CARACTERISTICI LE N UVELEI

Nuvela: specie epici in prozi ce prezintd in chip verosimil gi obiectiv imaginea

I
esenlializati a unei lumi gi a unor destine, avdnd un singur plan narativ, facalizat
asupra unui personaj complex" Deqi nu se pune accent asupra ac(iunii, aceasta
este dinamizati de conflicte puternice.

Nuvela fantastic{ se difcrenliazi de celelalte tipuri (nuvela psihologicd, istorici, filozoficd,

anecdoticd) prin:
e dezvoltarea categoriei estetice a fantasticului (definit de N. Manolesat ca"armisli|iul
e I e imagina{iei q i .forle le I og ic i i ");
fr a gi I d in t r e forl
o constructia rigurousf, pe 2 plaruri - al rsalului gi al fantasticului (irealul)
. ambiguizarea rrepta6 a rclagiei dintre planuri gi suprirnarca ooozitiilor instituite prin
,,ruptura in ordineq realitdlii":
. compozitie canonicd (paradigma specificd fantasticului):
O construclia in ordinea realit6lii;
G),,fi surarea" acestei realitdli (ambiguizarea, semnifi carea dubl6);
} construirea universului fantastic, a ,,irealit51ii" cu o noud ordine;
I
O suprimarea hotarului dintre real gi ireal, suprapunerea planurilor;
n final deschis, generdnd sentimentul incertitudinii. al neliniqtii ontologicc. I

t
I

Nuvela. Alexandru Ldpasneannl de Costache Negruzzi

i
Consideratd o specie a epicii rnoderne, nuvela a fost culti'r,ati cu predileclie in
secolele XIT ti XX, avAnd avantajul unei concentrdri epice mai accentuate decAt a I
I
romanului. Intr-un spaliu diegetic relativ restrdns, nuvela urmSregte destinul unui I
personaj complex, surprins in mai multe imprejuriri semnificative din existenla sa. c

Spre deosebire de roman, nuvela are un singur plan narativ, deci un singur fir epic, I
dinamizat insi de conflicte puternice, conduse riguros spre un punct de culminalie t
gi spre deznodimdnt. Acliunea este, aqadar, concentratd, interesul epic nefiind C

orientat spre acliune, ci spre protagonistul care dominl prim-planul. Aceasti a

caracteristicd diferen{iazd nuvela gi de povestire, care este focalizatf asupra
acfiunii. Alt element distinctiv ?n raport cu povestirea este caracterul relativ
obiectiv al discursului diegetic. In general, acesta ia forma nara{iunii LI
heterodiegetice (persoana a III-a narativd), impunAnd perspectiva obiectivd a unui g.
narator omniscient. Caracteristicile acestei specii sunt ilustrate riguros de nuvela ({
istorici Alexandrul Ldpugneanrd de Costache Negruzzi. Ci
Costache Negruzzi este intemeietorul nuvelei istorice rom6negti, creatorul Lt.

prozei epistolare (Negru pe alb), iniliatorul prozei caracteriologice {Fiziologia k.

provinlialului). Om al veacului siu care ilustreazd cu strdlucire spiritul pagoptist, r.i
:'r
Capodopera crea{iei sale este considerati nuvela de inspiralie istorici Alexqndru ci
LdpuSneanul. Publicatd in primul num6r al revistei ,,Dacia literard" (30.01.1840) qi t
apoi republicata in volumul Pdcatele tinerelilor (1857), nuvela ilustreazd stdlucit i11
doctrina estetici a romantismului, precum gi caracteristicile nuvelei istorice.
r30
 N opreqte. aryra singerosului veac al
Fascinat cle istoria nafionatz"
"gyz":se ( 1564-1569)'
O"-?'i""u Ao.ii" a lui Alexandru Lipuqneanu
informafii despre
de Grigore ;;;"t; selecteazS
X\ l.lca, evocdnd "*"
DitrLetopisept !'d.rii'Wti" in 156a' $i desore solia celor
impreiurdrile sosrnr tur
LdpuEneanu.cu
""t";;i;;' Ei acliunile
apoi despre d;^';;-t*t" ]n lo]onla 47 de boieri
pairu boieri trimigi o* il'*iu'
lmagln0a
, tbcalizat uciderea.celor
iroi*r'olla"tptt
ienresi'e ale Ldpu9ne"";ili'ilp*r*u mulotitatea evenimentelor
i. aceasta prin ot'a'"i'T';'i*1;;*"91,viial-o!qi libert'li fate de
tri moartea
oot*'o'ntu'' Negruzzi iiiitgtai'ie 1uryit1 al lui
naratc sunt atesate
e"'rtr'T''*pt"i.if p- rta"lt"t'3ulr"'ni" 1i-mare vornic
filozolic5, adevdrul istoric' cd Moioc' Veverili' Spanctoc at
Lipuqneanu, ctl toafe "A'
i" urma acuzalrer oe
"ioni"a '"-p'""J"az|
-" iori u"iri la Liov, j1,
tti"stiliul S*oici l-au insolit o" ft;;;';'".iiir p*iu *uriitii rlzvritite' este inspirat
din
complot. Episodul *t'fii'i'ii rtnoloc' dat r*pr.r"}i*"
,,oni.u lui rr,riron c"r'*,;;;;il; *:#:filJ::i :iTtlll"-
tc pnn
H#:iii::**rru;!#i$ffi;i:Tffi?il'i"";;;;;;;ruiepic'
..-;;-';;il:Xffn*;;:f
;ix.iffi Ti:':ll;i.",.votynzlazi,interesurepic
J;"ii;;;'J"'**"'ro+"t' l"tlprt*; y''1'lo*a articulatl'a
mesajul operei,
-itj:t:"ffi"*H"ttf li;
si Tema
*o'foitgic)'
numelui dd culoarea "ot"f i*n"i"o
t
cea de-a
mediu rominesc' $i anume
rvocarea unui episod;;; ;""""aa, de facturl romanticl'
Atexandru mpugnea#r"au iiii+-1569):;Lltuii prlbuEirea acestuia' evolulia de
unui liran',u*alTlSuiit* fala mo4rl'
este cea a destinului de a fi neputincios in
la orgoliu 9i cruzimJa=ffirato". !i 11,"tottu tuncfia unui
compozifio,rut, n,,*ii *'i oi,,
"rta*i'is*nt
n4ilapgq;' :li:lj'"t"re o relativl
fif.ttt"). Ftecare -capitol arecronicdresc'
(decorurile
cu J;;;F'rezumativa in
act din teatrul clasic stil
diiectie in
te decir a
independenla, <teschizindu-se
ta " 1b-"t:::i"ri"ff:l|Tl'"tl lli
capitolul al doilea in
priocipi.,t oe
iinul unui 'ompozilie'"'t" ain "'onoroei"''llit]1*
t""offii*
care
lui Lapugneanu cu
este secvenlu
r1g.rr1;11" r"otiva{ia cdsatoriei
-
istenfa sa.
rr lir epic, urmagilor lui petru #; "n1ilsubliniaza'i"** "J"mctului clezvoltat inscriitorul
fiecare
domniga Ruxanda.
Mil;;il. ;;idenliazi faptul ci
:ulminafie r"prrci ate unoi;;;;"1.
ic nefiind capitol. Formulareaio, "u tffi
. ;'il$, r ciparur pr an
Aeeastf,
ta asupra X*m,m::':lltil:trffi u ri. ri n
:.." ::1
ul relativ epic, auand
ljT:
unndrit in ulttmtt TTf; fr [#iltl%: l#'TJ,:if;T1""'"iJl,lii'*;t!
(conflict JJiri" i."" boieii Ei
naraiiunii vodd) 9i interioare
lvfl a unui conflicte pu,*rni"",-.ii"riour. in ultimul capitol Ei
(co'flict psihotogrc,;-*ra"d rLu-ciumut1"au"ii" ^j-a"*nutui proiectate pe
de nuvela
Ro*-a"i. itta*plarile.1arate sunt
conflictul moral ;it";; d*nlnu
;pJ;i M"t*ltt din veacul al XVI-
tuuro.r"ii
un tundal in care #'r"tit""ru
un
creatontl cu uneltirile boierilor
qi tti"LJolalurile :o4i!
ri:ialogia lea, cu desete ."h;;#'a;CI*"i9 *""t t"" nlvali a turcilor sau tltarilor
qi

qi r'zbunlrif. Or*rrifl, ir"*Jni"i,-"., un

papoptist,
in9elate.ale,"et::i*it1 in utttt plan-cadru se contureazi
4lexandru cu nbdejdile mereu care' in congtiinla mullimii'
rnereu r"r.i'uii;t#;
l.l8a0) ei conliict sociat inrre nor.dul
vornic care stdnge birurile'
6 strdlucit iau chipul lui lvtoloc' mareie
l3l
 ?
stirn
i\at'afiuneae:1e,J,jfbr.rnr'iirc|rsiclr.hcttrodiegeticl.hiantr:ulrelatc:tzdlil ...;i
pers{)ilnaalll-a"l',rpcrspc.t'ivtlr.ries,.e,irlg*n",ul.o|rtctfir'i.Tcntall|txlutllat rtcia.
insr l:.u rtilrrdin-e-r-omirniici de undiio'g
retorici a disl:gr.sl'-uL i-ti*'i"f ltencrtlr:i sd tragit est,J
sil[i-esl1'"a. evidc:*ti g141grrtau1g gil!-{!l]r'r sau iuiticir'fltir.-q {,,cit
trioarie'')' prin dcrcBl,Yc Nuni
'rincilllo$ie., ci. nre.lrr,.u,l-,'L,eo nouir
inilnile notodtllut'', -.se qlglpq pirruijb'udlldu:Llc Pt rel*t
(..lvio1oc. siiinrlu-sc a ritle qaj4-ubge ilqliandg!' ;\ce a

cap,,) sau sp$as_e-ugn.;i*,t rut1bt;rf'r*l (...:u'intate !l.lan!aia{.' "sI*U-l

istoria. r-as1da1'gri")' Ferspectiv:l cilrf
.*ta*i.','UUajtt i-lfifgf irl
cilractr:r", ,,nt0rsal' (de c:r: in eultn'tl g*siL
narativti extcrni irlterneazii cr
:iceet .,irniscienti "Rutr*
i-irpru
doamtrit,tcilandu-seclcf.,,ionorotiului,eraspiriatd.'',";eclczvllLril-trdiriintertoarc I3:ii1i
ncratcrului)'
ui* Ootr",n*i Ruxai;ila diri p*rspectiva caf*,
Timpu|naraliilrrii*.t*..t,.01';,,.o,-i..i156"1.1:i6gJ,iaitirrrpuinarirriiell'c
r:a ltcrl'ectui' penn'rl l',1clt
(imperfcrrut;';;t*.;;i ,irnpt,,_aiterrien,i .u mai rrr'rlt irlpir
uiterior l.irai int$i. corttri
ales alcdtitii-.$t,: Lin decol ronran:ic:
Secvente l.etrospccllve) Spa{iui iar' iir tven
pa!at*r.'io,',,r"." rii* raSi si ''rirr*poiir,
clin rrurnbrava dc ra:i-;i;;i:- apoi a ..Y;
tiin ccfatea l'hitiriulttl'
ultimul capitcl' ctirie a domneasci el'orri
De;iinnur,el:lclatsicdintercsulnat'it|ot'uluicstecenrrutT.Ll|ral|ot.is"":l}l:}]l; lau, l

nuasupfaacliuirir.inopcraluiNeqluSi.sitbicctuIectrnstn-iitintiparrrlnarafiut]ll de
ncobi;nuite" rdstumalile spcctaculoasc
ncmantice. o"""',r,,a,.,.t',r-sc iniiinfl:rrile 'l0tirr
situalie(rrcidereaboierilor,r[zvt.itireii*,".rlin''1..n]oi}rlealui.Moloc'comploiulli
actiunii, csre i.)t11.^1lt-f..tt'ut""
otrf,virea lur Lapu;neanu). Tensiunea rn rclstar.'a fP^ffiti crt reprczeniaroai' ieLrdi
;i
morlalitirliio,,i. ,rur"i*i,l.rr,,-,-ror"o alicmca:'i ciomr
Primu|capito!afecani0tt{}crrvinteltliriLdpi.r;ne.1:'u.l'incarc,sefixeazi bti.lri

conflictrrlprincipnl:iliruvelei:.'DacSvoirtunrilr,re!i.euvil\'l.cu'..,,Tcrlle:ilr qwf'lt-cl ;:
pcrscxrale v.tti l^t:u, nrarcsnd un
,cLiDltl
conflicrriali sunt fexlualrz-aii prirr
prnu,,,r-,.:1" til aYusi
;il
politicintrebclierisiAlr:xarrcirul,6prr;rreanrt.celtrirl;riin..pr.irnadoirinic,Lupta
negativ i L'aga
pentft, putere .
t': l],':']'jiin opoziiia rrrett piln
'-i";;;^;;;;;;ffi'vointu 'roi nit mi vreli' ett fErir voiav:-i " $t (

aiinnativ gi p.,turat,trite-iunicitatc. Ahrnraria,.?ur1

.ir:i mergc ori cu voia' ori *a la
dacd voi nu nr6 i*tri!i. eu vd iubesc prc voi 1i stii
a protagonistulut' i'oinfa l'leiniluplecati
cie
l.oastrd" eviden{iaz& 9i li-Isittrra dOminant[
se r1';sttiiiiic Ju rin i'cipit de tip
rczurnativ cf,sii1,
de purere 9i de raz.bunare. Capitotul LqPu
carcamintcl;telelcsrilulcronicarilorclirialtveac.secvenlarezumatir'iarerolrridea
sfagiatc rie lupte interric pelrlrll
putefe'* aulen
creiona imagrnea,u,r]tra a unei l\4oldr:vc- arc u
intreEraclidfU".pnt-Vod[)li$tefanTotnsa'careatlurcatpetrnndupamazilirea'
boicrii g;rta si tride::e pe .ricine ' In inir.;
iui L'p*q'e"nu. irri,* domnii vrernelnici ;i urrci o;ti dc spaliii' pcntru a ocupa ampl:
accstc inrprcjurari,- L' revine
in 1nr6 in |runtea car a la di
boierilor. Dialogul clitttrt: i-Spugneanu'
iaragi tronut pieroui'prlr,-,radnr*u qi iet-e!;;' slrans'tt'''- Ul iniliv
trccut irolarui i''' firt"ie" "r *'ecemii
cle
=p-ftii :"1::l
lntriga se prcerzeaza fene:
rczumi -i'-it,,-l* polirici_$i sociall dirr N{olcova. "'d'.
-9i solii tr"imigi de *stefan Tomga -
Bogrlan +i lrista
in circurnstanteie intlnirii clintre l,apuqn*unu sirnlii
vortricuil!,io!oc.prxtclnicrrlVer'eri1i',pi,tu,ulSpancio...Si,Stroici..,carciicer'in Prin
nurnele voicvr:ciu*i 5i al ,.'&"rlii"
ti i."-*re la p'eterrtiiie la tr*tt' Priu inrelitiile
dialog*!
0moi-
sc evirlentiazi caracterrti 1i
memor*bii. cu r; ccr;i for.lii tlrairiatici. ;lici ic iubt$tc'" ci{r'e
.,nt'rr,,dul'', C{ire ..ntl le vrex.
per;i..ltla-ieiof. Alirnlalia htrii:iihr tlesr-,re
I relatc:rzd la
stame$te mAnia L6pu;neanului. Rispunsui iui {,.Dacd voi nu m5 vre}i, eu vI vreu
ltA:,.iO:iUtllat
... pi daci voi nu md iubili eu vI iubesc pre voi gi voi merge ori cu voia. od tarl
de l"i:tlrr::,e voia voastrd. Sd rnd intorc? Mai degrabd-gi va intoarce Dunirea cursul inddrdpt.'")
,,c.t sir tragA este structurat pe o replicl atribuitd lui Llpu$neanu de citre Grigore Ureche.
n (e_no&$:c
Numai ca,'acolo unde cronicarul utilizeazi stilul indirect (modqlilals_dS_Sagl9 prin
indu-i-se pr. relatareJ, C. Negruzzi iniocuieEte discursul naratorului cu accla al personajelor.
aii". .-gl-!l!ul Aceastd strategie narativf, (prin reprezentare) conferi textului o viziune scenicE in
Perspecfiva care personajele prind via16. Repiicile lor sunt insofite de notagii privind nrimica gi
.ntrr! ..Buna gesturiie prin care se clezvdluie triirile iSuntrice ale eroilor (... . . riispunse
rr interioare
Lapugneanul, a cdrui ochi scAntieri ca un fulger"; "Ridea; mr.rqchii i sc suceau in
rdsul acesta gi ochii lui hojma clipeau"; ,.Mofoc ii sdruta mina, asemeni cdnelui
tariirii este care. in loc sa mLr$tc, linge rnana care-l bate."i. tn diaiogul cu boierii, apoi cu
ctui. pcnhrr Mctoc. cel .,invechit in zile rele". protagonistLrl ili dezvaluic temperunretttul
intii. cornri impulsiv, dar 5i abilit:itea politici ori marea luciditate cu care jrrdecii oameni q;i
riia, iai. in evenirnente. Cuvintelc- prin care ii prornite lui N{o}oc clt nu-l va pedepsi pentru cd l-
a .,vdndut" !n umrd cu cinci ani au valoare prenronitorie, relielAnd capacitatca
gonrstr.rhri.
eroului de a intui psilroiogia celor din jur: ,,Sabia mea nu se va mdnji cu sdngcle
I nara!iunii
tiu. imi egti trebr-ritor spre a ini ugum de blestemele norodului".
culoase de
Capitolul al doile'a se desciridc cu o secvcn{:i rezumativl: dirpl iuga iui
mplolul ,si Tornga. noul domii porunce$te si fie arsc cetdlile (cu cxcepqia Hotinului) gi-i
altenrai-ea peCepsegte drastic pe borcri ,,ca sd sece infiuinfa lor gi si stirpeasch cuiburile
rrea).
ieudalitalii''. Reiatarea ac{iunilor reprcsive cu care L;ipugncanu iEi incepe a doua
sc fixeazi domnie se face din perspectiva naraton:lui ornniscient (,.Boir:rii insS tremurau...
Tcnnr::iii qtiau ci norodul ii urdpte 5i pre donrn ci nu-l iube;;te"). Perspectiva acestu;a devine
n eglljl=i subiectiv6 cAnd comenteazd speranfele pc care norodul qi le pune in cel ce ,.nu
ric Lupra avusese vrenle a-gi dezvili utitlUl_Sgigglgi" in prima domnie. Sccven{a a cloua se
negaliv i Ieaga prin inlin[uire {:,.inlr-o 2i,..'").Episodul centi'al alcapitolului este drar,ratizat
irclt ... s; prin dialogul dintre Lipugneanu gi sofia sa, doln:na l{uxanda. Aparilia doaninci ilr
fi.rI vr:ia sala tronului prilejuieqte inse$i4 unei secvenfe retrospective. in care se evocd
.iuplecata destinul Ruxandei qi al fialilor ei, de la moartca pdrintelui lor, Petru Rareg, pAnd la
)zumati\f cdsitoria cu sfolnicul Petrc. care, priri sprijinui boierilor pribegi. clevine Vodi
crlui de a Llptiqneanu. Aceastl secven{d are o dubl[ linalitate cstetica: ea conleri
l putere. autenticitate eveninrcrrtelor prin trpeh.rl la docurnentr-rl istoric (,.zicc hronicarul") osi
nazilirea, are un rol impoftanl in caractenzarcil pers()najelor. instituind o antitezd roinanticl
icine. iri intre Ldpugneanu ;i .,gingaga Ruxanda". Pofirctul doamnei. care alcituie;te o
a ocupa ampi6 pauzd dcscriptivd, cste realizat dintr-o perspectivi omniscienti-r. Pornind de
. care a la detalii vestimentare. el ctxtinud cu clenrente de poilrt fizic care nu
,rornicui individualizeazI {,.figura ei avea acea frumusefi care i]cea odinioari vestite pre
:cizeazd ferneile Romdniei"), spre a zibovi asupra donrinantci psihologice: ,.Ea era insd
0nt$a ._ trista gi tdnjitoare [...] ar fi voit sd-l iubeascd, dacl ar fi aflat la el cdt de pu{ini
cer" iir simlire ornencasci ". Dialogul cu soful ei are funclie de caracterizare (indirecta).
iialogu! Prin rughmintea pc care i-o adreseazb lui Lapugneanu - aceea de a ,.inceta cu
tentiile omorurile" -, se dezvdluie un conllict interior de naturi morali, trlit intens de
lDe$tc cdtre ,,buna doamn[". Acesta fusesc declanqat de cuvintele vnei ..jupanese. cu cinci

