$sncea a auut multe gi marl calitdfr: talent fncll

ryi hngat, nrulta pasiune gi cunoagtere adincd a lumll...

$-a aeupat de aproape toate genurile de studlr, clcl
*{, rf;rnas ds ia sl ryl poeme dramatice, gl epistolo,
*i di&fogurl,.,

dt 0ulilill.tAl{

[.ei 1Q,,50

cllt Edilura Uniuers

Lhter aturii Universale
Copefra colecfiei de Vasile Socoliuc

o Bust presupus al lui Seneca Lucius Annaeus Seneca

. Hercule inibugiadu-l pe Anteu

TRAGEDII
VOL. I

Studiu introductiv, traducere, note gi comentarii

de TRAIAN DIACONESCU

ti- 1979
Editura Univers
 SENBCA $I RENOVAREA TRAGEDIEI
ANTICE
{?

St,ncca este, incontestabil, cel mai important tragediograf de

h <'laslcii greci la epoca elisabethand. Pasiunea declaratil si
Yoertio filozofului latin pentru teatru s-a intrupat intr-o operS
ppfonit care, contestatd sau exaltatd, s-a dovedit, in petrecerea
Vt€mll, prin problematica gi arta sa, contemporand cu omuf
llOdern 2. Seneca a scris noud tragedii cu subiecte mitologice qi,
lUp[ unii exegeli, o tragedie cu subiect istorics. Aceste piese
lg tost redactate, probabil, in vpemea maturitdlii sale artistice.
hotul imitd creator opera marilor tragici eleni : pe Eschil, in
lgamemnon, pe So|ocle, in Oed,ipus, Hercules Oeteus, Phoenissae,
hr pc Euripide, modelul s6u preferat, in Hercules furens, Troades,
Fhaedro qi Medeea. Pe lingd izvoarele greceqti, Seneca valorific6
$ trodifia tragediei latine. ln perioada. preclasicd au scris tragedii
Enntus gi Naevius, dar au excelat, indeosebi, Pacuvius si Accius.
lll vremea lui Augus'cus au creat tragedii remarcabile Varius gi
€vldlus, iar in tremea lui Nero s-au distins Pomponius Secundus
$ Curiatius Maternus. Din toatd crealia tragicd latin6, cu ex-
lfptla operei lui Seneia, nu s-a pdstrat insd nici o piese intreagd.
lftvatd din naufragiul vremii, crealia ultimului mare nume al
lpatrului latin, ne oferd posibilitatea unor aprecieri criticea 1n
tluntact nemijlocit cu textul original.
Multi exegeli ai teatrului senecan, surprinqi de inovaliile
lrertui univers tragic, au considerat ed se afld ln fata unei
trpnrc de stingace imitafie, destinatd l*turilor publice, vehiculind
lprrrc lilozofice netransfigurate dramatic. Unul dintre cei mai ce-
blrrl partizani ai acestei interpretdri, devenitd loc comun ln eri-
t['rt scnecand, este istoricul literar R. Pichon 5. Judecdtile sale de
vtloore, clddite pe concepte critice clasicizante, au reliefat com-
fxlnontele negative ale tragediei senecane :,,sldbieiunea dramatici
;
, ,,,,rrrilrl rl, ,r ,-,, ',,t.'r'cl,rr'" gi, in sfirsit, ,,gu
alr.: i! .il ri! r1,,, \i,.rr. ,,:ir','rtlt'ri" s-ar justifica prin destinat
1...,!,i l,,,r tlu lr Ii r:itite in saloane, nu pentru a
,t,'
r. Ar'{irrnca cste redusd, expresia dramaticd inld
{rlt.r,lrrr rrrorrologrrr.i. Iiroii povestesc, descriu, mediteazd, nu
r,rrllrrrrl:r s(('llic, ci se succed. poetul nu are simful logicii dra
rrrrlicc si nici simlul personajului verosimil. Acliunea nu e
grcsivi, ci juxtapus5, iar eroii depdqesc misura urnanlilui. Atreu
se laude cu ferocitatea sa, Medeea comite o crime sinistrd, Astya
nax rrroare in chip stoic. Daci in ,,conceperea inti-igii,, si i
,,zugrdvirea caracterelor(' intilnim asenlenea ,.sIdbiciuni,,, i
sc:himb. remarce R. Pichon, ,,clctaliul este foarte ingrijit,.. I
Iecturile publice, poe!ii sacrificau ansamltlul. ncrccelrtat de pu
blic, lucrind insd intcns ficcare vcrs. Constatdrile istoricului lite
francez sint, neindoielnic, exacte si intemeiate, dar judecdfi
Itti de valoare se sprijind pe norma clasicizantd, aristotelic-
!ian5, a initatiei, neadecvat5 universului 1iterar senecan care
un univers dramatic nonclasic, Exegezele senecane au va
criticd atunci cind surprind autonomia unit-ersului siu drainat
si-i descopcld legilc salc intcrnc. Tcatr.r,rl lui Seneca este refr
tar norr-nclor rtrintctit'c <l:rsir:izantt., atcstincl rrn momcnt intpor.tan
in rrrctanrorfoza concr'phrlrri tlc tr.irgr.rli<'.
Inovlt!illr: Irri Scrrcr.ir in:;t.r'rrr'[rtlir;i lrtnr'{ilr lorrrponcntel
tlagcclit'i lloitlti"r 1rr,r,r'tt'lr (()n((,1)fi(,i siilt. or.iginitlc rlcsltr.,, arta g
sliltrl clrarr-ulir:. '['i;r:rlt'lt' rrritit,c < onsacrr.atc clr: tr.agr'cliogr.atii ca
I-ittt yrrccc'<lat nu srrlr.rir ruodilicitri ritdi(alo. ca in teati'trl ntoder.
lrostlonrantic, clar- sthlmbirilc intilnitc in toate compartimctrLe
tragcdiei, de la subslan!a ideilor la expresia dramaticd, sint inr.es
titc cu semnificalii filozofice ;i artistice noi, depcnclente cle r.rel
si Ioc 6.
Prologul pieselor senecane este utilizat clr o fun(--tic clistinc
cle prologul tradifional 7. Seneca renunld Ia Iuncr!ia oxpozitivd
prologului, Ia rezumarea actiunii drarrrati<'t si-i t on Ic.r5 o functi
esteticd de schifarc a sitllaliilor rrror.illt' llt' t.rrnllit:trrltri. lntil
nim. agadar, o treapte dc ralintrrt' ar.listici a rrnrri lipal tracii
{ional. Proiogul piesei Oecliltus r'oslit tlc lrrrrtagonist, ne dczr.dlui
un personaj angoasat, cu in]trnitatc srrslx'(:tar, in ltr.agul catast
ineluctabile. Monologul Meclcci :Llc r.aloarc anticipatir,i, dezvd
luind hotdr:irea de rdzbunarc prin r-rciclcr.t'a copiilor sdi si pri
incendielea Corinthului. Prologrrl ltiosci Phaedr-o ne releve trdse-
tl
, ., ;r, ,,r,,r'rl(' ale lui Hippolytus, profilind dgon-ul la care va
t i,ri,,1,,r 'lirrrtc aceste personaje poartd in sine viitorul Si pro-
r 6,rl 1.'.t.it de ele ni-l prefigureazd. Funclia anticipativd a pro-
r,,g,11r11 11qq ne relateaze intriga, ci ne previne asupra
',caracte-
I it'i. irrirr(rlrt al catastrofei"8, situind piesele in dimensiunea 1or
r:r,,:,,1r,;i ryi poeticd. Renunlarea la prologul expozitiv implicd,
irr rrr,,,1 lircsc, schimbdri fald de modele in structura tragediei.
trrr,nr.rrul se explicd prin faptul cd Seneca scrie un teatru,,Iite-
,,,r".,|r',rtinat unui public de elitd, spre deosebire de tragicii elini,
rr,'rt,,ri iri unui teatru,,teatral" care se adreseaze mullimii hete-
r .lrt, rlin vremea democraliei ateniene.
lrrlr i11ir tragediilor lui Seneca, cldditd pe arhetipulile mitice
!,'' l,l,i,nirlc, se strlrctureazde pe coordonate filozofice stoice. Ideile
. ,,r1, :rlc filozofiei stoice stau la baza organizdrii conflictului
i,,1y,1, Accst conflict se grupeazS virtual pe conceptele polare
rrrr,'r '.,i tnens bona, intilnite in proza filozoficd a poetului. Anti-
r, ;r ,lrrrtle furor qi n1,ens bona este ,,f idea madre"10 a corpus-ultli
ri.il,r' :r(,Dccan. Aceste concepte imanente tragediei seilecane tre-
r.r'ri, rr(('lcse insd dialectic, cdci mens bono este adesea o fald as-
.,r.'.,r 1ii inseparabild a lui furor, Saturat de filozofie, teatrul lui
f :r i. nu rdmine insd un ,,teatru de teze", ci se inalld la rangul
rr.(
!' rriiv(,rs dramatic autonom11. Tensiunea emotiilor estetice se
s,, rlrn;i pe interiorizarea acliunii, pe reflectarea dinamicii pasi-
,,,i1,,r', intelese ca un fatum caredeclanEeazd catastrofa tragic5. pe
r r lrrlr.r'e o compensativd a confrunterii scenice Si, implicit, pe
r
!,,,,rr1:rrca sincopatd, prin tablouri paratactice, a intrigii. Acliunea
i,,,,ntinud, selectindmomente privilegiate, nu e stingecie qi nici
., rrrovd{i€ senecand absolutd, ci o tehnicd tradifional5, elinisticb
..1 1rrrilar5, valorificatd superior12. Construclia clramaticS a Phae-
.t,,.r, lipsitd de simetrie formald, este tipicd pentru teatrul sene-
, itr lntriga iqi rnutd cumpena de la fapte la caractere, destintrl
',,r'rr lunctie sporitd in raport cu proza filozoficd, analiza psii-lo-
r.'r'ri;i se adinceste, tehnica progresive, aristotelicd, a pieselor cla-
i, !.'irnte se dislocd. Aceastd modalitate dramaticd de organizare
,r rrrtrigii, bazatd pe interiorizarea gi sincoparea acliunii, mar-
' i,,.rri o mutatie semnificativd, nonclasicd, in structura tragecliel
in strinsd legd-
l't'r'sonajele tragediei senecane sint concepute
r,!r,r u doctrina moralei stoice. Sint construite antitetic, intru-
(
, trr1rr1cl, in grade diverse, virtutea si viciul, a$a cum au fost ela-
t,,,r irtc cle filozofia Porticului. Seneca ,impinge binele pind la
 '.sublim,rdul pind Ia oroare, analiza pind la subtilitate,. 18. Ciripul
lui Hercules este simbolul virtulii stoice bazatd pe inlelepciune.
Fignra Medeei este o intrupare a viciului stoic bazat pe pasiuni
exacerbate. Conceperea polard a personajelor duce, inerent, la
realizare dramaticd gradatd, cu tendinle extremiste, care u
de la eroul scl-rematic, monocrom, in spateie cdruia vedenr prin_
cipiul etic, la veritabile personaje tragice, tulburdtoare prin con-
flictul lor interior, chiar dacd, depdgind veridicul, aclioneazd. sub.,
sernnul unui sirrrbolisrrr rrroralizator.
Ampliti<:area'rrslrct:tii.ii sullrctcr.r pe'sonajeior implicr
cri-
minuarca <xrn[li<'trrlui s<'cnir'. Monologur patr:tic, tr.ansformat
ade-
sr:a in <:'ntr<.rvcrsi'r rct,ri.ii, cst. p..cccleur clr.arratic prefei:at
ar:cst.r srndajc. r'r'r.rii nu criaroghcazi suricicnt, nu se confruntd
aI
inLlcajuns, ci iEi dczvdluie conflictul interior prin solilocvii
matice desprinse, uneori, de replica interlocutorului. Acest
dra_
fapt
confe'i ac{iunii un caracter rerati' static si declamator. Mon.o-
logul predomind chiar qi atunci cind eroii se intilnesc pe scend.
Creon se confruntd cu Medeea, dar rosteqte un lung monolog. Al-
tcori dialogul se p,ate dcsco'rpune in rnonologuri autonome. Doica
clialoghcazii <:u M.clc.i.r, cla. clist'u{ia p.atc-. 1i frag'.rcntati in
rrr.,nologuri. I)ialogrrl st'cnir: t'stc,<,.,rrr1.rr.irrrat silu, rrncor.i, convertit
fn srlil.cvitr. ln ()r'dipu$, s('(,.iI <'lr.dirr*rl1 ir r(,(,rr)oirstor.ii croului
ca [iu al lrri r,nios qi ll r.<'asr.r'i't:rr1ri1 ntrmai vcrsurirc 860-868,
iar in Mcdeca' sc(ina i'rp.csionantr a intilnirii eroinei cu fan-
to*ra f'atclui siu sc pctr.t:c in irnaginal;ie. Interiorizarea ac{i*nii
<lctc'mind spcctatorul sd ur.rdrcascd ,,nu atit evenimentele, cit
patimi mistuitoare" 1a. Tehnica prasdrii acestora in prim plan ca
qi a utilizdrii sttspense-ului psihologic 1E realizat prin monologuri
paratactice, ingdduie introspec{ia in fafa publicuiui, anticipind
for_
mula dramaticd a personajului nonlinear, sfiqiat lduntr.ic, cu deli_
berdri si mutafii spectaculoase, a cdror sorginte nu se afld in
mediul ambiant, ci in microcosmosul lor sr_rflctesc.
Surprinse in momente paroxistice 16, pcrsoinajolc scnr_,c:ane dez_
vdluie pasiuni excepfionale care la un dczn<>climint iesit
conclui-.
din comun. Eroii principari sint arrrctitrruri .tr 1;rsiuni
hiperbolice, intrupind idei ale moralci st.icc.'riti..,
Lrrmca lor inte-
rioard, stdpinitd de for{e demonicc, estr de(:laniatii dc r.iolarea
normelor sacre ale naturii. NLrme'oase situafii tragicc sint con-
trare firii sau, cind merg in prelungirea natr.rrii, au dimensiuni
o
supraumane. Medeea stdpinitd de furor se rdzbund feroce, fdrd
lcrruqcdri, pentru cd lason, prin fapta sa' violase foedera mundi'
Mccleea este un personaj monstruos, stdpind peste rituri oculte,
irrcendiatd de gelozie gi sete de rdzbunare. Degi nu-qi schimba
profilul etic arhetipal, ea cunoaqte totuqi momente de evolu{ie
rft-' la uman la suprauman, de la nehotdrire la decidere, de la
irrl:irea de mamd la ferocitatea crimei. Valoarea dramaticd aper-
sonajului consta in dezvSluirea acestui proces sufletesc in care
llasiunea cotropitoare invinge raliunea. Aceleaqi dimensiuni care
rlcpdqesc legile lumii intilnim gi in zugrdvirea Phaedrei care intru-
clripeazi patima incestului. La Euripide, pasiunea eroinei era
:rprinsd de zei, la Seneca, patima creqte din resorturile adinci
;rlc sufletului ei, Iubirea, impinsd spre proporlii demonice, se
tlt:zvAluie treptat, intr-o miqcare interioard gradatd savant, de la
rlorinla impudicd qi exaltarea obstinatd la acliunea vicleand qi
rlcsperarea remugcirii, culminind cu sinuciderea stoic5. Predilec-
lia lui Seneca pentru personaje tragice carc ilustreazi conclilii-
limiti, similare uneori cu universul terifiant al lui Goya, a gdsit
rrrtmeroli adepli de la teatrul renascentist pind la teatrul alasurd.
Personajele tragediei senecane intruchipeazd etica
17 senecand
llrrtratd pe fenomenologia conceptelor de otLum si negotiurn,
inLr-o viziune dramaticd nonmimeticd, strdbdtutd de lirism, spre
,lc.osebire de vizir,rnea plasticS, mito-poeticd, a grecilor. Con{lictul
tlagic declanqat de afecte exaltate se obiectiveazd in personaje
lriperbolice. In conqtiinla personajelor, pasiunile aclioneaz5, in
nltima instan!5, in armonie cu raliunea. Aceastd unitate de ac{i-
rrne a congtiinlei constituie premisa actului moral reflectat in
nor.ma sdvirqirii binelui qi a evitdrii rdului. Transfigurarea unor
pasiuni vinovate nu exclude funclia moralS a tragediei, cSci
r;pectatorul, in actul receptdrii, respinge rdul qi ndzuie spre vir-
tute. corelarea dreaptd intre poena qi culpa echilibreazd psihic
qi moral spectatorul. Catharsis.ul pieselor senecane nu trebuie
insd limitat la functia sa moral5, de purificare a patimiior, ci
trebuie inteles in perspectiva funcliei sale filozofice, de afirmare,
prin tragic, a puterii existenliale a omului. Eroul tragic este lucid
s;i voluntar, iar faptele sale sint acte de libertate interioard qi
op{iune. Oedipus, in revolta sa impotriva transcendenlei, acuzd
r,racolul de minciund qi aqazd conqtiin{a sa deasupra puterii
<livine (cf. Oedipus, v. 777). Vina fdrd vinovat care distruge ceta-
l.ca Theba este asumatd si ispdqiti de erou in vederea restabilirii
lrmoniei pierdute a vierii. Regele ideal care ucisese Sphinxul
 salvcazll iartrqi cctatca, ispdqind insd un hgbris de care nu este
singur vinovat. Prdbuqirea eroului este o jertfd eliberatoare care
I
echivaleazd cu o apoteozd. Spectatorul contempld sacrificiul lucid
al eroului cdzut, fdrd voie, in vina tragicd gi intelege sensui
Iibertilii sale existenliale. Preferinla lui Seneca pentru personaje
exceplionale, neverosimile, nu tulburi funclia eticd qi filozoficd
a catharsi,s-ului. De altfel Horatius (A.p., v. 124), depdqind pe
Aristotel (Poet., XIII, 1453), admisese deja ca erou tragic tipul
sceleratului in mdsura in care acesta aparlinea tradiliei mitice
sau istorice. Eroii senecani, stdpinili de pasiuni devoratoare, sfi-
dind legile firii sau normele sociale, suslin insd un univers tragic
nonclasic, singeros qi terifiant, pendulind de la real la fantastic,
luminat de legile stoice, ralionaliste, despre lume 9i viald.
Corurile in tragedia lui Seneca au o structutS ra qi o funclie 1e
novatoare. Aristotel recomandase in Poetica, XVItrI, 14b6, 2d, echi-
valarea corului cu un personaj si integrarea acestuia in economia
dramei. Corurile senecane sint insd interludii autonome care func-
lioneazd ca ,,un preludiu la actul urmdtor.,20 sau, mai rar, ca
,,o concluzie la cel care-l preced5", au un caracter liric pronun-
!at, sugereazd atmosfera acfiunii care urmeazd, creind irtpresia
cd intrerup ac{iunea sau cd o neglijeazd. Corul din Oedipus
v, 403-508 este un ,,imn" inchinat lui Bacchus, intonat de
poporul Thebei, dar Bacchus nu are nici un rol in acfiune. Corul
al treilea din aceeagi piesd este o autenticd odd, evocind prodi-
giile nagterii Thebei, dar separd episoadele progresiei dramatice.
Alteori, cind corul e integrat in acfiune, incdrcdtura sa liricd
impiedicd angajarea unui dialog intre el qi actori.
Renovarea formei gi funcliei corurilor nu este o iniliativd se-
necand. Abaterea de la norma aristotelicd incepuse incd de la tra-
gicii eleni qi fusese accentuatd la tragicii latini. In tragedia latind
antesenecand, corurile deveniserd interludii liric-muzicale. Ele
jucau un rol mai important decit in tragedia greacd, dind posi_
bilitatea actorilor sd-gi etaleze virtulile profesionale. predilec{ia
romand pentru contico se sprijind pe moqtenire elenisticd dar,
mai ales, pe cea italicS, impusd de teatrul popular, rle rnirni Ei
de atellane. Profilul muzical al corurilor senecanc cstc strgerat
de varietatea qi sistemul utilizdrii mctricii lirice latine. Rccitati-
vul era insolit de un flux melodic a$a cLlm in practica clor:r,entei
asianice discursurile se pronunfau uneori ln acompaniarncnt de
flaut. Corurile, ca interludii lirico-muzicalc, sint <rrrclatc cu rit-
mul acliunii, cu comprimarea sau dilatarea tirrpului dramatic,
10
tlal mai ales cu stdrile sufleteqti ale personajelor. In Phaed,ra,
t'oruritre igi schimbd dimensiunea qi rolul in raport cu intriga Ei
lrorsonajele protagoniste. Primul cor profileazd sentimentele pro-
tagonistului, aI doilea cor - imn inchinat iubirii atotstdpini-
toare justifica apariiia eroinei, invinsd de patima iubirii, corul
-
irl treilea mediteazd asupra frumuselii trecdtoare a eroului, qi,
in sfirEit, ultimul cor filozofeazd asupra providenlei, asupra rdului
r;i binelui in lume, prevestind catastrofa. Aceste coruri au rela-
tivd autonomie, comenteazd actele eroilor sau mediteazd asupra
<:ondiliei umane, dar, simultan, transfigureazi teme liric-elegiace
sau cultivd tipare poetic-muzicale, subordonate unui orizont tragic
original.
Corul este un ,,port-paroie al cetSlii", dar cind cetatea se l5r-
geqte la dimensiunile umanitSfii, eroul devine ,,oratorul condiliei
umane(', dind ,,scara" de evaluare a eroilor tragici 21. Contrastul
dintre cor qi protagoniqti a determinat opinii care au echivalat
corul cu spiritul echilibrat al rafiunii, iar pers<-rnajele cu lumea
ralionald a pasiunii. Pe temeiul acestei ,,idei marnd" a tragediei
senecane s-a sustinut scopul ei preponderent pedagogic 22. Teatrul
scnecan e insd mult mai complex. Mutaliile structurale Fi funclic-
nale ale corurilor, pe linia tradiliei elenistice si italice, urmdreau
crearea unui decor estetic qi dramatic propice receptdrii trage-
diei care era, in ultima instanld, o meditalie stoici asupra con-
diliei umane.
Scena imaginard in care se desfdqoard tragediile lui Seneca
este Grecia preistoricd, dar semnificalia lor filozoficd precum qi
simboiismul moral al personajelor poarti pecete romani 23. Ana-
cronisme selectate din lumea materiald qi spiritualS a Romei
imperiale se intilnesc in replicile personajelor sau in cinturile
la forul roman, date despre progresele navi-
corurilor
- referiri
galiei, aluzie Ia popoarele cucerite de latini, elogiul vielii retrase,
creatoare, preconizarea clemenlei qi a cumpdtdrii, infruntarea
senind a morfii, etc. nu distoneazd, ci se incadreazd in
- dar
universul dramatic al piesei. Seneca nu cultivd rolul centrifug al
anacronismului, paradoxal qi ambiguu, ca Shaw sau Gide, in
vederea demitizdrii iluziei scenice, ci funclia centripetd, integra-
toare qi familiard spectatorului contemporan, cum vor proceda
Shakespeare qi Corneille sau, in picturS, Rafael sau Tintoretto.
Grecia preistoricd a lui Seneca transcende atit timpul mitic cit 9i
timpul istoric, constituindu-se, dincolo de interferenlele anacro-
nice, intr-un univers teatral autonom.
11
t-

Stoicismul roman, ca qi cel grec, a pus in centrul doctrinei

va putea sd-gi indbuqe patima sau, mai apoi, cd va putea s-o
sale morale viata ralional5. Raliunea umane este insd o parte a
lmplineascd legitim. Phaedra se considerase vdduvd, cdci The-
raliunii universale gi omul, supunindu-se raiiunii sale, se supune, scus nu mai avea qanse de intoarcere, iar vdduvia sau divorlul
implicit, raliunii legilor cosmice. Raliunea supremd a universului desfiinta, in dreptul roman, rudenia dintre maqterd qi fiu 2e.
reprezintd insd destinul. Omul trebuie s6-qi accepte senin limita
lleiuzul lui Hippol$us qi intoarcerea lui Theseus ii taie insd spe-
condiliei sale pentru a-qi pdstra echilibrul sdu interior gi autono-
ran{a iubirii legitime gi ii dezvdiuie gravitatea hgtbrds-ului comis.
mia sa relativS. H,espectarea legilor universale implicd un sistem
Regina se sinucide lingd trupul sfirtecat al prinlului iubit pentru
de valori
beata -careratio - naturam,
justificd
uiaere surnrturn bonum
- sopiens
opozitia dintre qi -
rsita
a nu supravie{ui dragostei sale qi pentru impScarea cu sine'
stuldus, sistem
- voin{a individului are rol primordial 24. Destinul Responsabilitatea morald, doveditd prin acest act suprem de
in care este voinld, salveazd libertatea Ei puritatea ei interioard, restabilind
inexorabil, iar revolta impotriva lui reprezintd un hgbris. Liber-
cchilibrul legilor naturii qi al legilor sociale. Omul prin natura
tatea limitatd a omului constd in posibilitatea alegerii reacliei sa, suslin stoicii, face parte dintr-o lume fatalistd, condusd insd
in fala loviturilor ineluctabile ale soartei. Asaltul pasiunilor tre- rafional, iar inteleptul sioic descoperd raliunea universald in
buie purificat prin rezistenla ratiunii. Agadar, la stoici, problelna
conqtiinla sa pi luptd impotriva pasiunilor care nu sint decit
binelui qi a rdului se reduce, in ultima instanfd, ca la toti filo- clenaturdri ale legilor lumii. Accentele epicureice sau cinice,
zofii postsocratici, la o probleme a cunoaqterii. rdbufnirile cutremurdtoare ale unor personaje sint abdicdri tem-
Piesele lui Seneca transfigureaz6 confruntarea dintre om qi porale de la valorile stoice sau idei ale unei ,,filozofii comune" 30,
destin 25, dar destinul la dramaturgul latin, mai mult deeit la
dar sensul adinc al pieselor senecane reflectd, ln cele din urm6,
greci, nu mai este o forld exterioarS, universald, ci una inte-
conceptia stoicd despre lume ca remediu preventiv pentru omul
rioard, personale, reprezentatd de pasiuni. Eroii senecani nu mai care iqi depdqeqte condilia sa ontologicd sau socialS.
sint ,,agen!i cosmici care actualizeazd destinul" 26 universal, justi-
Inovaliile 31 lui Seneca in construirea intrigii, in conceperea
{iar sau arbitrar, ci eroi care infruntd firea lor iralionald sau personajelor, in utilizarea corului sint evident nonclasice, dar nu
firea semenilor stdplnifi de patimi potrivnice. Tragediile senecane
prefigureazd formula agonald din tcatrul renascentist sau neocla-
trebuie considerate ca nereugite artistice, ci componente specifice
ale unui univers gllvernat de legi nearistotelice. Teatrul senecan
sic. Pasiunile sint forla propulsivd a evenimentelor tragice. Desti-
s-a desprins frecvent de normele poeticii clasice, deschizind por-
nul exterior, obiectiv, a creat o stare de fapt, dar problematica
interioari a eroului, ridicatd la rang de destin subiectiv, deter- tile unei tragedii anticlasice. ,,Alunec5rile" senecane de la ,,canoa-
mina resorturile ac{iunii. Patosul etic al anchetei in Oecliltus, nele" clasice nu rdmin izolate, ci se coreleazd ln sistem, impu-
realizat prin ,,procedura unei instruclii acuzatorii,,2T duce 1a auto-
nind un ,,model" nou in istoria tragediei antice. Care sint aba-
distrugerea eroului. Peste vreme, in Hamlet, patosul unei anchete
terile de la tipare ? 32 1. diminuarea confruntdrilor externe qi
interiorizarea conflictului dramatic; 2' nerespectarea particulari-
similare, desfdquratd ins5. prin procedura unei ,,instrucfii ihchi-
zitorii" va indeplini acelapi rol dramatic. Personajul tragic sene- tdlilor de virstd si de condilie sociald a personajelor; 3. ignora-
can se deosebepte de cel elen prin libertatea sa fatd de determi- rea imuabilitdlii caracterelor qi incercarea de surprindere a unor
f.aze C,e evolulie; 4, infidelitateafald delegendd giinserareaunor
nismul religios precum gi prin gradul de luciditate iafi de lumea
sa interioard. Conlinutul tragicului implicd ,,riul asumat prin conceptii de viald romane; 5' predileclia pentru violen!5, crime,
miracole petrecute pe scend, sub ochii spectatorilor 9i 6' neres-
infruntarea conqtientd a limitei" 28, OpJiunea morfii rcflectii nepu-
pectarea regulii unitSlilor de timp, de loc, de acliune. Sd ne
tinla depdgirii conflictelor fatale. Nodul gordian aI conflictului
nu poate fi tdiat decit de palolul nrorfii. Patosnl tragic este oprim la cSlcarea citorva prescriplii. ln poetica aristotelicd, fap-
patosul luciditSfii, iar moartea nccondilionattr de viata I'iitoare tele scenice aveau rol primordial in dramd. In poetica horaliand
capdte insd rol determinant caracterele imitate, fenomen care
este singurul drum de mintuire. Phaedra alcge sinuciderea
pentru a-gi regdsi propria sa demnitate. Ea crezusc un tirnp cd marcheazd un progres pe calea interiorizdrii confiictului tragic
qi, implicit, pe calea reflectdrii resorturilor psihologice ale com-

72 13
7

portamentului uman. Seneca acordd prioritate caracterelor in peste veacuri, va incita, in tragedia europeand' spiritul
raport cu intriga, calcd aqadar norma aristotelicd, pre{igurind ',Jlr'(.,
rr r,'t;tmorfozei.
modalitdli dramatice cultivate, indeosebi, in Renaqtere qi Clasi_ Scmnele renovdrii se intilnesc, de asemenea, qi in stilul tra.
3a

cism. Preferinla lui Seneca pentru crime, atrocitdfi, prodigii des_
ldqurate pe scend reprezintd o sfidare atit a recomanddrilor aris_
totelice cit qi a celor horaliene. Horatius blamase reprezentarea pe
scend a crimei Medeei i,,ne pueros coram, populo Med.eeatrucidet,,
(A.P. 785), dar Seneca, ostentativ, pune eroina sd-si ucidd copiii pe
scend. Phaedra qi Iocasta se sinucid in fala spectatorilor. Oedipus
iese pe scend mutilat, iar Theseus reface din bucdli insingerate
trupul lui Hippolytus. Atitudinea contestatard senecand calcd gi
principiul unitdfilor, codificate de alexandrini si preluate de teatrul
roman. Desfdqurarea conflictului in phaedra qi Hercules Oeteus
cuprinde mai multe zile, desi Aristotel il limitase aproximativ la
,,o singurd rotire a soarelui,, (poetica, V, 14gg), actiunea in piesa
'Iroades se desfdqoard pe doud planuri paralele, una polarizati
in jurul lui Astyanax, iar cealaltd in jurul polixeniei, iar locul
de acliune se schimbd atit in Hercules Oeteus cit qi in phoenis-
soe, lr|s se respectd riguros nici regula hora{iand a celor cinci
acle (A.P. 190), cdci piesa Oe(lipus are Sase acte, qi nici funclia
clasicd a corului (.4.P. lgg), cdci acesta ignord uneori replica
actorilor (cf. Thgestes, 336 sq.).
Detaqarea lui Seneca de normele poeticii clasice nu se justi_
ficd prin exigenfcle subiectelor. sau prin problematica morale a
pieselor, ci, in primul rind, prin intenlia creatorului de a deplasa
interesul de la forme la functii, de la compozilie la substanla
filozoficd qi esteticd a piesei, de a muta centrul de greutate db
la teatrul ,,teatral" la teatrul ,,literar,,. Sfidarea regulilor tea_
trului clasic nu e insd radicald 33. Seneca nu-gi ingdduie sd pre_
lungeascd durata acliunii, ca autorii elenistici care au scris tra-
gedii ciclice, nu conferd interludiilor lirice autonomie, nu eiirr.rind
miraculosul mitologic din conflict, aga cum fdcusc Lucanus, qi
nu amestecd niciodatd risul in intriga tragicir, a$a cultt vor face
mulli creatori din Renagtere pind azi. Determinat (lc necesitdlile
spectacolului antic ca gi de aureola tladifici clasict,, Scneca a
respectat si prescripJia inter.vcn{ici zcilol pt,ntlu rczolvarea
intrigii precum qi a limitdrii pcrsonajclor' prczcntr. pcl scend la
trei actori. Rdsturnarea normclor pocti<:ii <,lasi<.c, <ronsiderate
imuabile gi universale, dislocd insi puritatt,a gcnului tragic,
restructureazd conceptul de tragedie, crcazii tcatrul anticlasic
fr
gr,rlit,i scnecane. Poetul a perdsit modelul ciceronian' cu fraza
u,rrplir qi clauzuld, Ei preferS fraza scurt6, sacadate' stilul
abrupt
,,i i,,,gai in imagini, potrivit temperamentului sdu spaniol qi
gus-
trrlrri baroc al vremii sale. Dramaturgul se detaqeazd de stilul
r.lrrsir', calofil, codificat de poetici qi cultive un stil
viguros'
din
lrrrllriznetr, excelind prin verv6 qi fantezie' Lexicul selectat
:;lt.r'c stilistice diverse, de la termeni tehnici 9i expresii populare
lrr arhaisme qi neologisme, funclioneazd intr-un limbaj poetic
rrnilar, patetic gi grandilocvent, adecvat meditalrei qi tensiunii
din
intcrioare a personajelor. Metaforele qi compara{iile recrutate
atestd vigoare asociativS, conferd operei strdlucire
lrrruca cotidianS
realism. Arsenalul retoric, de la interogatii gi antiteze'
la
ryi tra-
iriperbole, sentenle, cuvinte cheie, se affnorrizeaze cu dic{ia
gi"e qi, dozate savant in contexte statice sau dinamice' dau iluzia
trd-
'*ri"1ii.'Stitlrt tragediei senecane este, tipologic' nonclasic' cu
sirturi baroce, urmdrind, prin convergenla efectelor estetice qi
morale, convertirea spectatorului la viziunea stoicd despre lume'
Resurectia clasicizantd postsenecanS, indrumatd de Quintilian'
a juclecat sever creatia necanonicd a lui Seneca' Corirpatriotul
ii recunoaqte insd geniul qi originalitatea (I'O', X' 1' 125-130)'
"du
Scriitorii creqtini il admird 5i-i sporesc renumele' Din antichitate
pind in evul mediu, tragediile lui Seneca au rdmas incb in pe-
numbrd 35. Au circulat in mediile academice prin manuscrise'
dar
seneca moralis a rSpit luminile lui seneca tragi'cus, fapt dovedit
de numeroasele culegeri de sentenle'
Renaqterea a stimulat insd interesul pentru tragedia anticS si
operasenecanddevineunmodelalrestaur5riitragedieieuro-
pene 36. ,In sec. XV-XVil, in Italia qi Spania, in Anglia
qi
f.an1a, in Germania qi Olanda, Seneca e reprezentat pe scend'
tradus in limbile nationale, valorificat in creafii autonome'
Influenla senecanS, favorizatd de cunoaqterea limbii latine' se
rca|izeazS selectiv. Filozofia gi morala stoicd consuna cu spiritele
sceptice, descdtugate de religie, fortificd vitalismul 9i titanismul
qi pasi-
european, iar arta dramaticd 9i stitul senecan' imaginatia
unea sa ardenti cuceresc spiritele baroce care incep sd se afirme'
Trageclia lui Seneca sprijind procesul de maturizare al trage-
diei europene de la inceputurile Renaqterii pind in secolul Lumi-
nilor.

T4 15
r
lncd din veacul aI XIV-lea, disputa umani;tilor padoveni in
jurul definirii tragediei au suscitat interes pentru crealia sene-
cand 37. A. Mussato, in Eccerinus, (lSBb) 9i A. Loschi, in Achi1l.es
(1li87), imitS stingaci pe Seneca. A. Gamelli in Filastrato e pan_
fila (1499) 9i, mai ales G. Trissino in Sofonisba (1b1b), valorifi-
cind arta dramaticd senecan5, clobindesc celebritate. Refor_
mator al tragediei italiene in Renaqtere, sub patronajul lui
Seneca, rdmine insi G. Giraldi 38, teoretician gi creator eferves_
cent. Tragediile sale, dintre care menliond.m celebra Orbecehe
intr-un univers nou, teme senecane
(1541), cultivd, belia puterii,
rdzbunarea singeroasd, jocul fatalitetii -
sau modalitd{i clra_
matice -
scene autonome, monologuri retorice, coruri morali-
-
zante
-, fdcind gcoald in teatrul european. Recurenfa temelor qi
structurilor dramatice senecane se asociazd insd cu inovalii necu-
noscute de antici, fenomen care se va accentua, mai ales, in tra-
gedia elisabethand.
Influenla lui Seneca in perioada elisabethand Be pdtrunde pe
cdi convergente. Montarea unor piese
des la - Oediqtus,
Cambridge (1559-1b61), traducerea
Med"eea, Troa-
a0 tragediilor sale
intre- 1560-1580, reprezentarea piesei lui W. Gager, Meleager, la
Oxford (1582) sporesc prestigiul tragediografului latin. prima
tragedie ln limba populard, Gorboduc, de Th. Northon qi T. Sak-
ville 41, prezentatd la Inns of Court (1b61), desi recruteazd subiectul
din legendele britanice, urmcaztr modelul scnecan. UrmaEii regelui
Gorboduc, Ferrex qi Porrex, imitd rivalitatea dintre fiii lui Oedi-
pus, Eteocles qi Polinices, iar Videna, mama lor ucigaqd, ne amin-
teqte de Medeea. Influenta lui Seneca asupra temelor qi persona_
jelor, asupra structurii dramatice qi stilului se vede limpede in
transfigurarea unor subiecte din arii diverse, bibliee sau greco-
latine, britanice sau italo-iberice, in tragedia preshakesperiand a2.
Tema senecan6 a rdzbundrii e insolitd de orori care depdqesc
modelul in The Spanish TragedA (1b92) de Th. Kyd. Tragediile
lui Ch. Marlowe, printre care Tamburlaine tlt,e Grettt, The Tra-
gical Historg of Dr. Faustus, The Jeu of Malta impun personaje
supraumane, cu pasiuni samavolnice gi crude, cu idei ateiste gi
republicane, qi contribuie la dezvoltarea tchnicii r.lasicc a dramei,
teoretizatd de Sidney qi Jonson, neglijatd insd ln crca{iile medie-
vale. Shakespeare este geniul care qi-a dcpirqit maerytrii. prezenla
lui Seneca in crealia acestuia, de la temc qi pcrsonaje, la imagini
qi cuvinte, de la monologuri introspectit4e gi naralii patetice
la joc de antiteze qi simetrii, a fost cer.cctati frecvent a3. Lumea
16
r;rz,lrrrn.irii, scenele singeroase sau cele macabre din Hamlet, The
litl11 Lcar, Macbeth, ne trimit la universul senecan' Aqadar moq-
tr,trit.c'aluiSenecaacontribuitatitlafortificareagenuluitragic
r,lil;irlretlran cit qi la crearea unor opere originale care rivalizeazd
, rr capocloperele antice.
Ileceptarea lui Seneca in Franla s-a manifestat, mai intii'"
l,r'irr traiuceri qi, apoi, prin valorificarea in opere autonome44'
1,,, 1" scolastice ale poelilor umaniEti s-a trecut la
llr'rr!ii care consune cu spiritul vremii' Piesele lui E' Jddelle
"""r"iliile
. (:l\opdtre captil)e Ei Did'on se sacrifiant - tragedia lui Jean
rlt, la Taille - Saiil 7e lurieux -, dar, mai ales' crealiile lui
ll, Garnier, ca HippolAte, Corndli'e, Anti'gone, etc' sint reprezen-
lrrtive pentru gradul gi varietatea inriuririi senecane4s' Ei au
vrrlorificat teme Ei forme dramatice senecane, elogiate de Scaliger''
li.ir.iisdajungainsSlafervoareaicleilorqiserrtimentelordin
lriginalul iatin.,,Preclasicii" francezi, dep6$ind moCalitdtile fixe
r,i exterioare ale teatrului medieval, apreciau la Seneca'
pe lingS
valorile morale, arta pateticd qi stilul retoric' Teatrul lui R' Gar-
rricr, cu larg ecou european46, cultive tema rdzbunirii' cu scene
lrude sau macabre, cu introspeclii gi tirade filozofice' cu naraiii
cleclamative gi coruri moralizante, cu stil elevat
qi ornat, impri-
rrrind stoicismului senecan finalitate cregtinS' Tragedia o'irqgulard"
perso-
n lui Al. Hardy este senecan6 prln subiectele sale violente'
patetic' Neglijarea progresiei dra-
ria.je paradoxaie 9i stilul sdu
precum qi limitarea registrului stilistic' prezente la Jo--
,r'r"ti."
cle]le Si Garnier, vor fi inlSturate insi de Corneille
qi Racine a7'
pe anta-
nceqti'coritei ai tragediei franceze dezvolta intriga, apasd
gonismele psihologice ale personajelor, rafineazd dialogul
qi mono-
aE'
Iogul, qlefuiesc stilul qi versificaiia, dind la. iveald capodopere
Iii nu mai sint atra$i de spectacolul rdzbunirii singelui qianici de
fresca masacrelor colective, ci de complexitatea interioard perso-
tra-
najelor Si de expresia lor dramaticd' Ei purificd "modelul"
g"iiui ,".t""ane Ei impun ',modelul" tragediei neoclasice fran-
ceze ag teoretizat6 de Boileau' Mutaliile inregistrate
in receptarea
lui Seneca sint istoriceqte determinate cle epoca trecere de la
de
Renaqtere la Clasicism.
tn ultimele decenii ale secolului XVI, influenla lui Seneca se
manifestd in Spania 50 asupra crealiei lui Jeronimo Bermudez'
cristobal de viru6s, Juan de la cueva qi Leonardo Arg6nsola.
ln
opera acestora abundd teme, personaje, procedee tematice
sene-
ca,'e, te,na rSzbunSrii qi a tiraniei' scene de magie, nebunie
qi
t7
 vise profetice, monologuri patetice qi coruri moralizatoare. In tra- codifioate' etc'
gediile Ni,se lastinxoso qi Nise laureada, clddite pe crimd qi groazd, uu'rlicvale; 5) cdlcarea granilelor dintre stilurile
Ar;lclar sldbirea inriuririi senecane asupra teatrului european
Bermudez se aliniazd miqcdrii ,,seneciste,. a vremii. Viru6s in
r.oirrcide cu renovarea conceptului de tragedie' In crealiile din
Elisa Did,o, Atila furioso, La Gran Semiromis, Juan de la Cueva tragediile europene s-au intrupat
llorraqtere, Baroc, Clasicism
in La rnuerte ile Vi,rgi,ni,a, EI cerco de Zamora, Los siete infantes rrtlcsca in structuri nonaristotelice, dar qi nonsenecane' ,,ModeIuI"
de Lara, qi Arg6nsola in Alejanilro gi in Isabelo sint senecani lui dislocase, in vremea lui Nero'
Seneca
tra-
"tip"trele"
prin spectacolul ororii morale qi materiale precum qi prin ele- lragediei trage-
gtrliei elene, iar acum, in secolele XV-XVII' capodoperele
mente recurente de artd qi stil 51. Acegtia sint reprezentanli ai qi neag6' la rindul lor' pe altd spirald dia-
tlici engleze franceze
unei faze de tranzilie in care literatura spaniold, in plind epocd
lr'cticd, ,,modelul" senecan. Tragedia cordubanului
i+i indepli-
a Renaqterii, trece de la teatrul rnedieval la teatrul baroc. Ele- r,isc insd rolul sdu istoric in procesul fortificdrii tragediei euro-
mente tematice qi valori dramatice senecane sint transfigurate, in Luminism qi Romantism' trage-
pcnc. In secolele urmdtoare,
in structuri noi, de Cervantes In EI cerco de Numancia qi, mai rlia lui seneca influenleazd rar tragediografi, dar
problematica qi
ales, in dramele lui Lope de Vega 62 qi Calderon. Teatrul atro-
irlta sa dramaticd suseite mari controverse de la Lessing qi
cit5lii qi al pasiunilor exacerbate se explice istoricegte prin epoca din veacul nostru
wi"trs"he la Eliot5s si Artaudse' Teatrul modern m'
de rdzboaie qi expansiune, prin tipologia spiritului iberic, dar qi insd in Seneca tragicus un precursor Meditalia sa
,
prin influenla senecand. Tragedia ,,cruzimii,, avea insi funclii "O"s.opeta formula sa dramaticd novatoare' influ-
irsupra condiliei umane'
catartice, de trezire a repulsiei fald de viciu, inrudindu-se prin il aqazd in rindul
acest rol terapeutic cu tragedia anticului corduban 53.
;:;;; t" urrrpr* consoliddrii tragediei europene'
rnarilor creatori din istoria universald a teatrului'
Influen{a lui Seneca in literatura germand il incepe mai triziu,
la inceputul secolului XVII, datoritd condiliiior specifice in care
se infiripd Renaqterea. ln 162b Martin Opitz a tradus in vers
alexandrin Troades de Seneca, punind bazele poetice ale trage_
diei clasice germane. Calea deschisd de el va fi urmatd de Gry_ NOTE
phius qi Lohenstein, reprezentanfl al teatrului baroc german 85.
Inriurili de tragedia lui Seneca qi de ,,seneci9tii,, olandezi re 1. Seneca, EPistulae, 108, B-10'
Madrid' 1965'
Vondel gi Hooft, dramaturgii germani creeazd un teatru original. 2. Uscdtescu G., Seneca nuestro contenTporarleo' (sec' XI) :
pieselor din coCex Etruscus
Piesele lui Gryphius Leo Armeniu,s, Katharina uon Georgi,en, 3, Adoptdm titlurite
t"jit f, ii, i r.iai t,- oi n t t o M e d e e a' P\ : :*:"' 9:-! :f:: :
ii
-

Cardenio und Celinde - precum qi a lui Lohenstein _ Cleopatra, n

",
tift
';;';;;;;;",-'itsnttnii-"'riniiit'"t.ou,tl!'^:^,i5."?!:*^,::";mr,
",
Agripina, Epichari,s - valorificd tematica gi arta dramaticd (sec. I
ii1"{'{{iii,"bi.;;";'i:;;h:;'.;:;;;${H:io'^!?!!):,'?:"ii:'%,i*::;
-iiJij"ia-nu*ere
PrYr4 "biect istoric octauia
- insd in metamorfoza
senecand, integrindu-se )itl"r ^.r1rr, Thebais' Piesa cu sul
tragediei europene
care, in secolul, urmStor, va deschide porlile dramei. t'ste apocrifS.
4. Studii de referinld in limba romdnd : Zamfirescu I" Istoria
Influen{a ,tragediei senecane asupra teatrului european intr.d
unnirliiii iliatrutut,''fr;.,."qti, rsplA,-1.e58, vol. I; cizek E.,
in umbrd 57 in secolul XVIIL Motivele acestui declin sint deter- seneca, Bucureqti, aruitioi'ib?b I
patta6rtl v'' Isforio teatrului
minate de convergenla unor lenomene istorice, cultural_artistice, uniuersal, Bucureqti, nfutliai""", 1971, vol' 1.; Cizek
F.' Istorta lzte-
raturii lati'ne. Irnperiut,-iittea'I, Bucurelti, T'U'B'' 19?5; in alte
dintre care menliondm : l) combaterea doctrinei filozofice neos- -L., Paris' 1924 ; Caesa-
toice; 2) condamnarea homicidelor care trezeau oroare qi teroare; ri*Ui , Hermann L; iheat'" d'e S'6nbque'
ilffi.; Ii'iriitii6 ;tr ieieca, Palermo, 1e32 ; Giancotti Fr" sassio
3) progresul tehnicii drama,tice: acfiune unitard, deznoddmint r"h" iris"ale"di Seneca, Roma, 1953; ParatoreParis, E'' Storia cel Tea'
imprevizibil, caractere verosimile, temperarea pateticului, dimi_ tlo latiio, Milan, 1952 i Grimal P', Sdndque, P'U'F'' 1966 ;
nuarea epicului, reducerea monologului, dispari{ia corului, etc.; Motto A. L., Seneca, New York, 1975'
4) fuziunea tragicului cu comicul, in urma valorificdrii tradiliei 5. Pichon R., Histoire de la litt€rature latine' Paris' Hachette'
1908, p. 535 sq.

