importanţăîn com bi
naţi
i subterane,tenebroase şi
abject
e,dar t ot
deauna de anvergură. Nici
odată un
Petrov
iceanu n-ar fi figurat î
ntr-o gă
inărie oareca
re,
nicimăca rl a modul î
ntâmplător.
..
— Care-imoti
vulpent
rucareasasinareadoamnei
Varlam nuconsti
tui
epentrudumneavoast răo
surpriză?
254
 Avocatulrămaseovr emepegânduri .Păreacă-şi
selecţ
ioneazăcl i
şeeel di
ntr-o mar e de g ândurişi
imagini.
— Oricineacunoscut -
opeCat incaVarlam şinu
era un i mbecil put easă- şideaseam a cănu va â sf
rşi
,
aşa m cuspuneaumoşi i noştri
, cucap ul pe pernă şi
popăl a căpătâi.
— O cunoaşt eţidemul t
?
— Di ntimpulrăzboi ul
ui.Femei aaceastaafostun
personaj cut otul şicut otul singular
. Dacăşa nsaar fi
ajutat-
o, put eaaj unge epdarte.
Maican i nterveni deconcert
at:
— Mis- apărutcănui -
amerst ocmairău.Succes
pretuti
nden i
, o ex ce
lent
ă situaţie mat eri
ală până azi.
..

Pet
r— U
ovi na
cecou
nn,tc
oons
vai
de
l
irabi
ză l
del
ab a
b
i
jnt
ucă,râşi
eri
i sedouă su te sau
două mi i de n işica r
e a rfi f ostîn stare orcâ
ind să -
şi
l
ipească revolverul lat âmpl ă pentru ea! Ast
a numi ţi
dumneav oastră zibân dă?
— Darni cin-aşsi t
uapei saj
ullacategori
aeşecuri.
— Deacordcudumneavoast răcândevorbade
Nuţi, Coca u sa Lil
i, mi di
nete n ost
ime d e mâna a dou a.
La valoareaCat incăi Varl
am, î
nsă, dest
inul eia
consti
tuit un rateu .
— Vreţisăfiţimaiexplici
t?
— Măvoisi l
i.Înprimulrând,Cat
incaîmbina–şi
trebui
e să văsp un căn- am înt
âlni
t caz simi
lar î
ntr
-o
viaţ
ăcareaf ostdepartedeafimonot onă – o
frumuseţe u l
uitoare cuo mi nt
e excepţ
ional
ă. E
255
adevărat, s-
a născu tî ntr-
o ep ocăî n ca re cu coanele
aveau mai mul t rol deco rativ şi de cu lise.
.. Pe p l
an
socail
, erau t otal i gnorat e,n- ar fi put ut aj unge
nici
odat ă„ şef
e de promoţ ie"..
.Î nvă ţ
ăt oare,prof es oare,
ici
-col
o câ te of arm acistă... Cam ăst a era nivelul la
care aveau drep tul săasp ir
e.
— Considerândcăs- arfinăscutci ncizecideani
mai t ârzi
u, cu m cr edeţi căs- ar fi put ut r eali
za i n
d
punctul dumnea voast ră d e v eder
e?Ce pututar fi
ajunge?
Avocatulîşirezemămâi ni leînbraţelef otoli
uluişi
seapl ecă î
naint e:
— Orice,domnul eprocur or!Orice!Prim mi nist
ru
ca mad ame That cher, cea maimar e spi oană a

sec
Garo
bl
u
o,l
ui,
r
eg st
na
iarul
an
uru
mbe
uluirî
o
nnea
Sl
t Hol
atelel
ywoo
U
nid
tul
e,ui
n ca
evast
al ui
Rookefel
ler,î n cel mai modest caz.Pe âlngăastea,
paral
ele u li Varl
am şibal uril
e d e al Cercul Mi
li
tar,
unde eb luisao oşt i
re de mb
i eci l
i pomădaţi
, devi
n de
un ridicol ca r
e e t afcesăpl ângi.
— Da,f ăcuMai candezmierdându- şiomustaţă
i
nex i
stentă. Portretul mi se a pre sugesi
t
v. Nu izbutesc
totuşi să fac corel aţi
aî ntre eprso
nal it
atea ei ieşită di
n
comun, f ără îndoial ă, şisfârşi
tul dramat i
c d e care a
avut parte.Se cu noscdest ui indi
vizide ex cep ţi
e,mai
ales e p meleagurile n oast
re,ca re şi-
au dat su fletul
fără a fi sp i
ntecaţi.
Petr
oviceanu of tă şi se ă lsă pe s patel
e oftoli
ului.
Suflă î n cap ătul aprins al t
rabucului stimulând och iul
256
de a j
r.
— Catincasuf ereadeomândri edrăcească,
adevărat
ăi nfirm itate,şi,î n co nsecniţă, erai ncapabi
lă
săî ndure ru ina ambi ţ
iilor sal
e.
—Î ndefinit i
vceambi ţiona?
— Hais- oluăal tf
el,propuseavocat ul.Plecândtot
de al per sonali
tateaei . Nu su port
a săse fl ae pe planul
secund şini cinu f usesel ămă
p dită ast f
el.
— Totnumi -aţirăspunsl aîntrebare.Cevoi a?Cea
încer
cat şi n- ai zbuti
t? Şi ce l egătură,i nsist
, ar avea
acesteacuasa sniareaei ?
Lui Mai ca
n î if ăcea impresia căPet rovi
ceanu ştia
maimul te dec âtarvrea să u sp
nă.
— Am cunoscut -obine,darn- am fostduhovni cul

ei
.
să-l„
Cpo
rnf
esi
act
i u.
ce nea"
,l
Dea n
t
fu,er
el and
câ gen
au
ml d
îet
n i
âl
nl
ter
it
-a
ot
ubrăătpesp
ea ca
rr
e
e
patruzeci de a ni. La vâ rst
a asta ai î nvăţat să -
ţi
cenzurezi elanuril
e d i
n t oate punctele d e ved ere.
— Şitotuşi,vorbinddespr e„rui
naambi ţi
il
or"ei ,v-
aţi ref
eritlaf apte concret e.
— Laceledenot orietateşicarealcătuiaumi ezul
col
portăril
or di n aşa -zisal ume b ună. Pri n ' 35 sau '36,
er
al a un pas d e adeve ni regina Itali
ei. Un an de zi
le,
sau aproximativ
,a f ost amantal ui Victor-
Emanuel–
Carol al nostruer a preami c – şi ar fi i zb
uti
t să-
şi
at
ingăţ elul dacăn- ar fi op„erat
-o" ca maril
a contese
i
de Mon t
enegro.
Celpuţ i
n aşase vo rbea
...
Lui Mai can îi scă
pă un flui erat uşor şiavocat
ul
257
î
nce pu să âd ră:
— Socotiţiprobabi
lcăaf ostexaltatădeozdravănă
doză de sm inteal
ă, dar dacăaţ i fi cunoscut-o,nu v-ar
mai fi şo ca t. Era extrem de con vingă
toare şi,fără să
pronunţe u n si ngur cu vân t despre ea, te ăfcea săsimţi
că-
i un perso naj extraor dinar şi, căfir esc,i se uc vi
ne
un dest i
n l af elde ex traordinar. Suficient s-o fi văzut
.
— Limpede.Maiaveţ ialte...mostredeveleit
ăţi
ratate?
—Î ntimpulrăzboi ului,eranel ipsitădelarecepţ
iil
e
Ambasadeigermaneşif oart einti
măcubar onul
Kil
inger, dar unde i ţ
ntea , n-am i dee.
— LaloculEveiBraun,pr obabil
.
— Nuşt iu,darapărutcuri os,căl aunmoment

d
da
at
r,co
s-acl
n uretras
den t b
ru
, si sc
ngu. S-
rei a
eicon
prf
ies
et ae
entdcuest
ulre
ca de sgârcit
,
î
ntreţ
ineam r elaţi
if oart
e apr opi
ate:„ Hotărât, n-
am
şansă"
. Ceva încercasedeci .
..
—Înţeleg...Vreausăcl ari
ficunanumi taspect,
cunoscuţi
i Cat incă i Var
lam f ac referi
nţe sit
uate doar î n
ti
mpul război ului sa u după, cân d era deja o emf eie
matură. M- ar i nteresa dat
e d espre viaţa eiant eri
oară.
Ci
ne - i
au fostpărinţ
ii
, dacăa f ostcă săt
orit
ă, unde s-a
ascuns.
..
Petr
ovice
anu dădu nep ut
inci os i n
d umer i:
—Î nsensulăsta,nuvăpotof eriniciorelaţ
ie.
Poat
e că priet
ena comună d espre car e vă pomeneam
ar fi şti
ut câte ceva
, dar mă î ndoiesc că mai exi
stă.
Optzeci
-
optzeci şidoi de a
ni r ep rezi
ntă o vâ rst
ă câ
nd
258
moartea, caşipoşt aşu l
, poate să -
ţi bată ori
când la
uşă.
— Daţ i-
mit otuşidat eleei.
— Cupl ăcere.Doamnasenumeşt eIleana
Butculescu şi , pân ă acu m vreo z ecean i
, când am avut
ult
ima oară veşt i desp re ea,l ocuiaî n Bucu r
eşti pe
Calea l P
ev nei210 B.
— Aveţiomemori eremar cabi
lă.
— O cunoscdeci ncizecideani ,ti
mpî ncarenuşi-
a schimbatad r
es a.
— Expl i
cabi latunci.Sereveni ml aCat incaVarl
am.
În ce ă msu ră ambi ţi
ile eş uat
e ar fi put ut gener
a
cri
ma?
Pet
rovicea nu ri di
căpal ma op ri
n-d
l:
u
— O cl i
pă,domnul e procur
or ! Am emi s oi mp
slă
ipoteză.
— Dezvolt
aţ i-
o,văr og.
— Aţireţ
inutcăambi ţ
iil
eCat
incăierauf antasti
ce,
fri
zând abera ntul. Pen t
ruî mplini
real or, şti
a săl upte
bărbăteşt
e,înf orţăaşzice,caungangst er
.Femei a
asta n-avea scru pule,ar fi st rivi
t ori
ceî n ca le numai
casă -şiat i
ngăţ i
nta. Când ţelul propus es te uri
aş şi
armele rt
eb ui
e să fie extrem de p uter
nice.Nu te d
uci
sădărâmi o f ortăreaţă cupraşt ia.
— Şicefeldearmef ol
osea?
— Toat
e!Del at raficareapropriuluitruppânăla
cel mai dur şa nt aj
. Şi ,în general, şt
ia mult
e,prea
multe..
. Ca toţii ndivizi
i de specia ei.În concl
uzi
e, ave
a
duşmani înverşu naţi pe oattă harta Românieişipe c el
259
puţin of el
ie d i
n Eur opa. A fostunul di n mot i
vele
pentru ca re,nei zbutind săt reacăgr aniţa, a acceptat
mâna l ui Varlam şia părăsi t Bucu reştiul
. I s-a părut
căprovi ncia oferă un adăpost mai si gur.
— Cr edeţicămânaunuiasemeneaduşmana
operatac um?
— Euaşaî miî nchipui.
— Văvedeaţ ides?
— Cam odat ă,dedouăoripel ună.Î iplăceasăse
pl
imbe p ri
n pădure şi , uneori
,l aî ntoarcere,dădeape
l
a mi ne.Vă sp un si ncer, co
nsideram vi zi
t
ele ei drept
un privilegi
u.
—Î ncesens?
— Af ostocampi oanăaconversaţiei.Totceemi tea

era
mi nţ
io
l
eri
ga
inal
cel,
eascân
ca t
r
eeiet
o
st
rr
ă,
baspi
t ri
t
u
că ari
răl,ne
vio
gb
r i
ni
şnuA
e. it
. Un
vea a
taldi
enn
t
extrem de a rr de a r p
iviun f enomendi n cut otul alt
ungh i decât sem en i
i ei. Din acest punctde ved ere,
discutând cuea ,î ncercai nu o dat ăr evel
aţi
i.În pl us,
erao„ poli
valentă". Puteai aborda cueaori cesu biect
,
l
iteratură, spectacole, pol
iti
că, fapte de viaţ
ă. Şi de
fiecare dat ă venea cuun punct de v edere nou.
— Şt iţicum îşipet
receaî ngeneralti
mpul?Vecinii
susţi
n căl i
pse a zi
l
nic o pt şich iar zeceore de acasă
.
Pet r
ovicean u păru mi rat:
— Habarn- am cefăcea,darafirmaţ iamisepare
cel puţin cu rioasă
. De câ te ori veneala mine,ca m
spre ora ci nci, er
ai mpec abil
ă caţ i
nută şipl i
nă de
bi
juterii
,caungal ant
ardegi uvaergiu.Nu,cat
egoric
260
nu f ăce ai mpr esia uneif emeicar e să fi umbl at opt
-
zece e casuri .
..
— Bi juterii
?!sei nteresăMai can.I nteresant,nus- a
găstiî n ca săni cimăca r o ver i
gh etă.
— Aveauncuf ăr,domnul e!Măr og,vorbavi ne..
.
Cine şt ie,l ipsal or ar put eaco nstitui o pistă, deşi mă
î
ndoi esc...
Telefonulî ncepusăsune.Pet rovi
ceanusescuzăşi
trecuî n od aia alăturat ăf ără săî nch idă uşaî n urma
l
ui . După t on, pr ocu rorul ghicicăvor beşt
e cuo
f
emei e.Ul timele cu vinte a le avocatului o co nfirmară:
„Te aştept, draga m ea! Sărut mâna" .
Mai can se i dri
că .
— O ul timăî ntrebar e.

—
—CNuume
plă
l
ece
dr
ee.
.
E.
milCalot
ăvăspuneceva?
Pet
rovi
cea nu acu ză o gândire concent
rată, apoi
dec
lara muşc ându-şibuzele:
— Nu- midauseama.Î ncincizecideanidecarieră
am avu t mi i de cl
ienţ
i, nu potafirma ni mic ce rt
.
Procuroru lî şicoborîpleoapele.
„Minte,darcât ă vreme n u şt i
u mai mul te despre
Cal
otă, nu mă potangaj
al a un duel
. Nu-
i ni
mic.
Rămâne p e â
rndul vi
i
tor
, maes
tre"
.

CAPI
TOLU
L XVI
II

— Aiobţi
nutceva?sei
nter
esăMaican,
pen
dulându-se cae dobiceipri
n încăp
er
e.

261
 Sti
lul î l deranja pe mai orul Vâlcu ,îl obosea şiavea
i
mpresia cănu poa te să se concentreze.Procu rorul
, pe
de al
tă part e,n- o put eaf acest ând „ ţeapăn..
."
— Ţţ!făcuVâl cu.Deal tf
el,măaşt eptam.
— Adică?
— LaI PTCN Bucureşt i
,nul ucreazăşin- alucrat
ni
ciodat
ă Emi l Calotă.
— S-averi ficatpr esupunşiadr esa.
— Tott rombon.Nul ocuieşt
epeMacaral ei.
Procuroru lî şiî ntrerupse a mratonul. Se o priî n faţa
l
ui Vâlcu,ţ i
nând mâi nil
e n î buzunar e.Pe ch ipul lui se
ci
teao ex presie ele mar e nedumer ire.
— Ce-icui ndividul,domnul e?Deobi cei
,ăştiade
se oa
jcăde- a Cicero sa u Mat a-Hari au gri jă, î
n pri mul

rânn
mu dcă,
, să-
uşi
ndeasigu
s
unr
et
t un
ot st
a
deau t
nu
atapofi
rci
a
ec
il
aţ
ide
dinb
ro
pnz.
u Lod
nct ce d
e
veder
eprof esional,adresăpr ecisă,veci
nibinevoi
tori
etc...
— Agenţ i
i-conservă,iubit
ul e,darpoatecăami cul
nu face a p
rt e din sp eci
e.
Maican râse sa rcasit
c:
— Adică,laci ncizecideani,Cal otăofivreo
trufanda. Asta-
iî n ca pul tău?
— Deceexcl uziposibil
it
ateacaomulsăfil i
psito
vremedi nţară?
— Pentrucă,dacăt ipulaf ostşiesteampl oi
atul
uneiage nţii st
răine d e spionaj, patroni
i n-aveau
interes
ul să-i ofere va ocanţ ă de dec eni
i. Oriî l
concediau, oriî i sol
ici
tau pe mai depart e serv
ici
il
e. I
ar
262
băi
eţi
isuntspeci ali
zaţ i.UnCal otă,înprincipi
u,e
omul lorpen t
ru Români a. N-ai cef ace ucelî n Franţa
sauVi et
nam.
Mai orul Vâlcu t rasede e l
asti
cu l şoset
eica re-l
strângea.
— Rămâil aideeacăavem de- afacecuoacţ i
unede
spi
onaj?
— Suntt entats- ocredî nproporţiedenouăzecil a
sut
ă. Vâlcur ost i pe gâ nduri:
— O parolăî nr egistratăacum douăzecişici ncide
ani
... De,mă î ntrebdacăe su ficient. Pe d e alt
ă part
e,
nu uita căn- am st abilitîncăni cio co relaţi
eî ntr
e
Cal
otă şiCat incaVar l
am. Li antul lor, si
ngu rul
, ar fi
avo
ca t
ul Petrovicea nu.

sus—
peŞi
ctf
eapt
cuul
Vcăl
arpers
am , onaj
ulad
Mai aînt
aur
e
gţ
ăinutr
că el
aţi
oam
d i
na V arlam,
din absolut toate n iformaţi
ile culese,nu er a gen ul de
femeie care să gn
i or e c elmaimi c am ănunt di n
acti
vit
atea bărb at
ul ui .Iar soiul ăsta de a cti
vit
ateî i
sti
mul a apeti
tul şivo ca
ţia cerăt de aventurieră.
Vâl
cuseri dicăşiseapr opiedefereast
ră.
— Totcespuiel ogi c,dragulmeu,darmi -
et eamă
de coinci
denţe.De cel e mai mul te ori sunt absu r
de şi
te afc să parcu r
gi i
tinerare afl
se. Nu vă d, real
men te nu
văd,ceprimejdiemaipoat eprezenta,cemi ză,o
bătrânădeapr oapeoptzecideani?
—Nuput em ghiciceanumeşt i
a,sau...deţinea.
Mai or
ul dădu di n mân ă,res pi
ngân d din cap ul l
ocu l
ui
argumentul:
263
 — Şiauaşt eptatşmecheriiunsf ertdeveaccasă- i
ast
upe g ura? u N-mi spune c ă n -augăs i
t-o pân ă acum.
Cati
nca ar Vlam ni cimăcar nu seascu ndea, i
ar
persoana ei , din totce -am î nţel
es, atrăgea aten ţ
ia ca
un far.
— Poat e.
..poate,presupuseMai can,băt râna
redeveniseacu m „ i
nteresantă" .
.. Atât de i nt
eresantă,
î
ncâ t săsei mpună l i
chidareaei .Î n sfârşit
,
deocamdat ă speculăm. Eu unul mă b i
zui mul t pe
i
ntuiţie şi sunt convins că nu mă î nşel. Chiar dacă
avem de- a ace
f uco coi nciden ţ
ă şi presupunân d că
Emil Cal otă nu e asasi nul Cat i
ncăi Varlam ap roape
cerit
tudineacăapari ţiai ndividului în sce nă nu- i
î
ntâmpl ătoare şi căse ea l
găde omi siune d e spionaj
.

PunVe
âm
lcuusn
ălpar
ădi
t iu
n?umeri:
— Nu- mipl acpariuri
le.Cepropuideocamdat ă?
— Urmări reapascupasal uiCal otă.I
nteresează
ori
ce: de ce cu a mpărat o pastă de d inţi de al
drogher i
a asta şinu l a cea de p e C orso, ce cuvint
e -i
a
adresat femei i de servi
ciu de a l hoteletc.Pe d e alt
ă
parte,t rebuie c ont
inuate ce
rcetăril
e nî cepri veşe
t
viaţ
abătrâneiVarl
am înaintederăzboi.E ci
udatcă
nimeni nu vorbeşte,nu poa t
e,saunu ar e ceor v
bi
despre it
nereea
ţ ei . Ca şicu m s-ar fi născu tla
patruzecide ani.
.. Apropo, de a l vec
inii de bl
oc ai mai
scos a cev
?
— Cucu!arrăspundet ineri
imeicolaboratori
Ionescu sau Dumi t
raşcu. Neferi
cit
ai zbutise o
264
per f
ormanţ ă cuca r
e p uţi
ni se ot pf ăl
i. Uşa
apart amen tului er a uşă , n- avea transparen ţ
e,per eiţ
i
nu er au de st iclă. Odat ă răsu cită ch ei
aî n broască ,
viaţabăt râneiintraî ncelmaiperf ectnecunoscut .
—Î ntr-
adevăr,eochest i
e.Am ni ştevecinil aetajul
întâi..
., spuse r pocurorul t răgâ nd di n ţigară. Domnul e!
aclamă cuaparen tăi ndign are.Est e a f
nt ast
ic ce
indiscreţi potsăfie o amen ii ăşti
a. Eu unul ca r
e n u-s
cu ri
osdi n fir e,l e cu nosc pe d inafară totpr ogramul de
viaţă!Şt i
ucândmănâncăşni ţ elsauraţ ăpevarză–ţ in
uşi l
e v rai
şte ş i parfumea zăt ot pal i
erul – câ nd f ace
lecţiii pochimenul cuăl a mi cu':„ Boule!Cr et
inule!Ţi -
am zi s d e o m i
e d e ori căi dee seri ee!
sc cudoide
Semen i cumă- ta, şiai a are cap dreptungh i
ular!".

V
—âl
cu
Căvî
nce
enipvu
ors
băar
dâ
edă:ci
ve ni.
..Nevastal
uiDami an
f
ăcea r oemarcăi nteresant
ă apr opo de C at
incaVar lam
şierm eit
smul ex ist
enţeiei. Teori
a cu coanei
, şinu mi
se a p
re il
psită de o l
gică, e că pe o m, în anumi t
e
sensuri
,î l cunoşt i după gunoi . Mai
ca n îl privicăpiat
:
— Dupăgunoi ?!
— Da,bătrâne!Adi cădupăcearuncăl acoş.Î n
funcţi
e d e p ubel
ăî ţi dai seama câte d e avar– u na e
săcu reţi cart
ofii coaj
a având o gr osi
me d e u n
milimetru şial ta de u n centi
metru – p
e cean bi st
ă.
Coji de port oca
lă, grapef
ruit
, cuti
i de c
iuperci, al
une
chinezeşti
, pachete aurii de caf
eaboabe cu mpărate al
coafor
, sticle de whisky sau vin scump e a i
r una, şi
alt
a su nt rest
uri de varză, ghear
e de orăt
anie,rach i
u
265
de drojdie şi etcaetera.
..
Procu rorul observă amuzat :
— Domnul e,aisărâzi ,darindividaadatol ege
şt
ii
nţifică. Dacăt e gâ ndeşti
, e perfect adev ărat
. Leg
at
de CatincaVar l
am, ca r
e-i concluzi
a?
— Mereuermet i
că.
— Nuî nţel
eg.
— Băt rânan- aruncani miclagunoi .Am verificat
ni
ci n- avea coş..
. Da, I onescul
e! Ai veşit?
Traianseopril ângăuşă:
—I l
eanaBut culeseu,prietenaCat i
ncăiVarlam a
muritl a Bucu reşti acum ci ncizi l
e.

VivienDumi traşcusi mţ istrângereademânăşi

deschi
se choii. Andrei , cuoch ii umezi , surâdea.
— Cum t esimţ i,mamă?Î iantici
părăspunsul :Eşt
i
î
n form ă, nu-i aşa ?..
. Med ici
i sp un căt otu-iîn reg
ulă,
Vivienoftăşiîşirăsucicapulspr eper ete:
— Da. .
.Măsi mtbi ne..
.Poat epuţ inslăbită.
..
— O săt reacă,aisăvezi .
..Cum i eşidinspital,
mergem împr eu nă la S inaia... Am ar an j
atsă- mi iau o
săpt
ămân ă de c oncediu...

a—g
dr uB
lăiat
meu?
u lmamei.
..,suspi nă.Sămăi erţi
...Măi erţi
,
Andreiî
ncercăsă-
şist ăpâneascăl acrimil
e.
— Haisănumaivorbi m despr easta.Import ante
căa trecut.
— Vreausămăî nţelegi,Andr ei
..
.Tueşt itotceam
mai scump pe ulme. .
. N- am mai r ezist
at .
.. Taică-
tău e

266
o b estie..
. Am î ndurat preamul tă umi li
nţă.
.. Nu mai
supor t
am.
— Şt iu,şti
u...Îisărut ămâna.Potsă- ţispunun
singurl ucru. Eu nu maiam t ată.Pen tru mine a
încet
at săex iste.A muri t.
Vivien,vrândsăparăî nţ eleaptăşigeneroasă,rosti
moale:
— Nu. .
.Nut rebui e,copilulmeu. ..Înfond,cut i
ne
n-af ostpr earău. .. Ăst a e el .
.. Tucu m t e simţi
? U
nde
mănân ci?
— Fi ili
nişt
ită,am det oat e.
Asistenta,obrunădur dul i
ecuvi no'
ncoace,puse
mân a p e umăr ul l ocoetnent ului
.
— E oradecont ravizi
tă.Nut rebuiesăvăgăsească

aici d
Ano
drmn
ei,u
l
il
nip
şr
t
iof
taeso
cur. darrăpusdeoboseal
m, ă,se
duse i r
dect aca să. Nu la ga rso
nier
al ui, unde,din
ca uza uneidef ecţ
iuni de ca zan, pent
ru câ t
eva zi
le n
-
ave a căldurăşini ci apă, ci la pări
t
el
nef
ţi
o
.nÎ
ai Ancăi
Radul ian că ni tenţi
onează să se odi
hnească şinu se
vorvedea.Făcuunduşşiseî nt i
nsepedivan,darnu
izbuti să d a
oarmă. Era si ngu rîn toată casa – ndAr
ei
ar fi put ut pari
a pe ult
imul leucăVasi le p„et
recea
"
acu m cupi ctori
ţa – şise mţ
si eapradă uneisu resci
t
ări
sp eci
ale,pe care nu o put
eadefi ni
.
Bru sc,i sefăcudor de a „minti
ri"
.
Ştia camai că-
sapăstra î
nt r
-o cuti
e d i
n lemn de
trandafir, un soi de s
ipet
,fotografii
le dragi, pri
mele uli
autografe mâzgăl
it
el a şaseşişa pte ani, scrso
irl
ie pe
267
care il e rtmi
it eadi n t abără. Si peţelul seafla î n
garderob ,iar ch ei
ţa nî poşet a doamneiDumi t
raşcu .
Andreidescui ecutiacuun sen timen t de p ioşen i
e.
Înăunt ru mi rosea a busu ioc şi dădu, î ntr
-o vec he
agendă, pest e câ teva flori pr esat
e:o mar garetă, un
edelwei ss, trei t ra
ndafirigal beni.
..
„Ce su fletr omant i
c!", gâ ndi simţ i
ndu- şii nima pl ină
de d rago set p en t
ru femei a ca r
e a cum f ăcea ort ef
uri
eroi
ce să r evină l a viaţă..
. Ui te-l pe el, căl ărind o
tri
cicletăî n f aţa ve chiil ocu inţe.
.. Uite-
l cu mama pe
Corso .
.. Lui Andi î i e eatmă de a paratul fot ografic,st ă
cuun pi ci
or î n sp ate,par căga ta s-oi al a să nătoasa.
Vivi
en,t otsubţ i
reşişubr edă,îmbrăcat ăî nloden,
poartă o păl ărioară cu ur ech i
, stil„ ol
andez. ..
" Ai ci

sunt
costuml
ad ma
er e.
a.
bi.
e Andi
mod,
escu
t ber
careet ă
e ma
s ă
l ri
băn
rar
ţ , ma
ează ma
n aîpî
ăn
.Î n
spate c orabi
a de b ut
aforie,mareaşiun t i
pj ovial care
sehl izeşteî ncredi
nţat căi nstantaneulî l prinde ş i pe
el
... Aici, Vasi
le şi Vivien î n primii ani de căsăt ori
e,
prinşil ao n untă. Dumi traşcu , cuaer ul lui
dintot
dea una, par căveş nic art r
ebui săse p aere d e o
culpă ca re ise u pne n î spinare,săse ez dvniovăţească.
Vivi
enţ âf
noasă,nemulţumită,cubuzel estrânse.A
văzut-
ooarevreodatăpemamaal t
feldecâtcubuzel e
pungă?...
„Cu un bărbat cael .
..
", of
teazăAndrei ,luând alt
ă
fot
ografie în mână... Toţitrei,în grădi na caseilui
Creangădi n Humul eşti
. Undeva, l
a picioare,în stânga,
aproape eş
iind din cadru, un buchet i mens de
268
marga rete.Vasile e l cu l
esese p entruneva st
ă-saca re,
nervoa sădi n ca uza uneivi zit
e con si
der at
ă de ea
stupidă şi infant i
lă, l e azvârli
se cu di spreţ ni mici
tor
.
De a l ZaheiGri go riu, ult
imul descen den t al bădi ţ
ei
Crean gă şi custod ele casei memor iale,Dumi traşcu
aflase că î
n sa t su pravi
eţuieşte o ă btrână st rănepoată
al ui Oşl obanu, t ova răşul de n ăzbâtii şico legl a şco ala
de c ati
heţi cu Ni căa l ui Şt efan a Pet rei
.„ Î ţ
i dai se ama,
Vivi
en?E urmaşacel uicăruiaCreangăi -
aspart
ciubotele şi i-
a apri ns firi l
eî ntre deget e.
.. Văru ll ui
primar. Se scă ldau î n Ozana şif urau ci reşei ndlivada
măt uşii Marioara...
"
Pe mama n- oi nteresau î nsăni cil egendele,ni ci
fol
clorul, mai al escăave au î ntâlnire l a ceas,negreş it,

cu
favof
ami
r u
ril
iau
se ln
uui
pt cel
ase ebrui
şi mu
nveszi
i
tci
seanmup
len
t.t
ru ale căru i
„Uite ce sacirfic eupen tru o babă şu ie,ştirbă şi
analfabet
ă...
"
O scr i
soare..
. E gr afismul mamei .
.. De ea, prinsăo
clamă.O si ngură p agi
nă aşternută nî modev iden t de
altci
neva. O ca ligrafie bărbătească.
.. Andrei
,trăind
limpede sen t
imen t
ul indiscr
eţi
ei, dar mb
î ol
dit de
cu ri
ozi
tate,cit
i. O dat ă, de d ouă ori..
. Avu i mpresi
a că
nu î nţel
ege bi
ne.
Val,i
ubit
ule, viaţa mea... Sunt două zi l
e de câ nd
aştept săt e hotărăşt
i. Nu mai î ndur. E de aj uns să-
mi
faciunsingursemn. .
.Deceşovăi ?Vasilenuî nseamnă
şin- aî nsemnat ni mi
c şi ni
ciodată pentru mine.E
eroarea unei vieţ
iî n ca r
e nu şt iam căexi st
ă şi feri
cir
e. Î
l
269
dispreţuiesc şi sunt î ncredinţată că , părăsindu-l, nu va
suferi. E pr ea pr ost, prea si mplist
,l ipsit de reacţii
. Un
mic ani mal–î n sen su l că resp i
ră, mănâncă, doa rme şi
beaun şp r
i
–ţc u diplom ă de n iginer. Mi se a pr
e a bsurd
să-ţif aciscr upule p entru el. Nu ne- am i ubit
. Amândoi
ne-am că sătorit pentru căaşaseob işn ui
eşte.Di n
tâmpeni e, din super stiţ
ie, pentru căce i dinj ur
procedeazăl af el.
..Val,teiubesc.Cheamă- mă...Am să
fiuscl avat a.
..Azi,21i ulie1958.
„Dec i eumă n ăscuse m", con stat
ă con ster
nat
Andr ei.Răspunsulbărbat uluieral api
dar .(Cum de
reintrasemai că -
saî n pose sai proprieisc rso
ir,i
probabi l n-avea s- o şti e nici
odat ă, deş i supoziţ
ii
plauzibile se p ut eau face )
.

cee„ Vi
vi
a ce- en!dN
mi u
ăruit
eeime
şt ur
t it. Nu
cu a-
tţ
âi
tapot
geno
ef
e
rr
oit
zin
ai
ci
e.j
t uu
N măp
tat
e
entr
udi
n
cănu t e u ibescî ndea j
uns.
E vorba de o i mposibi
li
tate
organică: nu am com bustibi
l af ect
iv p ent
ru mai mul t.Iar
tu ceri enor m. Rămâi cubăr batul tău. Nu trebuie să-
l
dispreţ
uieşti
. Un ase men eaom r eprezi
ntă singurat a
şansă de f erici
re. Si sunt con vins căve i fi cel puţi
n
mulţumită al ături de e l
. Lângămi ne,ţ i-
o spun cut oat
ă
si
ncerit
atea, nu te aşt eapt
ă decâ tl acrimi, nel
ini
şte,
pr
emat ureri
duri
.Tei ubesc,darnusuntbăr bat
ul
dr
agostei unice, al unei singuref emei. Ne-am chi nui
amândoi .Încearcăsă- l suporţi pe Vasi l
e, aminti
ndu-ţi
mereucă anev oei veigă siun om maicumsec ade.Pe
mine..
. uit
ă-mă."
Andreinumaipar cursecelel
altescrisori.Î
ncuie
270
si
peţ
elul cusen t
imentul căa com
i
s u
n actde
i
mpietat
e.
„.
..
Bietul de el
..
."