IJJ
 ..:':.:r...'*ffi-

urmdtoa
copii",r6mas6 v6duv6 prin ucidere" :"t:]",i ::: :, ji,l,1 *:lj:1":,:?"s,lll;;li
ca manifes
iif;,i;'#;;iH';;,aie pirinlii,'uarbagi qi fra1ii". Prim.ul enunl, selectat
-n:^-,t ,ti-n nlan -nlitic in sfera mofal6, scena d,
-il;;il
moto al caPitotului al doilea,
;** i" j j:Tu:- T,, ::ltr
vomic a

nritwr'
i""tll,,'u'#.""" " t"ta
"'izi"'"titispaima
i, indemnr
sofului ei, care incalca poru:T "_t1 l,:tl= 9i remuqclrile doamnet
^t:^:::"1:
se
__.,.- .--;.,ircq
ci nu va mai vlrsa sdngele c4noele hoierilor
boierilor,'de
--de Eu sunt
ilffi]|#i i?*i*;"u ii frg6duieEte
dar cu
poimiine". r ,t-:*L^_^^.ro-^nrlr Progti, r
Celde'a|trei|eacapitoladuceoschimbareadecorului.Lapugneanuqt marcat
la mitropolie-. Descrierea vegmintelor :
boierii, in straie de sarbdtoare, sunt adunafi ziceai "
domnuluigiagesrurilorsalepioaseesteurmatideundiscursadresatdeacesta
cuvdntare". Apeland la toate in clipe
.deg[n{atd
boierilor, calificat de c6tre naiator drept de caPt
-.et"i
arrneleretoricii,laparabolegilacitate'dintextelesacre,asumindu-qiipocrit fricd",
iertare' promi!6nd sE
,

p6catul cruzimii gi af de idzbunare, Llpuqneanu igi cere princiPr

inceteze prigoana boierilor' Episodul "u"
u**o'[ - uciderea celor 47 de boieri Nistrulr
inspirat din cronica_lui ureche. Secvenla
invita1i,,s6 pr6nzear"a-iu ""n*'o - este UI
puo.i culminant, pregltit printr-o descriere
,,osp6plui ins6ngerat,, se constituie "u prin schimb
Scena uciderii boierilqr este surprinsd
a bucateior aduse la masa domneascS. cetatea
,urptinrl atacul slujitorilor-inarmali
tehnici cinematografice. Imaginil. punoru*[" eroul
care ,,c'deau frr-a ie rnai impotrivi"- Ele alterneazE
qi al lefegiilo, urup., bol"rito"r, mcrmi
asupra celor mai batrini care
cu scene ae prim-ptan ,uu "u stof-cadre fixate aplrau cu turbare; scaunele' LlrltluP'
,,mureau ficindu-gi cl-uce", ori a ceior tineri' care "se Liipu5t
talgerele,tacimurilemesiiselbceauarmeinm6nalor..'DacZrvreunulapucavreo iat pe
Perspectivei naratorului (care il implica 9i
pe lector
sabie, iqi vindea r""*p
"l"tn'. cineva"'") i se adaugl perspectiva celor dou6 sosesc
prin indemnul ,,inctrip"iasc6-9i LIpugr
personajecareasistdtarjerularea,,acesteiscencsAngeroase''.Desubarcada deplind, p$pes{
ce incepuse'' rdz6nd, cu satisfaclie
ferestrei, Lapuqneanu,,privea m6cet6ria sirnlea pirul capiiol
.sa placS stdpanului,
in vreme ce Mofoc ,,silindu-se a r6de caFinaiul episodului' care aduce doar o at$t de
zburlindu-i-se pe cap li dintii sai cl6nFnind". ccn{ig
rezolvare,"*po,u,daconflictrrluidintreVoddgiboieri,surprindeextitrderea
unde slugile sunt 9i ele trecute prin sabie'
A!:eSttj
mdcelului gi in curtea palatului clontnesc., prin indein
aparilia ,,in scend" a personajului
capitolul trei nu ,"-imrq"*" insd aici.
pre cate itrcepuse a o tdia cu ei. CA
colectiv (,,tot oraqul aleigase la poarta cu(ii' aiuziv
social. Negnrzzi surprinde magistral
secudle,,), se instituie un-no., conflict: cel purcei
sub zidurile palatului^domnesc fbrd un scop
anume'
;;ih;i;gi; mullimii adunate mutt in mai mult". cdnd marele armaq trirnis de tine."
dar care ,,se int6rgl-- iin L
voieqte, ..prostimea rf,mase cu gura -cdscata".
Ldpugneanu intreabl mullimea ce. dezno
u.*" i'''i'"Uu unii pe allii ce sd ceard' In
sffirqit'
apoi ,jncepu u r",oa"g" in cet*-gi drama
un glas din 3rulli1e-.roste$te "- Moloc
sf,
incepurd sa-Ei strige*fE*ift"' lana rnimit
moard!CapultuiMo{ocvrem!,,ototrroro-dulrepet6,caosingurdlintl'.-]9111 boieri
al celui de-al treilea capitol' este expresla
Acest strig6t, ales de scriitor qi ca moto romal
cu primul moto, prin prezenta
unui confli.t ,o"i"t. El este in relafie directb dinf!i
pentru a exprima-rtt111:-:1}'::l:
verbului vrem, pusacum la persoana I plural' cafe
figuratd metorumlc pnn
dintre mullimea t6rgovelilor rizvrit$ Ei
$
boierime'
se rezolvr in secvenlele ce cal
sintagma,,capul r"irf"f"J;l-A".., conflict'de plan secund

134
...c4 urmetoare ale capitolului. Prin tehnica alternanlei, scriitorul surprinde cdnd
i,lt 0a manifesurile ,,glo;tei", c6nd pe cele ale lui Ldpugneanu $i Moloc, care privesc
)rpla. scena de la fereastra silii de ospete. Schimbul de replici dintre voievod 9i marele
mele vornic asupfa cdruia se abate ura mulfimii are o fo4i deosebiti de caractenzate. La
ei se indemnul tui Motoc: ,,- Pune sd deie cu tunurile intr-inqii, Mdria-ta... SI moar[ tofi!
r'..de Eu sunt boier rnare! ei sunt numai nigte proqti!", Lipuqneanu rdspunde sarcastic,
dar cu o aprecierea lucidi a fo4ei redutabile pe care o reprezinti mulfimea: ,,-
ru qi Progti, dar inulli". Lamentaliilor jalnice ale lui Mofoc, el le rdspunde cu un cinism
rtelor marcat de satisiacfia razbunirii: ,,Du-te de mori pentru binele moqiei durnitale' cum
zieeai ". Moartea lui Moloc, ce ,,cf,zu in braiele hidrei acesteia cu multe capete
care
cesta
loaie in clipeali il frcu buc61i", este urmatd de episodul ridicdrii piramidei monsffuoase
rocrit de capete insdngerate ale celor 47 de boieri uci$i. La vederea acestui ,,leac de
nii sa frici',, doamna Ruxanda le9in6. Finalul penultimului capitol reactiveazl conflictul
roieri principal prin ameninldrile adresate lui vodi de cf,tre Spancioc 9i Stroici, care trec
venta i.lirt*L ,,Spune1i celui ce v-au trimis c[ ne vom vedea pin-a nu muri/"
ultimul capitol opereazd un salt in timp (,,patru ani trecuser6") 9i o nou6
. prln schimbare a decorului. Cel care schingiuise qi umilise atili boieri se retrdsese in
cetatea Hotinului, unde se imbolniveqte. B6ntuit de stafiile victimelor sale - ca
qi
""r rfi
reazA eroul shakespearian, Richard al lll-lea ,,L6puqneanu se crede ,.la u$a
{afe mormAntului'i. inainte de a cidea intr-un "leqin grozav ca moartea", ii cere
rnele. mitropolitului Teofan sd-l c6lug6reasce. Acesta ii implineqte voinla qi astfei
Lepugneanu devine cdlugdrul Paisie. Boierii il proclamd domn pe fiul sdu, Bogdan,
ector iaipe doamna Ruxanda. regente. Vestili de aceste schimbdri, Spancioc qi Stroici
doua ,orir" la Hotin, dar asistd la scena unei cumplite izbucniri. Revenindu-qi din leqin,
rcada Llpugneanu ii ameninlS pe toti cu moartea: ,,De mI voi scula, pre multi am s[
rlinb, pop.r" gi eu... ". Aceasti replicd, imprumutat5 din cronica 9i apezata in fruntea
pirui .upitotutri final, reliefeazi setea de rdzbunare qi de putere a lui Ldpuqneanu, tot
oa{ o atit de aprigl ca gi in primul capitol, in ciuda neputinlei fizice datorate bolii' Se
derea configureazi astfel un conflict interior, psihologic, intre vointd si neputinld'
;ahie. Acesta este dublat de conflictul moral pe care il triieqte ddamna Ruxanda,
ajului indemnat[ de Spancioc qi Stroici s[-gi otriveasci soful, pentru a salva viafa fiului
ia clt ei. CAnd cere sfatul mitropolitului, acesta ii rEspunde cu abilitate, intr-un limbaj
listral aluziv: ,,Domnul Dumnezeu si te povifuiasctr. Iar eu m5 duc sd gdtesc tot pentru
'l|1111. purcederea noastri cu noul domn; 9i pre cel vechi, Dz. sil ierte 9i sd te ierte Ei pre
is de tine."
tat5". Ultimul episod, cel al rnorgii prin otrdvire a lui Lipugneanu, se constituie ca
fir"pit, deznodimf;nt al nuvelei. Scriitorul apeleazi. din nou la mijloace specifice genului
oc sa dramatic: narare prin reprezentare, dialog insolit de notalii care surprind gesturile,
gitul. mimica, ,jocul stenic" al personajelor. Scena confruntirii finale dintre vodd 9i
rresia boierii Spancioc Ai Stroici, prezenfi la agonia duqrnanului lor, are o culoare
rzenla romantisd evidenti: ,,Spancioc, sco,t?nd cu{itul din teacd, ii desclegti cu vffirl lui
:tual5 dintii qi ii turn6 pe gdt ot uua ce mai era in iiindul pdharului t.. I - invali a muri' tu
*-: lrr
Pl
.^
care $tiai numai a ornori". Enunful final e insi un comentariu concis al naratorului,
:ufele ce calificd domnia lui L- ca o ,patd de sdnge in istoria Moldovei"'

135
 N
fixata, emblernatic' trquY
ca irr orice nuvelii istorica, in centntl naratiunii este ,

porr."t este inspirat dip realitatea istoricl' Op{iunea luiC"

'
unui protagonist al Ioan SI,
"Jrui 47-dc.boieri
x"gr,,rri pentru u,r domnitor a citrtri amintire este legalI de ucidcrea de sfbrqit' este
a mr:mr:ri

5i care intruchrpeaza tipologia

tiranului. simbol al razbunarii fara Translir
in cronica ltti
spccilici ttnui romant;c- tit'linO de .la infonnatiile "o:,::^t:lut" clruta se reurlesc
a spiritu

Ur*ch., scriitorul creeazt un personaj cotnplex' in construc{ia.

inte rr

dqui perspectrve csen{ialc: ' Personai de tnarc cocrenta' iresliSm

de calacter ;;i de personalitate mndr
Alexandru l.ipuEneanu cstc static. trirsittrrile sale investig
rarnandncl acelea;i ,Je-a lungul intregii nuvele.
Alaturi de aceasta caracteristici a
psihiilo
in i:onstruirea personajului ua
eroului clasic. se relir!"cazd insl qi un tipar rotnantic i culti'
Duse iitatomic in
ge'iu malctic. c* c inreligenla ,i;*t oti.a ri o cruzime neisto'''iti' $i-asihc
slrr.jba *,oinler rie prrt"r" qi"d* ,arbu'are
. Personalimlea cr.ttlrti se cristalizeazd ittcri latmasft
c'ntttreazir datele fundame'talc ap
din pr.im,l ca'iiol. pJogur c,rt cei parru boicri ccl
psilrclogitiSicaractcntii-tisdtt:temFeramentviotcnt.impu|siv'vointil
trlirile interioare' capacitate
trebuit:
incrfincenati, lurliditate :ii abilitate de a disimula {n;l rnr
dorintd de putere' Replicile salt:
de a intili psihologia celol din jur gi o nesfbr5irA Jrr:rx i
clupir legile retoricii'
dezvjluic harui r.or6irii. El igi organizeazd monologuriie ("Mai degrabi-}i
'61igi'dt',

Vainta clc a dnmri. ptast"ic prin ccmpara{ia siirrbolica

"*pti,*ra prin dct'inta tie a,,ntintui
vrr hrtoilrce Dunarr:a cursul inciaript""), cstc niotiv;rtii
suh cltvinte imprunrtttate din
ilorodul'". Planui uciderii boierilor esie disimttlat
sllrlt campletate de notalii
lirnbajLri biblic. Rcplicile atribuite iui Lapuqneantl
ncrvq$ ori ale ggllului sernnificatil fI t Titt
succint,: fSA"lp-t--fllj-QlgglqS- alc ticului -*:-
"t.
{.,MAna lui se razirr;l* j*,'Ghilt ain cingeroarea
sa"}- Alt prncedcu inclirect dc
I sttli
caracterizare este *ltltt Plofilui moral al domnttlui este putcmic rcliefat nu i incr
nurniii prin opozi!r":'*, 't'u'''o doatlns" Ruxanda' :i fiii :".ljti:^:.t^1':::::,,::
n-!c):

La toate acestea se adatrgi r(Jll

ln"oor- rr'ui ..alt.l Lapr,*neonu. cel 4in pritna ciornnie. i* -L
(care il nume;te ,.tiran" 9i sribliniazi "dorul
criractcriziirea d!recr.i i:rcuta ijc uarator - itici'r
de citre altc pcrsonaje (Tcclan:
lui cei tir.anic ,J* .,J"o suferiri omene$ti".) sau i*geli
"
..crLrd 5i curnplit estc onrui acesla"). Faptele
singeroasc ale eroul'ri confinrra aceste
juriecati de Yaioare {scena cspalului insangerat. episodul r)ro{ii
}ui Mo{oc etc')'
piclati figura lui
r l\*
Scen:r finali accerrtueazd ttota de rotnantism
intunecat in care esle
8t t|
l-i:pr4ttci:nlt. cilrs moare htrlinC, inveilutrai de uri neptttincioasi' ; C*r
rncmot'abil" itttr-o
Nlerirul lui Ncgnrz:,i este acela de a fi creat un persona-i co!1:u
nuveli crcurpllrtl- cafc rll'u ..acea ilroportie a liniilt)r care e scnrnul crcatiilor cugct
(r\1. Piru). r,S{rr
nerrnanent ':lasicc"
OTr
sut-lc
- riit
.a
t
a
ic

J.1{J
 jj
A^si
i=i: l
a
--
=tr4)
t':- W'r
H I a, (J
'F E Estr M
O:Y5
.P
Y
=o tr r)'Pd
d.o
+= =u
Ix EBH X
C)

o =
cn 6 - <g
=f .:.8" ;
== .j.N
o=?;L-r'8"5 :.: 8dE H
lJ
o
:^= . = !$
.=
5r 8.5 a...? ? S .)
:o Fs.i
FJ,^-L
div-;r
x P^VA-Ht!V
.o Y :."F-. 1'1
v a)
d
UA!--arJ!-
a) U 'F o u -s*=
r-
tr =cs a -o.x
.= C)=)!g
-Os,iL5,
N\rO
^t-- E; EN"s;.gg
F.1.=.8 * 6._ $Ex
U:E;
I
."
0)
;i-1

E*.;d.S5.S L 5 = (.) I cd'tr

-e'F dEf;E
.
ar 5 o--
)F
U),-'.s= n, O
60sE"aE" 3.-
g.?
5 n5 $ ;F.'ii 6 F:.d
(h
C)cC.)(.)csi H
^i^F-^ 5.u.tr cs ts d X'E 6E"E llP O
F'Y F 9,C E #HflEFgF.EFFFEF U)

'E-: 8'S"'o ; E
lLi
tv .-i 8.I
(.),"=5CCqi.. ;-r 5 g
gee;Ei*e J Fs - !$E.=reF 5 E
Fl N i'6 o dE a .? = E
p C) 5 N
I

H (-'! U)

j
a l-i
C)
gcFHu-r+;s;E:s :3E'fi"EggEitJgSE ch

Lr
d

U)
q)
li

a ()
I ;rEFgEg Hs3Sss FEEffxf ;ese figS (.)
I
O

rl
l^
() c a.l .9
j
5 - ;:Rt U ; * r g o

O Fr
"r.1 R; E o(
d
V)

3 t<
0) o
c'1

E EE E
:E; E= $ $ r sg:3q
z U)

gf E s E ()

C)
E dEE F

li d
r-
O
I
H
t aEE;gfgE+g;te ^l
4l

ti
lF -
z d
o
l-r
()
k
z O U)
*<

:X *r

Et h0)
)Ctr
(t)
()
UI t<
 (J
I l
rSv I
I
7]
.h()
ot vl
q)J
I

u.
Y.i q)
X
i0) il 0) ()
'J.l- i^ =.- h"i
t-
i.= !
ek^n :d
'iY t-
w 6f:f
AViU
c) :-i
\l
\l
I

(())

ie ;dF)
UL -g
:.i
AFF
?;.=
ll-L!ru
t $l
.\i
r)
^-
^6ir
c.)
.-)
- v> g pl CI
u) -J )* J N vJ ()
q.)