18 19

fr
r
25. Papacostea C., Problerna desti,nului in tragedia greacd',
- _ 6. Grimal
Sdndque
P., Les trag1dies d,e Slndque in Les trag\dies d.e
et te thedtre ai ii -niiai-riiiii, paris, lrr ,,Orpheus", I, !925;,, 2; Simenschy Th., Destinul in conceplia
C.N.R.S., 1e73. rttrti'cd,' in ,,C'etatea Moldovei", IV, 1943; Frenkian A., Infelesul
Fre-l-zel Fr., Die Tragdd.ien Senecas, Leipzig, '.trlerintei ulnane Ia Eschil, Sofocle ;i Euripide, Bucureqti, E.L.U.'
-^-.7.; Anliker K., prologe
_prologe_der '"-- 7;;:
1914 ind. Akteinieilung in lll;9; Gramatopol M., Moira, mgthos, (lrama, Bucureqti, Univers'
gddien, Berna, 1960. rt;l).
I I

B. Grimal P, op. cit., p. B. 26. Caillois R., Lo trag1d'ie et Ie principe de la ytersonnali't6,

.9..Friedrich W., [Jntersuhungen zu Senecas d.ramatischer
'l'ecnnik, ln Le thEdtre tragique, Paris, C.N.R.S., 1965.
Diss., Fribourg, Schuze W., Untersuhungen zur Eigenart
d,er 'Irag\dien Senecas, Diss, Halle, ig3Z.
27. Vianu T., Patosul adeud'rului in Oedip ;i Hamlet, in StuCii
dt l,iteraturd. unipersold gi comparatd', Bucureqti, Editura Acade-
10. Giancotti F:r., Saggio sulle traged.ie d.i Seneca, Roma- rrrici, 1963, p. 91 sq.
Napoli, 19b3, p. bb. 28. Liiceanu G, Tragicul o fenomenoTogie a limitei' 9i a
11. Hermann L., op, cit., p. 246. - p. 38.
tlt'ytdsirii, Bucure.gti, Univers, 1975,
,, .7?:-!uncjiqg G.,1960;Tecnica d.rarnmatica e retorica nelle Traged.ie 29. Grimal P., lntroduction, la S6ndque, Phddre, Paris, P'U'F',
?:..-l:"11o,.C'agliari, Thsch_idel H. J., phaeclra und. ttippo_ llr(;5, p. 15.
tgtus. Variationen eines tragischen Konflicfes, Eriangen, ifiOg. 30. Croisille M., Lieut communs, serlten'tiae et intentions
p. 64.
13. Wuilleumier p., le thddtre tragique, paris, C.N.R.S., 196b, lltilosophiques dani Phdd're de S€ndque, in ,,Revue des Etudes
l,irtines", 42, 1964, P. 278 sq.
L4. Cizek 8, op. cit., p. 255. Grimal P., L'originolit| de Sindque dans Io trag1d'ie de
31.
15. Pratt T. N., Drarnatic Suspense in Seneca and. in His in ,,Revue des trtudes latines", XLI, 1963' -p' .297 sq' ;
I'h.i:d.re,
{rreetc precursors, princeton, 1939. (laider'M. W., Originalitg in Seneca's Troades, in ',Classical.Phi-
lrrlogy", LXV,' 19?0, p. 75 sq.; Dupont Fl., Le personnage^et so.ft
- 11. fqgleft K., Stuilien zur Darstellung iles pathologischen in,
d,en Tragdd,ien des Seneco, Diss., Erlangerrl fOn:. i,ruilie'aiis Ie{ tragedies, d6 S6naque, in ,,Actes du IX-e Congrds
rk,- I'Association G. Bud6' (Roma, 19?3), Paris, 1975, vol' I'
17. Martinazzoli F., seneca, stud,io surra rnorale erenica nefi'es-
rornana,-Firenze, 1945; pratt 32. Moricca rJ., La tragedie d'i Seneca, in ,,Revista -di Fllologia
glli:lro T. N., ?he stoic Ba.se-of r' <li Instruzione ilassica", 46, 1918 ; 48, L920 i 49, 7921'
DT,"ry2,--i!__,,Transantions of the American philologicai
\":1"?"9n,.
Assoctation", LXXIX, 1948; Andr6 J. M., Recherches sur t,oTium 33. Obedienla lui Seneca la clasicism: Boisier G', l'qrt- n9e;
rornain, Paris, 1962. ticlui--a'Horiie'et ta trag€die ronl,aine, in ,,Revue de Philologie"'
Fr., Die Composition d.er Chorlieder 22, 1898, P. 17 sq'
_.18.. L,eo Senecas, in
Rhein Mus., LII, 1892. 34. Smiley C. N., Seneca and the Stoic Theorg. of -LiterarU'
_ 19. Marx W., Die Funktion und Form der chorlied,er in clen SLgIe, in Classicat Stud.ies in Honor of Ch, F. tragedies
Smith, Medison'
of Se-
Senec-ds_ Tragddien, Diss., Heidelberg, 1932. Referinfe pertinente igig.'Ci"t"" Y. H., Rhetorical elements in the
la rolul corului in tragedia anticd : Hegel Fr., prele'ger'i ai iie_ neca, in ,,Language and Literature", X, - University of lllinois
ticd, Bucure$ti, Ed. Academiei, 1966, vol. It, p. 609 sq. St"aie., uruattl, 1925; vezi qi Gulu G', ldei'Ie lui Seneca despre
itii, i"'st"aii clisice, i, nao i rraina A.t \o stile,dramatico" ilet
- 20. Cattin A., Les thdrnes liriques d,ans les trag\dies d,e Si-
ndque, Diss., NeuchAtel, 1963, p. B.
Itilosofo Seneca, Belfagor, XIX, 1964 ; Michel A' -Rhdtoriqu.e,-.tra-
in ,,Giornale Italiano
g\d,ie," philosophie : S€ndque et le
-Sublime,
21, 1969 ; Mazzoli G., Seneca e Ia po-esia, -lav-ig-
21. Grimal P., op. cit., p. Il. il fitotogia", pu.tttn
22. Giancotti F., op. cit,, p, 55. naif""", igiO. influenta asupra Renaqterii : Croil W' M''
Stgl.e, Rhetoric and Rhgtm, Princeton, 1966.
^ 23. Steele B. R., Some Roman Elements in the Trageilies ol
S_eneca, in, ,,American Journal of philology", XLIII, t6ZZ; 35. Faider P., Etudes sur S€ndque, Gand, 1921' p. 15 sq'
?li'-
das M., The Roman Stamp of Seneca,s Tiaged,ies, in 36. Jacquot J., S'|ndque, Ia Renaissance et nous, O.,l!-Z- ;i
Journal of Philology,,, LX, 1939. ,,e-erica" Pastore-stocchi M:, {Jn Chapitre d'histoire Littdraire aux XIV et"
24. Pittet A. Voca_bulaire philosophi,que d,e S6,ndque, paris, XV sidcles : Seneca, poeta iragicus, in Les tragddies de Sdndque
Les Belles Lettres, lgBZ ; Lifcu M., L,id6e ilu souueriin'bien ei et Ie th1dtre de la Renaissonce, Paris, C.N.R.S., 1973' p. 12 sq.
son erpression chez S6ndque, paris, Les Belles Lettres, 1943; Da_ 37. Neri F., La tragedia italiana del cinquecel-fo' {i1,enz-e'
vidshon I., Introducere la Seneca, in Scrisori catre tiiiliu;-8";;_ 1904 9i Marqueron C., La tragddie italienne au XVI sidcle, in
regti, EC. gtiinlific5, 1968. Le thddtre tragique, Paris, C.N.R.S., 1965'
o1
20
 38. Dondoni Lucia, L'i,nfluencede Sdndque sur les tragddies 50. Crawfort J.P.W., Spani,sh Drama before of Lope de Vega,
di G. Giralili, in Les trag4dies de Sdndque et le thEdtre de La Itritaaerphii,- 1g32., qi'H6rmengildo A., Los tragicos espafroles
Renaissance, Paris, C.N.R.S., 1973, p. 37 sq. ilt'L siglo XVI, Madrid, 1961.
39. Cunliffe W, J., The Influence of Seneca and Elizabethan 51. Morby S.E., ?he Influence oI Senecon T.lagedg tyathe plags
TragedA, London, 1893; Lucas F. L., Seneca and Elizabethan Tra- o! Juon d,e ta Cueoa, in ,,Studies in Philology", 34, L937'
gedA, Cambridge, !922; Clemen W., Engli,sh Tragedg before
52. Vossler K., Lope de Vega A su tiernpo, Imprenta Galo
Shakespeare, The Deoelopment of Dramoti,c Speech, London, Siiez, Madrid, 1933'
1961 ; Charlton H, 8., Senecan Tradi,tion in Renaissance TragedE, 53. Alte studii consacrate teatrului spaniol: Curdy R" L?
Manchester University Press, 1946; Wells H. W., Senecan Influ-
ence on Elizabethan TragedA, in ,,The Shakespeare Association b"gZdi.i- iio-ieiagutenne etu Espogne au- XVU sidcle et- parti-
Bulletin", XIX, 1944. i"tiiie*eit le thldme clu taran-; Flecniakoska J' L, L'horreur
rl,orale et I'horyeur mat€rielfe tlans quelques tragEd,ies -espagnoles
40. Spearing M., The Elizabethan Translation of Seneca, Cam- i; xn silcle, p. 60 sq ; Isar E' Hu Lo question du pr€tendu ,,se'
bridge, 1912.
i"qnime; iiiigiot, ii 1o .q., dub[cate . inC.N.R'S''
-Les tras4dies de
41. Bacquct P., L'irnitation de SdnAque dans ,,Gorboduc" de iehique et t,i th'eatre'ile Rend,issance, Paris, 1973'
Sacktsille et
Norton, ln Les tragdd,ies de Sdndque et Ie th6d.tre 54. Stachel P, Seneca und' das deutsehe Renaissanced'rama'
d.e Renaissance, Paris, C.N.R.S., 1973, p. 154 sq.
llcrlin, Palaestra, XLVI, 1907.
42. llabicht W., Sdndque et Ie th€d,tre populaire prdshakes' 55. Alte studii asupra teatrului german: Plard H,', Note-sur
perien, in Les tragddies de Sdndque et le th,idtre de Renaissance,
Paris, C.N.R.S., 1973, p. 176 sq.; Thomsen W., Der Charakter des v. obaJii t-ei ,,rrogeiiis" d,e S1ndtgue'p-'-222s9;sq'; idem, Sdnbque
Lefebw" J:, L^9-
Helden bei Seneca und in der friiheli,sabethanischen Tragdd,ie, it l"'iiadbale d'Andreas Grgvthius,'p. 249
h,enstein bt Senaque, p. 262 sq., tipdrite in- I'es tragedl'es de se'
Diss., Marburg, 1967. ;dqii it le th66tre d"6 Renaissance, Paris, c.N.R's.' 1973'
43, Johnson R. F., Sholcesperian Imager.tl and, Senecan lrni- 56. Rombauts 8., Sdndque et Ie th,€dtte flomand, q' 212 .sq'
qi
tation, in J. Q. Adams, Memori,al Studies, Washington, 1948; Smith- W-., Etot iles' rechelches srrr S1ndque et les ctrornaturges
Bacquet P., Macbeth et I'influence de S€ndque, in Bulletin de ia iiiiiia&i, p. i-ze-iq. in Les trogldies de s€ndque et te th^dtre d.e
Facult6 des Lettres de Strassbourg, 38, 1961; Gareth L. J., Sha- Renaissance, Paris, C.N.R.S.' 1973.
kespeare, Seneca and the Kingdom o! Violence, in Roman 57. Hermann L', oP, cit., P.560 sq.
Drarna, New York, 1965; Bullough G., Sdndque, Greuille et Ie Edition du Seuil' 1950'
jeune Shakespeare, in les tragddies de Sdndque et Le th6.dtre de 58. Eliot T. S., Essogts choisis, Paris,
Renaissance, Paris, CNRS, 1973, p. 190 sq.
p. 410 sq.
44. Lanson G., Esquisse d'une histoire de la tragddie fran- 59. Artaud A., Le th66tre et son dauble, Paris, Gallimard'
goise, Paris, Champion, 1954 ; Lebdque R., Lo TragEdie frangaise 1964.
de la Renaissance, Paris, 1944. 60. Uscdtescu G., op. cit., p. 180 sg' Steiner G, Lo mott de
;
t" ii"gid.r", Fa"is, idition du seuil, 1965.; Domenach J' M" Le
45. Forsyth 8., La trag4die frangaise de Jodelle iL Corneille.
Le thbme de la uengeance, Paris, 1962. retour'ilu irogique, Paris, Edition du Seuil' 1967'

46. Witherspoon A. M., The influence of Garnier on Eliza-

bethan Drama, Yale Univ. Press, 1924. TRAIAN DIACONESCU
47. Herland L,, Corneille par lui-mime, Paris, 1966 ; Moreau P-,
Racine, Palis, 1968; Lapp J,, Raci,ne est-il s|niquien in Les trag6-
d,ies d,e Sdndque et le thdd,tre d.e Id Renaissance, Paris, CNRS,
1964; Wanhc Ch,, Seneca, Lttcdn, Corneille. Studien zur manie-
rismus der rdmischen kaiserzeit und, der franzdsischen classik,
Heidelberg, 1964.
48. Scherer J,,La dromaturgie t:Iasiqttre en France, Paris, Ni-
zet, 1950; Constantinescu l., Inlroducere in literaturo clasicd,
Iagi, Junimea, 1978, p. 138 sq.
49. Bray R., La formation d,e lo doctri,ne classique, Paris,
Nizet, 1953.

22
['-

Oedipus

NOTA ASUPRA BDITIEI

1. Tragediile din volumul de fatd au fost traduse din origi-

ralul latin, urmind textul editat de L6on Hermann in volumele
S6ndque, Trag€di,es, Paris, Les Belles Lettres, 192b-1926, vol. 1-2.
Pentru pasaje dificile am consultat, printre altele, versiunea lui
M. Desforges 9i M. Th. Savaldte din edilia S6ndque, Trag6d,ies;,
Paris, Firmin-Didot, 1862, traducerea lui S. Solovevea tipdritd in
edilia Seneca, Traged,ii, Moskva, Akademia, 1g38, versiunep lui
M. Hadas din volumul Seneca, Oeilipus, New york, The Library
of Liberal Arts, 1955, precum qi comentariile lui p. Grimat publi-
cate in eclifia Sdndqve, phaedra, paris, p.U.F. 196b.
2. Strddania noastre de a strdmuta tragediile senecane in
grai romgnesc, lntr-o versiune ritmatd, cu metrii diferili pentru
replici qi coruri, a urmerit sd echivaleze func!ional originalul
Iatin atlt sub aspect ,,literaro, cit qi ,,teatrai,,. Mdsura in care am
reugit sd ne depdrtdm de ,,reproducerea arheologicd., a literei
latine sau de ,,prelucrare modernizante,. a textului original a
incercat si incite cititorul modern la descoperirea relaliei dintre
virtulile ,,verbale,, gi ,,paraver.bale,. ale pieselor latine;
3. La tipdrirea acestui prim volum din cele doud care vor
coml2leta versiunea integrold a teatrului senecan la qoi,
aducem
mullumiri conducerii editurii pentru creditul culturar acordat qi,
in mod special, colegului constant Georgesc,u de ra universi-
tatea din Bucureqti care a parcurs traducerea noastrd in manu-
i scris qi ne-a oferit inspirate sugestii incorporate tacit in versiunea
prezentS. Valoarea tragediilor lui Seneca, unul dintre
cei mai
moderni scriitori antici, susfine sentimentul nostru cd cititorul va
descoperi, pentru intiia oard in grai romdnesc, crealia unui dra_
t maturg contemporan cu noi.
 PERSONAJE OEDIPUS
:

OEDIPUS Acum Titan se-ntoarce 'din neguri qoviielnic'

IOCASTA 1 nguri yilt_1!i.
CREON
T]RESIAS
nop!ii.
MANTO
BATRINUL Cui fffiIfel lara ? O, bine preara!-arnrq
PHORBAS Cite napaste-acoperi sub-fruntea ta.cea bli?de'
VESTITORUL P;;;;i-i;"ite virturi infruntddevegnic vintul
CORUI) Su" mdrii-ntinse oricit liniEtitd
SCLAVI ; ;;;dt"""f"fptomontoriul care strdpunge largul
Soartei'
iot *tf"i nalte tronuri stau la cherenrul
Acliunea se destdgoard, tn fala patatului regal d,in Theba. C""nl"" .a fugit-am de sceptrul-lui Polybus !- .
p"rin lume, scdpat de griji, de-undzi'
iot.iata"itd
Si martori toii zeii, un sceptru nou gdsit-am
mi--s
15 tr4alee de crima insd : qa tartaie:nu BIarL.'
De mlna *"u, astfefTiliTilEe qtire APgIg- -
"u"i
-B###il,'"::'
O, biata pietate, ruqine--mi-i de soarta-mr'
20 Cici phoebus imi prezise cd llul [n!]ngi3
asta m-a izgonit de-acasd,
N-a- pdrdsit atuncea ca un fugar penalii'
Nemaicrezind in mine, eu ti-am pazit orinda
25 b'u-"i pot"ncit, naturd ! Cind te-nspdimint-o crimd
Pe carL nici n-o bdnui, sd te cutremuri totuqi'
Md-nfricoEeazd totul 9i nu mai cred in mine'
Deja de-acuma sorlii imi Pregdtesc surparea'
. C#i ce sd cred cind ciuma vrajmaqd stirpei Cad'mus'
30 Ld]itd-n tot regatul cu graoznice ravagii,
Vtd crul5 doar"pe mine i Au cdrui rdu mi lasd ?
27
 Plin urbea ruinatd Ei B_fi.4.t{g prorlii care-s
- Secar-boei+Lin tgCfhl printre grdmezi de lesur.i,
I Eu sir,rgur- l4;qin Jea.fdij Invinuit de phoebus
35 Tu mai purtai speraiitH, dupd atitea crime,
Sd ai regatul zdravdn ? Am pingdrit vdzduhul.
Vai, nici q boale.lind nu-nvie cu rdcoarea-i
trnimi arzinde-n febr6, nu sufld nici zefirul,
. Ci doar Titan revarsd canicula-i fierbinte
40 Si-ncinge-acum, din spate, chiar leul din Nemeean
figr_it-a apa-n fluvii, paJoarea roade iarba,.'
Dirce-a secat, Ismenus mai susurd subtire,
.Dar . unda sa firtuvA- s-ajunda:n_ matca goa.l_a*
Sora lui Phoebus,-.tlista, qluneca pg
45 gi_celul trist s-asi:uif,e'in-Zlua iiijur bplle- oa(a.
Nilirfei lucesc ni'Cf"itele ca-n noplile senine,
Ci bru-rna grea qi neagrd s-aEterne pe ogoare.
Un chip de iad umbregte cetdtile din ceruri
casele divine. Nu coace rodul Ceres,
,50 Si Ci-qi clatind, bdlaie, doar spicele inalte,
Recoita piere stearpd cu fructele chircite.
*Nu=i*pat!g- !sgtjgt**de.$t0li.rna* aceast a,
Ci o_fi_ce sex $i virsta se mistuie de-avalma.
Brrfii?frilt" i fft''i, pi'infi;'.;i copiii
55 9yb Li.yglggul pestei 6i*o tor.la arde sotii,,.
Lipsit este de laclimi gi bocete comindul.
Macelul fard num5r al ciumei indirjite
Secat-a ochi qi lacrimi cu groaznica--i urgie.
, iar''itiamatiiaii
tiu
'Brolnavui duce copilu"l stins pe ruguri,
in neqtire card pe."altu-n_bra{e,.
p-aducd alt-u! pe.atelaEi rug sa'arda.
-_Zorind,
Din'Jditia'fara maigi.rfrasare iale noud :
. .- !.gi "'..Cre,-v-in..cu r119rtul se prdbugesc. in preajmi
_ . $i trupui-ior. urcat e pe ruguri neEtiute.
tj5 jefuit:';iil$0mil ; sarmanii n_au rugine.
-E_
Nu au morminte-aparte, nici oseminte sacre.
De-ajuns ca fost-au alse. Cite ajung r:enuge ?
Nu-i cimp pentru mouninte, nici codr:u pentru
rugurl,
N,u mai ajutd omul nici jurdmint, nici lacrimi,
70 Mor vracii toti qi*bpgla-Fj *epg,f,tg sieEi"ieacul.
QO
LO
Ingenuncheat in temple tind mina rugdtoare
$i cer sfirqit mai grabnic, sd m-or mai -inainte
Ca patria sd piar5, ead..dupfl,.nellat{.l,
S-ajung in tot regatul ultimul mort de ciumd.
75 O, zei fdrd crutare, o, soartd preacumpliti,
Au p*qg-a! .rnie astdzi mi 'se refuzd moartea
Atit cle-ncrincenatd ? Dar lasd-li tu regatul
Atins de mina morlii, 9i lacrimi qi morn"rinte
$i viala pingdritd in aerul din preajmS-ti,
Nefericite oaspe, .Si_.fggi_git poli mai fute
La rude.
IOCASTA
i1
Spune-mi, o, pgt"gJ-meu, ce-ajutd
x{
- S-a{i{i prin vaer rdul ? Socot regeasci faptii
Sd-nfrunli ndpdstuirea : cu cit e mai inceltd
$i starea Ei povara puterii ce se surpd
85 Cu*atit sd stai mai vajnic gi cu un pas mai sig'-tr.
Nu-i faptd bdr-bdteascd sd-ntorci Fortunei chipu-fi'
OEDIPUS
Strdind mi-este vina de teamd sau ocard,
Virtutea mea nu qtie nemernicia fricii.
Chiar dacd spada-i trasi acuma impotrivd-mi
90 Sau Mars rostogoli-va spdimindtoarea-i for'!d,
Ag infrunta destoinic chiar Ei Giganlii aprigi.
. -Nu am fugit de"Sphinxul
"c-ru$F
cu vorba'sa",viclean5,
Privirea iui am
*"Cerym:.aff'Ei'ci-li ;i albitiqdunat,,qi.
cbb gur:a-i
cu oseminte.
I 5 *_Cj**. t g,p.e- ti.nca, ,n altar a m e n i n !i n d u- I i p r a C a,
-r .
"q
$i itt bdtea din *r!gi' qi tot lovea cu coada
Precum un leu sdlbatic iEi pregdteEte-atacul,
,'Eu i-am cerut enigfra] tund deasupra groazni:,
''-ii&jgfi'ed tiiii fhrcilf"fdrd sd rabde zabovirea
100 A zmuls cu gheara pietre rivnind viscere calde.
Dar vorba sa-mpletita, procleta sa-ncilceala,
garada tristd-a. frareLcu.aripi dq4egat;us, -
 IOCASTA 135 Cind preotul sta si-i atingd grumazul
Cu bra{ul inalt cumpdnind lovitura,
De ce acum. smintite. faci rusi tirzii de moarte ?_- Un taur cu coarne lucind aurite
Puteai sd Bieii atuncea. Acuma sceptru-acesta-i Cdzu fdri vlagd qi clnd despicat fu
105 Rdsplata faimei large de-g fi r4pus tu- $ptti.q;gt Grumazu-i voinic cu-o mare secure
140 Nici urmd de singe pe fier nu vdzu,t-a :
OEDIPUS Din rand-i se scurse puroi ce duhneEte.
vdlitu-s-a-n cursd
Cenuqa blestematd a monstrului fdlarnic.
@* vai' iLzrpq gg6r.5.Pr$&.-,..
Zdrobeste astdzi Theba. Salvarea-i numai una : 145 $i zac animale ldsate pe cimpuri,
-: .'---1
L'aca ne-arata Hnoebus un drum oe mrnturre. ce piere gi tauri.

CORUL
cerbi nu se
110 Te stingi generoasd stirpe-a lui Cadmus
vai, T gbA-Ferua&g**
{inut fdrd oameni. $i
@ -ps{asii t+i, Bacchus.
uer care calare-ns'otrnctu-te-n cale. unze
115 Ajunqi pinJa inzi gi-n cimpia lui Eos, 155 Nu-ntinde
rlnfipt-au la marginea lumii stindardu-{i. Nrcr clmpul cel rodnrc azt nu lnverze$tre,
Vdzurd-n pdduri de cinnam pe arabii Nici vila nu-ntinde cu brale-ncdrcate
Boga{i gi pe par{ii-n galopuri vicleneo Rodirea iui Bacchus.
Temu{i pentru virful sdgelilor crunte. Vai.
t20 Cdlcat-au pe ul cu 160 Au rupTTfr?FGoaiea Erebului muced
De unde Surorile Furii cu groaznice torfe.
ce-n fldcdri Porni Phleset6nul din matcS-i aiurea
d

Vldstari unei stirpe

ik4

lfesreste toti inzii.

niiiffns'dFstinffi* 9i€Iv*l,ri:@
Vail$-l[I_Cel lacom aI gurii-qi deschide
L25 Tirili de o soartd ce crunt ne rdpeEte. $i-aripa-qi desf,ace Moartea picloasS.
Ndierul cel groaznic, bdtrl
qirul celTung al
Grdbit e spre Mani
Sieitele-i brafe-nclegtate-n prdjind,
170 gfirsit sa tgt gareJnul@
se spuh€ ca uerber a rupt rn 'l'aenarus
Se-nghesuie-n leEuri. Cdtuqa-i de fier Ei cd azi rdtdcegte
Dar ciuma intii s-abdtu peste noateni, Pe-aici, pe la noi, cd pdmintul mugit-a,
Mioare pdEteau fdrd poftd pe pajiqti. Fantome scdlimbe colindd chiar astdzi

30
T

$i-n cringul lui Cadmus Cind bucuria zace in umbrii cu tristelea

in Dirce, aqijderi, fu_n singe.
Cd undd Sufletul meu rivneEte sd Etie, dar se teme.
!10 Tu, frate-al soalei mele, o, Creon, dacd astdzi
-F:-* **mlL-*9n!+l{sta!a}i €*msa*te'* Aduci vreun leac urgiei rosteEte-l cit mai grabnic.
1Bo ce chip bt"rtu*ut"r* [ffi9'i""
Mai grg-aznic ca rnoartea ! Grea toropire
CREON
Se-ncuibd in trupul sidbit si_o roseati
l-aprinde pe chipul bolnav, iar pe piele
Pete zbucnesc. Vai, fe;bra atunce-a OEDIPUS
185 Distruge-n vdpaie cetatea trupeascd.
Se umfld obrajii cu singe fieibinte Cel care di ndpastei un leac-c,e!p-p.i;1*.!eaga"
$i ochii_stau lepeni si-o-sacrd vdpaie
Tot roade-n artere, timpanele sund, CREON
$i singele negru din ndri girbovite
190 S_e scurge Ei rumpe ldrgitile vene. Mereu.Wp**gS*ggI**
Un geamdt strident culremurd trupul ll5 Cu vorbe tainqs*.,*
Lovit in strdfunduri qi-atuncea bolnavii
-S-qerum-a:n**:l-ry
q"_e. p1at1a
I^ar-.at!i-i, cindnase pustii"le'dau
Q!.ffi.
i;i;,
-* OEDIPUS

l95Mpecimpuri
,>i .serer4Lo-'",'int -cu*ana sorbitd.
Mulfimi tn genuncht uilatliri"?iliir€ CREON
Se roagd sil moarrl qi zeii cei dalnici
Le-ascultd dorinfa : O, nu catd temple Poruncd e ca Laios sd-Ei afle rdzbunarea
200 Sd-mpace prin rugi Olimpul, ci doar cd
Pldcut e sd saturi chiar zeii cu mqg-tte4 $i moartea ispdEit6 printr-un exil s6-i fie.

OEDIPUS
(ud.zind" pe Creon core se intoarce de la Delphi,) OEDIPUS

Dar cine-i omul care cdtre palat zor.eqte ? Dar cine-a rdpus oare pe luminosul rege ?
Nu-i
Creon ce strdluce prin stirpe qi prin fapte ? Pe cine numi Phoebus sd-ndure ispd;irea ?
Sau sufletul rye-y, gubgg{*39yp'J,aa!9pe vede ?
205 Ba nu, rnsusr cnem
- CREON

OEDIPUS O, de-ag ldmine teafdr cind spun sini.stre fapte,

(ie;ind. din pal,at la aestea sosiri,i lui Creon)
hni amortesc genunchii qi singele-mi ingheala.
2,25 Cind am intrat in templu cu pas pios qi mina
De groazd md cutremur. Unde vor bate sortii ? Am indllat spre rugd cum cere ritul sacru,
piscul nins din
Chlar G"%*,,..\%.. Palnas a scos... un.Jreaprdt'-
Cdci pieptul meu s-agitd cu-o geamdnd simlire. !r+*..*e;_.,-*.:.; .;r;d__
StfA-niU _ .,
co
33
 $i laurul lui Phoebus gi-a tremurat frunziEul
$i-a stat atunci izvorul Castaliei preasfinte.
2'j0 Deodatd preoteasa cu pletele-n cutremul
.
-{L-..*r+i-:++^...-
forni_ sd dEhrEze.**dar nici n-atinse grota
Si-un glas de zeu indatd cu runet larg rdsuna:
,,Se vor intoarce-n Theba mai blinde constelalii
Cind vei lasa fugarnic pe Dirce, tu, strdine,
235 $i uciga; de rege, qtiut de zeu din leagdn,
Cdci bucuria crimei nu ddinui-va-n vreme.
Jq:Sf . l.upla -c*q *tlng s-or rdzboi urmaEi-li,
Neruginat ce iardgi te-ntorci in vintrea mamei !'(
OEDIPUS
Ce pun eu azi la cale dintr-o poruncd sacld
210 Se cuvenea cenuEii lui Laios mai devreme :
Sd nu uzurpe nimeni prin viclenie sceptrul.
Dator e orice rege si ocroteasci regii:
caci prJn Qli .n-*tqfllagu:yl: f gft*dW;ffi|
cnEoN
0 team6"5i mai sumbr'6 Briia .de*+ mort
f--%,-:
rdpuse.
..-...,.',atqiBeiq
,
$iWgle_g.4*AvA"sq*-c"AlplJauqql,grab"r-ric".
Tu, soi€-dhle umbli mereu dupd-al tdu frate,
O, Phoebe cdldtoare ! $i, tu, stdpin pe vinturi
lil-rl-r Ce mini carul albastru peste genunea mdrii
$i tu, domn peste lumea lipsitd <ie lumin5,
Prielnici fili ! Acela care-a ucis pe Laios
Sd n-aibd vatrd-n pace, nici larii cu credinld
$i nici un col! de lard exilu-i sd nu-ndure.
:lri0 Un pat incest sa-l doard gi prunci fdrd de }ege,
Cu miini necugetate el sa-Ei ucidd tatdl,
Sd facd ce eu insumi am ocolit in viald
(Caci ce-i mai grav ?) iertare sd n-aibd de niciunde
Jur azi pe doua sceptre, pe lara care-o cirmui
l(;5 $i fara-mi pdrasita, pe zeii blinzi ai casei,
pu iinu jur-o,JFq-ffi@ cale strajui
Cu val mdrunt Ei geamdn hotarul ldrii noastre,
Sa fii tu insuli martor la vorbele-mi rostite,
Tu ce inspiri vestala cu dar zeiesc din Cirrha
:;o .{'a,@jbssgEn&+
$i fa'rE-griji s-ajungd-n ultima zi pe tronu-i,
Merope sd cunoascd doar torla lui Polybus,
Cum eu nu ddrui-voi nici o favoare climei...

OEDiPUS
275 lt*.g$P!liPr:in luptd sau viclequg el zace?
CREON
2+5 Ce spaimd-nfricoqat-a o 'datorie sacrd ?

Mergind spre codrul verde-n Castalia slavita

CREON
i-=<<-:*r Bg*"El,".at.ge^-o"9alq.*q.t1.,Pri,"!s,d.eJq,fi;uri*
De r.rnde p1eac5-n larini@
Sinistrul Sphinx Ei groaza din vorba 'fala noin'raJ Phocida taie una, pdrnint pldcut lui Bacchus,
OEDIPUS
:'ll0 De unde, din ogoare, se nalla cdtre ceruri
Cu povirnigul dulce Ei geamdn virf Parnasul.
Se-ndreapti alta tocinai spre Istmul lui Sisyphus
Sa osindim noi cdma dupd porunci dirrine
$i cimpii din Achaia ; a treia cdrdluie
O, tu stdpin pe
fiepezi
250 O, tu, i iucind pe bolta clard
-it5 $i taie vadul rece al liului llissus.
mergind in pace,*ISIS Ulbe*ags.L
Ce min ^B_"_qjgi,
Si-au sdvirsit cu fierul q,.-..*-",*_,.+*L-ry*
nedeslusita Ciimd.
,L-.-**.-4--'*

J:t
35
 TINESIAS
(Intrd Tiresias inso$it de Manto)
Dar flacdra ? Cuprins-a ofranda cea bogatd ?
Dar, iatd, chiar acuma, minat de Phoebus vine
Cu glezna sa in tremur Tiresias cel girbov M,dNTO
- 290 $i jAan!-q ca-rsd"dlJlma..pe. cel-lipsit de soare.
' .!wffea*_#

OIiDIPUS
O, preacucernic preot Ei mult iubit de Phoebus.
Dezleagd profe!ia.,. Pe cin' s-arunc osinda ?
TIRESIAS
Cd limba mea-ntirzie gi cautd zirbavit
Sd nu te mire totuEi, prealuminate rege,
295 . .Vpsijnflirnr-o' .paste*rlln,.adesaaas$snsa;L
Dar de md cheamd Phoebus qi patria, porni-voi
Sd-gi rupd vdlul sorfii. O, de-ar fi singe tindr
$i cald in trupu-mi astdzi aq mai primi-n piept zeul.
Mina[i lingd altare un taur dalb, dar care
300 Nu gi-a pler:at grumazul in juguri niciodatd.
$i tu, S9pilA-cam-Ji-d$ci..tatil qrb de minr
q:e q.e*] * 9. l:9z i.,tu"in victi ma ep,*as,li n!4'*
" Se;ryi -lp.tli
(Sclauii lui Oedi|ttt's aduseserd oictime.)
MANIO
O':victinr#;b'og*,ti:st5" jli,p€6=el,taru1sacru..
A sc apdra
.-"-..
-1
t" ' n av alni-c.*'gGr.gi. S--"R-Ai irxx.indaiA.
TIRESiAS
Viivoarea sa curatd ;i luminoasd fost-a ?
:ll0 A inallat direaptd cregtetul pur spre boltd
$i coarna sumelita Ei-a despicat-o-n aer ?
Sau s-a tirit in preajma ofrandei in negtire
$i tulbure sfirEit-a in lumegoasa dird ?
MANTO
fu vi}voareu Ei fgtsq+S&rlW;.
:ll5 {gila-i
P.rgcum.s'arata"Iris, cu ilfi?Ifi'!€'Yffra numAr
$ i el;quil3;+. 13re. Pe-*l!in"d."erile' bpllii,,
Cu briu pictat vesteEte involburalii nouri
Fdrd sa Etie nimeni cite culori inalld,
A;a-n vdpdi *albas$yl_*prbing. cp..pq"gcAiul, , .
:;2A $i-apoi,qg;Sing,ffriul"Bina,ce ead,in "ueguri.
Dar iat6 cum vdpaia-ndirjitd se dezbind
$i se desparte-n valrd cenuqa din ofrande
Pentru cumplita luptd. O, tatd md cutremur !
Libalia lui Bacchus s-a preschimbat in singe
2s $i lgmuljil_sgi g-qlg_. d.osjn.d. ss .cap...d€* rcg€*
'.
|

Plutegte dens in jurul privilii rdtdcinde

TIRESIAS
$i-nvdluie in nouri lumina-i tulburati.
Ce-i asta, tatd, spune ?
Implora cu glas tainic tofi zeii pentru jertfi , *ri.lr#ryM.rF:'4

30 5 $i p*em 1".3 _t*g*lle"-#$r.-ft iffi pe-alt are. TIRESIAS

MANTO Ce-ag mai gr'6i acuma

(aruncind tdmiic)
in
volbura zaluda a minlii uluite ?
:r:r0 Au ce sd spun r,:ffijffitifiie'.q.EHr.&tna.S.ffiTffi
Miniile divine j_-, aret?-tt,,sem
Pe vatt'a cea sfinlitd.
JI
JO
 Dar care este taima pe care lfp*.Oin"- .,
S-o dea pe fa!5 zeii ? De ce-Ei ascund minia
"-,i'q
Se rugineazd zeii de nu Etiu ce. Hai, vino !
335 Fdina cea sfinlitd presar-o peste tauri.
Au cu privire blindd indurd miini ce-i catd
In ritul nostrul sacru ?
MANTO
*SPreJa$adl' s.rl."LUI @
e
- '- $i. .! 1e"1n u-r:i n d "sg: n.!a,ars
TIRESIAS
340 Ofrandele iovite s-au prdvdlit cu-o rani
MANTO
Juninca se strdpunse in fierul care-o catd
Cu-o singuri-mplintale, dar taurul iovit fu
De doud ori gi-n clatin iqi pribuqi genunchii
$i lasd fdrd vlagd sufletul cald sd-i iasd.
TIRESIAS
:i45 Au singele liEneqte din rana strimtd iute
Sau curge molcom peste spintecdtura largi
MANTO
Piriu de singe curge din rana larg deschisd,
In pieptul de junincd. La taur ploi pldpinde
Din rdni afunde urcd ; dar se rdsfring gi-ndatd
350 ln singe mult inundd qi ochii stingi gi gura.
MAN'IO
?
O, tatd, ce e asta ? E in viscere zbucium,
Dar- nu trasar agale aEa cum se intimpld,
lllrS (li sar in miini Ei singe invdpiat liEne te,
Il inima-i strivitd gi in adinc s-ascunde,
Arterele-s livide. Lipsesc viscere multe.
I,'icatul este putred spumind cu fiere neagrd
,$i iatd semn lugubru pentru puterea ldr"ii
Sdltind semea!6 frunte, jlrirt Se nalla- doud leste cu umflSturi egale. -
Si-o pieiitd le-ascunde, ranite, pe-amindoud,
€i j:139"-f ge ! ""g1- -tggg- Dar lasd sd se vadd la fiecare taina.
O parte vrdjmdEeascd se-nal{d cu putere
$i-ntinde gapte vene : o iinie le curmd
r ,lr Oplindu-Ie indat5 sd se intoarne-n cale.
?
Schimbata e natura, nimic nu std la locu-i,
To,qlqrs*int-oause..aglg.?i : nemaiputind lua aer
PlAmingJ.z,+,ge-n singe icnind in partea dreaptd.
Nu-i inima in stinga. Cu inveligul moale
lr'(l Nici prapuri nu-nfd;oard viscerele scdlimbe.
Schimbatd e natura. nu-i nici o lepe-n uter.
Dar. sd vedem d".r,'ffi.-.
cA:i*ffi ;Siiru; -a;G
?
"J_q.;+ss.* sss-*v-ireila, *."-
t l-u*g*f"g L :u'jeq*g'gge!*i:** lq g*ei er93'",*
ri l; $i bate din copite qi scoate muget jalnic.
Genunchii sdi cei fragezi in spasme se contractd
? $i singele-i se-mbib6, livid, pe lobii negrii.
Dar trunchiurile hide incearcd sd mai fugd
Si tlupurile goale se nalld gi se-ndreaptd
Cu coarnele la preoli. Vai, fug din miini viscere,
$i -e1afiut-ce}-Einish-u*t*lr-csle €la$ul*tuJm.et"
Nici rdpetui ce-l scoate lupubr:u o cireada :
-, .'i!.r&-18-s:q.*'r-h**
Vapai mugesc pe-altare 9i vlt"r1:!11 jltl9-1t]t:1:
OEDIPUS

l, TIRESIAS
Ce taind poartd-aceste ingrozitoare semne ?
Sinistra ieltfd naste o spaimd fdrd margini.
---ffi - Grdi eqte : $g!4!A;vni-tard"*da*teem_ LqJUL*
ffi ie-6aFstnni*e-6:dleftrn'*mnunff
-...#
C a ci r d u i f a ce - ad es_eg
-oggl-k}gq. J_e* gfl j g. . ",_
"-.;""--
!Q 39
 TIRESIAS +10 $i cu priviri senine alungi nouri sumbri,
Erebul ce-nspdimintd
Vei dugmdni ndpasta pe care azi o cau{i. $i lacoma ursitS.
'Incinge-li astdzi chica in flori de primivar'i
OEDIPUS $i-mpodobeqte-li timpla cu mitr'5 tirianS,
415 Sau leagd fruntea dalbd cu iederi-n bob negru,
Rostegte-mi doar ce zeii voit-au s5-rni destdinui,
Ori scuturd-li in zare fdrd or{ndd chica-li
Au cine-a muiat mina in singele lui Laios ? Si cheam-o iar la ordin sub lesdturd strinsd. -

TIRESIAS Temindu-te pe vremuri de Juno cea geloasd

*
Tu ai crescut in taind sul: forme-nseldtoare :
390 Nici pasdrea ugoarii ce lunecd pe ceruri I 20 mE5itt'6- Ie'ii66i€" tra' irle t6 lfriiff si' 6i5fiffd.
gu
Nici fibra desfdcuti din pieptul viu gq.po_?Jg. Dr cu centura-n aur peste trumoasa roDa,
Rosti un nume : IaFFi-E'dbllea' sUre lurn1na.. fi-au fost pe plac atunce podoabe feminine,
- P;"ie-e-ii iniii+i :€'ilTliEil'dm"din neglr-i. Unduitoare rochii cu faldurile large.
"'l3li
din Ereb sd
Scos spund pe nume ucigagul. Iar cind stdteai deundzi in carul tiu de aur
395 Pdmintul sd se crape qi sd rugdm cu tolii 425 $i copereai qi leii cu mantia-ti cea lungd,
Pe Dis neimblinzitul : muilimea din adincur-i S-a minunat tot ldrmul intins al Aurorei
Sd urce-aici, Cui da-vei aceastd taind sacrd ? Cel care bea din Gange qi-acela care sparge
Cdci pentru tine care lii sceptrul larii-n minil Troienele in Arax.
--q!twe#ff

Nu-i bine sd vezi umbre. Silffi-fiS6ie-n urmd pe un asirr "ui*Iicol.

-TfriorffiI
+30 bd triintea-mbumbitd cu ghiiiadite
OEDIPUS gi preoli plini de pofte c.q.11dy=9. dgznSlfgl",Uqlstiq.
Cohorta de bacante
O, Creon, tu, speranla Lovagte-n pas edonic
400 Cetdfii-ntregi, pg-@ Cind rnuntele Pangeus,
435 Cind Pindul tracic. Iatd
TIRESIAS Cum vine intre mame o lublica menadS,
Cu coH$SH"Sfiriid-hcinsd in bldni de cdprioare,
Cit timp va sd deschidem zdvoarele din Tartar, Tovardge lui Bacchus,
Sd nalle gloata cintul{e lg&al iui Bacchus. Si mamele stirnite cu piepturi in vilvoare
++o cofftEtEfiEi#fsH:
CORUL Dar dupi ce sfigie tot trupul lui Pentheus
$i scuturd cu mina tyrsul ugor in aer,
Ci leagS-li chica blondd cu iederi mlddie Thiadele uitindu-gi turbarea lor divind
Si bralul lin armeazd-li cu tyrsul tdu de Nysa, Privesc indatd fapta ca pe-o strdind crimd.
405 Podoaba-fa@ o Bacchus,
lr ls-.s..ff
Fr-asculta rugr pe care
Le-aduc din Theba nobili
115 Mdtusa ta-i stdpind peste regatul mdrii
Cu miini ingemdnate.
ur
"-" ffiina*m--rttl'rrrrerc r":"
Putelea pggte .vqlql. ug" pfglc strdin q afe,
Intoarce-{i spre cetate, prielnie, fruntea puri
.10
 O rudd-a ta o, Bacchus; e Palaemon divinul. $i Argos te-a sldvit cu maEtera de fa!d.
lncins de mare, Naxos
Pe tine, copile, rdpindu-te-o ceatd !i-a ddruit mireasd fSqigara pqrdsitd
450 Nereu imblinzit-a furtuna pe mare l:)0 Ce-gi insen_ina grija. c-un sg! care descinde
$i valul albastru-l fdcu o dumbravS. Din Vita-rnai aleasd.
Platanu-nfloreqte frumos primdvara iGut:,i"'1i,t;'g"""iiris, liEni din stinca seacd
$i cringul de laur iubit de Apollo, $i-g .curs peste ver deatd in riuri punitoar-e
Iar Si tarmui nalt sorbit-a desfitdtoare sucuri.
455 Diu visla se-naltd o I 1)5 ir,roare stlalucinde de lapte ca zdpada
$i vj $i vinul cei de Lesbos amestecat cu cimbru.
Iar leul .ds. l4grgS.n.q$e .Ias{".sua.-* ,Mte3ga ta cea-apila cplldlrsa=n.'cerufi este
$i tigrul de Gange s-agaza Ia pupd. $i Phoebus insuqi cintd, cu plete revdrsate,
Prl'atn cle spallrla s-a|unca rn valul'l Solemnul imn de nunt5, iar Cupido vicleanul,
460 $i fornre ciudate iau toti iishinggtli 500 Inalld tor,te sacre.
Tilhalii deodatd pierd brate voinice Chiar Joe-Ei pune-aldturi invdpiiata lance
$i pieptul chircit s-adund in pintec, $i fulgeru-qi urdqte cind vede iar pe -B-acchus'
O mind piticd le-atirnd de-o Parte Cit timp -s.u1-Yo.L-pkl,e pe "gILIAEA!-Itl.t!\
$i spete cur-bate despicd noianul, $i-Oceanu-nconjura-va pdminturile-n valurr'
465 Iar coada ca arcul s-agita in valuri: r-,05 cit timp g3s*,yq_1.."i1t1 1:Tn:..1?,qe"stgrn4
Delfinii urmeazd fugare coribii. Si Lucifer vesti-va sosirea ctlmrnellr'
"s'X'tea'd-n atniul' lui Nereus
Pe unda sa Pat:tolul rni te-a purtat o, Bacchus, iar*fir'Etns-nro
Curgind cu val de aur in mat.ca sa cea iute- No! t-o!i .9.1ry!'*9T,.!hlqgt..9i"ilului Lvaeus'
$i-nvins lisat-a itt't'ttl cu getica-i sageatd OEDIPUS
470 $i massagetul t:at'e betr lapte dres cu singe.
Dal !i-au simtit puterea regatul lui Lycurgus
$i neamur-i ne*mblinzite Degi Privirea-li cruntd dd prevestiri sinistre .
Ce {ar:ina iqi schimbS, 510 Prin care cap tu sPune - vom potoll nor
Lovite crunt de CrivS!,
-
CREON
475 Scildate-n val maeotic,
Pe care le nriveste-Ad din indltime Ut'sa "
Si
'
pemeffiT6tffi
9..--.-,,,. _ .j.
scl'pdri"aldiuri." Imi ceri sd spun .:H;t sfituie sa tainui'
ToiBacClius domoiit-a gelonii cei sdlbatici
$i-a
n--
smuls din mina arma rdzboinicelor
a-,. 1:.-a-x M-.-€-F€
felq
480 ^^L::

Cohorte thermodone, De nu te miscd totuEi ruina-toatd':a Thebgi'-

Ldsind sdgeli agile Be'-mi-ta-mffi scefirul pierdut al siitpsi ,n94s-!r9'
Se schimbd in menade.
CREON
Iar Citheronul sacru a r'5lurit cu singe
485 Din stirpea lui Ophion.
$i fetele lui Ploetus jgltSt-err in pddure Tu vei dori si nu Etii ce azi rirmeEti atita !

42
 OEDIPUS OEDIPUS
515 Dar neqtiinla1rllt",r8,,.tlo1,Ieec p.entru B,@ast i
Aga tu v€i: ascunde veste'a salvdrii Thebei ? Nu-i osinditd vor:ba ce-a fost cu forta smulsS.

