Sunteți pe pagina 1din 747

MATERIALURI

FOLKLORISTICE

CULESE ŞI PUBLICATE SUB AUSPICIIlE

MINISTERULUI CULTELOR ŞI ÎNIVETĂMÎNTULUf PUBLIC

PRIN

1 NGRl.'lREA

LUr

PR. p.

T OCILESCU

MEMBRU AL ACADEMIBr ROMANE,

PROFESOR LA

UNIVERSITATE,

AL 'MUSEULUl

NATlONAL- DE

ANTICHITATI

---

VOLUMUL j

rOESll POPOUU. PARTU I

--- � VOLUMUL j � rOESll POPOUU. PARTU I � I( -�� lHRKCTOft. BUCURESCI TIPOGRA�I.A
� I( -��
I(
-��

lHRKCTOft.

BUCURESCI

TIPOGRA�I.A "CORPULUI DIDACTIC"

C. ISPASESCU & G. RBATANESCU

3°,

Strada Acad.".t·,f,

JO.

HWO

www.dacoromanica.ro

MATERIALURI

FOLKLORISTICE

CULESE §1PUBLICATE SUB AUSPICULE

MINISTERULUT CULTELOR SI iNVETAMiNTULUT PUBLIC

PRIN INGRIJIREA LUY

FR. p. TOCILESCU

MEMBRU AL ACADEMIET ROMANE, PROFESOR LA UNIVERSITATE, DIRECTOR

AL MUSEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

V A POESIA POPORANA. PARTEA I K

VOLUMUL I

hi<

BUCURESCI

TIPOGRAFIA CORPULUI DIDACTIC" C. ISPASESCU & G. BRATANESCU 3o, Strada Academia, 30.

1900

www.dacoromanica.ro

PRECU V Eli TA RE

eGura popdrelo e edntecul apitor at prinig held, et,

care aduce la audul nostu stinetele limpedi ale nature'

sees din feamdtul vobitor at codrilor Romartiet si plutesc

petite poent stralucildre si peste oalurtle our ite ale carnpii

for fi lanurilor ndstre. Din guru poporulut tragt fnoeld-

turd mare si trainied, ca din slaw ile nesecate ale tat-

nicel Slinx. Gur a poporului e isnot ul eel ltmpede cat e ese

din stana sdnatdsd, spre a rdcori necurmat sufletele se-

lose. Gut a poporulut e inklepc unea nesfcirsiti. Jar cante-

cul poporului este cea mai tnaltd poesie, Mat el det edep

si_otafa-tsulerin01. Cdntecul poporulut este poesia cea mat

sublima, ctici niment an scie tine l'a Pieta, Fie-care l'a con.

tat pentru trading datd si sate de ant in fir.

ciCanteaul poporulut este cea mat pr ofundd poesie, Met

fie-care l'a sina(it pentru intatalsr data.

ulfl surge din veselie si din st igatul de darer e, din

nildeftle fi din suferintd ; si numai acela se pOte numi poet

care a dat de aceste sim(ui» Carmen iii)Isn

din discursul rostit la inaugurarea Universitkel din lagi

in Octombrie 1807.

redinte, mythuri §i legende, n5ravuri, datine §i obiceluri, can-

tece, jocuri, cimilituri §i proverbe ale poporului, ceea-ce cugeta, ceea-ce simteceea-ce scie, ceea-ce voesce §i crede poporul, cum

traesce el §i cum i§i manifestaa credintele §i sentimentele sale, in

scurt traditiunea populara in acceptiunea cea mai larga a cuventului,

coprinclend tot ce se transmite in popor din generaiune in genera -

iune, constitue ceea-ce numim cu un singur cuvC.,nt :

Sciinta Folklo-

relui

saii

Folklore. De aci

o

intreitii, impaAire a Folklorelui : a)

partea privitore la credi*le §i superst4iunile poporului ; b) partea

privitare la datinele gi obiceiurile lui; §i c) literatura §i arta popularil.

fiira semiln de

Fie-care din aceste parti infaci§eza un interes

mare; ele ne lega §i mai strins de locul nascerei nostre, de draga

nostril, patrie. Facendu-ne a eunOsce poporul, inviltam a-1 pre ui §i

a-1 Tubi; ele ne introduc in via

intir-na de ael1111.$i de odinioril a po-

www.dacoromanica.ro

IV

porului, ne arata starea Jul intelectuala.si morals, chipul cum el con-

cepe trecutul si cum tsi amintesce de dinsul, ne pun in positiune

sa privim fn adincul sufletului sau si sa cunescem tot ce vorbesce,

tot ce face si tot ce gendesce el, bueuriile, ca si suferintele si spe-

rantele

lui.

Ethnologia, anthropologia, mythologia, etnopsychologia, sci- inta antichitatilor, istoria culturei, ba clliar si istoria literaturei

gasesc in folklore, in productiunile naive ale poporului, nesecate co-

mori de informatiuni, mostenire a vecurilor trecute, eel mai temeinic,

mai folositor si mai bun material al lor. Folklore le are un rol in-

semnat si in crescerea si instructiunea tinerimei;

el

alcatuesce un,

element de capetenie si in literature, ca un isvor pururea limpede

si fecund de inspiratiuni poetice. E destul a ne aminti de IIerder,

care eel d'anteiti a utilisat cintecul poporan, glasurile poporelor, in

domeniul poesiei, si a intreveclut valOrea creatiunilor populare, pre- cum face si Shakespeare in Macbeth §i Hamlet ale sale ; Goethe in

Faust si in multe din frumOsele lui balade, Biirger, Uhland, Heine

si altii. Artele plastice de asemenea, gravura, pictura si musica

inspirat si se inspira din traditiunea poporana.

sail

Dar pentru ca folklorul sa pea servi drept isvor de inspira-

tiune educatorului, poetului si artistului, (inept material sciintific si

drept archive omenilor de sciinta, este nevoie mai anteifi ca mate-

rialele sae sa fie adunate, apoi sa fie puse in ordine

i sistematisate,

§i in fine sa fie date la lumina inteo forma cat se pate mai lesni-

ciesa pentru utilisarea lor, si inainte de tote cat se pate mai esacta. Cad' ele nu sent alt-ceva de cat niste documente istorice, cars prin

urmare nici plasmuite pot sa fie, nici alterate, nici gresit reproduse.

Isvorul sau provenienta lor trebue tot-d'a-una ariitat, spre a putea

judeca gradul lor de credinta si controla autenticitatea Ion In scurt,

numai sill asemenea archly real si cu totul obiectiv, alcatuit din do-

cumente autentice, trebue a servi drept isvor de informatiune nume- reselor discipline mai sus enunciate.

In Germania a trebuit sa vie un Jacob Grimm pentru a asterne

basele seiintifice ale studiilor folkloriste, punend ca principiii funda-

mental ca : Totul cat

set fie reprodus cu o fidelitate scrupulosd, alt-fel

on -ce valore sciintifica. dispare. Miscarea provocata de

discipulii sei

Hoffmann von Fallersleben, Ad. Kuhn, W. Mannhardt, Max Miller,

Th. Benfey, J. W. Wolf, K. Simrok, K. Miillenhoff etc., se res-

pandi in Francia, Anglia, Italia, Spania, Suedia, Danemarca si fll

www.dacoromanica.ro

V

multe alte terl civilisate ale Europei; societatI de folklore, reviste §i

buletinurl se fundara ;

tesaurele populare fora adunate sistematic,

numerese studil sciintifice aprrufa In domeniul folkloristic. Mai ales

de vr'o cate-va deceniT incace acesta noua sciinta pasioneza pe in-

vetat, ca

i pe literator §i chiar pe publicul cel mare.

Ocupandu-ne aci de folklorul roman, materialul miles de Anton

Pann este forte pretios, dad, tinem semi de timpul cand a fost adunat

§i de punctul de vedere care a condus pe autor cand l'a dat la lu-

mina. Inteadever, In epoca Jul Anton Pann §tiinta folklorelui nefiind

bine intemeiata nici in Apus, primal nostru folklorist nu pute fi calau-

zit In culegerea §i publicarea materialuldi traditional de considera-

tiunT sciintifice admise §i recunoscute asta-c11; el a lucrat ca amator

§i a cautat mai mult sa fad, pe cititori sa ricla

i sä petreca. De

aci preponderanta elementulul comic §i anecdotic In materialele adu-

nate de densul.

Vasile Alexandri urmilresce alt scop : scopul estetic, al frumu- setiT neasemuite, ce simtul sett de poet descoperea In traditiunea po-

pulara. De acesta tendinta se resimte pretutindeni

colectiunea sa,

compusa numal din poesii alese, pe icT §i colea indreptate §i cued-

tite de tot ce lovea gustul sett estetic.

Altii an cautat in materialul traditional dovecli despre

latinita-

tea poporuluT nostru, §i acest punct de vedere esclusiv T-ad facut sa

altereze pima §i textele culese, introducend in ele notiuni §i cuvinte streine poporuldi, in sprijinul scopuluT urmiirit: de ex. cuventul Sa-

binidre in colindele d -lul Atanase Marian Marienescu.

Prima colectiune de poesii populare adev'exat sciintifick este aceea

a mult regretatuluT nostru amid G. Dem. Teodorescu. Daca s'ar fi

dat notarea fonetica a pronuntariT, acesta colectiune ar putea servi

drept mustra off-caret lucrari in domeniul folkloristic.

In ce privesce prosa, doue nume se impun atentiuneT nestre :

Petre Ispirescu §i Ion Oren& In publicatiunile acestor merito§i scrii- tori trebue insa deosebita partea folkloristica de partea literatorului;

pove§tile Jul Creanga §i

ekeT data din punctul de vedere literar,

basmele lui Ispirescu se bucura en drept cuvent de uu renume ne-

ultat, folkloristul are multe reserve de flout asupra chipulul de en- legere, de combinare §i de expunere, care este cu totul personal au-

torilor, Tar nu al poporuldi. In aceste lucrari

poveOile §i basmele

stint reproduce colorate §i impodobite in mod subiectiv, Tar nu se

www.dacoromanica.ro

VI

dail In forma for autentica

Germani putine sunt colectiunile culese direct din gura poporulul.

Grimm, la Inceputul seco-

i originara. Tot asemeiiea, buns -ors, la

fratii

'quite,

clam'

colectiunile facute de

lului al XIX, ne presinta pe laugh' un material cules d'a dreptul,

alte materiale comunicate prin scrisori, reproduceri de cronice tiparite

sail netiparite, chiar prelucrari

a povestilor.

Se Intelege ca pentru sciinta folklorelui este cn mult mai in-

teresant de a avea o povestire simply, lipsita de orb -ce preocupare lite-

autentica, reprodusa Intocmai cum

rary sail colorit, dar originara

i compuneri pe tema basmelor sati

§i

a fost auclita., de cat o povestire uncle episodele se succed unul dupa

altul in mod logic si dupa tote regulele arteb.

Ue alt inconvenient al publicatiunilor de texte populare la nob

este acela de a fi Imprastiate

Intr'o multime de reviste periodice,

unele greti de procurat,

este fOrte anevoiosa. Excelentele opere :

i char In cliare politice, unde cautarea for

a d-lui A. Zanne despre

Proverbele ronidne §i a d-lui Artur Gorovei despre Cinaili1uri,

o reala Imbunatatire In acesta privinta ca in multe allele.