Lr
OFF)
,lv
t>

<r)".=
gUsuSo
3
C) :^.i
a,l'o
}N el
(=l
xi!l
+
u,
.9E 'i'= '=
a
)
.)-Y .n-
r'-=
I
il()
FY3?.96"
{ rb O Li :rJ
(Rl
tl
a!
x.lg>F
:::J-
EC) -
Lr
-a .i9F:H
h.E:H
)a
gc) +EeEE=
'o ,F X g E yo8 (h
I () tr ?'i: Y
rCg ; t'aT e P
'6 .=
.t
d
v

gts *a *r d.

II .(sv N= 0)

E.=? e$f t
. cri )F f-
G)OarCt
6 : frs
=o6cr"i tr_:. 0) E Eijfr N.- Xg

S C)
!?Eg o:.E af^
.Xr(X.ri(.)OO.
,\
-
t-

LF -
gFuo:5f Es FEE+gsi -Y G 5 -i i! *>d'a
X tr X
F qH
t/)
q) ()
t- lr
b0
(s;\=OIaDP ti o.=
t*H.y(tr^: d oJtr!O..Hcd
S q e PrE E
.l:
"^ v.trv\v
C')

gEF e ft g;5.!
E o 6J :l bo.=
fl
.i;
J':X
-tdrr.F-<
s e.:rE-. tsg4
C) +?".i
!I rio :h.=.iF"fr N
C)
X
q) E e* igg HR'EEF5g
d
E.+58 Hb E 9
i-;=X.i!*
--a-=AE
I <rr9tLL;tl

,:
u l^
rd-
I
t-
--
L
lc)
lu) E
N riT, u_^ . 8
I

t$2
G)
ar=
n, 6
=A
!iv4 o : .. ?
(.)
v-
Y! .r
G'l .4
XE
; ./
lw
I , i1E
i: =d-Nlinr/
^i 4'a cg c,i
E
t-
'sd d, d A-<
c) <n ^"'E -
g'5:= i-
EE
e

*3
-J
=.^B:ti:c
O 0)
d
,e.i.E.s E * 9r '=3 -
ii" * H F.E-rcrgEtr.E
=trX:Y-laa E rri'-ad)V^
g::.gE o-r NJ.9:_:-CL
QOaO-*d:EE a'l

trH9o
-*.\i
s*aE,8EeE c)
.9;S'=Ei"8qb H.' !)
- -rv-!^ =icF=$^=
U.-
d.e_26AdEE
L - An fl d !v
-..
-H
ta-r\alHL- -.- - O
S gcnS'd
(.),*-r -w!'FY.\;id
o0 !cgcsx
l-l! .= r X o?.= q 5
f.-9t(n.).tC cl C)
I ;{ 9
?'i tr cs
P X '^<t^ * (.)
I
"I x *V ; I a

() -
d.

O
d

c)
t4
 t'F \qi i*
j'-
nf
l\
ts
5Eo
5
s iX
ssE Eg
F S'F's *
iSsI Eg
! gE,,b
I
lT
i-
,FU
C.)
tr ^
u.
X
0)
ss!l t- !t1.j
NSFi
s.s 3 <;.i.N -otrE ii 9trq)
-
\ \\ ; xnHc iv
o=q)
d
t().!

\i
!v:
,;.: ib0 ts'J,t
- g
-;r-
xS.':s.= E su I tC) U) g I c.t .=
')xoid .- .6
\J
6l
N$l
E)l Z
+o
O
.i qE
-

x9 6:::
="S(d | (.)

.E*,S*
v

E:3
+ d t

s
"t s x; ! s t' F'E E
6V
.r-O ,l
o
e.?,' t9 d H Q'g tr .rl
:\
.S\i- = ,s:i.$seE
gS'\-''F.iF=cE! H
lll ,^ ar Y i 'E
enHiwtl
-r=
1- r5" ll . A A
N Sfr !.r E.= 5
,st i !;+r+,F'E{ G)
*r =qgC:-o
gs
(J :u8(nYC)
I
oroJ x 5
v I

)-= QrA'
. N ^'8 9r

SSt ; l-S,gEF =
g o:-
PdU

F.$,is$i!3 .-
-)**r
'-=.n ii
rcd cg .=
-1i
.- P
{i"

'F$l:f!$tar
-
x.y
-.9dd

A'-o o.

H ise *t$!5i
r-1
ll
?:=
5 .^ < C

dSEE'N
-er:JtrJ c.)
H

+$s5s i s g3 f 5
q)

I
>sqHtr=
!Y4^.i9
rv*tk X O
i15 0)
a

Lr
oq)
.i
7\ "
c g
--rrEQlAFt$=E-
.J)t-irv/^ -<,- F." l)$ !u
IO Oa:.i:
.l

o lfq q)
H9 'E9JEE'6 d.== l'Fo 'IJtrO
! ^,!V O
A
A'H
v *

$: F 9[x*:E F EFE sf I
AX
)cB'5*X.^O
.i
,E n IH
.H-

s 2
.:gia)
&
E E '?;L; : ; ; i F * H g E #
!.i r F

^,3 xo ^fr C)
P9U
*'5 f E g g g :;; r5 g: $i:3FE=E.s i C)
t .^.u +H -
-rdH
c.r c.r F
$?

v orE!"YgR'=
EEgFgHgIgsEc['gE
+i-E H r 3=E lE gEE a'g
fi
Lr
II
drvF,^ll
:H;i-.-
.HVi-tr
C ll
^0) H
-
s46E5
r<.

ei5sg8s FE s! i 5EE,F3.FE.:= a5
(.)
t-r
(hl
rl
(.)
; H^O gE
5!td.?
c)
cr.

|-

a)
Lr
O .F
(h
- Lr
C)
r\
 i
fr ;
of(J
:4
- l.^ o q v.
's 18
i'-
E:
??;
a x
o
?:o (.)
'a r- ca
|< l.!
l-- cc --ii
v !d
.^ .EF
(.)
'q^:Y-
U'-F
a'*
'=H
l":g
i95.y-
5 E
-
=
E
.^-.E
c.rl5 o
r\
d() =>.= !6#
if.rf Eb ca(gd
oiq o0)
a=
.;<?d(L,
I
(Lt'-
F4..E
I ^
1.:
T 8;9
.:9Ee E
'6R E ocdaa. E
,x ,9.I
!vo
= F llH.I
CI
FIJ <: EUcrE !2 9 F ,, ri
L

ll e
J.-!
v)od N -u F::' (.)*r::
'pi
l5o t--e
I
|-r
.:Ln
!v
.uxps
F

l-, c, .= 5
A!

$Eg F $
x*6
FZ6
O. -O
r(\J r*tg ? ?.E 8E PP
A i-i
eE * rcd
C)
-o
;il ,d

=(dx .- I :'5
L
)d
N .^
o_a k
.gtr
'6.;
=3 :1 c-t .^'i'E
-o ooP
I Ee cr d ()
^
l-i
.. qof 5-og i E i Xi -!t
) I \S
.E
f3= '=FSS
.=F.E; 9':F5
/l\
=.-r.i
acj^=\
e ts B ." (.)or:o-:
'F ;l $ '.r lZ H'
q| ,, + .J ch.:
E',X
H 6'c
.Fg{,s.9"Fh:ut
=
i-'t cg '-
E s F 10*1_ : + E'RtHESdo
-C
^ ; c.l ^P !i E H'F'E $r E
. tn V)-
e q.t E .e.= ;:q () r'5,
r, .=
s:: R&e r rE"E Eg-u
v) ) *.;r v
u 4'
s tt-
o u) !'x ,a s
\,H: H'P,t
^;J .ll o U) q; ;.Y ! o'= 'E=Efgg'NN,a
.SAN.9EGFh': :E E ( E.gE
ts 5 S *;.;3Y Es'=i=riig9
?'q ? +.;
I lV I Mr.r | .- T 6 i*6 i Y E 8?e 8. =dg
? FO?
cs .2 t,, ; -
6O
<* cd
*d .T
v ts hn
h #E ^ '4
o
.^9 s
i-l

E^
rwA v ,-R- !V V
OSgE.9
,,^.i d
/ I-iYH

-^49.
i
^

E:'a)
.^ *.d

4: E.. .-T3f
3is .i.'9 or !.1
=: o'E
E
!2 d '= c)
.N ',E E': ,go g- E
h cd F(J $? fiv/!LJ<F
.e.9
UVY
-ico;i
-Y*lJfiV
- !? 5
o f ;
9.1.^ <cd
o Xo'E-
E
V .- d i Y !

$EiEE
'-
ll .9 9r5;.Tl XE r -

Hf rcd iJ (s
d-..-
t I
*," = gpE:- x 4?*^
:'=#:+F
'-rlv

x *' tr!20)
^
./Jlld'!

- -.=N;9
JidFJ

=E
='-
Xh q ;EEHE;;Eg
'i,55:;X'i'-Ot g
E g a F -E s H EflE
ooi
t ;
=P
E t F F.E - c; i-e-rii--:-* F 9 F F= F s.9 H +gE
(.)

- C)

C)
(,)

0)
E'=
t<.
(.)
a5
F O(,
O
ITI -qH

trr oo
I
i

ol
I i-.i'
lF:-5
i's ij R M
ld 8E
le ) .
X
i.F.d s
i <H :Y o
dg
iidg
liiF E= o a)

tut,E
8;EE.X
0)

()
E e t.=# L
O

f;HEgA
f ? a4Y
, 'E .3= =?:
r8!
:ff
p..=* eF g.=
iq* E'EdHs
d:,: #qx;Els
d:E.j.ig5;E5
H E Ef Eias
tsoo
E
T'EP
'.'EO'-
EEEg
.i-.!o

F9.
i^ Ed p
s:= l

#,rg'tA
o s 9E I
EFXE
 Itt;tir:urtisnr ir I etu'cnl litcra r
I .l{urnantisrrirrI rclrrtrncsc
2.Princi;talclc crantt:leristici alc lclt-r'urr.rIisli'rLr ]ui rurivcr-sll
'i.
['a11icr ]alit:rt i lc r'ollt:lr-]1 isnt rr I r ri
r

{-'urcnlrrl Iiict'lrr c:;tc st'cu clc dcllnit. ci (lcscnlllrrrJ o lcrrlilalc (ccir artislica) de o contplexilatc uriasa in
r:tlttiittttli llrclliccl'c si I'casczitrc. itt Printril ran<1, rcclrlcili'rirrlu llr ciiclrclat'i si clclintitar.i stricle clcflnitive.
(.Ltt't:tlltii lilr:ritl'cs1c tl tt.r iscat'c lilcrara rlc o lrnrrnriltr linutirllrrc si rlrllala;
convcrgcnta a ultor pt.i'cipii
l-lcltcra]ccleil31t|fl]ctlttril|cxlt(ar.1istica.itltlrl|oicll.
iiz-itiiiicO|}lt'|llL]itt1t._tlltt-tt-ttrrit:t;lcritl:ldlti:;1t-lt.icasit.cztll1liiltliL1t.llrcrallta1ctlclirl1clot.utlcic1oci.
llt fiiltctic rlc;lcrioada ittcal'c s-lru cleslltsLlral cui'cnlclc lilcnrlc sc irnltart in l3 ntari cpoci alc: iiteraturii:

c.rili'csii.rttisl.ittti,ttotJcrnisn. trlditionalisn. rreorrodclnisn, po:;ttuodcrrrisrrrLr I.

lrotitttttra a allal'ttt ditt ttcccsilittc:t oldorrari i {'cnr.rnrcirelol cr-r c:i:lrc sc ccllrfi"unla ccrc:otarea litaratLrr-ii.
('Lrrerlltele lilct'at'c
Ilt'esLtllLln Itoi tipuri dc scnsibilitatc. rroi folrlc artislicc, tioi viziuni despre lu1te, noi stiluri. Nu
L:sle obligatit'iu ,:a scriitorii apat'tinand uttui aliuniit uLrlrcnl sr fie corislicnli dc trasatLrlile acesluia. Scriilorii scriu in
iiirtclic rje un si:i''i1 ai cpocii. Crirentc:lc literarc nu exista niciodata iu starc pura; pot fi insa identificale niste
'r i.a:tii1 Ll ri o0lI u t.ie.

l.rrtL:lcl iltlt'c- cltrctrlelc cele mai scrtirrificative si crr o llilic'dczvrrltare cste ronliln{isnrul. }ipcrca rlestrarlarii
1r:LttJalis;ruiLti si it dezi'oitalii ca;rilalisnrLrlLri. clloca revolLttiilor burghczo-dentocritte si a nrzlroaielor pcnlnr

l,flLl:"tai ,Jc o clasr sc'cillla r!riicala de.los si pol'ivnica nobilinrii, rorlan[isilrii irlpunc un s';fu r1o,r) cal',:iciclizat
i':i'in,rc/i'n

j;idi'r:ulii.
Aparut. nrai iltlai irr Anelia. apoi in Ccl';r,a;ria si [-rait1a, la slarsitli] secolului al X\/lli-lea si inccirutul
:rt'cojit ltri al )'iX-lca, rttinaitlistiiul esti: o ir'li-scafc'l itr:rara conl,.lexa cu fcltdirrtc adescori conti'adictorii.
,,\s1icl. cl isi iii gcnr :
il. llll tt al'Alltilt, vi;riOttar si t'ei,oi tr l ionat':
t l,,i ttrli t l i:;t
i, lrt'i aliitli:ln;elerizat plirr t'cglclul f ata ac trc-c-i,rtuJ pairiariral si rezisicnta la procc:;ui di: ilintiii"i:
c,iti s1alsil, tr a tl'cia catcgorie dc r.clrttartiici nranilbsta deceplir ul'rlrtr dupa consolidarea burglie;ziei c.irc a
i ;':icl:rt iiircrcsc jc poltorLrlu i.
fi'ttrlilicat:e:;1t:r.jir.crsi]lcat.i"rottlantistttt-tilt1-.lll:
p i's1-tl'is.

Jrr liictaittt'e ttttii'ers;ala cei tnai iirtiroll;rrr':i scriitol'i I'oll{it1t;ci sunt: i}1:1s1r, i(cats. ijIcrlle,r', Sir:ll<es,:cre i1
,,1riigiia.Noi,ali:i.(]liarttisso'FIeirleiltCct.tn:'itlja.I,ailtat"tiIic.\/.I'Ittgo,Al.Dltlttas-ta1al,Sterr..l]ral
I cLlniir.iiitv i;t I'l.rrsia.

lidoulunlisrnul rcrnancsc prczinll ciricctr-j'c prolirii. spccil'icc colrditiilor socialc si politice din tara noasira.
i\',lai intzii trebtric renr:ircat laptul ca Ia noi, r'onrantisnrul. cu toatc c,a prcdoir:irra cocxista alaturi de clasicjsnt si
t'r'lliislt-t. La scrri it,:;'i ca Alexandrescu. Ncsr"Lr;:zi. Alecsandri. gasinr, alaturi de irtruosfcra lonrantica cJontinanl.a si
cJeitlctit.::cIasiccs;aLlrclrlis1e.lnirlcloilcat.ancj.l.cllliantistlt-tl,ittt:iraIlOaStra,estcstirtllla
si ai dcsleptarii c.rnstiiltici nittiotiale. l-iter-atura roilautica din perioacia PasopLista nu se picide in zugravirea
.r-buciltriiillui si lr c;tularilol irrtinte, ca cstc o lileratiira arrgajata, pLisa ilt slujba iciealului natiotral. Ronrantisntul
r(l1il.1liesij al)itfc ira t; ittisctitc uliitara, cll Lltt ltfogl'atl bine dellrrit. care ridice liieratura p6ilslra de la incelcarile
r.riir.torr: aic V;icr,irestiloi'" Ia geniul uirivci-sal al lui Erlirrcscu.
Jtt cvollttitt rliscarii roittanticc din tara lr{rastra, sc pot distinge urai inul',c etapc. httr-o prima clupn.
p;'et"ottlanlica. scriitori cttttt sLtttt Va:iilc C)arlova, lJeliade RadLrlescu sau Gh. /rsachiprezinta o literatura a
rttinelor cLl ull 'Llsol'rcgi''Jl fata de un tl'ectti ct'oic catc'ltoatc scl'rri ca exeritplil al liiptei pre;tcnlate i1care yisul,
pa1|jotiCasir,izitltilirl].clccl'tlcltl.cisitlI.iclt.ctlt.lrtlacitliittlitttciirlllogatri|iolr|olc|or
lJlllccsc,u,|JclIirt1irlcarlu';\lexltrtclI.cSCtl.I{ttsstl.IrtlgaltlictlllitLt.A]r:csattcJr.isau]ltarclclcartLrIAnrJrei4uresiallu.O:l
/rtiuc/o7la1-rostpasir1ltis1aci-tttcllltlt.!.llcz-il-t
itlalut'iz-lrt'ca cstcticrr et t'ot.t'tltlllisttlLtlui. cJaI si Ia 0 r'caclic
cIi1icu si ;rarrillclar.a Ibta rJc socictrrte saLr
ciriar'. rJc rcfirgiLr in natr-rrui si nriiol.riic. lria crinr sc ;llatilLrdini
nr:rnilbsra la greniaiul nosrru 1\4ihai
i,:11;::rt:,i]tsir"rislc
lriltltlLl I t'tltltlttttit. ca tlilrltiet'a tle ct'clrlic si lililiriliric llrlii 'oct
ilc vilrrrr, sc 1'rrclungcslc a'cli si r'ai larzru pri.
ripci'a iLii o[rcldcsc:Lr. lJlsde rr. Nllrccdons;lii. coga" Slrdrvr_:lrnir.
Principalclc caractcristici alc iotttlttttisrirLrlLri ronlincsc
;rlsoptist lanla;r patriotisrnul si Iup1u pc'tru
rcaliz-tt|ca idcalului ltatititlal' o coltstiirrlrt ittililulli c:clntclrcascra.
o iirinroa:;1, clrr.Lrir.c si slu-iirc poporului.
Spccilie itatca l'0lllatllisrltului 1"on-lilncsc se c.rplinra in spccii litcr,r'c
ca cJoina si balacla clc inspir.atie
llolltt ltl'a, nrcdilatia si elcgilr- dt'atttit. li.,gcrtcla istoric:i si yroc:rlLr I irr saLr irr proza si sc corrcrctizeazar irr
'cl'suri
deli1lat.1"ctiltutacstcticitsiirlaitrrlcsa.jpatriotic.o1lcl.c|ct.c1lt.czclltlltil,cllcliltl.urotltalltisltlulroItranesc ''erc
|lo|1112,'. alc ront:rrrilor.''...Coarra Clhit.ita la Iasi..(\/asilc Alc:csrndr.i). C-arrlar-ca Rorrraniei (Alecu Russo).