CREON CREON

Cind leacul tiste groS2riid"6"ilureros sd vindeci. , .i:,0 Departe de cetate un codlu negru cregte
Stejari fdrd de virstd gi Dirce curge-n vale.
OEDIPUS Acolo chipalosul sdltindu-qi fruntea naltd
lnconjuri pddurea cu trunchiu-i ve;nic vetde,
Dezvdluiegte taina sau tu prin grea osinda Stejari cdrunli acolo intind curbate ramuri
\rei Eti ce arme ale un rege Ia minie ! :i:i5 $i scorburi mucezite, cit virsta muqcdtoare
Pe-o rini ii despoaie. $i chipa,rogi se surpd
CNEON Din rSddcini gi-atirnd proptiti pe alte trunchiuri-
Cu fruct a.rnar cresc lauri qi teii dulci la float-e'
520 Ur:dsc adesea regii taina ce-au vrut sd afle.
$i mirtul cel de Paphos gi-arinul bun de visle
ir l0 Ce taie marea largi gi pinul care-nfrunti
OEDIPUS
Pe Pheobus gi opreEte cu trupu-i neted vintul.
Vei fi trimis in Hades, ispaEd pentru ciumd, Un arbore std-n mijioc gi umbra-ntunecoasi
De nu vei da pe fa!6 acuma taina sacrd. Apasd lds'uirigul din jur qi rdspindindu-Ei
Peste pddure ramtiri tot codrul ocrotegte.
CREON 515 Aici, sub el, std negru qi neatins de soare
Un lac gata sd-nghele de gerul care-l taie
lngdduie-iiii- td[er:e] Nicicind o libeltate $i-o mlagtini in juru-i inchide apa calmS'
llaimicd nu se cere. Spre el igi duce pasul un preot alb la plete
$i nu mai zdboveEte, cdci locul zace-n neguri,
OEDIPUS l->50 Atunci scobesc pdmintul gi zvirl deasupra totJe
Rdpite de pe ruguri. Iar preotul se-mbracd
Adesea pentr-un rege lntr-un vestmint funebru gi iEi iovegte timpla.
525 Dreptul tdcerii este mai grav decit al vorbei. Sub manta sa lugubrd ce bate pe cdlciie,
CREON Bdtrinul trist pdgeqte in jalnice vestminte
555 $i tisa funerard incinge chica-i dalbd.
Cind nu permiti tAcerea atunci ce dlept ingadui ? Oi negre sint aduse gi negre vaci asemeni
Sint trase-n groapS. Focul incinge prada sacld
OIiDIPLJS $i turma incd vie se zbate-n chinul morfii.
Atunci e1 cheamd rnanii gi-apoi pe tine care-i
Poruncd-i s6 vorbeasca qi-o calcd cel ce tace. ir60 Conduci gi-i lii pe lirmul intunecat al Lethei.
Rostegte-un cintec magic Ai incruntindu-gi fafa
CREON
Descintd tot ce poate sd-nduplece indatd
Sau sd sileascd manii. Libatii toarnd-n vatrd
PrimeEte-ti calm vesl,ilea la cale +.u rnd silui.
$i arde vite grase gi groapa cea adincd
45
565 O saturd cu singe. Deasupra varsd lapte
Ca neaua dalb Ei vinul numai cu mina stingd
$i cintd iardqi magic cu ochii in tdrind,
$i cheamd apoi manii cu glasul sdu lugubru.
Gloata Hecatei iatrd Ei vdi adinci rdsund,
570 De trei ori jalnic ldrna se migcd in cutremur
$i preotul tot strigd : ,,Sint auzit, rostit-am
Descintecul cel magic... Haosul orb se crapd
$i se deschide calea spre cei de sus multimii.
Pddure-atunci coboard gi iEi inaltd coama,
575 Stejarii mari se crapd gi spaima stdpineEte
Codrul intreg, pdmintul indatd se retrage
$i geme-adinc : dar poate cd Acheronul negru
N-a indurat sd vadd genunea-i cum se miqcd
Sau poate cd pdmintui sd dea mullimii cale
580 Gemu cu baieri rupte, sau Cerberul cel groaznic
$i-a clStinat in furii catuEele-i prea grele.
Deodatd tot pdmintul se cdscd Ei deschis-a
Un hdu imens : eu insumi vdzut-am intre umbre
Incelogate locuri Ei zeii mu1{i qi palizi
585 $i noaptea cea eternd. Simt sloiuri in tot trupul
$i singele-mi ingheald. O ceatd cruntd sare
$i se inalld-n arme tot neamul cel dragonic,
Trupa de frati ndscutd din dinlii unui monstru,
$i Ciuma nesdtuld stingind poporul Thebei.
590 Atunci s-aud Erinii qi Furia cea oarbd
Si Spaima laolaltd cu tot ce nagte noaptea
Eterna sau ascunde: qi Jalea rdvSgitd
$i Boala care-Ei line capul ldsat nevolnic,
Greoaia Bdtrfnele gi Teama ce-nspdiminta.
595 Abia imi lin curajul. $i lnsd9i Manto care
CunoaEte rit gi vrajd incremeni. Dar tatdl
Cel orb nu are teamd qi cheamd toata gloata
Cea fdrd singe. Iatd, precum uEorii nouri
Vin mani in zbor si aer sorb fard sa! sub ceruri.
600 Nu tot atitea flunze pdlite cad pe Eryx,
Nici Hybla nu hrdneEte atitea flori in vard
Cit lunecd in roiul rotund qi dens strdmoqii.
Nici marea ioniand nu sparge-atitea valuri,
Nu sint atitea pdsdri ce fug de iarna rece
46
ti05 Cind Strymon-ul inghea!5 gi cind despicd cerul
Sd schimbe gerul arctic cu Nilul cel fierbinte
Cite multimi stirnit-a cu glasul sdu de preot,
Cu spaimd qi in tremur mullimea cat6-n codru
Refugii neguroase. Intii se-nalld Zethus
{;10 Stringind in mina dreaptd feroce corn de taur.
Apoi linind in stinga cithara sa vrdjitd
Urni cu dulce sunet stinci uriaEe -- Amphion'
Niobe a lui Tantal ieqind dintre odrasle
lqi salta fruntea mindrd, de ast irnrpovlratd,
{it5 $i-qi numdrd copiii. S-aratd-o mamd cruntS,
Agave furibunda, ,qi-n urmd vine ceata
Ce-a sfirtecat pe rege. Pentheus chiar gi-acuma
Urmeazd crunt Bacchante qi are chip rdzboinic.
Chemat adesea totuEi igi saltd fruntea largd,
{i20 Dar ruginat se trage departe 'de cea gloati
$i Laius se ascunde cind preotul ii strigi
$i nalld rugi fatale pind ce el qi-aratd
Privirea-i coperitd. Md ingrozesc sd gl6sui...
S-a indllat in oase cu singele-n qiroaie
625 $i ldrnd imbicsitd in chica-i rdsculatd
$i a strigat in furii : ,rO, casd a lui Cadmus,
Ferice totdeauna sri verqi singe de rud6,
Agitd astizi tyrsuri qi sfigie-li vldstarii
Cu mina ta nebund : crima de virf ia Theba
(i30 E dragostea de mamd. O, patrie, nu zeii,
Ci crima te ucide. Dar nici Austrul jalnic
Cu suflul sdu funebru qi nici pimlntul dornie
De ploaie nu te arde cu boarea sa uscat6,
Ci singerosul rege care ca plati-a crimei
(i35 Primi gi sceptrui !5rii qi patul mamei sale.
E fiu hidos dar totugi nicicum mai r6u ca malna
-
Din nou insdrcinatd cu nagteri sacrilege
Cdci zimisli odrasle in pintecul ce-l duse,-
Un obicei ce numai la fiare se-ntilneEte.
610 E monstru fdrd seamdn ce-gi sddi singur fralii,
Mai rdu decit fu Sphinxui cu taina-i fdrd noimd !
O, tu ce porfi in dreapta insingeratd sceptrtil
Nerdzbunat eu, tatd, te-oi urmdri-n cetate,
$i voi tiri cu mine Erynia-li nuntagS
47

645 $i voi lovi cu bice pe vinovafi, surpa-voi
$i casa ta incertd qi-!i voi strivi penalii :
Grdbifi-vd, pe rege sd-l izgoniti din !ard.
Pdmintui vost' din care cu pas funest ieqi-va
S-o inverzi tutindeni Ei flori de primdvard
Vor creqte-n iarba deasd inmiresmind tot cerul
$i-o ride iar coroana de frunze in pddure.
Ruir,a, Moartea, Chinul qi Molima, Durerea
11 r'or urma-ndeaproape ca un cortegiu negru.
Atunci voi-va singur sa plece cu paEi repezi,
Dar eu il voi reline prin zdboviri greoaie.
Paqi-va qovdielnic pe calea fdrS-ntoarceri
$i trist el pipdi-va cu un toiag cdrarea:
voi pdmintul qi-i voi rdpi eu cerul('.
"Rdpifi-i
OED]PUS
O spaimd ca de ghea{d s-a strecurat in trupu-mi,
Sint acuzat de crima ce mult md-nfricogase,
Merope cu Polybus s-a fost unit Ei astfel
Ea-ndepdrtd incestul. El, teafdr dezlegat-a
De-nvinuire mina-mi. Pdlin{ii lmi alungd
$i crima Ei incestul. Ce loc ramine culpei ?
665 Tebanii pling pe Laius mort mult mai inainte
Ca eu s-ating cu pasu-mi beoliene locuri.
S-a ingelat bdtrinul sau zeul ceartd The;ba ?
Deja cunosc pdrtaqii unei ur:zeli viclene :
Profetul dsta minte gi ia ca martori zeii
&7$ $i sceptrul meu de rege e1 !i-l prornite !ie.
CREON
Au eu sd .,'reau ca .sola-mi sd fie deilonatd ?
Dacd credinta sacrd a lalilor ce-s rudi
Nu m-ar pdstra statornic in rangul meu de astizi,
I{*ar spain,inta o soartd t1g}inisti,td vegnic.
6?5 Pldcut e pentru tine, cit egti in siguranld,
Sd laEi povara cirmei, si nu mi te striveascd :
Vei sta cu mult mai sigur pe-o treaptd mai mdrunt5.
48
OEDIPUS
Md-ndemni sd las eu singur sceptrul dornniei gleie ?
CREON
AE sfdtui tot astfel pe orice om ce poate
S-aleagd iiber calea cind este la riscruce.
Dal tu dator eqti astizi ca s6-!i induri nrsita.
OEDIPUS
Ia calea cea mai certd cei dot'nic de domnie
Suind in sl6vi mdsura ;i tihnele Ei somnui.
Dar liniqtea ascunde adesea mari neliniEti.
CREON
Oale ciedin{a-rni lungd azi nlt mA ocrotegte ?
OEDIPUS
Cledinta-i drum pl'in care oinul perfid atacd.
CREON
Fiira-afi der-nn :rrd bucur de bunuri princiare
$i casa nrea-nfloregte cu cinste in cetate
5i nu rdsare ziud in viala mea ce trece
In care darul r:ostru sd nu-mi incarce vatra.
trodoabe somptuoase qi mese prea bogate
Si-ncrederea ce-mi ddrui pentru atitea lucruri !
Ce-aq mai gindi ca n-ar"e ulsita-n-ii fericita ?
OEDIPL]S
Ce n-ale : ntl se afid mdsur"a-n fet'icire.
CREON
Deci aq cddea-ntr-o vind ce n-a fost cercetate ?
49
 OEDIPUS OEDIPUS

N-a1i tdlmdcit voi astfel gi noima vietii mele ?

(cdtre gdrzi)
Mi-a ascultat pricina Tiresias vreodatd ?
$i vinovat par totuEi. Eu vd urmez exemplu. Pitzi\i voi vinovatul gi-nchideli-l in grotd,
Eu imi voi duce paEii cdtre penalii casei.
CREON
(Iese Oed,ipus gi, in urrna se,
Creon insoNit de gdrzi.)
Dar dacd nu am vini ?

CORUL
OBDIPUS
Nu tu egti pricina atitor primejdii,
Se tem adesea regii 710 Nici soarta nu catd urmaEii.lui Cadmus,
700 De vini inchipuite. Ci ura strdveche a zeilor astdzi
Ne mistuie incd. Pddurea Castaliei
CREON Primit-a la umbrd un oaspe sidonic
$i Dirce spdlat-a cu unda-i c6lonii
In loc de frici deEarte 715 Din Tyr coborili. $i-ndatd ce Cadmus
Ar merita o spaimi adevdratd. Urrnindu-Ei in goand pe sora-i rdpitd
Stdtu, spdimintat, sub arbor de-al nostru
OEDIPUS Cinstindu-l cu slavd pe ce1 ce prddase.
Primit-a poruncd atunci de la Phoebus
Culpeg
720 Ca el sd-nsoleascd o daibd junincS,
Ce n-a fost supusd la juguri curbate.
Oricine-a fost, urdqte : tot ce-i nesigur piar-d. Oprindu-se aicea el dete un nume
La stirpea aceasta, pe ce1 de junincd.
CRtrON' De-atuncea tdrina aceasta a noastrd
725 Tot monEtri ndscut-a : odatd un Earpe
Asa se naste ura. Sdltindu-qi din vale, cu limba in guier,
Chiar peste stejarii strdvechi, peste pinii
OEDIPUS trnalti Ei mai sus decit codrii Dodonei,
Albastrul sdu cap ce-l clatind.-n aer
Cei ce se tem de uri 730 De;i e culcat mai mult de jumdtate.
Nu Etiu sd cirmuiasci : Pdzegte regii teama. Pamintul odatd ndscu in nelege
Oqteni inarmali ; sunat-au atunce
CREON
Din cornul curbat, Ei tuba de-aramd
Zvirlit-a in aer un tipdt sinistru,
735 Iar limbile mute qi buzele care
7A5 Cel care-Ei poartd sceptrul ca un tiran se teme Nicicind nu rostit-au cuvinte rdcnird
De cei ce-l tem, cdci teama se-ntoarce la obirEii. Atunci, mai intii, un zvon de bdtaie.
50 51
l-- |

$i imple tot cimpui o trupS-nruditei Tu, soartS. ct'edincioa-si, alungi-mi indoiala :

Odrasle pe seama sdminlei sddite. Ci{i ani traise Laius cind a plecat din lume,
7 lD
OEteni ce-gi mdsoard cu-o zi existenla, Era in floarea virstei sau la apusul vie{ii ?
Nasculi cind se-nal!6 pe boltd Lucifer, IOCASTA
Se sting inainte ca Hesper s-apard.
Se sperie Cadmus de gioata de mongtri
$i teama-l in'r'inge cind iupta s-aprinde. trntre bdtrin qi tinir, dar mai ir.itrin aproape'
V15 Dar oastea cea cruntd ripusd-i gi glia OEDIPUS
Vdzut-a cum fii rdsculali din fdrina-i
lntorsu-s-au iard in sinul de mamd.
O, de-ar fi pierit de-atuncea rdzboiul O gardd numeroasd il insotea pe rege ?
Frdlesc ! O, Theba lui Hercle de-atunce
IOCASl'A
750 De n-ar fi vizut iar alte mdceiuri !
Ce sorli avu insa nepotul lui Cadmus
Cind coarne de cerb ,rdsar peste timple Cdrarea-ntortocheatir a inqelat oEtenii,
$i ramuri inalte ii coperd fruntea, Credin{a strinse-atunce foat'te pu{ini aldturi'
Iar ciinii gonit-au prin codru stdplnul ?
i55 Atunci se afundd-n cringuri pe creste OEDIPL]S

$i-n goand Acteon cu gleznele repezi

Strdbate dumbrdvi gi steiuri golage. A fost ucis vreunul alaturea de rege ?
Tresare cind vintul mai filfiie-n frunze
IOCASTA
$i salti agil peste plasele-ntinse.
7ii0 Dar iatd cd-n unda cea calmd zdregte
Coroana de coalne qi chipu-i silbatic, Credinia qi curajr-rl plStitu-le-a doar unul'
In lacul in care igi clatind coapsa
Virgind qi crudd zeila pudorii. OEDIPUS

(Intrd pe scend. Oedi.prrs $i locosta., $tir,r vinovatul. Locul gi numdru-s intocmai

Dar care-i tirrrPul ?
OEDIPUS
IOCASTA
Se-nvirt in suflet volburi Ei teama md stlivegte, Astdzi tdiem recolta zecea.
765 Zeii din hdu gi slavd spun c-am ucis pe Laius,
Dar cugetul meu candid qi cunoscul de mine (lntrd bdtrinul d'in Corint')
Mai mult decit de ceruri, nu recunoaqte crima.
O amintire parcd s-aratd-n nor sublire BATRINUL
C-am doboi:it cu ghioaga un om la o rdscruce
770 $i-a fost trimis in neguri acel trufa; cind singr-rr
Zorea cu caru-n mine, departe mult de Theba, Poporul t6u corintic te cheamd ia domnie,
In larina Phocidei und'-se trifulca drumul. Caci tatat tdu igi doar-me oclihna sa eterna'
53
R')
 : I;,OEDIPUS BATRNNTJL

Vai, soarta ne-mblinzitd s-a prdbr.rqit Dar care teargaj, spunetmi, apas6' peste 'suflet, :

Prin care moarte, spune-mi, s-a pristdvit Polybiu Eu gtiu sA lin muteEte secretele regale.
BATRINUL OEDIPUS

Un somn ugor rdpiJ-a sufletul sdu in ceruri. 100 Mi-e teimd de oracol'^".1iqi de nuntirea mamei'
'. . 1.

OEDIPUS BATRINUL
;, :] : . r!/.'
-.
Ci tatil meu se stinse de-o moarte fdrS crimd. O, lasd frica stearpS:Ei "spaima ruginoasa, ,.
990 E-ngdduit de-acum ii6 nal! pios la ceruri Meropa n-a fost mama ce te-a adus pe lum€'
Curate miini qi firi vreo teamd de nelege...
Dar a rirnas din soarti-mi o' parte mai groza 6roriius
BATRINUL Dar ce rdsplatd vrut-a de la un prunc de-aiurea ?
:

Domnia pirinteasci imprdqtia-va teama. BAAhINUL

iij
OEDIPUS Copiii. sti"ing credir'rta LrufaqS"qi-n regats'
... _,i l

OEDIPUS
Primi-voi sceptrul; insi mi-nfricogez de mama.
BATRINUL 805 Ci spune-mi tu indatd secretul ce il tdinui.
BATRINUL
795 Te temi de mama ,care doreEte sd te vadi ' t
..,
$i aqteaptn-ngriioratd ? Aceste miini pe tine te-au ddruit Meropei.
OEDIPUS OEDIPUS

M-alungd pie Tu m-ai dat ei, dar cine rnd ddruise lie ?

BATRINUL BATRINUL
.
O vei ldsa vidand ? Pdstorul ce urcase in Cither6n pe creste.
OEDIPUS OEDIPUS

Dar ce nevoi atuncea mi te-au adus pe munte ?

54 55
 BATRlNUL
OEDIPUS
810 Pazeam turma de vite tocmai pe rrir:fu_aceia. (cdtre sclavi)
OEDIPUS
Pdstorii sd urmeze a mele turme toate
Minate la altare. Voi, sclavi, chemali-i grabnic
Spune-mi acuill ce selnne vdzut-ai tu pe trupu_rni ? Pe toli pdstolii care mai au in griji turme.
BATRINUL BATRINUL

Aveai atuncea glezna strdpunsd de-o verigd {125 Ori gindul ori ursita invdluie misterul :
$i numele primit-ai la aceastd rand.
'de
Tu las6-n umbrd veqnic ce s-a ascuns inti:-una.
Adesea aderrdrul ce-i dezgropat ndpastd-i.
OEDIPUS
OEDIPUS
Dar cine-a fost cel care fi-a dat in dar fiptura-rni ?
Dar a'g putea eu oare s-agtept un ldu mai mare ?

BATRINUL
BATRINUL
815 Pagtea pe munte turma-i regald qi pdstorii, Ce vrei cu-atita rivnd, e faptd fii5 seamdn,
Mulfime fdri numdr, ii ascultau porunca. 830 Se afld-n ea ascunsd salvarea ta gi-a ldrii,
Egale amindoud. Tu !ine-!i pasu-n mijloc,
OEDIPUS
Nu mai cita nimici : sd se explice soarta.
Spune-l pe nume. OBDIPUS

BATRINUL Nu-i potrivit sd scormoni o stare fericita,

Poli fdrd risc sd zgiilii un lucru ce se surpd.
Astdzi memoria mi-i slabi
$i scade istovitd prin vremea care curge. BATRINUL

OEDIPUS 835 Rivnegti ceva mai nobil decit regala stirpe ?

Sd nu regreti amarnic cind vei gdsi pdrinfii.
Putea-vei incd astdzi si-i r-ecunogti fdptura ?
OED{PI]S
BATRINUL
Oricum ar fi cdta-voi a nagteri-n-ri dorrada
820 Poate cd da. Adesea o trdsdturd mica De poate fi Etiuta. Iata bdtrinul cale
Invie amintirea din negurile vremii. Avea sub pazd turma regal6. Este Phorbas.
840 i1i aminte;ti de nume sau recunogti tu chipu-i ?

56
57
 PIIORBAS
BATRINUL

(prioind otent chipul lui phorbas) I-am dat un :Prune odatd. A fost un dar zadarnic
Cici n-a putut copilul trdi sub cer cu soare.
Nu mi-i" strdina faia, dal nu-E destul de sigur, BATRINUT
$i nici necuniiscutd nu-mi pare-nfdfiqarea.
OEDIP,US
855 ln vint sd-!i zboarb vorba ! E viu. Trdieqte astdzi.
OEDIPUS
Cind Laius era rege nu fost-ai tu pdstorul
Care urcai cu turma pe Cither6n la iarbd ? De ce spui tu cd pruncul n-a mai trdit atunce ?

PHORBAS PHORBAS

845 O, Citheronul rodnic in miez de vard-ntr-unA Un fibr trecut, sublire, prin ambele picioare
Imbie darnic turma cu iarba lui cea noud. ,Ii ferecase glezna. $i umfldtura rdnii
Ardea trupgorul frage'd cu fierbinleli grozave'
BATRINUL
sAtRhsuD
Md recunoqti pe .mine ?
860 De ce intrebi tu fuacd ? Sint foarte-aproape sorlii'
PHORBAS
OEDIPUS
Memoria md lasd.
Dar cine fu, rdsPunde.
OEDIPI]S
gArstNuL
N-ai dat un prunc. tu insuli acestui crn odatd ?
Vorbeqte ! $ovdi ? Spune, dece-ti pdleEte chipul ? Credinla md oPreEte.
850 Te _biibii ?... Adevdrul nu-ndurd zdbovire
OEDIPUS
PHORBAS
Venili cu foc. Vdpaia va birui credinla.
Tu miqti cele negrite in vremuri asfinlite.
BATRINUL
OEDIPUS
Pe cdi atit de crude se catd adevdrul ?
N-aq vrea sd te sileascd la adevdr durerea. Iertare cer.

58
 OEDIPUS
lll)0 Iar viala sd-mi coboare
Pe singur drum de mijloc,
sdlbatic
865
r, 4 in mina gata o :;,fli*ii
Iiostegte adevalul. Cine era ? Ce tatd.
lflff:* Temindu-se de Minos.
Pornind nebun spre soare,
Ce mama il ndscuse ? lncrezdtor in aripi,
ll95 Cercind sd-ntreacd pdsari,
BATRINUL Penetul fals silindu-qi,
Icar, copil, rdpegte
Solia ta {i-i mam5. $tiutul nume mdrii.
Dar iscusitul Daedal
(Bdtrinul din Corint gi phorbcs se retrag.) 1|00 ln zbor prudent mdsoard
Sub nouri drum de mijloc
OEDIPUS $i iqi agteaptd fiul
Cum pasdrea s-agitd
Cind vede-o rdpitoare
!ey,..e-te paminte, iar tu, stapin pe bezne,
Dr reg_e peste umbre, scufundd in adincuri l)05 $i biefii pui i;i stringe
uru t,e cel ce_nto.arse legea de nagtere qi stirpe. Pin' ce Icar in valuri
cu pietre, Prdvale aripi rupte
-ZvilJiti to!! cu sulili.oimeni, in'capui sdu nemernic
pdrinli, copii, de_a ;ui;; -- De zborul sdu zdnatec.
!:yitt-.t
STivi{i-i pieptu-n spadd. Voi, soli' ;i fr:a1i aremerri" Tot ce mdsura-ntrece
Saltali spre popoml ------' 910 PluteEte-n hdu ce-l soarbe.
mine bia{e. tot s_arunce
875 S_pretlupu-mi foc din'rugur:i. Voi ratdci_n ocard
Urit de zei gi lume, pr.ofinatoL, eu car:e (So.septe uestitorwl.)
Fusesein demn cle moarte din ziua mea intiia.
Ci d5-mi aculn intreagd tdria ta, o, mamd ! Dar ce-i aceasta ? Sund neliniEtiti poarta.
Hai, suflete-ndr"aznegte cerra fdri de seamdn. Un sclav regal s-aratd pdEind incoace jalnic
880 Pornegte Ei strdbate palatu_ii cu pas grabnic
$i fruntea iEi loveEte cu mina-ndureratS.
$i mullumeqte-i mamei ci ii-a roCit -odrasle. Hai, spune, care-i vestea ce ne-o aduci acuma ?
CORUL VESTITORUI-
De nri-ar permite zeii
Ca eu sd-mi rindui soarta, 915 Dar dupd ce Oedipus Ei-a in{eles ursita
Sub nn zefir. cuminte $i naqter.ea-i ascunsd Ei dovedirea crimei,
885 Mi-ag potr.ivi parima S-a osindit el singur qi in palatul sumbrtt
Sd nu scrigneascd-n huld, S-a ndpustit in goani intre perelii groaznici
I
Ci lunecind sub brizd Precum un ler-r aleargi turbat peste ogoare
Necldtihindu-gi coasta 920 $i scuturd gi fruntea qi coama sa ro;cati.
Sd-mi duc in voie nava, Stilcitd-i este fala gi ochii inspdirnintd
$i geme surd gi-o rece sudoare ii inundd
60
61
 lntregu-i scrignegte gi spumegd cuvinte. nriirrile spre fald gi-a ndpustit, dar ochii
.'.il
-trupmargini
u-urerea.Iara se varsd din strdfunduri llttlrttit,'i inclemenit-au qi incorda{i se lasd
925 l1l rnsusr pregateEte osinda_i fiird seamdn tirr I stt'ingir mina cruntd ce le sugrumd viala'
La cr-lma_i.
crima-i porrtvrta
potrivitd : ,rDece *i_arrrtn pedeapsa tsF ('tt tleqte, ca o cange' el- scotoceqte lacom
,Dece mi_amin pedeanse
din orbite globii rotunzi deodati'
Ca pieptul meu nem€inic sd
-i_i .1rjp""gi ii ljl r,rnilge
Sau focul sd mi-l ardd sau piatra-st_i-iapJrra
f f),rr rrriria iar se-mplinta in go1 9i scormoneqte
ljl-rrrpins[ in strdfunduri in unghii rupe totul
!9 ti.qru sau, ce paseri de irada A"rro."_rro,
,1il orbitele sint goale, iar- venele-s degarte,
lr"a!r.r mei
930 de-acuma-? O, Ciiheron, tu, rodnic
llDr cunu noi, sioboade din codrii iai aifranii 610 Sr ttfut'ie zadarnic gi turbd peste margrnl'
":iT.e tal salbatici sd md sfiqie_ndatd A ttmi rdmas sd-nfrunte doai proba de lumini :
Trimite pe Agave. De ce te temi tu, suflet ?
!
lti nat$ timpla-n slavd 9i tot cdtind spre boltd
Doar moartea rnai l,)l noaptea si iEi ceatcd gi rupe orice fibrd
_rdpeEte pu
""i "'"rati Fortunei.
I)in ochii scoqi qi strigS biruitor spre zeli-
}::lT,q 1c.es,tea, p"lpa pe-st6 miner-
935
o siringe !l7t (lrtre-s stdpinii lumii : ,Jd rog crulali-mi
Ur sabia igi trage : Tu_{i dai pedeapsd micd -{ara,
Pentru atitea crime. Tu vrei s6 rnintui totul i'lirrit-"* cele drepte, mi-am indurat osinda,
Prin spadd ? Mul{umi-vei cu *ourt*_ti dou, (iisit-am nunlii m-ele o noapte pe potrivd''(
I)otop inundd chipul qi fruntea-i sfirtecati
Dar cum pldti-vei mamei, dar la Din venele-i zdrobite aruncd singe negru'
910 p_uT rytoJi-wei {ara care-a-ndurat,"opii ""pi"l*?;
sirmana, CORUL
ln groaznicd ruina a tale crime stranii ?
Nu.eqti bun platnic. Firea ce-ntoalse pe"tru tirre tilt() Ne mini destinul, plecali-vd soartei,
$i legi nestldmutate qi-aduse nagteri noud, Cdci grijile treze nu pot si intoarne
Tot ea sd ndscoceascd Ei pentru 'rnine cfrinuli. Urzea-la ce-o toarce in neguri ursita'
945
Iiu,r? mori gi iar.dgi sd inviezi Ei astfel Oricite ndPaste bat stinPea umani
:o^
tqt renagti in veacuri sa ispdgeEti intr_una $i tot ce noi facem coboard dinurzeala
slavi,
ustnce ltcr. Sarntane, pune_fi la lucru mintea, rlB5 iar LSchesis toarce cu furca-i
De nu-i eternd cazna mdcar'sA fie iu"ga. Ne-ntoarsd vreodatd de mina cea saeri,
Alegeli moarte tungd. Tu sd_!i g,il.;ii o cate Merg toate pe-o eale sortitd in lume
950 S-d rdtdceEti departe de morli, d;;
Tu mort sd fii dar pasu_ti'sd mai;i .otirrj"'lr*"".
de viatd. $i piima zi lrage gi ziua dinrdstoarne
urm6'
Nici Joe nu poate nimic sd
Suflet _al meu, te clatini ? potop de lacrimi,
iatd, Din tot ce aieargi cu pricine proprii'
din
Ir:*:li-u destul
,ochi -9i.
curge peste o-braji cu jate. Orinda fixatd oricui nu se schimbd
ll"rl sd jelui ? Vdr.sa_vor ochii numai Nicicind printr-o rugd. Adesea qi tea-ma
955 Incrnse lacrimi ? Bulbii scogi din orbite_n
singe bu o"*"* ii stinge' $i mul1i dintr-e dinEii
i.1s1 dupd lacrimi. Strdpungi sJ iie_"aata Sosesc la soroace cind fug de ursitS'
!a
Ochii inceqti... Dar tace... ivfirri" il sminteEte : (Regele iese din Palat')
Pomefii-nfricoqeazd qi ard cu foc napraznic
I ocnlr crunli vol parca sd iasd din orbite.
p,
995 Dar poriile rdsund qi iata cd Oedipus
960 Nestdpinit, zdnati,c, clocotior, salbatic, Cu n'eguri in orbite gi fdrn un tovardq
Ca un nebun gemut-a qi a rdcnit sinistru. I i pipdie cdrarea'
62
l--

OBDIPUS
OEDIPUS

E bine-acum. $i-i gata... pldtit-am datoria
piacutii. Dar care zeu prielnic
^ ^ ^ Fi ffgura-i
1000 Invdluit-a fr-untea-mi cu nimb de nour negru ?
Ce zeu imi crufd crima ? Nu vdd lumini partage.
lg-qcgm o, pariciCe, nu e;ti dator ndpistei,'
Cdci !i-a fugit lumina. fi-i pe pctriva chipul.
lo:l{) O, crutd-{i volba, mama ! O, cruld-mi tu urechea,
'l'e rog pe trupu-mi care se zbuciumd-n slulire,
'l'c' r'og pe pruncii noqtri cu singe 'de nelege,
l)e tot ce-i sfint sau nu e in vietuirea noastr6.
IOCASTA

CORUL De ce stai teapan, suflet ? Cind eqti partaE la crime

(Regina iese din palat.)
_ _ Y"i, iatd, cum goneqte Iocasta cu paEi repezi,
1005 Regina e smintitd precum tebana mamd
Cind a tdiat, nebund, capul odraslei sale
$i-a infeles nelegea. Iocasta vrea si strige,
DoreEte, dar se teme. Sfiaia-nvinsd-i totuli,
Dar vorba-i st6 pe buze.
IOCASTA
Cum sd te chem acuma ?
1-010 Copilul meu ? Te tulburi ? Eqti fiul meu. Rusine_i ?
R_dspunde-mi chiar in sild. De ce intorci tu capul
$i goalele orbite ?
OEDIPUS
Cine nu-mi lasd noaptea ?
Cine-mi redd lumina ? E-aI mamei, giasul marnei !
Mi-am irosii eu truda. A ne-ntilni e_o crima.
tr0tr5 Nemdrginirea mdrii despartd_n veci ploscrigii,
Pe unul sd-l rdpeasca pdminturi nevlzute,
$i altd lume-ntoarsd cdtre alt cer cu stele,
De s-ar afla sub asta, sd-nghitd azi pe altui.
IOCASTA
Destin',rtr poartd vina. prin ei nu_i nirneni
l):lli llefuzi sa-{i dai pedeapsd ? Prin tine o, incesto,
S-a prabuEit orin'da cea sfintd-a omenirii.
lmplintd fieru-ndata in vinovatu-li suflet'
Chiar dacd insugi Joe ar zgudui pdmintul
$i-ar azvirli cu mina*i spaimintdtorul fulger
ilr.t() 'l"ot n-ai primi egala pedeapsd pentru crime'
O, mamd prihdnitd ! Tu vrei sd mori qi-!i cauli
O cale. Ha'i, Oedipus, de e'9ti tu paricidul,
Da mamei tale mina gi du-!i la capdt truda,
Sd-i ia suflalea spada. Prin ea se stinse so!u-mi.
l0lll-r De ce-l mai chem acuma cu un fdlarnic nume ?
E socrul meu. Dar spada voi implinta-o-n pieptu-mi
Sau voi strdpunge grabnic grumazul fdrd sprijin ?
Nu giii s-alegi tu rana. O, bra{ al meu, IoveEte
In pintecu-mi ce duse pe solul meu gi fii-i.
(Regina se sinucide')
CORUL
1040 Zace strdpunsd. Mina se stinge peste rand
1Si singele liqneqte zvirlind cu sine spada.
OEDIPUS
O, zeu ai profeliei, stdpin peste-adevdruri,
Te-acuz acum. Vai, soarta a vrut sd-mi ucid tatdl,
Dar paricid sint iardgi gi teama
1045 Cdci mama mea se stinse - fapta-ntrecu
din vina mea cumplite. -
culpeq. O, zev ce minti, eu astdzi mi-am depdEit ursita.

64 65
 Cercind mereu cu talpa goviitoare drumul,
T" dg pe cii viclene cu glezna-nfricoqatd Thyestes
_ "qi taie bezna oarbq cu riiina-fl tremurindd,
1050 PSeSte J,ar"atimpla/e cu tagalf lunecoasd,'
Algarg5, fugi ! $tai inca ! , Sd nu dai iar de
(cd,tre cetate)

Voi toli sflrqili la trupuri gi mistuiti de boald,

ln pieptui
In pjeptqri aer. cici. iati,
traee*r aer,
tirageti iati. plec
olec degrab6.
deprabi
satfif ;&; unn cer mai blind lE
"L:*rti-m,*t"":
1055 In uffia, mea.,Bolnavtrl care mai poartd incd
Suflare-n piept sd soarbd tntremitorul aer.
Te du gi dd qpranfi oelor ce stau sd moar6
Eu ,trdg cu mlne rrdul ce bintuie+n cetate"
SBdirnindtoare P,arce, tu,, zbuciumatd Boal,i,
1060'tu, Molirnd ca srnoala gr-tu, smintiti Caznd,
Veqi-ti cu mine. Haidefi. [mi. sinteti cAlAuze.

'1.

I
r

UMBRA LU] TANTALUS

PERSONAJE :
Ce zeu m-a scos din grota Infernului sinistru
UMBRA STRABUNULUI TAIITALUS Unde-mi cdtam prea lacom amdgitoarea hrand ?
FURIA Ce zeu i-aratd iardqi 1ui Tantal casa-n care
ATREUS S-a fost ndscut urgia ? Existd oare chinuri
CURTEANUL Mai crincene ca setea in valuri sau ca foamea
THYESTES Ce-mi casca gura vegnic ? Lunecdtoarea stincd
TANTALUS A lui Sisif veni-va s-apese peste umeri
PLISTHENtrS fiii hti Thgestes Sau roata in virtejuri sd-mi risipeasci trupul ?
UN TINAR Ori voi primi osinda lui Tityos ce-n grotd
CORUL MICENIENILOR Hrdneqte cu-al sdu pintec o pasdre lugubrd
SCLAVI $i refdcin'd in noapte ce se pierduse ziua
Se l6sd pradd noud acelui proaspdt monstru ?
Ac$iunea se petrece in fala palatului din Mycene Ce cazne mi-s sortite ? O, crud stdpin al morlii,
Tu care rindui iardqi osinde noi la umbre,
Adaugd ndpastei, dacd se poate, chinuri
De care insuEi Cerber cel groaznic sd se teamd
$i Acheronul sumbru sd-gi inspdimtnte unda.
Sd tremur Ei eu insumi : din stirpea mea s-or naqte
Urma;i ce vor invinge prin crimd toli strdbunii.
20 Nevinovat pdrea-voi cind ei vor fringe legea,
Voi umple orice palmd ce std-n linutul crimei.
Cit ddinui-va casa lui Pelops ; Minos insuEi
Nu va cunoaqte tihnd.
FURIA

Hai, tu, hidoasd umbrd,

Stirneqte iar cu furii penalii ce n-au lege !
25 Sd se infrunte crime gi sdbii sd scrigneascS,
Nici ura, nici ruginea sd nu aibd masurd
$i furia cea oarbd sd le-nfierblnte mintea.
69
 Si ddinuie sminteala pdrinlilor gi crima
Sd treaci la odrasle : sd n-aibd timp vreunul.
30 Nelegea sd-qi urasc6; in gir fdrd hotare,
Cind una-i rdzbunatd din ea sd creascd alta.
Sd le rdpeascd tronul frdfnilor cu fumuri
$i in exil s6-i cate. Destinul casei crunte
Sd oscileze-ntr-una doar intre regi nesiguri.
35 Din sldvi s-ajungd-n tini gi din ldrlnd-n slavd
$i soarta sd roteascd fdrd istov domnia.
Gonili pentru nelege, cind soarta Ie di !ara,
Sd cadd iar in crimd; uriti de toli sd fie.
Asemeni de ei inEigi, minia n-aiibd margini.
40 Sd inspdiminte frate pe frate qi tot astfel
Pdrin{ii Ei copiii ; sd piard pruncii groaznic,
Mai groaznic sa se nasci ; soliile vrdjmaqe
Sd-nfricoqeze so{ii ; Ei peste mdri r6zboaie
S5-i poarte Ei doar singe sd curgd peste larini.
45 Iar pofta sd invingd conducdtori destoinici
$i-a fratelui nelege sd pard mai ugoari
In casa criminald... Crodin{a qi osinda
$i dreptul tot sd piari. Nelegiuirea voastri
Sd pingdreascd cerul. De ce scapdrd stele
50 $i raza lor eternd impodobegte lumea ?
Sd vin6 noapte-adincd, din cer sd cadd ziua,
S-amestece penalii inmormlntdri qi crime,
Sd cheme Ei sd umple cu Tantal toatd casa.
Sd-mpodobeascd vesel coloanele, iar poarta
55 Si lnverzeascd-n laur ; qi demn de-a ta sosire
Sd strSluceascd focul: nelegiuirea traci
Mai cruntd si renascS. De ce ezitd unchiul ?
Cum, incd nu4i bocegte copiii sdi Thyeste ?
Dar cind ii va ucide ? De-acum Ia focuri pline
60 Cdlddrile si fiarbd, qi trupuri sfirtecate
Cu singe sd stropeascd a unchiului lor vatrd.
Osp6{ul fie gata... Tu vei sosi ca oaspe
Obiqnuit cu crima. Te-am liberat doar astdzi
Ca sd-!i astimperi foamea Ia masa asta cruntd.
Hai, potoleqte-fi setea : amestecat cu vinul
l,
65
Se bea in fa!5-!i singe. Da, am gdsit ospilul
De care tu fugi-vei ! Stai, unde pleci in goanl
?
70
UMBRA LUI TANTALUS
Spre lacul qi spre fluviul cu undele viclene,
Spre arborii cu fructe ce fug de-a mele buze.
70 Aq vrea sd intru iardgi in casa mea din neguri,
$i daca par acuma cd-ndur o caznd micd
Sd mi se schimbe ldrmul; sd fiu lSsat tn largu-li
O, Phlegeton, in valuri care m6-neing cu flScdri.
Vai, tu ce ai poruncd sd-nduri pedeapsa sortji,
Tu care stai qi tremuri sub stinca mdcinatd,
Temindu-te lntr-una cind std sd se prdvale,
Tu care-ngheli de spaimd la rinjetul sdlbatic
De tei fldmlnzi qi care infricogat de ceata
De Furii blestemate alungi cu mina-li arsd
Vdp6i mistuitoare, toli asculta{i pe Tanta1
Caie spre voi zoregte : ,,Da{i-mi ctezare astdzi,
Iubili-vd osinda(. Vai, cind voi mai fi slobod
De zeii cei din ceruri ?
FURIA
llntii sd-ti zdruncini casa,
Sd porli cu tine vrajba gi regilor sd ddrui
Iubire rea de spadd: in piept loveEte-i crincen
Cu furie smintitd.
UMBRA LUI TANTALUS
E drePt sd-ndur osindS,
Nu sd devin osindS' Prin crdpdturi eu fost-am
Trimis ca duh sinistru sau ca o ciumd care
Sd rdspindeascd-n lume bolegnili. Cdtre crime
Eu sd-mi conduc nepolii. O, tatd preaputernic,
Al zeilor Ei-al nostru, chiar dacd !i-e ruEine
$i sloboda mea limbd-ndura-va caznd noud,
Nu voi tdcea. Te sfdtui sd nu-!i pitezi cu singe
Neprihdnita-ti mind, nici sd minjeqti ,altare
Cu o smintiiS faptd' Voi sta sd-mpiedic crima'
7!
 (Cdtre Furie.)
p3_ ce-m.i ingrozeEti ochii cu biciul gi
cruntatii
Md. urmdreg-ti cu Eerpi-{i ? De ce_mi 'aqi6 tu foamea
rnltpta-n mdruntaie ? Vai, setea_mi arde pieptull
$i lnviscere-aprinse strdiuce viu incendir.ri i
100 Eu te urmez.
FURIA
Sminteala asta crunta imparte_o_n toatd casa,
AEa, sd-i poarte tratimi, seto;i ae propriuflinge
Dar a s-im{it_palaful sosirea ti Ei_acurna - ---o-
Se zguduie de.spaiina ca_l pingdregte pasu_ti.
105 S-au sdvirgit deitule. Intoaice_"te_n' ad'incuri
La ldrmuri cunoscute. pdmlntul intristat e
$i-abia ili rabdd urma. Tu vezi cum apa_n riuri
Coboard in strdfunduri gi lasa matca gbald ?
Cum vint de foc inalld nori rari in dEpdrtare ?
110 ldleEte orice arbor Ei crengi stau despuiate
Cdci poamele cdzut-au ; iai Istmul care suna
Bdtut de valuri ;ueEnic de_o parte qi de atta,
Tdind marea vecind cu trupui .sau subtire, '
Ascultd surdul vuiet retrai acum in larguri.
115 Deja secat-a Lerna qi-n phoroneus valuri-
Ascunsu-s-au in matcd., deja Alpheu cel sacru
Nu-qi mai iveqte unda Ei Citheionul virfuri
lnaftd fdrd cugmd de vegnicd zdpada :
Se
- Titantem argeii nobili de seceta sti6buna...
720 std la-ndoiala sd porunceascd zilei
Ce va pieri sd-gi mine peste inalturi caii.
(Furia coboard in Infern.)
CORUL
$i dacd vreun zeu mai iubeqte argeii
$i Pisa vestita pr.in carele rebezi.
Sau dacd tot el mai iubeqte iorinthul
725 pg nortul sdu dublu qi marea sau dacd.
Iubegte Taigetul cu neaua sclipinda,
72
Pe unde Boreas in vreme de iarnd
Adund zdpadit pe creste inalte,
Topitd in vard de-rodnice vinturi,
Pe care il scaldd Alpheus cel rece
$i care-i vestit prin olimpicul stadiu,
intoarcd-qi puterea prielnicd-ncoace,
Sd-mpiedice qirul de crime qi astfel
Sd nu mai rdsard nepoli mai netrebnici
$i-o crimd mai mare s-aprindd urmaEii.
Pornirea-i steitd de-atita prihana
Sd-Ei lepede spila lui Tantai cea crudd.
-t
De-ajuns cu pdcatul. Virtutea si crima
De rin'd intrecute-s. Pierit-a Myrtilus,
Tradat cum eI insuqi trddase stdpinul,
$i dus peste valuri cu-aceeagi credinta
El mdrii d faimd cu numele-i nobil.
Povestea-i qtiutd de toli corabierii.
Copiiu-ti sfirqit-a in spada nefasta
In timp ce-aierga sd te-mbrdliEeze.
$i trupul 1ui fraged l-ai dat vilvdtdii
$i l-ai sfirtecat cu dreapta-ti, o, Tantal,
Ca hrand sd-l dai divinilor oaspe{i.
Dar foame gi sete eternd stirnit-au
Aceste bucate. Pedeapsd rnai dreaptS
Nici nu s-a gdsit pentru b6rbara masd.
Sta Tantal sleit cu gitul in argili
$i poame bogate-i atirnd spre frunte,
Dal sint mai fugare ca finece pdsdri.
t55 Un arbor se-nclind cu crengile grele,
Curbat sub povara de fructe rdscoapte,
Jucindu-gi momeala spre gura-i deschisd.
Degi este lacom gi ars de ispitd,
Mereu amdgit eI nu Ie mai cearcd.
lntoarce privirea gi buzele-gi stringe
$i ferecd foamea cu din{ii in cleEte.
Atuncea toli pomii coboard-n aproape
Belqug de arome qi dulcile fructe
Il mustrd deasupra-n molatice frunze.
$i foamea stirnitd ii face sd cerce
Cu mina-n zadar; oriunde se-ntinde
 CURTEANUIJ
InEeaId pldcerea-i, cdci rodul de toamni
Se na1!5 in slavd cu sprintene ramuri. Nu te-nsPdimintd insd
1I chinuie setea lntocmai ca foamea.
205 Poporul tdu potrivnic ?
770 Cind singele-ncins e gi-I mistuie focul
Ce-qi urcd vilvoarea, sdrmanul, tot catd ATREUS
Spre valuri din fa!d, dar riul cei iute I
Le-ntoarce gi lasd doar matca aridd E ,bun suprem Puterea
$i-n urmd-i pe el fugind dupd unde... De a-ti sili poporul s6-ndure Ei sd nalle
775 Bea Tantai ldrind din riul ndvalnic. Regeasca fapta.
ATREUS CURTEANUL

Sd fii un laE gi trindav Ei fdrd nerv in toate Teama sileEte tot PoPoiuI
$i, lucru de ruqine pentr-un tiran puternic, Sd laude gi-l schimbd intr-un vrdjmaq tot teama.
Sa nu rdzbuni nici crima urzitd de-al tdu frate Dar cel care rivneEte la un renume vrednic,
Ce-arupt divina lege, ci doar sd plingi zadarnic 2t0 Vrea laudd porniti din inimi, nu din buze.
180 Minia ta, Atreus ? Dar trebuia tot locul
Sd freamAte sub arme gi mdrile-amindoud ATREUS
Sub flota ta sd geamd ; se cuvenea ca fldcdri
Sd mistuie cetate Ei cimp Ei pretutindeni Sldvire preacuratd primesc in dar umilii,
Sd strdluceascd sdibii. Pdmintul Argoiidei Minciund cel puternic. Dar igi impune vrerea.
185 Sd sune sub copite; nici codrii sd n-ascundd
Vrdjmagii, nici cetatea zidita-n virf de munte. CURTEANUL
Poporul din Mycene sd trimbileze-atacul
$i-oricine ocroti-va un cap vrdjmag indatd De vrea ce-i drept un rege' nu-i calci voia nimeni'
Sd piard printr-o moarte nemdrginit de cruntd.
190 Chiar Ei palatui mir.-dru aI falnicului Pelops ATREUS
Si cadd, dar sd-ngroape cu mine pe-al meu frate.
Hai, suflete, fd crima ce-o vor huli urmaqii Oriunde e permisd unui stdpin doar cinstea,
$i-or aminti-o veEriic. Cuteazd azi nelegea 215 Domnegte la-ntimPlare.
Salbatica gi crunt6, pe care cruntu-li frate
195 Ar prefera-o sieqi. Tu rdzbuna-vei crima CURTEANUL
Doar dacd-nvingi. Ce poate sa fie-atit de crincen
S5-t biruie pe-acela ? Au zace-n resemnare ? Unde nu e ruqine,
Sau qtie sd pdstreze mdsura-n fericire Dreptate, neprihani, sfinlenie, credinli,
$i calmul in restriqte ? li gtiu ne-nduplecarea. E Eubredd domnia.
200 Nu poli sd-i mlddii firea, dar poli sd-i fringi tdria. ATREUS
Deci sd-l ataci nainte de-a-qi intdri puterea,
Ca nu cumva eI insugi s-atace pe cel paqnic, Aceste toate bunuri
Ori voi pieri, ori piere : cdci intre noi std crima Sint doar virtuli private. AleagS-gi alt drurn regii'
Celui ce-ntii ocupd.
75
74
F

CURTEANUL
CURTEANUL
Socoate cd:-i nelege sd-!i vatdmi pe-al tdu frate.
Nu-!i tulburi pietatea ?
ATREUS
ATREUS
220 Tot ce-i nelege nu e gi contra sa nelege,
Cdci ce-a ldsat acesta nepingdrit de crimd ? O, du-te, Pietate, de-ai fost in casa noastrd !
El mi-a rdpit solia prin adulter ; Ei-n urmd Sd vind azi cohorta de Furii blestemate,
Ei mi-a furat domnia Ei-a ciEtigat fdlarnic Erynis ce dezbind, Megaera care-agitd
Strabunul semn de rege Ei-a profanat palatul. ln mind doud torle : vai, pieptul meu nu arde
225 In staulul lui Pelops std un beibec de slirpe, Destul in trimba urii, ii place sa se urnple
Misterioasd frunte peste-o bogatd turmd, De patimi ca un monstru.
Pe trupul sdu scinteie podoaba sa de lind
Cu firele de aur ; din blana lui to{i regii, CURTEANUL
Urmaqi lui Tantal, poartd tmpodobite sceptre"
230 Stapinui sau e rege : pe-acesta il urmeazd Ce planui in turbarea-li ?

Fortuna casei noastre. Berbecul sacru paEte

lnchis intr-o poiand imprejmuitd-n piatrS ATREUS
De-un zid ce ocrotegte pdEunea cea fatald.
Pornind nelegiuirea, perfid rdpi berbecul Nimic din ce-ar cuprinde durreri obignuite :
235 Fiicind pdrtaqe crimei pe soafa mea Aerope. Nu voi uita vreo armd, dar nu-i de-ajuns nici una.
De-aici porni tot rdul ndpastei schimbdtoare,
Cdci eu cu groaza-n suflet am ratacit prin !ard. CURTEANUL
Nu mi-a crulat noblelea de uneltirea-i crudd ;
Solia mea corupta gi slava mea in spulber Cu spada.
240 $i casa-n suferinla gi fiii-mi indoielnici, ATREUS
Nimic nu-i sigur astdzi decit vrdjmagul frate.
Ce stai uimit ? lncepe. Aprinde-li ura... Iatd-i
Pe Tantal qi pe Pelops : sint pilde miinii mele. Prea pulin e.
Dar, spune-mi, cum tdia-voi nelegiuita-i frunte ?
CURTEANUL
CURTEANUL
Sau focul.
245 Prin spada sd-gi reverse sufletul sdu potrivnic. ATREUS
ATREUS
Nici atita.
\rorbeEti despre sfirqitu-i: eu vreau osinda ins6gi.
CURTEANUL
E prea uEor sd piard tiranul : in regatu-mi
$i moartea-i o favoare. Durerea-i uriagd. Ce arme folosi-va ?

/b
r
ATREUS
In gura unui tat6. O, suflet, de c_e tremuri
$i t-e-nspdimintd crima ? Hai, trebuie-ndrizneali !

Ce este-n crima asta nelegiuire cruntd

Chiar pe Thyestes insuEi. El singur sivirqi-va.
CURTEANUL CURTEANUL
Un rdu ce-ntrece ura-!i. Prin ce caPcand totuEi
Ne va cddea in plasd qi-I vom aduce-ncoace ?
ATREUS El crede totul duEman.
260 ASa e. Uraganul imi zguduie tot pieptul ATREUS
$i-i vinzole adincul. Impins sint de furtund
$i nu Etiu unde. Geme pdmintul din strdfunduri. Nu l-am Putea noi Prinde
Seninul tdu, casa trozneEte-n tot tavanul Dacd n-ar vrea sd prindd. Rtvneqte iar ia tronu-mi'
De crezi cd-i prdbugitd gi larii se-nspdimintd El sperd qi-nfrunta-va chiar fulgerul lui Joe,
265 $i-ntors-au fata. Astdzi intimple-se nelegea Va indura prdpddu'l furtunilor pe valuri,
De care voi vd temeli, o, zei ! Sau va intr-a-n genunea ce clocote [a Syrte.
El cu speranla aita ndpastd ce-l va pierde
CURTEANUL revedea -
frdfinul. -
$i-o
Ce pui la cale ?
CURTEANUL

ATREUS Cine-i va da credinla

ln pace ? Va primi-o ?

Un nu gtiu ce mai tare decit o crimd simpla ATREUS

Imi clocotegte-n suflet peste mdsura firii
$i mina imi sileqte. Nu qtiu ce este asta,
270 Dar e ceva magnific. O, suflete, fii gata !
Este o crimd demnd de-Atreu qi de Thyeste,
Vor fi pdrtaEi. Odrizii au mai vdzut ospele
Nelegiuite. Crima, eu recunosc, cumplitd-i,
Dar fost-a sdvirqit5. Durerea mea gdsi-va
275 Ceva mai crunt ? O, mamd din Daulis gi sor6,
Dali-mi curaj. Pricina aceeaqi e. Vreau bralul
Sd mi-I impingefi. Tatdl, inveselit qi lacom,
Sd-gi sfirtece copiii gi sd le-nghitd trupul.
E bine gi destul e. lmi place mult osflnda,
280 Dar unde-i el acuma ? Dece Atreu qi astizi
Trdiegte fdrd vind ? In ochi-mi se perindd
lngrozitoarea crimd : odrasle grdmddite
7B
Speranla necinstitd
Creduld e. Vor merge copiii mei cu vestea
La unchiul lor: s6-l roage sd-qi lase pribegia
$i-amarul sd-l preschimbe cu tronul Ei in Argos
Cu mine sd domneascd. De va sfida-nddrdtnic
Mdrinimia noastrS, mdcar copiii-i candizi,
Sfirgiti de chinuri grele, ademenind-u-qi mintea,
Vor'fi migcati; iar vechea rivnire la 'domnie
$i neagra-i sdrdcie gi chinurile-1 dule
Supune-vor bdrbatul oricit de dirz la suflet.
CURTEANUL
Dar timpul lung fdcut-a napasta sa uEoard.
79
r
ATREUS Dai inapoi, o, suflet ? Dacd tu cruli copiii-li
llil-r Vei mai cruta ;i allii. Sd-mi fie A.gamemnoll
Te-ngeli ; durere a cazneimet'eu sporegte zilnic :
Partaq lucid ia planu-mi qi Menelau asemeni-
Nu-i greu sa-nduli osinda, ci-i greu s-o por{i Din crima asta crunta s-o lumina dovada
intr-una. Urmaqilor nesiguri. Dacd nu vor sd I'upte
$i nici sd-i poarte ura qi unchi il socoti-vor,
CURTEANUL :l:i0 S tatal 1or. La drum, deci. Dar tremurarea felei
Trddeaza-adesea multe ; ba chiar mdreEte planuri
Alege pe-altul sfetnic pentru urzeala-li sumbrd, Dau in vileag pe meEter. Sa nu cunoascd fapta
Toti tinerii ascultd mai lesne s{aturi rele. La care sint unelte.
3i0 Vor face ei cu tatdl ce fac acum cu unchiul, (cdtre curtean)
Cdci crima se intoarce adesea spre magistru.
ATREUS Iar tu ascunde taina.