Dar mai Intciii de tote si chiar esclusiv, ceea-ce se recomanda

asta-cli folkloristilor romani, este adunarea materialelor, a ramasite-

lor destul Inca de bogate ale traditiunei nostre. Cad produsele li-

teraturei poporane scad si se

M.A. seaman bintue In spiritul poetic al poporulul. De creat el nu

mai creiaza, par'ca fantasia i s'a

nu pastreza ceea ce b -a ramas din stramosi. Se data la Cara,

; i nici de pastrat asisderea

arata

depreciaza pe Ali

stins

ce trece. 0 seceta

dar

cantece romanesci mai rar

; se povestesce la sate, dar figurile mi-

nunate ale mytliologiei romane, cu earl ne putem cu drept cuvint

mandri, nu mai surprind urechea ascultatorului. Vremurile frumase

ale se4torilor an trent; batrInil cu barbile albe sunt mai putini,

i descanta, a face

babele harnice

i gospodine, cars sciaui a canta

§i

desface, dispar, daca nu ail

i

disparut cu total.

Cantecele ba-

tranesci nicairi nu se mai calla; lautari ca Petrea Cretea

§olcan,

archivul vin

i bogat folosit de regretatul G. Dem. Teodorescu, nu

se mai Intalnesc; lautarii tineri nu mai at prilej de a Insoti viOra cu

,lice din gura sail din viora

cutare cantec, Iii respund : Da bine, Domnisorule, asa cantec as-

ta-cli nu se mai. cants ".

cantecele vechb,

i ca,nd le spunl

a-ti

Romania banalil a mahalalelor din orase si tirguri,

§i

oplosita In

In Amorul" editurelor populare, tine local duiosel*

77 Dorul Inimei"

www.dacoromanica.ro

VII

doine, in care se Incheaga melancolia dulce a unui neam intreg ; com-

pletnrile

unde clieful

in locul acelor pline de haz si de veselie bore nationale,

voiosia se luau la intrecere en cuviinta

cu pilda

cea bung; jocurile, datinele, obiceiurile romanesci dispar,

mintei nationale e coprins de molima strains.

ogorul

Unde alts -data cantaretii din viol* din naiii sail cobza nu sciaii

de cat cantece romanesci, cand

De cdnd Cram eopil mic

Dana o sad ci doIna o rjic

§i

Gine a Admit do nija

Ars'd 1 -a fost inima,

Sfinta sa -i fie gura,

acli batatura din sate nu rasuna de cat de

Cdtugdrul din vechiul schit

sail de

Barca pe valuri saltd Igor

cu vorbele lor.straine, neintelese, sucite i strimbate, cum es din gura

lautarului tigan ; cu ritmul musicei for afectat, de on -ce simt de frumos, de on -ce sin4 inaltator.

ofomeil,

gol

$i

lipsit

i fiind-ca veni iarasi vorba de Wigan, trebue s'o spunem ca

1i

tiganul lautar nu mai e acelasi din trecut, s'a schimbat ; poesia, ce

s'a prefacut in cea mai sear-

alts -data insotea acest popor nomad,

bada prose ; data creerul lul odiniara Bervea ca un fonograf pentru

poporul roman, acli nu e de cat un barb spart, care altereza teca ceea-ce stramosii lui I-au transmis limpede, curat

1i

ames-

si

frumos.

Causele acestui fenomen sunt multe

¢i

diferite. Obirsia acestei evo-

lutiuni trebue s'o cautam mai ales in felul de train agitat ysi neastamparat

al Romanului de

viara tihnita. Contactul fatal cu civilisatia moderna, a Apusului, des-

a41

Cantecul poporan ca sa prospere are nevoe de

voltarea tailor de comunica4iie pe o scars asa

de mare,

si mai ales cazarma

an facut

vorba poetului

catania

iSe

cum yin cu drum de Fier

Tote cantecele pier

Zbord pdsdrile tote

Dc negi a straindtate

41 clesbracd Para sinu?

.

.

.

sSi

ievorele-I sdca.

www.dacoromanica.ro

VIII

Cantecele pier §i izverele seta, musa se refugiaza, se ascunde,

devine sterpa §i nu mai produce nimic.

i ce mai rasuna ici colo un

glas ragu§it, e inecat de nordele ora§elor.

Poesia poporana romans producea

§i avea o valere artistica,

atata timp cat ea se nascea isolata la tara,

§urT, la starlit qi prin ogare, la hore

in munti §i pe podi-

§i la §edatori. In acea viata

patriarcala totul era naiv ; imaginatiunea da zbor liber aripelor sale ;

poesia nu cunoscea nici regule, Ilia teoril, ci cata numal sa fie adeve-

ratul glas al sentimentelor, al ideilor tutulor.

Musa poporana romans e timid5, §i neincredetere de alt-fel ca oil-

§i-ce musa. Vorba ghicitdrei cu privire la hartie : Da pe piatrci nu se

stria, cld pe apci se stride, se [Ike dice §i despre densa. 0 tii retrasa in

lini§tea codrulul, ea cants; o duel in fata lumel, ea se ru§ineza, se

sfiesce §i nu mai cants, §i chiar data densa cants, nu mai e ce e, ci cu

totul alt-ceva.

viitorul nu-i

Ast-fel poesia poporana trece prin o faza grea ;

se plite preclice ;

singurul lucru de care trebue sa fim convin§T cu

totii, e de a strange cat mai in grabs mult putinul ce ne-a mai ca-

mas din aceste comorl nationale. 1VIolima se intinde, §i nu e timp

de pierdut. SA scapam ce vom putea scapa, cat mai e putinta. Gene-

ratiunile viitorimei ne vor fi recunoscetere.

De aceste consideratiunT condus, am rugat in vara anulul 1897

pe d. Spiru Haret, Ministru Instructiunei publice §i al Cultelor, de

atuncl, de a pune la dispositiunea Directiunei Museului de Antichi-

tati o suma cat de mica pentru a trimite tineri ca sa adune prin

sate, tirguri §i ora§e materialuri folkloristice in versurT §i in prosa :

cantece batranesci §i catanesci, balade, bore, cimilituri, deceurT, des-

cantece, farmece, vraji, rugaciuni, colinde, basme, legende,

smive,

proverbe, ocari, porecle, etc. ; date pentru mythologic poporana, cre-

dit*, naravurT §i

§i dialectal.

D. Ministru Haret a bine-voit sa acorde suma de 3000 lei, Tar

d-nii :

Directiunea Museului a alcatuit o comisiune compusa din

Hodo§ Al., Canianu M. §i Notara C. publici§ti ; Tapu Christea §i

obiceTuri, port,

§i on -ce alt material ethnografic

Ion Odor, absolventi

al Facultatii de litere ; Popescu Ciocanel, li-

centiat.in litere, §i Ionescu Ion, absolvent seminarist. Ministerul a dat ordine autoritatilor administrative,

§colare §i

www.dacoromanica.ro

IY

eclesiastice din tail, ca sä inlesnesca membrilor acestei comisiuni

indeplinirea sarcinei.

Pe langa persdnele trimise ad-hoc, am creclut a putea

utilisa

§i corpul invecatoresc. In vederea acesta am intocmit nn eliestionar

folkloristic, dupes

eel publicat in Milusine" de d. Roland

§i re-

produs in qevicitorea, revisa de folklore de sub direcOunea d-liff A. Gorovel din Falticeni. Chestionarul, elaborat avindu-se in vedere §i

luerarile similare ale d-lor llasdeti §i Nic. Densu§eanu, an fost tri-

mis in num& suficient de exemplare pe la invkatorii sfitesci §i re-

visorii

scolarl,

cu invitaIiune ca materialele adunate sä le trimiVa

treptat peni:i la 1 Noembrie 1898.

Dam aci acest chestionar,

care credem ca nu va fi fares folds

pentru

eel ce se vor indeletnici in viitor en stringerea literaturei

poporane :

CHESTIONAR FOLKLORISTIC

RESUMATUL MATERIALELOR CARl TREBUESC

a) Versurl:

ADUNATE

Doine

Strigiitual

De -court

Canlece Blitranott

Chiuiturl

Deseantece

s

Calane§ti

Colinde

Farmece

n

Haidumti

Cantece de slca

Yrdji

Balade

Bocete

RugacIura

More

CimiliturI

b) Proscil

Basme

Cuvinte curiose

1Veleorologie poporan

Legende

Nume de person

fi

de

Calendar

poporan

Traditil

animate

Cosmografie poporancl

SnOve

Datine

Cosmogonie

 

Anecdote

Obieduri

Medicines

Glume

Prejuditi>

Vete,. inane

 

Proverbe

Superstitii

Hygiene

s

Sentinte

Credinte

Farmacie

Maxime

Apucatut t

Ornitologie

 

Locutiunl

Obieduri juridice

Cromaticil

Idiotism

Semne de scris:

Baboj,

Agricultur

.)icale

increstaturile pia-

Coreografie

FarcimatutI de limbo

tafilor, etc.

Musica

Ji>euil de copil

Mythologic poporanti

Archcologie

 

Blesteme

Zoologie

!stork

InjuraturT, sucleilmg

Botanied

Luerul

casnic

(testiturf,

Ocdri, Pore,*

Mineralogie

s

etc.)

Tipete,Interjecta

Geologie

n

Arta culinary

Yorbe pifeciloare

Psihologie

:

Gthdindrie

www.dacoromanica.ro

X

c) Diverse

Instructiuni pentru culegerea Meier

a) A se indica numele satului, plgei §i judetului, undo se va fi audit cele ce

se povestesce. Se prite intempla sa atula tine -va o poveste, bung ore. de la un rno§

neag dintr'un sat ore-care, care o

manuntul in ce localitate este cutare credinta sail povestire §i in ce mod o

sesc satenii d'acolo.

tie de aiurea, de aceea sa se cerceteze cu dea-

istori-

b) A se arata numele

starea, precurn §i versta (dace este betran, toner) de

c) Dace aiic aflat ceva de la un singur om, betren sari tonal-, se. mai cerceteze

§i

la care a toles datele.

§i de la alti dour -tref spre a se incredinta ca lucrul se

cum s'a spus.

adever a§a

d) Sli aduca on ce qiatore, doing sail alt-ceva din gura poporului, ce s'ar afla

povestesce

in

in legatura crr obicetul povestit.

e) Ori-cat de multe amanunte nu strica ; dar e de preferit a se- Lisa fare res-

puns acele intrebari in privinta carora nu se capita o sciinte. sigura.

f) A se teri de a imparti4i ca obiceiuri §i pove§ti ale poporului, creatiuni ma-

dune aduse in sat.

g) Ar fi de preferat a se culege de la oamenii mai cu semi

nu §tiil carte.

betranif

cart

h) E de recomandat cukOtorilor a nu se servi in intrebarile §i transcrierile )or de

cuvinte neintrebuintate §i neintelese de persona pe care o asculta. Idealul in

ma-

terie de folklore ar fi transcrierea exacta, vorba cu vorba, a celor auclite. A nu se

introduce absolut nici o modificare, a nu se drege, a nu se adaoga, a nu se schimba nimic, ci a se trauscrie intocmai cum se spune sail se poveste§te.

i) A intreba pe saten1 asupra evenimentelor istorice recente ca §i cele din tre-

cut. Ce credinte §i obiceiuri aveari mai Inainte,

§i dace ele aqi sunt scliimbate.

j) A transerie vorbele, propositiunile §i ftasele cat se poate mai fonetic

§i a

Sc explica mai amanuntit tote cuvintele neintrebuintate la °rap.

