Tehnica

introducerii sondei nazo-gastrice

manevra invaziva
1.Pregatirea materialelor necesare
2.Pregatirea psihica a pacientului constient ( explicatii ,comunicare
profesionala ,calmarea pacientului etc )
3.Pregatirea fizica a pacientului in functie de starea de constienta
( pacient constient colaboreaza ,pacient inconstient comatos ).
4.Executarea tehnicii, repectand protocolul .
5.Reorganizarea locului de munca

Definitie: introducerea unei sonde din cauciuc sau plastic siliconat printruna din nari pana in stomac (aspiratie nazogastrica, cel mai frecvent
utilizata, desi este posibil de efectuat si aspiratie orogastrica).
Obiective:
- evacuare a lichidului de staza gastrica, in ocluziile digestive inalte sau
joase, functionale sau mecanice, cu calmare a distensiei abdominale;
- mentinere a decompresiei gastrice in perioada ileusului dinamic
postoperator, cu evitare a varsaturilor si a aparitiei pneumoniei de aspiratie
(sindrom Mendelson);
- protejare a anstomozelor digestive in perioada postoperatorie la bolnavii cu
interventii pe tubul digestiv;
- controlul sangerarilor digestive inalte, cu indepartare a sangelui din stomac
si executare de gesturi terapeutice: spalare cu lichide reci (cooling) sau
gheata (freezing), administrare locala de solutii hemostatice (adrenostazin);
- punere in repaus a pancreasului in pancreatita acuta;
- realizare a spalaturii gastrice in intoxicatii;
- alimentare a bolnavului in caz de stenoze supragastrice (tumori esofagiene
inoperabile etc.), pana la construirea unei gastrostome etc..

Materiale necesare:
1. Tub de aspiratie nazogastrica tip Faucher (lungime ~ 100-150 cm, grosime
etalonata in French).
2. Seringa de 50 ml (Guyon).
3. Lubrefiant (anestezic local ,glicerina, ulei de parafina etc.) pentru ungerea
tubului, in scopul mai usoarei alunecari sub actiunea fortei de impingere.
4. Manusi chirurgicale, punga de colectare, recipient de colectare, tub
intermediar de conectare.
5. Stetoscop.
Tehnica:

1. Pozitia optima a bolnavului = pozitia semi-Fowler (decubit dorsal cu capul

ridicat la 30): permite control vizual optim al pacientului pe timpul
introducerii sondei, previne refluxul continutului gastric, evita suctionarea
mucoasei gastrice.
2. Apreciere a distantei dintre arcada dentara si cardie, prin insumare a
distantei gura-tragus cu distanta tragus-fornix.
3. Chestionare a pacientului cu privire la permeabilitatea foselor nazale,
eventuala prezenta a unei deviatii de sept, a patologiei inflamatorii,
traumatice sau tumorale cu localizare la acest nivel; de principiu se prefera
alegerea pentru introducere a fosei nazale cu flux ventilator mai mic.
4. Introducere a sondei lubrefiate prin narina aleasa pana in rinofaringe, prin
miscari blande de progresie si rasucire care sa permita depasirea si sa evite
lezarea cornetelor nazale.
5. Se indica pacientului sa indice momentul cand sonda a depasit coanele
nazale (sonda este perceputa de pacient cand ajunge in rinofaringe).
6. Se continua introducerea cu blandete a sondei, in timp ce pacientul este
instruit sa inghita (se ajuta deglutitia prin injectare fractionata de apa, cu
seringa, in gura pacientului); se monitorizeaza eventualul esec de
introducere a sondei in esofag (vizualizare a sondei in gura, depistare
precoce a semnelor de sufocare).
7. Obisnuit, depasirea cardiei se produce la o distanta de 45 cm de la arcada
dentara; este momentul cand pe sonda isi face aparitie lichidul de staza
gastrica.
8. Efectuare de spalare-aspirare pe sonda, verificare cu stetoscopul a pozitiei
capatului distal al sondei nazogastrice.
9. Adaptare a sondei la vasul de colectare (eventual cu folosirea unui tub
intermediar). Incidente si accidente:
- lipsa de cooperare din partea pacientului;
- lezare a mucoasei nazale, cu posibila declansare de sangerari (epistaxis
prin lezare a petei vasculare Kesselbach);
- imposibilitate de introducere a sondei in esofag, prin dispozitie anatomica
particulara a orofaringelui sau tulburari de deglutitie ale pacientului (sonda
se aduna ghem in gura);

- introducere accidentala a sondei in trahee, cu declansare a reflexului de

tuse, asfixie.
Alimentarea pe sonda nazogastrica = alimentatie artificiala ,gavaj gastric.