De nu-i inva{a nimeni nici viclenii nici crime, CURTEANUL

Il va-nvala domnia. Cd fi-vor rai ti-e teamd ?
Din naEtere sint astfel. Ce tu numegti cruzime Nu-mi trebuie povala : credinla mea 'qi teama
315 $i crezi cd e urzitd prea crunt qi-n necredin{d, :l:Js In piept o va inchide. Dar mai ales credinla.
Poate-o gindegte-acela ?
CORUL
CURTEANUL
In sfirgit, regala stirPe
Dar Eti-vor viclegugu-li Stins-a urile fraterne-n
Copiii tai ? Vechiul neam a1 lui Inachus.
Ce vdpai vd-ncrinceneazd
ATREUS :140 Sd vdrsali al vostru singe
Asaitind Prin crima tronul ?
Secretul n-are chezaE in virsta Lacomi de Putere, nu qtili
Neincercata. Poate mi-or da-n vileag capcana. In ce loc Aade domnia ?
Tacerea se invald din chinul lung al vielii. Nu averi il fac Pe rege,
CURTEANUL
:145 Nici vesminte tYrriene,
Nici coroana de Pe timPie,
320 Vei amdgi copiii-li prin care tu gindegti cd $i nici grinzi lucind in aur.
Vei inqela pe-acela ?
Rege-i omul care-nvins-a
Teama gi-ale sale Patemi.
ATREUS :J50 Nici ambilii nu-I subiugd,
Nici f avoarea schimibatoare
Ca sd-i feresc de vina. A mu$imii fdri cumPdt.
De ce sd mai amestec copiii mei in crima ? Nici ce-APusul saPd-n mine,
Cumplita noastrd urd de noi va fi-mplinitd. Nici ce Tagu-n un'de d-aur
B1
EO
 Mind-n matca sa lucindd.
355
Nici ce gesuri dogorinde
Treierd in ianul libic.
Fulger prdvdlit aldturi
Pe acesta nu-l spdimtntd.
360 $i nici vint plddind pe mare
$i nici hula-nvolburald
Cind rdstoarnd valul hadric.
Nici o lance nu-l supune,
Nici o{elui scos din teacd.
365 Aqezat in loc de tihnd,
Dedesubt el vede lumea.
Vesel merge-n fa{a sor{ii,
Nu se plinge cd muri-va.
_ Oricit regii intilni-s-or,
370 CqRi ce mind dahi sdlbateci,
$l!i din ldrmul Mdrii Rogii
f,inind marea-mpurpuratd-n
Mii de perle scdpdrinde,
Sau cei care porli caspine
375 Dau sarmalilor rdzboinici,
Oricit s-ar lupta cel care
Istrul cu pedeqtrii,
Cearcd
$i-n oricare loc se afld
Serii nobili prin mdtdsuri,
380 Doar virtutea {ine tronul.
Ea nu vrea sirepi ndvalnici
$i nici arme, nici sd,geli ce
Parlii le slobod in lupte
Cind vicleni imitd fuga.
385 Nici cetd{i sd culce-n tdrnd
Cu maEini care aruncd
Pietre mari pind departe.
Rege-i doar cel fdr6 teamd,
Cel tdrd dorinli e rege.
390 $i-dst regat Ei-l da oricine.
Urce cine vrea puternic
Culmea lunecoasd-a curtii,
Eu voi doar dulce repaos.
Agezat pe-o treapt-umild,
oo
oa
lll5 SA md-ncint cu blinda tihna.
Viala mea si curgi-n taind
Fdrd s-o cunoascd lumea.
Cind se vor fi scurs in haos
Zilele-mi fdrd de larmd,
'l(X) Voi sfirEi bitrin in gloatS. omul
Moartea-i rea doar Pentru
Prea qtiut de to!i, dar care
Nu s-a cunoscut Pe sine.
THYESTES
Vad coperiquri blinde 9i bogSlii. in Argos' ..
405 Bun fdiS de pereche la-ntoarceri din bejenii'
Intinsui tdrii mele gi zeii din vechime
(bacd existd zeii), ciclopicele turnuri,
Fodoabd care-ntrece isprava omeneasca'
--
Arenele sldvite de tineri unde-adesea
-Si cucerit pe caru-mi cunnna biruin{ei"'
410 Am
curga iai mullimea din-Argos inainte-mi'- -
bfri"i ii ett".t sa vind !'.. Vai, cautS-li mai bine
paaure'a 9i refugiul Ei-acolo printre fiare
$-ti-d;ci de-a iahb viala' Lumina-acestui
licdrire'
sceptru
415 Nu-i lucru ce-ti ia ochii cu-o faLsd
fot darul, vezi cine !i-l oferd'
"O*itindujfl
Odinioard intre ndpaste fdrd margini
em tost senin qi tire, dar astdzi, dimpotrivd'
Vla-nfrigureazS' teama ..9i sufletu-mi rivneEte
420 C" it"pif sd se-ntoarcd': pdEesc fdrd de voie'
TANTALUS
Ce-i asta ? Iatd, tata, cum zdboveEte pasu-i !
Privirea iEi rotbqte 9i std in qovdire'
THYESTES
Dece te clatini, suflet, ce cumpdneEti atita
O-"it"pfa hotdiire ? Te-ncrezi in ce-i nesigur'
425 t" li"ie-ti qi-n domnie ? Te temi de reledecare
Oui" u" foit invinse Ei potolite ? Fugi
 Napaste rinduite ? pldcutd_i azi restriEtea.
Intoarce-te, cit timp e, qi .riat,a^!i_o salveazd. ITIYESTES

TANTALUS
Doi regi nu-ncape jilful'
J]ANTALUS
Ce pricina te-m-pinge sa_ti
430 De patria vazutd ? 5e ce nu duci departe pasul
stringi ia si",i_6---
Atitea bunuri ? pagnic te cheamd azi frdtinul lli Freferi tu sdrdcia cind poli sa fii ferice ?

!a-mp-ar!i cu el domnia. El i", aa""a trirpJ THYESTES

Palatului in vrajbd... pe tine te dd tie.
THYESTES Rivnim la mdretia cu nume care-nqeaiS
pe tronu-mi,
$i ne-nspaimintb lipsa. Cit eu am stattemut
Ma-ntrebi pr.icina fi.icii ? Nici X-u- stbt fara de spaimd, ci m-am Ei pina
^1oE Nu vad vreo teamd_n juru_mi, eu nu gtiu pricina.
q.ra De sabia din qoidu-mi. Ce bine e sa nu stai
dar teama md_nfioard. lr0 In calea nimanuia ! Sd iei o masd bllndd
s1 qa;esc, dar trupul iqi clatina g"r-,rrr.t ii,-'^ -'
Y,r"?"
gi sint tirit altunde din calea_n care umblu. Lungit pe 1ut !... Nelegea nu intrd in colibe,
Tot astfel hula marii intoarce nava_n larguri Iar 6rana fard glija se ia la masa-ngustd'
lmpinsi peste valuri ." sJu cu rrela. La curti Eliri - otrav-a se bea-n pocal de aur,
"iri" Prefer sdrmana soartd unui belgug de rege'
TANTALI]S irS Cetatile mdrunte nu tremurd tn fala
Palatului ce urcd pe crestele de munte'
440 Invinge orice stavili ce_!i inconjoar.ir rnintea, Nu fulgera ivoriu pe naltele- Iambriuri
Gindegte-te acasd la bunur.i ce ie_agteapta : $i som"nui meu nu are s6-l apere strdjerul'
Poti sa domnegti, o, tatd i[u pescuiesc cu nave Ei nu alung nici marea
!
l(j0 Cu 'aiguri sfiddtoare ; nu grdmidesc in pintec
pentru mine
THYESTES Tributirri de la neamuri gi nu e
Cules ogorul care-i cu par{i Ei- ge{i-hotarnic'
Dar pot sd mor asemeni. Nu-s adirat cu smirni $i nu-s impodobite
Altarele-mi cu daruri ce'se cuvin lui Joe'
TANTALUS l(i5 Xu ireamatd pddurea pe casa mea; nici Iacuri
ddrui
i'i" t"t""ga incinse cu zeci de miini ; nunoaptea'
Puterea e sublima Ni"i iuttu.-.ririi ziua Ei nici lui Bacchus
Dar nu m6 tem: mi-i casa pezitd fdrd armd'
!

THYESTIlS Cdci liniqtea mdrea{d std in umile lucruri'

170 Imensd e domnia d6-a fi fdrd domnie'
Nimic e de n-o jindui. TANTALUS
TA}JTAI,IJS
Sd nu alungi puterea cind zeul ti-o oferd,
Vor mogteni-o fiii-fi. Nici trebuiJ rivnitd, dar fratele-li te roag6'

ot
O:i
 THYESTES THYESTES

Md roagd. Sd md tem deci. Aseunde o capcand. E prea ttzie paza cind te ia val 'de rele,
5a-**g"-. CL pdrinte vd iau drept martori totuqi
TANTALUS Cd vd u1mez, dar fdrd sd vd duc eu'
TANTALUS
{$egea pietatea se-ntoarce iar la locu_i,
475 $i dragostea cea dreaptd igi recigtign for1a.
$i Joe
THYESTES .ll)0 S-o ardta prielnic ia gindu-li bun ! PorneEte'

Atreu sd md irr,beascd ? O, mai degrabd marea ATREUS

S-o revdrsa pe Ursa qi clocotul siculic
Incremeni-va unda-i gi lanuri pirguite E fiara-mpresuratd cu plase rinduite,
S_-or indlla din marea'Ionicd sau ioaptea Acum il vdd aievea qi-aldturea de srne-r
480 Va lumina pimintul ori mai degrabi focul -fi6 spilei crunte.
Odrasla De-acuma in Ioc slgur .

Se va uni cu apa, via{a cu molrtea, vintul S" uialmi veche : c6ci mi-a venit in mind
Cu valuri impdcate ! .r95 i;t'*i" insuqi ; iatd-l cum a sosit cu totul'
CUi"
-St"t i*i stimpdr ura qi-mi tin in- friu durerea'
TANTALUS ; un c0ine umbiic ce urmdreEte fiara,
i;;d;d "ut"unu lungd gi scotocindu-qi calea

Te temi de vreo capcand Cu 6otul peste tind qi care se supune'.

?
500 Cli ti*tejn dep6rtare mistre-lul .ce duhneqte, grumazul
THYESTES dar de-i aprojpe prada iqi zbuciumdcheama
lt Si seme si scinceEte fdrd qi preget
De toate. Ce mdsurd sd pun in a mea teamd ? Stdlinui ce-ntirzie 9i zgarda eI gi-o rupe
Cit poate md urdqte. ai;-J;t; simte sing6 nu qtie sd se-ascund6'
505 Dar totuqi s-o invSlui'
ll TANTALUS
(ordtindu-L Pe Thgestes)

Dar contra ta ce poate? Vezi Pletele-i hirsute

TTIYESTES Cum cad pe fa{a-i tristd cu slin invirtoEatg
hia";s5-i'barba ! Sd ne pdstrdm cuvintul'
5i;
485 N-am teamd pentru mine, ci voi md faceti astdzi (inaintind' sqre ThAestes)
Sd md-nspdiminte-Atreus.

TANTALUS Md bucur cd sosit-ai. O, dd-mi imbrdligarea

efit a" mult doriti". Orice minii sd piald'
sfinte'
Prudent te temi tu incd
510 6"-u.t*" doar iubirea qi singele.sint
din suflet'
?
iut blestematd s-o retezdm
"t"
B6
 THYESTE6 THYESTES

Puteam sa-mi apar vina dacd tu n_ai fi astfel. Tot ce-i al 'tdu, o, f,rate, va fi Ei-al meu, desigur.
Mdrturisesc, Atreus, le_am sdvirqit pe toate
Pe care tu le banui. Iubirea ta de astazi ATREUS
515 Cumplitd-mi face vina. Cu totul este_n culpd
Cel ce piiru-n prihana fatd de_un frate darnic. Cine alunga darul ursitei revdrsate ?

Pledez acum in lacrimi; imi vezi tu primul ruga,

THYESTBS
Cu miinile-mi neatinse de alli gerrurr"hi te con;iui
Aruncd ura toatd Ei-nldturd din suflet
520 Vdpaia razbundrii. primeqte-mi ca ostateci Oricine incercat-a cit de labil e valul.
Copiii mei o, frate. ATREUS
ATREUS
Vrei sd-mi rdpeqti chiar o glorie imensd ?

gi vino cit mai iute sa ,"1""J;fo"ilTltr:: ti

mina THYESTES

$i voi, copii, de-asemeni, toiig al batrinefii, Ji-igloria-mplinitS, numai a mea rdmine.

Imbratiqali-mi gitul. l-r40 Nestrdmutat mi-e gindul de-a refuza coroana.
(cdtre Th,yestes) ATREUS

Dezbraca-fi haina ruptd Voi pdrdsi domnia-mi de nu-!i primegti tu partea.

525 $i cluld-mi ochii : pune-li podoabe ca gi mine ^

$i vesel tu primegte o parte din domnie. THYtrSTES

Mai mult spori-va astfel in lurnea largd faima,
Redind fratelui teafdr puterea pdrinteascd: Primesc : dar eu purta-voi silit coroana {arii,
Hazar.d e sd ai sceptrul, sd-l ddrui e virtute. Cdci armele-mi Ei legea ili vor servi doar !ie.
THYESTES ATREUS

530 Te-or raspidti, o, frate, cum se cuvine zeii
Pentru atita bine. Ndpasta mea refuzd
Coroana cea regald, iar mina neferice
Aiungd sceptrul. Astdzi, ingdduie o, frate,
Sd md ascund in gloatd.
ATREUS
Dar tronul ne incape.
8B
Aqeazd-li diadema pe fruntea ta augustd
545 $i eu voi da lui Joe ofrande rinduite.
COR,UL
Dar cine ar crede ? Atreu cel sdlbatic
$i fdrd mdsurd Ei crud la mdceluri
Uimit a rdmas vizindu-gi frdlinul.
Nu-i nici o putere ca dragostea pur6,

t_
 550 Doar intre strdini dureazd-nvrdjbirea,
Pe-aceqtia iubirea-i va line aldturi.
Dar dupd ce ura din mari interese
Rupind in{elegeri stirni bdtdlia
$i trupe uqoare sunind din zdbale
555 In miini fulgerau potrivnice s6bii
Rotite in aer cu dese impungeri
De Mars furibund Ei lacom de singe,
Sosi gi iubirea qi-aduse rdzboinici
S5-9i stringd in pace frdleEtile brale.
560 Ce zeu a schimbat deodatd mdcelul
'ln pace senind ? Cdci ieri, in Mycene,
Sunat-a vdzduhul de lupte civile :
Si mame-gi stringeau copiii cu spaimd,
Femei igi temeau bdrbalii fn zale
565 Cd luasera-n mind o spadii in care
Rosese rugina in vremuri de pace.
$i unii lucrau la ziduri stricate,
Iar altii Ia turnuri cdzute-n ldrind.
$i unii trudeau sd ferece poarta
570 Cu drugi de metal, iar allii de strajd
In nopli alarmate vegheau pe creneluri.
Mai grea ca rdzboiul e spaima de 1upt5.
Dar iatd se stinse Ei teama de spadd,
Tacut-a de-acuma qi mugetul goarnei.
575 De-acum amulit-a qi-al cornului lipdt
$i pacea-i stdpind-n cetatea ferice.
AEa-i cind se umfla inalte talazuri
$i Corus aleargd pe mare in Bruttium,
Cind Scylla iqi sund izbiteie grote
5B0 $i-n port cordbierii se tem de virtejul
Pe care Charibda-l aruncd-n afard.
Ciclopul sdlbatec ce Eade sub stincd
Fierbinte a Aetnei se teme ca tatdl
Sd nu ii inunde cu crincene valuri
585 Vapaia ce sund in forja-i eternS.
Laerte mai cred-e ca lara-i sdracd,
Itaca-n cutremur, s-afundd genune.
Dar vintul deodata iEi curmd bdtaia
$i marea s-agterne mai blinda ca lacul,
90
Iar largul de care se tem cordbierii
lI taie in zare doar pinze sclipinde.
Intinderea cheamd iar bdrci jucduqe
$i pegti poti sd numeri in apa adincd.
pe-ai6i, unde ieri, sub furtuni urias,e
Cicladele-n tremur gemut-au in hul6'
Nu-i stare prea lungS: rdsfdlul qi chinul
Se schimbipe rind: mai scurt e rdsfS{ul
Cdci ciipi te-anrncd din culme-n genune'
Acel caie pune coroani Pe frunte,
De care popoare-n genunchi se-nfioare,
AceI care numai c-un semn dezatmeazi
$i medul Ei indul vecin cu APo-|io
$i dahii c6 luPtd cdlare cu Parlii,
Acela nu-gi poartd in liniEte sceptrul;
(;05 GhiceEte rdscoale, se teme de soartd
Ce lumea roteEte in volbura vremii.
O, voi ce-aveti dreptul de viald Ei moarte,
Dat voud de tatdl {drinii gi-al mdrii,
Ldsatj de o Parte trufaqa Privire !
Cel mic se-nspdimintd de vorbele voastre'
Pe voi vd aPasi stdPinul mai mare,
Cdci orice regat std sub altul mai vajnic.
Pe unul il vede in jil! rdsdritul,
Chindia-I zdreEte-n ruind pe-acelaqi'
Sd nu dai crezare prea mult fericirii,
Sd nu pierzi speranta nicicind in restriEte,
Cdci Clotho le-mbind qi-mpiedicd soarta
Sd stea nemigcatd : se-nvirte destinul.
Nu-i nimeni iubit de zeii prielnici
620 lnclt sd-qi promitd qi ziua de miine,
Cdci zeul ne-ntoarnd fugarnica fqptd
- ln rePezi virtejuri.
VESTITORUL
Vai, ce virtej md zmulge qi m-o-nd1!6 in aer
$i m-o-nveli in nouri, rdpindu-md din locul
Acestei crunte crime ? O, cas6, tu, ocard
Lui PeloPs chiar Ei Tantal.
91
 CORUL
Aduci o veste noud
VESTITORUL
Ce loc este acesta ? E Argos sau e Sparta
Sortitd-acelor gemeni piogi sau e Coiinthul
Cu doud mdri in juru-i sau Istrul ce-i prielnic
630 Alanilor salbatici ori e pamint hircanic
Sub vegnicd zdpadd sau e {inutul scitic ?
Ce loc este acesta pdrtag la crima sumbrd ?
CORUL
Destainuie mai iute, aEa cum este, crima.
VESTITORUL
De s-ar calma simlirea ! Iar trupu-n pironire
635 De qi-ar sloboade groaza 1... Imaginea cea cruntd
Mi-e-nfipt6 in privire.. . Zmtilge\i-md de-aicea,
Furtuni clocotitoare, duce{i-md pe calea
Pe unde urcd sorii !
CORUL
ce te-ngrozeste ? spune r Jili H,H;i?t'
"il""j"ff
640 Care din doi i-acela ? Vorbeste cit mai iute.
VESTITORUL
In virful citadelei lui peiops este-o parte
lntoarsd spre Austru cu ziduri care parcd
Sint gemene cu piscul qi-ameninld cehtea
Cin! gloata se revoltd ca si uzur,pe regii.
645 Aici strdlumineazd o sald cit arena
Cu nobile coloane ce in culori muitiple
Suslin pe umeri bolte cu grinda auritd.
92
t"
l)trpii aceastd sal6 qtiutd de mullime,
I'irlrrtul se imparte in incdperi o mie'
€lltt lrrlr'-ttna tdinuitd-n regeqtile iatacuri
Sr, afld sanctuarul intr-o adincd vale
Irrrplesurat de-un codru in care nici un arbor
N-ale frunziEul vesel, nici n-a vdzut toporul"
l)oar chiparoqi Ei tise qi girnila cea neagrd
ghll Sc r:latind-n pddurea celoasd. Peste codru
l)oal un stejar se na)!A gi stdpineqte valea.
Ai<:i vin tantalizii sd cate auspicii,
Sit ceard ocrotire-n restriEte gi-ndoiald.
Ol'rande nemiqcate atlrnd : sint trompete
nllll fii care sfdrimate, prdzi de la Marea Myrto,
fii loate capturate cu osii false-atirnd,
lii tot ce jefuit-a aceastdpurtat-o
stirpe cruntd.
ll tiara frigiand care-a Pelops
Sji mantia-i pictatd cu b6rbare triumfuri'
tlllS ln umbra zace tristd o mlaqtind moliie
astfel e hidoasd
-Styx petotcare
Cu apa neguratd;
fac zeii jurdmintui.
$i unda-n
Se spune cum cd zeii funebri gem in noapte
$i codrii sund straniu cu lanluri scuturate.
$i manii urla jalnic. Tot ce-ngroze$_te-auzul
Aici se vede-aevea: ies cetele strdbune
Din vechile morminte Ei rdtdcesc prin codru.
Vin mongtri fdrd seamdn. Ba alteori pddurea
S-aprinde-n vilvdtaie qi grinzi pe coperiquri
Ard fdrd foc. Adesea codrul intreg mugegte
Cu rdcnet triplu, casa se zguduie de spaima
Unor fantome. Ziua nu inceteazd teama.
E negurS-n pddure qi groazd infernalS
Domnegte la amiaz6. De-aici primesc rdspunsuri
Cei care roagd zeii cind slobozili cu vuiet
Din sanctuar vin sorlii Ei pegtera rdsund
De glas 'divin. Acolo, Atreus scos din minte
Cind a intrat trdgindu-Ei nepolii dupd sine
Altare erau gata. Cine-ar putea s-o spund ?
Regegtile minule le-a-nfdqurat la spate'
Pe lruntile sdrmane fiqii de purpur leagd.
Nu-i lipsd nici tdmiia, nici bachica licoare,
$i nici-fdina sacrd qi nici culit de jertfd.
 Pdstrat este tot fastul, ca nu cumva nelegea
690 Sii calce ritualul.
CORUL
$ Dar cine salt6 fierul
VESTITORUL
_El
insuqi este preot Ei c-o funestd rugd
Cu glasul sdu teribil le cinta imnul mortii.
. Et insuqi std aldturi gi cerceteazd jertfa,
l-aqazd pe altare pi ia in mind fier.ul.
d95 El insuqi ii vegheazd ; nimic din rit nu uitd.
Se zbuciumd pddurea, pdmintul e-n cutremur,
Se clatind paiatut cu'tiupu-n prdbugire
Ca omul dus de valuri ; pe ceruri cade-n stinga
O stea scdpdrdtoare ldsind o brazdd neagri
700 $i se preschimbri-n singe vinul vdrsat pe vatrd.
Coroana de pe frunte-i cdzu a treia oari
in tdrnd Ei ivoriu a ldcrimat in temple.
Miracolu-nspdimintd, dar neclintit rdmine
Atreus Ei-ngrozeqte, la rindul sdu, pe zeii
705 Care ii sint potrivnici. Acum, ldsind zdbava,
S-a ndpustit l-altare qi cu priviri pieziqe
Precum fldmindul tigru in codrii de pe Gange
Rivnind la prada multd aleargd-ntre doi tauri,
Nehot6rit in care sd-mpiinte collii lacomi,
770 La unul se repede intii qi-apoi se-ntoarce
La celdlalt qi astfel eI foamea gi-o lungeEte,
' AEa gi blestematul Atreu priveqte jertfa
Miniei fdrd lege : dlntre nepoli nu gtie
Pe care sd-l rdpund intii prin cruntd crimd.
775 Nu are preferinle, dar vrea ca fdrdelegea-i
Sd aibd rinduiala.
CORUL
Pe cine-a lovit primul
34
VESTITORUT)
Inr:hind prima jertfd, cdci e pios Ia suflet, -
,{t.ebrrnrtl.ri. Pd Tantal el il strdpunge-ndatd'
CORUL
()u ce curaj, cu ce chip a indurat el moartea ?
VESTITORUL
A stat in neclintire gi-a suportat sd piard
I,'irra sd nalle rugd. Atreus cel siibatic
I-a-nfipt in'piepiu-i spada Ei-a indesat-o pinA
Ajunse mina-n-gttu-i. Dupd ce scoase spada
M-ai sta-n picioare legul, dar qoviind o vreme
?fit S-a prdbuqit cu fata ipre unchiul sdl cel groaznic'
L-a tras Atreu pe-altare apoi Ei pe Plisthene
$i dintr-o loviturd i-a retezat grumazul.
Vai, trupul se prdvale fdrd de cap in fald-i
$i capul sdu aleargd cu geamdt fdrd noimd'
CORUL
Ce-a mai fdcut el dupd aceste doud crirne ?
$i-a mai crulat nepotul sau qi-a sporit micelul ?
VESTITORUL
Precum un leu in codrii Armeniei bogate
Triumfdtor mai qade-n mdcelul unei turme
Cu botul ud de singe gi foamea-i potolitd,
Till-r Neimblinzit in furii, ameninflnd in juru-i
Cu istovitu-i rinjet vileii blinzi Ei tauri,
Tot astfel gi Atreus se-ncruntd Ei- turbeazd
$i saltd iari spada mlnjitS-n dubla crimS;
Uititta pe cine-atacd, cu mina-i duEmdnoasd, -
7.10 I*o-mplintd in tot trupul : indatd spa{a crunti
Strdpunge-n piept nepotul qi iese printre -spete'
S-a pr66uEit copliul stingind cu singe focul
? Si rdnile-i iau viata.
 CORUL
Despoaie articuia{ii Ei crunt reteazd oase,
Doal fala le-o fereEte gi miinile in rugd.:

O, ce cumplitd ?nfige-nir-o frigare'o parte din visceri

VESTITORUL Ce-gi picurd grdsimea la foc domol, iar restul
Le-aruncd-ntr-o cdldare cu apd clocotindS.
V-a!i ingrozit ? Nelegea de-ar fi rdmas aicea, $l-aici le joacd fldcari. A tneia o,ard focul
745 Pios ar fi Atreus. A fost adus pe vatra ce tremurd de groaza
$i arde fdrd voie. Strigd-n frigdri ficalii
CORUL
Nu poli sd qtii : gem trupuri sau flacdra scalimbd ?
Roteqte focu-n ldturi, ca smoald, fumul negru
Ingddui-va fi $i fumul trist se-ndeasd cu nouri zdbavnici
Vreo crimd mai atroce $i nu-qi indreaptd fruntea sd se inalle-n slavd,
?
Ci coperd pena{ii cu trimbe fard noimd.
VESTITORIJL
O, darnicule Phoeibus, deqi atunci fugit-ai
$i !i-,ai ascuns lumina in cumpenele zilei,
Tirziu tu asfin{it-ai. lgi toacd tatdl fiii.
Crezi cd-i hotarul crimeij
O treaptd*i doar. $i gura lui funestd din carnea lor imbucd.
?0tt Sclipeqte chica-i unsd cu valuri de arome.
CORUL $i-i plin de vin. Adesea ii std in git bucata.
Dintr-un sodom de rele, vai, cel mai bun e Ssta
Cd nu-!i pricepi, Thyeste, zguduitoarea crim6.
t Dar vai pieri qi-acesta. Deqi Titan acuma
Le-a aruncat ra riare u1"r]lTo1,i'JltJlJf,"r ?ltl'r Strunind pe boltd carul igi ,face cale-ntoarsd
VESTITORUL $i-o noapte deasd vine Ia ord fdrd noimd
Sd copere cu neguri spaimintdtoarea faptd,
O, de-ar fi dat Olimpul nici ldrna sd nu-ngroape Tu trebuie s-o afli... Si ti s-arate crima.
750 Nici focul sd nu ardd pe cei ucigi ! Sd fie
La paseri Ei la fiare, pe cimpuri, tristd hrand. CORUL
Dorinld sacrd facem din ce-i supliciu-n viagd :
Sd-Ei mai priveascd tatdl pe cei fdrd morminte. Pdrinte-al fdrinii qi-al lumii aceste,
O, crimd fdri seamdn ce n-o vor crede veacuri ! 7tl0 Tu care alungi podoabele noptii,
755 Mai tremurd desprinse din trupuri mdruntaie, De ce faci acuma o cale intoarsd
Viscere miqcd incd qi inimi bat de spaimd. $i peste Olimp ili pierzi strdlucirea ?
Atreu dezbind fibre qi-apoi ghicegte soarta De ce ne rdpeEti tu sclipirile tale ?
Privind venele calde care palpitd-n spasme. Nici Vesper, solia tirzie a serii,
Prielnicd e jertfa: iqi vede f6rd grijd 7fl5 Nu cheama acuma fdcliile noplii,
Nici calea Hesperiei nu dat-a poruncd
760
!e ma-sa lui Thyeste. El insuqi taie" trupul
Ce-i despdr{it de membre gi-ndatd, apoi, taie Sd lagi telegarii la capdtul cursei,
Chiar de la umeri bra{e qi ligamente curmd. Iar straja a treia nu sund semnalul
Ca ziua sd treacd in negura noplii.
96
:, r:i

'\:;.
t-': I l
 880 Pierdut-am, sdrmanii, pe phoebus divinul
Sau 1-am izgonit ? Daf ducd_se
gi teama sd fugd ! Cel lacom de tinga
viita
Nu vrea sd se stingd cind lurnea in spulber
Pieri-va cu sine !
885lasesc egar cu ",,i::::1"..,0, sint roate
$i fruntea mea semeald atinge bolta naitd,
Stdpin sint pe regatu-mi Ei -peste tronul itirpei.
4_I1rng _de-acuma zeii : mi s-a-mplinit dorinta.
Chiar bine. Prea mult incd. neitut e pentrJ mi
890 De ce destul ? Voi umple cu fii morti un tatd.
Ca nu cumva_pudoarea sd-mpiedice nelegea,
- r,.ti, r\ vielii strivite. Mai nobil e locul
{Ru-ne ziua. Haide, cit cerul go1 e incd I
putea
9, 9" "! pe sd-ntirzii pe
-sa zeii pugi pe fugd,
Sd-i string to{i cu sila vada in pitatu--mi
895 Ospdlul rdzbundrii ! Destul cd-I vede tatdl.
Chiar dacd nu vrea ziua, eu insumi risipi_voi
Tenebrele sub care ndpasta ta s_ascun.d.e.
De prea mult timp tu domini ospdlul cu privirea
Senind gi-mpdcatd. Te-ai ghiftuii cu hran-d
900 $i vin. Dar pentru cr.ima-l Thyeste se cuvine
Sd fie treaz la minte.
(cdtre sclaui)
Hei, sclavi, deschideti poalt
Sa vadd lumea astdzi palatu-n sdrbdtoare.
trmi place sd-i vdd chipul, s-aud ce vorbe spllne
Cind va zdri doar capul copiilor in singe
905 Sau cind uimit suflarea-i qi trupu-ncremeni-va.
Acum se coace rodul ce l-am crescut cu trudd.
Nu vreau sd-i vdd ndpasta, ci clipa cind eI cade.
Palatul scinteiaza cu joc inalt de torle,
i In purpura Ei-n aur sld tolarrit Thyestes.
]t StO $i fruntea grea de vinuri o r"r"-d in palmd.
I Se-notarce gi ingaima ,,Sint mai presui ca zeli I
Eu peste regi sint rege I Mi-am intrecut sperantag.
100
;,;i ghiftuit tot soarbe din argintate cupe.
lirr nu cruli bdutura... Rdmas-a totuEi singe
Fl;i ltirr victime, dar vinul cel roEu iL ascunde.
i,luq;e;ie-aceastd masd cu-o uriaEd cupd.
\,'iri, iacom soarbe tatal al fiilor sdi singe !
,\r'li baut din mine. Dar, ia'u6, intoneaza
(irr cintec de petreceri gi mintea i-o ia razna.
THYESTES
Fi,itr o, inimd roasd de mulie ndpaste,
illai lasa tu grijile tuJ.burdtoare,
r\ lungd tristelea gi teama sd fuga,
( ionegte partagii exilului negru :
Nevoia mihnita gi grava rugine
De unde tu cazi. Mdrea{a e cliPa
()ind talpa surpatd din culmea inalt6
i{i cade pe Ses sau cind te silegte
Cilamada de rele sd-nduri greutatea
P,ltt llegatului frint, cu fruntea-li semeald.
tn lupta cu rdul suportS-n picioare
Ituina sortita. Alungd-fi acuma
Irurtuna ursitei gi indepdrteazd-\i
lnsernnele vremii cu chip neferice.
tt lb lntoarce privirea spre vesele lucruri,
GoneEte din suflet pe vechiul Thyeste.
Acesta e viciul ce fringe sdrmanii,
Nicicum sd nu creadd in vesela soartd.
Ah, soarta cea bund revine intr-una,
!rl{) Dar omul lovit mai greu se-nsenind.
De ce ma chemi mare Ei ziua-mi intuneci ?
De ce dai poruncd acum sd md tingui
Durere lignita brusc fdrd Pricind ?
De ce nu-mi ingddui sd-ncing peste plete
'rlir Cununi gralioase ? Md-mpiedica Soarta.
Vai, roze fragile imi cad de pe frunte
$i pletele-mi ude de grele balsamuri
Se-nalld zbirlite de spaimd in creqtet.
Vai, lacrimi cad fdrd sd vreau peste fa!6
101
 . :i:: ji -rrl r- i)r"iiji;'.i-;1i'.f" iii 1;;;r'ig1-1'' ;:i-l:r"11;1.' 1'; I r'';,]'i 17 i' J t': i t i i
iit;::-;,,. j:'-:l,iru'l;t::.jj;.'i ii:- !,':{.1-!Jr:i!r:-{i .;lir";lr.i'''l'
r{..i
i
,, ,1i l,'..i;.11.,'.1:,r;,.r,ii::ji iil L'i.ir'ii;:.i'.; il.l i:tlr-rl'-'l i:l-i
..'i .:'ij; ;:,,, i,.:bilil'iil jr.ili:li.iiii-i:i1 '-rrli i:r!:, i!:i1;' 'j
1.r

.,.1u;.1'-;,i i,'":ii'.l,ji'iil{ll ::i::l:;lt.i":!1 :ii]:.11r-}i::;j"1 i-lil iii ...

i,,,rl i,;:ii r,trit.,r'rir ,:i:itrijl..ri ,t"ll.t;: ,ii i)iill
' r, ;::l t
,:,,1;:
,ji{i:, j jt: 1114i,,',j

.l ir.' i
t-l I .:, '., ',t..

i11.i:'1)'ti'li :ii:l ! tWli '-i 'i,,!rl'Ili:t tI'!l

ilr.;
'... ..:;.-,:.i.rCi ..- .:i,,
,r ' j i:, lirj;i:tli' *i i i:-.t'.;r; .l i.:r::l;l;'.:? .iit'.,l.li.l ir:i:'' Jii i
1,.,'rr..:,i:liri.i".i1!:i iii,'li rri;i-:;L'.:i,.1;:lr:;,;: i-,:;:.,'lii:i
ill lli'ii''i'r'II"i'

lr;r-,, t il:.i.i:t"t..; t; :l-rJ.i.l,il,i;,lls:rl i..j:'jril:1:

r' ::.,.1!:i'.ij
.,il.{j:i i:-r ,tr.i.,';1 "ii:r'-.r ii-i:i''i 1' ,f iij .l-rl !l:'::lirii .l;,1 i'.
.,:ii:i.ijr 3;i.'i,i !'1.' -i::.1 i-ii i"!-llll:,,1 .iiitll:l !r:.i: li:ll-;,ri::l
. ii, ,,;i }:,ii).: ji ii: :.'-;i.i,il, .'-ia."r l.:,i l,ir-l l .i]i:ll a-)
r , r; il':rii [,F].r::: f i:'i". i,:t i- i;li"'tiI:'t::i "'iliilit.r;ir:i i-i,i1
.i l,rl ,l i; ir. .irr.l tr,'i., i-;i ;,.;it' tl'r ; .i*'.i.i: ';;-:'i*:i iio--r
l..tt;.i l-il;.,r l:l:r i...) irt,r,l
I i':ril'l;i.

:
r
ir.
i,"
I ; 'ili
,!,J!i;-i.;r, ;-;:i; tri .rir,;lliji:9 t-"ji r.r'jl,riJ.i
:;:1i i 'i:i:' I ] l:l'

:r'i!:t-rji.l,'ij'jt :"ti]ltl,:i l':.i .,ilii,;',1, rl:.: illji, Ll'il.i)

l-','j: :,.,:iii;".r,,j i:r":,::ii j ti:::il i:i l1.lf":,;;, iliir
:;i

L,,
 Cu noi o datii-n Tartar Ei despicind o cale
Sd surpi regatu-n haos cu regele-i in frunte ? i'
1010 Cum nu rdstorni cetatea qi nu-i ddrimi palatul
Din temelii ? De-acuma noi trebuia-mnreund
Sd stdm pe lingd 'Ianta1. Rupindu-ti ,irrdrrialh,
Dacd se afld-n Tartar un hdu mai jos ca locui
,In care stau strdmogii, aruncd-ne-n- aceastd
1015 Genune care-nspaimd gi-ngroapd-ne-n tot v,alul
Din Acheron. Deasupra s6 rdtdceascd veEnic
Cei osindili la chinrlri gi phlegeton-ul insuEi
Cu val de foc sd-mpingd prundul cel ,ars de vipii
$i sd-l rdstoarne groaznic deasupra gropii noas
_
1020 O, surd Pdmint, acuma mai stai in neclintire ?
Fugit-au zeii.
( arun cnn d. :"'::: :,- ui
Iat6-i, primeEte astdzi
Pe cei dorifi. Frdlinul nu-!i std acum in cale.
Sdrutd-i Ei imparte-fi in trei imbrdliEarea.
THYESTES
Acesta-i legdmintul ? Credinla ta de frate ?
1025 Aqa impaci tu ura ? Nu-!i cer acum ca tata
Sd-mi dai copiii teferi ; ili cer ca frate numai
Ce poli sd-mi dai salvindu-fi qi crima ta i ura
S5-i lnhumez. Red6-mi-i Ei vei vedea indatd
Cd fi-vor arEi : ca tatd, !i-i cer nu ca s5-i apdr,
1030 Ci ca sd-i pierd.
ATREUS
$i chiar ce nu existd tu ai deja acuma.
THYESTES
Zac oare dali ca hrand la pasdri priddtoare
Sau sint sortili la fiare ? Oare hrdnesc jivine
I ATREUS
Tu !i-ai mincat copiii-n ospdtul dsta groaznic.
THYESTES
l()il5 De-aceea-au fugit zeii ! $i-ntorsu-s-a din cale
Spre rdsdrit chiar ziua ! Ce strigdte voi scoate ?
Ce gemete ? Cuvlntul va fi de-ajuns in jale ?
Vdd capete tdiate qi zmulse mlini din umeri,
Picioare retezate cu coapse zdrumicate
10'10 $i tot ce tatdi lacom nu a putut sd-nghitd.
Vai, pintecu-mi se zbate qi crima-ncarceratd
Fdrd iegire luptd qi cautil sd fugd !
Dd-mi spada ta, o, frate, ce-i plind de-al meu singe
Sd-mi tai o cale crruntd spre fiii rnei indatd.
ctim e ) 1045 De ce n-o dai ? Suna-va pieptul strdpuns de mine
Sub lovitura cruntd... Opreqte-te sdrmane,
$i cru!d-!i tu copiii... Cine-a vdzut o crimd
Ca asta ? Un sdibatec ce std pe-o stincd durS
,In Caucazul vitreg sau Procust care-i spaima
lll50 Pdmintului lui Cecrops ? Eu imi strivesc copiii
$i ei, la fel, m-apasd. E vre-o mdsurd-n crimd ?
ATREUS
: Masura-i necesard cind sdvirqegti o crimd,
Nu insd-n rdzbunare. Prea micd-i pentru mine,
Cdci trebuia sd-!i curgd fierbinte singe-n gurd
It)l'r5 Din rana lor adincd qi tu sd-l bei zdnatec
Cind ei erau in viald. Am fost pldtit cu vorbe-n
Minia mea aprinsd. Eu i-am strdpuns cu spada
Oricit din ei $i i-am jertfit pe-altare Ia zeii sfinti ai casei,
$i retezind ciosvirte din trupuri fdrd suflet
lllli0 Le-am ciopirlit mdrunte qi le-am bdgat in apa
(le clocotea-n cazane. Am poruncit ca toate
Sti fie insd fierte cu foc domol. $i membre
.\proape vii curmat-am gi am vdzut cd fibre
? Str'Spunse de frigare gemeau qi intelit-am
105
 l.: j:it:\-].

rlai ii:inqa* t:"-iiitir;,, l+,..,iii* i:

*i9"J'?i:l'lii'I r tr:i,,i;'i :r.:-l;i

r; t.i; i i,;| ':.ilr:lilt ;i,ii l:.1 il'i',;,:l'l i r'l:" L:ltliil
rjr,:; ::ih f,-.r-r.J.'.i{}.ifi-i?, i ii*;i tigiJi .irr,-r::-r,r;-:.,,_i iii Jiri'i:.{ i
:rl.lr,'rrr il ,"r "+.lrlgi.lir 91-1 1 t,rrir .irlit{: Ji ili.ir : ,.-.:rii.
'r'

'r' ,liei ri arlr.l[i;-.rlr ir .'. t it.t::;j,r:i) i e llii:-rg tl-r, ,,i;,,::;ili l;1 ;j-t-tl i:ll ii-iil'i;;t ji;i,i'ri
. i rg;lri.r ;lifl irirru; r;ri;;il.;l! in: ll.fi; ji;; c llclnlr l;iir,:
",
r] ,lli.iliril.;.tJr:'.. 3.:qf|,{,.-) ij.r 1./it\1Jl,r,i ,,,, i1;r.,.i.
),:i
iill .i:tili1t"n-)::.t Ju!t;t.i it i.ir ijii.j. r;i ll;t;;,i :t,..: ,t:. i't.
r,"JJi'i3i.r'J!.t'i.ij-i.irt1i.j.., i1 g1t;ci:l ,J? i.ti\-!t ).i rrirl .,;.-,i
I c;iu1 i;t il,iiir 't ir,: i,lrlrij .,; r j;::j rl rii,ti
!Iiria rr$.ri 1i;-rh iilirk; i- l;:; ":;.il.lj .ir ,J-jj EI.,liq,r ,rl_i:il
ii .r';j*h.rii i:l.rri iiit s.rq., ili;x;'ll; ".i.ll:l o ii:; ir; .i;?.
i
rr;irri *h rn;;qi;ria fu:.iq.:liq ri".,r*gnir& I iiih *-ii gr:,r .:{j.
":rrtnrfi"tra si*llp.t'rc1fJ .,.;i;rru'l:.r i;.,:;;.j ;-,.1i ti;;1.
jirni'lr; & l{JIii_',,,. t:-:tni'') ^. ,i.ittrc,, r.ri ii_lt.ili.i.: .i?.
iil
A'lrtir iilni;l,, ri*tt,J i:I;: r-r..r ':g.lil,r{lii;.; ni.i (.'r,:i:,it ni-j
rl,
i;rrtii:t1t: i-,t't.t;:r )itir.tttt(l l./jjl:1..1'rIi.. i;r:.lr;.:;.rt.,. r1
ilirlrl:r :;;:lr'tri"rJa iiii j y,\l ti tq11yy,',1t') "t;t; i;i;t::.',,irli.l
l
i, i;trti'l'r rt*l;'tl;r,r;rri
i
l;-ilt.t lnl ,i);;;Jr{.i,j.-rli .llri .l'li .1.: rr,
('.' t lil I t
lii

r;rlli'r: r.i iJi;*ilri'"'dc l:iliti ri.i*:"s.llr j-l,i;-",tii./,

,gfi.irrl l.r'iJoil*q i-ll;,;inr rig'jq,9.t$rrueJ.rji.l n-r.:rii ;, rri
ii'irig {r-9gi:iz slfiitllsi,l ig.ri_,r:: i}_sr rir;ds.l,r r,t.f;il
:.igjCni;* f,,)ti j-.iii, il,i u i:;,:gilrr: -roj i;r:.u.i i:i(j
ri- r{"rov ri-r:r Ji}iir:i :ztit ini', rt11;i.., n;i ;rs :e i:., jrrrii.l
.riL,tcgr ,t',.rl1 .!-rIJC{6'I3a firrl-i r;iI .;::ar:i.rrJ* lEirr ::;ilill
,iq,:,L:s :t,, ijoijz iisl t;! ,t ,i,i; i; ,)i, ll. i ,.-,i ,i.r;..l .i::
.is{lu; i; tc1 .i:;rqrll.t lril ,tl.t':,,,.,,.rir; iri:irr.:r;r; ii,,
h.qsi frr llgiu nr*"Si i7 ,,i,fg5y-,11;rTr i;:t-.liqoilt iiij._91
sJEoJ g? lirrru'r$q rJ/,^ .1Jtl,i;r:ft:J !1_fjgio:roi j {i'-i
:rrdmsr* ifi ._icrrrr:i: rcl u:: gJ.rgit ui:ri cil li8
s'lrfil *:; Jr;:6v ilr$ i? rril:-i6rri"ru:r ii.,,,.sqt:, .;q,t.
;^;rr,;* i}s.jsi ia us:rfi:g l.lsgi:i rilt .jrrfi;i.:r;.;jt

(.1.1 t

lii
1110 l-ai socotit ai tdi...
THYESTES
Agamernn0n
M-or rdzbuna toli ;
In juruinta-mi sacrd te hdrdzesc osindei.
ATREUS

Eu te trimit la fiii-li ca sd-!i primegti pedeapsa.

 ,,..,. ;tff'tq Ei'reoq irni im-slrl,isJ'rnoa $iov ni'lq
fr0ffffrsfflsgA t srir"rigsien 9l ,is'l ';s*n:ula6r i*sruJct{
tf
iiloqan ioi ,i-sini'l6q lrloa ,Blsi i*urinr:fi
'gniv rr riqo$anr rne
I rjltqEon ti'uis .isv ,iit JntS
lotero iuns egrini{q }o} eb risriT
',:i,'r;lzi'tq 6qub reb,i'irnirl: +b i{ivhJa ig: cJ
issriffsb ,'toligs:r In t3o;r "nonrnsmcgA ieFS
.', l;ts':ribni;je.us-i*iglsrs'lll 9'{&:} eecv
gb iirn ll) 01.