A.I. Lumea Fisica'

Plinabdtd.

Creatiunea si distrucliunea. Idela de Dumne(Jetl. Dumneileil ca creator in rela-

tiunile sale cu ornenii, cu lumea. Facerea lumet. Antihirsu (Antichrist). Idela de su-

flet. Credinti in privinta cugetulut, a minter, gandirel. Legendele, cart

tiunea. Forma pamantului. Pe ce se reazarna.

lui. Turbnrarile pamentului. Cine produce cutremurile

Semnele cart ii vor prevesti. Pentru ce se va sfar§i lumea. Vremea de apoi. Despre

Universul va

Holera, Zavera, Volintiri, Turci,

nuni, etc.

explica

crea-

Animalele cosmice. Interiorul globu-

de pament.

Sfar§itul

globului.

hand.

mi-

cea-l'alta lume. Legendele relative la inecarea, arderea, etc.

rengte mai frumos §i mai bun ? Evenimente. marl :

Ru§i,

etc.

Revolutii,

focuri,

inundatii, resboae, resmerite, cataclisme, eclipse,

Cultul Pamentulul. Cum privesc teranii pamentul (ca o mama, ca o divinitate) ?

Obiceiurile cand se Ripe §anturi pen;ru ziduri, temelii, cand se incepe aratura, manatul, culesul porumbului, viilor, cand se sadesc pomi, cand se fac semne de ho-

tar, cand se imparte pamentul de paring la copit.

se-

Imprejurari fisice. Scoria pamentesca. OrigiLea pamentului, a culerei, a nisipu-

lui, a pietrelor, etc.

Munpl. Originea for §i a vailor, a stramtorilor, etc. Urie§ii §i

Pentru 'ce In unele locuri e zapade. tot-d'a-una. Duhurile necurate cart se ada-

muntil.

postesc prin munti. Locuitorit pe§terilor. Ecoul : originea, credinti §i

superstitii des-

www.dacoromanica.ro

XI

pre el. Locuri pustii,

terane, pivnite si beciuri parasite. Mori, case parasite. Ruine. Cimitire, Gerdy,

parasite, izolate si blestemate. Fantani parasite si secate. Su-

san-

turf, brazde. Ce se stie despre brazda lu! Novae. Legende si cantece. Valuri de pa-

merit. Ce se stie de valul lu! Traian. Cine a fost Traian. Sunt pe

acolo

intarituri.

S ad gasit (si unde sunt) arme, instrumente, monezi, idol! de lut, vase, etc.

se atinge de archeologie). Inscriptii.

(ors -ce

Movile, gorgane, hotare, drumuri vech!, etc. Legende. Comori :

ce se stie,

ce

se crede despre ele. Se fed limb! de foe esind din pament ; cand, cum si de tine

se p6te gasi o eomora ? Cum a fost gasita o comor5.? Cali lucratori trehue sa sape

la o comdra ? Cum se pole scote cazanul cu ban! ?

Exista

localitati

cu

numele :

Piatra-arsa, verata, Apa-neagra, Iazul- draculu!, (de unde

numele ?). Sunt stand

despre uneltele

cu chip de om, de animale, ce se crede despre ele ? Ce se crede

preistorice : topore, varfuri de sagetr, idol!,

etc. Ce se sae despre colonii ? Sunt

Jo-

cu numele de Slobozia. Ce se stie despre Jidovi. Sunt localita.11

cu numele

de Jidova, Jidotnl, Jidovila, etc. Pentru ce se numesc asa ? Sunt

batranii?

vechi ? Ce cred

Vuleanit. Daca se cunosc in popor si cum li se explica

cueste ; spirite volcanice ; sunt ele resuflatoarele pamentului ? Ce e Catelul pamentului ?

originea ;

tine -I

lo-

Causele eruptiunilor ?

Apa. Legende car! explica originea apei in general, a riurilor,

a

lacurilor, a

fantenelor, a izvorelor. Dc unde izvorasc riurile, izvOrele, etc. Ce divinitall sunt

la

ape si tine le-a dat nastere. Ce se stie despre cerbul, care se lass in apa la 6 Au-

gust ? Se pomenesce despre terguri ori sate inecate ? Se pomeneste ceva despre lo-

cuinte lacustre ? Demon! si vedenii. Fintini si izvOte, genii car! locuesc in ele ; cultul,

fintin! tamaduitore. Fintini calde, petrificatOre si aruncatore. Explicarea legendara a a-

cestor fenomene. Traditiuni despre un potop partial sad total.

Se gasescad s'ad aflat vr'o datapusnici p'acolo,

asceti,

Omen!

sfinti,

O-

men! earl nu mananca de cat vegetale ? Sunt Omen! car! postesc 3 Mile consecutive ?

Cu ce stop ? Sunt Omen! cari nu mananca." carne, nu bea vin ? Oameni centenari se

afia p'acolo ? De ce sunt evlaviosi ? Facut'aii ceva pacate marl de nu mor ?

Sunt Omen! nebuni p'acolo ? Din ce causa ? Sunt omen!, cari se cred fa'catori

de minuni, profeli ? Sunt vrajitori si vrajitore si cam ce vrajesc?

IL

Lumea Subterand

Originea Metalelor. Metale car! se reinoiesc, se ascund, dispar. Descoperirea me-

talelor, (a ocnelor buns -Ora). Sunt ele pazite de stafil, genii? Primejdia pentru cei cari

descopera minele. MijlOcele d'a se preserva. Ofrande aduse, rugaciuni fa'cute

tilor suptparnantene.

divinita-

Metale pretidse. Aurul ;

ce se crede despre densul ? Cine'l produce ? Cine'l pa'zesce

si cum se extrage. Aceleasi cercetari trebuesc facute despre argint si cele-l'alte metale.

Pietre seunape (nestimate). Cine le face? darul ce ad d'a tamadui uncle 1361e sad

a scapa de otraviri.

sunt

Piet, e de rind. Originea, pentru ce ad cutare sad cutare eolore ? De ce uncle

Sunt ele bune de leac ?

gaurite? Numele ce li se da din eauza formei lor.

Fosile. Ce sunt si ce cred omenii despre resturile fosile de animale antidelu-

t

viene ? Sunt uncle fosile pastrate ca amulete? Chihlibarul. Superstitii relative la for-

matiunea si puterea lui.

III. Flora

cercetari asupra legendelor sad

Pentru copaci, arbor! si plante, sunt tie 'lent

credintelor, a speciilor mai comune ;

cele cars adtic servicii si earl prin forma si co-

lorea for ati trebuit sa atate imaginatia Omenilor si sa le sugereze incercari de expli-

calif. Trebuesc insemnate numele copacilor, buruenelor, ciupercelor cu tote proverbele,

www.dacoromanica.ro

XII

legendele, obiceiurile gi superstitiile relative la ele. Multe buruene se intrebuinteaza ca doftorie, a se arata la ce anume boll qi CUM se intrebuinteaza. Pe Tanga speciile

cart* exista, sunt altele earl intra cu totul in domeniul fantastic : aka este iarba hard or

altele. Ce se crede despre iarba fiarelor? Exists credinta ca boalele Omenilor se pot

gi

transmite copacilor. §i cum. Ce duhuri traesc prin paduri ? Fac ele pe emeni sa ra-

tacesca, sag adorma ? Fiare fantastice earl locuesc In paduri (balauri, etc.). Atli locui-

tori al padurilor: Mama padurii, Fata-padurif, Sfaritna-pietre, Stramba-lemne, Tarta-cot,

barba d'un cot, etc.

IV. Zoologie

Legendele relative la originea animalelor (Mamifere, pasari, reptile, pesci, insecte

etc.). A se cN.ceta numele, qicetorile, proverbele, credintele, superstitiile §i legendele,

pe cart' poporul le lega de animalele de on -ce soilSunt unele legende cart' explica

colerea §i forma unor animate prin interventia unor imprejurari mai presus de fire, buna-

era pentru ce este corbul negru, de ce ursul n'are coda ? de ce magarul are truce

in spinare

mate adorate ? Se

gi

urechile marl? de ce Ovreii au pistrule pe obraz ? etc. Sunt unele ani-

tie ceva despre animalele fantastice, buna-drs despre zgriptoreice,

pasarT cu ciocul de foc, cu clocul de arama, despre balauri, etc.

V. Mefeorologie

Cerul in general. Din ce se compune, cum e a§eqat, de unde-1 vine colorea,

tine'! locuesce, Perstine sad obiecte cazute din eer sad earl din potriva s'ad Inaltat

la t er.

Now*.

Stelele. Originea Tor. Prognosticuri, stele calauze, cazatere, comete. Numele po-

Traian. Legende,

fixitatea. E Veun cult

Luna. Sfarcolaci (svarcolaci). Originea §i constitutia lune. Influenta ce o exer-

Puterea lot. Cum se produc. Precjiceri scose din aspectul Tor.

gi

constitutia lul. Intiurirea. Locuinta

gi

porane ale unor stele sad grupurl. Drumul robilor sad calea lul

credinti vi superstitii.

Sonic. Originea

pentru sere ? Eclipse. Causele eclipselor.

cita asupra timpulul, asupra animalelor, a

din Luna, intunecimele, de tine sunt Cine locuesce in lund?

agriculturel, asupra omulul chiar. Petele

pricinuite. Ce se face in timpul intunecimelor.

Curcubeul. Originea, superstitil, procnosticuri. Yunctul ¢i furtuna; fulgerul

gina sa. Ce 'Ate sa apere de trasnet ? Pietre cazute in timpul furtunef.

Ploile de

sange, ploe de cirnati, plee de breVe, etc. Mijloce de a produce §i de a opri ploile.

Solomonari. Paparude, papql imbricate. Caloianu sau Scaloianu.

'cone furate aruncate in lantana. Boua, cep. Originea, credinti, legende. Zapada,

gheata. Causele productiunef, credinti. Bruma, neguri, picle. Originea. Causele Tor. Virtejuri

gi

ori-

Plata. Credinti. Cum se produce. Pleia

gi

sorele.

Ploile potopulul.

gi

Vinturi. Numiri de yin-

turi, originea. Mijlece de a le stirni sail opri. Sunt formate de spirite, de necuratul ?

B. Lumea Supra-natured

1) Duhurc curate §i necurate. Originea §i menirea

poti apara de dinsele. Formele sub cart' se arata. Ce se

bor.

tie

Unde locuesc. Cum to

despre incruciOxi de

drumuri (raspintii).

2) Zine. Zine earl fac bine si cart' fac rail. Se mai crede in existenta for ? De and

pentru ce ? Se vor mai intorce vre-o data ? Sub ce nume se cunosc (ur-

ail disparut

gi

sitore, Tele, vantose, §oTtnane), unde locuiaii

gi

unde locuesc ? Ce fac ele cu copiii, le

schimba sexul, ti rapesc

7 Daruri ce fac zinele. Dantul §i portul Tor. Care este rolul Tor ?

3) Dracul. Formele sub cart* se grata. Cate nume are ? pupa ce semne se 'Ate

www.dacoromanica.ro

XIII

cunosee; este primejdios sail strigi pe nume ? Cum se face tovarasia cu dracul si cum

s'ar putea desface ? Cumpara copii ?