I)rirr ci paiclc ca r':rcl cristici a lc l'o nra n t!sr' u llr i u u ivcr.sa I :

- t'onrattlisttlul itll:ilitrii si ncaga rrorrlele si rretclcJcie preso-isc cle clasicisil;
- Ilu cxista dccat lcgi gcltct'alc, :;pccilicc artci li{clalc irr sinc. izvoralc din natura contltozitiei
sau a subicclulr.ri
t'ata1- {a1a de su;rrelrati:r legii si a unLri ralio'alisrri recc.
- rolllalllisilrill afirttra prinratul subiectivitatii. al scnlirirclrtului si J'iinlezici creatoare. al
spoutarreitatii si
sirrccritati i eniotionalc.
- izt'oart-rle cic insPilatie, ca si lettiele c'pelci litcrare sunt rnult largitc, dandu-se
o atentie deosebitatraCitiej
popLrlat'c' isto|ici si lblcloi'Lrlui. cotrsidcrate ca rlarriibsrari speci{ir:c
ale genului popular;ratura, cu totuj
igrloiala in Iilcratura clasicri dcvirte oLricct dc adnriratic si rriiiloc clc c.rpiirrare a
-scirtinrentelor(irela'colie.
----- \"-'
iirteresLrl pcnlru pitor-esc):
- ilefsol.lil.iele sLrtll lLraie din toatc calegoriilc socialc. cu plecadere oalneni din pgpor.sau cai-e i.eprezirrta
irllci'csr:ie si lLrpia lloporului. i{ontairticii isi manil'esla preferinia
llentfu pcrsonaje e.rccptiorrale crrre ir'1rr.r;;"
1ie prin gi'attdoare si noblete sLtlieteasca. fie
1;r'in slure;ria lor fizica (Cocosatul de laNotie Da'e Ce p;:ris)
sau Cec'adi:tl1a llltlrala. Irt toalc cazut'ile pclsona.icle sunt atcnt ilrdii,idualizate, zLrsrarrite in
colnplexil:rir;r
vietii sociale si psihice. in continua si. adcseoli, neastcplala lransfoi.iuare
- irl iimp ce clasicislllul concianltta Iinrba.lui popular. socotind unele cuvinte irrestetice si yulgare,
ronrancierul
ilttroducc itt lite|alttra un linrblii lttetalbriE, un vocabular conrun si sLrculclt. ca
si noi categorii estetrce. ca
ul'atul' grol'esciti __ irl ollozitic cu 1l'utlosul. I-ecricLrl sau larrtasticui. perrtru ca
antileza si contraslui sir..t
procedce speci{ice artei rorlarrlice.
- Antiteza ilLl o gasiill trrttitai irt coitflictu!^opcrci sau intle pcrsonaje clileritc:
adeseori acelasiperso'a.j cster
creiollal in trasaturi collilasle - Lttt fizic ll'urnos ascundc un sul-lei niurdar
si perver-s, ir tinrp ce o figLrra
r-espingatoare arc urr suflet nobil.
, Cultiva l'arrtastical. lturrand n.]al-{j acccnt pe intauinar (s1;atiilc exolice, insolitul, l.}eastcptatlll. necur.rosculr-rl.
tlistcruil. illagiciti- e.sotcricul): o revalorizare a univeLSulLri basrlelol'. pirvcstilor. cre6intelor supersiitioase.
- gettLtrile si spcciilc Iiteral'c rcslrectate I'iguros cle clasicisnr sunl supusc snol'fuzionari
si lransior'rari
irlcditc: lirisnrLrl cste itttrodirs in cpic si dranralic, cornicul esteanreslecat cu tragicul: iu aceeasi poezie
iirica pot fi gasitc clclnctltc dc t'tJa, iltrt, rtrcditalic. satila sau paslel: ilr proza apar.clcrnerrte cle poer1,
de
peisa.i pitorcsc zttgravit cu iirisrrr. inlr-ci actiune captivanta. acJeseori aycltturoasa:
in clranra asisiarn la uli
conflicl I'iolcttt irt cat'e se ililiutlta eroi antagortici carc cuitiva tirada retorica. iar actiupea
se inc6eie adesera
1;rintr-o --lovitLit'a dc 1calrtt".(elcgia. rncdiliite,rorn:ur1a, paslelul sonetul, poeniul Iir.ico-filosofic, clranra
istorica. rolr-jar.l. l'ru\1cla, lrovcstirc. jurnal. ircnror.ii, amiiiriri)

CriticLri Virgil NcltoialiLt in sludiul inblcinzirea rornontir^tllLtiiri iclenlificij cJoud

rontantisme:
l.I'ii5;h Romunlir:i,;rii nanifcstat intrur 1790 Si lgl5:

1
 ).liictlcrncit;r llcnnurtlic:i,llr clirytll lli l5 sirrcl.onizitl (:u ccl lonllrrit:rc.

I)at1icu llrlilu1 i Ic lorntrn1 ir;nt Lr ILr i :

(il<llltl ltrivincl r-onlrnlisntrr I ir Jirsl o nrisi:lr.ir conslicrrlu tic r_rlr irr:;irsi si ntai cu scil.t.]a clc
ccea cc
()l)uni:'l sistcnrlilrridc irlci csltrlicc
llirna ltunci irr Vigou|c.
lirrb scnruLri r.nralr{is'iulLri ca. purlicrrle'i1utc:rrrrir.c rlr.ur'. rorrarticzl.
Sc ltilt'nl:t ca \i ictor Ilugo cstc lctllrcrticiuttul ci lulnLrltLrs. I)t'lrnt. rollantica apar.e in ilrnra
urrci
cro|L'rtiiltllitcct-torigirriintra'lccli:rtl|asii:ll.l)c1llrcttrsLtllcc:;1cic'r,tllrt1iiili1;'iItlitllc]lattlitburglreza,colncia

I0cul in lrroductia
irlactiuniirbiec1ir,.iristificabilc.lttclilttl..:ttittlclt.allltli
Vc'n KIci:,1. in I'-rllttla sc rcl.ltarca \,'. llrrro cilt'c ilt'c cn rloclcl
1tc Slrll:esllcr.l.
L-ln alt troclcl clrc arc: la bazli rotttatrlislttul cstc r:orrrarrrii cpocii rotllrrticc. in calc istclriapoate fi obiectul
t"ttlci tlcs:ari sau tl ittrpolt"iva asa clttlt sc itrlanrpla irt lonrarrul lL.ri Xaltcr Scott o lcalilalc firlcla;tcntala. seneratoare de
ci,rrfl iclc socialc si psihologicc.
l)irrtrc spcrciilc liicrarc ciu'c sc allrnrn. sc cjczvolla si c:urrosc apogcLrlavand o grandioasa raspandir.e in
fOjllalliiS]ll.rolllitttu|is1clricc:ltciltcclntlti
a lirst \\ilillcr Scott. li'luite ditttrc ct,ttcitrilc istoricc alc roil:urlisntulLri sc hrancsc diir sistenrele filozofice domilrate
clc ideile traltslbrruisle, sistetrte clltboralc dc-a lunsirl irrtre uuluiscc al XVlil-lea si ntai ales in preajlta si ip
pe rioacia inrediat urntatoale rcvolutiei dirr lrraltia.
Pe larrlta iottt.r.trtisnrul dc tilr istoric exista si un ronrantisniLrl antichizat. AtitLrdinea ronranticilor fata de
allticllitale depasr:stc sfera istoristrtttlui t'otratttic. llL-n1ru ca rrrai lrrult clecat vaiorificarea diltr-un pupct de vecJct.e
i,'l(ldcrll a itnei epoci irecLttc cl ofera nunrcroasc irnplicaiiidc ordin etic si c:;te1ic. Catcva dintre ccle rlaiclecisit,e
teltdinte ale ctlrctltului r:are :ltr co;tiuct'at l:i prodigioasa ilrf iorescclrta a falttaslicLrlLri in litelatura r"omantica sunt:
allact;a licnifti lirlc]or. I'izittttca ttritica. :otidu-iclc in str"aturilc 1tlolr-rrrdc alc corrst!irr1ei. lascipatia ienebrejor
i ii icrioari:"
llrcd i lcctili pr:ntt'rr crltrcsin si r n bol ica.
Sr:riitorii rorlanlici :iu aspirai cu totii la o fericire ideala.
Iiotlatttistttul iipare ca Lin a\/anl al genLrlui individual in caLrti:rea Absolutului.

DIBI-iOCRAFll:
i. N4ic dictionar - antologie pcrrirLr elo,i.
Autor Elena l)cti'as. ilditr-:i'a Dertriurg llucurcsti 1992. I{ontanlislrul pagina 82.
,r.. Ronratilislnul.
Autol Vera Calirr. Ilditura Ltnivei.s IlLrcur.csti 1970 paginiIcJ,46.53, 61" 71,90.
-i. llieirrcnte clc reoric lilelala pcl"ilru elcvi.
Arilol Ioan AirclraLr. L,ditula l)acia c.lui-Napoca 1 986 p:rginile 313. 3 I 9.
.4. LileratLrra i'onlull sirbiectc lezoIr.,iitc si explicate .

ALrtori I.ivia Coanta Ruxandra Ivrncscu Ana Pcpescu. Ilditura Aula 1999 pagirra 231.
ij. Linrba si Iitcratrire l"ontana pcirtnt bac si adrliterc
Coord. N.N'lanolescLr. Ild. Paralclrr 45. 2005. nas. 183- 187
 i)y:rrt-itia tliit{re i

*- .' L iJf;'o;"1 Poetrc

LimbajulStiintific

o ( omportamcnt afectiv
{, comPortameni logit a i1:<;st'rzir en.rotionald
o itriostaza rationala a ri".frsitali de',ugcstie
oper'5 pcretici nimic
e densitate iogici (laconisrni "'irrorlir"is airsenti (intr"o
"
o sinonimie infinit) rr(l se P(late modifica)
o trrnoltitltieirrfiniti {desclriderc)
* otnonimie absent;r * 1s;'presii i'rle linrL'rii naturalei
rt.-rttiral
ilc matematirc)
o ar.tlf icial (sirnbolr'rr ct;itrgular,p'-'rticulai{r'emnifi<-;:!iapaeticAe:ie
gtiirrtifici are caraciilt u c trc ii l
ri' i'cli'ridLr ai}- intrad
o*,'oruI (renrnificalia ';irh ier<.{ ii'i' sitrgu I:r
,,in i,iersa t traduciibil)
r"ie lrtii
c Prer:cirta {iguiilor
s absetrta texttrrii stilistir-e * va,'iabil;t'rtt: i'r' tirlp t! q;lallil
a, fixitate in sPatiu
a ctttrstanti'in timP x t r -::r r r..i rrt i r ab ii

4 n,.l tn;it allii rr:fi c x iv

I trallziiiv .,r:n s ilePt:rnij erri rie':xPresie

t clc: exr) r')sie
Es;15' i11 fi r:peridetr 0pa c

a trar::,Prarent iit sct;s l::,.;;l'.. di: lirL;zit alit;t-e

i'tru(:Itl I il r: tr zi< ;:r

srln:; intCependeil t rie

r

t ;: l*gic
pe r:arri r-'biectui o
* logic o .,rriotoliu i n *itii irrrrclie
irrilial5 funrjatnentaiS
t cierrotatie {dat cle funclia cufnule?lzai
a obiectului) a inefahril
t exPlicabil a imPrevizibil
I previzibil a vrai4
* lrrcid itate o stereotiPil Per l;t:naie
:ilerectipii generalc u' tn"'liiuii"ti
I e s?l sub sernnul inovatiei'
standardiu-5rii
sti sub semnul !"utinei' a!
i s"tr.r,.rn 'r'lr** fgt:jjljt-tra-t. '-"4-ti 'I

Si.ructura discursului
argulnentativ

benevolentiae'
lntroducere : -exordiul =captatio in c'a re se a nuni;i l ema'
-O'opo''''u'lea-principitlm:enunt urrneazii a fi discutate'
irl cate s'"",i,."" irrcbielrrele ce
-clivizrUrrea=enLlnt

cuprinsur/dezbatere:-nilff .:::iil:',T:jIjilJ"J::",i,";0";:-'"
mentelor' rsu
mplificarea' dezvolta rea
a
-:;;;il";"=a corltracarnrea unor posibile contraa!"gunlente'
-reprehensio=resplngerea'
-reum at=f ra zi r:otr clusiv)' -

I ncheierea/peroratio:
-patetic.'enrtrilrnenila-ilisapeiecepicri:ili|)t}l'.Itelnitaimpresies'afitra!ului,
 Burmul F'itt-frum.as Luptt bin*lui eu rdul -dccoruri rornarrticr;, irrxuriantc;
dift !acrind -personaje de exccplie;
-ura converlitd in nrictenie.
Nuvels fantasticd Sdnnanul Dionis Timpul -portretul geniului;
Cudilia geniului -relativizarea tinrpului gi spalrului;
*Iihai Iubirea -iuLrirea ca aspiraiie spre absolut.
Emine*cu Metempsihoza

Ramarul Geniu pustiu Condilia geniului -patriciismul;

lubirea -elalul revolufionar';
Istoria -ton exaltat, in{l{cdrat;
-Dortretul seniului.
ravesie lut Lupta binelui cu riul -valorjfi crea folcloruiui;
Basmul fabulos Harap-Afb, [van -unanizarea gi localizarea fabulosului;
Turbincd -viziune rnoralS gi caracterologicS;
cu animale Ceora *t trei iez! -oralitatea siilului.
nulclistic Soaera cu trei
nurori
Ion
Romanul Amintiri din CopilSria -svocare nostalgiei;
Crtrngl copildrie -ar1a povestirii;
-dramatizarea acf iunii
-umor.
Nuvela Irfc; Nichdar Uni,'ersul rural -isteiimea gi verbiajul oruuiui din
Coteariul popor.
Fovestirea MoS lon Roatd, Condifia umanl -prezentarea defectelor general-r'nranc
Posa Duhu -perstectiv6 anecdoficd. noralizatoare
Nuvela trapt-comlca Doud ioturi Destinul -analiza resorturilor psihologice ale
natwalistd In vreme de rdzboi Dezumanizarea acliunilor;
individului -viziune reaiist-naturalist6;
-stil alalitic.
fantastici La hanul lui Demonicul -valorifi carea folclorului;
Mdnjoald -ambiguitatea planurilor
reaVfantastic;
t"L -stilul ironic.
Crreghle
Schila l'izitti, Raportul aparentl / -radiografi a societlfii burgheze;
DJ Goe.. esenlA -dramatizarca acliunii ;
-influenia mediului sociri;
-obicctivitate gi concizie a narafiei;
-stil ironic.
Povcstirea fantastici Calul dracului, Denronicul -r,aloriJlcarca f oiclorului;
Abu-Hassan -sttl ironic.
Basmul Zdna-Zorilor Lupta binelui cu riul -valorifi carea lblclorului;
-oralitate popuiari.
Nuvela psihologici Moarg cu neroc Dezumanizarea -lumea satului ardelcan;
individului -patima banului;
Iorn
-viziune realist.e;
$hvici
-stil sobru;
itomanul Mara l'amilia -lumea tirgului ardelean
Iubirca -realism;
-siil sobnr. in:personal
 TIPOLOGIA TEXTELOR (.N,I. Adam)
,t'"rei lingvistice Genuri de texte ce intrebtrri ce
X,
r i. Lr i-'i lt apartin sau care au o evid en!i aztr
secventi ce apar(ine specificul textului
unui anume tip de text
,.:rp iemnnrale - romane, nuvele. Cine? Ce face?

.ti:- ,. ::l-lj;iLl, apol, mal basme... Unde? Cdnd? Cum?

I tarziu .. - fapte diverse De ce?
]- ,,*ar.i 'rerbale : prezent - pasaje de basm, schild,

111 perf'ect compus sau nuvel6...