,isio"rT se'rsrfi sJsllffiu ssniq ur bnirsqorA

.s ani$a lrncifl b'si:l',"6lei irrijul ioh BqrO
. .igiloa simrlb '14-6e lv'}ig ,tlasle 'aro$n-e-Z
.i;.rJr;ieq: Isgsr sgnle ipA"rei $'r:itaint bnilr9
t.t't; eb qt, .t,;-ia irait ip. iid6a i+ i'ttt'sse bBv uil e{'
',i,,,,,,',qn'i, linsErl L-i c'L frs'ttJll9;: du' i reodr :r'J
,.t,,;tri<,sl'rsom,e'I$bA:j : arrti'rt aqco'Iqsigjiiebriiq
' elsl iijsiv r:erinsM
'sfsqao ra*Jsgs'rq o?
.erllaigeA,ise
-t n-EJa' if-seniEufi' iern ilsEorirtnis-Jiao?
'' I'ri.ri'tQ,
$jCItqss:bleJTeidvoE s'rc0 0e
irrriric nilct*rtrit ir i9 ineqmuc n? iesa'rlf sreC
, i,.rJ'ib i-sfqst : ent-lqe igV ,iemun orfisrn, if-elqsvi'r9

F;':s'i sb ilqofi isjama itrgr.t'l:r' slsbogb s) s(J

,6c'ttii sb scr eelqeoc Jir i-egri'rr:dss eJqegnr'lJ
'' ,:IsIp, cnrqs-a us}* bni: i'tu'tso n-sni{ gni': us? e e
r;irrrii irtts16-6,a,.'r$'rsf{' t elldgor{{ eQ l-rs iis'riJn-ri?
, t{().IHUAfl?1:{)IM JUAOS

,Bfiesbiv BnuJro-{ ,trfer6nt i.tunr.td nir9

eisge:.sbnlts iilaAqi'lq ni igniqrr:-tt1l
.spstrrt irrgne: ue ifigmso dsnorrrsar-iQ
EJsboirin $vs-fi sgsl sb.nJqe-:ii nTj {10

,6rnssJ 6rB1 is irin ,6br:iid stpinil iriizf

.ieliffa n-B'rirdlovff-se, iii:g ejasq iiirg i:63
' .iq6'rsi siu$rgs li AnsJ:ulqarem6r.ron o-i?.'
ei'rg? sridii ni EJsdrlt3 :'tiW-
ci cdmir} s: IclJae glo::o[c lri4 dD
,sr{Irjqa
':i.isnss 6ltrnr 9a un Jrro{{ ,ni irulsT 'i:'i?t
snilsv ,sbaut$:fa i:ubsv fiib slirrliJ8
(6faer{g eb iulcq r;)
iirilI i-gfeleo'r ur fl-t"tsofl sbnt', eq
\t r.
 Prin voia soartei fata-mi imi poartd prunc asem
Natura-i rdsturnatd, vai, ce n-elegiuire !
35
P:iigy-i tatd,. solul pdrinte-i, iai nepolii
Sint. fii, vai, ziua am contopit cu noaltea !
Tirziu de tot plinirea unui oracoi vine
!g :"i strivili de chinuri, dar dupd pristdvire.
Cdci Agamemnon, rege al'regilor, deundzi
40 uu mri de vase care urmatu_i_au stindardul,
*coperind_ cu pinze umflate marea Troiei,
Dupd doi iustri iatd, cind Itionul stins e,
S-a-ntors acasd, gitul sd-gi ddruie sofiei.
minji-va iardqi stnge regal palatul.
45
9uri$
v.ad securi 9i sdbii qi ldnli Ei-irn cap de rege
!u
ue z,boara sub securea ce l_a trdznit ndpraznic,
Pindegte.-aproape crima : trddare, moart6, singe,
Se pregdtesc ospele. Menirea vieiii taie
Sosit-a az,i, Aegisthe. Ruqinea-ti std-n privire ?
50 Dece infricogatd mai Eovdiegte'dreapta-ti ?
Dece tu stai in cumpeni qi t6 lntrebi in chinuri ?
Privegte-ti mama numai. Vei spune, t"pt"-i a
De ce deodatd crugul acestei nopti de vard
Lungegte zdbovirea-i cit noaptea cea de iarnd.
55 Sau cine line-n ceruri cind stau s-apund stele ?
Sd-ntirzii eu pe Phoebus ? Revarsd-atunci lumi
CORUL MICENEENELOR
Prin bunuri mdrele, Fortuni vicleand,
Tu-mpingi in prdpdstii afunde regate
$i-asemenea oameni cu ranguri tiufage.
60 Un sceptru de rege n-avu niciodatd
Nici linigte blindd, nici zi fdrd teamd,
Cdci griji peste griji se-nvolburd-n suflet
$i-o noud furtund il zguduie iardEi.
Nici marea turbatd in libice Syrte
65 Nu clocote astfel cu trimbe in spume,
Nici valuri in Pont nu se umfld zdnatic
Stirnite din vaduri strdfunde, vecine
Cu polul de gheald,
Pe unde Boaru1 cu roatele-i lucii
772
?tt Se-ntoarnd departe de marea albastrd,
AEa cum afunde surPdri de regate
Rotegte Fortuna.
Ei vor sd-nspdimlnte, dar teama ii stringe.
Nici rodnica noapte nu poate s-aqtearnd
75 Odihna seninS, nici somnul cel paEnic
Nicicind nu le sooate din inimd grija.
Au lanlul de crime n-a-mpins in prdpdstii
Atitea palate ? Nu stins-au regate
Razboaie fraterne ? Dreptatea, Pudoarea
ll0 $i sfinta Credinld ce solii uneEte
Se duc din palate. $i intrd posaci
Bellona cu mina mtnjitd de stnge,
Erinys cea care distruge trufaEii,
Prezentd mereu in palate semete
ll5 Pe care din slavd un ceas oarecare
Le surpd-n lerine.
Chiar dacd nu-s lupte gi nu-s viclequguri
Palatele mindre se rup sub povari
$i insagi Fortuna se ndruie-n sine.
{}{) bis Cdci vela umfiatd-n
1)0 Prie'lnicul Notus se teme'de vinturi
Prea mult priincioase ; in turnul cu fruntea
lnfiptd in nouri loveqte Austrul
Cu ploile-i repezi, iar codrul ce-ntinde
Rdcoarea sa deasd priveEte cum arbori
95 Bdtrini se rdstoarn6 ; colina inaltd
TrdsnitS-i de fulger Ei trupuri masive
Mai slabe-s la boala ; gi cind in pdEune
O turmd micu{d aleargd sd Pascd,
Doar capul cel mindru e dat Ia tdiere.
100 Cdci tot ce Fortuna inalld spre slavd
Ea-l saltd s5-1 piardd. O stare umild
Mai mult vie{uieqte'
Ferice-i de omul
Ce-n mijlocul gloatei e-n pace cu soarta !
105 La t5rmuri ajunge cu sigure vinturi,
Timid nu s-avintd in luntre spre larguri,
Ci trage aproape de maluri cu visla.
113
 ,6'rfascllg Ber€rn eb eJraqsi: 6n.rsojn-g? htlT?.3'r''T\3 l : r, .-i'.-)
etsgg"r eb irsqrr;a sbnuts mm e;A "

i:.1':t.t';z t;*ie '-' eg*in* e is!t:t'qi t', iti:)t':' ':rf - 'l

.sgairJa ii srnseJ rsb ,sJrtfmide?ri:Ai .ro,/ i[
barsslgs-a eJsoq un :itqsofl e._.icrbor iliH A.lJ()fi
rinpsq Is: it"rfirnca i:rin ,6njnsr,sndibO
,siirg Amini nib eJsal: s{ irs bni::iti}l r!:rrig onlcojfii ifi 6a 6{soa eb. rli}z s)gffi:::l i;i i

iiJa6q6rq nl eniqm*s-n grrir,-', eb il_rlns.l ul.-

sfege: us-anila UPI l'sisisq r:g1iil. A tl Teg14]t'l 3 l- T'1,11
esreobu{ ,se}sJqer0 ! s.r: rslsrt sir;adsirtl
sJpsnrr ii{or .:,t r1cibe.i3 eia:12 i?,, lrt-uloe el :reebnig j'm Aa Arrcbs'r ifie grss rlrJ
Alceoq Srlni if, .st.slsq n,it .-rub eC
A:}IOTI
,sgnie sb riiiicirn enirrr s:l rinofis8
..iips1u'ri sgu'ririb 9r:ri cigr rt';4il,ig
efsnrsa slell;q n.i r.rs:sm. rlllrs.r.l.l{ i..r:.'E-ur iiqo'; isJ i6-eb grnu,in iiTslnirrre i|-i:8
31rs9e'r6() ese3 nrj j,131, g"rer gci
A UTagl'{ }{ ::l TY'I )
.6fiire] "io_
n-rig'ura eJ
"F

irrgupsbiv i-ua iq sJqr"rf a-r.rn arsb ,rsid.)
' B:gvoq due qt:r ga s,lb{rirn sisjcleg
,gnia n-eiurAa oa en;,ij'ro{ t>.i,,ni. i?.
*i;lnilttut clg', l,.rri-) .:iti
huJniv gb s.rfis1. ga zuJoT. [trtirtigi,!<!
eglntrrt ut [untut ni ;sleoi,rnij.rq Jlrrr ng.tci
Iu;rJat:l'- slpe,ro[ .i1r;o.a ni AJqilnl
gbniJn-gr Iu'thr.;t rsi .issq:: i-slic.rlq i;l)
i'rodrr: mv: slqs'rirq se*sb s2 se"i6o3Bfl
6.iisni sniio: ; 6cr:eoJei: ee inirJiB
sviasm iruqu.rt i7 .rsgfut sb i-EJiazi.iT
snup6q nt bnir ja ; nJsod sl :-erfc.la icl{
,iScasq 6a r':._:rsg{c ii}srim Amrsl O
.e:si6j $I jsb s u.tb-rirn le'.l i,_,qe:.l .:etifl
ii.rsla e'rqa iJIi,ni r;nlr-r.ro1 9t:ioJ j)rj:l
6[irur s"isia C) ,6b.1,;iq..i-i; ili;;.r i-r:5
.el?eiu isiv Jii_r::r ;.cll
Ir;mo 9b i-gri.i::'i
I sJrsoa ui e3sq u-s isteoig {u:oliim a-si)
,i'rviniv s'rugia rr:-l sgnlris i:um-rAl r'.i
,i:ugrsl slqa s:Jnrl r:i iilni'rs-a rrn bimiTl
.eIai,r m iriiism sb sqsorqr: s3;li il)
til
gJgrfl ieJsl sJnufi sb ,ecid isgv .':asln!mc imi
.im*uJcrr i-uJnl"'ul dria69 ..elirl3A glelinr uJ
e'ii;,. cqi"iort o,riut]";r-,*o*r'za) Fs "Icc ilaI
.iilesssrnii ni bnim'tob irusslsJ f,in'tr r:i iQ
A'ITASWMSATY'I?
.r6bnvT iul r;ibslrn,uJI Ie-te:rr}: i4 eniSlfl
.ieJoi? ];::aggll'rei o-a 63 eliqor JiliiirnBs rnA
.elenr iel91 r:3'lilrti;s fijiu fffi r-.rgrrl ft;lalt:'?'
nqoiet irl e[eaal ,rb riarflsb ur6t o Ie -r;riC dA r
.:o"ti; sb qir{l ir-,j:Jti} ,k: :re$Ic Egnil et:r bn'ri)
s"nt.,i* Js?o:i'i1n-ri-a asrl.lsi) I 6']ru;a gl irIJneQ
.ganile ae sr Iul-:ol :b ,::ilslo:q ;;i; lt-iai:i3 sO
,emi'lr rri'rq itrnui'r-l *'rt:t 6lnmsierlr.f i;asr 'C) iJil
1 luiorl:r6'I isrt*rrlr i;r:ii: i'ruJniv sgn?a
rr:i ::t'i3i:i'{
!.')l0ci
g,rci'irlr; slssrtiq ;t'r i:lityioq
(lL
 CLYl]AEMNESTRA
In mijlocul ndpastei s-alege calea scurtd.
DOICA
155 Numele sfint de soald sd ili intoarne gindul.
CLYTAEMNESTRA
De zece ani vddand sd rn5 gindesc la sofu-mi
?
DOICA
Sd-fi amintegti atunce de-ai tdi copii cu-acela
CLYTAEMNESTRA
Imi amintesc, vezi bine. de nunta fetei mele
Cu mirele Achile. Pdstrt cuvintu-i so!u-mi.
DOICA
160 Dar ea rdscumpdrat-a zdbava flotei noastre
$i a urnit talazuri dormind in lincezeald.
CLYTAEMNESTRA
Rugine Ei durere ! Eu, mladd a lui Tyndar,
Am zdmislit copila ca s-o jertfeascd flotei.
Sufletul meu nu uitd nuntirea fetei mele.
165 Doar'el o fdcu demnd de casele lui pelops
Cind sta lingd altare ,e1, tatd,-n chip de preot.
Pentru ce nuntd ! Calhas s-a-nfricogat aiunce
De glasul sdu profetic, de focul ce se stinse.
O, casd blestematd care triumfi prin crime,
770 Pldtim cu singe vinturi qi cu mdcel rdzboiul i
DOICA
Dar mii de ndvi pornird cu pinzele umflate.
il
116
CLYTAEMNESTRA
N-a fost urnitd flota de nici un zeu prielnic,
Ci Aulis din portu-i goni mirEava flot5.
Aga-ncepind razboiul nu s-a purtat mai bine'
l7i) Vrajit de o captiva fu neclintit la ruga
Lui Briseus cel girbov. Pdstratu-Ei-a trofeul
$i-a ars atunci in vipii pentru fe-cioara sacrd'
Nu l-a supus cu cearta nici ne-mbltnzitu-Achile
destinul lumii,.
$i nici cel care singur vedevan..pentru
180 Augur fidel doar .toud, dar captive''
Nicf mohma din trupd, nici flacdra de ruguri,
Ci-n furia ndpastei ce mistuia danaii,
lnvins fdrd sd lupte, el lincezea qi-n patemi
!
Se ddruia Venerei : ca nu cumva culcuqul
l?'it Sd-i fie gol vreo clipd de-o barbari amant6,
Iul-rit-a pe eris6is cea zmulsd lui Achile
$i nu i-a fost ruqine din brale-i s-o rdpeascd-
O, ce vrijmaq ai Paris I Purtind o noue rane'
Acum fierbe-n vilvoarea profetei frigiene'
190 Dupi ce-nvinse Troia Ei stinse Ilionul'
Se-ntoarse so! captivei qi ginere lui Priam.
O, suflete, ia spada ! Bdtaia nu-i uqoard, -
Tu fdptuiegte crima. Ce zi aqtepli, molcomo ?
Sd ia sceptrul Lui Peiops o nord frigiand ?
195 Sau te-or opri a tale fecioare sau Oreste
Ce seamdnd cu tatdl ? Te va migca ndpasta
Ce-i va urma pe-aceqtia cind fi-vor in viltoare ?
De ce-ntirzii, sdrmano ! Pentru copii sosegte
O maEterd nebund. De nu se poate altfel
200 Sa ne strdpungd spada Ei sd murim deodatd.
Cu singele-n amestec, sd pieri cind so!u-!i piere.::
Nu-i miartea grea atunce cind mori cu cine pldnui-
DOICA
Instrund-te, regind, opreqte-li indirjirea
$i cugetd tu cite ndpaste infrunta-vei-
205 'iriumfator in Asii, eI, scut aI Europei,
Ne-aduce Troia-nviusd qi frigieni in spulber.
Tu-ncerci s-ataci vicleand qi-n taind pe acela
tL7:
 ;..,iti ; /,..: ;,.1 1.,.1i :i e:'f t'; i{ :'I/"'iY J :.,

,.ti .:rrirrier'{gId $l a'roir*Fi'ir- | cr:s.ifi eq ii.i? ,JrJ JJA

ir . '
';r'tr,

iiii.r) r1:;,-i i . 'iit
lilrll-i'r1i;1; 1,.-
iiij{j.tiir,,.ii:.' ; t:;ij
. :tl.i:.':),!.
''.,,:"]:.-,,1-: i;ii it,.,,;.l,ii.
r.Ji-t'l?.Ii.I i/r
.jj',trr
sbi'tJ/.-st1 ;ic1c"r e-i urr iitl',rir o i::llr ilr :bG il::
ir fl)i(l ..ieiiljc i-ffaoirnibe:s 'iq e?uJAx aJJq ti*il i:in ifl
.irii:.ri:q sJii'JtA3e'jcl ii-ig Ariv Ajsr i i uiiJ lA
: r,;':iiro-sb .fip"li',ri;a is-li slqet o i:Jill 6r iscrr i'j?
I Erl;di:g *b 6;i-:q:i sf$iv sJ?€je()Iat iJ-e3
.i:qfu,r rii brlili':cr igi:i;[e ,siq*'tu lj lufoa bnil 08S
t.,..
,ij-r"ri.ufsq fii ,sJrcqe .oI t"lrio. e::r*oJfli itv e1'
1i1t
sgi:ulc bnlr iigs'r :i;$ I rl'regi-rt if AlintiJ
."1:li ;:j i':nqa lirusbeS .s'rnc1A:a gitt:u:b ui4
i.t;, i :..1j:,'t.i :.,,1. ;:, .

i.1' ,t : -^.,i.' i :.. .' .rrfill?i{ i/l }{iI f lT Y' J l)

ij1ll:'r r.l.i)fi iJ llltl.irtii:l I r:]i tir:(:l- ii.; ,1;,tiiii,a,.,' .:,.
'i.ri':iilli'ii ri i'l,.1rt'i1i 1,;"-, i;,;, 1';:',.': r:-ijiitij i i:,.:
ili-ti:ili '.jr.,.t:; ,.,.t t.i .,1- ,. t,ii..: _.,1, ,j,.i
.61nibs'rr: i'; igl rirsb sniv ilsrtiri eit"4 irn-u\
,;,: ::...ii: ji: .,: i,i.. ?"JTtT AIiJ:J}
.i.i' i.t)al.) j ::,tt itii: fii, I : i.;r"t,t: ;;i ,,
, Oiiii):l.ii.l{tt ,j,r'ijil j?fj i.,t .!'.-; .rt,: .:\1. - | :)-t;r,t:)il llr rr! il'r.lri rrr ijcbojr.irl ritirib:j"I:.) d8!
{. i,:ri::i,t,i':t i lr;ri ,,.: 'q.;nlefl
'..1.r;)r{i. irij ;;.f.i.iitt,.ri:t t:ji
t j;l9:iri_) i-r;j]:t 5j.ls1lit,t:-i tli.;: i.. i.:cirr .,r.-,.t, - AJr',radlI]d:{A?'lJ3
,,'r't:".i..; ; r . -:.,:i , .' .., ] .,..;,-. ... :,i.
. ,, ,,,-:-. ,' 1r: -.3 .l -: . [_.1.3 ,::, p.,, .:-],.. , : , .i :
.lutj llirq gildc o-a 61 '{uff n-o-iJ6{qa6'r ioV
'}.\e':tt::t,,) iiqlti ;it.:r::l! l i.:rti;l'ri i;;:r .iit:. 1i.:1,:r1-l
jvi,: ir: *r':icq g?. iifr. $(l ..i;rr:.rr..i::rli lj i.j;i'j,j eulITa-lrD3A
.fiii.ibo.riJ rT\i.iririi it,: i;: Bi_rit(i,t i,!i..ii;l i;,r; :-j.
i9i{r il-;.r'.iO:: t)i:i!'.} i t..:it:i l-;,. -,)9i;,:.}fi'l1.i ;i-,.ri._,;111., c*ivni il s'r r;.rs ffx Js'iFqfnl"rr iesS
.* ",1u6 rJ3
ri..;tii;it' 9Iii1) tr'r i'i3i1l i:rtil ,1 ,.i1- ir'r :l.it: t -ir ;.!.,j.i, -
.A.l{c}o

itudiziSslr srl.ig)

.9i?srr9'1ie s*]fiirrl ni jTurrlgr'r 9q 9b gerEobrJ(:I

Abniid s)oy u3 *r si) ,Azi:ioqrni i6Je i-s: efl
,6rrige1 loa sb si !p-A? li cls: nl irrmsbni 1of O fto (1

, ! cai; 6? J$Jize itu ,999"r' aqi$eili c'l ,blt?)

rr('\
 CLYTAEMNESTRA
Au nu Etii pe Elena ? S-a-ntors la Menelaos.
$i ea stirni-n Eur.opa gi-n Asia prdpddul.
AEGISTHUS
275 Dar ei nici o rivald nu i-a rdpit pe-Atride
$i nici n-a pus cdtuEe pe credincioiu-i suflet.
Al tdu iti catd vind qi-ti pregateEte pricini.
Sd ,crezi cd nici o fapta n-ai-sdvirqii de-ocard:
Ce-{i folosegte viata lipsitd de prihand ?
280 Cind solul te urdgte, ajungi oriiind in culpa.
Te vei intoarce oare la Sparta, in palatu-li,
Jlmild qi fugard ? Dar regii cind alungd
Nu ddruie scdpare. Zadalnic speri tu incd.
CLYTAEMNESTRA
Nu-mi gtie nimeni vina decit cei cu credintd.
AEGISTHUS
285 Credinla niciodatd nu intra in palate.
CLYTAtrMNESTRA
Voi rdspldti-o-n aur ca s-o oblig prin aur.
EGISTHUS
'Ce-i cumpdrat cu aur va fi invins cu aur.
DOICA
(cdtre Aegisthus)
Pudoarea de pe vremuri in mintea ei renaqte.
De ce-i stai impotrivd, de ce cu voce o-lindb
O tot indemni la reie ? Sd-gi ia de so! regina,
Cind va l6sa pe rege, un exilat ca tine ? -
1,.20
AtrGISTHUS
Dece-ti par totttEi lie mai jos decit Atride,
En, fiu aI lui Thyestes ?
DOICA
Adaugd, nepotul.
AEGISTHUS
Ndsc,ut sint sub Apollo : nu md sfiesc cu stirpea'
DOICA
Hidoasei tale nagteri mai iei chezag pe Phoebus
Pe care-n bruscd noapte cind igi strunise friul
L-ai izgonit din ceruri ? Implici pe zei in crimd ?
O, tu, qiret ce intri tiptil in paturi calde
$i vrednic poate numai in dragoste popritS,
GrdbeEte-li astdzi pasui. Din casa luminoasd
Ocara sd se spele : bdrbat palatu-qi cheamd.
ABGISTHUS
N-am groazd, de exiiuri cd m-am dedat cu rdui,
De-mi dai porunci tu insdli, regind, plec indatd
Din casd gi din Argos... Nimic nu-mi pune stavili,
Nici chiar sa-mi spintec pieptul tnvergunat de ja1e.
CLYTAEMNESTRA
Macar de-ag face astfel cu cruntd Tyndaridd,
Dar cea pdrtaqd-n vind poarta cr,edintd culpei.
Paqegte-aici mai bine sd ne unim iar sfatul,
Sd desluqim o cale ce-nldturd primejdii.
CORUL MICENEENELOR
Sldvi{i-l pe Phoebus, copile curate !
Azi doar pentru tine iEi puse pe frunte
 eUIlTAlil,:i/',

,cbi'rJA Jicsb eoi irm ei,l iz.ttlol 'rtq i;-s';sO

I zelzs-4rlT iuI itr il j i i:i:i i.rri-i '

A]IOO ') .:i:.. .:): ,.'. i; ,::',' i;,: ::it:,i:;'-it it :t ::,ii. t:,,, .(-'
.:'i:i:!,'i.ii:i:l:r::i:,;r: : i:i'lil I;:Ji'.rtlrI. ijl.iil;l ,:i, ;i'ri<)
,sgrrl: b/. r - i i: r.i''i:; i,irili;'i r; i4 -l,riti i-r:-,t'i. lli-r iiril'iia ili)'i i;:/'
".t.1l: A . ;og I j1'- li I it;-i rrifi l;" ;,::r,1 i;<ie,:itr:.j
't,, ;': l-i: i
-rr--r;i;tllt'.'"1.
{?1-1}l1P21i1Ott .t,i,,i. ;i :ii;rlfc1 ,;.i jJi;,, l:;iti-I i,..

rsq'rila rrt i:,rn un : o[[oq,t iry.i'A ,1,., I'i'43 ;41'{i{i i''r'J:l

A)]OC i lliliti tr:b !:n.i;,,i,

'
ruclsod{ sg ;rixsd: isi isrr i'raJqerr slsJ isarobil{ igg '.lrir;qruii tti t;t'll14 irtt; ':; j,: 6 ; ;iri';l ' ".i 1'.1

lui'fi szinu'rJa igi bnir siqcon sreu'rd n-e'r-r') 9q i:1ilr; li rob iin -iiio.l iltni ',ir: tilit''ri:li- i
I r6rnirs ni iss eq.iritqml *.' irursr nib tinogsi is*J :.:Irr-" rl' rrl ir;: 9c1 I t-rrl? ':' lt'tlji-tl 9(: ''' i, ''
'''1 5(-,1 '.1

gbls: iruJr:q ai fifqiJ irJni ery Js'rip .r,.1 ,O

i1,i:[1'l.ti'1 tI -Iii
.6Jirqoq elaogslb'ni isrnr.rs elsoq :rinbs'rv iQ
6asor^imr.[ sasr ciCI .Iuasq is6ias if-eipscii:rO []lll:
.f,rrlesrfl i?-tlll:lcq Jedr$d : sl"sq. ea se s'rr:lO i::r:. tf;: ,ii'.i:.ip. *ii r;:i.: .';)ir:g'' il
qi.: lLtrtirn;.r[r]
f,.:i.:i-;h i-r:t i:-irr|rii 9,:J ii:'rt.;i';ir 1 r;:rii., a;tci s-:?
EI IIITAI;)|,J A I

.f i:)
I il'i'f1 frIlt.qA'f
.luBr ur Jsbgb mc-rn Br irulixs sb 6s5o1g ma-?1 .i
Elsbni rslq ,Bnige'r ,if6anl rJ isrrroq isb im-sC .gl-;:l:l:itl r:i lci :r;: Itr.i, ij'.i lit.:.a rni;:rJtii'-il; i-sZ'
.ili.reJa eflsct irn-rr.rl rirni!{l ..,aog'r-fi aib i4 iaer niCI lirirl'rr;tjAs rigrq i:.llriil.) iil irrir'iici'it1 ii''t:: i?'
.slsi sb isnuprsvn? {rtrqeiq rs*niqa in-6e 'rsirh ilii,l .J-;ij':i ;.,"ltii ii;lt-rlC;il 1U, 'ii;'irl::rlJ :.,;,* jin-*n;lq:
"'-'; . tCij
,

': il ;':i6.2 9'tB iii-ghrltJ lJii .liffi;Jr)ll !!9:iI r'l'ii;" :r-;Cl

.dt",Fl. TPril i4 MI{ A T'/. I f

,sbi'rsbnXT 6Jnur uo iglJas srr,;t ee-eb :s:-rr:Vl

.ieqlue Blniberc eJraoq 6riv n-s;s1'rBq ss't 'isC
.Iujeta rsi minu sn i;a en.id iernt iris-st7sps9
.iibisrui'rq f;:uliln-gr eit:'r c rrri4uizsb 5Z
f{oJg!,Isfl i4g 3IM .Itj'lt)3

! sJe:u:r siiqor ,auosorlg cq I-iJivsl? {llt:

g,lnr.lrl 9q eeuq igi snir rrrlr:sq 'rsob is.L

tsr
 ln virful ldncii poarta infipte foi de laur:
E chiar Eurybates vestit pentru credinta-i.
EURYBATES
lari strdbuni Ei temple gi voi, altare sacre,
O,
Sleit de lungi soroace, abia crezindu-mi mie,
Vd rog smerit de-acuma... Nu rupe{i juruinla:
395 Podoabd fdrd seaman in Argos, Agamemnon,
Triumfdtor sd vind azi la penati acasd.
CLYTAEMNESTRA
(iesind, din palat)
Ce fericitd veste imi sund in timpane I
Unde-ntirzie incd solr-r-mi dorit atita
De zece ani ? Pe mare ? Sau e pe ldrm acuma
EURYBATES
400 E teafdr, plin de glorii, strdluminat de slavd
$i-a pus deja piciorul pe tarmul ce-l dorise !
CLYTAEMNESTRA
Sd-i celebrdm sosirea ferice prin ofrande,
$i zeii cei prielnici gi totuEi prea zdbavnici
Dar, spune-mi, este teafdr al solului meu frate
405 Dar sora mea acuma pe unde-qi are vatra ?
EURYBATES
Pdzeascd-ni-i de rele eu rog fierbinte zeii,
Cici marea schimbdtoare nu-mi lasd qtire certd.
Cind marea prinsd-n huld ne risipise flota,
O navd pe-alta navd n-a mai putut s-o vade,
410 Ba chiar Atride insuqi pierdut pe mari talazuri
A indurat ndpaste mai mult decit in lupte.
$i eI invingdtorui se-ntoarce azi ca-nvinqii
Trdgind cordbii frinte din flota sa imensd.
721
CLYTAtrMNESTRA
Dar spune-mi ce genune sorbi acele nave
,+15 Sau ce blestem al mdrii a despirlit Attizli ?
EURYBATES
lmi celi o grozdvie gi-mi poruncegti sd-ntunec
Cu nouri fericirea. Dar mintea mea sfirqitd
Nu vrea gi se-nspdimintd de-atita urgisire.
CLYTAEMNESTRA
Vorbegte ! Omul care nu vrea sd Etie rdul
420 Sporegte teama. Rdul ascuns doare mai tare'
EURYBATES
?
lndati ce Pergamul s-a stins in focul doric
$i prada fu-mpdr{itd, toli se grdbeau spre mare.
OEtenii to{i descins-au din golduri roase spada
$i scuturi aruncate zdceau pe nalta punte.
425 Iqi potrivird visla razboinicii ln palme,
Cdci orice zdbovire e grea pentru cel zornic,
$i cind luci semnalul plecdrii de pe nava,
Regald Ei trompeta a imboldit visiaEii,
Indatd prora de-aur despicd o cdrare
! Pe care o inspumi in urmd mii de pupe.
? Zefirui blind deodatd batlnd voios in vele
lmpinge lin corabii. Abia se-ncruntd unda
Cu tremurare calmd sub adierea dulce
$i marea scinteieazd 9i piere sub cordbii.
435 Plicut e sd contempli pustiul {drm al Troiei,
Pldcut sd vezi departe Sigeui singuratic.
Toli tinerii sint zornici sa tragd deod.at6,
La visle sd ajute zefirul care bate,
$i bralele voinice se miqcd in caden!5.
440 Brdzdatd mare sund Ei Euerd pe }aturi
$i horbote de spumd sfdrim-azurul mdrii.
Cind umfld pinza plinS o brizd mai intensd,
Vislaqii lasd rama gi vintul ti impinge.
 /. : rililli l1l;i::i,4, I' y'.il-: .:.ii:jJ'lUt r-'1. rl6qrrl: tJ illiilrila dffb6 uti-gfi 93 dse
"::tr:i6ls ile:lg i7 insio'i; r''i'i''rioq eias sJoll irBS
.r','.i-;r: t)i3:tl-r i{.i.ti:,i *t]iir_igF.
5: i.i, t:,i,., - ' ,:3'' ester",g&eba eJ,: sflucle Joq ra,sllvfft isl{
'. ir:':i rj1', ;i.l':Ai;:;sl- jj ji'ii{ru )r, ,rrotr-,r,,: )) : ... i-6jernrsn-9: sfi3rfJ'ti snr:sr i:iJls iijei 'l$C
.isi;;ldsi'i ':i r;irlss'tqEr{ gll iul Irl'leSlri uJ
.

.,.'l:ogroiJ gz s-S'ir.l ii srnsi,i7 Ju'ra cl"']''ls0

- l:ii,l,f:j:!.:MUIi 0i:i
:i; 'r:bosT: inui:ul iun iQ' islcl '[rrrot
(t'] 'rrrch i:-i
:::iij-:iii-jri iii:;..tilj r'..r,,l trnjii ti.,r,j.:,j.t ;; r, i_.. .:t:- ,,1,:ltirr-errzr:il' 'ir-laO ,i'liJ"Jst fiib r?g?'irdi;it\ g?.'
,";il.;'ll;.: r,3.fn tj:ilrji:fI .;:,r(.1 .rr:j _1,.,i.i1:, r.tr,ii,l !rfj ', ,t:i t;nt'i,'t izi iE blriJ .r:s'or;ngll 'J') slqul s?
.9ri*ig'lr.r riijrl*tii ritr:irritr;r,1.:ii-9.1'4 .:e.,.: i:11 l' g;?snB'r ii regl:l ny 'ganilni ciriu'l i'tJ
e]?;tnil Ii endrtlA .lfffls 6iebn-ebe: if dfle
f\ l i' i' ?': 4 1'4'1; l':l l\"i'' i'J' oru{rri igi lule"rcl i7 ,rugi'r 'lf'ro} ESsoi u3
iq rurl36-er-.riliqs'li3 'i3r'rani soL
g:s1 ttlLl'')
tt;:I-,
",it"gtui
,;Li, . ':i.lZ. i.t s,q l'r rr{t it.it,:1 lt';t,.i_.t . ,i:.,,j,., . 'I ni i$'rAq e:rrrfl i1 s:iq.zsb I-i li-racv i?
li"lll.i ii:i,ln 9'ti.j(-!il aft.a;''t::8 'iiji;t:!, t,.,;,:,..,: ? rg...t.1 .oriiira
'eqnIIJ't69sfu.r'rt^
'i1 o r,') e :ii}rlilrcu. zsi'l' 'tri(I
tc:o'rli'rni irrsi;isi nib i;1lca-sZ 0f A
:i.lll'lr il'il'-i-{ ,r't^tt ii-.tOnifigs-i;r {l}qciq r-n liJnirna lr"t t''ti
FIs'ieiruJrt-6:t'rcni nI .ilrblrlll r'in'tu {I- !36'IJ rg
ii?r.:b 1;,'..r'.r1 ili ifi.iii rt:. i.i.rrrrr.l'lr{ g'i :r.,,br:. .i'll.rssiej 'lui fli blc iq xsi/\' :iin::co'I:Z e)siil:a
.3'rijir{:r':(ii i.rf.i,:i,({}:i'i){ 9? !!t;t.r;li1-lj:<'y:ir.,,: r,i.,i; -,.i?- '
.e'rschuJ uc elpsn:6'i lsniJa sb t'riv riii-eq
t,bt;efa -{t.:rr.jc'i i'1i-i}'i,X. fiib r,it zli:',,.1jb ::,).; ;.i..';!r"l .o":to- ig tu:sgful ip srnurA aniYn-a i's i:rA3
'iu? dl e
-:sl i7 cnsr{lA eq ms-lidssfl.
.gtftuq lJ)rlll rr1 t;tt'j:ii,;i ':i1..")i:ii.t i-t,,:.;, ;7; : i,i.'li" ia .'ioi i3
,effriBq ni ii"lirriocl:.ir'' ';ii,i , i;.!i,/, r, r: i.,:1 ,l1i F i'r;.lui in falrur luss irin iglrt sq 'errq l-* un "IsG
')iri ri'r( ll,l i;'rin*t; il9'tg li .l"ti :,.t:t.,.. .-i.-:t 1 , ;_.o;.' -til"ir,, ms-i :o}:sll sq ir. slrslvl
,ffii'-ttt'tslnurlni s9
; ,'1.r1 'i(.j gb ;il.rl...r"i,i'- i:J,. :::i:.,:)..: i'r.;j ;,:,;i,] iq, : cl?i;: iiin u,r-rn ur{ audeor{q irrl s{1}eg6?
t::i?mir:qarr-Fnt Aa ,BiJ?e3E-sq arlivni rns-i bnill
..;;fr. 'r:', :i:iilr'iiti, i rji:!(i.t,it_t':ir .i: Lr.r.,.ii
.1
0ie
:r'1i;'tti1.r r ,:'lri,iL1'I i.i-i!,-:.?l.i i; i{.}'tii , . ,,r):'
.-:i:
' tb
.gi.ji.ifi 1,i.f:, iirr: *rr:::; ni :.rgl.:i.;rr: o 1:1r,.._ :lil .e:t::)-it{r.iJrqrnt i1s36a 6clela i.i-stq63'1fo rrl illn;-;'i}-
"eisii'rj i} 'te-cl il'uznl soT-' Ii
Arsb e3
.;'tile." (.
.::i.g'.' i;i t'1t,io',. ilfi:fr;tl :.ir;i*r:tr i:li:1 :;rr:i icsi
r;br;; fl,i ntt't ,r:*gi- i:id! .rlrlr':'tr:: ;t,- .::.it;r.irr:i .i'w!*r riib briiTei rrr}qeH- ,eaidro cinilli
i;l
rl 9.,ri.;il ij$.i-,lirJ1: ._j.r- ,..n....._r ,J i,..-, .,: :; ti.'.t iir;flsbi;J l:-,, o-bnivr.ri iiiql':'rb srn?ia Erni'ir;l?
.iiclg:cr', rlt:. 3't.tiil- I ;;:rr,j ,.;r..tJc.,:,, . :,:, iti .? znil'. sq Is u.) asrJ li-l grebils n-glsjfiilirt i?.' e e
.lgiOl'I' is m;si il;; i,.t {l i:i.i.:s: -lt:.; i:;r :, ,,;;i:.,{i :eir{ii:r bb i4 iei" sb .i':aiJa' sh .a-ni'tr7-gres i?,' '
.1ii]6'rffgfli ' ,::',):.' .,' '. :.:::- r)
'....-.." ,. ' .sbir 6iaeq;:n 6;tlri .iisscrrrda 'ion ::jzsq 'tr;CI
,r-i,lbr,i:lh 6gr-i'-., " j j'i : ;_ lr.; ,. : .. . : -,,
.r"t i-.tr:iiz gb i'mri i'r;-'8.s'tq rrib Boirn i:qe ;"ri rnA'tlnl
,sl8t{ ll;1;'' f r ''i , - ',i;, :.,.,: :,:,'r'.' , .l t::1stti'; cLfiorei'-l-r'' i'ru:nn1'rbflullzr a'11;t qii':2' gtl'
i -rr]setsrn
.iifisb.r::l ni i;..,;i.r, '.|; -, ,. ,i.,. ,-,..:.:,;. i ,.r- ,,igtz. eC'reit rnuS lin'lsfAl ie': us'isdqe3
iruJs,[ 9q E1gr.ra ig lnul 'i,.ir-ri: ]:;: I gererfl s''llrii'r u3 Jo,:oll n-i:lea [;;lev rr;I
.iirArn iff:uss-r$ir6la Brrii.;r1 ,i :,,ir :_,,,i' .ersrn l-6srtb Eiflarr-sa gJsJe't ogaLJsi rs0
,A.asiiri isrn 6si'rd r 6nilq',i.,:iii:r riltrri. .zqols{ ,o u6} lunsnliJ e16s n-obev iris-sO
si?it o F? dfut i4a srifdvir ls: Ilmlal iQ
'f(:-(r' i
ect
 525 Ce ne-au adus sfirgitul ? Inpaca tu fur:tuna,
Caci flota asta poai.ta troieni si greci aidturi{(.
Mai multe n_u pot spune , t e sour6e _"r"u gi"rl.,f"
Dar iata altir cazni. Athena ce_narmata_i
Cr-r fuigelul lui. Joe ndpraznic
se rdzbund,
530 Dar: fard scut gi.lance Ei ia.j_r-.u Corgona,
Ci doar cu focul tatei. $i noi iurtuni deodatd
Se prabugesc din celu.i. ooir- aiax
--
ie lupta cu .genunea. Cind el isi stling. "u_"iritut"f
,rut"
Cu funia intinsa, un fulger .i""stu
535 gi cade-ndata altut. AthEna ii lt ;;t"d;
Cu toata fo-r!a, sigur, 9i bratui i$i;;;"
Lunl lace Joe insuqi. Stldpunse_acum pe Aiax
Si vasul iJ despica'9i ducl par:1i i" larguri, --
Dar Aiax neclintit e ca o'truiaga stincd.
540 Se-naita din talazuri in.iivorai-;i rumpe
Un val smintit
-p19ptqt 9i_ugd1irra.,_ii ,ru.r"
Ei trage-n urma_clflaidii. Ir.'-ui"a_ntunecatd
Str5luce groaznic_ Aiax
Ei urO i" jur talazuri.
Suit pe-un virf de stincd .acnelte cu turbar:e.
545 caci el a-nvins
ic-uma Ei r"ls;."i"si;;;;;.'"'
pe Athena
*!1zbi1-arn ,si cer- 9i fol Ei valuri I
rrar nu nt_a pus_pe fuga nici zeul crunt al luptei,
Pe Marte qi pe Her:lor:i_a- infruntat eu singur., ,
Sagetile lui l,hoebu, ,r,-,
-_u, "ti,.,tit dl; l;pi; i
550 Cind i-am inrrins p"_u.uEii",' .J--a_rrrpdirnint
de tine ?
Ar-unci cu dreapta_ti slabd sdgeti imprumutate.
Ce daca Joe insugi le-ar fi trimis,, ? 'Cum
Minia il orbise,.Neptun-iegind din valuri, -insa-
-'--
Sfarim6 stinca dreapta lovind_o
555 $i muntele-n cddere l_a tras cu cu tridentul-
el pe Aiax
Si zace-nvins de.. stinca, de val gi de vapaie
Dar peste noi, sdrmanii, altd napastd cade.
I^nlrdm in apa mica din pr.aguli mari de stincd
Sub care ascunde tancur.i cu" iacome virtejuri
560 Caphereu cel fdtarnic. Cum fierte marea_n sieinri,
Iar valul salta-n clocot cu ritmica maree
Dar iatd o cetate se_na1td dirzd_n ;;r;. !
De-aici se vede-n zare limanul t6u o, F"iop=,
$i.Istmul cel sublire Ei curb o tiqiu
""
1.)0
Care desparte vaiul ionic de-al lui Phrixus.
De-aici se vede-n Lemnos, vestitd prin nelege,
$i-n Aulis zdbavnic cu vasele qi-n Chdlcis.
Pe-o stinca, in cetate, std Naupiius crincen,
Cu mina sa nefastd aprinde-n turn o torld
$i-n stinci conduce flota lumina ei perfidd.
Se-nfig corabii multe in lancuri asculite
$i pragurile scun'de Ie sfirtecd in voie.
tTn val rdpi o prord, iar pr,rpa gade-n stincd'
Pe-aceasta care trece o stand o ciocneqte,
$i-o fringe-n doud. Flota se teme-acum de larmuri
$i cata val... Spre ziui s-a potolit ndpasta.
Cind Troia-i r6zbunatd rdsare iardEi Phoebus
$i ziua tristd-arata dezastrele nocturne.
CLYTAEMNESTRA
Sd pling de fericire sau de minie astdzi ?
Md bucur cd se-ntoarce. Dar rana grea a larii
O pling acum. O, tatd, ce zgudui constelalii,
Sa darui azi mullimii din Argos zei prielnici !
Pe orice frunte astdzi sd strdluceascd frunze,
$i-n flaut, la ofrande, sd creascd dulce cintec
Iar jertfe ca omdtul sd cada pe altare.
Dar ceata tristd vine... Au plete rdvd;tte
$i-n fruntea lor pdqeEte profeta lui Apol1o
Trufage gi-n deliru-i izbeqte-n aer laur.
CORUL TROIENELOR
Ce dulce r5u sortit e gi omului bicisnic,
530 Iubirea lui grozavd de via{d, caci ndpastei
Deschisu-s-a refugiu qi moartea salvatoare
Aduna toli sdrmanii in portul ei cel pagnic.
Aici nu intrd spaima,
Nici vijelia Soartei
595 $i nici nedreptul fulger
A1 Celui care tund.
Ea nu iqi teme pacea de ct-untele rascoale
$i nici de rdzbunarea trufaEului ce-nvinge.
N-o sperie nici marea ce-o rdscolegte Corus
129
r 600 $i nici ogteanul crlncen.
Nici trimbele de puiberi
Stirnite-n slavi de hoarda barbarei cavalerii
$i nici popoai:e care se sting cu toata urbea
Sub flacdra vrdjmaEd ce pustiegte zidul
605 $i nici macelul groaznic.
Va birui sciavia cel ce sfideazd zeii
Capricioqi gi catd spre Acheronul negru
Sau nemihnit priveEte mihnitul Styx gi insugi
IEi pune capdt vietii. Acesta e asemeni
610 Cu regii sau cu zeii.
O, ce sdrman e omul ce nu Etie sd moard !
Noi am vEnut cetatea in noaptea cea funesta.
Cind voi, danae fldcdri, surpati dardane case.
Nu fu rapusd Ti'oia prin luptd sau prin arme
615 Precum cdzu-n vechime sub arcul lui Heracle.
Nu fu cetatea-nvinsd de cel ndscut din Thetis
$i nici de-acel Patrocle iu,bit de cruntu-Achile.
Acesta fulgertndu-i ai mura peste taberi
A risipit troienii cutremurati de groaza.
Nici chiar Pelidul insuEi n-a biruit atuncea,
Cind indl{ind din jale curajul lui sdlbatec,
A spdimintat dardanii ce stau pe metereze.
Pierdut-a Troia totuEi suprema sa cinstire
De-a fi ,inrrinsd nobil : cdci zece ani intr-una
625 A.infruntat danaii,
Dar intr-un miez de noapte, prin viclequg, rdpusd_i.
Noi am vdzut de-aproape ofranda-amagitoari
Cu trupul sdu gigantic gi darul cel de moarte
L-am tras cu toli in urbe, naivi, cu mina noastrd.
630 Vai, calul tremurat-a la porlile cetdtii
Purtlnd in pintec regii cu arme singeroase.
Am fi putut s5-ntoarcem indatd viciequgul,
Pelasgii toti sd cadd in propria capcandf
Cdci scuturile-adesea ciocnite zuruit-au,
635 IJn murmur surd spaimintd urechile troiene
Cind Pyrrhus bombdnegte prelung ;i anevoie
Ascultd de cuvintul vicleanului Ulysse.
Lipsili de orice teamd toli tinerii din Troia
Se bucurd s-atingd cu mina funii sacre.
130
,\ici e Astyanax cu cetele-i de-o virsti
$i*acolo Polyxena c-o ceatd de copile,
Sortitd pentru rugul Pelidului cel crincen'
E sdrbdtoare astdzi gi mamele pioase
Poartd in miini ofrande curate la altare
$i talii in veEminte frumoase vin la temple.
Un singur chip strdiuce acum in toatd urbea
$i uite, chiar Hecuba, s-a luminat la fald
Cum n-a fost niciodatd de cind se duse Hector.
Dar tu, durere neagrd, ce pregdteEti in taind ?
Sd plingi mai inainte sau sd boceEti Ia urmd ?
Ar.r ziduri fdurite de mina cea zeiascd
Surpate de a noastrd,
Sau temple mari in fldcdri Ei peste zei 'cdzute ?
Nu-i timp si curgd lacrimi pentru aceste rele.
O, tu, parinte Priam, pe tine noi te plingem !
Vdzut-am, vai, vdzut-am
Cum iqi infipse spada in gitu-{i Eubred Pyrrhus
$i-abia se unse virful c-un firicel de singe.
CASSANDR,A
Nu ldcrimati troiene, oricind puteli sd plingeli,
Acum jeliii voi toate cu glasuri ndbuqite
Chiar doliile voastre. Nu vd mai vreau pirtaqe
La pacostea ce-mi vine. De-a mea ndpastd duce{i
Cit mai departe tinga. O voi boci eu insdmi.
CORUL TROIENELOR
Placut e cind lacrimi amesteci cu lacrimi,
Caci grija mocnitd mai tare s-aprinde
$i-{i mistuie pieptul ; pldcut e cu ceata
Pe-ai tdi sA !i-i jelui cind intrii in neguri.
Nici tu, o, femeie bdrbatd, nu Po{i sd
Acoperi cu lacrimi potop de amaruri.
Nici privighetoarea ce cintd pe ramuri
Un cintec de jale in noaPtea de vari
Bocindu-qi in triluri pe Itys sdrmanul,
 $i nici rindunica ce gade pe stragini
gi gure;d plinge pac6tul c-el groaznic
675 Al solului josnlc nu poate si"stingd
Cu lacrimi destuie nipasta din caia_fl.
Chiar daci qi Cycnus ce_gi duce vdieatul
Cu lebede-n'Hisier sau tirrea carrai,
Ar vrea si-si -inalle supreriul lui cintec,
680 Chiar dacd-alcionii'por"'i-"or
ra^rt ig"
ln bocet de valuri chemindu-l p" i"y",
Cind iar, temerari, se-ncred in iatazuri'
99 paErri" s-alungd qi astfei cu teamd
Clocesc in cuib puii ce-i clatind valuri,
685 9!iuL daca, urmind credincioEii Cybelei,
Isi slirteca bralul odatd cu tine,
Cortegiul de jale ce pieptul iqi bate
ln cinstea zeilei cu turnuri pe frunte
Stir"nita de glasul f,i" lf""t
690 p_a plilSa cu bocet""fierbinte
"r"Ef" pe Att;.s,
Nu-i nici o mdsurd in lacrimi, Cassandra,
Ndpastele noastre-ntrecut-au mdsura.
Qe ce-!i smulgi bentita sfinlitd din cregtet
Cdci bine-i pe zei sd-i cinsteEti in dur.ere.
CASSANDRA
695 Ndpasta noastrd astdzi invinse orice teamd,
Eu nu-mblinzi-voi zeii prin nici un
Nici ei, de vor acuma, n_au cum sdtefmdae riga"
rdneascd.
Fortuna insdEi, sigur, qi_a istovit puterea.
Ce patrie-mi rdmine ? Ce tatd qi ce sord ?
700 Morminte 9i altare-mi sorbird al meu singe.
Dar ceata cea ferice a fratilor mei unde_i-?
A fost rdpusd. Iatd, sdrmanii, doar bdtrinii
Mai stau in cultea goala. Dupd alai de nunta
Vdd norele vddane afard doai de una.
705 far mama cea vestitd, regina frigiana,
Hecuba ce rodit-a vldstare pentru fldcdri
Silitd de ursitd imbracd chip de fiard
$i latrd furibundd peste ruine-n Troia,
Traind mai mult ca Hector, ca priam gi ca sine,
r32
CORUL TROIENELOR
Dar tace preoteasa lui Phoebus qi paloarea
li stipinegte chipul Ei-i tremurd tot trupul,
Benti{a saltd-n cregtet, cosila se zbirleEte
$i-i gifiie greu pieptul cu-o murmurare surdd.
Privirea-i qovdieEte qi ochii se rdstoarnd
$i-nlepenesc pe urmd lintili in depdrtare.
Acum iEi saltd fruntea mai sus ca altadata
$i-nainteazd mindrd, acum se chinuiegte
Sd-gi desclegteze gura, acum igi stdpineEte,
Menada rdsculatd, cuvintele-i pe buze.
CASSANDRA
De ce sd md cutremur in alt incendiu iardqi,
De ce, o, creste sacre, voi md rdpili nebuna ?
Te du departe, Phoebus : l1u vreau sa-!i fiu pdrtagd
$i stinge-mi vilvataia ce s-a infipt in pieptu-mi.
De ce bat cini,pii iardqi ? Cui profelesc smintitd ?
?
Ruina este Troia. Ce prevestesc de-a surda ?
Dar unde-s eu ? Lumina s-a stins qi noapte-adincd
Imi copere privirea, iar cerul intrd-n bezn6.
Dar iatd ca luceEte o zi c-un soare geamdn
$i Argosul inalld in fald-mi case duble"
Vdd codrul de pe Ida Ei cum pdstorul Paris
Std intre mari zeile ca un fatal ar'+bitru.
Vai, teme-te o, rege, de spila cea bastardi,
Caci fiul din pddure va ndrui palatu-li.
De ce smintita asta ridicd-n mtnd spada ?
Ce victimd pindeEte ea care sub vegminte
Laconiene poartd, ca amazoane, armd ?
Ce altd fald-atrage privirea mea acuma ?
Semelul leu marmaric ce-i rege peste fiare
Rdnit de-un dinte josnic s-a prdbuEit aldturi
$i-ndurd crunt muqcarea fdlarnicei leoaice.
Ce md strigali pe mine ce teafdrd sint incd
O, sacre umbre ? Tat5, tu martor prdbugirii,
Eu te urmez indatd. O, frate Hector, scutul
Troienilor qi spaima danaiior eu nu vdd
133
 AGAMEMNON
745 Nici aur:i ta veche. nici brafe-nvdpdiate
De nave mistuite, ci numai oase-n lanluri. O, lari strAbuni, azi lealdr am revenit acasd !
Eu te urmez pe tine, o, Troilus, ce-n tupta Salut o, glie scumpd ! Atttea prazi doar lie
Te-ai infruntat cu-Achile ; qi, Deiphobe, pe tine, fi-au daruit barbarii. Chiar Troia mult ferice
Ce porli sluJitd fald ca rdar'al noii soa1e.-
750 Pldcut e sd alunec pe fluviul Styx acuma,
Ji-a inchinat puterea nebiruitei Asii.
De ce profeta asta se scuturd Ei slobod
Placut sd vdd in Tartar gi ciinele cel groaznic IEi clatina grumazu-i ? Hai, sclavi, voi ridicali-o
$i-ntinderea lui Pluton ceL lacom. AstdZi barca $i-o-nviorali cu apd... Deja primi lumind
Va .duce peste valuri doar suflete regale : In tulburea-i privire. Hai, vino-li iar in fire,
Invingdtori de-a valma cu cei inviigi. O, u
755 $i undd tu pe care pun zeii jurdminie, Caci a sosit gi portul durerii tale astdzi.
Deschide{i neagrd bolta ce-acbpera Infernul, E zi de sdrbdtoare.
Ca f,rigieni sd vadd cum vin miCenienii : CASSANDRA
Privili, sdrmani, ursita igi rdsucegte roata.
Hide surori am6ninfd-n juru-mi, A fost Ei Pentru Troia.
760 Bice de vipere scuturd, AGAMEMNON
ClatinS-n stinga to,rle carunte,
Fele livide iqi umfld.
Haine de doliu tdinuie jainic Noi sd cinstim altare.
Coapse cu oase scalimbe. CASSANDRA
765 Jipete stranii inalld in neguri
Iar oseminte gigante, Fe-altar s-a stins qi Priam.
Roase de-o lungd ,sedere in gloduri,
Miqcd in mlagtini clocite. AGAMEMNON
Iatd cd Tantal stllcit de povard
770 Lasd un'da vicleand. Sa ne rugdm lui Joe.
Uitd de sete Ei trist el aqteaptd
Moartea care-o sa vind. CASSANDRA
Vesel e insd Ei salta in mersu-i
Tatdl spilei troiene. Lui Jupiter Herceus ?