II gatue ? Rtipesce omen! de pe la jocuri, pe la

fintani, crud, etc. ? Locurl unde el nu poate intra si de ce se feresee ?

4) Aratarl, vedenil de nopte si in somn. Cart sunt, si unde se arata de obiceia ?

mine, respantil, biserict, morminte.

A veni 'Ware pe un bat sail rani, etc.

5) Slafil §i strigal. Locurile unde petrec :

Formele tor. Cesurile la carl apar si dispar. Pentru ce se arata ele? Ca sa plat6sca

vr'o datorie sail sa indeplinesca vr'o dorin[5. ? Pentru a se pocai de un pacat? Nop-

tile

eand

strigoi

yin mat des. Inspaimanta pe Omen! ? Mamele sperie pe copil cu stafiile si

Cum se imblindesc ?

Balauri,

satana, ingcri, ursite. Norocul. Ce se crede

despre el ? Basme. Casatoria cu ingeri.

6)

VrtijitorI, fermeclitor1. Creditta in farmece. Cum se fac ? Cine [ite sa le faca,

si tine p6te sa le distruga ? Cum ne putem apara de farmece ? Cum se face cine-va

vrajitor? Cum e privit de popor ? Locurile unde se adund vrajitorii. Carp'. de fermece.

Locul unde se [Ate invala fermecatoria. Are vr'o legatura cu duhurile curate si ne-

curate ?

Animalele

cari

insotesc pc vrajitorl si li se supun. Burueni si

instrumente de

carl se servesc fermecatorif. Despre descantece. Cine pote descanta si tine nu ? De

la tine inva[5. deseantecele ? De ce se tin in secret descantecele ? Se platesce pentru descantece, fermece si vrajl? Ce anume ?

ZeT. EroI. Fiinte supranalurale. Calatoriile lut

D-zeti

si ale sfin[ilor pe pamint.

Legende in cad pedepsesc pe

cei ce

i-act

primit rail. Legendele sfintilor,

Fiinte mitologice :

uriesilor,

Fet-frurnos,

capcaunilor, piticilor, sburatorilor. Credinll despre el.

'liana Cosinzena, etc. Imparalf din basme :

Ler imparat, Port Rosu imptxat, etc. A-

nimalele fantastice. Legende

Mercuri, sf. Vineri, etc.

despre Maica- Domnulut.

Stint! :

sf.

llie,

sf. Petru, sf.

C. Omul fi vin fa omenescii

gi

Croatiunea omului. Legende

gi

explicalit Originea

diferitelor

nemuri. Credit*

superstitii asupra fie-carei pdrticele din corpul omului (cap, ochl, nas, gura, main!,

degete, piciore, stomac, inima, unghil, etc). Despre slabire

Destinul omului. etc.

gi

ingrasare. Umbra omului.

1) Illeafa: nasterea. Ingreunarea femeei. Proverbe, clicatorr.

Prediceri

de in-

greunarea femeel. Descantece. Facerea. Norocul si predestinalia.

celui nascut. Dupa nastere : Botezul, ceremoni!, obiceittri despre

Ursitorile. Sufletul

leuvie.

2) Pruncia. Alaptarea,

leganul. MijlOce de a

avea lapte. Superstrg relativ la

began. Cantece de legan. Gel intai past. Sfinfi si divinilati invocatt pentru copil. Su-

medicina poporana. Ce spun mamele copiilor, data copilul nu este nascut

cu toy membrii? Hygiena. Prejuditii. Iniarcarea. Qicale despre copil, cum iI indupleca

sa se culce.

tineretea. Cum 's1 petrec copiii timpul de cand incep a umbla

perstilil

gi

3) Copilaria

gi

singuri ?

coala.

Obiceturile cdnd se due si yin de la

curl cu plantele. Musica I. Jocurile

fetelor si baetilor.

scOla.

copiilor. Jo-

S,edatorile. Paza turmelor.

Jocurile

Clobanii,

obicelurile tor, numaratul

oilor, diverse nume propril de of

si de

instru-

mente,

tecnologia pastorala. Sortil si armata. Mijloce d'a scapa de la sort!.

Ideite

poporulul despre armata, cantece.

4) Casatoria. Endogamia si exogamic.

Rudenia.

Coneubinagiul si eausele tut.

Cum este

privit.

Petitori

si

fete de

maritat.

Frumusetea,

fetele urate, betrane.

Predieeri despre casatorie. Mijlocele a se face Whit ; vrajl de dragoste, ursitA si urAt.

StdrostOele

Impelirea, logodna. Nunta.

bile si

timpuri

nefaste. Veduvi si

veduve.

Casatoria tor. Rapirea fetelor ; mai este acest obiceia ? Cununie : la Biserica, acasa.

Obice!uri la nunta. NOptea de nunta

Baelif mai lubill ca fetele. Res-

gi

dilele urmetore. Patul miresel, etc.

gi

femela Ca sot

gi

sotie.

5) Gospodeiria

gi

familia. Barbatul

Raporturile intre ei. Certurt. Copil si parinlil.

www.dacoromanica.ro

XIV

pectul de *intr. Socrele, ginerii §i nurorile.

Fartat, surata, fratie de truce. Obiceiurile cand se to de sullet un copil. Obicelurile

Raporturile

de proprietate intre copii.

despre copiil gemeni.

gi

PrOicerile fa'cute de pasar

insecte, etc. Mertea. Agonia. Ce se face dupd mOrte. Cum se imbraca mortul.

6) 111Ortea. Semnele premergetore.

Boll,

lecurr.

Priveghi. Ingroparea. Cum este

mond' superstitiose.

Doliul §i

inmormantat. Cere-

cultul mortilor. Culori §i forme de dolid. Cult, amintiri,

dus mortul. In ce

positie este

cimitir, morminte. Strigoi. Ce sunt qi ce se face in potriva for ?

1) Anul

pi

D.

Obicelurl

Calenclarul. Lunile, zilele. Numele for poporan. Ce credinti §i su-

perstitii pentru fie care zi a anului anume ? Ce serbatori nereligiose sunt §i de ce le

tine poporul ? Superstitii. Vile nefaste ; pentru ce ? Sfintil din fie-care Ali. Ce sunt Fi-

lipil, Ropotinele, Jolmaritele §i Joimarii, Sambetele ? Baterea alviteI. Dragaica. Blajinii,

etc. Obiceiurile

de

la Sf. Vasile, Craciun, Bobotqa, Anul Nod, PaVI, etc. Ce este

§i cum se face vergelul, copra, irozil ? Paparadele, Turca, Brezaia. Stella, etc. Pentru

ce la Pasci

se

dad omenil

in scranciob,

(dulap) §i ce insemneza pasta

§i oule

roqii ? Cum se fac oule ro §ii qi ce obiceiuri deosebite se observa la Pasci ? Ce in-

semnea4a turtele de la Creclun §i cum se prepara ? Bobii. (Partea acesta din Calen-

darul Poporan este Nee importanta §i trebue a i se da multa atentiune ).

2) Ce distractii

'el

procura teranii in cursul anului. Ce jocuri ad copiii : MeV

§i fetele ? Cum se joca llacaii §i fetele marl? Ce regula se observe la jot (dant) ? Cum,

de tine §i unde se fac ?

aleg flacail un §ef dintre danO? Calu§arii.

3) Constructiunea. Ce obiceiuri sunt cand se incepe a lucra o casa §i cand se ispra-

vesce ? Se furs umbra cul-va ?

Se sfintesce locul ? Ce insemnatate are crenga verde

puss in virful acoperamanlului? De ce in virful unor case sta infipta o rote de car ?

De ce in mijlocul unor semanaturi, bostane de pepeni, vie, se pune o matahala? De

ce se pune in v8rf de par o pasere morte? De ce se pun olele cu gura in jos in par

de gard ? Mesuri de

Locutiuni geografice : (Azi aici, maine in Foclani. A umplea pe cine-va de Filipesci.

murit matu§a Debra, sad §i s'aude is

loc §i timp (o asvarlitura de bat ;

la Moldova

§'a

cat al clipi din ochi, etc.)

A'§I gasi Bacaul ; bate toba

Craiova ; a au4i calnii in Giurgiu, Minciun:i Buzuionesca, etc.). Pe care case '§I fac

berzele cuibul ? La care case trag randunelele?

casa de teran (odae, camara, tinda, etc.) ? Inte-

lecuri, descanteee. Cum e impartita

riorul unel case ; mobile. Cum se numesc §i cum sunt facute ? Curtea, co§arul, ham-

erpi

de casa. Mupatura de §arpe,

barul, polata, etc. Numirile tuturora. Lucrurile de gospodarie (strachini, Ole,

bracamintea (barbatesca §i

etc.). Im-

femelasca), numirile hainelor. Cine be face ? Portal. Po -

debe :

maigele, bete, etc. Numele tuturor acestor lu-

cruel. Cum se procura §i cum se intrebuinteza ? Ce lucruri se lucreza in case. §i cu

ce instrumente anume se face fie-care lucru ? A se descrie exact §i a se reproduce

a se numi) din instrumentele §i uneltele

pe cat posibil in desen, fie care particica

§tergare,

altite,

tercet,

inele,

(§i

agricole, casnice, etc. (La

fotografia).

cas de putinta a

se procura

insC§I

obiectele, sad a se

4) Politeta §i buna cuviinta. Civilitatea la sate. Formele de scuze. Cum se bea

in sanatatea cui -va. A bea fratie. Ce se spune cand cine-va stranute, cade, cand se

intalnesc dot OmenI ? Cand se intalnesce un popa ? Certuri, blesteme, ocari, injuraturi,

pipaturi, calificative, porecle, etc. Exista Ore blesteme ? Bata-te Dunarea, batal toca ;

batal focul.

5) Mancarea. Ce mananca teranil de obicei §i la diferite ocazii ? Cum se nu

mesce fie-care fel de bucate §i cum se gatesce ? Obiceiuri inainte de a se pune la

masa §i la sculatul de la masa. Credinta despre numerile 3, 9,

7,

12 §i

13.

www.dacoromanica.ro

XV

E.

Meftefugurile

Poporul crede ca sunt mqtquguri dispretuite

sail

in cinste. Care

§i

anume

sunt ? Ce glume, snove se fac pe socoteala fie-carui me§tepgar ?

Care pament e bun de lucrat gi care nu. Si anume, pentru ce fel de sema-

naturi ? Tovara§ie intre muncitori.

Femeile muncind la camp. Despre

proprietate,

tovard4 intre

satent §i sate,

tocmeli agricole, plata in natura sad in bani. Raze§ii, situatiunea lor. Daca au hrisove,

zapise vechi, urice, documente, etc.? A se copia. Apzaminte din trecut, dac5.'§i mai

aduc aminte. Instrumente de munca, cantice

nu se lucreza. Semanatul. Sfintirea semintelor. Campul stropit cu aghiasma. Zile buiie

de semanat. Ceremonii, superstitil. Idoli, amulete sail lucruri puse in ]an sari la gra-

§i

strigate in timpul lucrulul, lile cand

dini, pentru a speria paserile sa pu manan,ce semanta.

Culesul fanului ; limp bun de cosit. Secerivl. Culesul viilor. al livezilor, etc. Stana

vi ciobanii. Prisaca §i albinele.

ceiuri, datine.