.
..
Era ch
i
peşI
ust
i
n, bi
ne e
lga
t
, cu su
ccesl
a
cu coa ne ca şit aică-său. Aveaăr bbăţ i
a aceeaşor u
parşi vă– a nume su râs,pri vi
re şi f
armec – că arei
pri mej die emf ei l
e osi mt dar di ntâi şidi nt âi le a ţâţă.
Nat aliţeiî i pl ăce a să -l va dă î n ţ inut ă de s eară, jach et
ă
orif rac ş i eaer a ace eaca re i îî nnoda flut ur el
e ş i
alegea floareapen tru but onieră. Garden i
e o ri or hidee,
nici odat ă ga roafă... NiciMi hai nu se fl a
a sl ut, dar , deşi
îi sem ăna, câ teva cu suru riî l desp ărţea u de r f
atele
său . Băr bia nes igură, ce rcetând sp re măru ll ui Adam,
că ut ăt ura l ături şă, urech ile asc uţite o pi ntind par căsă
sedes pri
ndă de c ap.
Ni ciodată nu se cu lcaNat ali
ţaî naint e d e
înt oar ce real ui I ust i
n şinu o dat ă o pri ndea u zo rlie,
moţ ăi nd î n bi bli
otecă. Pe a tblaua de a r
gint aşt ep t
au
ca rafa cu Cour voisi
er,su cul de p ort oca le,câ teva
tart ine c u i creeg n
re..
. Par că ve de c ulorile a celea
îmbi nându- se nîl umi na i rizată a zori lor oria f ocu l
ui
din că min... Vi oletul cristalului, mi erea li
queu rului
,
şo frani ul apri ns a lf ru ct
ul ui zem os.I ust i
n dădea
buznaî nbibl iotecăşioî mbrăţ işa...Ochi iînstelaţi–
och ii ei- strălucea u, ch ipul î nsu fleţ it er a numai
tiner ee,ţ nădej di înmuguri te,drag d e vi aţă.
— Cum af ost?
271
 — Cadeobi cei,parcăt unuşt i
i?Mui eridecoltate,
fracu ri, şampanie,ca vair. Muzică, flirturi,î n raftul cu
burţ işichelii
,aranjament epoli
tice.
— Af ostşiMancaş?
Iust i
n se fl aa de d oi ani şef de ca bi
netl a mi nistru
l
Man caş , un om cam zăn at
ec după c hibzuinţă
Nat aliţei
, preaavâ ntat, unul di ntr
e a ce i
a ca re soco ate
că oa pt e nîdreptal umea cu umărul . El singu r.
Prinse se r d
ag d e u Istin, îlîmpi ngeal a mări re şi vo i
a
să -
lî nsoare cuMari na, fiică-sadi n cea dintâi
că sătorie.N- ar fi zi s n u niciNat al
iţa, doar că fata,
î
nţ eleaptă şicu creşt ere aleasă, şcoli
tăî ntr
-un pen sion
din El veţ
ia, avea nasu l cuvr eopat ru-cincicen t
imet ri
mai l ung decâ t ar fi t rebui
t,i ar şo l
durile p ăreau că -i

p
fl
r
ueacs
mo ădea
lfal
r su
umob
sţi
or
ri
t
a. Nat
ge, a
al
pi
oţ
ancu
i oi
,noşt
slea
uţi
i,vor
bae-
ce „
nd
oa
mcă
f
ace? "
, dar î şimai cu noşteaşif eciorul
. După o
săptămână, cel multo u lnă d e al cununie,Iusti
n ar fi
bătutalteuliţil
aceasdeî nserare,alt
euşiarfi
cercet
at,i ar Natali
ţat răi
a cusp aimă de c ăsăt
ori
e
neferi
cit
ă... Se hrănise ea îndeaj
uns cuasem enea
merinde ş i apoi î
i er a mi l
ă şide a ft
ă.
Fără să -l pri
vească, Nat ali
ţaî ntrebase:
— Auf ostşiDumi treştii
?
Iusti
n î ncep use să âdăr:
— Vr eisăspuiDumi tr
easca,saumaibi neziseat
e
i
nteresează. Bi neî
nţel
es ! Era sp l
en didă în mare ot
alet
ă
de alme.Părea n u şar pe d e argint.
— Aigri jă,băiat
ulmamei ,sănubageMari nade
272
seamă. .
. Ai j ucat?
— Nu.Ţi -am făgăduitdoar .
..
Jucaseî nschi mbnebuneşt e,pestedouăl unila
cazinoul din Budapest a. Manca ş l îtrimi sese n Eîl
veţia,
unde r tebuia sări dice anume on fduri secr ete.La
înt
oar cere,Iust i
n seopri seî n Buda. .. Pierd
uset ot.
Nataliţa n-avea săui te n î veci diminea ţ
a aceea de
primăva ră, când I usti
n, nicimăca r primen i
t de a l
drum dăduse u bzna în iatacu l ei
. Prin f erest
rel
e
desch i
sepăt rundea u aromele şivi ersul primăveri
i.
Cânt au ciocâ rl
ii
le,rânduni cisp rintene o frf
ecau harn i
c
văzduhul ,aromeauci or
chiniigreidelili
ac.
De cu m î l văzuse, pri
cep use că l-a pălit pacoset
mare.Arăt a ga lben, răvăşti
, och i
i ar deau cal a zăcaşii

d
ne
escf
ri
higuri
mb a.
tăS
.tr
Ia
ui
ul
stnde
i că
carelăt
p
uon
ri
e era
ea at mo
ât
a t
po
rt
o
el
ţit
,
pecă
maşa
vest
mi nte...
—Ce- i?
— Am pi erduttotul.
Deşi pricep
use nd îată, Natal
iţ
a apăsase, nevr
ând
să-şicr eadă ur echil
or:
— Bani ipecarei -
airidicatlaZurich?
— Da.
— Doamne,Dumnezeul e!Cât?
— Zecemi li
oaneaur.Laruletă.
— Cenenoroci re!
ApoiIusti
nî ncepusă-
ipovesteascăcuvorbe
scu
rte,întrerupte,cum seî ntâmplase,câ tî
iţinuse
umbră ghinionul, cum opint
ise să se efacă.
r
273
 — Deci nci
sprezeceoril arândi mpar,mamă!Aşa
ceva nu s- a mai î ntâmplat... Au sp art banca . Ni ci
crupierii n-au maipomen it asemen ea nî t
âmpl ar e.
Nataliţ
a nu -lascu lt
a. Între âtmpl e ise bz uciuma
clopot:„ Zece m il
ioane! Avuţ ie de p rinţ..
."
Iusti
n i zbucn iseî n plâns.Acea staî nsăNat ali
ţa n-o
mai put eaî ndura. Cl oco
tiră dintr-
o dat ăî n f ăptura ei
toatăî ndărăt nicia şiput er eaHat mani l
or, sângel e
fierbinte d e o amen i ce u n se asă
l î nfrânţi nicide
Dumne zeu.
Se ridicădi n ji
lţ clăti
nându- seşidezm ierdă f runt
ea
asu dat
ăaf ec i
orului.I ust
in ri di
caseoch i
i privi nd-o ca
băieţel
uldeal t ădată:
— Cemăf acmamă?Mancaşnuşt iecăm- am
î
n
At
to
âr
t
.s,nu şti
e n i
men i. Mai potzăbovi o să pt
ămână.
..
— Săvedem...Acum du- t
eşiteodihneşte.Să
chi
bzui
m... Zece mili
oane emul t, dragul mamei .
— Şti
u..
.
— Săvorbesccut ai
că-tău.
Iust
in î
i apucase â mna, strângând-ot are:
— Mamă,dacănupotdepunebani iăştiaîntr
-o
săptămână,mă mpuî şc.
Cu Racoviceanu, aflat în t ârg pentru af
acerilega t
e
de circumscrpi
ţialui electorală, i
zbuti sădi sc
ute a bia
după trei ser.
iNat ali
ţaî i ve si
tnenor oci
rea dint
r-o
suflare şi f
ără ocoli
şu ri
. Ant on se ăcu
f sevâ năt şi
ţâşni
se e dal birou caun şr apnel:
—Nemernicul!Canalia!I
atăr ezult
atuleducaţi
unii
274
dumi tal
e!
—I -am cr escutdupăput eri,deparcăaşfif ost
văduvă,iareiorf ani.Daracest easecunoscdemul t.
— Ce- idrept ,nul e-am schi mbatscut ecel
eşinici
prafuride a l sp iţ
erie nu l e-am dat săî nghi
tă. Îs g
rj i
a
mui eri
i,i ar euam pl ăt i
t şisl ugi pen truacestea. Şi am
cheltuit nu puţ ine p arale p entru î nvăţătura l
or
ţi
nându- il a Pari s ş i Vi ena... Şi acu ma, cepof t
eşte de
la mi ne?
Natali
ţ ar esp irase d aânc:
— Băi atultrebui eaj utat.Seaflăl agrearăscruce,
când se cu vi
ne ca părinţ i
i să-lr ezeme.
— Fiimaidesl uşită.
— Cuori cejert f
ă,bani iîivom danoi .Dumneal ui

sărise:
— Eştismi
ntit
ă?!
— Nu.Mamă!
— Zece i l
mi
oane aur? Unde gâ ndeş
t
i să-
i
r
ost
uieşt
i? Cresc a
l poale de gardurisă-
i pască
şi
măga
rii
? D acăda, du-te de-i cu
lege!
— Dacăvrem,putem î
ncropisuma.
— Cum?!
Natal
iţa răsuflase adânc:
— Vindem Cucuieţi
i,rămaşidelamamă- ta,
acţ
i
unile de al Astra şiSteaua Română – aflu din
gaze
t
e că au cu rs bun – giuvaer
urile mel
e.
— Ni-ci
o-da-
tă!răcnisedumnealui
.
— Dece?
— Vreisăînti
nzimânal aporţidebiseri
că?Eşt
işi
275
mai zăludă decâ tf ecioru-tău.
— Ne- om strângeovreme.
— Decesămăst râng,doamnă?Pent rucăf ecioru-
meu e o p uşlama? n U derbedeu i r
espon sab il
?!Un
des
cerera
i t devo rat de v iciu?!
O r ăneaucu mplit ocările dumneal ui
, dar l e nîdura
gân
dind să- l moa ie.
— Săsedescurcecum oput ea.Aredouăzecişi
ci
ncide a ni. La vâr st
al ui învăţ
asemdemul t să-mi port
de gri
jă,nu maipri meam un crei ţ
arde l a mama.
— Ant oane,dacăI ustinnuarebani iînpat ruzi l
e,
se mp
îuşc ă.
Dumneal ui rânji
se:
— Aha!Dupăt oatecelea,domnuleşişant agist.

B
n-r
ava
are! d
Di
ecn
ât!ce nce
Aduîcen uamirbvi
se i
ne.
ci Vr
u soea
cetsă
iăţ-
i
işizb
. oare crei
eri
i
,
— Antoane!Dacăseî ntâmplăasemeneanenorocire
nu ţ i
-o voii er
ta nicieu , nicimamă- ta aco
lo unde
odihneşt
e,ni ciDumnez eu!
— N-aveţ
idecât!Toţ
itrei.
Focul de revol
ver ră st
punsel i
nişt
eanopţ i
i.
Întuneri
culî ncremeni
.Î ncremen i şicli
pa.
—I ustin!Ce-aifăcut,dragulmamei ?
Asist
ent anăvălisperiat
ăî nsalon.Seapropi
ede
patul bătrânei. Trupul şu breder a scut
urat de
convu l
sii
. Vorbe ă fră şir se ngîhesui
au pe b uzel
e
veştede.
„Nenorocit
a. Are coşm aruri
".

276
 CAPI
TOLU
L X
IX

Se nît
oa rse nîapart amen tul Cat incăi Varlam
obsedat de a ceeaşi ch est
iune:t r
eb uia să escop
d er e un
amănunt , câ t de mi c,ca re să facăvr eor ef
eri
nţăl a
exist
enţa băt rânei, de d i
nainte d e ă rzboi. Femeia
aceasta păst rase s cri
sori, chitanţe, t ot soiul de hârti
i
li
psit
e d e mpi ortanţ ă, bani vech i cuefi gia regil
or Carol
şiMi hai, acţ i
uni al e unor so cietăţi naţionali
zate şi
devenit
e a zisi mpl ă macu lat
ură, t oate n îtr
-o ordine
desăvârşi
tă. Deven ea,î n co nsecinţă, si mptomat i
că,
oricu
m gr ea, plină de se mni ficaţii, această„ tăcere"
'
privi
nd peri oada i nterbeli
căşica re c orespundea,î n
princi
piu, tinereţii Catincăi Var l
am. Fot ografiile–

singu
desprri
ei o
ma r
t
em
fori
e ai
ei ep
su
pero
bci
ăica
ei
r dş
e-eipu
j
lven
imbeţe –o
ase p vo
r
rt
rbea
et u dd
ul eoar
lady pri
n di ver
se e mrt
opole ale u
lmi i
, acordând
preferi
nţ
ă staţiunil
or de mar e vo gă. Femeiaî şi
ascundeacugri j
ăt recu t
ul. Chiar de alî nceput,
Mai ca
n co nst
atase u s
rprins că scri
soril
e din ar hi
vă,
datate până în ani i 4l-
42, n- avea
u plic,iar dacăavea u
totuşi
, numele dest i
natareifuse seru pt. Cercet
ăril
e
făcut
el a oficiul stării civil
e u nde ufseseî nch ei
ată
căsători
a cudoct oru l Varlam nu desch iseser
ă ni cio
pârt
ie.Numel e purtat înainte era Loc usteanu, locul
naşteri
i Pari
s u nde,presu puneapr ocu rorul, părinţ
ii
Cati
ncăil ucrau în di plomaţ i
e sau, pur şisi mplu,
duceau viaţa boemă a unorj ouisseuri avuţi
, atraşi, ca
atâţ
iaî n epocă, de st răl
uci reaoraşu l
ui-lumină.
277
 Maicanzăbovi o oră n î apart amen t pri
vind
concen t
rat fieca re mobi lă, fiecare o biect
,l uându-le nî
mână şicâ nt ărindu- le p arcă. Se op ri îndelung
di
nai nteaf otografi eide p e conso l
ă, în ramă de a r
gint,
geam ănă cucea C aatincăi.I niţial elnu dăduse r p
ea
mul tă atenţie ch ipului de b ărbat a că rui privi
re
sălbatecă străbăt ea, ardeadi ncolo de d ecenii
. Un cap
i
nteresa nt
, cut răsăturif oarte p ronunţate,unul di n
capetele aceleaex t
rem de c aract eri
sti
ceca re
st
imul eazăpi ctori i şi caricaturişti
i. Chelia şi
sprâncen el
e h aiduceş tiî lf ăceau săsem ene cuN. D.
Cocea . Gura f eroce ră tda hot ărâre ş i poft
ă nestăvi
lit
ă
de v i
aţă.
În colţul di n drea pta, un aut ograf scri
s mare cuun

d
tes
otde
ean
unl
it
erel
a or
al ăsu
tu..ge
.rând caracterul goA
tl
it
c:ău,
Un ciocănit di sc
retîn uşăî iîntoarseca pul.În prag
stăteaSandu Dami an escort
at de n ievi
tabilul Dănuţ
.
— S-aopritlumi na,deaceean- am sunat...V-am
văzutcândaţ iintratî
nbloc.
Maican su râse e d ci
r
cumst anţă şici ufuli ca ed
obi cei– n i
cinu cu noşt
eaal t gest de atndr eţ
e –
bret
onulpuşt i
ului.
— Cemaif aci,flăcăule?
— Mul ţumescbine,răspunseDănuţîn
conformitate c
u cel e mai aleseprece
pte de poli
teţe
admi ni
strate de maică-saşia că rorpuner e nî apli
car
e
arfi f er meca-
to.Dardumneav oa
stră?
Dami an îşisch i
mbă greu t
ateape celăl
alt pi
cior.
278
Procurorul su râse. Îl amuza l unga nul ăsta car e păr
ea
nu at ât ză l
ud câ t cumi nţile călători
nd pri nt re nouri şi
lucef
eri. Părea că şovă ie şi-lî mbol di:
— Spuneţ i,nuvăsfii ţ i
...
— Am pl ecatdel aafirmaţ iadumneavoast răcă
oricedet al
iu, î n aparen ţăl i
psit de i mport anţă, v-ar
puteafi de ol fos.
— Bineînţeles.Despreceest evorba?
— V-am spusrândult recut,dacăvăami ntiţ
i,că
fiul meuca m ar e obiceiul săf antazeze...
Dănuţ se nt îorsese cuf aţa sp re atică-său. Î i so
rbea
fiecare cu vânt şiţ i
neagu ra uşo rî ntredesch i
să .
— Mi-ami ntesc.
—Î nsensulacest a,l
uaţ isubbenefici udei nvent ar

ce
vie
s a
at
...cermeaz
u ă săvă el ratez
. Fi
ul meu , dacă -na
— N- am visat!
— Da. .
.PretindecăbătrânaVarlam s-arfi
cunos cut cu doam na R acovicean
u, veci
na n oas
tră de
la etajul II
. Acu ma-iinternatăî n spit
al, dar asa
t e al
tă
chesti
une.
Maicanî l opri cumâna şise d aresăăi b
atul
ui:
—I apovest eşt
e- mitu,Dănuţ ,cum afost
?
— Păieram cupri et
enamea,doamnaRacovi ceanu,
pe st
radă... Ştiţ
i, o con duceam l
a Compl ex. Doamna
Var
lam eraşieapest radă.Cândat r
ecutpel ângănoi
a spus:„ Tot n- ai cracat, best
ie?
"
— Cineaspusaşa?
— DoamnaVar l
am,r ăspunseDănuţpar că
279
surprins că Mai cannu pri cepe or elatare a t
ât de
l
imped e.
Dami an int erveni, cupri
nzând umer ii băiatului.
— Ştiţi
,mi -auat rasatenţiacuvintel
e.Facpart e
di
nt r
-un voc abul ar sp eci
al ca re n
u poat e să -
i aparţ
ină
l
ui.
— Aţigândi tfoartelogic.Informaţ
iadumneavoast ră
este extrem de n iteresantă şivăsu nt recu noscător că
n-aţi omis să mi -
o aduceţ il a cunoştinţă.
— Armaifiosi ngurăpr oblemă.Categoric
propoziţ
iunea u n-ii nventată d e Dănuţ , mi-e eatmă
î
nsăsăn- o fi auzi tî n altă parte şi s-
oî mprumute
acum băt rânei Var l
am.
— Nu!st ri
găpuşt iul
.Eaaspus.Pecuvânt ulmeu

deMai
onoare.
can îi zâmbi:
— Eut ecred,Dănuţ .
—Î ncăoinformaţ ie,rost
iDami ancl i
pindmărunt
î
n sp atele ochelari
lor ca r
e-i al
unec au sp r
e vârf
ul
nasului. De a săt dat ă, cugi rul exacti
tăţ
ii.Î
n noapt
ea
când s- a com i
s crima, v- am î nsoţ
itî n acest
apart
ament .
— Da,f ăcui ntri
gatMaican.
— M- aizbit–arăt ăcubărbiaspreconsolă–
f
otografia bărbat ul
ui. Şti
am precis că am văzut-
o
undeva – e un chi p care nu se uită uşor– dareram
i
ncap abi
l să-mi ami ntesc unde.
— Dupăt on,presupuncăacum v- aţiadusamint
e.
— Da.O f otografieidenti
că–bineînţ
elesocopi
e–
280
se afl
ăîn ap
art
ament
ul doam
nei Raco
vi
cean
u.

Se p
ărea cămi E
l Cal
otă– lîurmăreauî n două
„
schi
mburi
" Trai
an şiAndrei– veni
se nîoraş ca simpl
u
t
uri
stCu excepţi
a vi
zi
teila avo
cat
ul Pet
rovi
ceanu nu
se a mi sem nalase i ci
n o mi şca re su spectă. Individul îşi
petreceaseri l
e n îr est aurantul hot eullui Ast oria unde
mâncasob ru, apr oa pe mod es t, dimi neţile şi l
e
con suma î n or aş vi zi
t ând aşez ămi ntele d e oa recare
i
mport anţă: ce l
e două muzee, bise rci
il
e,t eatrul,
primări a. O f ăcea pe n îdelete – u n cuobl igaţi
a
turistului, colecţionar d e prive lişt
i,î n pant aloni scurţ i
siaparat ul foto băl ăngă nindu- i-se e p pânt ece„ nu
( se
poate săfi t recu t pri n oraş ă fră săfi vă zu t biserica
ridicată de R aco ţi al XV- lea"), ch it cănu- şiami nt eşt
e
ulteri
or decâ t co nsu ltând ca rn eţel
ul -jurnal dacă
respec t
ivu llăca şl -a vi zi
onat î n Cl uj sau l a Brăi la– c i
curăbdar e şi discernământ de n idivid cupr eocu pări
estetice.
Lua prânzul î ntr-un bi rt sa u al tul, după ca re se
î
nt orceal a hot el
. Ai ci
, seodi hnea„ bur ghez" câteva
cea suri. O scu rt
ă pl imbare p e C orsoî iî ncheia pract i
c
activitatea.
— Propun,spusemai orulVâl cu,săcont i
nuăm cel
puţ i
n câ t
eva zile u rmări reaî n ca dru l aceloraşi
paramet ri
. Nu t rebui e n i
cio secu ndă să i b
aă i mpresia
căa f ostl uat î n co li
mat or.
Mai canse op ri di n ob i
şn uitul marat onri dicând
281
deget
ul gros:
— Poat ecăam fixaţ ii
,darpânăl aprobacont rari
e
absolută n- o să ă m convingă i n
men i că am icul Calotă
a veni t aicisă admi re p ei
sajul şisă -şirecapitul
eze
amintiril
e.Sunt de a cord cupr op uner eata. Treb ui
e
lăsatî n pace, dar su pravegheat strâns.
Maiorul Vâl cuî şiduse u p
mnul î n dreptul buzelor:
— Cautunpaidecar esăneagăţ ăm. ..Cum îl
putem i dentifica? e D unde s ăl-luăm?
— Nuşt i
u,săltăMai candi numeri .Pânăgăsi m
însăce va, propun următ oareaches t
ie.
—Î i?făcuvoitscept i
cVâl cu.
Uneo r,iaeru l preasi gur al pr ocu roru
lui îl deranja,
deşi avea eleganţaj ucătorului de cl asăca re,at unci

câ
( n
sad
t
isf
acâ
cţş
ieit
gă
g,
ran
su
ă-
,ţi a
resru
pi nţ
racă
ietri
cl
ou
cmf
ot
iă
tt
oo
ar
reînişf
aţ
eănt
ve ual
câţi
vast ropi de salivă):„ Ei
! Ce ţi-am zi s eu?!
"
Dealt
fel , acum nicimăca r nu evol ua cucer tit
udini
,
dar mai orul se gâ ndeal a pol
iţe vechi.
— Unf aptsecontur eazătotmaiviguros.Celedouă
bătrâne–Cat incaVarlam şiNatali
aRacovi ceanu–se
cunoşteau. Ar put eai eşi ceva de aici.
— Ce?
— Ascultă,seenervăMai can.Dacă-ţiî
nchipuică
numel e meu mi c e Nos trad amus, am să-ţi comunic că
ai fantezi
e zburdalnicăsa u căai f ostpr ostinformat.
Ce?! O să ve dem... Prop unerea m ea e os- a
i al
înt
rebări ţâncul ăl
a al t ău, l ocot
enentul Dumi t
raşcu
.
— Vreisă-miexpliciraţ
iunea?Băi atulareidei
,nu
282
zic n u, chesti
a cupompi eri
ii ntră î n istori
aî n şa işpe
volumeami l
iţ
iei,darn- areexperi enţăsufici entă.
— Măanfişezdeexperi enţă.Mi zezpe:unu!
Bătrâna Racovi cean u e d egringolată de a ccident şi
deci mai puţ i
n l ucidă. Aut ocontrolul, dacăare ceva de
ascu ns,e d i
luat şide a fptul cădi scută cuun t ânăr.
Ăştia,născuţidupărăzboi uldi nCor eea,orfi
neînţelegăt
oricubăt rânii
, dar su nt infini t mai puţ in
primej di
oşişiî if ac mai puţ i
n ci rcumsp ecţi pe a cei
aşi
bătrânidecâtepol eţiipecarest eleleplouă.Şi
import anti
sim, su blinie ridicând î ncăun deget , nu
uita căAndreii -a sa l
vat viaţa. O floar e,„ cum vă
simţiţi doamnă, "l acrimi, rec unoştinţă, atmosferă... Se
discu t
ă altfel
, mon ch er!

V
—âl
ci
Audî
n
rc
ee
pp
au
tt sărâdă:
e.

*
Adouazidi mineaţ
ă,înprogramulluiEmilCal
otă
i
nterveni o sch
imbare.Nu vi zi
ona ziduride bi
serică
,
ni
cimaga zi
ne şi
, abandonând Cor soul
,o ulă directpe
bul
evardulGheorgheDoja.Î
şipierduseaerul
t
flu
ari
nstu
ânl
dui
apr
l îeo
ntcmp
â u
patr
l
a deşi
e, un
păobi
reaecti
v
ot s
at
hărâ u ca
altul,
oo
mu lri
car
e
se ndîreaptă spre oţ intă precisă.
Spre surprindereal ocot
enentului
, nu- şiver i
fică
nicimăca ro s ingură dată spatele.Trucu ril
e nî materi
e
sunt limit
ate şi nu se a mi poate niventa nimi c cu
excepţi
a uneiper echi de ochiî mplântaţiî n ceafă.

283
 Traianî şizisecăt reiipotezeerauposi bile.Fie
indivi
dul se so co
teai nvulnerabi l, ceeaceî n acti
vit
atea
unui agen t consti
tuie o uri aşăga fă, fie o bi
ecti
vul
propus er a co mpleti nofen siv, fie el , Calotă, nu se
simţeaşier a nevinova t.
At reiaipotezănuput eaînsăconvi ngepeni meni.
Actelefalsenusunti nventatepent ruoameni
cumsecade .
Când, mer eupe u rmel e uli Cal otă, intrară în strada
Avram I ancu,i nimal ocotenentul uiîncepusăbat ă.
Aici
,imedi atdupăcooperat ivaHi giena,st ătea
Solange ..
.
De cei -e
ţr fi
cănu sca pi! Parcăî mbrânci tă de-o
mână nevă zută, fatai eşi din bl oc,câ nd l ocot
enentul

mai
Soavea
l
ange df
oar câ
ăcu ţ
iva
ochi met
i maria
ri
, pp
ent
oiru
îia-
i
sărdiep
î ăşi
ncânt i
n
at
ăt
rad
rea
e.
gât:
— Veneailamine?
Purt
a un co joc alb cu apl
icaţi
i ve
rzişi r oşii
. Chipul
er
a perf
ect în sensul geo
metri
ei, fieca
re trăsătură
l
uatăîn part e puteafi cal
ificată drept spl
endidă şi
t
otuşiSolangenu t r
eceaprint
re fetel
e drăguţe.„ E la
ci
ncimi nute d e rfumuse ţ
e,remar casendArei
. N-are
i
mportanţă cărat ezitrenul cuci nciminute sau o oră.
Chest
ia-i căl -
ai pi erd
ut..
.". Trai
an, cu ochii după
Cal
otă, vorbi preci
pitat:
—I artă-
mă,Sol ange,suntî nmi si
une.Pri
vir
ea
verdeafeteiseascuţ i
:
— Spune- mimaibi necăt e-aisăturatdemine.De
284
cen-ai cu raj? De c e e şi
tl aş?
— Sol ange,t eimpl or!Discutăm diseară.Scuză-mă.
O luă înai nte gr ăbi nd pasu l. Calotă er a pe cale să
o
cot
ească pe D obrot esei. Fataî l urmă f urioasă.
— Dr eptci nemăi ei?Cesunteu,oparaşut ăpe
care s-
o a bandon ez i cân d ai tu ch ef?
—Î nţelege-mă,scrâşniscosdi nfir elocotenent
ul,
sunt î
n mi siune.Vor bim diseară.
— Acum sauni ci odat ă.
— Decenupri cepi ...?
— Nuvr eausăpri cepni mic.Pretinzicămăi ubeşt
i,
î
ţi sp
un căsu nt bol navă, pe moart e...
— Const atcăn- aimuri t
.
— Eşt işigrosol anpedeasupra.Grosol an,rău..
.

l —en
ocotRen
est
u
tul
l
.mi
S-lr
ăspt
uuidi
mâsea
na.
ră,oî
ntrerupse
Fata seopriî n mi j
locultr
otuaru l
ui. St
rigăat răgând
atenţi
a uneif emeiî n vâr st
ă care mp
îi ngea un landou .
— Traian!Dacăpl eci.
..
Locoetnentul o ulă a l goan
ă ăcân
f d cu mân a u n
gest care p uteasăî nsem ne ori
ce. Solange şi
îmuşcă
buzele.Lacrimimariî ncepurăsă-ial
unecepeobraji.
Bătrâna, o bunicăprob abil
, el
egan t
ă aşacu m şt
iu să
fie ş ila şaptezeci sa
u optzeci de a ni f
emeil
e at
ent
e
toată viaţ
al a exteri
or
,î i zâmbi plină de compasi
une.
— Nut enecăji
,dragamea.Bărbat ulcarevreasă
pleceunmer i
tă săfie e ri
ţnut.
Solange roşi
, asorâ
tndu-şipar căobraj i
i cuberea
t
de â l
nă. Răsucindu-se ep călcâi
e nîcepu săal er
ge sp
re
285
casă.
„Ce emf eie n ifernală!
"
Traian,încăspumegânddef uri
e,nui zbuteasă- şi
aprindă ţ i
ga ra.
„Oar e otate mui eri
le o rfi l af el?î i expli
c o men eş
te
că am treab ă,că su nt în mi siune şi ea mi î mi aună
despre d ragoste...
"
Era f uri
os ş i pe e lî nsuşi.O î ncu raj
aseconşt ient,îi
dăduse si agu rări căo i ubeşt e şi chiar unele d ovezi.
Fără săfie u n mi ncinos, locot
enentul făcea parte d in
categoria de b ărbaţii ncapabili săt reacăpe â l
ngăo
femeie d ezi
rabi l
ăf ără săî ncerce ă so cu cerea scă. Era o
porn i
re instinctivă,l ipsi
tă de ori cenuanţ ă de t i
căloşie,
iar demer su ri
le u li rămânea u gra t
uite.Dea l
tf
el–

mi
o sti
crfica
edear
e?si sen
ncert
.i
men
Celtf
e a
ml
s?
a –l
i mu câ
tndem
e fsp
-lu
ei
l
unea
a
nu î„
nt
e uibesc"
,
serois, fiind totuşiî ncântate să-l asc
ulte.În
conse cniţ
ă, îl revedeau cupl ăce
re şi locot
en ent
ul era
cali
fica tî n unani mitate drept„un băiat adorabil". Di
n
neferici
re,Sol ange u n avusese ficisu
entă mi nte şi
, de
l
a pri ma decl araţie,se gă aţ
ase e d gâ
tul lui nu doar cu
braţele,cişicui nima.
„
Am să -i dau totuşit el
efon di seară"
, hotărîTrai
an,
ceeaceco nsti
tuia pen truelo at i
tudine caract
eri
sti
că.
O alungă i n
d mint e,conce ntrându-se din nou
asupra per
soa neilui Cal ot
ă. Cu gâ ndul la Sol
ange, nu
băgasedeseamăcăseaflaupest radaSt upinei
.
Calotă cer
cet
ă numer eel mo
i bilelor
. Fără săse i u
te nî
st
ângaoridr eapta, intră hotărât în bl ocu
l Cati
ncăi
286
Var
lam.
Traianaştept
ătrei
zecidesecunde,apoiseluădupă
el
. Afară, Dănuţ desena cucr ea
t pe r t
otuar o
l
ocomot i
văca re,j
udecâ nd după fum, prob abi
l gâ
f
âia
î
ngrozti
or.