CORUL TROIENELOR
AGAMEMNON
775 Dar zbuciumul cel sacru s-a istovit in sine.
Cum se prdvale-un taur ingenuncheat pe-altare, Iu crezi cd zdreqti Troia ?
Lovit stingaci in ceafd, aqa Cassandra cade.
Sd-i ridicdm noi tru,pul. Dar iat6, Agarnemnon, CASSANDRA
Purtind pe frunte lauri, spre larii casei vine.
780 Regina-n haine scumpe ii iese-n cale grabnic Pe Priam totodatd'
$i revdzindu-qi soJul se-ntoarce-n,pas cu-acesta.
135
134
 AGAMEMNON AGAMEMNON
:jj

795 Dar nu-i aicea Troia fl()r) O, sclavi, pdzi\i-o incd pind a1ung6 zeul
56 nu-Ei facd greEald-n delirul sdu nevolnic'
CASSANDRA Pe tine, tatd Joe, ce-arunci ndpraznic fulger
$i nouri rupi gi cirmui pdmintul tot Ei stele,
Unde-i Helena-i Troia. La care-nvingStorii duc prdzi de biruinld.
ll()l-r Pe tine luno, sora stdptnului puternic,
AGAMEMNON Prielnicd in Argos, te voi cinsti cu jertfe
N-ai teamd de stdpina-fi.
$i daruri din Arabii qi cu pioase-ofrande !
CORUL MICBNEENELOR
CASSANDRA
Tu, Argos sldvit in lumea danae,
Sint libera de astdzi. $i drag minioasei zeile Junona,
810 Tu creEti totdeauna eroi fdrd seamdn,
AGAMIIMNON Cdci tu ai fdcut ca zeii cei s'acri
Sa aibd un numdr pereche in veacut'i.
Traiegte fara grijd. Vestitul Alcide prin muncile-i greie
Iqi meritd dreptul sd qadd in ceruri'
CASSANDRA 815 Deundzi chiar Joe calcind peste lege
Spori peste margini o noapte cu roud,
Cdci el porunci ca Phoebus sd mine
Doar noarta fi-voi astfel. Mai lenl carul iute iar !ie, o, Phoebe,
AGAMEMNON Sa iagi mai zdbavnic pe cer telegarii. .
820 lntorsu-s-a steaua ce veqnic iEi schimbr{
Nu te pindesc primejdii. Numirea sa dutrld gi vede cd incd
Tot Vesper se cheamd ; se urcd-Aurora
CASSANDRA
Pe boltd la rindu-i dar pasu-i coboara
$i reazemd fruntea pe so{ul ei virstnic'
825 Atunci rdsdritul Ei-apusui aflat-a
Pe tine una mare. Cd Hercul se naEte : viteaz ca acela
AGAMEMNON
Nu poate sd fie ndscut tntr-o noapte'
Stdtl pentru tine uimit universul,
De cine sd ma tem eu ? Copil ce vei duce Pe umere cerul I
830 $i leul ndvalnic din codrul Nemeei
CASSANDRA
Si-titrr-ti-u bralul ce gitu-i sugrumd,
Asemeni qi cerbul menalic ce-n fuga
Distruge recolta-n ogoare arcade'
De cine nu ai teamd. Gemu ln strinsoare qi taurul groaznic
136 137
 835 Ce fuge din Creta. Supus-ai dragonul
Cu moarte fecundd qi gitu-i tdiat fu
Oprit sa mai c-reasci. Fe fralii cei gemeni"
Trei _monqtri nasculi de-un pintece iumai"'
I-ai frint fulgerindu-i cu agera bitd.
840 $i dus-ai cireada spre soaib rdsare
Rdpitd atunci de Ia monstrul Geryon.
Tot tu ai supus herghelia cea tracd
Pe care tiranul nicic'ind n-a pdscut-o
Cu iarbd de Strymon sau iarba de Hebru,
845 Ci groaznic i-a dat in staule crunte
D_oar singe de oaspeli qi regele insugi
Minji cel din urmd-nrogitele boturi.
Te qtie de-atunci Hippolyte cea crud6
R6pitu-i-ai prada purtatd pe pieptu-i.
850 $i pdsdri stimfale in nori sagitale
Cdzut-au de-a valma din bolta inait6.
$i mdrul cel rodnic cu poame de aur
Ce n-au fost atinse se-nspaimd de tine
$i crengile svel,te iqi saltd in aer.
855 Aude un zornet rnetalic cum sund
Giganticul paznic ce nu Etie somnul
Cind Hercule fuge-ncdrcat din pddurea
Golitd acuma de auru-i galben,
Tirit la lumind cu tripld cdtuEe,
860 Teribilul Cerber nu latrd vreodatd
$i nici nu cuteazd sd-gi cldnldne gura
De spaima stirnitd de focul luminii.
Tot tu ai rdpus qi palatul dardanic
Cu arcul de care temutu-s-a iaraqi
865 $i Troia s-a stins in zile atitea
Cili ani trebuit-a sd-nfrunte danaii.
CASSANDRA
(ardtind spre palat)
Pindeqte-n cas6-o crimd, vai, cit rdzboiul Troiei I
Ehei, ce-i asta ? Suflet, trezegte-te qi prinde
Rdsplata ne;buniei. Noi cei invinqi invins_arn-
138
I
t,
[;rI
! Troia-nvie !... tu ce zaci o, mama,
Ce bine-i
-um-1t"gi prin praf Myci:ne $i
qi-nvingdtoru-li fuge'
n-a ardtat privirii
lVicicina iurbarei-mi sfiilte
eiit a" clare chipuri : le v6'd, asist, md bucur
mintea imagini fumeginde'
. inqeaii
fiar""*"i
sd privim : ospd,tul regesc de-acum e gata-
C"t"-i"ti a fost teitinut suprem gi pentru Troia'
Mdrelul pat strdluce in- purpuri frigiene
$i vin se trage-n cupa lui moqu-Ass.aracus'
6, i"ta, Agariemnon-s-aEeazd-n cergi pi'ctate
p"*i"oi pJ trup trufaqe trofee 4u .i".Priam'
bar soati-i vrea s-arunce podoabele-i duqmane
Si ra i"iUtace grabnic vestmtnt tpsut de mina
ionsoartei cred'incioase. Vai, md-spdimint Ei
tremur !
Putea-va sd ucidd un exilat pe-un rege
885 ? Sorlii-au venit' 'Sfirqitul
$i pe un sot amantulsinge
Gfaqrt,ti vedea-va ,re-gesc- in
vinuri'
it dinrie indatd
Vestmintut ce-I im,brracd
Unei pieiri viclene : cdci falduri nepdtrunse
lnchid ieEirea miinii qi timpla-i infdEoard'
egiit .ttipunse coapia-i cu mina tremuripdS,
Dir nu im-pinse tare, ci s-a oprit il ran5-i'
Fru""." te'pos mistretul din adincimi de codru
b"ii "arnt^in plasd se zbate-n van sdce-l scape'
sugrum6'
Stt'r"Sr"d;-si btin miqcare re{eaua
B95 iof a"stfel Agarnemnon aruncd falduri oarbe
c. d"i"ia tirtindeni qi-gi cautd duqmanul'
Regina-atunci turbatd ia-n 'dreapta -o secure'
Si "cum aratd-un preot cu ochii, la altare,
drumazul gros de taur nainte de-al strdpunge'
900 foi astfef Eumpdneqte in aer mina crunti'
iorreste qi-I ucide.'Vai, capul .greu s-aline-
D;-un- fir rdmas qi singe inundd trupu-i vajnic'
Iar fata-i se contractd cu spasme fioroase'
m" pt"""a ucigaqii. S-a ndpustit bastardul
905 gi-i'ttitte"5 to1 trupul, iar ea-l .aj.u!a Sr-abnigt
irin crima asta neagrd sint vrednici de-a lor stirpe :
EI, fiu al lui Thyesti, ea, sord a [1e.19i"'
iiian st6, iat6,'-n cumpeni la-asfinlitul zilei,
Siai mai urmeze calei sau sd s-afunde-n haos ?
139
 ELECTRA
(sosegte in pripd, cu Orestes)
910 9, {,rgi acum tu, unic rdzbundtor al crimei,
O, fugi-qi cru!d_!i viata de miinile vrajmaie
E-n colb palatul'nostru gi pravdlit e tio"rii. 't
Dar cine-i acest oaspe ce'mine carul
I1i voi ascunde, frafe, sub h;i"" meaiute ?
privirea,
915 De ce tresari, sdrmane ? Te temi oare de ou.p"d f
De casd fie-{i teamd. $i lasd frica sumbrd.'
Zdresc un vechi prieten ce_!i r,,a salva fiinta.
STROPHIUS
I.asind phocida,_iatd, eu, Strophius, vin astdzi
Incoronat cu palma irii"ipi"a. Sorit_am
92A Sa-mi felicit -amicul
,rrprr._a Troia
Dupd o luptd cruntd de"u."zece'ani in capdt.
(zd"rind pe Etectra)
Dar cine varsd lacrimi pe fata_ndoliata
$i tremurd de spaimd ? E neam regesc, vezi
De ce plingi tu, Electra, in casa_li fericiti bine"
?
ELECTRA
925 ln singe zace tata ucis de mina mamei
Ce-acum igi catd fiul ca sa_t trimita_n neguri"
Aegisth e domn in casa ce_o ndruie_adulteiul.'
STRbPHIUS
Nu-i nici-o fericire care sd_nfrunte timpul ! Voi merge la altare... ngdduie-mi,-Cassandra'
ELECTRA
rog pe amintirea pdrintelui ce mort e,
!e sceptml
930 Pe- lui cu 1aima, pe zeii nestatornici"
Primeqte-l pe Oreste qi ocroteqte_i viata.
1.+0
STROPHIUS
l)c1i md-nvafd rmoartea lui Agamemnon teama
Voi ataca, Oreste, gi te-oi ascunde bine.
'l'r'iumful vrea prieteni, restriEtea ins6-i cere'
(Orestes se urcd in car lingd PAlades')
Pr.rne-ti coroana asta olimpicd tre- frunte
$i tine-n mina stingd victoriosul laur
S-acopere cu frunz6-i privirea ta mihnitS.
Coroana asta darul lui Jupiter din Pisa
-
Sd-!i fie-ocrotitoare, dar Ei augur si-!i fie' -
(cdtre PAIades)
$i tu, Pilade, care instruni cu mine caii,
invata azi credinla din fapta.dg.Pdrinte'
Voi, roibii mei cu aripi, vestiti Ia toli danaii,
groaznic'
TiEniti ca o ndlucd din locul Ssta
(Pornesc ndtsalnic')
ELECTRA
Dar au plecat qi carul gonind cu friul slobod
Eu nu-I mai vid. De-acuma voi aEtepta senind
-Ousmanii mei. Eu inslmi le-oi oferi grumazu-mi'
Triirmfd monstrul, iatd, care-qi ucide solui-
$i ar"" pe veEtminte hainul semn al faptei'
Si"t pali"ele-i minjite de singele lui .proaspdt'
Privirea ei turbatd poartd pecetea crlmel'
(Se i'ndreaqtd' cdtre altar')
-c-acelaqi drum ne-aEteapti'
S;--T i"'t a ta bentild
CLYTAEMNESTRA
O, tu duEmancd mamei, fiptu.rd f-dra cumpat,
Ce obicei permite sd ieEi, fecioard'-n public ?
141
 br,nctnC' Voi pedepsi-o str-aEriic. Aeuma spuqe-mi insi
955 Eu pdrdsit-am casa ce-ascunde In ce cotlbn ascuns-ai pe fiul meu' Oreste'
:': i ::

, 'l ,. I'FLECTRd
CLYTAEMNESTRA
Afard din MYcene.
Dar cine crede-o fatd ?
CLYTAEMNESTRA
ELECTRA I
: l'
Redd'mi coPilu-ndatd'
Copila ta e-aceas 'r,
. -\'-r : :'1-

CLYTAEMNESTRA ELECTRA
l
t"tu. 'i'
'
Pioasd fii cu mama-ti; :
Red6-mi Ei tu pe
ELEQTRA CLYTAEMNESTRA
.l ,i t': "
,r' ''
'In care loc s-ascunde
?
Md-nvefi tu pietatea
'i.,.... 'ri'
CLYTAEMNESTRA ELECTRA
'i
,In.inima-fi trufage porfi cuteziri bdrbate,
Vei invdla prin cazne sd fii ca o femeie. ',In }oc ferit qi teamd tlb noul domn nu are'
Destul e Pentr-o mam6.
. ' ,|
ELECTR4
"t'
.CLYTAEMTIESTRA
i ' ,,:
: :,
960 De nu gregssc femeii i se cuvine fierul. ', j i
I .,
., :
I r. ,! : ;. i'
.:',i
,-. Putin Pentni turbPrea'mi,
CTTYTAEMNESTRA. Azi vei muri., ' ":..','l ' .1,:'
l'
;:, :.
O, crezi acum, smintito, ci tu ne egti egal6 ? ELECTRA

ELECTRA
O, fie,'ilar vreau sd-mi iei tu viala !

' '

Dar care voi ? Au cine acum e Agamemnon ?
Vorbe$te ca vddand :.bdrbatu-ti nu e-n via!6.
CLYTAEMNESTRA
: l.'
Sfruntbtea-li venlnoas&,,;feeioaf6 .f6rd cugbt,
142!
Voi pdrdsi altarul... $i dacd-ti pla-ce spada
S-o-mptinti in gitu-mi, iatd, eu ti-l ofer voioasd'
pu lrt"i si-l tai tqt astfel grecup la o. juninc6'
Grt*"rt-rrtins aqteapte dt mi-l rete,zi lndati'
i..r. E pregdtitd crima... $i rnina ta rninjitd
r,'_ o":",F'dfgr* tdr"r^.riroirte, tu spal-o-n al meu sing.e'
143
 CLYTAEMNESTRA ELECTRA

l-a1taq al meu-la-sceptru, o, tu, Aegisthe, vino ! Dar ce-i mai crunt ca moartea ?
Nelegiuita_mi fatd m_a insuitat'si iald
980 Cd td.inuie, smintita, pe fratele_i-"u_u."r.,, AEGISTHUS
".
AEGISTHUS Cind vrei sd mori, e viala'
(iepind furios din patat) (cdtre sclaui)

Fecioard fdrd cuget, indbuge_ti tu glasul

-mamei Luali, sclavi, jivina asta qi duceli-o departe
$i vorbele-ti nedemne de_'auzui tale De zidul din Mycene, Ia margine de !ard,
incatugalio-n nbaptea cea-rece-a unei grote'
!

ELECTRA 1000 da stinci sa-mutinze1J"r";:'" rdzvrdtitd'

Chiar urzitorul crimei hidoase imi dd sfaturi,

Ndscut din fdrdelege, cu nume qovdielnic,
985 (ard'tinC cdtre Cassandra)
Nepot pentru-al siu'tatd Si fiu' at sorei sale ?
Iar asta sd-Ei plSteascd osinda ei cu capul:
CLYTAEMNItrSTRA
Solia captulafa 9i tirfa unui rege !

Mai.zabovesti, Aegisthe, sd nu_i retezi grumazul ? Tiriti-o,'sclavi, s-ajungd pe-acel ce mi-l rdpise'
Ja-$r dea pe loc suflarea ori sd ni_l dea pe-Oreste" CASSANDRA

AEGISTHUS (cdtre sclatsi)

Inchisd intr-o grotd de piatrd gi_ntuneric,
Sd-gi ducd viafa-n spaima qi_n felurit"
990 Ne-o da atuncea, po-ate, p" '""i care_t ascunde.
""r.,"
,
-- ---"
Sa,r'acd. gi fldmindd, captivd si stinoaid,
\radand fdrd mire, uritd, in iurghiunu_i
Lipsitd de lumind, se va sfirqi in"chinuri.
ELECTRA
Dd-mi moartea.
Nu md tirili : eu insdmi voi merge-n fala voastr6'
1005 Eu md grdbesc ca prima sd imi anun! troienii
Cd marEa fu umplutd cu hlrburi de cordbii,
Mvcene-i cuceritd $i domnu-i fdrd seamdn
Aiost ucis prin darul viclean aI adulterei,
Si ispdgeascd-o soarti aEijderi cu a Troiei'
1010 Strepungeli-m5-ndat5, v-aduc chiar rnullumire,
VId Lucrir cd trdit-am dupd dezastrul Troiei'
CLYTAtrMNESTRA

AEGISTHUS Smintito, mori.

CASSANDRA
cerut-o ;
eeb Nepriceput rt."Ji ?i,tl"*:;?S""ji,t;t"i Veni-va Ei pentru voi smintitul.
144
Phaedra
 PERSONAJE : HlPPOLYTUS
.::i ;

HIPPOLYTUS (instrui.nd ceata -de oi.ndtori)

PHAEDRA
DOICA Haideli, incingeli umbroasa pddure;'
THESEUS Crestele-nalte-alb muntelui i Cmrops.
VESTITORUL Iu!i, pretutindeni, duceli-vi. pasU'n
CORUL ATENIENILOR Locuii culcate sub stinca lui'F6rnbs,
SCLAVI Unde un riu cu valuri nivalnli
VINATORI Matca igi poartd prin viild:Thria.
Haidefi, urcali pe coline cirunte-n
Aefiiunea se petrece Veqnic omit ca-n rhunlii riph6ici.
_tn apropierea palatului regal
din Atena. Mergeli pe unde pidurea din fa{6
Este-nfrdtitd cu-arinul qi unde-n r,
Pajiqti intinse sub boarea cu rou5,'
Zeitrirus cheamd'iarba la soare.
Unde Ilisus Prin larini sdrace
Curge precum peste ctmpwi Meandru.
Len6E se seurge- gi-n prunduri sterile
Scapdrd trtrpu-i cu unda'firav6'
Voi, pornili Pe cdrare4 din stinga,
Plaiuri deschide i! zdii Marathontll;
'

Turme prdsitd cu ihieii albturi

Cautd noaptea in Pajigte iarbi.
Voi alergali spre Piscul acharnic
Care invins de caldul Austru
l

i :

Frigul iEi moaie.

Unul sd urce pe stinca HYmetus,
il
Altul sd rneargd in'micq. APhidna
l Unde se afl5 o Parte neatinsd:P
i Care Srlnion imPinge spr€ mare
I
fdrmuri curbate. Cei isPitit de
rii Gloria silvei sd rnearga Ia Phlyrus
 Unde-ngrozegte sdtenii mistretul
Bine qtiut prin rdni numeroase.
Voi slobozili din curele toli ciinii
Care alearga tacu{i ; dar moloEii
Inca !ine!i-i ; lasati ne-nfricalii
35 Cretici sa-ntindd cu roase grumazuri
Zgarda cea tare.
Pe spartanii cei lacomi strunili-i
Mult mai strins cdci clipa sosi-va
Stinca scobita sd sune in chefnet.
Slobozi acum s-adulmece boarea-n
Agera nard, iar botul in praf si
Dibuie fiara cit zorii-s in ceatd,
Cit mai pdstreazd lutul cu roud
Urma jivinei. Unul sd poarte
45 Plasa cea rard pe umerii vajnici.
Altul sa pund capcane strunjite,
Pene pictate cu rumene linii,
Sd amdgeascd jivine cu spaima.
Tu fulgera-vei cu sulild trnare,
Tu cu ambele miini arunca-vei
Lancea cea de steial ferecatS.
Tu amdgi-vei, hditage, cu stligdt
Fiare in goana, iar tu implinta-vei
Incovoiatul cu{it in viscere.
(adresind o rugd. Dianei)
AjutS-ti supusul, zei!6 bdrbatd !
Tu, domnind peste plaiuri retrase,
Fard de greE sdgetezi orice fiard
Care s-adapa in recele Arax
Sau care sare pe sloiuri in Istru.
60 Dreapta-ti doboard leii getulici,
Ciute din Creta fulgerd des gi
Lesne strdpunge Ei caprele repezi.
Tie iti ddruie pieptul toti tigrii,
Crupa lor tare bizonii ldloqi gi
Zimbrii sdlbatici cu coarnele large.
Orice jivind ce cregte-n deqerturi
Fie ascunsd prin codrii arabici,
150
De garamanJii calici cunoscute'
Sau-de sarmatii ce vinturd Pusta
Fie ca umbld Pe virfuri Pyrene'
Fie ascunsd in codrii hYrcanici,
Toate au teame, Diana, de arcu-!i'
Dacd suPusul ili Poartd credinld
Cind a intrat o, zei\d' in codru,
75 Plasa va Prinde jivinile-nvinse
Fara sd ruPd-n Picioare capcana'
Carul va ge*e sub Prada bogatd,
Ciinii veni-vor cu botul in singe'
lntr-un triumf sosi-va-n colibe
Rustica ceatd.
O, zeild, fii bund, cdci iatd
Ciinii'chefnesc. Md cheamS, pddurea'
Gata, Porni-voi Pe unde Poteca
Drumul scurteazd.
PHAEDRA
B5 O, tu mdreald Creta, regina mdrii larg-q
A cdrei rnulte vase se leag6nd pe valurl
pe orice tarm ; tu, care pind pe ma1 assyric ^
besnici cu rostre drumuri peste regat nerelc'
;;i;'*;i- arf unol pgnaii potrivnici'
"it"r"ee
90 Sotie unui duqman, Ei md sileqti sa vielui
r"'l".ii*i qi btiaa ? Theseu fugar departe-i
$i-mi ddruie gi mie credinla sa EtiutS' .
Vit"", soldat al unui indrdgostit zanatic
Strabate azi tenebre 9i fluviul fdrd-ntoarceri,
Lui Pluton sd-i rdpeascd din tron regesc sofia'
Uitind orice rugine qi orice-nfricoqare
Tovardg nebuniei, Theseu s-a dus 9i cati
Un pat fdrd de lege in Acheronul negru.
Dar o durere noud imi mistuie triste{ea
100 Nici linigtea nocturnd, nici somnul fdrd vise,
Nu-mi curmd suferinla ; ci rdul meu sporeqte
$i arde inlduntru precum vdpdi se varsd
Din craterul de Etna ; Ei nu mai les acuma,
Iar caierul de lind mi-alunecd din mind.
151
105 Nu-mi place nici in temple sd grdmSdesc ofrande
$i nici sd md amestec in atic cor de fete
Sd merg printre altare cu torle rituale,
Nici sd ador vreodatd cu rugi neprihdnite
In rit pios zeila ce ne-ocrotegte {ara.
110 Ci mie-mi place fiare sd urmdresc
ur inn goana
Sd fulger lancea tare cu mina mea plipindd
O, suflete, mergi unde ? De ce iubeEti dumbrava
Eu recunosc acuma riui fatal al mamei,
Amorul nostru-nvatd doar in pdduri pdcatul.
115 O, mamd, imi faci mild : invinsd, tu, odatd
De-o patimd mirgavd, tu ai iubit un taur.
Sdlbatic cap cirezii gi nesupus la juguri
Acel amant, podoabd neimblinzitei turme,
Iubea pe alta. Oare ce zeu poate sd stingd
L20 Sau care Daedal focul ce-mi mistuie fdptura ?
Chiar dacd s-ar tntoarce vestitul meqter care
Inchise monstrul nostru in labirint odati
Nu va gdsi acuma durerii mele leacul.
VrdjmaEd-i Venus celor din stirpea lui Apollo
L25 Prin noi ea se rdzbund cd fost-a-ncdtuEatd
Cu Mars aldturi ; vita lui Phoebus azi indurd
Ocara negrditd ; iar fiicele lui Minos
De-amor cernit au parte unit cu fdrdelegea.
DOICA
O, tu, vldstar din Joe, so{ia lui Theseus,
130 Alungd cit mai iute din pieptul cast dorinla
$i stinge-{i tu vdpaia, nu te ldsa invinsd,
De o speranli n'eagrd. Cel care-ntii se-nfrind
$i dragostea iEi curmi, triumfd apoi paEnic.
Dar cel care-Ei hrdnegte cu mingiiere rdul
135 Tirziu refuzd jugul sub care singur intr6.
Eu Etiu cit e de durd trufia cea regeascd,
Nu vrea sd se intoarne spre drumurile drepte.
Orice sfirgit sortit mi-i il voi purta senind,
Curinda libertate ,dd bdtrinelei forfd.
140 Pudoarea cea mai naltd-i sd vrei cdrarea cinstei,
Apoi si Etii tu insuli mdsura vinei tale.
Ce faci, nefericito ? De ce sporeEti pdcatul
$i iti intreci tu mama ? Mai grav este incestul
Decit iubiri c-un taur de care-nvinui soarta,
145 Incestu-i depravare. GreEegti dacd tu.,crezi ci
Pdcatul tdu i-o taind, cd n-ai de ce te teme,
Cd n-o sd-{i vind'solul linut in hdul Lethei
Cd-nldnfuit indurd in veci Styxul cel groaznic.
Dar tat6-{i care domn e peste regatul mdrii
? 150 $i legea rinduieEte Ia sute de popoare
Ingdduie sd-!i fie ascunsd fdrdelegea-li ?
Necontenit vegherea pdrinlilor e treazd.
De crezi ca tdinui-vei prin viclenie crima,
Tu uili insd pe acela ce lumineazd lumea,
155 Pe tatdl mamei tale ? $i uili pe Joe care
Cutremuri pdmintul cind fulgerul din Etna
Cu rnina cumpdnind6 il zvirle-n zdri ? Poli oare
Sd crezi cd mai scdpa-vei de strdbunicii care
VAd tot ? Chiar dacd zeii oomplici acoperi-vor
160 Amorul fdr'delege, chiar dacd el gdsi-va
Credinla refuzatd ln orice mare crimd,
Tu uili padeapsa clipei Ei teama vinovatd
A unui suflet culpes infricoqat de sine ?
Cine-a comis o crimd n-a fost scutit de grijd,
165 Indbuqe-fi vdpaia acestei patimi oarbe.
N-au cunoscut nici barbari aga nelegiuire,
Nici. getii care umbld ratdcitori pe cimpuri'
Nici Taurus cel groaznic, nici triburile scyte,
Alungd crima hidd din mintea ta curatd.
1?0 Gindegte-te la mama-li ,Ei teme-te 'de crima,
Doreqti sa-mparli culcuEul parintelui cu fiul
$i pintecul s-aducd un prunc bizar pe lume ?
Dar cerci sd-ntorci natura prin fldcdri sacriiege'
De ce nu mai nasc monqtrii ? De ce e gol palatul
t75 Fratelui tdu ? Prodigii vor impinzi pdmintul.
$i firea, de asemeni, iEi va invinge legea
Cind iardEi o cretand va mai iubi ?
PHA.EDRA
Aqa e
Ce-mi spui, o, doicd, insd o furie md-mpinge
Spre rdu. Sufletul Etie cd merge spre prdpdstii.
153
 180 Rivnind la sfaturi bune, revine, dar zadarnic,
Cum piere toatd truda in van cind cordbierul
lmpinge-n susul apei o navd incdrcatd
$i nava-nvinsd-ntoarsa-i de unda povirnitd.
Ce poate raliunea ? Cdci patirna triumfa
185 9i-n mintea mea domneqte un zeu atotputernic.
intraripatul Amor stdpin e-n tot cuprinsul,
El a rdnit pe Joe cu flacdri nesupuse
$i Marte cel razboinic i-a cunoscut vapaia.
Tot astfel faurarul de fulger cu trei bratp
190 Care a!i!6 vatra ce fierbe-n virful Etnei
A fost incins odatd-n vapaia lui firavd.
Pe insdgi Phoebus care-i neintrecut cu arcu
L-a sagetat ia sigur copilul cel cu aripi
In cer atotputernic Ei pe pdmint asemeni.
DOICA
195 Doar pofta ruqinoasa la viciu ndrdvitS,
I\4ai slobodd sa ardd sub pavdzd divind,
A pldsmuit pe vremuri cd zeu este iubirea.
Desigur, Erycina, trimisu-Ei-a copilul
Sa rataceasc,d-n lume gi el, zburind, tinteEte
Cu mina sa filavA sageti cutezdtoare :
E zeu mietr!, dal are puteri zeeEti supreme.
Un suflet filii minle a nascocit deEarta
lnchipuire a voiei lui Venus Ei-a lui Amor.
Oricine se lasfalii prea mult in bogdtie
205 Rivneqte totdeauna deli,cii ne-ncercate ;
Atunci se zamislegte dorinta vinovatd,
Tovardge sinistla averilor mdrete :
Nu-i plac ospele simple, nici case cumpanite,
Nici cupele umile. De ce aceastd ciumd
270 Alege mari palate gi rar coliba scundd ?
De ce-i curata Venus sub mici acoperiEuri
$i vulgul igi pdstreaz:a iubirea sdnatoasd
Trdind in cumpdtare ? Bogalii, dimpotrivd,
$i regii cer mai multe decit li se cuvine :
215 Cei care pot prea multe vor ce nu pot sa aibd.
Tu vezi ce se cuvine unei solii de rege
$i teme-te de sceptrul acelui ce s-o-ntoarce.
154
PHAEDRA
Eu port in piept regatul lui Amor cel ndvalnic
$i nu md tem de-ntoarceri ; cdci niciodatd omul
220 Alunecind in hduri, pdqind spre casa muta,
ln noaptea fdra margini, n-a rnai zirrit lumina'
DOICA
Nu te increde-n Pluto. De Ei-a inchis regatui
pdzegte spdimintdtoarea poartd,
$i Cerberul
Numai Theseu gasi-va o cale interzisS.
PHAEDRA
225 Dar poate ca acela imi va ierta prihana.
DOICA
Ne-nduplecai e1 fost-a Ei c-o solie casta,
Barbara Antiopa i-a cunoscut cruzimea.
Sd crezi ca imblinzi-vei minia 1ui Theseus,
Dar cine va corupe pe fiul sdu sdlbatec ?
230 Urind femeia fuge cind numele-i aude
Neimblinzit igi duce vdleatu-n burlScie'
Tu amintegte-li dard cd-i neam de arr-razoan5.
PHAIiDRA
Ah, voi sa-i fiu alaturi cind el colindd munlii
Cu cresie troienite... sau cind agil s-aburc5
235 Pe stincile golage... sau cind s-afundd-n codri'
DOiCA
Se va opune acela ? S-o ddrui ispitei'
Uitind de castitate pentr-un amor impudic ?
S-o lepdda de ura cu care fdrd preget
Femeii urmdreEte ? Nu-l r'a invinge ruga'
240 Sdlbatic e.
155
 PHAEDRA PHAEDRA

Dar Amor supune pe cei aprigi. Btind tatdl Ariadnei.

DOICA DOICA

Fugi-va. Te rog pe-aceste plete ce-mi argtnteazd virsta

Pe pieplul plin de grijd, pe sinii supli de tine,
PHABDRA O, curmd-ti nebunia ,qi-ajutd-te tu insdli : -
A vrea s5 mi te vindeci e-un drum de vindecare.
peste mare il voi urma intruna. PHAEDRA
DOICA
250 Nu s-a retras pudoarea din sufletul meu nobil
Sd-!i aminteEti de tata. Te-ascult, o, dbice scumpd. Amorul fdrd frine
Va fi rdpus. O, faime, nu te-oi l6sa in tind !

PHAEDRA Acesta-i unic mijloc Ei singura-mi salvare :

Sd imi urmez birbatul. Murind previn pdcatul'
Imi amintesc de mama. DOICA
DOICA
255 Calmeazd-ti tu, copild, delirul minlii slobod
UrdEte spifa noastrd. $i-nfrind-{i simfdmtntul. De via!6 te cred demna
Cind tu cutezi sd spui cd demnd eEti de moarte'
PHAEDRA PHAEDRA

N-am team6 de rivald. Am hotdrit sfirgiturl. Caut doar felul morlii :

rln la! sd curm viata sau sd m-arunc in spadd ?
DOICA 260 Ori voi muri zvirlitd din virful stincii Pallas ?
Sd inarmdm deci mina ce-o ocroti pudoarea.
I1i va sosi bdrbatul.
DOICA
PHAEDRA
Tu crezi cd bdtrinelea-mi te va ldsa sd luneci
In moarte prematurd ? Sd-ti curmi nesdbuinla.
Lui Pirithou tovardg.
PHAEDRA

DOICA Nu poli sd chemi la viali pe cineva prea lesne,

265 Nu poti nici si tmpiedici pe cineva sE piar5,
245 gi tatdt tdu veni-va. Clnd s-a decis sd moard qi trebuie s5 moard.
156
 DOICA
Stapina, mingiiere la anii mei cei girbovi,
Dacd nesdbuinfa s-a cuibdrit in miirte_1i,'
Dispreluiegte faima : cdci faima ocroteqt6
270 Pe cel mai rdu adesea Ei pe cel bun il uitd.
Sd ispitim noi omul ursui si inddrdtnic.
E truda mea sd mlddii pe tindrul salbatic,
Unui bdrbat sd-i cirmui ne-nduplecata minte.
CORUL
Zeild nascutd din val furtunatec,
275 Tu, mamd lui Amor cu geamdnd fire ! :]15 lar ziua sosit-a cu mare zdbavd,
!p1in!a1 e copilut Ei fard de cumpdt
Sloboade sdgeli cu torle in virfuii.
Suride cind arcul indreaptd spre {intd,
Vapaie strecoard in onicare suflet
280 Cu vipii furiEe arzind in viscere.
Rdnirea nu este pr.ea m.are deasupra,
Dar mistuie-n taind adincuri ascunse.
Nu are odihna cdci peste tinuturi
finteqte agil srigeti fdra numdr.
285 Meleagul intins spl.e soare rdsare
$i cel care este la talmul hesperic,
Tdrimul c:e arde sub Racul fierbinte
Sau cel inghetat sub Ursa cea Mare,
Deschis totdeauna la triburi nomade
290 9imt focul lui Amor. Aprinde vdpaie
ln tineri semeti ; Ei-n tiupuri bdtiine
Recheamd argi{a cea stinsd de vreme.
,Incinge "lecioare cu tainice flacdri
$i face ca zeii, cu chipuri schimbate,
295 Venind din inalturi sd calce {drina.
$i Phoebus, pdstor al thesalicei turme
Uitindu-gi de lira pdscu o cireadd
$i tauri chemat-a cu fiautul geamdn.
Chiar Joe, stdpin peste ceruri [i nouri,
300 Ades s-a ascuns sub chipuri umile.
Fu lebddd-odatd cu candide aripi, ,,r
Cu glasul mai dulce ca-n clipa din urme.
158
Deundzi ca taur cu fruntea-ncontratd
lntinsu-Ei-a spata la joc de Jecioard
;t05 $i-n unde fraterne-n regatul-neptunic
Miqcind din picioare ca din niEte visle,
Cu'pieptul potrivnic despica noianul,
Fricbs catatbr pentru prada ripitS'
Zeita cea cLard a lumii nocturne
:ll0 Arzind de iubire, din siavi pogoritd,
L6satu-Ei-a carul-n a fralelui grijd'
Acela cercat-'a sd-i minuie roibii,
Si-i faca s-alerge pe calea mai scurtd,
Dar noaptea n-a fost atunci cit o noapte'
In vreme ce osii scriEneau sub povarS'
Si fiul Alcmenei ldsatu-;i-a tolba
$i groaznica bland a pe leului vajnic
Voiita sA-i luceasci deget zmalagde
:120 Si chica-i hirsuta sa aibd o lege'
Legatu-gi-a glezna in gnururi.de aur
1""" tutpi-i &lcata-a-n sanrdalS g6lbuie'
Si minb ce dus-a odatd mdciuca
A tors aPoi fire din fusul cel iute
',\25 $i Persia-ntreaga qi Lydia to-atd -
Cu iodnic regat atunci il vdzura
Cum Pielea de leu fioros iEi aruncd
Punindu-gi o mantd de fir de mdtase
Pe umeri pe care stdtuse tot cerul'
330 E sacrd vipaia - voi credeli rdnili-i -
Puterea-i imensd ; oricit e pdmintul
lncins de oceane, oricit este cerul
Pe care alealga lucindele stele,
Tutindeni dorineEte copilui cel aprig'
335 li simt sdgetarea in unda adincd
Chiar cetelle-aibastre de nereide,
Dar nu pot dogoarea s-o stingd in mare'
$i stirpea cu aripi ii de
simte.vapaia'
cAlduri
$i tauiul iute incins
340 Se lupta si aibd cireada intreagS,
Iar cerbul fricos s-avinti-n bdtaie
Temindu-se pentru perechea-ndrdgiti
$i aPrig mugeEte in semn de minie'
 Atunci indianul cel oacheg se teme
345 De tigrii satbatici Li;;;;;ffi.
""
Atunci iEi ascute caninii
_i.t".iuf
Dr gura prelungd e plind de spume,
Iar leii din Afrlca_qi scutrrra-Joa*a
Cind Amor ii arde. gi geme p;;urea
350 De rdgete crunte. t"'Uir?" ."ft"ga
gi fiare marine qi chiar
"i"irritii.naturd.
Stdpin se vrea Amor oriunde_n
Nimic nu ii scapd, chiar ura dispare
Cind Amor impune. Orice vrdsmdsie
355 Se lasa strdpunsd de focul i"nirii,'--
Ce-as spune mai multe ? patima_nvinge
$i magtere crunte.
(cdtre doicd)
Hai, spune, doicd, ce Etii ? Au unde_i acuma
Regina. Gdsit-a un leac pentru crunta vdpaie
DOICA
360 Nu-i nici o spelanld s_aline noianul durerii,
Nicicind n-o sd aibd hotar vilvdteia nebund.
Vdpaia inchisd in sufiet o mistuie_n taind
$i-oricit s-ar feri sminteala_i rdsare_n privire.
f,iqnesc din ochi_vilvdtdi Ei neodihnite'pleoape
365 Refuzd lumina. Nimic nu_i mai pta"e in
$i-n trupu-i durerea mocnindd icnegte i"i"_i. to*..
Ca o muribundd colindd cu pasul nevolnic",
$i capul abia iEi mai tine pe gitul molatic.
Acum ar dormi, dar somnirl uitinau_gi petrece
37A n9c9t9 noaptea; acum porurr"eEte sd fie
ln
Trezitd gi iar vrea sd doanrnd; acum dd porunca
Sd-i strice cosita gi_apoi s_o_mp1etea."a. iu!i""
Arzind in neliniqti i;i schimbd vestmintui. Nu are
- Grijd
375
de hrand ; colinda cu pas
Eovdielnic
$,i viaga-i e dusa ; nici n_arl puteri ca deun6zi,
Nici roqul de purpur nu_i scaidd_n lumind oUi;ii.
x60
Dui'erea ii mistuie pieptul qi-i tremui'a glezna
$i nurii cei fragezi ai trupului sdu vegtejit-au,
Tar ochii in care lucise odatd lumina lui Phoebus
Nu au iicdriri ce-amintesc de o stirpe divina.
Doar iacrimi ii curg pe oblaz Ei geneie-ntruna
Se-neaca-n Euvoaie pt:ecum pe munteie Taurus
trAtrunsd de ploaia cea caldi zdpada se-mbiba.
(Se deschiCe poorla palatuiui.)
Dal iata, palatul regesc se deschide ;i Phaedra
lntinsa pe pat in iatacul ce scapdrd-n aur
Cu mina bclnar'A refuzd vestmintul sdu zilnic.
PHAEDRA
(in Pragul dclirttlui)
Ascundeti-n-ri vestmintui de purpura 9i d-aur,
?
Sa stea cit mai departe a scoicilor roEea{d
$i fireie pe care ]e-aduna Seri din ramuri.
LTn rroal subtire numai sd-mi stringd lesne sinii,
Nu voi la git qiraguri, nici la ureche perle
Cale Ei-au strins lucirea din marea indianS-
Nici nu-rni stropili cosila-n miresme siriene,
Ci pietele-r-ni cdzute sd se reverse-n voie
Pe git qi peste umeli gi cind alelg pe munte
Sa Jluture in vintttli, Voi tine-n stinga tolba,
Iar dreapta-mi slobozi-va tesalicele sulili.
AEa a fost .,si mama lui Hippolyt cel aprig.
Asemeni ei ce dus-a pe solul atic trupe
Cind parasi tinutul din Pontul cel de gheala,
Copila lui Maeotis sau Tanais, cu pdru-i
Strins intr-un nod sau libel", cu coapsa ocrotita
De-un scut in semilund, eu voi sd vintur codlii'
CORUL
Alunga jalea : chinul nu-nldtura nApasta
$i-ndupiecd puterea agrestd a Dianei.
161
 DOICA
(rugindu-se Ia altarul Dianei:)
legind a silvei ce creste cutreieri,
Zeild sldvitd in munti singuratici,
Pr,eschimbd preziceri sinist-re in bine.
Zeild mtuitd-n pdduri qi poiene,
470 Tu, stea a td,riei qi-a nbpiii podoabe
Ce scalzi universu-n lumind'cu schimbul,
9, L4Ott Hecate, ascultd-mi dorinfa.
Pe Hippolytus cel crunt i,mblinzeEte_I
Sd-qi plece,urechea gi moaie_i tu pieptul
415 Sd-nvefe iubirea cu tainice fldcdri.' '
Abate-i tu mintea : el dur Ei potrivnic
Sd cadd sub legea lui Venus: fd tot ce_!i
Std [n putere qi-atunci lumina-vei
_ Cu coarnele pure, mai viu, printre nouri.
420 Cflnd carul nocturn vei conduce pe boltd
Nicicind n-o sd-l tragd un cintec tesalic
$i n-o cuteza a1t pdstor sd te-nvingd.
Rdspunde*mi, zeifd, plinindu-mi dorinta I
(SoseSte Hi,ppolgtus.)
II vdd pe eI insuEi venind spre altaru_fi,
425 E fdrd tovardE. De ce stai in cumpeni i
Norocul fi-aduse Ei clipa gi locui.
De ce oare tremur ? Nu-i crima u.;oard.
Dar cel ce se teme de-a regilor voie
Sd zmulgd din suflet oricare virtute :
430 Sfiala-i un rdu servitor la palate.
HIPPOLYTUS
De ce ili clatini pa,qii sldbili rtocmai pe-,ai,cea,
O, credincioasd doicd, ce-ai fruntea tulburata
$i tristd !i-i privirea ? Doar tata este teafdr
$i teafdrd e Phaedra qi-ai 1or copii asemeni !
162
DOICA
435 Alungd orice teamd, regatul este spornic,
$i casa-li infloreqte sub zodii fericite,
Aratd-te tu insd mai blind in bogdlie.
Doar grija ta mi-a!i!d durerile din suflet
Cdci tu, potrivnic tie, te pedepseEti amarnic.
440 Cind e silit de soartd, oricine are scuz6,
Dar dacd omul singur se ddruie ndpastei
$i singur se cdznegte e demn sd piardd bunul
Din care nu se-nfruptd. Tu aminteEte-li virsta
$i sufletu-ti d'estinde ; sus torla Ia petreceri,
445 Iar Bacchus sd alunge posomorita grijd.
Te bucurd de anii ce fug cu pasul grabnic,
Acum {i-i pieptul tindr Ei Venus are f,armec,
Deci inima sd-{i zburde ! De ce pustiu !i-i patul ?
Alungd dar tristetea qi mi te-agterne-n cursd'
450 Sloboade friul: clipe fdrd pereche-n viald
Nu Ie 15sa sd curge ! Doar zeul sorocit-a
lndatoriri qi tot eI le-a impdrlit pe virste :
La tineri bucurie iar la bdtdni mihnire.
De ce silegti qi-ndbuqi pornirile curate ?
455 Rdspiata cea mai mare o dd recolta-n care
Cresc spicele bogate pe fragede tulpine.
$i arborul se-naild cu cregtetul in nouri
Cind miinile pizfnaqe nu i-au ciuntit coroana.
Virtutile distinse mai lesne urcd piscuri
460 Cind libertatea creqte sufletul lor cel nobil.
Sdlbatic qi silvestru, necunoscind ce-i viala,
De ce iti pierzi junelea pe Venus neglijind-o ?
Tu crezi cd datoria prescrisd unui tindr
E doar sd-ndure truda ori sd supund caii
465 Sau sd infrunte lupte cu singerosul Marte ?
Pdrintele ce1 mare al lumii htrtnit-a,
Cind a vdzut atit de huipdvi mina lVlorlii,
Sd izvorascd vegnic odrasle noi in ltlme.
Sd ne gin'dim cd Venus ne-ar perdsi viata,
470 Ea care creqte roade in stirpea istovitd,
163
 Atuncea tot pdmintul zdcea-va in paragini
9_i goald va fi marea de pegtii feid numer,
Nu vor fi-n slava pdsdri, nici in pddure fiare,
Doar vinturi solitare v-or despica vdzduhul.
475 !e pricini felurite trag omu-n nefiin{d
$i spulberd popoare : mare gi fier gi vrajbd.
Chiar de-ar lipsi acestea, noi ingine, de voie,
Cdta-vom Styxul negru. De vor'alege tineri
Singurdtatea stearpd, atunci tot ce e-n lume
480 Trdi-va doar o virstd Ei s-o surpa in sine.
De-aceea ia-!i natura in viatd cdlauzd
$i vino in cetate la-ntruniri cu semeni.
HIPPOLYTUS
Mai liberd nu-i alta nici fdrd de prihand,
- $i nibi nu se ascunde-n palatui labirintic
Nici sd cultive ritul strdbunilor intocmai
4Bb Ca via{a dusd-n cringuri departe de cetate.
Napasta ldcomiei nu-l tulburd pe-acela
Care curat trdiegte pe crestele de munte,
Nici toanele mullimii, nici gloata infidela,
Nici pizma cea funestd, nicf gloria fragiia.
490 pl rr se-rveqte regii gi nici luptind cu_iceqtia
Nu cautd onoruri sau bogdlii degarte.
Nu are nici sperantd, nici teami gi nu_l catd
Cu dinte lag invidii iivide qi vorace.
Nici nu cunoaEte crima ce bintuie cetatea.
495 $i limpede la cuget nu-l inspdimintd zvonul
$i nu-gi gdteEte vorba. Nu vrea sd-I adumbreascd
Palate cu coloane qi cu tavan de aur.
Nici singe nu inundd altarele pioase
Cind presdrate-n boabe qi licdrind ca neaua
500 O sutd de grumazuri de bouri stau sd cada.
Stdpin e peste plaiuri Ei sub senina boltd
Neprihdnit colindd. Nu qtie s6 intindd
Decit la fiare curse qi istovit de trudd
Balanul trup iqi scaldd in Ilisus adesea.
505 Acum urmeazi malui lui Alpheus cel iute,
Acum intra-n desigul pddurilor adince
Unde lucegte Lerna cu apd cristalind.
164
Igi schirnb5 locul : pdsdri se-ngin-a guralive
$i frasinii s-agita lovili de vintul molcom
510 Asemeni fagii virstnici' Ii place sd colinde
Pe maiuri gerpuinde qi pe pamiptul reavdn.
Sd cloarmd'fdid griia, sau un izvor in juru-i
S-arunce repezi-unde sau printre flori plSpinde
Un dulce glas sd sune din riul care fuge'
5.l5 iEi potole$1e foamea cu poame scuturate
$i fiagi ispititoare culese din desiEuri ..
. ii
Oau o dulce hrand' Pornirea sa alungd
Petrecerea regald. Bogalii-n cupe de-aur
lgi sting ingrijorarea. Dar lui ii place apa
520 S-o UeiAin primn ndvalnic qi somnul sdu e sigur
Cind trupul qi-i intinde pe aqternutul tare.
Ei nu urzegte dosnic omoruri -tdinuite
iMereu cu teama-n suflet. El cautd lumina
525 $i cerul ca tovardE. AEa trdiau odatd
Strdbunii primei virste impreunali cu zeii'
Nici patima cea oarbd de aur n-au gtiut-o
$i nici o piatrd sacrd, hotar intre popoare'
N-a impdrtit cimpia qi luntrea temerar6
530 Nu despicase valuri, cdei fiecare-atunce
Doar marea sa vdzuse ; nici zidurile late
Cu turnuri .dese incd nu incingeau cetatea,
, Nici n:apuca soldatul in mind arme crunte
$i nici balista incd nu sfdrima cu pietre
535 Inchise porli: ogorul n-avea stdpin qi incd
Nu suporta sclavia sub pas'de boi in juguri'
Cimpii' roditoare, fdrd sd ceard munc6,
Hrdnea popoare, codrul Ie oferea resurse
$i grotele ascunse le 'ddruiau culcuquri..
540 Dai patima averii a rumpt aceastd via!6
$i furia cea oar",bd Ei pofta fdrdelegii
Aprinse mintj. Venit-a gi setea de putere,
Cel mic ajunse pradd uEoard celui mare,
In locul legii forta. Atuncea omu-n luptd
545 Mergea cu mina goald : apoi pietre qi ramuri
Le-i preschimbat in arme : nu cunoscuse lancea
Cu fier la virful iute, nici spada care bate
165
 HIPPOLYTUS
Cu lama lungd qoldul, nici coifuri cu piinaqe : r

Aceste arme crunte le-a iscodit minia.

550 Dar Marte ndscocit-a necunoscute feluri
$i mii de forme morfii. De-atuncea toatd glia
MusteEte-n val de singe, iar marea-i purpurie.
De-atunci pornit-au crime nenumdrate-n case
$i nu-i nelegiuire fdrd de pildd-n lume.
555 Frali intre frali qi fiul pdrintele-qi rdpune,
Iar solul zace-n slnge ucis de-a sa sofie
$i mame fdrd suflet igi stranguleazd pruncii.
Nu mai vorbesc de maqteri. Sint fiarele mai blinde.
Regina fdrdelegii rdmas-a tot femeia :
560 [n orime iscusitd, ea cucereqte inimi,
Prin adulter aprinde cetdli 9i gloate-n iuptd
$i-n lut rdstoarnd regii Ei spulberd popoare.
Nu amintesc de alta. Medeea lui Aegeus
Ea singura ne-ar face ca sd'urim femeia.
DOICA
Numai cu-atit md mingii de cind se stinse mama
Cd mi-a permis de-atuncea ca sd urdsc femeia.
DOICA
(aparte)
tBO Precum o stincd durd qi peste tot colloasd
RezistS-n,larg gi-aruncd departe valuri sparte
Aga si e[ acuma-mi dispre{uieqte vorba.
(Fhaedra iese ilin palat ;i se apropie de altarul Dianei.)
Dar iatd cd soseEte Ei Phaedra-nfriguratd
. Unde va duce-o soarta ? Dar patima-i nebund ?
Deodatd se prdvale fdrd suflare trupu-i
I
$i peste fa!6-i creEte paloarea rece-a morlii.
l

565 De ce arunci tu vina celor putini mul{imii , (Ilippolgtus aleargd 9i ridicd in brale trupul Phaetd"rei.)
,

HIPPOLYTU
Ridicd-li tu, privirea, copila mea, grdieqte,
Eu le detest, le blestem, qi fug, md inspdimintd. Cdci Hippolytus insuqi te line-acum in brafe.
Din cuget sau din fire sau din minie oanbd
Eu le urdsc qi-mi place. Mai repede vdpaia PHAEDRA
Se va uni cu valul, iar Syrte miqcdtoare
570 Spre nave vor intinde prietenoase vaduri, (reuenindu-;i in fire)
Ori Thetis indl{a-va lumina spre oceanul
Hesperiei sau lupii g-or sdruta cu ciute Cine mi-a dat ndpasta gi mi-a aprins in suflet
Decit invins sd ddrui sufletul blind femeii. 590 Vdpaia ne-mblinzitd ? Ce bine-mi fu-n negtire !
r

DOTCA ',

HIPPOLYTUS
A'desea Amor pune zdbalS celor aprigi
ura le-o (cd,tre Phaedra)
575 $i inmoaie. GindeEte-te la mama-ti.
Sdlbatice-amazoane au cunoscut pe Venus
$i probd egti tu insuli, unic copil al stirpei. De ce fugi tu de darul cel dulce aI luminii ?