Credinti §i superstititini.

Zile de targ.

Pluta0. Obi-

Gaud pleaca la drum, cand se intorc; ail vre'o rugaciune specials a

lor ? Legende, traditiuni despre anumite locuri pe unde trec. Ce sciti sa spue despre

frica? Socotelile lor. Ce semne ad ? A se aduna

gi

raqtqugurile de la oral, mai'fie-

care breslaV are

obiceiurile

ocna0or. Legendele

ocnelor

§i

§i

superstitiile ei. Ar fi interesant a se cerceta

viata

superstitiile legate de viata ocnaplui. Povqtile

§i

anecdotele despre diferitele popOre cu cart Romanii ad stat in atingere. Tiganii, Bul-

garii, Serbil, Evreii, Le§ii, Nemtii, Ungurii, etc. Ar fi forte interesant a se cerceta §i viata ostilOsca din vechime dupa traditii

date de 16-

Resbolul. Preziceri de resbol. Ce se spune despre vechii soldati ? Ce urme ad

lasat in amintirea satenilor administratia veche inainte de Cuza-Voda.?

financiare. Birurile, justitia, Biserica §i Protopopil. Ce

scid despre revolutia din 1821 ? Domnul Tudor. Haiducii,

Rust qi Chiselef, Cuza-Voda. Resboiul pentru independents. Un resbol

viitor. Sunt

teranii multumiti cu traiul lor de adi? Ce dic despre traful din trecut ? Pasurile, do-

Jianul qi Tunsul. Despre

gi

a se compara cu obiceiurile de a;11. Glumele din casarma, poreclele

etc.

gi

ranii-soldati ofiterului, armei,

Organe administrative

rintele

gi

sperantele. lor.

.pans la inceputul

lui Octon'ibrie ale anului 1897, membrii comisiunei an visitat loca-

litacile din 14 judece. ColecOunea cea mai Insemnata a fost facuta

de d. Christea Tap. D-sa a cutrierat judqele Valcea, Gorj, Olt si

Teleorman, adunend aprope 3000 bucaAi compuse ast-fel: A. Versuri :

Timp de trei luni aprOpe, de la 10 Iulie

§i

a) Cantece bairdnesci (balade, legende

i cantece haiducesci) ; b) Doine

(dragoste, urat, dor-

tate, catanesci,

i jale, blestem, cucu, murgulecu, calatorie-straina-

voinicesci

si haiducesci, cantece bachice,

cantece

cantece

i or4ii de nun* c)

Strigaturi sail ciuituri; d) Diverse (ghi-

citori, Intrebari

i raspunsuri, versuri glum*, cantece

§i

jocuri de

copii

i collude); e) Descdntece (de deochi, sore-sec, apucate, muma

padurii, junghiti,

cutit,

galci, vraji,

dragoste,

scrisa,

urat,

etc.)

B. Prosei: Snove, anecdote, basme, etc.

Materialul cules de d. Ion Odor, din judetele Prahova siBuza,

ege ceva mai restrans. El se clasifica ast-fel : a) Strigaturi

www.dacoromanica.ro

i chiui-

NV1

turf, oratil de nunta ; b) GhicitorT ; c) Frinturi de limba ; d) Maxime,

proverbil, expresiunT, clicale, blesteme, superstitiT si cuvinte curi6se

populare ;

e) PovestI, basme si anecdote, §i f) Colinde.

colectiune interesanta

de legende, basme, credinte poporane, meste§uguri etc., pe cari le-a

adunat din judetele Mehedinti, Dimbovita si Muscel.

Tinerul Ion Ionescn a isbutit a face o

D. M. Canianu a lucrat in judetele Patna si Neamt, formand

urmatOrea colectiune compusa din peste una mie bucatI :

a) Meteo-

rologie poporana (credinti si superstitiT) ; b) Calendar poporan (idem);

c) GhieitorT si

cimiliturT ;

d) Cuvinte particulare sail neintrebuintate

peste tot; e) Locutiuni §i idiotisme In numer de vr'o 1200; f) Legende;

si

Hore si strigaturT. In fine d-niT Hodo§ §i Notara all cules un

auraer de poesil poporane, primul din jude %ul Argq, Tar eel d'al

doilea din judetele Suceava si Roman. Cat pentru

canel, d-sa a fost impedicat spre a-si indeplini sarcina.

d. Popescu-Cio-

Membril comisiunei an avut de Intimpinat

dificultatT

diferite

intru ajungerea scopului lorl In adeve,r, spre a putea culege maT cu

Inlesnire produsele poporane, ar trebui o convietuire pe un timp mai

indelungat en taranii; teranul roman de felul luT, fats de un orasan,

e mai. reservat si neIncreclator, si nu prea isi deschide inima la fie-

eine ; trebue un contact

o asimilare perfecta, o contopire cu

pentru ca sa stea de vorba cu un ora§an. Pe urma, culegerea nu

dilnic,

el,

trebue sa se faca la comanda, ci numal dupa dispositia spontanee

trebue sa surprinill pe teran,

a cantaretului

si

a povestitoruldi ;

fara sa to scie el, Ca notezi si scrii dupa densul ; atunci tasnesce ade-

verata musk neoprita de nimeni ; alt-fel, data II distragi din ocupa-

sa-ti povesteasca, cante-

cele si povestirile sent lipsite de acel farmec al spontaneitateT, cand

omit! creqendu-se cu total singur,

citinile sale clilniee

§i-1

pui sa-ti ante sail

isT da drumul doruluT, jalel sau

veseliel lui.

Deci, le-a venit greil membrilor comisiunei a desclesta gura

multora, de la Cara si a trebuit sa se folosesca de prilejurT anumite

pentru a putea culege materialul din acest volum.

Cat pentru graba push' de invetatorT infra a respunde si a tri-

mite materialul adunat, n'avem mai de loc a ne felicita. Afara de

rare esceptiT,cel maT mult1 invetatorT n'ail respuns de fel,

Tar al-till

sail

multumit cu respunsul comod ca in satul for n'aii putut afla

nimie

a§a

ceva. Intre judetele aT caror invetatori,

afara de vre-o

 

n'ati

dat nieT un respuns, exceleza Ilfovul

si Vlasca. Ju-

www.dacoromanica.ro

Xvii

detul, 'Irish', din care s'a trimis respunsuri de la aprOpe toti inveta-

torii, este Neamtu, §i ackta gratie domnului revizor §colar

Mardarescu. Un invetator care §i-a dat bine sema de importanta

Titu

adunarii materialului folkloristic, precum §i

este cu deosebire d. I. Florescu, din comuna Bragadiru, jud. Teleor-

man. D-sa a trimis un forte interesant §i bogat material, din care

de fdul de a'l

culege,

versurile figureza mai tote in acest volum

§i de la acest invetator, ca §i de la cei-lalti culegatori, nu s'ail mai

reprodus din non partile sari ere.' absolut idenice cu altele ce fi-

gura deja in colectiune. Un pretios material ne-ail mai fost procurat

de dare d. Radulescu-Codin, din jud. Mused, pe langa eel oferit de

; clicem mai tote, caci

.pers6ne In afara de comisiune §i de corpul invetatoresc.

Colectiunea de fats, care ocupa un volum mare de 1700 pa-

gini, cuprinde tote

productiunile versificate poporane ce

s'at

petit

culege, impreuna cu un numer intins de variante, atat in afara cat

§i in launtru bucatilor, omitandu-se bucatile aiurea publicate. Daca

s'a procedat ast-fel in facerea acestei colectiuni, este pentru ea s'a avut

in ved

principiul urmetor: Limb a evoluand, productiunile poporane,

un compus pe eat se p6te de nestatornic,

evoluka §i ele, fie in sens

progresiv, fie in sens regresiv.

i evolutia nu se petrece numai din

punctul de vedere linguistic, ci §i din punctul de vedere al ideilor pre-

dominatOre,

lasand la

o parte faptul daca o schimbare aduce §i

pe cea-l'alta. Ast-fel, ceeace ,caracterisa acesta colectiune este tocmai

tendinta ei modernisatOre atat in termeni cat §i in idei : dovada ca

amintirile trecutului aii inceput deja sa se §terga in

perdut forma §i ajar insemnarea ]or primordifila

spiritul pogo

rului, vorbele

1i -alt

lair tra(litionala, ba uncle sunt cliiar inlocuite cu cuvinte noui. De

aceea productiunile poporane neavend un caracter de

trebuesc culese nu o data pentru tot-d'a-una, ci

din timp in timp,

fixitate, de

spre a se putea urmari §irul schimbarilor incerdate, precum nu mai putin

§i al amestecurilor diferitelor productiuni. Cad, dupa cum slice d. Has-

deil*) productiunile poporane nescrise, sburind fail control din guru

in guru, se intalnesc, seincruci§eza, se confunda. Dad, dour], sail mai

77 multe bucati separate sunt omogene sau analoge, daca ele presinta

uncle puncturi de contact, daca una ar putea sa figureze ca inceput sail

77 continuatiune on epizod la o alta, une-ori chiar prin antitesa, de se

*) Cuvinte din b6trani, I,

p. XX.

www.dacoromanica.ro

2

XVIII

combing impreuna, formand o singura bucata". $i exemple de a-

cest fel sunt destule in colectiunea de fa.ta ; doine, sail

part i din

doine se ved amestecate in cantece betranesci §i haiducesci; striga- turi amestecate cu dome ; inceputul sail srir§itul unul cantec trecut

la un altul, etc.

Materialul s'a cules in 27 judete ;

nu se afia representate ju-

detele: Bacan, Dorohoill, Constanta §i Rimnicul-Sarat. Sant multe

produse poporane §i din Transilvania.

Bucatile s'art reprodus §i publicat a§a cum ail fost gasite in gura

cantaretilor, far5, nici-o schimbare, fara adaos, restrictiune sail in-

tocmire, singura silinta a culegatorilor find de a transcrie en fide-

litate cele auclite din viul graitt al . cantaretului sari povestitorului.

0 bung parte din colectiune ari fost culesa nu din gura Ora-

nilor romani, ci, precum se indica la fie-care bucata in parte, cei

mai multi cantareti fura latitari

tigani. Bung -Ora:

cobzarul Sianciu

Ion, Anghel Cambrea, Gh. Die Stingd, Ion Stan Bciluicd, Marin Ed-

ban, Cosma Tutd, Ion Neblea, Radu Dirdiilei,

Ghita Schiopu, Radu

Burcea, Stan, Petigei, Ion Concild, Precup Urlan, stint tigani §i multi

alti cantareti de aceea§i rasa.

Acest isvor

lautarii

igafti

observa cu drept cuvant d. Al.

D. Xenopol, intro recensiune facuta volumului de culegeri al regreta-

tului Gh. Dem

Theodorescu

acest isvor pOte sluji in destul de

bine pentru uncle din clasele poesiilor adunate, precum steaua, colin-

dele §i cdntecele de lame. Nu §tim insa daca pentru balade sat cdntecele

beitrdnesci o asemenea metodri de adunare este cea mai potrivita. A-

cestea insa alcatuesc partea cea mai fruna6sa §i mai importanta a

com6rei poetice a unui popor.