Simţi pe r f
unte mâna uşoa ră a asist
en teişi
des chi
seoch i
i.
— Cum văsi mţi
ţ i
?
Natalia R acoviceanu su ri
ser ecunoscăt
oa re:
— Bi ne...Mul tmaibi ne..
.Toatăl umeaefoarte
drăgu ţ
ă cumi ne.Poat e.
..
, poate că - an
m mer i
tat at
âta
strădanie.
— Aveni tundomnsăvăvadă. .
.Cr ică-
edeţ lput
eţi
primi?
Bătrâna cl ipi sincer nedumer i
tă:
— Undomn?Nu- midauseamaci nearput eafi..
.
— Et ânărulcarev- adescoperitînnoapteacândvi
s-af ăcu t rău şiv- a adus l a noi.
..
Andrei ,stângaci,încercadisperatsăoprească

efl
t u
ivi
oţ ti
l
ie zi
mi d
ie
,se
recu
n
soşt
i
mţ i
n
eaţ
ăf al
eci
âst
â tN
af
ta
al
ţi
ăeidR
eacov
orii
cea
c nun
e ma .i
fCaar
est e
senti
men tal excesi
vă, mai ales câ nd aceasta viza
propri
al ui persoană.
— Măbucurcăv- am pututfidef olos.
Nu ştia ce ă sfacăcuflori l
e – o n
pti
era era pl i
nă de
med i
cam ente –şil e sc hi
mba di nt r-
o mână î n alt
a.
Î
i veniî n aj
ut or asi
stenta. Le p useî ntr-un bor can
287
cuapă şipărăsir ezerv
a.
Natail
a Racov iceanu scoase oân ă
m depătură
sub şi
î
și a r
anjăbandajuldeasuprasprâncenel or.Pedegetul
mi j
loci
u j ucao veri ghet
ă devenită pr eal argă.
— Mis- apovestitmodulorigi
nalî ncaremi -aţi
salvat viaţa. Nu-mi î nchi
puiam cal a vâr sta measă
trăiesc o aven tură de-a dreptul extraordi
nară.
Locoten ent
ului i se ăru
p căa găsi t momen tul şi
modal i
tateade aaduce i scu
d ţ i
a pe ă fgaşul dorit şi
i
nt erveni
,î ncer
câ nd săpară câ t mai dega jat:
— Af ostonoapt especi
alăpentrut otbloculdin
strada St upinei. Nu ştiu dacăvis- ar elatat
, dar una
din vecinele d umneavoa st
ră, CatincaVar l
am, a f ost
asasinată.

şiUdr
omă
arr inat
u en
litrr
că ea
alcpiţ
a
ri bri
vi ăt
râ
i nnei
eg.
reRămă
d
o sese
vedeacămpa
aisibil
ă
î
nregistrat cuvi ntel
el ocotenen tului.
—Asasi nat ă..
.Cef aptet icăloasesăvârşescoameni
i !
L-aţi găstipe u ci
ga ş?
—Î ncănu,zâmbiAndr ei.
Se a şep
tt ase alo e raci ţ
e mul t mai „ zgo
motoasă "
.
Oamen ii su nt dubl u i mpres ion aţ
i cândo n enor
ocire se
î
ntâmpl
ăî n anturajul i
med i
at şi, mai cuseamă, cân
d
năpast
al oveşe
t n idi
vizidin ace ea şigenera
ţ
ie c
u alor.
— Aţicunoscut-opeCat incaVar lam?Doamna
Racovce
ianu î i ocol
i privirea.
— Eram vecinedeaniel ezile.
— Nul aacestsoiderelaţiim- am gândi
t.
— Dar?
288
 — Mi -
am închi puitcăpoat eşti
ţimaimul t
edespr e
ea..
.
Locotenentul ui îi asu daseră palmele.Si mţeacănu
se afl ă pe d rumul cel bun, formul aîntrebări
le stângaci
şipoat e p readi r
ec t
.
— Care-ipri cinapent rucar ev-aţiî
nchipuitcăştiu
maimul te?
— Dupăcum aţ iafirmatchi ardumneavoast ră,
eraţi veci
ne d e at âţia ani.Î nt
re o ameni de a ceeaşi
vârstacontactelesereal i
zeazămaiuşor .Af
arădeast a,
amândouă t răiaţi si ngure ăfră familie.Se p ar
e că
soli
tudineae gr eude n îdurat, poate cea mai grea
boalădel aoanumi tăvârsta.
Bătrâna n îcepu să su râdă:

am—f Pent
ost prr
uit
eti
neă
en r
eţea.
cuma
.t
. dal
emn
oa şt
ii
agr
Voa
za
rv
l demu
am. Nil
te
ci.N
od a-
t
ă. Şi
nu credcăsi mţ eanevoi a vreuneipri et
en i
i.
— Oricei nformaţie,câtdevagă,ne- arputeafide
un imen s a j
ut or
,i nsist
ă Andrei. Chi ar dacăn- aţifost
în rel
aţ i
i apr opiate,poate cu noaşteţi ce
vadi n trec
utul
ei.
..Insist , orice detal
iu eî nsemnat .
Bătrâna î nch i
sesech io
i
.
— Am ostenit.
..Nuvăsupăraţi
,dart rebuiesămă
odihnesc.
ÎI copleşiapoi cuun nou va l de e rcunoşt
inţ
ă,
exprimându-
şit otodat
ă nădejdeacă -l va eved
r ea .
Acum însăsesimţearăpusă.
Loco t
enent
ul părăsisp i
tal
ul iri
tat şinemul ţ
umi t
.
Bătrâna nu voia săvor bească
,iar elnu f usese
289
îndeaj
uns de a bil
. O simţeacut oat
ăl uci
ditatea
, deşi
erai ncapabi
l să-şidea seama cum ar fi t rebuit să
procedeze.Îl mângâia un lucr
u, de afpt, dou ă mari
atuuri: cuvi
ntel
e surpri
nse e d D
ănuţ şif otografia
bărbatuluidi
napartamentulCati
ncăiVarlam.
Rămăse seră nî manşeta u
li
.

*
Traian,păst rândodi st
anţădeunet ajînt reelşi
Emi l Calot ă,au zi gl
asull ui San du Dami an.
— O căut aţipedoamnaVar lam?
Un gl as b ari
tonal
, bine rfazat,r ăsp unse e potnul
specific n idividului r
ecunoscător pen tru un aj utor
oferi
t sp ont an:
— Da. ..Vădcănurăspunde.Şt i
ţicumval aceoră
se nt î
oarce ?
Dami an, de p arcă - n
ar fi auzi tî ntrebarea, se
int
eresă:
— Sunt eţirudăcudumneaei ?
Celălalt av u un mi c ârs sa rcasit
c:
— Nu- midauseamacei mportanţ ăpoat esăaibă
amănu ntul .
—
DoamnDe
ast u
Vl
ad
rem
l
a mare,ost
a r
fepli
că
u Da
ci
sămianmsi
cu
a gu
tr
r
eide e
zi
lf
ect
e..
— Uci să?Am auzi tbine?
Traianî şizisecădacăEmi lCal
otăjoacăt eat
ru
mi
mând st upefacţ
ia, atuncio f
ăcea cur ealtalen
t.
— Perf ect!
— Darcum?Ci ne?

290
 — Di nnef ericire,nusuntî nmăsurăsăvă
inf
orm ez.
—Î nţeleg.Vămul ţumescf oartemult.Bunăzi ua.
Blondul se r p
eci pită pe scă ri, abi
al ăsându- itimp
locot
en entului săse ascu ndă după uşacr emat ori
ului.
Pe stradă, Cal otăol uă cupas gr ăbit spre C or
so,
dovedind acee aşii ndiferenţăf aţă de u n even tual filaj
.
Intră într
- un mi c a l
cto-bar şi,î n ti
mp ce con suma o
cafeacul apt e,Trai an îl vă zuaşt ernând câ teva cuvinte
pe o oa fi
e sm ul să i d
n agen dă.După un sf ert de oră se
afla di n nou î n st radă. Aştep t
ăt ramvai ul care duceaa l
mar gi
neaoraşu l
ui şico borî la staţi
at erminus.Se
îndreptă cuacel aşipas h ot
ărât spre p ădurea -
parc,
punându lî
- n încu rcă t
ură pe o l
cotenent. Aici
,î n

pei
saj
Cau
l
ol
tăpust
sei
u,
o urmă
prinr
î fi
rea
aţ er
a
a uneim
un
f
â l
tâma
tnii
riai
dnevoi
caăoa
t dsă
e.
cet
ăţeniir ecunoscătoriunui părinte a l urbei, primar
pri
n ani i'20 şică rui
a i sedat orau câ teva ed ifici
i
î
nsem nate d i
n or aş.Bazinul era d ominat de b ustul
edi
lului. Surprindeamet icul
ozi
tateacuca re ufses er
ă
respect
ate amănunt ele vest
imentare – cu tele h ainei,
buclel
epangl i
ciidelagât,pânăşigăuri l
enast uril
or–
specificăep ocii
.
Aruncăopri vi
recirculară–pri ma,sesizăTrai
an,în
t
reizi le de când îiţ i
neaumbra – şi cuun gestscu
rt
î
nfipsebi let
ul împăturitl a su bţi
oara bustului.
Aha!îşizisel
ocot
enent ul.O cutieoarbă.Sunt
curiossăvă d aut
ogr aful
.
Îl ci
ti după ceCal otă dispărupri ntre copaci
,
291
î
ndepărt
ându-
se sp
re st
aţ
ia de r
tamvai
.
Foart
eimport
ant
. Or
a 19. La l
ocu
l şt
iut
.

CAPI
TOLUL XX

Maiorul Vâlcuse iu
t
ăi ron
ic a
l Mai
can. Con
form
obi
cei
ului, al
ergapri
n birou gesi
t
cul
ând l
arg.
— Am i mpresi
acăexistăuncompl otalmi st
erelor,
mai bi ne-zsi a
lt ăceri
i
. Ce a vea, domnul e,f emeia ast
a
de as cuns pân ă şiîn mor mân t? C e-i maipas ă
„di
ncol o"căa com i
s un mat rapazlâc sa u altul?
— Unoral epasă,zâmbiprocur orul .N- am exempl e
l
aî ndemân ă,daram ci t
it nu o d ată des pre mari
personalităţ
i,în general polit
icieni sa u oamen i de ară
t,
care şi-au scris memoriil
e cu„ mot tou l
" exp r
es ca
respecti
vele compuneri sănu fie d ate p ublici
tăţ
ii decâ
t
peste c i
ncizecisau o su tă de a ni...
Mai canr espi
nse cu disp
reţ:
— Eiui teundeeramadameChur chil.
..
— Ast a n-ai de unde s-o şt ii
... Aprop o,cu m rămâne
cuemi nen tatat eorei despre i t
ner ee,
ţ r ecunoşti
nţă şi
toporaşi?

—
—RDeămâ
gean
be
a!pe
or
f
tf
ec
ă tvi
maal
oa
rbl
uil
ă
,.
nu-ţ
iplacesărecunoştio
î
nfrânger e.Lipsade ex perienţă nu poate fiî nlocu
ită cu
ni
mi c.Dumi traşcue u n el ement capabi
l, dar crud..
.
Maican st riviţiga
ra î n scrumierai mprovi
zată dintr
-
un ca pac d e i l
pici
. Cealaltă se spărsese in ş-
apucaseră
s-
oî nl
ocu iască.

292
 —I aascul t
ă,Vâlcule!Haisăfim ci nsti
ţi.Ce-am fi
izbuut it noimai mul t? B ăt
râna a ref uzat săvor bească
şicuast a basta. Voiai s- oi ala pumni ?Î n f uncţie de
împrej urări şide p er
so ana cuca re ai de-af ace, te
orientezi. Dar, ca să t e ori ent
ezij ust, să int uieşti
form ula co rect
ă, îţitreb uie obi bliot
ec ă de d osa r
e
rezolvate.
— Facem şuet ăinutil
ă,t otn-osăneconvi ngem
unul pe a l
tul. Băiat
ul a proce dat inteli
gent
ned escoperindu-şiart i
leria. Rândul vi i
tor, nu mai
put ea anfda apel ând l a a cel
aşit ruc.Ceea ce ă m
preoc upă e om c portamen tul lui Calotă.
— Adi că?surâsemai oruladmi rândcost umullui
Mai can ca re avea o cu pă exce pţ
ională... La ce o cr
it
or

î
ţiPf
a
rc
oir
cuha
oinl
ruel
e? pri
î
l viderut
at de n ît
rebareaca re ise
păr
ea,î n context
, de-a dreptul fist
ichi
e.
— Croit
or?!Ce-ţiveni
?!
— Aremânăbună. ..
— Habarn- am desprecevorbeşt
i.Î
micumpărt ot
ul
de gat
a. Da, domnul e!Ce-iî n capul lui Calot
ă? Se
j
oacăde-aspionuldedouăzecişicinci
-tr
eizecideani;
f
aptul căn- af ăcu t nicio hal tă pri
n aşezămintele
noast
re d oved
eşte că -
i un as.Şi t ot
uşiproced ează ca
un ageamiu!
— Găseşt
i?
—Facipespiritual
ul?Cut i
ileoarbenusei nst
alează
î
n mi jl
ocul naturii pusti
i, unde et poate urmări cuun
bi
nocluoricesti
cletecăţăratî
nt r
-uncopac.Taini
ţa–
293
ce, te n îvăţ euacu ma meser ie?! – senst ialea
ză î n
locuril
e ce le mai f recventate,unde p r
ezen ţ
at a nu
atrageat enţia. WC- uripubl ice, ga ră, spatel
e oglinzi
i
din asc en sorul unui mar e magaz in etc...
— Aicevadrept ate,înschi mbl ocurilefr
ecventate
prezintă al t dezavantaj: ai zeci sau su te de mart ori
care p otsăt e vadă câ nd introd ucisa u scoţi mesaj ul
.
— Şiî ncăochest ie!făcuMai canf ărăsăacor de
atenţie c uvintel
or lui Vâl cu.
În real i
tate majori t
atea întrebări l
or pe c are le
puneaer au pur r etorice, neaşteptând răsp uns.Dăd ea
impres i
a că uj decă am i bi
ne g ândi nd cuvoceare. t
—Hm!Cechest i
e?
— Ţiseparefirescf aptulcănu- şiasigurădeloc

spat
cea el
e?
ma iRefl
i
eftex
i
nă, şi
şitnot
ai î
nt
vă o
dr
cia
e ca
-
ţipu
rl
,er
epaa
sta fii
umbnd
ra.f
orm ula
— Tecontrazici
.Preti
nzică-iunas.Varecurgedeci
î
n mod obl i
ga t
oriu la soluţ
ii mai su bt
ile.De p i
ldă, nu
sunt deloc gusir căpe u rma l ocot
enentului Ionescun-
a păşit un co mpl i
ce care rtebuia sărep eree
z
event
ualul filator a llui Calotă.
— Numail ăsaăl aatuncibilet
ulînscutecele
statuii
.
— Poat ecăavem de- afacecuomi şcarede
învăluire. Nu ştii nici
odată.
..
Îlî ntreru
psei ntrareal ocot
en entul
ui . Vâl
cuî nt
oarse
capul , adresându-i o privi
reî ntrebătoare.
— Mi niş,careasupravegheatf ântânadi npădure,
informeaz ă că, acum dou ăze
cide mi nut e,avocat
ul
294
Petrovi
ceanu a ridi
cat mesa
jul di
n cu t
ia oarbă.
Maicanse i ut
ă conster
nat l
a mai or
.
— Pelegeameadacămaipricepceva.Rechinide
tal
ia ăst
ora opereazăcadoi pr eşco
laricar e se o
jacă
de-a James Bond.
Maior
ul surâse:
— Oare?

...
Chi purile, priveli
ştil
e se ră tăcesc î n ceaţ ă. Trei
l
uni a zăc ut Nat aliţaî n sa natoriul doct orului Opri şan
cumi nţile călătorit
e n î co t
loane d e ai d. Nu şt i
a unde
seaflă, de- i ziorinoapt e,t răind î n bezn a smi nti
rii
.
Înt
uneri cul dep l
in şit inereţea– a bi
aî mpl i
nise
patruzeci şidoi de a ni – a u opi ntit săbi ruie cu mplit
a
bol
işte.Aveni tacasăî ntoamnă,mui ereînst rai
cern i
t, cuch i
p de em l n, de a l care o amen iiî şi
î
ntor ceau î nfioraţ i privi
rea. Och i
iî ntunec aţi păr eau
doit ăciuni arşisu b cu nuna de p ăr argi ntuit.
„Cine- i mui er
eaast a cupl ete d e ă zpadă?" , se
î
ntreb ase câ nd, cer cetându- se nîog l
indă pri ma oa ră
după t rei luni,î şi ză rse
i ch ipul.
De a l gară poposi se alci mi ti
r. Nu cu noştea
morm ânt ul lui Iustin. Dob or
ât ă de n en orocire ăfră
cunoşt inţă, fuses ei med iat internatăî n sp it
al. Doct ori
i
nu ţ esea u nădej di de n îsănătoşire,cl ăt i
nau di n ca p,
cer
ca u s- ot ămădui ască f
ără cr edinţă...
Zăb oviseun ce as i d
naintea cr ucii de mar mură,cu
mâi nile n î poale ş i och i goi, usca ţi
. Aca săo aşt ept
au
295
Mi hai , slugil
e şiami nti
rile.Se duse seî n odaial ui
Iust in. În şi f
oniervestmi ntele a r
omea u încăa
par fumul l ui , Chypre,o că maşăal bă,pusă osi ngură
dat ă, sp ânzura de u n sca un. Ui te şibutoniilui, două
safir e nî ch enăraş de a ur , cravata pe care o nîdrăgea
.
Nat ail
ţa b ăgă edse amă că i men
n i nu primen ise
odai a di n acea zi cumpl ită. Sch i
mbaseră doar covorul.
Cel ălalt, mânj i
t de s ânge,î l dosise
ră probabi
lî n vreun
ungh er
. Din vest onul cen uşiu scoteaca pul un bi l
eţel
bleu.
Rămâne p e disear
ă, aşacum ne- am înţel
es. Te
i
ubesc,I ustin, M.
„ Mar got,t ălmăciseNat al i
ţa.
.., muierea
pref ectului.
.. Biata, o fi î ndura t şi ea destul
...
" Pe

b
dir
i
nouca
aşu
dl
radi
n
del
emn
sid.
defetra
Sendot
a
ffi
or,Ius
grafiati
nsu
se ar
lâd
Pe
aaf
rieri
s, c
di
tpă ce
u
câşi t
gaseun co ncurs d e e
tn i
s..
. Nat aliţ
a atinsecu
deg et
ul tremurând bucata de car ton. Dez mierdă
fruntea,t âmplel
e,och i
i pentru totdea una stinşi.
Încuie cugrijă uşaşil uă ch eia. Î n af
ară de N at
ali
a
nimeni nu maipăt runse nî od aie vreme de ou dăz
ecide
ani.
Târzi
u,în1952,funcţionari
idel aspaţiull
ocativo
sil
irăsă descuie..
.
AntonvânduseacţiunileAstreişiacum călăt
oreaîn
jurullumiicubaroneasa.Scotocinddupăal tehârtiiî
n
birouldumnealui
,Nat al
iţ
adădusepest erăvaşul
li
li
ach i
u, aşt
ernut cu pat ruzi le nîai
ntea morţ iilui
Iusti
n.
296
 Nu mă poţ i deza măgiî n asem eneahal . Mi-ai promis
de u n an vo iajul acesta, adev ăratul nostru vo i
aj de
nuntă.
Fiu-t
ău o să se des cu r
cesi ngur,t i
nerii se debr ui
ază
tot
dea una mai uşo r
. Pen tru eivi aţae ol ugmă, pen tr
u
noi, mom en te d i
n când î n când agr eabil
e ş i despre care
nu şt i
i niciodată dacănu cu mvae u l
timul. Gândeşt e-
te
şidă- mi r ăsp unsul până mâi ne seară. Vrea u săf ac
negreşit voiajul,îl visez de ani de zi le, şi nu şt iu dacă
vommai aveapos ibil
it
atea . Lumeafier be,r ăzbouil bate
l
a uşă. Gândeşt e-te bine, insi st
. Eu or icu
m voi pl eca.
Am şial t
evar iante..
.
Antonseî ntorsesel asfârşit
ull uiseptembrie.Dând
ochi cu Nat aliţa sesp erie. Bi neţ
ele,î ntr
ebările de
să
n
Nat
aăl
t
a
iţ
at
enuop
-i
nt
i ea
r u usă
ăsp fie o
rst
nsese. it
e,bâl
bâi
ală nedesl
uşi
t
ă.
Soţii Racovi
ceanu nu-şimai vor
bi
ră nici
odat
ă.

— Ce-icuti
ne,Andi
?
Era prima oar
ă când seî
ntâl
neaudi
n noap
t
ea

ace
ea
Raduliane
dlpeomin
nă,
cocenal
te
r căr
ase ei
nîfeven
orm i
umen
l tecci
ă su do
nam
t
ă:na
bâlci
ul
cupompi er i
i.
Nu- i mai puţ in adevărat însăcăf emeia, imagi
nati
vă
şiprof und on estă, gat
a săr ecunoască oricând meri
tul
i
ndividului, cât de detestat, gust
asei deea
l
ocotenen t
ul ui
,i ar în ati
tudinea eif aţă de a ce
sat
i
nterveniseră modi ficărise nsi
bile.
297
 — Separecămi l
iţ
ianultăunu- ichiaratâtde
nătântoc.Ca săvezi ce o p
ate săi asădi ntr-oi steri
căde
prof
es i
e ca ăm -sa şi un tăntălău ca u Dmi t
raşc u! Mi-
amintesc că datăo
,î n Ital
ia, am văzu t un t randafir
splendid aruncatîntr-un co ş de gunoi. Pol i
ţistul tău
îmi reînvi
ei maginea.
— Exagerezi
..
.
— Deloc.Deşidacăaşfivr eopsihanali
stăaşi zbut i
o co rel
aţ
ie nît
re rtaficul zbuciumat din mi nteaunei
nevropate şiinevit
abilul echil
ibrual neg hiobului.
După cet ragilinie şi aduni,i zb
uteşti poate u n tip cu
idei
...
„Sunt în pasăpr oastă", concl
uzionă l ocotenen t
ul
Dumi traş
cu.

De
necazuo
ril
e.s
ăDu
p
tăm
păână,
i
spratrăge
ava a p
cu ca
ompniumagn
eri
i,î ne
ti
gh t
oat
ţ
isee cu
sos, cut acâmuri cut ot, muşt ruluiala mai orului
Vâlcu.
..Creasepani că,vârâseînsperi eţiunoraş
î
ntreg, asem enea eci
d zi
i nu se au i decât după u n
consult preal
abil cuun f or su peri
or. Noroc că şeful
pompieril
or fuses e mai insp i
rat...
Andreiconsiderasenedr ept
er eproşurile.Laurma
urmei, dat orit
ăl ui
, vi
aţa Natal
ieiRacovce
ianu f
uses
e
salvată.
Cont ra-argumen t
ul lui Vâl
cu, se
rvi deal
tf
elşilui
Mai
can :
— Put eau,î nschimb,sămoarăzece,ci
nşpe,osut
ă
de cardiaci...
— S- ofil ăsatsămoară?
298
 — Trebuiasăgăseşt ialtăsoluţ
ie,maidiscr etă.
„Care?"
, se ni t
eresa se umt locotenentul. Urmase
eşecul suferi
tî n urma di scuţi
eicubăt râna. Andr eiîşi
muşca se u b
zel e,evitase r o
i
ce nt î
rebare.Era
î
ncr edi
nţat căNat alia Racov iceanu s-ar fi esch iva
tl a
f
el, chiar şiî ntr-
un co l
ocvi
u cuPapa de a l Roma...
„
Sânt i stov
ită..
. Treb uie s ă mă odi hnesc".
Cine ar fi put ut i nsist
a, doar dacăn- ai i
nimă de
gâde sa u ga r
dian SS, câ nd slăbici
unea,f ragi
li
tatea
f
emei i er
au evi den t
e?Acea st
a, ch i
ar dacăeşt i
î
ncr edi
nţat căper soa na nu se mt sie prearău şică
r
ec urgel a su bterf
ugii.
La tentat
ivade si nucidere amai că-sii nicinu mai
î
ncer ca să sedească.gân Mer gea acum cat egori
c spre

b
ii
nn
te,
erde
v a
nr
isî
nsufl
erămuetu
tlţ
aş
iiî
in mi
defi
nn
it
te
ia.
velu
.
.iAndrei
Întoarseca pul şise i u
tăl a Anca. Arăt
a prost .
Pleoşitt
ă, ochii mi cide căţel,în ciuda genelor bogat
e,
nu sp uneauazi prea m ult şi
, culmea! (
de c e,cu lmea?
),
pe vâ rful nasului îi cr
escuse n u coş r ca
e-i dădeaun
aer a jl
nic.
Dint r
-o dată, Andreise mţ sii nedrep
t şicu pri
ns de
remuşc ări
.Î i strânsebraţ ul. Fat
a ast aî liubea,fuse
se
tot ti
mpul al ăturide el , ri
sca seo des părţi
re de mai
că-
sa, iar le, el ce-i oferea
? Toane, î ntâlniriratate–
justi
ficatece-idreptdeobl i
gaţii
leservi
ciului–
nesiguranţă. De câ t
e o ri fixau o î ntâlnire,niciunul di
n
einu er a convins căce aast
a seva con suma.Câte cev
a
interveneaapr oape ottdeauna, iar Anca , anali
ti
căşi
299
dispunând de su fici
entt imp liber
,f ăcu se cândva
socoteala că , pe săp t
ămână, med ia cea suri
lor
petrecute c u Andi nu dep ăşeaai psprezece-
cincisprezece.„ Ce mizerie!
", of
tăf ata ca re nu s-ar fi
săturat să -i so arbă respi
raţi
a, să-i simtă că l
dura
braţelortreizecideoredi ndouăzecişipat ru.
— Eşt inecăj it
,Andi.Ceseî ntâmplă?Potsăt e
ajut? N u-mi dor esci minc altcev
a.
Locoten entul,i mpresionat de căldura di n glasu
l
Ancăi,simţ icăisepuneunnodî ngât.Eraaproape
de el ,îiî nţelegea paradoxuril
e, stăril
e de spi ri
tlabil
e,
toatet arele unei copi lări
i şi adole
țe
scen
r
taumat i
zate.
„E bună caun l ea
c..
."
— Nuvr eisă- mispuicet eapasă?Locot enentul

oftă:
— Suntî nmânăproast ă,iubit
o.Ast ae.Din
nen orocire au venitt oate odat ă. Şi profesi
onal şi
afecti
v.
Ancaî imângâieîncheieturaîndrept ulceasului.
— Fi ecareî
nghitecâteunshow di npart eaşefului.
Atâtat impcâtn- aiprimitni ciosancţiuneşinut e-
au
retrogradat,înseam nă cănu s- aî ntâmplat nimic gr
av
.
— Cesensaveauat unciobservaţ
iil
e?
— Dragulmeu,eusuntst răinădemecani smul
rel
aţi
il
or de s ervci
iu de a l voi. Cred, presupun, căte-
au scuturat oleacă pent
ru a- ţ
i mai domol i exce
sul de
ideiorigi
nale.Dar ,în sineal or, sunt încredi
nţat
ă căau
apreci
at sol
uţiat a. Ca dovadă, s-au mul ţumit cu
simpl
e m ustrări ver
bale.
300
 „.
..
Da, refl ectăl ocotenentul. E ce val ogicăî n ce eace
spune. .
.”
— Câtpri veşt efamil
ia,rel
uăAnca,nuvăddeceî ţ
i
mai f aciprobl eme.Mai că-
tae b i
ne..
.Î n ori ceca z,
angajată pe d rumul cel bun. At unci..
.?
Andreifăcuopauzăl ungăî naintedeavorbi .Vocea
era şo văi
elnică:
— Măgândesccugroazăl acoment arii
lecolegilor–
apropo de e tntativade si nucidere amamei– a l ce or
v
spune superi orii!
..
.Î n sfârşit
... Şti
i, n-aş di scuta cu
nimen i despr e u lcru
ril
e a sea
t...
Ancaî şistăpânir eacţi
a.Scrupul el
e,veşnicele
scrupule a le u li Andi.
— Mamaeacasă,sesi mtedinceî ncemaibi ne.