166 167
 PHAEDRA PHAEDRA
(cdh-e sine)'
Numele mamd este prea falnic Ai prea sdver,
Hai, suflete, incearcd, roste;te-{i tu solia, li t0
Peniru a mea simlire nume umil se cade.
Vorbegte fdri teamd. Cine iimid intreabd Numegte-md tu sond, o, Hippolyt, sau sclav6,
Primegte doar refuzul. O mare parte_a crimei Da, sclava ta : eu insdmi voi indura sclavia.
595 S-,a
.
savfrgit demult doar : tirzie ni_i ruginea, De-i porunci sd umblu pe creste-nzitpezite
Caci am iubit nelegea. De-mi izbuteEte planul Sau piscuri inghelate din Pind nu zdbovi-voi,
Poate-oi ascunde crima sub torfd tegitima. (il5 Nici sa infrunt pirjolul cohortei inamice,
Succesele adesea preschimbd crima*r, cinste.
Hai, suflete, lncepe ! Nici sd opresc cu pieptu-mi necruldtoare sabii.
Primegte sceptrul larii, pe mine fd-md sclavS,
(cdtre Hippolgtus) Tu sd domneEti se cade, eu sd-Ji urmez porunca,
Nu-i dat femeii sceptrul unui bdrbat sa-I !ie.
Te r.og inclind-o clipd 620 Tu care eqti puternic qi-n floarea tinerelii
600 Urechea fard martori. Sd plece to{i" de_aicea. Fii domn peste mtllfimea din lara pdrinteascd,
Pe mine ca o sclavd sd ma primegti la sinu-!i,
HIPPOLYTUS Ai mila de-o vddand.
PriveEte, nu e nimeni in jur ca sd ne_auda. HIPPOLYTUS

PHAEDRA Zeul suprem sd-ntoarne

Dar gura mea opreqte currintele_ncepute. Aceastd prevestire. Sosi-va teafdr tata.
O forld le sti,rnegte iar alta le sugrumd.
PHAEDRA
- O,
605
zei, vd iau .ca martori, cd nu acesta_i gindul
Pe care-l vreau.
625 Stdpinul noplii-avare gi-al Styxului lugubru
HIPPOLYTUS N-a-ngdduit la nimeni calea spre vii vreodatd.
Sd fie blind cu-acela ce-a vrut sd-i fure soala ?
Au sufletul tdu dornic nu-gi poate spune pasui ? Doar dacS Pluton insusi s-aratd bun cu'amanlii !

PHAEDRA HIPPOLYTI'S

Dorul frivol e gureg, dar cel adinc tiicut e. Zeii cei drepti desigur vor face sd revind.
HIPPOLYTU
630 Dar cit vor line-nchisd in.negurd speranta,
Eu ocroti-voi fralii cei dragi cu pietate,
Hai, spune tu, o, mamd, urechii mele jalea_ti. Te voi pdzi cu grijd sa nu te simli vadani.
Eu insumi pentru tine voi line locul tatei.
168
169
 PHAEDRA
$i fragede tuleie ii adumbreau obrazul,
(aparte)
Cind a vdzut palatul intunecat din Cnossos
050 $i-a dezlegat cu firul intortochiata cale.
Cum scinteia atuncea ! Bentile-i lineau chica,
O c6ndida sperante, o, tu, viclene Amor, Sfiala purpurie mijea pe chipu-i fraged
635 Oare n-am spus destule ? Sd-ncerc cu rugdmint€.
$i muqchii sdi puternici jucau pe'bralul tinir.
(cdtre HippotAtus :) Asemenea Dianei la chip sau lui Apollo,
655 Sau mai degrabd !ie, aga a fost Theseus
Cind a plScut dugmancei. AEa nd$a el fruntea.
Ai mild qi-miascultd acum ruga cea mutd, ,ln tine-o frumusele mai simpld scinteiazd,
Vreau sd vorbesc dar nu pot. E tatdl tdu in tine, dar totugi f,rumuse{ea
HIPPOLYTUS
Sdlbaticd a mamei ili pilpiie*n privire.
660 Pe chipu-li grec strdluce nestrdmutarea scitd.
De-ai fi venit in Creta odatd cu-al tdu tati
Ce rdu este acesta ?
Atunci, desigur, {ie !i-ar fi dat sora-mi firul.
.
PHAEDRA
Pe tine, sord dr,agd, ,oriunde-ai fi pe boitd,
Te chem acuma pentru aceeagi grea pricin6.
665 Un singur neam, iubito, ne-nfrinse pe-amtndoud
Un rdu de care-o mamd n-ai crede cd-i atinsd. Pdrintele Ei fiul.
HIPPOLYTUS '
(cdtre HippolAtus)
j

Rostegti cu glas nesigur cuvinte incurcate, Ah, iatd, umilitd,

640 Vorbegte clar.
PHAEDRA
Iubirea lnvilvo,ratd arde
Pieptu-mi nebun. Sdlbatic ea fierbe-n mddulare
PinS-n adinc qi curg€ in clocot prin viscere.
Vilvori aleargd-n trupu-mi gi tdinuite patimi
Precum fldminde fldcdri pe falnice tavane.
HIPPOLYTUS
645 Iubirea ta curatd rpentru Theseu te-aprinde
PHAEDRA
A$a e Hippolytus: mi-e drag incd Theseus
Precum odinioard cind el era mai tin5.r
rlntinsd la picioare-li sta mlada unui rege
De birfd ne-ntinatd pind acum gi purd.
Dar pentru tine-s alta Ei rni cobor Ia rugi :
670 Aceastd zi curma-va durerea mea sau viala,
Ai mild de iubirea-mi.
HIPPOLYTUS
StdPin sldvit aI lumii,
Asculli tu paqnic crima gi o priveqti tot pagnic ?
Cind oare fulgera-vei cu mina ta cea cruntd
Dacd acum senin e ? Tot cerul sd se surpe,
?
675 Sd se scufunde ziua in nourii cei negri,
Iar steleie intoarse pe crug sd se indrepte
Pe cdi piezi$e. Oare tu, frunte luminatd,
Mai poli privi nelegea din stirpea ta iscatd ?
Scufundd tu lumina gi-n neguri te scufundd.
680 De ce !i-i goal6 dreapta o, tu, stdpin al lumii,

170 Llt
 $i uirirrersul inca nu arde-n al tau fulger ?
Trdznegte-md pe mine, despica-ma cuJldcari,
Sint vinovat Ei astfel mi-am meritat osinda.
Chiar magtera md place. Sint clemn de-a ta necinste ?
iAi Au ti-am pdrut eu singur o pr ada plea uqorr.a
Pentru desfriu ? Rasplata-i pentru severa-rni viata ?
O, tu, ce-ntreci in ciimd orice femeie-n lume
Ai cutezat o fapta mai i-ea decit a mamei
Care-a ndscut un monstru. Ea qi-a-ntinat sirnlirea,
690 Dar crima tainuitd s-a dovedit atuncea
Cind a ndscut odrasla cu cap de lighioand.
Prin chipul sdu cel groaznic monstrul aratd crima.
Acelagi pintec insd a zdmislit qi trupu-ti.
De mii de ori ferice-s cei ocrotiii de soarta
695 Acei pe care ura gi frauda-i rdpuse
$i-i rasturnd in neguri. O, tatd, eu te pizmui,
Femeia ta-i napasta mai rea decit Medeea.
PHAEDRA
lmi gtiu ursita casei qi sufletu-mi iubegte
Ce trebuie s-alunge. Dar eu nu-mi sint st6pina.
700 Ah, te-oi urlna, nebund, prin fldcdri sau pe mare,
Prin munli sau peste fluvii cu undele in volburi :
Oriunde tu vei lrrerge, te voi urma-n negtit:e.
Iatd-md iar, trufaqe, m-arunc lingd genunchii-ti.
HIPPOLYTUS
Departe fugi, departe, de trupu-mi fdrd vina
705 Cu mina ta impurd. Ce-i asta ? Cade-n brale-rni.
Sd-mi trag din teacd spada : pedeapsd grea sa-ndure.
Dar, iatd,-ntoarce stinga-mi o frunte desflinata
Cu plete rdvdqite. Oh, n-a curs niciodatd
Un singe mai nemernic pe-altarul tdu, Diand !
PHAEDRA
710 O, Hippolyt, acuma tu-mi implineqti d.orinta :
Md vindeci de sminteald. Mai mult decit dorit-am
Sd mor de mina-ti crudd qi sd-mi salvez pudoarea
172
. HIPPOLYTUS
C, d,;-te gi trdiegte, nimic nu-mi cere. Spada-mi
Ce te-a atins nu sta-va 'de azi la coapsa-mi pura.
7t5 Au cine s6 mi spele ? T,anais sau Maeotis
Care iEi varsd unde in Pontus Euxinus ?
Nici tatdl cel puternic cu valul din Oceane
Nu o sd-mi spele pata. O, fiare, o, padure !
(Prin$ul fuge in cod'ru.)
DOICA
(alergin(I cdtre Phaedra)
Descoperita-i crima. De ce stai tu nevolnic
720 Suflef al meu ! Aruncd asupra lui nelegea
Si drasostea impur6. Crima s'ascundd crima'
Cine # teme-i iigur doar cind atacd primul'
De noi fdcut-am crima sau doar am indurat-o
Cind vina e ascunsd, ce martor va cunoaEte-o ?
(Strigd, duPd aiutor")
725 Veniti voi din Atena, sclavi credincioEi reginei,
Dali ajutor.
(Pe scend ndtsdtesc sclatsi.)
Vai, iatd, ndvalnic, HiPPolYtus
lncearcd siluirea Ei-ameninti cu spada
Sa-i ingrozeascd firea... Porni acum 1a goand
$i-n fuga sa nducd el spada Ei-a uitat-o'
(ridicind sPada)
730 Aceasta-i Proba crimel
(ard.tind cdtre Phaedra)
:
! O, voi, salvali regina.
173
 Cosifa sa zmucitd qi rdvaEitd-n luptd
Aga cum e, rdmind, ca martord a crimei.
Duceli-o-n casd.
(Cd.tre Phaedra)
De ce iti srieii ,i""r sflfflgi',"ff:Xi:3 #i.?i,J","t""-"
735 Voin{a nagte crima 9i ni-idecum ha}ardul.
' Fugard-i frumuielea. Ce om sd se increadd
CORUL
Asemenea furtunii involbur,ate-aleargd,
Mai iute decit Corus ce grdmddeqte nouri.
Mai iute ca vdpai,a ss-qi intetegte goana,
Cind steaua agitatd de vinturi risipegte
740 O jer,ba ne-ntreruptd.
Strdlucitoarea faimd din vremuri asfinlite
Cu tine sd-gi compare orice lumind veche.
Dar chipul tdu lucegte cu frumuse{i depline,
Aga cum scinteiazd cu sfer.a sa rotundd
745 Cind igi adund-n cornu-i crescinda vilvdtaie
$i se aratd-n noapte cu carul sdu in goand,
Invdpdiata Phoebe,
Facind mdrunte stele sd-gi umileascd chipui.
Asemenea ca Vesper
umbra troplii
""-,rd.r""
750 $i-apoi scdldindu-qi fala in unde cristaline,
Din negura gonitd, departe, peste creste
Ca Lucifer rdsare.
Q, Liber, zeu din Indii care ili poartd tyrsul,
Tu, totdeauna tindr, cu plete fluturinde
755 Ce inspaimin{i Ei tigrii cu lancea ta de vitd,
Tu, care porli o mitrd pe timplele cornute,
Nu-ntreci pe Hippolytus cu pletele lepoase.
Prea mult nu te increde in frumuselea-fi rard,
CEtci azi intre noroade cutreierd povestea
760 Cd sora Phaedrei pe-aitul ti-a preferat odatd.
O, frumusele, tu egti bun schimbator al nostru,
Ce repede ,aluneci cu pasul tau cel grabnic !
Nici arqila de vara nu pradd-atit de iute
765 Poieni impodobite de primdvara noud,
174
Cind ziua la ,amiazd'dogoare la solstiliu
$i luna-mpinge noaptea cu rolile -zorite.
Cum crinii se-nconvoaie cu palidd corold,
Cum rozele pldptnde se ofilesc pe frunte,
770 'Intr-o ctipitd numai ripitd !i-i vdpaia
Luminii Ce-ti scinteie peste obrajii fragezi,.
Cdci orice zi ia pradd din trupul tiu cel tindr'
In iun fragil ? Cit poate, s-adune desfdt'are,
775 Cdci timpul surpd tainic, iar ora viitoare
Mai rea ba cea trecutd soseqte totdeauna'
Ce cauli tu prin codrii ? $i-n locuri neumblate
Frumosul n-ire tihnd. Lungit intr-o pddure,
Cind soarele se urcd Ia cumpdna 'arr'iezii,
780 O slobodd multime, naiade, te-mpresoar6,
Avide sd inchidd in unde pe cei chipegi'
,ln vise fumegin'de te ispitesc cu lalgri
Lascivele driade, zeile*ale dumbrdvii,
$i faunii ce-ntr-una le urmdresc pe munte'
785 Privindu-te din boit'a cu jenbele de stele,
$i Phoebe cea niscuti curind dupdeiarcadici,
N-a mai putut sd-nfrine sclipinda teleagd'
Deundzi ea rogit-a Ei nici un nor atuncea
N-a-ntunecat cu umbra-i scdpdrdtoarea fa!6'
790 Ingrijorali indatd de tulburea-i lumind,
Crlzind c-a fost lovitd de vrdji tesaliene,
Am zdngdnit arame. Dar tu-i erai qi chinul
$i pricea zibovirii. Cdci pentru tine Zeea,
Cit'timp te admirase s-a fost oprit pe crugu-i'
795 Vintoas-ele s6-!i crule fragila-fi frumusefe,
Arar sd-!i cate fruntea dogorile amiezl!'
Vei scinteia atuncea oa marmora 'de Paros-
Ce farmec se ghiceEte-n semeala birbalie !
Ce grava demnitat'ea-n privirea- ta- severd !
800 Grumazul tdu i-asemeni cu-acel al lui Apollo,
Divinul care-gi poartd nepieptdnata chicd
Pe umeri fluturindd ca o podoabd rard.
Cuvine-se ca qi tu sd ai hirsutd fruntea
$i pletele-li mai scurte sd curgd fdrd lege.
805 'lu-po1i pe zeii aprigi Ei luptdtori sd-i birui
$i s-a-i intreci in forla cu trupul tdu puternic.
t75
 Degi eqti tinar totuqi ai mugchii ca Heracle
Si-n piept mai lat eEti inca decit divinui h{arte.
De !i-ar placea odata sd cdldregti sirepii,
810 C-o mina mai abiia decit mina 1ui Castol
Tu ai putea sd-nstrttni chiar pe Cy'l1ar-us spaltanul.
Intinde-acuma coar:da mladie de la alcu-ti.
Sloboade-n zdri sdgeata din rAspuiere trasd,
Nici chiar arcaqi din Creta nu vor putea vleodati
815 Sa-nfigd rnai departe sagelile lor svelte.
De {i-ar placea cu arcul sa iragi in cer ca paltii
Sdgeata n-o sd cada fdr-a strapunge pasari.
Jinti-vei prada bine chiar de-i .ascunsd-n nout'i,
Ochind-o drept in inimi ce calde mai palpita.
820 Dar frumuselea pura a omului rdmas-a
Arar nepedepsitd : privegte vlemi apuse.
IJn zeu mai blind sa-!i crute faptura ta culatA
$i chipul nobil treaca de pragul hid aI virstei.
Ce fapta nu cuteazd femeia furibundd ?
825 O n-raEtera-I pindeEte cu oarba-i fdrdelege.
Yai, azi, nelegiuita, cum caut-o dovada,
lEi ravagegte pdlul Ei in qiroi de laclimi
Feineia cea rricleana capcaua iqi intinde...
(Zdrind Pe Theseus.)
Dal cine-i insul care legeascd fala poat"td,
830 $i fruntea igi inalla cu-atita maiestate ?
Cum seam5nd in totul cu Pitheus in floale"
De n-ar sclipi pe fata-i o linceda paloat'e
$i n-ar sta naclaitd invSlmdqita-i chicd ! Tocmai aceasta-i vestea care-i zot'eqte moartea'
Dar', iatd, e Theseus intors din nou acasA.
1'HESEUS
835 $i totuEi eu scdpat-.am din lumea negul'oasa
Cu cer care umbre;te ca-ntr-o-nchisoare manii
$i-abia indurd ochi-mi iumina mult dor-ita.
De patru ori se strinse-n Eleusis recolta
Si Libra potrivit-a de patru ori lumina.
840 De cind o trudd stearpd a unei sor{i obscut'e
M-a-ncatuEat pe mine-ntre viald gi-ntre moarte.
176
Doar un clin'rpei de via!6 mai rAmisese-n nine
Sin-rtirea n-rea. Alcrde a pus hotar ndpastei
Cind a rapit din Taltar pe-ngrozitorul Cerber
S: m-a-nal{at cu sine spre lumea pdrninteanS'
ifar for'1a-n-ri istovita nu are vlaga veche.
liri tlemulA gi paEii. Oh, citd trudd fo-st-a
Din Phlegeton s-ajung eu la cerul de departe,-
Si ,ccap de moarte inca qi sd urmez pe-Alcide'
(auzind Plinsete in Palat)
850 Ce larrni ca de bocet imi cade pe timpane ?
Sa-mi spund oarecine. Suspine, lacrimi, chinul
,Si trista tinguiala in pl'agul casei.inele ?
Sint auspicii demne de un sosit din Hades'
DOICA
(ie.sind cl.i,n Palat)
Phaedla-;i hrAneEte gindul nestlAmutat al mor'lii'
855 Dispreiuieqte plinsu-mi qi viata vrea sd-gi culrme'
THESEUS
Ce pricini are ? Astazi cind i s-a-ntols bdrbatul ?
DOICA
THESEUS
Cuvinte incut'cate ce-ascund o ialal'e taind :
Roste5te-mi clar duret'ea ce-i chinuie faptura'
DOICA
B6C N-o spune nim6nuia : igi poarta trist6 taina
$i-a hotarit sd duca rdu-n mormint cu sine'
iar iat-o, rrine ! Haide s-o-ntimpinam cu grabd'
177
 (Cdtre sclaai:) THESEUS
..

Deschideli poarta-nchisd a caselor regale.

i
Nici o unealtd-a morlii nu-!i va fi datd !ie.

(Intrd Phaedra cu spad.a lui Hippotgtus in mtnd.) PHAEDRA

THESEUS Cind omul vrea sd piard, moartea soseqte iute.

O, dragostea mea, o,are aqa primeEti sosirea THESEUS
B65 Solului tdu pe care tu l-ai dorit intr-una ?
De ce n-arunci tu spada ? De ce nu-mi ddrui iard Ce vind cerci, rdspunde, sd ispdgeqti prin moarte ?
,Incre.derea ? Ci spune-mi, de ce fugi tu de viald ?
PHAEDRA
PHABDRA
880 Ca mai sint vie asttni.
O, vai, sldvite rege, pe sceptrul stirpei tale,
Pe dragostea-li de tatd, pe-ntoarcerea-ti acasd, THESEUS
870 Pe pulberea-mi din urmd, ingdduie-mi'tu moartea.
N-ai mild tu de
THESEUS
PHAEDRA
Dar ce motiv te-mpinge sd-{i lumina vietii ?
E cea mai bund moarte sd pieri bocit de rude'
PHAEDRA
THESEUS
Dacd-i grdit motivul piere indatd fructul.
Ea stdruie-n tdcere. Sub vergi Ei in cdtuEe
THESEUS Va da-n vileag bdtrina ce Phaedra lmi ascunde'
N-o sd-l audd nimeni decit a mea ureche. (cdtre sclatsi)

PHAEDRA Incatusati-o : sila sd-i zmulgd-ndatd

Femeia se sfiegte chiar dacd-i solul singur. PHAEDRA
THESBUS
885 Oprili-vd. Eu insdmi voi da Pe fald
875 Destdinuie-l: secretul iI voi ascunde-n suflet. THESEUS
PHAEDRA
De ce-ntorci tristd fala Ei-o-nvdlui in perdeaua
lntii sd taci tu insuti ce vrei sd tacd altul. De Iacrimi izvorite sub geana ta deodatd ?
 PHAEDRA : THESEUS

O, ziditor allumii, pe tine te chem martor,
Te chem pe tine soare care iumini vdzduhul
890 $i care egti din vremuri parinte-al stirpei me1e.
Eu am infrint ispita. Nici fierul nici cuvintul
Nu mi-au clintit voinla. Trupul invinse chinul,
Dar singeie-mi spdgi-va pudoarea mea pdtata.
THESEUS
Au cine-a fost cel care ne-a injosit onoarea ?
PHAEDRA
895 Aproape cd nu-l b5nui.
THESEUS
Vreau numele sd-I aflu.
PHAEDRA
Aceastd spadd strigd pe-ace1 care-a uitat-o
lnspdimintat de lumea ce alerga in juru-i.
THE,sEUS
Ce crimd, vai, descopdr ? Ce monstru vdd acuma
Spada regald poartd pe fildeg stema ldrii
900 $i semnul stirpei mele lucegte pe mineru-i.
Dar incotro fugit-a ?
PHAEDRA
Doar sclavii il
Infricogat gi-n fugd goni_nd din rdsputere.
Preasfinta Fieiate, gi tu., cirmaci al bollii,
$i tu care stdpin eEti peste regatul rnirii,
905 De unde vine erima ac'estui neam nemernic ?
Oare pdmintul nostru sau Taurus cel s'citie
Sau Phasis din Colchida l-a hdrdzit. Aduce
Singele rdu cu neamul Ei dd pe fali stir'pea.
Aceasta-i nebunie din rasd, de-amazoane
910 Care urind nuntirea qi caste multd vreme
Se dau de-a valma gloatei. O, stirpe ticdiqasS,
Neiirbtinzitd-n legei unei ldrini mai drepte.
Chiar fiarele evitd impreundri inceste,
Sfiala instinctivd nu calcd legea stirpei.
915 Unde-i prir,'irea asprd qi maiestatea-i falsd
$i firea austerd ca-n vremuri primitive
$i bAtrineqti moravuri qi sentimente grave ?
O, viald-amdgitoare, tu porli simliri ascunse
$i in fiumoase chipuri doseqti meschine inimi !
920 Pudoarea-qi pune masca peste un ins impudic,
Blindetea peste {urii, cre'dinla peste crimd.
Cei falqi peste-adevdruri, peste virtuli desfriul.
O, suflet pdduratec, curat, puternic, aprig
Tu s5-mi pdtezi cdminul ? ,In patui meu ales-ai
925 Prin crimd fdrd seamdn sd-{i dovedeEti virtutea ?
O, multumesc de-acuma zeilor mari din ceruri
Cd nu ti-am l6sat mama in viald cind pornit-am
Spre grota fioroasd prin care curge Styxul,
Cdci Antiope-n neguri de mina mea-i trimisd.
930 Fugar sd tot cutreieri necunoscute neamuri.
Chiar dacd ldri uitate ne-or despdrli, qi-Oceanul,
?
$i o sd-!i vinturi taipa la antipozi departe, grotd
Chiar dacd te-i ascunde intr-un strdfund de
Sau dacd vei strdbate in zdri regatul nordic
935 $i dincolo de iarnd Ei de zdpezi sclipinde
Vei fi lisat in urrnd in muget ce-nspdimintd
Minia lui Boreus, osindd-{i da-vei singur.
Te voi urma tenace pe tine-n orice tainiti
vdzurd $i-n locuri depdrtate, inchise sau vrdjmaqe,
940 Nemaicdlcate incd, voi fringe orice piedici.

180 181
 De unde vin, gtii bine. Ce nu pot cu sdgeata-mi
Voi im,plini cu ruga. Tata Neptun odati
Legatu-s-a sd-mi ducd trei rugdminli Ia capdt.
$i mi-a-ntdrit el darul jurind pe Styxul neg,ru.
945 Plineqte-mi azi o, doamne, lugubri rugdminte.
Sd nu mai vadd-n juru-i lumina Hyppolitus,
S-ajungd azi tra manii care-s mihnili pe tatd-i.
Trimite-mi tu, pdrinte, dst ajutor de groazS.
N-ag fi cerut vreodatd ultimul dar din parte-li
950 Dacd napasta crudd nu m-ar fi strins acuma.
,ln adincimi de Tartar gi in regatul groaznic
Cind md silea amarnic'subpdminteanul rege,
Crulat-am rirgdmintea : plineEte-o insd ast6zi.
Mai zdboveqti pdrinte ? De ce tace talazu-li ?
955 Revars5-ndatd neguri Ei nouri dugi de vinturi,
Rdpegte cer qi stele Ei zvirle valu-n ldrmuri,
$i fa sd umple marea a mongtrilor cohortd
$i trimbe inspumate tu cheamd din str6funduri.
CORUL
O, mamd a lumii, sldvitd Naturd !
960 Pdrinte ce cirmui Olimpul cu fldcdri
$i mini cu iuleald popoare de stele
$i rindui planete pe cdi vagabonde
$i bolta imensd o-nvirti pe litind,
De ce fdrd preget porli grija imensS
965 De calea eternd a ,bollii inalte ?
Ca bruma cdruntd sd ardd pddurea
$i umbra rotatd sd-nvie sub arbori,
Ca zodia Leului cu suflul fierbinte
Sd coacd recolta gi-apoi anotimpul
970 S6-gi stimpere vlaga ? O, tu care cirmui
Rotalia boltei qi faci ca pe crugu-i
Sd stea-n cumpdnire planetele-n aer,
De ce nu se-ndreaptd privirea-li spre oameni
975 Sd ddrui rdsplatd cea dreaptd virtu{ii
$i crunta pedeapsd Ia rdul din tume ?
,Infrtntd e legea in viala umand,
Fortuna conduce tot omul de-a valma :
Cu mina sa oarbd imparte favoruri
Pe orice netrebnic la sln incdlzeqte,
980 Iar viciul sugrumd pe cel fdrd patd.
Procletul domneqte in curtea regald.
Ii place mutlimii sd ddruie fascii
Lichelei i qi-aceiagi iau slavd qi urd.
Virtutea cea tristd indurd osinda
985 $i grea sdrdcie pindegte in via{d
Pe cel fdrd patd. E domn adulterul
Ce creEte in viciu. O, vand, pudoare,
Minciuna !i-i fala !
(zdrind oesti;torul)
De ce alearga solul cu pasui sdu cel grabnic
990 $i lacnimi curg din gene pe fata sa cu jale ?
VESTITORUL
O, soartd rea qi crunt6, sclavie strivitoare,
De ce md chemi pe mine ca sol pentru ndpastd ?
THESEUS
Sd nu te temi a spune deschis necazul crincen,
Mi-e inima cdlitd sd-ndure orice chinuri.
VESTITORUL
995 Refuzd limba glasul cel jalnic al durerii.
THESEUS
Vorbeqte ! Ce ndpastd mai bate casa-mi spartd ?
VESTITORUL
Vai, Hippolyt se stinse printr-o cumplitd moarte.
183
 THESEUS
$tiam demult cd fiu-mi va cobori in neguri.
E mort nelegiuitul. Dar povesteste-mi moartea'
VESTITORUL
1000 Ca un fugar ldsat-a cu pas vrdjmaE cetatea
Pornind in iute curs5, silind din rdsput0re.
Sub jug inalt cu grabd-nhdmat-a telegarii
$i-a pus zirbale stt{nse pe gura lor supusd.
Vorbind cu sine multe Ei invocind atunce
1005 Pdmintul crunt al ldrii Ei-al tatalui sdu nume,
Indeamnd aprig caii gi lasd friui slobod
Cind brusc intinsa mare se umfla din adincuri
$i cregte pin-Ia stele. Nu bate vint in larguri,
Nici cerul fdra patd nu tunS-n nici o irarte,
1010 Doar marea blindd fierbe in stranie furtund.
Nu tulburd Austrul siculica strimtoare,
Nici marea ioniand nu se involbd astfel
Cind Corus o rdscoald gi valul migcd stinca
$i spuma cea cdruntd lovegte-n Leucade.
1015 Spdimintdtoarea mare ridicd munli de apd
$i-n trimbe, ca un monstru, s-arunca peste fdrmuri.
Dar nu se naltd hula sa sfirtece cordbii,
Amenin!6 pdmtntul. $i iute val ristoarnd,
Un nu Etiu ce ascunde in sinul sdu noianul.
1020 Au ce pdmint inalta spre stele frunte noud ?
Se nasc acum din valuri ciclade nevdzute ?
Cind ne miram cu spaimd, nemdrginirea mdrii
Mugea vrdjmag gi stinca vuia de pretutindeni.
S-a scufundat in valuri Ei templu-n Epidaur
1025 $i stincile lui Sciron vestite doar prin crime
$i istmul care strins e de doud mdri pe laturi.
Un rnunte de talazuri se surpd in Euvoaie,
Se-nspumd gi s-aruncd in trimbe schimbdtoare
AEa cum o balena suflind din gurd valul
1030 GoneEte prin adincul de ape din oceane.
Acest noian de valuri urnit ne inspdimintd,
Se sparge Ei aruncd pe mal un monstru care
Intrece groaza noastrd. Iar marea se revarsd
Pe !5rm Ei iI urmeazd. Noi dirdiim de teamd.
1035 Ce trup cumplit arata dihania marind,
Un taur care-qi poartd in sus grumazul vindt
$i saltd coama deasd pe fruntea sa verzuie.
Urechile-i stau lintd, ochii-i sticlesc tot altfel,
Precum Ia Eeful unei cirezi neimblinzite
1040 Sau ca la monstrui care nAscutu-s-a-n adincuri,
Acum ei varsd fldcdri, acum lucesc albagtrii,
Grumazul sdu puternic igi umfli mugchii straEnici
Si ndrile-i vibreazd cind lacom soarbe aer.
Sint verzi de iarba mdrii gi pieptul siu Ei salba
1045 Si coapsa-i uriaga luceqte-n rogii alge.
trar partea sa din urmd se termind in monstru ;
Dihania tirdEte plind de solzi o coadA
Nemaivdzutd. Astfel pe marea-ndepdrtatd-i
Balena care sfarmd corabia in zdruncin.
1050 \rai, tremurd pdmintul. $i turme ingrozite
Gonesc peste cimpie. Pdstorul mut, in urmi,
De juncii-n fugd uitd. Ies fiare din pddure
$i vindtorul simte cum spaima il ingheali.
Doar slngur Hippolytus necotropit de teami
1055 Cu friie incordate iEi llne caii-n tremur
$i-i cheamd ,qi-i indeamnd cu voce domoiitd.
Acolo-i calea iraltd ce duce cdtre Argos
Sdpatd-n stinca durd spre mare inclinatd.
Aici s-a!i!d monstrul gi pregdtind prdpddul
1060 Cind eI Ei-a strins puterea gi-a tot cercat minia.
S-a ndpustit in fugd turbatd peste-ogoare.
Abia ating pdmintui copitele-i'in goanl
$i furios s-abate spre caii plini de spaimd.
Dar Hippolyt sdltindu-Ei intunecata frunte
1065 Cu fala neschimbatd sioboade glas de tunet :
,,Aceastd spaima goald nu-mi fringe cutezanla,
Sd birui tauri este o faptd moqtenit5"
Dar caii, deodatd, neascultind de hdluri,
Tirdsc in goand carul qi rdtdcind din cale
1070 Pe unde ei apucd in spaima lor nebund
Pe-acolo fug qi saltd peste clonlani de rocd'
 Precum intr-o furtund pe mare cordbierul, Mogtenitor de sceptru, lucind ca un luceafdr,
Frinindu-pi nava ca sd nu-l batd oblic apa, E vr,af acum de resturi pe rugul cel din urmd
InEald valul iute, tot astfel eI acuma
1075 Conduce caru-n goanS: cind trage de zdbale $i i se dau onoruri.
Cu hdlurile strinse, cind bate-ntr-una crupa THESEUS
Cu fulgerdri de bice, Dihania pe-urrne-i
Inghite cimpu-n goand sau iese inainte, Naturd, tu, stdpind
Stirnindu-le-n tot locul teroare fdrd margini. lan! une$ti tu pdrinlii qi copiii
1080 Dar se opresc fugarii, cdci namila cornutS- 1115 Cu care
IeEitd dintre valuri 1i se propteqte-n fa!d. De te cinstim chiar dacd e alta voia noastri !
Atuncea telegarii inebunili de spaimd Am vrut sd-l dau pieirii gi, cind s-a dus, il jelui.
Nu mai ascultd friul qi vor sd smulgd jugul VESTITORUL
$i ridica{i in hamuri ei lqi ristoarnd carul.
1085 EI cade-ntins in fald gi se incurcd-n hdluri.
Cu cit se luptd straqnic ca sd-Ei dezlege truputr Nu poli sd plingi din suflet pe cel ce-ai vrut sd
Cu-atit mai mult se leagd in noduri fdrd capdt. moara.
Simlit-au caii rdul gi fdrd nici o cirmd THESEUS
Gonesc incotro groaza le-a poruncit s6 fugd.
1090 Tot astfel prin vdzduhuri, necunoscind rp6vara,
Aga e, cred c-aceasta e-o culme a ndpastei :
$i miniat cd ziua-i condusd de alt soare, 1120 Dacd ce-am vrut si piard doresc si fie-n viald.
Divinul car prdvale pe Phaeton din slavd.
Tirit e Hippolytus gi teasta lui zdrobitd VESTITORUL
_ _
Rdsund peste stincd. Arbugti ii furd chica
1095 $i piatra durd taie sublima sa fdpturd
$i piere frumuselea-i nenorocoas-d-n singe. De mai pdstrezi minia, de ce-!i-s uzi obrajii ?

Rapide roti rdstoarnd pe cimpuri muribindul

$i-un trunchi cu cioturi ,Errs€ il spintecd indatd,
iln vintre strdpungindu-l ldruEe nbduroase.
1100 Stdtu o clipd carul cu trupu-nfipt in leapd,
Dar caii rump poprirea qi pe stdpin in doud.
Apoi in goand iardEi partea aproape moartd
Se sflrtecS-n arbuEtii cu ascutite virfuri
$i orioe trunchi rdpeqte din trupul sdu fdnime !
1105 Pe cimpuri rdtSoeqte ceata de servi funebrd
Prin locurile-n care a fost tirit stdptnui
Stropinrd cu singe tindr nemdsuratd oal.e.
$i ciinii triqti mai catd din trupul lui crimpeie.
Dar truda noastrd mutd nu mai putu s-adu.,.e
1110 Trupul zdrobit pe cimpuri... Au unde-i e lucirea ?
O, prinlul cel ilustru, tovarag Ia domnie,
THESEUS
Nu pling cd eu ucis-am, cd l-am pierdut mi jelui'
CORUL
Ce multe ndpaste indurd qi omul !
Fortuna-i mai bllndd cu insul bicisnic
1125 $i zeul nu bate prea tare sdrmanii.
O casd mdruntd ili ddruie tihnd
$i virstd albindd Ei fdrd de grijd.
Palateie nalte vecine cu nouri
Le bate gi Eurus Ei Notus inlr-una,
1130 Turbatul Boreas
$i Corus cel crincen.
 Arareori blalul de fulger s-abate
ln lrmeda vale.
Cind Ju-piter tund se clatind munlii
1135 In tot Caucazul qi codrul din lda
Ai mamei Cybela. Temindu-se, Joe
Sfarima pe cei ce-s vecini cu taria.
Dar casa piqbee cu mici coperiEuri
Nicicind, nu .indurd divina minie.
1140 Ce tuna-n palate.
Si ciipeie zboar6. cu aripi incerte
Fortuna cea iute nu poartd credinld.
Cel care azi vede
Iar stelele lumii Ei ziua lucind6,
1145 Cdlcind peste moarte,
BoceEte in lacrimi intoarcerea-i trista.
Primirea fdcuta in lara-i natald
i\{ai jalnica-i pare ca viala-n Avernus.
O, Fallas, zeild sldvitd-n Atena,
1150 Fiindcd Theseus contempld azi cerul
Scdpind qi de Styx gi de mlaEtina neagrd,
Lui Pluton cel lacom tu nu-i eqti datoare :
Tiranul cunoaEte armata-i de umbre.
( Phae dr a bocegte Lingd HippolAtus.)
Ce glas de bocitoare rdsund-n tot pal'atul ?
1155 Ce pregdteEte Phaedra cu spada asta-n mini
THESEUS
Ce patimd-{i aprinde fdptura-ndureratd ?
Ce-i sabia aceasta, ce-i bocetul amarnic ?
De ce te zbuciumi peste cadavrul sdu netrebnic
PHAEDRA
Atac6-md pe mine, stdpine crunt al mdrii,
1160 Trimite impotrivd-mi toli monqtrii din adincuri
Ori tot ce poartd Thetis, departe, lingd sinu-mi
Sau ce-ascunde Oceanul sub valuri c5lStoare
lmpresurind dihdnii cu tainice talazuri.
O, crud Theseu, tu fost-ai o piazd rea la rude,
rB8
1165 CAci tatal tau Ei fiu-li au ispaqit prin moarte
lntoarcerile tale. Cdminul tdu !i-l tulburi
Cind ura sau iubire soliilor tu ddrui.
O, Hippolyt,
-adusc'ontemplu fdptura-li sfirtecatd !
Eu te-am aicea-? Ce Sinis fard mi15
1170 Sau care Procust astfel ili sfdrimard trupui ?
Ce groaznic minotaur cu frunte-ncornurate
Umptind cu muget sumbru dedalica-nchisoare
Te-i sfiqiat ? Vti, unde sint nurii tdi 9i ochii,
Luceferi pentru mine. Tu zaci fdrd suflare'
1775 Trezegte-t-e o clipd Ei glasul meu ascultd,
Nu spun nimic impudi-: te-oi rdzbuna er-r insdmi
$i voi infige spada in pieptul meu nevrednic,
Voi slobozi pe Phaedra de viald Ei de crimi
$i te-oi urma, pierdutS, pe und-ele. din Tartar
1180 Sau peste Styx gi fluvii cu valuri de vdpaie'
Sa potolesc eu manii : primeqte ca ofrandd
Din fruntea-mi singerindd cosila mea tdiatd'
Nu ni s-a dat iubirea sd ne-o unim, dar iatd,
Noi ne-am unit destinul. Sd rpieri, dacd eEti cast6,
i1B5 Pentru bdrbat, iar dacd incestd eEti, tu piere
Pentru amant. Cum astfel sd mai iubesc eu solul ?
Nu pot sa gust iubirea prin crimd rdzbunatd'
O, moarte, izbdvirea iubirii vinovate,
Tu glorie supremd virtulilor rdnite,
1190 Acr-rm cobor la tine : deschide-{i sinui paqnic'
?
Voi, oameni din Atherra 9i tu, pdrinte sumbru,
Ca magtera mai crincen : am spus minciuni, incestul
Pe care eu, smintitd 9i oarbd iI urzisem,
L-am pldsmuit. O, tatd, ai osindit himere,
1195 $i fiu-li cast pierit-a invinr-rit de crimi'
? neia-ti, tu, Hippolytus, neintinata-li viald' -
O, sabia cea dieaptd imi va deschide pieptul
$i singele-mi cinsti-va neprihanitul tinar'
(idtre Theseus)
1200 Acum cind mort e fiu-ii, o maqterd te-nvali
Ce trebuie sd faci tu : pogoard-te in Tartar'
(Se sinucide.)
.
189
 THESEUS
1225 Sau sd m-arunc cu fruntea in stinci scironiene ?
Voi, hrube-ale-Avernului.vind! qi voi, a Tenarului Eu am vdzut pedeapsd mai grea in Phlegetonul
Care incinge-n fldcdri pe cei sorti{i oslndei,
grote,
Tu, undd a balsam al durerii, voi, mlagtini $tiu locul Ei pedeapsa ce md aqteaptd-acuma :
Voi, umbre vinovate, fdceli-mi 1oc, cdci stinca
stdtute,
Rapiti vinovatul qi-adinc scufundati-l in chinuri 1230 Povara fdra capdt a lui Sisif, voi duce-o
eterne ! Pe umeri-mi, scutindu-i bralul sleit de tru'dd.
Veni{i voi acuma, dihdnii nnarine qi valuri sd umfle M-o chinui gi riul curgind pe lingi buze-mi,
72A5 Talazuri cu monqtri pe care Proteu ii ascunde-n Iar vulturul va rumpe, pe Tityos ldsindu-I,
Ficatu-mi ce va cregte mereu pentru osindd.
Rdpiti-md crunt, in triumful ndpastei, 1235 Ia-!i tihnd tu, Ixion, lui Pirithous tatd,
""f,"?:il"rl
lnalte !
O, tatd, Neptunus, complice cu mine in furia_mi
$i roata ,care nu std nicicind din invirtire
Sd-mi poarte trupul jalnic in iulile-i virtejuri.
neagra' Despicd-te ldrind, primeEte-md tu, haos,
Nu merit o moarte uqoard ; cdci eu printr-o
Aceasta-mi este calea cea dreaptd cdtre umbre.
pe cimp risipit-am un fiu fd.a p"f;:"#fi"*"** 1240 Pogor dupd copitlu-mi : o, nu te teme, Pluton,
rdzbunare-mi Vin cast acum : tu, ia-md in casa ta eternd
1210 Dind crez unei crime scornite, cdzut_am in crimi $i n-o sd plec vreodatd... Nu migcd ruga-mi zeii,
reaId. Dar de le-aq cere-o crimd, ei n-ar mai fi zdbavnici"
Prin fapta-mi cumplitd urnplut-am gi stele 9i u*fie
CORUL
Nici unul din sorli nu-mi rdmine , ,"g"t"tJttrraluri'
md acuza.
Sortit !i-i pentru bocet timpul etern, Theseus,
(In pragul, ilelhzlul t) 1245 Acum urmeazd ritul Ei-ngroapa-li iute fiul
Ajuns morman de carne prin cruntd sfirtecare.
Dece-am venit ? In ceruri s-a fost deschis o cale THESEUS
Ca eu sd vdd deodatd doi morti gi doud crime.
1215 Fdrd qi vdduv s-aprind cu-aceeagi torld Aici, aici, aduceli fdrime dragi din trupu-i
Rugul-copil
pe care-or arde copilul meu qi soafa-mi.
O, tu, Alcide care mi-ai dat lumina'neagrd, $i dali-mi pieptul, mina ingrdmddite-aiurea.
Dd-i darul tdu lui Pluton si mie manii sicrii. Acesta-i Hippolytus ? lmi recunosc vai, crima,
Netrebnic imi chem mo,art'ea deundzi pdrasitd ! 1250 Eu te-am ucis ; ba in'cd, sd nu port singur vina,
1220 O, fdurar de chinuri, tu ai scornit oda[d Cind am urzit nelegea, 1-am invocat pe tata.
Ndpraznice gi crunte sfirEituri pentru crime. Md bucur astitzi, iat6, de pdrintescul spr-ijin.
q-d-ti plasmuiesti acuma gi tie Cazne drepte ! O, ce ndpastd sumbrd .ia anii mei cei girbovi I

Un pin plecat ce-atinge cu virful sdu pdmintul Imbrdtigeaza-i trupul gi ce-a rdmas dintr-insui
Zbucnind spre cer sd rupd fdptura mea in doud 1255 La pieptu-ti trist tu stringe-l qi-l incalzeEte iard'
191-
 CORUT,
Note $i comentafii
Imbind, tatii, iar:aEi bucd{ile din trupu-i,
Pune Ia loc farime ce-Ei rdtacira locul.
A.ici sa-i rinduj. singur vinjoas5 mina dteaptd,
Aicea mina stingd ce-a strins dibace friul.
1260 Pe coapsa stingd., iatd, mai recunosc eu sentne.
Ce mult din trup lipseqte Ei nu-l mai ud in iacrimi !
Voi, miini, mai stali o clipd din tlemunil lugriblu,
Voi, lacrirni fdrA capdt, voi, ochi secali de jale,
Cit tatdl trist adunii fdrimele din fiu-i
1265 $i-i reclddeste trupul
THESEUS

O, ce-i grdmada asta

Fdrd de chip gi roasd de rdni nenumdrate ?
Nu gtiu ce parte-a ta e, dar e din tine-o parte,
Chiar dacd nu-i de-aice, punefi-o-n golul dsta.
Oare acesta-i chipul cu scapdrari de itele
1270 Ce-a cucerit Ei ochii vrdjmaEi ai unei maEteri ?
O, soartd fdrd miid, o dar cumplit din ceruri,
Aga se-ntoarce fiul la tatd dupd ruga-rni ?
Primegte-aceste daruri supreme de la tatd-fi
Pe rind ili mistui trupul : estimp sd ardd-acestea...
1275 Deschideli iarg palatul cernit prin crima cruntd
$i-n Atica tot locul sd geamd-n bocet negru.
Voi pregatili fdclia pentru un rug de rege,
Voi mai catali pe cimpuri din trr-rpul lui fdrime.
(ardtind cdtre Phaedra)

1280 Pe asta ingropati-o gi glodul s-o striveascd

Pdmintul greu s-apese pe creEtetu-i netrebnic.
 110 Corul, dupi o scurtd deplingere a stirpei lui Cadmus, re-
flectd realist ;i patetic ciuma abdtutd peste cimpuri Ei cetate.
Descrierea dramaticd a molimei este un fopos celebru in litera-
turile antice ; cf. Herodot, VI, 11 ; Tucidide, I\ 47-52; Sofocle,
O. R., 23 sq. ; Lucretius VI, 1138-1286, Vergilius, Georgico, III'
478-566.
113 Tebanii ar fi urmat pe Bachus in peregrindrile sale in
OEDIPUS Orient.
118 Aluzie la tactica de luptd a parlilor care simulau retra-
lui Seneca, cu rnodel in Sofocle, a fost imitatd in
Piesa gerea -si s6getau din galopul cailor.
al XVII-lea de Corneille, Oedipe (1699)' in secolul al 120 Mai degrabi Golful Persic decit Marea Roqie'
de Voltaire, Oedipe (1718), iar in secolul nostru, printre 130 Referire la cele qapte pdrli ale cetdlii Theba'
de Andrd Gide, oedipe (1930), Jean Cocteau' La machine
(1934) qi Radu Stanca, Oedip salvat (1947)' 160 Erebus personificd intunecimea lumii subpdmintene.
aale
163 Sidoni,ce unde : Sidonul, cetate din Phoenicia, prin extensie'
Tyrul. Cadmus, fondatorul Thebei, era fenician din Tyr. Agadar
L Monologul lui Oedipus prefigureazd liniile morale ale ,.sidonice undeo' inseamn6 unde tebane.
trigii. Originalitatea lui Seneca fald de Sofocle este 166 Ndi,erul cel groaznic: Charon.
Personajul sofoclean se arat6, de la inceput ingrijorat de
gi increzdtor ln sine, pe cind cel senecan se dezvdluie ca 17! Taenarus: grotd in Laconia' Metaforic, Infernul.
damnat care pingire$te vdzduhul, inspdimintat, fdrd 175 Prodigiile sint expresia spaimei care stdpinea oarnenii.
fln sine. Eroul lui Seneca se aflS in pragul implinirii desti
- in text sacer ignis, termen
787 Sacra odpaie medical folosit
scuturat de o angoasi existentiald. de Vergilius qi Ceisius pentru a desemna ergsipelul.
4 Ciuma bintuia la Theba in urma urcdrii lui Oedipus 228 Laurul era arbustul consacrat lui Phoebus'
tronul cet6!ii.
229 Castalia I izvor pe muntele Parnas, eonsacrat lui Apollo
12 Oedipus se considerd fiul lui Polybus, regele Corintului,
Ei muzelor.
al Meropei.
230 Preoteoso templului de ta Delphi: Pythia.
23 Penafii: divinitdli protectoare ale familiei qi ale
Metaforic : cdmin PSrintesc. 240 Noima proorocirii e limpede pentru cine cunoaqte obirqia
25 Invocarea naturii e un argurnent stoic, anacronic, cdci lui Oedipus. Regele crede ins6 cd un strSin l-ar fi ucis pe Laius
darul Oedipus nu cunogtea decit forta destinului qi a qi cd el este dator sd-i rdzbune moartea.'
29 Cadmus.' intemeietorul legendar al Thebei' 249 Jupiter.
31 Imunitatea regelui pare de rdu augur. 25A Poiloabo zilei; Phoebus.
37 lncepe prezentarea impresionantd a ciumei, mai intii, in 254 Stdpto Pe. uinturi.' Neptun.
trdsituri generale, ldsind loc sugestiei qi imaginaliei' 256 Hades.
40 LeuL din Nemea: constelalia Leului. r
258 Larii sint divinitSli ocrotitoare ale casei Ei ale familiei'
tr06 Necunoscind paricidul gi incestul sdvirqit, regele crede ci
25gBlestemul.prefigureazdpedeapsacumplitSaeroului.Ironie
oenusa Sphinx-ului se rdzbuni impotriva sa qi a cetitii pe care
tragic6.
o conduce.
195
194
 44\ Pentheus.' rege al Thebei. lmpotrivindu-se introducerii
267 Jinutul Beoliei este scdldat la Nord de Golful Eubeic iar
tra Sud de Golful Corint. cultului dionisiac in cetatea sa, regele a fost peCepsit de Bacchus.
269 Inspiratorul preotesei din Cirrha era Apollo, ln timp ce acela splona bacantele care celebrau misterele lui
Dionysus pe muntele Cithaeron, a fost descoperit qi bacantele,
272 Torla
- adicd torta nupliald a lui Polybus. scoase din minli, in frunte cu Agave, mama regelui, l-au sfigiat.
282 Istmu| Iui Sisgphus.' istmul cle Corint.
443 Thiade.' bacante.
286 In apropiere de Delphi : Laios mergea la oracol, iar
Oedipus venea de la sanctuar. 444 Crirnd..' sfi$iaserd pe regele Thebei, Pentheus, pentru cd
le spionase misterele.
298 Zeul .' metonimic, prezicerea. Zeul cobora in trupul profe-
tului gi-i dezvdluia tilcuri ascunse. 445 Sora Semelei, mama lui Bacchus, era Ino.
446 Nereide: zeit|li marine, fiicele lui Nereus.
301 Urmeazd o scend de uaticiniutu, po baza piromanJiei qi
hieroscopiei. Tiresias, ajutat de Manto, descifreazd semnele care 448 Palaemon, fiul lui Ino, este vdr primar cu Dionysus, fiul
apar in sacrificarea unui taur alb qi a unei juninci. Semelei.