In ele poporul 'Si depune ca inteun mormint iubit tote figurile

insemnate ale trecutului sail, impodobindu-le cu tot farmecul poesiei,

en tote inchipuirile fantasiei sale. In acestea se cristaliseza adese-ori

§i se impietresc ni§te expresiuni vechi cari, de§i uitate

sunt

pastrate acolo ca musca cea prinsa in galbena transparenta a chihlim-

barului.

77 Baladele trebue deci adunate eu cea mai mare bacPare de semi,

atOite de la aceea§i persona de mai multe ori, cad acela§i cantaret

da adese ori variante din earl uncle pot sa contina tocmai cat o

piatra nestimata pe care nu ne-a pastrat-o nici tin isvor scris. Trebue

1) Veg foila ziarului cVoinia Nationalav, anul III, No. 451, din 30 Ianuarie 1886.

www.dacoromanica.ro

XIX

poi coniparate variantele culese din locurile cele mg deosebite §i

anume nu din isvore de a doua mans, nu de prin norolul ora§elor,

ci din` via unda a pariului de munte,. pe unde s'ati adapostit mai ales

cantecele batranesci. A se culege asemenea nestimate din gura lduta-

rilor tigani, fie acela char qi Petrea Cretul, este o metodd cu total gre-

Ori cat ar fi tiganul de romanisat el tot pdstrezei in tesatura On-

qitci.

durilor sale o forma straina care adese-ori modified cugetarea sat' ex-

presiunea romanescd, Apo mai gravy este imprejurarea ca tiganii sung

qi ei o natura poeticd Si artistica, dovadd ca elementul musical este re-

presintat in poporul nostru aprope exclusiv prin acesta rasa. Conform

cu caracterul poesiei poporane, care se schimbd adese-ori dupd poetul ce

o cdnta ,

tiganii adese-ori inlocuiesc versurile, expresiele, ideile prin altele

eOte din propria for mince. Nu avem ded nici a garantie ca o culegere

de balade luatd din gura unor l'autari sa represinte adeveratul coprins

at cantecului din batrini."

Publiearea s'a urmat treptat-treptat, a§a cum materialele

s'ail

primit la Directiunca Museulul de la membril comisiunei

invefatori.

§i de la

Ast-fel se explica numeral de adende ce eompun partea a doua

a volumulul I, fiind-ca materialurile

sosind la marl intervale de

timp,

Tar

tiparirea trebuind sa 1nc6pa mai inainte, potrivit dorin-

tei Onor. Minister,

material.

ea nu se pntea opri pang la sosirea intregulni

Dupa aceste observatiuni, sa trecem la analiza 'volumului de

sairi de produs poporan, ce

fata §i sr.], ariltam ce coprinde fie-care

elemente nou6 sunt §i ce caracteristice pastrka fie-care fel din ac6stii,

culegere.

Volumul, compus din duselor poporane in :

doua, parti, se imparte dupil felul pro-

I. Cantece batranesd (balade §i legende, cintece

ducesci, batrituesci)

haT-

175

II. Doine (dragoste, dor, jale, urit, blestem, cuculetul,

murguletul, caliitorie, strainatate, catAne§ti, voila-

ce§ti, baliice)

III. Cantece de nunta

IV. Strigatur'l

www.dacoromanica.ro

950

25

1061

XX

V.

Cdntece, rugeiciurd qi jocuri de copii .

27

Vl. Colinde

§i

Plugworid

80

VII. Ghicitori

vre-o

300

VIII. Desaintece

380

IX. Vrafi

60

X.

Cantece de mort, bocete

10

XI. Anectode

qi

XII. Locutiuni

povegi

.

gti

idiotisme

Varia :

Calendar Poporan,

Frinturi de limbo

i clicaturi,

Intrebari

si

respunsuri,

Cuvinte particulare.

13

1250

Sa ne ocupam de fie-care din aceste categorii in particular.

I. Cantecele bdtraneqti, sunt in cea mac mare parte cunoscute din

coleqiile anterior publicate, dar ele. ne deal multe

si

prei6se va-

riante in launtru, ca si in afara, la buc4ile deja cunoscute.

Sunt §i cote -va tipuri

i nume none, buna-óra Niculca (pag. 36);

Cantecul lug Oncea chirigiul (45); Stoian Bulibap (58); Aga 13 dlcicenu

(63.65.1265); Cantecul Banului (77); Bddita (89); Cantecul lui Priscovenu

(97); Cdntecul lui Cdlin (108); Mizil Cre (126);

(137); Voichita (139); etc.

etc.

Gheorghitd Poianu

SA ne oprim puffin la cantecul lui Aga Bdldcenu, pentru ca el

ne oglindesce unele momente istorice interesante.

Aga Constandir. Balacenu, om plin de vitejii si de paye' ne-

bune", cum it numesce cronicarul, era ginerile lui

erban Voda Cantacu-

zin si partisan al politicei austriace in Principate, pe cand Constandin

Brancovenul Linea cu Turcii. Balacenul la a. 1689 intro in -curt cu

ocupa Bucurescii. Brancovenu cbiama in aju-

generalul llaiisler

gt

tor pe Mari. NemOi prtrasese

da batalia de la Zernesci (Sept. 1690), intre Turd

Capitala si se retrag la mutqi. Se

i Austriaci, in

care batalie Aga Balacenu este ucis ;

venni care '1 pure in prepelec pe mormanul de caramicli ale case-

lor lui Constandin Macau (palatal eel non al Postelor) spre a fi

ve(--lut de tata lumea timp de un an si jumetate.

capul i se aduce la Branco-

Dar sa ascultilm mai bine pe Cronicarul Neculcea :

Dec' de

aice din Moldova an mers Hatmanul Bogdan, cu o semi de Moldo-

www.dacoromanica.ro

XXI

veni, §i uu Sultan cu Mull. §i Brancovenul Voda, en eapul son

en Muntenii ; §i ajungend la marginea -Ord Muntenescl, undo se

eltiamA Campina, e§itu-le-ail Heizer generalul inainte §i eu Aga BA-

lrteenul, §i cu cate-va mil de Nem0, §i §i-ail dat resboiti forte tare,

(le Ambe parsile, §i groznic, cate-va cesuri;

i pe urma ail spart pe

NemV, §i all purees NemW in risipa. Si atunci an prins pe Heizer

generalul la mina lei Tiukel grof ; §i Aga BAlAcenul all pent in

fost mai mult isbanda despre

parlea Cazacilor Brancovanului, cdrora le era cap un 1lloldovan, anume

r6sboill

Vic cd la acel

r'esboii`i

sd fie

COstin Cdpitanul de Foc§eni, feciorul Nenului.

Duprt ce au aflat Brancovenul Voda pe Aga BalAcenul mort

capul la Bucuresci die Tail pus inteun pre-

pelec in mijlocul ograciii lui, de I-ail §6,lut vr'un an capul in pre-

in r'esboiil,

trimisu-i-au

pelec,

§i-ail

inv6tat de i-au risipit §i curtile §i ograda, de all r6mas

numal jari§te".

Pena aci chronica.

Tata acum ce a Meta fantasia poporului :

Avem in

coleqiunea nostra

trei variant° ale Cantecului Jul

Aga 13alacenu : una provine de la lautarul

G-heorghe BAAatu din

Serbanesei, jud. Olt (pag. 63); a doua de la Iovan Masan din

Giubega, judqul Dolj (pag. 1265) ; a treia (pag. 65) de la mo§ul Burcea, in etate de 85 ani, din comuna Adamesci, jud. Teleorman.

Reproducem aci pe cea de a patra, spusa tot de mo§ul Burcea a§a

cum a publicat-o

clilele

§i in fine pe a cincea

acestea eminentul folklorist d. Chr. N. Tapu*),

eulesrt de d. M. Pasculescu de la Sima I.

Jimblaru, Comuna Catanele-Dolj.

Tata mai inteiil varianta a patra :

< Inceputul cantecului, nesciindu-1 acest betran sa-1 rostOsca in versuri,

mi l'a

spus din guru sub forma de poveste. Il reprcduc dcci, cu vorbele betranului Burcea h.

Acura 400 de ani Constandin Brancoveanu, acela care a fast maT

mare peste Divan, a clddit un ora§

§i

T-a pus numele BucureA dupd

CTobanu Bucur, Mocanu. Bucur Ciobanu, avut -a p'acele vremurr:

01 multe,

Multe

§i

cornute,

Cu lana mitosa,

Ca firu de matasa,

§i trecea cu multd vaza printre semenii seT dupd acele locurT.

Trecut-au anT 50 la mijloc §i

ora§ul

crescut §i s'a fAcut de 2500 de ease.

luT Bucur Mocanu mereit a

*) Bevista liceuluf aUnireav din Foqani, n. 1 (Septembre 1900), pag. 23-30.

www.dacoromanica.ro

XXII

vent',

«S'a sculat in urma si Aga Balaceanu, boieru lu Costandin Branco-

to cluda Voievodului Costandin, s'a apucat si el sa zidesca un

si,

oral cu 300 de cladiri, pe locu de la Balaciu de ac,II.

Vroia Aga Balacenu ca craw Jul sa intreza p'al l« Costandin Bran- covenu, sa ajunga chiar Capita la Ora Rumanesa.

Si, ca sa isbute3ca. s'a s:.ulat el cu un Ferman

gi cu

Oste Nemtesca,

cu Nemti de cel cu coda, sa bata pe Costandin Brancovenu.

Brancovenu glasuit-a atunci catre Balacenu :

Ce vrei, sa to certl cu mine ? EU, care am famt un oras mare

cu 2500 de case, stint mat tare ca tine §i sunt Domn.

Tu ai cladit un mic orasel cu 300 de ziduri,

Si

alea sint pustii ! Daca

vrei de la mine banl, ilt dau destui ; pate of fi s6racit cu

ce al ridicat.

atatea zidurt

Nu cer bani, zisu I-a Balacenu, ca am multi far' de sera, gi nicl

o Domnie si Imperatie nu stie de banetul cel mutt al meil I».

Atuncl air ce vrel?

«Vreau ca BucurestiT sa fie

aici la Mad,

Daca m'oi birui, atunci sa remaie Buozirolit at:A°, unie daca nu, atunci sä se mute Capitala aci la Balacl.

si it

aita -41 ;

Vezend ca nu isbuteste ast-fel, Aga Balacenu purni cu resboiCi im-

potriva Dumnulur sea Brancovenu.

Balacenu venea cu fine -su Dragan, calari pe cal vini,:iori

Venea cu oste Nemiesca,

Vcnea ca sa prapild6sc5.

Pe Costandin Brancovenu

Care stapanea Divanu!

Brancovenu a ridicat impotriva lu Balacenu cinci mil de ustasl. ET

au inceput lupta si Aga Balacenu cu fins -su Dragan au batut de as stins

pe Brancovenu

§i

ostea lui.

Ce ostasi mai remanea

La Brancovenu striga :

Trimite, Domne,

Wile,

Ca ni s'a scurtit allele ! Balacenu ne snopqte,

Ne bate, ne prhpadesce 1

Brancovenu ce 'ml facea ?

Pe Dragan, mare, 'ml chiema, Pe finu lu Balacenu,

Care a parasit Divanu.

La Divan ca -1 aducea

i din gura c5.-I striga :

Dragane, Dragane,

Viteze Dragane,

Cu our mutt to -oi darui,

Daca mie

mi -ol

sluji ;

Cu scaun de 'mperAtie

Si cu mare

boielie.