—t
Loco Ai
en de
entc
ui
lto
îat
emu
şi moti
vă
şcelebs
uăzel
fiimu
e, îl
ţ
numi
că t
.t
ezi
a: să -
şi
descarce cu get
ul sau nu? D eşi l
ipsi
tă de ex peri
en
ţă,
Ancaî idădubrâncicui niţi
at i
vafemei iî
ndrăgost
ite,
indif
erent căar e ci
ncisprezece sau şaptezec
i de ani.
— Spune,dragulmeu. ..Aiî ncredere.
..N-am să
vorbesccuni meni.
Glasull ui Andreiexp lodă:
— Numămaipotui talatata!
— O să-ţ
itreacă.
— Număî nţel
egi
.Air ăbdar
e...Mi
-e..
.,mi
-eruşi
ne
de el
...Îi evi
t privi
rea. Dar ce zic eu pri
virea
? Să-
l
î
ntâl
nesc.
Fata, nedumerit
ă, îşiflut ură genel
e ri
fza
te.
— Dece?
301
 — Mi-eruşine.
— Ruşine?Tucar eîlcondamnai ..
.Car e.
..
— Şti
u!Ştiu!oopriAndrei .M-am purt atcuelcao
fiară.
Ancanuşt iacesămaicr eadă.
— Cum deaiaj unsl aconcluziaasta?
— Mi-eîngrozi
tordegr eusă-ţivorbesc.Sunt
părinţ
ii mei. Dar mi -eşti cea mai apropiat
ă fiinţ
ăî n
momen tul de a f
ţă..
.
Ancaarfipr ef
erat„ceamaidragă" ,darhotărîsă
nu se mp îiedice e d cu
vinte.
— Mama,r eluăcugl asînecatAndr ei
,n-afost
onestă cut ata. Nu vr eausă ni t
ru î n amănunte.
.. Nu
pentru cămi -ar fi jenă de i t
ne,dar mi -e gr
eusăl e

rep
ci rod
nci ue
dc.aA
nm
i.Pgăsitu
e scortscr
, i
nsoa
u lre
-
ai d
ebi
u tacu
nmi
cid
oou
d ă
ăz
at,eci
l
-a şi
dispreţ
uit
,l -a exploatat şi,i nevi
tabi
l,
l-a înşel
at.
Fata, amuţi
t ă, păli
.Î ntrebă cunai vit
ateavâ rst
ei
:
— Deces- amări tatcuel ?
Ca sărăsp undă,Andr eif ăcuun ef ort car
e nî mod
evident î
l costa.
— N-agăsitceacăut at,presupun.Şinuvoi asă
rămân ă singură.
— Cet ri
st!const
atăconvenţi
onalAnca.
— Da,darnuevi naluitata.
..Ochiiiseumeziră.
..
De-ai şti
,i ubita mea! Mă simt at ât de vi
novat! Cum
am put ut săfiu at ât de orb? Ş t
ii, der
ul
ezfil mul . Ta
taa
fosttotdeauna cel car
e se sc ul
a primul,la pat ruşi
jumătate,sănei aiaurtşipâi
necaldă.Elgătea,elîmi
302
pregăteapach eţel
ul pen tru şco ală, î
i ducea eica feaua
cul apte a l pat, pe mi ne mă co nducea laî not, pat i
naj,
dentist
..
.A f ostscl avul nost ru
...
— Şi,totuşi,repli
căAncaneput ândsă-şiî
năbuşe
un puseude e rvolt
ă, l-ai di sp
reţuitîn modco nstant.
— Eram orb,l egatlaochi ,subt otal
ainfluenţ ăa
mamei , care, ab i
a ac um î mi dauseama,nu numaică
nu l -
ai ubi t
, dar l -a urât . Toată viaţ
aal uptat săf acă
echi
pă cumi ne mpî otri
val ui.
— Şiai zbutit,constatăfata.
— Nut rebuiesăfiir ea.
..Ştiucâtam gr eşi
t..
.Şi
abia acum î nţ el
eg c ă nu av eam voie săl- condamn
pentru fărâma de eri f ci
re d e ca re adat l a băt râneţe.
Când mă gân des c cum am vor bit cuel..
. Cu pi ctori
ţa.
..

Îmi
—aÎr
dl
n oo
cb
ura
lj
ti
ăi
u.d
.
.e ruşine.
— Da?
—Î nlocult ăuaşî ncercasăam cuelceeacese
numeşte oex plicaţi
e b ărbăt
easc
ă. I
-aş cereert
iar
e..
.Î n
ori
ce caz, n-aş ă l
sasăse d a
âncea
scă prăpast
i
a dintr
e
voi
..
.
Andreiclăti
năt ristdi
ncap:
—I nutil
,Anca.Măevi t
ă,număpri veşteînochi ,
abiaî mi răsp unde al sal
ut.
O idee ea nşep
ttat
ăoţ i
ntui pe Ancal ocul
ui.
— Ascultă!Decen- aiî
ncercasăvorbeştichiarcu
pict
ori
ţ a?
Andreisemi nună:
— Cupi ctori
ţa?
303
 — Decenu?E f emeie,mat urăşiiubit
al ui
.Vafi
mul t mai el ocven tă decât ai izbutitu vr eodată. În plus,
ai oca zai să-ţi ceri scuze en ptru mitocănia comi săfaţă
de ea.
Locotenen t
ul o p ri
vil ung câ teva secunde.Excl amă
înviorat
:
— Şt i
i?!E oi dee!Da,da,aşaam săprocedez.Mă
scu zi o secu ndă? V reausădau un t el
efonl a sp i
tal
.
Treceaupri ndr eptulcabinelorîmplântatechiarîn
pânt ecel
e C orso -
ului. Ancaaşt eptă două sa u trei
mi nute.Cer ce t
ăî ngri
jorat
ă ch i
pul din nou sch i
mbat al
lui Andr ei. Oftă obosi t
ă:
— Dumnezeul e!Ces- amaiî ntâmplat?
— Urmasăt recpel abăt rânaRacoviceanusăvăd

ce
f ot
oart
epră
scoa
u.
.t
.e.Asi
st
ent
aîmi sp
une că
se mt
si
e d
i
n nou

*
Pet
rovi
ceanu îl pri
vipe mai or cuaeru llui senioral
,
i
mpozant, si
gur de el, emfati
c c ai ndivi
dul care a
i
zbut
itîn viaţă, conşt
ient de p ropri
a-i val
oar
e. Izbutea
sănu fie o sen
ttativ şi peni
bil datori
tă unui punctde
ved
saler
e.eDec
obi
e
ict
i
nv
uaspu
opra
ză,p ersr
ci ona
eal
l
ii
t
tă
atţ
iişir
e. eal
izări
lor
Vâlcugăsiînlivi
ngot ânărădevreodouăzecişidoi ,
douăzec i şitreide a ni, pe c are oca li
ficădi ntr
-o
singură privi
re:„ Cotleti
stă". Avea un ca p băieţ
esc,
nostim şiun t rup pi cant,î ncorsetat î
nt r
-o pereche d
e
pantaloni care efect
iv i ţ
pau l a cu sături
. Avocatul o

304
expedie a mabi l, dar ferm:
— Dacăeşt idrăguţ ă,Ceci
lia,trecidincolo.Am ceva
de d iscutat ..
.
Fata su râse i şpărăsiî ncăper eaf ără mof t
uri.
Maioru lr ea li
zănu f ără su rprnidere, căr el
aţi
il
e dintre
cei doi er au cade a l st
ăpân l a scl avă.
«Bravol ui! De obi ceilegăturile amoroase ,l a vârst
a
toi
agul ui şia hi poserp i
lul
ui, cuo part eneră„ minoră"
capătă al te val orişi al tă culoare...
»
Nu seput u împied i
ca să fie sar castic:
— O rudăprobabi l
...
Petrovi
ce anu răsp unse cu srt,f ără umbră de en jă:
— Nu.Pr otej
atamea.
—Î nţ
eleg. .
.Îidaţ iî
ndrumăridevi aţă.

— Ş
Vâlci
uaî
st
şa
i.
d.
.
rC
e ug
se c
lev
asăl
u pI
.ot
ntfidd
ră eif
o
rel
o
cs
t?
însubiect,
considerând căesch ivel
e,mi şcă ri
le de n îvă
lui
re au
deveniti nutil
e:
— Domnul ePetroviceanu,rândult recut,dacăvă
amintiţi
, co l
egu l meu , procur orul Mai can, v-aînt
rebat
dacă un mele de E mi l Calotă văpu sne ceva.
— Mi -amintesc.
— Răspunsuldumneavoast răafostdipl
omati
cşi
i
nexact
. Să vi -
lr eproduc?
— Nuest ecazul.
—Î nconsecinţă,cineesteEmi lCal
otăşideceaţ
i
î
ncercat săne n iduceţiîn eroare?
Ochiil ui Pet
roviceanu li
că rr
iă scurt
:
—Î nţel
eg..
.Am f osturmări
t .
305
 — Num- am îndoi tniciocl ipădeperspi cacit
atea
dumnea voastră.V- aş fir ec unoscătordacă ed d at
a
aceasta ne v eiţaco rda pri vil
egiul uneirel atărisi ncere.
Petrovi
ceanu zâmbi . Zâmbet ul unui i ndivi
d cu
experienţă d e ge ambaş.
— Apr eciezpoliteţeadumneavoast răşimat uritatea
cuca re su nteţi disp us să treceţ
i peste oat itudine de a
meanu t ocm ai f
ai r-
play . Credcăcel mai bi ne a r fi s-
o
iau de desc ălecare.Veţ i reţine ce eacevăi nteresează
.
Pe C alotăl -
am cu noscu tî n 1952. ..Iarna l ui '52.
— O clipă!î lî
ntrerupsemai orul.Calotăenumel e
lui real?
Petrovi
ceanu păru o cl i
pă des cu mpănit:
— Da. ..Aşaî miî nchipui .Înoricecaz,îlchemal a

f
Vel
ar
lam,
acum
f t
ostr
ei
cozec
legi
dedl
ei
ceua
ni
ş.
iaÎ
lt
miri
cdmi
ecse
ls
ubel
,ca
u mine doct
oru
l
rugămi
nteasă -l ser
vesc.
— Eraunom f oart
et ânărpeatunci,apr
ecieVâl
cu.
Mă ref
erl a Cal otă.
— Da,înj urdedouăzecideani .
— Cevăsol ici
ta?
— Procurareaunuipaşaportpent ruVest.Mă
ocupam pe at uncicuase meneaaface ri şi
,într-
un
anume cer c,foa rt
e erst
râns,fapt
ul er a bine cunoscut
.
— Apreci
ezsincerit
ateadumneavoastră.Avocatul
râse:
— Am făcutcincianidedetenţ
iepentru
„năzdrăvăni
il
e" mel e,iar
, după trei
zeci de a ni,fapt
ae
prescrisă.
306
 — Di ncecauzăvoi asăpărăseascăţ ara?Avocatul
luă un t rabuc d e p e masă. Începu să- lî
nvâr tească
între d egee,
t f ără să- l apri
ndă.
— Vedeţ i,domnul emaior,declarăcuaeruli nsul ui
care- ţ
i expune c ompet ent şipe n îdelete ot eore,
iî n
profes i
unea m ea – aşa m cu
am î nţel
es ues- o practi
c –
existăf aţ
ă de n it er
eseel şiper soana cl ien
tului două
ati
t udini posi bil
e: o curi ozi
tate d e e xplora
tor sau,
dimpot ri
vă,t otalal i
psăde cu ri
ozitate.Sunt
con tradict
orii
, dar eul e-
am abor dat pe am ândouăî n
funcţ ie de speţ a resp ecti
vă. Est e b i
ne s ă ştii cât mai
mul te d espre om ul cuca re a i de- af ace , şimai ales,ce
încea rcăelsăascu ndă. Nu şt i
i ni ci
odată câ nd mi ci
le
mizeri i din bi ografia fiec ăruiaî ţi pot fi de o fl
os.

V
—âl
cu
Ceec
aon
cs
et
-at
mi ă
dp e
ezvu
oln
tt
ao
ţ
in nu
acem
utr
su
u:
ntpremi sel
e
cl
asice ale şantajului .
— Numi -afostni ciodatăfricădecuvinte.
Eufemist
ic,ne- am put eaex prima şial tfel
.Î nt
r-olume
de erchini
,t rebui e s ă fii că pt
uşit cuarmel e efici
en
te.
Sunt însă şi si
tuaţ i
i, după cu m vă sp uneam , cân
de
mai bine să unşt i
i nimi c.Adi că ahpul e p r
eamare,
adversarul cupot enţi
al mul t superi
or ţie e
t poate
dist
ruge. Rămânl a p ăr
erea mea că oamd na Varl
am, î
n
sensu l acesta, a cl
aca t
.
— Vom r eveniasupraei.
— O voifaceeusi ngur,căciexi
stăolegăt
ură,aşa
îmi înch i
pui,î ntre Emil Calotă şiea.
Traselângăelunt aburetî
mbrăcatînpluşverde:
307
 — Nuvăsupăraţ i.
..Văderanj eazădacăam săţ in
pici
orul ri
dica t
? Am avu t un acci dent şis- aî mplini
t
abia osăp tămân ă de c ând mi -am scos h gi
psul.Încă
mă supăr ă..
— Bineî
nţeles,nuvăf aceţ
iprobl eme..
.Revenindl a
motivul pentru ca re Calotăi nten ţi
ona săpărăsea scă
ţara...
— Şti
uundeam r ămas,zâmbiavocat ul.N-am
i
nsistat să-l aflu. În pri mul rând, i ntuiam î n spatel
e
l
ui o orga nizaţi
e p uternicăal e c ăreiinterese mi se
păreacă -i bine săl e gn
i or,î n al doilearând, euî nsu
mi
dori
nd pe a tuncisămă st abil
escn î Occident, nu
urmăr eamdec âtun si ngur scop : să acf osrt de cât mai
mulţi bani. Trebuie s ă şti
ţi căonorari ul pentru

servi
fac ci
n
ii
le un
ci mele l
sec
rî p
et
,ri
mea
toat
em ad
coar
est
eaî
nfigva
url
ut
eaăă
z fo
î
nrt
e.
doN uru
sa ma
li
meude acu m t rei
zecide an i
.
— Mi -
am datseama.Apropodei mpresia
dumneavo astră căEmi l Calotă ar fi f ost sp
rij
init de
anume o f
rţe..
. Ce vă determina săgâ ndiţ
i astfel
?
— Reţineţ
i!Nuoperezcucert i
tudini,cicusupoziţi
i.
Flai
rulînsăm- aî nşelat arareor.iÎn timpul războiului
,
CatincaVar lam a f ost agent
al ui Canaris.
Sprâncenele mai orului se id
rica
ră a mi rare:
—Deundeşt iţişicum sefacecăautorităţ
ile
române a u i gn orat atunciacestf apt
?
— Şefulreţelei,unoarecar emaiorLoss,surprinsîn
ţară de even imen t
ele d e a
l 23 Augu st,a f ostgrav răn
i
t.
Şoferul l
ui l-a adus a l mine acasă,locuiam î n
308
Bucu reşti, şil -a abandon at.
—Î nţ elegcăeraţ ipri et
eni.
— Da.Habarn- aveam î nsăpeat uncideadevărat a
lui iden titate.Loss ave a asu pra l ui nişte hârti
i–
cumpl it
ă mp i ruden ţ
ă – pe c are, î ntr-
un momen t de
lucidi
tate, m- a ru gat să l e ard. Erau l ist
ele spioni
lor
,
agenţi act ivi pe t eritori
ul Români ei, şi ale
colaborat ori l
or olr.
Vâlcudădudi ncap.
— Cat incaVar lam figurapr obabi l.
— Bi neî nţ el
es.
— Ces- aî ntâmpl atcur espectiveledocument e?
Petrovicea nu apri nse nîsf ârşi t hava na. Spre
deo sebi
re d e maj oritateaamat orilor de r tabuc,nu se

mu—lţuL
mea
e-amsă
stup
du
iaf
ă
ti
,e, ci
memo t
r
ară
tgea
şiapfu
oimusl
dit î
run pu
s.Niep
et
.
ra
genul de mat erial pe c are s ă- l păstrezi î
n vitri
na di
n
sufragerie.
— Amuri tdupăt reizi
le.
— Cum aţ iprocedatdumneavoast răîncontinuare?
Mă ref erl a mod ul în ca re v- aţi deb arasa
t de ca davr
ul
l
ui.Î ntrebdi n si mplă curi ozitate.
Petr
oviceanu râse:
— Secunoaştecăsunt eţif
oartetânărşin-aţ
itrăi
t
evenimentele de atunci
.Î n debandada luptel
or e dal
Bănea sa, când la fieca
re co l
ţ zăceau morţi şirăniţ
i, nu
trebui
a dec ât să-
l azvâ
r l
i peste sti
vade eşluri. Aşaam
şiproced at.
— V-aţigândi
tvreodat
ă,î ncemăsurăput eafi
309
fol
osi t
ă Cat i
ncaVar lam de că tr
e C anaris?
— V-am spuscăeraof emeief ascinant ă,aşzice
irezist
ibilă şiî nzestrat
ă pe dea su pra cu o i ntel
igenţă
puţ i
n comună.Ase men ea per soan er eprezintă mai
mul t decâ t gr eu
tateal or în aur pen tru orice serviciu
de n iform aţii
. Şi ai ciint
ervine n îcăun asp ec
t
interesant : după cu m şt i
ţi
, deşi oficial com băteam
alături de n emţi,î n modcl andest in con ti
nua să
su pravieţuiască propriul nost Bi
ru rou 2,ca re ulcra
mână î n mână cuservi ci
il
e a l
iate.Cat i
ncar euşi
se să
sei nfiltreze şiaici, sezvo neacăe a fvorti
a unui a din
şefi . Vă daţ i seama ce nt i
eresan t era pen t
ru Canari s
săafle ce- iîn ca pul băieţ
ilor de a l Londra? n Îsădacă
şice ai zbutitîn acest sen s C atinca, n-o mai şt i
u.

patMa
ruzioru
eci l
,
destupi
a
nefiae
dtd a
le ră
revel
aţ
zboii
il
eau
şi a
voc
maa
t
uilu
ri –ss
ăma „u
pn
ite
st
nedefrişate"– n îcer
căsă -şiadune gâ nduri l
e.
— Nupotst abil
iorelaţi
el ogi
căîntr
eact i
vitateade
agen t
ă a Cat incăi Varlam şiCal ot
ă. Individul era un
copil pe t i
mpul răzb oi
ului.
— Fi r
eşte,i
mpr esi
ameaest eînsăcădoamna
Varlam,deast ădat ăsecondat ăşidebărbatulei ,şi
-a
cont i
nuat acti
vit
ateaşidupă răzb oi. Sau cel puţi
n au
flirtat cui deea. Ce anume ă f
cea Calot
ăî n anii' 52 aici
şide u nde picase, habar n-am, darpotsă uj r că
relaţi
ile cufamilia Varlam nu er au t ocmai ort
odox e,şi
sel egau de preocupările,săl e zicemocu lte,ale c eo
lr
doi soţ i
.
— Decen- aţipomeni tnimicpânăacum despre
310
toate acesea
t?
Avocatulrăspunsepr ompt :
—Î mipl acesăevi tcompl icaţi
il
e.Am şapt ezecişi
doi de a ni şio vi aţă agreabilă. Vreau săaşt eptî n
li
nişte nif
arct ul şidi minea ţa câ nd mă vo it rezi mort
.
— Cev- acerutpract i
cCal otă?
— Primaî nt r
evedereaf ostovi zitădecurtoazie.
Dacă- mi ami ntesc de el şidacă , ev
entual, m- ar putea
soli
cita pent rumi ci servicii
.
—Şi ?
— Am r efuzat,dându- iexactaceeaşiexpl i
caţ i
eca
şidumneavo astră şica r
e,î n f ond, reprezintă
real
itatea. Apoi, am su ficien t
ă ex peri
enţă casăşt i
u că
servi
ciil
e so li
citat
e d e asem eneaoamen i nu su nt

nici
odŞ
— ai
tă
tot„
mi
u ci
şia"
ţ.
iacceptatjocul.Măreferla
„puşcul
iţa" oarbă.
— Adevărat.Deşiîlrefuzasem,m- arugatsăt rec
tot
uşil a două zi le prin par c şi săco nsult stat
uia cu
prici
na. Un gend c'
esta pr
e endre ou a l ai
ss
A r
vea.
m
chefde o l i
pmbar e şi,î n pădure,am ced at unui
i
mpul s d e curi
ozitate.De a lîntreveder
eafixat ă, î
nsă
am lipsit
. Ceicar e mă fileazăov- p
otcon firma.
—I nteresantcăpuseuldumneavoastrăde
curi
ozit
ate s-ai vi
t brusc şi a secat laf el
.
Petrovi
ceanu su râse:
— Nat uramamăeasort atăcucelemaibi zare
rea
ciţ
i,î n afară de af
ptul că-
l bănui escde mi ci aface
ri
ceţ i
n de res ort
ul securi
t
ăţi
i, spionaj
, poatet rădare de
311
ţară, nu-
i cunosc et
căţ
enia, î
l mai suspec
t
ez şide a
lt
ă
f
apt ă pe car
e Codul Penal n-
o rt
atează cudulcea
ţ
ă şi
cafea.
—Adică?
— Decrimă.Suntî
ncredinţ
atcăelest
easasi
nul
CatincăiVarl
am.

CAPITOLUL XXI

Ioana avu sesen u desti

n accidentat şi, di n
adolescenţă, trebuisesă se onfc
runte cumomen te de
viaţ
ădecar etineri
isuntî ngeneralscuti
ţi.Învăţasesă
se p a
ere şi, până la urmă, î nvinsese. Oricu m,
considera căpri n vocaţie şi generozi
tateaursi toarel
or
îifusese dat să f acă parte din fami li
a vi ctori
oşilor şi
,
oricât de n aivăpăreaacea stă credi
nţă, o aj utase ă s
depăşe asc
ă cudârzen ie şifără astenii situaţ i
i dintre
cele mai di ficil
e.La pat ruzec
i şi doi de a ni ,îşipăst rase
humor ul şisilueta. Era o femeie care n u put eafi l uată
uşor pri
n su rprindere.
Totuşitel
efonulluiAndreioderut ă,secându- i
pen t
ru câ teva secunde a val
anşaver bal ă caract eri
stică
.

Î
nra
j
u t
erm
căleco
o ni
teex
net
rem
ntulîd
ne
văţap
o
sl
ei
t
ti
co
e ş
xt ip
ul–edp
i
ict
no
ari
f ţ
ar
ăa–ar fi put
î
i ut
cereaperm i
siuneas- o viziteze.
Cu acea stă ocazi
e,I oana îşicom puse oi nu
ţtă bine
gândită. Î
n gen eral,îi plăcea săfacăi mpresie bună,
chiar şiperso anelor completi ndif
erent
e.Î n particul
ar,
ţ
ineasăsp ul
bererej p
udecăţil
e uli Andrei. Şi-
o

312
imagina –pr esupunea ea c –a p e un gen de f emeie
vampi r,vampăf ărăscrupul ecarel -aademeni tpe
taică
- său, destrămându- le a fmi l
ia. Î
n co nsecinţă, se
mach ie d i
scret şiî mbrăcăo roch i
e sob ră, de u n
cenuşi u adân c.O punea e dob ice
i când av ea ev ca de
soli
citat din part ea aut orit
ăţ i
lor,iar n î spatele biroul
ui
cuzeceut b
oa ne st ăteao em f ei e.
Din pri ma secu ndă, realiză că n A
dreies t
e ext r
em
de u tlburat,î iî nmână cust ângăcei garoafel
e şi
rămase î n mi jl
ocul odăii neşt ii
nd, ca t oţit ineri
it imi
zi,
cu m să- şiocu pe mâi ni
le.
Pictori
ţa, deş iî lîntâmpi nase ermf hot ărâtă sănu- l
ajute cuni mi c,ba mai mul t să-lfacăsăse mt siă
prost, se r ezi
t di ntr
-o d ată zâ mbindu- iîncâ ntăt
or .O

i
mp
p vr
riiesi
r
ea o
.naPse
ri
viem
reaoţ
i
l
uaitâa
Vnsi
ăr
lul
e:uî
i,dst
n uiâ
on
şgă
ătc
ora
ild
euinşi
esi
gură.
Aranj aflori l
ecumul tăgraţ
ie,r ecitându-iinvit
aţi
il
e
de rigoare: ...
să se dezb race, să i al oc, ţi
gări
le sunt pe
cămin casăse su uce, coniacu l şivod cape scr i
n etc.
Fâst âcit, Andreiseex ecută, t răind tot timpul
sent
imen tul de rieal
.
— Vr eausăvăcerscuzepent ru...măgări amea.
Ioana si mulă su rpri
za:
— Habarn- am despr ecevorbeşt
i.
— Atunci ..
.,l
at el
efon..
.
— Am ui tattotul.
— Ştiţ
i...Sănucredeţ i
..
.
— Ştiuşinucredni mic.
Şi-
i su râsedi n nou cut oţi di
nţi
i. Celmai f
asc
i
nant
313
surâs din ar senalul pictori
ţei
. Deo dat ă, Andr eise i mţ
si
neaşep
ttat de bi ne,i ntui farm ecul sp ecial ai ace sei
t
femei.O f emeie sed ucă t
oare ca re şt i
a săt răiască şinu
stri
ca viata celor d i
n j ur.
— Spune- mi,Vasileşti
ecăeşt ilami ne?Tânărul
dădu hot ăr
âtdi n cap .
—Nu.
— Lasă-măsăt eprivesc.Da,eşt iexactcum mit e-
am î nchipui
t. Vasile mi -a vorbitî n nen umărat e
rândurides pret i
ne.Şt i
u că -ţi plac p răji
turi
le c u nucă
şicu m o ch eamă pe u ibitat a... Nu- ţ
i poţiî nch i
pui ce
locimport ant ocu pi în inima l ui.
Când vo i
a, pictoriţ
aj ucamagi st ral r ol
ul mari i
doamne,î nţ
elegătoare şi căpt
uşi t
ă până î n cer cei de

bun
—ei
Tn
ot
cenţ
maii
.
idA
ena
dr
ce
ei
,
e l
a.ă
.
.sândnasulî
njos:
Sprâncenele pict
oriţeisearcu i
ră int
erogati
v, dar nu
f
ormulă nicio î ntrebar e.
— Mi-efoartegreusăvorbescdesprelucruri
le
acestea.
— Dacăţ i-
egreu,r enunţă.
— Nu...Dumneavoast rătr
ebui
esămăaj utaţ
i.
— Cum pots- ofaceu,dragulmeu?
Loco
tenentul oftăt r
ecâ ndu-şideget
ele pri
n păr şi
luă o înghi
ţitură de c oniac ca să-
şif acăvâ nt.
— Nuştiucâtdemul tev-apovest
ittat
a,dar..
.,dar
probabi
l şti
ţi
, ce l puţi
n î n mare,căpări nţ
ii meiau
avut o viaţ
ă nef eri
cit
ă.
Ioa
na îl privicucom pasiune.Îşidădeasea ma,
314
după î nco rdareat rupul ui şideget el
e nîfipte n î
genunch i, câ tî l cosatseacea stă dest ăinui
re.
— Exist ămi işimi idecăsni ci
inef eri
cit
e,Andr ei.E
păcat, oamen i
i au o si ngu ră viaţă, dar nu co nst
itui
e
un mot i
v de en jă.
— Situaţ ia,urmăl ocotenentul,af ostdeaşanat ură
că eu nu am put ut real i
za cu m st au lucrurile de afpt
.
Am ţi
nutt otdeaunapart eamamei ,iarpet atal
-am
nedreptăţitî n modcr unt.
OchiiI oa neise mez u i ră.
— Acum. ..,acum îmidauseama,cont i
nuăAndrei
cuaceea şivoc e nîtretăiată de em oiţ
e,căn- a avut
nici
odatăl ocu ll ui în ca sanoast ră, niciun dr ept
...
Pi
ctoriţa ca r
er ec onstit
uisede mul t pei
sa jul

că
s—n
ici
Deeil
ceu
?i Dumi traşcu, î
ntr
eb ăt ot
uşi:
Locotenent
ul înghi ţ
iî n sec
:
—Nupots- ojudecpemama. ..CredcăAncaare
dr
eptate.
.. Ei doi nu t reb
uiau săse că să
torească
. Sunt
oameni predesti
naţi sănu fie er ficiţiîmpr
eu nă.
Pict
oriţ
a cu noşt
eaî n mare can ali
smele doamnei
Dumitraşcuşiapreci e erzerv
a delicat
ăaI ui Andr
ei,
motivaţ
ia datăî n term eni gener
ali
.
— Eunul -am î
nţelesniciodat
ăşi,dupăcum v-am
spus,l -
am ned reptăţi
tî n judecăţ
il
e mele nîcădi n
copi
lări
e...Iar er.
..r el
aţii
le cu dumneavoastră le-am
condamnat cut oată asprimea. Cu o il
psă e.d.. de
pudoare d e car
e mi -e urşine.Încă odată vă cer scu
ze.
I
oana îl băt
u uşor peste mână:
315
 — Oh,bi etulmeubăi at.Spune- mi ,nemai
condam ni şiac um?
— N..
.nu.
— Vasăzicăai nt
erveni tceva,careţ i
-adezvăluit
bruscalteprivelişti
.Ştiucămamadumi tal
eat recut
prin momen te gr el
e.Mi -
a p ărut rău pen t
ru ea, adăugă
convenţi
onal , compl et
ând î n gâ nd: „ vor
bă săfie. ..
"
—Î ntr
-adevăr,ai nterveni tcevar evelat
or.Prefersă
nu sp un cean ume.I mpor tante s unt consecniţel
e;
gândesc t fal
elacu m.
—Î ncef elcrezicăt e-aşput eaajuta?
— Am avutoi eşiretot alnecontrolatăfaţădet ata.
Şti
u căl -am răni tîngr ozi
tor. De a tunci, nu mă mai
vede,măevi tă,parcăn- aşexi sta.

meu„I
acat
e
pabui
i
ltăd
!esereai
m
cţr
ă
i
ia Io
t
âa
tna.
deNu
c
a-l
t
egcr
ece!
orid
ea"m pe Vasi
l
e a
l
— Trebuiesăvăspuncăam r emuşcări.
..E ceva
î
nfiorător. Tat a vă..
.i ubeşte.Dacăaţ i puteavo rbi
dumnea voastră..
. Să î ncercaţi să
-i expl
icaţ
i...
Pict
oriţ
a zâ mbi î nduioşată:
— Darbi neînţel
es,dragulmeu.Am s- ofaccâtmai
curând posi bil
.
Când îl con duse spre uşă, pict
or
iţa ced ă unui
i
mpul s n edefinit:
— Spune- mi,Andrei,cutoat
ăsinceri
tatea:cum
creiztu căar t reb
ui săpr ocedăm în con ti
nuare? uE şi
Vasil
e?
Andreiîşimuşcăbuzel e.Segândilamai că-
sa,
şubredă, părăsită, cuo g rămadă de p ăcate,dar tot
uşi
316
maică-sa.
— Nuşti
u,suflă.Aceastat
rebuies-ohotărâţ
i
dumnea vo
astră şit
ata..
. Dar indif
erent de d ec
i
zie,să
şt
iţi că eu nu vă oi
v condamna.
Î
i săru
tă mâna şii eşi pr
ecipi
tat. Pe obrazu
lI oanei
al
unecă nuzâmbet t rist
.

*
Mai orul Vâlcuî i aruncăo si ngu ră privire.Suficien t
casăî nţeleagăcăa f ăcu t o boa cănă. Figura lui Traian,
pleoşitt
ă, avea în pl us oex presie d e năuce al
ă ca re-
i
dăd ea un aer stupid.
Vâlcuaşt eptăsăraport eze.Afarăseporni sedin
nou un vâ nt îngh eţ
at şisu bţi
re ca o aţă. Îl simţeaî n
spat e,strecurându- se r p
in lemnări a usca t
ăa
f
erest r
elor, şir eflectă căsu nt ce l puţi
n doi ani de c ând
îşipusese n gâ
înd săf acăr ost de b andă adez ivă.
Mai can, a că rui princi pală virtute n u er ar ăbdarea,
îl apostrofă dând nervo s d i
n pici or:
— Zi i
,flăcău!Cenu- iînr egulă?I a-odacapo!
Locoten entul ri
dicădi n umer i caomul st ri
vit de
ned umer i
ri.