1. SPALATURA GASTRICA
Se face in scop diagnostic sau terapeutic.
Indicatii:
- stenoza pilorica ulceroasa sau neoplazica golire a stomacului in vederea
investigatiilor ulterioare (tranzit baritat, endoscopie);
- intoxicatii acute voluntare sau accidentale (in primele 2-4 ore);
- dilatatie acuta gastrica postoperatorie.
Contraindicatii (adesea relative):
- neoplasme gastrice;
- bolnavi cachectici sau cu insuficienta respiratorie;
- bolnavi cu cardiopatii decompensate sau anevrism de aorta.
Lichidul de spalatura:
- in spalatura de evacuare: apa bicarbonatata;
- in intoxicatii cu acide: apa bicarbonatata (40), apa albuminata (2-3
albusuri de ou la 1 l de apa), lapte dulce etc.;
- in intoxicatii cu substante alcaline: zeama de lamaie, apa cu otet (2 linguri
la 1 l de apa), lapte dulce etc..
Obligator: recoltare a unui esantion din primul jet eliminat.
Tehnica de realizare (la pacientul care sta in sezut) principiul
sifonajului (ridicare a palniei la 30-40 cm deasupra gurii, introducere a 500
ml lichid, coborare a palniei la 40-50 cm sub nivelul epigastrului).
Incident de temut: perforatii esofagiene sau gastrice.

2. SONDAJUL GASTRIC
3. Definiii - sondajul reprezint introducerea unei sonde sau cateter de
cauciuc sau material plastic, prin cile naturale, ntr-o cavitate natural a
organismului.
Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda
Faucher) sau polietilen (sonda Einhorn) prin faringe i esofag in
stomac.
Obiective:
Scop sondajul gastric se poate efectua in scop:

explorator: recoltarera produselor cavitii sondate (gastrica) in

vederea efecturii examenelor de laborator

terapeutic: - evacuarea coninutului cavitii sondate - introducerea

unor substane medicamentoase - hidratare - alimentare - curarea
cavitii de substane duntoare organismului introduse accidental

Principii de respectat: instrumentele folosite pentru sondaje i splturi

trebuie sa corespund unor criterii generale, astfel:

suprafaa instumentelor s fie neted, pentru a nu leza mucoasele

materialul din care sunt confecionate s fie rezistent pentru a nu se

rupe n cursul manoperei

varful sondelor s fie bont pentru a nu produce leziuni ale canalelor

sau conductelor prin care sunt introduse i pentru a nu forma ci false

respectarea regulilor de asepsie in cazul splturilor, cantitatea de

lichid trebuie sa fie ntotdeauna mai mic dect capacitatea organului
splat

este interzis introducerea lichidului de splat sub presiune

coninutul evacuat prin sondaje si splturi se inspecteaza i se

noteaz in foaia de observaie

Tehnic- Materiale necesare:

- de protecie a personalului sanitar: orturi, mnui
- sterile: sonda , 2 seringi de 20 ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare

- nesterile: tvi renal, pahar cu ap sau ceai, recipiente de colectare

- medicamentele de introdus
Pregtirea psihica a pacientului: explicarea pe scurt a scopului i
realizarea sondajului
Efectuarea sondajului:

pacient aezat pe scaun cu sptar, cu spatele drept

se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru colectarea salivei

lubrefierea sondei

medicul st n partea dreapt a pacientului, fixeaz cu mna stng

capul bolnavului

prinderea sondei cu mna dreapt (cu mnui sterile, ca un "creion)

pacientul deschide gura, respir adnc, se introduce sonda pe peretele

posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd
bolnavul s nghit. Prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este
mpins foarte atent spre stomac (la 40-50 cm de arcada dentar)

verificarea poziiei sondei prin aspirarea

fixarea sondei

aspirarea coninutului i prelevarea de probe

extragerea blnd a sondei, dup pensarea acesteia

Variante:
a) sondaj nazo-gastric:
- se face cu sonde mai subiri
- sonda poate fi lasat pe loc o perioad mai lung
- nu se efectueaz n caz de patologie ORL (polipi, deviaie de sept,
hipertrofia cornetelor)
b) form particular este introducerea sondei Blackmore n scop hemostatic
(varice esofagiene rupte)

Observaii:

la pacienii incontieni la care se face sondajul gastric se urmrete

respiraia, culoarea feei,

verificarea poziiei sondei se face prin introducerea captului distal

ntr-un pahar cu ap (apariia bulelor arat ptrunderea n cile
aeriene).