308 Semnul indlldrii gi al decdderii lui Oedipus. 449 Referire la rdpirea lui Bacchus de cdtre piratii tyrrhenieni.
321 Simbolul luptei care se va dezldnlui intre Eteocles 9i 451 Aluzie Ia metanorfozarea piralilor care il rdpiserS pe
Bacchus.
Polinices.
324 Li.bafia lui. Bacchus: vinul vdrsat peste victime. 467 Pactolul: riu in Lidia celebru prin matca sa in care se
gdsea aur.
325 Semnul apropiatei orbiri a lui Oedipus.
470 Massagefi ; popor scitic.
350 Prefigurarea fetei mutilate a eroului.
475 Val maeotic:' apele
qPLrL Mdrii de Azov
360 Referire la fiii rivali ai lui Oedipus. !

Aluzie la expedi{ia celor qapte contra Thebei.

478 Geloni.' popor scitic. I

364.
371 Semn care sugereazd incestul.
393 Scena anterioard de uaticiniurn nu este clard qi prorocul
propune o scend de necromantie prin care va fi chemat sd vor-
beascd Laius insuqi.
399 Imperatorii nu puteau si evoce umbre sau sd sacrifice
zeilor funebri (cf. Tacitus, Annales, I, 62).
403 Corul este un imn inchinat lui Bacchus, excelind prin
erudilie mitologicd qi forla descriptivS. Bacchus nu are nici
un rol in pies5. Imnul indeplineqte func$ia unui interm'ezzo
senin care destinde spiritul intre scene incdrcate de tensiune.
404 Tgrs.' toiag acoperit cu vild de vie.
418 Bacchus, ca qi alli fii din flori ai lui Jupiter, era qrmdrit
de minia Junonei.
433 Ed.onic.' edonii erau traci.
434 Pangeus.' munte in Tracia.
487 Thermodone: amazoane. Acestea locuiau in regiunea riului
Thermodon din Pontus.
485 Ophion: ostag ndscut din dintii dragonului legendar din
Beolia. Supravieluind unei lupte fratricide, el a dat ajutor lui
Cadrnus la intemeierea Thebei.
486 Proetus: rege in Tirint, frate geamdn cu Acrisius, rivalul
lui la tron. Fetele lui Proetus, sfidind cu frumusetea lor pe I{era,
au fost scoase din minti qi condamnate sd cutreiere munli Ei
pdduri. Insultind pe Bacchus, cele trei surori au fost metamor.
fozate in juninci.
487 Ma;tera: Junona. Argosul era consacrat Junonei care nu
suporta cultul lui Bacchus.
488 Mireasa r Ariadna. Pdrdsitd de Theseus, ea s-a cdsdtorit
cu Bacchus.
499 Vicleanul : in text gerninus ,,cel cu doud firi", una divind

436 Menad.d.' bacantS.

qi alta umand, r'iolent qi dulce, qiret qi sincer, ete.

197
 ?67 Eroul aEeazd conqtiinla sa deasupra puterii divine' Idee
502 Futgerut lui Jupiter ucisese pe Semele cind purta in
pintec pe Bacchus. stoicd, anacronicd, cleoarece legendarul rege credea in oracole
qi zei.
5AB Lgoeus.' nume al lui Bacchus.
?92 Dupd moartea lui Polybus, eroul se considera scdpat de
530 Descrierea pddurii era un fopos retoric in literatura epocii'
primejdia paricidului, dar se temea incd de incest, cdci Merope'
538 ln text tiliae leoes, in opozilie cu &rnaro laurns, ar putea se afla in via!5.
mama sa adoPtivd,
insemna ,,tei ugor de digerat".
812 Numele Oidipous inseamnd ,,picior umflat" gi derivd de la
549 Necromanlia se practica de obicei noaptea. Sacrificiile
cuvintele greceqti oidos ,,umflat" qi poas ,,picior"'
inchinate divinitSliior subpdmintene precum 9i evocarea morlilor
882 Corul este o ,.poezie elegiacS" preconizind, in
preajma
se fac, aici, ziua, intr-un loc intunecos probabil pentru respec-
catastrofei, leclia moralS a mdsurii. ln timpul acesta' in culise'
tarea unitd{ii de timp a piesei.
Oedip iqi smulge ochii din orbite.
550 Creon nareazd declamator scena de necromanlie condusi
de Tiresias. 891 Drum d.e mijloc: temd comdnd in poezia latind (cf' Hora-
tius Od. 1, 15 etc.). Imagini similare in corurile altor piese :
569 Hecate i divinitate subpdmintean6, protectoare a 'magiei.
Thgeste s, Agamemnon, etc.
Era reprezentatd ca o femeie cu trei capete. Deoarece statuia ei
se aqeza la r5spintii, a primit numele Trivia. 97t Proba de lurnind,: in text expresia periculum lucis in-
5BB Monstru.' dragonul legendar ucis de Cadmus in Beotia,
seamnS .,testul luminii".
pregdtind
inainte de intemeierea Thebei. 980 corul mecliteazd asupra destinului implacabil
astfel intrarea lui oedipus in scend, Apoi ramine pe scenS gi
601 HUbIa: munte in Sicilia, celebru pentru fiorile qi mierea sa. prin
descrie evenimentele pe care le comentase mai inainte refe-
610 Aluzie la taurul Dircei : cf. Herc' Fur. v. 916'
634 Referire evidentd la paricidul gi incestul lui Oedipus.
riri la ursitd
dintre ursitoare, sorS cu Atropos $i Clotho,
984 Lilchesis; una
668 Regele nu dd crezare o,acuzatiei" qi suspecteazd pe Tiresias
numite de latini parce, iar de gteci moire'
qi Creon de un complot impotriva sa.
1005 Tebana n:"anta: Agave care ucisese pe fiul sdu Penthgus
709 Corul este ,,odd" mitologicd inchinatd istoriei legendare pe Apollo care nu-i
1042 Oedipus il invocd qi-l apostroleazd
a Thebei, reflectind calamitd{ile cetdJii qi sugerind pe cele vii-
prevestise matricidul.
toare. Nu este legat de acliune, ci funclioneazd ca un popas
liric-narativ intre episoade care reprezintd momente in pro- 1052 Eroul pleacd din 'Ieba spre Colonos, purificind cetatea
gresia dramaticS. de molimd.
713 Oaspe sidonic.' Cadmus.
722 Nume: Bectia. In greceqte, toponimul Boeotia ar derlva,
prin etimologie populard, de la bous ,,j'unincd". THYESTES
-728
Cod.rii Dod,onei: pdduri de stejari cu puteri oracttlare, in
Chaonia, tinut in Epir. a fost transfiguratd de mul{l
1'16geclia legendarului Thyestes
autori antici: Euripide, Thyestes, Ennius, in piesele din ciclul
751 Nepotul Lui Cadmus: Acteon.
763 Zeila pud"orii: Artemis. troian, Accius, in piesa Atreus din ciclul pelopizilor, Varius' in
piesa Thyestes. Dintre dramaturgii moderni, opere cu acelaqi
765 In text : superi inferique, adici zeii din Olimp qi cei din L. Dolce, Tieste (!558), in secolul
subiect, au seris in secolul XVI,
Hades.
199
198
 XVII, Crowne, Thyeste (1681.), iar in secolul XVUr, Crebillon,
Atr6e et Thyeste (f702) qi Voltaire, p6lopides (I?20).
3 Tantalus este tatdl lui pelops qi bunicul lui Atreus ql
Thyestes.
B Aluzie la pedeapsa lui Ixion
incdtugat pe roate.
18 Urmasii lui Tantal sint Atreus gi Thyestes.
:22 Aluzie la funcfia de judecdtor in Infern a lui Minos.
46 Nelege: adulterul lui Thyestes care intrece pe cel al lui
*{egisthus.
56 Nelegiui,rea tracd j procne, sotia lui Tereus, rege trac, qi-a
*rcis copiii qi i-a servit so{ului sdu la masd.
5B Aluzie la ospdlul lui Atreus care, ucigindu_9i nepolii, i_a
servit la masd lui Thyestes.
63 Aluzie la crima lui Tantal care, dupd ce a ucis pe fiul sdu
iPelops, l-a servit olimpienilor, la ospd!.
LLl Lerna e un lac, iar phoroneus un fluviu in Argolida,
176 Alpheus.' fluviu in Etida, provincie din sudul peloponezului.
t39 MArtilus: vizitiul lui Oenomaus, regele pisei. Ajutindu_l
pe Pelops sd se insoare cu Hippodamia, fiica lui Oenomaus, prin_
tr-un viclequg care a dus la risturnarea regelui intr-o cursd de
'care' a fost rdspldtit de pelops cu moartea. suspectindu-l cE vrea
sd seducd pe Hippodamia, pelops l-a aruncat in valuri. Murind,
Myrtilus l-a blestemat pe pelops si pe urmaqii sdi.
144 Aluzie la Pelops ucis de Tantal.
1b4 In textul latin : phineis auibus sint harpiile care chinuiau
pe regele trac Phineus.
175 Amintind numai doud din crimele stirpei lui Tantal, corul
,insist5, indeosebi, asupra osindei lui Tantal.
178 Thyestes sedusese solia lui Atreus qi-i uzurpase domnia.
tB0 Tot locul : in text latin Argos toturn ,,tot Argos_ul,,.
'224 Senxn d,e rege.. berbecul
cu lina de aur. Stdpinul siu era
sortit sd fie domn in Argos.
229 Sgrte.' goifr-rri in Africa, aproape de Carthagina, r,estite
prin clocotul valurilor.
240 Atreus se indoieqte de paternitatea fiilor sdi Agamemnon
qi Menelaus.
200
2?2 Regele odrizilor, Tereus, a mincat trupul fiului sdu ucis
de Procne.
276 M-;afia din Daulis, cetate in Pl'rocida, era Procne'
282 Anticiparea crimei pe care o va sdvirqi Atreus in scenele
urmdtoare.
296 Copiii lui Atreus sint Agamemnon qi Menelaus'
300 Dintre copiii lui Thyestes, trei la numdr, numai Tantalus
qi Plysthenes sint numili in piesd'
llL Magistru in sens de sfetnic sau instigator'
336CorulnuestelacurentcuplanulluiAtreusdinepisodul
precedent qi mai creCe incd intr-o impdcare'
338 Inochus: intemeietorul legendar al dinastiei din Argos'
345 Vestmintele importate din Tyr, cetate feniciand' erau
con-
feclionate din purpurd 9i exprimau opulenla'
370 Dahii: populalie sciticd din preajma Mdri! Caspice'
374 Reterire la defileul Porlilor Caspine'
379 Serii erau o populatie asiaticd vecind cu scilii'
380 Conceptul stoic de mens bono ',cuget sSnitos"'
"
3B4Referirelatacticadeluptdacslsrelilorparlicare,simu-
lind retragerea, sdgetau din galop sau se intorceau pe" neaqtep-
tate la luPtd.
397 Lumea.' in text cuvintul Quiritibus de la quiris ,,cetd{ean
roman" e un anacronism voluntar care romanizeazd replica mi-
cenienilor gi inlesneqte receptarea piesei. Quiri?l?'s este un alt
nume al lui Romulus.
403 Corul vehiculeazb un fopos din morala stoic6, impirtdEit
de poet ;i de mulli din contemporanii sdi. Ideile preconizate de
cor anticipd insd episodul urmdtor in care Thyestes refuzd in-
toarcerea la tron, impotrivindu-se fiilor sdi qi fratelui sdu' Aga-
dar nu intilnim o simpld reminiscen{d literard, ci o vaiorificare
funclionald in economia dramaticd a piesei'
in
427 Rind,uite: in text col'locatas
',plasate"
sens bancar'
466 Cu zeci de mi'i'ni: v. Suetonius, Nero, 31.
546 In prelungirea episodului de mai sus, corul preconizeazd
qi crede, in mod eronat, in reimpdcarea lui Atreus cu Thyestes'
578 Bruttium este regiune sudicd a ltaliei'
20t
 582 Sub muntele Aetna era localizatd forja ciclopilor care-l
ajutau pe Hephaestus sd fdureascd arme pentru oameni ryi zei.
596 In urma episoadelor care evocau vdlmdqagul rdzboiului gi
fericirea pdcii, poetul filozofea,z6, trdgind invd!5turi morale din
viala lui Thyestes. Indemnul spre moderalie este similar cu.cel
din corul precedent.
628 Aluzie la gemenii Castor Ei Pollux.
629 Corinthul este scdldat de doud miri.
630 Alaiii sint un popor din Sarmalia europeadA, iar hircanii
locuiesc aproape de Marea Caspicd, in provincia Hyrcania.
657 Tantalizii .' urmaqii din stirpea regald a lui Tantalus.
660 Mqrto este o insuld vecind cu Eubeea, la sud de Attica.
iln preajma acestei insule a fost aruncat in mare Myrtilus, fiul
lui Hermes qi al frumoasei Myrto, conducdtorul de car al lui
Oenomaus. Numele insulei s-a extins asupra mdrii din jur.
663 Tiard, frigiand.' regii frigieni purtau tiard in loc de co-
roand, iar Pelops a emigrat din Phrigia in Grecia,
770 Semnele sinistre ale focului, similare cu cele intiinite ln
piesa Oedipus, prevestesc ospdful nelegiuit al lui Thyestes.
789 Termenul superi ,,cei de sus" nu desemneazd zeii, ci oa-
menii care sint pe pdmint, raportati Ia interi ,,cei de jos,,, adice
oamenii coborifi in lumea subpdminteand.
808 Tgpheus sau Typhon este un gigant cu 100 de capete.
Jupiter l-a fulgerat qi a prdvSlit peste el muntele Aetna.
Bll Phlegreic : referire la toponimul Phlegra, din Macedonia,
unde mitul a localizat lupta clintre giganli qi olimpieni.
844 Corul reflectd mai degrabd preocup5ri contemporane decit
refleclii sugerate de acliunea piesei. Pasaje similare in Agamem-
narl, v. 46 sq., Hercules Oeteus, v. 1102 ca qi in alte opere 'ale
sale: -4d Helaiarn, 6, 8, Ad. PolEbium, l, 20, Ad. Marciartu, 26i,
6 etc.
884 Replica filozoficd a corului indeplineqte funclie deconec-
tantd, nu explicativS, intre cloud episoade cutremurdtoare ale
920 Replica lui Thyestes reprezintd un cintec liric incdrcat de
tensiune in care veselia este umbritd de presentimentul ndpastei.
2CI2
970 ln scena urmdtoare, Atreus trece de la contemplarea $i
provocarea fratelui sdu la clezvdluirea cinic6 a nelegiuirii sd-
virqite.
980 Cuvintele lui Atreus au inleles dublu gi atroce'
1048 Sdlbotic; in textul lat\n: heniochus este un adjectiv de-
rivat de la Heniochi, m' pI., numele unui popor sarmat care trd'ia
prin preajma Caucazului. S-ar traduce cu ,,heniochiano'' Meto-
nimic, sdlbatic.
AGAMEMNON
Illitul pelopizilor a inspirat pe Eschil, in Agamemnon' pe
Ennius, in piesele care aparlin ciclului troian (Iphigenia, Eume-
nides, etc.), pe Accius, in ciclul cu aceeagi temd (Polopidae' Cly-
taemnestra, Aegisthus, etc.), iar dintre modelnl, in secolul al
XVIII-lea, pe Alfieri, in Agamemnon (1790), qi in secolul XX' pe
O'Neill, Mourning Becomes Electra (1931), 'pe Girodaux' Eiectre
(1937), pe Cocteau, Les Mouches (1943), pe Avero'f-Tossitza' Epis-
trophi stis Mykenes {1973) etc.
6 Aceste locuri ii aduc aminte de ospSlul criminal pe care i
l-a servit fratele s6u.
B Regi petasgici: pelasgii au fost locuitorii strdbuni ai Greciei'
73-14 Paznicul Stgrului i Cerberus'
18 Aluzie la Tityus aruncat de Jupiter in Infern unde un vul-
tur ii sfiEie veqnic ficatul'
2L Aluzie la ospdtul oferit de Tantal zeilor olimpieni'
23 Aminteqte crimele comise in casa pelopizilor'
24 Minas, regele Cretei, judecdtor in Infern'
30 Cdutind sd se rdzbune pe Atreus' Thyestes consultS un
cracol. oracolul ii spune cd din unirea lui iu fiica sa, Pelopia,
va nagte un fiu, Aegisthus, care il va rdzbuna'
66 Se referd la Pontus Euxinus.
120 E vorba de fuga Medeei cu Jason'
124 Sora Clytaemnestrei este Elena, celebrd prin fuga ei cu
Faris.
243
 132 Regina e
zbuciumatd de sentimentele unei solii pdrdsi 464 sq. Tablou iscusit al furtunii rivalizind prin arta sa cu
158 Nunta Iphigeniei cu Achilles a fost doar un pretext pen cele din Homer si Vergilius.
a convinge pe Clytaemnestra sd vind cu fiica sa la Aulis, 530 VEi\a Athena purta insemnul Gorgonei pe coiful sdu'
Agamemnon igi va sacrifica fiica pentru a inCupleca pe Arte
550 Poetul face confuzie intre faptele lui Aiax, fiul 1ui Oileus'
sd dea vinturi prielnice flotei.
175 Aluzie la captiva Chryseis, fiica lui Chryses, preotul I
;i vdrul sdu, Aiax, fiul lui Telamon.
56fl Caphereus este un promontoriu stincos unde a
pierit flota
Apollo din Sminthe. Agamemnon a reluzat s-o inapoieze tatdl victorioasd de la Troia' in urma unei
grecilor care se intorcea
sdu cind acesta a venit s-o rdscumpere. Ascultind rug5mintea de Nauplius' regele Eubeei, care a rdzbunat
preotului sdu, Apollo a trimis o molimd in tab6ra ahee. Profetul intinsd
"up".rru
moartea lui Palamedes, fiul sdu, ucis pe nedrept de greci'
Calhas, ocrotit de Achilles, a dezvdluit pricina acestei nSpaste,
bffi Nduptius, tatdl lui Palamedes, aprin{e focuri pe indlfimi
cerindu-i lui Agamemnon sd elibereze pe Chryseis. Agamemnon port, spre torfe
a slobozit pe Chryseis, dar a rdpit, in schimb, pe Bryseis, captiva qi grecii, crezind cd se afld lingd un se indreaptd
indrdgitd de Achilles. Pentru acest fapt, Achilles s-a retras ;i iqi zdrobesc cordbiile in stinci. Nauplius vroia sd se rdzbune'
din luptd. indeosebi, pe Ulysses 9i Agamemnon, principalii uciga$i ai fiu-
180 Augurul Calhas. lui sdu.
lB9 Proteta frigiand, e Cassandra. S64lstmuleubeiccaredespartemarealonicddeHelespont.
208 Cf. Homer, Ili,ad,a, I, 190 sq. Marea lui Phrixus este Helespontul'
210 Aluzie la Aias, fiul lui Telamon, cel mai puternic dintre S66InsulaLenl,noseravestiteprincrimafemeilorcareqi-au
greci, dupd Achilles. ucis toli bdrbatii. Numai Hypsipyle qi-a crulat tatdl' p€ Thoas'
ascunzindu-l in templul lui Dionysus.
216 Cf. Homer, Iliada, X.
588 Profeta Cassandra.
2L7 Aluzie la lupta cu Penthesileia, regina amazoanelor, ucisd
de Achilles. 602 Forla armate a hoardelor barbare consta in cavalerie'
231 Aegisthus nu se resemneazd, ci se prepard pentru o rezis- 615 Aluzie la expedilia lui Heracles asupra Troiei' Rizbunin-
tenld desperatd. du-se pe Laomedon qi pe urmaqii acestuia, eroul l-a crulat numai
pe Priam pe care l-a inscdunat rege (v. Looflredon)'
255 Profeta lui,
Apollo e Cassandra.
616 Fiul lui Thetis este Achilles.
294 Sub [oblSduirea lui] Apollo. Aluzie la incestul Iui Thyestes
cu fiica sa Pelopia din care s-a ndscut Aegisthus. 6lsPatroclesaluptatcuarmuraluiAchilles(cf'fliodo'XII'
299 Thyestes primise indemnul la incest de la oracolul lui
v. 131-181).
Apollo. 63gquniitesacTe:caluleraconsideratcaofranddlSsatdde
Riul greci pentnr a imblinzi pe Athena rniniatd din pricina rSpirii
316 Erasinus se varsd in Argolida, dar izvordqte din patlodiwn-ului din Troia.
Arcadia. cu sprijinul
651 Zidurile Troiei fuseserd inSllate de Laomedon
377 Eurotas.' fluviu in Laconia.
lui ApoUo qi al lui Foseidon.
374 Aluzie la naqterea zeilei Venus. Troiei' in
658 Pasaj similar in care captivii depling ruina
3Bl Dioinii cei gemeni.: Apollo qi Artemis. ql in Troodes' corul I' v' 67 sq'
Hercules Oeteus,104 sq.
392 Vers similar in Eschil, Agamemnon, 4Bg. Tereus, regele Traciei, ucis de Procne' mama
672 ltgs, fiul lui
448 Altarul lud Jupiter Hetceus pe pragul cdruia a fost ucis sa, metamorfoz.atd, impreuni cu sora sa, Philomela' in pdsdri :
Priamus. rindunicd si Privighetoare.

204 205
 680 lndureratd de moartea lui Ceyx, solul ei, Alcyone se aru
in mare qi a fost preschimbatd in alcion.
685 Aluzie la preolii Cgbelei, mutilati in amintirea
lui Attgs,
700 Singe.' metonimic, stirpe.
704 Nora care nu a rdmas v5dand este Elena-
708 Aluzie la metamorfozarea Hecubei in c6iea.
719 Menadd.: nimfd din cortegiul lui Dionysus, posedatS
furie misticd; aici, metaforic, Cassandra.
730 Paris a judecat frumusefea zeifelor Junona, Athena
Venus, dind ciqtig de cauzd Venerei, care, la rindul sdu, i-a
solie pe frumoasa Elena.
732 Spila bastarild: aluzie la Aegisthus.
734 Aluzie la Clytaemnestra.
738 Leu marmari,c: leu african, din nordul Lybiei.
740 Aluzie alegoricd la proxima ucidere a lui Agamemnon.
749 Sotia fatalS a lui Deiphobus a fost Elena cu care s-a
torit dupd moartea fratelui sdu.
755 Jurdmintul zeilor pe unda Styx-ului era de neclintit.
759 Hiile surori: zeilele rdzbundrii, Eriniile.
774 Dardanus, strdmogul troienilor, salt6 de bucurie cind vede
cd micenienii, vrdjmagii spilei sale, coboard in lumea cealaltd,
791 Ziuo d,e sd,rbdtoare a Troiei a fost ziua aducerii calului
troian in cetate.
792 Priamus a fost strdpuns de fiul lui Achilles pe altarul
lui Jupiter Herceus.
813 Alci,iles: numele lui Hercules ca urma$ al lui Alcaeus.
820 Luceafdrul poartd doud nume : Vesper seard qi Lucifer
dimineafd.
824 Solul Aurorei este Tithon.
826 sq. Corul cintd miracolul nagterii lui Hercules Si isprd-
vile lui vestite.
829 ln drum spre Grddina Hesperidelor, Heracles a inlocuit pe
Atlas, care fusese osindit de Zeus s5 susfind cerul pe umeri.
832 Aluzie la isprava prinderii cerbului care pustia ogoarele
Arcadiei.
206
838 Se refere la monstrul Geryon care avea trei trupuri unite
gi trei capete.
842 Aluzie la imbiinzire a hergheliei de iepe carnivore a regelui
trac Diomedes.
856 Paznicul merelor de aur era Ladon, un balaur cu o sute
de capete.
863 Aluzie la lupta lui Hercules cu troienii in urma sperjurului
de comis de Laomedon.
B71 Hecuba tirdgte prin praf cadavrul cetdlii Mgcene aqa
cum
Achilles a tras Pe al lui Hector.
878 Assorcu.s a fost rege al Phrigiei'
Anticipi, ca in multe pasaje anterioare, crima lui Aegis-
884
thus.
888Felul uciderii lui Agamemnon este deosebit de tradilia
eleni din Eschil.
sora lui
9tB Strophius era regele Phocidei qi fiul Anaxibei'
Agamemnon. Este tatdl Iui Pylades qi v6r din frati cu Blectra
qi Orestes.
Elis qi Olimpio, toate din Achaia' erau cele-
938 Cetdlile Piso,
bre prin jocurile sportive pe care le gdzduiau'
1012 Cassandra povesteqte rdzbunarea lui Orestes'
PHAEDRA
Tragedia lui Seneca, avind ca model piesa lui Sofocle Hippo-
lytos, dar mai ales piesele lui Euripide, Hippolytos Kalyptomenos
gi ffippotytos stephanophoros, a fost imitati de rnulft autori de
,pe R. Garnier, Hippolyte (1573)'
tra€iedie, dintre care amintirn
Racine, PhEdre (l6V7l, pe E. Smith, Phaedra and Hippolytus
(1t7l7l, iat in secolul nostru, tragedia Phaetlrei a fost ecranizati
de Mut Oti (1956) si de P. Jourdan (1968)'
1'Monologul liric al lui Hippolytus este alc6tuit din doui
pdrfi : instruirea vindtorilor (1-54) 9i invocatia cdtre Diana
(55-82). Fresci pitoresci a locului - imprejurimea Atenei -
207
si a timpului
- re'"'5rsat de zori - in ale
care se desfdqoard acfiu- 87 Assgric: sirian.
BB Regat nereic : intinderile mdrii peste care
nea. Prefigureazd trdsdturi de caracter eroului. domnea zeul
2 Locurile indicate in scena aceasta sint in Atica. Acfiunea Neletts.
se petrece la Atena, nu Ia Trezena, in Argolida, cum se intil- 89 Penafi.' zeii casei qi ai familiei' Aici : cdminul lui Theseus'
negte la Euripide qi Racine. Munlii Cecrops, Parnes, valea Thria, pe Antiope' pe
91 ?lr,eseus era inconstant in clragoste : iubise
Jluviul llissus, cimpia Marathon, piscul Acharneus qi Hymetus, Elena, pe Ariadna, iar acum plecase temporar'' de
lingd Phaedra
cetatea Aphidna sint toponime in Atica, in preajma Atenei.
(cf. Oviclius, Hcroitles, IV, 119)'
B Munfii Riphaei se afIS in Scytia, simbolizind limita de nord lui nebuneasc6 de
93 Eroul insolea pe Pirithous in aventure
a lumii.
a ripi pe Persephona, sotia lui Pluton'
74 Meandru r riu in Phrigia. gg Durere noud: dralostea pentru Hippolytus'
Marathontl: cimpie brdzdatd de coline la N-E de Atena.
"l,B
lOL lnsomnia provocatd de o clragoste netericitd
e un topos
21 Munte in Attica, incdlzit de vinturi marine, pe colinele cd- in poezia latind: cf. Vergilius, En', LY' 5 sq' Propertius' 'El" lV'
ruia se afld cetatea Acharnae. 3, 29 sq.. etc.
32 Se adreseazd vindtorilor rdmaqi lingd el;
descrie rasele cii- ll2 latal - fotale malum - se reierd
RduL
la iubirea mamer
nilor de vinbtoare gi uneltele de vinat, fdcind concesie gustului ni-l prezinti ca o nraladie
sale, Pasiphae, cu taurul' Dacd Sotcxlle
public din vremea sa pentru poezia cinegeticS. trimisS de Zeus (cf, ir. 619 N), Euripicte ni-l anrin-
inevitabila,
33 sq. Moio;ii, creticii, spartanii sint rase ale ciinilor de vin6- teqte numai in treacdt (cf' Hip', 337 Ei 341)'
toare. Moloqii sint utiliza{i cu precddere pentru urmdrire, cre- jurrincii
l2l constructorul labirintultti ca, dealtfel' si lldulitorul
ticii pentru iuleald in atac, iar spartanii pentru lupta cu vinatul prin intermecliul cdreia pdcdtuise Pasiphae elc Daedaltt
puternic. lui Helios "Soarele"
!23 Stirpea tui ApoIIo: Pasiphae era fiica
47 Procecleu de vindtoare similar in De ira, 2, 17, 5 qi De cle- Tentativa de incest a Phaedrei' liica Pasiphaei'
cu oceanida Perse.
mentia, t, 12, 5. Venus pe descen-
s-ar motiva, ereditar', prin r'Szbunalea zeitei
55 Zeita Diana este protectoarea vindtorilor, aqa cum zeita
denlii lui Apollo'
Artemis la greci. Folosirea imperativului susline insistenla rugii' pasitlnii este loc comun in
Hippolytus nu jigne;te pe Venus, ca in piesa lui Euripide' iar 132 Mobilizarea voinlei impotriva
proza filozoficd senecand (ct' Ari Ma'rciam' I' 7' Ad
Lttcilium'
adora{ia Dianei nu are caracter mistic.
85, 9 ; 113, 18 ; 116, 3, De iro II, 1 etc')'
60 Getulici: africani (cf. Vergilius, En., V, 351 9i Horatius,
138 Moartea infeleas6 ca libertate este
o iclee stoicd' Soarta
Carrn., I, 23, 70 9i lIl, 20, 2).
(cosus) poate sd-i aducS ndpaste, dar moartea ii va reda liber-
65 Bizonii si bourii trdiau in pddurile Germaniei (cf. Plinius' 3 ; Ad Lucilium
tatea (Libertas) cf. Agom', 796 i De ita III' 15'
Fl.-lil., VIII, 38 gi Caesar, 8.G., \rI, 28); evocarea lor simbolizeazd
partea occidentald a lumii, a$a cum tigrii partea orientali, leii 26,10.
partea sudicS, iar fluviul Arax regiunea nordicd' 140 Voinla castd e semnul perfecliunii morale'
68 Garamanlii locuiau in Africa, in sudul Tunisiei, regiune l4lEvaluareavineinttesteicleestoicS;pentrustoicitoate
neanexatd de romani. greqelile sint egale.
70 Pgrene este un promontoriu in Marea Mediterand. 149 Minos.
71 Hircania 6e afle in Asia, la S-E de Marea Caspic6, intr-o 152 Eroina, in cazul morfii solului ei, intra sub tutela tatdlui
regiune muntoasd gi impdduritd. sdu.
84 sq. Talassocratia (supremalia maritimd a) Cretei. t55 Tatdl mamei sale era Apollo, iar Joe era tatdl lui Minos'

208 2A9

t56 Fulgerul fusese fdurit de ciclopi, in forja de sub
Aetna (cf, Vergilius, En. I, 254, XI, 725).
167 sq. Gefii, taurii, scifii sint popoare fdri legi morale
afara celor naturale (cf. Vergilius, Georg. III, 382 qi III, 462). X
gi
178 Conflictul intre pasiune
- furor -1, raliune -
are caracter nonsocratic; se intilneqte atit in gindirea
cf. Ad, Lucilium, 94, De beneficiis, V, 25, cit qi in .tradifia
cf. Euripidei Med,eea, 7077, Hippolgtos, 358, 380, Ovidius' M
Vll, 20 etc. Heroides, IV, 12, etc.
181-2 Imagine similard in Vergilius, Georgica, I,
tir-rs, 1I, 1165 ; Seneca, Ad Lucilium, t22.
189 Zeul Vulcan, nelericit in dragoste cu Venus, dar fericit
Charite.
198 Epitet al Venerei romane ca patroane a curtezanelor'
tul sft-r venit din Siciiia, din munlii Eryx, a fost introdus 'l
timpul celui de-al doilea rdzboi punic.
202 Dt;ica nu neagd puterea zeilei Venus, ci identificarea
siunii cu o formi exterioard omului (cf. $i v, 195-198).
227 Amazoana Antiopa, mama lui Hippolytus, a fost ucisd
Theseus, indrdgostit de Phaedra. Moartea Antiopei va fi
tionatd qi in v. 927 sq.; cf. Ovidius, Heroid'es, IV' 117.
241 Tatil Phdedrei este Minos, stdpinul mdrii' Ea in
exen"rplul mamei sale, care Si-a implinit amorul sdu' grafie
si indirjirii sale.
245 Tatel Ariadnei, Minos, s-a ardtat indulgent fald de
tura Ariadnei cu Theseus'
250 Punct important al scenei : schimbare brusc6, neverosim
in sufletul eroinei; deciarindu-se convinsi de doic6, se
sA moard pentru a nu iqi intina faima.
251 Idee stoicd, afirmind autonomia fald de pasiune, dar
tivul acestei atitudini ntl e ratiunea, ci gloria' aqadar elemen
impur pentru un stoic.
254 Eroina crede c6 Theseus este mort, dar nu vede incd
legitimare a pasiunii.
256 La Euripide, doica invocd atotputernicia eros-ului trimlr
de divinitate; aici doica invocS, in sens stoic, vointa di
toare de moarte.
2ra
269-70 Maximd, in aparen!6 stoicd, dar in acest context este
'populare.
un sfat din tezaurul inlelepciunii
274 Corul este un imn care slSvegte atotputernicia lui Eros :
cf. Euripide, Hi1t., 525 sq. lndeplineqte funclia unui prolog la
actul urmdtor. ultimele verslrri lasS impresia c5 impdrtdqesc
ratlp
secretul Phaedrei.
274 Venus, ndscutd clin valuri, pestreaze violenla elementului
marin.
275 Geamd.nd fire: Amor e simultan fermecEtor 9i primejdios'
286 Hesperi,c.' apusean.
287 Constelalia Racului.
296 Aluzie la dragostea lui Apollo pentru fiica lui Admet, rege
in Thessalia,
300 Aluzie la deghizdrile lui Jupiter : in chip de lebddd a
iubit pe Leda, iar in chip de taur a rdpit-o pe Europa'
309 Dragostea Selenei pentru Endymion'
',
317 Hercules in slujba Omphalei, regina Lydiei.
329 In drum spre Grddina Hesperidelor, Hercules a sprijinit
cerul pe umerii sdi, inlocuind astfel pe Atlas.
330 Selecteazi exemple din naturd, nu din mitologie.
336 Nereide: fiicele lui Nereus'
338 lubirea la pdsdri Ei Ia patrupede cf. Vergilius, Georgrtca,
III,242 sq.
351 In textul latin Lucae booes ,boi lucanici", adicS elefan{i
(cf. Plinius, N.It. VIII, 6, 1)'
356 Aceastd interogalie ne aratd ci secretul Phaedrei era deja
cunoscut, fapt care ingdduie doicii sd prezinte, in actul urmdtor,
zbuciumul eroinei indrdgostite.
din Serica (China septentrionald)' Aceq-
389 Serii sint locuitorii
tia fdceau comer! cu romanii, indeosebi, prin intermediul par-
tilor. Credinla cd serii culeg fire din arbori : Plinius, AI'H''
vr, 54.
401 Amazoanele locuiau. pe malurile lacurilor Tanais gi Maeo-
tis ; mama lui Hippolytus era amazoana Antiope'
406 Doica invoca pe Diana ca zei\6. a vindtoarei, clar qi pe
Hecate, divinitate lunarS, cu puteri magice.
2tI
 412 Tripld Hecate: zeila Hecate era reprezentati cu trel
puri, fiecare privind in altd direc{ie, reprezentind pe pitagoreice se in-
tam., 7, 114, etc. ; in textul senecan explicaliile
Selene ;i Hecate. tilnesc'cu cele epicureice: cf' Lucretius' V' 1120'
422 ALuzie la aventura Selenei cu Endymion (cf. v. 309). 559 Aceastd sententia este o concluzie
misoginS' cu izvoare eu-
434 Copiii lui Theseus Ei ai Phaedrei sint Acmas gi De ripideice, a tabloului istoric de mai sus'
440 Discursnl doicii argumenteazi caracterul naturaL gi 561 Aluzie anacronicd la Elena'
terea civilizatoare a lui Amor cf. Euripide, Hippolgtos, UU, *"Onno, dupd ce s-a rdzbunat
pe Creon qi lason' s-a cesa-
444 .Aluzie la petrecerile nocturne practicate de tinerii torit cu Aegeus, tatdl lui Theseus'
perioada elenistic6. 566 Imprecatiile lui Hippolytus exagereazd rolul voiniei stoice'
izbucnirea eroului
468 Elogiul Venerei qi dispari{ia lumii sint un topos in impingind-o la ideal a"-"""ta' La Euripide' reginei'
,r*'up"." inainte, ci dupd dezvdluirea dragostei
raturile vechi ; cf. Vechiul Testametut, Isodo 13, 11 ; in
Hippolgtos, 447 sq.; Apuleius, Metam, V, 28; Lucretius 568-T2lmagini ale ',lumii pe dos" - ad'gnata
- obiqnuite
gureazd aceeagi temd, dar sub unghi pozitiv (I, 1-40). Ideile poezia latini.
575 Mama lui Hippolytus fusese regina
cureice invecinate cu ideile providentialiste alcdtuiesc o sin amazoanelor'
perpetuindu-qi spefa
literard, nu doctrinald. 577 Amazaartele ucideau bdielii la naqtere'
481 Maximd stoicd convertitd la o argumentalie eclecticd numai Pe linie femininS.
Cicero, De off ., I, 100). 583 Sosirea reginei la altar dezvdluie complicitatea li respon-

483 Discursul lui Hippolytus cuprinde o dezbatere pe sabilitatea sa morale.

589 sq. Scena in care regina iqi mdrturiseqte
dragostea; ea dd
,,viala sdlbaticd" qi ,,via!a urband". Argumentele in
stoice sint atribuite vielii sdlbatice, cf. Vergilius, Georgico, intdietate pasiunii (!uror) in conflict cu ratiunea (ratio)'
490 ; Horatius, Oile, II, 18, III, 2; IY, 3 etc. ; OvidiuS, Metam,, 592 Rostegte-fi tu solia: regina ia asupra ei toatd responsa-
B0; I, 104 etc. bilitatea. La Euripide, doica face acest lucru'
tegitimd" gdseqte motil'ul unei speranle' Nu vrea
se
505 Pe malul riului Alphei,us se desfd;urau jocurile Olifltpi 597 T.or$d,
lor
disimuleze relatiile amoroase cu H., ci s5 suprime
inaugurate de Heracles. caracterul
era con-
506 Lingd riul Lerna, aproape de Corint, aveau loc joc criminal printr-o cds6torie posibild, pentru cE regina
Istmice, iniliate de Theseus. vinsd cd Theseus e mort.
525 sq. Mitul virstei de aur este un topos frecvent in 608 ln lipsa lui Theseus' Hippolytus e considerat ca tutore al
latind; cf. Catul, CqrnL, 64; Vergilius, Buc. IY. reginei.
528 Piatro sacrd: pietrele de hotar erau protejate, in 617 Phaedra ii oferd regenta tdrii primitd de la Theseus cind
logia romanS, de zeul Terminus. acesta a Plecat'
530 Descoperirea navigaliei, ca Prim rdu al omenirii, este 628 Ironie amard aplicatd lui Pluton'
motiv tradiJional : cf. Vergilius, Geor., I, 36, Horatius, Ode, 631 Fralii sdi vitregi (v' supra v' 433)'
3; Ovidius, Metam. I, 94. minotaurului'
650 Theseus a ieqit din labirint, dupd uciderea
534 Balista : armd anacronicd pentru wemea miticd a piesei, cu ajutorul firului ddruit de Ariadna'
540 sq. Cauzele rdului care a rupt arrnonia dintre zeu, 656 Dugmancei : Ariadnei. Unii exegeli
(v' P' Grimal in Se-
naturS ; la alli autori intilnim alte mative : voinla lui Jupiter neca, Phaed'ra, Paris, 1965) inleleg prin ftosti pe Minos' care
cf. Vergilius, Georg. I, 127; degiadarea naturalS cf. Ovidius, Me. indrdgise pe Theseus pentru farmecul fizic
qi pentru cutezanlalui'
663Ariadnaafostmetamorfozatdinconstelafia.corona.
2r2
213
 670 Alegerea morfii ca mijloc de eliberare din ndpaste e
tudine stoicd ; Ad Lucil. 58; 86.
cf..
671 Aceastd rugdminte, a treia ca numdr, dupd cea din v
qi v. 636, e mai precisd.
689 Pasiphae ndscuse Minotaurul.
717 Neptun care era strdmoqul lui Hippolytus.
721 La Euripide, Phaedra, nu doica, ndscoce;te calorhnia i
triva lui Hippolytus.
734 Regina nu e la curent cu viclenia doicii-
736 sq. Corul prosliveqte frumuselea lui Hippolytus comparat,
printre allii, cu Phoebe (74L-782) qi Bacchus (788_260), mediteazi
asupra frumuselii in genere, fragild in timp (764:276) si
mejduitd in singurdtate (777-7941, terminindu-se tot cu elogiul
frumuielii eroirlui (7gb-Blg) la care adaugd avertismentul .pedep-
sirii frumuselii pure (v. 820-823). Legdtura cu actiunea se reall_
zeazd, indeosebi, prin versurile de la inceput, T86-740, precum
si prin cele de la sfirgit, 824-BZB.
?49 Luceafdrul de seard
- Vesper - Ei luceafdrul de ziud
- Lucifer - sint numele aceluiaqi astru.
760 In India, cultul lui Bacchus era in floare.
760 Ariadna a preferat lui Bacchus pe Theseus.
770 Ton liric, epicureic, cu gralie qi senzualitate hora{iand.
781 Aluzie la frumosul Hyllas, indrdgit de Hercules, rdpit dd
naiade.
786 Tradilia arcadienilor susfinea cd ei s-ar fi ndscut inaintea
Iunii (cf. Itrer. Oet., tBB4).
794 Hippolytus e identificat cu Endymion, pistorul de care s-a
indrdgostit Selene.
811 Castor, eroul venerat de cavaleri, avea un cal
ddruit de Junona. - Cgllarus -
825 Se atribuie Phaedrei, in mod anticipat, slvirqirea crimei
viitoare. Horalius reprofa corurilor din tragediile eleniste daru-
rile lor profetice (cf. A.P.,
218 sq.).
BJI Pitheus, regele Trezenei, era bunicul lui Theseus.
d
838 In Eleusis, cetate in Attica, celebrd prin misterele zeifei
Ceres. Aici a domnit Triptolemus, descoperitorul agriculturii.
839 Libro este constelafia Cumpdna.
214
843 Alci,iles era numele lui Heracles, in calitate de urmaq al
lui Alcaeus.
850 Aflind c€ a sosit regele, Phaedra se hotdrdgte s5 se sinu-
cidd ; sclavii din jur scot tipete de spairn6.
864 Acest vers este atribuit fie l-ri Thesdus (mss. A), fie cloicii
(mss. E). Preferim ultima variantd. Doica ordond ca un inten-
dent sd deschidd poarta regal5' Pe poarta deschisd apare Phaedra
in mijlocul unei suite de femei.
BB5 Ameninlarea lui Theseus irnpotriva doicii determin{ pe
Phaeclra sd comitd crima calomnierii lui Hippolytus.
903 Invocarea PietSlii ne coboard in lumea moralei romane ;
Hippolytus tulburase ordinea morald.
906 In Taurus, la sudul cimpiei scite, ca qi in Pharis, la poalele
Caucazului, locuiau amazoane.
908 Motivalia ereditard a crimei sdvirqite de Hippolytus'
909 Amazoanele caste, pentru a-5i perpetua spe{a, se ofereau
str5inilor care treceau prin lara lor-
9tZ larini moi drepte; adicd Grecia; amazoanele erau rdzboi-
nice nomade, nu iunoqteau cetatea 5i legea, loeuiau pe p5minturi
nefavorabile culturii.
927 Se referd la mama bund a lui Hippolytus, la Antiope ; in
acest caz incestul ar fi fost mai atroce.
931 Regiunile de dincolo de Ocean sint anacroRice in raport cu
vremea mitic6 a piesei. Pentru elenii din secolul lui Pericle'
dincolo de Pontus Euxin, la rds6rit, qi dincolo de Oceanul Atlan-
tic, la apus, se intihdeau t5rimuri necunoscute'
942 Zeul Neptun, nu Aegeus, ar fi tatdl adev6rat al lui Theseus'
959 Corul mediteazi asupra Providenlei precipitind miqcarea
care precede catastrofa. Sugereazd nedreptatea care se va abate
asupra lui Hippolytus. Aici, Natura, invocatd ca parens deurn'
este identificate cu zeul unic care este, la rindul s5u' lumea
insili (ef. De bene!., IV, ?, I i Qtnest' Nat', II' 45' 3)'
960 Jupiter, ca rector lnunili, este echivalent cu Providenla'
Divinitalile particulare nu sint decit emanatii ale divinit5lii su-
preme numitd Natura, Fatum, Jupiter'
968 Zodia Leului',la sfirqitul lui iulie, este inso{iti de arqi!5'
9?8 Aici Fortuna semnificd lntimplarea, in s€ns
popular' nu
Fotum-rtl, in sens stoic. cf. De benef . IV, 8, 3'
215
i

980 Critica moravurilor topos in diatriba elenisticd .-
adecvatd realitdlilor romane - (ex,: ddruirea fasciilor).
986 Adulterul: aluzie la relaliile erotice ale impdrdtesei
lina cu Silius-
1000 Hippolytus pdrdsise cu bund voie casa pdrinteascd;
;tia nici de intoarcerea lui Theseus qi nici de uneltirea
-J,011
Siculica strimtoare: siciliand. Siculia era numele vechl
al Siciliei.
7021 Cieladele erau un grup de insule a+ezate -in cerc in jurul
insulei Delos.
1024 Toponimele Epidour, stincile lui Sciron, istmul de Corint,
preluate din Euripide, sint nepotrivite aici, cdci acliunea piesei
se petrece la Athena, nu la Trezena.
1067 Hippolgus aminteqte fapta lui Theseus, tatdl sdu, care
ucisese Minotaurul.
1104 Nararea mortii lui Hippolytus la fel cu cea din Euripide
(cf. Hippolgtos, 1173-12b4). La Euripide, eroul e r:d.nit rnorta!
aici insd moare, iar trupul sdu e risipit pe cimp, ca in riturile
tradifionale, asigurind fertilitatea solului. Moartea lui Hippolytus
ar putea ispdsi, ereditar. crimele lui Theseus care-qi ucisese vlrii,
pallantizii, dar qi crimele atrizilor, cdci strdbunicul sdu pitheus
era frate cu Thyestes qi Atreus. Seneca nu menlioneazd insd
crima strdbunilor.
112O Theseus, in pofida sentimentelor sale paterne, nu neag6
hotdrirea anterioard dictatd de raliune.
1122 Versul Quod. interemi non quoil arnisi
fleo implicd o
ingenioasd ambiguitate a tragediei elene, qi poate, in funclie de
punctuafia cititorului, sd fie interpretat ,,pling cd l_am ucis,
nu
cd l-am pierdut,., dar si ,,pling nu cd l-am ucis, ci cd l_am
pierdut".
1123 Corul, dupd ce mediteazd asupra puterii Fortunei, de_
plinge soarta neJericitului Theseus.
1143 Theseus intors. din Infern are o soartd similard cu Her-
cules intors din Infern : amindoi sint strivili cre ursitd tocmai
cind credeau cd au g6sit fericirea in cdminul lor.
. II52 Locul lui Theseus in lumea lui pluton, unchiul Athenei,
fusese luat de Hippolytus. Termenul nTrnlerus
,ceatd, trupd, ar_
matd" e selectat din liniLrajul militar.
216
)
1165 Theseus pricinuise moartea lui Aegeus, tatil sdu, deoa-
rece uitase si schimbe pinzele indoliate ale corabiei sale la
intoarcerea din Creta.
1170 Sinis gi Procust sint tilhari uciqi de Theseus.
lL72 Dedalica-nchisoare; labirintul construit de Daedalus.
1178 Moartea nu va distruge dragostea, ci caracterul culpabil
al acestei iubiri.
1182 Depunerea unei quvile de pdr ca ofrandd este rituald
(cf. Euripide, Hip., 1423-27). trn Trezena, fetele, inaintea cSsdto-
riei, igi sacrificau cosilele eroului Hippolytus (cf. Pausanias, 1I'
32, t).
1196 Dupi ce Phaedra gi-a mdrturisit calomnia, Hippolytus va
avea iardqi un renume cast.
1202 Pasaj liric, cu metru schimbat, reflectind desperarea lui
Theseus. Gurile infernului : Avernus, lac in Campania, qi Taena-
rus, promontoriu in PeloPonez.
1211 Crimeie lui Theseus sint cunoscute in cer (Ariadna pre-
schimbatd in constelafie), in lumea umbrelor (rdpirea Proserpinei)
gi pe pdmint (moartea lui Aegeus qi a 1ui Hippolytus).
1212 Cele trei regate ale universului trase la sorli de cei trei
fii ai lui Cronos sint stdpinite de Jupiter (cerul qi pdmintul)'
Neptun (marea) ;i Pluton (lumea morfilor).
7220 Fdurar d,e chinurii se adreseazd sieqi care a pedepsit til-
pe Sinis qi Sciron pedepse felurite.
i.rarii
- - cu
1274Pe rind.' trupul lui Hippolytus nu fusese incd adunat in
intregime (saepe eflerendu.s .' ,,cel care trebuie sd fie dus la groapd
de rnai multe ori"); acesteo; aqteptind sd vind sclevii cu alte
fdrime din trupul eroului, Theseus ordond si fie arse rdmdgilele
adunate pina atunci,
1280 Ritul inhumdrii apare aici ca infamant in raport cu mitul
incineririi.
 CUPRINS
5
STUDIU INTRODUCTIV
24
NOTA ASUPRA EDITIEI
25
OEDIPUS
67
THYESTES
109
AGAMBMNON
t47
PHAEDRA
193
NOTE SI COMENTARiI

ll
 ANTtcAnt..,T CRO[Od
GALATI, Srr. lr.licclac Bilccscu Nr, l0
CrOiioii. i., i; ji" :,:t U grnail.COm
07s1 t67 540 / 0236 323 500

tts'

Lector : FLORIN CHIRITESCU

Tehnoreatactori NICOLAE gnnuINfSCU

Thaj 15.170 er, brogatc, Bun ile ,ipat: 28,08.7W9.

Coli ti?ar 13,75,

Tlparul e:.ecutat sub comanda

nr. 180 la
lntreprinderea poligraflce
,,13 Decembrie 1918",
str. Grlgore Alexandrescu nr. 89-97
Bucuresti,
Republlca SoelallstA RomAnia

,*."} l