Cal—
otăCeasă văt
con s
i
npu
un,t
at ovar
să ă
f
aşepr
că to
uc
ru
iror?p
sm Şi
ri
i
neri
,ş
oraiazi
ş. ,
— Turi sm!puf nidispreţuit
orMai can.Şiastadeo
săptămână, î ntr-
un t ârg ca ăsta. Când orice gh id car
e
sepret i
nde se roi
sî şiasi gură clienţi
i căsu nt su fici
ent
e
trei zil
e pent rua vi zita Veneţia!
Traiansesi mţ iji
gnit:

317
 — N- am pr eti
nscăăst aarfiobi ecti
vullui,darse
comportă cat ar
ae.
— Pract ic,ceaf ăcut?intervenimaiorul.
— Plimbări ,dinnoubi seri
ci,prânzullabirt,seara
rest
aurant . N-ai nt rat î
n co ntactcuni men i şi,în afară
de nitenţia de v izită de all ocuinţa victi
mei, pe care v-
am relatat-o,nu a com is nimic suspect.
Procu rorulî şici upi lobul urechii
. Un muşch ir eb
el
zvâcnea e p obrazul st âng.
—
Şi atuncice e- t
a dat peste ca p?
— Ast ă-seară,s-adussăvadăconcert ulformaţiei
Brasi
l.
— Cum nai baaf ăcutrostdebi l
ete?seinteresă
Vâl
cu.Şt iucăfiu- meuast atlacoadăşaseoreşin- a

mai— gă
s
Prit
nir
enci
ci
epţ
ico
t
ahoa
otr
ee.
l
ului
,răspunselocotenentul
.
Eu am i ntrat, cuch iu cuva i
, pe b azăde egi
ltimaţ
ie.
Un că scat de a colo zicea căa mai auzi t elde ca
zuri
din asteacupozăî n scutece de plasti
c şi atr
ebui
t să
ajung la di rect
or.
Lui Maicanî i veni să âdră. Î
n pri mul an de meseri
e,
fusese agăţat pe s tradă de un mi l
iţi
an. Era după
miezu l nopţi
i Şi se ntîorcea ca
m ci upi
t de a lo
aniversare. Mil
iţi
anul îi si
mţ i
se pasul nesigur,i ar
vest
iment aţi
a–ocămaşăgenTexasşiunpant alonde
piel
e cu mpăr at
e n î Consignaţ
ia– n u seî ncad rau
probabilî n para metri
i săi est
et
ici
.Î n plus, îşi uitase
actel
e a casă.„ Sunt procuror,tova
răşe! Pe cu vântul
meu."
318
 „I
-auzi! Eu cred eam căeş t
i mi nist
rulj usti
ţi
ei. Dă-i
bici
,băiete!Lasecţ i
e!"
— Af ostomordel ume,urmăl ocot
enentul.Calotă
avea bi
letî n rândul cinci. Ca sănu- l sca p, câ
nd am
si
mţ it căsp ect
acolul se p a
ropi e de sf
ârşit, m-am
postat lai eşireadi n sa l
ă, ca muflat de d raperi
il
e d e
pluş.
Se întrerupse. Mai can, su rescti
at,îlîmbol di:
— Dă- idrumulodat ă!Facisuspensecunoi ?!
Locotenentul îşiumezi buzel e şi ex
presia de
năucea l
a, car e-
i dispăruseî n t i
mpul r el
atării
,î iinvada
din noufigu ra.
— Dinmoment ulăsta,nuvămaipotraport animic
despre el. A di spărut pur şisi mplu.

Ma
—A i
or
scu
ul
lt
ăse
,niîncr
meu
nin
nt
uă:
seevaporeazăî nfel
ulăsta.
Cât
ei eşi
riar e sala?
— Unasi ngurăşinum- am dezli
pitdeacolo.Când
mai rămăseser ă doar vreoci nci
zeci de spect
atori
, mi
-
am datseama că- am
l pi erdut
.
— Cum seaj ungelaWC- uri?
— Pri nhol.Le-am controlatpetoate.
— Existănişe,cotloane,stâlpidesusţi
nere
proeminenţi,în sf ârşit
, vreun el ement ar
hit
ectoni
c
după car e să se fi put ut ascunde?
Maicanseui t
ă a l maioraproa pe nidi
gnat.
— Cenai ba,nucunoşt isalaDoina?E caooală.Ce
ai făcutîn co ntinuar e?
— Am maiaşt eptatpest radă,zicându-
mică,dacă
319
s-a ascu ns o tu
tşiî n i
ncinta clădiri
i, până la urm ăt ot
scoate cap ul. După u jmătaet d e oră a m renunţ atşi
am ve ni
t sărapor t
ez.
— Cor ect,aprecieMaican.
Vâlcusăridepescaun:
— Cor ectpedracu!Spect acol
uls- atermi natdeo
oră. În t i
mpul ăst a a put ut sădi spară defini t
iv, să
arunceî n aer o cat ed
ral
ă şidou ă su permaga zine sau
săaj ungăî n Lună. Ascu lt
ă, Ionescu l
e,t e ducii medi
at
la hotelşirămâi aco l
o până l a noi di spozi
ţi
i. Eu o vi r
ez
urgent sp re olcuinţa Catincăi Varlam. Sunt si ngu rel
e
pist
e car e mai con duc sp r
e C alot
ă. Celpuţ i
n euunul
nu vădo at rei
a.
Mai ca
n î şismul se scurtaîmbl ănită din cu ier.

— Vi
nşieu.
*

..
.I
arnă, pri măva ră, vară... Toamnă, i ar iarnă, di n
nou pri măva ră..
. Ani i se nşi
îră camăt ăni i
le p e
lănţugel de a rgint.
.. Sunt posa c,ili
psiţi de mi reasmă,
sil
nici.
.. Juvă ţ
ul sa u un pumn de h apuri şiNat aliţ
a şi-
ar fi cosi t aprigamâhni ciune n î cl
ipă mai scu rt
ă decât
suspinul. DarDumnezeu nu î ngăduie as emenea
tică
loşie.O osâ ndeşt e aprig, că cicut âlcţ i-a ani nat
poveri de u meri ,ţ i
-a sem ănat uliţ
a doar cuj ale,
lacri
mi ,lespezi de morm inte.To t florineg re..
.
Mihai îi că pitan de c ava l
erie şi s-a să vârşi
t un an
de câ nd s-aî nsoţit cuf at a unui avo cat din Bucu reşt
i
.
O ch eamă Pi ereat, e it
neri căşiare u n că pşor mi ti
tel
320
cuni mb de p ăr bălai, uşor f
ulg d e păpădi e,un bulz de
miere cumi nte puţinti
că.
Nataliţa n- a zi
s n i
cida ni cinu, l a cu nunie astat
ţea
pănă şicumar e o pinteală a zâmbi t so cir
lor şi
naşil
or.
— Trebui es-oînţelegeţipemama,desl uşeaMi hai
neamuri lor n evest
ei.I ustin af ostco pil
ul eipref era
t.
— Miseparenedreptf aţădet ine,î
şiţugui ase
buzelePi ereta.
— M- ai ubitşimăi ubeşt e,darI ust
inaf ostinima
ei
.I nima şi och i
i.
— Cr edcăt ueştiextrem deî ngăduitor
.
— Pieret aaredreptate,intervenisecugl asgr os
socrul, una di n vedetele b aroului bucu reştea
n. A trăi
t

o
t nu
reben
ior
a oci
săr
-e,
şi su
r n
evi
nt
ă.de
Săa c
şio
r
-d
o,i
dar
mp uncel puţ
ă. Da i
că nad
ii
nfioavu
bl
iga
tţ
ie
un psi hi
c mai puţ in robust,t e-
ar fi nen oroci
t.
Vorbel
eaj unseserăşilaurechileNataliţ
ei.Zâmbi se
cuamărăci une,î i era drag Mi hai,tare d rag,dar ci
ne a
văzutfloarepest ecareaizvâr li
tbărdacădeapă
clocot
ită să-şimai sa l
te c apul din ţarină?
Cu câ ţi
vaani î nai
nte d e ărzboi, Anton î şidăduse
sufletul dintr-
un di abetneşt i
ut. Murise nîBucu r
eşt
i,
după puţ ină zăcă şealăîn spital
. Spre n edumerirea
Natali
ţeicer use să fie nîmormânt at acasă,lângă
Iust
in. Ace ast
aî nsăNat ali
ţa n-oî ngăduise.Î n acel
aşi
cimit
ir– v oial ui – d ar nu alăturide f eci
orulj ert
fit
muierii netrebnice.
Dintâi
, prietenii cer
caseră s-oi spi
tească la o viaţă
321
mai des f
ătat ă: o ca feluţă, un j oc de că riţ
, cl
eveteală cu
prăji
t urel
e u scat
e d e fi ece o j
i,l a coana Mat i
lda
Vânt easca,osearăl at eatru:„Ştii
,Nat al
ie,îitrupalui
Pep e şi Mimi Geo rgescu î
n or aş,cuo pi esă deli
cioasă:
Vinerea î ndrăgostiţ
ilor.
..,
mi-a zis L enuţa..."
Nu şinu. .
. Clăt i
nasedi n ca p, su râzând t ri
st.
Curioase , cu coanele â trgului iscodiseră slugile:„ce
faceî n toată ziua?"
Ni ciNat aliţ
a nu şt i
a bi ne.Ci tea,r ăsp undeal a
scrisoril
e u li Mihai , se l i
pmba si ngură î n pădureade a l
mar gineat ârgului ori zăcea cumâi ni l
e n î poale
aţintind zidul . Cu och i goi
,f ărăa cl i
pi, ca statuile.
Răzb oiul o gă siî n Bucu reşti
, căc, idupă Di ctatul de
la Vi ena, Nat ali
a părăsi set ârgul. Mi hai, căpi
tan î n

Ma r
rămăel
ess
se t
eat
n-
maj
îCa or
pi
t–l
a ăşt
.iuu
Nsel ocr
si
ocu uu
a-său
di un
mp denă,
reu săpese
deşa –
i
Mi hai o pofti
se cu i
nimă şicu getdeschi
se şi nicinoru-
sanu- i er
a nesu f
erit
ă. Pierea
t era o fire d omoală,
habar n- avea ce seet rece
p nî l
ume şi-i plăceasă
trândăvească ronţ
ăind co f
eturi şiromane r f
anţuzeşti
.
Natali
ţaî nsăle şt i
a pe a l
e e i
. Tânăr cubăt rân, noră
cusoa cră sub acelaşisoare da, darnu su b acelaşi
co
rel
t. Şi apoi î
şicu noşteamohor eala.
.. Ce casăde
oa
men it i
nerie a ceea unde alt otpasu l dai pest
e stafie
cern
it
ă cea ui t
at a râde p ri
măverii? Şi î
n Bucu r
eşti
,
caşiaca să
, Natal
ial af elîşimăci na vremea . Amorţi
tă,
cer
şet
ori
nd cer ul
ui morm ânt grabni
c.
Dar iacă, ves
te năprasni
căo scoa se i n
d amorţeală.
De al o vreme,t otbătători
nd sindrofiil
e o raşul
ui,
322
Mi hai legase r p
i
eteşug strâns cubar oneasa.Î şică ut
au
unul al tuia ca sel
e şi totdi mpr eu nă se fl a
au. La serat
e,
recepţi
i, ceai uriorit e mi rice za i
afet
. Nataliţ
a o aflase
prin nor ă-saca re,deşi struni tă de M ihai sănu sca pe
vorbuliţ
ădi nai nteaei,oslobozi set otuşi.
Totsângel ecelapri galHat mani lorset r
eziseîn
vineleNat al
iţei.
— Mui er
eaaceast aafostbl estemulneamul ui
nostru. L- a di strus pe a tică-tău, l -a vârât în groapă pe
frate-
tău. Jură- mi pe mormânt ul l ui I
ustin că -
i vei
ocoli pân ă şi umbra.
— Jur .
— Ţinemi nt e,Mihai.E ceamaipri mejdioasăjivi
nă
născ oci
tă d e Dumnezeu. O să e t nen orocească.

N-
o oco
l
ise.
Şi avea
să-
l nen
orocea
scă
.
*

Când Dăn uţ fu si gu r că San du şi Coc a auad ormit

–prinperetelesubţ ir
el eauzeasf orăi t
ul(peonarăşi
mai mul t pufăit al mamei , celălalt caun nech ez
at) – se
sculă din pat şi t iptil
,î n ciorapi de l ână, se st recură î
n
vesti
bul.Descui eyala,t raseîncetzăvorulşipărăsi
apartamen tul. Cu i nima b ătând de emoţ i
e,urcă nî
goană sc ăril
el a„ l
ădi ţa cu pi soi". Erau opt ,t oţi negri
cupet e a lbe.Când Cocase rez tise cu eiî n ca să,
făcuse u n scan dalnemai pomeni t
.
—I aanimal eledeai cicăt erupî nbăt aie!Băieţ
elul
î
ncep use ăsbâzâi e.
— Da'dece?Dece?Toţ icopii
iau.Şipi soi,şicâini,
323
şii epuraşi. Numai eunu am. .
.
Sandu, ca r
e sedi o
hneaî n dorm i
tor
, se bz orşse:
i
— Cenai ba-it
apaj ulăsta?Aţiînnebuni tcut oţii
?
— A'nnebuni tfi-t u!Mi-aumpl utcasacudobi t
oace.
Până l a urmă, î i dăduse o lădi
ţ ă şicâ teva capace i n
d
plasti
c p e ca re D ănuţ avea gri
jă săl e u mpl e d e câteva
oripe zicupâi ne mui atăî n l apte.Provi zorui, îşi
instal
asemen ajeri
al a etaj
ul su perior,î n spaţ i
ul di ntre
apartamen tul Cat i
ncăi Varl
am şicr emat oriu.
Fapt cert era că , de când deven ise„ tat
ă" , pisoi
i
ajunseseră săfie u ni
capr eocupare abăi eţelului. Urca
mer eusă -i vadă şipi er
deacea suri întregi
contem plându-i şimân gâi
ndu-i.
În lumi na slabă a becu lui de p e p ali
er, Dănuţ î i găsi

dorm
aşezăint
d
u. T
rcr
ease
e şir
şt p
eşu
şilt
î d
rei
n
cufa
dţa
e a
get
ep
lart
e a
pmen
e et
st ub
ll
un
ăi,
iţ
ese
le
puilor cape cl aviatura unui pi an.
Î
n aceea şicl
ipă, se esch
d i se şa u de a l
apartamen tul Catincăi Varlam. Dănuţ î nt
oarse apcul
şivăzu un „ om mar e"î ntr-
o scu rtă verzuie.
Un moment , bărbatul rămas e descumpăn i
t, dar
puştiul i-ol uă înainte:
—Noaptebună,cemaif aceţ
i?Îmipar
ebi necă
su
ntem vecini
.
Aşaoauzisevorbi
ndpemamaAndreei ,delaZ-l0
câ
nd se u mtase aleiî n bloco fami l
ie car
e a veadoi
ca
nari. Se ui
taf asc
inat la păsă
rel
el
eî nchi
se într
-o
co
l
ivie cu pangl
icăal bast
ră şisurprnisesefrânturide
conversaţie.
324
 Bărbatul zâmbi:
— Cefaciaici?
— Nimic.Măj ucam.
— Laoraast a?!
— Dacăv-am deranj at
...
— Num- aideranj at
,râsebărbat
ul.Lar eveder
e.
Dănuţ se i u
tă după elpână di spăru pe sc ări
, apoi
se î
ntoarse la pisoi.

Când văzu puşt i

ul apleca t peste ăldiţ
ă, Maican
î
ncep u sărâdă. Nu- l mai su rpri
ndeaor al a care-
l
găseau t reaz,„ baladându- se" prin bloc,ni ciţinut
a– o
pi
jama bl eucuf ructe şiursu leţ
i.
Băieţelul se ridică în pi ci
oare:
— Noapt ebună,cemaif aceţi
?
— Bine,flăcăul e,darcef acit u?Nuţ i-efri
g?
— Dănuţscut urădi ncap.
Apoiexplodă,î ncredinţ
atcăl edăovest e
f
ant ast
ică:
— Dacăvr eţ
isăşt iţ
i,am optpi soi.Suntaimei !
— Serios?semi răprocur orul.
Excl
amaţ i
al ui Vâl cuî lf ăcusăse ăr sucească i
ute

ca—
oCşo
e-p
i
?âr
lă.
— S-aumbl atl
aapart
ament
.Si
gil
iulerupt .
Mai
canseap ropi
e.
—Fantasti
c!
— S-amut atundomnnoulanoi
,intervenicopi
lul
.
— Deundeşt ii
?

325
 Dănuţ părumi rat de n ît
reb are.Făcuoch ii mari
,
cli
pind des :
— Chi aracum apl ecatdeacasă.
— Cândacum?
Vâlcuştiacăî ngeneralcopi iinuaunoţ i
unea
timpul ui
.I eri
, mâi ne,azi , ore sa u mi nut e sunt
categorii ca
re s e c onfundă î n mi nteal or. To
tuşi,
j
udecânddupăvest iment aţi
abăi atuluiextrem de
su mară, în ca re n -ar fi rezistat mul tf ără săi se acă
f
fri
g, îşidădu sea ma că ,în pri nci
piu, Cal otă nu
părăsisede mul t ap art
amen tul.
— Acuma,r epetăbăi atulnegăsindal tsinonim de
precizare.Pe u rmă aţ i venit dumneavoa st
ră.
— Te-aiuitatbinel ael
?Aveacevaî nmână?Un

pach
—et
N,
u.vr
Aeuo
itatsa
co
înş
săă
?săîncuieuşa.
— Hai!făcuMai can.N-avem vremedepi erdut.La
reve
dere, flăcăule,şidu- t
e a l culca
re.
Dănuţ l e a uzipaşi i preci
pitaţ
i pe scărişisc oase
l
imba. Atâta şt i
u săzi căoamen i
i mari
:„ Câţi ani ai
?
Mergila Şco ală? Marş a l culcar
e!Spală-te pe mâini.
.."
Luă în braţ e p isoi
ul preferat – our echi
uşăer a albă-
zapadă, ceal
alt
ă nea
gră-
cat
ran, şiî
şili
pi obrazu
l de
capul cati
fel
iu.
—Noaptebună..
.Donal
d.
Era feri
ci
t.În sf
ârşi
tîi găsi
seun nume.

326
 CAPI
TOLU
L X
XII

Emi l Calotăf u rep erat laj umătateadrumul ui

dintre Aleea St upineişiHot e.lPe b uleva
rdul pusti
it de
noapt e şi viscol, păşea un singur trecăt
or. Opriseră
maşi na al n oroc – „Haisă- ncercăm! Ar fi cu l
mea ă sfie
chiar el!– p ropuse a miorul Vâlcufrânând brusc - şi
l
legi
timaseră.
Deşi su rprins,Cal otă nu mani f
estase i ci
n o
nelinişt
e deo sebită. Aceea şiatit
udine o păstra şi
acu m, în bi r
ou l mai orului.„Nu-mi pl ace egaj
d area
individul
ui,r efl ectă procu roru
l Maican. Ori e u n super
as,ceea ce u n s-ar zice u d
pă ga f
ele comise da(r
admi ţând că e, î
nseam nă că e n va da serios e dufrcă)
,

ori
Înn-a
dreăz
ou c
i
ne d
eci şt
i
eeace
nidamest
e ec
mese î
rin a
e, pf
a
r ce
ocur
ea
rorua
lst
a..
avu.
"
sese
ocazai săanch etezeut s
e d e nifractori
. Exi st
au,
desi
gur,i ndivi
zicuce eace es n umeşt e nervi de o ţ
el,
dar ch i
ar şi l
a ace şi
ta sesza
ii în î ntreagal or ăfptură o
anume c on
centrare,de parcă ecar
fi e fi bră şicel ulă ar
fif ostî ncor
date arc.
Calotă se şeza ase ep scaun î ntr
-o p oziţ
ie com odă,
dar nu l i
psită de e rver
enţă. Păr
eacevaai mtânăr de
ci
ncizeci de a ni,în ciuda riduril
or foart
e dese,
spec
ifice b lonzil
or, şia ce arcănel
or. Maican î
şizi se că
ti
pul duce o aţ vi
ă dezodronată, compensândî nsă
exce
sele cuun i ntens exercţ
ii
u fizic.Chi ar sub
cost
umul de w teedca f
eniu la care asort
ase o ava cr
tă
de âlnă, îi si
mţ eai muscu l
atura, t
rupul puternic,bine
327
şi si stemat ic u lcrat
, ca de p rofesi
oni st.
— Put eţ
isă- mispuneţ idecemăafluî nbi roul
dumneav oastră?
Mai ca n ca re d et
esta stilul „ aicidoar eupun
întreb ări",f ăcuun sem n cumâna, „ ai răbdare" , şi
împi nsesc rumi era sp re mar gniea m ese.i
— Aj ungem şiacol o.Deocamdat ăsăf acem
cunoşt i
nţ ă. Cel ălal
tî ncep u sărâdă. Avea o d ant
ură
put ern ică, rară , dar d inţi
if oart e albi. Cani ni
i
proem inen ţiî ţi purtau gân dul l a un bul dog .
— Am avuti mpresiacăam consumatf ormal itat
ea
pe st radă.
Pr ocu roru lî ncepu săse oa jce cu bul et
inul
individul ui vâ nd aer ul căsp une h „ai săfim ser ioşi
!
"

eti—
c P
hetoat
ă. ecămi
Dar e-
să mi
lpl
ăsămaces
gluărepen
ma, tu
une
vl
-eact
am e
addu
es aicica să
flirtăm. Mă n iter
eseaz
ă ad evăraat dumneavoastră
identit
ate.
— Cum adi că?
Părea sincer,„neart
isti
c", surprni
s.
— MănumescEmi lCalotă.
— Oare?
— Cevădet erminăsăvăî ndoi
ţi
?
— Am luatinformaţi
idelaBucur eşt
i.Nufiguraţi
ni
ci la adres
a di n bulet
in, ni
ci printre as
l
ariaţ
ii
î
ntrep
rinderi
i
. Treb ui
e să r ec
unoaşteţ
i căsituaţi
ai es
e
di
n com un, i
ar con cl
uzi
a, care n u poat
e fidec ât una
si
ngură, se mpiune d e a
l sine.
Din nouCal otă n
îcepusă r âd ă:
328
 — Acum văî nţeleg.
..Sălel ămuri m perând.
Începem cu„ fictiva"mea d aresă.Am l ocuit ap roape
zece nia pe C aleaVi ct
oriei,î ntr-
o ga rsoni
eră. Acu m o
l
ună a m reu şit să ac f n u sc himb de l ocuinţă cuun
apar t
ament de d ouă cam ere p e Macar al
ei. Tocmaiî mi
exp i
rase u bl
etinul şiam dat nou a adresă,î nai nt
e d e a
mă fi mut atşide a fit rec ut în cartea e d mob
i i l
. Cum
se nt î
âmpl ă uneor iîn viaţă, cân dî ncepuse m să
î
mpach etez, mi s- a oferi
t o al t
ă va ri
antă, mul t mai
avant aj
oa să. Un sc himb – t otap art
amen t – dar
ultracentral, pe A na Ipătescu , unde o lcuiescn î
momen tul de a f
ţ ă. Am negl ijat însăsă- mi f ac mut aţ
ia.
Fapt el
e su nt i med iat controlabile.
Mai can răsf oi buleti
nul . Era nou şiel i
ber at de d ouă

săp
de tă
v
emân
deri
e. Da
C
al,ă
ot se
nuă p
rea
minţ că
ea. cel
Oripu
cuţ
m,invd
aindiaces
sput
nepunct
ef
ectuareave rfiicări
lor de rigoare.
—Î ncepriveştelegi
ti
maţ i
adeserviciueliberatăde
I.
P.C.
T.N. chesti
uneaţ ine d e domeniul farsei
.
— Genulacest adefarse,observaprocurorul,se
numesc t fal
elîn Cod ul Pen al.
— Depindedei ntenţi
acar ele-
agenerat.Amean- a
f
ost
, dacăvr eiţ
,t ocmai moral
ă, dar în oricecaz nu
poa
te al
cătui un dosar car
e să ajungă ep masa
dumneavoast
ră
— Măfaceţicuri
os.
— Pescurt,am cunoscutacum optluniotânără
de c
are m- am îndrăgost
it ca nu puştan. Est
e genul de
f
emeie car
e-şifacedi n fizic o profes
ie şisevi nde
329
scump. Devi za ei,î n mat erie d e p art
en er, se o p
ate
concentra înt r-
o pi lul
ă: bani şipozi ţi
e soci ală. Nu
dispun ni cide u na, ni cide a l
ta, nu mai su nt nici
măcar tânăr, aşa căă m afl am î nf aţa eicom plet
dezarmat. Ca s- o mpi resionez, am r ecurs a l un t ruc.
Am unpri etencarel ucreazăiaI.P.C.T.N.L- am rugat
să-mi facă ro stde o l egit
imaţ i
ear espectiveii nsti
tuţ
ii
,
pe n umele meu , figurând î n post ul de d i
rector. Nu i-a
fostpr eal es ne,dar câ ndvai -
am f ăcu t şieuserv ici
i
.
Spersa u n su por t
e c onseci
nţe d in ace astă cauză.
— Şi,întrebăMai cansimţ i
ndu- seamuzat–„ ce
poate săl e r t
eacăoamen il
or pri n mi nte!" – aţ i
nut
trucul?
— O mi elasut ă,râseCal otă.

doS
cue
mencău
tt
:ăî n buzunarul de a l pi
ept şiscoase n u
— Ui taţ
i-vă.Suntpr ofesordeEducaţ iefizicăla
Li
ceu l 115 di n Bucu reşti
.
Mai canexam ină d ocument ul simţindu-sedi n ce î
n
ce m ai descu mpăni t
. Rel atări
le nidi
vidului erau
ori
ginale,dar mi rosea u a„ adevărat
".
— Deceaţ iprezentatl arecepţi
ahoteluluifal
sa
legiti
maţie?
— Am constat
atcăfaceîngeneralimpresi
eşi
ca t
eg ori
c mă sc uteşt
e ca, î
ntr
e p agi
nile bul
eti
nul
ui, să
vârohârt i
edeosut ă.Dacăeocrimă,suntgat asă
su port conseci
nţel
e.
„
Beton arm at!
",îşiziseprocu r
orul, având
sen ti
men tul i
ncert căse epdărtează totmai mult de
330
ţintă. Până adi nea uri, i se ă p
ruse că-i de-ajuns să
î
nt indă mân a ca o s- aj
ungă.
— Perf ect!exclamănet ezindcopertaunuidosarcu
much ia pal mei.Î n pri ncipiu – bineî
nţeles, vomver i
fica
toate d atele –p roblema i denti
tăţi
i dumneavo astră a fost
elucidat ă.Să t recem acu m la a dou a prob l
emă:
Cat inca ar Vlam.
Se u it
ăl a Cal otă car e deveni
se nîmodevi den t mai
neliniştit
:
— Decândocunoaşt eţ
i?
— Di n1952.
— Eraţ iînrelaţiişicusoţ ulei
,doctorulVarlam,pe
ca r
el -aţi vizi
tat î n mai mul t
e rânduril a sp ital
.
—I nteresant,zâmbinesi gurEmi lCalot
ă,fărăsă- şi

asc
l u
ucrun
rd
iădusu
pr
ăpriza,
ma icbu
im
ne aţ
d
eipu
r
t t
ei
zut afl
eci da
e ase
anime
. nea
— Decenat urăerauacester el
aţii
?
Calotă şovă i câ t
eva secunde,apoir espiră adânc.
— O. K.!exclamăpet onulhotărâri
iluate
instantaneu . Asu pra doctor
ului Varlam op eram, ca să
zic aşa , un mi c şantaj
.
Procu rorul nu se u pt
u împi edi
casăf acăo co rel
aţ
ie
înt
re a voca
tul Petrovicea
nu şiCal otă. Amândoi
mărturiseau cudez invol
tură fapte d eoseb
i
t de gr ave
din trecut
ul l or
, amândoi si mţindu-se aladăpost ul
acel
eiaşi i
nstituţi
ij uridi
ce: prescri
pţia. Ni
ci un
cri
mi nal
, cit
ise câ ndva, nu se mt sie vinovat at
âtat i
mp
cât e sigur cănu vafi descop eri
t.
„
Aşae!Li psapri mejdieistinge ri o
ce ensti
men t de
331
culpabi
lit
ate...
"
— Careeraobi ectulşant aj
ului ?
— Acti
vitateadespi oanăanevest i-si
iînt impul
război
ului.
—N-aveaţimaimul tdedouăzecideanil avremea
aceea. Cum aţ i putut ob ţi
ne a numite n iformaţi
i?
Ochiilui Emi l Cal otă priviră lung pest e umerii
procurorului. Cercetând figu ra asp ră cut răsăt
uri
pronunţat bărbăt eşti al
e p rof
es orului, Mai can îşizise
că-i vi
ne o farte greusădefi nea scă perso naj
ul, să-i
li
pească o etichetă defi ni
tivăpe ru fnt e.Const it
uia un
amestec u ci
dat de i tp oarecare,de a rtat ca r
e n -a
încet
at totuşi să l upte, de indi vid cu vo caţ
ial ovi
turi
l
or
mari, dar gă inar în acelaşit imp.

—
Calot
ăTre
–buo
ie
t
ats
eăv ăs
ma pu
gaznn
icăet
el ată
d
elmecu
o,
ol na
i
an
lg
erosi
ş
ist
u
d li
elIon
cates
e
Paşaî i aparţinea u – a ost f agen t dublu: al Abweh rului
şi al Intel
li
gence Serv i
ce- ului. Fireşt
e, la vrem ea
respect
ivă, habar n- aveam despre a şacev a. Ta taa
muritî n 1946, î nt
r-un acci dent de mot ocicl
etă. Despr
e
act
ivit
ateal ui î nsăam aflat abi aî n 1951.
— Cum?î ntrebăMai can.
— Tataaţ i
nut–f aptpecaredeasemeneaî l
ign
oram – u nj urnal de z iînceput în noiembri
e 1937,
anul când a fostr acolat de servi
cii
le engl
ezeiş unde
descri
e pe largtoat e acţi
unil
eî n car eaf ostimpl
icat
.
— Cam imprudent ,observăprocurorul.Anu
aşt
erne nimic pe h ârt
ie când activeziîn asemenea
domeniu, ţ
ine de ab ecedarul ce
lui maimăr unt agen
t.
332
 — Tataaveavel eităţidescriit
orşicredcăn- a
rezi
stat ten t
aţiei
. Pot săvăsp un însăcăe c elmai
capti
van t roman veritede spionaj ci
tit vreo
dat ă.
— Undeaţ igăsi
tacestj urnal?.
— Mil -apredatî n1951of emeiedesprecar e-mi
î
nch ipui căa f ostmareal ui dragose.
t Bol navăde
uremi e,cucâ t
eva luni înainte de amuri , a simţit
nevoia sămi -
l cedez e.Di n pagini
le ujrnalului am
î
nţelescâ ta i ubit-ot at
a, ceî ncredere nemărgi ni
tă şi
nedez mi
nţ i
tă a av ut î n ea. Cân d am cu nosc ut
-o era
bolnavă,nuf oartetânărăşit otuşiputeaisă-ţ
idai
seama că uf sese oem fei
e extrem de n it
er esan
tă.
— Jurnal ulmaiexi stă?
— Fireşte,şivi-
lpotpuneori cândladispoziţi
e.