;:,.:rirli :implu
- lexic: fiecvenla verbelor
,

lSi adverbelor ce insistd

I
I asupra acllunll

Tesi:rl Ceseriptiv - repere spatiale, mai ales: - pasaje de roman, Ce este descris? De
aici, mai departe, ldngl ... nuveld, pastelul cine? Cum? De ce?
. ,it,puri verbale: - plange anatomice
lrlperi"ect sau prezent - pasaje de ghid turistic
- lexic: frecvenla
sr-lL:tantivului gi
adjectivului; verbe ale
siirii; cdmpuri lexicale ce
asigurd unitatea tematicd
T'estu! scenic sau - punctuafie specificl piese de teatru Cine vorbeqte? Cu
,,dialogal / - mirci ale enun|6rii scene in texte epice cine? Despre ce?
conversationai conversatii ,,pe viu" Unde? Cdnd? De
ce?
'fextul - estomparea completa a - unele articole de presl Despre ce suntem
inforsnativ emitrdtorului - rubrici de pres6 de infhmq t i?
a informa - articulafii de tip crono- tipul,.meteo", anunfuri" De cine? Cum? De
Iogic: mai intdi, apoi...;
timp verbal: prezentul
- lexic specific orizontului
ternatic
Textul explicativ - estomparea emilStorului manuale gcolare Ce este explicat? De
-^aface sd - conectori logici: cauzd - unele texte 5tiinfifice cine? Cum? De ce?
In(eleagd efect: deoarece, deci...
- timp verbal: prezentul
- lexic specific orizontului
tematic
Textul injonctiv - estomparea emifdtorului - relete La ce se referi
a indica modul de - timpuri verbale: - prospecte indicaliile? Cine le
acliune imperativ sau infinitiv d6? De ce?

Textul - conectori logici: - expuneri, prezentare Cine argumenteazd?

argumentativ deoarece, in consecinfi, de carte Ce argumenteazi?
a convinge cu toate acestea... - editoriale, cronici gi Pe cine doregte s5
- lexic, in funcfie de comentarii de presf, convingl? Cui i se
strategia adoptata: neutru opune? De ce?

sau valorizant vs.

 ,$ :
c)
E
it (.1

F5 s s:-iH^. ()
.F
=rc.)
L4 d)
E * -,ar:
:4
i 't

iE sr:;t;:
'rs:=s'JY &
{,
t$
IJ
D ..
'-:: H E' U'F
-i ;hi9j
Fe.+-
E
g 3-.s 'F >i
=l
fi
qJ

p,
e I I-886 EH ttf
E BE H
d)

lEi:E g?i +i, t)

:bO
h$p }Y () - o
p *p
rJ
H
4.)->
Fg er9'F$'
a:
.r A
v0 Fr*
'- b=-o'E " ? A z r(5 ;E 9^ E }(t UiI F
:s g
p1t -,q.r
) d-= i.-
t4
()
o
.r
ri rfi
{:c
.$'#; f Effg
9E a X'FH.=- 'N
Fl xo

i;sF;!'EE.* # { 4t
xf
,
Fl

'cs.
ir.8
.t5 ;:E dPE,$
5.U F E q+.6
'o
d)
\p fftr
F
';b
rcae E;e E
F
l-
i}
8n q)
FXT-:j^en
Fg'E f;EF
g + $sHtEE-
s e,
IL t4
!, t)
rf3
: iF
t AEgEEx*g l*
6 g # E :;lp- st.g E
(s- o
C E ? H *E tr.E
{J q od
rE Fe HE HE )ih (,
EEeEleglEg (},_
FT
t5 LE E EEI
0) el !oH
o 63El H9
-c11.tlOl
=2AHoFz63
.= i o- c--o 'E.i a- ,' 6

{) t<n
F';E# u d f- 'o
tc!
r(!
!:
? rd <- ii
EJ?'ih *
F-*
9) e b
ea.
e w .N ,:
W-
drc
.()-
*tstt
?
i) q) {) E
rq
@

r.9 9 5.S L rCE UE

t h fi.u r) \ ,s 4
r(s
ts tq
(J c)
a &t
e d4 *
l.F .;iE >6 [)
E 9 c.) u
| d o
U
= .T
4)
63
IE E q E.; .is .9
:. G) a
lh uE bo o
4.)

lrl U**
b .g c" t) 6t
olO
- (.} 6,8
I t.}
:a
.g
id
e)
k6
{e
c} h
c,
6 r6i '1!
{.i .{,} a .gn
-n q)
lrl o E <6
l!r+
f*K +J oi
.r .9 EV .F
r(
.fr
rC)
a
x!
$2
9?.'t)
i;
o= F rn
O )d e". cl w |,
:X'
ci3lf u
iH Hff "3
lf :.ii.
(,l
ti

I EE
Zi" -'gl i,'7
nEz
'Jz

i
2 d,

s
; ",, 3:
F! N =Or'cdCOls:r
-t=>::=;>J
dd'u
o= C.
-.t.=;7.
f.l o: u
Ji 5J
0
c)
"S ,o 'l]cij ^ 5ia g.
E8" R[;gF6
'A
rJ
E:;;iitE;aE E3
()
N , P *'3
-;
'q:;FE a EE CF o
(.)
o
,rl E E 6
-EB, E.FHRE
.J='ri JXtrhe 1E Fg.i
.Q,
f
w FE:as:l;;;i nE E ,"El l E Hi r E ce trg
HgE; E.'El :E
E

al

$;H'g;EaiFi ;E aF a,s; a'3sBH 2V

r{
"==E
h
E iii3HE-"8
FE
rd
E EE=:E;* I +E Et q)
lE.ErGgduli + fl b E,F E. (J
Uh
!x
0 d0==.t=n.ii.- cl E;
EFUE,?E:E g;,=ldst,EEEe
}(c
H N

gE;aiEEEEa;
ad
9? il()
=4h5;E53s
&&elze Ae., H'e EI H:g F rI i

il!
cg!q
)<o

:ii
/-n
P

Eg
't!) U

E3 7i
E *^ .5
;?
: L
..4
;2
'ii'i $.2
e.E :tr
6'n t) i'i
8.=E
4 f tr F

,F. tN uS
.O rE S,;H
o 9,3F4
"6
,1, ;;,
,

Ht,fi i]'J;
ffll: '
0rtr ..c)
3!
Eg.E!E
-n 6l f= 5 '; Hi XH
:lz sH
EiEET
(/l ;^s
cgl () \)
!l.E s
tlFuX ^6i il:E t :
'iiss E
x r,= i'E Xl)d
v.+
i
i
=xc!
l-l E (,la ll s R ls s
)(g
pl \
<,)l R .=
L. \) q)'
q)
'El
el
.= Fip
>$i orh -,'!
.els
s )nl
rl
-'R c,!l \
t\
o < ';l<S
=l cql <
,-t ,: eJl 3.: -,o
a &l s="
?l ot 3='6 :l "t =l
q)l x
0)

c E'5 .Ll 0) (\
-,c-
-t E <'; q)l I et.=
ql-
9-rd p
)G ,Fl;,s'6_d
tsl 'E
,(g
Q oq)
1rl o.
H;tEit xl
q)l rd
()
o
.=l E .* ri j .!
ti fi s

.9
q q)J! 9)
El
=
S - E

t ts
e--.-
:q)tr|, El,lt
==oe!E
E rl E a'{ *A
Xl or
e,.l 6
.cs
(l)L=
trl
C.- r'- ? .-
EE":i3
l-cg0)g- ei=Etss El5gsEe Fl
-l
X9! cs
Fl"Ef{
^{ rri >
F I h'r'9 <tf
a!- .:l 9rN S i xt .i \
.:i U o.
g*
i
(ll nG
'.=l 6b \
.:a
aE
.lE
V^FS
>5* Hies sgRsigFFFS t 3ss F ; cl k
{,| r-l

.-|
-\) Tf
ocqX
?: H
El:3iFEE"
;g E El#S+F
il ; = al *'F
N* trgFsstSsSssgslgF
i:i ni

j O i-a uta iS*E ti=,:

.-l:o
g:\ E !
:l'=\cq\3v9?v
=
JE.; dS gEt"i:t,rfi=i-qi =
.Ils
:liJil=
S
i; r I i
ul_: < A/ \ ,ta
Els { R 5 x SE\
dt+6H ssSc'5{t
\%-
.;-
tr.l
e !

F \ ; "E - t ,'i, \ i.=::>

i il \ :,' =
.\

jq)
=o
S;.\ = I iEf '* .'EdSSp$isE* 'g
_g*', ; r
!
t'
:
) =
:
1r

HO
>sl Erii $E;ss Elspltf
-'; s i!s=i=
s iE s E;
,,rm F S ': : s
:16s:tsE'd":s
- s5r >5
!- 3
;

2
s; s tv \
t
\
'=l>'s
3l .:i" - i
R; .F=
--,_5 Q
cqF 0)
ElsgsFFsFgs rssr
i.5 -:-=
'3,9 3 Rol:
sv?a
3F <tss
3 .: Q
$t- gi :rcEFir;s
tr?i OA
l=
-:.q\ s
i 'tt
s f trS is R 1=SS*-
 l*l
E
E,S i<dl
ta ,,P I rcgl
tl
e i'. i
JV-- l-1
tNl
t{)t
: -ii
a
9 =.=
s3 :j: t^l
3o
= aE
;i':-
.r .) g :si
; -= I-l

\
E "98 i'h
';r.irr
E3
i

I
E J9 +=3=
dgFE
;cuo c)
0)-o t-;--l
t9 I sl
iJ nr C - v v - H "a st t=.-l |
l--l
gl
-t | E:l
4t tL-i
v>^ =
.e'=
j-.!

f,;
=.3 F y9r :: !v
tr || --J| )csa.=i'l |

.:ls
^:
!.1
E., .= =3 - q.)
=
itt-vl
| | (, cJl
t--l

;r , .=b i 6 '.)
tvl
tA
t^-l

I ol
ES .s.!r ;
I
LN tHl
tl
cdo
.-r- o?= g E
E
\
,o9S ?6 q,
\
g'a\
EEj\=,!c:5
a- E
.d a
L =
7
.,
g
*Fooi-
g: ,9=
.== ? {;
s 5'F Eb \ E

'-F SE
E,:J E
6',\ q ':; .: v .g
D5
5.8 h EF
{> ,Z

,:: H U -ic(!
e; E4
il s.t f, "
Zs
9'=
::
'5vL^
9'E
d =E
] rtatE
1a
a)'E -
d)
LO
1l*^.=0cJ;-
J ;X t tr o;'i 6-) 'x..3: fr E
E5s =lig .!.-:':"i 8
r+.Es. i; J"8
j g F !=
E h= ! I
: r.{+ i
s;sFd
-.=
st -i s
X

2?,.:il I6.Ne ba sl..;8.86 P iv

H ?E; :3 T*
v-=-f9\A
sXF=v
'i.F F{'
U ;j() o
a.r .!
=
\-./ .: .iF-
L-l
c :-i c)
SEc OF'=
h(,S) F2,-- ..= :l -
cr
\
^1 ,-^J\
*it '
5'a u
*:ti1,nl (J
!= C $
.r !
.=t-tr id.q ()
''= .\
\
\ ar d.-

tr5t
(gf-
L.d
i v.dX |-'-
H
s==e;
\'-

s,::J
\

=
^
'fv\F-q)
i
,\ a)
. (J

ar
-

9
::

-a-
=e'5
i\v!h

e8g
I
-

e)a
r< '= c)
n= t'
E
6 ar (J X
0)
L
.i L >.2 ^
:8 ^^
='=
aE
c) F

e
'= 2i E3r
iE ,se Eij,H
X;P: '.=
6_;5f,u _a z
()tt
ar N
+.
- a- l)z , : Y -r- v.-v9
-Y.- ,trJ

.=
It A Ev xg
r r -.tE :. -x.-inC)
=-Y=EUL,^
F d.9 io ?t ;R99.8
z
e
.Fs3E
5 L.- -Lqd

g e .:iE;
CJ
E
'. rr E X C k
qi H h'o.= i
)F e tr ci Str-
F o a-a o.l=e '4'= E'a ::H-,i.ico
; .:'E g *,! U \
'*
=-=;: (,
E
s/vr-vvL
.=rttrO
E NS'o'6 3 F t -sr-
Yv'rdL
: ,HP;
eii S -E ! E i
F
OCg:=
;. .=.=6U r: .-i
.,vOi:L
= bo =N.r
'\c
!!rrrl 'v'=.9+
;a '- rc
-1,1 red
I ,(l
a ,(g
o-il
6) ra
: s E'c i :
Si(JJv
bU = vL=
-o().*cg=
S .Jv cc -o o
t
Prof.Iuliana Baiasu

ARTA NARATIVA
:plan general pentru o opera epica in proza:

l.Introducere:
*plasarea scriitorului in contextul epocii (directii, curente), opera
2.Tipuri de roman/nuvela/povestire:
*trasaturi distinctive
xtema
3.Naratorul
4.Na ratiunea/Structuri narative :
* p ersp ectiv a narativ a:v iziune I fo calizar e
* stil direc tl indir ectl indirect liber
*planuri narative
*partilcapitole
* interpretarea titlului, motto-uri
* simetrie, circularitate,raportul dintre incipit s i fi nal
* mo duri narative/s cenak ezumatul

S.Alte moduri de expunere:

*descrierea
*dialogul
*monologul
6.Planul temporal
*raportul dintre diegetic si timpul discursului
* elipsa/lacuna diegetica,anticipare,analepsa,preolepsa
*cronologia lineara,acronia,cronologie simultana
T.Tipologia personaj elor:
*modalitati de caracterizare
*tipuri de personaje
8.Stilul:l
*
vocabular,pl asticitate
*umor,oralitate
9.Concluzii:
*locul si rolul operei in dezvoltarea literaturii
* elemente de modernitate
 rl ()1. lulliilra Dailat5t.l

PLAN GENERAL DE CARACTERIZARE A UNUI PtrRSONAJ

l.Date generaie Cespre autor 9i oper5:

I .l " Cele mai importante creafii ale autorului gi tematica operei sale;
-i-
| .'z. t:tt't,.: aperei analizate.
2. yscl-ti rersr-,ra-triui in operd (personaj principal / secundar / episodic)'
3. Ra;;c:-lil: it:,:'; '.,iiitate gi fic{iune in prezentarea persorraju}ui:
i.''. ?';rsr:'$ creat duPd un model real;
3.2. Ptr:cnaj imaginar.
4. ?rzzer,tartr, lr:is6turilor fizice qi morale ale personajului, cu argumente"
5. !A'tjir:'t'cr de caracterizare folosite de autor:
:.f . i'di.iica*e directe:
5. i . l descrierea fEcuti de autor:
5.1.2. prezentarea fEcutd de alt personaj;
5. I .3. autocaracterizarea'
5.2. Mijloace indirecte:
5.2.1 . intdmpl6rile in centrul cdrora se afl6 personajul;
5 2 2. ljl&aiul-Uge$ultle personajului;
5"2"3. atitudinea acestuia fafh de alte personaje;
5.2.4, comportarea altor personaje ?n relaliile cu personajul caracterizat;
5.2.5. atitudinea autorului fa(6 de personaj;
5"2.6. antiteza cu alt personaj al operei;
5.2.'7. alte modalitali de expresivitate artistici (hiperbol6, personificare etc.);
5.2.8. cadrul in care este surprins personajul (cadrul natural / imaginea unui
interior / scene de luPtd etc.);
5.2.9. mgduri_le de expunere semnificative: dialogtrl/ monologLrl / monologtr!
rntenor.
6. Raportul intre tr6s6turilor individuale gi tresdturile general-umane.