4. SONDAJUL DUODENAL.
Definiie: introducera sondei dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre
duoden i mediul exterior
Obiective.
Scop:
explorator:
- extragerea coninutului duodenal format din coninutul gastric, bil (A,B,C),
suc pancreatic i secreie proprie
- evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare
terapeutic
- drenarea cilor biliare si introducerea unor medicamante care au aciune
direct asupra ficatului, a cilor biliare sau tubului digestiv. Acestea vor
aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali, ajungind prin vena
port in ficat i apoi eliminate prin cile biliare
- alimentaie artificial: introducerea de lichide hidratante i alimente lichide
n tubul digestiv al pacienilor aflai n imposibilitatea de a se alimenta
- aspiraia continu: n cazul ocluziilor sau subocluziilor, postoperator, pentru
decomprimarea tubului digestiv
. Alte utilizri :

- se verific totodat permeabilitatea cilor biliare - se pot localiza procese

patologice hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea hepatic din
coninutul duodenal
- analiza sucului pancreatic urmarete dozarea enzimelor din oninutul lui
Pregtiri: ca la sondajul gastric
Efectuarea sondajului duodenal:
primii pai ca la sondajul gastric, pna sonda ajunge in stomac
se aeaza pacientul in decubit lateral drept cu trunchiul uor ridicat i capul
mai jos, coapsele flectate pe bazin
se mpinge uor sonda spre pilor pna la marcajul de 60 cm
se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu
aciunea de nghiire a ei de ctre pacient (1-2 cm la 3-5 minute) - cnd
diviziunea 75 cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n duoden
(dup circa 60- 90 minute de la ptrunderea ei n stomac)
verificarea poziiei sondei - dac nu se scurge bila, se verific dac sonda a
ajuns n duoden sau dac s-a ncolacit n stomac - se insufl 60 ml aer prin
30 sond i apoi se aspir dupa 1 minut; dac sonda este n duoden, se
recupereaz mai puin de 20 ml
verificarea radiologic a poziiei sondei extragerea sondei se face dup
insuflarea unei cantiti mici de aer (sonda trebuie pensat)

Captarea bilei:
dup 60-90 de minute de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber
al sondei apare bila A, coledocian, de culoare galben-aurie, care se
colecteaz ntr-o eprubet
se introduc 40 ml de soluie de sulfat de magneziu 33% steril, la
temperatura camerei, pentru a favoriza drenarea bilei veziculare, nchiderea
sondei prin pensare - dup 15-20 de minute se deschide sondai se
colecteaza 30-40 ml de bil vscoas de culoare nchis-castanie - bila B,
vezicular
dup evacuarea bilei B se colecteaz bila clar care provine direct din ficat bila C, hepatic.

Incidente. Accidente.
grea i vrsturi: combtute prin anestezia cu spray de xilin a faringelui
posterior
ptrunderea n laringe: apare tuse, congestia feei, cianoza - se scoate
sonda
nfundarea sondei - se introduce ser fiziologic sau aer cu ajutorul seringii
sonda ramne ncolcit n stomac sindrom de aspiraie cu
bronhopneumonie
imposibilitatea drenrii bilei cauzat de un obsatcol funcional (spasmul
sfincterului Oddi) sau anatomic
sindrom Mendelssohn: bronhopneumonie de aspiraie

TEST - intrebari sau grile

1. Obiectivele pentru care se pot efectua sondajele gastrice
2. Principii ce trebuie respectate in efectuarea unui sondaj
3. Tehnica efectuarii sondajului gastric
4. Obiectivele pentru care se pot efectua sondajele duodenale
5. Tehnica efectuarii sondajului duodenal
6. Incidente si accidente ce pot aparea in efectuarea unui sondaj.