Du
aflap
tădcumr
espeaţicgh
a i
t
vii
ci
t
att, dd
ea in
e psp
agi
ioni
anl
e
ăa acCel
u
ai
a
tişi
ncăj
ur
i na
Val
raa
l m.
m..
— Deci,acestaaf ostinstrument uldeşant aj.
Practi
c, ceî i cereaţi doct orul
ui Var l
am?
— Bani!Valutăcasăpotpărăsiţ ara.
— Decevoi aţisăpl ecaţi
?Eraţ itânăr,fărăun
trec
ut care s ă văpri mej duiascăl ibertateasa u viit
orul
în condiţ
iil
e n oului r egi
m, t oate dru muri l
e v i se
desch
i
dea u cunădej di şiposibi
li
t ăţ
ii ntact
e.
Cal
otă zâm bi. Un zâm betca re r t
aversat reidecen i
i,
se da
resa cudui oşi
e âtnărului Calotă de a tunci.
..
— Aveam douăzecideani ,gărgăuni–spl endizi,dar
totgăr
gău ni se cheam ă – şio n iimă care s emăn a cu
un ari
ci. Cupidonnu se mul ţumi sesă nî figă o nsi gură
săgea
t
ă, deşert aset oatătolba.
333
 — Maipr eci
s?
— Vi sulmeuerasăfiuexpl orator.Obi ect
ivul–
j
ungl aAmazoanel or.Încondiţiil
eani lor50,când
bri
găzi l
edet ineretcântauhei -rup!l aRoşi aMont ană
şiSal vaVi şeu,i ar la şcoal ă er au pred ate n îai
nte d
e
i
sp răvil
el ui Mi hai Viteazul pr oducţ ii
le mar elui rapso
d
Djambul -Djabaev , vi
sul meuţ inea e d utopismul cel
mai aber ant .În pl us,mă t ortura dep ărtarea e d
l
ogo dnica m ea, care plecase inţ dară împr eu nă cu
părinţii
.Î mi scrie şi azi
, adăugăcuo umbră de
nostalgie.S- a stabili
tî ntr-
un orăşe l din Geo rgi
a şiare
ci
ncico pii
... Dar acest easu nt ch estiuni ca re n u vă
i
nter esează.
— Cum aprocedatdoct orulVar l
am?

f — Mi
ăcea t-
rab
eadă
atp
be
anii–
a
t
uncu do
ci–uăşi
miid
mie
ada
- or
la
ar
ni
jse
atma ibi
com naţi
a cu
Petrovi
ceanu pen tru un paşa port
. Era f eri
cit săsca pe
de mi ne.Tr ebui
e s ă vă sp un că o divini
za pe n ev
astă-
sa.
„Ce st
iorie abraca dabrantă!
",r efl
ect ă Mai ca
n. Avea
tott i
mpul i mpresia căe a l cinema. Agen ţ
i dubli
,
jurnalesecret
e,crocodili
,ploziînGeorgia..
.Totulise
păr
ea e dun exot ism nebun..
.
— Ces- aîntâmplatmaideparte?
Calot
ă cer u permisi
uneasăapri ndă o i
ţgară. Trase
l
a rând câ teva f
umuri. Conti
nuă privi
nd ţi
nt ă capătul
aprins:
— Pentrumi neunul,domnuleprocuror
,celmai
gr
eude n îdurat est
e ghini
onul. Suportnecazuri de
334
care eu însu mi sunt vi novat. Darnu pe c eel mp
i usede
alţ
ii oride d esti
n. Traver sam câ t sepoat e d e
regl
emen tar Bulevardul 6 Mart i
e d in Bucu reşt
i.O
maşină,un Pl ymou th negr u, a d atpes te mine.Şof erul
era beat..
. Am f osti nternat un an de zi l
e n î spi
tal.
Coloana şiambel e p i
cioare rfacturate.Când am i eşit
din ghips,paşa portul ex pi
rase.
— Şibanii?
—I -
am pierdutşimaist upid.Îiţineam ascunşi
sub una di n stinghii
le d uşumel ei.Înt imp ce mă afl am
în spit
al, s-a sparto ţ eava. Totapart amen t
ul a fost
inundat. Când m- am înt or
s,di n dol ar
i rămăses e o
mână d e hârti
i mucegăi te.
..
— N-aţimaiîncercatsăpărăsi ţ
iţara?Aţ ifiputut

r
eîncep
EmileCal
şa
nt
otaj
ăul d au
ădsup
dr
ia
nlcui.
apVarl
am.
— Nu.Obosisem.Am i eşi
textrem deslăbitdin
spit
al, nu mă mai si mţ eamst ăpân pe p i
cioare,pe
sănătatea mea, pe or
fţa mea z fii
că. Nu cuo p erec
he de
cârj
e a fciexcursiiîn Jungl a Amazoa nelor. M-am
r
efăcu t gr
euşicumari ef ort
uri de vo i
nţă. După câţi
va
ani, m-am însc ris al C
IEF.Pe u rmă m- am î ncad
ratîn
ce
ea ce senumeş t
e o aţ vi
ă normal
ă.
— Cum dev-
aţiamintitacum,dupătreizecideani,
de ex
ist
enţ
a Catincăi Varl
am şi,în fond, ce r u
măreaţ
i
contactând-o?
Un zâmbet ambiguu alunecă pe buzele uli Calot
ă.
O expresi
e nouă– M aicano defi ni parşivă– ise vi ipe
chip.
335
 — O sămădi spreţ uiţi
,darpref eradevărulal t
or
posi
bi l
e p onoase. Î
n zi ua câ nd am î mpl i
nit cincizeci de
ani, mi-am f ăcu t bilanţ ul. Am t ras i l
nie.Ded esubt, nu
puteam t receecâ dt un si ngu r cu vânt: ratat. Prof
esor
de u n! doi !
, di rigi
ntel a o cl asăde muco ş,iun sa l
ariu
med i
ocru ,f aţă de asp i
raţ i
i, un apart amen t cumob il
ă
de d uzină, co nce diii eftine,„ l
a pânză "
, şipes te zece ani
pensia. O î nt âl
ni re n ît
âmpl ătoar e,cuo vech e
cunoştinţă, mi -a r ead us- o nî memor ie pe C atinca
Varl
am.Am aflatast felcămaiexi stă,căl ocuieşteîn
acel
aşioraş.M- am hot ărât s- o vi zit
ez.
Mai ca n îl urmăreaat ent. Deşi individul era ul t
imul
pe acă rui bună cr edinţă sa u on esti
tate să mi zez
i
măc arun ban , simţ ea c ă n u mi nte.

—
CaÎ
lnă
ot cesă
scl
o
tp
ă?din umer i.
— Nicieunuşt iam exactceurmăream,dart rebui
a
săplec. Ceva mai puternic decât raţ
iunea,insti
nct
ul
,
poa
te des ti
nul mă î mpi nge
a, î
mi dădeabrânci .
—Î nt otacestamalgam desimţ ăminte,tr
ebuiesăfi
ex
ist
at şiun pi l
on mai co ncre.t
— Adevărat .Dinmemori il
etat
eieram informatcă
l
a vremear espect
ivăf emeiaf usese generos errti
bui
tă.
Şti
a săpret indă, iar serv
ici
il
e aduserăsp lăt
eau
dărni
cia patroni
lor
. Preti
ndeat ot
deauna onorari il
e nî
l
ire ster
li
ne.Când l -
am că utat în '52 pe V arlam,
depozi
tul val
utar era i
ntactşiî n ţară.
— Deundeşt i
ţi?
— Aveaobsesi
apercheziţi
il
or.Pronunţacuvânt ulla
336
aproape fi ecare zece fraze. De o bi
ce ir ef
erit
or l a un
amic s au altul („au des cn
is a l cutare,i -au gă stiaşaşi
pe d incol
o") şiîţi ve neasăcr ezi căî l pasionea zăsă
col
ecţioneze zu ca
ri. O even tuală arestare era
tot
dea una legată de a celaşicu vânt şiî nsoţit
ă de u n
ci
ocă nit superst
iţ
ios î n l emn. Ami ntiţ
i-văgogori ţ
a
acelor ani: aur, co coşei, va
lută. Pen truceal t
ce va
anume - l
arfi put ut î nspăimân ta o ev entuală
descindere ami l
iţiei?
— Mda,accept ăpr ocurorul.E unpunctdeveder e.
Deci, dumneavoa stră aţ i cău t
at-o pe C atincaVar lam,
având î n mi nt
e com orile ei
.
— Cam peai ci.
..
— Cum cr edeaţicăaţ ifiput uts- odecideţisăle

împar
— t
Vă
ăspcu
undumn
că e
n-av
a o
ve as
am t
r
uă?
npl
anpreci
s.
— Şantajuloricum n- armaifioperat
.
— Şti
u.Măgândeam săvădî nceapesescal dăşi
apoi.
.. văzând şif ăcâ nd...
— Cam nebul os.
— Suntdeacord,dar ,dupăcum v-am spus,am
cedat i
nstinctului.
— Ştiţidesigurcăaf ostasasinat
ă.
— Ştiu.Mi -aspus- oavocatulPetrovi
ceanu.Delael
de af
pt am căp ătat şinou a eiadres ă.
— Şiaţ ivizi
tat-opost-mortem,rupândsi gi
li
ul
aut
orit
ăţilor.
— Dint otceam î nt
reprinstrebuiesărecunoaşt
eţi
căe si ngu ra faptă pasibil
ă de p edeapsă.
337
 — Ceurmăr eaţiî
nf ond?
— Mi -am ziscă,dacăt otm- am deplasatpânăai ci
,
de ce- an
ş afce o mi căper ch
eziţ
ie.
— Of ăcuserăînainteadumneavoast răorganel ede
anch et
ă ca re,aş z i
ce, au ol ea
căde com peten ţăî n
mat eri
e.
— Fărăî ndoi al
ă,dardacănuşt i
icăexi stăun
anumi tl ucru, nu-l ca uţi. Despre u n even t
ual dep ozi
t
valutarîmiî nchipuiam cădoareuam cunoşt i
nţă.
— Aţ istatînapart amentmaipuţ indeooră.
— Sufici entcasăr ealizezcăfiecarecol ţfusese
scotoci
t şică , dacă ex istasetotuşice vai nteresant, ace
l
ceva se eva porase: li
ch idat de bătrână sa u l uat de
alt
cineva

—
—C eo
Goin
dt
-e
bnţ
yei
o
înt
naţ
r
eigî
n
iiucr
one
bti
ni
şua
dir
e
r?
ecţi
aBucur eşti
.
— Decel -
aţisol
icitatpePet roviceanu?Măr ef
erl
a
mesaujl di
n par c.
— Voiam să-mirecomandeunl ăcătuş,unom de
î
ncredere.Pân ăl a u rmă m- am des cur
cat si
ngur.
Pent
ru orice event ual i
tate,aveam o gu ră de ulp la
mine.Spre s urpriza mea, uşa ap artamentului er
a
des
cu i
ată, ţi
nea doar n î sigi
li
u.
— Oî ntrebaregeneratădeuni nterespurt
ehnic.
Cum aţ ii zbuti
t astă-sea
ră, i
eşind de al spect
aco
l
, să
vădebarasaţideumbr ă?
Calotăf ăcuoch i
i mari:
— Habarn- am avutcăsunturmări t
.
— Şit ot
uşiundeaţ idispărut
?
338
 Celăl
al tîncep u sărâdă:
— M- am st recuratînaintedeterminarea
spectacolului î n mi cul ofici
u de â lngăca seri
e.Îmi
dădusemî ntâl ni
re a col
o cuf ata de a l bil
ete.
Maicanof t ă: „Ca t ot
deauna, adevărul e absur
d,
mi st
eree
l h i
lare". Se u itălung a l Calotă. Aru
ncăf ără
con vi
ngere o ad nă:
— Ştiţicăsunt eţisuspectdecrimă?
Calot
ă se o h
lbă:
— Absurd!
— Del oc.
—Î nnoapt eacri mei,dataoştiutotdel a
Petrovi
ceanu, ni cinu so sse
im î n oraş.Put eţ
i veri
ficaî n
regist
rul hot elului.

n—
î Cş,
ora opil
ă
dr
ai
ri,să
respi
fins
te
raMa
si c
n
îan.
aP
l
tut
ă ea
pţ
aifi
rt
e.detreizil
e
—Î nr egulă!replicăagitatCalotă.Cesensavea
î
nsăsămă î ntorc azi în apartamen t
ul ei ? Celmai idi
ot
cr
iminalnu com i
te a semen ea eror
i.
— Posi bilsăfil ăsatourmăcompr omiţătoare.
Dealtf
el,t impul pet r
ecu tîn locu i
nţa victimeia f ost
preascu rt pen tru a ef ect
ua cer cet
ări de n atura cel
or
pe car
e pret i
ndeţi că le-
aţ iîntrepri
ns.
— Darvăspun,st ri
găCal otă,căînnoapteacânda
f
ost asasn
iată, mă aflam l a Bucu reş
ti
. Am sosi
tîn or
aş
a doua zi
, cut renul de 1 4 şi10.
Maican se ă b
tu cupi xul peste nici
si
vi.
— O puteţidovedi
?
Calot
ăr eflect
ă un t imp apoi l ăsăca pul î
n j
os.
339
 — Nu.

—Iazi,Dumitraşculet
ată!Ce-
aiizbut
it?
După tonşiexp resi
e,maiorul Vâl
cupărea i b
ne
di
spus şiAndreimai pri nse eacă
ol de n ii
mă. Era
îmbrăca tî nt r -un sa cou de ca ti
fear ei
ată bl eumari ne,
care-i scoteaî n evi den ţăt en ul de ec fioară bl ondă şi
albastrul adânc a l och ilor
.
„E chi peş a cun vi king,darcupr ea m ulte p rob
leme
de co nştiinţ ă. I seci tesc pe f aţ ă şi, din cauzaast a,
parel ipsit de si guranţ ă. Şi t otuşi ,la odă add
ii
cn
ă,
el.
.. "
— N- am f ăcu t nimi c,t ova răşe a mior
. Mi -e mpi osi
bil
săscot ceva de a l ea . Asistenta şimed i
cu lî mi dau
toate asigură rlie că se si mt e bi ne, în sf ârşi
t,r el
ati
v
bine,darcum dăochicumi neî ncepesăacuze
osteneală. La pri ma î ntrebare mai di rectă, înch ide
ochii şimă r oa găsăch em asi sten t
a că -ie ă ru.
— Mda. ..,f ăcuVâl cupegânduri .
Andreiri dicăpri vi
r ea.Genel eext rem del ungi
aproape căt i
nageau sp râncenele.
— Spuneţ i-mi ,cepotsăf ac?E băt rână,bolnavăşi -
mi lea gămâi nile.Nu- mi vi ne n icimăca r sări dic on
t ul.
— Teî nţ eleg,băi et
e,of t
ăVâl cu.Şiecl arcă
ascunde ceva.
— Hot ărât !Darnuvreasăvorbeascăî nrupt ul
capului.
Maior ul t amburi nă câ tev
a se cu nde c u vâr ful
340
unghiilor sticla biroului apoi seri di
căbru sc.
— Măî ntrebcum t rebui esăprocedăm. .
.Aivreo
i
dee? Surâse : Ar treb ui săfii mai i nspi
rat
.Î n definit
iv,
e p rot
ea j
tat a şier a săt e alegi cuun cu cuifrumuşel
din pri ci
na ei . Mai can co nsi
der a chi
ar căar t rebui să-
ţi fie e rcunoscă t
oar e.
— Probabi lîmivaof eriocravat ă.
Vâlcuî ncepusărâdă:
— Da,l aast anum- am gândit.
—Î mipermi teţ
i,tovarăşemai or?Aşaveao
propunere.
— Dacă- ifărăpompi eri,teascultcuamândouă
urechile.
Andreisemut ăpecel ăl
altpi
cior.„Şil
apensietot

de—rt
eab
Păr a
er
eaa
sme
ta ao
esă
căarm
i
trse
ebuip
som
ăveneasc
or
bim ă!
cu"medicii
s-
o externeze.
— Aiînnebuni t?O sal
vezişipeurmăovârîî n
groapă?
— Mis- audatt oateasi
gurărilecăeî nafarăde
ori
ce erpicol
. Pen t
ru un pl us d e si
guranţă, putem
sol
ici
ta asist
enţa perm anen t
ăl a domi ci
liul băt
râneia
unui cad ru med ical cal
ificat.
Mai oru lî şimi ji pri
virea.Începeasăî nţel
eagăunde
batelocotenent ul
,„categoricpuşti
ulareidei"
,darnu-l
î
ntrerupse.
— Ext ernarea,reluăAndr ei
,echival
eazăîngeneral
cuî nsă nătoşirea,îi vafi greu ,î mi închipui
, acasăla
ea,în mod evi dent restabil
ită sărecu rgăl a ace
lea
şi
341
eschi
ve. Mi-e rău, am obosi t etc..
.Î n afară de asa
t,
putem ver i
ficaex ist
enţa presu pusei fot
ografii i
dent
ice
cucea din locuinţa Cati
ncă i Varlam. Mă r eferl
a ceea
ce susţi
nea D ami an.
Mai orul Vâlcu rămase câteva moment e pe gân
duri.
— Vom consul taîncăodat ămedi cii
.Dacăî nt
r-
adevăr ă btrânae nî afară de o rce
i ripmejdi
e,credcă
merităî ncerca
t ,în fond, nni
-
cave
i m al tă sol
uţie.Hai
la spit
al!

Ioana î l ascult
a cui nima st rânsă
.Î n ul ti
mel e opt
zi
le l îvăzuse e p a pucate,î ntre două uşi, agitat mereu
de p arcăi-ar fi f ostt ea mă căsca pă tren ul
,t ott impul
cuoch i
i pe ce as.I nsu portabil
a, exasperanta privir
e a
amant ului car
e con sult
ă cea su l pe u
fri
ş. .
.
Vasi l
earătaprost ,iarochiuluiexpertalpictoriţ
ei
nu-i scăpă n i
ciunul di n amănunt el
e care r t
ădau
ten
siuneaşicu mplitel
e r f
ământ ărisu fleteşti ce-
l
sf
âşiau. Slăbise, pieleamaxi larel
or devenise u pţ
in
flască, moale,cal a bul dogi, avea o cu l
oare

n
inesă
tran
tăt
oa
cusă
u,
şuspr
ri
ne
ţă vân
năcă
î t,c ca
ța
u p
il
u
iu
nl
uiî
ncop
gen
iler
a
dl mi
e zc
e ce ar
saufi
doisprezece ni.a
Spre n edumerir
eapictoriţei
, Vasi
le nu r eaciţ
onase
aşacu m s- ar fi aşt
eptat când îi rel
atase i scu
d ţ i
a avut
ă
cuAndr ei. Da, const
at
ase alelo o arecare surpri
ză –
„zău? ch i
ar aşas- a exprimat?", un oft
at de u şurare:„
e

342
bine...nu-miî nchipuiam căvaî nţ
elegeatâtde
curând" – d ar t r
ecu se est
pe a fptul î
n si ne cu
superfi cial
itate.Î l obseda al tceva: s-
of acăsăpri ceapă
că..
.
—Î nţel
egi,i ubitamea?
Inginerul vor beapr eci
pi t
at, cuen ergai omului ca
re
încearcăsăse con vi
ngăî n pri mul rând pe el de cee
a
ce spune:
—Î nţel
egi?repet ăi nginerul.
„Da, î i răsp unse nîgâ nd I oana. Înţel
eg că mă
sacrificif ără şo văial
ă, căm- ai sacri
ficat cli
pă de
cli
pă..."
— Tr ebuies- ovădpepi cioare,completrestabi
lit
ăşi
după aceea. ..

— Du
Hot pse
ărâăacee
ăsafi
ce?s
e e
c
ali
nt
mă eresă
şi dp
eicto
a
fri
pţ
tan
.u mai ave a ce ăs
-i
spună. Repertoriul de erproşu ri
, ar gumen te,invect
i
ve
chi
ar, se ep uizase ed mul t
.
— Eştiofemei ebunăşiînţ el
eapt ă.Ştiu,ţi
-am
pr
omi s c ă plecăm împreu nă î n con cediu.
.. Şi euabia
aşt
ep t
am, dar ce n vi
ă am dacăa i nterveni
t si
tuaţi
a ast
— Niciuna,Vasi l
e.
— Pots-ol assăpl ecesingură?
— Nupoţ i
.
„Şi n-ai să poţ i nici
odată. Eştifăcut să fii vi
cti
mă,
săî nduri, săfii î nfrânt. Ghini
onul meu, căcitu,
probabil
,î nce rcivoluptateaper versă a sacri
fici
ul
ui..
."
— Dece- ţ
imuşt ibuzel e?Tueştiiubit
amea,
Ioana.
..„ De a i
a, poţi renunţal a mine.Interesa
nt mod
343
de ai ubi ..
. Nu, Vasi le, tu nu m- ai iubit, nici
odată...
Numai bărbaţ ii adevăraţi ştiu săiubea scă. Tun- ai fost
î
n vi aţat a bărb at.
..
"
— Abi aaşt eptsămăî ntorc.
— Cesevaî ntâmplaat unci?
Vasi lepăruocl i
păderut atdeînt
rebare.Reluăl afel
de î nfier bânt at:
— Tot ulvaficaî nainte,îţij
ur!
„ Aha! î nţelese pictoriţa, adi
că resturide l af est
inul
fiar ei car e se numeşt e madam e Dumi traşcu. Aman ta
ţi
nut ă su b ob roc şi unde n e ero
zvăm
l prob l
emele d e
pat. Mer s,ipr ef
er să -mi al egsingură men iul
...
"
Ci udat ! Simţ i dintr-o dată cănu t rebuie să se a mi
strădui ască să -şipăst reze l mu
cal. O cu prinse o l
inişte

d
pu
r l
ce.
obab i„
M-
l
, am d
mai rese
emmn
ultat
, .ar
d Şiab
ast
iaa a
s-
cua
mînîtâmp
mi dlat
au,seama."
Sigur,î li ubeaî ncă,însănu f usese i ci
nodată
partizana ca uzel
or pierdute.„Potl upta at âta vreme câ
t
am măcar o şansădi n zece , dar tu-
mi ret ezi ori
ce
il
uzie,î mi aru ncio câ rp
ă nea gră peste viit
or şinu mai
întreză
res c nimic.
.."
— Dacămăi ubeşti
,şişti
ucămăi ubeşti,trebuiesă
mă î nţ
elegi, repet
ă a zecea oară Vasile.
— Teînţeleg.
Î
l privi fix î n och
i.
„Dumnez eu l
e mare!Cum poţ i fi atâtde nigr
a,t
fioros,cr âncenşiî n acel
aşit i
mp î nduioşă
t
or, nai
v de
egoist?"
I
nginerulî i pri
nse mâa ndouă mâi ni
le şiil e a
coperi
344
cusă rutări:
— Mul ţumesc,dragamea.Am sămăgândescî n
fiecare clipă lat i
ne.Ca t otdea una, am sămă t rez
esc şi
am să mă cu l
c c ui ubita mea n î gân d. Chi pul tău,
chipul Ioanei, mă vaî nsoţi pret utinden i
.
Pict
oriţaî şiî nfipseunghi il
e n î podul pal mei .„Nu te
bucuri,sor o?O să-ţipli
mbeport retulpeal eiozonate
de bra z,icărâ nd sacoşa şi pl edul neve sit
- si
i! Păi
, ce-i
,
de co l
o?"
— Aisămăaşt epţi
,iubito,da?„ Cufloriî ngară! "
— Da,Vasi le.
— Şi-aisăfiicumi nte?
— Da,Vasi le.Am săî nvăţsăcr oşetez.Şt i
i,casă
treacăvr emeamai uşor . Se p ar e că -
if oa rte sănătos

pent
ru
Du n
mit
rerv.
aşci set
u rasepuţ inî napoica s-o vad
ă mai
bi
ne.Nuşt i
acesăcr eadă,iardecânderauîmpreună,
n-
o v ăz
use iţnând nici măcar un ac nîmân ă.
— Măi roni
zezi
?
— Nicigând.Dareprobabi lunf ăcut
.Decândte
cunosc,aproape nî fiecare zi am de nîvăţat câ
t
e cev
a
nou,
„De p i
ldă, ce va săzi căun rat eusen ti
men t
al. Eşt
i
primul di n vi
aţa mea, Vasile,şiai cucet e ă
fli
. Sau să
te obişnuieşt
i săfii pe p l
an se cund..
."
Vasil
efăcuseogafăîngrozit
oare.Imediatdupă
ieşi
real ui Vivi
endi n sp i
tal
, avuseseră o discuţ
ie
viol
entă.Lareproşuri
leIoaneicăosacrifică,Vasi
le
argumen tase ă csănăt
atea uli Vivi
enpri mează.
345
 „Dareu ? Se en ervase oanIa.Cu mi ne ce f
aci? T„u
eşt
i pe p lan secu nd".
Pict
oriţ
ei i sef ăcuse negruî n f aţa och il
or.I zbuti
se
tot
uşisăse ă st
pânea scă. Rostise e p u n ton ca re vibra,
dar eg al
,f ără acu te:
„Auzi, Vasil
e,dacă vreo datăî ţi ve i scre
i memori i
le,
l
a rubri caGaf e aftal
e,s- ot reci pe a sat cape ce a mai
mărea ţă. Nu existăf emei e nîl umeaast a, de al
amăr âatr esponsab i
lă cucu răţeni
al a un WC publ i
c,
până l ar egina Angl i
ei, care să su porte să ocu pe u n loc
secundar î n inima şivi aţa bărbatului i ubi
t. Te a mi poţi
î
mpău na cuo p erf
orman ţ
ă,în vi aţ
a mea n -am f ost mai
gravof ensată de u n bărbat. Mai gr eurăni tă. Ai făcu t
-o
din pr ost
ie, dar gura net otului adev ăr grăieşte.
.."

î Ga
nce f
pua
t,aî
şi
l zi
âse
sfrşit
ulcu
ai
u m
. SI
o
fâana
rşi
t,lco
u dnst
rai
gt
oui
se
st
eilod
ra
.evă
. rat
. ul
— Păcat!of
tă.
Fără să-şideasea ma, vorbise cu gl
as atre.
Dumitraş
cu ourm ăreanel i
nişt
it
:
— Ce-ipăcat,i
ubitamea?
Pict
ori
ţai mprovizălar epezeal
ă, râzând:
— Căn- am băgatşisti
clacealalt
ădeşampani ela
r
efrigerat or. Dar nu-i ni
mi c,punem cuburi de gheaţ
ă
Ingi
ner ul se oifnelaî
ndemână.
— Şt i
i ,n-aşvreasăîntârzi
ipreamult
.Vi.
..
Se n ît rer
upse, muşcându- şirefl
exbuza inferi
oară.
I
oana î i să riîn ajut
or, simulând căn-ai sesi
zat ni
mic:
—Î nţ eleg,dragulmeu,maiaibagajedef
ăcut,
t
elefoane,t ot
deauna rămâne câ te ceva
de erozlva
t
346
pent
ru ul t
imul momen t.
..
— Nu- iaşa?
Eraf erici
t că-lînţelege.
..
În vesti
bul îşiluară î ncăo dat ă rămas bun.
Dumitraşcuo ţ ineast râns âlngăpiept.
— Aisămăaşt epţ
i,da?Aisămăaşt epţi?Pr
omit
e-
mi!
Cân dî nchise şa
u nîurma l ui
,I oana avuimpres
i
a
că erf
ecă numor mânt . Auzi li
mpede g zomou
tl l
esp
ez
ii.

CAPI
TOLU
L XXI
II

.
..Da, î
l dist
ruses e şi pe Mi hai
. Mul ţ
i ani după
aceea,cân d Natail
ţa d i
n neî ndurarea omD nului mai
trăi
a, avea să-şisp ună căun dest in hain îşigă sse
i nî
baroneasăunealtapepot rivă.Ciudatînsăisepărea
căaceea şimână î njungh i
ase rei
t ex i
stenţe:a eicu
Antonşiapoiabăi eţ
ilor.Şiaici
,nuvedeadecâtochi ul
l
ui Dumnez euaţ i
ntit cunemi lă şimâni e asu pra
neamul ui
. Ce ticăl
oşii săfi să vâ
rşit oar
e strămoşi i
Hatmani pen t
ru caea , Natali
ţa, săl e plăt
ească atât de
greu?

Ră
Bucuzb
r oi
i
eştul
n-se
oi spâ
m
in
tt
eau
,i
se
nu- şi
şise
f
ăcunt
î
seorsese
pri
etaca
en,să
i . Vi
aţaî n
mormântul lui Iusti
n, grădi
na unde cău t
aî n
dumineca Paşt
elui iepuraşişiouă de şo colat
ă, odaia
car
e nîcă m ai aromea aChyp re şi Regal
e orşi
i se aflau
aco
lo, î
n Ar deal.
Mihai nu opi nti
se o s-oprească
. Avea necazuril
e uli
.