Pe

Capu-aicea

136.16cenu

sa

sa-I

'ml

apuci,

aduch

Sa mi-1 tat', sa mi-1 omori, SA-1 pisezi de noue on !

La cliva sorocita, sa fit gata, MariaTa, it respunse vitezul Dragan

finu /it Balacenu. Inhama-te din non la lupta, c'am

capu lu nasu, ca p'al sfintulut Ion BotezItoru

I

www.dacoromanica.ro

salT

aduc eu pe tipsie

XXIII

Brancovenu ce 'mi facea?

La Balacenu trimetea Soli Domnesci, ca sa-1 vestesca

De resboia sa se gatesed.

Dar Balacen ce 'ml facea ?

Pe finu Dragan chiema

Si din gura ca-i graia :

Ce o fi asta, mai Dragane,

Dr5gane, fine Dragane?

Brancovenu mi-a trimes

Din Divan de la Domnie,

TrimiV vornici in solie :

Nu cum-va pentru bataie,

Saii este rescola 'n twit?

Dragan, mare, ce 'ml facea?

Lu Balacen el graia :

N4icule Dumnea-ta,

Pin Bucuresci c'am trecut,

Multe lifte c'am vedut :

Turd

gi

Nemli,

Reef

§i Tatari

Poloni, Unguri, mustati marl

La resboiii not d'om mergea,

Multe lifte om taia ;

Tu sa tai in done part!'

Ca-s prea multe, multe legi.

Si eu sa tai intr'o paste,

Ca sa am mai bung parte !

Duminica dimineta,

Cam pe roué, cam pe vela. In rasaritu de sore,

Amendoi pleca calare.

Cruce, mere, call facea,

La Dumnedeti se ruga

Si din gura cuvinta :

Domne, Domne, fil cu not

Cu putere l'amendol;

SC ne ducem san6tqi,

Sa ne 'ntorcem bucuro§i,

Ca doi trandafiri frumoV !

Balacenu ce 'ml facea?

Cand el ass se ruga,

Dragan In gand ca. dicea :

Dar-ar Domnu Dumnedea,

sa fie pe gandu meu :

vez capu teu pe jos

Si pielea 'ntorsa pe dos !

El la resboiii ca pornea,

Sall

La Bucuresci c'ajungea,

In camp la Colintina.

El, mare, se 'nspaimanta,

Cand ass sodom vedea :

Multa oste ca 'ml vedea

Stii ca frunda, ca ierba!

Balacenu ce 'mi facea,

Cand ass sodom vedea ?

Ochenu la ochi punca,

Peste oVire se uita

Si din gur5 ca striga :

Alelei, Dragane fine,

De not acum nu e bine,

SO. ne luptam peste fire

Cu ast sodom de oqtire !

Tu sa tai in done Orli,

Ca 's prea multe, multe legi ;

Si eu sa tai intr'o parte,

Ca sa am mai buns parte !

Balacenu ce 'mi facea?

La piept mainile punea,

La Dumnecjeti se ruga :

Domne, fie voia ta!

Domne, parinte prea sfinte,

Asculta-mi ruga fierbinte :

M'ai scapat intaia ora.,

Scapa-me §i-a doua Ora

I

Dragan, mare, ce 'mi facea

El in gand ca se ruga :

Verde foie tel frundosr

Capu sa

ved eu jos !

Balacenu ce 'ml facea ?

El, mare, se pregatea,

Palop 'n mama ca lua

In °Vire ca intra,

Mutts morte ca facea, Prapadu Domnului erea!

Dragan, mare, ce 'ml facea!

De la margine privea,

No -i venea a s lupta ;

Calu, mare,

ea-11

oprea

De taiat nimic Ulla!

Balacenu se lupta,

MOrte prin Turd el facea:

Pe Turd gramada-1 taia,

Cu pamantu-i a§ternea,

Si el, mare, ostenea.

Calu-1 din nail foe varsa,

Mainile i se 'ncorda,

Sangile

guars

curgea,

Si pe palcq se 'nchega!

Dark Aga Balacenu,

Care a parasit Divanu,

Dac5., mare, ca vedea Ca vedea ca. ostenea,

Finulul Dragan graia :

La margine, fine,

i-acasa,

Ca p'aici mortea ne lasa!

Calu ca mi-a ostenit

Si eu, mare, c'am statut !

Amendol ca se pornea

Si fugea, mare, fugea,

Iri)i

de vara

www.dacoromanica.ro

XXIV

Pena 'n sera!

Opirea ca mi-i gonea,

Dupe ei se 'npruia

Si de toe nu-1 ajungca !

Dragan, mare, ce 'ml facea ?

El hodinit cum erea,

Drumu jderului dedea,

Copitele-i scapara,

Nori in urm5.-I remanea.

Pe Balacenu 'mpingea,

De-a calare cum erea,

In Dambovita '1 baga

Si din gura ca-i striga :

Fugi, napile, nu mai sta,

Ca ne-a ajuns potera!

Balacenu ce 'mi facea ?

Pe finu ca-I asculta,

Cu calu 'n namol intra

Si mai rea se 'norola

Si din gura ca-1 striga :

Sai, Dragane, finule,

Ca mi-a scurtit dilele;

Calu mi s'a 'namolit, Opirea ca m'a sosit !

Dragan, mare, ce 'mi dicea?

Svirle, na§ule, pupa

Si pupa §i sabia,

Nu mai fact trona cu ea!

Sahia ti s'a

Pupa ti s'a ruginit,

Otelile (fail plesnit!

Svirle-ti, naple, zaua,

Sit shore calu fuga,

Ca zaile sint mult grele Nu patrund glentele 'n etc !

Dragan, frate, ce'mi facea ?

Cum pe na§a-su vedea

Fara acme ca erea,

La el, mare, navalia :

Sulita 'n el o baga

Matele jos II versa!

Pena opirea sosia, Balacenu mort erea!

Capu 'n

sulita-1

pOnea,

La Brancoven 1-aducea

Si de Divan ca-I trantea

Si din gura-1 cuvinta:

Ia-ti, Winne, datoria

Si da-mi fagaduiola! Brancovenu cand vedea,

Mult, frate, se 'nveselia

Si /u Dragan ca-1 graia :

Dragane, tu sa traiepi,

Domnia s'o stapanepi I

La scaun ea mi-I ducea,

Pe Divan it a§ela.

Barbierii ca-i chema,

Pc el bine ca-1 spala,

Mi-I radea §i-I potrivea Si cu tole '1 imbraca

Cu tole eu ibripm,

Ibripm tot cafenia

lbripm de Taligrad

Cotu

apte galbeni luat!

Brancovenu ce 'ml filcea ?

Bine de loc nu-I parea, La Dragan el ca. mergea

Si din gura-1 cuvinta :

Dragane, Dragane,

Viteze Dragane,

Cum in locu-mi sa domnesci

Si lumea s'o stapanesci?

Ti-al talat tu napa,

Dar mi-te Domnia ?

La Gialapi semn el facea

Si din gura le dicea :

Lui Dragan capu sa-1 luati

Si 'n Domnie nu '1 lasati ; De cat lumea s'o domnesca

Mai bin'el sa putredosca!

Gialapii ca-1 asculta

Capu lu Dragan taia ;

Iar pe el it ingropa

La Manastirea domnesca,

'N lume sa se -pomenesca!»

Varianta a cincea, din Catanele-Dolj, suns a ast-fel :

Verde a Crinului,

In lunca Ciambrinului. La otaru Turnului

La Poiana Marului, Ciarta-mi-se vere'mi corta

Tot doi Domni cu doua opi

Dar opile cum erea?

Una'mi e verde nerntesca, 'alta rope turcesca,

Dar domnil cum ii chema ?

Unu-1 Aga Balacenu,

Si Constantin Brancovenu, Finu-I Costin Capitanu.

Dice Aga Balacenu,

www.dacoromanica.ro

XXV

Spre Constantin Brancovenu

Ca sa mute BucureVir

Si sa 'I mute la Balaci ;

Dar Constantin Brancovenu,

Crede

'n

Dumnedea sarmauu,

Ii

raspunde chiar

asa

:

Ca sa lase Bucure§til,

Char unde se afla acuma.

In Darobovita c'o cura.

Lui Constantin s'o 'nchina,

Multi lume s'o adapa.

Din vorbe nu, s'ajungea,

De rfisbold ca sa vorbea.

Cand al lice usturoirt,

Puserh sorocu Joi,

Sa s'apuce de rasboiu.

Pans Joi ca n'Weptara,

Miercuri sara sa

Sa lovira, sa ciocnirh, Foarte rat sa mantuira'

Sa vecji Aga Balaconu

Nealica pe calu al mare,

heard.

Cu mazdrancu la spinare ;

Si 'mplimba prin tistea mare

Si mi'0 striga 'n gura mare :

Carl s'o afla, s'o adfiviira Ca sa 'V tale na.,,iea

'Ii dau §i cu Domnia ;

Sa flu Domn cu numele,

Sa '§I primeasca pungile Si toate mituirile.

Cin s'afla, stadavara ?

Numai Costin Capitanu,

Nis ,Constantin Brancovenu.

La Balacenu mergea

Si iscalitura 'I da

Ca '§i tale el n4iea

Numai

s5.21

dea Domnica.

Apol do aciea

pleca,

La nap-sail sa ducca,

Si nay-sat '1 'ntreba :

D'aleo-leo fine Costine

Ori ca tu

Ori calu 'n colti te a luat ?»

esti

turburat,

Nayle, naqiea mea,

La mic ca m'ai botezat,

Ca mare m'al cununat,

Tref copil 'ml-aI cre§tinat,

Dona fete §'un baiat,

Si ajutor nu cam dat.

Acq la vreme de zor

Sa

'V

dau

i eu ajutor.

Sa te scot de la strimtorid>

<cD'aleo-leo, fine Costine

la departs -te de mine,

Mi-e frich do 'n§elaciune,

C'as,a sint Domniile

De vorbesc en gurilo,

Mitucsc cu pungile

Pans '§i fac placerile.»

Nasule-nasiea mea,

Dc ce te sfieVI asa ?

Numai atala vorbea

Si 'n Wire II primea.

Nayle-nrqiea mea

Bate tu marginile,

Sa bat cu mijloacele

Ca le

De la mine -o mai scapa,

De la tine sa nu scape

Nici in rer, nici in pamint,

Nici in gaunt do vint,

stiu

soroacele.

Ca tu mie nu 'mi mai scapi.

Numa atata ch. vorbea,

Calu 'n friu bine V stringea,

P'inga nay sat sa da

Si cu paloy tragea.

Trase hotu nacajit,

'I scapa paloy 'n !Annul,

Scoase brasdh ca Ile plug. Al doilea mai tragea,

Mina din dreapta 'I tfiia. 'I thia mina §i c'o spats,

Bata-1 Dumnecjeu sit'! bats,

Cal blestema Cara Wahl,

Da nay-sau ce facea ?,

'N Dumbavita s'ascundca.

Costin pe urma. '1

lua ;

Tot pe dira sangelui,

Pc potcoava roibului,

Pe sunetu friului.

'N Dumlavita it gasea,

De aci nay-sail striga :

D'aleo-leo fine Costing,

Last-ma fine ass,

La Bucureqti

maid

ducca,

La mans urea) vindeca,

Si la spats mi o trecea ;

Pe ulita'mi °IA cerca

De olh tine pe na§a-ta.