PERSONAJELE (ACTANTII)
Acestea sunt personajele sau colectivitatea care participl la acfiune.
- prezintf, o mare diversitate ce poate fi clasificatd in funcfie de numeroase criterii;
- iifera ca numf,r in func(ie de amploarea gi complexitatea operei literars.
( Statutul acestora in cadrul operei narative variazd in funcfie de:
I - aparilia lor in prim-plan (p1jn1tg!9!$l-Cda1g)
[\ - trisaturite lor (si!npte. plate, complexe. individualizate. tiDolosice. rotunde]
- ,re lalia staUitita-cu naratonrt lpersonai narator. personai martor.
personai implicat in actiune)
oR.ICE PERSONAJ ESTE FICTIONAL!
* Personaie PrinciPale
( - Seafl[ in prim plan 9i sunt conturate pregnant;
JL - Construclia lor este uneori scheletul romanului (Bildungsroman);
- poate s6 apar6 doar in dialogul celorlalte personaje f6ri a fi efectiv un agent in text
Personaie secundare
( - Cele din fundal;
-{ - Adjuvante ale celor principale;
IL Aparifia poate fi episodici;
- pot avea implicatii in destinul personajelor principale, dar pot fi gi simple figuri ce dau verosirnilitate unei scene.
* Personaie simPle
precum qi in modul de organizare a acestora'
Distincfia,T r*iin n*ift oe ponderea tr6s6turilor in caracterul personajului,
pEIisoNAJE PLATE / PERSONAJE RoiuNDE (M. Forester), personajul simplu se subsumeazd unei singure trf,saturi a
conform distincfiei
Personajele simple sunt statice deoarece caracterul lor nu cunoa5te
personajului considerati dominanta sau mai izbitoare din punct de vedere social.
huctualil imprevizibile, cipste linear, direclionat cbtre o imagine clar[.
personaje bune, frumoase, inteligente (eroi pozitivi)
I
Sunt diferenliate ETIC 1
(eroi negativi)
lpersonaje rele. malefice
* Personaie complexe
Acea categift de pr6Effiti au in caracterul lor un amalgam de trasAturi pozitive 9i negative"
"are caracterului uman. Unicitaiea este legatf, di convingerea cl experienfa exterioara este dublatl de una interioari
-Sunt mai aproape de complexitatea
pot sa ne surprindii in mod
(tr6iri, vise, fr[m6nt5ri, instincte, senzualitate, gdnduri, obsesii). Personajele complexe au un destin rotund deoarece
convingitor, au nevoie de spatiu (sunt principale).
de orotagonigti
-IMPREVIZIBILUL, SPONTANEITATEA REACTIILOR in funclie de experienla interioara gi exterioara" fac ca aceasta categorie
sd fie dinamic conturali (evolufie specificii romanelor lungi)'
se face acest lucru avdnd in vedere consecin{ele
-Se refer6 la punctul de vedere din care se relateazd conlinutul operei narative gi la persoana la care
asupra modului de structurare a textului'

F:!
c)
SLuq
an4
;h(o
?
=
s
tlJ
o
s:
c .lg
!f uJ EP.
hlq
O G.=
ii tqo
5 :=
EP
tr agFP
.: Eg*
e
sg = E=sE
?
=
;i= o )Y

LU
*2 ;5E.;
=3==
's#'e'H+ #'s'gH.5E$;*E i
(r

-EE.pXE Fg+E'iFFEF '===3

e Fg;;;= E,*H:E*sgFE-s:
g=eeeHgeeee
E"=EE a

* E $" ?I Eet=$ E EEs=; E

sEEF EEt auF E F EE.== F F FF&*
FgH .EPA -o oH
kF -"8;ff .* .6 .!{il --o oE- .-tPe
.d -.o o!>.*
g* (o-o off (g-o (J5A
>9 H H >LU
=
C\|
= 'tA

LU

='=R
5
F
O
.d^=
OF (s E* LU
F
Ee g='F
ltl 6'= -
">
-!(E;<cLLj
-?
= H'- = ")(sP J
:'1 -,'r"=
t-* 2o p-*E'E=N #
2'=o--c ?
B ?
Q)OUJ =
O =d.jr:ao
E.
 PERSONAJUL LITERAR

.,,Jer,, GRADUL" gI ,, MODALITATILE" de transfigurare a realitdtii (

, ,l,,q1'1' - .:,UbieCtive):
.,';AJ
PUR FICNV
;i i: '.:i,,.JAJ CU nnOAClrun irufn-O EXISTENTA UUnruA ATESTATA ISTORIC
' j. ,-. , iAj - SCRIITORUL INSUSI
,, :,J,{.:,IJ]\IAJ CARE IMPLICA ANUMITE DATE DIN VIATA SCRIITORULUI
./ ALTE IPOSTAZE:
,/ PERSONAJE _ PERSONIFICARi DE ANIMALE SAU ELEMENTE DIN REGNURILE
YEGFTAL 5I MINERAL
'/ :rri'lQNAl PARODIC
v' IEF.SONAJ ALEGORIC
,/ PERSONAJ PARODIC, ALEGORICO _ SIMBOLIC
,/ PERSONAJ FABULOS
./ PTRSONAJ _ MARIONETA
./ SUPRAPERSONAJUL ( nu e un individ, ci un LOC, EVENIMENT, devenite
Mtri'AFORE)

2.AVAND in vedere ,,GMDUL" 9i ,,MODUL" in care autorul Se proiecteazd in

personajul sdu fictiv, acesta poate fi o :
./ -
enOtfCpe intermediul prin care autorul exprimd ideile 9i gusturile sale.
./
DEDUBLARE -
personajul reprezintd, in acelagi timp, doud ipostaze diferite
care vietuiesc in autor.
,/ DEMULTIPLICARE - personaje care reprezintd fiecare un aspect dintre altele
posibile ale autorului.
./ SUBLIMARE - proieclie umanS fictiv5 cu rol compensatcr pentru autor.
./ ANTITEZA - tip uman pe care autorul il condamnd '
./ MARIONETA - care asigurd o demonstratie .
./ INDIVIDUALTTATE PROPRIE - care aclioneazS gi vorbegte in conformitate cu
personalitatea atribuitd de autor, acesta dispdrind inddrdtul personajului'

3.Dupb LOCUL ocupat in ansamblul naratiunli,

./ PRINCIPAL
,/ SECUNDAR
,/ EPISODIC.

4.Dupi AMPLOAREA construirii :

./ COMPLEX ( ROTUND)
,/ UNILATEML ( PI-AT).

5. Dupb SEMNIFICATIA ETiCA:

,/ POZMV
 ' rr r^ 4.ln\ /

' : f' 'r: '. r:.,:t'.-:; J:c gi evolueaza:

, i T'r,rl!.ltl ( cr: t*iatutiasemdndtoare unei singure persoane)
' r'.i:, - L' ,fil-j!- - GRUPUL - MASELE
_ se disting
Ce|e UMAN CARACTEROLOGICE,
nT.
.lrlilj]flfrt,i(-l Critgriilc SLjtiALE Cu
de persona;e :
uririStoarele categorii 9i subcategorii

j.g?U$a: 6H5,.iFkAi- "--1,!$4*\NE ( concepute ca

exponenti ai anumitor

categorii urriane
sau soclale cu trisdturile lor colective)
:

( francezul, englezul,
./ iupi*r"-nianO fipUnI DE NATIUNI
nurronulul
turcui etc');
./ Personaje rePrezent6nd
PROFESII
OCUPATII
SITUATII

PersonajecarereprezintSanumitePOZIJIIsocIALESIMoRALE
(gentlemenul, fata bitr6nb etc)

personaje care reprezintd TIPURI CU INFIRMITAII sAu vIcII ( orbul',

caftoforul, cocogatul etc )

'/ TIPURI LEGENDARE, SUPRANATUMLE

:

IMAGINARE provenite din povegti

-
vechi dracul' vrdjitorul' cSpcSunul'
vampirul, arlechinul etc'
LEGENDARE de origine
biblicb ( Cain, Iuda, Estera)
greaci ( Ulise, Prometeu)
Gtoricb ( CleoPatra, Cidul )

se disting urmatoarele tipuri de

VIII. AvSnd in vedere criterii FUNCTIONALE'
 :.f naie\
". --. -'''-'- beneficiar
'-,'-..
victimd
AfiFNTUL voluntar
--> Involuntar
$:' ,1" ; infof matorul, tdinuitoru l, seducitoi"ui, intimidatorul,
;r,, sfituitorul ;
-ii',LLrtr, . ., .,or.'JL
DEGRADFJORUL
DOBANDITORUL
]f l:l'nrrr1 11r-i1n!ll
i.r- I rl-'

Avand ?n vedere PERSPECTIVA ESTETICA, din care este construit, se

Personajul literar CLASIC - ARISTOTELIAN , realizat prin respectarea

unor deziderate precum :
Caracterele sd fie alese ( distinse );
Vorba sau fapta personajului si oglindeascS o atitudine ;

Potrivirea ;
Asemdnarea;
Statornieia.

personajul literar CLASIC ( din clasicismul secolului al )0/II lea):

Inspirat din antichitatea greco- latind, legende , Evul Mediu;
Dominat de raliune, simlul onoarei 9i al datoriei;
Concordanla caracterului, pe toatd evolulia Sa, cu firea ,
nnedlll Teograiic,
epoca istoricd, v6rsta ;
Etaleazb o singurb trbsdturd moralS'

./ Personajul ROMANTIC :

./ Provine din toate mediile sociale;

./ E sfagiat de st6ri interioare antagonice, construit antitetic;
./ prezinta caractere exceplionale in imprejuriri exceptionale;
./ E complex: se transformd, suferi mutatii spectaculoase;
,/ npuruntu fizicil adesea contrasteazS cu esenta moralS.
TIPURI
 ' P'rATr ACTIVI 1 nnZVnnru) :

'-:,:i j!... : om supericrr, sete de cunoagtere, putere de sacrificiu,

' ,. ,:i-r^l*r0l6i
,y'' [ef:M#ndUt : revoltat;
;,, --;rirl : f,trsonalitate exceplionaid, fantezie extraordinari 9i putere
{-i.- i}a'if i}i,J.::ic Drj mdsurd.

I
L.

./ Visdtorul;
./ Mesianicul;
,/ Einefbcbtorui;
'/ Copila inocentd;
./ Sadicul;
./ Dezabuzatul.

./ Personajul in REALISM :
./ Provine din toate mediile sociale 5i toate vdrstele;
./ Prezintd caractere tipice in imprejurdri tipice;
./ E in permanentd transformare, in raport cu mediul social-
politic;
,/ tn qeneral, psihoiogia lui se desprinde din portret, comportament,
imbr3cdminte, vorbire 9i mediul in care trdieSte'

./ TIPURI :
,/ PARVENITUL;
./ zcAncrrul;
,/ DANDYUL;
,/ SNOBUL;
./ RATATUL;
./ MUNCITORUL.

Personajul NATURALIST :
Provine din diverse medii sociale;
v{ eonrnorlampri, i:;i acqiunile lui sunt determinate de cauze ereditare;

,- r,icgrafie PrecisA, o esentd

Cfrti,ir...i-*ti,r! { j . {, r{',llrj(-1i)ilcr . (,;r C5[ eXpfesia Unei SenSibiliti!i;

''-'leA sondeaze viala intimS, zonele

,r.-.,-ilrr. ,,r ,. i:, t,t, , r.i :, i irtoanalizi, infegistfafea flUxului
mei'nOriei;
,/ Tr5sdturile lui nu se mai desprind direct din actiune, ci din intersectia unor
lrl.rtr:ei! : ili ir.,';'''g :
l', '1,, 1,, , ' : : ; "' ''
,''"., r''''"ina n siluetb mObil6;
- i, alji : ,,.',,1,1i:, . , r tt. )1,!:). .:
rl;,:l ,:'lt,4 Ca pefsonaj 9i agteptafea;
i
,/ in literatura romdnb actual6, personajul e prezentat atat in actiune, cat 9i
in frdrn6nt5rile lduntriee'
 NARATORUL
TIPURI DE NARATORI
ESTE o INSTANTA irurrnmrunnA intre AUTOR 9i CEL CE RELATTnZA
SUITA EVENIMENTELOR.

igi asumE FUNCTIA NARATIVA ( FUNCTIE DE REPREZENTARE)

FUNC|IA DE CONTROL sau cea de REGIE
FUNCTIA DE INTERPRETARE

NARATORUL NU SC CONfUNdS CU AUTORUL

I

I
Y I

poate fi gi un abstract - cel lare creeazi

personaj care apare universul epic.
in text gi care preia
fundia narativ5.

NARTORUL POATE FI :

r"/ PERSONAJ ;
MARTOR ;
., CONFIDENT ;
'F MESAGER ;
F ORDONATOR;
'/ REPREZENTABIL (suger6nd discret perspectiva autorului asupra
faptelor prezentate).
 FOCALIZAREA
(perspectivu din c$re evenimentele unei nsru;iuni sunt oduse
Iu cunogtin(u cititorului de cdtre uutor )

TIPUL DE FOC,\LIZARE EFECTELE FOCALI RII

L Focttlizure externfi :
-i nregistreazi even imentele asemenea produce efectul de neutralitate
camerei de luat vedert; ,obiectivitate,prin absen{a inregistririi
-aduce in fala cititorului fapte brute,frr[ sd emotiei:
le insoleascl de judecalr 9i comentarii nu o rienteazd reacli ile cititorului;
-nu are acces la gAndunie,triirile apare destul de rar;
personajului
- naratorul nu iqi asumi judec[1i de
valoareiopinii

2. Focalizure internii :
- urm[regte gAndurile personajului 9i
pdtrunde in congtiinla acestura ;
- dI cititomlui impresia cd percepe Et
judec6 fiinlele qi lucrurile ;
- recurge la verbe de perceplie(a vedea, a
auzi. a sin\i. a dori, a trede ).
-naratorul adopt[ punctul de vedere al unui
personaJ
permite accesul cititorului la
psihologia personaj r-rl ui ;
ot'eri posrbilitatea de a inlelege
psihologia personajului din interior;
creeazi co mp I i citatea citito r'.rlui cu
person ajul.mergAnd pind la
identifi carea cu acesla(impdrtagi rea
emoliilor)

-t. Focolizare z,ero :

-descne realitatea din perspectiva
naratorului omnisoient(care vede qi ;tie tot)
-1 fumizeazd cititorului ceie mai multe
inforrnatii;
-oferi o viziune globali ; di impresia cititorului ca domini
- destinele eroilor sunt drnjate riguros de povestirea
cdtre naratorul-demiurg ;

o Fo c ttlizare multip ld(v uriab iki)/p lur ip ers p ec tivis m :

-se combini in formule diverse perspective convergente/
complemen tare ldivergente
-exist6 mai multe ..voci" narative
-aparein proza modem6;
 (n
L

9 Jl, --1

.eE .9 q il
-d
:x
.,t
.2X
-d
r ,: ,o
E ij ,sl ,a'7
r-1
= - '=,^ |

5 "'/
;..
=:0)c
=Y
dX
>o gE,g:f=e
:FF.ET:E! E"
EE
=d'vts \- x:
;'i- !otr.. vpv-Ah=.

^ (=
;\v
N* F': x -9a)
= C.o:
.= d)k
..
cd==
<=
=
-

ah-
=.

-v-
\9 3 X- o-tr I
=
'ctr'C5
v
L 6\
C l.=
-n-Vvr^ q=vl
Y
=
'=1
5.=
l{ i .F <.> ,;d--*
!v -;i

o.=X :ix
=
.9
= = di=
EEHE .= 9;
E
h
-
E-c
tks.rr.-
d C) Ji5.g,,
EE*F t.' d,
ld-
)vo.-6(!
'5.9 5o R (.)
.!> d *'.4-
"r:
> cJ'=
..;-o: O
o !g
(s
-^v
h tr
E ;N:l
a)-t--
-- .-O
E'-r <) g,H'E E.E
.-=f-5
i i.- '5= q C) 9
6=v,
'9;'f,9 ...* '5o E".5?
-:=(^r- E66
E: f'i
.r v '-
.9'i "'..1"i
i!,*ji ''*i:E
-
Ae9/)

.-?Eq
.Y:0)OJ
";E9
U)
'I
-?i t.iE:;-
;'.4"-=
93 ;t1 t
r )
rd-'-lV
trd920)
I nr ") 'O .9
crh
N X
:E
firsi;'! *1 :',9=
.r
uc.?1;; iE g, "s'+ L,e
H,V-Jd) j
xd)*
('( :::.! Li ".oj '*"-.
*
ts=osrY-A V E'.=.
-- :\
(g-
.t
d
;'i
O- 6J ar (g td
-
d-
)
(t o.='-
a'i F= iv
?E 5*ss9 EA
!I3'zi'
-sE =
.1,= 3.!
AEE-
F
r.CO(E
C)<- . ==.;
=tJOC)c.ljY= .=?q'i; c)Er=
vi =+
t \.j i.r-? E F -:o!.;
J-9')w.-
zf;l 0iF= eo ?
a-)':l-O''LLJ
=-l ,5:=(6 :5 r6i; =
ug
k .-sr .9': = ic--:
'= ,' - .;'="5-'2
)coO::L6-9c,r
rh
\/
'-
E.r
L
o-= ctsc.r9!Lts F ': f
:1,==: .= e.'- O- O- S, d :i
'= F c . i- "
i 53esi;:
!1 e L
= =
"iia6.1
L X'g? E
la.Y H'.= .:.i'.,rrrrrrc) a
!:;; ja .= -: '{:rt
.:=
cl'= al
h--)a oE'U.;
f"().9
..i !
u
a.r ft'
id
L

12 i:E
Uq.-J
6 '= i'.'r
l--
-a
r 1 'l ^v-
Q
(J-: I :li
!-- - (,)
t LL
9.= F
J ..= 'o
N
= (g =O
r-r -{ L
-rQo; .:E .1 " i.E ". F!
HPVl
Fc.r O> ;? -'r-:'
E ';-.|,
<i >
t
,: 1) ':) '-::': 'z
-= i/-
vd.-
5U O=
co
>q) :q
r:
I .,
: :-,i
'-:, ,,
,.) '' irj
i':
t

:Y-
u:..t= =
--- NJ
\\
c,i .!:
.FI
6) e
+ ;- tr,
3ui:=L()
,- L

\
*9J

-'- : c-o E
<-xL
is ! =dPE =a c)

e .: ;i- t_s E
A.\-
qa D
6;ic- i:'l
E
2
crre
C)c) Iw:-J
E' .gc =
VJ
\cJi
:l
(! r- rr) \
\ -
q,=
.1
fA
!i.-, "':'
'-":.:
L
() 'r'l F tr
:a

C.,j|e
'-- tt'Es
---L
t:v
LV
-: {'\<<
il
-\ ,l
 ",,, i
l'fi;irr Gcrtr t/ri a It t -|-ntu/(r t

' I '' i,it r-i

i'. (>-
r L'*

o/ ' t.liur,ita-
i . ' ^l",tr,llo
6 eliq^.tatr-t r.{c n,
.Y -lu,Iitrq,
n .li'r iur-[ rt14 q
j ,t'y6*iir'.{
I
de \
I

-ltitr.i 0{ ' a
i.
-) ItxT a
I iltcrlad/
/ ltr{-+qrr-,,.rt't'
5,..1lsctiSr'u
4 , c!'e\tl)iiotc['^f,i,l
J
-flr tL( Rt
' a1 Vcn'c A/4-Ar '

'a . q^e,t +ft-t:{rC

.-1,e it - d i uil'{:"t tcr
'a'
[ .1 ti ',
3 . /'r.l-r /r'c,r - ,^{uq'rwr *>c#,f
h q/U,Jh'"tf
rta rL
) lf*+qk(
/^ ^j / l- ) ,r#, \

b */d ,[ &t a ..
l)
ou+ uO
'h<a'>P )
t/
l
fa\
Jth?t{L LINL! | tcx /
c--:-r- 1-
:

.{,X*",\ wt"utdc f\ l,trtn t/,Jtrff

/ nl
,'brrt#.r*f ct\ / ll t l' ] "

ffi"t f>*fil
{< luc'rfitr In*t\c_
-&uLL&'nu,rl ' ;4>*(rwL
ifu,f Q.-nc*''ur ,Apldo't
l!^'Jo,&lt i-tN-ffic
.-L*,c-
(h'r|'J
 L
^
E
q)

L
N!!
>,. :9 ,9: : b
1)-' i.sg
lZ \'=.=
q;
-9- =*.=?;b.
= E

z-i s
=cjO-c;,.v1L
-: N cd';
-.-L

t= o >a
)4;i-
f a
.=
:r
.,i :. E-u,-=91;i qJ
L
;,
'eE;?6.-E
:- +;1 'jj
.ir=
=.Y.= '=
3 ':'U !e;-+. .=Ce a
c)
>
-= ^
??'E'E gTr
.,r t 3,'=.lYE 3*
..
):-\J=-L " i--?'!
1='= cc
-6-:eL -d
.: =:p
dv,.-.L
tr
L-6=

-=H . Lg: :%9

e*:
I
lJ !v t
! :.=.= cc
:
Le;,.ed
L .. 5
-o =
li
a--Y =
. IJ
\:;",
,,
,1 _) C)
lU.