347
Odat ă cunoi le o rânduiel
i,f useseatdaf ară din
armat ă, „ deb locat" erat ermen ul de u lt
imă or ă, şiabia
îşi ducea zi lele.
Piereta nu- i put eafi de o f
los,că cidi n ciri
peală de
salon, mani er e a lese, shi
mmy, f oxtrotşico nganu f aci
borş.Mi haisest răduiaîmpl i
nindsl ujbesărmane:
admi nistrator l a un bl oc,pazn ic d e noapte,prestare de
muncăl a domi ci
liu. Tecru ceai ceî ndelet
nici
ri exist
au,
în lumeaast a şil a care nu t e-ai fi gâ nditî n veci
! De
pil
dă, să f aci pl icuri– d ouăze ci şi cinci de lei mia! –,să
borteştilast anţ ăf oideplutăpent rudopuridel a
sti
cluţele de med i
camen te,săî ndr epţ
iţ evi st
râmbe...
Mihai mai î ncr op eacât e ceva di n com isi
oanele
vânzărilorl aTal cioc.Dupăcecurăţ aserădeacar et
uri

ca
desaol
cor
dă–că
a v
onb
r
-a
aveceea
a edpuc
et
eaieacu
s ma
an
i
na –învârt
Î il
ndepla
i eio mâţ
neau ă
acel
aşioficiu pen tru priet
en i
.I acă, măsuţa ven eţ
iană
încr
ustată o vinde mad ame B ăi
coi
an u cut reisu te de
lei
. DacăMi hai izbuteaun pol -doipe d easupra,
ghişe
ft
ul lui! Seara, de braţ cu Pi eret
a, î
ii sprăveau în
rest
aurantei eft
ine, la Virgil
iu, la Pui de U rs sau Zorile.
Zăboveaudi nainteaunui gr ătar cumi ros uite d e
cimbru şil a o sti
clă de vin acr u şit ulbure.Amândoi
trenţ
ăroşi, hămesiţi
, amarnici. Mai cuseam ă Mi hai. Pe
chipul gălbeji
t,tras, ochii ar
deau de ură ..
. Piereta,
mer eupuţ inti
căl a mi nt
e,răsf oia amintiripe c are a ni
i
le sulemen eau cucu l
ori de să rbăt
oare.Si ndr
ofi i
vesti
te,t
oalete,bucatel
ealesedel acutareoricutare
dejun.
348
 „Ţii mi nte mas a d ela n enea Man olac he? N -am să
uit ni ci
odată ch ateaubriand-ul acela cuvi n de
Chabl is.
.."
Mi hai, dinainteaunui cârn at de vacă – cel mai
ief
ti
n, şa se ei lkil
ogram ul – m ânca t pe i zar î
mpr eună
cur oşii de b ul
ion (doar cincizeci de b ani,î n loc d e doi
lei
) simţ eacă -i vi
ne s -o strângăde g ât. Pestej umătate
de c eas ascu l
tau însă mpîreu nă B BC- ul şiRad i
o P ar
is
şiui tau. Gl asu ri
leî ndepărtatel eî mbujorau zi lele,
îndurau al t
felgar sonier
a n icomodă di n Magh eru,
vestmi ntel
eost eni
tedemol i
işiperie,pacheţelelede
băcăni e,magi unulînlădiţedel emn,prăjituriledeun
leuci ncizeci
, mai mi cidec ât o caret de o j
c n îdoit
ă.
Nat al
iţaî ncru nt
a sp râncen el
e şicâ rtea :

—
—ACsee
vmens
reieaf
ă v
ai
a
cţ
,ă
maduce
mă?la
Cepi
e
vi
rr
e
e,
isMi
ăfh
aai
.î
c? iauzea
măsel
ele pârânid de mân i
e.
— Lumean- omuţ itucuumărul .Larândui al
ă
nouă, depri
nderi noi. Ce-af osts- a dus,gea ba î
nti
nzi
mâna d upă z i
ua car e s
-a săvârşit, Dumnez euTatălsă
fii şinicicudeg eu
tl nu- i mai atingi poalel
e.
— Şicevr eisăfac?Vorbeşte!
—I a-
ţioslujbăcumsecadeşilasăpăcat
elorradioul
acela bl
estemat. Cei
a de c ol
o, ori
câtţi-ar stârni
închi
puirea
, nu- ţ
i hrănescân ptece
le.
— Ceslujbă?
Era negru de ufrie:
— Ceslujbă?!Suntabsol
ventalŞcoli
iderăzboişi
ofiţer e dcarier
ă, al
tcev
a nu şt iu săfac.
349
 — Ţi -audatsl ujbădecont abi llafermadi nPopeşt i
-
Leo rdeni şiai zi s nu. Î nvă ţător al Spanţ ovnu ţ i
-a
plăcut, di nai ntea lui Vasi li
u car e et-a ru gat să-
l ajuţi
la bi ro
u ai f ăcut ţţ!
— Adi căî ţ
iconveneaţ ie,mamă,caeumai orde
stat maj or, Mi hai Racov i
cea nu, săi ntru secretar l
a
avo cat
ul Vasi liu? Vasiliu ca re u lst
ruia mai acu m zece
cincispreze ce ani ghet el
et at ei
,î n colţ,l a Uni ve
rsit
ate?
— ŞiPi ereta,nusel ăsasebăt râna,lacezăboveşt e
cumâi ni l
e n î poal e?
— Aidrept ate.Am s-of acţ esătoarelaFusulRoşu!
— Decenudăl ecţi
idef rancezăcaal tecucoane?
Până l a urmă, i se cri ase işpărăsi se u Bcureşt
ii
.
Mi hai răsu flase şu urat . Nu că m aică-
sai -ar fi fost

p
pov
r ari
op r
ă ,d
eitar
el
al aeu
xi n
st
enmom
ţe dent
ndi
evi at,m
nco an
ou mi
.ţ
zi i
nmar
Î sp t
or
eci
ai
la ind
câ
ţi se mpîotrvesc
i . Băt râna izbuti
se a mi mul t să-
l
enerveze.
Şi după vreun an, da, în iarna lui 52, di n nou
soarta năprasn
icăpoposi sela uşi l
e N atal
iţei
. Pi
ereta
vesteacăMihaifusesereţi
nut(„
cofrat"
,seexpri mase
netoata) şitri
mis nîj udecat
ăl a Tribunal ul Mil
itar.
Uneltisedimpr eună cual ţ
i zănateci
împotri
va
noilor rânduieli.Iar ce
a-cl
aî
r
nede
mnas ela drum cu
prăpastie era baroana. A f
ost condamnat l
a moarte,ca
trădător de a ţră.

— Am veri
ficatt
oat
edat
eleof
eri
tedeCal
otăşisunt
350
abso l
ut ex acte.
Vâlcusuflăî ncapăt uldoarpej umătat
eaprinsal
ţi
gă rii
, casă- i st i
mul eze jăratecul
. Maican, cu t r
en ci
ul
pe el – d e a l o vr eme i îi ntrase ri
f
gul în oase, nu mai
izbuteasăse ncă îl zească decâ tîn pat înt
re d ouă
radiatoare şicuo st icl
ă fierb intela pici
oare – d ădu din
cap.
— Mi -am închi puit.Tipulerapr eacalmiartoate
referi
nţele co ntrolabil
e.Sca pă uşo r pentrusigil
iu, mai
ales că n- are ac zier
...
—Î ţ
iparerău?surâsemai orul .
— Măşt iivreunsadi c?Treabaecăasasi nulse
plimbă voios şi ne d ă cut ifla. Mă iri
tăt ot
dea una când,
după com iterea n ueicr i
me,t recmaimul t de d ouă

săp
nu-t
ămâ
i aprni
oapp
eânăn
i
cil
ada
o dtescop
ăîner i
rea
avantavi
j
unovat
l ul
anchui
et.
atT
oi
rmp
uluu
i
.l
— Cef aci?sei nt
eresăamuzatVâl cu.Îmir epeţi
abecedarul ? Chestii
le asea
t le nîvă ţ
ăm î n şco ală. Deşi,
dacă-ţi ami nteşt
i, Dobri
n de l a„ criminalist
ică" era mai
opt
imi st
. Ext indea ertmenul la şa se unli
. Dacă a b
u-
bauai zbut i
tsănusel asedescoperitvremedeun
semestru, î n nouăzeci la sută din ca zuri,rostdesp re
nel
egi
uit
a-if aptă vada doar Ta tăl
ui Atotputerni
cesc
,
î
n cea zi, din cel ve
ac.
..
Maicanî şit recuner
ăbdător a pl
ma pes te af
ţa aspră.
Barba î
i cr
eşt eafant
asti
c de e rpede şi
, dacăse ăr dea
l
a 7 diminea ţ
a, la zec
e obrazulî i era sat
inat cao f oai
e
de gl
aspapi
r.
— Hm!Separecămainouî lconspect
ezipe
351
Dami an St ănoiu..
. Ce- aţif ăcu t? Aţi ext
ern at-
o pe
bătrână?
Mai orul Vâl cur edeven i serios.Îşiîncru cişă
pici
oar el
e su b sca un şise p a
lecăînainte cupi eptul
rezemat de mar gineabi rou l
ui.
— Da,azidedi mi neaţ ă,dupăceapri mittoate
asi
gu rări le d i
n part eamed i
cilor căe co mpl et
restabi li
tă şică r eîntoar cereaî n med i
ul fami li
ar va
avea asu pra eiun ef ect bi
nef ăcă
tor din t oate punctel
e
de v ed ere.
— Eşt isigurcănuri scăni mic?
— Dragulmeu,euţ i
-am datprognozamedi cil
or.
Oricând, ori cui i sepoat eî ntâmpla orice.Î lţ ii mint
e
pe G rozea ? Af ăcu ti nf arctl a patruzeci de a ni şimai că
-

sa
su,
prcar
avie-
eţii
u cu
eş
teudnep ti
ci
r or
ei î
ci
nn
cig
nr
ao
lapă de c
e. ând o şti
u, î
i
— O.K.!Bagdeseamăcăazieşt ialdracul uide
cuvântăreţ
. Cum pr ocedeziîn con tinuare?
— Olassă-şir evină,mărog,săsearanj eze–ştii
cum su nt bătrâni i
, habotniciîn mat erie d e mani
i şi
t
abieturi– ş if ac o t ent
ativăsp r e seară.
— CeziceDumi traşcu?Totermet ică?
— Da.L- aexpediatimediatceauaj unsacasă.Cât
desp
re oasi st
entă care s-o su praveghezei ci
n n-
a vr
ut
să uadă. „Dacă u n mai su nt î
n st are sărăti
esc
si
ngură, prefersămor" .
— Eî nţel
eaptă,apreci
epr ocurorul.Puşti
ulte
î
nsoţ
eşte?
— Cine,Dumi t
raşcu?.
..Da.Elt rebuiesă-mifacă
352
i
nt roducerea!
— Ascul t
ă,făcupegânduriMai can,nucrezicăt e
pripeşti? Nu ştiu de ce, dar am i mpresi
a, simt căar
trebui s-o mai l aşio zi-două.
— Ci udat,eusimtcă,di mpotri
vă,nut r
ebuiesă
mai î ntârzi
i nici o cli
pă.
Mai canrâse :
— Dăm cubanul ?
— Doardacămăasi guricăaidegândsăpi erzi
.
Mai cannu vr u să-l asigu
re.

Andreil uăDaci adeservi ciuşiseî ndreptăspre

locuinţal ui Vâl cu. Băt râna Racovi cean u, nu pr eabi ne
dispusă , accep tase ăs -i pri mească la ora cinci .
Loc oetnentul urma săasi ste alî ntrevedere – er a
dorinţa exp resă a mai orul ui – şi, dacăal t
ă dat ă pe
tânăr l -ar fi î ncâ ntat acea st
ă posi bil
it
ate,acu m se
simţeai nert ,lipsit de el an, aproape pl i
ctisi
t. Era cauza
pen truca re viitoru lîl umpl eade n el
ini
şte.Cu l ipsade
fantezie proprie i t
ner eţ
ii,î şiimagi na cănu- i vo rba de o
stare d e s piri
tt recătoare şiî lînsp ăimântai deea căde
aciî nai nte elşi -a pierd ut interesul pentruvi aţă şi
profesiune,î ncercasesăse n a
alizeze, fil
trasecâ t se
poa t
e d e at en
t ev en i
men tel
e d i
n ul t
imele săpt ămâni şi
totuşinu i zbut easăr eper ez
e ca uza exa ct
ăa
dep ri
mări il ui. Evi dent,t oat e conlucraseră – a t
mosf era
de a ca să, actul di sp er
at al mai că-sii
, senti
men tul de
vinăvi zavideDumi traşcu,observaţ i
iledel aserviciu
353
pen tru pozn a cupompi eri
i– d ar t oate se âr sf
şiser
ă şi
încăî ntr-
un mod, f aţă de acu itateafiec ăr
eisi tuaţiiîn
sine,mai mul t decâ t sat
isf
ăcă t
or . Atunci?
Î
n urm a vi zit
eil aI oana Cost ea, atit
udineal ui Vasil
e
sesc himbase, darAndreipr esi
mţ ea căumai n l a
su prafaţă. Taică-său î irăspundeal a sa l
ut, discu t
a cu
indiferenţă( Andr eisi mţeacăar fi pr efera
t săev i
te
oriceconve rsaţie),îi puneaî ntreb ărico nvenţi
onal e.
Era î nsăun al t Vasil
e:cri spat şij enat de s cuzele uli
,
pe car e erufzase să e lascu
lte,dar mai cuseam ă
neîncr ezăt
or. Nu er a deloc s i
gur de d ragosea
t şi
dev oatmen tul fiul ui.
Celmai st rani u i se ă pr
eaî nsăl ui Andreică
Dumi traşcu pl ecase nîcon cedi
u cumai că-sa. Î
nai nte

d
pe
urten
t
a tat
seră i
va
didu
sceţiis
i
nvu
i
oci
ld
ener
teî
e nal
puri
ivi
V
ni
vi
ţaen,
aceî
nu
s ca
ti săse
conced i
u. Pen t
ru prima oa ră î
n vi aţă, Dumi t
raşcu
anunţase ăr spicat căvr easă -
l pet reacăsi ngu r şi
amândoi , elşimai că -
sa, nutrea u certit
udineacă
pict
oriţaî l vaî nsoţi
. Era şimot ivul pen truca re Vi
vien
se p ouneaca t
egoric a cest
eiper spect
ive. Andr ei
înţ
elegea acu m cădoa r o răut ate nemărgi nit
ăo
det
er mina să aiase menea t a
itudine.Res pi
nge a cu
patimă posibil
it
ateacabărbat u-său săfie erif cit, săse
si
mt ă bine,săse u b
cure de d ragosea
t alteif emei.
Andrei
,mat uri
zatî
ncât evazi
le,seîntrebaceofiî n
sufletul Ioanei
, cum primi se ea această hotărâre.Îi
dăduseun t elef
on, a trei
a zidupă pl ecar
eapări nţ
ilor
î
n vacan ţă.Hab arn- avea ed ce o su nase. Ced ase nei
u
354
dorinţei rezisti
bi l
e de a- i auzigl asul senzu al, din piept.
Era ca l
dă, amabi lă, î
n di spoziţ
ie obişnuită:
— Cef aceVasi le?
— Apl ecatl aPredeal .Cu. .
.mama.Nuşt i
aţi?
— Bada,dragulmeu.Credeam căţ i
-autelef
onat
Sper , pentru ei , săse i st
dr eze bine.Mai su nă-mă câ nd
ai timp şisi mţ i căt ovărăşia uneicu coane n î vârst
ă n- o
să t e plicti
sească.
Şi iar ci udat !Î n modnorm al
, Andreiar fi t rebuit să
se u b
cu r
e că problemele d e afmili
e s-au r ezol
vat, că
taică-său şi -a băga t minţ i
le nî ca p şise fl a
ă aco l
o
unde i îdict a dat ori
a de so ţ
. Totuşi, si
mţ eao ci udat ă
strângere d e n iimă. O i ntuise ndîeajuns d e b i
ne p e
pictori
ţă casăr eali
zeze că nu vaî ndura hot ărâreal ui

Varf
pe sil
e
e,
ctpe
lica
zibr
ie
ăo
l:c o
l
ins
psi
ăder
dau
e n
senat
f
r
iont
menctue
. Nt
i
uc
,het
băt
oărât,t ai
că-
săuşiI oana nu vormaifi î mpreu nă,îi păr ea ăr u
pen tru ei ..
.„ Uite cu m set erm i
nă o dragost e.
.."
Andreierat rist
.
Vâlcu,î nhainecivile,îlaşteptarezematde
găr duleţul scu nd ca re p roteaj spaţiul verde d i
n j uru l
blocul ui.Luăl oclângăl ocotenentşiî şiaprinseţigara.
— Mizerabi
le„Ami ralul"!I
arnamaimerg.Se
prăjes
c pe ca lori
fer
. Vara, î nsă
, sunt o catast
rof
ă. Ce
noroccă n uf umezi !
— Maiam timp,zâmbideconveni enţăAndrei
.
Vâlcudăduhot ărâtdi ncap:
— Nu,băiete,pentrut ineînpri
ncipi
upericol
ula
trecut
. Ai douăzeci şit reisau douăzeci şipatru de ani
.
355
E pr eat ârziu casămai f acipe n eb unul. De obicei
,
începem să uf măm pe a l pai şpe,cinşp e,şaişpe ani, ca
să e n dăm aer e.Vr em să m fi mar i, ne mi
it ăm fraţ
ii
,
care ş i eis-au mai muţărit co pi
indu- i pe alţ
ii et
c.Vr eau
să sp un, nimeni nu î ncepe s ă ufmeze pen tru că simte
nevoia, ci de f ason, "î
mi ţ ine teoria ch i
brit
ului"
, gândi
Andreifrânândcam brusc.Ocol i
seînul timaclipă
mingeal ui Dănuţ , care zbur da î n mi j
locul st
răzi
i.
Locotenentul îşiî nghiţ
i sudal ma.
— Eucr edcăpeăst ami cu'l -
auşt ersdincarteade
imobil. Mişună t oată ziua pe u l
iţă.
Vâlcuîlprivisurprins:
— Eştiprostdi spus?Ceaicubăi atul?
— Scuzaţ i
-mă.

ca
rMa
ii
e- oru
i l
eşi
sezâî
mbi
ncâ şi
nta-
iî
t î
nt
n i
n
îse
ntâmpiâ
m
nn
aa l
ui Dami
re. an j
uni
or,
— Cemaienou,broscoi ule?
Băi
eţel
ul păru ned umer i
t:
— Eunusuntbr oscoi
..
.
— Da'ceeşti?
— Măgar.Aşaspunemama. ..Şic-osăajungun
măgar mare,mar e d e ot
t! Aşa, ca ata.
Vâl
curâsecupoftă.
— Dartuceaivreasăajungi
?
— Buni
c!spuseiuteDănuţ.
Se ved
ea că ţi
nea ăr sp
unsulîn buzunar.
— Buni
c?!Dece?
— Numergelagrădini
ţă,t
oatăzi
uastălatel
evizor
şinu-ltri
mite ni
men i să-
şisp el
e ur
echil
e..
.
356
 — Preţuiescpolit
eţeadumneavoast ră,domnilor,
deşi şt
iu că , mai mul t decât sănătateamea , al
tel
e v-
au
dat ghes săăm cercetaţ
i.
St
ătea l inişt
it
ăî ntr
-un jil
ţ vechi. Pe mai or
, care nî
ti
nereeţ u rm ări
se i şt
ne cursuride p i
ctură la
Universi
tateaPopul ară şiî nvăţ
ase să privea
scă
mâinile oamen il
or, cele ale b ătrâneiî li mpr esi
onară.
Nod uroase, cu vene u mflat e ş i proeminenţ e
caracteri
sti
cegu t
ei, vorbeau mai mul t decâ t ch i
pul
brăzdatdespreovi aţ
ăgreuî ncercat ă.Declarăde
convenienţă:
— N-art rebuisăspuneţ iasta..
.
— Decenu?Î spreaost enitădeani .Cerulmi -a
luat de mul tt otce- am avu t mai de p reţ
,i ar vorba
desluşi
tă n u- mi poate ad ucepon oase
.
— Văr ogsămăcr edeţicăsănăt atea
dumneav oas tră a statmer eupe pri mul pl an.
— Ştiu..
.Şt iu.
..Acum,l asf ârşit,bagdeseamăcă
oam enii sunt maibuni dec âtmi -
am î nchipuit. Au
venitsămăî ntrebedesănăt ateşidacăn- am nevoi ede
oareceami flia Dami an, avo ca t
ul Pet rovi
cea nu,

S
prâ
irben
etul
eşti
inşi
Dă uţ–
.
.. surâse cal
d– b ineînţel
es i m
cu l meu
— Aveţioexprimareciudată,constat
ăVâl cu.Vreau
săsp un neaşep
tt at de.
..
, găs:iarhai că
. Foarte
frumoasăde a lt
fel.
— E vorbanoastrădinbătrâni.M-am născutpe
mal ul Trot
uşul
ui şi ,la vremeaaceea , aşaglăsu i
au

357
oam en i
i.
Loco tenentul Dumi t
raşcu, aşezat în colţul op us a l
odăii, priveaî n j urull ui.Interi
orul i se p ărea cumpl i
t
de b ătrânesc ,şi în ciuda unor mobi le şi obiecte p e
care e l nituia de p r
eţ,îşizi secăpen truni mic n îl ume
nu i -ar place să oculi
ască într
-o asem eneaambi anţă.
Era se nsibill a dec or.În timpul studen ţ
iei, deşi ave ao
gazdă ex t
rem de c omod ă şicon venabi l
ă, ch i
ar î n
apropiereaf acult
ăţii, o schi
mbase cu alt
a, ren unţ ând
la o gr ămadă de a vantaje,îlindisp unea u perei ţ
i
zugrăviţi cu flori cele verzi
, baia ai căr ei pereţi şi
robinete p lângeau în per man enţ
ă.
—. .
.adevărat,îlauzipemai or,nuvăî nşel
aţi,ne
int
eres eazăî n celmai î nal
t grad t ot ceşt i
ţi des pre

C
fa
urt
i
nn
ica
z
aţiV ar
oril
am.mă
ce aDeşi
nunatţincu
î n
l oscu
egă
turt
ă-
o, aţ
cui r
eaef
. uzatsăne
Natali
a Raco vcea
i nu î ntoarse şour capul. Pri
vir
eai
seî năspri, apoi,încet
ul cu î ncetul sedilua. În spat
ele
ei,lângă câ tevaicoane scu mpe,at ârna un ca l
endar de
peree.
t Curi ozi
tat
e –dar câ te n-au bătrânii
?– p e
măsu ră ce i lz
el
e rteceau, Racoviceancanu rupeafil el
e,
cil e nît
or cea pest
e cotor, fixându- le cuo bandă
subţire de elasti
c.
— Aşae,oftă.Am cunoscut-
o. .
.Am cunoscut -omai
mult decât ori
cine n
î astăl ume. .
. Am avu t năprazni
cul
nenoroc s-o cu nosc.
.
. Mi-i si
lă săvo rbescesp dre fi i
nţa
eisat ani
cească, aşa cum mi -ar fi silă să-mi vâr mâna
înt
r-un cu i
bar de şerpi. Să mă i erte âtnărul acesta
care m- a scăpat de al moarte..
.
358
 — Lăsaţ i.
..facui ntimi datAndrei.
— Acum vorbescpri cepândcăspusel emel e,de
vremeceapăsaţ iatâta,v- oraduceoarecef olos.Am
cu noscu t
- o a cum şa izeci şidoide a ni,l a puţi
nă vreme
după c e mă c ăsăotrisem cu dumneal ui, Anton
Racov iceanu. Era ce a mai chi peşă um iere dint âr
g,
căsă t
orită cubar onul vonKrog e.rEl st ăpâneaca sel
tul
din dea l
.
— Separe,observămai orul
,căî nafarădeaceast ă
frumuse ţ
e ext raordi nară, avea şio mi nte extrem de
ageră.
Băt râna dădu cut rist
eţ
e din cap :
— Da,aşae. .
.Bar oneasaaveat oateînsuşiri
lece-i
put eau f olosiei ,f ăpt ură a diavo l
ului, niciuna î nsăde

car
doieans-
iar
dufi
păputut b
ce ucu
ămmă ra
rit
asem
seme,n
ii
, cei
a d edn
ev i
in
tiju
br.i
ovnNuma
ca ui
il
l a
Racovcea
i nu. Şi ch i
ar de - i
af ostnu rareori
necredi
ncioasă, au rămas i mp
d r eună până ce els-a
prăpădit,în preajma răzb oiului..
.
Vâl
cuascul t
acopleşit.Sfint eDoamne!Cevi aţă!
Prin câte nîcercă
rit recuse em feia ace
asta puţ i
nti
căl a
trup, cuchi pul usca,t acu m un pumn de d urere!Îşi
ami nt
i de v obrel
e u nui bătrân surpri
nse od ată,
întâmplător, pe când seafla l a băi..
.„ Să tef erească
Dumnez eude z i
le,de ceasu ri când moa rt
eaai socot i-
o
un dar di vin..
." Vi
aţa, bunul cel mai de p reţse sp une
frecven
t..
. Nu, co nchise â V
lcu. Decât o ex i
stenţ
ă–
calvar – ca a NatalieiRacoviceanu, mai bine n eantul.
De e zce, de o su t
ă de ori !
359
 Î
n adol escenţ ă şich iar nî pri mii ani din tinereţe,
mai orul vi sase o vi
aţ ă boga tă, aventuroasă, pli
nă de
even imen te şi momen t
e fi erbinţi.
..„ Ci
ne n -a cu noscut
suferinţa, f oamea şi răzb oiul, acela nu şt i
e ce- i vi
aţa.
..
"
„Pref
ersăn- o cu nosc...
" Şi pen tru căt recuse e d
pat ruzec i de a ni,î nce pusesăaprec i
eze t
raiul ti
hnit,
fără su rprize, când şt ii exactce se vaî ntâmpla mâi ne,
săpt ămâna vi itoare.
.. Marţ easp ălăm, j oi – canastă ca
de o bi
cei cuf ami l
ia Popovi ci, dumi nicădi mineaţă,
luăm pl edurile,î ncărcă m frigiderul de maşi nă şi...la
pădure.
Bătrâna con t
inua săpoves t
ească.I zbutise să se
detaşez e şi folosea un t on ca lm de p arcăar fi r el
atat
su biectul unui fil m sa u al uneică rţi
. Vâlcuse i u
tăla

A
Rndr
aco ei
v.iSe
cea npăr
căea
i ică
zb i
uts
itori
se acult
să
- remu
sco
atr
ăătoa
drea
i
n stareade
i
ndi f
eren ţ
ă apr oape et largicăpe c are -i
o co nstat
aseî n
ult
imul t imp. O ascu l
ta cur espiraţi
at ăiată. Pe
comoda cuî ncru staţii de fi l
deş seflaaport e-cef
l-ul
bătrânei.Unanoucudouăcheiyal eşiunamaimi că,
de g eam antan. Obi şn uit să i n
ţă mer euce va nîmâi ni,
bri
chet a,pixul–l eluăreflexşiî ncepusăsej oacecu
el
e. O i dee
neaşep
tt atăî l st
răf
ulgeră
. Băt
râna t ocmai
rel
ata con damnareal a moarte alui Mihai, şiVâlcu,
scuzându- se
,o n îtrerupse
. Simţea cău n mai are
răbdare.
— Văr ogsămăi ert
aţiunmoment .
..Am ceva
urgent de e ro
zvat
l cusu balt
ernul meu..
.
I
eşi cuAndr eipână î n vesti
bul şiseî nt
oarse
360
ap roape n istan t
aneu .
— Văr ogsăcont i
nuaţ i
,doamnă.
Băt râna su ri
se ch i
nuită:
— Păi ,cesăvămaispun?Dupămoart eaceluide-
al doi leaf ecior, m- am î ntors ai
r acasă . Sunt trei
zeci de
an i de at unci şi Dumnezeu nu s- a nîduratsă mă
strângădi n mel eag..
.
— Nuî nţ el
egunl ucru.Cum defiuldumneavoast ră
af ost con damnatl a pedeap sa m axi
mă,i arCat i
nca
Var l
am ascăpatdoarcudoiani ?
— Aşt i
utdi nt otdeaunasăvâr epeal ţ
iiînprimejdie,
ea r ămân ân dî n umbră.Laj udecată nui -
auput ut
dove di dec ât vină uşo ară..
. Cercet
aţi dosarul căciel
trebuie s ă seafle n î ar hi
vele de al Bucu reşt
i şivăveţ i

î
ncredinţ
— Da a
.
...
..a.
d ..Încăunamănunt !Datori
tăcărei
î
ntâmpl ăriaţ i
locuitîn acelaşi i mobil
?
Natali
a Raco vcea
i nu î şipi păi cicat
ricea de â
lngă
tâmplă. Pe p ieleagălbini
cioasă, păr eaun rânjetcrud.
Ca pen tru a- şidezmorţi oa sel
e,Vâl cuî ncep
u săse
pli
mbe p rin încăper
e.Se a prop i
e d e cal
endar şi
f
oilet
onă pagi nile pri
nse nî el asti
c. Se o prilao
anumi t
ă dată şi rămasencr îemenit o se cundă.Respiră
adânc ş irost
i di
strat:
— Da,doamnă,văascul t.
— Dinnoumânadi avol
ului.Cânds-auf ost
săvârşi
t si
stemat
izărli
eî n târg, am că zu tîn acel
aşi
necaz şi eu, şiea, deşil ocui
am pe st răzideose
bite.Ne-
au r epart
i
zatîn ace l
aşibl oc.Mai t oţ
i vec i
nii su
ntem
361
veniţiodat ă...
— N- aţiîncercatunschi mbdel ocuinţă?îmi
închipui căeve ntualit
ateazi lnicăde a văî nt âlni, vă
era odi oasă...
—Î icunoşt eam orel edeieşireşil eocoleam cu
grij
ă...I espuţ i
n... Cât desp re s chimb, nu put eafi
vorba.Laspaţ iu,aveaugrijimaimaridecâtsăascul te
neca zuri l
e u neibăt râne.Am î ncercat o singu ră dat ă şi
m- au so cotit zănatecă .„Ce n u-ţi pl
ace, cu coană? A i
treizeci şi doi de met ripăt raţi, baie, bucătări e, balcon,
verdeaţ ă!Pal at!N-aveţiceface,ast ae!Dacănu
mi şunaţ i pri n policli
nici
, daţ i buzn al a sp aţ
iu. ..
"
Vâl cuî şistăpânisurâsul .Îşiput ealesneimagina
funcţ i
onaru l
, un bărbat rot ofeide v ârstă mijloci e,

ased
sauiatd
cu de
oi-
tp
r
rob
l
em
eicoei
pie r
lal
ei
ocu nd–f
ami
înl
i
ti
r
-ocar
e
singust
a
ruo
ă la co
emet
dai un–
c.
rea
ciţ
onând căpi
at la preten ţ
ii
le u neibăt râne care vrea
să seut m
e pen
tru cănu su portă săr espire acel
aşiaer
cualtă babă zăpăci
tă, veci nă de a l doi.
— Miseparecăs- aîntorssubal t
ernul
dumneavoast
ră,remarcă b ăt râna.Am au zit uşa.
Maiorul i
eşiîn întâmpi nareal ui Andr ei
. Părea
derutat şicl
ipeamărunt. Şopti
:
— Yal
aalbăedel
aapartament ulCati
ncăiVar
lam.
Vreausăspuncăam deschi
sf ărăprobl
eme.