Nasule-nasiea mea,

Cand

ej

sacurea pe rang

i mi te duel la padure,

Cand tai copacu de sus,

'rot mai frumos

Cand 11 tat din radacina,

Mi'l usuci de la tulpina.»

odirslc§te,

D'aleo-leo fine Costine,

Cean'ea m'oi lasa

asa

La Bucure§tI ma duceam,

www.dacoromanica.ro

XXVI

La many ma vindecam.

'N uernd vedeal ce '11 lueram :

La temniia te apcjam.

Pe viall te lasam.

Costin ass de aucIea Foarte ran sa. nacajea, Frtunos capu II tdia,

'N Dumbavita '1 arunca.

Si de aciia 11 lua,

De mustata '1 apuca,

La Domnie '1 ducea

Tot la Sarafim pap.

Dar Domniea de'I vedea

Sarafim Pap grata :

Tu cat tafat

Mdini ne fact

qi

nagiea,

noua

aga,

S'apoi mire porancea :

Faceti-I ceva 'nplimbare

Lilt Costin asta al mare.

Pe Costin ea mi'l lua

Foarte bine de 'I plimba.

Colea la Tirgu d'afara,

Dood. furct §i-o eumpioard.

0 sfinta de franghioara.

Foarte bine '1 spInzurara,

Sa minutia §'altd.

tars.

Putinel ca

'1

mat lasa

P ins nap-sa venca ;

Ea ast-fel el

mi'gf

vorbea :

«D'aleo-leo fine Costine,

Da nu 'II paru rau de mine ?

Las'ea 'ti

taia§i n4ica.

Ce nu primist Domnia

De prim4I franghioara ?

Dar-ar Dumne4ed, sa dea,

cii cu maica Precesta

SA 'mi auda vorba mea :

Meru sa tnai ruginesed,

Otelu sa mueedeasca,

Trupul tau nu putrecleased,

Nici musca nu sa lipesca

Numa atilt it blestema,

Poftitn, nap-sa pleca.

La none ani sa 'ntorcea,

Tot in

treang ca mi'l gasea,

$i

pornea de mi'l erta.

Si mi-1 erta tot cu mill:

SA cads din §treang taring

De blestemu de la nab

Nu m'at In lume laca§.

Blestemu de la tats

'I ca, cand calci-o petra 'n apa,

Iar blestemu de la mums

'I ca lovitura de cIuma.

Din compara%iunea celor patru prime variante ale cantecului lul

Aga Macau vedem, eá ideTa principalA este lupta dintre 6stea tur-

e6sca a lui Brancovenu eu cea neratescA a luT 1361Acenu §i

sfirOtul

tragic al acestui din urraa prin tradarea unul fin al sal. Brancoverml

anume promisese acestuT fin al BaTacenuluT

ca -1

va da domnia, deca

va omort pe naul seit; finul executa crima, dar este pedepsit de

domn cu mortea pentru neomen6sa fapta, omortrea 'lapilli de cAtre

fin

fiind

socotita In credilqa Romanulul intocmai ca un paricid.

Varianta a cincea face pe omoritor fin al Brancovenului, Tar

pers6na ucisa nu maT este Aga Balacenu, ci togmal Constantin

Brancovenu.

Dar sa vedem maT intaili tine a fost ommitorul lui Machu ?

Dupa variantele nr. 1 §i 2 el se chema : Capitan Costin. Varianta nr. 1 (pag. 63):

dUnde Costandin Brancovenu vedea

Cum Ostea tut .e 'nputina,

Mana la gura punea,

Cu pumnit 'n plept se batea :

Sdracut de maica mea,

Ca ml-a prapadit ostea,

Batd-I crucea mane-sa !

Pristav, nene, ca. punea,

Trel qile, trel nopti striga :

Care, frate, s'o afla,

Si, nene, s'o adevera, Ca sa tale p'acesta,

www.dacoromanica.ro

XXVII

If daruesc Domnia,

Domnia §i mo§ia,

Ca sa tale p'acesta,

Ca mi -a prapadit ostea !

Nimenea nu se afla,

Fara cat ea se gasia

Savai, Capitan Costin

Al Balcicdnului fin ;

iar varianta nr

2 prescurtata (p. 1265):

< FOie verde §'o lalea,

Unde, irate,

s'an tin,

Ca sa-1 tae na§ia,

Sall*

capete Domnia ?

Nicaerl nu s'atulla,

Frate §i s'adeveria,

Ca sail tae na§ia,

Salt

capete Domnia,

Numa Capitan Costin

Lul Aga Ballicen fin.

Dovada ca acest Ceipitan Costin a existat in realitate si a jucat

un rol insemnat in batalia de la Zernesci sunt cuvintele mai sus re- produse ale cronicarului Neculcea, care ne spune : Die ea, la acest r6sboiii s'a fie fost mai mult isbinda despre partea Cazacilor Bran-

covenului, cdrora le era cap un Moldovan, anume Costin

Fowni, feetorul Nenului "

Tata deci tine a fost acela care :

Capitanul de

«La Costandin Brancovonu mergca

i din gull I cuvinta :

Constandine Brancovene,

Imi darue§ti mo§ia,

Mo§ia §i Domnia,

Ca sa-mi tai eu na§ia ?

Ca mi-e parinte mai mare,

Mi-a ars focu la spinare,

Frica mi-e de luminare !»

Cat despre relaOunile capitanului Costin cu Aga Balacenu, deed a-

.

cesta it botezase sail nu, nu putem sci cu siguranta. De sl numele

Costandin, ar putea vorbi

Costin, ca o prescurtare presupush din

pentru prima ipotesknasul dand obicinuit finului propriul sail name

de botez, dai' nici parerea de a vedea aci pur

a rimei :

Saval, Capitan Costin Al Balacenuluf fin

Sail

Numa Capitan Costin

Lui Aga Balacen fin,

1i

www.dacoromanica.ro

simplu o influenza

XXVIII

nu pate fi in mod absolut exclusa. Cu atata mai mull, ca in varianta

nr. 5, togmai versul al 12-lea :

!i Constantin Brancovenu

a cerut, din causa rimei, versul urmator:

Finu-1 Costin (4pitanu.

In acest cas avem prilejul sa constatam cum une-ori o simple potrivela

de rima determine fondul intregului cantec,

§i mai departe cum

acest fond trece Intr'o varianta a cantecului, unde necesitatea, care

provocase rima, nu mai exista: a§a ar fi in casul de &VA variantele

nr. 3 §i 4, care de qi Inlocuesc pre Ciipitan Costin grin Dragan, vi-

tazul Dragan, dar mentin afirmarea ca acesta fusese un fin al Bala-

cenului :

Balaton pe Dragan chcma

din gur5-1 intreba :

.

Cc-o ti

.

.

.

asta, fine Driigane9

Dar5. Dragan respundea :

Naple dumneata etc.

Cine va fi fost tnsa Dragan? Intervenirea lui aci sa fie ore o

confusiune in be de Ilatmanul Bogdan, comandantul armatel moldo-

vene in batalia de la Zarnesci? Atare confusiune s'ar 'Area cu atat

mai posibila, cu cat Drcigetnescii era o familie care Mafia &Tar in

mahalaila Bal'acenilor *), Tar la satul Drageinescii fugise tocmai attinci

sacra lui Balacenu, Domna Maria a lui

Acosta nu e de admis.Mai putin probabila ar fi parerea de a vede

in Dragan un name obicinuit in poesia poporanA, cum avem done

erban-Voila Cantacuzin.

exemple chiar in colecOunea de fame :

Pag. 516:

Cum Mean, ma Nutule?

Chital,

Chital

Banita,

DA-1 cu stremuralila,

De la val

Paula. deal

P6n'la pomil 114 Dragon ;

4) G. I. lonescu-Gion, Istoria Bucurescilor, 327.

www.dacoromanica.ro

sail pag. 1271 :

Frunda* verde odolen,

Id in vale, colo'n del, La ratesu de sub mal,

Bea Iorgovan

Si

cu Dragan,

i

lorpla Roscovan.

Ne remane a treia ipotesa: ca faptul se latoresce pur

)0CIX

i simplu

contaminntitmei a done cantece, in earl ideia principals: omordrea

naqului de edtre finul seic, alcgtuesce fondul comun : Anume cantecul

Jul Aga Macau, in care figureza personagiul istoric Cdpitan

Cagan,

a fost influentat de urmhtorul canter Radu Vodd qi Drcigan, cules din

comuna Bragadiru, jud. Teleorman, §i publicat in presenta coleqiune

(pagina 1234) :

Pribegesti'mi vere,

Eu calu nn'mi ispitesc,

Pribegesti'mi drags,

Nici pe tine -te petrec,

Pribegesti'mi Radu -Voda !

Dar IA tine te gonesc ;

Dar de cine'mi puibegia ?

Ca di nasule m'am jurat,

Tot de fins -so Dr5gan,

Ca sa nu'mi scapi netaiat.

Tot Dragan din Baragan.

Ca stiff nasule, cand m'ai cununat,

Ca el, uite, s'a jurat,

Cand fuse la masa mare,

Sa nu'l lase net5.1at.

Toll boerii ca mi -a dat,

C5, cand Radu '1-a ennunal,

Care vii,

CAnd a fost la masa mare,

Care mosii,

Toll boerii 'i -a dat,

Care galbeni pe tipsii.

Care vii,

Numai to nasule nu ml-al dat,

Care mosil,

Nici-o vie,

Care galbeni pe tipsii.

Nici mosie,

Numai Radu nu 'i -a dat,

Nici -o vie,

Nici mosie,

Si nici galbeni pe tipsie.

Si

cum Radu ca fugea,

Ochi 'nclarat s'arunca,

Mare pulbere vedea,

Si din gura ca. grab. :

Cats hats -1 mum5. sa,

D'o fi pulbere de vent,

Sa revarsa pe pamant

D'o ti pulbere de om,

Tot drumul si l'o goni,

Pen la mine o veni.

Bine vorba n'o sfarsa,

Si fins -so.- Dragan it

sosea.

Jar Radu daca'l vedea,

El din gura if graia

D'ale fine Dragane,

Or call' iti ispitesti,

Or pe mine me petrecf ? Dar Dragan ca Ii grala :

D'ale nasule Radule,

Si

nici galbeni pa tipsie.

Atunci eiz ca m'am jurat,

Sa nu te las netafat.

Iar Radu ca if grala :

Bine. fine Dragane!

N'o ti

Ca la mic te-am botezat,

La mare te-am cununat,

tine,

Bleu, pecat,

Si-a111

coconi II-am crestinat?

Dragan din gura dicea :

Ba o ti nasule pent,

Ca

ha

mic m'ai botezat,

La mare m'ai cununat,

Si-alil

copii mi-al crestinat ;

Dar am apucat s-am jurat,

Ca sa nu scapi netafat.

Bine vorba nu sfArsa,

i capu II reteza ;

Trupu ca 'I-1 spinteca

Cu Vilna '1 presara,

Intr'un prepeleg '1

;

'nfigea,

'L 'nfigea in drumul mare,

Ca sa alba pomenell.

www.dacoromanica.ro

XXX

Am Fate chiar stabili uncle anume a avut be contaminatiuneg,

cad vari