;:. ,.., r!: :: O

.-c fi' c)
-v c: f.j
9e.2 :d)
G
()

be9 c.)

-C
C)
0) L.
69 :: a
o-
d

=N
d(g
_9,r9 L
^
'E=
iT
*^ C
e= =E S i6 t
u
J6j :o {L
-'
rr.9 S -o
7{i
: ::
? ^:-'-.:i
v-;L.- =9>
.\,v_.1 e
0)
l;r L
G = tE 3i
=O I =
rl a2

,= rd %:l
q:t:-Tf'='1 i;,. 7o
rl
F
O
ir:r i- * 13ezE
t":o-9CoF :,= a'F Q A'
rrl =
zrn -c
U I=<?u.ta,t'i
9 .",5 Vi.
Z
.:()
X
a JS
-.D
:wL ,n
e o.:- E
xd
oc..== tr=
.=n^.--
o- .E c^ E'9
SHi..-
(.) '>4,A 'A ci ", o 'eE'E
<>FOO

v
E X,32 TYT
r.i-tav
V^'/
.:.8
x6--*b':
od
A:E
*;-.--) C)
SOcdo
'\-.--
\=+?---= +.:
a
.:d*.ds
-F(g!q
R
$(JoOX
,^ ,.
FEE
\-H-- 9.E
g ii.9 c
c)
.i
iVJL4
L.F
L
.-
* i
\v .lv h.s 3= -o
()tltl
O'rcB
\ ;.
all
E F
\).-tre
\t-
'$'3 E
T A'8f,
E- ',+

t6':
( cd\' d
^
P o
^ull
 N JI
,ORN STNLIS"]IICE/EXPRtrSNVtr ALtr
IV{ODURNLOR VERtsALE
r.xprimdnd atitudinea emildtorului fafn de acliunea. procesul sau starea enunJate,

: .", .:; artisticd ale acestei categorii gramaticale specifice verbu-lui sunt actuaiizate
, , ;i rlodului in care emi{itorul (naratorui, eul liric, personajul epic sau
':,{.'.1.,.)': j;,; reporteazilla obiectul enun{irii, felul in care le percepe gi ipostaza lui -
vrolicatti, subiectivd sau nonparticipativd, obiectivit - fa{I de evenimentele, situafiile,
ori stirile comunicate prin discurs.

/.;i{i EXPRESIVE EXEMPLE

rvirDUl, INDICATIV imprimd un carocter

obiectiv ac(iunilor, proceselor, stdrilor pe
,:itr,: la: e:tprimci.

'/ Ca mod al enunldrii unor fapte Exploziile se succed organizat. Unele le

considerate reale gi a unor stdri apreciate aud la cdliva pagi, altele in mine. t .] A
ca sigure, indicatirul apare in limbajul fost destul sd apard nern!ii... focul a doud
comun ca un mod neutnr din punct de baterii. $i totugi acum soarele era sus, prie-
vedere stilistic. tenii md agteptau...
,/ in textul literar, capacitatea de a exprima (C. Petrescu)
certitudinea locutorului (narator,
personaje/ eul liric)" in raport cu M-ai lovit destul pAn-acum. [...] Seara de
obiectul enunfdrii, conferd referentului seard, secundd de secundd, de ani gi ani de
apalenla unei realitdli validate in zile. M-ai ftrdmi1at, m-ai jupuit, m-ai
unl versul fictional. distrus. Ai fdcut din mine o fantomd, o
,/ Datoritd timpurilor - mai multe decdt la fantog6, m-ai umilit. Asta-ijer-sonaj ?
ceieialte moduri - permite instituirea (M. Vigniec)
unor roporturi diverse intre
evenimentele istorisite (cronologie - an- Ji-e lumea toatd acoperdrn6nt. O mierld
terioritate. simultaneitate. ulterioritate - scoate soarele din ap6; facerea lumii poate
sau acronie). intre timpul narnt gi sd inceap6, a inflorit un viqin pe pdmdnt.
timpul nardrii, intre momente evocate gi Nu spune-am fost, nici cd voi fi, ci sunt!
prezentul liric. (H. Bddescu)
'/ \talorile expresive ale indicativului
sunt. diferen(iate in funcyie de forma
temporald a verbului, fiecare dintre cele
gapte timpuri ale indicativului avdnd
propriile valenfe stilistice (prezentul,
imperfectul, perfectul simplu,
perfectul compus gi mai-mult-ca-
perfectul, viitorul simplu gi viitorul
anterior).
 r.,r ii, IMIEMTIY irtstituie o relolie de Destul! strigd Ldpugneanul, nu te mai
.": directd exprimAnd dorinla sau
-boci ca o muiere! fii romdn verde.[...]
iydtorului de a determina o Haide! luati-l de-l dali norodului $i-i
tieaotmpiedica. spuneli cd acest fel pidtegte Alexandru-
i r::t)'. ;tLiod stilisticd a imperativului rezidd vodd celor ce pradd !ara.
: ,.'latilalea de. exPrimare a unor (C. Negruzzi)
rt. .':titi Si trtiiri subiective, printr-un
:istem de semnale: verbale Si Stihuri. zburati acum din mdna mea
iii, ,t,i;'bille (accentele afective, pauzele $i gchiopdtali in aerul cu floare,
expresive, intonatia specificd ordinului, (T. Arghezi)
ameninldrii, indemnului, rugdminfii, ... dali-mi voie: ori sd se revizu-i iascd,
cr;ncesiei, ironiei etc.) primesc! Dar sd nu se ! schimbe
".:t rft?rcd textuald a stiiului direct, nimica: ori si nll se revizuiascd. primesc!
il: ?;'lJlivu! are rol de ,,teatralizare" 9i, dar atunci sd se j schimbe pe ici pe colo...
irraceiagi timp, rol de dinamizore a I

discursului personajelor (,,imperativul (1.L. Caragiale)

Ai narativ"); aldturi de
drar.na-tic
subslantivele/ adiectivele in vocotiv
reprezintd un indice ol oralitdyii
stilulrti in limbaiul popular. poate
apdrea firi referire la o Persoand
anume:valoare genericd;
Prezenla imperativului ttt tedul
liric
semnalizeazd discursul diologic
sou monologul adresot (care poate lua
forma invocatiei retorice
MODUL CONJUNCTIV exPrimd Poten- [...]qi de lopeli de bdrci, izbit, s[ mor,
yialitatea unei acliune realizabile, posibile, Q'{. Stdnescu)
probabile sau atitudinea emildtorului fayd
tle {tcliunea, storea, trdirea enun(ote: Unde sd merg de-acum?
incertilurlineo, ezitareo, oproximalia, Pe cine sd mai agtept?
t/e/iberagia, dorin(o, protestul, indignarea
(L Piliat)
etc.
,/ exprimd stdri afective (atitudini qi trairi
subiective).
,/ in discursul naratorului. al personajelor
(discurs direct, indirect/ indirect liber),
ori al eului liric, conjunctivul poate avea
rolul de a institui un nivel al acliunilor,
al trdirilor interioare, al stdrilor

anticip ative (=in dic ativ viito r) ;

,/ presupune dependenfa acliunii enunlate
de o alt[ acliune sau de o stare, de o
dorinti.
'/ substituire a imperativultti cu rol de ac'
 :rrl special al verbelor la persoana a
?i conjunctivului (cdnd poate apirea
r,'",lf"emul ,,Sd"), rolul stilistic este
cornpletare a paradigmei
- care nu are decdt
' tt:,. ,t;l:..i18- a II-a.
, liric eprezintd, deseori. o marcd
t,,.',i,Lt1t

':,,i.;,tiii'" a unui plan al imaginorului:

lrecerea de Io dintensiunea reald Ia cea
ideald.
}/ODUL CONDITIONAL OPTATIV
ti',,c!l{i) prin aceeagi paradigmd verbald,
'. i: 'r-,.lrtri modale.' e-xprimarea unei acli- De pildi, as fi putut spune nu...
u.'ri dependente de o condilie (explicitd sau (M. Vigniec)
implicitd) Si erprimarea unei ocliuni resli-
z,nbi!e/irealizabile, prezentote ca op(iune
n.:urnatii; Io timpul perfect oc(iunea este
irqnld"
,/ exprimarea eventualititgii, a posibililit(ii,
a unor ipoteze/ scenorii posibile sou N-ai lduda de n-ai qtii sa blestemi,
intposibile, a unor oc(iuni presupuse, Surdd numai acei care suspind,
real izsbil e s q u n ereal izate
de ambiguitstea conota(iilor subiective Azi n-ai iubi de n-ar fi fost s6 gemi,
- de la incertitudine la aserfiune ferm6, De n-ai fi pldns, n-ai duce-n ochi lumind.
de la dorinld concretd la aspiralie vagd (Radu Gyr)
etc.
optativul care preia funclia Din contra, doamnd, ag dori, te-ag ruga sd
indicativului: ca ,,optativ al modestiei, fii bund a-mi acorda o prelungire de
a! politelii" (D. Irimia), cdnd ,,ru termen.
exprimd nici condifia, nici dorinfa, ci (I.L. Caragiale)
aratd cd acliunea verbului este posibil[,
realizabila" (E. CAmpeanu).
substituire a modului conjunctiv in
enunluri interogative sau exclamative; : Usca-s-ar izvoarele toate gi marea,
accentuare a unei tonalitd(i subiective - $i stinge-s-ar soarele ca lumdnarea.
uimirea, indignarea sau omenin(area (T. Arghezi)
vehententd speciJicd blestemului/
imprecoliei; in asemenea enunfuri,
apare frecvent forma inversat6:am-
plifica;
in textul liric:mai rar, avdnd mai ales
rolul de a exprima o situayie ipoteticd, o
ientii Iiricd
MODUL INFINITIV este "formd o
verbald" ,,cu trdsdturi duble, de tip verbal
 , verbele lo it{initiv numesc in
;i, ctbstract oc(iunea, Procesul
Rdzboiul dadu lui Felix. peste cdliva ani,
,t senten(ioosd : indice al prilejul de a se afirma incd de tAndr.
(G. Cdlinescu)
Iivrescd (oblinuta Prin C6ci ei se nasc spre a muri I $i mor spre a
conjunctiurlui. dupd o se na$te
impersonald sau dupi verbul (M. Eminescu)
:specifici registrului stilistic
cult; $i-am cAntat din coasta mea
conservarea vulorii verbale a din vertebra ca o stea.
infinitivului lung:registrul stilistic de-a-ncdlecare pe-o ga,
:r:'ii,tic sau registrul popular (in care se pe o ga de cal mdiastru.
.:.,: ,:,','rza Qi in formele inversate ale foaie verde de albastru.
(lr{. Stdnescu)
vrr i.,r'ul ui/ale condilionalului)
asocierea valorii imperative - care
cr:rferd un ton impersonal:marcheazd
siilul oficial;
fc.,r:.na de perfect a infinitivului(Foarte
rar folosita in limba actuald,)
indeplinegte funclia stilistica de nmrcd a
i-
narotivitrilii prin instituirea unei $tefan-Vodd a inceput a-i batere pdnd ce
succesiuni temporale. au trecut de Dunire.
(1. Neculce)
'/ Infinitivut lung. chiar dacd este srtbstan-
tivizat in limba romAn6, pdstreazd urme imi era a scdpare de ddnsul.
semantice ale oc1itutii, numind (1. Creanga)

rezulttrtul acesteia; apare frecvent tn

titlurile poeziilor.
@ este singurul mod
neperscrnal care conservd'conlinutul dina-
:ttic specific verbului, surprinzfrnd o
ilc(iune tn desfdsurare, un proces' o store
durativd; inscrierea acestora intr-o
tenrporalitate fdrd referire Ia momentul
enungdrii permite exprimarea oricdrei
rlurate - preTente, trecute ori viitoare -, in Dar Moromete parcd nici nu auzea l-..1,
conduc6nd mai de-parte torentele de ap6'
func(ie de context.
'/ capacitotea de a creo imagini fac6ndu-le loc cu sapa 9i continudnd
dinamice; linigtit qi neturburat sd vorbeascd-..
,/ (M. Preda)
determind circumstanple acgiunii
exprimate prin verbul regent sau ii Ca qi cum ai vedea munlii PlAngdnd,
un gdnd,
atlaugd acestuia o altd ac{iune intr-un ca gi cum ai ceti in deserturi
ritm alert; ca qi cum ai fi mort qi totuqi alergdnd'
'/ antepus regentului, el poate avea o ca gi cum ieri ar fi in curdnd,
.funcg io n a I it ot e p o liv al e ntd, exprimdnd' astfel stau palid gi trist fumegdnd.
in acelasi timP temqoralitatea gi
 ,j ! t'a t I it ate a: o m b i g n itale stiIisticd.
Cr a atribui snbstontivrtlrti o Ruxandra iegi tremur6nda qi galband gi.
:;'t: dinamicd, avAnd (de cele mai rdzemindu-se de pare-te: ,,Voi si dali
. . ':ri) funclia stilisticd de ePitet; seamd inaintea lui Dumnezeu", zise
,-,.:rta funclie este accentuatd frecvent suspinAnd.
.,lloareo odjectivold o gerunziului (C. Negruzzi)
.- :c semnalizare a resistrului stilistic
Maicu![ bAtranA
j.,, t.r-"reI fonetic - prin sonoritatea Cu brdul de ldnd.
specificd a terminafiei care susline Din ochi ldcrimdnd,
deseori valoqrea onomatoPeicd s Pe cdmpi alerg6nd,
verbultri; Pe toti intrebAnd
:.f rivelul sintaxei poetice. dacd o srtitd $i la toli zicind
,ir: 3erunzii snrtt situate Ia sfirSitul (MioriIa)
versurilor, generdnd monorima
(frecventd in poeziile PoPulare);
strurctura unui grup verbal (cum este $i poate gi acum a mat fi traind, dacd n-a fi
prezumtivul prezent) Prin care se murit.
ar:czntueazd coracterul durativ al (1. Creanga)
gctittrtii sau al stdrii+ se reliefeazd
percep(ia subiectivd(: acliune ipotetica,
probabill, incertd, presupus6, bdnuitd,
doritd
MODUL PARTICIPIU prezintd o oc(iunea Iertat sd fie cel ce la mdnie ;
tncheiotd ssu rezultatul scesteia impficind Mi-a impldntat culitul pdn-la os,
o vslonre tenrporold trecutd, cu efecte core Dar neuitat qi neiertat sd fie
persistd sau au tncetat in momentului I Cel care-a rds de gdndu-mi bdtdios.
enuntdrii; svfind un ,,comPortament QlI. Labiq)
clublu: verbal Si adiectivol" (Dicyionar de
gtiin{e ale limbii), participiul cumuleazd Casa lui mo$ Costache era leproasd,
fatncYii stilistice specifice celor doud clase
innegrit[. Poarta era linutd cu un lant, 9i
morfologice. curtea toatd ndpddita de i scaieli'
'/ conservd particularitdlile verbului
(ca element formativ pentru dtateza (G. Cdlinescu)

conjunctivului, al condilionalului sau al Umanitatea infometatd. iradiatd,

infinitivului, pentru indicativ - perfectul atomizatd,
compus sau viitorul anterior) este e prea ocupatd.
actualizatd prin tipare sintactice care se
(M. Ursachi)
abat de la normele limbii standard:
inversiuni toPice, Confuz, innebunit, dezagregat' i Stamate
dislocare sintacticd. abia putu sd apard cu i cdmciorul prin
,/ participiul cu valoare adjectivali = canal...
Jiguri semantice (epitet, metaford,
metonimie etc);
,/ adiectivul participial poate primi
 r'/eterwinanli circuntstanliali specifici Rotit de doud ori la mirul-soare, in
i, sau poate avea grade de minutare-aprins - ;i increstat.
' -:tie specifice odjectit'elor. ceea (I. Barbu)
l , ,:riivalenle stilistice multiple.
i-' rr ; I I* ip i uI s u b s ta ntiv izat (prin articula- Dacd ochilor tdi le-ar pldcea
' , ,r., formi afirmativd sau negativa, Nevdzutul gi negtiutul...
,i, ri . in diversiJicarea/imbogd\irea (T. Arghezi)
. ' t:,,' $i in structurarea unor figuri
-,:t,;i:'it, specilice substantivului.
,,:
,
rvi(JDUL SUPIN exprimd in chip general. Iar Manea ofta
a"sstract, oc(iuneo, procesul sgu starea $i se apuca
'i{t't,ute ca potenlialitate; avdnd o formd
Zidul de zidit
i:.;:stlli:. invariabild precedatd de un morfem- visul de-mplinit'
''trt'.'z,i:ic care poate crea legdturi sintactice (Mdn'stireaArgegului)
atllr, inlr-un grup verbal. cdt qi intr-o
structuri nominald - supinul are valen(e Aerul miroase a umed, a sfdrgit de iarnd
r-'omitinilorii multiple Si implicit, funcyii (G. Adamegteanu)
stilistice diverse.
'/ supinul care i$i menline statutul verbal Era o gospodarie boem6, cu prieteni tineri,
este, mai ales, cea de epitet (al verbului cu sirbitori mici improvizate, pline de
ori al substantivului regent); veselie gi de neprevdzut.
supinul adverbializat indeplinegte, (C. Petrescu)
frecvent, funclia stilisticd de epitet:
are qi valoare metoforicd;
srrpinul substantivizat actleazd.
preponderent, funcf ia nrcto n i m i c it ;
echivalenyd cu imperativul; ca;i infi-
nitilul, supinul prin care se exprimd o
solicitare imperativd, Lln ordin, un
indemn, conferd enun{ulrti un ton
intpersonal. devenind un indice tertual
sl stilului oficiol.
in textul literar, poate sllpramarca
inserfiile nonartistice,,,decupajele" cu
valoare documentard menite sd
amplifice ,,efectul de reuf'.