Pr
ocuroru
l Mai
can se sca
rpi
nă în cr
eşt
et
ul capul
ui.
Păru
l sc
urtşidesri di
caun ciuf
,iar acest
a, l
a rândul
362
lui, ri
dicaun semn de î ntreb are.Era di ntre feri
ci
ţii
care n u ch el
escup dă treizeci de ani.
— Am i mpresiacăam i ntratînpl infantasmagoric.
— Revi no-
ţi!Vreiunpaharcuapă?sei nteresă
zâmbăr eţ Vâlcu.
— Eiast an- omaicred!Nenor ocit
aai adeosut ăde
ani, care-şiasasi nează t con
em porana, Mi ssRomâni a
înaint
e d e Christos.
—Nuf acdecâtsă- ţietal
ezni ştepr obe.Fil
ade
calendar gă sti
ăî n pumnul vi ctimeiar e ex actaceeaşi
dată, 6 i anuarie,cucea care i l
pseşte din calendarul
Natali
eiRacov iceanu. Se p oate p resupune că o avea
undeva într-
un buzu nar.O i nteresau probabil reţet
el
e,
a rupt -o şis- a gâ ndit s-o pună bi ne.Î ncercâ
nd săse

a
hp
aer
ine
e.
..– su
poziţie – a Ct
incaVar l
am, i s- a agăţat de
— Pri
cep,îlîntrerupseMaican.Înpoli
cieruri
le
proast
e,î n pumnul vi ct
imeise gă seşt
e d e obicei un
nasture.
.
.
— Aicevacul t
ură!Urmeazăpr obaadoua!Chei ade
la apart
amen tul Cat i
ncăi Varl
am. Cum şi -a procurat
-o
Racovice
anca, rămâne d e văzut. Dar aşa se xpl
e
ică ed
ce - n
am gă stiuşaf orţ
atăî n noapteacr i
mei. Şi a t
rei
a
chest
ie!Î n baie,su b ch i
uvetă, am gă stio secure de
bucătărie.
..Ţiimintesupoziţi
amedi cul
uilegi
stîn
l
egătură cuarma cr imei.
..
Procu rorul săriîn picioare:
— Anu,moncher!E gros!Pr eagros!Primullucru
de ca re sedesco
torose
şet u n asasniî l co
nstit
uie
363
i
nst rumen tul cr iminal.
Vâlcusurâsedul ce:
— Omi ţiochest ieimport anti
simă.Natal
ia
Racovi ceanu nu- i o uci gaşăde p r
ofesi
e.Şi , pe u rmă,
mă î ntrebdacă -i pasăpr ea mult de ce se v aî ntâmpl
a
î
n co ntinuare.Are a proape o ptzecide ani,î ntr
-un f ela
scăpat de su b co ntrolul just
iţi
eiomen eşti.Iar victi
ma
i
-a di strus e ra l
men te viaţa. Racovinea
ncapl eacăpe
l
umeace alaltă răzbunat ă.
— Bi ne!r espinseMai can,darî nnoapteacrimeiera
bolnavă,af ostsalvatăî nultimaclipă.
— Decen- arfisimul at?
—Î ndoi elnic!Măpăcăl eştepemi nesăzic,saupe
Popescu de a l Spaţi
i ver zi
, dar nu poa te niduce nî

er
oare u
cap? n med i
c.Şi apoi cu m îţi ex
pli
cirana de a
l
— Numi-oexpl i
c,darlasdeocamdatăchest
iunea
pe pl
an secund. Totul se ezol
r vă.
Maica
n îl privifix:
— Eşt
iconvins,perf
ectconvi
ns,căNatali
a
Racovi
cean
u es t
e a ut
oareacr i
mei?
Maior
ul Vâlcuzâmbi ;
— Decenu?
*
Lao s ăpt
ămână după c e pl
ecaseîmpreună c u
neva
st
ă-saîn conced
iu, i
nginerul Dumitraşcuf u sil
it
săseî nt
oar
căaca să
, soli
citat i
mperi
os de di rec
ţia
î
ntrep
ri
nderi
i
. Anumit
e n ecazuriinterve
nite a
l seciţ
a

364
cazane,aflat ă su b conducerea ul i
,î i reclamau urgen t
prezen ţaî n oraş.
Zăbovi l
a uzi nă până t ârzi
u şiabi a că tre o rel
e nouă
seara aj unsel al ocuinţ
aI oanei.Îi băt eai ni ma şi, de
emoţ ie,de d or, de nerăbdare,nu ni mer each ei
aî n
broască.Î ncercaseomi cădecepţ ievăzândf erestrele
î
nt unec ate.Excl udeadi n ca pul locu l
ui posi bili
tateaca
pictoriţ
a sădoa rmă l a ora aceea. Poate că se fl a
aî n
baie,darmaisi gurnueraacasă.
„Mai t ârziu de mi ezul nopţ i
i nu vi ne,se co nsol
ă
Vasile.Nu- icârciumăî ntottârgulcaresăî nchi dă
după d ou ăşpe..
."
Se gâ ndi apoi l a su rpri
za I oa
nei, dând och i cuelî n
dorm i
tor.

par Î
n
f
umuli
vi
lnei
g,Cîl i
hoczb
iră
edaC
ro
ame
rdil
ne fami
, mi l
rosi
are.Tu
ut
vag,u
ln
ei , e
os d
vopsele.Inginerulapăsăpecomut ator
.Lampadecol ţ,
aşez atăl ângă con sol
ă,umpl u încăp er
ea cu l
umina
dul ce, î
mbuj orată, pe care oasoci at ot
deauna cut enul
pictoriţ
ei.Î iîntâlni chipul în bi bl
iot
ecă. Erauna di n
fotografiil
e e i cele mai ava ntaj
oase.
„
Are a tmosferă, opti
mism, î mi oco l
eşt
e cu
generozi
tate defectel
e şi,î n acelaşi ti
mp, î
mi
seam ănă..
."
„
Ce d efect
e a it u, I
oana? Nu- ţi gă
ses
c n i
ciunul"
.
Î
il uase ca pul în mâi ni – iîsimţ eaşiacu m pal
mel
e
răcoroasepe o braji – şi î
l săru t
ase.
„
O gr ămad ă,poţ i să u mpli un geamantan, darn-
am i nteresul săţ il e spun..
."
365
 Nu, I oana nu er a acasă . Peste ot
t stăpânea
întuner i
cu l
,î n baie ă lcr
ăma un rob i
netca re n u fusese
bineî nchis.Pic.
..Pic.
..
Bine d i
sp us,inginerul dădu drumul l a ca se
tofon.
Glasu ll ui Dan Spăt aru îi ridi
căun nod î n gâ t,îl
emoţ iona până l alacr i
mi.
Nu m- am gâ ndit, nu m- am gâ nditl a desp ărţi
re /
acum când eucr edea m mai mul tî n dragoste /i ubi
rea
meanu- if runzăî n vâ nt, nu-i năluci
re /Cu t i
ne e u
dor esc să-mi dep ăn clipel
e /Dar dacăazit e-ai hotăr
ât
şivei pl eca/ Eu î ţi doresc s ă ai noroc ş if eri
cire / Şi
uită-mă, sunt t recăt
or pr i
n viaţat a.
..
— Mel odia noastră, şopti Vasile mp
i resionat.
Ioana...I oana mea .
.. De câ te oriai asc ult
at -
o... Ai
ascu
l
Tut
a
rt
n-
ăo
vomer
dcăe
înu
.
t.
.
r
-uÎ
nsea
n mn
pahară
macă
reşt
e-
i
,ca
uiţ
igâ
n
ga di
ratla mi
ne.
.
.
aprinsă, se şeză
a pe so f
a. Îşiplimbă pri n î
ncă per
e
privi
reaî nceţoşat
ă. O ved eaî n fiecare u ngher
,l ângă
fiecare obiect, profilat
ă pe p erd
eaua vi olet
.
.. Pi
cioarel
e
bronzatealeIoaneizăriteprindespicăturapeignoi
r-
ului când traverseazăl i
vingul spret el
efon, cubraţ el
e
ri
dicate aranjându- şi părulr ebeldinainteaogl i
nzii
,
Ioana î n toalet
ă de sea ră cuun port ţi
garetde d ouăzeci
de ce ntimetri
,I oana încolăci
tă cao liană de rtu pul
l
ui .
..
„Te iubesc, Vasil
e..
. Nu şt iu de ce
, dar e tiubesc..
."
Într
-un t ârzi
u, abandonă paharul go l şiînchise
casetofonul. Era obosit şinu preasi gur pe p i
cioare.
Bău se maimul te pahare e rpede şipe on
f d de
366
obosea l
ă.
„
M-am ci upit
... O să m ă găsească ormindd"
. Şi se
gândi înfiorat la clipa când î i vasi mţitru pul cald lipi
t
de al l ui
.
Trecuîndormi torşideschiselumina.Dădul ao
parte c uveru
tra de c ati
feavi olet– c ont
rar obi ce
iului
,
când i eşea sear
a, I oa
na nu aşt er
nuse a ptul – şi în
aceeaşicl i
pă simţ i căinima nu- i mai bate.Pe n opti
eră,
lângăvei euză,înt r
-un pahar de a rgi
nt se fi o
li
se o
garoafă albă. Vasil
e ulă cumâna t r
emurândă bi letul
care seez e
rma de vă A
sci
orc
âşt
: igatVi
vien.Fii
binecuvântat.I.

CAPI
TOLU
L X
XIV

Maior
ul Vâl
cupl ecăedaca săpr ost dispus.Se
cert
ase i n
d nou cufiu-său, el
ev nîcl asaa op t
a, a
cărui si
tuaţ
ie şco
l
ară era de-
a drep t
ul ca t
astrof
ală.
Mergea prostde ot
t cumat emati
ca , şidupă
perspect
i
vele su
mbre,o si
mpl ă cori
țgen
ă ar fi f ost
floare al urech
e.Toat
e metodel
e p osibi
le – e mdi
taţ
ii
,
supravegher
e at
ent
ă, vor
bă bună ori scandaluri,

p
ter
elsi
ev u
asi
ru
zo n
u
l,ecas
sau
etp
ofoed
ep
nu,se
l fili
numa
me nnt
î e
âri
(
gn
,ter
paz
i
ts
inaj et
c.)– n u
duseseră la niciun r ezu
ltat
. Fără îndoială, băiat
ul n-
avea „bosa" ci
frel
or – c„u
i dracusă -i sem en
e câ nd eu
nu mai şt iu tabl
aî nmulţi
rii
,i ar maică-sadacăi nt
ră
î
ntr-un maga zi
n, ceea ce a deven
it un t i
c n ervos,nu
f
ace eo dsebi
re nître obancn ot
ă de zece eişil una de o

367
su tă" – d ar se ove d deaşide oî ncăpăţânare
inca li
fica bilă. Faţ ă de ecfioru -
său, un ca târ îndărăt
nic
ar fi păru t un i epuraş d ocil. Cee a ceî li ri
taî n sp eci
al
pe V âlcuer af aptul căî n sineal ui,îi dădeadrep tate
puşt iului şiî n co nsec i
nţă, argu men t
ele uli erau
neco nvingă toar e evo luând î ntre otnul acu t şi
tiranicele,t otal nep ed agogi
cele t „
e pof t
esc s ă pui mâna
pe cart e!.
..",„ să nu t e mai pri nd că. ..
"„ aşa t reb
uie!"
,
eş ti un nei sp răvit" etc.
Practic,băi at ul avea apti
tudini ce ret pentru
li
t eraturăşi i storie şi nu î nţ el
egea de c e reb
t uie s ă-
şi
tortur eze i nmteacuo mat eri
e e rpul
sivăşicual e cărei
su btil
ităţi n- avea săse a mi întâlnească niciodatăî n
viaţă.

bul„
eŞ
vi aşa
ardul.Fe,
i
evd
oom
rban,
ud
le!
ecâr
efl
n dect
amăima
sprăi
oru
vi l
tlit
cer
uaver
l
,n-sâ
amnd
avut de- af acedec ât cucel e patruoper aţi
i aritmetice
,
din ca r
e mpî ărţirea, casăfiu si ncer, mai al es a d
căe
vorbadezeci male,măpuneseri osînî ncurcătură.La
ce-o să-if olosea
scăăst ui
a câ nd l -
o studi a pe
Bureb i
sta sa u Nabucod on osor
,teoria mul ţ
imilor, ori
formula de rezol vare auneiecu aţii di
ferenţial
e de
gr
adul 17 sau2007?"
AvocatulPetrovi
ceanuîlpof
tiînăuntrucuaceleaşi
gest
uri şiaer e de mar e sen
ior. Era î
mbrăca t de o
raş,
î
ntr-
un co sutm cen uşiu î
nchis,la care asortase o
cr
ava t
ă„ diplomat" cudungial bast
re şi al
be.Arăta
bi
ne,impozantşi ,deşiî
nvârst
ă,păreasănătos,în
f
orm ă, î
ncăver de.
368
 Din încăper eaal ăt urată se u azi
ră zgo mot e şi
mai orul se ntieresă, arăt ând cubărbi a sp re u şă:
— Aveţimusafiri ?
Avocatulschiţăungestdei ndiferenţ ă:
— N-areimport anţă...O mi căpri etenă...
— Totoprot ejatăpr esupun. ..
— N-am înţelescevăderanj ează,surâse
Petrovi
ceanu. Ter men ul sa u f aptul î n sine?
— Niciuna,ni cialta.Al tcevamăderanj ează.
Întrebă brusc: De ce iaţ omor ât-o pe C ati
ncaVar lam?
Trupulşichi pulavocat uluideveni rărigide.O
secundă doa r, apoise ed rresă.
„E clar căl -am l ovi
tî n pl ex, gâ ndi Vâl cu, dar
trebuie să recu nosc că ar e n ervi de n ivi
diat. Bronz!"

prPă
eget
tr
ovi
ea ce
săa
-ln
uapaban
ri
ndăd.
on ătr
Gestab
u u
ri
lcu
e l
îp
i eaucar
er el
ca se
me,
măsurate.
— Cevădet ermi năsăcredeţ icăeuaşfiasasi nul
nef
eri
cit
eidoamne?
Glasul eraegal , cald, pol
iti
cos, indiferen
t
. Ai fi zi
s
că schi
mbă amabi lit
ăţi con ve
nţional
e cuun ami c a
l
cl
ub, în aşteptareapart i
deide b ri
dge .
— Domnul ePetroviceanu,î ncepumai orulpeun
ton hotărât . Am apr eciat totdeauna adver sarii
int
eli
genţ i. Nu infracţiuneade c are s-au f ăcut vi
nova
ţ
i,
ci „j
ucăt orul"
.
—Î nţelegfoart
ebi ne,nut r
ebui esă-mit raduceţi.
— Perfect,măafluazi ,acum,î nf aţ
a,unui
asemen eaper sonaj,î n con secinţă, ren
unţ l a
369
tradiţ
ionalul mod de a nch etă; la mi şcă rile de n îvăl
uire,
joculnervilor
,manevr e,şocuriet c.Voifiscurt .
— Nucerni micaltceva,zâmbiPet r oviceanu.
— Dacăvăami nt
iţi
,aţ iafirmatmer eucăvi cti
ma
trăi
a d e maimultă vreme ost are d e n elinişt
e..
. ca re nî
ulti
mel e ei zil
e d e viaţ ă deve nisede- a dr ept
ul
alarman t
ă.
— Perfectexact,nur etracteznimic.
Mai orultăcupri vind -u
lpe s ub sp rânce ne:„ Oar e?"
—Î nsearacareapr ecedatcri ma,deci7i anuari e,
aţi avut o ul ti
mă con vorbi
r e etef
lon i
căcudoa mna
Varlam.Respect i
v,aţisunat -odumneavoast ră,fără
vreunmot i
vspecialînaf arădegri j
a,haisă- ispunem
devotamen tul unui bun şivech i prieten , care,şt i
indu-
ş
ai
siami
stenţc
aulsa
într
-o
su st
fletar
eaecă
s de
. spi
Cu ri
a tp
cea a
strt
ă i
cu
ocal
a
zră
i, a
e î
i
ţioferă
constatat căanxi et
at
eaCat incăi Var l
am, t eama ei
devenise– t er
men ul dumneavoa stră – e-da d r
eptul
isterică.
—Î hî..
.,făcuavocat
ulcuoexpr esiedepar căarfi
recapit
ulat, men tal
, momen tul resp ect
iv
.
—I -aţirecomandat,calm,untranchi li
zant,uşişi
f
erestre bine ferec
ate.
— Relatareadumneavoastrăecâtsepoat ede
fidelă.
—Î mipunoî nt
rebare.Lagraduldeprieteni
e
practi
cată, cu m se ace
f că
nu v-aţi dus s-o ved
eţ
i?
Prezenţa fizicăa uneiper soane apropiate,spul
ber
ă,
sauce l puţin at
enuează mul t se
nti
men t
ul de etam
ă,
370
obsesii
le pierd di n acu t, omul negr u nu mai e c hiar
atât de n egru.
Pet
rovi
ce anu ri dicămâna:
— O cl
ipăvărog!Ceput eam săf ac?Sădorm laea?
— Şiastasăzi cem.Însearar especti
vă,fri
caei
luaseo t uşăparoxi sti
că...
— Chiarpat etică!Euî nsăam di agnosti
cat-odrept
nervi tot
al scă paţ i di
n f râu. La urma urmel or, de
câteva săptămâni î mi rep eta acelaşirefren,iar euî n
seara aceea er am ocu pat, aşteptam pe c i
neva.
— Unadi nmi cil
edumneavoast ră–pr otej
ate?se
inter
esă mai oru lf ără nuanţ e.
— Decenu?î ndefini tiv
,l avârstameaori ceplăcer
e
poate fiul ti
ma. I ar mie n u-mi pl ace să-mi ratez

ocaziile.
— Credcăaceastaest
eoat itudi
neînţel
eaptă.În
noaptea– su bli
nie – cu pri
cina î
nsă , aţifăcuto
excepţie.
Sprâncen
ele avoca
tul
ui se ncrîeiţ
ră uşo r.
— Da,oabateredela.
..filosofiadumneavoast răde
vi
aţă.Aţif
osttot
uşilaCatincaVar l
am.
— Hm!Iatăceeaceaşnumieuoafirmaţ i
ecel
puţin hazardată.Cum aţ i dedus?
—Ajungem şiaici
.Înai
nte,dorescsă-
mipr eci
zaţ
i
un amănunt :I-aţitel
ef
onat victi
meiî n jurul orei
nouăsprezece?
— Am repetat
-odevreopaişpeoripânăacum!
Vâl
cuzâmbidul ceşiavocatulavuimpresi
acăaude
susur de şarpe.
371
 — Cenumăraţ iformatvăr og?
— 14.073.
— Precis?
Petrovi
ceanu avusen zaţi
a căal unecă,„ ce vreacu
asta?"Si mţeacu rsa , dar nu put eadep ist
aî n ce
constă.
— Precis!
— Şiv-arăspunsCat incaVar l
am?
— Bineînţel
escăea.Nuvăî nţelegjocul.
— Nicieunuî nţelegcum dev- aput utrăspunde,
de v reme ce n umăr ul eisesc hi
mbasehi c
arî n
di
mi neaţa zileide 7i anuarie.
Avocatulselăsăpespat e.Î
şiciupibărbiadecât eva
ori
, ui t
ându- seţ intăl a mai or
.

— Md
demon sta
r.
a..Aţ
cuima
astr
cat
a. .Nuvădî nsăceput eţi
— O mi cămi nci
unăcaret rebui asăpregăteascăo
pist
ăf alsă . Pi
staf al
săse u n
meaEmi l Cal ot
ă, pi
cat
î
ntâmpl ător în oraş ş iîn ace ast
ă afacere.Aţi profit
at
de p rezenţal ui aici
,îndrep tând, cuabi l
it
ate asupra
personajului bănuieli
le noastre. Neli
niştil
e,
presimţi
rile vict
imeier au ge nerate de u n indivi
d care
făcusecândvao hal tă su spectăî n ex
i
sten
ţa soţi
lor
Varlam.Cuaceeaşiabi l
it
ate,iniţ
ialpent
ruanuvă
simţi manevra, aţi si
mul at cănu văco nvi
ne să vor
biţ
i
despre el
, că-l acoperiţ
i ch i
ar, pent
ruca ulteri
or,
„demascat
" de n oi, vezi Doamne,şineavâ nd încotro,
să ecu
r noaşteţ
i că miE l Calotă nu e del
oc o er p
soană
străi
nă pentru dumneav oast
ră.
372
 — Cam al ambi cat.
— Dimpot rivă,ext r
em desi mplu.Sănuui t
...Cum
văsimţ i
ţicupi ciorul?
Pet
roviceanu î l privi mi rat:
— Ast aepr oblemadumneavoast răceamai
importan tă?
—Î hî!zâmbiVâl cu.Am afirmatcăî nnoaptea
cri
meia ți o
fstîn l ocuinţ a Cat incăi Varl
am.
— Cum odovedi ţi
?
Maiorul râse r a
ătând sp r
e p i
cioarel
e avoc atul
ui.
— V-aţilăsatsemnăt urapel inol
eumuldi nvest i
bul.
O ga f
ă at ât de n aivăî ncâ t,î n locul dumneavo astră, aş
roşi
.Î n noapt eadesp re ca re vorbim purtaţ i o pereche
de pan tofiCl uj an a cut alpă mi cropor
os n atiderapantă.

—
sortiExi
men st
tăî
nzecia
ordş.
emi ideexempl aredinacest
— Da!fudeacord,mai orulmer eubinedispus,dar
exi
stă o singu ră pereche a l care zi
gzaguri
le unei
a din
tăl
pi, cea dreaptă, sunt t oci
te şi i
ntactel a ceal
alt
ă. Ca
săfiu mai ex pli
cit
, cât aţ i st
at în ghips,aţi purtat doar
pantoful st
âng de a lrespectivaî ncăl
ţăminte.
..
Uşase eschd ise şi mai oru
l se ntîrer
upse. Capul
unei fete,f ardată şicu ce rcei pret
enţi
oşide seară, se
iviî n crăpătură:
— Cef acem,daddy?Numaii eşi
m?
—I eşi
!făcusecavocat ul.
Se ridicăt act
ico
s,des chisesa fe-
ul,luă un plic
sigi
lat şi
,f ărăun cuvâ nt,i-lî nt
inse maioru
l
ui
împreu nă cuun cou pe-papi
er. Se nît
oarse ap
oicu
373
spat ele şi,î ncru ci
şâ ndu-şibraţ ele,rămasenemi şcat
cao st at ui
e.Surp rn i
s,Vâl cu t ăie plicul.
Eu, su bsem nata Cat i
nca Var lam, dom ici
liat
ăî n
AleeaSt upineinr .69,aflăndu- măî ndepl inătatea
facul t
ăţil
ormel emi ntaleşiliberădeor i
ceconst rângere
decl ar că at insăfii nd de oboa lăi ncurabilă şiavâ nd
totodată anumi tei nterese de or din strictper sonal,l-am
con vins p e ve chiul meupr i
etenavoca tul Di nu
Petrov i
ceanu să- mi pună ca păt zi l
elor. Sunt ucisăî n
urma dor inţ
eimel e exp rese, susn umitul fiind mai
presusdeor i
cecul pă.Azi7i anuarie 198. ..
Mai orulî l pri viai urit. Avea impresia cănavi ghează
în pl in f antast i
c. Rost iî n sf ârşit:
—Număî ndoi escdeaut entici
tateascrisorii.
Dumn
deş ea
i cuvci
oa
rst
ră
cu şt
mstai
nţi
ţeî
nsă
a
tenl
a
uanf
el
te,d
fept
a b
i
ane ca
dumn şi
eav mi
oa n
st
re
ă, că
,
cut otasen t
imen t
ul vi ct
imeirămâne ot tuşicr i
mă, i ar
pr
ezenta nu vă poat e exonera de ărspundere.
— Evident.Îmiînchipuiam însăcănuveţ iajungela
mine nici
odată. Scrisoarea -ai
m cer ut-
o ca mă o su ră
de precauţ
ie,pen tru caz ext
rem. Nu mă ab sol
vă de
pedeapsă,dar în l oc e d douăzecide a ni
, scap cu
maximum ci nci. Mai vine o mn ai st
ie,mai l
ucr
e,
zîn
sfârş
i
t...
— Cum dev- aţ
ilăsatconvinssăcomi teţ
iun
asasniat
? E aproa pe de n ecrezut
...
— Mi-aoferitînschimbcel ebraeicasetăcu
comori: val
ut ă şi bijut
erii
.
Maiorul desemnă o figu ră n ăucă:
374
 — Sădeadracu' ,oscăpă,dacămaipri cepceva!
Arătăpri ncameră:Nuvăaj ungeceaveţ iai ci
?Cât
credeţi căo sămai t răiţi
?
— N- areimport anţă,surâsePet roviceanu.O l ună,
un an, sa u cinci . Dar săfie b uni . Mi cuţ
ele p r
oteajt
e –
am remar catcă e trmenul vă ob sedeaz ă – u n sărută
după per eche d omni se ptuagenari a căr orgen erozit
ate
sel imiteazăl a ci fra cu i ndif
eren t câte zerouri– p rea
multe n u încap– n îsc
risă e p u nt alonde p ensie.
—Î nsf âr
şit!Nuî nţ
elegal t
ceva.Dacăt otvoiasă
moar ă,de c e n u s- a sinucis? i Şde c e dumnea voast
ră
aţi ales o om dalitat
e d e cr i
mă at ât de sâ ngeroasă?
— Toat ăpiesat rebuiasăpoart eopecet eşio
semnăt ură.Pec et
ea se numea ăr zbunar e,iar

semPn
eat
a r
a
ch
i
pul–N
luat
iaV
li
al
â R
acovi
cu
, expce
aan
resiu.de b ui
măceală era
at
ât de clasică,încât Pet
rovi
ceanu î ncepu sărâdă.
— Răzbunare?Dardacăerafir escsăserăzbune
ci
neva,ace ea r e
a doamna R acovi
ce anu.
— Suntdeacordcudumneavoast ră.Înreal
it
aten-
am s- oînţel
egşini meni n-aî nţeles-
o vreodat
ă pe
Catinca
. Un fapt e cert: a urmări t
-ot oat
ă viaţa pe
Natal
ia cuo ură crâ ncenă. Pri
ce p să-
ţi det
eşti căl
ăul
cupat imă, dar de cei ct
vi
ma? R acovi
ceancanu i -afost
nici
odată ri
vală şi, chiar dacăa duşmăni t-oî n mod
i
nevit
abil pe C at
inca, n- a const
ituit un vrăj
maş
peri
culos.N-o p ott axa pe ă rposa t
ă decâtîntr-un
si
ngur fel:o femei e d i
aboli
că.I ar acum, ştii
nd căse
prăpădeşt
e –med ici
i nu- i acor
dau maimul t de o ulnă-
375
două – s- a gâ ndit să -
ij oaceNat ali
eio ul ti
mă şi
si
nistră f estă, să -i of
erel ti
umul „cadou": o acu zaţi
e de
cri
mă. Un K. O. car e d esăvârşeao o per
ă bes t
ial
ă cuun
i
tinerar de a proape şa izeci de a ni
. Dacăst ăm şine
gândim bi ne,râse nce ît i
şor, avem de-af ace cu un ca z
unic:cr iminalul e de f apt victi
ma.
— I ar dumnea voastră n- aţi preget
at să- i daţi
concu rsu l
.
—N- aşpr ezentafaptameadreptpi ldăîntr-oşcoal ă
primară. ..Dar dacăt e gân deş t
i, niciRacovi ceancanu
mai are m ul t.
.. Pocni di n deget e:Nu poţ i calcula
nici
odat ăt otul şimer eu mi -a ost
f t eamă de mp ir evi
zibi
l.
Faptul căNat ali
a a avu t cr i
za aceea chiar în noa ptea
cri
mei , a sc os-o aproape ot tal di n cercul su specţi
lor.

— Da
dumn ea.
v..a
oap
st
rroap
ă e.
să..
nAeţ
iav
o
fut
eriţ
iî
ns„
părg
or
bi
jă de v
e" inovă
ţie.
Cheia, satârul, fil
a de c alendar...
— Unadi ncondiţii
leînţ
elegeriimelecuCatincaera
săî ndreptt oate bănuiel
ile asu pra Racovce
iancă i
, altf
el
ci
rcul nu mai avea sen
s.Şi apoi ,t r
ebui
a săex i
ste un
vi
novat.Inculpând-opeeai pso-facto,măacopeream
pemi ne.
Vâlcuî lcercet
ălung.ÎIpriveaconsternat
,darîn
acelaşit imp cu o curi ozi
tat e spec
ială, şt
i
inţi
fică:
— Cesi mţiţ
i?.
..Cum văsimţ iţ
iacum?
Petroviceanu şovăi o cli
pă. Răsp unse e p un ton
indif
eren t
:
—Î m. .
.Nuprearău.
Se n îdreptă spre uşăşio d esch
ise ot
hărât:
376
 — Ceci
li
a?!Numaii
eşi
m ast
ă-seară.

Terasar
estaurant
uluiconst
ruitpemalulmări
i
ţâşneach iar deasu
pra valuri
lor
, caun sertar ui
tat
desch i
s.La mese, umbrel
ele port
oca
li
i filt
rau l
umi na
put er
nicăa ami ezi
i co lorând ch ipuril
e co nsu matorilor.
Era ora ce a mai fierb inte azi leişiI oana î şiret rase
braţulrezematdel ădiţamet ali
căundepet uniial beşi
brumări iî
ndurauarşi ţanecruţ ăt
oareasoar el
ui .
Sorbi nd di n pah arul cu bere, urmăr ea amuzat ă
lumeaca re r tecea pe a f
leză. Cost ume d e b aie fi st
ichii,
saco şeco l
orat e,păl ăriit exane,t orsurigoal e br onza t
e,
mul te p ici
oa re d esculţ
e,cu rcubeude g zomot e:
tranzistoare,muzi căde a l Radi o-Vacanţ a, râsete,vo ci
de copi i
, strigăte, glasul va luri
lor zb
iindu- se de t emel ia
restaurant ului. Era un pei saj care isepot rvea
i şipe
care-liubise t otdeauna: vi oi,t onic, colorat. Ai ci
,î n
ambi anţ a ca racteri
sticăsezon ului simţea i căvi aţae
mi nunat ă, cr edeaiî n fericire.
Se n îtoarse zâm bind sp re bărbatul di n faţ a ei.

pl —
ăA
aj ibă
şi ga
esptdri
adelsee
elamă
cu ?Se
t
ocpoa
î
nr
at
ăl
ti
.ar
Opij
ama
mo l
dăel
e de
del
ici
oasă,î
ţi
dau un st il. Ororil
e a cel
eade h alat
e d in prosop şi
pap uci
i de cau ci
uc pe u n deget mă n idispuneaupur şi
si
mpl u.
Ea î nsăşiarăt af oarte bine,br onzată, într
-o pij
ama
corail şicupărul st râns nîtr
-un t urban al b cunod
sofisticat. Bărbatul îil uă mâna şii -o să rută pe
377
poign et
.
— Tueşt iceamaif rumoasă. ..Seridică:Măscuzi
numaio secundă?
Ioana îşi îndreptăi ar pri vi
reasp r
ef aleză. Simţi că
inima i se opr eşt
eî n l oc.Vasi le,înso ţi
t de nev astă-sa,
vâraî nsacoşădi nmersopungăcupi ersici.Arăt a
bine,poateunpi cmaipl in,daramănunt ulnu
dera nj
a. Dimpot rivă
, viril
izasi lueta altădată de
băieţandru.Viviengesticulacuvi oici
unea
caracteri
sti
căoamen il
or b olnavide nerv i
,i ar el asculta
dând di n ca p di st
rat. Pictori
ţeii seumezi ră ochii
..
. Nu
trecuseun ande c ând băr batul acesta omaist rângea
în braţe.Bărbat ul care n îsemnase ot tul pen tru ea.Î i
urmări l ung p ână disp ărură îngh i
ţi
ţi de mul ţ
ime.

R
ouî
pnse
tre efl
r
dexe.
eget o
p
Cetu
râ ni
mp e
eiea
lbă
e şi
d r
t ot
ecud
,ui
se an
magiln
,ăşo
i riar
păsu
te,ci
nd-
cuvinte iîstrăf
ulgerau aducer eaami nt
e cani şt
e fl ash-
uri
.
„Ioana, Ioana mea ..
. ai răbdare.
.
.i ubescpentru
pri
ma oară î n viaţ
ă. , cut i
ne a m cunoscut f
erici
rea
...
cut i
ne am aflat ce- i dragosea
t..
. sănu mă părăseşt i.
..
ai răbdare.Te i ubes c.
.."
— Plângi?I
oanatresări.
— Nu,dragulmeu.Lumi na-ipreaputerni
că.Unde-
ai f
ost?
— Am comandatşampani e.
Pict
oriţ
aî lînvă
lui înt r
-o privi
re amuza t
ă:
— Şampanielaprânz?!Ce- ţiveni
?
— Laprânzsauîncrei eri
izilei
!Ceimportanţăar
e
378
dacă sunt ferici
t? Şi sunt feri
cit!
Bărbatul î
il uă mâna şi -
i să rutăi nel
arul, aco
lo
unde s t
rălucea o i gh
veret
ăî ncrustată, geamănă cua
l
ui.
— Teiubesc..
.
O ad i
ere de v ântfură petunia de p e masă ,o p urt
ă
pri
n vă zduhul încins şi o ep
lădă cudege t
e gingaşe e p
creasăt de val. Fl
oareaal bă pluti câteva cl
ipe ca un
fluture ărpus,ca n u rămas b un... Apoipieri.

**************************

379