Bibliografie:
Got, Miorita, Lungu, Rodica, Literatura romdnd' Ed' Nomina,2007

Ingrid Tomonicska

6
 E; a
2
5 -tl l,
y-.- ua '=+':=i
?
g e+
F9 -o
: --- 2
-)--J

=-=r=
"2

.: q 9+ q
=. =,'- ,
.-.- = '= ? !
o-0)?= G-J=
I
= = ==
.=
xgJg- F !.= j I ?.=
(1' ;;&HiEEE
g 5e?:F f,u
2
.=--J

='-,.,-,/
==::::
:/
r \
=

::d .;-=--=
.=-.----.'
t

'
' .: N
:i 1l
"EFiiq:E a ! t
e>-----=-
=.- 'a
tJtt,/.-
'-=L---
-----t
. t=a=y3j
i. -'a Z
B.!H*5:E
-a\a\J464^
L :-
4.:C1+"r.:z
=
- ',
==::
2 -J/.--trt:
+ ;v::::
d C) g
s
? '=
E '=
.2 - .-i -
.J

-i ltt
.= ; u -=
ir
i
^O!
L(!o
8.9 .=
.

')
.=
-1j :l)
")
. >= ') t t
o 6-Y
0)
,: .: '7
|Isd = -a =
:=
{ eo O
'i: :-J == .=
:I 9a -- .-=
-a
?\
i' o.: q) ^c) :'J
:)>
t' ?
.:
6>
< d)
o
8.9 t.-
t
-:: a)J
2
'-=
7:
d - = .J

-t
'-

Y:!

#:
=OC)
eg ()
c.) o.io
:is g G

.=
7.=
>7
\
2 U
= t
'-a
=.,
/a
-.= u t--
x ii:
F, :OX =E:a
.ii o, = t
o o-6 o ()-o 6
'-=?
= ")l ?
{&
@ts
.:JEe =
E
/.
r-
i' .2 .t
'="ta
-l
z: :
*r' aF --t.F !s : -+ a)
!)
s i6 !?E 1L- ..1
f.
N -
2s 3e
.YT
-'w
'-- -'-
- -, t.) 'a '' =
c==F aqo_=
'=:= H F !dgx -> A:-.=
a .;
*.
.1"a EE A= ii ij O a't .= --. :=,1 '= J -Jt
2
:;
a'a^J
()-
x q)
-^q= =
:4 !
'5AX .: tl
+ _
:"'1 gA rE.g q)!{x o
.! G
xl =U =
u
q
.: ID
(,)
q FU;""
(Esq)
=: c-x
LVO
-v.-
d:tla)^
^

'aa ';i
i=
;xooc rbo "
q)C)=-o
.-'i:^ L a1 v a.u=
-:!-;"

\, .-l
q, 6-o.5gE c) C) (o oy
LL-.-:
'= 6

o >.= o>
E.ts:
a) ='i:= >A c-l -a'Jt
.=l --c
F =rd>= o o., () !UU
G
-.'Ut =!
-tut
q v cdE|:4) !?- "J'= t, =
.e 3 9 s o
s,clO Fd o ()
Ev
.y.= .=
= ?. = -
\. 6 O .? .::
=
-J
-l
2
-9
N c"E9X : (o--;
dr-62
(!
O 6=
l- e z ,l .,1
-,=
\
-U
,. o N tr';:=
P':= *:r tr ec I3 9 'u th
9--v I
-=-
\t il
L
F-5.s95:
g;8.= c) c)Cc)XO =vL
e= ._o
- t=
= x
\ .)..p

G.
e q)
o
I

O C/ C-G '=O rl=l o -a, -.

5.9 :=!rtsctr 2.= -2.-=
-:'r
b '':
=.E*
-o llYi =.-=
a
()
C
o
6
q)
9.&eE =O
-
- '- -
=O
;t U
'- ?.!Z
.= a
-
t; =.=
o
E O
fEcii,s E ,.v
c* =6D .,= =G-.v
oi
-=l
L
-o j>(,|OC)= (.)
?i>cdE:
(.)
=
:?L

; nY2=q c)
EHBEg =+
.Yu--=--
--^o- = =". oi
o
arE.Yt+ >.o '- l;
='- ^
i ; F i
^ - !
()
E: d.q
C)
6
C)
E5: d'E
dogoQ 0) ,j9.EE2L O5
u- 4NOO c-a
.vo
G 3 e.E iik(g==
.i=Ubi6c._ 6l.a u vi

U98:r=g E9E;6 * > 6'a-a 6= o ,! ='=. 5'= -\

,-

F
J

c) -l!t -

3?9.i.9=
;-i: ji Y ! c
o *a) F'F.= 3() .!Yuar./E
{) l F : nT." -:o
aa.
,'!--L=
c)_ 1O G

^u,,6..9:qR
AYT UIY
C)
(a
'a
F.d66fi
= =-r
.tL||
U) Ze >-a4 l)'
tt
(n\) ==
trA, 6r o-
/ Xt-

: t,t);,
i* ':l ., ,11:til:
., r,:,t.ii (.) I riI ,-
.-:':: H'. 2i;t',;' U t. ._ U:
o tr>
F. :\
r()Gq) .9 .s' Er .. rQ)
CY C)
..:'r C)
iO
O- 'E:I oF 4i ='n
e= LO c_)
Ff U rq 0) d':{ &t". E.H C') '-l
-,.=n
-i \i)
-
6
l7a
'-:
!,,19 e{f; E{,
:' = .5.9 o.) .E
:-i -l*
u) !
str+ a).
F-l 9-:
4ti=_ H.j
Hl F{,', v L =a)'t
/1
.9'= :. U,'JdY
F trl rr-9t (.)'F
dtr .H;,,Z:: o1= = ,f L
6a '1:itr =J?-
+ L L
r')
H.? tr 0) dC Ey
(
Fr_l3d <-=-
d,lO iEr; 6H
-
-,Y
+() .\' r :'.
;^6=
-HLF w)=9 P,h?' O --o
YE o a.; .;
^
!"i,l

illlr'
(.),. .,,
 .l ,,Y
-.4
'o cj c c f :o --
f .- -. L
C -,.- a r I
'--.ortr",, Y ; O
iix;
-

S^a=ni j o'l
c .!.=; -; cr G
- - " a ;-::-^ ,d
71c^--9 ^c 6':3
:= x9) a)
a - 4*.:
---:U
_r .- : -
_ L:;J

;; 9: r c! .u eX-- o=
^:r - =
* >-= F
a)

Iq) oE?*crqr or"d c

.:: i-
ii .=
g6 U i- O nr C - l.= rg ; *l
:O
s .2 "-l"iT.-- =tri
L)ro
cJ-1J::,r
:^: \ bo
65 -
rJ
'i^ 1l.g;;: .32Y .!qJ
Nil
:- : O-J 4T ^ii
: F':
srt \i
L
o
-c
;-i- l,O
=
c -- -- >ro
,=
vi
O-
CJ
- 'r
9l
1l

B
.; ;! O:
t co Fo6=;: j= ,.o :
(') L^1J
= )o
:c=
':- =a) ,-\
'- ^o
u".:0Ji:
;,=2
=;' (r)ll

:= oh (J> 6 ?:
tsi =35FE'
6 <ii
ll"-
c = o= v\ !! 1 g JJ O U
-l ,o:'5
n
;i
.r:'' : ;
:: E \-
gj-
(r) .: I' O AJ: =
L ^ v
n, ; or * c -^
n
-
i: L
!:rG r o
L
(g '-
(.) .- Z
!>!el
ES c* o.Z^n
5
I A^.j9
-d - -
c
F
-
Pli
;il
i

.==\:
t!= c) ^.9 .- -: - q
-
qu rc=::1
= ' : :.; 5_
=_

G
ol
=:: -;= C) 'r'e Y
; r0;' ^a>J.yqr_,".l9;
Yl ^$R '-.r:=^.>-^.-
.=

{,*i
'=(Y
E!^,i .9 67,
'!\ !4 E:E^:
L Un>Q
eU v":E-: u,=9I
- h^L
b: P- d a
p
-l
ii
-
C) .,9 - = F X cJ:o
-
QJ
r l
-;: : i.t:
.--rl:
oo
L =._
X tt) a)\
e>w,
FA,
'^=X,vi
eR::spab9,5
-f -",;
C)
crs
:-- =:-: : Bi'; '6 coF E:l
()X -e :lX-r-Eo\h.o
3:-e;:i:.3
(D
E
=
o-
oli
*!: =:i! - <,!
+=G-J - o .-,6.o J : :; -.c r 3 '-l
ilc --;=L
C)
c)
oO- .2i
a
O u u;
Lg.--Y:Jlt:'U
@
^, - u-_ )(E ro
;IL
i:a? u v'6C u;
()U uii
.-.\*\-
=.i\: EE E-
-.=':
Y:!-nr=crtrlii-
ii ? !- lD; L > x.=
-

6
- F : c '.- .r =
:--.:;
:.q'
=u)
=c) ob
.=--.1L.=Y-=gc >- (.)
ll

=S 6\ --J
u i E:'"! tr n ot
I'n
F ':
5 v: N! c.r
.o F n o --v I u Cro o P )roF
ll

t-- '' c.=

(,)
L
!U (h
C\
(,)
H .o;or 5 = I > Y'.- !)o
,= -= ^
l,-\\J-^J!A l>
^'a s F:lo rl
:J /-
;'' A .)

!
a)
.9 .9 .s 't.LUcJ6-
UL!
Yl
-= )o l
|o
=
a
.O
NO G a
=6Fo
50 o= d5's e 9t 9 E
v N
L)-\ -I;
'-ru-6F
u:= -
.-^ .;: C) : i rL -J I-
P
X
LL<
=sF
CJ

0)
lc) H6 ?="
lP ,65E,5:9 flF
? 0.' bi c 5 Y Y
f
o-
..;a I l6 C)E, iJFF .: lY! o-! f \ o->
62, - lq) (t)
oj)= C.).=
|jl
Ir-
c(,cc
ou) LeQ
': > :*' 0) l() v= cJ=a - = )'--!-l t

a5 3fi
-49-!6
._
F= U
O
I

l- (B+ ? ?t
I tt, .-'
dc) v '+ *
!=lzEi:E
:,=3 -i.Z ( 3.=,
ri
s
.ii i = - -== I _ 1*
lJ
lo 'lt c0 *O ^cha
l-o o)!.:
L,
()
a,^ ===.=
.l E i = "8: i !
-(g
lcg .=N (,q2S
--a
l6 ()oo
=ZZ i:
q.)
-
Itr 9<s:
.)rua, --o .E ii <0):
-0.)\
;: iliZil=' =
a:EE=: s==t l:
':- 5rr
tr di H\
=
^.=o
=6'i, 0.) a)
(,cd
cr<
lc) 8 0)"cc
*i! Ei
=l
E C,_'>
a)e c) o-: 4l= E E $S
;:
(-i (.i)

= ==u:,,:
c = .- - i'" ?+?
bo

4 =
d
t/) E{
L!

!i.:
-r .> f = x ar v. o = == =
A-v

;i
NOC-
o'5 O ;i =
C-l
aQ
s5
.aa .E!'.z_c!c=t: =
4
- s c-()O
o
-o
()
c) =c)
OP =l e 3 !
Ei E =.'.'E 'i'.E \
- -
UR
:: .-
=G
l+:,
-s
a.
E
(/)o
O)L

,:\<r: O xv
UA
1:: = g g
"5 E
ii d-cr': ? i7 ==- =
9
1)
Q Iq=
:u:t
F E,:' hltuo)
Cq)
*z <)
ulEZizii=.?=
Si .E I -==7-=-+
iJ
-cud
0)-o, EX
=L-
od'v
o.r
s<
9 Gl
o\
l -'- V=+iL? ri
-
a'-
x>
-c)
c
=====.:F-E
-
r
'6
sirgi!1=*
 NIVELURILE TEXTULUI POETIC

NIVELUL FONETIC

La acest nivel se descoperd qi comente azd ptezenla urmdtoarelor figuri :

intr-un cuvdnt - vreme-nchisd

Prin viqini vdntul in grddina / Catdnd culcuq mai bate-abia - Coqbuc

turnurilor umbre peste unde stau culate - Gr'Alexandrescu

caracteristici formale comune. Aceste cuvinte se suprapun parfial, cAnd au qi o

asemdnare foneticd. -a furgdsi - a fura* a gdsi, femartie - f-ebruarie* martie

de ninsoare , in loc de o-cea-nul

pentru remunera{ie

qi invers - capac, sus, Ana, rat

parte din aceeagi familie lexicalS, repetilia avdnd efect eufonic - Singur fuse
indrdgitul, singur el indrdgitorul - Eminescu

toatd rdscrucea-i o cruce -Arghezi. Toli au murit de tot -Eminescu

aceluiaqi cuvdnt, cu forme diferite - E stdp6nul ldra margini peste marginile lumii -
Eminescu

sard in loc de sear6.

este consideratd o fieurd de sunet.

NIVELUL LEXICAL

Pentru analizadin acest punct de vedere, sunt relevante urmdtoarele aspecte :

elemente de jargon, argou, termeni qtiinlifici

tautologie

jurul aceleaEi noliuni - plumb - la Bacovia

NIVELUL MORFOSINTACTIC

A. Investigarea textului presupune identificarea gi.comentarea figurilor de construclie .

pulin unuia din termenii simetriei- schema AB BA - Toate-s vechi qi noud

toate - Eminescu COMPLEX - sunt puse in paralel aceleagi elemente lexicale,
dar cu func{iile gramaticale inversate - slova vorbelor tocitd / Vorba slovei
prihdnita - Arghezi

stdrnit in preajma ta / Cum, altddatd., boarea pddurilor terestre- I.Barbu

fireascd a unei sintagme, prin plasarea unui determinant pe l6ngd un alt

cuvdnt, fala de care nu se subordoneazd, creAnd ambiguitate - Lacul codrilor
albastru - Eminescu in loc de lacul albastru al codrilor

constituenlii ei ficqi ( dislocare sintacticd ) - Trandafiri aruncd roqii. . ./

Trandafiri aruncd tineri - Eminescu

umbre peste unde stau culcate. - Alexandrescu

sau in versuri succesive. acelaqi tipar sintactic . de obicei este generat de
repetilie - $i daca...- Eminescu

relafia sintacticd - $i ploua gi ninge/ $i ninge gi plou[. - Bacovia

calcd totul in picioare - Eminescu

relalie gramaticald cu mai multe cuvinte din propozilie I frazd, - Mdndrului

geniu gi nalt / Al luminei - Eminescu

NIVELUL STILISTIC

Cuprinde figurile semantice, de gdndire retorice ( acestea alcatuind sfera figurilor stilistice )

FIGURI SE4MANTICE

l. simplu
2. dublu
3. apreciativ - mdndru soare
4. ornant - pdsdri negre
5. evocativ- vorbd prihdnita
6. generahzator - dulce plai
7 . individualizator - melc ndtdns
8. cromatic -pdru-i galben
9. sinestezic - aromate promoroace
10. oximoronic * calde promoroace
1 l. pleonastic- pulbere fini
 12. metaforic ciorapi de sticld de mdtase
-
13. substantival - codrii de argint
14. adjectival - floare-albastra
15. adverbial - pldnge incet
16. gerunzial - lebada murinda

l. in praesentia - Lund , tu, stdpdna mdrii - Eminescu

2. in absentia - Sfertul lumii de apus / S-a urcat nilel mai sus - Arghezi
3. metaford - apozilie - Leoaicd tdnird - iubirea - Stdnescu
4. metaford genitivali - Cuibul vegniciei - Blaga
5. metaford verbalS - Zilele albe, iata , au inceput sa plece - Arghezi
6. metaford adjectivald - ( epitetul metaforic ) - Limba scdmoasd - Arghezi
7. la Blaga - metaford plasticizanta qi revelatorie

FIGURI DE GANDIRE

dragul lui , / CAnd vine - Cogbuc - in subtext se inlelege cd este vorba de un sentiment
mult mai puternic decAt cel care este afirmat

dureros de dulce, luminoasa umbrd - Eminescu

morminte * Blaga

au culcat , ca tine , toli au innoptat, I Toti au murit de tot - Arghezi

FIGURI RETORICE

NIVELUL IMAGINILOR ARTISTICE

IMAGINEA ARTISTICA - forma concretd de redare a unei idei artistice.

Tipuri de imagini .
 - Eminescu

NIVELUL PROZODIC

RIMA - potrivire sonord in finalul versurilor

Tip-uri de rimd :
a). In funclie de felul in care se repetd vocalele ce o compun :

f. imperecheat[-aa-bb
2. incrucigata - abab
3. imbr6li9atd - abba
4. monorimd
inldnluitd aba, bcb, cdc
^5func{ie
In
b). de accent
1. feminind ( silabele finale neaccentuate )
2. masculind ( silabele finale accentuate )
3. dactilicd ( are accentul pe antepenultima silabd a cuvAntului )
4. hiperdactilicS/ peonicd ( cuvdntul are accentul pe a patra silab[ )
MASURA - numdrul silabelor ce compun un vers
-versuri scurte ( 7-8 silabe, specifice poeziei populare )
-versuri lungi ( peste l0 silabe )

RITMUL - succesiunea silabelor accentuate pi neaccentuate dintr-un vers

-iambic - a doua accentuatd
-trohaic - prima accentuatd
-dactilic -o silabd accentuatd * 2 neaccentuate
-ambibrahic - prima neaccentuatd* accentuatd+ neaccentuatd
-anapestic * 2 silabe neaccentuate -f accentuati

VERSUL ALB - vers lipsit de rimd

VERSUL LIBER - vers lipsit de rimd qi de ritm, av And md surd variabild

tr
Date deS
ncadrare in autor gi operd
lit.na!ional6 Gen, specie,
gi univ. Curent lit.
Instante
NIVELUL
PROZODIC NIVEL FONETIC

NIVELUL NIVEL LEXICAL

IMAGINILOR
NIVEL
STILISTIC MORFO
SINTAC
TIC